CODUL CIVIL

pagina a II-a DESPRE EFECTELE SI APLICAREA LEGILOR ÎN GENERE Art. 1. Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivã (C. civ. 1589, 1911) A se vedea art. 15 alin. 2 din Constitutia României potrivit cãruia: "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile". Art. 2. (Abrogat prin Legea Nr. 105 din 1 octombrie 1992 (art. 183) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicatã în M. Of. Nr. 245 din 1 octombrie 1992.) Art. 3. Judecãtorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt cã legea nu prevede, sau cã este întunecatã sau neîndestulãtoare, va putea fi urmãrit ca culpabil de denegare de dreptate. Art. 4. Este oprit judecãtorului de a se pronunta, în hotãrârile ce dã, prin cale de dispozitii generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse (C. civ. 1201 ). Art. 5. Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare1 la legile care intereseazã ordinea publicã si bunele moravuri (C. civ. 620, 702, 728, 803, 839, 965 alin. II, 968, 1008, 1010, 1089, 1471, 1492, 1495 alin. II, 1498, 1513, 1636, 1689, 1838). 1. Acte juridice unilaterale. DESPRE PERSOANE DESPRE DREPTURILE CIVILE SI DESPRE NATURALIZARE CAPITOLUL I Despre bucurarea de drepturile civile si despre naturalizare Art. 6-16. (Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobândirea si pierderea nationalitãtii române). CAPITOLUL II Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitãtii de român Art. 17-20. (Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobândirea si pierderea nationalitãtii române).

TITLUL PRELIMINAR

CARTEA I TITLUL I

DESPRE ACTELE STÃRII CIVILE Art. 21-86. (Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele stãrii civile). DESPRE DOMICILIU Art. 87-97. (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). DESPRE ABSENTI, ADICÃ CEI CARE LIPSESC DE LA LOCUL LOR CAPITOLUL I Despre absenta prezumatã Art. 98-100. (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor dispãruti, si, în mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor dispãruti cu ocazia rãzboiului, în afara zonei interioare) . CAPITOLUL II Despre declararea absentei Art. 101-105. (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor dispãruti, si, în mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor dispãruti cu ocazia rãzboiului, în afara zonei interioare). CAPITOLUL III Despre efectele absentei Art. 106-123. (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor dispãruti, si, în mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor dispãruti cu ocazia rãzboiului, în afara zonei interioare). CAPITOLUL IV Despre privegherea copiilor minori ai tatãlui care a dispãrut Art. 124-126. (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). DESPRE CÃSÃTORIE

TITLUL II

TITLUL III

TITLUL IV

TITLUL V

143-150. (Abrogate prin art. 32 din 31. Art. 49 al Decretului nr. Art. 135-138. 127-133.1928 privitoare la actele stãrii civile). CAPITOLUL VI Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor . 49 al Decretului nr. 141. 32 din 31. CAPITOLUL II Despre formalitãtile relative la celebrarea cãsãtoriei Art.I.1928). Of. (Abrogate prin art. 32 din 31. (Abrogate prin art. CAPITOLUL IV Despre cereri de nulitate a cãsãtoriei Art. (Abrogate expres prin art.I. 32 din 31.CAPITOLUL I Despre însusirile si conditiile necesare spre a se putea sãvârsi cãsãtoria Art. 140. 49 al Decretului nr. 32 din 31. (Abrogat prin Legea din 15.I. 124 al Legii din 25.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 185-193. 49 al Decretului nr.I. 134.1906). (Abrogate prin art. Art.III. (Abrogat expres prin Decretul-Lege nr. (Abrogate prin art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).I. 142.III.1906).II.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).1906). Art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). (Abrogate prin Legea din 15. 151-152. Art. CAPITOLUL V Despre obligatiile ce izvorãsc din cãsãtorie Art. (Abrogat prin Legea din 15. 32 din 31.III. 153-161. nr. CAPITOLUL III Despre opozitii la cãsãtorie Art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 9 din 31 decembrie 1969 privind abrogarea unor acte normative. 162-184. 49 din Decretului nr. 49 al Decretului nr. Art. (Abrogat prin art. 124 al Legii din 25. 9 din 31 decembrie 1989). 139.I.II. Art. (Abrogat prin art. publicat în M.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

32 din 31. 234.Art. 78 al Legii nr.1943 pentru accelerarea judecãtilor). 215.I. VI al Legii nr. (Abrogate prin art. TITLUL VI . DESPRE DESPÃRTENIE CAPITOLUL I Despre cauzele despãrteniei Art. Art. 78 al Legii nr. 32 din 31.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 32 din 31. Art. (Abrogate prin art. (Abrogat prin art. Art. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 243-245.VI. (Abrogate prin art. 235-240. Art. 32 din 31. 209. (Abrogat expres prin art.VI. 32 din 31. CAPITOLUL VIII Despre a doua cãsãtorie Art.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). 197-208.I. (Abrogate prin Legea nr. 49 al Decretului nr.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). Art. (Abrogat prin art.1943 pentru accelerarea judecãtilor).I. (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr.1943 pentru accelerarea judecãtilor). (Abrogate prin art. 214.1954 persoanele juridice) CAPITOLUL II Despre despãrtenie pentru cauzã determinatã Art.II. 194-196. CAPITOLUL VII Despre desfacerea cãsãtoriei Art. 96 din 20. (Abrogat prin art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si al Decretului nr. (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 210. 211-213.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 32 din 31. 49 al Decretului nr. 49 a1 Decretului nr.VI.I. 78 al Legii nr. 394 din 23. Art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 18 din 12. 394 din 23. 18 din 12. 49 al Decretului nr.I.1932 privitoare la ridicarea incapacitãtii civile a femeii mãritate). VI al Legii nr.I.II. (Abrogat prin art. 394 din 23. 241-242.IV. Art. 216-233.

Art. 49 al Decretului nr.III. 277. Art. 278.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. (Abrogate prin art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).II.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). (Abrogate prin art.Art.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã).I. 246-248. CAPITOLUL III Despre despãrtenia prin consimtãmântul mutual Art. 32 din 31. Art. Art. 49 al Decretului nr. 18 din 12. civ.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). Art. 280-284.1945 pentru abrogarea art.1906). (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.II.VI.II. 268.II. DESPRE PATERNITATE SI DESPRE FILIATIUNI CAPITOLUL I Despre filiatiunea copiilor legitimi nãscuti sau conceputi în cãsãtorie Art. (Abrogat prin Legea din 15. (Abrogate prin art. Art. (Abrogat implicit prin Legea din 29. 18 din 12.I.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã).1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). VI al Legii nr. 277 C.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). 271-272. (Abrogat prin Legea nr. VI al Legii nr. VI al Legii nr.II. Art. 286-291. 32 din 31.II. (Abrogate prin art. 18 din 12. (Abrogate prin art. 251-253. CAPITOLUL IV Despre efectele despãrteniei Art.II. 249-250. 18 din 12. 273-276. (Abrogate prin art.II. (Abrogate implicit prin Legea din 29. Art. VI al Legii nr. 32 din 31. Art. 254-267. Art. VI al Legii nr. (Abrogat prin art.I. 18 din 12.X.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã). 18 din 12. 18 din 12.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). (Abrogate prin art. 269-270. (Abrogat prin art. 285.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 429 din 4. 49 al Decretului nr.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã).1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art VI al Legii nr. VI al Legii nr.I. TITLUL VII . VI al Legii nr.1948 pentru modificarea Codului de procedurã civilã).). 18 din 12. 279.

1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). (Abrogate prin art. 309-320. 32 din 31. (Abrogat prin art.III. 323. DESPRE ADOPTIE Art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).I. 49 al Decretului nr.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). (Abrogate prin art. CAPITOLUL II Despre tutelã Art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 304-308. 130 din 2.I. (Abrogat prin art. 22 al Decretului nr. 32 din 31.I. Art. 325-341. (Abrogate expres prin art.IV.CAPITOLUL II Despre dovedirea filiatiunii copiilor legitimi Art. Art. 292-303. (Abrogate prin Legea din 15. 49 al Decretului nr. DESPRE PUTEREA PÃRINTEASCÃ Art. 32 din 31. DESPRE TUTELÃ SI DESPRE EMANCIPARE CAPITOLUL I Despre minoritate Art.I. 49 al Decretului nr. 32 din 31. 49 al Decretului nr.I.I. (Abrogate prin art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).1906). 342. 49 al Decretului nr. (Abrogate expres prin art.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). TITLUL VIII TITLUL IX TITLUL X . 49 al Decretului nr. 343-420. 324. 32 din 31. Art. 32 din 31. (Abrogat prin Legea din 15. 321-322. DESPRE MINORITATE.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).1906).III. CAPITOLUL III Despre copiii naturali Art.

2. 1727 si urm. 32 din 31. 471. 1751.I. sau prin obiectul la care ele se aplicã. 462 si urm.I.CAPITOLUL III Despre emancipare Art. 902- TITLUL XI CARTEA II TITLUL I . CAPITOLUL II Despre interdictie Art. 49 al Decretului nr. 2.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). (Abrogate expres prin art. la capacitate în materia contractelor de muncã si emancipare). I. (C. 576. 1685. 463-465 alin. (Abrogat prin art.IV. 482-499. (Abrogate prin art. 1824 si urm. 771. 472 si urm. (Abrogate prin art. 32 din 31. (C.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 773.. 32 din 31. 489 si urm. 461. civ. 49 al Decretului nr.I. DESPRE INTERDICTIE SI DESPRE CONSILIUL JUDICIAR CAPITOLUL I Despre majoritate Art. V al Decretului nr.. 760.. 434... 421-433. 894. 717. 1895 si urm. sau prin destinatia lor. 458-460. 783. 1295. 49 al Decretului nr. 1909). 185 din 30. 718. CAPITOLUL III Despre consiliile judiciare Art..1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice). 1315 si urm.1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat. Bunurile sunt imobile sau prin natura lor. 468470. 462. 765. DESPRE MAJORITATE. CAPITOLUL I Despre imobile Art. 435-457.. civ. Toate bunurile sunt mobile sau imobile. 770. DESPRE BUNURI SI DESPRE OSEBITELE MODIFICÃRI ALE PROPRIETÃTII DESPRE DISTINCTIUNEA BUNURILOR Art.

1349. 1295.instrumentele necesare pentru exploatarea fierãriilor. 1824). 1746 si urm. civ. (C. 470).instrumentele arãtoare. 462). (C. Art. chiar când ele s-ar putea scoate fãrã fracturã sau deteriorare. fabricilor de hârtie si altor uzine. . sunt asemenea imobile. Art. 465. Dijmasi 2. 1660. 473. Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinatie. 1818. cãzile si vasele.porumbii din porumbãrie. neculese încã. sunt imobile prin natura lor. 1108. alambicurile.animalele afectate la culturã. 469. Art. . 466. 972. . asezate pe stâlpi. (C. 468.). sau când ele nu se pot scoate fãrã a se strica sau deteriora. . Proprietarul se presupune cã a asezat cãtre fond în perpetuu efecte mobiliare1. Fondurile de pãmânt si clãdirile sunt imobile prin natura lor.pestele din iaz (helestee). 466. 464. 1295. 469.. 465. 465. . 464. 1730). (C. 1750. 467. Iepuri de casã 3. 1. (C. 463. 462. civ.paiele si gunoaiele. Art. civ. cãldãrile. 1366. când ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului: . Statuile sunt imobile când ele sunt asezate înadins. . . 1315. Morile de vânt. 462. 472 si urm.lapinii2 tinuti pe lângã casã. 1721. Mai sunt imobile prin destinatie toate efectele mobiliare3 ce proprietarul a asezat cãtre fond în perpetuu. 463. Art. sau de apã. civ.semintele date arendasilor sau colonilor partiali1. 1824).903. Aceasta se aplicã si la tablouri si alte ornamente. civ. 529 si urm. 995. sunt mobile. var sau ciment. 1166. sau fãrã a strica sau deteriora partea fondului cãtre care sunt asezate. civ. 1729. Animalele ce proprietarul fondului dã arendasului pentru culturã. 469. . . Arborii ce se taie devin mobile. 1496. Oglinzile unui apartament se presupun asezate în perpetuu. când parchetul pe care ele stau este una cu boaseria2 camerei. 1325. 1348. si fructele de pe arbori. civ. 1895). când acestea sunt întãrite cu gips. 1777. Art.teascurile. (C. 468).stupii cu roi. Lucruri mobile Art. 1737-1745. 1327. (C. Astfel sunt imobile prin destinatie. sunt imobile pe cât timp li se pãstreazã destinatia lor. Îndatã ce recoltele se vor tãia si fructele se vor culege. 1517. . 468. 1750. Recoltele care încã se tin de rãdãcini.

. Sunt mobile prin determinarea legii. 576. civ. 1306. 462. (C.Legea nr. 1. 473. 1587. 911. 565. precum si cele care nu se pot strãmuta din loc decât prin o putere strãinã. 462). 474. 18 din 20 februarie 1991 (art. chiar si când capitalul acestor companii constã în imobile. 783.). nr. Lucruri mobile. II. civ. actiunile sau interesele în companii de finante. 465 alin. 474. 41 alin. Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui. civ. Lemnãria care îmbracã peretii interiori ai camerei. 1726. CAPITOLUL II Despre mobile Art. 1909). (C. nr. .Constitutia României (art. 45-52. 772. 482-488. (C. 1736. 918.Codul familiei (art. civ. 6). 1316. 473.. 472. civ. A se vedea de asemenea . veniturile perpetue sau pe viatã asupra statului sau asupra particularilor. M. 504-516. 1296. CAPITOLUL III Despre bunuri în raportul lor cu cei ce le posedã Art. corpurile care se pot transporta de la un loc la altul. 894.Constitutia României (art. 50 din 29 iulie 1991 pentru autorizarea executãrii constructiilor si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor (M. 480 si urm. (C. . (C. 475. atât acele care se miscã de sine precum sunt animalele. 37 din 20 februarie 1991). 3 din 13 ianuarie 1997). 471. Art. precum sunt lucrurile neînsufletite. 135 alin. 1750). 1801 si urm. 1. 517. cu modificãrile stabilite de legi. 1845). civ. 1685. 461. Sunt mobile prin natura lor. 472. (C.1. 2. sau la vreo casã. 773. 472). 718. Bunurile sunt mobile prin natura lor. servitutile. sau prin determinarea legii. actiunile care tind a revendica un imobil. 972. 1593.. obligatiile si actiunile care au de obiect sume exigibile sau efecte mobiliare1. Art. Lucruri mobile. Urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de pãmânt. 470. de comert sau de industrie. Art. 1639 si urm. 1718. 995. 827. 35). 466. 1751. Sunt imobile prin obiectul la care se aplicã: uzufructul lucrurilor imobile. sunt imobile si fac parte din proprietãtile la care servesc. . Of. Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi înstrãinate decât dupã regulile si formele prescrise anume pentru ele. . Art. Sunt asemenea mobile prin determinarea legii.Legea fondului funciar nr. 6). Of. 7 si art. 1706. Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai în privinta fiecãrui din asociati si pe cât timp tine asociatia. 1721.

. (C. porturile naturale sau artificiale. ca accesoriu. 1845). sau ale cãror mosteniri sunt lepãdate. (C. 647. 616).Decretul nr. . (C. afarã numai pentru cauzã de utilitate publicã si primind o dreaptã si prealabilã despãgubire. civ. 482. 841 si urm. Art. 1002. Poate avea cineva asupra bunurilor. republicatã (M. 79 din 18 aprilie 1996). 597. 1824). fluviile si râurile navigabile sau plutitoare. 21 din 8 martie 1976). 478. 367/1971 privind regimul armelor. 480. 1396. (C. 517 si urm.. Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dã drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste. Of. 135 alin. 481. civ. care nu sunt proprietate particularã. Acest drept se numeste: drept de accesiune. drumurile mici si ulitele care sunt în sarcina statului. Art. 1750. 646. 647. sau un drept de proprietate. 480. 652. DESPRE PROPRIETATE Art. Of. Art. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale. Of. 480.. 56 din 30 decembrie 1953. 479. 565 si urm. republicatã. malurile unde trag vasele si îndeobste toate pãrtile din pãmântul României. 620 si urm. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut.Codul aerian . 903 si urm. 696). Art. 629. 3 din 13 ianuarie 1997).Decretul nr.. 475. 585. Of. Of. . tãrmurile. 495 si urm. nr. civ. 1720)... 476. A se vedea: . precum si ale persoanelor care mor fãrã mostenitori. 1306. nr. (C. civ. 477. 1310). într-un mod natural sau artificial. cu lucrul. 646. 648. Art. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa.Legea nr. 476. 481 si urm. sau numai servitute. 1324 si urm. 304 din 30 decembrie 1995). însã în limitele determinate de lege. 3-5). 479. santurile. 582. cu modificãrile ulterioare). nr. civ.Legea protectiei mediului nr. 1777.. (C. civ. . sunt ale domeniului public. zidurile. 483 si urm.. Aceste lucruri reintrã în comert când nu mai servesc la uzul public. nr. întãriturile pietelor de rãzboi si ale fortãretelor fac si ele parte din domeniul public. 137 din 29 decembrie 1995 (M.Constitutia României (art.. sau un drept de folosintã. 645. 1844). 475. 1844.. Art. 538. Drumurile mari. 680. 516/1953 (B.. adãugirile cãtre mal si locurile de unde s-a retras apa mãrii. 1001. civ. nr. (M. Toate averile vacante si fãrã stãpâni. 586. TITLUL II . (C. 478.. 50 din 29 iulie 1991 pentru autorizarea executãrii constructiilor si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor. 5). 480 si urm.Legea nr. sunt considerate ca dependinte ale domeniului public. 576 si urm. munitiilor si metalelor explozive (B. 41 alin.. . 489 si urm. A se vedea Constitutia României (art. Portile.

Tot ce se uneste si se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului. 489. 485. El înceteazã de a fi cu bunã-credintã din momentul când aceste viciuri îi sunt cunoscute.. 482. civ. si trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce. 490 si urm. (C. 1858. 486. 487. 538. 1776). civ. Proprietarul poate face sub fata pãmântului toate constructiile si sãpãturile ce gãseste de cuviintã. (C. (C. civ. (C. 610. 483. civ. 489.CAPITOLUL I Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru Art. 995. 494. 494. arãturile si munca pusã de altii. sporul animalelor (prãsila). Titlul IV "Despre servituti". 489 si urm. (C. 997). CAPITOLUL II Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si încorporate cu lucrul Art. civ. 1. 995. civ. Posesorul este de bunã-credintã când posedã ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. 997. SECTIUNEA I Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile Art. 487. 490. 486. Art. se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune. 1898). (C. 492. 484. 612. 524. decât cu îndatorire din parte-i de a plãti semãnãturile. Fructele produse din vreun lucru nu se cuvin proprietarului. împreunã cu lucrul. 487. 579. 494. 610. 607 si urm. Posesorul nu câstigã proprietatea fructelor decât când posedã cu bunã-credintã. Art. bogãtiile de orice naturã ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietãtii publice. 485.. 522 si urm.. proprietarului care-l revendicã.. potrivit regulilor statornicite mai jos.. 483. afarã de exceptiile statornicite la capul 1.. 480. 552. 1846 si urm. 1325). civ. Potrivit art. Proprietarul poate face asupra pãmântului toate plantatiile si clãdirile ce gãseste de cuviintã. 607 si urm. 576 si urm. Art. care trateazã despre servituti. .. 1854 si urm. afarã de modificãrile prescrise de legi si regulamente privitoare la mine. 480. 1894. 1730 pct. 135 alin. civ.. fructele civile. Proprietatea pãmântului cuprinde în sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui. ale cãrui viciuri nu-i sunt cunoscute. 620). 903. 485. Fructele naturale sau industriale ale pãmântului. 1890. (C. 490. 613. 484. 492. (C. 488. 1 ). Art. la cazul contrariu. 1898). civ. el este dator de a înapoia productele. 489. 480. 491. Art. 994).. 607 si urm. 480. 612. 4 din Constitutia României. (C. 613. precum si de legile si regulamentele politienesti. 483. Art. 482.

Aluviunea este în folosul proprietarului riveran. Orice constructie. 494. 493.620). dupã împrejurãri. Dacã proprietarul pãmântului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor. 497. Art. 492. helesteielor si a iazurilor. el poate chiar. 1076. proprietarul iazului nu câstigã nici un drept asupra pãmântului riveran ce se acoperã de apa iazului când . 766. 493. fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vãtãmãrile ce a putut suferi proprietarul locului. 1909). Dacã plantatiile. 476 si urm. 771. Art. ocazionatã prin facerea unor asemenea plantatii si constructii. 1202). Art. Dacã proprietarul voieste a pãstra pentru dânsul acele plantatii si clãdiri. (C. 512. fãrã ca sã se ia în consideratie sporirea valorii fondului. 495. 1084). 1084. 495. A se vedea nota de sub art 489. 492. 997. 463. plantatii si lucrãri cu materiale strãine. când ea este la înãltimea scurgerii helesteiului. 489. dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor si pretul muncii. Art. (C. drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. dupã împrejurãri. clãdirile si operele au fost fãcute de cãtre o a treia persoanã de bunã credintã. Tot ale proprietarului riveran sunt si pãmânturile lãsate de apele curgãtoare. (C. 494. 496. 496 si urm. Cresterile de pãmânt ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviului si ale râurilor se numesc aluviune. Art. Cu toate acestea. sau de a plãti o sumã de bani egalã cu aceea a cresterii valorii fondului. constructiile si lucrãrile au fost fãcute de cãtre o a treia persoanã cu materialele ei. el este dator a plãti valoarea materialelor si pretul muncii. A se vedea nota de sub art. 587). iazului. (C civ. 499. pentru o asemenea urmare si la plata de daune-interese. Acest drept nu are loc în privirea pãmânturilor pãrãsite de apa mãrii. El mai poate fi osândit. Aluviunea nu are loc în privirea lacurilor. civ. 4 din Constitutia României. si viceversa. fãrã ca proprietarul tãrmului opus sã poatã reclama pãmântul cel pierdut. Dar proprietarul materialelor n-are drept a le ridica. 476. când ele se retrag pe nesimtite de la unul din tãrmuri si se îndreaptã cãtre celãlalt tãrm. plutitor sau neplutitor. apele cu potentialul energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite în interes public fac obiectul exclusiv al proprietãtii publice.. este dator sã plãteascã valoarea materialelor. proprietarul pãmântului are dreptul de a le tine pentru dânsul. 482. sunt prezumate a fi fãcute de cãtre proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa si cã sunt ale lui. plantatie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului. pe pãmântul sãu. Proprietarul pãmântului care a fãcut constructii. clãdiri. civ. 488. Art. cu îndatorire însã pentru proprietar de a lãsa. 135 alin. proprietarul pãmântului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii. dacã plantatiile. 998. 495). civ. civ. (C. când e vorba de un fluviu sau râu navigabil. si lucrãri. 999. ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a fãcut. proprietarul lor conservã totdeauna pãmântul acoperit de apã. sau de a îndatora pe acea persoanã sã le ridice. pânã ce se dovedeste din contra. proprietarul tãrmului de unde apa s-a retras profitã de aluviune.. Potrivit art. chiar dacã câtimea apei ar scãdea în urmã.

508 si urm. Insulele si prundurile. 495. care se formeazã în râurile nenavigabile si neplutitoare. civ. Dacã din cele douã lucruri unite pentru a forma un singur . 495. 1847). 476). civ. 501). care se formeazã în albia fluviilor si a râurilor navigabile sau plutitoare. 498. (C. (C. 502.). Orice animale sau zburãtoare sãlbatice trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre. 504 si urm. 476. taie si înconjoarã pãmântul unui proprietar riveran. 473. 495. 495. 496. 476. A se vedea nota de sub art.. (C. Art. Dacã un râu sau fluviu. Art. A se vedea nota de sub art. civ. Insulele si prundurile. 495. si face prin acest chip o insulã. A se vedea nota de sub art. sunt ale proprietarului tãrmului pe care ele sau format. civ. formându-si un brat nou. pentru uzul sau pentru ornamentul. rãmânând el dator a plãti celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul. 500. însã dacã se va reclama în termen de un an. pornind de la jumãtatea râului. civ. dacã nu i se opune titlu sau prescriptie. atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra pãrtii de insulã ce se întinde spre el. Este principal acela din douã lucruri. Art. Dacã un fluviu sau un râu îsi face un nou curs pãrãsind vechea sa albie. si o lipeste la pãmântul unui alt proprietar. si când el s-a unit fãrã stirea proprietarului. Art. Art. A se vedea nota de sub art. aceastã albie se împarte între proprietarii mãrginari. chiar dacã el s-a fãcut de un fluviu sau de un râu navigabil sau plutitor. acesta poate cere despãrtirea si restituirea lucrului unit. 499). Art. A se vedea nota de sub art. civ.. dar se pot despãrti si conserva fiecare în parte dupã despãrtire. Dacã un fluviu sau râu. sunt ale statului. 728). 501. (C. 506. civ. 998. Art. 506. acea parte rãmâne a cui a fost pãmântul de la care s-a rupt. (C. si care se poate recunoaste. 1894). proprietarul nu pierde pãmântul ce s-a transformat în insulã. pe cât timp rãmân la noi.). Art. 504. de pãmânt. 503. chiar dacã ar rezulta din despãrtire oarecare vãtãmare lucrului cãtre care el a fost unit. (C. 1898). Art. 504. Dacã douã lucruri a doi deosebiti stãpâni s-au unit împreunã încât amândouã formeazã un singur tot. afarã numai dacã asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii. 499. 495. rupe deodatã o parte mare. 505 si urm. 495. navigabil sau nu. (C. 511 si urm. pentru completarea cãrui a servit unirea celuilalt lucru. (C.urmeazã vãrsãturi extraordinare. Când însã lucrul unit este mult mai de pret decât lucrul principal. 468. atunci totul format este al proprietarului lucrului care constituie partea principalã. 499. 476. 505. civ. (C. dacã insula formatã trece peste jumãtatea râului. 507. civ. SECTIUNEA II Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile miscãtoare Art.

515). 514. 1478). civ. (C. 511. Când un lucru s-a format din amestecarea mai multor materii cu diferiti stãpâni din care nici una nu poate fi consideratã ca materie principalã. poate cere desfacerea lor.. 1388 si urm. 504 si urm. 998. atunci lucrul se va vinde prin licitatie si pretul se va împãrti. (C. si aceasta fãrã prejudiciul urmãririlor prin canal extraordinar.tot. atunci proprietarul materiei mai cu pret va putea cere lucrul format prin amestecare. 510. (C. 1084). dacã ea este cu putintã a se desface.. fãrã stirea proprietarului lor. civ. 511 si urm. 515. în nestiinta cãrui a urmat amestecarea. 508. 997.. 1478).. 511. 514 si urm. 509.. civ. Daca un mester sau altcineva a întrebuintat materia care nu era a sa si a fãcut un lucru nou. civ.). Art. 512). 728 si urm.).. plãtind pretul muncii. (C. mãrime si calitate. 508. Dacã însã manopera ar fi atât de importantã încât ar întrece cu mult valoarea materiei întrebuintate. civ. Art. (C. pentru a forma un lucru nou. atunci munca lucrãtorului va fi consideratã ca parte principalã.. 484. civ. 511. Când cineva a întrebuintat în parte materia care era a sa. celui dintâi în proportie cu materia ce era a sa. 506 si urm. atunci proprietarul. câtime. plãtind însã celuilalt proprietar pretul materiei sale. 504 si urm. calitatea si valoarea materiilor lui. fãrã ca nici o parte din materie sã-si fi pierdut cu totul fiinta. atunci lucrul cel mai mare în volum va fi considerat ca principal. Vericari vor fi întrebuintat materii strãine. 1 (C.).. (C. fiecãrui însã în proportie cu câtimea. 728. 509 si urm. Dacã valoarea ambelor lucruri ar fi mai tot aceeasi. 505 si urm... si lucrãtorul va avea dreptul de a retine lucrul format. Art. 999. Art. civ. si celuilalt în proportie cu materia sa si cu pretul muncii sale. 728. întrebuintate la facerea acelui lucru. atunci lucrul format se cuvine tuturor stãpânilor. În toate cazurile în care proprietarul materiei întrebuintate fãrã stirea lui la formarea unui lucru nou este în drept de a reclama lucrul format.). 515. 513. civ. greutate. plãtind proprietarului pretul materiei. civ. 506 si urm. 1388 si urm. atunci lucrul format se cuvine ambilor proprietari. nici unul nu poate fi privit ca accesoriu al celuilalt. 512.. 510. si în parte materia strãinã. 512 si urm. el are si voia de a cere în loc de lucrul format o materic de aceeasi naturã. atunci proprietarul materiei întrebuintate are dreptul de a reclama lucrul format din ea. si dacã acele materii nu se mai pot despãrti fãrã vãtãmare sau pagubã. 1. Art. Dacã materiile amestecate nu se mai pot despãrti fãrã vãtãmare sau pagubã. (C. sau valoarea aceleiasi materii. Actiune penalã. atunci acela este considerat ca principal care va fi mai mare în valoare. Art. Art. 514.. atât când acel obiect ar putea cât si când el n-ar putea reveni în starea primitivã. vor putea dupã împrejurãri fi osânditi la platã de dauneinterese. 511. 508 si urm. Dacã materia unui din proprietari ar covârsi pe cealaltã materie prin valoare si cantitate. Când lucrul format rãmâne comun între proprietarii materiilor din care s-a format. 513 si urm. (C. 506 si urm. 1388 si urm. . Art.

543.. 526 si urm. Drepturile colonului partiar1 ce vor fi existat la începutul.. 555. 554. 1295). 1017. nu pot fi vãtãmate de dispozitia precedentã. sunt ale uzufructuarului. 805. civ... Art. 483 si urm. 557. Fructele civile sunt chiriile caselor. (C. dobânzile sumelor exigibile. 1. 1801.. (C. ). 484. 1639 si urm. 1019. civ. fie civile. au fost desfiintate drepturile de uzufruct legal si anume dreptul de uzufruct al pãrintilor asupra bunurilor copiilor. 479. Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia. 1. arendele intrã în clasa fructelor civile. 520. (C. Art.. (C. 1890. sau cu termen. 285. 524. civ. Art. Prin abrogarea art. DESPRE UZUFRUCT. TITLUL III . sau cu conditie.. 556). Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobândesc prin culturã. (C. 519. 521.. 525. 516. Uzufructul se poate stabili sau pur. si dreptul vãduvei fãrã avere la mostenirea bãrbatului ei. 524 si urm. 523. 1295. 1730 pct. 472 si urm. neculese în momentul când se deschide dreptul de uzufruct. Acelea ce se gãsesc în aceeasi stare când se sfârseste dreptul de uzufruct sunt ale proprietarului. 517. 1907). 504-515). 844. 1750 pct. fie industriale. 1022 si urm. 1824). însã cu îndatorirea de a le conserva substanta. 518 si urm. 522 si urm. Dijmas. civ. 1846. Principiile regulilor de mai sus vor servi judecãtorilor si în deciziunea cazurilor analoge cu cele precedente. 2). 517. Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile. Fructele naturale sunt acelea ce pãmântul produce de la sine: productia si prãsila (sporul animalelor) sunt asemenea fructe naturale. 557 si urm. 1004 si urm. venitul rentelor. 527. fãrã de a putea pretinde unul de la altul despãgubire de cheltuielile urmate pentru arãturi si semãnãturi. DESPRE UZ SI DESPRE ABITATIUNE CAPITOLUL I Despre uzufruct Art. 338. 1589. (C civ. Art. 517. 518. 519.. civ. Art. 804. 480... SECTIUNEA I Despre drepturile uzufructuarului Art. 1895 si urm. 1750. Fructele naturale si industriale. fie naturale. 534). 1587. 465. 540 si urm. 560. 994. 542.Art. civ. 3. dreptul sotului asupra bunurilor dotale. 522. 522. civ. sau la finele uzufructului. civ. întocmai ca însusi proprietarul lor. Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului. (C. 844. 544). (C. civ.. 1411. Uzufructuarul are drept de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra cãruia are uzufruct. 462 si urm. 684 si 1242 din C. (C. Art..

(C. Art. sau cã se fac numai de o câtime oarecare de arbori alesi pe toatã suprafata domeniului. 22 din 8 februarie 1969). pentru uzufructuar.). însã cu îndatorire de a le înapoia în aceeasi cantitate. sau cã aceste tãieri se fac periodic pe o întindere de pãmânt determinatã. 530 si urm. uzufructuarul este dator a pãstra ordinea si câtimea tãierii. în conformitate cu regulile stabilite de proprietar. Uzufructuarul se mai bucurã. nr. Dacã uzufructul cuprinde lucruri care. 1639 si urm. nr. 530. fãrã a putea pretinde vreo despãgubire nici uzufructuarul. grâne. conformându-se cu epocile si uzul vechi al proprietarului.. 1586. Aceastã regulã se aplicã la arenzi si la chiriile caselor si la alte fructe civile. . (C. 517. 525. Art. pentru pãrtile lãsate netãiate în timpul uzufructului sãu. 529. civ. va putea însã întrebuinta. Dacã uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fãrã a le consuma. 524.). Uzufructul unei rente pe viatã dã uzufructuarului. la sfârsitul uzufructului. 546). 1156). cu modificãrile ulterioare: .1 fãrã degradarea acestuia nu vor face parte din uzufruct. 557 si urm.). civ. mobilele casei. civ. 41). 527.Codul silvic (B.Art. 4/1972 privind gospodãrirea pãdurilor aflate în administrarea directã a comunelor (B. 543. 1413. poate . 1587. nici mostenitorii sãi. Art. de pãrtile de pãduri înalte care au fost puse în tãiere regulatã. (C. Pepiniere. în proportie cu durata uzufructului sãu. fãrã a se consuma îndatã. spre a face reparatiile la care este obligat.. 466. Art. sau cu uzul locului. civ. 527. 521. 526. (C. precum rufele. 531. 529 si urm. Art. cu îndatorire însã a constata în fiinta proprietarului aceastã trebuintã. civ. Art. civ. 1639 si urm. 555. 533. 523. Arborii care se pot scoate dintr-un seminariu de pomi. 523. 998. bãuturi. 532. (C. 18/1991 (art. însã nestricate din dol sau culpã. si nu este obligat de a le înapoia la sfârsitul uzufructului. si se cuvine uzufructuarului. 531 si urm. (C. dreptul de a percepe veniturile. 542. arborii dezrãdãcinati sau sfãrâmati din accidente. de a se conforma obiceiului local în privirea înlocuirii lor. Dacã uzufructul cuprinde pãduri destinate de proprietarul lor la tãieri periodice. În toate celelalte cazuri. (C. pe durata uzufructului sãu. A se vedea: . uzufructuarul nu se poate atinge de arbori înalti. 1102. 528. poate chiar a tãia pentru acest sfârsit arborii trebuinciosi. 534. Of. 42 din 24 aprilie 1972). fãrã de a fi obligat la nici un fel de restituire.). 994. Art. 543. 556. Of. calitate si valoare. precum bani. uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele. civ. 1. decât în stare ce se vor afla.Legea fondului funciar nr. Uzufructuarul poate lua din pãduri araci pentru vii.Legea nr. 529. sau pretul. 545. se stricã dupã vreme prin întrebuintarea lor. Fructele civile se socotesc dobândite zi cu zi. A se vedea nota de sub art. 1907). 1411. uzufructuarul are dreptul de a se sluji de dânsele pentru întrebuintarea la care ele sunt destinate. 529. 521. decât cu îndatorire.

de nu va fi scutit prin actul constitutiv al uzufructului. (C. 472 si urm. sau închiria altuia. civ. 1824 pct. cu îndatorire de a-i înlocui prin altii. supuse uzufructului. urmeazã a se conforma pentru epocile când se preînnoiesc contractele si pentru durata lor. civ. 539. 529. 639). El sau mostenitorii sãi pot însã ridica oglinzi. care nu s-ar putea face fãrã o concesiune..asemenea lua de pe pomi producte anuale sau periodice. 538. 517. cu îndatorire de a restabili localul în starea ce a fost mai înainte. nici asupra comorii care s-ar putea gãsi în cursul uzufructului sãu. A se vedea nota de sub art. SECTIUNEA II Despre obligatiile uzufructuarului Art. sau dupã ce-l va chema formal. Pomii roditori care se usucã si chiar acei ce sunt dezrãdãcinati sau dãrâmati din accidente se cuvin uzufructuarului. 2). Art. 495 si urm. (C civ. 534. Art. inventarul lucrurilor miscãtoare si constatarea stãrii în care se vor afla cele nemiscãtoare. civ. Uzufructuarul nu are nici un drept asupra minelor si pietrãriilor nedeschise încã. De va închiria. El se foloseste de drepturile de servitute si în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul. 576 si urm. 494. el însã nu poate intra în folosinta lor. II. 542. 531 ). Este dator a da cautiune cã se va folosi ca un bun pãrinte de familie. 535. 462 si urm. decât dupã ce va face în prezenta proprietarului. 999). mamele ce vor avea uzufructul legal al averii . 554. 524. cu toate acestea tatii. chiar când printr-însele ar fi sporit valoarea lucrului. 540. Proprietarul nu poate prin faptul sãu nici cu orice chip vãtãma drepturile uzufructuarului. 537. (C. 49 al Decretului nr. Uzufructuarul se foloseste asemenea întocmai ca proprietarul de minele. civ. nici asupra nisipurilor a cãror exploatare nu e încã începutã.). 1432). (C. 1413. Uzufructuarul se poate bucura el însusi. 529 alin. 998. (C. Uzufructuarul ia lucrurile în starea în care se aflã. Art. 531 ). (C. în privinta averii femeii sale la titlul Despre contractul de cãsãtorie. Art. 533. Uzufructuarul se foloseste de adãugirile fãcute prin aluviune la obiectul asupra cãruia are uzufruct. Uzufructuarul nu poate. la încetarea uzufructului. 536. (C. si se foloseste întocmai ca însusi proprietarul.. însã toate acestea dupã obiceiul locului si al proprietarului. 541. Dacã însã se atinge de o exploatare. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. tablouri si alte ornamente. civ. 469. A se vedea nota de sub art. Art. civ.. 529. uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fãrã a dobândi mai întâi învoirea guvernului. 489. cere vreo despãgubire pentru îmbunãtãtirile ce ar pretinde cã a fãcut. Art. Dispozitiile din titlul "Despre contractul de cãsãtorie" au fost abrogate prin art. pietrãriile si nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Art. 523. regulilor întocmite pentru bãrbat. Art. 536. sau ceda exercitiul dreptului sãu. pe care le-ar fi asezat.

539. toate celelalte reparatii sunt de întretinere. Întârzierea de a da cautiune nu ridicã uzufructuarului dreptul de a se folosi de fructele la care el avea drept.. 531. 999. precum contributiile si altele ce sunt dupã obicei sunt considerate ca sarcini ale fructelor. 546. 557. 1589). Dacã uzufructuarul nu gãseste cautiune. 517. 557 si urm. Nici proprietarul. 545) Art. dobânzile acestor sume si pretul arendelor se cuvin uzufructuarului. În privinta sarcinilor ce pot fi impuse pe proprietate. 1411 si urm. dupã împrejurãri. civ. (C. 547. la toate sarcinile anuale ale fondului. 1675 si urm. civ. Art. . 1587 si urm. 1. 547). iar dacã uzufructuarul le-a plãtit. civ. în care caz uzufructuarul este obligat a le face si pe acestea. 528. Reparatiile cele mari rãmân în sarcina proprietarului.1 plãtite de la proprietar. 525. 544. ). Uzufructuarul nu este obligat decât la reparatiile de întretinere. 542. În lipsã de cautiune din partea uzufructuarului. proprietarul poate cere ca mobilele supuse periciunii prin întrebuintare pune pretul la dobânda. Capitalul. Prin abrogarea art.. (C. 548. Reparatiile cele mari sunt acele ale zidurilor celor mari si ale boltelor. Distrus. (C. Art. 563 si urm. civ. proprietarul si uzufructuarul contribuie dupã modul urmãtor: proprietarul este obligat a le plãti si uzufructuarul a-i rãspunde dobânzile. civ. 544. civ. (C civ. 525... si uzufructuarul se foloseste de dobânzi în cursul uzufructului. 540. în cursul uzufructului. 552. civ. cu toate acestea uzufrucutuarul va putea cere si judecãtorii vor putea ordona. 543. 531. Art. 1652 si urm. nu sunt obligati a da cautiune. 524.civ.. restabilirea grinzilor si acoperisului întreg.). sumele de bani cuprinse în uzufruct se pun la dobândã. dreptul de uzufruct legal al pãrintilor asupra bunurilor copiilor a fost desfiintat. (C. nemiscãtoarele se dau cu arendã. 542). vânzãtorul sau donatorul care si-au rezervat uzufructul. nici uzufructuarul nu sunt obligati a reclãdi ceea ce a cãzut de vechime sau s-a distruit1 din caz fortuit. ca o parte din lucrurile miscãtoare necesare pentru propriile sale trebuinte sã i se lase sub simpla sa depunere de jurãmânt si cu îndatorire de a le preda la curmarea uzufructului. 543. ele i se cuvin din momentul de când s-a deschis uzufructul. productele se vând si pretul lor se pune asemenea la dobândã. Art. 540. 546 si urm.). 545. în cursul folosintei sale.copiilor lor. 545. acelea ale zãgazelor si ale zidurilor de sprijinire si de împrejmuire în total. (C. 542. 1080. 550. 540. el are dreptul a cere capetele. 546. (C. 517. 1083).. 558. Art. 543). Art. 338 C. (C. afarã numai dacã acestea s-ar fi cauzat din lipsa reparatiilor de întretinere de la deschiderea uzufructului. civ. Uzufructuarul este obligat. 998. la expirarea uzufructului. 1447 si urm. 549. (C. 1. Art.

550. Dacã uzufructuarul voieste sã avanseze suma pentru care trebuie fondul sã contribuie. 557. dupã a sa vointã. Acel ce câstigã cu titlu gratuit un uzufruct universal. Uzufructuarul fie universal. 1. Art. Dacã uzufructul are de obiect un animal si dacã acesta va pieri fãrã culpa uzufructuarului. civ.). 905. 553. o a treia persoanã face vreo uzurpare asupra fondului. uzufructuarul este tinut a-l denunta proprietarului. 551. Dacã în cursul uzufructului. civ. Art. Uzufructuarul cu titlu particular nu se obligã la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat si. (C. Se stabileste. precum ar fi rãspunzãtor pentru orice stricãciune s-ar face de el însusi. 1639).. 554. Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului. legatele.. sau sã plãteascã dânsul acea sumã. si atunci uzufructuarul îi plãteste dobânzile în tot cursul uzufructului. 894 si urm. proprietarul poate. 893.. civ. 775. Art. Dacã turma pe care un uzufruct a fost constituit. de va fi silit sã le plãteascã. prin consolidarea sau întrunirea asupra aceleiasi persoane a ambelor calitãti de proprietar si de uzufructuar: . 899 si urm. prin expirarea termenului pentru are uzufructul a fost acordat. SECTIUNEA III Despre stingerea uzufructului Art. prin vitele ce dã sporul. 844 si urrn. 1790 si urm. 1746 si urm. 552. 902 si urm. Art. Iar de nu va voi uzufructuarul a face acest avans. 896). capitalul i se înapoiazã la sfârsitul uzufructului fãrã nici o dobândã.. Art. are actiune în contra proprietarului. cãci la din contrã uzufructuarul rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. nici de a-i plãti pretul.. (C. el nu este obligat a da proprictarului alt animal în loc. 991. (C. Art. sau cu titlu universal. uzufructuarul este dator de-a înlocui numãrul vitelor pierdute. este dator a achita în proportie cu folosinta sa si fãrã nici un drept de repetitiune. va pieri cu totul si fãrã culpa uzufructuarului. Uzufructuarul e dator a plãti numai cheltuielile proceselor ce privesc folosinta si celelalte condamnatiuni la care procesele arãtate pot da nastere. 556. 888 si urm. sau sã punã în vânzare o parte din averea supusã uzufructului pânã se va dobândi un pret analog sumei datorite. trebuie sã contribuie împreunã cu proprietarul la plata datoriilor dupã cum urmeazã: se pretuieste valoarea fondului supus uzufructului. Dacã turma nu va pieri cu totul. sau vreo altã încercare spre a cãlca drepturile proprietarului.Art. pensiile alimentare si veniturile rentelor perpetue sau pe viatã care privesc asupra patrimoniului. se defige 1 în urmã câtimea cu care urmeazã a contribui la plata datoriilor în proportie cu valoarea zisului fond. fie cu titlu universal.. din întâmplare sau din boalã. acesta nu este obligat decât a-i da seama de piei sau de valoarea lor. 555.

564. (C.1 uzufructul se pãstreazã asupra pãrtii rãmase. civ. (C. (C. tine pânã la acea epocã. civ. dupã gravitatea împrejurãrilor. . Vânzarea lucrului supus la uzufruct nu aduce nici o schimbare dreptului uzufructuarului. Dacã uzufructul s-ar afla constituit asupra unui domeniu din care fãcea parte si clãdirea. 1154. el continuã a se folosi de uzufructul sãu. 1156. 558.prin neuzul dreptului de uzufruct în curs de 30 ani. uzufructuarul nu va avea dreptul a se folosi de pãmântul pe care a fost clãdirea. de a nu renunta la dânsul în mod formal. Sotul supravietuitor nu este obligat sã dea cautiune pentru exercitarea dreptului de abitatiune ce i se cuvine potrivit art. sau aducând stricãciuni fondului. Distrus Art. 1156). civ. 545. civ. Uzufructul care nu e acordat particularilor nu poate trece peste 30 de ani. si aceastã clãdire va arde sau se va distrui1 din altã întâmplare. 1. nici de materialele rãmase. Art. nu se poate folosi cineva de aceste drepturi. 565. 1890). Creditorii uzufructuarului pot interveni în contestatiile pornite în contrã-i pentru conservarea drepturilor lor. sau lãsându-l sã se degradeze din lipsã de întretinere. Art. Dacã o parte numai a lucrului supus la uzufruct s-a distruit. Creditorii uzufructuarului pot sã cearã a se anula renuntarea fãcutã în paguba lor. 566. prin totala desfiintare a lucrului asupra cãruia uzufructul era constituit. Ca si în cazul de uzufruct. Uzufructul poate înceta asemenea prin abuzul ce face uzufructuarul de folosinta sa. Judecãtorii pot. Uzufructul constituit pânã ce o altã persoanã va ajunge la o vârstã hotãrâtã. fãrã a da mai întâi cautiune si fãrã a face inventar. Of. Art. ei pot propune repararea degradãrilor fãcute si a da garantii pentru viitor. 562. chiar de ar muri zisa persoanã înaintea vârstei hotãrâte. De va fi uzufructul constituit numai asupra unei clãdiri. 561. civ. cu îndatorire de a plãti pe fiecare an uzufructuarului sau celor ce prezintã drepturile sale o sumã hotãrâtã pânã în ziua când uzufructul urma sã înceteze. 540 si urm. civ. sau a hotãrî stingerea uzufructului. (C. (C. uzufructuarul se va folosi de pãmânt. Art. 969. Art. 560. sau se va dãrâma de vechime. Art. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor (M. 1156). 1.). 563. 974). Drepturile de uz si de abitatiune se stabilesc si se pierd în acelasi chip ca si uzufructul. 975. Distruge CAPITOLUL II Despre uz si abitatiune Art. 4 din Legea nr. 559. (C. sau a lãsa pe proprietar sã se bucure de fructele obiectului supus la uzufruct. Art. 976).

133 din 10 iunie 1944). 578. Cel ce are un drept de abitatiune pe o casã poate sedea într-una cu familia sa. 567. Servitutea este o sarcina impusã asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt stãpân. reparatiile de întretinere si sã plãteascã contributiile ca si uzufructuarul. sau dacã ocupã toatã casa. Art.). Dacã uzuarul absoarbe toate fructele fondului. 586 si urm. Art. 572. Proprietarul inferior nu poate ridica stavili ca sã opreascã aceastã scurgere. 4 alin. 569. Art. e dator sã facã cheltuielile de culturã. CAPITOLUL I Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor Art. Art. Dacã titlul nu se explicã asupra întinderii acestor drepturi. (C. chiar de n-ar fi fost însurat la epoca când i s-a dat acest drept. ele se reguleazã precum urmeazã. 2 al Legii nr. Art. 573. Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea TITLUL IV . nici închiriat. 620 si urm. 133 din 10 iunie 1944). 576. Dreptul de abitatiune nu poate fi nici cesionat. Drepturile de uz si de abitatiune se reguleazã prin titlul care le-a înfiintat si primesc dupã cuprinderea lui mai multã sau mai putinã întindere. 571 ). Cel ce are uzul unui loc nu poate pretinde mai multe fructe din acel loc decât se cuvine pentru trebuintele sale si ale familiei sale. civ. 529. afarã de exceptia adusã la art. Art. sau din obligatia impusã de lege. Uzul pãdurilor se va regula prin legi particulare. Cel ce are dreptul de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuieste. (C.nr. Servitutile izvorãsc sau din situatia naturalã a locurilor. civ. Cu privire la dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. 545 si urm. 568. Dacã nu ia decât o parte din fructe sau dacã nu ocupã decât o parte din casã. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor (M. 571. civ. (C. el contribuie în proportie cu lucrul de care se foloseste. 534. Uzuarul si cel ce are dreptul de abitatiune trebuie sã se foloseascã de ele ca un bun pãrinte de familie.. Art. DESPRE SERVITUTI Art. 578. Art. Uzuarul nu poate ceda nici închiria dreptul sãu altuia. Of. 577. 573). civ. (C. 534. 570. a se vedea art. fãrã ca mâna omului sã fi contribuit la aceasta. 572. Poate pretinde si pentru trebuintele copiilor ce va avea în urma constituirii dreptului de uz. Art. 574. sau din conventia dintre proprietari. Art. 575.). Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare. nr. A se vedea nota de sub art.

unui sat sau unui cãtun. 581. Art. 584. fãrã chiar sã existe vreo conventie între dânsii. 582. 580. Tot proprietarul îsi poate îngrãdi proprietatea. afarã de exceptia ce se face la art. tribunalele 1. la darea hotãrârii. Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul cãtre altul.servitutii fondului inferior. 586. ori aceea a particularilor. Acela prin al cãrui fond trece apa o poate chiar întrebuinta în toatã întinderea prin care ar avea curgere. 579. 589. 583. . 476 la titlul Despre distinctiunea bunurilor. Acela. Acele stabilite pentru utilitatea publicã sau comunalã au de obiect cãrarea sau poteca pe lângã marginea râurilor navigabile sau flotabile. De se ridicã vreo contestatie între proprietarii cãrora aceste ape pot fi trebuincioase. A se vedea nota de sub art. A se vedea nota de sub art. Tot ce priveste acest fel de servituti se determinã de cãtre legile sau regulamentele particulare. 616. sau alte lucrãri publice sau comunale. 495. sau a comunelor. Art. Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea publicã. sunt datoare sã caute a împãca interesul agriculturii cu respectul cuvenit proprietãtii. Art. Art. 495. cu îndatorire numai a-i lãsa cursul firesc la iesirea din proprietatea sa. În acest caz. fãrã însã a vãtãma dreptul ce proprietarul fondului inferior are dobândit sau prin vreun titlu sau prin prescriptie asupra acelui izvor. 585. 495 1. socotiti din ziua când proprietarul fondului inferior a fãcut si a sãvârsit lucrãri aparente destinate a înlesni trecerea si scurgerea apei în propritatea sa. 587. Parte din aceste obligatii e regulatã de cãtre legile asupra politiei rurale. a cãrui proprietate este pe marginea unei ape curgãtoare. Art. Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul. fãrã însã a o abate de tot. cheltuielile grãnituirii se vor face pe jumãtate. Art. Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice întrebuintare cu dânsul. CAPITOLUL II Despre servitutile stabilite de lege Art. 588. constructia sau reparatia drumurilor. Instantele Art. poate lua apã pentru irigatia proprietãtilor sale. Art. afarã de apele care sunt declarate dependente de domeniul public prin art. cînd izvorul dã apa trebuincioasã locuitorilor unei comune. Art. observând întotdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerii si uzului apelor. Art. A se vedea nota de sub art. prescriptia nu se poate dobândi decât prin o folosintã neîntreruptã în timp de 30 de ani. Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sãu la grãnituirea proprietãtii lipite cu a sa.

a fost abrogatã prin Legea nr. Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreaptã si perpendicularã despre peretele de o parte. la scurgerea stresinilor. fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi apãrat de a contribui la reparatii si reclãdiri. reparatiile de întretinere pentru partea înãltatã si totodatã pãgubirile pentru sarcina cauzatã zidului comun în proportie cu înãltimea. 597. 592. la privirea asupra proprietãtii vecinului. Cu toate acestea. Art. Art. (C. Art. fãrã prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sã scurteze acele grinzi pânã în jumãtatea zidului. zidul se presupune cã apartine exclusiv proprietarului despre care existã planul înclinat. 596. precum si pretul pe jumãtate al locului ce s-ar fi întrebuintat pentru îngrosarea zidului. Fiecare poate în orase si suburbii a îndatora pe vecinul sãu. iar despre cealaltã parte înfãtiseazã un plan înclinat. în acest caz. sau a lipi un cos. la drumul de trecere. si între ograde la tarã. înãltimea îngrãdirii se va hotãrî dupã regulamentele particulare sau dupã obiceiul obstesc si în lipsã de regulamente si de . dar e dator a face singur cheltuiala înãltãrii. nici sã alãture sau sã sprijine de dânsul vreo lucrare. 1. se socoteste comun. dacã însã zidul comun nu ar sprijini vreo clãdire a sa. 600. În caz de împotrivire. 599. în caz când si el ar voi a pune grinzi tot în acele locuri. SECTIUNEA I Despre zidul si santul comun Art. si orice adaos în grosime sã-l facã pe locul sãu.Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun între vecini. 594. În orase si la tarã. 593. Art. Art. cu cheltuiala sa. plãtind stãpânului zidului jumãtate din valoarea sa. Fiecare coproprietar poate sã zideascã în contra unui zid comun si sã bage grinzi sau legãturi în toatã grosimea zidului. 599. civ. dacã nu existã un titlu sau semn care ar proba contrariul. Reparatia si reclãdirea zidului comun sunt în sarcina tuturor devãlmasilor. Orice vecin al unui zid poate sã-l facã comun. curtile si grãdinile lor. 589 alin. la care se referã art. 611) Art. Art. Dacã zidul comun nu e în stare a purta greutatea înãltãrii. în parte sau tot. 595. Orice coproprietar poate sã înalte zidul comun. fãrã consimtãmântul celuilalt. si în proportie cu dreptul fiecãruia. 591. din temelie. 22 martie 1937 privitoare la organizarea si încurajarea agriculturii. Art. a contribui la clãdirea si repararea îngrãdirii ce desparte casele. el nu poate face aceasta fãrã a regula mai întâi prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sã nu vateme drepturile celuilalt. 590. cel ce vrea sã-l înalte e dator a-l face din întreg. precum si jumãtate din valoarea locului pe care este clãdit zidul. 598. sau jumãtate din valoarea pãrtii ce vrea sã facã comunã. Vecinul care n-a contribuit la înãltare poate câstiga dreptul de comunitate. 610. Legea asupra politiei rurale din 25 decembrie 1868. la cazul când se poate înãlta un contrazid. orice zid care serveste de despãrtire între clãdiri sau între curte si grãdinã. Art. renuntând la dreptul sãu. lãsând 54 milimetri despre vecin. Art. plãtind cheltuiala pe jumãtate. Unul din vecini nu poate gãuri zidul comun.

636 si urm. sau cel ce vrea sã puie lângã zid un magazin1 de sare. 3 din 13 ianuarie 1997) . toate servitutile active si pasive se perpetuã în privirea noului zid sau a noii case. Art. SECTIUNEA II Despre distanta si lucrãrile intermediare cerute pentru oarecare constructii Art. 607. Art. 603. Art. Santul comun trebuie întretinut cu cheltuiala comunã. nr. de la linia despãrtitoare a celor douã proprietãti pentru arborii înalti si de o jumãtate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii. un cuptor sau o sobã. A se vedea: . Toale santurile între douã proprietãti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu. Art. 602. Art. dacã reclãdirea s-a fãcut mai înainte de împlinirea prescriptiei. 601. Dacã rãdãcinile se întind pe pãmântul sãu are drept a le tãia singur. Art. Cel ce face un put sau o privatã lângã un zid fie comun sau nu. socotindu-se si coama. o fierãrie. e îndatorat sã lase depãrtarea prescrisã de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte.obicei. republicatã (M. Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui în partea cãruia pãmântul e aruncat. civ. în depãrtare de doi metri. Când se reclãdeste un zid comun sau o casã. fãrã a se putea însã îngreuna. 608. Este semn de necomunitate când pãmântul e înãltat sau aruncat numai de o parte a santului. 604. sã-i înlãture un ocol de vite. cel ce vrea sã clãdeascã un cãmin sau vatrã.).Legea nr. (C. Art. înãltimea zidului va fi de cel putin doi metri. sau sã facã lucrãrile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vãtãmare vecinului. Art. 605. Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distantã mai micã sã se scoatã. sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestulãtoare care sã constate din contra. Orice gard ce desparte douã proprietãti se socoteste comun. sau grãmezi de materii corozive. Acela pe a cãrui proprietate se întind crãcile arborilor vecinului poate sã îndatoreze a le tãia. Of. Art. Nu e iertat a sãdi arbori care cresc înalti decât în depãrtarea hotãrâtã de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute si în lipsã de regulamente si de obiceiuri. 606. 609. Arborii care se aflã în gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e în drept a cere sã-i taie. afarã dacã numai una singurã din douã proprietãti va fi îngrãditã. 50 din 29 iulie 1991 pentru autorizarea executãrii constructiilor si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor. 610.

si. pe care s-a deschis vederea. SECTIUNEA V Despre dreptul de trecere Art. Art. care nu are nici o iesire la calea publicã. 612. orice servitute vor gãsi de cuviintã. Art. 616. Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere. 610. Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distantã de sase decimetri. desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite. iar nu pe locul vecinului sãu. Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putinã pagubã acelui pe al cãrui loc trecerea urmeazã a fi deschisã. CAPITOLUL III Despre servitutile stabilite prin faptul omului SECTIUNEA I Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor Art. 618. de vor fi balcoane sau alte asemenea. 620. de nu va fi o distantã de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecinã. nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietãtii îngrãdite sau neîngrãdite a vecinului sãu. Proprietarul al cãrui loc este înfundat. poate reclama o trecere pe locul vecinului sãu pentru exploatarea fondului. Distanta de care este vorba în cele douã articole precedente se socoteste de la fata zidului. 617. pânã la linia de despãrtire a celor douã proprietãti. ca sã iasã la drum. A se vedea nota de sub art. sau pe ulite. Art. nici într-un chip.SECTIUNEA III Despre vederea în proprietatea vecinului Art. fereastrã sau deschidere într-un zid comun. SECTIUNEA IV Despre picãtura stresinilor Art. 614. pe cât timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient1 . sau în folosul proprietãtilor lor. 616 este prescriptibilã. Art. iar trecerea trebuie sã urmeze dupã prescriptie. 611. fãrã consimtãmântul celuilalt. Art. Trecerea trebuie regulat fãcutã pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis. Actiunea de despãgubire în cazul prevãzut prin art. Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietãtile lor. 615. de la linia lor cea dinafarã. 619. cu îndatorire de a-l despãgubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona. 613. Art. Unul din vecini nu poate face. Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel încât apele din ploi sã se scurgã pe terenul sãu.

1 servitutiile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existenta lor. Apeductele.obligatia unui fapt personal. si cã printr-însul s-au pus lucrurile în starea din care sã rezultat servitutea. fãrã sã aibã trebuintã de faptul actual al omului. în privinta servitutilor ce nu se por dobândi prin prescriptie. Art. Servitutile continue si aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrãri exterioare. (C. astfel este dreptul de trecere. nu poate fi înlocuit decât prin un titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea proprietarului locului aservit. de a lua apã din fântânã. (C. Servitutile sunt aparente sau neaparente. 622. 1349). 625. Art. Servitutile continue sunt acelea al cãror exercitiu este sau poate fi continuu. de a paste vite si alte asemenea. dar si la tarã. Servitutile necontinue sunt acelea care au trebuintã de faptul actual al omului spre a fi exercitate. precum: o usã. fãrã ca contractul sã continã nici o conventie atingãtoare de servitute. Art. o fereastrã. (C. chiar când clãdirile pentru care servitutile sunt instituite se vor afla nu numai în oras. Servitutile sunt sau continue sau necontinue. 624. 628. sau de a nu zidi decât pânã la o înãtime determinatã. Art. sau în folosul pãmântului. 1846 si urm. cele de al doilea fel se numesc rurale. între care existã un semn vãzut de servitute. Titlu constituiv al servitutii. prohibitiunea de a zidi pe un fond.civ. . astfel sunt apãducele. 1. 626. 1890) Art. 1. 622. civ. sau asupra fondului înstrãinat. înstrãineazã una din proprietãti. si în lipsã de titlu. o apãducere.civ. Nu poate fi destinatiune a proprietarului decât numai când se va dovedi cã cele douã fonduri acum despãrtite au fost averea aceluiasi proprietar. SECTIUNEA II Despre modul cu care se stabilesc servitutile Art. Art. Servitutile sunt stabilite sau în folosul clãdirilor. civ.. 628. 5. 621. 622.1 scursurile apelor. Servitutile continue si aparente si servitutile necontinue si neaparente nu se pot stabili decât prin titluri. 622) Art. (C. Uzul si întinderea servitutilor stabilite astfel se reguleazã prin titlul ce le constituie. 969). 627. (C. Cele de felul dintâi se numesc urbane. ferestrele si altele asemenea. si pe cât aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice. Supus servitutii. (C. precum spre exemplu. 1846 si urm.. Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu în privinta servitutilor continue si aparente. 629 si urm. 623. ea urmeazã de a existe într-un mod activ sau pasiv în favoarea fondului înstrãinat. 1845. civ.). dupã regulile urmãtoare. Dacã proprietarul a douã proprietãti.

Art. . fãrã a putea face nici în fondul supus servitutii. nici în fondul pentru care servitutea este înfiintatã. fãrã ca fondul supus sã se îngreuneze.). Aceste lucrãri se fac cu cheltuiala sa. Art. Art. Servitutile înceteazã când lucrurile se gãsesc în astfel de stare. încât servitutea nu se mai poate exercita. civ. dupã cum se zice la art. civ. 632. (C.civ. Orice servitute este stinsã. când fondul cãtre care este datoritã si acela ce o datoreste cad în aceeasi mânã. vreo schimbare împovãrãtoare celui dintâi fond. 635. civ. 630 si urm. (C. 638. civ. Acela cãrui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrãrile trebuincioase spre a se sluji cu dânsa si spre a o pãstra. si acesta nu va putea refuza. 1154. 634. afarã numai când se va stabili altfel în titlul de stabilire a servitutii. (C. Astfel servitutea de a lua apã din fântâna altuia trage cu sine si dreptul de trecere. 1890). 1189). el poate totdeauna a se scuti de aceastã sarcinã. Servitutea este stinsã prin neuz în curs de 30 de ani. decât acela unde servitutea a fost din început stabilitã. lãsând fondul supus în dispozitia proprietarului fondului cãrui se cuvine servitutea. Însã si acela ce are un drept de servitute nu-l poate întrebuinta decât dupã cuprinderea titlului sãu. 631. SECTIUNEA III Despre drepturile proprietarului fondului cãrui se cuvine servitutea Art. (C. 636. (C. 629. servitutea ar rãmâne tot aceeasi pentru fiecare parte. Art. afarã numai de nu ar fi trecut un spatiu de timp îndestulãtor spre a se putea presupune cã s-a desfiintat servitutea. va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeasi înlesnire pentru exercitarea drepturilor sale. Art. 637. de va fi un drept de trecere. 640. 637. 638. În cazul chiar unde proprietarul fondului supus este însãrcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrãrile trebuincioase spre a se servi de servitute sau a o pãstra. Cu toate acestea. Art. 1798). Art. SECTIUNEA IV Despre modul stingerii servitutilor Art. nici strãmuta exercitarea servitutii dintr-un loc într-altul. 1798). Art. sau dacã îl opreste a-si face pe dânsul reparatii folositoare. Astfel nu poate schimba starea locurilor. Art. 633. 639. iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus. Ele renasc dacã lucrurile sunt restabilite într-un chip încât servitutile sã se poatã exercita. Când se stabileste o servitute se întelege cã se acordã totdeodatã si toate mijloacele spre întrebuintarea ei. Proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scãdea întrebuintarea sau a i-o îngreuna. toti devãlmasii vor fi îndatorati a-l exercita prin acelasi loc. Astfel. 630. Dacã proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar împãrti. dacã acea stabilire primitivã a devenit mai împovãrãtoare proprietarului fondului supus. 639.

(C. civ. sau din ziua de când s-a fãcut un act contrar servitutii continue. 639. 636. 1036). Art. civ. (C. sau din ziua de când a încetat de a se folosi de dânsa când este vorba de servituti necontinue. precum un minor. Art. civ. Acesti treizeci de ani se numãrã dupã osebite feluri de servituti. 640). civ. Art. întrebuintarea din partea unuia popreste prescriptia în privinta celorlalti. 643. acela pãstreazã dreptul tuturor celorlalti coproprietari. 639). . 641. 1876). (C. Dacã proprietatea în folosul cãreia s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari. 640. Art. (C.civ. 1890). 642. Modul servitutii se poate prescrie ca si servitutea si cu acelasi chip. Dacã dintre coproprietari se gãseste unul în contra cãruia prescriptia nu s-a putut aplica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful