You are on page 1of 5

\

Analiza Politica Comparata
O teorie economica a democratiei
Anthony Downs

O teorie economica a democratiei
Anthony Downs
Prin volumul său O teorie economica a democratiei apărut în anul 1957, Downs propune o abordare economică a procesului politic şi electoral. Lucrarea sa este extrem de importantă pentru evoluţia ştiinţei politice, a analizei comportamentului politic şi electoral şi a proiectării unor noi dimensiuni ale analizei competiţiei politice.
1

a comportamentului politic cât şi în cel care se ocupă de analizarea comportamentului administrativ şi al activităţii birocraţiei. şi anume cea economică. din această perspectivă. Accentul. Punctul de plecare al studiului lui Downs este centrat pe axioma interesului individual. actorii implicaţi în procesul politic şi în cel electoral pot obţine şi utiliza toate informaţiile necesare pentru luarea deciziei celei mai eficiente din punct de vedere al raportului dintre costuri şi beneficii. Downs face apel la o înţelegere instrumentală a raţiunii. ca instituţie. comportamentul politic şi cel electoral presupun existenţa unui proces raţional de deliberare şi de desfăşurare a acţiunilor. considerând că raţionalitatea este definită în raport cu mijloacele şi scopurile acţiunii umane. nu trebuie pus doar pe acţiunile guvernului. Perspectiva propusă de Downs presupune o analiză bazată pe combinarea dintre componentele formale şi cele informale ale acţiunii guvernamentale. Astfel. Combinarea dintre domeniul ştiinţei politice şi domeniul ştiinţei economice a influenţat puternic cercetarea în domeniul politic şi a pus bazele abordărilor care utilizează teoria alegerii raţionale şi teoria alegerii publice. ci şi pe scopurile şi interesele private ale indivizilor care compun guvernul. explicitat sau a suferit o serie de transformări şi rafinări ulterioare. Într-o lume ideală. cercetătorii care aparţin acestei paradigme iau în discuţie atât interesele private (egoiste) ale indivizilor. totuşi perspectiva de analiză a rămas valabilă până în ziua de astăzi. 2 . Deşi modelul downsian a fost criticat. Aceste teorii încearcă să explice evenimentele politice şi sociale plecând de la supoziţia raţionalităţii comportamentului individual. În analiza lor. Abordarea economică a fenomenelor şi comportamentelor politice pune accent pe modul în care natura umană influenţează rezultatele acţiunii sociale. cât şi stimulentele personale pe care le au aceştia pentru a se implica în anumite interacţiuni sociale. Teoria economica a democratiei a lui lui Downs are influenţă atât în domeniul analizei competiţiei politice. Interesul individual este urmărit atât de partide (aflate în căutare de voturi) cât şi de către indivizi (care caută maximizarea utilităţii individuale). îmbunătăţit. reformulat.Importanţa modelului downsian constă în adoptarea unui nou tip de abordare a fenomenelor şi comportamentelor politice.

Incertitudine poate fi inlaturata printr-o informare corecta. Cu cat creste increderea decidentului.In cadrul prezentarilor de seminar am ales sa discut despre capitolul 5 ~ Semnificatia incertitudinii si capitolul 6 ~ Cum afecteaza incertitudinea decizia guvernamentala.in timp ce informatia furnizeaza date curente asupra variabilelor semnificative din acel domeniu. a cunoasterii si informatiei in cadrul procesului electiv putem spune ca un individ poate detine cunoasterea fara sa fie informat. Dat fiind importanta ratiunii. cu atat sunt mai mari castigurile din planificarea corecta a alocarii totale de resurse. Capitolul 5. Incertitudinea este reprezentata de orice lipsa de cunoastere sigura asupra desfasurarii evenimentelor.Cunoasterea contextuala explica structura cauzala de baza a unor domenii de actiune . viitoare sau ipotetice.putem face o distinctie utila intre tipurile de cunoastere. prezente. sau poate fi bine informat fara sa detina cunoasterea. dar in nici un caz nu poate interpreta informatia in lipsa cunoasterii contextuale si a ratiunii.cat si votantii.Ea poate fi prezenta in orice parte a procesului politic de luare a deciziei. Se poate afirma ca acumularea unei cantitati mai mari de informatii face sa creasca increderea decidentului ca va lua o decizie corecta. chiar daca nu schimba decizia luata initial. dar se presupune ca aceasta nu dispare complect ci doar gradul de intensitate al incertitudini poate fi redus prin informare. 3 .-Semnificatia incertitudinii Incertitudinea ne este prezentata de catre Anthony Downs ca fiind orice lipsa a cunoasterii sigure cu privire la cursul evenimentelor trecute. Atunci cand discutam despre incertitudine . Asadar informatia este valoroasa daca duce la cresterea gradului de incredere in privinta unei decizii corecte.si afecteaza de obicei atat partidele politice.prin controlarea nivelului de incredere cu care iau deciziile.

Asadar incertitudinea forteaza guvernele rationale sa considere ca unii votanti sunt mai importanti decat ceilalti.prin aceea ca ajuta guvernul sa creeze opinii solidare cu politicile pe care deja le-a elaborate.Capitolul 6. 4 . ele se straduiesc sa-I faca pe toti votantii sa o considere acceptabila. Cumparatorii de favoruri actioneaza ca intermediary intr-un mod opus. ele incearca sa creeze un sprijin real al opiniei publice pentru punctele lor de de vedere si sa convinga guvernul ca o astfel de opinie exista.Toti acesti intermediari cer un pret pentru serviciile lor. Un tip de intermediari este reprezentat de grupurile de interes descrise mai sus. Simultan.-Cum afecteaza incertitudinea decizia guvernamentala Incertitudinea imparte votantii in grupuri cu grade diferite de incredere in ceea ce priveste deciziile lor de vot. Posibilitatea persuasiunii duce la cresterea competitiei pentru preluarea conducerii in cadrul grupurilor de interese. incertitudinea modifica egalitatea influentei pe care trebuia sa o asigure sufragiul universal.partidelor politice si cumparatorilor de favoruri. Grupurile de interese vor ca guvernul sa adopte politici care sa le fie favorabile. dat odata politica elaborata.astfel ca incertitudinea conduce la incercari de persuasiune din partea indivizilor care furnizeaza informatie corecta dar partinitoare. Asadar cumparatorii de favoruri se reprezinta doar pe ei insisi. iar agentiile descentralizate ale guvernului reprezinta un alt tip de intermediari. partidele incearca sa urmeze vointa votantilor. asadar ele pozeaza in reprezentanti ai opiniei cetatenilor. In elaborarea politicilor. Prin aceasta .dar doresc sa sprijine partidele politice in schimbul anumitor favoruri. Pentru ca agentia centrala de planificare a guvernuluinu stie ce vor cetatenii. ea se bazeaza pe intermediarii pozitionati intre ea si cetateni.Cei care sunt mai putin siguri pot fi influentati de obtinerea informatiei suplimentare.

Bibliografie: “O teorie economica a democratiei”. traducere de Serban Cerkez. autor Anthony Downs. editura Institutul European. anul aparitiei 2009 Bucuresti 5 .