You are on page 1of 9

Tranzacţiile, evenimentele, faptele şi operaţiile economice din activitatea entităţii produc modificări în volumul şi structura elementelor patrimoniale (grupate

după destinaţie şi provenienţa lor) şi astfel se influenţează mărimea posturilor din bilanţ, corespunzătoare elementelor respective. Aceste modificări se prezintă fie sub formă de creşteri, fie sub formă de micşorări, dar se menţine în permanenţă egalitatea bilanţieră: ACTIV = PASIV Operaţiile economic-financiare, generate de activitatea unei entităţi, sunt de o mare diversitate, dar analizând efectul lor asupra elementelor bilanţiere, grupate după destinaţie şi provenienţă, se pot încadra în unul din următoarele patru tipuri de modificări: 1. Operaţii economice şi financiare care generează modificări în structura activelor, valoarea unui element patrimonial de activ creşte cu o anumită sumă, concomitent cu micşorarea valorii altui element patrimonial de activ cu aceeaşi sumă, fără ca totalul activului bilanţier să se modifice. De exemplu: din casă a fost eliberat un avans spre decontare. În acest caz are loc majorarea posturii de activ „Creanţe pe termen scurt ale personalului" şi micşorarea posturii de activ „Casa".Dacă să notăm valoarea activului cu „A", valoarea pasivului cu „P" şi valoarea modificării cu „X", atunci, pornind de la egalitatea bilanţieră A = P, operaţia în cauză se prezentată astfel: A+X–X=P Ca rezultat totalul activului şi totalul pasivului nu s-a modificat, totodată modificarea s-a produs numai în structurii activului. 2. Operaţii economice şi financiare care generează modificări în structura pasivelor, valoarea unui element patrimonial de pasiv creşte cu o anumită sumă, concomitent cu descreşterea valorii altui element patrimonial de pasiv cu o aceeaşi sumă, fără ca totalul pasivului bilanţier să se modifice. De exemplu: crearea rezervelor prevăzute de legislaţie pe seama profitului. Operaţia în cauză afectează numai structura elementelor patrimoniale din pasivul bilanţului, astfel „Profitul” se va diminua, iar „Rezervele prevăzute de legislaţie” se vor majora. Folosind abrevierile din operaţia 1, relaţia bilanţieră se prezintă astfel: A=P+X–X Ca rezultat totalul activului şi totalul pasivului nu s-a modificat, totodată modificarea s-a produs numai în structurii pasivului. 3. Operaţii economice şi financiare care generează modificări concomitente în volumul activelor şi pasivelor, cu aceeaşi sumă în sensul creşterii. De exemplu:entitatea procură materii prime de la furnizori, cu plata ulterioară. Tranzacţia în cauză generează majorarea posturilor „Materiale" şi „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" ale bilanţului contabil. Folosind abrevierile din operaţia 1, relaţia bilanţieră se prezintă astfel:

De exemplu: din contul curent în monedă naţională se achită datoria faţă de furnizor.1. Folosind abrevierile din operaţia 1. Operaţii economice şi financiare care generează modificări concomitente în volumul activelor şi pasivelor. In acest caz se diminuează postura de activ „Conturi curente în monedă naţională" şi postura de pasiv „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". lei 100 000 Pasiv Suma. pornind de la bilanţul precedent. astfel: Tabelul 4. lei 150 000 Mijloace fixe Capital statutar Creanţe aferente facturilor comerciale 150 000 Credite bancare pe termen scurt 45 050 Casa 50 Conturi curente în monedă naţională Total Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale Datorii privind decontările cu bugetul Total 125 000 75 000 325 5 000 325 050 . cu micşorarea concomitentă cu aceeaşi sumă a totalului activului şitotalului pasivului. 4. cu întocmirea după fiecare operaţie a unui nou bilanţ. cu creşterea concomitentă cu aceeaşi sumă a totalului activului şitotalului pasivului. care să determine cele patru tipuri de modificări. cu un număr redus de posturi.1. relaţia bilanţieră se prezintă astfel: A–X=P-X Ca rezultat totalul activului şi totalul pasivului s-a modificat în sens de descreştere.). Pentru exemplificarea tipurilor de modificări privind activul si pasivul bilanţier. în sensul micşorării. se porneşte de la un bilanţ iniţial simplificat (redat în tabelul 4.A+X=P+X Ca rezultat totalul activului şi totalul pasivului s-a modificat în sens de creştere. BILANŢ INIŢIAL (formă simplificată) Activ Suma. asupra căruia se operează influenţa unor operaţii economice şi financiare simple.

generate de operaţia de la exemplul 1.2. se reflectă în bilanţ. pasivul a rămas nemodificat. Modificările din structura activului. Se încasează prin casieria entităţii suma de 10 000 lei de la un client. respectându-se astfel ecuaţia dublei reprezentări (A = P).050 Informaţiile prezentate în bilanţul iniţial atestă faptul că totalul activului este egal cu totalul pasivului. BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiei de la exemplul 1 Activ Valori iniţiale Modificări Valori finale Pasiv Valori iniţiale Modificări Valori finale Mijloace fixe Capital statutar Creanţe aferente facturilor comerciale Credite bancare pe termen scurt Datorii pe Casa termen scurt privind facturile comerciale Conturi curente în monedă naţională Datorii privind decontările cu bugetul Total activ Total pasiv Concluzii:  modificările în patrimoniu s-au reflectat numai în activul bilanţului. Exemplul 1. Totalul activului bilanţier rămâne nemodificat. Operaţia economică duce la o creştere a numerarului din casierie cu suma de 10 000 lei. concomitent cu o micşorare a creanţelor cu aceeaşi sumă. astfel: Tabelul 4.  . reprezentând contravaloarea unor bunuri vândute anterior.

3. respectiv: 325 050 + 10 000 . Se achită furnizorilor o datorie în sumă de 100 000 lei din contul unui credit bancar pe termen scurt.x = P. Totalul pasivului bilanţier rămâne nemodificat.  A + x . Operaţia economică duce la o micşorare a datoriei faţă de furnizori cu suma de 100 000 lei.10 000 = 325 050. Modificările din structura pasivului. contractat cu destinaţie specială pentru furnizorul concret. concomitent cu creşterea datoriei faţă de instituţia financiară cu aceeaşi sumă. ca rezultat: 325 050 =325 050 Exemplul 2. BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiei de la exemplul 2 Activ Valori iniţiale Modificări Valori finale Pasiv Valori iniţiale Modificări Valori finale Mijloace fixe Capital statutar Creanţe aferente facturilor comerciale Credite bancare pe termen scurt Datorii pe Casa termen scurt privind facturile comerciale Conturi curente în monedă Datorii privind decontările . se reflectă în bilanţ astfel: Tabelul 4. generate de operaţia de la exemplul 2.

naţională cu bugetul Total activ Concluzii: Total pasiv     A = P + x – x: 325 050 = 325 050 + 100 000 – 100 000. Operaţia economică duce la creşterea stocului de materii prime cu 134 500 lei. BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiei de la exemplul 3 Activ Valori iniţiale Modificări Valori finale Pasiv Valori iniţiale Modificări Valori finale Mijloace fixe Capital statutar Materiale Creanţe aferente facturilor comerciale Credite bancare pe termen scurt .4. produse de operaţia de la exemplul 3. ca rezultat: 325 050 =325 050 Exemplul 3. concomitent cu o creştere a datoriei faţă de furnizor cu aceeaşi sumă. Totalul bilanţului creste cu suma de 134 500 lei. Modificările în volumul bilanţului. Se cumpără un lot de materii prime cu plata ulterioară. facturate la o valoare de procurare de 134 500 lei. se reflectă astfel: Tabelul 4.

5. Se achită o datorie faţă de bugetul statului din contul curent de la bancă. concomitent cu o scădere a datoriilor faţă de bugetul statului cu aceeaşi sumă. Modificările în volumul bilanţului. în sumă de 3 900 lei.Datorii pe Casa termen scurt privind facturile comerciale Conturi curente în monedă naţională Datorii privind decontările cu bugetul Total activ Concluzii: Total pasiv     A + x = P + x: 325 050 + 134 500 = 325 050 + 134 500. Totalul bilanţului se micşorează cu aceeaşi sumă. se reflectă astfel: Tabelul 4. BILANŢ întocmit după efectuarea operaţiei de la exemplul 4 Activ Valori iniţiale Modificări Valori finale Pasiv Valori iniţiale Modificări Valori finale Mijloace fixe Capital statutar . produse de operaţia de la exemplul 4. Operaţia duce la o micşorare a disponibilităţilor băneşti din contul de la bancă cu suma de 3 900 mii lei. ca rezultat: 459 550 = 459 550 Exemplul 4.

3900.  modificări de volum .x: 459550 .6. cât şi în totalul (volumul) bilanţului. BILANŢ FINAL .determinate de influenţa operaţiilor economice şi financiare care produc modificări numai în structura activului şi pasivului. produse de toate operaţiile de la exemplele 1 .Materiale Creanţe aferente facturilor comerciale Credite bancare pe termen scurt Datorii pe Casa termen scurt privind facturile comerciale Conturi curente în monedă naţională Datorii privind decontările cu bugetul Total activ Concluzii: Total pasiv     A . fără să influenţeze totalul bilanţului.3900 = 459550 . ca rezultat: 455650 = 455650 De reţinut! Din cele prezentate mai sus.determinate de influenţa operaţiilor economice şi financiare care produc modificări atât în structura activului şi pasivului. respectiv:  modificări de structură . se desprind două tipuri de modificări ale bilanţului contabil.4. se prezintă în bilanţul final astfel: Tabelul 4.x = P . Modificările produse în structura şi volumul bilanţului.

în cazul în care au fost influenţate elemente din ambele părţi ale bilanţului şi s-au adunat.3 şi 4 Activ Valori iniţiale 100000 Modificări Valori finale 100000 Pasiv Valori iniţiale 150000 Modificări Valori finale 150000 Mijloace fixe Materiale Creanţe aferente facturilor comerciale Capital statutar 0 +134500 134500 Credite bancare pe 45050 +100000 145050 150000 . analizate prin prisma ecuaţiei generale a bilanţului „ACTIV = PASIV”.3900 1100 Total activ 325050 +130600 455650 Total pasiv 325050 +130600 455650 Rezultă că. operaţiile care . Modificările bilanţiere prin prisma ecuaţiei structurilor legate de evaluarea poziţiei financiare a entităţii Cele patru tipuri de modificări. atunci când au fost influenţate elemente din aceeaşi parte a bilanţului şi s-au anulat. egalitatea bilanţieră se menţine permanent deoarece. Pentru a răspunde acestei necesităţi.întocmit după efectuarea tuturor operaţiilor de la exemplele 1.3900 71100 privind decontările cu bugetul 5000 . indiferent de modificările produse asupra activului şi pasivului entităţii. în cazul fiecărei operaţii economice s-a produs concomitent şi cu aceeaşi sumă o dublă modificare şi anume:  de sens contrar. respectiv scăzut din totalul bilanţului.2. nu scot în evidenţă operaţiile care determină creşteri şi micşorări în situaţia netă a patrimoniului.  de acelaşi sens.10000 140000 termen scurt Datorii pe Casa 50 + 10000 10050 termen scurt privind facturile comerciale 125000 -100000 +134500 159500 Conturi curente în monedă naţională Datorii 75000 .

7. capitaluri proprii si datorii). direct legate de evaluarea poziţiei financiare a entităţii (active. Modificări numai în activ de forma: A + x – x = C + D. în sensul micşorării:A = (C + x) + (D – x). Modificări numai în datorii: A = C + (D + x – x). în sensul creşterii: A + x = (C +x) + D. în sensul micşorării: A – x = C + (D – x). Modificări în activ şi în capitalul propriu. 4. în sensul creşterii: A + x = C + (D + x). 5. 9. 6. în sensul creşterii:A = (C – x) + (D + x). 8. în sensul creşterii şi în datorii. Modificări în capitalul propriu. în sensul micşorării şi în datorii. astfel: 1. Modificări în activ şi în datorii. Modificări în capitalul propriu. . matematic se înregistrează nouă tipuri de modificări ale bilanţului. Modificări numai în capitalul propriu: A = (C + x – x) + D. sunt analizate prin intermediul ecuaţiei bilanţiere de forma: Active = Capital propriu + Datorii Având în vedere posibilitatea creşterii şi micşorării celor trei categorii patrimoniale. Modificări în activ şi în datorii. 2. 3. Modificări în activ şi în capitalul propriu.modifică elementele patrimoniale din structurile bilanţului. în sensul micşorării: A – x = (C – x) + D.