You are on page 1of 12

Tendinþe actuale în terapia tulburãrii de spectru autist

SIMONA DIACONU1, CATRINEL NIÞU2, ANCA OROS3, RALUCA GROZÃVESCU4
ABSTRACT: There is a real need for clear, up-to-date and evidence-based treatments in the autistic spectrum disorder, considering ADS exploded into public awareness in recent years. Without making a rigorous statistical study, the paper talks also about therapeutic practice deployed in our clinic and the results observed here. These treatments applied in ADS may address the target symptoms that cause distress and interfere with functioning, or alternatively may aim to improve the developmental trajectory of the disorder. It is clear that no treatment fits all individuals, because patients with autism greatly vary in intelligence, language disabilities, age at first presentation, disruptive behaviors and presence of comorbid neurological disorders and comorbid psychiatric disorders such as obsessive-compulsive disorder, bipolar disorder and attention-deficit/hyperactivity disorder. These treatments may include psychological approaches such as behavioral and social skills interventions; specialized educational programs; occupational, speech and language, and physical therapies; and, in some cases, medication. Key words: autistic spectrum disorder (ASD), pharmacotherapy, and psychological therapy. REZUMAT: Având în vedere cã tulburarea de spectru autist “a explodat” în ultimii ani, sensibilizând publicul din ce în ce mai mult a apãrut o nevoie realã pentru tratamente cât mai clare, aduse la zi ºi bazate pe dovezi. Fãrã a face un studiu statistic riguros, lucrarea de faþã vorbeºte, de asemenea, despre practica terapeuticã desfãºuratã în clinica noastrp, cât ºi despre rezultatele obþinute. Aceste tratamente aplicate în tulburarea de spectru autist se pot adresa simptomelor care produc disconfort ºi care interferã cu funcþionarea normalã, sau pot þinti îmbunãtãþirea cursului firesc al tulburãrii. Nu se cunoaºte vreun tratament care sã se potriveascã tuturor indivizilor, deoarece la pacienþii cu autism variazã nivelul de inteligenþã, severitatea tulburãrilor de limbaj, vârsta la prima prezentare, comportamentele problematice ºi prezenþa comorbiditãþilor neurologice sau a celor psihiatrice, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivã, tulburarea bipolarã sau tulburarea hiperchineticã cu deficit de atenþie. Tratamentele includ abordãri psihologice cum ar fi: intervenþii comportamentale ºi sociale, programe specializate de invãþãmânt, terapii ocupaþionale, pentru limbaj ºi vorbire ºi terapie fizicã ºi, în unele cazuri, terapie medicamentoasã. Cuvinte cheie: tulburarea de spectru autist, terapie medicamentoasã, terapii psihologice.

“Explozia” cazurilor de copii cu tulburare de spectru autist din ultimii ani - datoratã pe de-o parte creºterii adresabilitãþii, dar ºi creºterii numãrului de cazuri diagnosticate – ne obligã sã þinem pasul prin tratamente la zi, cât mai clare ºi bazate pe dovezi. Aceste tratamente se pot adresa simptomelor þintã care cauzeazã distres ºi interferã cu funcþionarea, sau, alternativ pot sã aibã ca scop îmbunãtãþirea traiectoriei evoluþiei pacientului. De asemenea, este clar cã nici un tratament nu se potriveºte tuturor indivizilor, deoarece pacienþii cu autism variazã foarte mult ca nivel de inteligenþã, abilitãþi de limbaj, vârsta la prima prezentare, comportamente perturbatorii ºi prezenþa comorbiditãþilor: tulburãri neurologice, precum epilepsia; tulburãri psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivã, tulburarea bipolarã, ADHD (Hollander, 2008). “Umbrela” tulburãrii de spectru autist adãposteºte: - Tulburarea autistã - Tulburarea Asperger - Autismul atipic În toate aceste trei tulburãri gãsim afectarea aceloraºi arii: - afectarea capacitãþii de comunicare - afectarea interacþiunilor sociale

1 Medic rezident Psihiatria Copilului ºi Adolescentului, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul “Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureºti 2 Medic rezident Psihiatria Copilului ºi Adolescentului, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul “Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureºti 3 Medic rezident Psihiatria Copilului ºi Adolescentului, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul “Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureºti 4 Asistent Universitar UMF „Carol Davila” Bucureºti, Medic specialist Psihiatria Copilului ºi Adolescentului, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureºti

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009

61

Astfel. de nivelul general al dezvoltãrii. În cadrul evaluãrii se va þine cont de vârsta copilului. precum 62 ºi de nivelul intelectual al fiecãrui individ. care sã scoreze din punct de vedere developmental un profil al “punctelor forte” ºi al “slãbiciunilor” ar fi utilã chiar ºi unui clinician cu experienþã. pe discrepanþa dintre abilitãþile sociale ºi de comunicare ale unui individ ºi celelalte abilitãþi ale sale. Copiii cu tulburare de spectru autist prezintã: . rigiditate ce interferã cu administrarea eficientã a testelor ºi cu trecerea uºoarã de la un anumit tip de sarcinã socialã la alta. 2001). NUMERELE 3-4. Obþinerea unei evaluãri a capacitãþilor intelectuale ºi a funcþionãrii adaptative este un pas important într-o evaluare cuprinzãtoare. . Prin urmare.prezenþa comportamentelor repetitive ºi stereotype. astfel cã de cele mai multe ori nu urmeazã instrucþiunile date. progrese considerabile au fost realizate în clarificarea confuziilor legate de diagnosticarea precoce. de aici rezultând heterogenitatea crescutã a cazurilor.logopedie . decât sã ofere un scor total general.farmacoterapie .intervenþii educaþionale . Este un pas important. Instrumentele de evaluare cognitivã ar trebui sã ofere scoruri separate pentru abilitãþile verbale ºi pentru cele nonverbale. astfel. În cadrul evaluãrii se va mãsura funcþionarea de bazã ºi se vor aprecia eventualele progrese ale copilului.fizioterapie . 2004. SEPTEMBRIE . Instrumente de evaluare Natura tulburãrii de spectru autist necesitã o consideraþie specialã ºi reprezintã o provocare pentru evaluatori. ceea ce constituie o adevaratã provocare gãsirea unor instrumente de evaluare adecvate.SIMONA DIACONU . Existã o plajã largã a gradelor de severitate ºi a nivelurilor abilitãþilor la copiii cu tulburare de spectru autist. precum ºi pe îndepãrtarea sa de la o dezvoltare normalã. datele oferite de testele standardizate pot fi compromise datoritã problemelor de comportament. precum ºi a aspectelor legate de fenemenologia clinicã. De asemenea. în mare parte.retragere socialã ºi anxietate ºi. Existã frecvent un mare grad de variabilitate între indivizi în ceea ce priveºte domeniul funcþionãrii. Evaluarea Trebuie sã fie cât mai completã. precum ºi asupra înþelegerii spectrului mai larg al dificultãþilor sociale. cãci ea va fi baza planului de intervenþie. nu este surprinzãtor faptul cã eforturile sunt îndreptate acum spre înþelegerea mai bunã a relaþiei dintre autism ºi alte condiþii din cadrul tulburãrilor pervazive de dezvoltare. 2002). ei tolereazã cu greu natura directivã ºi interactivã a condiþiilor de testare. Încadrarea diagnosticã Descrierile iniþiale ale lui Kanner. Aceastã abordare multimodalã include: . National Research Council. Diagnosticul în sine nu contureazã un tablou complet al “punctelor tari” sau “slãbiciunilor” copilului cu tulburare de spectru autist sau al funcþionãrii generale adaptative sau al prognosticului.training-ul abilitãþilor sociale.dificultãþi de comunicare verbalã ºi nonverbalã. Terapia în tulburarea de spectru autist: O abordare multimodalã în cadrul tulburãrii de spectru autist ºi a tulburãrilor înrudite sau asociate este esenþialã. VOLUMUL 3. precum ºi ariile sale de funcþionare. de dezvoltarea sa globalã ºi de nivelul sãu intelectual. În cadrul evaluãrii. .. O evaluare suplimentarã prin subteste. astfel încât acum existã un consens general (ºi destul de bun) privind diagnosticul de autism. Marea heterogenitate existentã între indivizii din aceastã categorie reprezintã o adevaratã provocare pentru clinician. mai multe abilitãþi ºi arii de funcþionare trebuie evaluate ºi aceastã evaluare trebuie sã se facã þinând seama de vârstã. de atenþie sau motivaþionale. alãturi de dificultãþi de înþelegere. a problemelor legate de caracteristicile esenþiale de diagnosticare. Asperger ºi ale altor clinicieni s-au dovedit deosebit de durabile în timp.comportamente repetitive. Este importantã colaborarea cu educatorul/învãþãtorul/profesorii de la ºcoalã/grãdiniþã pentru a facilita adaptarea copilului la colectivitate. Dupã atingerea acestui consens general legat de trãsãturile esenþiale ale tulburãrii. Diagnosticul de tulburare de spectru autist se bazeazã. relativ bine definit (Lord & Volkmar. o abordare a nivelului dezvoltãrii este esenþialã (Klin et al.DECEMBRIE 2009 . Instrumentele de evaluare ar trebui sã permitã o evaluare separatã a ariilor abilitãþilor cognitive. cãci ne oferã informaþii despre principalele dificultãþi pe care copilul le-ar putea întâmpina. pentru a reduce comportamentele maladaptative ºi pentru a-i îmbunãtãþi procesul de învãþare.terapie comportamentalã .terapie ocupaþionalã . se vor evalua multiplele abilitãþi ale copilului. În ultimele decenii. stereotipii.

TENDINÞE ACTUALE ÎN TERAPIA TULBURÃRII DE SPECTRU AUTIST Farmacoterapia Vizeazã abordarea simptomelor þintã. 69% din subiecþii trataþi cu risperidonã au fost consideraþi ca rãspunzând la tratament. 2008 VOLUMUL 3.GABA scãzut (receptorii din cortexul orbitofrontal) . Se recomandã asocierea terapiei comportamentale în orice moment al terapiei medicamentoase. 2008) Risperidona – este singurul medicament aprobat de FDA (Food and Drug Administration) pentru tratamentul iritabilitãþii. Clinical Manual of Child and Adolescent Psychopharmacology. creºterea apetitului.L. Findling. Figura 1.Activitate serotoninergicã crescutã.9% vs 14. Primul studiu placebo-controlat. comportamentului repetitiv ºi discontactului la copiii ºi adolescenþii cu tulburare de spectru autist (5 – 16 ani) (octombrie 2006) (McCracken. Farmacoterapia idealã ar trebui sã þinteascã toate aceste deficite. Trei domenii sunt importante: . 2005. Risperidona. 2005). McDougle.8 kg pentru placebo). NUMERELE 3-4.Dopamina scãzutã (receptorii D2 din ganglionii bazali) . Profilul anomaliilor neurobiochimice din cadrul tulburãrii de spectru autist: . 2005. Abordarea simptomelor þintã în farmacoterapia tulburãrii de spectru autist (Fig. Abordarea simptomelor þintã în farmacoterapia TSA – R. auto ºi heteroagresivitatea – ºi tratate cu risperidonã vs placebo. SEPTEMBRIE .8mg/zi (0. hiperactivitate motorie ºi inatenþie ºi interferenþa comportamentelor repetitive. Troost. hiperactivitãþii. Acest studiu pe termen scurt (2002) a cuprins 101 copii ºi adolescenþi (vârsta medie de 8. însã. sedare. Reducerea acestor comportamente maladaptative determinã un beneficiu maxim ºi din partea terapiei comportamentale ºi a programelor educaþionale.5 – 3. Shea.8 ani). pânã în prezent.Glutamat crescut (receptorii NMDA din cãile talamo-parietale. RUPP Autism Network. Inc. 2002. dublu orb cu risperidonã la copii cu autism a fost condus de catre RUPP (Research Units of Pediatric Psychopharmacology) Autism Network.5 mg/zi) a scãzut iritabilitatea scoratã prin intermediul Aberrant Behaviour Checklist (ABC) cu 56.auto/heteroagresivitatea . 2004. 0.7kg vs.hiperactivitatea/inatenþia . (Findling.. simptomele þintã fiind reprezentate de – crizele de furie.ºi autoagresivitate. în dozã medie de 1. 1) Acest algoritm oferã o privire de ansamblu asupra strategiilor de tratament medicamentos pentru cele trei domenii de simptome comune. Reacþiile adverse la risperidonã: creºtere ponderalã (2. American Psychiatric Pub. nici o substanþã nu îndeplineºte acestã cerinþã. frecvent întãlnite în tulbu- rarea de spectru autist: hetero. în comparaþie cu cei 12% dupã placebo.1% placebo. din cãile premotorii parietale ºi din cãile premotorii orbitofrontale) .interesele/activitãþile repetitive.DECEMBRIE 2009 63 .

Acelaºi studiu aratã cã copiii cu TSA prezintã un risc mai mare de a avea efecte adverse decât copiii cu dezvoltare tipicã ce prezintã ADHD. S-a constatat o reducere cu 64% pe subscala iritabilitãþii la ABC vs 31% pentru cei care au primit placebo. în care 79 de subiecþi.7 mg/zi. Este un tonifiant al sistemului nervos ºi tonic general ºi este indicat pentru stãri patologice psihice VOLUMUL 3. Kennedy. Astfel cã inhibitorii sectivi de serotoninã se pot administra pentru comportamentele repetivite. creºterea stereotipiilor ºi apariþia ticurilor. Un alt studiu placebo-controlat. Taub. atenþiei.17mg/zi. creºterea în greutate a fost mai mare la grupul care a luat risperidonã – 2. cu vârste cuprinse între 5-12 ani. 2005a). învãþarea ºi memoria – efecte maxime dupã 12 sãptãmâni (Shanker. magnitudinea rãspunsului va fi între joasã ºi moderatã. timp de 8 sãptãmâni. 2006. 2006. Pentru cei aflaþi la prepubertate existã un risc crescut de activare a comportamentului ºi a iritabilitãþii ca urmare a administrãrii inhibitorilor selectivi de serotoninã (SSRI) pentru comportamente repetitive ºi stereotipii. În ceea ce priveºte efectele adverse. (Rausch. Ginseng – ameliorãri la nivel cognitiv. 2002). 2000. A fost efectuat un studiu pe 72 copii cu TSA si ADHD cu vârste între 5 ºi 14 ani.DECEMBRIE 2009 . eficace în neurodegenerare (normalizeazã citoarhitectura neuronalã). stabilizator timic. Scorurile pãrinþilor au arãtat îmbunãtãþiri faþã de placebo. Unii autori recomandã administrarea Guanfacinei pentru hiperactivitate ºi inatenþie. a arãtat urmãtoarele rezultate: 87% dintre subiecþii trataþi s-au ameliorat comparativ cu 40% dintre subiecþii cãrora li s-a administrat plcebo. Într-un studiu retrospectiv pe 80 de copii ºi adolescenþi. variind între 12 ºi 17%. cu o vârstã mintalã de cel puþin 18 luni ºi îndeplinind criteriile pentru TSA (PDDNOS. 8% au renunþat la medicaþie datoritã pierderii eficacitãþii acesteia. 3-18 ani. Totuºi. Sheikh. ºi care au primit risperidona în dozã medie de 1. înaintea administrãrii unui stimulant. Tinerii cu auto/heteroagresivitate moderatã beneficiazã de efectele administrãrii de agoniºti α2 adrenergici (clonidinã. Chen. comportamental ºi de reducere a comportamentelor stereotipe. 2004.6 +/. cãrora li s-a administrat guanfacinã.1. RUPP Autism Network. subiecþii au fost trataþi timp de 8 sãptãmâni. 1985). insomnia. Folosind criterii specifice pentru rãspunsul pozitiv (îmbunãtãþiri observate de pãrinþi ºi învãþãtori/profesori ºi mãsurate de un clinician neutru). RUPP Autism Network a publicat ulterior rezultatele unui studiu extensiv openlabel (2005) – studiu de 16 sãptãmâni. a inatenþiei ºi a ticurilor. Alte efecte adverse au fost: scãderea apetitului. SEPTEMBRIE . tulburarea Asperger ºi autismul infantil) ºi având cel puþin un nivel moderat de hiperactivitate. creºte viteza de procesare a informaþiei vizuale. frecvenþa cardiacã. Piracetam – este un derivate cyclic de GABA ºi determinã ameliorãri ale limbajului expresiv. 2006. ameliorãri comportamentale. a fost publicat în 2004 (Shea et al. 2007). subscala pentru hiperactivitate fiind scoratã de cãtre pãrinþi ºi învãþãtori/profesori.7% vs 1% pentru grupul care a urmat placebo. de limbaj receptiv/expresiv. ea fiind bine toleratã. Cerebrolysin – amestec de peptide cu rol neutotrofic. 2005a). s-a observat: 19 copii au fost consideraþi responsivi (CSI-I) dupã o duratã a tratamentului în medie de 334 de zile – scãderea hiperactivitãþii. 2008). Sedarea a fost cel mai comun efect advers comunicat (Posey. în cadrul studiului s-a aplicat chestionarul pentru comportament anormal (Aberrant Behavior Checklist – Aman et al. Tot mai mulþi autori recomandã asocierea farmacoterapiei cu terapia comportamentalã. aratã ameliorãri semnificative dupã o a III-a curã (180 zile) de administrare. Rezul64 tatele acestui studiu aratã cã magnitudinea ºi probabilitatea rãspunsului pozitiv sunt mai mici la copiii hiperactivi cu TSA comparativ cu copiii cu dezvoltare tipicã cu ADHD. dublu orb pentru risperidonã la copiii ºi adolescenþii cu tulburare de spectru autist. Administrarea de neurotrofice cerebrale ocupã un loc important în farmacoterapia tulburãrii de spectru autist. A fost în general bine toleratã ºi nu a modificat tensiunea arterialã sau frecvenþa cardiacã.SIMONA DIACONU ameþeli. În concluzie: Metilfenidatul poate fi eficient în tratamentul copiilor cu TSA ºi ADHD. cognitive. abilitãþilor sociale (Paczynski. motricitate finã (Tanaka. în timp ce simptomele mai severe necesitã administrare de antipsihotice atipice. doza medie fiind de 2. Iritabilitatea a fost cel mai comun efect advers care a determinat ieºirea din studiu. lucru susþinut ºi de studiile recente. dar se recomandã folosirea de doze mici ºi cu atenþie mãritã la copiii aflaþi la prepubertate. NUMERELE 3-4.). ca ºi sedarea crescutã. Scorurile învãþãtorilor/profesorilor au arãtat o îmbunãtãþire modestã. Mentat – cu efect anxiolitic. de scãdere a agresivitãþii ºi reducere a comportamentelor repetitive. Analizele ulterioare au arãtat cã medicamentul a fost semnificativ mai eficient în scãderea comportamentelor repetitive ºi a stereotipiilor. guanfacinã). 1993. iar un subiect datoritã efectelor adverse. 1994). cu tulburare de spectru autist. hipersalivaþie. 1997). Scahill. Tonotil-N – este un amestec de aminoacizi esenþiali cu vitamina B12. Stimulantele – sunt mai puþin bine tolerate în tulburarea de spectru autist decât în ADHD (Findling. Încercarea de a creºte magnitudinea rãspunsului prin creºterea dozelor va duce la efecte adverse severe (RUPP. de 12% pentru cea mai micã dozã ºi de 20% pentru dozele medii pânã la mari. care a implicat 63 subiecþi care au rãspuns la risperidonã în 8 sãptãmâni.

care se modificã în funcþie de evoluþia copilului z pãrinþii învaþã o serie de tehnici ºi abilitãþi specifice de la terapeut. Complex-B. autoservirea z ABA este o intervenþie psihosocialã pentru tulburarea de spectru autist care a generat numeroase studii cu rezultate ce justificã identificarea sa ca terapie de prima intenþie în tulburarea de spectru autist.Creºte oxigenarea celularã. joc 4. comportamente obsesive 5. Metoda ABA – Analiza comportamentalã aplicatã – Definiþie: dezvoltatã de Lovaas. comportamente heteroagresive 4. consecinþele pot fi pozitive. stereotipii motorii 2.Completeazã componentele fiziologice deficitare fãrã sã genereze produºi toxici de degradare. þipã etc. crize de furie Comportamente deficitare: 1. interacþiune socialã 3. C (consecinþa) – pãrintele îl bate. de fiecare datã la fel. SEPTEMBRIE . ceea ce conduce la o îmbunãtãþire a modului de funcþionare al acestora în domeniile cheie ale vieþii lor z sunt întãrite abilitãþile copilului de a urmãri ºi de a imita adultul. care îl vor ajuta pe copil sã înveþe comportamente noi. . dar îi cumparã ceea ce a cerut. Encephabol. dacã e nevoie ºi oferindu-i ceva ce-i place. . sau negative = absenþa recompensei ºi ignorarea comportamentelor nepotrivite. un aliment sau o jucãrie. Are urmãtoarele efecte biologice: .). . pozitive z pãrinþii vor folosi aceste abilitãþi în interacþiunile zilnice cu copilul. îl recompensãm social (bravo!. comportamente autoagresive 3. Terapii psihoeducaþionale Programe de intervenþie comportamentalã .TENDINÞE ACTUALE ÎN TERAPIA TULBURÃRII DE SPECTRU AUTIST ºi fizice. Consecinþele pozitive tind sã creascã frecvenþa rãspunsurilor recompensate. cognitiv ABA are la baza principiul condiþionãrii operante. B (comportament) – se tãvãleºte. . limbajul receptiv ºi expresiv. 65 VOLUMUL 3. încurajãm copilul când are un comportament adecvat. educatori) z trebuie aplicatã intensiv ºi într-un mod consecvent. Alte neurotrofice ce se administreazã copiilor cu tulburare de spectru autist sunt: Neuromultivit.ABA (Applied Behavioral Analysis) .Detoxifiant nervos: impiedicã acumularea amoniacului în celula nervoasã. În programul de intervenþie comportamentalã. bunici. NUMERELE 3-4.copilul care vrea o jucãrie de la magazin. pânã la dispariþie a comportamentelor inadecvate. pentru stãri de slãbiciune ºi convalescenþã. pe durata întregii zile ºi în toate ambientele de viaþã ale copilului Avantaje: z fiecare copil beneficiazã de un program individualizat. îl ceartã.Regenerare biologicã: anabolizant proteic. 1970). (Benigno. Puncte cheie: z lucrul în echipã de 3 . este o metodã de terapie comportamentalã intensivã care ajutã la descreºterea comportamentelor nefuncþionale în exces ºi la îmbunãtãþirea comportamentelor deficitare. Exemplu: Îi cerem copilului sã facã ceva într-un limbaj cât mai simplu. arãtându-i pânã învaþã sã facã singur – modificarea antecedentelor. 2008).IBI (Intensive Behavioral Intervention) Terapiile comportamentale scad nevoia de medicaþie (Findling. etc. comportamente de autoservire 5. ajungându-se pânã la 40 ore/ sãptãmânã timp de 2 – 3 ani z trebuie aplicatã de toþi adulþii cu care copilul intrã în contact (pãrinþi. pentru care se aplicã modelul ABC: A_____________›B_____________›C Antecedent________›Comportament_______›Consecinþã = ceea ce apare = ceea ce face = ceea ce se sau ceea ce se copilul problematic întâmplã dupã întâmplã înainte ºi ceea ce ar ce copilul a de apariþia unui vrea profesorul manifestat comportament sau pãrintele comportamentul problematic sã schimbe problematic Exemplu: A (antecedent) . GABA ºi de serotonina.Regleazã concentraþia K ºi Na în organism.5 pedagogi (tutori) supervizaþi de un terapeut specialist z se lucreazã intensiv. consecinþele negative vor duce la descreºterea ca frecvenþã ºi intensitate.DECEMBRIE 2009 . adultul învaþã sã schimbe antecedentele (cum solicitã copilul sã facã ceva) sau consecinþele (reacþia pe care o are când copilul rãspunde pozitiv solicitãrii sau când refuzã). creºte sinteza acidului nicotinic ºi de acetilcolinã. aplauze. catabolizant lipidic. 1962. Comportamente în exces: 1. Lamarche. limbaj 2.

precum ºi cele proprii.Psihoterapii expresive „ Dansterapia „ Muzicoterapia – În muzicoterapie.sã îi dea adultului o imagine pentru a arãta ce îºi doreºte (obiect sau acþiune) . Psihoterapeutul trebuie sã se foloseascã de anumite tehnici pentru a dezvolta capacitatea de insight a copilului.sã formeze propoziþii cu ajutorul imaginilor .sã discrimineze pictogramele .sã rãspundã la întrebarea “ce vrei?” Avantaje: z nu necesitã marterial complex sau tehnologie sofisticatã ºi nu necesitã echipamente scumpe z utilizarea PECS creºte ºansele de apariþie a limbajului expresiv la copilul mic cu autism z copilul reuºeste sã comunice persoanelor din jur. TEACCH (Treatment and Education of Autistic and other Communication – Handicapped Children) Metoda TEACCH Terapia ºi educaþia copiilor cu autism sau cu alte probleme de comunicare Definiþie: dezvoltatã la Universitatea din Carolina de Nord. TEACCH ajutã la pregãtirea persoanelor cu autism sã trãiascã ºi sã munceascã mai eficient acasã. 66 VOLUMUL 3. 2006). Dezavantaje: z se foloseºte în special la copiii care nu dezvoltã limbaj verbal z ºcolarizarea copilului se face în clase speciale. de a-ºi dezvolta vocabularul personal pentru a-ºi putea descrie emoþiile ºi gândurile.alternativ – înlocuieºte modul verbal de comunicare . z Sisteme alternative de comunicare . Învãþare socio-emoþionalã . cuvinte. terapeutul foloseºte experienþele muzicale pentru a antrena copilul într-o relaþie concentratã pe un schimb diadic cu terapeutul (Gold et. SUA. Ascultarea muzicii este integratã într-un process interactiv de schimb cu terapeutul. într-un limbaj propriu. Aceastã terapie la subiecþii cu tulburare de spectru autist a fost prezentatã doar în rapoarte de caz ºi în modele preexperimentale. Edgerton (1994) a prezentat un studiu pe un lot de 11 copii care au fost expuºi terapiei prin muzicã ºi a gasit o îmbunãtãþire semnificativã a comunicãrii la aceºti pacienþi. Puncte cheie: z copilul învaþã: . .Teoria minþii Se referã la abilitatea de a recunoaºte ºi de a înþelege credinþele. de a înþelege sentimentele ºi intenþiile celorlalþi. Puncte cheie: copilul este învãþat cum sã comunice (un sistem) ºi de ce sã comunice (interacþiune) z este folositã comunicarea multimodalã – sunt combinate gesturi. nevoile sale. al. dorinþele. este un program complet de servicii pentru copiii ºi adultii cu tulburare de spectru autist.augmentativ – utilizat alãturi de modul verbal pentru a-i spori eficacitatea.PECS (Picture Exchange Communication System) Metoda PECS – Sistem de comunicare prin schimb de imagini Definiþie: este un sistem de comunicare alternativ ºi augmentativ . la ºcoalã ºi în comunitate. Pânã în prezent însã niciun studiu care sã conþinã grupuri de control ºi modele experientale nu s-a efectuat pentru a evalua eficienþa acestei terapii. intenþiile proprii ºi ale celorlalþi oameni. TEACCH foloseºte o varietate largã de tehnici ºi metode care pot fi combinate într-un program individualizat în funcþie de nevoile ºi de abilitãþile fiecãruia. obiecte z sunt de o importanþã foarte mare suporturile vizuale pentru comunicarea cu copilul autist z copilul este ajutat sã îºi dezvolte propriul limbaj expresiv Avantaje: z îmbunãtãþirea adaptãrii z colaborarea cu pãrinþii z promovarea unui program de terapie individualizat Dezavantaje: z eficienþa nu a fost îndeajuns observatã.SIMONA DIACONU Dezavantaje: z numãrul mare de terapeuþi implicaþi în programul copilului z investiþia de timp ºi financiarã z sunt eligibili pentru acest tip de terapie copiii cu un nivel mai bun de funcþionare. cu scopul de a transmite corect un mesaj ºi de a anticipa cursul unei acþiuni. fiind o metoda relativ nouã z ºcolarizarea copilului se va face în clase speciale.DECEMBRIE 2009 . Un alt articol cantitativ care descrie modelul de relaþie dezvoltat de copiii cu autism expuºi la muzicoterapie a fost scris de Schumacher ºi Calvet – Kruppa în 1999. SEPTEMBRIE . NUMERELE 3-4. imagini. emoþiile.

descriptive ºi directive. motivante ºi relevante în contexte din viaþa de zi cu zi. a explorãrii ºi a înþelegerii deprinderilor motrice. într-un anume raport. tulburãri de atenþie. neutru. Dacã ele calmeazã copilul. a dexteritãþii. 1991). o mai bunã construcþie a exprimãrii verbale. Dezvoltarea motricitãþii constã în îmbunãtãþirea controlului miºcãrilor. a-ºi dezvolta abilitãþile instrumentale de bazã (scrisul de mânã). dificultãþi de a-ºi pãstra controlul trunchiului în poziþia ºezândã. asimetria posturalã. Metoda este pliatã pe nevoile fiecãrui individ în parte. Intervenþii propuse pentru judecata socialã Copilului cu tulburare de spectru autist îi lipsesc toate prerechizitele judecãþii sociale (nu este capabil sã proceseze eficient figura umanã. ele pot fi. Terapie ocupaþionalã Se aplicã în întârzieri de dezvoltare somaticã ºi psihicã. grosierã ºi de coordonare. La acest copil. nu poate interpreta expresiile faciale ºi gesturile de comunicare) (Hadwin & Perner. Kinetoterapia Dezvoltarea motricitãþii – grosiere ºi fine – se coreleazã cu perioadele de dezvoltare ºi joacã un rol important în învãþare. putând fi recompense eficiente. ameliorarea duratei ºi intensitãþii de concentrare a atenþiei. copilul trebuie sã stãpâneascã bine limbajul (se poate aplica numai copiilor cu sindrom Asperger). tulburãri de percepþie ºi procesare a stimulilor senzoriali. Se urmãreºte creºterea toleranþei la stimuli ce produc discomfort ºi nu modificarea preferinþelor copilului.TENDINÞE ACTUALE ÎN TERAPIA TULBURÃRII DE SPECTRU AUTIST Terapii senzorio-motorii Integrare senzorialã Integrare auditivã Aceste forme de terapie nu sunt descrise pe larg în literatura medicalã.Poveºtile sociale – vizeazã deficitele de judecatã socialã. Se adreseazã nevoilor fiecãrui copil în parte – diminuând. dupã o primã evaluare kinetoterapeuticã a gradului de achiziþii pe care le are. a flexibilitãþii. eficientizarea funcþiilor executive (planificarea ºi finalizarea acþiunilor). Logoterapia Scopul acestei forme de terapie este de a sprijini indi67 Sisteme de formare a competenþelor sociale: .DECEMBRIE 2009 . Deoarece majoritatea ambientelor educaþionale implicã solicitãri senzoriale multiple (nivelul de zgomot al unei clase obiºnuite). amplificând formele de stimulare pe care le cautã acesta. a se angaja în interacþiuni motorii ºi activitãþi fizice. trebuie þinut seama de eventualele nevoi senzoriale particulare ale fiecãrui copil. dar ºi pãrinþii ºi educatorii/profesorii pot învaþa sã identifice semnele dificultãþilor de procesare senzorialã. atenþia ºi motivaþia. clopoþel). gusturi. stimularea motivaþiei ºi curiozitãþii prin joc creativ. de asemenea. miºcãri. prin care se furnizeazã un ghid de auto-gestionare a comportamentului în diverse situaþii sociale specifice. sunete. tulburãri de comportament (fricã. a creativitãþii. . Însã eficienþa acestei metode depinde de abilitatea celui care scrie poveºtile de a prelua perspectiva persoanei cu autism. reglãrii tonusului ºi echilibrului. În aceste poveºti apar propoziþii perspective. tulburãri de motricitate finã. Aplicarea acestor terapii se realizeazã într-un mediu suportiv.Teaching children with autism to mind-read: A practical guide. coordonãrii miºcãrilor. z z . mirosuri. Scopul acestor terapii este sã-i “antreneze” copilului abilitatea de a rãspunde adecvat unui anume stimul senzorial (Dawson & Watling. Principalul scop rãmâne atingerea unei autonomii maxim posibile (la ºcoalã ºi în viaþa de zi cu zi). sau. þintite specific pe o anumitã disfuncþie/deficienþã. îi lipseºte comunicarea intenþionalã ºi atenþia conjugatã. sunt utilizate pentru ca omul sã atingã un maximum de potenþial (ºi de satisfacþie). Copilul cu tulburare de spectru autist are abilitãþi motorii relativ avansate faþã de cele sociale pe un profil tipic de dezvoltare. ºi stimuli impredictibili (alarme de incendiu. unde copiii sunt expuºi treptat unor stimuli specifici – de intensitate crescândã. Metoda este conceputã pentru a ajuta copilul sã înþeleagã regulile sociale. Dintre acest intervenþii amintim: VOLUMUL 3. tulburãri de învãþare. NUMERELE 3-4. Copiii mici îºi folosesc abilitãþile motorii pentru a explora ambientul. Identificarea ºi diagnosticarea tulburãrii de integrare senzorialã este realizatã de cãtre terapeutul ocupaþional. Activitãþi cu scop. 2000). urmãrindu-se: ameliorarea prelucrãrii senzoriale. Pe lângã dezvoltarea motricã se urmãreºte ºi recuperarea eventualelor deficienþe fizice ºi instruirea pãrinþilor asupra exerciþiilor care trebuie efectuate acasã. calitatea dezvoltãrii motorii este diminuatã de la bun început – dificultãþi de rostogolire de pe spate pe burtã.Parent coaching cards.Caietul de lucru: What does it mean to me? . defensã.Comic strip conversations . pasivitate sau hiperactivitate). atunci aceste terapii faciliteazã comunicarea. dimpotrivã. cãci abordeazã problemele din perspectiva copilului.Cartea: Navigating the social world . SEPTEMBRIE . în plus. Fiecãrui copil i se stabileºte un program de kinetoterapie. toate ariile înregistreazã însã întârziere. pentru a se putea obiºnui (desensibiliza) cu atingeri. agresivitate.

pãrinte de tip Floortime.Colorado health science – fundamentatã pe principiile psihologiei dezvoltãrii. Nickel. iar noi. de limbaj ºi cele sociale pornind de la acest simþ de bazã al intenþionalitãþii. va învârti roata în sensul opus. Programul complet include ºi activitãþi interactive adiþionale. socialã ºi emoþionalã sãnãtoasã. de construire a abilitãþilor. mai mult de 30% din copiii care au primit soluþie salinã ca ºi placebo au prezentat îmbunãtãþiri ale comportamentului. sã se joace cu altceva sau sã se joace într-un mod potrivit. Pãrinþilor trebuie sã li se explice despre efectul placebo ce apare în cazul oricãrui tratament (Sandler. Logopedul participã la stabilirea modalitãþilor se suport vizual ºi a strategiilor de ameliorare a înþelegerii comenzilor ºi sarcinilor verbale (Durand & Merges. . Acest studiu aratã câte speranþe îºi pun pãrinþii în aceste tratamente. tot a mai existat un mare interes pentru tratamentul cu secretinã. reciproc. O sursã foarte bunã de informare despre aceste terapii pe Internet este site-ul AltMedDex. cu scop. Intervenþia DIR/ Floortime este fundamental diferitã de programele de terapie comportamentalã. zâmbind cald. Aceste componente sunt mereu adaptate nivelului de dezvoltare ºi sunt selectate ºi potrivite astfel încât sã se potriveascã profilului copilului ºi familiei sale. urmãrind sã interacþioneze afectiv.Daily life therapy – programul este compus din activitate fizicã intensã. cãci terapeutul influenþeazã copilul (neintenþionat) ce litere sã aleagã. Un numãr de peste 60.Se adreseazã copiilor cu tulburare de spectru autist ajutându-i sã restabileascã secvenþele deficitare de dezvoltare. dupã ce familiile au aflat cã copiii lor au primit placebo. pãrinþii aleg sã administreze aceste terapii copiilor lor. de terapie prin joc.Comunicarea facilitatã – este o tehnicã prin care copilul fãrã limbaj expresiv (cu autism sau nu) învaþã sã comunice prin scris. SEPTEMBRIE . terapeutul se va folosi de interesul copilului ºi. randomizat pentru secretinã. Indiferent de severitatea tulburãrii de comunicare. însã nu este întotdeauna obligatorie terapia logopedicã intensivã. sã dezvolte capacitãþile cognitive. coerente. structurare accentuatã a mediului/orarului ºi activitãþi de grup . ºi totuºi. 2005). îmbunãtãþiri afirmate de pãrinþi. însã s-a demonstrat ineficienþa acestei metode. dar ºi a specialiºtilor. Existã o nevoie de informare despre aceste terapii nu numai a pãrinþilor. abordarea DIR/Floortime vizeazã dezvoltarea funcþionãrii emoþionale (vãzutã ca fiind mai importantã) ºi diferenþele care se aflã în spatele simptomelor sau comportamentelor specifice. Elementele metodei includ logoterapie. Scopul este sã ajute copilul sã construiascã fundaþia pentru o funcþionare intelectualã. Terapii complementare ºi alternative Se referã la: . 33 – 50 % dintre copiii diagnosticaþi cu tulburare de spectru autist primesc ºi terapii complementare ºi alternative (Levv&Hyman. în loc sã încerce sã înveþe un copil care se joacã învârtind la nesfârºit roata unei maºinute.DECEMBRIE 2009 . VOLUMUL 3. Mai surprinzãtor a fost cã. atât la nivel simbolic.suplimente . educaþie specialã timpurie ºi interacþiuni copil .SIMONA DIACONU vidual fiecare copil. cât ºi presimbolic. sunt necesare. Într-un studiu placebo-controlat. terapie ocupaþionalã. 1996). Floortime este cea mai importantã componentã a programului complet DIR/Floortime ºi se referã la sesiuni de joc nestructurat în care copilul conduce ºi iniþiazã idei. Multe dintre aceste terapii nu sunt susþinute de dovezi ºtiinþifice. dupã propriile sale abilitãþi. ca ºi specialiºti îi putem ajuta sã facã aceastã alegere. NUMERELE 3-4. Pãrinþii întâmpinã adevarate dificultãþi în diferenþierea medicinii adevãrate de aceastã “pseudoºtiinþã” doar pe baza informaþiilor primite de pe Internet. Copiii cu tulburare de spectru autist manifestã întreaga gamã a deficienþelor de comunicare (de la a-ºi comunica nevoile pânã la a se angaja într-o conversaþie). . iar adultul urmeazã ºi provoacã copilul sã susþinã interacþiunile spontane. 2003.Greenspan (Floortime) .ierburi/plante .tratamente nonbiologice – masajul terapeutic Studiile aratã cã. În loc sã se axeze pe comportamente sau abilitãþi izolate. consultul logopedic ºi contribuþia logopedului la stabilirea Programului Terapeutic Individual al fiecãrui copil. pentru a discuta ºi a-i îndruma pe pãrinþi. 2001). . Astfel cã existã necesitatea de a-i ajuta pe pãrinþi sã facã alegerea corectã a terapiei pentru copilul lor. Intervenþii propuse pentru interactiune Dintre aceste interventii amintim: .medicaþie . De exemplu. cu sau fãrã acordul specialiºtilor. creând oportunitãþile afective. astfel încât sã gãseascã un mijloc de comunicare – prin limbaj verbal sau cu simboluri. Scopul primar al acestei intervenþii este sã ajute copilul sã-ºi formeze un sen68 timent de sine ca individ care interacþioneazã.000 de site-uri de pe Internet oferã informaþii despre aceste terapii complementare ºi alternative la o cãutare a sintagmei “autism – alternative medicine”. Nu existã studii care sã sprijine empiric metoda. interactive.

1 mg/zi. a planificãrii motorii. cãrora li s-a administrat dextrometorfan. Cercetarea în acest domeniu are semnificative limitãri metodologice. Este nevoie ca studiile viitoare sã acorde o atenþie mai mare criteriilor clare de diagnostic. tratamentelor ºi corelaþiei dintre valorile biochimice ºi fiziologice. 1996. Memantina – Este un inhibitor noncompetitiv NMDA. afinitatea amantadinei pentru receptorul NMDA este foarte scãzutã. cu o puternicã dependenþã de voltaj ºi cu proprietãþiiâ de blocare/deblocare rapide (Mobius. Tratamentul cu agenþi glutamatergici Mai multe studii au demonstrat activarea sistemului glutamatergic la persoanele cu autism. 1994). neurobiologice sau funcþie de rãspunsul la tratament) care pot fi asociate cu rãspuns caracteristic sau unic la diferitele intervenþii (Hollander. S-ar putea ca aceste terapii sã aibã beneficii mai multe atunci când sunt utilizate ca adjuvante în tratamentul standard. le putem recomanda pãrinþilor sã monitorizeze efectele unei terapii pe rând pentru a vedea clar ce are efect ºi ce nu. grupurilor de control. de asemenea. D-cicloserina – Este un agonist parþial al receptorului NMDA. unele studii clinice au arãtat rezultate promiþãtoare. ce fel de efect este ºi cât de important. precum ºi a anxietãþii. G Chez. 2005). 1992.. la o dozã medie de 8. Comunitatea ºtiinþificã trebuie sã furnizeze date controlate despre eficacitatea sau lipsa de eficacitate a tratamentelor disponibile. comunicare personalã. Cu toate acestea. 2003). Cu toate cã amantadina a fost bine toleratã. (2004) a raportat un studiu pe 30 de copii ºi adolescenþi cu tulburãri de spectru autist trataþi cu memantinã timp de 8-40 luni. planificãrii motorii ºi auto-stimulãrii. SEPTEMBRIE . 2005). 1993). Aceastã cohortã include acum aproximativ 400 de copii cu tulburare de spctru autist ºi observaþiile clinice continuã sã se menþinã (M. iar 10 au înregistrat îmbunãtãþiri uºoare. La pacienþii cu autism sau tulburare Asperger au fost descoperite nivele ridicate de glutamat în plasmã. NUMERELE 3-4. Astfel. va ajuta familia sã monitorizeze efectele adverse ºi beneficiile (dacã ele existã) ale acestor terapii... placebo-controlat al acestui medicament efectuat la copiii cu autism a demonstrat o îmbunãtãþire semnificativã a scorurilor obþinute la Scala de Impresie Clinicã Globalã (CGI) ºi la subtestul de Retragerea Socialã din cadrul Chestionarului de Comportament Anormal. Memantina a fost recent aprobatã de US Food and Drug Administration pentru tratamentul pierderilor de memorie în formele moderate pânã la severe ale bolii Alzheimer ºi a arãtat îmbunãtãþiri semnificative în cogniþie ºi funcþionare globalã la aceastã populaþie (Farlow. o nevoie urgentã pentru identificarea fenotipurilor distincte (bazate pe date genetice. s-a efectuat un studiu dublu-orb. Sunt 69 VOLUMUL 3. Este important ca îmbunãtãþirile sa fie observate de o persoanã mai puþin implicatã decât de un pãrinte. Un studiu dublu-orb.20 ori mai mari decât cele utilizate pentru memantinã. 2003. Moreno – Fuenmayor et al. are afinitãþi diferite pentru diferite subtipuri ale receptorilor NMDA ºi. prin urmare. a fost raportatã o îmbunãtãþire a probleme comportamentale. fãrã însã a avea nici un efect advers psichomimetic. 2004. la doze mici ºi devine un antagonist al acestui receptor la doze mari (rãspuns de tip U). Rolf et al. Existã. Aceste îmbunãtãþiri s-au observat în domeniile: limbajului. Amantadina – S-a fost dovedit a avea activitate Nmetil-D-aspartat (NMDA) inhibitorie noncompetitivã la doze utilizate în mod curent pentru gripã ºi boala Parkinson (Kornhuber et al. comparativ cu subiecþii sãnãtoºi.TENDINÞE ACTUALE ÎN TERAPIA TULBURÃRII DE SPECTRU AUTIST Discutarea deschisã despre aceste terapii ºi acceptarea deciziei pãrinþilor de a administra copilului lor. ªaisprezece subiecþi au arãtat îmbunãtãþiri semnificative. 2003 ). placebo-controlat în care amantadina a fost administratã la copiii cu autism. dimensiunilor adecvate ale loturilor. Reisberg et al. precum ºi date despre identificarea predictorilor de rãspuns la tratamente specifice. ceea ce ar putea juca un rol în modificãrile apãrute în maturarea creierului din autism. Cu toate acestea. atenþiei. Dextrometorfan – Este un antagonist al receptorilor NMDA. Woodard. poate exercita unele dintre efectele sale prin antagonism NMDA. totuºi multe din aceste opþiuni nu se bazeazã pe date ºtiinþifice. 2004). ºi dacã efectul existã. Nu au fost raportate reacþii adverse la dozele utilizate. totuºi s-au observat efecte modeste asupra iritabilitãþii ºi hiperactivitãþii. ºi a arãtat o toleraþã bunã la aproape toate dozele utilizate (Posey et al. Totuºi. 2007). ºi de aici necesitatea realizãrii unor studii clinice pe scarã largã pentru a putea rãspunde clar asupra utilitãþii terapeutice a acestor terapii alternative ºi complementare.DECEMBRIE 2009 . Chez et al. iar familiile se simt copleºite de responsabilitatea alegerii tratamentelor adecvate pentru copiii lor. are afinitate moderatã pentru receptor. a socializãrii ºi a limbajului (Welch & Sovner. în cadrul unor multiple studii (Aldred et al. În cadrul unor studii de caz despre copiii cu autism. Nivelul actual al literaturii în legãturã cu aceste terapii face prematurã recomandarea utilizãrii în terapia autismului a majoritãþii acestor terapii. sunt necesare doze de 10 . Pe baza acestor constatãri. prin urmare. cum ar fi crizele de agitatie ºi auto-agresivitatea. Noi direcþii promiþãtoare de tratament în tulburarea de spectru autist Deºi existã o multitudine de opþiuni de tratament disponibile pentru persoanele cu tulburare de spectru autist.

2001. sugerând cã este importantã în ataºamentul social. Merges. Oxitocina pare sã faciliteze memoria socialã (Popik.. Existã unele dovezi care spun cã procesarea peptidului oxitocinei ar explica parþial aceastã reducere. Palermo. 1992)... Într-un experiment în care s-a administrat oxitocinã i. 33: 93 – 97. G. 2003). J. E. . deºi existã o mare heterogenitate a evoluþiei. Chen. (2003) – Plasma amino acid levels in children with autism and their families. (1962) . 6. . (2000) – Interventions to Falicitate Auditory. Y.C. C. Fitzgerald. precum ºi la ºoriceii de preerie. Acta Pharmacol Sin.M.v la adulþii diagnosticaþi cu autism s-a observat reducerea comportamentelor repetitive mai mult decât la placebo (Hollander et al. Edgertor.G.dezvoltarea unor intervenþii specifice copiilor mai mari (ex. Oxitocina pare. (1994) – Effect of improvisational music therapy on the communicative behaviors of autistic children. AltMedDex.. Visual and Motor Integration in Autism: A Review ot the Evidence.Informarea pãrinþilor despre toate posibilitãþile de terapie existente pentru tulburarea de spectru autist. SEPTEMBRIE . dar doar câteva dintre ele sunt susþinute de studii ºi au evidenþe ºtiinþifice.thomsonhc. C. Thomson Micromedex. (2006) Memantine for disruptive behavior in autistic disorder. deoarece pot sau nu reduce manifestãrile specifice. Multe alte terapii (în afara celor educaþionale / comportamentale ºi medicale) sunt disponibile.M. 23: 829 – 834. de asemenea. 9. .DECEMBRIE 2009 .C. 1998). 70 VOLUMUL 3. Chen.SIMONA DIACONU necesare studii clinice randomizate. Watling. Consilierea familiei este un pas important în a ajuta familia sã facã faþã bolii. J Music Ther. K. bine controlate pentru a clarifica în continuare orice îmbunãtãþire potenþialã a cogniþiei ºi a altor simptome asociate autismului (Chez. .. L.com/ 2. Deficitele de oxitocinã nu pot explica în mod adecvat toate deficitele din autism. . R. 21: 31 – 62.identificarea factorilor de prognostic specifici pentru tratament. 16(2): 110 – 119. J Autism Dev Disorder. Chen. 3. Fang. Ann Neurol. M.Monitorizarea atentã a terapiilor la aceºti copii.G. K. Moore.. V. 2000). NUMERELE 3-4. S. 8. P.. Zhu. Aldred.Necesitatea consilierii ºi a suportului familiilor în orice moment al terapiei. REFERINÞE 1. 67: 1000. ambele pot fi determinate de anomalii în structura sau expresia genei.E. 56(8): 109.Analisi degli effetti rilevabili su animali sottoposti a trattamento con l’associazione medicamentosa “Rekord 12 Complex”.. Chambers. Chin. în raport cu vârsta lor (Green. 2004. Modahl. 7. Focus on Autism and Other Developmental Disabilities. dar datele preclinice disponibile de pânã acum sugereazã cã ea ar putea fi un candidat rezonabil pentru tratarea deficitelor acestei populaþii.dezvoltarea unor programe individualizate pentru necesitãþile specifice ale copiilor. Istituto di Farmacologia. iar ºoriceii la care s-a suprimat secreþia ei. (2002) – Protective effects of ginsengoide Rg1 against MPTP – induced apoptosis in mouse substantia nigra neurons. Concluzii: . (2004) – Memantine experience in children and adolescents with autism spectrum disorders (abstract). Aceste terapii rãmân controversate. Intervenþii psihosociale ºi educaþionale S-au realizat mari progrese în generarea de idei ºi modele de intervenþii psihosociale ºi educaþionale.Necesitatea unor studii pentru confirmarea/infirmarea beneficiilor acestor terapii. (2001) – Functional communication training: A contemporary behavior analytic intervention for problem behaviors. P. Erickson & Chambers.indentificarea intensitãþii adecvate pentru tratament. Pãrinþii trebuie sã fie atenþi înainte de a aplica orice tratament particular copilului lor. Scopurile viitoarelor studii: . Chez.A. adolescenþi)... 5. 4. au arãtat deficite de memorie socialã (Winslow & Insel.identificarea variabilelor importante de care depinde eficacitatea terapiei. 2002). Tratamentul cu oxitocinã S-a observat o acumulare de dovezi pentru o posibilã asociere a deficitelor sociale. F. . . ªtim deja cã intervenþia intensivã precoce este eficientã (Schreibman. Available at: http://www. 30(5): 415 – 421. Deºi existã o slabã corelaþie între nivelele de oxitocinã din sânge ºi din lichidul cefalorahidian. Y. Journal of Autism and Developmental Disoreders. ºi colab. Benigno. Hung. 2006). Erickson. Durand. sã fie implicatã în comportamentul matern ºi psihosexual la ºobolani ºi oi.. Dawson. J Clin Psychiatry. X.M. Unii autori afirmã cã în sângele copiilor cu tulburare de spectru autist se gãsesc nivele scãzute ale oxitocinei ºi cã aceste nivele s-ar corela cu dezvoltarea anormalã a acestor copii. precum ºi comportamentelor repetitive din tulburarea de spectru autist cu oxitocina. totuºi. M.

J. ºi colab.L Harris. 28.B. 18(1): S47 – S54. K. (2004) – A pilot study of D-cycloserine in subjects with autistic disorder.. Borjas. McDougle. (1994) – Amantadine and memantine are NMDA receptor antagonists with neuroprotective properties.. D. Neuropsychopharmacology. D. Elefant. N. C. T. 22.1002/14651858. A. Arrieta. H. Levy. American Psychiatric Publishing. A. New York. In G. (1992) – Neurohypophyseal hormone receptors in the septum are implicated in social recognition in the rat. Scholey. National Academy Press. 26. T. H.E. C.. 34. Green. M.. P. Am J Psychiatry.. Autism. M. Pharmacol Biochem Behav. Hadwin. part 1: diagnosis and assessment in autistic spectrum disorders. E. Int J Geriatr Psychiatry. 18. Scahill. Toddler and Preschool Mental Health Assessment.. ºi colab. 24. ºi colab. 14: 233 – 241. ºi colab. Kem. C. K. R. B. 23. Carter A. Kornhuber. (2003) – Memantine in moderate-to-severe Alzheimer’s disease. No: CD004381. L. DOI: 10. 161: 2115 – 2117. J. Vos. 32. E. H.. S. 12. van Ree. Art. 37. 32: 685 – 691. Puntney. P. Cochrane Database of Systematic Review. B.. Moreno – Fuenmayor. Gille. Acta Neurobiol Exp. Mobius. Modahl. Washington DC. E.. Lord.T. Hollander. (2001) – Oxytocin and autistic disorder: alterations in peptide forms. Issue 2. Hyman.. M. 41: 1134 – 1136. ºi colab. crossover trial of methylphenidate in pervasive developmental disorders with hyperactivity. Research Units of Pediatric Psychopharmacology Autism Network (2005a) – Randomized.. 28: 193 – 198. (2003) – Oxytocin infusion reduces repetitive behaviors in adults with autistic and Asperger’s disorders. 33. Hollander. 162: 1142 – 1148. (2006) . Am J Psychiatry.. 59: 22 – 27..I.J.L. F. J. W. Pediatr Ann. Shah. 265 – 301. Aman. Paczynski. 20. L. 27. 162: 1361 – 1369.. 16.. 347: 314 – 321. J. Univ de Nancy.. Invest Clin. ºi colab. Am J Psychiatry. 15. McGough. Posey. (1996) – Plasma excitatory amino acids in autism. (1991) – Pleased and surprised: Children’s cognitive theory of emotion.O.M Leslie. 11. J Child Adolesc Psychopharmacol. (2004) – Guanfacine treatment of hyperactivity an inattention in pervasive developmental disorders: a retrospective analysis of 80 cases.M Wellman (Eds). Research Units of Pediatric Psychopharmacology Autism Network (2005b) – Risperidone treatment of autistic disorder: longer-term benefits and blinded discontinuation after 6 months. Liu.. Clinical manual of child and adolescent psychopharmacology. Weller.. Behav Pharmacol. K.. McCracken. (2004) – NMDA receptor antagonists: a new therapeutic approach for Alzheimer’s disease. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. pp 311 – 336. M. Doody. ºi colab. Findling. ºi colab (1998) – Plasma oxytocin levels in autistic children. Fein. Rubin. Lamarche. ºi colab. Arch Gen Psychiatry. Reisberg. (2005) – Risperidone for the core symptom domains of autism: results from the RUPP Autism Network Study. M. L.. NUMERELE 3-4. Green. 62: 1266 – 1274. A.TENDINÞE ACTUALE ÎN TERAPIA TULBURÃRII DE SPECTRU AUTIST 10. (2007) – Clinical manual for the treatment of autism. N Engl J Med. (2003) – Use of complementary and alternative treatments for children with autistic spectrum disorders is increasing. (2002) – Genetics of childhood disorders: XLII. 37: 113 – 128. Popik. New York. (2003) – Memantine: update on the current evidence.B. 3: 351 – 358. Infants Young Child. Biol Psychiatry. D. R.R.. (2006) – Neuroprotective effects of ginsengoides. Geriatircs. Posey. controlled. 71 VOLUMUL 3. 21. Editat de DelCarment Wiggens R. Wigram. 25. Modahl. Kennedy. E. D.. D. 348: 1333 – 1341. Anagnostou. (1997) – Piracetam: A novel therapy for autism? Journal of Autism and Developmental Disorders. (2008) – Autism and other pervasive developmental disorders. 29.. N Neural Transm Suppl. (1970) – Rapport d’expertise toxicopharmacologique de la preparation denomee “Rekord B12 Complex”. N Engl J Med. Hanratty. Fein.. National Research Council (2001) – Educating Children With Autism.DECEMBRIE 2009 . G.G. J... Gold. 35. Sasher. Oxford University Press.. L. (2002) – Research Units of Pediatric Psychopharmacology Autism Network: Risperidone in children with autism and serious behavioral problems.. Radad.M. 36. S.L. A.E Butterworth. 43: 270 – 277.. Rausch. C. 31. Swiezy. Nickel.J.. C.CD004381. 30. J. C. Novotny.. 50: 609 – 613.Music therapy for autistic spectrum disorder. 17. Schoppmeyer. Farlow. ºi colab. Volkmar. 75: 687 – 700. M.J.L.D. Perspectives on the child’s theory of mind (215 – 235). A. Inc. R. P. În Handbook of Infant. Chawarska... 66: 369 – 375. Stoffle.. SEPTEMBRIE . S. 14. 27: 627 – 628. 43: 91 – 104.pub2 13. J. 8: 29 – 40. American Psychiatric Publishing. S. J. (2003) – Ginseng: potential for the enhacement of cognitive performance and mood. Biol Psychiatry. (2004) – Clinical assessment of young children at risk for autism. (1996) – Controlversial therapies for young children with developmental disabilities. Perner. 19. Klin. Oxford University Press. D.

L. 40. ºi colab. Schumacher. V. 50. J Autism Dev Disord.H. C. M. Shanker. Streenhuis. J. Schreibman. 87(5): 312 – 316. Haarmenn.. (2005) – The treatment of the behavioral sequelae of autism with dextromethorphan: a case report..D. Kuchibhotla.B.com/dirFloortime/overview/ GuidelinesforComprehensive Approach. 43. Acta Psychiatr Scand. 35: 515 – 518. (2004) – Risperidone in the treatment of disruptive behavioral symptoms in children with autistic and other pervasive developmental disorders. (2005) – Placebo effects in developmental disabilities: implications for research and practice. Sovner. Lahuis. (2000) – Intensive behavioral/ psychoeducational treatments for autism: research needs and future directions. Br J Psychiatry. S. P. G. T. Turgay. (2000) – Anxiolytic profile of standardized Brahmi extract. 36: 221 – 229. J Child Adolesc Psychopharmacol. 54..J. Shea. J. 16: 589 – 598. 47. (1992) – Treatment of a chronic organic mental disorder with dextromethorphan in a man with severe mental retardation. Aman. ºi colab. 43A. H. C. Ment Retard Dev Disabil Res Rev. O. Ed.shtml 72 VOLUMUL 3. (1999) – The AQR – analysis system to evaluate the quality of relationship during music therapy. Indian J Pharmacol.imedica. (1994) – An operant approach to rehabilitation medicine: overcoming learned nonuse by shaping. Secarã. K. 39. L. G.. R. 161 – 204. Ahmad..icdl. 11: 164 – 170. terapie. Farah. ºi colab.. 161: 118 – 120.. K. B. 45. A. ºi colab.H. 32: 152. NUMERELE 3-4. 114: 634 – 641. J Autism Dev Disord.K. T.E. 30: 373 – 378. http://www. Singh. Neuropeptides. 8: 1188 – 1191. Crago.K..W. SEPTEMBRIE . L..G. 61: 281 – 293.. J. 44: 1137 – 1144. Tracus Arte.pdf.. Taub. 46. Welch. Burgio. Winslow. (2005) – Long-term effects of risperidone in children with autism spectrum disorder: a placebo discontinuation study. (2006) – An open prospective trial of guanfacine in children with pervasive developmental disorders. Nordic Journal of Music Therapy.DECEMBRIE 2009 . 51. L.. Singh. C.SIMONA DIACO NU 38. K.Y. A. Rolf. ºi colab. Pediatrics. E. Palit. Insel.. http://www. A. S. Calvet – Kruppa.. Woodard.. Grotemeyer.. McDougle. F. Sheikh.. J Ethnopharmacol. 42. M. N. Caroll.. Troost. A.. 53. 48. Sandler.E. 49. L. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. J Exp Anal Behav. Bucureºti. Groden. Quarterly Journal of Experimental Psychology.. Goodwin.W. 41. (1993) – Serotonin and amino acid content in platelets of autistic children. 44. Scahill. (jan 2007) – Effect of Bacopa monniera on stress induced changes in plasma corticosterone and brain monoamines in rats. J. neuroºtiinte. Siripurapu. M. (2002) – The social deficits of the oxytocin knockout mouse.ro/html/tonotiln/tonotil.. 52.. Tanaka. (1993) – Parts and wholes in face recognition. (2009) – Creierul social: autism.