COMBDIEREF REZUMAT

Etapa III Realizare instalatie pilot de producere gaz bogat in Hidrogen

Prezentul raport de cercetare a fost întocmit de către S.C. Rokura Aplicatii Industriale srl (RAI) Bucuresti, in colaborare cu Centrul de Cercetări Termice al Universitatii Politehnica Bucuresti (UPB-CCT), in cadrul etapei III a contractului de cercetare-dezvoltare nr. 28/24.09.2007, incheiat cu Autoritatea Contractanta A.M.C.S.I.T – Politehnica, Programul de Inovare, Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare II – (PN II). Conform Actului aditional nr 2/01.02.2008 in cadrul etapei a III a s-au realizat activitatile III.1, III.2, III.3, III.4, III.5, III.6, III.7 si III.8. In cadrul activitatii III.1, s-a realizat un studiu experimental privind hidrogenarea catalitica cu gaz bogat in Hidrogen a motorinei neaditivate. Astfel s-a avut in vedere sinteza unui catalizator pe baza de zeolit Zn, H-ZSM-5 (94CZ1) A. Sinteza zeolitului de baza Zeolitul Zn, H-ZSM-5 s-a obtinut prin sinteza hidrotermala in prezenta de hexametildiamina (HDA) ca agent de structurare, in urmatoarele conditiiv tabelul 10 din raport:: Tabelul 10 Conditii de preparare a suportului zeolitic Rapoarte molare: Catalizator 1 SiO2/Al2O3 = 125 ZnO/Al2O3 =1 Temperatura Timp Agitare HDA/SiO2 = 0,2 170oC 48 ore continua Catalizator 2 SiO2/Al2O3 = 100 ZnO/Al2O3 =1 HDA/SiO2 = 0,2 170oC 48 ore continua

Zeolitul rezultat in urma sintezei a fost prelucrat prin filtrare-spalare cu apa demineralizata si apoi a fost uscat la 100oC. Zeolitul uscat a fost calcinat in aer, la temperatura de 600oC, timp de 8 ore, pentru eliminarea substantei organice inglobate in pori in timpul procesului de cristalizare hidrotermala. In urma calcinarii se obtine zeolitul in forma sodiu cu Zn, Na-ZSM-5. Etapa urmatoare, a prepararii catalizatorului, a presupus schimbul ionic, realizat prin folosirea unei solutii de NH4NO3 de concentratie 1M la temperatura de 90oC, timp de 4 ore.

97 2 122 Catalizator 2 268 0.45 2 120 Procedura (tehnologia experimentala) de hidrogenare Obiectivele cercetarii experimentale au fost acelea de a caracteriza procesul de hidrogenare in faza lichida a componentelor motorinei folosind un gaz bogat in hidrogen provenit din electroliza apei. rezultate din procesul de distilare atmosferica si de vid a unui titei cu continut mediu de sulf.31 4. activa din punct de vedere catalitic. In aceasta etapa are loc trecerea zeolitului din forma NH4+ in forma acida.Dupa spalare cu apa demineralizata si uscare la 100oC s-a obtinut zeolitul in forma amoniu cu Zn. in proportie determinata s-a preparat pasta pentru extrudere cu adaos de acid azotic diluat (HNO3 10%). Extrudatele obtinute au fost apoi uscate la temperatura de 110 oC. Procesul experimental de hidrogenare s-a realizat intr-un reactor autoclava de tip Robinson–Mahoney. Extruderea pastei de zeolit-matrice s-a facut prin duze cu diametrul de 2 mm. In acest mod au fost obtinuti doi catalizatori pe suport zeolitic cu rapoarte molare diferite SiO2/Al2O3 In tabelul 12 din raport se prezinta proprietatile fizice si chimice ale catalizatorilor. Hidrogenarea motorinei s-a realizat pe o instalatie experimentala special conceputa in vederea acestor studii. Tabelul 12 Proprietatile fizice si chimice ale catalizatorilor Catalizator 1 Aria suprafetei specifice (m /g) Volumul porilor (mL/g) Dimensiune media a porilor (nm) Diametru (mm) Rezistenta la sfaramare (N/cm) 2 269 0. urmarindu-se in diverse conditii de lucru (cateva tipuri de catalizatori.34 5. Calcinarea finala a catalizatorului a fost facuta in aer. NH4-ZSM-5 cu alumina hidratata (65% Al2O3)matrice. cateva temperatura si presiuni) performantele legate de desulfurarea si dearomatizarea (prin saturare) motorinei brute. timp de 4 ore. la temperatura de 550oC. Prepararea catalizatorului sub forma de extrudate: Dupa amestecarea zeolitului Zn. pentru obtinerea unei suprafete specifice cat mai mari. Centrul deCercetari Termice 2 . respectiv NH4-ZSM-5 B. cu catalizatorul fix (catalizatorul fixat intr-un cos perforat in interiorul Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti.

hidrogenare sau testarea catalizatorilor. Figura 8 din raport prezinta schema de principiu privind curgerea peste stratul de catalizator a celor doua faze ce constitue un preudofluid. fir de 0. Descrierea reactorului si date tehnice Cosul inelar incarcat cu catalizator este rotit pe axul central cu care face corp comun pentru a trece catalizatorul prin reactanti. in reactii cum sunt studiile aupra hidrocarburilor petroliere. hidrolichefiere. Sicanele din interiorul reactorului si sicanele fixe din afara reactorului directioneaza curgerea reactantilor.51 mm 35 cm3 500 cm3 379 Bar 600° Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Figura 8: Reactorul utilizat in experimente si schema standard care descrie curgerea curentilor fazei pseudo-omogene fluide (motorina+gaz imbogatit in hidrogen) peste stratul catalitic. constructiv-functional poate fi asimilat cu un reactor izoterm. motorina lichida si catalizatorul solid (acesta fiind fix dar spalat in mod continuu de un amestec pseudoomogen gaz-lichid). Reactorul este indicat pentru operarea sistemelor gaz/lichid/silid si vapori/lichid/solid. cu amestecarea perfecta a celor trei faze coexistente: gaz imbogatit in hidrogen. Centrul deCercetari Termice 3 .autoclavei). Reactorul. Tabelul 13 Caracteristici tehnice ale reactorului utilizat Cosul de catalizator Volumul cosului Volum liber Presiunea maxima de lucru Temperatura maxima de lucru Rokura Aplicatii Industriale srl Plasa cu ochiuri de 14 x 14. determinata de amenajarile interioare ale reactorului experimental.

Detectoarele sunt montate deasupra. Centrul deCercetari Termice 4 . Reactorul folosit poate fi utilizat in sistem de operare discontinuu. Thermal Conductivity Detector (TCD). continutul de aromate mono si di-inelare. la mai multe valori ale debitului volumetric de amestec bifazic (gaz/lichid). Evolutia concentratiilor in componentii importanti pentru descrierea si caracterizarea procesului de tratare a motorinelor brute cu gaz imbogatit in hidrogen (concentratia hidrogenului si oxigenului in faza gazoasa. Cel de-al doilea cromatograf care analizeaza motorina alimentata in reactor si la intervale determinate. a concentratiei aromatelor si a hidrocarburilor nesaturate.150 mL/min iar debitul de gaz imbogatit in hidrogen a fost cuprins in intervalul 15 . Cromatograful este dotat cu un TCD si un FID. Determinarea experimentala a parametrilor cinetici a constat in urmarirea evolutiei in timp a concentratiei componentilor cu sulf. pe instrument. in partea stanga a cuptorului coloanei. Primul cromatograf analizeaza gazul bogat in hidrogen alimentat in reactor si gazul la iesirea din reactor. Spatiile “moarte” ale reactorului au fost determinate prin masuratori. motorina din reactor. Pulsed Flame Photometric Detector (PFPD). GC 3800 poate suporta pana la 3 detectoare care sa ruleze simultan. la presiune constanta si la cel putin trei valori diferite ale temperaturii. Au fost utilizate pentru monitorizarea experimentelor 2 cromatografe VARIAN .Viteza maxima de rotatie Material 1500 rot/min Otel inoxidabil 316 Debitul de motorina lichida vehiculat simultan cu gazul imbogatit in hidrogen a fost variat in domeniul 30 . precum si prin intermediul unui sistem extern de schimb de caldura. folosind o pompa cu membrane. Amestecul bifazic de motorina si gaz imbogatit in hidrogen poate fi trecut de mai multe ori peste stratul de catalizator.100 NmL/min. in sistem semicontinuu sau continuu fiind prevazut cu posibilitatea recircularii si racirii unei parti a amestecului de reactie. la o singura trecere peste cantitatea de catalizator din reactor. Detectoarele utilizate sunt Flame Ionization Detector (FID).CP – 3800 GC. este prevazut cu un PFPD sensibil la compusi cu sulf si un FID. continutul in sulf total in faza lichida. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Pozitia detectorului este totusi determinata de locatia electrometrului detectorului in cabinetul electronicii. Izotermicitatea procesului a fost realizata prin intermediul unui sistem de schimb de caldura propriu autoclavei de reactie. precum si continutul de nesaturate alifatice din faza lichida) se face folosind masuratori cromatografice pe cele doua faze.

obtinute in faza I.monociclice 20-30%.motorina DV .8 2. policiclice 0. .8 4. cu precadere in conditiii de presiune mai redusa. alegerea fiind bazata in special pe posibilitatile de discernere corespunzatoare a variatiilor marimilor masurate cu senzorii instalatiei experimentale. biciclice 40-50%. de programare a experimentelor. biciclice 5-10%. 11%.motorina cocsare .monociclice 20-25%. Tabelul 14 Caracteristicile motorinei utilizate in experimente Densitatea . . g/cm3 Temperatura de curgere. policiclice 0.triciclice Sulf.4 -3. . la care conditiile de calitate sunt: . biciclice 5-10%. iar pentru sulf. ppm Culoare UNION 0.5-2%. in cazul EURO 3 este de max. hidrofinat (tratat cu hidrogen). Centrul deCercetari Termice 5 .1650 4 In cursul experimentelor s-a studiat efectul temperaturii asupra distributiei produsilor in motorina si o hidrocracare in conditii blande de reactie. Concentratia in sulf total din motorinele brute variaza intre 0. in intervalul 2-10 atm. 50 ppm. Ca materie primă pentru studiul prezent s-a ales motorină de cracare catalitică ale cărei caracteristici principale sunt prezentate în tabelul următor.monociclice .monociclice 15-20%. biciclice 10-15%. °C Temperatura de filtrabilitate.7 800 .2 – 7.5-2%.8539 – 0.Alegerea debitelor de lucru.continut de aromate (totale): bi+tri+poli de max.monociclice 15-20% (mas).biciclice .motorina DA . biciclice si policiclice a motorinei brute folosite in experimente.5-1%. policiclice 0. Toate experimentele s-au realizat variind temperatura de la 340 la 390°C la presiune optima si la viteza spatiala optime. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. precum si a temperaturilor de operare s-a realizat prin teste practice. iar pentru EURO 4 continutul este de max. corespunzator motorinelor comerciale. folosind o metoda standardizata de analiza (metoda EN 12916) are valorile (in functie de provenienta fractiei diesel) : . Concentratia in aromate monociclice.8768 .5% si 2%. De mentionat ca tinta ce se urmareste prin procesul de hidrotratare este de a obtine un produs. determinata in rafinarie. °C Hidrocarburi aromatice. % .5-1%.motorina cracare . Presiunile de lucru au fost alese in mod corespunzator. policiclice 0.15 -8 22 – 42. . 10 ppm.4-0.

la o viteza spatiala orara a lichidului LHSV constanta de 1.416 ⋅ ρ + 774. si. Datele pentru studiile de cinetica sunt reprezentate atat de rezultatele experimentelor realizate.6 365 45 ± 0. dar vor fi folosite viteze de reactie de tip Langmuir-Hinshelwood. Indexul cetanic al alimentarii si al probelor hidrotratate a fost calculat cu ajutorul relatiei ASTM D976 : CI = 454. Tabelul 18 Efectul temperaturii si al presiunii asupra numarului cetanic Influenta temperaturii asupra indicelui cetanic la presiunea constanta de 9.6 Atm Temperatura [°C] Numar cetanic 340 42 ± 0.S-a incercat de asemenea sa se determine efectul indepartarii H2S asupra gradului de hidrogenare a compusilor aromatici din motorina si influenta timpului de stationare asupra procesului prin varierea debitului de gaz bogat in hidrogen. Principalul obiectiv al acestei faze a fost dezvoltarea modelelor matematice care descriu inhibarea de catre H2S a HAD in timpul hidrotratarii Incarcarea catalizatorului Catalizatorul extrudat. respectiv 6.7 390 34 ± 0. Influenta temperaturii si a presiunii asupra indicelui cetanic Efectul temperaturii si presiunii asupra indicelui cetanic a fost studiat variind temperatura si presiunea intre 340 – 390°C. cu diametrul de 2 mm a fost uscat timp de trei ore la 200°C intr-un cuptor inainte de a fi incarcat in cosul reactorului.5 Influenta presiunii asupra indicelui cetanic la temperatura constanta de 365 °C Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti.74 ⋅ ρ 2 − 0. Centrul deCercetari Termice 6 .554 ⋅ M + 97. Tabelul 18 prezinta efectul temperaturii si al presiunii asupra numarului cetanic inregistrat in urma experimentelor.803 ⋅ ( log M ) 2 unde M este temperatura medie de fierbere (°C) iar ρ este greutatea specifica. Modelarea cinetica Modelarea cinetica a experimentelor nu s-a realizat inca.74 − 1641.25 h-1.9 – 10 atm. cat si de cele ce se vor realiza ulterior.

sunt descrieri cinetice pentru procesele de hidrogenare ce au loc in faza de vapori. Pronind de la consideratiile din prima faza a experimentelor experimentele au fost realizate prin variere temperaturii de reactie de la 340 la 390°C la presiunea optima de 10 atm si la o viteza spatiala de 0.6 9.25 h-1. Indexul cetanic a crescut de la 41 la 47 mai mare decat specificatia minima de 40 (US EPA. Centrul deCercetari Termice 7 . Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. (Hill. caracteristice tipurilor de catalizatori utilizati.9 si 12. di si monoaromatice in timpul hidrogenarii.6 45 ± 0. 1999). la presiune atmosferica folosind metalele grupei a VIII-a secundara.2002). Se poate concluziona ca hidrogenarea monoaromaticelor este etapa cea mai dificila si determinanta de viteza iar acest fapt este concordant cu observatiile din literatura de specialitate. Dupa studiul din faza anterioara s-a mai realizat un set de experimente pentru a determina activitatea catalizatorilor pentru hidrogenarea aromaticelor totale in diferite tipuri de motorina. apoi insa cresterea temperaturii conduce la o scadere a indexului cetanic pana la aproximativ 34 la 390°C.7 Se poate observa ca o crestere a temperaturii de la 340 la 365°C conduce la o crestere minima a indexului cetanic de la 42 la 45. trebuie mentionat ca in literatura de specialitate.al.7 12. et. deoarece exista o legatura directa intre cetane si schimbarile de concentratie a compusilor aromatici in timpul hidrotratarii. Nu s-au observat totusi efecte de echilibru atunci cand presiunea de reactie a fost variata intre 6. Deci.4 47 ±0..4 Atm la o temperatura constanta de 365°C si la o viteza spatiala de 1.9 41 ± 0. Aplicarea acestor descrieri pentru cazul reactiei de hidrogenare in faza lichida este neadecvata. Vitezele de reactie au fost folosite ca o masura a vitezei de disparitie a speciilor poli. In ceea ce priveste masuratorile de cinetica. Un argument ce sustine acest lucru este dat de catre rezultatele unor cercetari recente.Presiune [atm] Numar cetanic 6.6 h-1. realizate pentru hidrogenarea naftalinei. indicele cetanic al dieselului trece printr-un maxim. De aceea sunt necesare conditii drastice de hidrotratare pentru a produce o motorina de inalta calitate deoarece se observa o crestere semnificativa a numarului cetanic atunci cand monoaromatele sunt complet hidrogenate.

2 s-a abordat studiul experimental al hidrocracarii. tipul si proportia de component hidrogenat) Fractiunile reziduale de titei (pacura si gudronul de vid). la hidrogenarea naftalinei in faza de vapori s-a obtinut un amestec in care predomina decalina (decahidronaftalina). dau. hidrogenarea naftalinei in faza lichida a condus la obtinerea unui amestec in care predomina tetralina (tetrahidronaftalina). o mai mare flexibilitate si mai bune calitati ale produselor. a. si un reziduu (la o proportie de 30-50%). In cercetarile experimentale legate de analiza procesului de hidrocracare (HC) a fractiilor petroliere rezultate din unitatea de distilare atmosferica si de vid. Fara recirculare. recirculare totala a fractiunii grele rezultata din HC. la temperaturi ridicate. In cadrul activitatii III. Diferite posibilitati de aplicare a HC pe distilatul lateral de la coloana de vid.cu recirculare partiala. de fapt pe catalizatorii de hidrodesulfurare. care de fapt este un gudron ce este practic insolubil in orice hidrocarbura (sau fractie petroliera).HC ofera randamente mai mari in produse utile(dintr-un titei). de catalizatorul disponibil (nivelul functiei acide. pe cand.. Prin urmare. la o conversie de 40-70%. Aplicarea HC este in functie de tipul materiei prime(intervalul acesteia de distilare=compozitia chimica pe clase de hidrocarburi) de calitatile si randamente in produsele dorite (care depind de cerintele pietii). Centrul deCercetari Termice 8 . Figura 1. cand sunt supuse HC. c . cele doua procese conduc la selectivitati diferite. b. la care incep reactiile de rupere de viscozitate. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti.Astfel.

pana cand s-a obtinut o solutie lipsita de cloruri. la 100 °C si apoi calcinata prin mentinerea ei la 500 °C timp de 3 h.C. SC ZECASIN S.5 a fost obtinut de la S.) si tungsten (WO3 = 0–30 % gr.2) a fost acela de a identifica catalizatorul cu un raspuns favorabil in ce priveste imbunatatirea caracteristicilor produselor petroliere supuse HC folosind gaz imbogatit in hidrogen. sunt prerzentate in Tabel 2.Obiectivul principal al acestei activitati din etapa a III-a a proiectului (Activitatea III. depus pe suport realizat prin schimbul cationic al (Na+) din forma sodata a zeolitului cu ioni de amoniac (NH4+) intr-o solutie de 4 M NH4Cl tinuta sub o agitare intensa timp de 24 h. Bucuresti. folosind teste pe catalizatori din clasa celor continand NiW/H-ZSM cu diverse continuturi de tungsten si nichel.1.A.4 % gr. uleiuri) in produse usoare. Gazul reprezentand un amestec de 5% H2S in H2. timp de 3h. Zecasin S. kerosen. Compozitia chimica si proprietatile fizice ale catalizatorului H-ZSM zeolite furnizate de producatorul sau. Catalizatori Zeolitul H-ZSM-5 continand. De asemenea s-au reusit teste care prezinta efectul continutului de tungsten si nichel asupra proprietatilor catalitice. Proba a fost apoi tinuta la uscare in etuva. benzina. motorine usoare.A.).999%) obtinute de la LINDE. Produsul format a fost supus unei succesiuni de filtrari si spalari cu apa distilata. Mai exact s-a urmarit punerea la punct a unui procedeu catalitic de conversie a fractiilor petroliere de calitate inferioare (motorine grele. fata de situatia experimentelor de hidrotratare (v. Catalizatorul de NiW cu diverse concentratii de nichel (NiO = 0– 10. provenita de la un producator din Romania de produse combustibile de rafinare.8260 kg/l la 15 °C. Celelalte materiale care au fost folosite. SiO2/Al2O3 in proportie corespunzatoare unui raport molar de 5. Centrul deCercetari Termice 9 . conform descrierii ce va fi realizata in continuare au fost argon (99. Densitatea acestei materii prime a fost aceea de 0.999%) si hidrogen (99.) a fost obtinut prin tehnica impregnarii acestor componente pe suport de H-ZSM zeolite din solutiile apoase de precursori metalici folosind Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. in forma sa cu Na+. desulfurata. cum ar fi GPL. gudron. prin HC cu gaz imbogatit in hidrogen. si de a pune bazele unei tehnologii de HC cu acest tip de gaz. raport Activitate III. a fost obtinut de asemenea de la LINDE. In experimentele de HC s-a utilizat o fractie petroliera din clasa motorina grea.

proba a fost uscata la 110 °C timp de o noapte. debitul de gaz de asemenea s-a redus la zero. dupa care a fost supusa calcinarii la 500 °C timp de 3 h intr-un cuptor cu mufla [10]/ [11].5 1. timp de 3 h la un debit de 40 cm3/min. Tabel 2 .Compozitia chimica si proprietatile fizice ale zeolitului H-ZSM Caracteristica Zeolitului H-ZSM Raport molar SiO2/Al2O3 Raport molar Na2O/Al2O3 Cristalinitatea X-ray (%) Stare fizica Solubilitate Aspect 5. Dupa impregnare. in sistem suflandu-se cu argon.metoda umidificarii incipiente.0 101 Solid Insolubil in apa Pudra de culoare alba Descrierea instalatiei experimentale A fost realizat un reactor din otel inox. Aproximativ 2 g de catalizator au fost plasate in reactorul de inox avand un diamatru de cca 9 mm la interior si o lungine de 130 mm. din nou. pana cand temperatura in reactor a ajuns la valoarea necesara de (360 °C). Acest cuptor este capabil sa asigure atingerea unei temperaturi in spatiul de reactie de maxim 800 °C. In acest moment s-a introdus in sistem un amestec de 5% H2S cu restul hidrogen. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Pe parcursul operatiei de purjare programarea temperaturii a fost setata sa dea o viteza de incalzire a sistemului de 10 °C/min. prevazut cu programator de temperatura. Reactorul este echipat cu un cuptor vertical de 15 cm lungime si 5 cm diametru prevazut cu o sursa de caldura. plasat in interiorul unui cuptor vertical. Centrul deCercetari Termice 10 . pentru purjarea componentelor gazoase [12] si [13].24 cm lungime si 2.21 cm diametru interior. de 70-ml care are 15. Acesta a fost. In final incalzirea la cuptor a fost oprita. Anterior oricarui test de HC catalizatorul a fost pre-tratat pentru a i se imbunatati proprietatile. la randul sau. fixat pe un cadru ce poate asigura agitarea acestuia. Argonul a fost introdus in sistem pentru a purja complet aerul prins la etansare in exterior.

Centrul deCercetari Termice 11 . In fotografiile urmatoare este prezentat standul de exeperimentare.04. Dupa o purjare avansata cu argon a sistemului s-a introdus gazul bogat in hidrogen prin traseul “generator de gaz imbogatit in hidrogen – reactor”. Autoclava Mahoney .Fig. 2. Schema instalatiei experimentale pentru hidrocracarea motorinelor grele. dupa care s-a introdus o cantitate de granule de catalizator. realizandu-se astfel o Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. corespunzatoare unui raport masic cu cantitatea de motorina grea egal cu 0. in reactor s-a introdus o cantitate de 30 g de motorina grea desulfurata (MGD).Robinson Cromatografe Varian Mai intai.

capabila sa realizeze o detectie corespunzatoare acestor componente. deocamdata.atmosfera cu amestec de hidrogen si oxigen deasupra amestecului de motorina grea si catalizator. Ni. prin varierea concentratiei celor doua metale in zeolit (NiO = 0–10. In urma testelor realizate. Produsele gazoase rezultate in urma efectuarii testelor de HC au fost analizate din punct de vedere compozitional cu un cromatograf Varian. descrisa mai sus. Pentru aceasta s-a folosit o instalatie experimentala de laborator. Catalizatorul folosit s-a bazat pe o structura zeolitica pe care s-a depus doua metale active. In ce priveste catalizatorul. activitatea III. NiW/H-ZSM. In cercetarile efectuate conform planului de acivitati pentru Etapa a III-a. Componentele COx nu au fost detectate datorita faptului ca pana la aceasta etapa nu am reusit sa achizitionam componenta specifica a cromatografului. la prezenta etapa a proiectului. necesara procesului HC. Au fost preparate mai multe probe de catalizator. Tungsten si 5 % gr. cu rol de promotor. au fost identificate dar.1. si in plus prezinta o buna stabilitate termica. asa cum este de asteptat sa apara.4 % gr. s-a observat ca amestecul gazos imbogatit in hidrogen poate reprezenta un mediu propice desfasurarii reactiei de HC. s-a analizat posibilitatea efectuarii procesului de hidrocracare a motorinelor grele folosind gaz imbogatit in hidrogen. Tabelul 6. Produsele gazoase pe care cromatograful le-a detectat au fost specifice clasei C1–C5.) si tungsten (WO3 = 0–30 % gr. specifice compusilor oxigenati.).2. activitatea sa si proprietatile sale au fost identificate ca favorabile pentru un continut de 23 % gr. nu au putut fi nici cuantificate si nici nu se poate spune deocamdata caror componenti le pot fi atribuite. la diferite concentratii ale Ni Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Ni si tungstenul.. Rezultatele HC motorinei grele pe catalizator de NiW/H-ZSM. Cateva picuri ale cromatogramelor. La aceasta compozitie a catalizatorului conversia si productivitatea in fractii combustibile utile a fost maxima Catalizatorul realizat poseda o caracteristica de inalta aciditate. Centrul deCercetari Termice 12 . descris sumar in raportul Activitatii III.

3 0.4 9.0 37. cantitatea tratata pe o sarja fiind de 5 l la o durata totala de hidrotratare de cate 5 min.2 7. utilizand atat o motorina de referinta cat si o motorina tratata catalitic in doua moduri: n modul continuu.1 0.5 bar.8 52.8 10.1 26.0 0.7 16.4 35.6 11.5 20.1 30.9 21.1 24.Conc.7 10. Pentru activitatea III. Centrul deCercetari Termice 13 .6 11.6 5.0 4.3 42.4 52.8 52.3 6.1 Compozitia gazului (%mol) CH4 C2H4 C2H6 C3H6 C3H8 C4H10 C5 Cantitate de cocs 0.3 35.3 37.8 35.0 0.5 10.8 39.3 17.9 5.9 18. din cadrul etapei III am considerat ca este necesar a se demonstra eficienta tratarii catalitice cu gaz bogat in Hidrogen in „modul continuu” a Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Pentru fiecare mod de lucru s-au obţinut cate 90 l de motorina.7 0.5 38.3 s-a realizat un prim set de testare pe standul de motor.3 63. si in modul secvential.2 20.2 In cadrul activitatii III. la presiunea de 2.3 1.0 33.8 0.0 4. la temperatura de 60 ºC.6 1. de4 Ni (%) Conversia 0 2.0 29.4.4 7. In ambele cazuri.8 10.0 5.9 1.1 10.8 Totalul produselor distilate 37.0 54.8 7.2 8.2 0.5 Benzina Kerosen Motorina Productie gaze 9.9 5. pe secvente de cate 1 min.0 0.0 0.0 40.1 0.2 29. cu pre-incalzirea la 45 ºC si incalzirea continuua la 60 ºC.2 2.0 0.3 0.3 34.3 52.4 0.1 5.1 7.4 49.6 7.0 5.0 0.

3 pe motorul diesel aspirat natural D2404055 Compararea valorilor parametrilor funcţionali ai motorului D2404055 la regimurile de turaţie de 1600 rpm şi 2400 rpm. Acest lucru este totodata necesar. la sarcină maximă: Parametru funcţional Turaţie [rpm] Motorina de referinţă 2400 1600 Date obtinute in activitatea III. H-ZSM-5 (94CZ1). in cadrul activitatii III. Motorina astfel tratata a fost testata pe standul de motor AVL – PUMA prezentat in fotografia urmatoare: Stand motor AVL-PUMA Datele pe motor sunt prezentate comparativ cu cele obtinute in cadrul activitatii III.3 Motorina HRGT1 Motorina HRGT2 / / Variaţie % faţă de Variaţie % faţă de referinţă referinţă 2400 1600 2400 1600 Activitatea III.4 Variaţie % faţă de referinţă 2400 1600 Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. in prezenta unui catalizator pe baza de zeolit Zn.motorinei neaditivate la regimuri superioare celor realizate anterior. ca baza de analiza comparativa a performantelor motorului. descris anterior. dar la care am utilizat catalizatorul zeolitic H-ZSM-5 (94CZ1). Motorina a fost hidrotrată la temperaturi de 120 ºC in zona de reactie.3. Centrul deCercetari Termice 14 .

18% 0.1 0.04 9.4 -5. fiind nevoiti sa realizam un transfer tehnologic negociabil la datele economice de referinta.2 -7. Nivelul emisiei de NOx se apropie de cel al motorului alimentat cu motorina netratata.03 -25% 8. reducerea sa nefiind posibila sub aceasta valoare decat prin utilizarea tratamentului catalitic al gazelor de evacuare.62 + 3.0% 549 -3.91 .6% 70.35% 45. H-ZSM-5.08 204.00 567 2.6 -14% 16 -16% 2583 +0.09% 0. In acest sens studiu va face referire in mod inevitabil la sectorul IMM de productie a biocombustibililor ca principal sector competitiv si care este un grup tinta de beneficiar la finalizarea proiectului.06 8.0% 547 -3. concomitent cu reducerea emisiilor poluante.96 + 2.3 -35% 0.61 18 -5.9% Datele obtinute pun in evidenta o imbunatatire a perfomantelor de putere si de emisii poluante prin utilizarea schemei tehnologice utilizate si cu catalizatorul zeolitic pe suport de alumina Zeolit Zn.0% 204. ce poate fi alaturi de biodiesel o solutie viabila pentru diminuarea efectului negativ al combustiei in motoarele cu ardere interna asupra mediului.22% 19 -9.1 -8.5% 203.67% 8.3.87% 18 -5.04 .7 -65% 0.5 s-a realizat o analiza tehnico-economica a tehnologiei de producere a motorinei reformulate.0 0.2.0 -9. In cadrul activitatii III.54% 70.5% 486 -2. prin realizarea unui studiu de piata.52% 2012 +0.4% 560 -0. la momentul respectiv.41% 0.5 -55% 0.3. oxigenat.1 -10% 16 -24% 2093 +4.9 19 2580 44.87 +3.17% 1. Centrul deCercetari Termice 15 .9 -18.2% 0.9% 493 -1% 0.0% 499 +0.04 + 3.2% 1. Nu am luat in considerare grupul tinta reprezentat de marii rafinori ai Romaniei. apropiindu-se de tinta avuta in vedere si anume aceea de a se obtine atat reducerea consumului specific de combustibil cu pana la 5%.1.08 .0% 201.03 -50% 8.02 -66.99% 17 -10.26% 2112 +5.0 21 2001 68 208.4% 200 -3. Practic se urmareste obtinerea unui combustibil diesel reformulat.26% 2589 +0.4 +3.→ Consum specific [g/CPh] Temperatura gaze [ºC] Cifra de fum [FSN] Emisii de CO [%] Emisii de CO2 [%] Emisii de HC [ppm] Emisii de NOx [ppm] Putere [CP] 211. in cazul in care acestia vor fi interesati in aceasta tehnologie.02 -67% 7.53% 2589 +0.12 498 1.85 .1% 45.54% 68.03 -25% 8.8 -3.02 -50 % 8.3 -35% 0.0% 208.35% 44.53% 1.68 + 1. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti.8 -2.

In acest demers folosim documentul UE – European Energy and Transport.Conform ghidului de analiza economico-financiara al UE. Trends to 2030 care ne prezintă o estimare a cererii pentru consumul de energie alternativa pe ansamblu ca procent din totalul necesarului energetic pentru transport. scopul acestei analize este de a reliefa importanta produsului din punct de vedere socio-economic si locul acestuia la nivel internaţional in ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea. Avand în vedere propunerea RAI pentru ca statia construita sa fie produsa la scara si folosita de IMM-uri. vom considera in ambele cazuri ca cererea este constituita numai din IMM-uri si vom estima numarul de IMM-uri necesare pentru satisfacerea nevoilor de surse de energie alternativa in ambele situatii. precum si prin partciparea la Salonul Cercetarii in octombrie 2008. Centrul deCercetari Termice 16 .8 s-a realizat acest generator si s-a testat conform caietului de sarcini. In cadrul activitatii III. Folosind sursele EUROSTAT am obtinut informatii cu privire la consumul de motorina in tarile UE. Analiza cererii.7 s-a realizat documentatia de executie a generatorului de producere continuua a gazului bogat in Hidrogen. prin: prezentarea pe site-ul RAI a rezumatelor etapelor de cercetare realizate pana in prezent. in primavara acestui an. in timp ce in cadrul activitatii III. In cadrul activitatii III. cu un accent deosebit pe directivele UE in acest sens. Avand in vedere faptul ca propunerea RAI este menita sa stimuleze inovarea si sa promoveze folosirea unor energii alternative care stau la baza celor mai recente cercetari din domeniu.6 s-a realizat diseminarea rezultatelor obtinute pana in prezent in cadrul proiectului. Studiul consta in realizarea urmatoarelor tipuri de analiza: Analiza contextului socio-economic in care este plasat produsul propus. studiul nostru a prezentat o estimare a evolutiei pietei pentru biodieselul clasic tinand cont de grupul tinta avut in vedere (micii producatori de biodiesel. realizarea unei dizeratii la CNAM in Paris. Consumul de motorina pentru transport din trecut ne va ajuta (prin metode econometrice clasice) sa realizam o estimare a consumului energetic din viitor. folosind insa informatii care ne stau la dispozitie in documentele UE. ce ar deveni interesati si de obtinerea unor motorine superioare de tip EURO 5 in instalatii mici) si apoi o ajustare a acesteia pentru a estima cererea pentru combustibilul diesel reformulat obtinut din motorina ne-aditivata. Studiul propune implementarea noii tehnologii în România motiv pentru care cererea este estimata in Romania. Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti.

Rokura Aplicatii Industriale srl Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Centrul deCercetari Termice 17 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful