Afectivitatea

1. 2. 3. 4. 5. Caracterizare generala: definitie, componente, insusiri Formele afectivitatii: emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni Componentele (laturile) afectivitatii : somatica, cognitiva, expresiva Cercul emotiilor dupa Robert Plutchik Patologia afectivitatii : episodul depresiv major, episodul maniacal, atacul de panica

1. CARACTERIZARE GENERALA DEFINITIE Afectivitatea denumeste orice traire subiectiva care reflecta nivelul concordantei, potrivirea ori nepotrivirea, dintre nevoile, dorintele, asteptarile ori interesele noastre individuale si ceea ce se intampla in situatia in care ne aflam. Spre exemplu, daca ne dorim ca propriul nostru copil sa fie un stralucit rezolvitor de probleme matematice, iar performanta lui scolara la matematica este foarte slaba ori sub nivelul asteptarilor noastre, felul in care vom resimti in plan subiectiv discrepanta dintre realitatea perfomantei si asteptarile noastre ar putea fi exprimat ca dezamagire, tristete ori furie (daca socotim ca profesorul nedreptateste copilul!) Faptul psihic al afectivitatii este unul dificil de studiat, pe de o parte din cauza complexitatii interactiunii unor componente foarte diferite intre ele, care sunt manifeste in momentul trairii afective, pe de alta parte, pentru ca experienta afectiva este una intima, individualizata, la limita, niciodata comunicabila 100 %. COMPONENTE In esenta, trairea unei emotii este experimentata ca suma a mai multe componente ori laturi, ca o rezultanta a acestora. Astfel, cand ne este frica (emotie), experienta fricii combina 4 componente diferite: • Componenta somatica – raspunsurile organice interne, mai ales cele care implica sistemul nervos vegetativ, dar si componente ale sistemului nervos central (inima bate cu putere, respiratia se accelereaza etc) • Componenta cognitiva – parerile sau interpretarile pe care le aduce in minte o situatie particulara ( in cazul fricii gandesc, de exemplu, „ O sa fiu ranit grav „) • Componenta mimico-gestuala si posturala expresiile faciale, gesturile si pozitiile pe care le ia corpul nostru in momentul experimentarii emotiei • Componenta comportamentala reactiile determinate de emotia respectiva (de exemplu fuga) In legatura cu aceste componente, cercetarea afectivitatii a fost ghidata de urmatoarele intrebari esentiale : Care este natura acestor componente? Cum contribuie activarea, evaluarea cognitiva si expresia la intensitatea experientei afective? Care sunt componentele care permit diferentierea calitativa a emotiilor?

1

Sentimentele se nasc din emotii care prin repetare isi diminueaza progresiv intensitatea. A fi prost ori bine dispus se refera la o experienta subiectiva care nu este determinata de un anume obiect ori persoana (desi un obiect ori persoana poate fi ocazia aparitiei dispozitiei ) dar care se rasfrange. SENTIMENTE. SENTIMENTELE . cu cat corpul nostru este mai constient activat. se trece rapid la relaxare. unele experiente afective sunt de foarte scurta durata. prin reascultari repetate . psihologii disting intre forme diferite ale vietii afective EMOTIILE sunt trairi afective de scurta durata. cat de usor este descifrabila pentru un observator extern. Durata – perioada de timp in care trairea efectiva persista. foarte stabile (mobilitate redusa). Astfel. Daca. odata resimtita. ulterior. de intensitate mare. relativ stabile (mobilitate moderata asadar). foarte mobile si foarte bogat expresive. Astfel. Repertoriul expresiv – cat de usor se exteriorizeaza o traire afectiva. trairile sunt stabile si nu-si modifica usor semnul (de exemplu continui sa-ti iubesti copilul chiar daca nu corespunde asteptarilor tale la matematica) vorbim de o mobilitate foarte scazuta a trairilor afective. daca experientele afective isi schimba rapid semnul (de exemplu. Asadar. cu o durata a manifestarii care merge de la moderata la foarte lunga (depresia). adesea inaparenta . DISPOZITII. d. care este o emotie pozitiva) vorbim de o mobilitate ridicata a trairilor afective . cu atat interpretam aceasta constientizare ca fiind o traire afectiva mai intensa b. Unele trairi emotionale sunt foarte bogate din perspectiva expresivitatii. cu o expresivitate nu foarte evidenta. care apar de obicei in relatie cu un obiect identificabil (caine . Pe baza insusirilor enumerate anterior la care se adauga nivelul constientizarii si al intelegerii experientei . ca urmare a unor evaluari/aprecieri fundamentate de valori asumate mai mult ori mai putin constient (exemplul muzicii este ilustrativ in acest sens: o piesa muzicala ne poate captiva emotional initial. asupra oricarui obiect ori persoana intalnite. de la fricaemotie negativa. dar usor de identificat in nota ei dominanta. durata mare a manifestarii. cu o expresivitate moderata.INSUSIRI Orice traire afectiva poate fi analizata din perspectiva a cel putin patru insusiri distincte: a. Mobilitatea (labilitatea) – cat de stabila este o traire afectiva din punct de vedere calitativ ori din punctul de vedere al intensitatii. piesa poate ajunge sa ne placa ori sa ne displaca pe baza unor evaluri cognitive legata de trasaturile intrinseci muzicale ale piesei) 2 . invers. ori mai putin intensa – iritare) . altele se lasa greu exteriorizate si descifrate 2. spre exemplu) DISPOZITIILE – sunt definite ca trairi afective difuze si generalizate.furie. Intensitatea – cat de puternic resimtim o emotie (mania poate fi foarte intensa . FORMELE PASIUNI AFECTIVITATII: EMOTII.sunt definite ca trairi afective de intensitate moderata. altele au o durata care se suprapune cu intreaga viata a unei persoane c. Intensitatea unei experiente afective este data de masura in care ne simtim activ corpul pe parcursul ei.

diferentierea emotiilor primare si a emotiilor secundare. Cea mai probabila explicatie pentru acest fenomen este legata de faptul ca partea stanga a fiecarei imagini este procesata in mod primar si fundamental de emisfera dreapta a creierului nostru. pentru procesarea completa a emotiilor. emisfera cerebrala dreapta se activeaza in acest scop. dilatarea pupilelor. Intr-un sens pasiunile sunt in afara controlului subiectiv. observam ca ele au expresii de bucurie pe o parte a fetei si de tristete pe cealalta parte a fetei . diminuarea motilitatii tractului gastro-intestinal. accelerarea respiratiei. Daca privim fetele de mai jos (Figura 1). sangele este redirectionat de la stomac si intestine.1 Componenta (latura) somatica a afectivitatii  Atunci cand traim o emotie pe care o resimtim intens (furia. 3 . indivizii cuprinsi de o asemenea experienta afectiva fiind impinsi in directia pe care acestea o imprima vietii. Dependentele de substante (adictiile) dar si dependentele de anumite activitati (compunerea unei opere de arta) sunt clasificate in registrul comportamentelor determinate de pasiuni 3. care indeobste pregateste organismul pentru confruntarea cu situatii periculoase. cu o durata de manifestare foarte mare si destul de expresive cat sa fie observate de ceilalti relativ usor. daca suntem interesati sa descifram expresia faciala a emotiei unei alte persoane. oripilatie (erectia parului epidermic – asa numita piele de gaina) . Dar poate contribui si la diferentierea emotiilor? Cercetarile realizate pentru identificare unor amprente fiziologice de activare specifice unor tipuri diferite de emotii au inclinat balanta spre un raspuns mai curand negativ. In plus. catre creier si musculatura scheletica. De exemplu. la nivelul acestei emisfere survenind primar recunoasterea expresiilor emotionale. originea anumitor emotii.PASIUNILE – sunt definite ca trairi afective foarte intense. foarte stabile. Priviti fiecare fata in centrul ei (in zona nasului) si decideti care fata arata mai vesela si care mai trista? Cei mai multi oameni vad fata (b) ca fiind mai vesela iar fata (a) ca fiind mai trista. Este evident faptul ca activarea vegetativa contribuie la intensitatea experientei emotionale.  O alta directie de cercetare privind latura somatica a emotiilor este preocupata de identificarea acelor parti ale creierului responsabile de variate aspecte ale experientelor afective : recunoasterea emotiilor unei alte persoane. cresterea concentratiei de zahar din sange. de ex) putem deveni constienti de o serie de modificari ale organismului nostru. Aceste cercetari neuropsihologice subliniaza faptul ca diferitele componente ale emotiilor sunt relativ clar localizate la nivelul creierului. Majoritatea schimbarilor fiziologice care intervin in cursul activarii emotionale este rezultatul activarii ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ. coagularea sanguina mai rapida in cazul ranirii. Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru urmatoarele schimbari: cresterea tensiunii arteriale. intensificarea transpiratiei si diminuarea secretiilor salivare si mucoase. Asadar activarea fiziologica singura nu este suficienta pentru a explica de ce sunt resimtite emotii diferite. COMPONENTELE AFECTIVITATII 3. secretia endorfinelor.

Intr-un sens. Distrugerea emisferei stangi tinde sa produca excesiva manie ori depresie. distrugerea emisferei drepte este asociata cu exprimarea excesiva a maniei ori a rasului necontrolat 3. Daca o situatie este interpretata ca favorabila ori satisfacatoare in relatie cu nevoile. ca este formata din persoane inteligente.2 Componenta (latura) cognitiva a emotiilor Din insasi definitia data afectivitatii reiese ca trairea afectiva a unei situatii este in mare masura influentata de felul in care interpretam situatia.. situatie ori activitate) este factorul cel mai important implicat in diferentierea calitativa a emotiilor. ori blocand ansamblul motivelor care ne activeaza. ceea ce ne spunem automat in plan mental. tendinta este sa simtim aceasta stare de lucruri intr-o forma negativa. Regiuni ale emisferei stangi par sa fie specializate in procesarea si producerea unor emotii pozitive precum bucuria ori fericirea. un profesor care. inainte de a intra la o clasa. De exemplu. Dimpotriva. dornice sa invete si pline de umor! Evaluarea cognitiva (ceea ce ne spunem in minte automat despre o persoana. intr-o situatie ori alta. este considerata ca fiind mult mai emotionala si expresiva. va deschide usa clasei si ora de curs intr-o stare emotionala foarte diferita de un profesor care isi va spune. scopurile ori standardele noastre. dorintele. astfel. 4 . isi zice in minte „ acesti oameni nu invata nimic si ma dispretuiesc”. prin raportare la ansamblul motivatiei noastre. dar si in experimentarea subiectiva a emotiilor pozitive sau negative. tendinta este sa simtim subiectiv situatia ca fiind una pozitiva. precum frica ori tristetea. este direct raspunzator de modul in care simtim situatia. daca evaluam in mintea noastra situatia ca impidecand. (a) Figura 1 ( b) Cele doua emisfere cerebrale par sa joace roluri diferite nu doar in recunoasterea expresiilor faciale. in timp ce regiuni din emisfera dreapta sunt specializate in procesarea si producerea emotiilor negative. referitor la aceeasi clasa.emisfera dreapta controleaza jumatatea stanga a fetelor noastre care.

frica si uimire . tristete.Asadar. In general . poate fi modificata intr-un sens realist si.. Pentru aceste emotii. ce produce comportamente deranjante pentru sine ori pentru altii. asadar posibilitatile de expresie sunt cu mult mai extinse. furie. dar orice expresie care nu este corespondentul unei emotii primare este modelata cultural de norme de expresie.3 Componenta (latura) expresiva a afectivitatii Cel mai evident loc pentru „citit” emotiile este fata. poate produce o imbunatatire a emotiilor traite. care daca este depistata si este adusa in planul constientei. ale carei expresii sunt foarte usor vizibile. cand numesc si identific astfel emotiile pe care le resimt. Ekman considera ca exista cel putin 6 emotii primare. astfel.. dezgust. sunt furios pentru ca nu am primit suma de bani promisa la timp si risc sa nu-mi pot plati factura la lumina etc. emotii pe care toti oamenii le au din nastere si care nu sunt mediate de cognitie. expresiile faciale sunt universale. 2) Figura 2 – Emotiile primare (Paul Ekman) Dar repertoriul expresiv este mult mai extins decat cele 6 emotii bazale. rezultatele cercetarii sale fiind utilizate in domenii foarte diferite precum comunicarea publica ori investigatiile judiciare. expresiile emotionale pot contribui la trairea subiectiva a unei emotii (feed-backul facial).” ce este in general rezultatul evaluarii mentale pe care o dau situatiei. se afla o cognitie (gand. evaluare) automata defectuoasa. adica se manifesta si pot fi recunoscute in orice cultura indiferent de gradul ei de civilizatie (fig. Pe langa functiile de comunicare . Ca argument in favoarea acestei idei este faptul ca 5 . 3. sunt bucuros pentru ca am promovat examenul si asta inseamna ca pot sa plec in strainatate. Paul Ekman este cercetatorul american care a alocat intreaga sa cariera stiintifica studiului relatiei dintre expresiile faciale si trairea subiectiva a emotiilor. exista intotdeauna un „pentru ca. pentru a da cateva exemple posibile.. Este vorba despre bucurie. Una dintre implicatiile identificarii acestei laturi a afectivitatii este aceea ca in spatele oricarei emotii durabil neplacute.

Opusa Dezamagire Remuscare Dispret Agresivitate Optimism Iubire Supunere Venerare Tabelul 2 – Emotiile complexe (Plutchik) 6 . Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul 1 de mai jos. Anticipare + Bucurie Bucurie + Incredere Incredere + Frica Frica + Surpiza Surpiza + Tristete Tristete + Dezust Dezgust+ Furie Furie + Anticipare Em. dezaprobare. la nivelul intensitatii daca isi exagereaza reactiile faciale la stimuli emotionali. remuşcare. pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb in cerc: optimism.. emotii pe care le avem din nastere şi 8 emoţii complexe. supunere. formate din câte două emoţii fundamentale.oamenii isi pot amplifica trairea emotionala .. 4. care constă din 8 emoţii fundamentale (bazale sau primare). înfiorare. Av. dragoste. CERCUL EMOTIILOR DUPA ROBERT PLUTCHIK Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor". dispreţ şi agresivitate (tabelul 2) Emotie de Baza Emotia de Baza Opusa Bucurie Tristete Incredere(Acceptare) Dezgust Frica Furie Surpriza Anticipare Tristete Bucurie Dezgust Incredere(Acceptare) Furie Frica Anticipare Surpriza Tabelul 1 – Emotiile fundamentale (Plutchik) Emotie Avansata Optimism Iubire Supunere Venerare Dezamagire Remuscare Dispret Agresivitate Compusa din.

5. dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei. ori luare în greutate (de ex. pare înlăcrimat). 4. se simte trist sau vidat emoţional)... cea mai mare parte a zilei. fie din observaţiile făcute de alţii (de ex. şi reprezintă o modificare de la nivelul anterior de funcţionare. Notă: La copii. se ia în consideraţie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate. aproape în fiecare zi. fie (2) pierderea interesului sau plăcerii: 1. cel puţin unul din simptome este. pierdere semnificativă în greutate. 2. fie prin relatarea subiectului. 7 . interes sau plăcere marcat diminuate faţă de toate sau aproape toate activităţile. fie prin observaţii făcute de alţii). o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o lună) ori scădere sau creştere a apetitului aproape în fiecare zi. fie(1) dispoziţie depresivă. deşi nu ţine dietă. aproape în fiecare zi (după cum este indicat. PATOLOGIA AFECTIVITATII • Episodul depresiv major (criterii de diagnostic conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale DSM-IV-TR) A. indicată fie relatare subiectivă (de ex.. insomnie sau hipersomnie în fiecare zi. Cinci (sau mai multe) din următoarele simptome au fost prezente în cursul aceleaşi perioade de două săptămâni. 3.

de cel puţin o săptămână (fără tratament) în cursul căreia există o dispoziţie crescută. sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi (nu numai autoreproş sau culpabilizare în legătură cu faptul de a fi bolnav). 8. B. • Atacul de panica Pentru diagnosticarea unui atac de panica trebuie sa existe o perioada distincta de frica sau discomfort intens. hiperactivitate sau agitaţie psihomotorie. • Episodul maniacal este definit printr-o perioadă distinctă. 11. Intr-un atac de panica se regasesc patru sau mai multe din simptomele din lista de mai jos. cu potenţiale consecinţe nedorite. ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific sau tentative de suicid sau plan specific de sinucidere. parestezii (senzatii de amorteala sau intepaturi). 6. în domeniul social. adică. senzatie de lipsa de aer sau de sufocare. de instabilitate sau de lesin.. batai puternice ale inimii sau puls accelerat. D. 6. simptome psihotice sau lentoare psihomotorie. Simptomele cauzează o deteriorare semnificativă clinic. senzatia de a se innabusi. simptomele persistă mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare funcţională semnificativă. 5. 7. 4. ideaţie suicidară. 9. agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alţii. C. profesional ori în alte domenii importante de funcţionare. valuri de frig sau caldura. un abuz de drog. E. 13. preocupare morbidă de inutilitate.. diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatările subiectului. 9. 12. scăderea necesarului de somn. expansivă sau iritabilă anormală şi persistentă . transpiratii. palpitatii.5. tremuraturi sau tremur al intregului corp. Simptomele dintr-un atac de panica apar brusc si ating intensitatea maxima in decurs de pana la 10 minute: 1. după pierderea unei fiinţe iubite. distractibilitate. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (maniaco-depresiv). 3. senzatia de ameteala. teama ca va muri. 2. 8.. implicarea în activităţi plăcute. derealizare sau depersonalizare. gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte). fatigabilitate sau lipsa de energie în fiecare zi. fie observată de alţii). În această perioadă de perturbare a dispoziţiei apar şi alte simptome : stima de sine exagerată. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu. 7. hipotiroidism). un medicament) ori ale unei condiţii generale medicale (de ex. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex. 8 . greata sau discomfort abdominal. nu numai senzaţiile subiective de nelinişte sau lentoare). durere sau discomfort toracic. teama de a nu-si pierde controlul sau de a nu innebuni. 10. fuga de idei.

9 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful