Tema 1 PRINCIPIILE ŞI REGULILE FUNDAMENTALE ALE EXERCITĂRII PROFESIEI DE AVOCAT 1.

SINTEZE Principii fundamentale prevăzute expres de lege (art. 1 şi 2 din Lege, art. 1-13, art. 109 din Statut): 1. Principiul legalităţii; 2. Principiul libertăţii; 3. Principiul independenţei; 4. Principiul autonomiei şi descentralizării; 5. Principiul păstrării secretului profesional. Mai pot fi reţinute ca principii ale profesiei şi: 6. Principiul monopolului avocaţilor asupra activităţilor specifice profesiei; 7. Principiul confratemităţii şi respectului reciproc; 8. Principiul demnităţii şi onoarei profesiei de avocat; 9. Principiul potrivit cu care avocatul îndeplineşte atât o funcţie de ordin public, cât şi o funcţie de ordin privat; 10. Principiul exercitării profesiei cu bună-credinţă (care derivă din noul Cod civil - în contextul în care relaţia dintre avocat şi client este o relaţie civilă, chiar dacă există şi o reglementare specială a acesteia în legislaţia care guvernează exercitarea profesiei de avocat); 11. Principiul confidenţialităţii (denumire întâlnită frecvent în doctrină pentru principiul păstrării secretului profesional). 1. Principiul legalităţii [art. 1 alin. (2), art. 2, art. 3 din Statut; art. 1 şi 2 din Lege]: - exercitarea profesiei numai de către avocaţi înscrişi în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România; - constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, actele de constituire şi de înregistrare ale acestora fiind nule de drept (nulitatea poate fi constată şi din oficiu); - exercitarea numai a acelor activităţi avocaţiale prevăzute de Lege; - invocarea în exercitarea dreptului la apărare numai a legislaţiei naţionale sau a celei internaţionale, dacă este consacrată prin tratate internaţionale la care România este parte sau a aderat ulterior; - avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor săi; - avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele Legii, ale Statutului şi ale Codului deontologic, potrivit crezului său profesional. 2. Principiul libertăţii [art. 6, art. 7 alin. (3) din Statut; art. 1 din Lege]:

1

39 alin. art. art. independenţa materială.. prin: libertatea de exprimare. cât şi mai departe la nivelul societăţilor civile profesionale şi al cabinetelor individuale. . îndeosebi de presiunea derivată din propriile sale interese sau datorată influenţelor din afară. Această independenţă este de asemenea necesară atât pentru încrederea în justiţie. şi. 128 alin. 45/1995. în contextul în care baroul şi formele de exercitare a profesiei sunt independente şi libere să îşi organizeze activitatea fără a putea fi cenzurate în modul lor de constituire şi de organizare. 43 din Lege]: . 2. (4) şi (5).în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii. 109 alin. cu instanţele şi magistraţii. . presiuni. 41.independenţa organizării profesiei de avocat .4 din Codul deontologic]. art.independenţa avocatului se manifestă. libertatea deplină în încheierea contractului de asistenţă juridică între avocat şi client. (3) din Statut].avocatul este liber să opteze şi să-şi schimbe opţiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege. (3) din Statut]. Independenţa avocatului în raport cu profesia: a) multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune o independenţă absolută a acestuia. art.1 din Codul deontologic).independenţa avocatului .se concretizează. prin independenţa avocatului ut singuli. 2 . avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenţei sale şi să vegheze la a nu neglija etica sa profesională pentru a-i mulţumi pe clienţii săi. . 7 alin. (6) şi (7). Sfatul dat de avocat clientului său nu are nicio valoare dacă acest lucru a fost făcut din complezenţă. (1) din Statut. unde se statuează în mod expres că "profesia de avocat este o profesie liberală şi independentă . pe de altă parte. libertatea de a angaja cauze sau de a da consultaţii juridice pe întreg teritoriul României etc. pe judecător sau pe terţ. Această independenţă este necesară şi în activitatea juridică. art. Prin urmare.aceasta se concretizează atât la nivelul baroului ca formă de organizare a profesiei. din interes personal sau sub efectul unei presiuni din afară (art. (3). cât şi pentru imparţialitatea judecătorului. 3. libertatea de conştiinţă. (1) din Statut.a fost recunoscut şi de Curtea Constituţională în mod expres în cadrul Deciziei nr. (1).se manifestă în raport cu profesia. art. (3). 7 alin. . pe de o parte. scutită de orice presiune. constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice [ art. prin independenţa profesiei de avocat.1. . 3 alin. 2. Statutului profesiei şi Codului deontologic [art. 3 alin. b) avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii. între altele. cu clienţii. 2. din Codul deontologic. şi în cea judiciară. posibilitatea oricărui cetăţean de a-şi alege liber avocatul. Principiul independenţei art. art. ca reprezentant al acestei profesii independente.libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege [art. .. 7 alin. Acest principiu este fundamental". cu colegii. art.

ca atare. d) organele profesiei au puterea de a stabili răspunderea disciplinară a avocatului şi de a-i aplica sancţiunile prevăzute de Lege. magistraţilor sau publicului. b) avocatul va da dovadă de respect şi de curtoazie faţă de instanţă. 4.prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă. c) avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată. (3) din Statut. 4. Limitări ale independenţei avocatului în raport cu profesia: a) în ceea ce priveşte organizarea profesiei. trebuie evitate şi înlăturate de către avocat prin orice mijloace legale: . 7 alin. b) avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de Lege şi de Statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele de contribuţie stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor (art. .1.c) independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său [art.existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional. constih1ie atingere a independenţei avocatului şi. Independenţa avocatului în raport cu instanţa şi magistraţii: a) avocatul care se prezintă în faţa curţilor şi tribunalelor sau care participă la o procedură trebuie să respecte normele deontologice aplicabile în respectiva jurisdicţie (art. absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară (art. c) obligaţia avocatului de a acorda asistenţă juridică în cauzele în care a din oficiu sau gratuit de către barou (art.3. la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. precum şi de Statut. d) avocaţii sunt liberi şi independenţi în luarea deciziei cu privire la exercitarea profesiei într-una din formele prevăzute de Lege. fiind liberi să îşi stabilească clauzele de asociere şi condiţiile în care va funcţiona asocierea. avocatul are obligaţia de a participa la şedinţele convocate de Consiliul baroului.prestarea de activităţi avocaţiale în scopul de a se face plăcut clienţilor. a altor organe de jurisdicţie. în acelaşi timp. fără a ţine cont nici de propriile interese şi nici de vreo consecinţă de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare altă persoană (art. dar. 109 alin. . 44 alin. . elin Codul deontologic). 43 din Lege). 1 din Lege). (4) din Statut]. îşi va apăra clientul în mod conştiincios şi fără teamă. Atingeri aduse libertăţii avocatului în raport cu profesia Conform art.existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată. din Codul deontologic). a organelor de urmărire penală sau a altor autorităţi. dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii 3 . 41 din Lege). e) titularii cabinetelor individuale sunt liberi şi independenţi în luarea deciziei de a-şi asocia cabinetele (în scopul exercitării în comun a profesiei) sau de a-şi grupa cabinetele (pentru a-şi crea facilităţi economice comune).

e) avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată. fiind de ordine publică. 8. precum şi salariaţilor săi. de practică şi de cultură generală necesare şi suficiente pentru argumentaţia pe care o susţine în faţa instanţelor. Independenţa materială a avocatului: a) avocatul este independent în stabilirea onorariilor sale. 39 alin. din Codul deontologic). context în care avocatul are un drept de proprietate intelectuală literară asupra pledoariilor sale cu tot ceea ce presupune el. stabilită în condiţiile Legii nr. Principiul autonomiei şi descentralizării (art. art. art. 9. 51/1995. 36 din Lege. art. de drept. 228 din Statut. ale asociaţilor săi. art.principiul secretului profesional ţine de esenţa profesiei. jurisconsulţi). cât şi în planul drepturilor patrimoniale. cu bună ştiinţă. 7 alin. ci una legală. 4 . f) avocatul nu trebuie în niciun moment să furnizeze judecătorului.profesia de avocat are o organizare. cu condiţia ca avocatul să aibă discernământul de a-şi doza pledoaria pe argumente de fapt.3.secretul profesional al avocatului nu are o natură juridică contractuală. 2.obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi tuturor organelor profesiei de avocat. să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii. demnităţii şi onoarei completului de judecată. inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi. 5. comportă obligaţia de a nu vorbi şi dreptul de a nu răspunde. art. atât de stat şi de organele acestuia. .păstrarea secretului profesional este o obligaţie absolută. (1) din Statut]. . ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei. ale avocaţilor colaboratori. . Principiul păstrării secretului profesional (art. o informaţie falsă ori vreo informaţie de natură să îl inducă pe acesta în eroare (art. 39 alin. atât în planul drepturilor morale de autor.avocaţii sunt deplin separaţi din punct de vedere organizatoric. 35. din Codul deontologic): . (7) din Lege]. recomandate sau maxime de către organele profesiei. nelimitată în timp. şi vizează orice aspect al cauzei care a fost încredinţată avocatului. (6) din Lege]. avocatul fiind dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie. (5) din Statut. b) este interzisă fixarea de onorarii minime. persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). procurorului. . 128 alin. notari publici. funcţionare şi conducere autonomă. c) dintr-o altă perspectivă legislativă (Legea nr. cât şi de alte profesii judiciare (magistraţi. 4. 10. art. art.4. art.obligaţia de a păstra secretul profesional se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului. de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi [art. celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces [art. 4. pledoariile sunt recunoscute ca fiind obiect al dreptului de autor. 49 din Lege. d) timpul acordat apărării pentru pledoarie în mod firesc nu trebuie limitat. .adevărului [art. 4 din Statut): .

. calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză [art. în orice formă şi pe orice suport. decât dacă are dezlegarea prealabilă.obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client. De asemenea. . . între avocat şi client. dacă a fost ascultat ca martor. între avocat şi organele profesiei.3.percheziţionarea avocatului. cu efecte prejudiciabile pentru acesta. Cu toate acestea. . actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Prevederile art. 5. expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.2 din Codul deontologic prevăd că în cazul în care destinatarul comunicării nu este în măsură să îi confere acesteia un caracter confidenţial sau without prejudice.angajarea unui nou client nu poate fi făcută dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client. (1) din Lege]. dacă acestea au devenit publice. furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii.sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client. 46 alin. a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de 5 ..obligaţia de a păstra secretul profesional se întinde şi asupra comunicărilor şi corespondenţei profesionale între avocaţi. 46 alin. avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată. . . va trebui să îl informeze pe expeditor fără întârziere. avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate profesională în acea cauză. În situaţia în care corespondenţa dintre avocat şi clientul său privind mandatul încredinţat de client avocatului confrate dintr-un alt stat membru o comunicare să i se confere caracter confidenţial sau without prejudice va trebui să precizeze în clar acest lucru înainte de expedierea primei comunicări.mai mult. Pentru acelaşi considerent al garantării păstrării secretului profesional.secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip. care conţin sau se fundamentează pe informaţiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client. precum şi orice documente redactate de avocat. avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii [art. nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial. indiferent de tipul de suport. (2) şi (3) din Lege]. . indiferent de forma în care a fost făcută. .pentru asigurarea secretului profesional.nerespectarea de către avocat a obligaţiei de păstrare a secretului profesional constituie abatere disciplinară gravă. .

Prin urmare. sub sancţiunile prevăzute de Lege.avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană.înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror. În consecinţă. după caz. fiind interzisă. riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale [art. pe tabloul avocaţilor. 2. . sunt interzise. 10 alin. (2) şi (3) din Lege.. acesta trebuie să beneficieze de o protecţie specială din partea statului.B. Principiul monopolului avocaţilor asupra activităţilor specifice profesiei [art. Fără garanţia confidenţialităţii.profesia de avocat se exercită numai de către membrii barourilor componente ale U.în relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene. . că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi. (3) din Statut]. .avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. din Codul deontologic: a) Prin însăşi natura misiunii sale. înainte de a schimba informaţii confidenţiale. (3) şi (4) din Statut]: . în scris.nu vor putea fi ascultate şi înregistrate. în baza unui mandat emis în condiţiile legii. încrederea nu poate exista. (2). în caz contrar. convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional. exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau.N. să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă.3. exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa. c) Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale.profesia de avocat nu poate să fie exercitată decât de cei înscrişi.N. cât şi intereselor clientului. de 6 . . prin grija baroului. . avocatul trebuie să se asigure. . . cu niciun fel de mijloace tehnice.R.conform art. d) Avocatul impune angajaţilor săi şi oricărei persoane care colaborează cu el în activitatea sa profesională să respecte secretul profesional. decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege. 3 alin. disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite. b) Obligaţia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administrării justiţiei. 6. art. secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire primordială şi fundamentală a avocatului.R. avocatul este depozitarul secretului clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială. .B. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal.constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U. actele de constituire şi de înregistrare ale acestora fiind nule de drept. 1 alin.

cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. Este considerată ca fiind contrară uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţă sau a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţă. Fac excepţie cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze. 5. colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi-cheie ai unui concurent. . 7. spre interesul clientului şi pentru a evita procesele inutile.avocaţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă. cu privire la o anume cauză.art. fără consimţământul deţinătorului legitim şi într-un mod contrar uzanţelor cinstite. note sau alte documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părţii adverse.avocatul nu poate să divulge sau să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei făcută de către partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii adverse. 48 din Lege): . potrivit uzanţelor cinstite. Sunt considerate fapte de concurenţă neloială: a) racolarea de personal. cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. . atunci când ştie că respectiva persoană este reprezentată sau asistată de un avocat. din Codul deontologic.către orice persoană juridică. 5. c) divulgarea. . art.conform Codului deontologic. . el nu poate vărsa nimănui un onorariu. b) racolarea clientelei. cu excepţia societăţilor profesionale de avocaţi.1. din Codul deontologic dispune că avocatul nu poate intra într-o relaţie directă cu o persoană. 173-178 din Statuţ art. un comision sau o altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat. Principiul confraternităţii şi respectului reciproc (art. . confraternitatea impune ca relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe încredere. achiziţionarea ori folosirea unei informaţii confidenţiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajaţi ai acestuia. Avocatul recunoaşte drept confrate pe orice avocat dintr-un alt stat membru şi manifestă faţă de acesta un comportament colegial şi loial. Totuşi ea nu trebuie să pună niciodată în opoziţie interesele avocaţilor şi interesele clienţilor.constituie concurenţă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea avocaţială. 7 .5.avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună ştiinţă o informaţie falsă sau să inducă în eroare.avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale acte. respectiv oferta agresivă de angajare a avocaţilor asociaţi. exceptând cazul în care el are acordul confratelui său (şi se angajează să îl ţină pe acesta la curent). . . un comision şi nici vreo altă compensaţie în contrapartidă pentru că ia fost procurat un caz.avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea unui terţ un onorariu. personal sau prin intermediul altor persoane. cât şi orice comportament susceptibil să impieteze asupra reputaţiei profesiei.

g) oferirea. care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat. colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge informaţii confidenţiale ori procedeele de lucru. j) folosirea fără drept a unei firme. în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi. depozitarea. fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse. la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte. l) producerea în orice mod. chiar făcută confidenţial. colaboratorilor ori a salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizării activităţii sale. fie pentru a determina clientul să racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul în cauză. în mod concertat. servicii sau publicaţii cu conţinut juridic plagiat. prin oferte trucate. mijlocit sau nemijlocit. f) comunicarea. . promiterea ori acordarea. m) încheierea între avocaţi de acorduri privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale. colaboratori ori salariaţi ai unui avocat în scopul înfiinţării unei entităţi concurente care să capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor. menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie favorabilă în dauna unor concurenţi.avocatul recunoaşte drept confrate pe orice avocat dintr-un alt stat membru şi manifestă faţă de acesta un comportament colegial şi loial. Săvârşirea unor fapte de concurenţă neloială constituie abatere disciplinară gravă.d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos. pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale. h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat. de daruri ori alte avantaje asociatului. punerea în circulaţie. pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine sau pentru altă persoană în dauna unui concurent. sau răspândirea de către un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia. la solicitarea unui confrate dintr-un alt stat 8 . .este de datoria oricărui avocat ca. e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmaţii cu privire la firma sa ori activitatea acesteia. denumiri. firma. afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii avocatului concurent. i) concedierea sau atragerea unor asociaţi. n) participarea. o) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între avocaţi. k) punerea în circulaţie de produse. embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei. oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii ori publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea. emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală.

persoana care dobândeşte calitatea de avocat trebuie să îşi exercite profesia cu demnitate şi onoare. din Statut): . Într-o astfel de situaţie. competenţele şi obligaţiile profesionale care există în statele membre respective (art. el trebuie să îşi ajute confratele să intre în contact cu un alt avocat care să fie în măsură să îi ofere serviciul cerut. de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. art. să se abţină să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară. decenţa de care trebuie să dea dovadă avocatul în procurarea clientelei sale. 10 alin. 243 şi urm. 14 din Lege. d) falitul fraudulos. este de datoria oricărui avocat ca. (2) din Statut]. el trebuie să îşi ajute confratele să intre în contact cu un alt avocat care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut. Într-o astfel de situaţie. c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia.în relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene.acest principiu determină existenţa unei garanţii de moralitate a membrilor baroului.cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie. Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat. să se abţină să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară. pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară. . chiar reabilitat. în primul rând. barourile lor. cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. sancţionate cu măsura excluderii din profesie. astfel.2. din Codul deontologic). stabilite prin hotărâre judecătorească. dar prevede în mod expres care sunt cazurile de nedemnitate profesională: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate. cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia. ca sancţiune disciplinară. sau a săvârşit abateri disciplinare grave. 8.exercitarea cu demnitate a profesiei implică. . 9 . amândoi au datoria de a ţine cont de diferenţele care pot exista între sistemele lor legislative. art. b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. . toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise. context în care publicitatea pe care o efectuează trebuie să fie veridică. la solicitarea unui confrate dintr-un alt stat membru.Legea nu indică o definiţie a demnităţii profesionale. . să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă şi în deplin acord cu prevederile legale. avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană [art. 5. Atunci când avocaţii din două state membre diferite lucrează împreună. .membru. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă. 26. Principiul demnităţii şi onoarei profesiei de avocat (art. 238 art.

. dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. . fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens.indiferent de mijlocul de publicitate utilizat. În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă. să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă. . b) anunţuri de publicitate potrivit Statutului. c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon. colocvii etc. inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. respectiv: a) plasarea unei firme. ale căror formă şi conţinut trebuie transmise. .formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate.publicitatea trebuie să fie veridică. f) adresa de internet.nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate: a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reşedinţa unei persoane sau într-un loc public. cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional.invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte în scopul participării la acest tip de manifestări formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală.Informarea publicului larg cu privire la atributele profesiei sunt apanajul conducerii baroului şi nu poate fi transformată acest gen de activitate într-o formulă indirectă de captare a clientelei. toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise. broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe. în prealabil. Referitor la publicitatea formelor de exercitare a profesiei: .firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru – menţiunile vor fi inscripţionate pe suport metalic şi vor fi cele prevăzute în Statut. . d) invitaţii. realizate pe orice suport material. a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru. e) corespondenţa profesională şi cărţi de vizită profesionale. . . c) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice.mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.este destinată să asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de acestea. profesionale şi de specialitate. precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă. b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei. precum şi a modificării formelor acestora. .formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă. 10 ..

colaborator sau salarizat şi. . 9. fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării. sens în care forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor. scopul exercitării profesiei fiind reprezentat de apărarea drepturilor. precum şi cele permise corespondenţei . precum şi titlul de asociat. libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice. precum şi secretul profesional.broşurile de prezentare generală pot fi difuzate către toate categoriile de public numai de către forma de exercitare a profesiei. Broşura de prezentare generală nu poate face referire la: a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de Statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinară gravă. în vederea autorizării comunicării acestora către public. Principiul potrivit cu care avocatul îndeplineşte atât o funcţie de ordin public.consiliului baroului. de drept public şi de drept privat (art. după caz. c) sigla formei respective de exercitare a profesiei.cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei. b) indicarea sediului principal şi. în prealabil. Excepţie: broşura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens! b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei. cu excepţia serviciilor poştale.conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează. titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândi te în ţară sau în străinătate. . care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată.corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: a) numărul de telefon.adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalate cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs ori serviciu diferit de activităţile pe care le poate desfăşura avocatul conform legii. de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei. . avizată în prealabil de consiliul baroului. dacă conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de avocat.formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet. . dacă este cazul. . 2 din Statut). 11 . pusă în slujba adevărului şi a justiţiei. a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru. cât şi una de ordin privat .adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. telefax.avocatul îndeplineşte o misiune socială. . adresa de internet şi adresa electronică (e-mail).

. iar apărarea prin avocat poate fi considerată sarcină publică. 150 şi urm. . iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere. dreptul la apărare este considerat legitim.atât în procesul penal. avocaţii neputând refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate -refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară (art. c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale. b) în orice alte cauze decât cele penale. în condiţiile legii. art. decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită. Barourile asigură asistenţa judiciară: a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu. 71 şi urm. împrejurarea că participă la înfăptuirea justiţiei conferă activităţii sale o certă conotaţie de satisfacere a interesului public. cât şi în procesul civil. (!) În cazuri de excepţie. . ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar. dacă persoana este lipsită de mijloace materiale. 12 . din Lege. Din Statut).funcţia de interes public a profesiei de avocat este evidenţiată îndeosebi de prevederile legislaţiei care reglementează obligativitatea avocatului de a acorda ajutorul public judiciar.şi atunci când avocatul acţionează pentru apărarea drepturilor unor persoane fizice sau juridice de drept privat şi când cel puţin aparent el dă expresie numai funcţiei de interes privat a profesiei sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful