P. 1
aparatul respirator

aparatul respirator

|Views: 22|Likes:
Published by Iosub Adina
medicina interna
medicina interna

More info:

Published by: Iosub Adina on Apr 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

pdf

text

original

EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR

   

inspecţie palpare percuţie ascultaţie

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR RESPIRATORII
EXPECTORAŢIA – SPUTA:
 Expectoraţia - actul prin care sunt eliminate, în urma tusei, produsele patologice din

arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar, produse care denumesc sputa

 Sputa conţine mucus (când există o hipersecreţie), exsudat inflamator, (de origine

bronşică), corpi străini, sânge, salivă, produse de descompunere a ţesutului pulmonar, secreţie faringiană sau nazală

filantă – conţine mult mucus. bronhopneumonii cronice în perioada de acalmie  Crescută – până la 400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree. bronşiectazii. abces hepatic). abces pulmonar. Cantitatea de spută :  Absentă – corticopleurite. chist hidatic. traheobronşite acute incipiente. TBC ulcero-cavitară  Foarte mare – peste 500ml/zi – vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid în bronşii (pleurezia purulentă. consistenţă. datorită conţinutului mare în fibrină. culoare şi miros. boli pulmonare interstiţiale  Redusă – până la 200-400ml/zi – astm bronşic. . TBC la debut.  Fluidă. pneumonii acute la debut. Consistenţa sputei :  Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se colectează. abcese pulmonare.Examenul macroscopic : cantitate. aspect.

TBC cavitară. procese supurative cronicizate  sanguinolentă . tromboembolism pulmonar. abces pulmonar. neoplasm bronhopulmonar. de consistenţă fluidă (bronşite)  purulentă – aspect cremos.în traheobronşite acute şi cronice.în edemul pulmonar acut  mucoasă – incoloră. bronşiectazii. în cantitate variabilă . slab rozată .TBC. bronşite cronice.sputa amestecată cu sânge roşu. Aspectul sputei:  seroasă . bronşiectazii. stenoză mitrală strânsă . galben sau galben verzui şi apare în cazul supuraţiilor pulmonare care drenează în bronşii  mucopurulentă . transparentă.  spumoasă. spumoasă ) caracteristică edemului pulmonar acut .în bronşitele acute seroase.Transparenţa sputei:  Sputa fluidă (transparentă)  Sputa aerată. (aerată. curat.

este fetidă în bronşiectazii. bolnavi icterici Mirosul sputei: . . infarct pulmonar  Ruginie sau cărămizie – pneumonia pneumococică  Negricioasă – antracoză  Verzuie – TBC cavitară. abcese pulmonare. .sputele seroase sau mucoase  Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente  Roşu aprins – hemoptizie  Roşu închis sau negricios – la sfârşitul hemoptiziei ("coada" hemoptiziei). gangrenă pulmonară (miros pestilenţial).Culoarea sputei :  Albicioasă.fara miros sau cu un miros fad.

murdară.bronşite acute sau cronice severe. cu miros fetid. vâscoasă .pneumonia francă lobară pneumococică  Sputa perlată.Macroscopic:  Sputa ruginie (cărămizie).cancer bronhopulmonar. bronşita difterică  Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar necrozat. spiralele lui Curschmann. fetidă. mucofibrinoasă. cu sfaceluri de aspect negricios . o varietate de spută mucopurulentă care conţine discuri purulente galben verzui de mărimea unor monede înglobate în mucină .abcesul şi gangrena pulmonară  Sputa numulară. culoare roşie-brună . mucoasă. redusă cantitativ. bronşiectazii . conţine dopuri opace asemănătoare unor perle.rar în bronşite cronice. gangrena pulmonară  Sputa pseudomembranoasă .Leyden –sfârșitul crizelor de astm  Sputa cu aspect de "zeamă de prune". eozinofile şi cristale Charcot.

chist hidatic. cianoză şi stare de şoc. dispnee. CT). tuse sau traumatism. radiografii.Vomica:  expulzia bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după efort. abces hepatic sau subfrenic. drenate în bronşie HEMOPTIZIA -hemoptizia mică – 50-100ml -hemoptizia medie – 100-200ml -hemoptizia mare. gravă ajungând până la 500ml -hemoptizia foarte mare. bronhoscopii. examenul aparatului respirator şi cardiovascular. însoţită de dureri toracice.  abcese pulmoare. . completat de investigaţii paraclinice (examen spută. cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic Diagnosticul de hemoptizie: anamneza. empiem.

laringită acută la copii. d) din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice : obstructiv sau restrictiv .stimulii care cresc frecvenţa respiratorie : hipoxemia. acidoza.DISPNEEA . Clasificare a) din punct de vedere al modului de apariţie : -acută: inhalare de corp străin. . creşterea presiunii în capilarele pulmonare. uneori inconştientă iar alteori resimţită de pacient ca o sete de aer. vena cavă şi cordul drept. hipercapnia. pneumotorax spontan -cronică – bronhopneumopatii cronice. hipotensiunea arterială. expunere la alergeni sau particule iritante. fibroze interstişiale difuze -paroxistică – apare în accese. frecvenţă şi intensitate a respiraţiei. disconfort. emfizem pulmonar. respiraţie dificilă. ortopnee. c) după intensitate : moderată. febra. caracteristică astmului bronşic b) după factorii declanşatori : de efort.tulburare de ritm. importantă şi severă.

trahee. . anevrism aortic.obstrucţia pe căile respiratorii mari (laringe. Dispneea de tip obstructiv: . astm bronşic şi este de tip expirator. însoţită de bradipnee. . şuierătoare.obstrucţia căilor respiratorii mici apare în bronşiolite. . funcţională ( spasm glotic. edem glotic. prelungită. BPCO. bronşii mari) poate fi extrinsecă (guşă plonjantă. timom. . intrinsecă (corpi străini. paralizie corzi vocale). aspiraţie de secreţii sau sânge). compresiune prin tumori şi adenopatii mediastinale). tumori.apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor respiratorii mici sau mari.

fracturi costale. infarct pulmonar. edem pulmonar. bronhopneumonie. pareze ale muşchilor toracici) . spondilita.alterarea funcţiei mecanice a complexului sterno-costal (deformaţii toracice. emfizem pulmonar. tumori abdominale. nevralgia intercostală b)-pulmonare – scăderea volumului pulmonar şi a elasticităţii pulmonare: pneumonie. mobilitatea anormală a diafragmului (paralizie de frenic.pleurale – pleurezii. ascită. obezitate). torace senil. pleurite.Dispneea de tip restrictiv -apare prin reducerea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţie -poate avea cauze: a)-parietale . fibrotorax c). pneumotorax .

agonie. cu remanenţa în platou a inspirului. hiperventilaţia determină eliminarea CO2 urmată de o scădere a ritmului şi amplitutidinii ventilatorii până la apnee ceea ce duce la creşterea pCO2 în sânge şi ciclul se repetă. hepatice. expir zgomotos şi pauze lungi între ciclurile respiratorii (9-10/respiraţii/min).Se manifestă prin cicluri de respiraţii crescendo-descrescendo intercalate de perioade de apnee şi poate să apară în: insuficienţa cardiacă stângă. apare în comele uremice. ateroscleroză. apare în tumori cerebrale. zgomotoase. . infecţii grave. meningite. leziuni vasculare cerebrale. meningite. Dispneea Küssmaul – se caracterizează prin respiraţii profunde. intoxicaţii cerebrale. ciclul respirator desfăşurându-se la intervale foarte lungi (5-30sec) . diabetice.Dispneea Cheyne-Stockes – creşterea pCO2 în sânge determină o hiperexcitaţie a centrului respirator ce duce la creşterea frecvenţei şi amplitudinii ventilatorii. Dispneea Biot – respiraţiile sunt normale.

strănut. palparea regiunii dureroase. însoţită de dispnee. durere de intensitate mare. având o mare variabilitate în ceea ce priveşte localizarea. îmbrăcând diverse aspecte în funcţie de cauza care îl provoacă: . debutul. cauzele.pneumonia francă lobară -tromboembolismul pulmonar -pneumotorax spontan -pleureziile serofibrinoase -pleurezia interlobară -pleureziile purulente -pleureziile mediastinale -supuraţiile pulmonare gangrenoase -sindromul Pancoast-Tobias .DUREREA TORACICĂ: Durerea toracică este un simptom tipic pentru afecţiunile pulmonare dar poate apare şi în alte boli care interesează cutia toracică.apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale. coloana vertebrală şi abdomenul. exagerată de tuse. Junghiul toracic: . comparată cu "lovitura de pumnal". circumstanţele de apariţie. caracterul. vie.

localizată retrosternal şi se întâlneşte în traheobronşitele acute. durere. afecţiuni musculare. nevralgii intercostale. poate fi însoţită de febră şi trebuie diferenţiată de infarctul miocardic sau de anevrism disecant . -Pleurodinia – durere vie. palpare sau mişcări. brutală. imobilizând toracele . edem local. exagerată de tuse. -Celulita – proces inflamator al ţesutului celular subcutanat. manifestat prin eritem. Durerea toracică în afecţiunile peretelui toracic: -apare în afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular subcutanat. ale coloanei vertebrale şi glandei mamare.Durerea traheobronşică : -are caracter de arsură.

tumori mediastinale. Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este amplificată de tuse. zona zoster. mişcări bruşte. . metastaze). Cauze : expunerea la frig. fiind amplificată de mişcări. -Mialgia: este o durere surdă musculară având mai multe cauze : procese inflamatorii locale. traumatisme. inspir profund şi mai ales de palparea punctelor de pe traiectul nervului – punctele lui Valleix (parasternal. -Sindromul Tietze :inflamaţia cartilajelor coastelor I. bogat în terminaţii nervoase sau la nivelul endostului. dermatomiozită. hematoame. paravertebral).osteomielită.discopatii. tumori intramedulare (mielom. -Dureri de tip nervos radicular :apar în afecţiuni ale coloanei vertebrale ce determină compresiuni ale rădăcinilor nervoase la nivel vertebral :spondiloze. tumori. Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi iradiază simetric.spondilite.-Nevralgia intercostală – apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o durere vie sau cu caracter de arsură. etc -Durerea osoasă: apare prin procese patologice care interesează periostul. III şi rar IV la extremitatea sternală care determină durere aproape permanentă amplificată de palpare. în centură. axilar median. II. limfom. trichinela.

infarctul miocardic acut. prin ruperea unor bule de emfizem . hernia hiatală. anevrism disecant de aortă 4.de cauză mediastinală : mediastinita acută şi cronică. determinând două tipuri de dureri : -durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului. abcese subfrenice. DUREREA DE CAUZĂ EXTRATORACICĂ: 1. emfizemul mediastinal. junghiul atrial din stenoza mitrală. abdomenului superior. etc. tumori mediastinale. diverticoli.carcinom esofagian.de afectarea aortei : aortita luetică. în centură de-a lungul ultimelor spaţii intercostale.de cauză cardiacă : angina pectorală. 2.de cauză abdominală : esofagite.Durerea diafragmatică: . Apare în : pleurite.această durere apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei diafragmatice. pericardita constrictivă. pleurezii. colecistita acută 3. umărului stâng şi gâtului -durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->