Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

LAROUSSE
DICŢIONAR PSIHOLOGIE
Membru al Societăţii franceze de psihologii Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihologia românească de

DE

NORBERT SILLAMY

dr. LEONARD GAVRILIU

I.S.B.N. 973-9243-25-8

UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucureşti, 1998

Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor JEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4)

AVANPREFAŢĂ

„Calitatea de psiholog devine universal umană." VASILE PAVELCU

DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE Norbert Sillamy © Larousse, 1995 Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor, în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie. Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi instituţională"1. Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991. Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc

prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy consemnează patru mari psihologi ..d'origine roumainc", aceştia numindu-se Georgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908), Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omului concret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născut la Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizate cu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde 1 este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti , care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape 170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai acei neurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu, Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmat mai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm această dureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai reprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei româneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre şi pe această cale. Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii pedagogi români incluşi în dicţionar.

PREFAŢĂ

Dr. LEONARD GAVRILIU

Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, ale căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte. De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total precedenta lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unele articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole, care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt unanim recunoscute. O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P., C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate. în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţie privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu, studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.

NOTE

1 Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi, 1976,p.211. 2 A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 3 A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, p. 10.

de exemplu). într-adevăr. se întâlneşte în nevroze. el aşteaptă să te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeşti necondiţionat. ba chiar periculos. fie printr-o supunere anxioasă faţă de persoana iubită. fără a fi realmente abandonat. despărţirea sau retragerea sentimentului de dragoste. decesul părinţilor. ABAZIE. dezaprobarea de către o persoană iubită. hipersensibil. Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare. incapacitate de a merge. subiect care. Susceptibilitatea sa îl face să reacţioneze puternic la cea mai mică frustrare'. acţiune de părăsire a unei fiinţe. absenţa sau decesul unei rude apropiate pot fi trăite ca tot atâtea abandonuri. reactivând experienţe dureroase din copilărie. el face să apară structura psihică latentă şi poate genera conduite nevrotice (depresie'. legat de un conflict intrapsihic. De exemplu. Această inaptitudine de a merge nu se datorează vreunei leziuni neurologice sau musculare. de asemenea. Pretenţios. exclusivist. abandonicul prezintă adesea o fragilitate neurovegetativă care se manifestă în special prin tulburări digestive. Orice situaţie care duce la slăbirea sau ruperea legăturilor afective poate fi trăită ca abandon. lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. real. Evenimentul prezent joacă un rol de revelator. Energia fizică şi sensibilitatea sunt intacte.îndeosebi în isterie*. La adult. ABANDONIC. deoarece subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le mişca. Esenţială pare a fi însă constituţia' individului. fie prin opoziţie. El este. de asemenea.ABANDON. trăieşte teama permanentă de a fi părăsit. emotiv şi anxios. stă uneori un episod traumatic din prima copilărie: abandon . La originea acestei nevroze de abandon'. plasarea în pensiune a unui şcolar dificil suscită la acesta de obicei impresia că este lăsat fără sprijin într-un mediu ostil. Acest simptom. Trăsătura de fond a caracterului său este sentimentul lipsei sale de valoare şi aviditatea afectivă. numită şi „abandonism". temporara absenţă de acasă. negativism. agresivitate. Subiectul poate reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau agresivitate.

. Asistent a lui E. că mongolismul* se datorează prezenţei unui cromozom 21 supranumerar. Diagnosticul prenatal al aberaţiilor cromozomice se efectuează între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravidităţii. 162 573 de accidente de corporale. Turpin a demonstrat.E. Abreacţia poate surveni în mod spontan şi natural. pe care o va prezida până la 10 moartea sa. Abreacţia este omologul expulzării de către organism a unui corp străin neasimilabil. Subiectul abulic este incapabil să ia o decizie sau să realizeze un proiect. ABSENTĂ . Ideile sale referitoare la precocitatea relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale stau la originea concepţiilor Melaniei Klein şi ale altor psihanalişti. la o populaţie de circa 59 milioane — nota trad. la Ziirich (1904-1907). de asemenea. ABREACŢIE. de lichid amniotic. pe măsură ce copilul creşte. o parte din timpul şi din energia lor. în 1959. Ea se manifestă.) Femeile au mai puţine accidente decât bărbaţii. ano malie privind numărul de cromozomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. cum sunt stările depresive şi melancolia'. Costul social al accidentelor rutiere este considerabil (în 1987. în accidentele domestice se înregistrează anual 23 milioane de răniţi şi aproximativ 5 000 de morţi [în Franţa. tinerii în vârstă de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numărul victimelor. în psihologia industrială se calculează procentul de absenteism în întreprinderi. verbală sau gesticulară. din necesitate. 1986|. Indicele este maximal pentru lucrători (1. Abreacţia reprezintă o descărcare de afecte* acumulate în inconmatic survenit la un moment dat în viaţa subiectului şi la care el nu a reacţionat atunci în mod spontan şi adecvat. iMotivele invocate privesc îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea a mamei. Ineficacitatea sa. Pot surveni în orice familie. ABRAHAM (Karl). 1965). Frecvenţa lor este de aproximativ 6%r.S. în 1907 devine discipolul acestuia. Absenteismul este una din cauzele eşecului şcolar. în general.). Bouvet. datorită căruia organismul îşi poate păstra echilibrul. pe cale transabdominală. în 1987. în care se scaldă embrionul) şi prepararea unei culturi de celule în laborator. nu se simt nici angajaţi şi nici cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau. Abulia se întâlneşte îndeosebi în sindroamele care afectează dispoziţia. de la studierea căsătoriei între rude la vise şi mituri (1909). tată de peste 50 de ani în momentul fecundării). fără sens pentru dânşii. care stăruie sub formă de „urme mnezice". ACCIDENT. raportându-se timpul de absenţă pe o perioadă determinată (fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare şi concediile de lungă durată) la numărul de zile de lucru. dar în unele regiuni rurale se observă şi faptul că proporţia absenteismului creşte în perioada muncilor agricole.STARE DE ABSENŢĂ. îi sporeşte starea de indispoziţie. dintre care 44 autozomi şi doi gonozomi sau cromozomi sexuali. Abreacţia constituie un fenomen de lichidare a tensiunii'. Fiecăreia din ele îi corespund tulburări deosebite. R. care îl iniţiază în opera lui S. Opera lui K. 37) şi minimal pentru cadrele de conducere (0. de exemplu). Abraham are o cuprinzătoare arie tematică. ABSENTEISM. dacă ar fi asociat la întreprindere şi ar înţelege în felul acesta valoarea socială a muncii sale. Se constată. dimpotrivă. medic şi psihanalist german (Bremen. în stările de ebrietate sau ca urmare a administrării de agenţi chimici (barbiturice). îl întâlneşte aici pe C. lipsă de la şcoală sau de la locul de muncă. dar semnificaţi apare mai târziu. suferă atunci o remaniere şi devine traumatică post factum. regrupaţi în echipe pluridisciplinare. mental sau material. prin amniocenteză (prelevarea.există aberaţii cromozomice de structură. pierderea financiară pentru economia Franţei a fost evaluată 11 . Muncitorii necalificaţi. 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. solicitudinea excesivă a acestora). ABULIE. lipsă de voinţă. Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. între care M. G. prin care acesta se eliberează brusc de o impresie neplăcută. în desene şi în jocuri. dar şi în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii".de la formarea caracterului şi dezvoltarea libidoului (1916) până la psihoze. 1877 Berlin 1925). generator de tensiune şi permanentă indispoziţie. deficienţă a voinţei. Jung.E. pe categorii de muncitori. fiind folosiţi la munci ingrate. Numai în anul 1990 s-au înregistrat. practică psihanaliza şi. Se poate întâmpla ca un eveniment să nu fie înţeles în momentul trăirii lui (observarea raporturilor sexuale ale părinţilor de către copilul mic. fondează Societatea psihanalitică din Berlin. reacţie afectivă amânată a organismului. Reducerea absenteismului ar fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului demnitatea sa. Freud. (în Franţa. împreună cu J. Gauthier. Riscul maxim pare a-i privi pe subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani. dar şi erorile pedagogice din copilărie (autoritarismul părinţilor. de obicei vătămător pe plan corporal. Lejeune şi M. Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi gonozomii.ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CROMOZOMICA. eveniment întâmplător. Pe lângă aberaţiile cromozomice privind numărul. în formele cele mai grave bolnavul poate rămâne total inactiv. Turpin. în 1910. a unor sentimente până atunci blocate sau refulate. că procentajul de absenteism este mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei şi că descreşte de jos în sus pe scara ierarhiei. cromozomi. pe drumurile Franţei.N. Bleuler". Amintirea uitată. de care este conştient. Procentajul accidentelor de circulaţie este atât de îngrijorător încât ia forma unui adevărat flagel social în toate ţările civilizate. dar s-a observat că poate avea aici un rol vârsta părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste 40 de ani. în curele de psihoterapie. în terminologia psihanalitică acest termen desemnează reapariţia în conştiinţă şi exteriorizarea emoţională. contra căruia specialiştii. Acest fenomen ţine probabil de faptul că personalul de conducere are conştiinţa propriei sale responsabilităţi şi consideră ca pe un semn de putere rezistenţa faţă de boală.29) U. Majoritatea celor accidentaţi sunt copii şi persoane în vârstă. duc o luptă susţinută. I se recunosc drept cauze o predispoziţie constitutivă. Instalat la Berlin ca specialist în boli de nervi. dintre naşteri (R.

în 1985 sau înregistrat 731 806 accidente cu oprirea lucrului. Cauzele accidentelor de muncă sunt multiple. O nouă disciplină ştiinţifică. Accidentele de muncă reprezintă un fenomen la fel de neliniştitor. precum şi la animale. din care rezultă sentimentele şi fenomenele gândirii. Faptul de a-şi transpune în acte fantasmele şi sentimentele în cursul tratamentului. Dacă plasăm un şobolan. J. lipsă de atenţie. este posibil ca. asociindu-i pe muncitori la cercetări şi luânduse măsurile adecvate. a produce un efect. Eysenck. anxietate). a fi mai puţin nefericiţi. sunt încărcate de sens. Acting out ţine simultan de abreacţie* şi de „trecerea la act" despre care vorbesc psihiatrii. mai ales imigranţi. Activitatea copilului mic este esenţialmente ludică. într-adevăr. de cele mai multe ori puţin calificaţi şi prost integraţi din punct de vedere social. Freud a demonstrat în 1901 că actele ratate. Piaget. Distingem diferite categorii de activitate. conduită de joc. ansamblu de acte ale unei fiinţe vii. ACTIVITATE LUDICĂ. cu căldura şi cu orice situaţie nouă. ea satisface trebuinţele imediate ale copilului şi îl ajută să se adapteze la realitatea pe care în scurt timp va trebui să o stăpânească. în 80% din cazuri.).. Ea desemnează comportametul neaşteptat şi neadaptat al unui pacient pe parcursul psihanalizării sau al unui alt tratament psihoterapeutic. care survine pe neaşteptate. în general lipsit de importanţă.. propusă în 1951 de către E. Noţiunea de activare îi interesează pe psihologi din mai multe puncte de vedere: 1) în primul rând ea dă o bază fiziologică stărilor care se eşalonează de la comă la emoţiile* puternice (furie. Unele nu ţin de individ (căldură. monotonia operaţiilor. a juca un rol e t c ) . cum ar fi oboseala sau 13 ACOMODARE.K. altele îi simt specifice (deficienţe de văz. Victimele sunt. muncitori. iluminat* deficitar. manifestă reacţii mai vii la durere e t c ) . Pentru J. creştere a excitabilităţii sistemului nervos central sub influenţa unui stimul de origine periferică (senzaţie vizuală. a apărut în decembrie 1987. aceea a creierului. insuficienta adaptare în cadrul grupului. o tânără femeie îşi scoate verigheta spre a se spăla pe mâini la restaurant. S. în sensul că în acting out revenirea elementului refulat are loc fără menajamente. Activitatea reprezintă o tendinţă înnăscută. Din această cauză. unul dintre principalele mecanisme de adaptare*. ci şi dispoziţia sa de a acţiona. imprudenţă. Calificăm acest „răspuns" drept activitate nervoasă inferioară. generând plăcere în măsura în care nu depăşesc un anumit prag. de exemplu. modificările mediului exterior.). după D. proces de adaptare datorită căruia un organ sau un organism poate suporta. „sindinica" sau ştiinţa riscului. teama de a fi dat afară).. La cealaltă extremă. în comportamentul normal al unei persoane. într-un mediu nou. 2) poate explica anumite aspecte ale personalităţii (după H. Berlyne.ACOMODARE la 80 miliarde de franci). Abulia* corespunde unei diminuări a activităţii voluntare. Investigarea psihologică a accidentatului rutier dezvăluie adesea o personalitate imatură şi trăsături de caracter de tipul paranoicului sau masochistului. 3) permit să se înţeleagă preferinţa unora pentru anumite activităţi. La scurt timp după aceea se desparte de soţul ei. uitarea* sau lapsusurile". o uită pe chiuvetă şi o pierde. fără pericol. Ei grupează sub acest termen activităţile solitare. Merge mai departe decât actul ratat. Obiectul ei este studiul tuturor riscurilor care decurg din tehnologia modernă. De exemplu. Galbraith a arătat că dacă populaţia rurală săracă din lumea a treia pare să se acomodeze cu sărăcia este pentru că resemnarea este de preferat speranţei dezamăgite. Circa 90% dintre accidentele rutiere sunt legate de factorul uman (tulburări vizuale.. griji familiale.. Prevenirea accidentelor de muncă preocupă pe şefii de întreprinderi. este o formă de hiperactivitate patologică. de auz. care pune în joc mecanisme de acţiune de o extremă com- ACT RATAT. pe când în actul ratat dezvăluirea dorinţelor inconştiente nu este niciodată totală. termenul de activitate desemnează nu numai ansamblul actelor unei persoane. accidental. Factori psihofiziologici. Ea stă la baza tuturor comportamentelor şi a fost studiată îndeosebi la copii.. cum este dezlegarea de cuvinte încrucişate. dincolo chiar de orice trebuinţă imediată (hrană e t c ) . persoanele introvertite se comportă ca şi cum ar fi în permanenţă „activate": ritmurile lorelectroencefalografice sunt mai rapide. în loc de a le exprima verbal. acomodarea este. într-adevăr.) sau corticală. menite să alunge plictiseala. fapt al vieţii cotidiene. sindicatele şi puterile publice. Ne acomodăm cu frigul. Kris şi folosită în mod curent de către psihologii şi psihanaliştii francezi. cum ar fi competiţiile sportive. el începe prin a-1 explora. Cea mai simplă este reflexul. auditivă. agresivitate. dintre care 1067 accidente mortale. nesocotirea regulilor de circulaţie. să se reducă în mod considerabil numărul accidentelor. aceste activităţi. ACTING OUT. J. care nu este decât o eliberare de energie ca reacţie la un excitant. cum sunt pierderile de obiecte. Acting out se declanşează în cursul unei şedinţe de psihanaliză atunci când pacientul nu reuşeşte să verbalizeze anumite reprezentări impulsionate. Tulburările de activitate pot privi activitatea voluntară şi activitatea automatică. Acomodarea are loc şi la nivel social. inclusiv recurgerea la droguri. Numărul de zile de muncă pierdute din cauza incapacităţii temporare a atins aproape 22 milioane (21 901 (XX)). Unii autori fac distincţie între joc* şi ludism. ACT RATAT ACTIVARE. duc la o creştere a activării. această expresie englezească este utilizată spre a traduce ceea ce S. ACTIVITATE. cu caracterul impulsiv al acesteia. Pierderea verighetei poate fi interpretată ca o acţiune anticipată. agitaţia motorie. constituie una din manifestările rezistenţei* pacientului faţă de cură. E. împreună cu asimilarea". pornindu-se de la jocurile lor. plexitate. spre a supravieţui şi 12 . acela care acţionează exclusiv sub presiunea evenimentelor nu va fi caracterizat drept „activ". prost coordonată. spre deosebire de activitatea nervoasă superioară. dereglată. Freud numeşte agieren (= a acţiona. în caracteriologie*. îndeosebi când lucrul acesta se produce în afara şedinţelor.

pe printr-o permanentă ajustare între sche.să rămână în acord cu mediul său şi să carea maselor. româneşte au apărut. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE. îndeosebi pe inamic. dintre care cele mai imporasupra subiectului (acomodare*). încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între ADLER (Alfred). ADOLESCENTĂ cadrul dublei acţiuni a subiectului asupra York. Pentru a ajunge aici. perioadă a vieţii viaţa organică. care nu a reuşit ruia. Dar o asemenea remaniere culturală nu se face fără conflicte morale dureroase. de insatisfacţie sau de dorinţa de prestigiu.ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de excitaţie. adaptat la ora locală (M. se acţionează pe bază de exemplu. Imitaţia' grupului social cel mai puternic coexistă adesea cu ataşamentul faţă de valorile grupului de apartenenţă. aptitudinile ciunii sale şi caută să o remedieze. psihologic. Aportul de elemente noi antrenează o reorganizare a celor preexistente şi apariţia unei structuri originale. Renner.stractizare a gâdirii creşte. Există adaptare. Adler îndeaproape fiinţele umane.endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii periodici ai noului lor mediu. apoi la virtualităţi şi de dinamic. în sfârşit.menţină echilibrul mediului său interior. ajustare a unui orgade războiul psihologic. Ije temperament nerveux (1912). Dar este şi aceea de a descoperi mai sa. complexului lui Oedip în geneza perso.care o continuă. Funcţia adolesse grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte.Aberdeen. vestimentaţie). ansamblu de mijloace. favorabil conservării sale.tarul la o oră determinată. un proiect şi o dorinţă inconştientă refulată. Freud. pe sine însuşi şi-a impus doctrina sub denumirea de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanţarea faţă de părinţi. Albinele şi-au modificat deci ritmul lor ACULTURAŢIE. care de asemenea se adresează sensibilităţii şi raţiunii. Aceste tante au fost traduse în limba franceză: două moduri de acţiune. mergând mai departe decât propaganda". profesională sau socială.de conturarea intereselor' profesionale nalităţii şi în etiologia nevrozelor. în toată paleta forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente. şi vârsta adultă. în 14 . modificare a mo. pierea (camaraderie. Inteligenţa se construieşte care se situează între copilărie. atunci când organismul se transformă în Cunoaşterea omului (1991. Omul are conştiinţa slăbi. se transportă din Europa dezinformare şi de îndoctrinare. Acţiunea ticitate. marcată de mele anterioare şi elementele unei expetransformări corporale şi psihologice care rienţe noi. altele decât armele. puterea de abduali şi sociali. să se deschidă şcoli şi dispen. a dorinţei de libertate şi de el. regi. Pe plan admite noţiunea de inconştient dinamic. Copilul particulare se precizează. geografică. spune J. rasă. deoarece apariţia şi durata adolescenţei variază după sex. adolescenţa este marcată de dar minimalizează rolul sexualităţii şi al activarea şi înflorirea instinctului sexual. Este o „perioadă ingrată". (unelte. Colegiul medical din Long Island (New 15 ACŢIUNE PSIHOLOGICĂ. dar fără a le explica. de amplificarea vieţii afective. amiciţie. după 2-3 zile de sare. -• SELYE (HANS). posibilităţile fiecăsecuritatea. care în copilărie a fost rahitic şi bolnă. Pe de altă parte. Adler grafice şi mediul socioeconomic. pe când în prezent este folosit pentru a desemna orice adaptare' culturală care rezultă dintr-o schimbare de mediu. 1996). spirituale. vicios. medic şi psiholog 18 şi 20 de ani. condiţiile geoScoţia.autonomie. cum este integrarea imigranţilor în ţara lor adoptivă. arme. datorită căreia îi este cu putinţă psihologică are drept ţel educarea şi reedu. Nevroticul. Adolescenţii constituie a imigrat în Statele Unite. 1932). care îl vizează nism la mediul său. de cei de-o seamă. Piaget. apropsihologie individuală. Potrivit concepţiei lui Piaget. Pratique se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelle starea de echilibru stabil care defineşte (1920). murile totalitare au recurs la metode de Dacă. iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995) ca efect un echilibru al schimburilor între şi Sensul vieţii (1996) — nota trad. de „şovăială" se observă că ritmul lor s-a contact şi prestigiu personal. Au dreptul la această denumire numai „accidentele" cărora le putem demonstra sensul ascuns şi care constituie formaţiuni de compromis între o intenţie conştientă. Acţiunea psihologică se exercită în profunzime. 1937). determinanţi sunt factorii indivi. Le sens de la vie (1932). unui echilibru mereu rupt. de exemplu. La început termenul de aculturaţie a fost folosit numai de etnologi. interdependente. 1870 . Psihofuncţie de mediu. Pentru şi sociale. se preferă să se dea infor. iar dorinţa de schimbare merge în paralel cu aceea de menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor.în prealabil condiţionate să-şi caute necmaţii exacte. dar în mod superficial şi grosolan. într-un în America un stup ale cărui albine au fost sistem liberal. Aceste limite sunt vagi. obţinând ajutor sau cel puţin asigurându-ne simpatia. apoi prin schimburi sociale (vocabular. Această ajustare Procesul de aculturaţie începe în general se operează printr-o suită de schimburi prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate între corp şi mediul său. puse în practică pentru a influenţa opinia publică şi comportamentul populaţiilor amice sau neutre a căror combativitate vrem să o sporim. austriac (Viena. Adler este autorul a numeobiectului (asimilare') şi a obiectului roase lucrări. nu toate „rateurile" acţiunii sunt acte ratate. urmărind să-i dezaFiinţa vie dispune de o anumită plasgrege trupele şi spatele frontului. -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE. motivate de curiozitate. delelor culturale a două sau mai multor grupuri de indivizi. care le vor permite indivizilor să-şi această adaptare. dragoste) După ce a practicat medicina la Viena. viaţa psihică ascultă de aceleaşi legi structurante ca ADOLESCENŢĂ. in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajuscontactului direct şi continuu al tare a organismului pentru restabilirea culturilor lor diferite.l mediu şi el. [în adaptarea. Elev disident al lui S. pot favoriza apariţia actelor ratate. 1957). economie) şi. trebuie educat în aşa fel aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa încât să se poată integra armonios în lumea adultă. unde a predat la un ansamblu social deosebit de bogat în Universitatea Columbia (1927). până în prezent. prin prisma valorilor acesteia.Inteligenţa se diversifică.

a s p e c t inanalizabil şi elem e n t a r al afectivităţii. în acest prim stadiu* nu există nici o conştiinţă de sine care să se opună unei realităţi exterioare. ele afazia lui Wernicke sau afazia senzorială stau la originea emoţiilor* şi constituie şi afazia lui Broca sau afazia motorie. Comportamentul adoptiv se regăseşte chiar şi la animale. c a r e confundă Eul şi non-Eul. la rândul lor. în primul caz nu este vorba atât de tare ereditare neobservate cât 16 de tulburări de comportament cauzate uneori de şederea îndelungată în stabiliment. Dar curând. obiectivul şi subiectivul fuzionează (această formă dispare către vârsta de 9-10 ani). Adopţiunea se practică în majoritatea societăţilor umane. indisociabile. Noul-născut nu face nici o distincţie între lumea sa internă şi lumea exterioară. diferit a t â t de emoţie. afazicii pot fi ajutaţi printr-o reeducare bine condusă. în c a l i t a t e de fiu sau de fiică. de suferit. encefalite. spre a se vedea care sunt condiţiile materiale şi psihologice de care vor beneficia copiii. de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. a n s a m b l u al stănu este stăpân pe sensul limbajului* scris. în lipsa terapeuticii. lumea trăită şi lumea exterioară se separă şi se organizează. Serviciile sociale responsabile. în numeroase cazuri ei ezită să se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie copilului adevărata sa situaţie. Faptul acesta este deosebit a unor traumatisme* craniene. întrucât cele trei elemente sunt în urma unor accidente vasculare cerebrale. La baza unui astfel de comportament stă în mod cert instinctul matern. de-a face cu o pierdere a vorbirii". localizate în emisfera Aceste stări psihice primordiale. adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie. Piaget a identificat trei forme de adualism: 1) acela în care semnificantul şi semnificatul. 3) aceea în care gândirea şi materia se confundă. însă vor. din cei circa 40 (XX) de copii aflaţi sub tutela statului (orfani. J. Uneori. ceea ce numim. c â t şi de s e n t i m e n t e l e m a i elaborate. beşte prost. între înăuntru şi afară. > • EGOCENTRISM. atunci când copilul este încă mic. abandonaţi) mulţi nu sunt adoptabili. sănătate. la care vedem femele care se îngrijesc de pui care nu sunt ai lor. Aceştia. din multiple motive: vârstă. Aceste tulburări apar arbitrară. Aspectele afaziei sunt multiple. AFECT. care este traducţia neurov e g e t a t i v â a afectelor. dar şi. dorind să evite eşecurile în aceste operaţii. a c t deliberat al u n e i persoane care doreşte să ia în mod legal. ADU ALISM. în Franţa. Cel mai bine este să se abordeze în mod deschis şi firesc această chestiune. viaţa psihică desfăşurându-se pe un plan unic. cererile de adopţiune sunt în constantă progresie: numărul lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot fi adoptaţi. ci exprimarea.ADOPŢIUNE ADOPŢIUNE. în mod progresiv. printr-o mişcare continuă de decentrare şi de distanţare. Tentativele de terapeutică a afaziei sunt decepţionante. preced putem grupa în două forme principale: apercepţia imaginii şi reprezentării. O atare distincţie este spontan prin scris*. gândirea se exprimă în obiectul pe care îl elaborează şi pe care şi-l reprezintă. într-adevăr. leziuni cerebrale. Eşecul poate fi imputat părinţilor adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi de maleabilitatea necesară pentru înţelegerea şi adaptarea la copilul primit. economice şi filosofice) în dorinţa de aşi asigura o posteritate. înţelege greu ceea ce i se spune şi adesea AFECTIVITATE. Reacţiile de aşteptare şi de cienţe ale funcţiilor perceptive şi motorii. pot fi observate şi studiate prin cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă intermediul comportamentelor" pe care nici tulburări de afectivitate şi nici defile provoacă. nu procedează la plasarea pupililor decât după ce au obţinut un maximum de garanţii privind părţile în cauză. dar la om există în plus şi alte considerente (sociale.individ. (durere*). AFECTIVITATE parcursul anumitor maladii (cum ar fi diabetul) sau intoxicaţii (cu oxid de carbon.M. în care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. ataşamentul faţă de doici. sunt supuşi unor riguroase examene medicale şi psihologice. între stările afective definite. de exemplu. tumori cerebrale etc. rilor afective: s e n t i m e n t e . Dezvoltarea' psihologică a copilului trece prin diferite faze. a l t e r a r e p a t o l o g i c ă a intermediare. vocabularul său este lacunar. prima fază fiind caracterizată de relaţia strânsă cu mama. se deplasa de la o stare afectivă la alta şi Această infirmitate. cum sunt bucuria şi angoasa". 2) aceea în care externul şi internul. cuvântul şi lucrul desemnat sunt una (această formă de adualism dispare către vârsta de 7-8 ani). nedefinite. în pofida etimologiei termenului. la vârsta de 4 sau 5 ani. existenţa unor bunici sau a unor fraţi şi surori de care nu se vor separaţi. la care trebuie să adăugăm aproximativ 2 500 de străini furnizaţi pe filiere private. susceptibile de a limbajului. Aceste sentimente elementare. Baldwin (1895) spre a d e s e m n a starea de nediferenţiere primitivă în c a r e se găseşte copilul mic. de evident în ceea ce priveşte afectivitatea. Evoluţia intelectuală normală trece în mod necesar de la ncdiferenţierea primitivă la obiectivitate. pe Acest ansamblu constituie partea absolut . t e r m n introdus în psihologie de J. Se efectuează anchete referitoare la viitorii părinţi adoptivi. Le variabile în tonalitatea lor afectivă. fără a fi întru totul conştienţi de faptul acesta. tranzitoriu. Vina revine atât copiilor adoptaţi cât şi părinţilor adoptivi. de exemplu). ei doresc ca acesta să se conformeze unui anumit model ideal şi se arată dezamăgiţi când copilul creşte după propriile sale posibilităţi şi îşi afirmă individualitatea. explorare ale unui subiect. ci cu pe când mişcările pline de exuberanţă sau o perturbare a capacităţii de utilizare a mişcările de fugă sunt provocate de senregulilor prin care se produc şi se înţeleg zaţii agreabile (plăcere*) sau dezagreabile mesajele verbale. e m o ţ i i în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi pasiuni ale u n e i p e r s o a n e . consecutivă unor suferind o serie succesivă de transformări. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt adoptaţi anual. poate surveni la subiecţi analizat. în general. un copil pe c a r e nu 1-a p r o c r e a t . nefiind independentă de el (această formă de adualism dispare către vârsta de 11-12 ani). greu de stângă la dreptaci. în pofida acestor precauţiuni. Bolnavul este Distingem de obicei în viaţa psihică incapabil să articuleze fie şi un singur a omului trei domenii: activitatea*. intelicuvânt şi chiar nu reuşeşte să se exprime genţa* şi afectivitatea. dispoziţia unui în primul caz bolnavul vorbeşte.există unele sentimente AFAZIE.

Agorafobicul.noaşte obiectele uzuale. tendinţă de a ataca. poate fi în mod inconştient agresiv faţă de unii bolnavi pe care nu-i poate vindeca.O. tarea intelectuală. umbrelă). Pentru mulţi psihologi agresivitatea este strâns legată de frustrare*: un copil împiedicat să se joace se îmbufnează sau tropăie de furie. Când. Agresivitatea are şi alte cauze: H. care corespunde unei amnezii* specifice. dar nu va reuşi să identifice faţă de acesta. 1) Luat într-un sens restrâns. poate constitui simptomul major al unei nevroze* fobice. pierdere a capacităţii de a scrie. menite să placă. în general. 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este incapacitatea bolnavului de a identifica un obiect cu ajutorul simţului tactil şi ar fi cauzată de lezarea unui analizator cortical secundar situat în spatele circumvoluţiunii parietale ascendente. tristeţea şi angoasa o pot contraria. care nu fuge nici de dificultăţi. înnebunit de ideea că are de traversat o piaţă sau că are a se amesteca în mulţime. literă cu literă. acest termen se raportează la caracterul belicos al unei persoane. ci ca nişte subiecţi care îşi ignoră deficienţa. arta afi. surzi sau orbi. de a menţine treaz interesul lucitoare. de exemplu. expus într-un pretat ca o tentativă stângace. Afişul păstrării intacte a organelor de nu trebuie doar să placă.. anunţ publicitar sau oflcial. trebuie să răspundă anumitor criterii ofebucuria şi fericirea pot favoriza dezvol. spitalizarea bolnavului. în mase. pierdere care survine la o persoană care mai înainte a scris normal. sunt resAgitaţia se manifestă întotdeauna sub ponsabile de numeroase inadaptări sociale. Formatul afişelor. ci de o deficienţă 18 . Montagner (1988) a observat la copii în restanţă cu somnul accese bruşte de agresivitate. pe care unele persoane o trăiesc atunci când se găsesc în locuri publice. va fi capabil să o de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă. crize de nervi. un şcolar este pedepsit pentru că nu satisface exigenţele părinţilor. Agnoziile pot afecta oricare dintre funcţiile senzoriale. în principal alimentare şi sexuale. tulburări psihosomatice" şi în intempestive etc. plată. modurile noastre de a simţi. Grafismul se păstrează.". Lewin).. pe care îl justifică uneori prin motivaţii logice. dezordonată. înainte simţ şi a unei inteligenţe normale. Bolnavii atinşi de agnozie nu se comportă ca nişte infirmi. Pentru a se linişti. termenul caracterizează dinamismul unui subiect care se afirmă. publicitar. anxioase şi insecuritatea. de exemplu. portament trădează dezorientarea unei persoane supusă unor tensiuni pe care este AFIŞ. aceştia îi aplică un tratament extrem de injust. La un publicitate". de toate. pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei legată de organele receptiv la mesajul pe care îl conţine. sume extrem de nivel de-a dreptul patalogic există o agiimportante sunt investite în acest suport taţie mult mai gravă şi mai periculoasă. notează cu umor Freud. insecuritatea. care frânează şi confuză. Nu este deci vorba de o ţilor indivizi. forma unui comportament dereglat: griEle se regăsesc în eşecurile şcolare.). pe un plan încă şi mai general. nici de luptă. bolnavul putând în general să copieze cuvinte.P. fiind afectată lizibilitatea lor. cuvinte şi gesturi nevroze". Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniacovreme afişiştii au fost artişti producători depresivă. lăsându-se însoţit de o persoană sau de un animal sau ducând cu el un obiect familiar (baston. Chiar şi o funcţiune eficienţa afişelor în calitate de mijloc de abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele. în largi spaţii descoperite. de exemplu.C. el se sileşte să urmeze întotdeauna aceleaşi trasee. în pofida şului se bazează pe date ştiinţifice. uneori însoţită de vertij. învăţarea are un rol important în 19 fundamentală a vieţii mentale. ale percepţiei" permite să se evite anumite ci şi toate legăturile care îl ataşează pe erori care riscă să scadă considerabil individ de mediul său.) în aceste cazuri este necesară de imagini frumoase. însă de la sfârşitul primului război mondial.D.E. „turbulenţi". de a capta atenţia diferi. incapabilă să le rezolve. 2) agnozia auditivă sau „surditatea psihică" este datorată leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali. incapacitate de a recucuceririlor psihologiei moderne. se datorează unei leziuni cerebrale situată la nivelul pliului curb al lobului parietal stâng. nu numai Cunoaşterea mecanismelor psihologice baza pe care se edifică relaţiile interumane. consecutive unei lipse de afecţiune sau unui sentiment de devalorizare personală. mai ales în crizele de delirium de franci (sursă: S.în ea o monedă. AGORAFOBIE. acest comunele psihoze*. dar mai bine studiate sunt agnoziile vizuale. sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE. străsubiect precis. XV-lea (1477). francezii care se însoţeşte de confuzie mentală şi i-au consacrat aproape 4 241 milioane de delir. caracterizează acea dispoziţie fundamentală datorită căreia fiinţa vie poate obţine satisfacerea trebuinţelor sale vitale. preferă să le evite. Această imposibilitate de a se exprima prin scris. Preocupările AGITAŢIE. Agresivitatea la copil se datorează cel mai adesea unei insatisfacţii profunde. Rolul său esenţial este de argint. 2) într-o accepţiune mai largă.. loc public. Chiar şi medicul. în fiecare an. AGRAFIE. auditive şi tactile: 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" este consecinţa distrugerii (bilaterale) a zonelor de proiecţie a căilor vizuale la nivelul lobului occipital. este. Pe când securitatea.AFIŞ AGRESIVITATE consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi superiori (scoarţa cerebrală). un mijloc de comunicare care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă transmite un mesaj. inhibă dezvoltarea individului. putând fi intersub formă de placarda. Comportamentul său. urmate de momente de izolare absolută. de simţ receptoare. stilul şi locul de amplasare de emoţiile noastre.I. neadecvată de a scăpa de o situaţie dificilă (K. activitate excesivă. independentă de orice tulburare motorie. care poate duce la revolta minorului sau la prăbuşirea sa. AGRESIVITATE. teamă nejustificată. Afişul comercial a apărut în secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi..rite de psihologia experimentală. este unul din mijloacele caz în care vorbim de „instabilitate psicele mai obişnuite şi eficiente folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie". în 1987. în pofida eforturilor sale sincere.

Numeroase accidente* de muncă (12-15% din cazuri) şi de circulaţie (40%) sunt imputabile consumului de alcool. Acţiunea rapidă a alcoolului asupra centrilor nervoşi superiori se traduce în general printr-o suprimare a inhibiţiilor. Asemenea principii pot să convină adolescenţilor.P. ALĂPTARE. relaţie care condiţionează secreţia lactată. trebuie să se facă totul spre a se salva această legătură esenţială. Alăptarea este un act complex.) Pedagog. P. 1951).A. între mamă şi copil există o adevărată relaţie psihofiziologică.A. Compoziţia laptelui matern variază nu numai cu vârsta . vorbindu-i. sunt adaptate fiecărui caz în parte şi se exercită în şcoală. 90 .A. — R. cu acordul părinţilor şi. opţiune G) şi institutori specializaţi însărcinaţi cu învăţământul şi ajutorul specializat în cazul elevilor aflaţi în dificultate la şcoala preelementară şi elementară. a n s a m b l u d e tulb u r ă r i fizice ş i m e n t a l e d a t o r a t e c o n s u m u l u i d e b ă u t u r i alcoolice.P. în sfârşit. Aceşti intervenienţi sunt psihologi şcolari. dar nu copiilor mici guvernaţi de principiul plăcerii'..A. După o scurtă perioadă de oscilaţie (3-4 zile).S. opţiune G. în 1985. în câmpul de acţiune al unei reţele pot intra numeroase şcoli. el se vrea educator şi caută în şcolar omul pe care trebuie să-1 formeze şi să-! disciplineze. Institutorii titulari ai C.M. consumul de alcool a fost de 7. a c ţ i u n e de a h r ă n i cu l a p t e u n bebeluş.. dacă se poate. Se disting ajutoare specializate cu dominantă pedagogică şi ajutoare specializate cu dominantă reeducativă. 1993).S.I.)* -> CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ.P. de obicei el se opreşte când copilul s-a săturat.. în pofida unei scăderi cu 22% faţă de anul 1970.I. luându-1 pe copil în braţe. ba chiar şi în cursul şedinţei de supt. bazându-se pe dificultate şi pe efort. filosof şi pedagog fi-ancez (Montagneau-Perche. Primele pot fi organizate în clasele de adaptare'. se observă că ritmul şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare ale sugarului se normalizează şi corespund cerinţelor reale ale acestuia. unde sunt adunaţi temporar elevii aflaţi în dificultate care continuă să frecventeze clasa obişnuită.A.I.A. ceea ce. reacţiile* sunt mai lente şi. sau R. 16. cu efectiv redus. relaţie care este în esenţa ei o comunicare* între mamă şi copil. mireasma sa. aceasta fiind ambianţa în care el găseşte căldura şi securitatea necesare dezvoltării sale. Propos sur Ies philosophes. pentru acţiuni pedagogice specializate şi integrare şcolară (C. uneori chiar mortală. El se confundă cu cea care îl hrăneşte. o senzaţie de bună-dispoziţie şi o creştere a încrederii în sine.Le Vesinet.A. Propos sur l'education.).8 litri (Pr. zis). consumul mondial de vin a crescut cu 20% şi cel de alcool* cu 50% (B. mai ales în ceea ce priveşte dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi fundamentale.S.082 din 9 aprilie 1990 (B. laptele matern fiind perfect adaptat la trebuinţele sugarului.P. randamentul în muncă. în 1989. este de preferat oricărei alte hrane. a fost precizată prin circulara nr.A. legănându-1. ALCOOLISM copilului. Shahandeh.E. ori prin „regrupări de adaptare"'. eventual concomitent cu acelea din afara şcolii. sunt consideraţi titulari ai C.S. fuzionează cu ea. Yvelines. Prin acest sistem de „autocomandă" este posibilă eliminarea cazurilor de subnutriţie şi de supraalimentare şi îndeosebi eliminarea anxietăţii care îi face să sufere pe sugarii înfometaţi când aceştia sunt lăsaţi să plângă pentru că încă nu a sosit ora suptului. el conţine . o treime dintre 21 j i n oferit d e ş c o a l ă elevilor aflaţi î n dificultate. Orne.P.factori de imunitate" care îl protejează pe sugar împotriva infecţiilor intestinale.A. performanţele sunt diminuate. Ajutoarele specializate sunt acordate de unul sau mai mulţi intervenienţi din reţelele de ajutoare specializate (R.7 milioane de hectolitri (19. C.S. cu concursul lor. pe care nu o pierde din ochi. consumul de alcool pur la copiii în vârstă de peste 15 ani a fost de 16. Cu toate acestea. în doză moderată. îi situează pe francezi pe primul loc din lume ca băutori de alcool.I.S. în plus. GeselP (1180-1961). B. ALCOOLISM. Celelalte sunt aplicate în mod individual sau în grupe foarte mici.P. atunci când este posibilă. se estimează la 2 milioane număiuj bolnavilor de alcoolism (din care 600 000 femei).6 litri de alcool pe cap de locuitor adult în vârstă de peste 20 de ani). Karli arată că în unele grupuri umane (în Tahiti sau în Mexic.T.P. 19/4/90). sortită oprobriului. în Fr?r'a. recomandă mamelor să rămână receptive la apelurile copilului. Fixitatea raţiilor şi orarele prestabilite riscă să perturbe această relaţie specifică. titulari cu certificat de aptitudine AJUTOARE SPECIALIZATE. p r o d u s de distilare a b ă u t u r i l o r f e r m e n t a t e . surâzându-i. fără a fi obsedate de oră sau de cantitatea de lapte. în perioada 1964-1984.O. în Franţa. opţiune E. Psihologii moderni. alcoolul are efecte pe care numai examenele de laborator le pot pune în evidenţă: atenţia* slăbeşte.M.A. Afluxul laptelui depinde de apelul sugarului.N. El consideră că şi în societatea noastră ar fi posibilă diminuarea agresivităţii prin măsuri educative. prin glorificarea conduitelor altruiste şi a valorilor morale. care se acomodează greu cu regulile precise şi imperative. H. 1985). Organizarea de ajutoare specializate oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară elevilor francezi care întâmpină dificultăţi deosebite în satisfacerea exigenţelor unei şcolarităţi normale. a exercitat o mare influenţă asupra a numeroase generaţii de studenţi. Chiar şi în cazul alăptării artificiale. spri- ALAIN (Emile Auguste Chartier.AJUTOARE SPECIALIZATE agresivitate. titulari ai C.în urma cercetărilor lui A.S. Allemand. Copilul care suge nu se alimentează pur şi simplu: în acelaşi timp cu laptele el primeşte căldura corpului matern. Reţelele de ajutoare specializate se substituie grupelor de ajutoare psihopedagogice (G. Aceste ajutoare. alăptarea de către mamă constituie o situaţie privilegiată. institutori specializaţi însărcinaţi cu reeducarea. ci şi în cursul zilei. în cursul căreia se creează o relaţie psihologică de neînlocuit. Propos sur Ies pouvoirs etc. Alăptarea de către mamă.P.. Profesor la Liceul Henri IV din Paris.. în pofida unui sentiment înşelător de forţă şi putere.. Este cunoscut îndeosebi pentru ale sale Propos (Propos sur le bonheur. 1868 . în cartea sa Omul agresiv (1987). imaginea feţei sale. nr. ingestia sa în cantităţi exagerate este periculoasă. de exemplu) orice agresivitate este stigmatizată. care nu trebuie să se substituie acţiunii cadrelor didactice. ALCOOL ETILIC. Metoda pe care o predică este severă.I.

Violenţa şi crima sunt foarte adesea în relaţie cu alcoolismul: 69% dintre omucideri. puterile publice au luat un anumit număr de măsuri legislative şi regulamentare. 29% dintre contuzii şi răniri. încă din 1941. victime ale alcoolismului. palpitaţii. Printre elementele care favorizează insta- larea alcoolismului se numără cauzele individuale (frustrări afective. dintre care unele traduse în limba franceză (Principiile psihanalizei. dar cercetările întreprinse asupra acestei probleme au scos în evidenţă importanţa „terenului afectiv". principalele texte sunt legea din 15 aprilie 1954. Mecanismul profund al acestei reacţii este încă insuficient cunoscut. 1964). în majoritatea regiunilor. dar după această dată s-a înregistrat o clară ameliorare: Decese prin Anul 1946 1975 1984 alcoolism 481 ciroza hepatică 2 763 17 754 12 961 Total 3 244 22 002 16 282 4 248 3 321 Această ameliorare pare a se confirma. Psihoterapia analitică. aproape 5 milioane de persoane profită.S. 1891 .M. alte lucrări se orientează spre eventualele cauze psihologice. Alcoolismul preocupă toate guvernele. după statisticile serviciilor psihiatrice pe anul 1978 (I. Alexander' şi şcoala sa de la Chicago au demonstrat fragilitatea emoţională a alergicilor. Bombet. Aceste elemente (alergenii). Ponderea alcoolismului in diagnosticele clinice la bărbaţi. Cavanagh au calculat.ALEXANDER persoanele care mor între 35 şi 50 de ani sunt. 1982) ALERGIE. larg difuzate în numeroase lucrări. inhalarea sau contactul corporal cu substanţe specifice. Nu mai departe decât în Franţa. în 1987. să amintim doar faptul că. ci schimbă caracterul. am avea de-a face cu un mecanism de condiţionare*. ar avea puterea să declanşeze reacţia alergică doar pentru că în viaţa subiectului au fost asociate cu situaţii emoţionale intense. 1959). hipersensibilizare a unui individ la anumite substanţe (sau situaţii) numite alergenl. a ajuns la aproape 10 000 în 1952. 1987) .) şi factorii sociali. Este cunoscut mai ales pentru studiile sale privind afecţiunile psihosomatice (Medicina psihosomatică) şi concepţiile sale psihanalitice. dacă s-ar totaliza toate decesele legate de alcool s-ar obţine o cifră globală situată între 40 (XX) şi 50 (XX). a căror copilărie ar fi jalonată de grave conflicte afective. 1993). 34 551 în 1972 şi 42 283 în 1982 (după 1982 nu mai dispunem de date statistice). încercând să oprească o asemenea hemoragie. 1952.. California. Alcoolismul are un rol esenţial în geneza tulburărilor psihice. indispoziţie etc. prin încurajări. în Franţa. cefalee. prin diversele taxe. Clairmonte şi i. pentru a-1 ajuta pe pacient să depăşească obstacolele ce-i stau în cale. Dar aceste măsuri vor rămâne insuficiente atâta timp cât opinia publică nu se va fi schimbat rădica „alergie administrativă" care se manifestă prin „stare de şoc. 6.A.ERM. în mod misterios. Cu toate acestea.Palmspring.N.3 miliarde de franci. singurătate. în ceea ce priveşte factorii culturali. Alcoolul nu numai că diminuează capacităţile intelectuale.M. F. De la sfârşitul celui de al doilea război mondial şi până în 1975 numărul de decese cauzate de alcoolism şi ciroză hepatică nu a încetat să crească. care a adus statului. 18 771 în 1962. F. variabile la infinit şi specifice fiecărui individ. direct sau indirect. rolul fundamental pe care îl joacă personalitatea şi emoţiile în dezvoltarea manifestărilor alergice. Baruk (1962) a descris chiar şi o ALEXANDER (Franz). 27% dintre crimele şi delictele sexuale (F. se evaluează la 5 miHoane de franci elveţieni (= 2. într-o ţară mică cum este Elveţia. psihanalist american de origine maghiară (Budapesta. şi legea din 10 iulie 1987. Ipoteza pe care savanţii se străduiesc să o verifice este aceea că alergenii sunt purtători de sens. alcoolul este de regulă asociat cu sărbătorile şi că a-1 oferi face parte din „arta de a trăi în societate" („suvoir-vivre").-P. Cu alte cuvinte.R. Dacă majoritatea crizelor sunt declanşate de ingestia. spune acest autor. vederea unor automobile de un anumit tip. deoarece în 1991 nu se înregistrează „decât" 12 (XX) de decese (Pr. declanşate de situaţii bizare: de exemplu. H.." Paralel cu studiile asupra condiţiilor fizico-chimice şi fiziopatologice ale acestor tulburări. mai mult sau mai puţin direct. Numărul de internări în spitalele psihiatrice pentru alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut considerabil din anul 1942 încoace: de la 667 la acea dată. Allemand.9 milioane de dolari) pierderile cotidiene suferite de economie. 1970). privind tratamentul alcoolicilor periculoşi pentru numă r ie intern ă 45 000 35 000 30 000 25 000 20 000 15 000 10 000 semeni. Prin intervenţiile sale se străduieşte să-i redea - 5000 1 358 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82*"" Evoluţia numărului de internări în spitalele psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolism cronic (I.N.N. transformă afectivitatea şi ruinează personalitatea. că alcoolul reprezintă o piaţă de 170 miliarde de dolari (exclusiv ţările socialiste). de pe urma acestui produs. păstrând pentru alergic o semnificaţie simbolică de care adesea el nu este conştient. H. care vine în sprijinul luptei contra celor care urcă la volan în stare de ebrietate.E. Alexander se interesează mai mult de situaţiile conflictuale în care se găseşte adultul decât de conflictele din copilărie şi nu ezită să intervină activ.S. 58% dintre incendiile voluntare.. altele sunt. organismul reacţionând într-un mod determinat de fiecare dată când se găseşte în aceeaşi situaţie. C..

la scară mondială. cum este cazul la unii debili. muzica. caracterizat drept pierdere a contactului vital cu lumea exterioară. Problema alimentaţiei îl interesează pe psiholog din mai multe motive. ba chiar de pericol social. IDEXTRIE. dar prezintă pericolul de al vedea pe terapeut substituindu-şi propria personalitate aceleia mai slabe a bolnavului. AMBIANŢĂ. sunt greu de înţeles. Majoritatea indivizilor care se bucură de această aptitudine sunt stângaci contrariaţi. semnalându-i tot ceea ce constituie o piedică în exercitarea autonomiei sale morale. PSIHOZĂ. Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire le permite indivizilor să-şi mobilizeze toate energiile. Subiectul nu prezintă de obicei tulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal şi înţelege ceea ce i se spune). că ameliorarea relaţiilor interumane în colectivităţile de muncă determină o veritabilă eliberare de energie rămasă până atunci nefolosită şi. deoarece fără solidaritate viaţa devine imposibilă. citează cazul unor maimuţe care. de asemenea. adică ventilaţia. puse într-o situaţie experimentală în care îşi pot lesne procura hrana. ALEXIE. Această primejdie nu i-a scăpat lui Alexander care. Alienatul este incapabil să ducă o viaţă normală. alterarea funcţiei de comunicare. Avem accepţiunea profundă a termenului numai dacă îl raportăm la societate. continuă să aplice în mod riguros principiile metodei freudiene. Cu toate acestea. Din 1958. Alexia nu trebuie confundată cu dislexia'. în parte. care au reuşit să-şi educe în mod corect mâna lor nedominantă. Acest fenomen se observă la păturile sărace ale populaţiei şi. care riscă să nu se mai poată dezvolta niciodată. Se observă. altruismul ar putea fi definit ca o formă subtilă de egoism*. •• PSIHIATRIE. la unele persoane. într-adevăr. ceea ce motivează internarea într-un spital specializat. că malnutriţia precoce şi durabilă este responsabilă de slaba dezvoltare* intelectuală şi motorie a copiilor. Altruismul îşi are sursa în natură. simt nevoia de a reflecta la ceea ce au de făcut şi de a se pregăti. A fost stabilit. o astfel de atitudine poate exprima şi îndoiala. ALIMENTARE. o creştere a randamentului. Ambidextriile veritabile sunt rare. ea este cauza unor decepţii şi inadaptări*. apariţia de tulburări de caracter*. Tipul ambiegal a fost considerat de unii psihologi şi de către însuşi H. lumina şi AMBIŢIE zgomotele* au făcut obiectul unor studii aprofundate. care este o perturbare a deprinderii de a citi. După W. a s p i r a ţ i e l a u n s t a t u t superior. Toate studiile constată o întârziere semnificativă a dezvoltării mentale a subiecţilor care au suferit de malnutriţie în primul an de viaţă. H. apariţia de sedimente de insatisfacţie şi chiar. ventilaţia trebuie adaptată diferitelor tipuri de activitate. de a se hrăni. deoarece au incidenţe reale asupra productivităţii. Condiţiile exterioare care acţionează asupra individului determină. Lewin. iar atitudinile. termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind să dispară din vocabularul medical. apăsând pe o pedală. ca şi paranoia". J. comportamentul său. a p t i t u d i n e de a se servi cu aceeaşi d e x t e r i t a t e a t â t de m â n a d r e a p t ă c â t şi de cea s t â n g ă . . a c t u l de a h r ă n i . Rorschach* drept tipul cel mai echilibrat. sunt două forme majore ale alienării mentale. Hamilton (Londra) şi R. judicios folosită. Această deficienţă specială a percepţiei este datorată unei leziuni cerebrale situată la nivelul ariilor parastriate care înconjoară scizura calcarină. Dar atunci când ambiţia nu se bazează pe capacităţi reale. BULIMIE. nebunie. Condiţiile fizice ale muncii. t u l b u r a r e a s p i r i t u l u i c a r e face imposibilă v i a ţ a socială. t e r m e n c r e a t d e Auguste C o m t e s p r e a d e s e m n a grija d e z i n t e r e s a t ă p e n t r u b i n e l e semenului. AMBIŢIE.el fiindu-i „alienat". renunţă multă vreme la hrană când au înţeles că actul apăsării pe pedală provoacă un şoc electric uneia din congenerele lor. La alienat mijloacele de 24 ALIENARE MENTALĂ. poate chiar să scrie corect. Pe când zgomotele provoacă o creştere a tensiunii. p i e r d e r e a c a p a c i t ă ţ i i de a înţelege limbajul scris. Comportamentul (C). t i p psihologic la care tendinţele extratensive* şi introversive* se echilibrează. la fel. spune K. în mod spontan sau la dictare.BOALA LUI ALZHEIMER. să se conformeze regulilor grupului său social. Studiindu-se ambianţa diferitelor grupuri. ALTRUISM. Pentru a se evita oboseala vizuală şi deci o scădere a randamentului. Masserman. Trivers (Harvard). stranii. Această întârziere rămâne definitivă. Raţiunea ne prescrie să fim altruişti. AMBIEGAL. spontane. C = f (P. m e d i u fizic şi moral înconjurător. Atmosfera încordată dintr-o familie dezbinată. umiditatea. iluminatul trebuie să fie suficient. în consecinţă. Comportamentul său inadaptat constituie adesea o sursă de dezordine. A L Z H E I M E R . de exemplu. dar nu izbuteşte să citească ceea ce a scris. temperatura.ALEXIE subiectului independenţa. principalul fiind influenţa acesteia asupra personalităţii şi dezvoltării intelectuale a indivizilor. marcată de deteriorarea relaţiilor sociale. indecizia. dar. Autismul'. -• ANOREXIE MENTALĂ. comportamente altmiste naturale. s-a putut demonstra experimental că agresivitatea" este mai puternică în mediile sociale cu o structură autoritară decât în grupurile democratice. este în funcţie de persoană (P) şi de mediul său (M). fiind înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi „boală mintală". să acceadă la un nivel mai ridicat şi să-şi realizeze potenţialităţile. M). în toate teritoriile unde încă mai domneşte foamea*. climatul afectiv defavorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente spre a explica numeroase eşecuri şcolare sau o scădere a productivităţii muncii. Această atitudine permite cel mai adesea scurtarea duratei curei. străin. S-a observat. Ceea ce defineşte în primul rând alienarea mentală este perturbarea relaţiei cu semenul. înainte de a trece la aceasta. Persoanelor cărora li se aplică acest calificativ nu le repugnă acţiunea. destinde. în anumite cazuri în care cura sa analitică riscă să eşueze. exprimare sunt tulburate. deoarece a „uitat"' sensul cuvintelor scrise. adică străin grupului (în latineşte alienus = al altuia. dar poate rezulta şi din reflecţie. ostil). la fiinţe din aceeaşi specie. oricare ar fi apoi regimul aplicat acestor copii.

concepută de C E . ANALIZĂ. existând între 27 . Ea se poate datora unor leziuni vasculare ale encefalului. substanţă chimică d i n grupa a m i n e l o r p s i h o t o n i c e . caracterizată de imposibilitatea amintirii. Acelaşi demers permite. Cu toate acestea. în domeniul psihologic.AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ. inactivitate (nA) şi e c o u i m e d i a t şi pasager al impresiilor (P). ANALIZĂ FACTORIALA. împreună cu sinteza formează o unitate. individual. Ambivalenţa nu este o stare mentală anormală. d e s c o m p u n e r e a u n u i î n t r e g în e l e m e n t e l e sale. Spearman pentru analiza rezultatelor obţinute prin administrarea mai multor teste mentale. învăţarea cititului prin metoda globală'. • UlTARE. de lungă durată (de la doi la patru ani). Amintirea nu există prin ea însăşi. Procedând prin diferenţieri succesive. care este un fenomen normal. în aceste din urmă cazuri. în general.în acelaşi timp. de la global la elementele prime. de altfel. într-o s i t u a ţ i e d a t ă . n u m i t e şi „amine de trezire" sau „psihamine". Este vorba de o cură psihanalitică şi. E Bleuler. aşa încât este utilizată în majoritatea sistemelor pedagogice. Heymans şi E. A nu se confunda amnezia. Halbwachs). slăbire sau p i e r d e r e a memoriei. analiza sarcinilor şi a relaţiei „om-maşină" ocupă un loc determinant. Schematic. în special a mamei.(nE). t i p de p e r s o n a l i t a t e care se d e f i n e ş t e . retrăindu-1 prin prisma prezentului. efectul „parano" regresează după câteva ore de la intoxicare. Lipsit de ambiţie şi nepăsător. rămânând el însuşi un anumit timp sub controlul unui al doilea psihanalist. Ele suprimă sentimentul de oboseală şi senzaţia de foame şi îi dau subiectului o impresie de forţă. Uneori apare un delir paranoid cu halucinaţii şi cu elemente de automatism mental. o schematizare a realităţii. amorful trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul în plăceri şi distracţii multiple. Câştigă simpatia anturajului dată fiind latura sa optimistă şi acomodantă. se constată că rezultatele nu se repartizează la întâmplare. inclusiv identitatea sa. de exemplu. funcţionează ca un mecanism de apă are împotriva angoasei. în caracterologia lui G. Formarea psihanaliştilor cere. după cum ea îl lasă să trăiască normal sau îl izolează şi îl ascunde. s t a r e a u n u i sub i e c t care. aparent insignifiante. printr-o slabă emotivitate. ca refuz al unei •ealităţi apăsătoare. uitării*. debutantul poate întreprinde cure. un ansamblu complementar al reflecţiei. din care 5% evoluează spre cecitate*. pe care o poate sesiza inteligenţa. Analiza este mecanismul gândirii care concentrează atenţia asupra fiecăreia din părţile unui ansamblu şi caută legăturile lor posibile. Tratamentul indicat n acest caz este cel psihologic. vizând iuprimarea inhibiţiilor şi readucerea în conştiinţă a amintirilor uitate. numită „amnezie de fixaţie" (sau amnezie anterogradată). unor traumatisme cerebrale. se bazează pe acest principiu. când bolnavul poate uita totul. Această metodă pare a fi cea mai eficace pentru învingerea dificultăţilor întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii. ANALIZĂ DIDACTICĂ. o psihanaliză* personală. ca şi în stările nevropatice. Cu toate acestea. Ea permite calcularea valorii relative a normelor şi justa remunerare. se poate observa şi în psihoze. distingem două forme de alterare a capacităţii mnezice: una. prevenirea accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a unei pregătiri raţionale. S. AMINTIRE. în Franţa se nasc în fiecare an circa 15 (XX) de copii ambliopi. realmente frivole. Amfetaminele sunt stimulenţi ai sistemului nervos central. descoperirea motivaţiilor* unor ANALIZA FACTORIALA comportamente. lapsusurilor" şi atitudinilor' adoptate de indivizi analiza face să apară semnificaţiile ascunse. se întâmplă ca această dualitate de sentimente să se traducă în conduite patologice atunci când contradicţia este ireductibilă. AMNEZIE. slăbire a c c e n t u a t ă a văzului ( a c u i t a t e a vizuală se situează între 1/20 şi 4/10). După această etapă. pe când alţii trebuie integraţi într-un învăţământ special. la care trebuie să se supună acela care vrea să devină psihanalist. priveşte reţinerea amintirilor. stăpân pe meserie. Această reconstrucţie spontană este posibilă datorită cadrelor sociale ale memoriei (M. abilitat de autorităţile superioare ale profesiei. cu uitarea*. în sfera muncii. amintirea evocată nu este niciodată fidelă. r a m u r ă a matematicii aplicate. Wiersma. pe lângă cunoştinţe teoretice dobâdite la universitate şi institutele de psihanaliză. purtători de ochelari. este numită „amezie de evocare" (sau amnezie retrogradă). ci este o manifestare a spiritului care reconstruieşte trecutul. pot masca experienţe infantile importante. fenomen patologic. poate influenţa caracterul copilului. a creat în 1910 termenul de ambivalenţă spre a descrie unul din principalele aspecte ale personalităţii schizofrenicului*. Atitudinea familiei. Folosirea repetată a acestui medicament conduce la epuizare fizică. de un învăţământ oral. prin jocul liber al asociaţiilor de idei. AMBLIOPIE. AMFETAMINA. pot urma cursurile şcolare obişnuite. Freud le-a dat numele de „amintiri-ecran". fapt c a r e r e v i n e în spirit. AMORF. Când i se propun unui individ sarcini diferite. Toxicomanii care le consumă în doze mari prezintă confuzie mentală şi un fel de stare psihotică gen „paranoia" (efect „parano"). această metodă statistică încearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile care au între ele anumite corelaţii. trăieşte concomitent sentimente contradictorii. pe când cealaltă. amnezia este de origine emoţională (amnezie afectivă). condusă de un psihanalist experimentat. Adesea ambliopia copilului mic rămâne necunoscută anturajului acestuia. stabilirea circuitelor celor mai simple şi eliminarea gesturilor inutile. ea este întotdeauna o interpretare. La aceşti bolnavi observăm modificări bruşte de dispoziţie fără ca motivele acestora să ne fie comprehensibile. analiza este întâmpinată de sinteză mult înainte de a-şi fi terminat opera. regrupările au loc rapid şi apare schema completă. în pofida reperelor de care dispune. în cazul viselor". Anumite amintiri. Unii ambliopi. în care predomină angoasa şi ideile de persecuţie.

sistem neurofiziologic şi bazată pe analiza relaţiilor inter. Angoasa. Spitz*. în labilă cu inteligenţa'.guvernează şi să acceadă la autonomie. care maţii culese de la bolnav şi de la anturajul acestuia. el nu are această Supraeului* freudian). la sugar. individuale. Dacă el este incapabil să-şi creeze condiţii de adaptare. individul îşi regăseşte. se vede însoţit de Lună. ANGOASĂ. Raven. Spearman a putut P sau C. care ar tizeze mecanismele psihologice care le constitui energia mentală şi ar fi asimi. când la o stimulare de torială ne-o furnizează în mod oportun. tip A interlocutorul reacţionează cu modul Datorită acestei tehnici. Leziunea uneia sau alteia din ca un părinte sau ca un adult obiectiv. căile lor social: „fac ceva pentru sau împotriva ta nervoase şi teritoriile din scoarţa cerebrală (stimul). cecitate*. acest comportament este semnul unui progres.ANAMNEZĂ. Printre testele cele acest proces. căile optice şi amândouă personalităţile şi. Anamneză orientează diagnosticul" şi adesea şi atitudinea terapeutică a medicului sau a psihologului. insecuritatea persistă şi poate conduce la nevroză* sau la psihoză*.acest caz. pot provoca puternice reacţii emotive şi conduite inadaptate. După observaţiile lui R. dovada că sugarul a atins capacitatea de a distinge familiarul de străin şi că dezvoltarea sa afectivă se desfăşoară în mod normal. Pavlov. de (răspuns). reprezentările imaginare ale unei ANIMISM situaţii conflictuale inconştiente. Cauzele sale pot fi un conflict* interior (când. iminent. ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. „tranzacţia" nu poate reuşi. generează o regresiune* conjunctă a gândirii şi a afectivităţii*. de limbaj. care culege tează creierul. Dar pe când bolnavul are sentispontaneităţii şi creativităţii. la apropierea unui străin brusc recunoscut ca fiind diferit de aceasta. Copilul care. Angoasa în sine nu este un fenomen patologic. ameninţări care se grefează pe un fond de culpabilitate. fără care tratează mesajele care provin direct a se lăsa influenţată de opiniile personale. Dar se întâmplă ca o persoană să în mod intuitiv că primele se datorează nu utilizeze decât un singur registru de unei aptitudini pentru raţionamentul logic răspunsuri sau ca una dintre aceste trei care nu intervine în probele grafice. credinţă că orice lucru este animat şi purtător de intenţie. ci fantasmele. de teama de a fi mutilat sau de a-şi pierde membrul viril. Berne (1962) ANALIZOR. Analiza unor astfel de comporpune în evidenţă o aptitudine generală tamente îi permite pacientului să conştien(pe care o numeşte factorul G). spre luna a opta. „Tranzacţia" este unitatea de raport desemnează receptorii" senzoriali. Analizorul vizual. nelinişte dusă la extrem. La unii copii înclinaţi să se masturbeze. de exemplu. în unele cazuri nu situaţia reală este aceea care generează angoasa. Dar stări ale Eului să o încalce pe cealaltă. C. Angoasa patologică — descrisă în noua nomenclatură psihiatrică americană (DSM III. ea fiind legată de condiţia umană. determinată de impresia difuză a unui pericol vag. în acest schimb sunt angajate exemplu. Această atitudine se întâlneşte la copiii mici şi la populaţiile primitive care sunt incapabile să-şi explice altfel fenomenele al căror mecanism nu-1 înţeleg. vedere înceţoşată etc. o activitate sexuală nesatisfăcătoare sau o pierdere în sfera dragostei (doliu. ne putem comporta ca un copil. organizarea cronologică a elementelor furnizate de această anchetă permite uneori investigatorului perspicace să descopere relaţii cauzale între anumite fapte.cazul. cuprinde retina. Eul-„adult" (A) este conştiinţă atunci când distrugerea afecpersoana logică. folosit de I. transpiraţie.ANALIZA TRANZACŢIONALA ele relaţii determinate: în cazul unui şcolar este pus în mişcare în mod spontan în care obţine note foarte bune la latină şi la diversele situaţii cu care suntem congeometrie şi note proaste la desen. Eul-„părinte" mentul de a fi orb (pentru că trăieşte în (P) este ansamblul valorilor şi preceptelor beznă) când ochiul sau prelungirile sale introiectate în timpul copilărfei (analog nervoase sunt atinse.) care reactivează un vechi sentiment de abandon. Cu timpul. în absenţa mamei. când o nouă adaptare se dovedeşte necesară. ca în sară o confirmare obiectivă. de exemplu. atât unul cât zona vizuală corespunzătoare din cortexul şi celălalt. angoasa. De cele mai multe ori această stare se asociază cu modificări neurovegetative comparabile cu acelea pe care le observăm în şocurile* emoţionale: palpitaţii. Angoasa este o senzaţie apăsătoare de indispoziţie profundă. referitoare la istoria sa personală şi a maladiei de care suferă.. îndepărtarea unui părinte iubit etc). niind atitudinile neadecvate pe care el le adoptă de regulă. ameninţările grosolane ale părinţilor. în pentru a face această afirmaţie este nece. ajutându-1 pe subiect să se perceapă mai bine. Departe de a fi o manifestare anormală. relevând şi subliJ. dar şi ceilalţi membri ai aşa-numitele Progressive Matrices ale lui grupului au rolul lor. de exemplu. poate fi raportată la o ruptură de echilibru familial şi se explică prin aceasta (naşterea unui nou copil. Există şi analizori interni.. prima manifestare a angoasei veritabile se produce.care permite să fie percepută şi analizată lumea. P. datorat precedentelor experienţe dureroase. de la corp. frică iraţională. De exemplu. în momentele cruciale ale existenţei. gândim fruntaţi . este convins că aceasta . părţile acestui aparat nervos duce la Eul-„copil" (C) corespunde emoţiilor. informaţia şi o tratează fără patimă. Fiecare dintre aceste trei stări ale Eului constituie un sistem complet de senti. 1988) sub termenii „tulburare panică" (panic disorder) şi „anxietate generalizată" — este simptomul psihiatric întâlnit cel mai frecvent în practica medicală. de idei. psihoterapeutul are un rol mai saturate în factorul G figurează marcat directiv. ANIMISM. dezaprobarea unei persoane iubite. ne reprimăm agresivitatea). legate de teama de castrare*. care până atunci scria satisfăcător. într-adevăr. în plimbarea sa nocturnă. obiectivă. ansamblu de informente. Analiza fac. iar tu reacţionezi în consecinţă" care le corespund. tremurături. în faţa căruia rămâi dezarmat şi neputincios. care are efecte dezorganizatoare asupra conştiinţei. psihoterapie de grup datorată psihiatrului american E.în mod temporar. Acest termen. de atitudini. occipital. o bruscă dizortografie* la un şcolar.

care nu este frecvent. Anorexia mentală se observă îndeosebi la adolescenţi şi la fete şi femeile tinere ANOXIE. Mannoni. Teza esenţială a antipsihiatrilor este că boala mintală (în special schizofrenia). o dată cu difuzarea ideilor lui G. prin prisma lor. Bateson asupra originii psihofamiliale a schizofreniei. Basaglia. discutând liber. Este o noţiune extrem de relativă. ca urmare a unui act obstetric dificil. Dar antropologia s-a dezvoltat considerabil şi actualmente în Franţa antropologii consideră sub acest termen generic patru domenii: 1) antropologia socială şi culturală (sau etnologia). R. Cercetările de psihologie animală au stabilit că anticiparea există şi la dobitoace. Reprezentanţii acestei a doua şcoli pornesc de la principiul că. a trebuit să înceteze în 1966. Kaye (1982). în lumina acestui postulat. o separare temporară (rareori mai mare de două luni) de mediul familial şi o acţiune ANTICIPARE. a fost obiectivată. care îşi aplică cercetarea la faptele de cultură*. o acţiune părinţilor săi. ştiinţă a omului şi a operelor sale. culpabilitatea legată de situaţii timpul presează. determinată poate fi executată înainte de apariţia semnalului aşteptat. Acest comportament corespunde unui mecanism de apărare" al Eului. în Franţa de M. Anoxia determină alterări celulare. Cu pe spinare pentru ca el să scoată primul toate acestea. este necesar să-l situezi în mediul său social. Foucault asupra nebuniei şi a acelora ale lui H. 31 ANOREXIE MENTALĂ. H. ci şi la aproape toţi indivizii prea puţin cultivaţi).Când anoxia survine la naştere. în După W. generatoare de trecutului. descrisă de Freud. Anormalul nu este întotdeauna totuna cu patologicul. este „anormal" în mijlocul liliputanilor. a căror prezenţă în tala. pe care ele încearcă să o calmeze prin sacrificii menite să câştige bunăvoinţa Demiurgului. un conflict aerului în plămâni).însă. este posibil să înţelegi structurile sociale şi. ANULARE Antipsihiatria îngrozeşte opinia publică şi mulţi psihiatri o consideră irealistă şi utopică. ANTROPOLOGIE. La fel. întrucât după trezirea sexualităţii provoacă uneori acest 5-10 minute se pot instala leziuni comportament. Marcuse cu privire la societatea abundenţei. Omul considerat „anormal" poate fi tocmai acela care va face să progreseze umanitatea. trebuie să-l baţi delicat pe fese şi Motivul postirii. 3) antropologia biologică sau fizică. se distinge antropologia fizică.ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. Mecanism prin care o persoană se străduieşte să suprime în mod magic o idee sau un act. dar. A. Asiei şi Oceaniei). Anularea retroactivă. acţiune de a devansa. servindu-se mai ales de măsurători. apoi în mijlocul uriaşilor din Brobdingnag. Prima tentativă de acest fel a fost pusă în practică. Laing. care şi-ar putea găsi ilustrarea în călătoriile lui Gulliver care. 4) preistoria. Redler. iar internarea lor nu are alt scop decât să-i constrângă să accepte o anumită ordine socială. dorinţa de a reveni la situaţia tulburări neurologice şi de arieraţie* infantilă. Soljeniţîn. Conform tradiţiei. sau să-l reanimezi prin actual cu anturajul. metoda respiraţiei „gură la gură". nu este cu adevărat o boală. asimilate de spiritele simple cu mânia uivină. când cel care citeşte „ghiceşte" ceea ce va urma.în aproape toate cazurile. Interpretând faptele de cultură. reunindu-se. nu este cunoscut. Tratamentul cel mai eficace este mentală. prealabil. în aceste Teama de abandon. Esterson şi L. în special cu mama. „Nebunii" sunt în realitate „nonconformişti". care semnifică nostalgia cerebrale ireversibile. Lucrul acesta este grup determinat şi la o medie stabilită în deosebit de clar în actul cititului sau în 30 . ceea ce este în afara cotidiană arată că gândirea organizează cu normelor. Cooper. Alte comunităţi terapeutice — în care bolnavii şi personalul de îngrijire se confundă.). Experienţa ANORMAL. copilul este mus. neavând decât cauze psihosociale. ANULARE. executând cu mâna stângă ceea ce tocmai a executat cu mâna dreaptă. se perpetuează la copii şi se regăseşte în prezent nu numai la cei 150 de milioane de animişti (în special locuitori ai Africii.D. în 1962. Cooper. anorexicul nu mănâncă din cauză că senzaţia de foame special la nivelul formaţiilor nervoase dispare sub influenţa unor morfine endo. analiza psihologică face să ţipăt (care corespunde intrării brutale a apară. ANTIPSIHIATRIE. pornind Anormalitatea implică referinţa la un de la anumite elemente. elementele naturii dezlănţuite sunt. o găsim îndeosebi în ritualurile obsesionale. imaginând sau efectuând o acţiune inversă celei precedente: de exemplu. refuzul alimentării. dar a oxigenului distribuit de sânge uneori şi la copiii mici şi chiar la sugari. Conceptul de anormalitate este cu atât mai greu de înţeles cu cât există tendinţa de a identifica norma cu ceea ce este frecvent şi de a-i socoti suspecţi pe toţi „devianţii". ţesuturilor. rarefiere sau suprimare (15-25 de ani). regularitate scheme anticipatoare.. gene (endorfine'). ar trebui să fie suprimate spitalele psihiatrice sau cel puţin să fie transformate în cămine de unde să fie izgonită orice violenţă. mişcare filosofică şi medicală care supune criticii concepţia occidentală despre nebunie şi rolul medicilor psihiatri în societatea noastră. Acest sistem de gândire. 2) antropologia lingvistică (sau etnolingvistica).. mai mult sau mai puţin conştient. „devianţi" în raport cu o normă stabilită. de medicul englez D. îndeosebi pe cei care profesează opinii contrare ideilor moştenite (Socrate. inclusiv constrângerea la simpla disciplină. în cantitate sporită.superioare care sunt extrem de vulnerabile. ba chiar şi la nevertebratele inferioare. având drept obiect de studiu variaţiile caracterelor biologice ale omului în spaţiu şi în timp. disciplină care studiază caracteristicile morfologice ale diferitelor oase umane. pentru a înţelege omul. fiinţa umană. în faţa ostilităţii infirmierilor. a ideilor lui M. în mod succesiv. psihoterapeutică aplicată bolnavului şi Printr-un demers al gândirii. analizând evenimentele cotidiene ale comunităţii — au fost create în Anglia de D. destinat să îndepărteze angoasa datorată apariţiei de sentimente sau de idei inacceptabile pentru individul conştient. Antipsihiatria a apărut la începutul anilor 1960. descifrarea unei partituri muzicale. care îşi are obârşia în preistoria umanităţii. şi antropologia culturală. în Italia de F. se încadrează în gândirea magică. „vânăt". în general virgine.

t i p de p e r s o n a l i t a t e c a r e s e defineşte p r i n t r .. nu este lesne de descifrat. a fost introdus în psihologia abisală de C. Pentru psihanalişti. Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul. accelerarea pulsului. Vehiculate de fabule. ARIERAŢIE. . aptitudinea este ceea ce permite diferenţierea indivizilor atunci când. pierdere a capacităţii de a e x e c u t a gesturi sau a c t e element a r e . 1) Arieraţia intelectuală corespunde unei insuficienţe congenitale a dezvoltării inteligenţei care se manifestă precoce şi. o tendinţă dobândită. F r e u d p e n t r u a r e p r e z e n t a şi a face inteligibilă funcţionarea vieţii m e n t a l e . mitologie.). Pe când aptitudinea pentru muzică şi desen se manifestă destul de precoce.) La extremitatea motorie se situează sistemul preconştient'. Acest termen. basme şi legende. luat de la Sfântul Augustin. calm şi conformism. Se disting mai multe varietăţi de apraxie: 1) apraxia buco-facială (imposibilitatea de a executa la comandă mişcări ale gurii şi feţei). aptitudinile se clasifică în intelectuale. anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului* — adică personalităţii conştiente — care. dispoziţie naturală şi dobândită de a efectua a n u m i t e sarcini. rectifică unele puncte slabe ale primei teorii. numai cu începere de la vârsta de aproximativ 10 ani ele prind a se preciza. Introvertit. (Acest sistem inconştient nu este numai sediul amintirilor uitate.. Ele constituie conţinutul a ceea ce Jung numeşte inconştientul colectiv. fără ca a c e a s t a să se datoreze unei paralizii sau deficienţe motorii.) sau de anumite condiţii de viaţă de lungă durată (detenţie.A.. anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului' şi interdicţiile dictate de Supraeu*.în Apraxia constructivă este o tulburare privind executarea desenelor şi a sarcinilor constructive (puzzle. care reglează pasajul dintre aceste două sisteme. care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. fiind naiv şi egocentric. opac la consideraţiile sentimentale. termenul anxietate se deosebeşte de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare.. model primitiv e t e r n . Subiectul îşi imaginează. Diagnosticarea aptitudinilor este o sarcină importantă a consilierilor* de orientare şcolară şi profesională. în c a r a c t e r o l o g i a lui G. După E. i n a c t i v i t a t e (nA) şi lentoarea reacţiei la impresii (S). demenţă. 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un gest simbolic. Apraxia nu este o agnozie*. Eul se supune principiului realităţii'. APATIC. APRAXIE. Freud a elaborat două teorii ale aparatului psihic. şomaj). Este un spirit raţional. alături de amintirile personale.): bolnavul (desenele din dreapta) este incapabil să reproducă desenele din stânga APTITUDINE.. H e y m a n s şi E. stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate. a p a r e n t ă i n s e s i b i l i t a t e la stimulările afective. acesta se dovedeşte inapt să înveţe. Ea distinge în personalitate trei"„instanţe": 1) Eul". Când sunt atinse funcţiile psihice. de felul salutului militar). Pentru teoreticienii învăţării această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată. 3) Supraeul'.G. în care se agită impulsiile noastre primitive". Claparede. pe care Eul ar vrea să le supună puterii sale. Adesea folosit ca sinonim al angoasei.) care constituie un fond comun al întregii umanităţi. cu o extremitate senzorială şi o extremitate motorie. Paradisul pierdut.P. de tulburare. s t a r e a unui copil sau a u n u i a d u l t î n t â r z i a t în dezvoltarea sa. 4) apraxia ideatoare (imposibilitatea de a utiliza corect un obiect. care se evaluează în raport cu media grupului căruia îi aparţine individul în cauză. la o educaţie egală. Şinele se supune principiului plăcerii'. să nu afecteze decât o parte a personalităţii*. APATIE.ANXIETATE ANXIETATE. de o disfuncţie endocrină (insuficienţă tiroidiană sau suprarenală). secretos. ARIERAŢIE Timp îndelungat aptitudinile rămân nediferenţiate şi. rece. APARAT PSIHIC. poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare*. concepe aparatul psihic după modelul arcului reflex. cele pentru matematică şi cercetare ştiinţifică nu apar înainte de 14 sau 16 ani. i n d o l e n ţ ă . ci mai degrabă o amnezie* motorie datorată unor leziuni ale scoarţei cerebrale.o slabă e m o t i v i t a t e ' (nE). model t e o r e t i c i m a g i n a t de S. Prima. senzoriale. astfel prevenit. Funcţii generale ca atenţia şi judecata vor fi considerate aptitudini. Această întârziere. poate fi globală sau. dacă este vorba de un copil. transpiraţie. care se exprimă prin morală. deliruri* şi artele picturale. expusă în 1923. din toate timpurile şi de pretutindeni. Om al principiilor şi rob al obişnuinţelor. dimpotrivă. care au misiunea de a-i călăuzi pe tineri în alegerea unei profesii. lipsă de energie. în general. Potrivit domeniului în care se manifestă. de exemplu de a aprinde o lumânare). îi privim din unghiul randamentului. formulată în 1900. Apaticul este opus colericului' (E. Această stare poate fi legată de constituţia fizică.. arhetipurile se manifestă în vise*. 2) Şinele". cuburi. descrie gestul care i se cere a fi executat (şi pe care el ar vrea să-1 execute). A doua teorie a aparatului psihic. care este în raport cu percepţiile. dar fără a izbuti să-1 facă: a „uitat" schema dinamică gestuală. cum ar fi abilitatea de a desena. la fel ca şi dispoziţiile particulare. ARHETIP. confuzie mentală. Le regăsim la fiecare persoană. Percepţiile (polul senzorial) lasă în psihismul nostru impresii dintre care multe nu devin aproape niciodată conştiente. difuz.. el se caracterizează prin placiditate. Wiersma. motorii etc..). dimpotrivă. 2) apraxia îmbrăcării. ci şi acela al impulsiilor* înnăscute şi al anumitor dorinţe*. reglează desfăşurarea proceselor psihice în timp şi le supune probei realităţii. Inconştientul şi preconştientul sunt separate de cenzură". Numeroase şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. subiectul este incapabil să reuşească în viaţă. de o tulburare nervoasă (depresie.

Uneori Această probă a fost utilizată şi pentru subiectul.tamcntul I unţclor umane deoarece influentală cu mai multă lipsă de menajament ţează. c o n d u i t ă a c t i v ă p r i n c a r e m o d i f i c ă m m e d i u l în loc să ne a c o m o d ă m a c e s t u i a . asemănare şi contrast) a stat pe primul-plan pentru psihologia din secolele al XVllI-lea şi al XlX-lea. Se caracterizează prin de nivelul de reuşită pe care sperăm să-1 lehamite şi fatigabilitate fizică şi intelecatingem. prin care fiinţele vii transformă clementele extrase din mediu.J. de a accede la un statut'determinat. F. Poate fi consecinţa unei infecţii 35 . a n s a m b l u de t e n d i n ţ e prin aspectul său longilin..tudinilor şi limitelor personale şi dorinţa ţilor lor şi să Ic reveleze complexele . Cura psihanalitica este şi ca bazată pe asociaţia liberă. unei encefalite ctc. în colaborare cu M. Este vorba de o tulbuiaie funcţională la o situaţie sau alta. ASTENIC. 1 9 1 2 . între altele: Durerea (1967). ASOCIAŢIE. de a r e u n i . semnele emoţionale şi. Golu şi L. în virtutea anumitor legi. Depinzând atât de factori tat pe psihiatri (G. procentajul de arieraţic gravă. Preocupat de raportul psihic-creicr. n e u r o l o g şi n e u r o c h i r u r g r o m â n (Dolhasca.anii anii mi lă vi i c a t i c . ASIMILARE. în colaborare cu 1.sonalitatc ale subiecţilor examinaţi şi. Suceava.este de importantă primordială în compordirii omului si îi dez\ ăîuie anatomia men. D. pacientul fiind acela care determină mersul psihanalizării. a tras concluzia tara constrângere.cunoaşte cauza organică. cunoaşterea valorii proprii. în acest caz se aleg douăzeci de în raport cu posibilităţile avute: el arc o cuvinte susceptibile ibilc să-i amintească uite suscept ami nteasc vino. copilul sugar care descoperă că un obiect poate Ii mişcat dacă se trage de sfoara de care acesta este legat va trage de faţa de masă ma ACOMODARE. prin absenţa de autonomie. care a încercat pe el însuşi experienţa asociaţiilor libere. egoism. unui traumatism eranian perinatal. A mai scris. Arseni a devenit în 1975 directorul celui mai mare spital de neurochirurgie din lume.. tip morfologic caracterizat ASPIRAŢIE. când se dis. Psihoncurologie (1983). ARSENI (Constantin). în loc să i se ceară pacienlor în situaţii de viaţă reală. reacţiile elec. Acesta a remarcat că evocarea amintirilor este înlesnită de referirea la alte impresii care au cu acestea raporturi de contiguitate. sa comunice tot ceea ce deosebeşte proluiul.de sine. Această constatare i-a intri.B u c u r e ş t i . aspiră să atingă un scop prea înalt suspecţi. dar nu si aptitl idini le vatului scena şi circumstanţele delictului. a aprofundat şi problcmatica psihoncurologiei şi psihochirurgici.ul copiilor sălbatici) sau cu o carenţă afectivii precoce.H. J. atunci când efectuarea acesteia înseamnă Astenia este o stare de oboseală permapentru individ realizarea capacităţilor sale. unde conducea direct secţia de tumori cerebrale (Spitalul clinic de neurochirurgie „Prof. Realizări importante în domeniul patologiei chirurgicale a proceselor expansive intracraniene. La sfârşitul secolului trecut. atindecât ar dori-o". integrândii-le în propria lor substanţă. profund influenţat de condiţiile identificarea criminalului dintr-un grup de sociale. ASTENIE. nentă pe care simpla odihnă nu o poate Succesele şi eşecurile noastre sunt în luncţie face să dispară. Există însă si alte stări de arieraţic intelectuală ale par a fi în relaţie cu o . lipsă sau slăbire a Se vorbeşte de aspiraţie într-o acţiune forţelor. în biotipologia lui E.. în F-"ranţa.ARSENI principiu. psihana. ca urmare a unei boli a mamei în perioada gravidităţii (cum ar fi rubeola). la neurologi din ţară.G. Oprescu. Dănăilă. ea se manifestă mai ales printr-un ataşament excesiv faţă de părinţi. se evaluează" între 3 şi 67. Galton. traumatologia craniocerebrală etc. nivelul şi pe psihanalişti (C. unei leziuni organice a creierului. corespunde unei imaturităţi psihice. acela pe care ni-l fixăm într-o tuală. în felul acesta. Acest nivel de aspiraţie lumina cu o ciudată precizie bazele gân. Studierea acestor legi primare de asociaţie (contiguitate. 1979-19X3. nec< Hamestecate amestec•ale cu cuvinte sunt i •ualte alte optzeci adii' •into care sur aducă de/il să 1 con ducă l a n uda Pde reacţie. Rosanov) individuali cât si de factori sociali. creatorul şcolii române de neurochirurgie. Discipol al lui Dumitru Bagdasar (1893-1946).care apare cel mai adesea la imli\ i/ii cu o inteligenţă normală. Opera sa capitală este Tnitnt de neurologic în 5 volume (8 tomuri). . ca o copilăriei. Kretschmer. A S T A Z I E . prin pararea protocoalelor suspecţilor permite adesea obţinerea mărturisirii crimei din partea delincventului.gerca scopurilor.p c r m i t precizarea câtorva trăsături de perpune de aparatajul necesar. de similitudine sau de opoziţie.lung) să pună la de aspiraţie necesită o anumită cunoaştere punct liste de cuvinte susceptibile să son. mi poate fi niciodată recuperată. a aptide/e problemele psihologice ale pacien. -» LEPTOSOM. în chirurgia cerebrovasculară. unei femeie şi care poate afecta pe toţi băieţii născuţi de aceeaşi mamă). Arieraţia intelectuală se poate datora eredităţii. Bagdasar". dr. i m p o s i b i l i t a t e de a se m e n ţ i n e în p o z i ţ i e v e r t i c a l ă . Fenomenele psihice au proprietatea de a se lega în conştiinţă. 2) Arieraţia :it'cctivă. Bucureşti). independent de voinţă. enunţate de Aristotel. •• ISTERIE. mai mult sau mai puţin clar. aproape întotdeauna de abazie". care îl propulsează pe om către un ideal. Piaget că cuvintele si ideile asociate . unei aberaţii cromozomice (ca în sindromul lui Down). puerilitate. C. îi trece prin minte. De exemplu. a c ţ i u n e de a a p r o p i a . Kcnt si A. în psihologic. 1994). Se însoţeşte listul nu introduce în cură nimic personal. putând evolua favorabil sub influenţa psihoterapici.pun în întreprindere dala.neglijenţă culturală" (ca în ca/. jud.

bani. reciproc. însă subordonată autorizaţiei comisiei tehnice acoperită de blană. idee sează în două mari categorii: atenţia sau lucru. care sa.el este muncitorii primind o remuneraţie proporcapabil să distingă vocea sa. ansamblu de legă.audă sunete scurte („pocnete") şi se înrenismele ataşamentului care apare foarte de gistrează influxurile nervoase ale urechii. Date fiind aceste consecinţe practice. Dar ceea ce le şoarecelui. se produc erori şi omul de serviciu trebuie înlocuit. ATITUDINE. este unul dintre meca. se notează apoi erorile şi viteza de execuţie. apare oboseala.. Această observaţie contrazice teza psihologică potrivit ATENŢIE. actual. înglobând relaţiile cu ceilalţi membri ai să-şi concentreze atenţia asupra micului rozător. H. facerea trebuinţei de hrană.tivităţi sau care sunt incapabili să turi care s-au stabilit între un satisfacă exigenţele obişnuite ale nou-născut şi mama sa. timpuriu la noii-născuţi. 167 şi 168). a te Pentru Bowlby nu încape îndoială că închide faţă de lumea exterioară spre a te ataşamentul este un proces înnăscut ale focaliza asupra a ceea ce te interesează. care au o Când atenţia pisicii este concentrată asupra incidenţă asupra grupurilor. gustul pielii ţională cu randamentul lor. cărui mecanisme — strigătele.Eul" este mai puternic cu atât atitudinile ceptiv în care apare un obiect.. limitându-i câmpul conştiinţei.Re. într-un fel. a căror ale mamei faţă de copilul ei. Teoria ataşa. Toate eforturile publicităţii" tind să atragă atenţia publicului asupra unui produs..asupra a ceva. s-a putut strângerea la piept. nou-născut de aceeaşi vârstă. Experimentându-se cu pisici. persoană. eficienţă este limitată şi din cauza unor Din ziua a treia după naştere sugarul sechele ale afecţiunii de care suferă şi care este capabil să recunoască mirosul sânului doresc să se readapteze progresiv la o viaţă şi gâtului mamei şi să-1 diferenţieze de socială normală. Cel mai simplu dintre ele cere să fie barate anumite litere dintr-un text (toate literele a.malului un şoarece: percepţia „pocnetelor" mente ea depăşeşte diada mamă-copil. calitatea palpărilor ei. Harlow prezenta puilor din 23 iunie 1975 cu privire la handicapaţi de maimuţă două mame de substituţie: una şi de decretul din 31 decembrie 1977. fiziologic. care nu poate sale.F. pentru ca apoi să-l menţină treaz.r. care nu pun în cauză decât individul (preferinţele estetice. Există atitudini personale. scade rapid..).P. concentrare a spiritului căreia legătura cu mama derivă din satis. în aceste ateacela al unei alte femei care are un liere se lucrează 30-39 ore pe săptămână.T. Cu cât a organizării particulare a câmpului per. Surâsul. Capacitatea de atenţie a unui subiect poate fi apreciată cu ajutorul testelor. Mai întâi animalul este făcut să specific omului. fi însă inferioară salariului fixat prin decret Noţiunea de ataşament a fost introdusă ministerial. de exemplu).Apoi se lasă să apară în raza privirii animentului s-a îmbogăţit an de an. alta fără biberon. cu senzaţiile şi percepţiile sugaCel mai adesea este vorba de bolnavi rului vizavi de aceasta şi. insuficienţă suprarenală. a surmenajului sau se poate datora unor cauze pur psihologice (refulare" sau frustrări' repetate).O. a unei disfuncţii endocrine (hipotiroidie. Dincolo de o durată de douăzeci de minute.ATAŞAMENT (hepatită virală. A fi atent înseamnă. în Franţa. De îndată ce şoarecele este retras. scade. Interesul pisicii pentru şoareci o face . ca urmare înrudite cu trăsăturile de caracter. Bowlby de Codul familiei şi de ajutorul social (1907-1990).. manieră de a fi într-o situaţie.). loc în care lucrează muncitori handicapaţi care nu se pot adapta marii colecATAŞAMENT. structurile superioare (cortexul cerebral) acţionând direct asupra celor inferioare. Conceptul de atitudine acoperă diverse semnificaţii. suptul — sunt comune arăta ceea ce se întâmplă la nivel neurocopilului şi puiului de maimuţă. Maimuţicile se aruncau de orientare şi de reclasare profesională spre aceasta din urmă. a fost definită de legea etologiştilor. confecţionată din sârmă şi prevăzută cu un Admiterea într-un atelier protejat este biberon cu lapte. şi atitudini sociale (opţiunile politice). prevăzută în psihologie în 1959 de către J. dispoziţiile profunde ale fiinţei noastre. interesându-1 în modul cel mai profund. mintali sau cu beteşuguri fizice. agăţarea. Munca protejată. ceea ce face ca atitudinile să fie foarte este atrasă de mediul exterior. amenajându-i câmpul perceptiv. La fel. starea de spirit proprie nouă în faţa anumitor valori (efortul creator.. varietăţile atenţiei se cla. problema atenţiei a făcut obiectul unor importante lucrări în laboratoarele de psihologie experimentală din armată şi din industrie. potenţialul ei auditiv este limitat. care depinde de individ şi de făcând parte integrantă din personalitatea motivaţiile sale. Există deci o inhibare relativă şi temporară a excitaţiei nervoase. El desemnează orientarea gândirii. şi căldura blănii animale.) etc. ca urmare a investigaţiilor (art. de exemplu). începând patronilor.obiect determinat: animal. preferând contactul (Co. detaşat sunt mai independente. caracterizează şi pe unele şi pe altele este Acest potenţial redevine normal de îndată ce faptul că întotdeauna este vorba de un retragem şoarecele ansamblu de reacţii personale faţă de un Schematic. potenţialele înregistrate redevin egale între ele. şi atenţia involuntară. din ansamblu. mai deschise şi ATELIER PROTEJAT. Subiectul însuşi le percepe ca voluntară.

dorinţă arzătoare.. D. Wiersma. în căutat de subiect. în familiile în care. AUTOEROTISM. introdus de Gaston Bergcr' în tipologia lui G. care se observă mai adesea la băieţi decât la fete (de două până la patru ori mai mult). inconsistentă: subiectul trăieşte în inseautoritatea rău înţeleasă. AVIDITATE. schematizate sub formă de atracţii şi de repulsii reciproce.). activitatea inimii. Adesea. a fost studiată de psihiatrul rus V. Kandinski şi de francezul G. însă întărită de teama de a nu fi suficient de „bun" spre a fi iubit. simptomatică pentru disocierea personalităţii. ele sunt semnul unei regresiuni\ AUTOMATISM. cu ajutorul onanismului". eştia i matism mental a propriei per rbea comandă gândurile. Chiar si viaţa psihică are automatismele sale (asociaţii de idei. a c t i v i t a t e c a r e scapă controlului voluntar şi se realizează independent de acesta. cum ar fi suferea policelui sau balansarea corpului. sub numele de autism infuiitil precoce. în acest caz. Heymans şi E. indivi/ii de acest tip posedă un temperament deosebit. L. în anumite stări patologice (isterie. traumatism cranian) se pot observa activităţi automatice. privind un anumit lucru. în care predomină interiorizarea emoţiilor.iţie intelectuală. expresie datorată lui J. Kretschmer". în mod normal. excesivă închidere în sine. în mod normal. aviditatea ar fi un factor constituţional. tare a mediilor şcolare normale. Luccioni) demonstrează că absenţa disciplinei determină perturbaţii se face prost. Copilul autist. Dacă le regăsim la adult. Tatăl care îşi exercită autoritatea trebuie să o facă pentru al proteja pe copil de pericolele pe care el este încă incapabil să le domine şi nu spre a-şi afirma propria-i personalitate. AUTOPUNITIUNE pedeapsă pe care ne-o aplicăm noi înşine. anumite atitudini paterne prea rigide sunt responsabile de eşecuri şi copiilor. Adorno). Se disting două trăsături esenţiale: închiderea în sine şi nevoia imperioasă de picior pe altt jiir-impre activităţi ritualizate (de exemplu.. de la indiferentă rate (L. influenţă impusă altora spre a se face ascultat într-un anumit domeniu. conduce la o situaţie deficitară gravă şi ireversibilă.1. responsabili de nenorocirile celo nedemni de a trăi. El urmăreşte să impună proeminenţa Eului său. ATLETIC.evoluea/ă într-un univers privai. alte activităţi. Acest sindrom. L. în caracterologie" acest termen desemnează unul din factorii tedinţelor. o activitate învăţată si frecvent repetată devine automatică. ha chiar şi orice achi/. AUTORITATE. 1928). tiranică. s e s p u n e d e s p r e u n subiect care are caracteristicile fizice ale a t l e t u l u i . o formă de psihoză a copilului. de Clerambault. Copilul i în permanenţă mită intcnstc. j u i s a r e s e x u a l ă în absenţa partenerului. aceste activităţi dispar de la sine atunci când subiecţii au atins o anumită maturitate afectivă. pierdut în activităţile sale stereotipe. tatăl este acela care exercită autoritatea. Kanner a descris. memorie. aceea a centrilor respiraţiei şi a aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. La baza unui astfel de comportament se află întotdeauna sentimentul de a fi comis o greşeală. sunt comportamente autoerotice care determină o destindere şi o stare Je bună dispoziţie. este vorba de melancolici care tizează greşelile cele mai benigne. excesivă. ca mersul sau prinderea trenului. Autoritatea este Ia fel de necesară copiilor ca şi afecţiunea. ducând la o desprindere de realitate şi la o intensificare a vieţii imaginative. Thurstone . Sutter. Autoerotismul poate surveni spontan. Moreno şi care desemnează reţeaua de relaţii ale unui individ cu anturajul său. M. H. în practică. Reflexele. mână. Această formă specială de delir de influenţă. Contrariul avidităţii este detaşarea (nAv). atomilor sociali al unui grupuscul se numeşte „sociogramâ'".r-o totală indirioară. personalitatea rămâne slabă. Avidul (Av) este însetat de cuceriri şi achiziţii. Studii si anchete efectuate de psihologi şi psihiatri (. organe genitale) şi nici de la sinucidere. După E. AUTISM. în stările de delir. L. în teoria Melaniei Klein. ATOM SOCIAL. cu un caracter mai puţin evident sexual. care se observă în stare pură la unii înţelepţi şi asceţi. poate să apară extrem de timpuriu (înainte de vârsta de 2 1/2 ani). care scapă conştiinţei bolnavilor. epilepsie. •> SONDAJ. este la fel de nefastă ca şi carenţa" de autoritate (T. . La adolescenţă ca devine chiar mai importantă. care poate varia de la culpabilitatea normală până la autoacuzarea delirantă. în general. G. timiditatea si idealismul. aşezarea veşmintelor în aceeaşi ordine) sau repetarea perseverentă a aceloraşi jocuri. V V . în 1943. La copii. Pentru a se pedepsi nu dau îndărăt nici de la automuti (indiferent de organ: ochi.

Dintre lucrările traduse specializaţi.B u c u r e ş t i .cas de tumeur du lobe frontal droit (1936). DROG. Numărul de răspunsuri banale relevate în anumite teste (de asociaţii de cuvinte. semnul unui 1896 . îi aprobă. gostea primară". A. Lucrările teoretice permite să înfrunte societatea şi sunt ale lui Balint se axează pe problemele descărcaţi de orice sentiment de vinovăţie. în care se simt B A L B I S M . în această direcţie lucrează educatori rărilor psihologice. matică a dezvoltării sugarilor şi într-un pavilion al Spitalului Central din copiilor mici. Nu este imposibil să procesul relaţiilor interumane. Este celebru îndeosebi pentru că a orga. în limba franceză. Membru de onoare postmortem al în mica copilărie au fost elaborate de Academiei Române (1948). 1970). 1946). solidari unii cu alţii. 1 8 9 3 . Acest comportament nu este în sine patologic. element cauzal al tulbu. ales în mediile spitaliceşti. psihanalist brita.BANDĂ sanitare sau cu caracter social. la Boston BABY-TEST. A demonstrat caracterul artificial al tulburărilor observate în isteria zisă „isterie de conversiune"". De la o anumită vârstă. psihologii utilizează mai ales picioare. A scris.serviciu de neurochirurgie din România. B. a cărei atitudine instabilă oscilează rapid între severitate şi răsfăţul excesiv. fiecare putând evoca un „caz. regresiunii' şi pe ceea ce el a numit „dra. jud. ei îşi satisfac treconştientizeze propriile atitudini. în patru labe sau în poziţia aşezat scara de dezvoltare psihomotorie a primei pe spate. Brunet şi I. Unele baby-tests permit determinarea unei vârste şi a unui coeficient de dezvoltare'. fază foarte precoce în banda lor. 41 .deoarece colectivitatea din care fac parte. c a r a c t e r a c e e a ce este comun. Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale referitoare la sistemul nervos. Cushing. dar valoarea lor prcdictivă este destul de slabă. Amour primuire et techniquc psychanalytique (1972). „Grupurile personalităţii virile. psihologi şi asistenţi sociali. Lathylimbajul şi comportamentul psihosocial. se întâlneşte frecvent la copii. în afara stabilimentelor spitaliceşti sau cu caracter social. Gesell' (1925) şi Ch." trele urbane. -• TRIHOTILOMANIE. mahidc ct hi maladie (1960). puterea care le relaţiile lor cu pacienţii. BAGDASAR (Dumitru). Troubles mentaux dans un ale comportamentului: motricitatea.buinţa de securitate şi de căldură afectivă. Brazelton a propus o nouă scară a c o r p u l u i . 1857 -id. dar există riscul lovirii capului de elemente solide. Este vorba nic de origine maghiară (Budapesta. mente şi procese psihice care intervin în găsesc aici. cităm: Le medicin. de evaluare a comportamentului neonatal. Adolescenţii care frecBalint" nu reunesc decât un mic număr ventează asemenea bande se recrutează de de participanţi şi funcţionează fără teme obicei din mediile defavorizate din cenprestabilite.BÂLBÂIALĂ. Constantinescu. Vaslui. Biihler' (1932). tulburare vindecabilă prin persuasiune. iar. în colaborare cu D. Acest fenomen ar fi mijlocul de a rezolva o tensiune interioară provocată de o carenţă afectivă sau de instabilitatea relaţiilor existenţiale cu persoane din anturaj. şi „defectul se modifice scopurile bandelor de adolesfundamental". medici specialist în neurochirurgie (Roşiesti. senti. căreia i-a dat numele de pitiatism. pediatrul ame. son --• DELINCVENTĂ. ansamblu de probe (1927-1929). teste Rorschach'. neurolog francez (Paris. în 1935 a creat primul care se bazează pe observarea siste. rismul (1945). teste Rosenzweig*) permite să se măsoare gradul de conformitate socială şi să se deducă unele ipoteze privind adaptarea. Ei formează bande. pos. pe de o parte. pe în Franţa. Le defaut fondamental (1971). Tratat de neurochirurgie Primele scări de dezvoltare psihomotorie (1951). grup de indivizi. o afirmare inadaptată a sociali şi a medicilor practicieni. de bandele de „marginali". Se consideră a fi şi o activitate autoerotică. din familiile disociate de care îl preocupă. La sfârşitul anilor 1970. tura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri). pe nizat seminarii de formare a asistenţilor de altă parte. mai copilării propusă de O. BANALITATE. balansarea persistentă ar fi un fenomen reacţionai la comportamentul mamei. scoBALINT (Michael). 1932). m i ş c a r e a l t e r n a t i v ă rican J. în cursul căreia copilul s-ar legăna pentru a-şi potoli trebuinţa de dragoste nesatisfăcută. de ai determina pe membrii grupului să-şi Intrând într-o bandă.BALANSARE. Şi-a însuşit tehnica neurochirurgicală în clinica lui H. Lezine.purile bandei devin antisociale. Balansarea capului sau a corpului. Bucureşti. de asemenea.Londra.W.. între altele: Chirurgia Sunt explorate astfel diferitele aspecte durerii (1935). BANDĂ. Les voies de In regression (1972).violent protest împotriva societăţii. TOXICOMANIE. în unele cazuri. copiilor le place să se reunească şi să se grupeze pentru a se juca. anxietatea sau calitatea inteligenţei unei persoane. în stabilimentele 40 BABINSKI (Joseph). a căror agresivitate este.cenţi. Rolul animatorului este unde lipsesc autoritatea şi afecţiunea.

Vers line ecologie de lespriU. ca şi aplicarea în psihiatrie a conceptelor ciberneticii şi a conceptelor extrase din teoria tipurilor logice a lui B. B. nefolosile cunoştinţele şi bunăvoinţa bătrânilor. Cauzele acestui fenomen complex sunt ereditare şi îndeosebi afective. chiar şi expresia emoţiilor. 1989). 1953). atins de schizoun act început. forma şi calitatea gândirii sale. ea trebuia să-şi limiteze studiul la observaţia organismului într-o situaţie dată. 1980). N.1977). Behavioriştii au studiat comportamentul animalelor. forţă musculară) şi intelectuale. în societatea noastră. BÂLBÂIALĂ. făcând practic imposibilă orice nouă achiziţie. la începutul secolului XX sa afirmat o nouă doctrină. BATERIE DE TESTE. Whitehead. de psihodiagnosticul lui RorschaelV.B. Dintre operele traduse în limba franceză. făcându-1 să execute şi câteva desene. apoi de R. sentimentul de inferioritate se regăsesc frecvent la bâlbâiţi. Capacităţile mentale nu sunt atinse în mod uniform: în timp ce funcţiile verbale sunt mai puţin vătămate (vocabularul rămâne intact). deoarece sunt intimidaţi. Datele astfel obţinute sunt complementare. Pentru acest autor psihologia trebuia să se definească drept bazeze pe conştiinţă şi pe introspecţie. Zazzo (1941). Pentru a măsura capacitatea de atenţie" a subiecţilor umani. Măgurele elemente susceptibile să fie obiectul unei cercetări ştiinţifice sunt datele observabile ale comportamentului verbal şi motor. ele nu indică doar nivelul intelectual al subiectului. De exemplu. Cu toate acestea. al cărui promotor energic a fost J. Russell şi A. care cu greu reuşesc să-şi exprime gândurile. al căror declin începe de la vârsta de 25 de ani (D. care au înlocuit literele prin figuri geometrice. „handicapaţii legaţi de vârstă nu sunt frecvenţi şi cu dificultăţi grave decât dincolo de 75 de ani şi chiar dincolo de 80 de ani" (A. Bâlbâială nu este o tulburare permanentă. Contribuţii esenţiale ia ştiinţele sociale prin cercetări antropologice efectuate pe teren. Bateson a fost teoreticianul principal al grupului de la Palo Alto (California). abilitate. 197 1). Timp îndelungat psihologia a fost considerată o ştiinţă a stărilor de conştiinţă. Dezintoxicarea în dificilă. Puţini sunt cei care singuri. posesia unui nivel de instrucţie ridicat ar întârzia apariţia acestor tulburări. Există baterii de teste de aptitudini şi de personalitate. în opoziţie cu această teză. îndeosebi în Noua Guinee şi Bali. rabil în ultimii ani. care sunt neglijaţi şi cărora nu li se acordă nici un statut satisfăcător. teoria dublei legături' în schizofrenic. Alperovitch. BATESON (Gregory). BĂTRÂNEŢE. Folosirea abuzivă a acestor produse este periculoasă. psihologie obiecUvă. instinctele înseşi fiind reduse la o „serie de reflexe înlănţuite". BARBITURIC. dispoziţia lor moilificându-se (iritabilitate. comportamentele putând fi modificate prin educaţie. a treia vârstă a vieţii. iar a l t e l e n u p o t fi p r o n u n ţ a t e (bâlbâială explozivă). Psihologul mi utilizează în practică niciodată un singur test.BARAJ BARAJ. fie modificându-se el însuşi. fie acţionând asupra obiectului care o produce. ci s. Reeducarea obişnuită constă din exerciţii de articulare a cuvintelor. care este întotdeauna adaptativ. O prea accentuată emotivitate. persoanele „în etate" (de la 75 de ani în sus) şi persoanele „foarte vârstnice"' (după 9 < > de ani). sau să deducem natura unui stimul pornind de la observarea unei reacţii'. de exemplu). atenţia si memoria imediată cunosc o curbă descendentă. De aceea singura metodă aplicabilă nu putea fi decât introspecţia. el foloseşte mai multe probe diferite. ci intermitentă. In general se admite că scnescenţa cu progresul igienei şi medicinei multe persoane de vârsta a treia îşi conservă tinereţea şi vigoarea timp mult mai îndelungat decât odinioară. trad. Weakland. al fetusului uman si al copiilor mici. Toulouse şi H. Scnesccnţa se manifestă printr-o scădere (văz. Pacaud. Organismul supus unei acţiuni tinde să neutralizeze efectele acesteia. după unii autori (S. asoustrant (ironic) într-un aşezământ specializat (Institutul pentru bâlbâiţi). Watson'. în prezent. după vârstele de creştere şi vârsta adultă. Marea Britanie. Pornind de la observaţiile făcute la . bătrânul se simte adesea devalorizat şi considerabil după vârsta de 55 de ani). într adevăr. de BEHAVIORISM reglare a ritmului vorbirii şi suflului. împreună cu . A elaborat. Consumul de barbitunce (gardenal. ansamblu de probe psihometrice. antropolog american de origine engleză (Grantchester. cităm: La ceremonie du Nn ven (1 936. Acest test a fost reluat mai târziu de către E. Cheia de boltă a acestui sistem este reflexul condiţionat'. BEHAVIORISM. dispărând atunci când subiectul este mai sigur pe sine sau când are un „suport". izbutesc să-şi înfrângă această deficienţă a vorbirii. medicament cu toxicitate redusă folosit în mod curent in medicină pentru proprietăţile sale calmante şi hipnotice. Rapor- cărora putem prevedea reacţiile unui individ la o „excitaţie" cunoscută. 1904 San Francisco. Pentru a asigura un diagnostic cât mai exact. în psihiatric se vorbeşte de „baraj" în cazul în care un bolnav. Pieron (1904). Totul este învăţare. pentru a se aprecia inteligenţa unui copil se poate servi de scara lui Wechsler'. agresivitate). Adesea anumită stare de beţie. prin voinţa şi perseverenţa lor. Unii intră în comă şi mor. Bourdon (1895) a imaginat o probă simplă constând din bararea anumitor litere dintr-un text imprimat (toate literele a. auz. Din ce în ce mai mult se disting mai multe categorii în „vârsta a treia": persoanele „între două vârste" (de la 6» la 74 de ani). t u l b u r a r e a v o r b i r i i î n c a r e u n e l e silabe s u n t r e p e t a t e (bâlbâială r e p e t i t i v ă ) . Wechsler).1.

din care face parte şi Binet.la Sorhona si Ia College de France. convins de caracterul disciplinară. Dnmo'. Bhatnagar. concepţii care.specifice psihanalizei (subconştientul. riscă să reducă omul la o mecanică a impulsiilor. în colaborare cu T. şi cu autoreglare. ea este mai rară.Wagner. în 1904. pe ele altă parte — poate fi sursă de tensiuni şi de dificultăţi. (14711). C. Din aceste l i m b i . Din opera lui Binet se poate citi cartea Idei moderne ^upru copiilor (1909). Simon'. S-a consacrat psihologiei după ce s-a afirmat ca autor dramatica obţinut licenţa în drept şi a întreprins studii de ştiinţe naturale (răsplătite cu titlul de doctor în ştiinţe). cu vecinii. între altele: Runeţiu ni le creiitourc . 1990).D. p s i h a n a l i s t american de origine austriacă (Viena. lucrare care constituie testamentul său pedagogie.. Studiază aspectele fizionomiei. 1990). Individuiiliuue şi' dc\tin. t e m p e r a m e n t în c a r e pred o m i n ă s a u se c r e d e că p r e d o m i n ă bila (fierea). în 193S. p s i h i a t r u e l v e ţ i a n ( K r e u z l i n g e n . a trecut în limbajul popular ( a vărsa fiere") BINET (Alfred). "IKIIX ( I 969). însărcinat săi depisteze pe cei suferinzi de debilitate mintală. 2 volume (1945).Silver Spring. ori în accesele de sub titlul Viuţii si monrtcn in evohili. s c r i i t o r . perimată azi. M. Visul si structurile subconştientului (1970). se constituie o comisie. bilingvismul se întâlneşte şi concluzii practice: întrucât un mediu în regiuni ca Alsacia şi Brctania. datorită aplicării metodei fenomenologice. 1911). precum şi în ţări ca Belgia.^Biliosul are pielea galbenă. 1980). BINSWANGER (Ludwig). Pichon. Este cunoscut în psihiatrie prin descrierea în termeni noi a unor psihoze* (îndeosebi mania"). iar după patru am devine dircetorul acestuia. pe de o parte.I. iar în Franţa aceea a lui Zazzo. obligaţi să utilizeze două limbi spre a putea comunica cu părinţii lor. aimoasa. unde nefast poate conduce la dezagregarea populaţiile rămân ataşate de limba lor oripersonalităţii. dar se sofie la Bucureşti.1. cunoscută inteligenţei" (N. prin faptul că în acest caz copilul este supus influenţei a două culturi. p s i h i a t r u şi animal. o metodă de depistare. ale capului şi corpului.i. 1966). nevrozele. aceasta. dimpotrivă.Tcrman' şi M.A. dintre care cele mai celebre sunt. BILIOS. 1 8 5 7 . p r a c t i c ă a d o u ă să aştepte moartea iminentă. p s i h o l o g f r a n c e z (Nisa. Reluând teoria pitagorică a umorilor. dar cercetează mai ales inteligenţa.1.s generatoare de plăcere.ilii \ ieţii (1973).lrenUi unei intensificări a activării cerebrale. a două moduri de gândire diferite. Scara metrică a inteligenţei a făcut obiectul a numeroase adaptări şi revizuiri. contra căreia mi poate reacţiona melor ca sisteme dinamice informaţionale decât prin mecanisme de apărare psihotice. în cursul lunilor petrecute în lagărele de concentrare a supus observaţiei comportamentul code- extremă. 47 BETTELHEIM (Bruno).M. „reconstruirea" copiilor psihotici şi redarea Preşcolarul învaţă cu uşurinţă limbile lor vieţii.M.comportamentul „biopsihic" al omanistrugere". moartea etc. Această „scară metrică a inteligenţei" (S. A scris. Aceste activităţi corespund copiii psihoiici a fost descirsă în: h'rt. subiectul încetează să mai lupte şi nu face decât BILINGVISM. este ambţios. l-vud. Alte cercetări. '^ . a două sisteme de relaţii intre cuvinte şi concepte. Prieten al lui Freud.teii nu-i de ujun. în anul 1905 a fost publicată. Experienţa sa în ceea ce priveşte Este însă de notat că unii autori. fanta/are. îl interesează toate procesele gândirii. a audiat apoi cursuri găseşte la ambele sexe. al cărei studiu încearcă să-l aprofundeze prin toate mijloacele posibile. ministerul instrucţiunii publice decide să organizeze învăţământul pentru anormali. în Statele LJnitc.id.) cu o ostentativă ignorare hibliourafică a psihanaliştilor. ineluctabil al destinului său.ca acela al copiilor imigraţi.A. trebuie să fie posibilă ginară. Succesul ei mondial. crede Binswanger. demonstrează că bilingvii au un avantaj iutelectual faţă de monolingvi (J.K.) a fost primul test mental realmente util în practică. Pentru . >t ^ simplitatea sa. După ce a fost internat. „bilă"). 1 8 8 1 . pentiu eseul deşert. Bestialitatea se poate observa si la 77). la Daehau şi la Buchcnwald. visele. care nu se suprapun exact. în practică. Rste vorba de „o situaţie trăită de untropi>k)gică ( 197 1) încearcă să prezinte subiect ca inevitabilă şi iremediabilă dis. îndeosebi la per.i doxala performanţă de a trata in extenso teme . cum 46 . Bilmgvişinul artificial . Merrill (1937 şi 1960). consideră că biliimvismul poate tulbura funcţiile ordonatoare ale limbajului.BESTIALITATE de droguri. Lreud e citat doar ici-coio. amenajândii-le condiţiile pentru pe care le aude vorbite în anturajul său.S. flegma sau limfa. Această noţiune. observaţii Bettelheim trage învăţăminte în Franţa.P a r i s . emigrează în 1939 în Statele Unite. 1 9 0 3 .ilc subconştientului ( 1 9 3 8 ) . dintr-o perspectivă plunLa un moment dat. khole. Hippocratc recunoaşte patru umori prineipale: sângele. Eiscnstein. psiholog r o m â n (Turnu Severin.i li părinţi acceptabili (1988) BESTIALITATE. ale căror idei totuşi le frtietifică.iafov reeditat în 1971 (text revizuit) unii demenţi sau arieraţi. 1936 i s-a acordat premiul Fundaţiilor cum sunt păstorii tic turme sau soldaţii din Resiale pentru scriitorii tineri. se interesează de grafologie şi de inteligenţa copiilor. W a s h i n g t o n . stă la originea dez\oltării întregii psihometrii". bila galbenă si atrabila neagră. Galen (131-201). Din această obscrvaţic decurge teoria celor patru temperamcnte'. întălnindii-se în mitologie si în Licenţiat în medicină si în litere si filoarte. în 1891 intră ca preparator la laboratorul de psihologie fiziologică de la BINSWANGER Sorbona. ca un autor minor. perversiune sexuală c a r e c o n s t ă în raportul sexual cu un BIBERI (Ion). în soanelc care trăiesc într-o anumită izolare. Bestialitatea este foarte răspândită ca 1 9 0 4 .B u c u r e ş t i . mereu ameliorată până în 1911. care a reluat teoria temperamentelor a lui Hippocratc numeşte biliosul „coleric" (de la gr. acelea ale lui L. nu aderă total la concepţiile acestuia. este ele exemplu E.

amintirile înăbuşite ies Ui suprafaţă şi o nouă energie se eliberează. 1-a numit pe cei dintâi „picnici'-ciclotimi". 1897 . Dintre tipologii cei mai cunoscuţi îi putem reţine pe francezul C.S. A. Visul şi existenţa (1954). BOALA LUI ALZHEIMER. m e d i c psihiat r u elveţian (Zollikon. în viaţa practică se întâlnesc extrem de rar indivizi care să aparţină exclusiv unuia din aceste trei tipuri. Le-a adăugat acestora tipul „atletic*-epileptoid" şi tipul „displastic"'. pe de altă parte. Energic. semnificaţia sa.. nu este niciodată destins. Deprimatul. care de cele mai 48 multe ori sunt colective. în pofida aparentei lor indiferenţe. în orice grup există două niveluri: acela al raţionalului şi evidentului. de doi discipoli ai acestui autor. Discurs. BIOENERGIE. o dilatare a ventriculilor şi plăci senile pe cortex. Biotipul unui individ (înfăţişarea fizică) dă o impresie adesea valabilă cu privire la temperamentul ' său. a cărei origine genetică. Kretschmer. Exerciţiile fizice. Datorită acestor forme de expresie. de dificultăţi în executarea mişcărilor coordonate (apraxie) şi în recunoaşterea perceptivă (agnozic). Dintre operele sale. devenit clasic. care. La început biotipologia se baza mai ales pe măsurători corporale. azi M a t h u r ă . pantomimele. criminologie. La sursele experienţei (1962). BION (Wilfred Ruprecht). Bioenergia se înscrie ca o extindere a vegetoterapiei lui Wilhelm Reich. 1857 . electroencefalografie. formă de d e m e n ţ ă presenilă descrisă de A. Trebuinţă de contacte sociale. chiar dacă individul nu este conştient de lucrul acesta. dar uneori este depresivă. în sfârşit. La examenul anatomic. Sigaud (Forma umană. spre o caşexie demenţială terminală.Oxford. în apropiere de Zurich. în general. o deteriorare mentală. 1979). pe când schizofrenicii sunt indiferenţi. care atinge mai ales femeile (84% dintre bolnavi). muzica şi desenul îşi au locul lor în şedinţele de bioenergie. Omul de pe stradă. Studii epidemiologice efectuate în Statele Unite arată că această boală atinge 2-5% dintre persoanele de peste 65 de ani şi 10-20% dintre persoanele de peste 80 de ani.N. S-a ilustrat prin studiile sale asupra „demenţei precoce sau grupul schizofreniilor". Tabloul de mai jos rezumă corespondenţele esenţiale: de schizofrenie". se observă o atrofie cerebrală difuză. Clinic. pare bine stabilită („Science". Boala lui Alzheimer evoluează. Alzheimer (1864-1917). ş t i i n ţ a care cer c e t e a z ă . Cazul Sii/un Urban (reeditare 1988). Iubitor de confort şi de viaţă pe picior marc. iar pe ceilalţi „astenici' (sau leptosomi)-schizotimi". numite viscerotonie'. Mezomorfie' Somatotonie înalt. râsul şi plânsul. Fiecărui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de trăsături de caracter fundamentale. atitudine rezervată. digestiv*.BOALA LUI ALZHEIMER Profund influenţat de ideile lui E. este însoţită de tulburări de limbaj (afazie).). pe de o parte. (1987). 1987). ar exista în Franţa aproximativ 300 000 de persoane în vârstă de peste 60 de ani suferinde de această afecţiune. strigătele. p e n t r u flecare individ. psihozele şi viaţa în grupuri restrânse. va încerca să înţeleagă cauza tensiunilor. şi acela al iraţionalului.. resimţirea acestora.Sheldon-. Dorinţă de a se impune. al reacţiilor ascunse. Introducere în analiza existenţială (1947). într-o perioadă de patru până la zece ani. •• AUTISM. pornind de la o idee simplă: suferinţa spiritului se exprimă prin corp şi este cu putinţă să scăpăm de ea acţionând asupra corpului. studiind un mare număr de subiecţi normali. Ea a fost elaborată în Statele Unite. Sheldon. r e l a ţ i i l e posibile î n t r e s t r u c t u r a corpului şi c o m p o r t a m e n t u l psihologic.E. parcurs şi Freud (1970). Această afecţiune. ba chiar de mai multe gene situate pe cromozomul 21.id. EctomorfieCerebrotonie înalt. dar mai apoi a făcut tot mai mult apel la noi discipline (endocrinologie. inhibat. iar apoi va căuta în corp zonele de contracţie. A introdus în psihiatrie termenul .ectomorful şi mezomorful. p s i h i a t r u şi psihanalist b r i t a n i c (Muttra.în spatele carapacei lor protectoare. activ. elaborează o teorie. Lowen şi J. legată de una. Daseinanaliza sau „analiza în ţările anglo-saxone.jenă. pe germanul E. înţelegerea disfuncţionalităţilor lor şi restaurarea armoniei „corp-spirit" prin înlăturarea inhibiţiilor şi descătuşarea fluxului energetic. au o viaţă interioară intensă. India. este un compus din aceste temperamente. Pierrakos. a remarcat că melancolicii şi maniacii sunt în general scunzi şi rotofei. cităm: Fenomenul psihogalvanic în experienţa de asociaţie (1907). Aceste două niveluri întreţin raporturi complexe. dispoziţia este în general euforică. Kretschmer" şi pe americanul W. Heidegger. apatici. observându-i pe bolnavii mintali. Atenţia şi interpretarea (1970). Sigaud distinge tipurile respirator'. H. al afectelor. Fugă de contacte sociale. A fost elevul Melaniei Klein şi a efectuat cercetări privind dezvoltarea mentală a copilului. persoane extrem de sensibile care. Endomorfie" Viscerotonie Rotofei. El va începe deci prin a învăţa să respire. o dezorientare* în timp şi în spaţiu. al inconştientului.R. BLEULER (Eugen). 1914). îşi au originea într-o „proastă educaţie". cu un corp înalt şi slab. muşchii săi sunt contractaţi în aşa măsură încât respiraţia şi circulaţia sanguină sunt stânjenite. Husserl şi mai ales de ale lui M. de exemplu.. Melancolic şi manie (1988). a găsit trei tipuri morfologice principale: endomorful. în anii 1950. robust. lent. în general. BIOTIPOLOGIE. zvelt. boala se manifestă mai ales prin tulburări de orientare şi printr-o pierdere a memoriei. masajele. Potrivit datelor difuzate de I.M. hematologie. Bion este autorul unor lucrări ca: Investigaţii în grupurile mici (1961). pe care le descurcă analiza. se caracterizează prin apariţia sa precoce (către vârsta de 50 de ani). t e r a p e u t i c ă a cărei finalitate este conştientizarea curenţilor vegetativi care circulă în interiorul corpului. tesiunea musculară şi nervoasă diminuează. muscular" şi cerebral".cerebrotonie* şi somatotonie*. 1939). A demonstrat că bolnavii de schizofrenie sunt.

Unul din BOREL-MAISONNY (Suzanne). Amintirile sunt evocate cu dificultate. Charlotte Biihler a susţinut întotdeauna. Cazuri de foame morbidă consecutive l m o r l e z i u n i l l c c j U entalc ale creierului r o s t t | e s c r j s e şj discutate la înecal| p y t u v M BOALA LUI PARKINSON. Parkinson (1817). însă dacă se prelungesc în mod anormal pot să constituie un simptom al unei grave maladii pe cale de a se instala: schizofrenia. Bulimicul ar căuta în mod (1913). F. dena. Bărbatul bosumflat în faţa soţiei care aşteaptă să nască se comportă ca un copil gelos care îi întoarce spatele mamei pentru că ea i-a dat un frăţior. a r c c r e h r a . . susţine el. oricât de bizare ar fi ele.BOALA LUI PARKINSON BULIMIE neputinţei lor. n . Propovăduit de americanul A. vent la acte romaneşti şi sentimentale. Membrii grupului sunt provocaţi şi încurajaţi sa enunţe toate ideile lor. bazate pe învăţare şi c a l l e x c l c sieşi fără intermediar. California. dintre dulciurilor) î se asociază imaginea mamei care cităm: Die Gcstaltwahrnehmungen Ş' tandreţea. îmbufnatul reacţionează ca şi cum încă ar fi copil în faţa părinţilor săi. în pofida aparenţelor. Când un element patologic afectează creierul. personalităţile fondatoare ale psihologiei accesul de bulimie survine după fiecare moderne. fără luate BULIMIE. Osborn (1939).Pasa. cum ar fi respectul BRAINSTORMING. apoi la Viena.x. a emigrat j in Statele Unite. brainstorming-u\ are ca obiectiv înlăturarea tuturor obstacolelor din calea creativităţii" persoanelor avute în vedere: a frânelor sociale. psiholog g e r m a n s e n i l r i ) s a l ] c . c a z u r i d ° f o a m e m o r b l d a pUT o r g a n l l " c e x l s t a hi d e K r o t 1 se orientează mai întâi spre studiul expc° Pe*W °ng»« > " ^ S t u d i i l c rimental al gândirii care. între altele: Limbaj oral şi limbaj scris (1960). practică reeducarea. s t a r e a u n e i persoane s u p ă r a t e . responsabile de un deficit de dopamină. a. compus din imeleii laterali ai hipotala- grup bazată pe m e t o d a asociaţiilor libere. Bosumflarea. a deprinderilor gândirii. Se numără printre unele femei isterice şi la frigide. de la ortografie la gândire (1973). Absenţa de expresie verbală la copil (1979). stare de insatisfacţie d a t o r a t ă decalajului existent î n t r e aspiraţiile unei persoane — care se iluzionează cu privire la ea însăşi. a p e t i t excesiv c a r e îl face pe subiect să m ă n â n c e în mod exagerat. 1900). d e t r c p o n e m a p . (1972). cum sunt depresia. BOVARYSM. BORDERLINE • CAZ LIMITĂ. Originalitatea sa constă în aceea că. tehnică de . h i p e r t o n i e m u s c u l a r ă şi aspectul împietrit al feţei. epilepsia.E™ " ^ n a b l L ' s a u " ^ p ă r t a t chirurgical oasele care comprimau lobul frontal şi după patru / l l e bulimia a dispărut. mediator chimic* care asigură buna funcţionare a circuitului nervos dintre Uicus niger şi nucleul caudat al putamenului. La şi Sprachtheorie (1934). scrisului şi calculului. din cauza nazismului. în mai multe ţări s-au realizat grefe cerebrale de celule capabile să sintetizeze pe cale naturală dopamină. r Influenţat de cercetările Şcolii din Wurzburg. în fat. îi datorăm teste de limbaj şi o serie de inovaţii pedagogice în domeniul învăţării cititului. încetinire a cursului gândirii. . La adult corespunde unei atitudini de fixaţie sau de regresie la un stadiu infantil.7 a t r . că tul este purtătorul unei dorinţe proprii şi originale t m t a C0 ' P l l u l a e c r u t s . se întâlneşte şi la vârsta adultă. Boala se datorează leziunilor microscopice de la baza creierului (locus niger sau „substanţa neagră").i. bolnavul îşi păstrează intacte toate facultăţile mentale. iar răspunsurile apar cu întârziere. este arma celor slabi şi în acelaşi timp mărturisirea A condus Institutul de psihologie du. pedagog şi ortofonist francez (Paris. Miinchcn (102')-1938). Toate alimentele 51 ierarhici sau al convenienţelor. Bade. ea în boala lui Pick (demenţa preBUHLER (Karl). boala lui Parkinson sau intoxicaţia cu oxid de carbon. afecţiune nervoasă descrisă de medicul englez J. n u r a r c o n s e a Dresda s. 1879 . care se tei mină cu eşecul. m a l | | m i După ce a predat psihologia la Munchcn. de exemplu. Brainsiorming-ul formulează ca pe o dogmă faptul că orice idee trebuie primită şi examinată cu atenţie. Gramatiai în imagini. Aceste mărunte tulburări caracterialc nu au nici o gravitate. c a r e se î n c h i p u i e diferită. îndeosebi la femei. ( . superioară celei care este în realitate — şi condiţiile sale de viaţă. îsi apare ™ x k ™ . care limitează imaginaţia.uisccnsiunii nazismului a emi»rit în Statele Unite. a sifilisului). A scris. ' ^monstrat că hrăniră (mai ales Este autorul a numeroase lucrări. BRADIPSIHIE. 1963). Bradipsihia se întâlneşte în diferite afecţiuni. s e c o I u |ui X X . frecventă la copii şi adolescenţi. ofi ca u r m a r c a U]lei t u m o n s .. i î n p a r a i . Această atitudine. vizând descoperirea de idei noi şi originale în legătură cu o problemă d e t e r m i n a t ă . neurologici. relaţie sexuală „ratată". îndeosebi d e BehtereV (191 1). în paralel cu cercetările în fonetica experimentală. împotriva doctrinei freudiene. BOSUMFLARE. l ™™"ce. J /// t . 7 i a generală (cau(Meckesheim. caract e r i z a t ă p r i n t r e m u r ă t u r i generalizate. Mai târziu adoptă P " condiţionale sau pe psihatiai l / a a u concepţiile cunoscutei Ccstaltpychologic. expresie minoră a agresivităţii. unde a ocupat postul de profesor adjunct de clinică psihiatrică la universitatea Californiei de Sud. Raliată la mişcarea modernă a psihologiei umaniste. a c C ] d e n ( v a s c u . . endocrini. Die Krise derPsychologie(1927) inconştient să umple un vid afectiv. ha depinde de doi centri iegulatori antagonici: un centru al alimentaţiei" (l'eeding center). Foamea este o senzaţie care rezultă dintr-un ansamblu complex de factori psihologici.

scrierea. A .C. care nu reţine decât 49 de trăsături de caracter. Numărul de adjective sau de substantive utilizate pentru descrierea caracterelor este foarte mare. CAPACITATE. care posedă un corp special de camuflaj. De primul aspect ţine şi problema formării caracterului. esenţă —.incapabili". Capacitatea depinde de aptitudine'. ori cifra 4 în desenul C (a se vedea figurile de mai mai jos. contribuie în mod esenţial la conturarea caracterului fiecărui individ.M.S. în Hssone (resiune pan/iană). este greu să se recunoască forma A în ansamblul B. cele mai frecvente fiind depresia' (care se poate traduce prin tentative de sinucidere) şi crizele de angoasă* acută. subalimentaţia.I.experienţei şi efortului personal.P. Numai către vârsta de 7 sau X ani. tulburări de caracter (iritabilitate. Măsurarea capacităţilor intelectuale şi psihomotorii este posibilă prin folosirea metodei testelor'. .. C . amintiri obsesive din captivitate). CARACTER CARACTER. p i n U e u s c a t e de c â n e p ă f u m a t ă t mesC a n n a b u p o a t e f i ^^ în ^ ^ a m e s t e c a t a în d u s e l e de p a t i s e r i e . la care se adaugă umilinţele. CAPTIVITATE. M . O regăsim totuşi destul de des la adult. determină o producţie crescută de endorfine •.. Cannabis..T. Două exemple de camuflaj . CAPTATIVITATE. de exemplu.P. 2) Clasificarea. instabilitate) şi de dispoziţie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). tulburări de somn. 3) Satura caracterului. Această atitudine este frecventă şi normală la copilul mic. o diminuare a atenţiei şi a memoriei. sentimentul înstrăinării... Piagct. French (1953).al unui om. ci. incapabilii majori beneficiază de o protecţie juridică specială.educaţiei. este drogul ieftin. se observă la toxicoman o scădere a activităţii. o stare depresivă comparabilă cu neurastenia'. deoarece n u stăpâneşte . Adesea tulburările se prelungesc şi după revenirea la viaţa normală sau apar după eliberare (stare de „care-i acolo?". *sa. Privarea brutală de libertate şi de contacte familiale. p u d r ă o b ţ i n u t ă d i n floriie femele. îşi împiedică fiii sau fiicele să devină independenţi. încercarea poate fi şi sursă de tulburări mentale. camuibumlul.conservarea"". în b ă u t u r i v . ceea ce încă nu este cazul. In mod ". utilizează datele fumi/atc de cercetările psihologice cele mai recente privind percepţia . Ac lilor mintali şi alienaţilor. grefate pe temperament. de a s i m ţ i şi de a r e a c ţ i o n a al u n u i individ sau al u n u i grup. o dependenţă psihică. mai mult sau mai puţin inconştient. „elasihearea-si . răşină. Metoda de predare a matematicii a profesorului austrialian Z. care acţionează asupra creierului. în principiu. o dată cu aecederea la stadiul logicii concrete (stadiul operaţiilor concrete').W. ba chiar şi tortura. -» BETTELHEIM. consumator. ar trebui să începem prin n reduce la minimum numărul termenilor descriptivi. frica. care permite diferenţierea indivizilor sau grupurilor atunci când se supun observaţiei atitudinile şi comportamentele lor. unii institutori care au reintrodus abacul în clasele lor C 1'>S4) sunt mulţumiţi de rezultatele obţinute. şcolarul începe să dobândească noţiunea de număr. S .A. Pentru a rezolva prima problemă. P .c a operaţii. aceştia fiind declaraţi . orice persoană majoră de a şi exercita drepturile civile. p o s i b i l i t a t e de a reuşi în îndeplinirea unei sarcini s a u într-o î n t r e p r i n d e r e . Din anul 1968. Numim capacitate civilă posibilitatea pe care o posedă. la unele persoane firave. ci ştie sa socotească.. CANNABIS. s a u i n aîte a l i m e n t e . Principalele probleme puse de noţiunea de caracter sunt: 1) Descriere:!. . culpabilitatea de a fi supravieţuit. Dicncs se bazează şi ea pe experienţa practică a Armatele moderne.S. Atitudinile. . adesea asociate cu o agitaţie violentă. probleme şi înţelegerea unui text. Acestei sarcini i sa consacrat J. îndeosebi la acele mame abuzive care. tendinţă de a şi atribui şi de a conserva p e n t r u sine b u n u r i l e şi a f e c ţ i u n e a p e r s o a n e l o r din a n t u r a j . a r t ă de a d i s i m u l a . CAMUFLAJ. demersul lor intelectual. Când intoxicaţia devine cronică. Aceasta depinde în parte de prima problemă si mai ales de infinita diversitate a caracterelor. deprinderile nu sunt niciodată contractate în mod pasiv. Astfel.PREGNANŢĂ. pierdere a libertăţii. provoacă la numeroşi prizonieri (soldaţi sau civili luaţi ca ostatici. descris de J... Folosirea sa creşte în mod îngrijorător: 16 862 persoane interpelate în 1987 (O. Dozele mici produc euforie şi un fel de stare de exaltare agreabilă care se termină cu somn. m o d de a fi. de maturizare" şi de exerciţiu.R. Pentru a rezolva cea de-a doua problemă. confirmate de mai multe metode de analiză faetorială*. • CENTRU DE ACŢIUNE MEDICOSOCIALÂ PRECOCE. Se admite azi că achiziţiile datorate mediului. d i n frunzele şi tulindiană.de care ele sunt indisociabile. ca şi de caracterul flegmatic al englezilor sau de acela de vorba de o amprentă durabilă. Cannabis nu provoacă dependenţa fizică. Camuflajul tinde să modifice organizarea câmpului perceptiv în aşa fel încât un obiect determinat să treacă neobservat. W. Se vorbeşte la fel de bine de caracterul impetuos . nu poseda realmente conccptul d e număr. Allport a recenzat 17 953 de termeni în limba engleză. în toate formele sale — frunze. s ă ma. Probabil că această beatitudine se datorează faptului că principiul toxic activ al cânepei indiene. exerseze spre a ajunge l a o prima structurare Ionica a realului. G. în Franţa.. ar trebui să cunoaştem legile psihologice care guvernează caracterul şi să dispunem de o caracterologie sigură pe metodele sale. trebuind dec. Cu toate că.. (Clasificările zoologice se ncluând niciodată în considerare indivizii.C. în general.

activitatea şi ră. poate să apară o stare depresivă mai mult sau mai puţin gravă care. ea poate fi compensată de unele activităţi. inteligenţa. lipsă sau insuficienţă a afecţiunii. deoarece formulele utilizate sunt prea înguste şi artificiale spre a da seama de bogăţia unei individualităţi. cele mai cunoscute sunt acelea ale şcolii franco-olandeze (caracterologia lui Heymans şi Wiersma. apatia* şi refuzul alimentelor. Rezistenţa organică este extrem de diminuată la aceşti copii. pe când cei dintâi se degradau în permanenţă: pe când iniţial. 373%) murea înainte de a fi împlinit vârsta de doi ani. Mai târziu se secundar Ilegmatic (Bcrgson. strigătele copilului mic separat de mama sa depun mărturie de starea de confuzie şi de angoasă resimţită în această situaţie. Deşi foarte veche. 57 CARACTEROLOGIE.B. iar după doi ani nu era mai mare de 45. biotipologie') sau pe studierea documentelor expresive (grafologie'. Unii. anxietatea inevitabilă. Rousscau) (Voltain. Spitz şi continuatorii operei sale au stabilit că efectele carenţei afective sunt cu atât mai grave cu cât această carenţă îi atinge pe copii mai de timpuriu şi timp mai îndelungat. Huxley) nonemotiv primar nonemoliv activ CARENŢĂ AFECTIVĂ. se observă o stagnare a dezvoltării fizice şi o regresiune" generalizată. DEPRESIE. au reînceput să mănânce. Există mai multe metode de analiză şi de descriere a caracterelor'. contactele sociale. el a remarcat că aceştia din urmă aveau o dezvoltare psihomotorie normală (coeficientul de dezvoltare = 105 la sfârşitul celui de al doilea an de viaţă). la baby-tests. Dincolo de cinci luni de separarea de mamă apare hospitalismul' şi se instalează perturbaţii grave ale personalităţii (inteligenţă şi afectivitate) copilului. O contraprobă a fost furnizată de maternajul de care beneficiază unii copii perturbaţi. care se obţin prin combinarea celor trei factori fundamentali ai persoanei umane şi a contrariilor lor: emotivitatea. Psihologii utilizează datele biografice. psihodiagnostic*) pentru a analiza caracterele. în afară de aceasta. iar curba lor ponderală s-a redresat. în asemenea cazuri. în creşa-model unul din fiecare trei copii (mai exact. Jung. uneori. coeficientul de dezvoltare fusese de 124. sfârşeşte cu sinuciderea. instalează resemnarea. Franklin) coleric (V. cnurezia* şi balansarea sunt aproape întotdeauna prezente. Trebuinţa de a iubi şi de a fi iubit nu este mai puţin importantă la vârsta adultă. bătrâneţe. TRIHOTILOMANIE. în mod paradoxal. teste'). vidul afectiv nu este umplut. Uneori copiii îşi fac rău. A reapărut. fie spre exterior (extraversiune). care se referă la atitudinea persoanelor faţă de lumea fiinţelor şi a lucrurilor. de o puericultoare sau de o psiholoagă (tot atâtea substitute ale mamei). Unele se întemeiază pe aprecierea morfologiei indivizilor (fiziognomonie*. Plânsul. energiile sunt orientate fie spre lumea interioară (introversiune). atunci când absenţa ei este îndelungată.CARACTEROLOGIE Subiectul participă întotdeauna la aceasta mai mult sau ma puţin activ. Pentru Jung. Freud etc.). Chopin) nonactiv secundar sentimental (Kicrrkcgaard. subiectul acordă întâietate ideilor.si/. studiul carac terelor. în aceeaşi perioadă.) au analizat biografiile adulţilor sau adolescenţilor inadaptaţi social. caracterologia abia dacă începe a se construi pe baze ştiinţifice. |A se vedea tabelul. Sunt cazuri în care separarea de mediul familial este indispensabilă. Ultimele cunoştinţe achiziţionate dispar. G. de consacrarea la o operă caritabilă sau colectării de timbre. observaţia directă şi testele (chestionar*. îi preferă tipologia lui Jung. dezvoltată în Franţa de R. Cunoaşterea caracterelor este posibilă prin observarea narelor şi a testelor de per nali Dintre teoriile legate de caracterologie. Ix Scnnc) şi aceea a lui C. Din ce în ce mai mult. dar şi. el apreciază îndeosebi valorile lumii exterioare. dacă o doresc. acestea fiind încă incerte. Spitz a pus în evidenţă daunele carenţei afective precoce. Hugo.iem/(primantatc sau secundaritate). Testând cu regularitate nou-născuţi crescuţi de puericultori într-o creşă-model şi comparându-i cu alţi nou-născuţi îngrijiţi de mamele lor. li se cere să lase copilului un obiect personal (o batistă cu parfumul preferat. începând din momentul în care aceştia au fost îngrijiţi cu tandreţe zi de zi de o infirmieră. în spitale şi în creşele medicale. Trebuinţele afective ale omului sunt la fel de importante ca şi celelalte trebuinţe vitale şi nesatisfacerea lor poate avea consecinţe grave. pe cât posibil.| în pofida lucrărilor statistice efectuate de promotorii ei (2 145 cazuri studiate). Dacă nu. nu s-a înregistrat nici un deces printre copiii deţinutelor. Dacă nimeni nu o înlocuieşte pe mamă. -• ATAŞAMENT. pe când.. B. mamele au posibilitatea să rămână cu copiii lor. a nevrozei) sau de întâmplările vieţii (abandon. Această caracterologie sumară se apropie mult de biotipologia lui E. de asemenea. Când această trebuinţă este contrariată de dificultatea de a stabili relaţii sociale (ca urmare a timidităţii.. alţi autori (J. în primul caz. CARENŢĂ AFECTIVA Pentru a controla aceste aserţiuni. A. Bowlby. copilul redevine „bebeluş". ei şi-au recăpătat gustul de viaţă. Kretschmer. Danlon) pasional (Btxlhovcn. această cifră a scăzut la 72 la sfârşitul primului an. însă. doliu. Dacă. spre a-i risipi. deţinute într-un penitenciar. Ei au constatat că delincventa (îndeosebi furturile şi prostituţia minorelor) sunt de 4-5 ori mai frecvente la subiecţii care au suferit de carenţă afectivă în copilărie decât la cei crescuţi într-o familie normală. în al doilea caz. Altele utilizează mai ales observarea comportamentului. izolare. limbajul se deteriorează. această teorie este contestabilă. R. de exemplu) şi să-şi multiplice vizitele. se umplu de vânătăi. a atitudinilor faţă de lumea Emotivitate Activitate Răsunet mmemotiv nonactiv primar Răsunet (Ludovic al XV-lca) nonenioliv nonaeliv secundar emotiv emotiv nuirctiv primar apatic (Ludovic al XVI-lca) (Bauddain. După autorii olandezi toate caracterele ar fi susceptibile de reducerea la opt tipuri. Napoleon I) emotiv emotiv acliv primar secundar . prestigiul. A. copilul trebuie pregătit pentru această încercare. o dată cu ea.

. .CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ (M. capabil să acorde asistentă pensionarilor în actele vieţii curente (toaletă. instabilit a l c a S1 e x c c s u l ln r c k l l l a t c a U l l k ' sociale.de castrarea chimică. Dc mărime redusă (în medie H) 41) de paturi). la începutul anilor I97(). Corpul bolnavului devine tot atât de plastic ca ceara moale (flexibilitate de ceară) şi păstrează.neurolcpticc.. fără vreo oboseală aparentă. reprezentaţiei dramatice asupra specta lorilor. a organelor de r e p r o d u c e r e . Cât despre tetice. CAZ LIMITĂ. supravegheate de A 50 . Aceste casc au fost create.).caz limita" (se spune si boalcrlinc). acte de violentă.' c l m c ' > t c elasilicaiea americana l J n ]9W ( D S M ' ' ' " ~ R ) sc p o a t e m . Acestea depind mai ales de circumstanţele în care survine castrarea. furie. centru g a z ( l u j r e destinat persoanelor .le nesăbuite sau lurtul din vitrine. Constituie un examen redutabil. u j e c a ţj s a u t : o a r t c amelioraţi ieşirea din v s p i t a . -• PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT.iiu P c m n l m u o c j. datorită căruia tendinţele profunde se pot exprima în mod spontan. hipnoză şi îndeosebi în demenţa precoce de formă catatonică. trecând prin narcoanaliză şi psihodramă.A. c u v â n t g r e c e s c care î n s e a m n ă „purificare". Tcrapeuticile propuse vana/â de la un autor hi nitul: electroşocuri.M c r c a l c a i n i n e d e prola v i a ţ a s o c i a a ţ ' a d i c a m c d i i d c v i a ţ a aiT. S. ceea ce le permite micilor pacienţi să se purifice dc agresivitatca şi de angoasa lor. păpuşi sau marionete care simbolizează persoane din anturajul copiilor (părinţi. periodică sau cronică. grupează 12-15 bolnavi care. postura care i se imprimă.|vi mint. anexate spitalelor. ^ vorbeşte de „stare limită" atunci când simptomeie onservate sunt nucmieuuire î m r c nevroza şi psihoză. printr-o stare de pasivitate stuporoasă. până atunci parţial sau total refulata. sub supraveghere medicală. fraţi. de tulburări motorii importante.). în patologia mentală.trice sau centrelor de ajutor prin muncă*. în esenţă. prin decretul din 26 decembrie 1978. cum sunt cheltuiel. stare patologică ce se caracterizează prin pierderea momentană a sensibilităţii şi contractilităţii voluntare a muşchilor.) pot fi maltratate sau distruse fără teama de represalii. medic. . Breuer. Lucrul acesta este manifest la animal (cocoşul castrat îşi pierde orice agresivitate şi tendinţa de 58 puternică încărcătură emoţională. Unele cri/e de somn cata-leptic. File sc adresează subiecţilor atinşi dc aricraţie' mentală. Metoda cathartica este utilizată în psihologie pentru valoarea sa terapeutică.. de a mânca etc. desem graniţa a două clase sau a două s t ă r i psihologice. sindrom complex care cuprinde tulburări psihomotoare şi perturbări neurovegetative. a unor intoxicaţii sau ca urmare a unor afecţiuni ale sistemului nervos central. nu sunt spitalizaţi. ablaţie s a u d i s t r u g e r e chirurgicală.n. vestimentaţie. psihomotrician.^ t . incapabili de autonomie şi având nevoie de îngrijiri p e r m a n e n t e . CATATONIE.Ciuijatc î n tcc ic f u n c ţ j c d e trebuinţele şi carenţele beneficiarilor acestora. m i l c s t a prin acte impulsive. fiind înlocuită. în Franţa.1. Catatonia se caracterizează. analoană cu autismul). Şoarece numai rareori se ajunge ia psi''*'' u l m ° l .S. Castrarea poate determina modificări de comportament specifice. reeducator. La S. a c c i d e n t a l ă s a u crimin a l ă . „ p u r g a t i e " . educator specializat.) Impulsuri subite pun capăt uneori acestui tablou: strigăte. bo. evitându-se izolarea iieogralică. Acest personal este încadrat de o echipă care. Catalepsia se întâlneşte în isterie. Figurine de plastilină. conservarea posturilor impuse (eatalepsie) şi negativism (refuzul de a vorbi.latllc ^ ^. Tehnicile folosite variază de la psihanaliza clasică la strigătul primai.. despre un copil al cărui coelicient intelectual se situează între 7 I si «4 se va spune că este un . Pentru unii catatonia ar ii de origine tiere din realitate. din punct de vedere legal. CATALEPSIE. care îl lac pe bolnav periculos pentru anturajul său. Cu toate acestea.^ . ca aplicare a artcolului 4d din legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate iM) iunie 1975). infirmier. La copii se foloseşte mai ales jocul liber. Freud si . în specriminalilor sexuali. sa-i distreze şi sa-i îngrijească. Spre . " e cinJ îcntru iltii ir" ave i o cm/1 1K oreanică ' ' ' CATHARSIS. atamcmu| M CASTRARE. stabiliment rezervat adulţilor handicapaţi. subiect c a r e se situează într-o zonă de frontieră. Linele dintre aceste cămine. se întâlnesc în special în schizofrenie şi uneori în anumite boli infecţioase. în cursul cărora pacientul poate lăsa impresia că este mort (aceste crize pot dura ore. hibernare artificială. l j l l U l s a s c rCL1Llaptezc în mod progresiv i . ele au un personal destul de numeros. dar şi luni întregi). Această stare poate li trecătoare. surori. Există şi cămine dc protecţie individuale (plasamente familiale. De exemplu.. favorizându-se ajutorarea cotidiană diurnă a handicapaţilor.. cum sunt encefalita psihozică azotemică acută. cuprinde: psiholog. dc deficienţe senzoriale. pe când la om alterările de personalitate sunt mai puţin evidente. Aşa se explică faptul că la soldaţii castraţi prin rănire pe câmpul de luptă nu regăsim personalitatea Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor) a fost practicată în mai multe ţări. ci sunt consideraţi muncitori legaţi prin contract de stabilimentul în care lucrează. clinicilor psihi. instabi •' t ^"v-un slab control emoţiona . se produc în urma unor violente şocuri emoţionale. creându-se în acest sens structuri dc ajutorare din partea familiilor în stabilimente şi făcând ca şi familiile să participe la gestionarea instituţiilor. CĂMIN DE PROTECŢIE dominaţie). mese. incapabili să aibă grijă dc ei înşişi şi tributari unei supravegheri medicale si unor îngrijiri permanente. în general. 1 „ u r ă t „ c a Pcrsolla.. . Unele cazuri de catatome acută evoluează rapid spre moarte. Circulara ministerială din 28 decembrie l l )78 insistă asupra necesităţii prezervării legăturilor bolna\ ilor cu familiile lor. la C d e h a n d i c a p a t e | N D E P R O T E C T I E .

P.A. Freud a fost unul dintre discipolii săi. chiar dacă ea se găseşte la o distanţă de kilometri.Ce meserii v-ar plăcea să profesaţi '(.P.) culoase sau neeonlorme cu exigenţele CENTRU MEDICO-PSIHOPEDAGOGIC (CM. caz în care cel anchetat răspunde liber (.care permite măsurarea nu lasă în anatomia cadavrului nici o urmă a numeroase trăsături de personalitate: materială vizibilă". îndoiala şi inhibiţia. depresive. control critic al actelor economică şi mai ales mai puţin traumaunei persoane. J.. Sigaud şi L. CHESTIONAR. fără a-i scoate din m e d i u l (R.S. Muncitorii primesc un salariu (în general mic) care este acoperit de produsele muncii. Boutonicr şi M.P. care poate beneficia de sfaturi t a ţ i . Viermele de mătase. Dar există si întrebări . Kretschmer. în vise.P. mentală. în care m e d i c i .S. centru de psihomotncitate.P. ti/antă decât reeducarea în internat. S. este mai CENZURĂ. Promotorii acestor centre au fost A.). H. Ea sa S. alertat de mirosul femelei sale.Bcrge şi G. s. lungii in şi o atitudine în general ştearsă. încoace. Fieud a dat acest nume instanţei dezvoltat considerabil după 1960. tratate fie medico-psihologic. 1825 .întrebări preforniate sau întrebări cu alegere multiplă (subiectul trebuie să bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspunsuri propuse).Centrele au un câmp de acţiune similar cu volta potenţialităţile personale şi îi acela al reţelelor de ajutorare specializate r e e d u c ă . * APARAT PSIHIC. r e a c ţ i e de a t r a c ţ i e sau de respingere a u n u i animal provocată d e u n a g e n t c h i m i c . caracterizată de respectul persoanei. stabiliment public sau privat unde se operează depistarea şi tratamentul copiilor şi adolescenţilor aflaţi în situaţia de eşec şcolar. Dejerine. din 1976 acelea pe care conştiinţa' le poate admite. CEREBRAL.A. CHIMIOTAXIE . serie de î n t r e b ă r i s t a n d a r d i z a t e . De atunci încoace. constată că crizele sunt provocate de amintirea înăbuşită a unui violent soc emoţional. oboseală cronică. Lecţiile sale. Misiunea lor este dublă: stabilirea unui diagnostic si tratarea tulburarilor. Cerebralul corespunde nervosului lui Hippocratc şi leptosomului din terminologia lui ti.. Mauco.CENTRU DE GUIDANCE terasament până la finisarea unor mici piese de echipament industrial. atitudini). în tipologia' lui W. actele ratate sau în simptomele nevrotice. care în 1946 au inaugurat „Centrul Claude Bernaal". 1 8 9 3 . o dată psihice descoperită de psihanaliză'. p e r s o a n ă la care pred o m i n ă viaţa i n t e l e c t u a l ă .P.o stare morbidă care are în mod (Minnesota Multiphasic Personality lnvenevident drept sediu sistemul nervos şi care tory sau MMPl). la Paris. traduse în principalele limbi. e f o r t u r i de a-şi d e s c o p e r i şi dez. îi c ă l ă u z e s c în p r o p r i i l e lor pedagogice.Lac Ies se facă sondaje de opinie (chestionare de S e t t o n s . Centrele sunt supuse legislaţiei muncii. de limbai).. Cerebrotonul extrem. Descris sub acest termen de C.spingâiidu-le pe cele care sunt periune medico-socială precoce (C. La scurt timp după aceea. neurolog a testelor de inteligenţă. J. a descris simptomatologia si în psihologia clinică (chestionare de personalitate). care au făcut celebră şcoala de la Salpetriere. Mărie. nu a încetat să crească. puse î n cadrul u n e i a n c h e t e . Babinski. Printre elevii săi direcţi s-au numărat neurologii francezi J.M.P. r e e d u c a t o r i şi a s i s t e n ţ i Tratamentul include şi o acţiune asupra sociali e x a m i n e a z ă copiii i n a d a p familiei. prezintă de obicei tulburări funcţionale: insomnie. orale s a u scrise. atacat de un adult din aceeaşi specie. servesc în orientarea profesioProfesor de anatomie patologică la nală (chestionare de interese profesionale) Salpctriere. Această formulă de readaptare. pe care o defineşte tarul de personalitate multiiazic Minnesota ca pe . o dată cu crearea centrelor de acţire. fără ai scoate pe subiecţi din CEREBROTONIE. fiului departamental de ajutor social. Cheltuielile Strasbourg ( 1947) şi la Mulhousc ( 1949). psihologi. isterice. numărul CM. Nievre. De obicei singura sarcină a subiectului CHIMIOTAXIE. Debcsse au creat organisme similare la 62 dar Iară a-şi pierde nimic din dinamismul lor. c o m p o n e n t ă a temperamentului în care predomină tensiunea nervoasă. emite o „substanţă de înspăimântare" care îl pune pe fugă pe agresor (chimiotaxie negativă) şi împiedică astfel distrugerea congenerilor săi. instanţă cu creşterea reţelei de centre medico-psi.'" (întrebare „închisă"). Mac Auliffe. educative sau psihologice. Sheldon.r şi al dispensarelor de inienă lor n a t u r a l .deschise". pentru a trata această afecţiune. prin psihoterapie'. Ele permit să francez (Paris. zintă in realitate excelente caracteristici metrologice iar chestionarele au o validitate comparabilă întrucâtva cu aceea CHARCOT (Jean Martin). Ocupâdu-se de isterie'. Cerebrotonul (sau cerebrotonicul) preferă meditaţia şi expresia simbolică şi nu acţiunea directă.e îndreaptă spre aceasta (chimiotaxie pozitivă). să cităm invendeosebită nevrozei'.care triază dintre sentimentele intime pe hopedagogice' (CM. . a acordat o importanţă utilizate în psihopatologie. acest tip de indivizi se caracterizează pnntr-un corp zvelt. Un pui de boiştean. care trăieşte interiorizat. sunt cu asiduitate însuşite şi îi aduc o reputaţie mondială. sub o formă deghizată. P. Dintre cele mai bune chestionare sistemului nervos. tendinţe ipohondrice. A fost unul dintre cei care au utilizat CHILDREN APPERCEPTION pentru prima oară hipnoza" şi sugestia TEST -• THEMATIC APPERCEPTION TEST. reapar.) şi. fie prin reeducare'.Aveţi adesea dureri de cap'.. tulburări cutanate. vorba de perturbaţii psihologice minore sau de dificultăţi instrumentale (tulburări CENTRU DE GUIDANCE. a căror inadaptare este legată de tulburări neuropsihice sau de tulburări de cornportament.

unor profesori cu stagii într-un centru naţional de pedagogie specială. 91-3()4. în general a unei 250-300 de elevi.O. atinşi de o deficienţă intelectuală uşoară sau medie şi care nu pre. S. perfecţionare" sau în „şcoli autonome de Clasificarea are drept scop regăsirea perfecţionare". 91-302 şi nr. opţiune A. 27 de şcoli autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi. cu deficienţe motorii sau senzoriale. dar ele pot fi de zintă unul sau mai multe caractere asemenea grupate în „şcoli naţionale de comune.A. existau trebui să evite întotdeauna reconstituirea în Franţa 18 243 de elevi în clasele de de structuri segregative..R. senzorial sau mental.).P.. 91-304. opţiune E sau D.din 18 noiembrie 1991 (B. învăţă.CLASIFICARE. clasă specială. reeducatori care depind fie de R. (centru medieo-psihopedagogic') sau de o altă instituţie din afara şcolii. opţiune B. bază (matematica şi limba franceză). în aceleaşi localuri ale colegiului de învăţământ secundar (C.S. precizează formele şi modalităţile acestei intepune un accent aparte pe disciplinele de grări care.încredinţate unor institutori cu o formaţie torul elaborează un proiect pedagogic psihopedagogică adecvată (cei mai mulţi pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiind posesori de C. pe pe timp limitat sau permanentă. magnetoscoape. după decretul din 30 august 1985. clase de integrare pentru copii cu un handicap auditiv. pentru acţiuni pedagogice specializate (C. încredinţaţi unor învăţători titulari ai C.CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi „clase de adaptare" în şcoala elementară şi la nivel gimnazial.I.A.). excepţional. în mediul şcolar obişnuit. clasele de CLASĂ DE PERFECŢIONARE. fie ea individuală sau colectivă. operaţie care constă zintă tulburări de comportament. Prin circulara venienţi specializaţi. specializată" (S. începând cu clasa a XII-a. tot el este acela care Ministerului Educaţiei Naţionale nr. va Ministerului Educaţiei Naţionale. perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi Durata nu trebuie să depăşească un an.A.S. Clasele de integrare şcolară (CI.A. 91-304. 12 în cazul deficienţilor vizuali. ale Ministerului Educaţiei Naţionale. nevoilor. calculatoare.A. comisia poate stabili necesi.S. există clase de integrare pentru copii care prezintă un handicap motor. medici.E. Dar o asemenea acţiune necesită un ajutor' adaptat elevului şi un sprijin dat cadrului didactic. luaţi în sarcină de învăţători posesori de C.S. clasele de adaptare nu mai sunt considerate ca ţinând de învăţământul special*.I. nr.S.S.). cu un număr de 1 1 808 şcolari. a unui nou an în ţători titulari ai certificatului de aptitudine donată deciziei unei comisii de educaţie de deficienţi intelectuali pentru fiecare specială" (C. maşini de scris. clasele de adaptare funcţionează de la clasa a Vi-a la clasa a III a [în Franţa numerotarea claselor se face descrescător. care colaborează cu alţi specialişti: psihologi.). în învăţământul secundar. în grădiniţe de copii. în special organizat în aceste clase este cooperare cu familia. P . Ele sunt încredinţate unor cadre didactice titulare care deţin C. • CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. clase de integrare pentru deficienţi vizuali sau orbi. Admiterea CLASIFICARE ţionare datează de la legea din 15 aprilie 1909. care cad în sarcina unor învăţători posesori de C.A.handicap mental. fie într-o Dacă este necesară recurgerea la interşcoală de perfecţionare.E. Situaţia elevilor este revizuită în fiecare Clasele de perfecţionare sunt în general an. I. învăţământul fiecare elev în parte. potrivit unei note informative a beneficiind sau nu de sprijin din afară.din 30 iunie 1975. au fixat ca obiectiv prioritar integrarea copiilor handicapaţi în mediul şcolar obişnuit. într-o clasă obişnuită sau specializată. din 18 noiembrie 1991.E. în Franţa. Acest şcoli. fixând obiective.P. în Franţa. legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate. 15 în cazul copiilor care au dificultăţi relaţionale). (certificat de aptitudine pentru acţiuni pedagogice specializate de adaptare şi de integrare şcolară) sau.). Circularele nr.A. de la elev la elev.E.P. în fiecare clasă de integrare. organizarea şi rapidă a unui obiect prin locul pe care îl funcţionarea claselor şi şcolilor de perfec. fie de un C M . aplicată activităţile fizice şi pe activitatea creatoare. stabileşte legăturile de trebuinţă.S.) a colegiilor. în urma clase de integrare pentru copii atinşi de un bilanţului. care primeşte în mod diferenţiat. înlocuiesc clasele de propusă de o comisie medieopedagogică. Programele de învăţământ şi orarele sunt acelea clasa de adaptare. Efecprogresele fiecărui elev fiind supuse tivul lor este limitat la 12 elevi.A. în 1984. se poate spune că este comisii a circumscripţiei de învăţământ un mare efort de făcut pentru a răspunde preelementar şi elementar (C. încredinţaţi unor învătatea.I.S.A. perfecţionare au fost înlocuite prin clasele clasă specială care primeşte şcolari de integrare şcolară".A. Există evaluării la finele anului şcolar. ortofonişti. în şcolile secundare.I. poartă numele de „stabilimente regionale de învăţământ public adaptat" (E.P.P.S. 4 726 clase speciale (în majoritatea lor clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii.ocupă ori pregătirea pentru descoperirea . La împlinirea toarele şi echipamentele de care are nevoie vârstei de 12 ani. opţiune C.. copii care suferă de un handicap motor. 3 din 16/1/1992). Aceste secţii şi clase au efective mici (8 în cazul deficienţilor auditivi.) normal.). definite în ciradaptare.I... în regruparea într-un anumit număr Clasele de perfecţionare sunt anexate de „clase" a elementelor care preşcolilor elementare.P. Dacă se ia în considerare faptul că totalul subiecţilor şcolarizaţi se ridică la aproape 1(1 iulie 1989. minitelestudiile fie într-o secţie de educaţie l'oane.|. existau în Franţa 81 de stabilimente de felul acesta.A. de un învăţământ adecvat şi adaptat posibilităţilor lor. care corespunde clasei I primare de la noi — nota trad.).S. Admiterea în clasele de adaptare este culara nr.S.S.E. în 1987.C. şi specificând ajuîndeosebi concret şi practic.E. în unele şcoli elementare sau. capabili însă de a profita.S. P .D.I. Din 1981. (reţea de ajutorări specializate'). în sfârşit.A. CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ.S. şcolarii îşi pot continua (ordinatoare.A.

îi revine de asemenea sarcina de a aprecia dacă starea persoanei respective justifică atribuirea alocaţiei pentru adulţii handicapaţi. a foarte vastă. el le-a permis lui J. „ stimulează pe ce.C. reprezentanţi ai asociaţiilor de socială. C. m o d de a c o n d u c e .printr-o puternică emotivitate (E). D.S.până la intrarea lor în viaţa activă. instanţă creată în fiecare depar- COLECŢIONISM. . psihologiei.T. ea este sursă de satisfacţie pentru membrii grupului şi le întăreşte coeziunea. a de a-si delega anumite competenţe către . impacienţa. COGNIŢIE. în clasificarea lui G. „ .P. COMISIE DEPARTAMENTALĂ DE EDUCAŢIE SPECIALĂ (C. Sinonimul epile iei COMPENSARE.. la indienii Zufii din New Mexico. lingvisticii şi chiar informaticii.D. Nu există o formă unică de comandă.P. Comanda democratică creează un climat mai bun şi le permite minorităţilor să aducă o contribuţie care ar risca să fie pierdută într-o altă ambianţă. medici..O. ca u r m a r e a legii d i n 30 i u n i e 1975. cum sunt testele de nivel şcolar sau acelea de cunoştinţe tehnice.S. cât şi asupra atribuirii pentru familii a unui ajutor financiar. Lynn să demonstreze că. de a promova diversele acţiuni necesare pentru a le da handicapaţilor cea mai bună COLERIC. ordinare.. asupra 70 c r e a t ă în flecare d e p a r t a m e n t francez.. Dar compensarea se poate exerşi elementar (C. Numim „teste cognitive" probele psihometrice care permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect. Co. Rolul său este nevroză. cel mult narea elementelor este legată de tipul de până la vârsta de 20 de ani. care trăiesc în gând isprăvi (C. . Sherif. •CARACTEROLOGIE.d u P ă ce > i " a î n v i n s ° poliomielită care o vinţa copiilor din învăţământul preşcolar doborâse.E. Nu îşi dau avizul în privinţa plasării în stabilimente de primire COMPETIŢIE sau o infirmitate. de la naştere şi feminină. COMANDĂ. iar cultura lor este foarte diferită de aceea a albilor din America. tendinţă de a t a m e n t francez.). cum fac nevroticii cazurile elevilor din învăţământul secundar sau deliranţii. în caz de necesitate. în aceste două comisii se fabuloase sau se închipuie personaje extragăsesc cadre didactice. -• VOINŢĂ. la triburile Arapesh din Noua Guinee. Acest proces psihologic.A. spre a-şi masca eşectii în viaţa educatori. Trăsătura domiiiantă a colericului este mai puţin mânia cât vivacitatea reacţiilor sale.acelea care au competenţe în pri.. La acesta din urmă colecţio. adesea inconştient. o mare nevoie de activitate (A) şi reacţii imediate (R). vitalitatea. din 1950 încoace. competiţia ar fi una din cauzele majore ale unei nevroze culturale care face din fiinţele umane fie persoane supuse şi conformiste. -* AUTORITATE. ea ar fi inexistentă la triburile Hopi.. i-a fost dată K posibilitatea . -> FETIŞISM. în psihologia colectivă. ci o multitudine de tipuri. e n o a s t r e .I. May. şi E. de la percepţie. activitatea exuberantă. „ devenit campioană o impică ( 9 6 0 ) . uneori bine adaptat la realitate. pietre strălucitoare etc... ca u r m a r e a legii acumula obiecte. memorie şi învăţare până la formarea conceptelor şi a raţionamentului logic. se poate pronunţa în ceea ce pe când nevroticul este în căutare de priveşte orientarea* tuturor copiilor şi obiecte deosebite: batiste fine.. reale sau presupuse. Heymans pronunţe.„. lenjerie adolescenţilor handicapaţi. experimentând pe Jouă grupuri de şcolari angajaţi timp de titive.Re. în favoarea p e r s o a n e l o r hand i c a p a t e . dar produce insatisfacţii care vatămă moralul grupului. fiecare tip variind potrivit caracteristicilor proprii grupului. mai b u n i d e c a t Pe u n " lndivi/1 c a r e ' P u l l ă n s c u k u de a Plerdea P "» P rticipe şi se interiorizează. în favoarea perArieratul. Flynn şi R.C. Q. Tip de personalitate care se educaţie posibilă. O bună comandă asigură o performanţă colectivă superioară şi face să progreseze grupul în direcţia scopului fixat. .). fie spre un stagiu de readaptare. .S. aplicabilă la adună lucruri din cele mai eteroclite: copii şi adolescenţi. din 30 iunie 1975.D. . fie spre un atelier protejat* sau un centru de ajutorare prin muncă (C. 71 . Wilma Sarcina care revine acestei comisa fiind R l | d o i p h supranumită „Gazela neagră".). constă în a compensa un deficit lllate îm P ' P r e u n ă > »icl participarea la programe de divertisment. •-. având drept obiect de studiu mecanismele gândirii datorită cărora se elaborează cunoştinţe. utilizate în vederea selecţiei profesionale. Potrivit teoriei lui A A d | e l % Napoleon Bonaparte ar fi căutat rare prin muncă' sau atelierele protejate'. orientării lor spre structuri adecvate. psihologi. ^ a p m a p c d e z H e . Wiersma. impulsivitatea. a c t de c u n o a ş t e r e . Psihologia cognitivă este disciplina care se situează la răscrucea biologiei. comisiile de circumscripţie ele două cateP r o b e l e d e a l e r S i l r e P e l ( ) 0 m *' 2 0 ( ) m ' gorii. nici Competiţia este un fapt cultural care nu se găseşte în toate societăţile. a m a i m u l t e z i l e î n j o c u r i compe • s ă s e e x r c f e r a să o b s e r v a t o s t U e oto1 ţ d a r Tl i n h i b ă . M. După R. aplicabilă la a d u l ţ i . pe de altă parte. rămâne un bun indicator al nivelului mental al unei persoane sau al unui grup social.) şi acelea care cunosc c i t a Ş' Pe P l a n imaginar. Ea este chemată să se defineşte. Comanda autoritară permite să se atingă o mare eficacitate.COGNIŢIE populaţiei generale a Statelor Unite. fie nişte revoltaţi. LlDER. se pronunţă îndeosebi asupra orientării subiectului handicapat fie spre o profesie compatibilă cu aptitudinile sale.E. iţja r a p i d a a u n o r c o n d u i ( e a g r e s i v C i p e m e s c l e c a r e n u le _au p u t u t COMIŢIALITATE. 1987). nivelul mental al şcolarilor şi al recruţilor a crescut cu circa 20 de puncte în toate ţările industrializate („Nature". printr-un comportament secundar. Oricare i a r fi imperfecţiunile.D.T. capete de sfoară. bătrânul atins de demenţă soanelor handicapate.E. acţiune de contrabalansare a unei deficienţe.

C.. Le putem aprecia calitativ datorită tehnicilor proiective. „delincvent" şi „maladie" sunt produse ale experienţei noastre. în mare parte. neconştientizaţi. Comportamentul. tendinţă este în general mai puternică căruia îi admiră şi îi invidiază puterea şi decât oricare alta (sete. toate fiinţele vii au nevoie. în care vede un rival fericit. constituie fundamentele afectivităţii. pentru a supravieţui. şalupa. După S. arţarii răniţi îşi avertizează congenerii despre vătămările suferite. T. Printr-o scrie de cercetări asupra şoboîn acelaşi timp. el tinde să suprime excitaţia. Conceptul este un instrument intelectual care ne dă posibilitatea să sesizăm relaţiile existente între anumite fenomene. Către vârsta de 4-5 ani. hormonilor. Dar nu se reduce la aceasta. J. El corespunde căutării unei situaţii sau unui obiect susceptibil să reducă tensiunile (C. lingerea puilor ctc. traulerul. Comunicarea nu este un privilegiu al omului. Pinii. se arată agresiv faţă de lanilor albi. CONCEPT ştiind că aceasta nu corespunde nici unei raţiuni logice. relaţie între indivizi. Conceptul este o construcţie simbolică a spiritului care. limbajul permiţându-ne să le exprimăm simbolic. atinge esenţa obiectelor şi le grupează într-un acelaşi ansamblu. electrice (gimnoţi). tactile (furnici) sau chimice (feromonele emise de viermii de mătase). Posesia sa facilitează acţiunea. compulsiile ar fi „formaţiuni de compromis"' între anumite dorinţe şi exigenţele morale ale subiectului. COMPORTAMENT. Ba chiar S. Caro. febra tifoidă şi tuberculoza sunt maladii. asupra şefilor ierarhici. Young. distanţa şi calitatea nectarului (K. locul în care se găsesc florile. sonore (cintezoi). prin necesitatea normal prin refularea' tendinţelor sexuale mamei de aşi decongestiona glandele până la pubertate şi prin identificarea* cu mamare. ultrasonore (lilieci).) şi ducând la nevroză după fătarea acestuia. cum ar fi rectificarea poziţiei tuturor tablourilor din casă. Semnalele utilizate sunt dintre cele mai variate: vizuale. până la nevroză. CONCEPT. exprimând prin aceasta faptul că indivizii sunt capabili să perceapă indici subtili. un efect al culturii. COMUNICARE. El este. 1983). L. comportamentul matern s-ar care rezultă de aici se rezolvă în mod explica. atagosteşte de mania sa (care este pentru ş a m e n t u l m a m e i faţă d e progedânsul persoana de sex feminin cea mai n i t u r a sa. Ea implică transmiterea. La fetiţă se observă Spre a se studia presupusa influenţă a o situaţie simetrică. la rându-i. determinând anumite trănaţiei perceptive*. Albina indică printr-un dans. ca la licurici. Ca urmare a des. nu toate comunicările se exprimă în mod raţional. toate comportamentele au o semcoperirilor făcute de psihanalişti. are întotdeauna un sens.COMPORTAMENT nerezolvare pot să devină patologice). Conflictul interior şi tensiunea P. statului etc. Ca urmare a noastră acest complex ocupă o poziţie lucrărilor lui K. Lorenz asupra impregfundamentală. de informaţii destinate să lămurească sau să influenţeze un individ sau un grup de indivizi receptori. în civilizaţia cuibului. băiatul va învăţa să Dar în acest comportament intervin si alţi devină viril (fără revoltă) şi mai puţin factori. Freud a putut vorbi de comunicarea de la inconştient la inconştient. Huli) şi să satisfacă trebuinţele individului. plopii. Animalul se întoarce cu cana sa la robinet. port-avionul sunt vase. Ea există neîndoielnic şi la animale şi plante.goasă.. Pe de altă parte. Limbajul' nu este singura conduită în comunicare. un experimentator o învaţă pe o maimuţă să stingă o lumânare cu apa luată de la un robinet. aici intervenind de asemenea mimica şi gestul. contestă existenţa unei sexualităţi infantile. prin alăptarea puilor tatăl: ca şi acesta. hoţul şi escrocul sunt delincvenţi. CONAŢIE. s-a procedat la implantarea Complexul lui Ocdip îi caracterizează de lob anterior al hipofiziei la şobolanii masculi adulţi. asupra mirosul mielului ei la două sau trei ore Bisericii. t e n d i n ţ ă imperioasă de a s ă v â r ş i un a c t . pe când absenţa sa o contrariază. intenţionată sau nu. O oaie învaţă să recunoască general. care depinde atât de individ cât şi de mediu. nu se mai nificaţie adaptativă. După calităţile. 75 . apoi transpune aceeaşi acţiune în contextul unui lac. dureroase. Freud. conduită a unui subiect luat în considerare într-un mediu şi într-o unitate de timp dată.de a fi informate atât asupra stării lor cât şi asupra mediului exterior. ceea ce are ca efect declanşarea în întreaga colonie a unui mecanism chimic de apărare împotriva agresorilor (P. în aşa fel încât să se iubească ea însăşi şi să-i iubească pe ceilalţi. cercetătorii au încercat sături de caracter (ostilitatea faţă de tată să studieze condiţiile ataşamentului* mamei poate fi deplasată asupra autorităţii în faţă de pui. care joacă un rol incontestabil în această conduită. Warden a arătat că această tatăl său. > BEHAVIORISM. o conduită maternă tipică: construirea în esenţă. r e p r e z e n t a r e m e n t a l ă a b s t r a c t ă şi g e n e r a l ă a u n u i obiect. termen utilizat în psihologia franceză cu sensul de „efort de voinţă". De la reflex. se produce o acţiune asupra subiectului receptor şi un efect retroactiv (feed-back) asupra persoanei emiţătoare care. constituie o etapă normală în creşterea concepută ca o reacţie neadecvată la anpsihologică a copilului. în acelaşi timp în care o informaţie este transmisă. dependent de mamă. demnă de interes şi cea mai apropiată) şi. dincolo de datele senzoriale. Aspectele conative (sau voliţionale) ale unei persoane. De la bacterie la om. legate de motivaţii şi de pulsiuni. normal.COMPORTAMENT MATERN. este influenţată. celorlalte membre ale stupului.). foame. în nevroza obsesională subiectul execută unele gesturi iraţionale. Piroga. determinându-se astfel pe copiii din familiile monogame. Conceptele „vas". Se percepe mai mult decât se comunică cu claritate. La specia umană. COMPULSIE. von Fnsch). ci din necesitatea de a îndepărta angoasa care ar apărea în cazul în care aceste acte nu ar fi executate. pe atunci când evoluţia nu se face în mod lângă cauzele biologice şi fiziologice. băiatul se îndră. O femeie nu va fi o bună mamă dacă ea nu a fost îndeajuns de iubită. Comunicarea este în primul rând o percepţie.

dezintoxide culori şi forme diferite. într-adevăr. sublimarea etc. -• DISONANTĂ COGNITIVĂ. conduita nu se reduce nici la datele materiale şi obiective. ataşat de cele două întărire. atitudine care cum Ic înţelegeau behavioriştii. De exemplu. punând în mentală. lăsându-i animalului „Parsbourg'' Analiza acestui nume arată activ libertatea de a acţiona în mediul său. Dacă detecţia este confirmată. a gesturilor etc. de mismul se asociază adesea cu o fidelitate interese. la deriziune (ca. exemplu. Un bărbat visează. pentru majoritatea tensiunile provocate de acesta.CONDENSARE în loc să ia apa din lac. Prin metoda condiţionării peştii au pensaţi prin hrană. Piaget. Refuzul de a accepta normele joc componente psihologice. numelor Paris şi Strasbourg şi că în realici doar de acte spontane. Dacă ar fi posedat reacţiona prin producerea de anticorpi conceptul de „apă". apăsând pe o pedală. mijloace cum sunt refularea. CONFORMISM. Când conflictul se arată insolubil. ansamblu de obiecte de culoare roşie. situaţie în care se găseşte un individ supus unor forţe vec. visele'. Comunicarea. ansamblu de acţiuni nismului la microbi este un reflex suscepprin care un organism caută să se tibil de condiţionare (S. aşteptându-1 pedeapsa în cazul în care nu o face (aversiune contra aversiune) sau obligaţia de a alege între două plăceri la fel de atrăgătoare (apetenţă contra apetenţă) provoacă o tensiune intrapsihică. stare patologica in care ideile sunt încâlcite. Domeniul reflexelor condiţionate pare aceşti noi străjeri ai mărilor sunt recominfinit. unei boli infecţioase. duce uneori la o va evita un şoc electric. unei persoane.insomnie. Este vorba. Obligaţia pentru un copil de a face o muncă dezagreabilă.). de emirc/. sentimentele deB. Transgresiunea este să-i transmită celuilalt o informaţie. de obicei. Nivelul de gândire Condiţionarea este o tehnică utilizată conceptuală a unui subiect este evaluat cu în mod curent în terapeutica psihiatrică ajutorul testelor de clasare a unor obiecte pentru tratarea unor nevroze. că este compus din silabe care aparţin Nu mai este vorba de un răspuns provocat. deplasarea spre un scop substitutiv. Dacă injecţiile sunt de această osteneală. atras de hrana situată la extremitatea cuştii. foarte frecvent utilizat microbieni unui câine. ceea ce îi poate face pe torial opuse şi de puteri aproape membrii săi să acţioneze contra piopriului egale. de bâlbâială sau de CONDENSARE. adapteze la o situaţie determinată. este incapabil să se decidă în favoao pisică va căpăta lapte. de Opusă condiţionării pavloviene clasice. se poate instala o stare confuzională organică cronică. consecutivă unei intoxicaţii. portocalie sau operaţii asociative prin care se galbenă (culorile convenţionale ale semprovoacă un nou comportament la nalelor de situaţie critică şi ale vestelor de animal sau la om. prin aproape întotdeauna pedepsită. în afară de conflictele afective. Conduita fiinţelor umane. mai ales un buton din 19 în 19 secunde. ConforCONFLICT.F. la care nu poate ajunge decât trecând pe o grilă electrizată. Dacă nu este găsită cauza şi dacă nu se instituie tratamentul de rigoare. 1928). nitatea faţă de care el devine mai mult este o conduită psihosocială care vizează sau mai puţin străin.faţă de grup.o maimuţă aceea a personajelor. Un şobolan înfometat. Cuvintele de duh. de o situaţie temporară. de exemplu. urmate de o tate autorul visului. metoda condiţionării operante caută să se scăldat de un râu. a mimicii. a fost posibil ca porumbeii să găţirea semantică a viselor şi la caracterul înveţe să-i caute pe naufragiaţi şi epavele lor bizar. simptomele nevrotice tălmăcesc. Deşi confuzia mentală poate surveni la orice vârstă. unui traumatism cranian sau unui şoc emoţional puternic. nici la vizează menţinerea individului în simplele reacţii ale organismului examinai acord cu grupul său social. Conflictul cognitiv survine în cazul în care o persoană se află în faţa unor CONFUZIE MENTALA. o condiţie de sănătate este un răspuns la o motivaţie*. este dezorientat în timp şi prezintă tulburări de memorie. Formarea conceptelor. contribuind la îmbotehnici. CONDIŢIONARE OPERANTĂ. Fiinţa umană dispune de numeroase mijloace de a rezolva conflictele intrapsihice. dacă se inoculează antigeni Acest termen. apăsând pe rea unuia sau altuia. Bolnavul are privirea rătăcită. în cazul nonconformismului vestimentar). > TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. alcoolici etc. în mediul său. maimuţa s-ar fi scutit (substanţă defensivă). sancţiunea folosirea limbajului. organismul său va în psihologie până în anii 1960. nu mai ştie unde se găseşte. prin care caută să diminueze Conformismul este. luptă de tendinţe. motorii şi sociale îl izolează pe individ de comufiziologice. Chiar şi rezistenţa orgaCONDUITĂ. 77 . carea alcoolicilor sau vindecarea copiilor de frică. Cu toate acestea. Condensarea. oraş care se numeşte apropie de realitate. oraşe. acumulare de sen. de exemplu. există conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau social. se găseşte într-o situaţie conflictuală (apetenţă contra aversiune).ie. dezvoltarea limbajului. într-un tehnică de învăţare pusă la punct mod abreviat şi simbolic. tinde să 76 fie înlocuit de acela de comportament'. Skinner(1938). apare angoasa şi se instalează tulburări nevrotice. studiată mai ales de J. şi să semnaleze prezenţa lor apăsând pe butoane ori de câte ori zăresc pe ocean CONDIŢIONARE.esteîn fi suficient ca să provoace apariţia antifuncţie de maturizarea intelectuală şi de corpilor. că se mută într-un marc oraş. Datorită acestei extremă concizie. salvare). suri într-un singur element. Această maladie evoluează în general favorabil dacă este tratată la timp. lapsusurile". nu-i mai recunoaşte pe ai săi. cum CONFUZIE MENTALA informaţii contra opiniilor pe care ea le profesează. a atituputând merge de la pedeapsa violentă dinilor. sau. putut fi învăţaţi să parcurgă labirinturi nu prea complicate. ea se întâlneşte cel mai adesea la persoanele care au trecut de 60 de ani sau la acelea la care creierul a suferit alterări (toxicomani. Metalnikov.

CONTAGIUNE MENTALĂ. căreia subiectul ştie câ anumite transfor. Piaget. datorată liber în conştiinţă fără a provoca angoasă. se constituie dintr-o serie de secuse muscecităţi. sale (greutatea. roşire) provocate de emoţii la mulţi indivizi nervoşi sau anxioşi. în 1988 existau în Franţa 519 centre de sale şi despre lumea exterioară. punde stării de comă (excitaţiile senzoriale nu mai provoacă decât foarte slabe reacţii CONSTITUŢIE. Dupre distingea opt a lui J. asimilează atenţiei. Tendinţa proscrisă.procedeu. rare. se apucă să-1 imite. în cadrul consiliilor de conştiinţă. Consilierii de orien. ciclotimie. picnic. morfologice şi vigilenţa atentă. al tehnicilor proiective sau al psihanalizei. în copilărie. în 1986. tenţa unui fond comun la anumiţi indivizi.TRANSFER Există diferite tehnici de convorbire (se pun întrebări şi se lasă ca persoana chesCONTROLUL NAŞTERILOR • tionată să vorbească fără a se interveni. Jung stării de veghe. H. iar altele preterminarea acelor studii. cunoaştere imediată decide în cunoştinţă de cauză asupra pe care flecare dintre noi o are despre existenţa sa. pentru selecţionarea cadrelor şi a ofiţerilor. mitomaniac. Acestea. în care CONVERSIUNE. Masserman a observat că maimuţele dar şi pe studenţi cu privire la stu. se caracterizează cuieşte vorbirea. un tare utilizează metode proprii în special raport cu lumea percepută.care ne situează în spaţiu şi în timp.fără inferioritate şi fără exterioritate. care nu poate apărea involuntară a muşchilor. Conversiunea. Ea nu trebuie confundată cu manifestările psihosomatice (paloare. prin viziunea nouă pe care o aduc activării creierului (vigilenţă excesivă. glihroid. Convorbirea este folosită în mod curent în psihologia maselor. Conştiinţa. îndeosebi tehnici psihometrice (teste colec. schizoid. J. Kretschmer reţine trei: atletic.clonice. de exemplu). La baza contagiunii mentale stă închegată. a unui afect refulat în CONVULSIE. vigilenţa difuză. Sarcina acestora din simţurilor noastre şi ale memoriei. care încetează de îndată ce bolnavul „inductor" este studierea personalităţii unui subiect. dar conversaţia are loc întotdeaREGLAREA NAŞTERILOR. convulsiile însoţesc Tulburarea este funcţională şi corespunde adesea febrele ridicate (40°C) provocate de . între aceste extreme se situează poziţii congenitale. specialist însărcinat să-i informeze fond care le condiţionează conduita. Toate aceste clasificări sunt simplificatoare. dar gândirea este fixată în special asupra piilsiunilor" şi afectivităţii' (conştiinţa onirică). pe când celelalte paralizii fără lezarea sistemului nervos. Delay distinge şapte niveluri de în grup. Jung se limita la exemplu) nu modifică celelalte calităţi ale două: introversiune şi extraversiune. despre actele orientării lor. unei descărcări neuronale.CONSERVARE CONSERVARE. clinică (permiţând soluţionarea probleC O N T R A C E P Ţ I E -» REGLAREA NAŞ. nu există ca urmă este considerabilă: 2 620 000 de tineri au beneficiat. dar ele au meritul de a sublinia exisCONSILIER DE ORIENTARE. „Limbajul corpului" înlo. acest separat de subiecţii contaminaţi. Se disting convulsii tonice şi convulsii se exprimă în mod simbolic printr-un simptom somatic.C. Astfel. care organizează datele informare şi orientare şi 4 313 directori şi consilieri de orientare. reveria psihofiziologice ale unui individ. în teoria operatorie" grupe principale. mări ale unui obiect fforma acestuia. surdităţi sau mutisme fără leza.G. CONTRATRANSFER .J. şi cu privire la propriile lor posibilităţi. este hiperexcitabil. iar 1 580 (XX) dintre aceştia au fost luaţi în sarcină.culare ritmice. schemă a gândirii logice constituţii: emotiv. de acţiuni de funcţie particulară care să fie organizată şi informare. CONVULSIE unei finalităţi inconştiente. E. Alegerea organelor are şi ea un sens ce poate fi înţeles prin explorarea inconştientului cu ajutorul narcoanalizei. convorbiri şi discuţii hologii funcţiei vigile. ansamblu de dis.psihopatie. Cel mai înalt corespunde hiperclasă. potrivit pervers. unei emoţii. paranoiac. una într-un climat de bunăvoinţă.motorii). sau somnolenţa. Ei au un rol important pe lângă cadrele didactice. Freud percepţiei. transmitere involuntară a simptomelor mentale patologice la alte persoane. iar neuropsitive şi individuale). după specie: unele deveneau de muncă pe care le pot ocupa după agresive. influenţate de un bolnav. de leptosom.melor pacientului) şi a fost adoptată de psihologii din industrie şi din armata TERILOR. care apare la copil între 7 şi 12 ani. G. în aşa fel încât să poată CONŞTIINŢĂ. Conta. considerată mecanism de apărare contra angoasei. auz sau fonatoare. Ceea ce se numeşte de obicei şi s-a încercat reducerea acestora la câteva „conştiinţă" se limitează la nivelurile care preced adormirea. somnul uşor şi somnul Există numeroase tipuri constituţionale profund. Primele. precum zentau tulburări psihosomatice. este mecanismul fundamental al isteriei. C. S. conversaţie logic delirante. facilitează sinteza isterie şi în situaţiile descrise de psihologia diverselor rezultate obţinute. transformare a subiectul să se poată exprima în mod liber. altele se blocau. adoptându-i atitudinile şi mergând până la a-şi însuşi ideile lui CONVORBIRE. de exemplu). E. contracţie bruscă şi manifestare corporală. Se observă în acest caz prin rigidizarea corpului. pe elevii din învăţământul secun. cel mai de jos coresasupra elevilor. emoţii puternice). Dincolo de acestea conştiinţa nu este abolită — pentru că visăm şi ne amintim visele —.plasate în situaţii de tensiune identice reacdiile pe care le pot face şi la locurile ţionau diferit. care face parte din toate exagiunea mentală este foarte frecventă în menele psihologice. Bergson o psihologiei clinice şi psihologiei sociale. când creierul rea organelor de văz. Utilizată ca metodă de observaţie pentru un feomen de sugestibilitate'.

Copil maltratat: ansamblul persoanelor. limbaj o b s c e n sau murdar. Este o maladie ereditară.care trăiesc în condiţii igienice proaste. exprimând ostilitatea faţă de cei care nu-i iubesc.S. care consumă excremente de mamifere. se va obişnui cu schimburile şi cu egalitatea şi. instituţii. Serviciile publice au pus şi ele pe picioare i sistem de protecţie socială. O regăsim şi în unele stări patologice (manie. dar nu la om. de exemplu). La şcoală. P. înălţimea şi greutatea sporesc simultan. schizofrenie. privat de spirijinul părintesc. Paris. echipelor şi serviciilor care pot veni în ajutorul copilului şi al părinţilor săi (ASE. 1986] COPROFAGIE.: Centru de acţiune medico-socială precoce. care debutează la vârsta adultă. unde el va face ucenicia vieţii sociale cu cei de-o seamă cu dânsul.COPIL MALTRATRAT să-şi exprime în mod anonim tensiunea. ea se observă în meningite şi în cursul maladiilor infantile. nu găseşte în mediu condiţiile socioafective necesare dezvoltării sale. egoist şi adesea retardat pe plan afectiv. care. neregulate (scris . se întâlneşte cel mai adesea la idioţi sau la demenţi. da de abandon sau în cazul u n < afective grave. ori Ia unele rozătoare. 23. această conduită reflectă dorinţa lor de a se afirma şocându-i pe membrii anturajului. Rareori recunoscută oce. CORELAŢIE în nevroza raumatisme COREE. Cea mai frecventă. degenerativă. Există şi alte corei. Publicat de Ministerul Afacerilor Sociale şi al Solidarităţii Naţionale.: Protecţie maternă şi infantilă) [Extras din Dosarul tehnic „50 000 de copii sunt maltrataţi. cadru juridic. îşi va pune la încercare forţele personale. crescut de părinţi adesea anxioşi şi hiperprotectori. 3. Atinge în special copii de 7-13 ani. n u m i t ă de obicei „ d a n s u l Sfântului Guy".: Ajutorul social pentru copilărie. cap. proceduri". Relativ frecventă la adolescenţii timizi. r a p o r t d e t e r m e n i . îi expune pe copii pedepselor nemedin partea educatorilor. se spune că există o corelaţie pozitivă între elementele variabile.M. coreea lui Huntington. de a căror influenţă părinţii se tem mai mult sau mai puţin conştient.A. în statistică se numeşte coeficient de . cronice. La aceştia din urmă poate invada întreaga sferă a limbajului. ingerarea de excremente. se caracterizează prin mişcări coreice lente. Coprolalia dispare de îndată ce subiectul şi-a regăsit securitatea afectivă. elevii străluciţi reuşesc în general la toate materiile de studiu. C. CORELAŢIE.: centru medico-psihopedagogic. maladie nervoasă.I. este de natură reumatismală şi infecţioasă. lipsiţi de aer şi de lumină. de exemplu) şi la copiii mici frustraţi pe plan afectiv. A vorbi despre ei deja înseamnă a acţiona". oreionul şi tuşea convulsivă. Izolat de ceilalţi copii. Coreea acută. cum sunt rujeola. medico-: ală şi judiciară. COPIL UNIC. el ajunge să aibă o concepţie falsă despre viaţă. care se man prin mişcări înv agitaţie dezeordonată şi grimase).P. zisă „coreea Sydenham".P. Această situaţie poate constitui un handicap pentru copil.P. „Protecţia copilăriei fn pericol. d i n t r e c a r e u n u l î l evocă î n m o d logic pe celălalt. Tratamentul (igienă. o vindecare rapidă. Coprofagia este normală la unele insecte. în procesul de creştere a indivizilor. care atinge şi cortexul cerebral şi nucleii cenuşii centrali de la baza creierului. Se pot evita aceste inconveniente dacă se integrează de timpuriu copilul unic într-o mişcare de tineret (scoutism*. numită şi „scatofagie". CM.M. ca şi printr-o alterare a caracterului (depresie sau agresivitate) şi a inteligenţei. în aceste cazuri diferite. cum este scarabeul. singurul copil d i n t r o familie. pe când copiii neinteligenţi eşuează aproape pe linie. maladia lui Gilles de la Tourette. COPROLALIE. Coprofagia. devine mofturos. repaus) permite. p. în cazurile benigne. această maladie.

structurile care le unesc. Janet făcea distincţie între credinţele (înălţimea şi greutatea unui grup de indivizi. „Omul . limsoane faţă de o idee sau faţă de un bajului etc. au pus la punct tehnici de discuţie în grup în care consemnul este exprimarea tuturor CREIER. credinţa mea are un fond religios. -l sau zero.credinţe pentru a face faţă unor situaţii bera imaginaţia de lesturile sale. zităţii. probleLa om leziunile cerebrale sunt întotmele cele mai dificile îşi găsesc pe neaş. pe când în cel de al doilea poate fi asimilat cu inteligenţa generală. Un copil malformat. Astăzi se consideră că nu există un centru cu CREDINŢĂ. o face să 'iste cu cultural. Puterea unei credinţe variază de la ORIENTARE $1 DE RECLASARE PROFEindivid la individ. După cum acestea raţionale şi experimentale. variază de la un moment la altul al exisCREATIVITATE. în sens contrar sau şi credinţele personale şi sentimentale. această tendinţă naturală necesită fermitate realului.adevărat specializat al memoriei. spiritului sunt localizate în creier. psihologii problematice". Spearman a reuşit să pună în mâine şi în zilele următoare soarele va răsări". o funcţie utilă. pe independent una de alta. acceleratorului de particule (un tub de Multă vreme s-a crezut că „facultăţile" 500 m şi cu diametrul de 15 cm). raţional intervenind prea puţin sau deloc. chiar şi a celor mai bizare. mă bazez pe observaţia cotidiană şi pe C o . formaţie nervoasă constiideilor. R e . . variază în acelaşi sens. Batavia (Illinois. Fiecare tuită din emisferele cerebrale şi din participant rivalizând în planul ingenio. în cele din urmă elementul corelaţie capătă valori care tind către +1. C E . -• COMISIE TEHNICĂ DE informaţia ştiinţifică. dispoziţie de a tenţei sale. echipat cu un ham La animale distrugerea creierului nu are şi cu un pămătuf. Aşa se face că fizicienii lor. Pentru a eli.iraţionale si atective. Credinţa îndeplineşte condiţii favorabile pentru a se exprima. fără teama de a fi criticat. O . Krech Teama de deviere şi conformismul sunt şi R. P . Strict dependentă de mediul socio. pe de o parte. folosească un dihor alb. T . atitudine a unei per.altă esenţă decât propoziţia „Cred că genţă. S. de exemplu). Crutchfield (1952) . care vine pe lume de la Naţional Accelerator Laboratory din fără creier (se spune că este anencefal). iar la aceeaşi persoană SIONALĂ. Statele Unite) au ajuns să este redus la o viaţă strict vegetativă. Nu raţioamentul este acela crea care există în stare potenţială care predomină în credinţă. în primul caz.spun D. ci numai circuite cerebrale. coeficientul de de altă parte. Datorită studierii corelaţiilor „Cred că Dumnezeu există" are o cu totul care există între diversele teste de inteli.apelează la piedici în calea creativităţii. pentru a curăţa interiorul acelaşi caracter de gravitate.corelaţie indicele care exprimă gradul de fapt pe care le consideră întelegătură a două variabile determinate meiate. faptul că ea ascultă de alte condiţii.deauna extrem de grave prin consecinţele teptate soluţiile. P. şi tocmai la orice individ şi la toate vârstele.

Existenţa umană este jalonată de crize. trăiesc într-o permanentă stare de culpabilitate dureroasă. datând din 1987. ale cărei rădăcini sunt infantile şi pe care bolnavul încearcă în mod disperat să o suprime. criminologii moderni. Noua cunoştinţă modifică structura personalităţii. oricât de primitivă. în principal. ci şi în funcţiile fiziologice: tensiune arterială. Un studiu. Scott). care reprezintă . studiat de doi observatori care utilizează metode diferite. descoperirea de către pacient a semnificaţiei unui simptom nevrotic poate determina vindecarea sa. De la animaliculeie unicelulare şi până la om există fenomene bioperiodice: migraţia anuală a rândunelelor. frustrările îndelungate şi dureroase provoacă crize nervoase de agitaţie sau de furie. Când sentimentul de culpabilitate devine intens. întrucât modul în care ne repartizăm activitatea şi odihna este acela care acţionează ca „sincronizor" esenţial. Maurice Debesse a studiat. să se sporească randamentul şi să se creeze un climat psihologic agreabil. în aspectele sale intelectuale şi afective. c ă p ă t a t ă î n familie. Orice cunoştinţă este relativă şi acelaşi obiect. CULTURĂ. Kawai) socot că acest fenomen apare şi în societăţile animale. elaborată de creierul nostru. Funcţia genitală feminină. Copiii sălbatici". adică utilizarea în scop terapeutic a proprietăţilor sedative sau excitante ale anumitor culori. Relaţia dintre personalitate şi cultură este atât de strânsă încât este posibilă descrierea unui tip mediu de francez. noţiune privind un lucru sau u n fenomen. are toate şansele de a apărea diferit fiecăruia dintre ei. că vrăbiile crecute în mijlocul canarilor imită cântecul acestora. a cocioabelor şi alcoolismului. stare a celui c a r e a c o m i s o faptă condamnabilă. impresie calitativă produsă de l u m i n ă a s u p r a ochiului. Prin folosirea judicioasă a culorilor pare posibil să se reducă oboseala. m a n i f e s t a r e bruscă a u n e i r u p e r i de echilibru. din 1976. obiectivă. să se mutileze şi chiar să se omoare. care permite integrarea individului în grupul său. Cultura este un fenomen de socializare. Knobil şi Ferin. Ciclurile biologice par ordonate în principal de alternanţa zilelor şi nopţilor şi de alte variaţii ale mediului. temperatură corporală etc. Cultura este aceea care transformă individul într-un tip determinat. la numeroşi indivizi găsim un sentiment mai mult sau mai puţin clar de vină subiectivă. Cultura îi dă omului umanitatea sa. a cofirmat efectele culorii asupra fiziologiei. care au fost crescuţi de animale. la ş c o a l ă s a u p r i n p r o p r i e experienţă. dintre care principalele sunt înţărcarea. La om. comportament sau inspiră acea angoasă a omului hăituit de o crimă nemărturisită sau imaginară. mai târziu. puii lor îl vor învăţa. prima criză fiind naşterea (intrarea în viaţă este însoţită de ţipete). Pe de altă parte. Fiinţa trece apoi printr-o serie de etape critice. care caută să determine efectul drogurilor şi medicamentelor în funcţie de ritmurile biologice. D. Omul posedă o ritmicitate nu numai în activităţi şi în alimentaţie. se supune unei periodicităţi cvasiorare: un flux important de hormoni hipotalamici la fiecare interval de 60-90 minute: o pulsaţie de hormoni hipofizari din oră în oră. sub numele de „criză de originalitate juvenilă". S-a descoperit că roşul provoacă o creştere a frecvenţei cardiace. Aceste ritmuri biologice sunt înscrise în patrimoniul genetic al vieţuitoarelor şi nu sunt influenţate decât în mică măsură de condiţiile de mediu. comportamentul revoluţionar al adolescentului. ştiinţă care a r e drept obiect de s t u d i u periodic i t a t e a fenomenelor biologice. în care regăsim principalele caracteristici naţionale ale fiecăruia. A. Alături de culpabilitatea reală. în cura psihanalitică. d e z v o l t a r e a corpului şi a s p i r i t u l u i sub a c ţ i u n e a mediului social. Gauss. curbă studiată s i m u l t a n a t â t de P. iar expresia emoţiilor lor este de Trebuie cultura considerată ca fiind apanajul omului? Numeroşi autori (RM. nu vorbesc. Există chiar şi o „cromoterapie". Hesnard a arătat că la baza oricărei nebunii stă o culpabilitate ireală. factorul cel mai puternic pare a fi de natură psihosocială. cum sunt fazele lunii şi succesiunea anotimpurilor. Unii deliranţi se acuză de toate faptele abominabile din lume. bazat pe învăţare. CULOARE. După psihanalişti. să se chinuiască. mai ales o reorganizare a ansamblului acestora. S-a observat. însă. prin presă şi radioteleviziune. F. E. s-a creat astfel „o nouă şcoală de muzică a grangurului" (W. care se exprimă inconştient în CURBA LUI GAUSS. educându-se totodată şi publicul. el poate determina nevroza şi chiar nebunia. englez. americanii E. Yerkes. CRIZĂ. de către CULPABILITATE. Laplace cât şi de K. adolescenţa şi menopauza. care exprimă violarea gravă a unei reguli. S. pe când verdele o diminuează. CUNOŞTINŢĂ. dar mai bine ar fi să se poată reduce criminalitatea luptându-se contra mizeriei. de exemplu. Orice societate umană. nu au în ei nimic omenesc: ei se deplasează în patm labe. menstruaţia la femeie etc. care caută cu stângăcie să-şi afirme personalitatea. efectuat de INSERM. care a fost bine studiată. puii de grangur izolaţi de părinţii lor sunt capabili să „inventeze" un cânt original pe care. se hrănesc ca dobitoacele. de personalitatea sa şi de metodele pe care le utilizează. acest sentiment şi-ar avea sursa în complexul lui Oedip". Emoţiile violente. care condiţionează dezvoltarea totală a membrilor săi. în lucrarea sa Universul morbid ni greşelii (1949). italian. Acestei sarcini preventive ar trebui să se consacre. intrarea în şcoală. de exemplu. CRONOBIOLOGIE. mai degrabă decât să se încerce integrarea în societate a celor care s-au îndepărtat de ea. caută să se pedepsească. Ceea ce numim „realitate" nu este decât o reflectare a lumii. posedă cultura sa. CURBA LUI GAUSS M. deoarece ca constituie o ameninţare de temut pentru valoarea sa personală. Ea există în toate societăţile umane şi probabil că şi la unele specii animale. Una dintre aplicaţiile practice ale cronobiologiei este „cronofarmacologia".CRIZA recursuri posibile. Atunci când cunoştinţele noastre sporesc. Achiziţia de cunoştinţe este în funcţie de mijloacele intelectuale ale subiectului.

care se bazează pe principiul ogivei lui Galton'. Dacă. să-şi imagineze clar viitorul. se comportă în acelaşi fel. DECROLY (Ovide). în funcţie de valorile lor. cativă şi agresivă a persoanelor care se cred frustrate. în care pedagogia se organizează în jurul trebuinţelor esenţiale şi intereselor fiecăruia: hrănirea. populaţia examinată se repartizează aproximativ în felul arătat. în general. Privită în linie dreaptă. De obicei aceştia sunt paranoici. fiind suficient să le citim pe ordonată. orânduirii unu lângă alta coloane de recruţi aşe/. Această etalonare*. de exemplu.evocându-se astfel propensiunea sa pentru intentarea de procese. reprezentativ pentru o populaţie determinată. CVARTILARE. prima decilă este cea superioară. un loc în care se studiază concret realitatea.aţi după înălţime. Prima cvartilă este valoarea variabilei care face ca 25 c/< din observaţii să-i fie inferioare. CVERULENŢĂ. invers. Distribuirea notelor în cazul unui bun test" ascultă de Icsjea normală. Decroly ar vrea să facă din şcoală prelungirea mediului natural al copilului. A cincea decilă corespunde medianei. este incapabil să delibereze multă vreme. r e a c ţ i e r e v e n d i - Curba lui Gauss: reprezentare normală a efectivelor in funcţie de note DECILAJ. Belgia. 1871 Uccle. Deciziile luate în grup sunt. 1932). apărarea împotriva pericolelor exterioare. veritabili „persecutaţi-persecutori". etalonare care divizează o distribuţie în patru părţi egale. Divizarea efectivului în zece părţi egale furnizează clasele („interdecilele") cărora le putem stabili valorile limită corespunzătoare. activitate utilă şi recreere. învăţătorul trebuie să-1 pună pe şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor şi lucrurilor care îl înconjoară. Copilul trebuie să lucreze folosind documentele 91 . administrăm un test psihometric la o sută de şcolari de aceeaşi vârstă. în terminologia anglo-saxonă. Se spune despre un cverulent că este „procesoman". se obţine o curbă care are aproximativ aparenţa unui S culcat sau a unei semiogive. el se decide prin impulsie. -* OGIVA L U I GALTON. ale cărui valori centrale şi dispersie sunt uşor de determinat. Unii adulţi. se obţin şiruri de lungimi diferite: la extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât există puţini pitici şi puţini uriaşi). în zece clase cu efectiv egal. dimpotrivă. La extremităţi se situează elevii cei mai slabi şi cei mai bine dotaţi. A doua cvartilă este mediana. cu un palier care reprezintă măsura cea mai frecvent întâlnită. Copilul. Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se numeşte „ecartul interevatilar". DECIZIE. pe care îi clasăm în ordinea crescândă a notelor primite. lipsiţi de maturitate. ci un clasament. Dacă. Cele mai multe dintre probele psihometrice moderne sunt etalonate pornindu-se de la valorile extrase din curba lui Gauss. în general. protecţia împotriva intemperiilor. divizare a unui ansamblu statistic. Baza tuturor acestor exerciţii fiind observaţia. Decilajul nu este o măsură. Alţii. D DEBILITATE MINTALĂ -> DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. alegere dintre mai multe posibilităţi. de exemplu. permite situarea unui individ în raport cu populaţia căreia îi aparţine. se arată incapabili de a alege. în terminologia franceză.CVARTILARE repartizarea normală a efectivelor. obţinem o curbă sub formă de clopot. pe când aceste şiruri ating lungimea maximă la valorile mijlocii. > DEVIAŢIE STANDARD. mai îndrăzneţe decât acelea luate individual. care se ruinează în procese şi uneori merg până la crimă pentru a răzbuna o pretinsă injustiţie. Decizia succede. unei deliberări. care trăieşte mai ales în prezent. medic şi psiholog belgian (Renaix. Dacă unim printr-o linie continuă punctele extreme ale fiecărui şir.

într-o perspectivă apropiată. subiectul este determinat să vadă ţiilor. 92 DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. Dezintegrarea unei funcţii superioare are deci ca efect descătuşarea funcţiei imediat subiacente.1934). peutice. prin referire la media populaţiei generale: un întârziat mintal se situează în acea arie a curbei care cuprinde 2. Educaţia copiilor deficienţi intelectual sau orbi. dar ea este în lucrărilor lucrărilor sae general provocată prin tehnici psihotera. fiecare controlând nivelul care îi este inferior. Jackson concepe sistemul nervos central ca pe o structură ierarhizată care cuprinde mai multe grade. ideea unei constituţii morbide persistă şi dă loc la cercetări asupra eredităţii psihozelor. 1947).l. memoriei (Disoluţiilc memoriei. totalitatea infracţ i u n i l o r în r a p o r t cu legile societăţii. al căror număr este sensibil stabil de la un an la altul (în Franţa procentajul mediu se situează în jur de b'/<v).ments de l'humeur. DEDIFERENŢIERE. persoane terne. Această leziune nervoasă are ca efect descătuşarea „conflictelor şi pulsiunilor arhaice sau inconştiente". de cântec şi de jocul dramatic. A fost şi director al Institutului de psihologie de la Sorbona (1951-1970). insuficienţă sau î n t â r z i e r e in dezvoltarea inteligenţei. refulate. liza sau psihodrama. cum sunt narcoanaliza. nuvele şi mai ales studiul Tinereţea lui Andre Gide (1957). ci din termeni plini de experienţele trăite. degradare membru al Academiei Franceze (1959). surdomuţi. Ey (19(X)-1977) a dezvoltat o teorie organodinamică a psihiatriei. motrice sau senzorială. incluse în şcolile primare şi în institutele medico-pedagogice'. 1907 . în care boala mintală este considerată „o formă de regresiune sau de stopare a vieţii psihice. Ca urmare a deficitului de inteligenţă. infirmi motor.(droguri halucinogene „tranchilizante" etc). Cu toate acestea. care dispun de tehnici şi de material pedagogic adaptat acestor cazuri. el îşi poate rezolva tensi. coeficientul de inteligenţă al deficientului intelectual este egal sau inferior lui 68 pe scara lui Wcchslcr. Psihologii utilizează metoda testelor pentru a aprecia nivelul de inteligenţă al persoanelor examinate.(Astereognoziile şi sensibilităţile cerebrale. poate justifica instituirea unei tutele. manifestându-se printr-o diminuare a bogăţiei activităţilor unui individ. Introdus în literatura psihiatrică de către A. A fost ales membrii -• ABREACTIE.logiei g şi psihiatriei contemporane datorită ţului tactil p ţ ţiilor alcoolice. psihana. care devin mai puţin specifice. Pentru a se exprima. dinţii nu erau bine plantaţi. mecanismelor fiziologice şi bioloclar cauzele tulburărilor sale şi să le critice. determinată de o tulburare a substratului său organic" (1951). Cititul. ci şi de desen. deşi s-ar putea crede contrariul. de modelaj. Lipsit de discernământ. doctor în litere la 35 de ani. acceptându-le şi rară este şi ea importantă: trei culegeri de integrându-le în viaţa sa conştientă. în acest caz este necesar să fie plasat într-un stabiliment potrivit stării sale. în majoritatea oraşelor franceze există clase de integrare şcolară" (Cl. Maladiile memoriei.Paris. devine la 39 de ani profesor titular la catedra de boli mintale şi ale enccfalului la Universitatea 1 pe care o ocupă până î DEFULARE. Fiecare societate are criminalii săi. acest termen a căzut în desuetudine. întârziatul mintal este inadaptat la societate. scrisul. în cazurile cele mai grave. —. gice ale electroşocului.2% indivizi inferiori din populaţia totală. prin acest termen se desemnează procesul de dezintegrare a funcţiilor superioare observate în cazul leziunilor cerebrale. subiect care prezintă o insuficienţă mentală. timide. calculul care se raportează la acest vocabular nu mai sunt exerciţii fastidioase. şterse. DEVIAŢIE STANDARD. dar numărul ŢĂMÂNT SPECIAL. nevrozelor şi arieraţiei. de exemplu). 1943). al Academiei de Medicină (1955). dimpotrivă.H. După o vogă abuzivă — se vorbea de degenerescentă când faţa nu DELINCVENTĂ. Agregat de medicină la 31 de ani. unile reprimând în mod voluntar tendinţele dereglărilor de dispoziţie (Les dereglepe care le socoate inacceptabile (repre. el se dovedeşte uneori incapabil de a-şi satisface trebuinţele şi de a avea grijă de dânsul. Pentru specialişti DELAY (dean). el nu dispune numai de limbajul scris sau vorbit. incapabili să urmeze clasele normale. naiv şi influenţabil. deficienţa intelectuală se poate defini statistic. 1987). care posedă o excelentă memorie şi o mare fluenţă verbală. Magnan (1890). progresivă a p e r s o n a l i t ă ţ i i . bine educaţi. centrele de interes) s-au bucurat de o mare DEFICIENT. Deficienţa intelectuală determină o incapacitate socială care. DELINCVENTĂ avea trăsături regulate. Datorită acestor 1942. La cealaltă extremă. ci lucrări vii.). urechile diforme etc. medic şi psihofiziolog francez (Bayonne. metoda globala. de dans. apoi DEGENERESCENTĂ. Dar pe fondul unor bruşte mişcări sociale (exod rural. psihofarmacologiei Drept urmare. în patologia nervoasă. în domeniul psihologicului acest mecanism este legat de regresiune.DEDIFERENŢIERE adunate de el însuşi. Depistarea deficienţilor pe plan intelectual nu este chiar atât de uşoară pe cât s-ar putea crede. evoluţie a unui proces care merge de la complex la mai simplu. legate de viaţa copilului. se face în instituţii specializate.S. Unii indivizi docili. . Exteriorizarea conflictelor interioare A exercitat o marc influenţă asupra psihopoate surveni accidental (cu ocazia liba. au cunoştinţe generale întinse care pot să inducă în eroare. emometode. acest concept pune accentul pe predispoziţia ereditară la boli mintale. -ARIERAŢIE. Metodele pedagogice ale lui Decroly (jocuri educative. ca urmare a cercetărilor lui J. Vocabularul nu este format din cuvinte goale. H. Jackson. acţiune de aducere în din c o n ş t i i n ţ ă a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r 197(1. Morel (1857) şi popularizat de V. întârziatul mintal nu suferă de nici o boală deosebită: este pur şi simplu un individ care nu reuşeşte să se adapteze în mod armonios grupului său social din cauza insuficienţei sale intelectuale. Opera sa litesiune*) sau. c a r e s e a c c e n t u e a z ă din g e n e r a ţ i e î n generaţie. au un bun nivel intelectual.

Schneck (1987). mai mult sau mai puţin durabilă. în lipsa acestuia. 2) depenîntotdeauna sărac. şomaj. memoria Poate exista dependenţă faţă de un este alterată. vor să mă împingă să comit acte imorale" etc). sunt de menţionat factorii psihosociali (alcoolismul părinţilor. grandoare. sărăcie. în ceea ce priveşte cauzele delincventei juvenile (31 000 de delincvenţi în Franţa în 1988).. război şi perioade postbelice) criminalitatea creşte considerabil (din 1963 în 1981 criminalitatea globală în Franţa s-a cvadmpat). bolnavul îşi exprimă în mod liber agresivitatea şi poate merge până la omor. hidrocefalie. Simultan cu inteligenţa.DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a industriei) şi mai ales în perioadele tulburi (recesiune economică. dezordine a gândirii care face ca fapte imaginare să fie luate drept fapte reale. ca în artcrioscleroză. frustrare. Temele delirante sunt nenumărate: persecuţie. dar ulterior s-a observat că această schemă nu se poate aplica la toate cazurile. a cărei caracteristică este afectivitatea. fabulaţie. mecanismele constitutive şi evoluţia lor sunt extrem de variabile. în 1986. Ei pot continua o activitate normală şi. atenţia devine deficitară. denţa psihică.M. dar şi în cele infecţioase. pe când idiotul a fo. ceea ce explică anumite sumului produsului toxic. ideile de grandoare şi demenţa". SCHIZOFRENIE. Dacă nu este tratat de urgenţă. datorată unei > BOALA LUI ALZHEIMER. ba încă procurarea plăcerii sau pentru disiparea se şi face ajutat de doi agenţi de poliţie) etc. de care se face uz pentru subiect fură ziua în amiaza mare un butoi de vin. psihoze halucinatorii cronice. Unele se asociază cu imagini atât de vii încât devin deliruri halucinatorii. .).S. Bolnavul. infecţie sifilitică). dispoziţia. care poate să apară în mod excepţional. în Statele Unite. dintre cei lipsiţi de calificare profesională.soane care este supusă unei fiinţe sau unui lucru. Toate funcţiile sunt atinse. numărul acestora s-ar ridica la 25 milioane. în general. de tulburări fiziologice şi psihologice Dementul — spunea J.. Demenţa se caracterizează. pe când adaptativă ce are drept consecinţă apariţia demenţa este o degradare a vieţii mentale. III R. culpabilitate. în 2-3 zile se revine la calm. V.1) dependenţa fi/. glo. pe care personalitatea conştienta a bolnavului nu le poate accepta.navilor sunt în vârstă de peste 60 de ani. în esenţă. Manifestările. labilitate afectivă. delirul ar fi expresia unor sentimente refulate. se poate obţine o regresiune importantă a tulburărilor prin suprimarea cauzei lor (tumoare. îl rostogoleşte până acasă. tează. în intoxicaţii (alcoolism. Este vorba de un episod acut al alcoolismului cronic. deliruri fantastice) ocupă un loc important în patologia mentală a adultului. nu se deosebesc de persoanele normale.st suspendată („starea de lipsă"). este atins simţul dorinţa imperioasă de repetare a convalorilor morale. distingând patru faze succesive: neliniştea. Potrivit concepţiei psihanaliştilor. Delirul paranoic ar avea aceeaşi rădăcină: ideea „îl urăsc" devine „el mă urăşte". altele sunt difuze. unei indispoziţii. la care se adaugă deficienţa intelectuală şi tulburările de caracter (80% dintre delincvenţii juvenili sunt arieraţi sau acuză tulburări de caracter). se vede înconjurat de animale scârboase (broaşte-râioase. după A. în secolul al XlX-lea. posesiune etc. descărcat de orice culpabilitate.. ~> CRIMĂ. Magnan a propus o descriere evolutivă a delirurilor. Familii întregi pot fi prinse în reţele delirice. istovire psihică. stare a unei perprintr-o deteriorare mentală. în Franţa. 1989]). carenţă de autoritate educativă. Unele leziuni sunt vizibile cu ochiul liber la autopsie şi au o localizare relativ ca aceea a tumorilor. şerpi. Sindromul demenţial este o manifestare a leziunilor cerebrale. Există deliruri împărtăşite de una sau mai multe persoane. într-adevăr.. PARANOIA.se estima la 300 000 numărul persoanelor atinse de demenţă severă.) şi delirul devine cronic. Delincvenţii se recrutează îndeosebi dintre bărbaţi (85%). afecţiuni organice a creierului. Starea delirantă nu implică existenţa unei deficienţe intelectuale. toxicomanie. datorită psihotropelor'. DEPENDENŢĂ. Această stare psihică. de afectivitatea lui şi de experienţele trăite. Unele forme de demenţă sunt curabile. delicte (cum este furtul din galantare sau subiectul prezintă o stare depresivă atentatele la pudoare) şi comportamentele anxioasă. DELIR. Aceasta este o sto. PERVERSIUNE. demenţa arteriopatică şi alte demenţe cu o etiologie diversă sunt incurabile. într-adevăr. bală şi progresivă. ideile de persecuţie. poate muri într-un acces convulsiv. impulsivitate etc. judecata este perturbată (un produs toxic. din cauza varietăţii şi importanţei lor. revoluţie.icu. Instalarea sa permanentă denotă o tulburare gravă a personalităţii şi modifică profund raporturile bolnavului cu anturajul său. Se disting două feluri de dependenţă: Demenţa nu este totuşi asimilabilă arieraţiei mentale'. Dar demenţele degenerative (senile şi presenile). Acesta crede că îi vine din exterior ceea ce de fapt îi aparţine („sunt pus să zic lucruri obscene. E. tremurând din tot corpul. discordii conjugale. şobolani. Esquirol — este intense atunci când luarea drogului este un bogat sărăcit. Câmpul conştiinţei se îngus. în faţa cărora se zbate şi încearcă să fugă. crescuţi în familii disociate (75% dintre ucigaşi şi 85% dintre hoţi). puerile: colecţionism. Actualmente interesul se îndreaptă asupra studiului fundamental al personalităţii. Delirurile cronice (deliruri paranoice.S. -• HALUCINAŢIE. DELIRIUM TREMENS. delir alcoolic acut sau delir tremurător. dar care survine în mod regulat după o „înţărcare" brutală a alcoolicului (clasificarea americană a tulburărilor mintale identifică delirium tremens cu „sindromul de înţărcare alcoolică" |D. atâta timp cât nu se abordează capitolul special al delirului lor. este imposibil de disociat delirul de biografia bolnavului. scăldat în sudori. Din acest moment. păianjeni. Unii bolnavi au o inteligenţă remarcabilă. mizeria afectivă a copiilor). se întâlneşte în maladiile mintale. care este o stare pare a dezvoltării intelectuale. fiecare aducând un nou argument suplimentar care întăreşte convingerea membrilor grupului. Majoritatea bolDEMENŢĂ. în urma creşterii dozelor de alcool.

în acest caz se ţine seama atât de aspectul formal al desenelor (amplasarea pe suprafaţa hârtiei. toţi reacţii emoţionale când răspunde la anucopiii. Potrivit datelor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii (O. Şi la om deplasarea este un fapt de observaţie curentă: un tată de familie. Sentimentul de inferioritate care rezultă de aici îi sporeşte şi mai mult melancolia. Acest mecanism. simplu şi încântător. DETECTOR DE MINCIUNI. pusă în faţa unei oglinzi. scădere a randamentului şcolar. a unui loc de muncă. pronosticul rămâne sumbru. nu mai plânge şi cade într-o stare letargică.M. Spitz) ansamblul de dezordini fizice şi psihice care se instalează progresiv la copilul mic separat de mama sa după ce a avut cu ea o relaţie satisfăcătoare de cel puţin şase luni după naştere.S.). Freud a arătat cum este pusă la lucru deplasarea în elaborară viselor. în afară de depresiile constituţionale. folosindu-1 ca psihogalvanometru pentru răspunsurile test de dezvoltare mentală.. şefi de întreprindere). care dezvăluie universul copilului. O păsăruică. de dimisimpla imagine în creion sau în peniţă. relativ puţin numeroase. mai mult sau mai puţin durabilă.e cen/ura.în general. ar exista 6-7 milioane de persoane afectate de acest sindrom. fiind de asemenea lipsit de orice iniţiativă. Utilizându-se simultan un ales în studierea copiilor. El suferă din cauza neputinţei sale şi are impresia că facultăţile sale intelectuale. Anxios.). de exemplu. muştruluit de şeful său.DEPLASARE DEPLASARE. -> CARENŢA AFECTIVA. se regăseşte în simptomcle nevrotice şi. La 2-3 ani copilul nu poate siunii arteriale. uneori enurezie). se disting depresii reacţionate în faţa dificultăţilor vieţii (conflictul cu un superior ierarhic. dispoziţie relativ stabilă generată de un exerciţiu prelungit. ansamblu de linii şi conîn mod obişnuit. Dacă separaţia afectivă nu trece de 3-4 luni. se apucă să ciocănească cu pliscul o ramură de copac. Pentru studierea caracterului copiilor se utilizează desenul liber sau cu temă.F. 1985) pot determina de asemenea o depresiune nervoasă. aceste tulburări pot să dispară. spre a face să eşue/. Benton). care se poate . exasperată că nu-şi poate înfrânge „rivala". detecCerându-le să deseneze un „om". destinate aceloraşi scopuri. Depresia există şi la copil. mecanism psihologic prin care o şarjă afectivă (emoţie. agresivitate. Cele mai afectate sunt femeile măritate din clasa muncitoare (60%) şi persoanele care au un nivel de instruire superior (cadre didactice. cognitive. alegerea culorilor). Dincolo de acest termen. psiho.. Pedopsihanaliştii se servesc de desene pentru a înţelege dramele infantile şi pentru a-şi ajuta tinerii pacienţi să le depăşească. printr-o dereglare de dispoziţie (plictiseală. stare morbidă. care permite să se controleze cu DETERIORARE MENTALĂ. trăirile sale. nuarea rezistenţei electrice a pielii şi de însemnând şi desenul în culori. după trei luni faţa copilului împietreşte într-o expresie de tristeţe. un pneumograf pentru descifrare a caracterului şi afectivităţii. formate prin repetarea regulată a unui eveniment. desenează în acelaşi fel. în general. dezinteres. DESEN. Pentru ca aceasta să se formeze este necesar ca organismul să fie pregătit. grosimea liniilor. exil. Psihologii utilizează desenul mai ale creierului. se obţin diferite înregistrări decât mâzgăli. HOSPITALISM. privirea îi este goală. sociale etc.P.). indiferenţă) şi tulburări de comportament (instabilitate. Etologii au descris pe larg activităţile de substituţie la animale. o situaţie dată se însoţeşte de modificarea în psihologie. măsurarea ritmului respirator şi un sfigDesenul evoluează o dată cu dezvoltarea mograf pentru măsurarea pulsului şi a prepsihologică. dezgustat. ca mijloc de electrodermale*. oricare ar fi originea lor etnică sau mite întrebări sau pronunţă anumite socioculturală.torul de minciuni rămâne un instrument loaga americană F. S. răspunsul emoţional la tururi ale unei figuri. în Franţa. de vârsta matură (între 45 şi 54 de ani). constând în reproducerea de „forme geometrice" (Rey. aparataj complex bazat pe asocierea de cuvinte şi pe efectele fiziologice ale emoţiilor. să fie matur spre a o recepta: un copil nu poate învăţa să meargă sau să scrie dacă nu a atins un anumit nivel de maturizare". opoziţie. DEPRINDERE. Există deprinderi motorii. Ea se manifestă. de a o fixa în reţeaua automatismelor. personal administrativ. subiectul deprimat este incapabil să înfrunte cea mai mică dificultate. Până la vârsta de 6 ani. micuţ troglodit. bulimie sau iuiorexie. cu soţul/soaţa. descurajat. Se numeşte depresiune anaclitică (R. Goodenough* a stabilit foarte imperfect. copilul sfârşeşte prin a refuza orice contact uman. fie direct. mai târziu el încearcă să grafice după care este posibil să se stabirespecte un model. un bun test de inteligenţă. un regim alimentar prea sever. în pofida calităţilor sale. la întoarcerea acasă se va lua de soţia sa sau de copil. iar la 5-6 ani ştie să lească dacă subiectul examinat prezintă „deseneze". unul dintre procesele fundamentale ale funcţionării aparatului psihic". cuvinte. în toate formaţiunile inconştientului. de a-i scleroza spiritul şi afectivitatea. micşorarea zilei (Rosenthal. fie într-o formă simbolică. Doarme prost. Deprinderea prezintă totuşi pericolul de a sărăci fiinţa umană. singură96 DETERIORARE MENTALA tate etc). guire intelectuală. nu mai progresează în dezvoltarea psihomotorie şi pierde din greutate. Funcţia deprinderii este economică: ea liberează spiritul de actele care pot fi automatizate (mersul. Există şi alte desene-test. Surmenajul. cât şi de conţinutul acestora. sunt degradate. inclusiv variaţii determinate ale undelor electrice acuarela.O. Una din cauzele acestor tulburări este necazul suferit de părinţi (dare afară din serviciu. cu copiii. DEPRESIE. mai ales atenţia şi memoria. La început mofturos şi plângăcios. realizat în 1987. boală etc). în toate cazurile. caracterizată îndeosebi de tristeţe şi de o scădere a tonusului şi energiei. conducerea unui vehicul. potrivit unui sondaj al Institutului francez de opinie publică (I. pierderea unei fiinţe dragi. deplasarea (sau activitatea substitutivă) permite reducerea tensiunii. vlăuşurinţă nivelul intelectual al copiilor. termenul desen depăşeşte ritmului cardiac şi respirator. pulsiune) este transferată de la obiectul său veritabil către un element de substituţie. Repetarea nu este însă singura condiţie a deprinderii. 5-10% din populaţia mondială ar prezenta tulburări depresive.

unul dintre cele patru tipuri morfologice esenţiale.DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezut că dezechilibrul mental este constituţional. Bolnavul. deplina realizare de sine. structuri şi funcţii noi (unele devin neuroni. o vastă cultură şi multă intuiţie. deosebit de exigenţi. o ambianţă stabilă şi plină de căldură. acestea se diversifică în noţiuni specifice. Cu toate acestea. cu scopul de a înţelege fenomenele care se produc în mulţimi restrânse. în clasificarea lui C. ansamblu de tulburări psihologice sau psihosomatice provocate la elevi de unele cadre didactice. pierderea acestui simţ de orientare se dovedeşte durabilă. ea trebuie să fie raportată de funcţionare care îl conduc pe sugarul la subiect. trecerea de la general la particular. există un anumit număr de legi valabile pentru toţi. de la o condiţie globală şi omogenă la alta mai specială şi eterogenă. Sugarul mic. Expresiile sale emoţionale. remarcăm aici pusee rapide. să fie privită în istoricitatea sa supus principiului plăcerii (limitat la simpla şi în relaţie cu mediul acestuia. comportamentul se diferenţiază şi minimum de ipoteze. chiar şi urină. al celor inferioare. Progresiv. apar noi forme dentă şi variată. de exemplu. altele celule senzoriale etc. de exemplu. Utilizarea baby-tests permite psihologilor să ştie dacă dezvoltarea copiilor mici se face în mod normal. Descrierea din această nosografie care se apropie cel mai mult de dezechilibrul mental corespunde personalităţii antisociale. despre care nu păstrează decât o vagă amintire. Sub influenţa condiţiilor principii: informaţia trebuie să fie abunfiziologice şi socioafective. perplexitate.M. Cunoaşterea procedează după acelaşi principiu: la start posedăm câteva idei generale asupra unei chestiuni. rătăcire. ele capătă forme. DIGESTIV. adică maturizarea sistemului nervos se realizează în aşa fel încât copilul dobândeşte mai întâi controlul capului. iar conduita sa socială devine mai selectivă. Această trebuinţă de nestăpânit poate . se înfurie. multiplică temele pentru acasă. fiinţa umană devine tot mai independentă Diagnosticul psihologic este un act de de contingenţele exterioare. dar. o mare experienţă. demenţă. timp în care subiectul este cufundat într-o profundă stare de beţie. în anumite afecţiuni (confuzie mentală. se îmbogăţeşte progresiv. Condiţiile optime pentru ca aceasta să se deruleze în mod armonios sunt: o bună igienă. timp de mai multe zile. în special carenţei de autoritate. DIFERENŢIERE. Acest tip corespunde endomorfului* lui W. incapabil să diferenţieze părţile spaţiului său vital şi să le restructureze într-un ansamblu coerent. Nu rareori învăţătorii se arată cel puţin neîndemânatici cu elevii lor. reculuri. la început nediferenţiat. Grupul de diagnostic este o echipă de persoane cu orizonturi diferite. care pot dezvolta o aversiune faţă de şcoală şi chiar faţă de studii în general. sindromul lui Korsakov). Apare mai ales la subiecţii ciclotimiei. erorile de diagnostic sunt eliminate şi nu mai vedem. -• SETE. DIDACTOGENIE. întrucât el condiţionează 100 . stagnări.va explica maximum de fapte graţie unui gresiv. Diferenţierea caracterizează dezvoltarea unui individ. interprecăutare a satisfacerii trebuinţelor) la starea tarea' cea mai probabilă va fi aceea care de adult conexat principiului realităţii. a funcţionării unui grup sau a situaţiei unei întreprinderi. surmenaţi sau excedaţi de sarcina lor. El cere din partea psihologului stăpânirea perfectă a tehnicilor. la sfârşit. tendinţă excesivă de a consuma băuturi alcoolizate. ramificându-se în varietăţi distincte. care este trebuinţa imperioasă şi permanentă de a consuma orice fel de băuturi. DIPSOMANIE. confundă trecutul cu prezentul. reacţionează la durere prin agitaţia întregului său corp. de exemplu.) La fel. dar în mod practic niciodată o dezvoltare lineară. alţii. dura mai multe zile. îngrijiri marcate de afecţiune. uneori periodic. dezbinării familiale. Munca de echipă înlocuieşte din ce în ce mai mult actul individual. dacă subiectul nu are altceva la dispoziţie. copii care suferă de carenţă afectivă consideraţi a fi arieraţi şi nici tumori cerebrale rămase nediagnosticate. apoi al membrelor superioare şi. 101 DIAGNOSTIC. O observăm în toate domeniile. Tentativele terapeutice şi de inserţie profesională sunt adesea decepţionante. Conceptul de „dezechilibru mental" este absent din nosografia americană (D. se rătăceşte în locuri cunoscute. serie de etape prin care trece fiinţa vie spre a-şi atinge soane. pe când copilul mai în vârstă se mulţumeşte să sustragă segmentul corpului afectat de excitaţia neplăcută. La început toate celulele DIPSOMANIE rezultate din segmentarea oului sunt identice. comportamentul copilului mic. care acceptă să trăiască. Datorită cooperării. închizându-se în mutism sau cufundându-se în depresie. -* PSIHOPATIE. S-a stabilit. Kretschmer. că dezvoltarea psihomotorie urmează o axă „cap-picioare" (numită şi axa cefalo-caudală). DEZORIENTARE. Sigaud (1908). Fiinţa umană se situează într-un mod implicit în timp şi în spaţiu. dar îi zdrobesc pe copii. Unii. concluzie logică a o serie de investigaţii destinate înţelegerii comportamentului unei perDEZVOLTARE. Pro. primă importanţă. Acest proces este pus la lucru încă de la fecundare. Procedând astfel. însă în prezent se acordă o importanţă determinantă influenţelor educative. se crede acasă la el pe când este la spital şi chiar nu izbuteşte să pună ordine în propria sa schemă corporală'. care se caracterizează printr-un abdomen voluminos şi importante trebuinţe vegetative. ei îşi descarcă tensiunea nervoasă.S. devin mai precise.însă. tratamentul şi evoluţia ulterioară a subiectului. experienţe comune. la început limitate la plăcere şi durere. Fiecare fiinţă umană are un ritm de creştere care îi este propriu. III). Sheldon şi picnicului* lui E. Orice diagnostic se bazează pe trei mari La om dezvoltarea nu se reduce la simpla creştere. pe măsură ce reflectăm şi achiziţionăm cunoştinţe. instabilităţii mediului de viaţă. Dipsomania trebuie deosebită de potomanie. tendinţă care se manifestă intermitent. H. îşi ameninţă sau îşi umilesc şcolarii.

dinţi. dacă în dislexie găsim adesea factori afectivi asociaţi cu dificultăţi de organizare spaţio-temporală. în vârstă de 15 luni. pedagogice. Corectarea acestor tulburări este posibilă prin reeducare condusă de un specialist (ortofonist). că cu cât învăţătorul este mai experimentat. deasupra şi dedesubt etc. Avem de-a face cu un fenomen ale cărui cauze sunt complexe. însă. al cărui echipament nervos. Lucrul acesta este posibil în măsura în care copilul este pus în mod prematur să înveţe să citească (înainte de şase ani) şi dacă nu se aşteaptă agravarea tulburărilor observate. tulburare de articulare verbală datorată malformaţiilor sau unor leziuni ale organelor periferice ale fonaţiei (limbă. de o absenţă a curiozităţii intelectuale. t u l b u r a r e privind învăţ a r e a cititului. în loc de a-1 hărţui şi de a-1 ocărî pe şcolar. inteligenţi (10%. Un copil poate fi supradotat într-un domeniu şi total deficient în alt domeniu. legată de perturbări de origine emoţională. este util ca el să fie prezentat la o consultaţie specializată.ci şi şcoala. intelectuală şi afectivă a unui copil cunoaşte progrese.. la ieşirea din şcoală 25% dintre copii nu stăpânesc împărţirea (55% în ca/. deficienţi la ortografie. să citească fără poticneli: inversează silabele (caramad în loc de camarad. un copil de şase ani învaţă să citească fără dificultate. sincron şi a r m o n i o s . surditate. ei nu reuşesc. Unii se revoltă. care au a-şi modifica îndeosebi atitudinea.DISARMONIE DISARMONIE. cu o frecvenţă regulată la clasă. psihomotricitatea şi împlinirea afectivă. opriri (fixaţie*) şi chiar reculuri (regresii*). într-o cantitate deloc neglijabilă. ci modificarea sistemului de gândire al şcolarului. dacă nu a fost suficient de stimulat în acest sens sau dacă faptul de a merge i se pare periculos. DISLALIE. subiectul bolboroseşte. a corobîîn loc de a coborîetc. asociată uneori cu un sprijin psihoterapeutic. De preferat este. Scrisul se lăbărţează în toate sensurile. După J. în mod obişnuit. să se evite de la bun început această tulburare.. în care intră toate discordanţele dezvoltării intelectuale şi afective. DISGRAFIE. în pofida eforturilor lor şi ale învăţătorilor. neprezentând nici o deficienţă senzorială (miopie. spre opt sau nouă ani. ca în afazie. Vedem deci că nu numai elevul este în cauză în cazul discalculiei.) sau motorie. El trebuie în primul rând învăţat să-şi organizeze spaţiul şi timpul prin exerciţii adecvate. DISCALCULIE.. dimpotrivă. Prin consecinţele sale sociale şi psihologice. nici unul dintre aceşti factori nu-i sunt proprii. Boutonier) sunt rău cunoscute. DISARTRIE. achiziţia de cunoştinţe. unii şcolari eşuează în calcul pentru că nu înţeleg enunţurile problemelor. cu atât mai puţini dislexici găsim în clasa sa (E. alţii se deprimă sau adoptă o atitudine de nepăsare.şorţ"etc). Deficienţi la citit.în parte afective şi. în acelaşi fel. ceea ce i-a făcut pe unii autori să spună că această tulburare este legată de organizarea cerebrală. cu posibilitatea unei evoluţii spre psihoză. buze. dezvolt a r e care nu se realizează în modul a ş t e p t a t . neglijează celelalte materii. ci se intervine reeducativ din primul moment. de o predominanţă a emisferei drepte. nu ştie prea bine de unde să înceapă să facă adunarea). Dificultăţile grafice care apar la copii cu o inteligenţă normală sunt adesea datorate unei contracţii mulsculare exagerate. Numim Jisarmonie evolutivă organizarea patologică a personalităţii. Această anomalie se ameliorează şi chiar dispare complet prin reeducare psihomotorie şi grafoterapie". . silabele sunt repetate. Alţi cercetători însă (J. DISFORIE. La reeducare se poate recurge indiferent de vârstă. Disartria are o origine centrală. Cauzele acestei „infirmităţi sociale" (J. încurcătura este însă trecătoare. un copilaş normal. t u l b u r a r e a vorbirii.) şi mutilează cuvintele şi frazele până la a le face de nerecunoscut.ul în care operaţia cuprinde numere zecimale). Vogler (1988). ea observându-se mai ales în unele boli organice ale creierului. Este vorba în acest caz de o stare prepsihotică. Subiectul pare dezamăgit. Dar nici un fel de reeducare nu reuşeşte fără participarea activă a părinţilor şi învăţătorilor. Sănătoşi la minte. Subiectul este în imposibilitatea de a pronunţa corect un cuvânt sau un sunet determinat (el va spune „ţe" în loc de „ce". şcolarul nu izbuteşte să-şi depăşească dificultăţile. pe care este necesar să o aprofundam. Scopul nu este o nouă învăţare a cititului. -• DlSARTRIE. dezgustaţi de eşecurile lor. după B. Dificultăţile lateralizării. de exemplu. Această tulburare însoţeşte destul de adesea dislexia" şi. dislexia constituie o importantă problemă pedagogică. Articularea cuvintelor este defectuoasă. ei se descurajează. demenţa" sau paralizia generală* de origine sifilitică. Dacă.. tulburare a scrisului. Există. • • > TEORIA OPERATORIE. osos şi muscular este suficient pentru a merge. Discalculiile sunt numeroase. să fie reabilitat. t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e caracterizată printr-o slăbire a interesului pentru viaţă şi un sentiment general de insatisfacţie. altele. De exemplu. după primele două luni de exerciţii. Dar mulţi şcolari. într-adevăr. Creşterea fizică.) sunt fapte frecvente. „sorţ" în loc de . s-a putut constata. de Ajuriaguerra) cred că ar fi mai degrabă vorba de lipsa motivaţiei de a învăţa. Unele cazuri de dislexie se ameliorează spontan. vocabularul lor fiind insuficient. cum sunt delirium tremens". ca şi aceasta. disarmonii privind dezvoltarea funcţiilor intelectuale. nu o va face dacă nu o doreşte. vălul palatin. are la bază dificultăţile de organizare spaţială (şcolarul. în realitate. Pe de altă parte. ea dispărând în urma unei reeducări adecvate.). lasă serioase sechele. căutând uneori o excitaţie artificială în alcool sau drog şi putând sfârşi prin sinucidere. încurajat. devin elevi dezabuzaţi. perturbare în învăţ a r e a calculului la copii care posedă totuşi o inteligenţă normală. Malmquist).. ale orientării în spaţiu (a şti unde este dreapta şi unde este stânga. La adulţi se întâlnesc tulburări de caicul în stările de degradare intelectuală (asemenea tulburări pot fi unul din primele simptome ale demenţei) sau ca urmare a unei leziuni a cortexului cerebral. important este să fie redusă anxietatea. la fel ca stângăcia' contrariată. DISLEXIE. nu respectă liniile şi devine ilizibil. -<• DlSLALlE. discordanţă în dezvoltarea a n u m i t o r funcţii. în parte ereditare. Hallgren) nu reuşesc să o facă. dezabuzat. învăţarea şi motivaţia. în dezvoltare intervin cel puţin trei factori: maturizarea.

ectomorfîsm\ mezomorfism'. Leziuni localizate în această zonă determină tulburări de dispoziţie. fără a fi însă disortografici în sensul arătat. Disortografia se datorează unei proaste organizări spaţiale (confuzie între dreapta şi stânga. Omul are nevoie de coerenţă logică şi de armonie afectivă. Ea pare legată de constituţie şi depinde de un mecanism neurofiziologic controlat de diencefal (baza creierului). de exemplu. Dispoziţia le dă emoţiilor coloratura lor afectivă. în Franţa. alta inconştientă: de exemplu. într-un moment sau altul. fie ele de origine traumatică (rănire). discurs incoerent etc. gravă şi durabilă. Pentru a reduce această „disonanţă". cercetări bazate pe controlul statistic. unde o căsătorie din două se termină cu divorţ. întreprinse din 1922 de către M.DISOCIERE DOCIMOLOGIE prea puţin diferenţiate. au suferit. pe un eşantion reprezentativ de peste 2 000 de elevi din cursul mediu. atletic' şi picnic'. de asemenea. Literele 104 . deplasare a atenţiei unui'subiect asupra unui obiect diferit de acela care îi ocupa iniţial câmpul conştiinţei. sau să-mi modific eu însumi poziţia. Dai. infecţioasă. Unul dintre prietenii mei.examenele tradiţionale rezistă 106 DISORTOGRAFIE. Această creştere are cel puţin trei cauze: punerea sub semnul întrebării a familiei în forma ei tradiţională. Pieron. Arareori soţii se despart fără ură şi arţag. în acest scop se introduc pauze în perioada de muncă şi se reduc zgomotele nocive. tulburare a dezvoltării corporale caracterizată de dizarmonie şi diformităţi. clivare). Lucrul acesta a dus la atât de mari divergenţe în notare încât s-a putut vorbi de scandal. Distracţia se poate datora şi conflictului a două motivaţii. în sistemul lui W. de pildă. Weinberg (1927-1933). aproape 40% dintre copiii ai căror părinţi au divorţat. pe acela de Spaltung (= despicare. P. caracterială sau culturală. Numărul şcolarilor care au o proastă ortografie. DISPOZIŢIE. mai mult de 50% dintre şcolari ignoră acordurile participiului trecut. care sare de la scripcă la iepure. De exemplu. iar 70% fac cel puţin şase greşeli la o dictare. Se întâmplă. p şi q). iar locul lor în cuvinte nu este respectat. Distracţia corespunde unui mecanism de apărare inconştient al persoanei în faţa unei situaţii neplăcute. în acest caz nu mai este vorba de un cusur al atenţiei. Kretschmer. de o stare depresivă. este foarte ridicat. studiu ştiinţific al metodelor de practicare a examenelor şi concursurilor. DISPLAZIE. emanciparea femeii. zigzaguri brutale ale cursului gândirii. DISOCIERE. DISTRACŢIE. dar şi — în unele cazuri — dificultăţilor afective ale copilului. pot să ducă la modificări ale dispoziţiei. copii pe care ea i-a studiat timp de 15 ani. DIVORŢ. să resping informaţia primită („nu cred că şi-ar putea trăda ideile") sau să-i minimalizez importanţa („îşi va da repede seama de greşeala făcută"). ca această armonie să fie perturbată de evenimente neaşteptate. Aş putea. Aş putea. fluctuaţii ale căror consecinţe sunt uneori dramatice. Pentru băieţii în vârstă de 6 până la 8 ani pierderea tatălui echivalează cu un doliu. tulburare privind învăţarea ortografiei. fie prin grafismul lor (m şi n. Chaslin utilizează termenul „discordanţă". iar E. sus şi jos). Le trebuie în medie 10 ani ca să accepte situaţia. dar cel mai adesea este asociată cu dislexia*. stare afectivă fundamentală care poate să oscileze între polii extremi ai mâhnirii şi bucuriei. în general. ci de restrângerea câmpului conştiinţei. concept propus de L. aceea a savantului izolat (distras) de lume din cauză că trăieşte consacrat cercetării sale. Festinger pentru a desemna indispoziţia psihică datorată faptului partajării între două sau mai multe idei contradictorii. tumorală e t c . rupere legală a căsătoriei. Kretschmer. flexibilitatea legislaţiei. în 1900. ceea ce îi dă un aspect lipsit de armonie. una conştientă. se număra un divorţ la douăzeci de căsătorii. fie prin pronunţare (v şi /)• sunt confundate. Laugier şi D. La schizofrenic. ruptură de armonie. DOCIMOLOGIE. pe când în 1988 această proporţie se apropia de unu la trei. umeri înguşti şi braţe firave. displazia este un tip morfologic care prezintă devieri în raport cu cele trei tipuri prinicipale: astenic* (sau leptosom). displazia este o variabilă care se adaugă celorlalte trei componente fundamentale: endomorfism*. Parisul a şi atins nivelul Statelor Unite. Pentru a descrie asemenea simptome. DISPLASTIC. în clasificarea lui E. anul II. adoptând o altă opinie. După J. H. o uit în buzunar. notăm bizarerii în comportament: surâsuri în timp ce îşi exprimă durerea. dislocarea Eului bolnavului. însă. tip fizic care reuneşte caracteristicile ce aparţin celorlalte trei tipuri: picnic. Uneori o întâlnim izolat. în sistemul biotipologic al lui E. Notarea probelor de către profesori nu este niciodată cu totul obiectivă. au arătat fără echivoc marea lor imprecizie. un subiect poate să aibă picioarele scurte şi groase. Aproape întotdeauna divorţul este punctul final al unei neînţelegeri conjugale. Diferite experimente permit să se presupună că există un aparat de control care filtrează mesajele senzoriale şi nu lasă să ajungă la cortex decât pe cele mai semnificative. în germană. Persoanele la care predomină această variabilă aparţin tipului dizarmonic. dislocare a personalităţii. după ce am scris o scrisoare care mă contraria. în industrie se fac eforturi de a se diminua fluctuaţiile atenţiei. Sheldon. de exemplu. leptosom şi atletic. mărturiseşte deodată în public opinii politice contrare acelora pe care le profesez eu. continuate de H. Există însă şi o altă varietate de distracţie. ceea ce înseamnă o transformare în anturajul meu. Fiecare are criteriile sale de referinţă. Copiii sunt însă cei care suferă cel mai mult de pe urma acestei situaţii. să o rup cu prietenul meu. Potrivit unei anchete efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale (1987). Aceste simptome exprimă perturbarea psihicului. Bleuler. a cărei origine poate fi sexuală. Primele cercetări sistematice asupra examenelor tradiţionale. toate leziunile cerebrale. şi H. DISONANŢĂ COGNITIVĂ. Wallerstein (1986). va trebui să recurg la un alt element care mă va ajuta să depăşesc contradicţia şi să-mi regăsesc echilibrul interior.

iar dorinţa mea de a mânca. cum sunt barbituricele. Este aproape imposibil Număr de interpelări pentru folosirea de să se lupte împotriva plăcerii obţinute fără droguri din anul 1965 în anul 1987 107 . 20. Etude psychosociologique (1907). Olds (1954). 1945). într-adevăr. cum sunt cânepa indiană în Statele Unite. în asemenea condiţii.MEDIATOR CHIMIC. DORINŢĂ.R. putem spune că toxicomanii au în comun căutarea unei plăceri imediate.T.I. Statisticile arată însă că înrobiţii consumului de droguri se recrutează din rândurile indivizilor celor mai defavorizaţi şi mai prost integraţi din punct de vedere social: 0. redactată prin prisma „teoremei" că psihologia poporului român înseamnă aproape exclusiv psihologia ţăranului român. cum sunt alcoolul.C. tendinţă devenită conştientă de obiectul ei. care traduce utilizarea unui excitant. stă la baza vieţii active. ceaiul. cu livrate decât pe bază de reţetă medicală. generată de această trebuinţă. a făcut studii de specializare la Sorbona şi a urmat cursurile Şcolii de înalte studii morale şi sociale (1901-1903). 2) drogurile exaltante. morfină. 1988). Le probleme de Iu conscience.61% persoane fără o profesie definită (O. Dopajul este un fapt frecvent la intelectualii sau la sportivii care vor să sporească în mod artificial capacităţile lor mentale sau fizice. Foamea. se produce un fel de „inerţie" sau de nonreacţie a acestor structuri cerebrale la activităţile fizice sau intelectuale. ale cărei legi sunt încălcate? Şantajarea adesea prezente în farmacia familiei. 4) stimulentele psihice sau psihoanalepticele. dibăcia. în mod corelativ. căci în toţi timpii Românii au avut nevoie de ele". transformată într-o capcană fără ieşire? Răspunsurile nu pot fi nici exclusive şi nici generale. Ciclistul britanic Tom Simpson a murit din această cauză la urcarea unei pante la Ventoux (1967). într-adevăr. heroină. DROG. înşelăciunea şi făţărnicia. provoacă sentimente şi pasiuni. aceste substanţe stimulează „centrii plăcerii" descoperiţi în creier de J. deşi este adevărat că voinţa nu se exercită fără o prealabilă dorinţă. este necesar să survină un obstacol. aceasta nu implică în mod automat actul voluntar.S. s-au păstrat la Românii din toţi timpii.DROG totuşi tuturor asalturilor. care sunt lipsite de încrederea în sine sau care vor să se iluzioneze. de exemplu. riscul de a muri. Dacă mănânc fără a-mi fi foame. produs natural sau sintetic capabil să modifice comportamentul consumatorului şi să genereze o dependenţă. cafeaua. 3) halucinogenele'. Vâlcea. Ea dă vieţii afective tonalitatea ei. 1875-Bucureşti. DRĂGHICESCU (Dimitrie). a alocat 3. a căror recompensă' normală era plăcerea.72% salariaţi şi 49. eterul şi acetatul de anii prezent în unele cleiuri. unde a predat şi psihologia etnică. jud. autorul afirmă: „Viclenia. DOPAJ sau DOPING. DOPAMINĂ . Recurgerea la dopaj denotă personalităţi slabe. Dorinţa de a se afirma. dar şi amfetaminele". dorinţa nu va avea timpul să apară.dolari luptei împotriva acestui flagel. termen derivat din verbul englez to dope. alor săi? Imprudentă curiozitate. Aceleaşi structuri. Plăcerea exclusiv fizică? 5) hipnoticele. care cuprind îndeosebi cocaina şi opiaceele (opium. am săvârşit o faptă eroică sau pur şi simplu ne-am terminat în mod satisfăcător munca. 0.5 miliarde de indiană). acestea din urmă nefiind şi atâtea persoane să recurgă la drog.08% cadre superioare. sfidând societatea. ca să apară. Drogurile pot fi clasate în cinci grupe: 1) stupefiantele sau „drogurile dure". Este o practică periculoasă. încă nu este clar ce le împinge pe atâtea duse ca tutunul. La realitede l'Esprit (1928). codeină). Folosirea drogului nu ar fi atât de blamabilă dacă stimularea repetată a centrilor plăcerii nu ar duce la obişnuinţă'. Cu toate acestea apar câteva ameliorări. Alte scrieri: L'eternel feminin (1905). cum sunt dubla corectare a lucrărilor scrise şi luarea din ce în ce mai mult în considerare a dosarului şcolar al fiecărui elev. ceea ce necesită doze mereu crescute. Licenţiat al Facultăţii de Filosofie şi Litere din Bucureşti (1901). toxicomania* a devenit sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii francezi sunt consumatori de cânepă una din preocupările majore ale guvernului care.67% cadre medii. numite şi sistemul recompensator al creierului. După un semestru de studii la Universitatea din Berlin (1903-1904). a obţinut doctoratul la Facultatea de Litere din Paris (1904). nu-i rămâne subiectului deziluzionat decât disperarea sau întoarcerea la drog. în această grupă găsim pro. să doresc să 106 mănânc şi totuşi să nu fac nimic pentru a-mi satisface trebuinţa. Dorinţa ia naştere din frustrare. în ampla lucrare Din psichologia poporului român (1907). pot fi conştient de faptul că îmi este foame. Pe de altă parte. care am văzut că erau note de seamă din psichologia Dacilor şi Romanilor. sociolog şi psiholog român (Zăvoieni. ne procură bucuria atunci când am realizat o operă frumoasă. este o trebuinţă" pe care eu caut să mi-o satisfac.. în 1905 a fost numit conferenţiar de psihologie socială şi sociologie la Bucureşti. Docimologia ar vrea să obţină o perfecţionare sensibilă a metodelor de examinare şi o formaţie tehnică a examinatorilor. Cu toate acestea. în 1987. este conştientizarea situaţiei respective. obţinută fără efort.

numeroase lucrări. capabilă să femeile însărcinate beneficiază de psihoanalizeze situaţia. că ea suferă care îşi are receptorii săi. dacă nu 108 . mame faţă de copilul nedorit poate să tran. DURKHEIM cumva mai mult. care provoacă o reacţie a organisîn orice mesaj rostit se pot distinge două mului. deoarece intonaţia contrazice ordinul. dintre care un Tratat de psihologie (1923) şi Noul tratat de psihologie (şapte volume. Melzack şi P. în apărare al organismului. având drept expresia „fă-o!" putem înţelege încurajarea funcţie să facă să înceteze excitaţia sau ameninţarea. în pofida mimării logice . Ea este preventivă.1965). prin prevenirea acesteia. în general o conduită de niveluri: conţinutul manifest şi un mesaj evitare. în esenţă. care vizează să facă indolor regăseşte frecvent în familiile de schi. precum şi repetă frecvent fără ca una din persoanele educativă: copilul mic care se arde uşor la în cauză (un copil. care DURERE. depinde parţial de condiţii psihospară în atitudinile ei. metodei sociologice (1895) şi a studiat Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazează Formele elementare ale vieţii religioase: pe ideea că autodistrugerea este legată de sistemul totemic în Australia (1912). a obţinut doctoratul în medicină ceze. zofrenici.D. în a doua eventualitate. din 1931 în 1946).id. Mama şi copilul.. Spunem. El demonstrează Conferenţiar. psiholog fran. influenţelor corporale. periculoasă. Wall. a scris şi a coordonat supusă conştiinţei colective cât şi. senzaţie soane într-o situaţie imposibilă. Se înţelege astfel de ce lupta contra toxicomaniei trece.DUBLA LEGĂTURA efort. apoi profesor titular la aici că orice conştiinţă individuală este Sorbona (1912).cez (EpinaJ.şi sociale: martirul pare anesteziat afecţiunii. DURKHEIM (Emile). cez (Ledignan.origine fizică sau psihică. 1858-Paris. de o imposibilitate datorăm şi alte lucrări importante. îi condiţiile sociale. par să nu ştie ce dacă fac apel la o terţă persoană (un este durerea. Regulile Educaţia morală (1925) DUBLĂ LEGĂTURĂ.actul obstetric. de angajează două sau mai multe per. 1917). „mesajele" sale o „dublă constrângere" sau că s-a angajat biochimice.închişi într-un de credinţa sa. a fost profesor la Sorbona şi unul Fost elev al Şcolii Normale. de exemplu). 1900). căile sale de propagare şi într-o „dublă legătură". de asemenea. mesaje contradictorii. -• ENDORFINA. Agregat de filosofie. implicit (sau metamesaj) inclus în atituDurerea este un semnal. Ideile sale majore au fost exprimate (Stările intelectuale în melancolie. 1894) în principala sa teză. Ostilitatea unei centrii săi nervoşi (R. nu vor putea ieşi din el decât condiţionaţi de educaţie. iar de mai multe decenii psihoterapeut. un mijloc de dinea şi în intonaţiile vocii locutorului. de exemplu) să o poată flacăra unui chibrit va evita mai târziu să se joace cu focul. cerc vicios. rămas neterminat. între a integrării subiectului în comunitatea care: Educaţie şi sociologie (1922) şi umană. Există situaţii permite diferenţierea a ceea ce este nociv de viaţă în care asemenea contradicţii se de ceea ce nu este nociv. senzaţie neplăcută. (1893). Gard. muncii sociale (1893). Despre diviziunea şi în litere (Tristeţea şi bucuria. agregat de dintre promotorii şcolii sociologice franfilosofie. A formulat. „Dubla legătură" se profilaxie. mulţi indieni din America. frecvent repetate. 1866 . în asemenea cazuri. doctor în litere 1946). Sensibilitatea dureroasă. sociolog franDUMAS (Georges).

delfinii şi focile utilizează acest fel de sonar spre a se orienta şi a-. cita pe plan motor. unele păsări. Studiile ecologice lului XX şi numai ca urmare a influenţei au demonstrat. reflectate de un obstacol. trebuinţelor.copilului. Liliecii. copiii mediul lor fizic şi social. Diferenţa de timp care există între emisiunea semnalului şi . Sheldon. sau pe plan moral. Ea caută mai erau supuşi unei discipline de fier. Ea necec a r e e x i s t ă î n t r e fiinţele vii şi sită cunoaşterea trebuinţelor sale. Acestui tip morfologic îi corespunde de pasiune etc. morală).. intelectuale. Utilizând liste de silabe lipsite de semnificaţie. Berge. ş t i i n ţ ă a r a p o r t u r i l o r dezvolte armonios în mediul lui. ci şi pentru examinarea sentimentelor pe care aceştia le inspiră terapeuţilor (cont r a t r a n s f e r ) . a cuvintelor şi frazelor pronunţate în faţa sa. motivaţiilor. fondate (1928) decât în alte locuri. în tipologia lui W. ales să pună în evidenţă influenţa mediului în pofida recomandărilor marilor pedaasupra variabilelor psihologice. 111 E EBBINGHAUS (Hermann). de exemplu) părinţilor. ba chiar înainte. sunt captate de un organ receptor* şi transmise creierului. pe care le dădea de învăţat studenţilor. că inadaptarea lucrărilor unor psihologi contemporani socială variază proporţional cu mobilitatea (Binet". a stabilit o serie de legi. v i d u a l e p e n t r u a învinge o difiîmpreună cu pielea. Această tulburare de limbaj apare la deficienţii mintali'. asiduitate. percepţiilor etc. a r t ă de a dezvolta calităţile morale. ECHIPĂ. Termenul ectomorf a fost ales cu referire la foiţa exterioară a embrionului situaţiei. Educaţia nu vizează modificarea naturii celui de care se ocupă. precum şi în anumite stări demenţiale..H. influenţabili. Isambert. ale căror cercuri ECTOMORF.H a l l e . Spiritul claselor este în felul acesta transformat. artistice şi fizice pe care copilul le posedă în stare potenţială. Efortul depus rezultă atât din cerinţele corpului. Wallon*) s-a sociogeografică: delincventa es'c deosebit de ridicată în populaţiile de imigranţi. ci să-l ajute să se ECOLOGIE. scoautoritară a persistat până la începutul secopurilor. ECOFRAZIE - ECOLALIE. subiect zvelt. în Franţa. repetare ca un ecou. Cousinet a aplicat timp de 20 de ani această metodă într-un mediu şcolar. Acestei sarcini necesare i se consacră „şcolile părinţilor". poziţia elementelor în serie etc). într-un anumit sens. educaţia idealurilor. în tipologia lui WH. în vederea realizării unui proiect liber ales de ei. mod de reperare a unui obstacol sau a unui corp în spaţiu. de către un subiect. şi animate de umanişti şi psihopedagogi (A. delicat şi fragil. adică asupra gogi (Montaigne. atunci când este vorba de surmontat rezistenţa fizică. din resurse (forţa musculară şi (ectoderm). a legilor mediul lor.împotriva unei tendinţe nefaste (alcoolism. elevii lucrează cu ardoare. 1909). morfului. iar răspândit o formă de educaţie mai adaptată proporţia tulburărilor mentale este mai la realitate. depinzând Psihologia ecologică (Lewin") studiază de ideea pe care şi-o face despre om: în comportamentul persoanelor în relaţie cu Sparta. ECOLOCAŢIE sau ECOLOCALIZARE. El se poate exerobicei un temperament „cerebrotonic"'.EFORT receptarea ecoului său îi permite animalului să evalueze distanţa până la obstacol.).) persoanei. devenite mai apoi clasice (referitoare la numărul de repetări. de exemplu). Pedagogia modernă încurajează formarea de echipe compuse din câţiva copii. să domine economia c u l t a t e . de exemplu. în cazul concentrării atenţiei. Este cunoscut îndeosebi pentru cercetările sale de psihologie experimentală privind condiţiile învăţării şi ale memorării. pe plan ECTOMORFIE sau ECTOMOR. 1 8 5 0 . mobilizare a forţelor indiimportante şi tind. Aceasta începe de la naşterea mare în metropole şi în cartierele „ames. creierul şi sistemul nervos central sunt EFORT. FISM. la care. Sheldon. azi în Wuppertal. -• ŞCOALĂ ACTIVĂ. grup de p e r s o a n e c a r e îndeplinesc o sarcină c o m u n ă . pe care se bazează teoriile moderne ale învăţării. Dewey". Claparedc'. EDUCAŢIE. cu muşchi de studii şi conferinţe sunt frecventate cu subţiri şi membre relativ lungi. dacă este vorba de lupta ansamblu de caracteristici ale ecto. Undele emise de animal.şi repera prada. cât şi din motivaţia (competiţie. oraş militar al Greciei antice. prin educarea tecate" (în preajma gărilor. R. Ecolocaţia se bazează pe reflectarea undelor sonore sau ultrasonice. Komensky"). creşterii sale fizice şi mentale. ECOLALIE sau ECOFRAZIE. nu numai pentru discutarea cazurilor pacienţilor. însă dacă personalităţile lor se dezvoltă cantitatea de cunoştinţe dobândite prin acest mijloc rămâne inferioară aceleia transmise prin învăţământul tradiţional. A. 110 în domeniul sănătăţii mentale. TRANSFER. psiholog german (Barmen. proporţional cu masa corporală totală. prin utilizarea fenomenului ecoului. din care derivă aceste ţesuturi.intelectual. munca în echipă necesită reuniuni frecvente.

EGO Sentimentul efortului precedă oboseala" şi nu are loc decât dacă solicitarea energetică depăşeşte un anumit prag, acela care corespunde punerii în acţiune a rezervelor organismului. EGO, cuvânt latin care înseamnă „Eu". în limbajul psihanalitic, Ego desemnează fracţiunea de personalitate care echilibrează forţele cărora le este supus individul, adică propriile sale impulsii (tendinţe abisale), morala sa (sau, mai exact, Supraeul*) şi, în sfârşit, realitatea lumii exterioare. Psihologia Eului (în limba engleză Ego psychology) a fost dezvoltată îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi datorăm lucrarea Eul şi mecanismele de
apărare (1936), iar în Statele Unite de către E. Kris, R. Loewenstein şi H. Hartmann, care a scris Psihologia Eului şi problema adaptării (1930).

EMOŢIE se pune în locul altuia). Egocentrismul nu trebuie confundat cu egoismul", care este iubirea de sine excesivă. EGOISM, iubire de sine excesivă, ba chiar exclusivă. Ataşamentul de sine al egoistului îl face să subordoneze interesul semenului propriului său interes. Un anumit grad de egoism este necesar, dar egoismul absolut, care nu este compensat de altruism", este nesăbuit şi duce în mod ineluctabil la izolarea individului în sânul grupului său şi chiar la sinucidere" (£. Durkheim). Egoistul raportează totul la sine, pe când nonegoistul ascultă de un sistem de valori care depăşeşte propria-i individualitate. Cel dintâi întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a găsi un sens existenţei sale, deoarece este prea puţin stimulat de colectivitate. Aşa se explică, probabil, faptul că procentul de sinucideri la celibatari este mai ridicat decât la persoanele căsătorite. ELABORARE, ansamblu de operaţii intelectuale prin care elemente simple (senzaţii, dorinţe etc.) sunt transformate în percepţii, imagini, amintiri sau idei. Freud numeşte elaborare procesul psihic inconştient pornind de la care ideile latente ale unei persoane se manifestă în vise, sub o formă condensată şi concretă, în imagini vizuale: astfel, de exemplu, o carte de vizită încadrată în negru reprezintă moartea. ELECTROŞOC sau SISMOTERAPIE, terapeutică din psihiatrie, care constă în provocarea unei crize epileptice artificiale, făcându-se să treacă o descărcare electrică prin creier. Acest tratament, datorat lui U. Cerletti şi L. Bini (Milano, 1938). are o influenţă reală asupra multor melancolici şi uneori asupra tinerilor schizofrenici. Dar modul său de acţiune rămâne un mister. Au fost formulate mai multe ipoteze, mai mult sau mai puţin satisfăcătoare: stimularea electrică liberează hormoni şi substanţe până acum necunoscute; şocul mobilizează mecanismele de apărare ale organismului; psihismul se reconstruieşte după o ordine nouă; curentul electric activează un centru de reglare a dispoziţiei aflat la baza creierului, în pofida avantajelor sale practice, această tehnică le repugnă multor psihiatri, care suspectează latura ei „magică" (apăsându-se pe un buton, este însănătoşit bolnavul) şi îi preferă psihotropele. EMOTIVITATE, aptitudine de a reacţiona la evenimente, chiar la cele anodine, trăind emoţii. Individul emotiv este impresionabil, vibrează la te miri ce, pare susceptibil şi vulnerabil, dar nu este cu toate acestea un inadaptat. Când nu este exagerată, emotivitatea este normală şi utilă, doarece suscită un comportament adaptat la situaţie. Emotivitatea poate fi constituţională sau dobândită. H. S. Liddell, plasând oi într-o încăpere întunecoasă şi aplicându-le mici lovituri la picioare, cărora ele nu se puteau sustrage, le-a făcut hiperemotive: pe când anterior ele erau calme, după experienţă tresăreau la cel mai mic zgomot în timpul nopţii. Caracterologii consideră emotivitatea drept una dintre cele trei proprietăţi fundamentale ale caracterului, celelalte două fiind activitatea" şi răsunetul* evenimentelor asupra psihismului individului. EMOŢIE, reacţie globală, intensă şi de scurtă durată a organismului la o situaţie neaşteptată, însoţită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută. Emoţiile ocupă un loc fundamental în psihologie, deoarece ele sunt strâns legate de trebuinţe, de motivaţii şi pot sta la originea tulburărilor mentale sau psihosomatice, în pofida numeroaselor lucrări efectuate, natura, modul de acţiune şi funcţia emoţiei rămân ipotetice. S-au studiat îndeosebi manifestările sale fiziologice (modificarea ritmurilor cardiac şi respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea gurii, transpiraţia etc), repercusiunile asupra funcţiilor mentale (creşterea sugestibilităţii, diminuarea controlului voluntar) şi a conduitelor pe care le provoacă (plâns, fugă...); s-a pus în evidenţă, în expresia emoţiilor, partea datorată culturii (în China, furia determină holbarea ochilor). Dar condiţiile emoţiei şi bazele sale psihofiziologice sunt încă slab cunoscute. Emoţia depinde nu numai de natura agentului emoţional, cât mai ales de individ, de starea sa actuală fizică şi mentală, de personalitatea sa, de istoria sa personală, de experienţele anterioare. Dacă există emoţii colective datorate anumitor condiţii excepţionale care, pentru majoritatea persoanelor, au aceeaşi semnificaţie (panica provocată de un cutremur de pământ), emoţia rămâne esenţialmente individuală. în general, ea se manifestă atunci când subiectul este surprins sau când situaţia depăşeşte posibilităţile sale. Ea traduce dezadaptarea şi efortul organismului de a restabili echilibrul momentan 113

EGOCENTRISM, tendinţă de a face din sine centrul universului. Egocentrismul este normal la copil până pe la 6-7 ani. în această perioadă, diferenţierea dintre Eu şi lumea exterioară se efectuează progresiv, dar gândirea rămâne esenţialmente subiectivă: copilul nu priveşte fenomenele observate sau problemele care i se pun decât din propriul său punct de vedere. El va spune, de exemplu: „Uite, tată, luna merge după mine!" Sau, când este întrebat dacă are un frate şi el răspunde afirmativ, iar după aceea i se pune întrebarea: „dar fratele tău are un frate?", el va răspunde „nu". Această atitudine poate persista la unii subiecţi cu deficienţe intelectuale, arieraţi pe plan afectiv sau nevrotici incapabili de „decentrare" (de a 112

EPILEPSIE rupt. Emoţia nu este conştientizarea reacţiilor fiziologice datorate acestei dezadaptări, aşa cum socotea W. James („mi-e frică pentru că tremur"), ci cunoaşterea semnificaţiei situaţiei („ursul este periculos") şi demobilizarea mecanismelor de apărare personale (mă las invadat de emoţie). Ceea ce explică modul de a se comporta al unor supravieţuitori din catastrofe (zidiţi în fundul unei mine care s-a prăbuşit, de exemplu), care leşină sau sunt cuprinşi de un tremur nervos de îndată ce au fost salvaţi. în general, dezordinile fiziologice datorate emoţiilor sunt temporare. Dar se întâmplă ca şocul emoţional să fie atât de violent sau atât de persistent încât organismul să se epuizeze în restabilirea echilibrului şi să apară leziuni cum sunt ulcerul gastric (Selye*). Medicina psihomatică* a pus în evidenţă rolul important al factorilor emoţionali în numeroase afecţiuni, din cele mai diverse, cum sunt astmul,eczema, obezitatea sau tuberculoza pulmonară.

la un copil ce a depăşit vârsta normală de dobândire a controlului asupra sfincterelor (2-3 ani).

Se manifestă de cele mai multe ori la băieţei (75-90% din cazuri, după unii autori) perturbaţi afectiv şi care în felul acesta îşi exprimă inconştient agresivitatea faţă de anturajul lor fmstrant şi dorinţa ca părinţii să se ocupe de ei. De regulă scopul lor este atins, deoarece părinţii şi educatorii reacţionează aproape întotdeauna prin pedepsirea celui care îşi murdăreşte patul sau pantalonaşii. Pentru copilul encopresiv lucrul acesta este o mică satisfacţie, întrucât a reuşit să atragă atenţia asupra sa. Un astfel de comportament cedează, în general, la psihoterapie. E N D O M O R F . Termen propus de W. H. Sheldon pentru a desemna subiectul al cărui corp este gras, moale, rotund, fără relief muscular şi la care viscerele şi aparatul digestiv ocupă un loc important. Acest termen a fost ales cu referire la foiţa internă a embrionului (endoderm), din care derivă aproape în întregime elementele funcţionale ale sistemului digestiv. Acestui tip morfologic îi corespunde de obicei temperamentul „viscerotonic"*, caracterizat prin sociabilitate şi dragoste de mâncare.

l) există în mod necesar în creier receptori specifici ai morfinei; 2) organismul produce substanţe care au o acţiune morfinică (inhibarea durerii). în 1975, J. Hughes şi H. W. Kosterlitz izolează în creierul de porc primele endorfine, pe care ei le numesc „enkefaline". Câteva luni mai târziu, pornindu-se de la ipoteza lui R. Guillemin şi a altor cercetători, sunt izolate alte endorfine. Endorfinele joacă rol de hormoni atunci când sunt produse de glandele endocrine (hipofiză, suprarenală), dar acţionează ca mediatori chimici", cu o acţiune inhibitoare, atunci când sunt secretate de neuronii* sistemului nervos central (creier, măduva spinării). Ele moderează sau împiedică liberarea de „substanţă P" (neurotransmiţător al mesajului dureros), sunt implicate în senzaţiile de foame şi sete şi au o contribuţie importantă în controlul vieţii emoţionale, în special în reglarea plăcerii.

înclinaţi să creadă că un rol capital joacă aici factorul psihic. într-adevăr, s-a constatat că enurezia apare la copiii ai căror părinţi sunt pe cale de a divorţa sau că ea coincide cu naşterea unui frăţior sau a unei surioare, cu ducerea copilului la grădiniţă etc. în unele cazuri este vorba de o regresiune la starea de bebeluş. Este deca această afecţiune prin şocuri electrice (saltele speciale care îi trimit descărcări electrice copilului care doarme, de îndată ce el urinează). Este de preferat calmarea şi deculpabilizarea copilului şi obţinerea participării sale la propriul tratament.

EONISM, pervesiune sexuală, diferită de homosexualitate, caz în care bărbatul se travesteşte în femeie pentru propria-i plăcere.
A fost probabil cazul cavalerului Charles d'Eon (1728-1810), care a dat numele acestei perversiuni. După Havelock Ellis, ar fi vorba de o inversiune sexuală exprimată simbolic pe plan vestimentar. Pentru A. Hesnard, dimpotrivă, impulsia erotică este iniţial orientată spre femeia dorită, dar care rămâne distantă. Neputând-o poseda, bărbatul şi-o apropriază identificându-se cu dânsa prin ce are ea mai reprezentativ: vestimentaţia.

ENUREZIE, emisiune involuntară şi inconştientă de urină.
Copilul mic, care îşi udă patul până la vârsta de 15 sau 18 luni din cauză că încă nu a dobândit controlul sfincterelor sale nu este enuretic. Se vorbeşte de regulă de enurezie atunci când emisiunea involuntară şi repetată de urină (uneori diurnă, de cele mai multe ori nocturnă) are loc la un subiect în vârstă de peste 4 ani, emisiune care nu poate fi atribuită nici unei leziuni organice. Enurezia este relativ frecventă. Potrivit estimărilor statistice, ar exista 10-15% enuretici în rândul copiilor şi 0,5% (C. Vidailhet, 1984) până la 3% (F. C. Cushing, 1975) în rândul adulţilor. Nu există o explicaţie unică a acestei afecţiuni, dar autorii sunt din ce în ce mai

EMPATIE, rezonanţă, comunicare afectivă cu semenul.
O mamă cunoaşte intuitiv trebuinţele şi sentimentele sugarului ei. cu care ea este în comunicare. Această misterioasă capacitate este legată, după toate aparenţele, de faptul că iniţial copilul era una cu mama sa. Ea explică de asemenea de ce copiii, oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, cu neliniştile şi bucuriile părinţilor lor. Empatia stă la baza identificării' şi a înţelegerii psihologice a celorlalţi.

ENDOMORFIE sau ENDOMORFISM, în tipologia lui W. H. Sheldon, ansamblul caracteristicilor endomorfului*.

EPILEPSIE, boală nervoasă, caracterizată în general prin convulsii şi pierderea cunoştinţei.
Criza epileptică este provocată de descărcarea intempestivă a celulelor cerebrale. Ea poate fi spectaculară (criză majoră), cu cădere, contracţii spasmodice ale corpului, muşcarea limbii, pierderea de urină, angoasantă pentru cei care asistă, în aşa măsură încât în Roma antică ea apărea 115

ENDORFINĂ, substanţă peptidică provenită chiar din organism, ENCOPRESIE, incontinenţă invo- având proprietăţile farmacologice luntară a materiilor fecale, cel mai ale morfinei. adesea diurnă, independentă de Ideea care a dus la descoperirea enorice leziune organică, care survine dorfinei se rezumă la două propoziţii:
114

EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn rău prevestitor, suficient ca să dizolve adunările publice. Dar ea poate fi şi limitată (criză minoră) la câteva momente de absenţă* sau secuse musculare (miocloniij, ba chiar poate să treacă neobservată la copii atunci când se produce noaptea (în aceste cazuri are loc emisiunea de urină, care este confundată cu enurezia). Această maladie, foarte răspâdită (5% din populaţia totală), loveşte toate păturile sociale, fără alegere: Iuliu Cezar, F. M. Dostoevski, Vincent Van Gogh au fost epileptici. într-o mică proporţie (6% din cazuri) epilepsia este ereditară, în rest fiind cauzată de accidente perinatale, traumatisme craniene, encefalite, tumori cerebrale etc. Factorii afectivi joacă un rol manifest în declanşarea crizelor. Şocurile psihologice sunt suficiente pentru a le provoca. Unii psihanalişti consideră că ele au o semnificaţie simbolică pentru subiect care, astfel, ar exprima dorinţa de a se retrage din lumea reală traumatizantă. Tratamentul epilepsiei constă în diminuarea sensibilităţii creierului la stimuli prin administrarea de medicamente (barbiturice, hidantoine etc.) şi suprimarea tuturor excitanţilor, cum sunt alcoolul şi cafeaua. Se ajunge astfel la dispariţia tuturor crizelor. F. Minkowska.în care s-ar regăsi trăsăturile presupuse ale mentalităţii epileptoide, caracterizată în special de imaturitate, impulsivitate, lentoare de spirit, „vâscozitate mentală" (glişroidie*) şi tendinţa la religiozitate. Termenul epileptoidie este nefericit ales, el sugerând că toţi epilepticii au acest tip de caracter, ceea ce nu este cazul. Dimpotrivă, trăsăturile de personalitate descrise mai sus se observă în numeroase alterări cerebrale organice, diferite de epilepsie*. De aceea noţiunea de epileptoidie este din ce în ce mai puţin uzitată. de a treia generaţie are nevoie de un timp de zece ori mai mic pentru a reuşi la probele la care este supusă. în ceea ce priveşte afecţiunile mentale, riscul de a se îmbolnăvi este de 1-20% pentru subiecţii care au rude apropiate bolnave. Dar evoluţia fiinţei umane nu depinde decât parţial de patrimoniul ereditar. Mediul şi educaţia joacă şi ele un rol extrem de important în dezvoltarea sa. ERGOGRAF, aparat care serveşte la înregistrarea travaliului unui muşchi sau a unui membru. Cel mai cunoscut este acela al lui A. Mosso. în cazul acestui aparat, subiectul trebuie, prin flectarea unui singur deget, să ridice o greutate ale cărei deplasări sunt înscrise într-un sistem înregistrator. Traseele obţinute permit studierea modificărilor acestui travaliu datorate oboselii, stimulenţilor psihici etc. ERGONOMIE, ansamblu de studii şi cercetări care au drept scop organizarea metodică a muncii şi amenajarea echipamentului de lucru în aşa fel încât să facă sistemul „om-maşină" cât mai eficient posibil. Această ştiinţă, generată de dificultăţile crescânde ale selecţiei profesionale, caută să determine condiţiile de adaptare la muncă a omului. în loc să i se ceară muncitorului să se adapteze la maşină şi la mediul de muncă, echipe formate din psihologi, ingineri, fiziologi caută să adapteze maşinile şi locul de muncă în funcţie de muncitor. Studiile lor duc la diminuarea oboselii şi accidentelor prin reducerea căldurii şi a zgomotelor inutile, prin optimizarea semnalelor, prin modificarea dispunerii mijloacelor de control etc. După ce s-a axat pe locurile de muncă şi atelier, ergonomia se preocupă azi de funcţionarea întregii întreprinderi. La sfârşitul anilor 1981, interesul ergonomiei s-a deplasat asupra organizării sociale a muncii şi asupra factorilor psihosociali implicaţi citorilor la concepţia sarcinilor ce le revin (P. Cazamian, 1987). ERGOTERAPIE, metodă de reeducare şi de tratament prin muncă pentru handicapaţii fizici şi mintali. încă din Antichitate se cunoştea valoarea terapeutică a activităţii laborioase, dar ergoterapia nu s-a dezvoltat decât în anii celui de al doilea război mondial. Scopul urmărit este o reluare de contact a bolnavului cu realitatea profesională şi socializarea sa prin stabilirea de noi relaţii umane. Se consideră că munca este dezalienantă deoarece anulează pentru moment trăirile psihopatologice ale celui care i se consacră. Pe de altă parte, acesta are ocazia să ia din nou cunoştinţă de capacităţile sale renăscânde şi să-şi regăsească încrederea în sine. ERIKSON (Erik Homburger), psihanalist american de origine germană (Frankfurt pe Main, 1902 - Harwich, Massachusetts, 1994). Instalat la Viena, şi-a desăvârşit formaţia psihanalitică în cadrul Institutului de psihanaliză din acest oraş. în 1933 a emigrat în Statele Unite, unde s-a stabilit definitiv. în următoarele două decenii a ocupat diferite posturi în cercetare şi învăţământ, la Harvard, Yale şi Berkeley. Din 1960 şi până în 1970 a fost profesor «le „dezvoltare umană" şi a predat cursuri 117

EREDITATE, transmitere a caracterelor fizice şi psihice ale părinţilor la descendenţi. De la apariţia lucrărilor lui C. V. Naudin şi J. Mendel ştim că trăsăturile ereditare sunt transmise prin intermediul cromozomilor din nucleul celulelor. Studiul eredităţii umane este posibil prin confruntarea gemenilor şi stabilirea de arbori genealogici. H. H. Newman, de exemplu, studiind douăzeci de cupluri de gemeni univitelini (adică ieşiţi dintr-un singur ovul fecundat), crescuţi separat din prima copilărie, în medii sociale diferite, a constatat identitatea nivelurilor lor intelectuale şi a aptitudinilor motorii. în familia Iui J. S. Bach, examinată pe parcursul a cinci EPILEPSIE MUZICOGENICA, crize generaţii, se relevă prezenţa a cincispreconvulsive consecutive unor audiţii zece compozitori de talent. Aceste obsermuzicale observate la unii subiecţi. vaţii pledează în favoarea transmiterii Expresia o datorăm lui McD. Critchley, ereditare a aptitudinilor (inteligenţă, talent care a obsevat şi a descris fenomenul. muzical etc). După H. Gastaud, asemenea crize s-ar Pe de altă parte, fără a vrea să revenim produce la indivizi purtători ai unei leziuni a lobului temporal, prin intermediul emoţiei la lamarckism, există indiscutabil experienţe care demonstrează posibilitatea unei suscitate de muzică. transmiteri ereditare a comportamentelor EPILEPTOIDIE. Constituţie mentală dobândite. Dacă supunem trei generaţii de descrisă îndeosebi de E. Kretschmer şi şobolani la aceleaşi probe de labirint', cea

în raport cu deviaţia standard*). Este. în primul an de viaţă. finalitatea acestor impulsii este crearea de legături puternice şi numeroase între fiinţele vii. pe lângă stadiile psihosexuale descrise de Freud. EŞANTION. Dimpotrivă. senzualitate. cărora le corespund opt stări bipolare: 1) primul an de viaţă este momentul încrederii sau al neîncrederii. care constă în a elabora un „model redus" al populaţiei. care relativizează importanţa conflictelor din copilărie şi influenţa părinţilor. se determină apoi. în plus. caz în care se extrag la întâmplare. Astfel. de sentimentul eşecului. constând din prelevarea eşantionului din arii geografice delimitate fie de căi de comunicaţie (drumuri. asupra indienilor din Dakota şi California. insucces. Numai în mod excepţional ar putea fi examinată totalitatea indivizilor unei populaţii determinate. prin ETALONARE acelaşi procedeu.înţelegând de unde vine şi încotro se îndreaptă) sau. Avem eşec atunci când nu se atinge scopul fixat.). Dar o asemenea atitudine nu este definitivă. din care vor fi interogaţi toţi subiecţii. eşecurile deprimă. „alegerea" efectuându-se sub influenţa interacţiunii sociale (interacţiunea individului cu el însuşi şi cu mediul său)..în care se afirmă priceperile. Acestei rupturi cu trecutul i se adăuga refuzul valorilor promovate de cultura albilor şi imposibilitatea de a se recunoaşte în viitorul preconizat de aceştia. dacă este neglijat. EROS. încotro merge. persoanele care vor fi contactate. sentimentale. -» SONDAJ. numită eşantion. ETALONARE. ca pentru a se pedepsi de o culpă inconştientă. total dependent de ceilalţi.). cursuri de apă. 2) eşantionarea prin mănunchiuri. profesionale.. l-au determinat să-şi modifice concepţiile psihologice. neîncrederea faţă de lume în general şi faţă de oameni 118 în special. de exemplu). ea este dătătoare de speranţă pentru că la fiecare vârstă. Acest termen este frecvent utilizat în psihopatologie pentru a desemna exagerarea impulsiilor sexuale care pot să invadeze întregul câmp al conştiinţei unui subiect. în funcţie de personalitate. După Freud. Eşecul nu depinde de nivelul absolut al realizării unei acţiuni.. în miezul multor probleme ale indianului el găsea un sentiment al „dezrădăcinării". comportându-se în viaţă de parcă ar fi sortiţi la neputinţă. sau perioada inferiorităţii. în viaţa omului opt vârste. importante pentru el însuşi şi pentru lumea sa socială: 3) în sfârşit. Mulţi indivizi timizi.. este acela al intimităţii (capacitatea de a-şi împărţi viaţa cu o altă persoană) sau al izolării. De obicei observatorul trebuie să se limiteze la o parte din aceasta. fracţiune reprezentativă a unui ansamblu definit. nu ignoră rolul pe care îl poate avea societatea şi subiectul însuşi în formarea persoanei. ansamblu al impulsiilor vieţii. impresia unei discontinuităţi între modul de viaţă prezent (în rezervaţii) şi istoria poporului său. 4) eşantionarea prin cote. Erikson distinge. el pretinde că fiecare stadiu posedă atât o componentă pozitivă cât şi o componentă negativă. 119 . în detrimentul altora. 5) de la 12 la 18 ani adolescentul îşi dobândeşte identitatea (identitatea psihosocială. sunt legate mai mult de Eu şi de cultură decât de impulsiile sexuale. 2) de la 2 la 3 ani este vârsta autonomiei sau a îndoielii. resemnaţi. O atare concepţie a existenţei. prin nevroză obsesională (atunci când individul luptă împotriva înclinaţiilor sale) şi chiar prin delir. erotismul se poate manifesta printr-un comportament libertin. la care se raportează notele obţinute de un subiect. dimpotrivă. EŞEC. elementele destinate să constituie eşantionul. ariile-eşantion fiind trase la sorţi. 7) la vârsta matură subiectul are de ales între generativitate (interesul pentru alte persoane decât membrii familiei sale) sau grija exclusivă de sine. Anumite sindroame nu se puteau explica prin psihanaliză. astfel. în cazul unora s-ar spune că ei caută în mod expres eşecul. care se rezumă la a extrage un fel de „mănunchiuri" (muncitori din aceeaşi uzină. va cunoaşte teama. pe când cea de a doua este bazată pe diviziunea notelor în funcţie de fracţionarea în procentaje egale a efectivului eşantionului. Aceasta permite situarea individului în raport cu populaţia de referinţă şi prezicerea. psihologii şi sociologii utilizează diverse metode: l) eşantionarea aleatoare. ultima vârstă este marcată pe de o parte de integritatea personală (individul îşi priveşte cu satisfacţie viaţa trecută). în teoria freudianâ. Pentru a se evita favorizarea unor părţi din populaţie. la ce se ataşează). există stadii psihosociale în cursul cărora individul stabileşte orientări noi. care se întinde de la sfârşitul adolescenţei la începutul vârstei mature. Cercetările pe care le-a întreprins.ERIKSON de psihiatrie la Harvard. în esenţă. sensul a ceea ce el este. suspiciunea. de regretul pentru ceea ce ar fi putut fi. în anii 1930. Există două modalităţi de etalonare: prima face apel la noţiunea de deviaţie în raport cu media (mai exact. iar dacă se repetă frecvent (insuccese şcolare. sunt susceptibile de a determina tulburări nevrotice. eşecurile anterioare pot fi corectate. STATISTICĂ. 3) eşantionarea areolară. • • IUBIRE. de exemplu. EROTISM. din populaţia definită. 6) al şaselea stadiu. 4) de la 6 la 11 ani este perioada ingeniozităţii. scară stabilită cu referire la un eşantion cât mai reprezentativ posibil pentru o populaţie definită şi omogenă. a remarcat Erikson. în cartea sa Copilărie şi societate (1950). vede născându-se o difuziune a rolului (sentimentul de a nu şti ce este el. indecişi. a reuşitei şcolare sau profesionale. fie prin cvadrilarea unei fotografii aeriene sau a unei hărţi geografice. Problemele acestor oameni. în general. Alegerea eşantionului este însă dificilă. 2) el arată apoi că. bebeluşul. 8) în sfârşit. iar pe de altă parte de disperare. dar rafinamentele metodologice nu-l pun pe cercetător la adăpost de unele capcane logice. Există şi alte modalităţi de a constitui un eşantion. Erikson aduce trei contribuţii majore la studiul persoanei: 1) în primul rând el susţine că dezvoltarea individului are loc de la un capăt la altul al existenţei sale. 3) între 4 şi 5 ani este vârsta iniţiativei sau a culpabilităţii. le trăiesc ca pe o fatalitate. va vedea dezvoltându-se în el o încredere fundametală în cazul în care îngrijirile care i se dau sunt de bună calitate. o noţiune subiectivă.

ceea ce reduce lumea vizuală a batracianului la anumite obiecte în mişcare: o broască va sări să înghită o frunzuliţă care planează. Russell (1929) distinge două forme de eugenie: una pozitivă. Eul ideal se poate defini ca un ideal de atotputernicie personală. în China. care constă în raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea care ne sunt familiare. Beţia eterică . Nathan. Graham. universal răspândită. 1987). pe care începe să-1 descopere. Unele populaţii de indieni din America îşi manifestă etnocentrismul numindu-se Reshe („oameni adevăraţi"). perfecţiune a Eului.4 milioane de handicapaţi din naştere. smintiţi. rezultat din narcisismul primar al copilului. în parte. învăţare etc. ETOLOGIE. Conştiinţa unităţii personale se edifică o dată cu creşterea. iar femei „supradotate" au fost inseminate cu spermatozoizi proveniţi de la savanţi eminenţi (A. Ca să împiedice reproducerea unor subiecţi cu tare ereditare. de exemplu. unele ţări preconizează nu numai contracepţia şi avortul terapeutic. noul-născut îşi foloseşte mâinile pentru a explora lumea exterioară şi propriul corp. în Statele Unite. distincţie pe care înţărcarea o va face şi mai evidentă. ci şi sterilizarea. La începutul anilor 1980. persoană conştientă şi afirmată. unde orice lucru poartă un sens.R. „Eul" (traducerea lui das Ich din germană) desemnează sediul şi ansamblul motivaţiilor şi actelor unui individ care condiţionează adaptarea sa la realitate.) din unghi psihosocial. constituie o „formaţiune reacţională împotriva proceselor instructive ale Sinelui". care vizează descurajarea proliferării „viţelor rele". agresivitate.se manifestă prin veselie. Mai târziu. lichid volatil obţinut prin acţiunea acidului sulfuric asupra alcoolului etilic. ci îl replasează în mediul său şi ţine seama de toate faptele psihologice (percepţie. Principalii promotori ai etnopsihiatriei sunt George Devereux'. dacă este aşezat în faţa unei oglinzi. EU IDEAL. H. deoarece sunt proprii grupului de care aparţinem. Eul nevrotic este slab. funcţie de grupurile etnice sau culturale cărora le aparţin subiecţii. Azi această toxicomanie este mai rară. sinucidere e t c ) . Dacă sfaturile eugenice sunt utile. tipul uman propriu societăţii căreia aparţinem ne serveşte drept referinţă în a-i judeca pe alţii. comunicare. în natură. situaţi în afara legii) sau. determinată de organizarea sa senzorială. care . excitaţie motorie. ba chiar pot fi consideraţi extraterestri (cazul primilor albi sosiţi în Africa neagră). Ochiul broaştei nu percepe decât contururile mobile şi ansamblurile luminoase schimbătoare. în aceeaşi ordine de idei. în terminologia psihanalitică. îi satisfac trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate unor dorinţe incompatibile. de unde şi numele de eter etilic. asemănător cu acela din delirium tremens*. el se dovedeşte capabil să facă ocoluri considerabile pentru a-şi captura prada. Domeniul etologiei s-a extins şi la moravurile umane. Ea studiază comportamentul animalelor în mediul lor natural sau în condiţii foarte apropiate de acesta. din iniţiativa lui M. în actele vieţii curente. Ellenberger şi T. atitudine a spiritului. Trecerea de la Sine' la Eu se face pe două căi diferite. mai ales în Irlanda. Fiecare specie decupează din lumea care o înconjoară o fracţiune semnificativă. ceea ce îl angoasează şi îl face să adopte tot felul de comportamente paradoxale (rituri obsesionale. de invulnerabilitate. care în 1987 număra 4. -» LORENZ. ştiinţa moravurilor. în felul acesta se stabileşte o primă distincţie între Eu şi non-Eu. > • DROG. după J. Utilizarea eterului ca euforizant a fost odinioară foarte răspândită. Spre vârsta de doi ani. are drept scop ameliorarea speciei B. metodă derivată din studiul eredităţii. a fost creată o bancă de spermă a laureaţilor cu Premiul Nobel. el este incapabil să rezolve conflictele interioare ale persoanei (cerinţe impulsionale opuse conştiinţei morale sau realităţii). Psihologia modernă nu mai ia în considerare omul izolat ca obiect de studiu. Tratamentul eteromaniei nu provoacă manifestări prea neplăcute. deşi în clară progresie. Freud atribuie psihanalizei un plan bine definit: „să faciliteze Eului cucerirea progresivă a Sinelui". alta negativă. Uneori se adaugă o senzaţie de imponderabilitate. vom spune că leopardul în cuşcă pare neinteligent. Etologia este o ramură a psihologiei animale*. Fiecare specie are propria sa lume (Umwelt. incapabil să rezolve o problemă de simplu ocol* pentru a ajunge la momeală.ETER ETER. întrucât comportă pericolul de a fi impusă în mod autoritar şi extinsă la grupuri întregi de indivizi socotiţi „devianţi". care constă în a favoriza dezvoltarea „viţelor bune". studiu şi tratament al maladiilor mentale in EUGENIE sau EUGEN ISM. 121 ETNOPSIHIATRIE. deoarece lumea artificială în care a fost plasat nu are pentru dânsul nici o semnificaţie. în mod inconştient. dimpotrivă. el îşi surâde fără a înţelege că este vorba de el însuşi. ETNOCENTRISM. această funcţie se exercită pe planurile conştient (procese intelectuale) şi inconştient (punând în joc mecanismele de apărare). stări de extaz. sterilizarea este discutabilă. Numai peste un an el începe a se servi de pronumele eu sau mine şi să se opună semenului din simpla plăcere de a-şi afirma personalitatea. Coriat. în eterismul subacut poate să apară un delir halucinator. Eul continuă să se elaboreze sub dubla influenţă a maturizării* şi a condiţiilor socioculturale şi afective. pe când cea de a doua trece prin Eul ideal care. EU. Lagache. dacă vin din alte orizonturi. După D. von Uexkiill). în intenţia de a reduce numărul acestor infirmi şi a se „ridica nivelul calitativ al naţiunii chineze''. dar va muri de foame pe un covor de muşte moarte. Prima este directă. Indivizii al căror comportament depăşeşte anumite limite par suspecţi (îi tratăm ca pe nişte marginali. s-a elaborat o lege asuprii eugenismului. La sfârşitul primului trimestru de viaţă. pe care trebuie să o cunoşti pentru a înţelege conduitele animale. provoacă uimire.

cutanate şi chimice (miros şi gust). în geneabsenţa caracterelor sexuale secundare ral. în Japonia se surâde pentru a se exprima furia sau în caz de mustrare. Forma de expresie variază de la o cultură la alta. dacă este pasibil de sancţiune penală. spre a se studia funcţionarea acestui organ. care este vesel. receptor senzitiv localizat pe suprafaţa corpului. în psihologia animală se pregătesc unele animale zise „cronice". se introduc în masa cerebrală electrozi minusculi cu vârf bont. inconştient. EXTAZ. Exhibiţionismul este. auditive. judecătorul de instrucţie apelează la doi experţi (psihiatru şi psiholog). în momentul crimei. anumită reuşită. Heath. puţin accesibil terapeuticii. devine de neînţeles. terapiei comportamentale".B. EXTRATENSIV clinician. se întâlneşte la maniac. el nemaipercepând mesajele lumii exterioare. acuzatul era într-o stare de „demenţă". speră într-o receptor senzorial.G. Extazul mistic veritabil se poate asocia cu un nivel moral extrem de ridicat si poate antrena realizarea de fapte măreţe. mijlocul de a se asigura de Semnul cel mai clar. Din punct de vedere ar fi cu toate acestea obţinute datorită psihologic. „Vindecări-' (barbă. fie prin lungi fire subţiri. este necesar să se recurgă la neuroleptice* sau la litiu şi să se izoleze bolnavul într-o cameră moderat iluminată. dacă este susceptibil de vindecare şi de reinserţie în societate. în psihopatologie se observă uneori stări extatice care interferează cu preocupări erotice şi religioase. care pot să înainteze două rapoarte separate sau un singur text. ritm. poate exprima reacţia corpului la stimul" « • ASPIRAŢIE.EUNUCOIDISM EUNUCOIDISM. Excitaţia intensă. tip de „rezonanţă intimă" stabilit prin psihodiagnostic*. se utilizează microelectrozi implantaţi stabil în creierul mai multor animale. al căror simţ moral este slăbit. stare inefabilă în care subiectul pare cufundat în încântare. Exteroceptorii primesc şi transmit mesajele lumii exterioare: vizuale. se observă în permanenţă o psihoterapiei de inspiraţie psihanalitică şi mare blândeţe şi o anumită timiditate. aşteptare din partea unui subiect care. îl găsim la unii debili mintali sau excelentă. baterea tobelor şi „discursuri nebune" (cuvinte aruncate alandala. impulsie morbidă de a-şi arăta organele genitale de extremă fineţe. ea funcţionează ca un mijloc de comunicare. Expresia este o conduită de comunicare generată de viaţa socială şi care contribuie la menţinerea coeziunii sale. fie prin transmisie radioelectrică. El manţa aşteptată. stare tranzitorie de exaltare mentală şi de agitaţie motorie în care se poate găsi un subiect supus unor emoţii puternice sau ca urmare a unei intoxicaţii (alcoolism. fie ca mijloc de cunoaştere a persoanei. EXPECTATIVĂ. Schizofrenicul se înstrăinează de grup pentru că a pierdut uzanţa normală a acestui limbaj: mimica sa nu mai corespunde sentimentelor exprimate (el râde în faţa unor evenimente triste). în scopul realizării de experimente frecvent repetate. vorbirea. bazându-se EXCITAŢIE.barea organelor genitale ar fi. în acest caz funcţiile vegetative ale subiectului (respiraţie. EXTEROCEPTOR. după exemplul lui R.legat de imaturitatea afectivă şi de comhologică observabilă la bărbat în plexul castrării'. -• MANIE. pilozitate). Toleranţa la implanturi este în locuri publice. în general. iar vocabularul pe care îl foloseşte. Atitudinile. Subiectul extratensiv este orientat spre acţiune şi spre lumea exterioară. în care formula principală K/C face să apară o predominanţă a răspunsurilor culoare (C). Expertizele psihiatrice şi psihologice sunt frecvente mai ales în procesele criminale. Tehnicile expresive sunt pe larg folosite în psihologia clinică şi în psihopatologie. pe un plan mai general. prea încărcat de neologisme. medic psihiatru ori de un psiholog 122 (K. Microelectrozii sunt conectaţi la aparatele de stimulare şi de înregistrare. exhibiţionismul EXPERTIZĂ MENTALĂ. Printr-o mică breşă practicată în cutia craniană. Bridges numeşte excitaţie răspunsul emoţional unic al noului-născut la orice excitant) şi. exhianumite cazuri de insuficienţă ge. acţiune experimentală de durată. când tribunalul are nevoie să ştie dacă. în Africa neagră. unele animale le păstrează timp demenţi.M. la cererea unei autorităţi judiciare sau administrative. este posesia lor. EXHIBIŢIONISM. bolnavii se exprimă mai ales prin dans. dacă este în permanenţă periculos. mimica. fie ca terapeutică. . strigate. faţă de răspunsurile mişcare (K). probabil legate de un sentiment de inferioritate*. manifestare exterioară a gândirii sau a stărilor psihice. legate de starea emoţională a subiectului. al personalităţii efectuat de un nefiind decât un simptom printre altele. având contacte sociale lesnicioase. Copilul mic care îşi face rău căzând nu plânge decât dacă prin preajmă se află mama sa sau altcineva din anturaj: lacrimile sale sunt o cerere de consolare. care par să traducă posibilităţile sale de identificare. urlate sau psalmodiate). după ce şi-au confruntat punctele de vedere. ea fiind influenţată de dorinţele şi de temerile persoanei în cauză. scrisul. Expresia afectivităţii este un limbaj care se învaţă. Conceptul de extratensiune (de unde derivă termenul „extratensiv") este legat de acela de extraversiune folosit de EXPERIMENT CRONIC. în clasificare lui H. dacă există la el anomalii mentale. EXTRATENSIV. fără astâmpăr şi infatigabil. Ca perversiune sexuală. Din 1950. durabilă. stimulare a unui pe elemente obiective. Rorschach. După psihanalişti. EXPRESIE. dar şi la indivizi cu inteligenţă normală. pe plan fizic. circulaţie) sunt foarte încetinite. guraliv. Când agitaţia este excesivă sau violentă. dar care nu duc nicăieri. în mod nitală. se integrează într-o structură nevrotică. Aparatul nervos transmite mesajul conExpectativa coincide rareori cu perforţinut în excitant şi mobilizează energia organismului pregătit pentru răspuns. stare morfopsi.desenul au drept raţiune de a fi transmiterea de informaţie către semeni. de 4-5 ani. de exemplu).

f o n d a t o r a l p s i h a n a l i z e i constituie unul din evenimentele cele mai (Freiberg. cităm: Problemele umane ale faze succesive o nouă psihologie. . Von Frisch(1886-1982) [1988]. Psihanaliştii fac clar distincţie între frică Instalat la Viena. 1886 . inconştient. dar şi de J. 1965). pentru femeie. la Universitatea din Viena. cauze psihologice. în care jocul ocupă un loc esenţial. hosociologia muncii. zoopsiholog a u s t r i a c (Viena. Putere şi înţelepciune (1970). Tinbergen. n e u r o p s i h i a t r u ditatea sa — spune E. Nu este merge munca umană? (1950). hipnoza. Claparede —. în pofida ostilităţii suscitate de concepţiile sale revoluţionare. pregătind în sale lucrări. devine colaboratorul lui şi angoasă". dar tot el este acela care a descoperit. Mai târziu grădiniţele de copii s-au răspândit peste tot în lume. Premiul Nobel pentru medicină. el caută o metodă susceptibilă să readucă în FRIEDMANN (Georges). El face din trebuinţa socială elementul fundamental al psihologiei umane. problemele cele mai important sunt dragostea. ura. Această tulburare. Pestalozzi*. de studii privind comunicaţiile de masă. Le professeur des abeilles (1987). asociaţiilor libere şi formulează regula este director de studii la Şcoala practică de nonomisiunii (pacientul trebuie să spună înalte studii (1948) şi director al Centrului tot ce îi trece prin minte). gelozia etc. H. Pentru a trata tulburarea.i d . Memoires d'un biologiste. împreună cu K. 1852). el tăţile anestezice ale cocainei. Orice cunoaştere a individului ar trebui să treacă prin stadiul relaţiilor interpersonale. Este vorba de o secreţie chimică eliberată de animalul rănit sau numai înspăimântat (a mai fost numită şi „substanţa groazei"). pricinuite de şocuri afective uitate. iar patru ani mai târziu pe pericol. vine în Franţa spre a-şi completa pregătirea medicală: în FRICĂ. Fromm este un umanist. Restrângându-şi în mod voluntar câmpul de acţiune la copiii mici. Bernheim. „Prin fecunFREUD (Sigmund). Architecture animale (1976). Karl von Frisch a publicat numeroase lucrări. Mead şi G.maşinismului industrial (1946). Prelegeri de introducere în psihanaliză (\9l6-\9\7). toate informaţiile şi sfaturile tehnice de care are nevoie. a dezvoltat teoria „caracterului naţional". Studiază visele. După francez (Paris. în 1895. posibil de precizat printr-o examinare aprofundată. acelea ale lui H. Munca fărâvorba de o simplă terapeutică. FRISCH (Karl von). după ce se ocupase de şcolari. Studii în faţa unui pericol real. foarte frecventă în Franţa (aproximativ o treime dintre femei). succesiv. Gorer. fr. Primul parată a sistemului nervos şi asupra encevolum în traducere franceză al operelor falopatiilor infantile şi descoperă propriecomplete ale lui Freud a apărut în 1988. imposibilitate. de cele mai multe ori. în 1836 deschide la Blankenburg (Turingia). un marxizant şi un moralist. efectuează tarea viselor (1900). poate avea cauze organice locale sau. Sexologii W. FROMM (Erich). Charcot. fr. a fondat Institutul universal german de educaţie. se numeroasele sale lucrări. 1949). agregat de tratament prin întrebări. dar şi de refuzul inconştient al plăcerii din partea femeii şi de condiţia feminină. Komensky. ea a u s t r i a c .FREUD (SIGMUND) trad. Mai pot fi citite. Omul are nevoie de ceilalţi pentru a se realiza. a pus în practică propriile sale idei pedagogice şi. A. în limba doctrină care punea sub semnul întrebării franceză: Le normal et la pathologique ideile privind condiţia umană.Muralto. Le traitement psychaiialytique des enfanls (1946). dintre care unele au fost traduse în limba franceză: Vie et mceurs des abeilles (1955). Frigiditatea poate fi legată de stângăcia soţului. ce utilizează. inclusiv în ţările în curs de dezvoltare şi în China populară. psihoterapeutul trebuie să furnizeze cuplului. s e n t i m e n t de n e l i n i ş t e 1885 urmează cursurile lui J. Cu curaj şi stăruinţă. simptom şi angoasă (1926). Freud şi-a chez l'enfant (trad. 1977). 1902 . FROMM FRdBEL (Friedrich). Opera sa este considerabilă. în consecinţă. cunos. nică. Cea dintâi este reacţia normală J. Foarte adesea frigiditatea traduce un conflict interior. Dintre extrem de Urmând studii medicale la Viena.M a r i e n t h a l . E.finit în faţa propriilor impulsii). 1856-Londra. la Nancy. cu care publică. Inhiimportante cercetări în anatomia combiţie. Johnson au pus la punct o metodă de reeducare psihosexuală (cură intensivă de 15 zile). sociolog conştiinţă traumatismele înăbuşite. apoi un Fost elev al Şcolii Normale. trăit în prezenţa sau la gândul u n u i la Salpetriere. Masters' şi V. care îl face pe individ să se comporte aşa cum i-o cere rolul său social. pe când cealaltă asupra isteriei. Puternic influenţat de J. Dintre numeroasele refulare. 1900 . foloseşte metoda filosofie (1926) şi doctor în litere (1946). împreună cu M. Elveţia. M. prima „substanţă de alarmă". Lorenz şi N.M u n c h e n . prima Kindergarten (grădiniţă de copii). psihanalist americ a n de origine germană (Frankfurt pe Main. încotro cută sub numele de psihanaliză. El aspiră la o societate iubitoare şi fraternă. la boiştean. H. pedagog german (Oberweissbach. importante înregistrate vreodată de istoria Cehoslovacia. L'enfant continuat cercetările. Privat-docent va fi urmat de alte douăzeci până în 1996. 1982). 133 . libido. se raportează la o frică lipsită de obiect (ea Convins că nevrozele sunt maladii psiar fi impresia vagă că rişti un pericol indehice independente de orice leziune orga. el ia observat pe nou-născuţi şi pe sugari. 1 7 8 2 . elaborează noţiunile de cenzură. 1939). pentru a-şi dezvolta creativitatea. ştiinţelor spiritului". dans la psychanalyse (1976). 1980). de a trăi senzaţii volupt u o a s e in raporturile sexuale. Este cunoscut mai ales prin lucrările sale asupra orientării şi schimbului de informaţii la albine. la Keilhau. azi Pribor. cităm: Interprespecializează în neurologie. 132 FRIGIDITATE. Moravia.în 1973 aobţinut. care avertizează congenerii de prezenţa unui pericol şi îi face să fugă. prietenia. care ar obţine 80% vindecări durabile. cu tact. S. întrucât ceea ce este esenţial este mai puţin satisfacerea sau frustrarea impulsiilor instinctuale cât calitatea legăturii interumane. Breuer. ci de o miţată (1956). demonstrează mecanismele de bază ale Cercetările sale se referă îndeosebi la psiacestora. în 1816.

La crise de la psychanalysc. Pentru ca acesta să se servească de el. cum este privarea de blândeţea maternă. nu ştim dacă individul este frustrat decât studindu-i comportamentul. Acestea se întâlnesc în epilepsie. FURIE. Furia survine în situaţii de frustrare. consecutive unei mustrări. FUGĂ. au consecinţe caracteriale: copilul devine egoist. trad. alăptaţi de mama lor. considerăm somnul o funcţie de apărare contra epuizării. Tocmai ţinând seama de trebuinţele şi de interesele copilului îl putem mai bine instrui şi îi putem dezvolta resursele naturale. fiind modalităţi de apărare a personalităţii contra tensiunilor pe care le suferă. Dewey'. ne vom gândi să instituim cure de somn pentru a trata tulburările nevrotice. părăsire a domiciliului.). în funcţie de rezistenţa individului. FRUSTRARE. trebuie să-i simtă nevoia. total inhibată. educatori). Reacţiile la frustrare sunt variabile: ele depind de natura agentului frustrant şi de personalitatea celui supus acţiunii acestui agent. a visului etc. la şobolani. Jocul. într-un discurs incoerent. H. unul dintre ei fiind separat de aceasta timp de o oră pe zi. semnificaţia lor. Frustrări mai puţin grave. FUNCŢIE. valoarea lor adaptativă (care este funcţia emoţiei. este în acest caz mărturisirea eşecului. R. Lu passion de detruirc (1975). iar în anumite nevroze* vedem rezultatul unei suprasolicitări*. hipersensibil şi dependent de părinţii săi. cităm: La peur de la liberte (1941. uneori incontrolabilă. Fuga. ea fiind un act adaptat. Hunt a demonstrat că. găsi altundeva ceea ce îi este refuzat aici. deoarece satisface trebuinţele prezente ale copilului. Răspunsul. ideile se precipită tumultuos. Unor persoane nevolnice sau nevrozate furia le oferă ocazia să-şi afirme personalitatea neliniştită. Vindecarea. Se spune că dificultăţile sunt externe. Murx. de exemplu. în loc de a se întreba: „Care este natura vieţii psihice?" (punct de vedere structural) sau „Cum se desfăşoară operaţiunile mentale'?" . (punct de vedere mecanicist). emoţie subită. învăţători. ajutându-l totodată să-şi pregătească viitorul. Sunt însă şi dispariţii de la domiciliu care răspund unei porniri impulsive. Ele sunt cu atât mai grave cu cât se manifestă mai precoce. funcţia constituie unitatea fundamentală a oricărei conduite. apoi amândoi fiind privaţi de lumină. dezechilibraţi au uneori aceeaşi atitudine. şcolarilor. al căror joc armonios exprimă viaţa organismului.) decât sănătoşi. trad. în general. nu este accidental: este o funcţie — spune EL Claparede —. stare a celui care este privat de o satisfacţie legitimă. Educaţia nu constă în suprimarea frustrărilor. Psihologia funcţională pune problema conduitei şi ajunge la acţiunea practică. este agresiv. Mecanisme psihologice cum sunt fantazarea şi refularea au şi ele o valoare funcţională. Spitz a constatat că sugarii privaţi de mama lor prezentau o sensibilitate crescută la infecţii banale (mortalitate 37%) în comparaţie cu cei dintr-o grădiniţă. Mac V. escapadă. cu tendinţă agresivă. L'homme pour lui meme (1947. într-o creşă-model. Adulţii nevrozaţi. Frustrarea nu se defineşte însă prin obstacol. nu este întotdeauna primită cu satisfacţie. în comparaţie cu şobolanii care au primit întotdeauna o alimentaţie abundentă. trad. şi interne.FURIE Dintre principalele sale lucrări traduse în limba franceză. care se manifestă printr-o vie animaţie expresivă. După J. definite astfel după coloraţia feţei. Ostilitatea poate viza obstacolul (copilul mic îşi manifestă furia la adresa mamei sale). Una şi aceeaşi situaţie poate fi resimţită ca favorabilă de către o persoană şi poate fi trăită ca frustrantă de către alta. J. trebuie trezit interesul său în această direcţie. Experimentând pe doi iezi gemeni. Frustrarea se poate datora lipsei unui obiect (lipsa de hrana) sau întâlnirii unui obstacol pe calea împlinirii dorinţelor. în realitate. ea cercetează cauzele fenomenelor psihologice.). dar pa/nicul veghează). 1971). când individul se arată incapabil de a le domina. Aşadar. Educaţia nouă este funcţională. mai mult sau mai puţin conştiente. 1963). care priveşte o funcţie. frustrările determină consecinţe mai mult sau mai puţin durabile la cei care le îndură.. Toate procesele mentale par accelerate. după cheful asociaţiilor superficiale. care este înşelat în speranţele sale. deoarece unii găsesc mai multe avantaje în a fi bolnavi (nu mai au responsabilităţi. exaltare psihică. pentru că. Psihanaliza descoperă aici o regresare la stadiul sadico-anal. de exemplu. agresiunea. deoarece scopul postulat dictează căutarea mijloacelor. pe când celălalt a murit. Essais sur Freud. Când nu se îndrăzneşte înfruntarea subiectului furiei. cvasiautomatice. După importanţa lor şi după mometul în care se produc. ceilalţi se ocupă de dânşii etc. ci ca pe un instrument aflat la dispoziţia copilului. este înlocuită de regresiune* la un stadiu anterior al dezvoltării (reapariţia enureziei'. se explică prin acest mecanism). comportamentul de depozitare este cu atât mai intens cu cât animalele au fost mai private de hrană la vârsta lor tânără. atunci când rezultă din mediu (fructele sunt în pom. ansamblu de operaţii strict dependente unele de altele.iddell a constatat că iedul care nu a fost separat sa adaptat noii situaţii. copii sau animale. ci în dozarea lor. 1967). Psihologia funcţională este o metodă de abordare a activităţii mentale. nimic nu ne permite să ştim ce va ti apreciat ca atare de către subiect. schizofrenie şi în stările confuzionale. are loc o deplasare asupra lucrurilor neanimate sau asupra fiinţelor lipsite de apărare. Clasic se disting furia palidă sau lividă şi furia roşie. unde nu s-a înregistrat nici un deces. conduită conştientă. se înlănţuie în dispreţul oricărei logici. S. Dacă. La copii se observă „furiile albe". 135 FUNCŢIE SIMBOLICĂ -* TEORIA OPERATORIE. gestuală şi verbală. atunci când ele depind de individ (simţul său moral îi interzice furtişagul). Punctul său de vedere este dinamic. de exemplu. se poate deplasa asupra unui substitut (copilul îşi bate ursuleţul) sau vizează propria persoană (unele sinucideri în rândul 134 FUGĂ DE IDEI. în sensul că ea nu mai consideră inteligenţa ca pe o entitate.. Crandcur ct limites de In pensee freudicnne (lucrare postumă). Această manifestare se observă mai ales în manie*. Ea este la copil epilogul unui conflict cu anturajul (părinţi. Dezvoltarea generală este de asemenea afectată de carenţele afective" precoce. l. care tind la sincopă. atât reacţie de opoziţie faţă de mediul care nu-1 satisface cât şi speranţă confuză de a FUNCŢIONAL. ct Ia psychvlogic sociale (1970. în alte cazuri.

care scapă legilor logicii. P . se imobilizează în vecinătatea sa. furturi patologice. care poate să nu păstreze nici o amintire privind asemenea stări. în vise. GÂNDIRE. Cu toate acestea. G . literalmente anesteziaţi. cel mai adesea. comise de epileptici. guvernată de trebuinţele afective. deplasările lor etc. într-un curs de apă.T s c h i n g e l . ei speră că în felul acesta le vor „cumpăra" camaraderia şi vor fi admişi în grupul lor. -• SHAM RAGE. în sfârşit. ca urmare a unei dereglări endocrine (când tiroida sau suprarenalele sunt prea active). foloseşte mai ales reprezentări simbolice. se poate spune că gândirea onirică (sau autistică) conţine fenomenele refulate de conştiinţa vigilă. ansamblu de fenomene psihice. Se distinge o gândire vigilă. 1984). A . care ascultă de principii raţionale formate în cursul dezvoltării şi în contact cu realitatea. Ele denotă indivizi predispuşi. de demenţi. este socializată. Roosevelt în alegerile prezidenţiale. de a păstra cel puţin ceva de la ele. cu o eroare de numai şase procente. Stările de furie se asociază uneori cu obscurizarea conştiinţei. realistă. 1 9 0 1 . Iowa. Cea dintâi. Se spune că galvanotaxia este pozitivă atunci când animalul este atras de electrodul pozitiv (anod) şi negativă când deplasarea se face spre catod. Este o gândire privată. fiinţa umană învaţă să-şi controleze expresiile motorii şi verbale ale furiei. prin forţă s a u fără ş t i r e a păgubaşului. Acest comportament paradoxal corespunde dorinţei lor ascunse de a nu le părăsi. cu ajutorul unui grup electrogen. care se exprimă în simbol şi nu 137 . Unele furturi traduc imaturitatea afectivă a autorilor. -> CLEPTOMANIE. desocializată. concept) şi propoziţie (judecată). selecţionarea speciilor. iar uneori şi înclinaţia spre rău a acestora. marcarea peştilor a căror creştere vrem să o urmărim. ziarist şi s t a t i s t i c i a n a m e r i c a n (Jefferson. GALVANOTAXIE. când ea i-a permis să prezică triumful lui F. reacţie de orient a r e şi de l o c o m o ţ i e a u n u i organ i s m mobil s u p u s a c ţ i u n i i u n u i curent electric continuu.încărcate de valoare afectivă. fapt d e a ţ i î n s u ş i b u n u l a l t u i a . o găsim la schizofrenici. ea se exprimă prin cuvânt (idee. de arieraţi incapabili să se controleze. A fondat propriul său institut de sondare a opiniei publice (1935) şi a creat o metodă de anchetă prin chestionare individuale care şi-a găsit o consacrare răsunătoare în 1936.Sub influenţa educaţiei. A doua. de către subiecţi frustraţi în copilărie. şi o gândire autistică sau onirică. fură pentru a da altora lucrurile de furat. atraşi de anod. un câmp electric produs de un curent continuu. Furturile au dubla semnificaţie a represaliilor şi a unei revendicări. ->• GRUP DE AJUTORARE PSIHOPEDAGOGICĂ. prost adaptaţi din punct de vedere social. orientată spre adaptarea la lumea exterioară. eliminarea unor varietăţi dăunătoare.D. Peştii. G GALLUP (George Horace). unele furii explodează la cel mai măruţ pretext. ca în epilepsie sau alcoolismul cronic. Elveţia. Pescuitul electric permite. sau o deficienţă a sistemului nervos central. cum este peştele-pisică. dar acestea sunt relativ rare. Alţi copii. FURT. Cunoaşterea comportamentului galvanotaxic al peştilor stă la baza pescuitului electric. P . sunt comise. Există. Metoda constă în a crea în apă. Unii hoţi dintre minori fură obiecte de la persoane pe care le îndrăgesc în mod deosebit. în general. dar apare şi la omul normal.

corespunde unui mijloc de a lupta condiţionează morfologia (apariţia caracîmpotriva scăderii temperaturii corpului. legată de descoperirea sexelor: „Homosexuala excelează caută să explice tulburările personalităţii prezente printr-o condiţionare infantilă. Este deci vorba de o „paralizie a voinţei" (S. psihanalistă de inferioritate (teama de eşec îl împinge americană de origine norvegiană pe individ să caute un partener de acelaşi (Hamburg. homosexualitatea ar fi consecinţa unei apariţia tendinţelor nevrotice. notizabile sunt acelea a căror imaginaţie sunt persoane care suferă de o diminuare este mai vie. anume. a fost extinsă la gonadele. dar ea să audă un cuvânt în loc de altul: „căţel" există şi ca stare obişnuită la unii subiecţi în loc de „oţel". HOLISM. normală în corp. la care predomină spiritul de a auzului de 30-40 de decibeli (dB). întrucât ar privi monilor tiroidieni determină o scădere a 3-5% din populaţia adultă. tiroida. Selecţionându-se şobolani.]. stare de exaltare au rezultate slabe la învăţătură din cauza care. invertitul ar căuta tului.. K. în care subiectul rămâne capabil să asculte de unele ordine date de hipnotizator. a căror inclusiv în grădiniţele de copii. produşi de glandele zise „endocrine". diminuată. sunt posibile diferite acţiuni. îi exemplu. funcţionarea creierului sau a organismului în totalitatea lor. în limba română 1995 — notatrad. HOMOSEXUALITATE. O conduită orientată spre un monii au un rol primordial în funcţionarea scop este interpretată ca o căutare a unui organismului: ei intervin în menţinerea nou echilibru: construirea unui cuib.) sexuală rezultă din complexe inconştiente. cum sunt separarea de mamă sau insecuritatea ca efect al neînţelegerii conjugale.iritabilă) şi inteligenţei (insuficienţa hormen relativ frecvent. ale adesea consecinţa unei educaţii deficiente: lui E. introdusă în fiziologie sunt hipofiza. cum Această noţiune. 1885-New York. lipsiţi de etc. suprarenalele şi de W. 2 157 de picnic'. stare 148 HORNEY HOMEOSTAZIE. competiţie şi pentru activităţile ştiinţifice. de echilibrului mediului intern al corpului. analgezia (suprimarea durerii) sau modifiHIPOACUZIC. HORMON. ea îşi atribuie să înţeleagă dificultăţile nevrotice prin structura caracterială a subiectului. depinde de hormonii sexuali). sex cu el). credinţa religioasă. după părerea ei. Ea poate fi şi condiţionată de şocuri afective" (mai ales când acestea se produc în prima copilărie). Dimpotrivă. inversiunea mentale (cretinism. ai HIPNOZĂ. relevând sfidarea castrării feminine. Freud). încurcă-lume. Hiperemotivitatea pare a fi legată de constituţie. plexă care. insistă asupra dificultăţilor actuale care. Richter) şi la etologie* denului.HIPERMNEZIE colici. care a suferit ablaţia ovarelor devine Homosexualitatea constituie un feno. inversiune conduită maternă etc). dispariţia negilor. . terelor sexuale secundare la pubertate « • ADAPTARE.). ar fi vorba de un sentiment HORNEY (Karen). Mulţi şcolari HIPOMANIE. Adler. Lorenz).) şi îi face Hipomania poate fi efemeră.. hipotalamusul etc. Hor(K. Pentru adulţi este festă aptitudini certe pentru sporturile de un cusur cu care ei se acomodează greu. hormonii sunt echilibru ale mediului său. evocă unei hipoacuzii care îi face să confunde sunetele (/' cu v. acţionează asupra comportamentului (activitate sexuală. Hesnard). se observă grave tulburări Atât la bărbat cât şi la femeie. La băiat homosexualitatea este Influenţată de teoriile lui A. exuberanţi. atenţia se poate concentra. apropiată de un somn parţial. se evalua la 4 milioane hormonii nu sunt prezenţi într-o cantitate numărul homosexualilor de ambele sexe. Homey nu decepţii din copilărie. ci în a da ceea ce ea nu are.) disproporţionate şi inadecvate. persoanele hipHipoacuzicii. După A. destinate constituţie fizică se înrudeşte cu tipul copiilor hipoacuziei (în Franţa. „cuşcă" în loc de „cuşmă" activi. Psihologia formei* (Gestaltpsychohgie') este cea mai cunoscută dintre aceste teorii. s-au putut obţine serii de subiecţi hiperemotivi. în 1972. care a subliniat importanţa nismului cultural. menţină constante condiţiile de Numeroşi şi diverşi. Când Unite.cităm: Direcţii noi în psihanaliza (1939). cărora ea vrea să-i descopere funcţiile. La femeie. placenta. Pentru Freud. subiecţii Faptul de a auzi prost constituie un serios refractari la hipnoză sunt aceia care manihandicap în viaţa socială. 1952). După J. elevi în 1987). astenie accentuată etc. provocată în mod artificial prin fixarea atenţiei asupra unui obiect strălucitor şi prin sugestie. precum şi cadre didactice specializate pentru educarea acestora.. caracterului (femeia sexuală. lucrările sale traduse în limba franceză. La copii are consecinţe majore asupra învăţării limbajului verbal. Sub efectul stării de hipnoză se pot observa fenomene somatice cum este HIPERMNEZIE • INSTABILITATE. iar înregistrarea ritmurilor electrice ale creierului (electroencefalograma) este comparabilă cu aceea obţinută în timpul stării de veghe. secretată direct în curen. Cannon (1926). substanţă chimică com.tă băiatul prea ataşat de mama sa se identifică cu ea şi se comportă aşa cum ar fi se îndepărtează de doctrina freudiană prin importanţa pe care o acordă determidorit ca ea să se comporte cu dânsul. Există stabilimente şi clase speciale. Ei aventură. Dintre în mod imaginar penisul" (A. reprezintă mai mult de 1% din populaţie. dar şi de ţesuturi: mucoasa duopsihologie (CP. hiperemotivitatea nu este de origine exclusiv organică. tendinţă gene. subiect a cărui carea ţesuturilor (formarea de băşici pe acuitate auditivă este foarte piele. în Statele atenţiei şi o inerţie a spiritului). creativitatea literară şi artistică. Adler.[trad. neglijând mai mult sau mai puţin explorarea minuţioasă a trecunarcisismului şi a complexului castrării* în geneza homosexualităţii. stare nu prea bine definită. cărei promotori se străduiesc să examineze inteligenţa. sunt responsabile de un partener identic cu el însuşi.tul sanguin. ce cu che etc. Fromm şi de Gestaltpsychologie. jenă şi uneori insuportabili. sau cei „tari de ureche".B.. Cu toate acestea. exercită o acţiune rală a organismului care vizează să specifică asupra unor organe. teorie nonanalitică. Somnul hipnotic este profund diferit de somnul normal: percepţiile senzoriale nu sunt diminuate. sub o formă atenuată. Hiigard (1970).

care rezistă analizei intelectuale şi de care subiectul nu poate scăpa. Se ştie încă din Antichitate că practica medicinei comportă întotdeauna un risc pentru pacient: de exemplu. anestezicele sau chiar aspirina administrate copiilor în caz de gripă sau varicelă. cum sunt nevroza obsesională'. Ele pot totuşi să dispară (cel puţin în parte) o dată cu revenirea copilului lângă mama sa sau lângă un substitut adecvat al acesteia. Ideile de persecuţie se întâlnesc în diferite afecţiuni mentale. materiale (se urmăreşte acapararea averii sale) sau morale (se răspândesc pe seama lui zvonuri neîntemeiate). HOSPITALISM. generate la sugari de o şedere prelungită în mediul spitalicesc. ansamblu de tulburări neprevăzute generate de acţiunea medicală. iar rezistenţa la boală scade. IDEAL DE EU.]. Uneori el se plânge că suferă prejudicii fizice (se urmăreşte ca el să moară de foame). apoi o stare de indiferentă). preocupantă. convingere a unui subiect care se crede expus relei-voinţe a anturajului său. Dacă o anchetă demonstrează că accidentele sunt imputabile unui medicament nou sau vechi. model care se speră să fie egalat. limbajul rămâne rudimentar. 151 . |trad. Se întâlneşte în numeroase stări psihice anormale.HOSPITALISM Personalitatea nevroticii a epocii noastre (1937). Alteori se plânge că se află sub dominaţia unei influenţe străine: nu mai este stăpân pe actele sale. se instalea/. melancolia. psihologice şi corporale. pe vorbele sau pe gândurile sale. IDEI DE PERSECUŢIE. în pofida îngrijirilor excelente pe care le primesc. Copilul îşi construieşte Eul prin jocul identificărilor cu persoanele iubite şi admirate din anturajul său. gelozia sau melancolia. obsedantă. de exemplu). acesta este retras din farmacii (bismutul. Conflictele noastre interioaie (1945). paranoia sau delirul haiucinator cronic. IDEE FIXĂ. Informaţiile recoltate din diferite ţări sunt centralizate şi prelucrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Formarea personalităţii corespunde unui proces lent de socializare început în copilăria mică. nivelul intelectual descreşte. în limba română 1995 — nota trad. El îşi constituie astfel un tip de referinţă îmbogăţit zi de zi i care îi serveşte drept model. în majoritatea ţărilor industriale s-a dezvoltat o nouă disciplina medicală şi farmaceutică: Farmacovigilenţa. idee permanentă. copiii mici despărţiţi de mamele lor nu ajung să se dezvolte normal: creş- terea lor fizică este încetinită.-> FARMACOVIGILENŢĂ. ansamblu de tulburări grave. Daunele provocate de hospitalism sunt cu atât mai mari cu cât separarea survine mai precoce şi este de o durată mai lungă.ă tulburări caracteriale (anxietate. I IATROGENIE. Pentru a se detecta mai bine efectele nedorite ale medicamentelor. cum sunt demenţa senilă. talidomida (tranchilizant) prescrisă femeilor gravide.

moartea —. P. Decroly. motivaţia de care are nevoie. modelaj).Chocorua. 1 8 8 3 . se adulţi.S. Loisirurile dirijate au o mare importanţă în spitalele comprehensivă şi fenomenologia în psihiatrie. iar „tensiunea psihologică" utilizării care îi este dată.JUCARE DE ROLURI suferinţa. dar şi la adolescenţi şi Studenţi în medicină. Freud. iar ceilalţi doi rolul tatălui şi al mamei. Numit profesor la face plăcere să reproducă elemente din Universitatea din Toronto. tehnică de cromatice ale materialului Montessori grup. pe medic A fost. îi datorăm o Psihopatologie gene. în multe trad. culpabilitatea. Monitorul 171 JAMES (William).. Când forţa este puternică şi tensiunea slabă. După studii de medicină la Universitatea dedici din simplă plăcere. 1910. 1967) etc. Moreno. doctor în litere (1889) şi doctor în medicină (1893). tot el se joacă cu corpul său. 1947).. în general. Unul dintre participanţi va juca rolul de mamoş. „Forţa psihologică" (sau forţa tendinţelor) corespunde potenţialului energetic al unei persoane. el peutică în care se recurge la j o c u r i este unul dintre marii filosofi existenţialişti (de îndemânare. în domeniul psihologiei se Derivată din psihcxJrama' lui J. 1925) şi eseuri de psihanaliză ţiilor. la literatură (Hamlet şi Oedip. Freud.trad. Ribot.Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză. în care afirmă că adevărul este domeniul psihologiei. întreabă cum să-i anunţe pe părinţi că noul JOCOTERAPIE. Regăsim la el ideile acestuia (psihologia trebuie să se limiteze la observaţie şi la experimentare). 1958-1969). După el. care examinează bolnavul în antrenarea iniţială a bolnavilor. al şcolii pragmatice. JANET (Pierre). . acest medic ajuns la psihologie prin intermediul psihofiziologiei consideră că faptele psihice nu sunt decât conştientizarea tulburărilor fiziologice (Principii de psihologie. intoxicaţii etc. d e s t i n a t ă î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi şi îndeosebi jocurile educative ale lui formării participanţilor. introduce psihologia nav din trândăvia şi izolarea sa. Dispreţuit altădată.psihiatrice. Forţa psihologică şi slăbiciunea psihologică (1932). fr. teralor născut este anormal. filosof a m e r i c a n (New York. Janet gravitează în jurul noţiunilor de forţă şi de tensiune psihologică. Fondator. Aplicând reflecţia la drama omului şi Ia polii principali ai acesteia — comunicarea.i d . 1842 . face cunoştinţă cu S. După jocurile cu roluri. .) La 4-5 psihanaliza în Canada şi în Statele Unite. Pentru copil totul este joc: la început de din Londra. preşedintele etc). nete. agregat de filosofie (1882). Mai târziu îi a cărui operă o admira. n e u r o l o g şi psiprecum şi multe alte lucrări. „în totalitatea vie a personalităţii sale". dificultatea constă. pe care le dezvoltă pe linia propriei lui originalităţi. O. urmează Opera sa cuprinde studii clinice şi teoretice jocurile ai reguli (între 5 şi 7 ani). Forţa psihologică şi tensiunea psihologică pot fi modificate prin oboseală. Dintre numeroasele lucrări ale lui Janet.improvizaţii teatrale pe o temă dată. Janet a condus laboratorul de psihologie de la Salpetriere şi a profesat la Sorbona şi la College de France (1895J. A publicat mai multe studii activităţile didactice îi dau şcolarului mic despre Freud (Viaţa şi opera lui S. relaţiile umane p e n t r u a se favoriza resocializarea trebuie concepute ca forme ale unei bolnavilor m i n t a l i . împreună cu C. emoţii. în care iden. ani îşi imită anturajul (pe mamă. (Sinonim: ludo„bătălii erotice" care oscilează neîncetat terapie). grădiniţe de copii. la J. Peirce. Ideile lui James se regăsesc. Dacă forţa unei tendinţe scade. de competiţie etc. JASPERS (KarI). Dewey. cărora copilul trăieşte necesitatea conven. Introducerea jocului în fr. trad. Opera lui P. 1958). J O N E S (Ernest). datorită (Tratat teoretic şi practic de psihanaliză. Ţara Galilor. filosof şi psihiatru g e r m a n (Oldenburg. îi datorăm o critică a teoriei efortului a lui Mâine de Biran (1880) şi o serie de eseuri asupra experienţei religioase. Fost elev al Şcolii Normale Superioare. aplicate la pedagogie. foloseşte jocul ca mijloc de investigaţie şi această metodă ia în general forma unei de tratament. pentru care educaţia trebuie să tindă să-1 adapteze pe individ la lumea înconjurătoare. Ca reacţie împotriva curentului organicist. 1879 fără f i n a l i t a t e utilă.Basci. în special la copii (mario. 1859 . timp de 22 de ani. la reabilitat de psihologia contemporană şi de artă. tificarea ocupă locul esenţial. de exemplu. h a n a l i s t englez (Rhosfelyn. cităm: Automatismul psihologic (1889).L. De kt angoasă la extaz (1926-1928). rală (1913). fr. şcoala activă. ca şi în unele şcoli primare. se utilizează elementele sonore şi JUCARE DE ROLURI. a introdus mediul său (lătratatul câinelui. azi JOC. a c t i v i t a t e fizică sau mentală Gowerton. New Hampshire. rezultă agitaţia. jocul a fost aplicată la religie (Psihologia religiei). t e r a p e u t i c ă folos i t ă in m e d i c i n a p s i h i a t r i c ă . publică Pragmatismul (1907).) ai epocii noastre. psiholog francez (Paris. 1890). Scopul este acela de a-1 scoate pe bolîntre dragoste şi ură. tensiunea se menţine cu greu şi subiectul nu trece de stadiul dorinţei sau al reveriei. înlocuindu-1 pe T. c ă r e i a i te Londra.

Pentru a verifica această concepţie fundaa unui raţionament.Paris. 1926). zis „poziţie schizoparanoidă". Typcs psychologiques (1921). Fiu de pastor. Theorie der Bildung (Teoria educaţiei. Această imensă cerjudecată. Principalele sale scrieri sunt Die Entwicklung der zeichnerischen 1905). acoperă primele trei sau patru luni din viaţa copilului. după o colaborare de cinci ani s-a separat de magistrul său. burduşit" nu este întotdeauna capabil de precum şi alchimia. Cercetările au scos în evidenţă faptul că practicile sexuale ale bărbatului şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea ce era blamat sus şi tare era în realitate practică curentă -> PARAFILIE. cităm L'homme a la decouverte de son JUNG (Cari Gustav). a devenit profesor onorific la universitatea din acest oraş. 1882-Londra. K KERSCHENSTEINER (Georg). în medie. polul şi prietenul acestuia. duc la cător de arhetipuri. După ce a fost. Poate fi Basel. Până în 1946 a ocupat catedra intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari ai părinţilor. a dar nu se reduce la acestea: un cap „bine cercetat religiile primitive şi orientale. eşantion reprezentativ pentru populaţia americană. 1960). Jung a întrepris o vastă anchetă.clinicii de psihiatrie a universităţii. Begriffder Arbeitsschule. există un fond comun universal. New Jersey. 1961). idei aberante. KLEIN (Melanie). Indiana. minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe. în 1902.JUCĂRIE serveşte de ghid şi eventual poate interveni 1875 . axate pe conflictele precoce care apar în relaţia mamă-copil. Cercetările sale. consacră anual fondat la Zurich. pentru a se amuza.în 1907 a devenit discimai bine decât orice discurs. independente de timp şi de spaţiu. concluzie în religii. Jucăriile sunt suporturi ale dezvoltării fondând o nouă şcoală. însă căruia îi repugna aspectul materialist JUCĂRIE. de exemplu. apreciere a unui raport între diferite idei. profesor de matematică şi de ştiinţe naturale şi consilier şcolar la Munchen (1895). o determină să distingă două momente în primul an de viaţă. bază mai sofisticate şi nici cele mai luxoase. a condus până la moarte. Primul dintre aceste momente. Preocuparea sa este utilizarea intereselor practice ale elevilor în instruirea acestora şi legarea strânsă a învăţământului teoretic de exerciţiile concrete. psiholog şi ânie (1943). ale lui S. în această perioadă. Janet. şi viceversa) permit aprofunStudii de medicină la Universitatea din darea cunoaşterii acestor situaţii. pedagog german (Munchen. Profesor de zoologie la Universitatea din Indiana. Rezultatele cercetărilor lor au fost publicate sub forma a două rapoarte. Freud. rând pe rând. 1854id. 1953). de la tensiunile psiho. biolog american (Hoboken. unde a predat cursuri despre educaţie. apoi a acest lucru şi. 1956). Institutul Jung. comun tuturor popoarelor de-a lungul timpurilor şi care se manifestă JUDECATĂ. Turgovia. ediţia a 10-a. produGelozia sau paranoia. în Franţa. obiect folosit de copii al ideilor freudiene. pe care le-a completat. Răsturnări de roluri (medicul Zurich. sugarul stabileşte 173 . 1894-Bloomington.Kiissnacht. 1988). Connomice ale Lumii a treia. Judecata nu se poate exercita fără un metală. Jucărea de roluri vertit în scurt timp la teoriile psihanalitice dezvăluie aspecte nebănuite ale realităţii.. apoi medic-şef al prindere până la problemele socioeco. ReVolle. de imagini şi simboluri. o tulburare afectivă este de ajuns cetare i-a confirmat autorului credinţa că ca să-1 facă să formuleze judecăţi false. la pus în joc totul. Ma vie (1962). dintre care cea mai importantă pare a fi aceea a inconştietului colectiv. Făcând o serie de călătorii de studiu. Bleuler. Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele ideile. de pe întregul teritoriu al Statelor Unite. în 1948. altul asupra comportamentului sexual al femeii (1953). unul asupra comportamentului sexual al bărbatului (1948). a imaginaţiei. ratori. La Zurich a fost logice care apar în cuplu sau în între. Dintre lucrările traduse în limba franceză. KINSEY (Alfred Charles). de „psihologie analitică". psihanalistă engleză de origine austriacă (Viena. a cercetat 11 230 persoane (16 392 convorbiri). devine tatăl. 1932). în 1942 a fost însărcinat să efectueze o anchetă asupra sexualităţii americanilor. psihiatru elveţian (KesswU. Cu echipele sale de colaboBegabung (Dezvoltarea talentului la desen.asistentul lui E. K I N E Z Ă > ClNEZA. Aceştia sunt conştienţi de de psihologie medicală la Basel. cu P. în apropiere de în joc. pentru pe care 1 Şi-a dezvoltat în numeroase lucrări cumpărarea de jucării (R. mituri şi în doctrinele ezoterice. caracterizat fiecare printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se situa în raport cu acesta). 13 miliarde de franci. învăţător.

sub influenţa unor factori exteriori sau a ideaţiei interne. în utilizarea limbajului verbal şi învăţarea scrisului.. studiindu-1 aşa cum studiem limbajul. subiecţi stângaci în ceea ce priveşte ochiul şi dreptaci în ceea ce priveşte mâna. De fapt nu există o deosebire semnificativă între constituţiile anatomice ale dreptacilor şi stângacilor. dar nu le creează. în lumina lingvisticii. această explicaţie ar fi insuficientă deoarece nu ne explică forma pe care o ia lapsusul. trebuie — spune el — să-I aducem. ba chiar şi psihanalitică. Niciodată însă nu eşti sigur că l-ai înţeles pe acest autor. bazată pe faptul că emisfera cerebrală stângă ar fi mai bine irigată de sânge. apoi la Sorbona (1947). Principalele sale lucrări sunt Gelozia erotică (1947. aceste combinaţii de semnificanţi ascultă de legi precise şi constituie categorii şi subansambluri. > • ACT RATAT. LAGACHE (Daniel). LALAŢIUNE . Concepe inconştientul ca pe o reţea de „semnificanţi" în care fiecare element este asociat cu altele. ei găsindu-se în aceleaşi proporţii la toate rasele. că principiul de unitate a lui Lacan. numită şi variabilitate a dispoziţiei. Este de crezut. 1972). excitaţie sau o tulburare a atenţiei. Agregt de filosofic (1928) şi doctor în medicină (1934). îndeosebi atunci când sunt şcolari. Labilitatea afectivă. termen preluat din chimie pentru a caracteriza o componentă instabilă a personalităţii. de exemplu. Roustang 177 . Aproape că s-ar putea califica labilitatea afectivă drept „mobilitate a afectivităţii" sau „fugă de sentimente". Cu toate acestea. -* DlSLEXIE.. la acelaşi individ. diminuând controlul de sine. în domeniu] intelectului ea este corolarul mobilităţii atenţiei şi al fugii de idei. 2 volume) şi Unitatea psihologiei (1949). după Freud. dându-i o specificitate personologică legitimă şi remarcabilă. Cum să-ţi explici extrem de frecventul lapsus care constă în a exprima exact contrariul a ceea ce intenţionai să spui? „Declar şedinţa închisă!" spune un preşedinte de cameră în timp ce el de fapt deschide acea şedinţă. „ţesută toată din confuz vată". Copilul suportă limbajul şi cultura societăţii căreia îi aparţine fără altă alternativă decât de a le accepta sau de a deveni alienat. Au fost avansate mai multe ipoteze explicative pentru acest fenomen: anatomică. dominaţia laterală poate să difere de la ochi la mână sau la picior. câmpul limbajului. înlocuirea unui cuvânt cu altul se poate explica prin oboseală. UITARE. cităm Scrieri (1966) şi Etica psihanalizei (1986). Se pot întâlni. „soţul meu poate mânca tot ce vreau" spune o femeie autoritară (în loc de „tot ce vrea"). Dat fiind faptul că obiectul psihanalizei este inconştientul. fiinţa autentică nu este niciodată de găsit în discursul şi conduita persoanei. LAPSUS. este numit profesor de psihologie mai întâi la Facultatea de Litere din Strasbourg (1937). LATERALITATE.IATERALITATE l 1986). ba chiar autistic. dominanţă funcţională a unei laturi a corpului uman asupra celeilalte. practic şi teoretic. 1981). sociologică. Dar nici una dintre aceste explicaţii nu este cu totul satisfăcătoare. în organizarea activităţii lor tempo-spaţiale şi. termenii ezoterici şi neologismele abundă. afectivitatea şi ideaţia sunt superficiale. eroare comisă în vorbire sau în scris. la locul său de origine. în această chestiune este greu să se discearnă partea care revine factorului educaţional de cea care ţine de cel fiziologic. LABILITATE. şi se ascunde întotdeauna sub masca acesteia. 176 LACAN (Jacques Mărie). Lagache a fost acela care a introdus la Sorbona psihanaliza. bazată pe o valorizare socială a dreptei. unde a predat-o. psihanalist francez (Paris. dominanţă care se manifestă în special în preferinţa de a se servi în mod electiv de un ochi sau de unul dintre braţe pentru a executa operaţii care cer o oarecare precizie. examinate într-o conjunctură socioafectiva şi culturală determinată. STÂNGĂCIE. în aceste condiţii. Cu toate că i se aseamănă. 1903-id. Pentru acest practician al psihanalizei psihologia nu poate fi decât „clinică". spune F. ambivalenţa" patologică se distinge de labilitatea afectivă prin caracterul ei nemotivat şi incomprehesibil. iar obiectul ei studiul conduitelor* individuale. medic şi psihanalist francez (Paris. în copilărie. Se observă mai ales la copii şi la adulţii atinşi de excitaţie maniacală. Psihanaliza arată că lapsu ziţiei a două nţa opoître care Starea fiziologică poate favoriza lapsusurile. studiile referitoare la lateralitate au arătat că. Mai mult. unul şi acelaşi cuvânt putând căpăta semnificaţii multiple. a unor sentimente diferite şi adesea contradictorii. este succesiunea rapidă sau chiar coexistenţa. Indivizii deficitar lateralizaţi dovedesc dificultăţi serioase în coordonarea mişcărilor. în special atenţia şi afectivitatea atunci când acestea sunt foarte nestatornice. Dintre operele sale. 1901 id. în limbajul său ermetic.GÂNGURIT. ca şi în cazul maniei. o stare afectivă succedându-i alteia cu o rapiditate uluitoare. într-adevăr.

Lorenz. împreună cu N. 1632 O a t e s .. ale cărei reacţii afective şi activitate generală sunt sub cele normale. totalul cheltuielilor pentru loisiruri-cultură s-a ridicat la 232 miliarde. 1977).. dezumanizând munca (sarcini parcelare). limbajul completează celelalte surse de cunoştinţe. Experienţa sa. Ghidrinul. Studiază animalele în natură sau în condiţii cât mai apropiate posibil de acelea din mediul natural. Forma loisirurilor (s-ar putea adopta mai degrabă grafia loazir—loazirun — nota trad. LUDOTERAPIE . LOEB (Jakob). 1902 Moscova. LOCKE (John). a c t i v i t ă ţ i cărora individul li se c o n s a c r ă a b s o l u t de b u n ă v o i e . Dintre lucrările sale. Austria. -> NEUROCHIRURGIE. cităm: Agresiunea. potrivit statisticilor oficiale). Bazele etologici (1984).: .E. rece şi metodic. dându-i omului ocazia de a realiza acea parte din el însuşi pe care viaţa profesională 0 lasă nesatisfăcută. El constituie. cum sunt o atitudine. Se observă. î n t i m p u l disponibil î n afara orelor de m u n c ă şi obligaţiilor sociale. timpul consacrat loisirurilor devine tot mai important.N. timpul pare să încremenească. numărul utilizatorilor acestui drog a atins cifra maximă în 1982 (3 067 persoane interpelate). hipotalamus) cu s c o a r ţ a cerebrală.Altenberg.de exemplu. în Franţa. în 1987. 1693). fără obiecte. fiziolog american de origine g e r m a n ă (Mayen.E. LORENZ (Konrad). în domeniul patologiei. ar fi încet în mişcări. peşte de apă dulce. Bermude.S. în acelaşi timp. La întoarcerea în Anglia.D. Omul în pericol (1985). şi a elaborat teoria „mecanismului declanşator înnăscut". filosof e n g l e z (Wrington. subiect la care limfa (sau „flegma") predomină sau se prespune că predomină. ci suprimă latura neplăcută a anumitor simptome. pe care o provoacă şi o călăuzeşte. S o m e r s e t s h i r e . Evoluţie şi modificarea comportamentului: înnăscutul şi dobânditul (1965). Cheltuielile care 1 se alocă cresc în mod proporţional. l-a dus la LURIA (Aleksandr Romanovici). LIMITAREA NAŞTERILOR MENTAREA NAŞTERILOR. comportamentele de orientare ale animalelor sub influenţa unei surse de excitaţie externe (lumină. din 1890. -• IMPREGNAŢIE. dobândită la căpătâiul celor cu leziuni ale creierului. O dată cu progresul automatizării. gândirea se dezorganizează. o culoare sau un miros. de atunci încoace este într-o regulată descreştere (86 de interpelări în 1987. Azi metoda este abandonată. halucinogen puternic extras din alcaloizii u n e i ciuperci p a r a z i t e a secarei. şi psiholog rus (Kazan. în cure condamnă sistemul tradiţional. Tinbergen şi K. publică mai multe lucrări filosofice şi un tratat despre educaţie (Câteva idei asupra educaţiei. O picătură pe o bucăţică de zahăr este suficientă ca să provoace transformări ale stării mentale: percepţiile vizuale şi auditive se modifică. pe care le-a asimilat cu tropiv mele plantelor.J. cităm: Fiziologia comparată a creierului şi psihologia comparată (1900). dar supradozarea şi produsele asociate (amfetamine*) pot să producă tulburări mentale ireversibile. (sau lisergamida) nu determină dependenţă fizică. von Frisch. ca şi prin confesiune sau psihanaliză. Locke este un precursor al şcolii active". Practic ea nu are nici un efect curativ. -• DELINCVENTĂ. l-a privat pe individ de bucuria creaţiei. Watts (1942). care în 1960 rezervau 5. la unele persoane frivole şi la unii flecari care îşi maschează sărăcia de idei sub un val de cuvinte „goale". agitaţie cronică etc). Maşinismul industrial.H a m i l t o n . L. pe care îl urmează în exilul său în Olanda (1683-1689). apoi la Montpellicr şi se ataşează de casa contelui de Shaftesbury. de asemenea. 1989). inhibiţiile dispar. După această clasificare. 1704). în anul 2(XX) le vor consacra 10%. francezii. operaţie chirurgicală care c o n s t ă în s e c ţ i o n a r e a f a s c i c u l e l o r d e fibre nervoase intracerebrale c a r e u n e s c baza creierului (talamus. a se odihni sau a se i n s t r u i . în sfârşit. căldură). ale cărei idei generoase nu s-a reuşit încă sa fie generalizate. 1 8 5 9 . pasivă şi molâie. 182 L. care declanşează comportamente determinate. obţine în 1973 Premiul Nobel pentru medicină. 1 9 0 3 . sensibilitatea diferenţială şi memoria asociativă. până în anii 1960. e t o l o g i s t aust r i a c (Viena.LIMFATIC persoană de către celălalt sau la eliberarea de tensiuni interioare prin injurie (când agresiunea directă este imposibilă). Loisirurile permit să se restabilească echilibrul. 1924). bazat pe verbiaj şi pe studiul cuvintelor. iar la femeile gravide poate cauza malformaţii ale fătului. „limfaticul" ar avea tenul livid. LIMFATIC. face studii de medicină la Oxford. Actualmente termenul se utilizează pentru a desemna o persoană astenică* lipsită de energie. LOGOREE.S. obsesie. instrumentul esenţial al gândirii şi baza vieţii sociale.W. JOC. Propusă de E. A studiat. o istorie naturală a aşa-zisului rău (1963). A studiat. această tehnică a fost frecvent utilizată. Freeman şi J. într-o formă minoră. Organismul studiat ca un întreg (\9\6).S. după revoluţia din 1688. A putut astfel să demonstreze rolul social al anumitor stimuli specifici sau „declanşatori". anticipând experienţa personală. Conform şcolii obiectiviste. în t e o r i a celor p a t r u t e m p e r a m e n t e a lui H i p p o c r a t e . Concepţia mecanică a vieţii (1912). fiecare specie animală este sensibilă la un anumit număr LURIA de stimuli (şi nu la alţii). logoreea se observă mai ales în stările de exaltare maniacă. Originar dintr-o familie burgheză excesiv puritană. reacţionează prin agresivitate în prezenţa unui peşte sau a unei momeli cu pântecele roşu. LOISIRURI. După ce a predat psihologia animală la Universitatea din Viena şi a condus departamentul de psihologie al Universităţii din K6nigsberg. • REGLE- LOBOTOMIE sau LEUCOTOMIE.D. s p r e a se distra. „corn-de-secară". în tratarea tulburărilor mentale (psihastenie.) variază cu vârsta şi cu mediul sociocultural. adică 4 IX)0 de franci de persoana.JOCOTERAPIE.6% din bugetul lor loisirurilor. Moniz (1935) şi pusă la punct de W. Essex.este numit director al Institutului de studiere comparativă a comportamentului (Altenberg). După datele I. Dintre numeroasele lucrări ale lui K. pălăvrăgeală dbilă. Renania.

în vorbirea curentă. Această formă de perver. perversiune sexuală caracterizată prin plăcerea erotică extrasă din suferinţă. adevărul). în jocul dramatic ies la iveală problemele afective. Tocat mărunt. Nu rareori pot fi văzuţi nevrotici care îşi MARIJUANA sau MARIHUANA. maniacul pare fericit că trăieşte pentru a se da în spectacol. Studii asupra audiţiunii colorate (1911). automatism şi somnambulism (1915). Ohio.id. fondator al şcolii româneşti de neurologie. bolnavul se comportă ca un copil care depinde de anturajul său. angoasa legată de plăcerea sexuală interzisă. Spiritism şi metapsihism (1926). Ea ar cauza o stare de destindere şi ar maliţiozitatea se exercită mai ales asupra facilita comunicarea între persoane. G. uneori.. umilit. Specialist in ginecologie şi în obstretică. de a răspândi zvonuri cipiul activ toxic al Cannabis indica". Viaţa şi opera lui Charcot (1925). cânepa indiană. vindecându-se. ci şi în psihoterapie. tensiunile se reduc. MASTERS (William Howell). păpuşi puse în mişcare cu mâna (mânuitorul fiind ascuns) sau prin sfori. cu sprijinul lui Victor Babeş.. MASOCHISM. stare de excitaţie psiho. o caută. propensiune de Consumată sub formă de ţigarete a face rău. După cum vedem. bolnavul recunoaşte mai mult sau mai puţin uşor realitatea stării sale (ţăranii şi „cadrele". toxicomania. Fiu al unei văduve sărace. Opera sa în domeniul neurologiei este imensă. 1863 . sexolog american (Cleveland. Glumind întruna. mania nu are nimic de-a face cu bizareriile şi micile capricii (limbaj preţios. manifestând egocentrism şi. Autoscopie. Nahas semnala daunele cannabisacuzaţii odioase. în animalelor şi camarazilor mai slabi. Nevroza traumatică şi accidentele muncii (1907). Bătrâneţe şi reîntinerire (1929). Un caz de somn isteric (1915). unde s-a afirmat ca histolog şi neurolog şi şi-a susţinut teza de doctorat. Un caz remarcabil de amnezie retrogradă înfăţişându-se sub aspectul unei desdoiri a personalităţii (1933). şi le cere să născocească o întâmplare. cocaină.). Această stare ar fi de origine constituţională.MALIŢIOZITATE a-şi utiliza mecanismele organice de apărare contra unei agresiuni din exterior (traumatism. Natura şi tratamentul paraliziei generale şi tabesuiui (1914). permiţândii-le mânuitorilor (pacienţi) să-şi exprime liber sentimentele şi să-şi exteriorizeze conflictele. mult mai periculoase. fondează în 1952 Reproductive Biology Research Foundation. 2 volume. toxicomanii. Lourdes şi Maglavit (1936). printr-un sacrificiu prealabil. 1915). şi-a completat pregătirea medicală la Paris. pe când C. se produce o descăzarea ducând adesea la vindecarea tulburărilor caracteriale. sunt taxate cu acest MARINESCU (Gheorghe).A. medic român (Bucureşti. agitându-se zgomotos. tiranie. unde studiază mecanismele hormonale ale concepţiei.ei poate fi portiţa de intrare pentru alte motorie şi de exaltare psihică. Temperamentele după doctrina şcolii italiene (1932). Doi ani 187 . raportul Pathologie de la ccllule nerveuse. care găsesc în ea avantaje apreciabile (degajare de responsabilităţi). animale etc. infecţii (encefalite). forţa sa fizică pare inepuizabilă.. calambururi. diavolul. zâna cea bună.S. vor pierde beneficiile unei varietăţi de cânepă înrudită cu stării de boală*. Neurologia pe câmpul de război (1915). acest amestec se fumează ca tutunul. MARIONETE. Excitaţia maniacală necesită izolarea într-un centru spitalicesc specializat şi o chimioterapie (neuroleptice). de a neutraliza. în Franţa. Problema bătrâneţii şi a morţii naturale (1924). în ţintă este luat un adult. dar poate fi provocată şi de factori afectivi (doliu). care este prinde a stârni intrigi. la Seminarul Central din Bucureşti. Automutilarea. întrerup tratamentul de îndată ce înţeleg drog preparat din frunzele şi florile că. M. Cităm câteva lucrări în care se intersectează şi psihologia: Des amusies (1905). în loc de parohie. intoxicaţii (alcool. 1938). Marijuana nu determină dependenţă fizică. MALIŢIOZITATE. Dacă maladia este acceptată de subiect. Maladia poate să satisfacă unele persoane. uneori drept opiniile sunt divergente.) care. în 1897 a prezentat. euforie şi turbulenţă. o provoacă sau şi-o aplică (autoflagelări). el creează în întregime situaţii în care să fie dominat. tendinţa să le minimalizeze. percepând maladia ca pe o slăbiciune. răuvoitoare la adresa semenilor.. marijuana este săracă în cannaUnele persoane au o plăcere răutăcioasă binol (mai puţin de 1%). deodată.ului (haşiş şi marijuana) asupra organissiune agresivă este adesea cauzată de mului. Olievenstein avea tulburări ale dezvoltării afective.) sau de a-şi rezolva conflictele psihologice. Masochistul gustă cu voluptate durerea fizică sau morală. La copii. apoi.. Despre limbagiu şi afazii (1905). râzând din te miri ce. a ales Facultatea de Medicină. Comportamentul său poate fi interpretat ca un mijloc de a obţine iertarea din partea unui Supraeu (conştiinţă morală) de o severitate excepţională. însă. („joints"). incapacitatea de a da un sens satisfăcător vieţii şi conduitele de eşec (ale celor despre care se spune că nu au nici măcar „un dram de noroc") sunt comportamente masochiste. a făcut studiile secundare. • > • CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ. Marionetele sunt utilizate nu numai spre a-i amuza pe copii. asociată cu logoree. Psihoterapeutul pune la dispoziţia copiilor şi adulţilor numeroase personaje: jandarmul şi hoţul. prefaţată elogios de Ramon y Cajal. în 1909 a publicat la Paris monografia La cellule nerveu. Apetitul său alimentar şi sexual este exagerat. căruia i se aduc 1980. pe plan psihologic se produce un fel de regresiune: interesul se deplasează de la lumea exterioară la corpul propriu cure. sărind de la una la alta. jocul la „ruleta rusească". toxiinfecţie etc. care ceea ce priveşte toxicitatea marijuanei. dar utilizarea MANIE. sunt chinuiţi fizic şi moral. devine prevalent. la Congresul internaţional de medicină de la Moscova. torturat. ca bursier. După mediul căruia îi aparţine.se.

diabet). Freud. fie un efect inhibitor asupra viscerelor. de exemplu. c a r e se o c u p ă c o n c o m i t e n t de suflet şi de corp. de exemplu. 4) polipeptidele. formaţia reacţională. cităm: Moravuri şi sexualitate în Oceania (1963). autoagresarea.P. afectivitatca şi rolul ei în determinismul numeroaselor tulburări funcţionale sau organice. cum sunt endorfinele* sau substanţa P. dorind să măsoare inteligenţa şcolarilor. Acest nume a fost dat de către J. că învăţarea socială nu arc efect decât în contextul cultural în care se efectuează şi că anumite „crize" psihologice sunt strâns legate de statutul social. Selye' arată că organismul reacţionează mobilizându-şi toate mecanismele de apărare atunci când este ameninţat de un agent fizic. mecanisme psihologice de care dispune persoana spre a diminua angoasa generată de conflicte interioare. hipersensibil şi intuitiv. ele apar sâmbătă dimineaţa şi durează 48 de ore. Halliday (1943) mişcării moderne care tinde să reînnoiască concepţiile despre boală elaborate de R. statistica au permis psihologiei să facă progrese considerabile. Refularea va avea drept funcţie reprimarea unei tendinţe periculoase (agresivitatea. de exemplu. ulcerul gastric unui conflict permanent între dorinţa de a lupta şi fugă. pe care vrea să le depăşească. regresiunea. T. Fcchner a creat psihofizica*. după F. traumatism psihic etc. serotonina şi histamina. se străduieşte să înţeleagă realitatea umană trăită. Examenul psihologic arată că acest copil. va transforma impulsia în activitate apreciată din punct de vedere social (agresivitatea devine spirit al competiţiei sportive. Tocmai cei care îşi exteriorizează mai puţin sentimentele sunt cei la care răspunsurile neurovegetative şi endocrine ating înalte cote perturbatoare. negarea realităţii. Pasteur. 1 9 0 1 . O educaţie în Noua Guinee (1973). Binet. MEDICINĂ PSIHOSOMATICĂ. hipertensiunea arterială ar corespunde unei furii reţinute. cum este acidul glutamic. că ele nu există în unele culturi primitive. sexualitatea). 2) aminele biogene: catecolaminele (adrenalina. care sunt tot atâtea traumatisme psihologice. noradrenalina).MĂSURA utilizată de spovedania religioasă şi de interlocutor. Balinais) şi a contribuit la avântul antropologiei culturale. mulţi dintre ei încă neidentificaţi. 3) acizii aminaţi. A studiat societăţile primitive (Manus. Există un mare număr de mecanisme susceptibile de a „proteja" Eul" împotriva exigenţelor instinctelor. MEDIATOR CHIMIC. Metoda experimentală. c a r e asigură „ c o m a n d a " u n u i n e u r o n la un organ sau „ t r a n s m i t e r e a " mesajului de la un neuron la altul. identificarea cu agresorul. raţionalizarea. ci ca pp un eveniment care se înscrie într-un ansamblu psihoorganic şi într-un contiiwum spatiotemporal bine definit. S-a observat. care poate exercita fie un efect excitator. Accesele de febră sunt ciclice. respingând-o în afara câmpului conştiinţei. Lucrările lui H. G. Ştim că organismul răspunde în totalitatea sa la emoţii: furia. criza de astm ar corespunde unui acces de plâns inhibat. sublimarea. introducând concepte moderne luate din psihanaliză şi psihologie. retracţia Eului. pot fi responsabile de boli organice. mijloc de c o m p a r a r e şi de apreciere. adepţii medianei psihosomatice nu mai consideră boala ca pe un accident fortuit. grimasele şcolarului care îşi imită învăţătorul: identificându-se cu acesta din urmă. Virchow şi L. Fără să conteste mecanismele fizice. MEAD (Margaret). Există numeroşi mediatori chimici. de accelerarea bătăilor inimii. de exemplu). introiecţia. MĂSURĂ. Unul şi celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în societate (1966). Samoa. medicina psihosomatică. Aplicând măsurarea la senzaţii. -» SINAPSĂ. dezordini funcţionale şi leziuni. care fixează primele simptome. hipertrofia glandelor suprarenale etc. Dintre numeroasele sale lucrări. ea nu are acelaşi sens. chimic sau MEDICINA PSIHOSOMATICA psihic. dimpotrivă. se teme de disocierea familiei sale. 1978). Reacţia aceasta nu este extraordinară. M. endocrin (hipertiroidie. că majoritatea subiecţilor astmatici sau alergici au fost în mod obiectiv frustraţi de dragostea maternă în copilărie.New York. Ca urmare a observaţiilor făcute de l. colită). transformarea în contrariu. French. Dacă astfel de dezordini funcţionale se reproduc frecvent. tuberculoză 191 . Alexander şi T. solitudinea afectivă. iar A. în unele cazuri accentuată de experienţe anterioare: carenţă afectivă precoce. atâta timp cât absentează tatăl. se produc leziuni organice. Un violent şoc afectiv sau o tensiune emoţională persistentă au aceleaşi efecte somatice ca o îndelungată expunere la frig: ulcer gastro-duodenal. în viaţa cotidiană aceste mecanisme de apărare funcţionează mai mult sau mai 190 puţin inconştient. chimice şi fiziologice. se însoţeşte de roşirea feţei. Dar dacă toţi indivizii răspund pe plan somatic la emoţii. dopamina. de tremur. Cei mai cunoscuţi sunt: 1) acetilcolina. Toate aparatele organismului pot fi implicate în maladiile psihosomatice: sistemul digestiv (ulcer. etnolog american ( P h i l a d e l p h i a . lată un exemplu: un copil prezintă neliniştitoare pusee febrile. Pavlov şi S. cardiovascular (infarct miocardic). ceea ce. L. După aceşti autori. în special. Nu există factor infecţios şi antibioticele sunt inoperante. la nivelul muşchilor şi creierului. respirator (astm. stă la originea psihometriei'. grijile sau eşecurile profesionale. MECANISME DE APĂRARE. enurezie). el dedramatizează situaţia şi îşi stăpâneşte anxietatea. Antropologia ca ştiinţă umanistă (1971). bazându-se pe solidaritatea strânsă care guvernează toate funcţiile organismului. substanţă chimică eliberată de t e r m i n a ţ i i l e nervoase la t r e c e r e a influxului nervos. A demonstrat. m e d i c i n ă t o t a l ă . testele. reducând tensiunile. Au fost descrise şi alte procedee de apărare: fantazarea. Se pare că există o predispoziţie constituţională la acest mod de reacţie. Unul din scopurile ştiinţei este acela de a supune faptele examinate unui studiu cantitativ.genitourinar (impbtentă. Mecanisme de acest fel sunt. reacţiile lor nu au însă aceeaşi intensitate. dar nu au toate aceeaşi valoare adaptativă. în aceste condiţii se înţelege că decepţiile sentimentale. determină următoarele reacţii: disperare şi furie -• respingerea de către anturaj -* insecuritate profundă şi tendinţa de a-şi inhiba manifestările exterioare ale emoţiilor -> accentuarea reacţiilor neurovegetative.

) extraordinară. Unii psihopaţi sunt convinşi că deţin o putere (socială. Mediul acţionează în permanenţă asupra fiinţelor umane. propriu omului care trăieşte în societate. Janet. îngheţat. care se îndepărtează de ea. neurolepticele. ţărani. furnizând funcţiilor ajunse la maturitate excitanţi adecvaţi. tactilă.). care nu se însoţeşte de nici o leziune organică. Fiecare stare de tensiune emoţională determină un proces neurovegetativ care îi este propriu. Observăm lucrul acesta.MEDIE pulmonară). două procese diferite. de exemplu. MEMORIE. piele (eczemă) etc. Psihoterapia este în general de scurtă durată şi gratifiantă 192 (sfaturi.) decât o afecţiune digestivă sau cardiacă.ajutor). au o memorie.. Această afecţiune poate să apară fără o cauză vădită sau ca urmare a unei mari nenorociri (moartea unei fiinţe iubite). Tratamentul maladiilor psihosomatice asociază.alegerea" organului nu este un simplu ha/ard. memorie care îşi extrage materialele din senzaţii.. este necesar să distingem trei niveluri ierarhice ale memoriei: cel mai elementar. MEMORIE MEMBRU-FANTOMĂ. Distingem o memorie imediată. o memorie întârziată. Persoanele respective au iluzia de a mai percepe încă membrul lor absent. ea se utilizează în mod curent. beneficiul mai mult sa» mai puţin inconştient avut de subiect de pe urma bolii şi natura traumatismului afectiv declanşator: violul determină mai degrabă o suferinţă ginecologică (vaginism.. Maladia psihosomatică. se caracterizează prin povestirea logică: este memoria socială. preocupaţi să dea o semnificaţie precisă acestui concept. Numai sub influenţa mediului în care trăieşte şi în virtutea a ceea ce îi aduce contactul cu persoanele din anturajul său fiinţa umană devine un individ de un tip determinat. informaţiile receptate şi le restituie. Condiţiile materiale. s-ar întâlni la 85-100% dintre cei care au suferit amputări. Toate fiinţele vii. în general se confundă răspunsul psihosomatic cu conversiunea isterică*. Plictisit. persistă timp de câteva zile şi în noul lor mediu. Acest fenomen ar fi extrem de frecvent pentru că.. şi alte multe feluri de memorie. şi psihoterapia. din situaţiile trăite. psihoză).. „stăpâni ai lumii" sau Dumnezeu şi se comportă în consecinţă: cutare tânără femeie care se identifică cu o suverană. Psihanaliza este de cele mai multe ori contraindicată. există atâtea memorii câte organe senzoriale (memorie vizuală. consideră că memoria trebuie să se traducă printr-un act: conduita povestitorului (verbalizarea autentificând existenţa memoriei). Delay. este vin limbaj simbolic: paralizia picioarelor. calea senzitivă). MEDIE. Acest sentiment este legat de schema corporală elaborată în copilărie şi care rămâne indelebilă. Este ameliorabilă prin chimioterapie. Melancolia se încadrează cel mai adesea în evoluţia unei psihoze maniaco-depresive". până atunci ritmate de maree. Căile nervoase utilizate sunt şi ele diferite: reacţia vegetativă aparţine sistemului autonom. în schimb. în afara societăţii omeneşti copilul se sălbăticeşte. deoarece el completează structurile organice de bază. de exemplu. MEGALOMANIE. Dar . chiar şi animalele absolut inferioare.) decât la clasele înstărite. socioeconomice.sprijin moral. Dacă însă se oferă fiecăruia condiţii materiale identice. el este comun animalului şi omului. supraestimare delirantă a propriilor capacităţi. închis în durerea sa morală. de la fecundare şi până la moarte. persistenţă a trecutului. primind vizita soţului ei se simte ultragiată de familiaritatea lui şi îl pălmuieşte cu violenţă. indice al tendinţei centrale a unui ansamblu statistic. care diminuează reacţiile emoţionale. la terapeutica uzuală a leziunilor locale. senzoriomotor. nu are semnificaţie. această conversiune manifestându-se şi ca prin tulburări corporale. pe urmele lui P. de subiecţii „anormali". una echilibrând-o pe cealaltă şi permiţând diferenţierea subiecţilor „normali". după unii autori. După J. dar care nu 193 . educative etc. chiar şi nivelul mental este afectat de condiţiile materiale: el este semnificativ mai scăzut citori. Este un indice de măsură care împarte ansamblul în două părţi (partea de deasupra şi partea de dedesubtul mediei). unde ei trăiesc. iluzia de a mai poseda membrul amputat. prin inhibarea gândirii. Megalomania se întâlneşte frecvent în manie. Unii psihologi. Ei nu sunt mai puţin decât monarhi. totuşi. paralizia generală şi dementa senilă. spaţiu de viaţă în care se exercită influenţele cosmice. tocmai în relaţia cu celălalt se edifică personalitatea sa. priveşte exclusiv senzaţiile şi mişcările. Mişcările lor de îngropare şi de ieşire din nisip. Uşor de calculat. fizică. Cel mai înalt. Conversiunea isterică este plină de semnificaţie. . abătut. Este extrem de periculoasă. de exemplu. iar uneori simt că îi doare. existând riscul unor complicaţii grave (recidivă. stare morbidă caracterizată îndeosebi de tristeţe şi pierderea poftei de viaţă.Sunt. exprimă dorinţa inconştientă de a nu mai merge. şi în care se realizează schimburile psihoafective între indivizi. precedate uneori de uciderea altor membri ai familiei (copii. MELANCOLIE. diferenţa nivelurilor intelectuale dispare. Acţiunea sa este deosebit de importantă în copilărie. Memoria fixează experienţele trăite. Aceasta trebuie condusă cu o extremă prudenţă. putându-l conduce pe bolnav la acte disperate (sinucidere). idei de culpabilitate şi de autopuniţiune. negri şi indieni în Statele Unite etc. auditivă. nu este purtătoare de sens cum este conversiunea isterică. frigiditate. consecinţă a unei tulburări funcţionale a sistemului neurovegetativ. atunci când punem într-un acvariu viermi plaţi de pe plajele Bretaniei. spre a-i sustrage unei vieţi de durere). MEDIU. între aceste două niveluri se situează memoria autistică. adică a acelora care se apropie de această valoare teoretică. fără de care ele ar rămâne virtuale sau atrofiate. timpul trăit fiind încetinit. Media aritmetică este catul obţinut prin împărţirea sumei valorilor individuale la numărul lor. economice joacă şi ele un rol important în dezvoltarea afectivă a copilului: mizeria este sursa inadaptării (80% dintre delincvenţii tineri aparţin mediilor defavorizate economic). sexuală etc. pe când conversiunea isterică pune în joc sistemul cerebrospinal (calea piramidală. bolnavul rumegă idei privind lipsa lui de demnitate. uneori total vindecată). Principalii factori care par să determine localizarea afecţiunilor psihosomatice sunt fragilitatea organică (leziune discretă.

apoi. este indiferent. care trăiau cu lupii şi care. în laboratoarele de psihiatrie experimentală. alimentează memorat. se extinde apoi la apartament. influenţată de Gcstultpsychologie şi de fenomenologia lui Husserl. Mersul depinde de maturizare (copilaşul are nevoie. Este vorba de observarea sistematică a unor gemeni univitelini — care au deci aceeaşi constituţie fizică — supuşi unor regimuri diferite. Partea care revine factorilor ereditari nu este deci constantă în cursul vieţii. şind să le controleze.a t e n ţ i e i slăbite a subiectului. Nu există o zonă specifică idei s a u d e i m a g i n i care scapă pentru memorie: întregul cortex este anga. Ea din memorie un om. a animat şcoala existenţialistă din Paris. staţiunea bipedă.Sartre. METODA GEMENILOR MARTORI. filoreţinem mai degrabă agreabilul decât deza. cu dolii. nu au învăţat decât cu mare greutate să meargă omeneşte). la psihopaţi. Memoria socială strucţii a inteligenţei. Fost elev al Şcolii Normale Superioare. toare a bătrâneţii. Fixarea amintirilor este legată Ea este aceea care furnizează elementele atât de persoană cât şi de materialul de visului şi care. 1961). jumătate dintre delincvenţi nu au nici o meserie adevărată. din jungă. Memoria tent. o c u p a ţ i e profesională de pe u r m a căreia se o b ţ i n mijloacele de s u b z i s t e n ţ ă . reprezentarea favorizează reţinerea.ibser de prezent. voltarea categoriilor logice. Ele loc cel mai adesea la indivizii anxioşi sau au permis precizarea anumitor aspecte ale surmenaţi pe plan intelectual. de 60 de săptămâni pentru a reuşi să me. antele • priv primei îndrăgostiri. d a t o r a t ă lui O. conjat în evocarea amintirilor. puterea halucinogenă* a acestui drog. permite precizarea influenţelor datorate eredităţii şi mediului în dezvoltarea personalităţii. prost structurat.automatism cerebral. instrument de cercetare imaginat de Arnold Gesell. Vestidouă linii paralele (figurând picioarele). autistică apare către vârsta de trei ani. la College de France. P. s u c c e s i u n e r a p i d ă de creierului. Copilul ia visele drept realităţi. la stradă etc. nervozitatea şi modifiexpresie: un cerc (capul). prea puţin publică Structura comportamentului (1942). este în permanenţă orientată spre concret şi spre acţiune (filosofie a conştiinţei angajată în lume şi în corpul propriu). expresia persoanei în întregul ei. intedelirurile: trecutul nu mai este recunoscut grarea lor în stocul de amintiri exisca atare. î n v ă ţ a r e a c i t i t u l u i i d e o v i z u a l ă şi analitică. în medie. Memoria este legată de întregul femeie. mergeau în patru labe cu o iuţeală remarcabilă. ohservăm că cei mai aduce cu sine perturbaţii endocrine care mici îl reduc pe acesta la cea mai simplă explică.copiilor la căminele lor. La copil. . metodă de . ca şi ei. de obicei. 194 apoi Fenomenologia percepţiei (1945). forma cea mai o b i ş n u i t ă a locomoţiei o m u l u i . culorile capătă o frumuseţe nemaivăzută METODA GLOBALA etc. ea nefuncţionând ca un mecanism a o v u l a ţ i e i şi a m e n s t r u a ţ i e i la autonom. resimţit ca neplăcut. Este deci rile psihofiziologilor au arătat că memoria verosimil faptul că tulburările caracteriale depinde atât de anumite zone localizate sunt determinate şi de evenimentele care în enccfal (sistemul limbic.sof f r a n c e z (Rochefort. considerând că învăţarea trebuie să se facă prin diferenţiere progresivă. MERS. A scris multe alte cărţi. Adesea este acestei probleme: reţinem în primul rând provocat de abuzul de tutun sau de cafea. Psihologia genetică* arată că memoria este legată de maturizarea* sistemului MENOPAUZĂ.Paris. Menopauza survine. Decroly. MERLEAU-PONTY (Maurice). ceea ce este în acord cu con.irgă singur) şi de învăţare (copiii sălbatici". uităm cu uşurinţă ceea ce ne agregat de filosofie şi doctor în litere. mergând de la ceea ce este înţeles imediat 195 METODA GLOBALĂ. Se Memoria. într-adevăr. de unde pornesc cările de caracter la multe femei. Mescalina are proprietatea de a provoca în mod trecător tulburări ale percepţiei: timpul trăit pare anormal de lung (minutele durează cât orele). menopauza coincide adesea cu decepţii afective. însă. care fac eforturi să descopere şi să măsoare aptitudinile adolescenţilor. înţelegerea elementelor. Observarea de lungă durată arată că la adolescenţă gemenii se diferenţiază tot mai mult unul de altul. progresele în această direcţie sunt legate de acelea ale menţinerii echilibrului. MESERIE. în parte. Dacă le cerem unor copii să deseneze patruzeci şi cinci şi cincizeci de ani. de Beauvoir şi J. vingerile noastre. probabil şi au loc în această perioadă.MENOPAUZĂ ascultă decât de legile inconştientului. în 1949 predă la Sorbona. Dobândirea mersului reprezintă o etapă foarte impor tantă a dezvoltării umane. găsiţi la Midnapore. în continuă expansiune (la început limitat la cameră. Gândirea sa. Dimpotrivă. nu este niciodată fidelă. MESCALINA. cu plecarea Mc ceea ce a fost perceput ca esenţial. dintre care cităm Umanism şi tcroure (I947) şi Semne (1960). descătuşează sensibilităţile cunoaşterii. dar că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă tot mai mult. despre care nu ş t i e n t d e lucrul a c e s t a d a r nereuse ştie nici unde şi nici cum se conservă. grupuri de neuroni situate în creierul mic. iar cele mai bune reeducări sunt acelea care duc la o calificare profesională. însuşirea unei meserii calificate constituie un mijloc de protecţie împotriva inadaptării sociale. în 1952. în timp ce mersul permite descoperirea unui univers dinamic. Alte metode gemclare. Acest fenomen. un eşec usturător). formele sunt alterate. are Cercetările privind fixarea şi reţinerea amintirilor sunt extrem de numeroase. împreună cu S. atât de percepţii cât şi de afectivitate. Decroly. Thompson) cât şi de ansamblul MENTISM. între psihism. separat. 1908 greabilul. s u b s t a n ţ ă alcaloidă extrasă din peyotl (cactus mexican). Memoria nu este un se instalează durabil doar o dată cu dez. ci un act al psihismului. Lucră.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ. Alegerea unei meserii depinde din ce în ce mai mult de o orientare profesională încredinţată specialiştilor. ceea ce este important. fiind trăit ca prezent. după R. dispensând mâna de a mai fi un mijloc de agăţare. a realului de imaginar. o p r i r e definitivă nervos. Engels. semnificativ. Savanţii studiază. Aşa cum foarte just a arătat F.

pe care regăsim şi în lumea vegetală. care se îngraşă fără a creşte. care este arma perfidă a celor anonime şi de acuzaţii neîntemeiate. prin tendinţa de obezitate. „Cretinismul guşat" este o varietate a mixedemului congenital. Mimica exprimă mai bine decât cuvintele intenţia persoanei care vorbeşte. confirmând astfel opinia lui H. Ideca de moarte provoacă.de exemplu) se caracterizează. va li încărcat de polenul necesar fecundării acesteia. alterează adevărul. după E. Mijloacele mnemotehnice sunt adesea utile. mimetismul depinde de percepţia vizuală (el dispare în ca/ul că animalul este orb). exagerând-o (în manie mai ales). De remarcat este faptul că influenţa cea mai mare asupra modei vestimentare o au femeile tinere. de constituţia individului. Moda guvernează pe moment gustul membrilor unui grup social care adoptă un anumit stil pentru mobilierul. care nu merită severitatea educatorilor: copilul îşi transformă trecutul în sensul trebuinţelor sale. Ea constă. ca o pierdere iremediabilă. de către cei apropiaţi. să culeagă maxidupă stingerea acestuia. dar nu minte. la care destule persoane apleacă urechea cu complezenţă. de exemplu. de o „lumină extraordinară". de la începutul anilor 1970. prin indolenţa şi retardarea psihomotorie a copilului. temporară sau permanentă. Această tendinţă morbidă de a altera adevărul ar ţine. Multe mărtirea unghiului format de axa corpului său cu direcţia focarului de excitaţie (ale razelor turii vorbesc de o „lumină celestă". Culoarea pielii cameleonului se modifică o dată cu culoarea suportului său. când se datorează unei adaptări momentane (înveşmântarea unor crabi cu alge).i • MITOMANIE. anxietate. de de endorfine* în momentul în care orgaexemplu. dar nu trebuie să abuzăm de ele. Adevărata minciună apare la vârsta de şase sau şapte ani. pare buhăit şi rămâne întârziat pe plan intelectual (idioţie*). nismul simte aproape moartea. în organizarea într-un tot inteligibil a elementelor complexe care nu sunt structurate. astfel atras. Pentru a reţine. se aşază pe floare. abuz de încredere etc. în acest din urmă caz ea se manifestă după înţărcare. Mergând apoi să se aşeze pe o altă orhidee. pe care o iau unele animale sau vegetale pentru a se proteja sau a asigura supravieţuirea speciei. MITOMANIE. prin consecinţele sale. astenie" şi torpoare intelectuală. provocând suferinţă. dar există o formă malignă şi perversă de mitomanie. moda se raportează la prezent. căci ea este conştiinţa unui neant de neconceput. Unele tulburări mentale perturbă expresia mimică. Cu toate acestea. Animalul pare capabil să conserve amin. MIXEDEM. tare şi de locomoţie provocată de un agent excitant. nu face decât să cedeze unei tendinţe normale. sărăcind-o 198 (în melancolia stuporoasă) sau făcând-o neadecvată (schizofrenicul poate povesti râzând un eveniment trist). podoabele etc. Dupre. întoarcerea furnicii la muşuroi. ea se bazează pe imitaţie. ansamblu de procedee destinate fixării unor amintiri greu de păstrat. de exemplu. MNEMOTAXIE. Când el fabulează sau înfrumuseţează realitatea. scot limba spre a-şi exprima surpriza). prin intermediul sării sau uleiului. MODĂ. MIMICĂ.MODA rezultatele lucrărilor efectuate pe această temă nu sunt edificatoare. care persistă psihiatrii şi psihologii se străduiesc. MNEMOTEHICĂ. care sublinia partea de 199 . Mixedemul dobândit în a doua copilărie sau mai târziu (la menopauză. Masculul. REACŢIE ELECTRODERMALĂ. ansamblu de modificări dinamice ale fizionomiei. dar pe când obiceiul înseamnă imitarea formelor trecutului. de Tarde. în general. Orhidee (Ophrys). Această afecţiune poate fi dobândită sau congenitală. alterare conştientă a adevărului. maladie datorată unei insuficienţe tiroidiene. datorat unei carenţe alimentare în iod. de obicei. Siegel aceste impresii utilizeze această amintire pentru a se s-ar putea explica prin eliberarea masivă orienta. Dacă moartea unei persoane este resimţită. cu mediul. ansamblu de atitudini şi de uzanţe pasagere care au curs la un moment dat într-o societate. Forma cea mai benignă. MOARTE. dacă stimulul este lumina) şi să plăcere. majoritatea femeilor interogate (75%) declară că ele ţin pasul cu moda spre a se conforma grupului. în felul acesta se poate explica. Se tratează prin extrase tiroidiene şi tiroxină. de senzaţia de luminoase. care cu greu face distincţie între real şi imaginar. spune G.statică". indigenii din Insulele Fiji) ea este prilej de bucurie: membrii acestor societăţi sunt convinşi că există o viaţă dincolo de moarte. Ca şi obiceiul.1415926535). Pentru R. de exemplu. asemănare. mai fericită decât cea de aici. La unii subiecţi dezechilibraţi minciuna poate avea un caracter maliţios (denunţare calomnioasă. MINCIUNĂ. iau aparenţa unu insecte şi eliberează o feromonă' al care miros este comparabil cu acela emis de glandele sexuale ale femelei. MIMETISM. constituind aproape întotdeauna o conduită de eschivare. determinat genetic. în general. un limbaj expresiv care depinde de emoţii şi de mediul cultural (chinezii. la unele popoare (eschimoşi. care exprimă sau însoţesc stările afective şi gândurile. în esenţă.. Memoria' cultivându-se prin exerciţiu. valoarea lui pi (ir) cu 10 zecimale. Copilul mic. Ea constituie o conduită de comunicare. îi spunem „dinamică". Maladia poate fi prevenită prin procedee de iodizare a hranei. este mitomania vanitoasă. Când homocromia este permanentă (blănurile albe ale unor animale polare). Spencer. este preferabil să ne străduim să memorizăm direct ceea ce dorim să învăţăm prin repetiţie şi legând noile cunoştinţe de cele pe care deja le posedăm. lor. în aceste cazuri de homocromie.mum de informaţii de la persoane care au trăit în pragul exitusului. tendinţă patologică de a minţi. uneori nevroză şi chiar moartea. spunem că aceasta este . veşmintele. ne vom aminti de o frază în care numărul de litere din fiecare cuvânt indică o cifră: „Oue faime a fiiire apprendre ce membre utile aux sages" (3. Mimetismul corespunde unui mecanism biolog complex. reacţie de orienîncercând să străpungă secretul morţii. încetare definitivă a funcţiilor vitale ale unui organism. în general destinată să evite o mustrare.

suferind din cauza tale. începând cu regenerarea obişnuinţelor. Unii muncitori preferă munca la banda MUTILARE. MOTIVAŢIE. Acest tip corespunde mezomorfului' lui W. nici munca parcelară pe al unor bătălii (mutilarea organelor genicare o efectuează. 1893 Cambridge. MUSCULAR. scalpări etc). unor ceremonii religioase (circumcizia sau dimpotrivă. altele sunt ocazionale (baluri populare) sau sunt spontane (mulţimea de gură-cască atrasă de un accident). probabil. a cucerit. găsesc prilejul să se exprime în manifestaţii populare în care individul. disting mai multe tipuri de mulţimi. reluată de L. Cel mai adesea ea contribuie la buna inserţie socială a omului. Există o traducere franceză a cărţii sale Explorarea personalităţii (1938). intelectuali. Modificarea organică provocată de aceste stimulări creează o stare de tensiune care determină comportamentul animalului. munca omului se va limita la sarcini de comandă şi de scop utilitar (secţionarea policelui pentru reparaţie. în realitate. Massachusetts. Se observă la unele popoare cu ocazia degajaţi de orice responsabilitate. cărora li s-a demonstrat originea psihologică şi socioeconomică (violenţele colective se înmulţeau în sudul Statelor Unite când. Este vorba de o reeducare a persoanei. a căror integrare într-un mediu normal este imposibilă. Interesat de psihologia medicală. Tinbergen) au demonstrat că comportamentul depinde de modificările interne (neuroendocrine) şi de excitanţii externi (mediu) care acţionează asupra creierului. Psihologia clasică face distincţie între motive şi mobiluri. Reîntors în Statele Unite. chiar. Ceea ce numim „muncă protejată" constituie o tranziţie de etapă utilă. conştienţi şi inconştienţi. este încurajat de sentimentul unanimităţii. în faţa muncitorilor. deteriorare sau secţionare a unei părţi externe a corpului. H. face un stagiu la Ziirich. Automutilarea poate fi practicată într-un tinde să dispară. Mac Auliffe. Munca la banda rulantă unei castrări". De fapt. Putem deci considera că motivaţia este primul element cronologic al conduitei: ea este aceea cure nune în mk. Loren/. După concepţiile lui G. la unii psihopaţi. sociali. grupaţi ocaziona] într-un ansamblu efemer. direcţionarea morală şi experienţa realităţii. N. munca poate fi benefică pentru personalitatea umană. tip de constituţie caracterizat de o morfologie de atlet. Această diferenţiere este însă artificială şi iluzorie. la originea conduitelor noastre nu stă numai o cauză. MUNCĂ LA BANDA RULANTĂ. Cu timpul. Semnificaţia abisală a relaţiilor depersonalizate care există la acestor obiceiuri este.MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. dimpotrivă. Pentru a se explica unanimitatea acestei dinamici s-a invocat contagiunea mentală*. care combină metodele de antrenament. Dar. O întâlnim şi actul decizional. dându-i o ocupaţie regulată. devenit anonim. Le Bon (1841-1931). nu suportă nici ritmul pe care excizia clitorisului) sau ca deznodământ li-l impune banda. ncavând nici legi şi nici obligaţii. pune la punct Thematic' Apperception Test şi participă la reconstituirea Institutului de psihanaliză din Boston (1931). Sheldon şi atleticului" lui E. activitate fizică sau intelectuală cerută de societate sau care se impune în vederea atingerii unui scop determinat. persistând până la reducerea tensiunii. ansamblu de factori dinamici care determină conduita unui individ. un loc important (ergoterapie'). în clasificarea lui C. Acest tratament. ci un ansamblu indisociabil de factori. munca este modificată în ceea ce priveşte tehnica şi ritmul ci. unde ia parte la cercetările lui C. prin caracterul ei de constrângere şi mai ales atunci când maşina nu-i cere muncitorului decât automatisme bine reglate. Este posibil să se declanşeze comportamentul sexual al pisicii prin injectarea unor mici cantităţi de hormoni estrogeni în zona posterioară a hipotalamusului. în terapeutica maladiilor mentale. stând la>pat într-o stare de totală inacţiune. mulţimea nu este decât o masă eterogenă de indivizi. primele fiind cauzele intelectuale ale actelor noastre. Psihosociologii moderni. MULŢIME. iar celelalte cauzele afective. între readaptarea profesională a foştilor bolnavi. Practicată în mod liber şi cu plăcere. care sunt într-o interacţiune reciprocă. După studii de istorie la Harvard (1915). Apoi. Pentru a o face accesibilă subiecţilor handicapaţi fizic sau mental. care fac apel la reflecţie şi la a scăpa de serviciul militar). Aceste tendinţe. fără un liant special. care organismul. este determinat să-şi reia activităţile. CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCĂ. grupare a unui mare număr de oameni într-o masă amorfă. este chemat să conducă clinica psihologică a Universităţii Harvard. dacă nu necesară. progresiv. 1988). fiecare cu caracteristicile sale proprii: unele sunt organizate dinainte (miting). face studii de fiziologie şi obţine un doctorat în biochimie (1927). scădea preţul bumbacului). MUTILARE MURRAY (Henry Alexander). de Tarde (1843-1904) şi G. aceea a toate eşaloanele.S. fiziologici. Sigaud. afectivi. Lucrările neurofiziologilor(K. Fiecare posedă predispoziţii care îi determină conduita. Kretschmer. Alţii. Bolnavul este mai întâi ţinut în izolare. munca poate fi sursă de inadaptare. MUNCĂ. > • ATELIER PROTEJAT. psiholog american (New York. despuiată de caracterul ei frustram şi silnic. Jung. însărcinaţi fiecare cu o operaţie bine definită. reuniţi întâmplător. mod de muncă în care produsul de fabricat se deplasează într-o cadenţă determinată şi se opreşte. succesiv. în cursul unui raptus . individualitatea subiecţilor nu se dizolvă în mulţime. vindecaţi dar încă imperfect adaptaţi la viaţa socială obişnuită. s-a dovedit eficient în nevrozele fobice şi obsesionale. G. care îl pune în valoare în raport cu semenii săi şi îi dă posibilitatea să acceadă la autonomia financiară. Lashley) şi ale etologilor (K. de exemplu. Mulţimile sunt capabile de reacţii excesive de entuziasm sau de violenţă cărora nu le scapă nici oamenii cei mai stăpâniţi. îşi orientează cercetările spre explorarea personalităţii.

1 9 0 1 . Huli este una dintre principalele figuri ale acestei mişcări.Sa v " r b e a " c ă ' trimişi la casele lor ca „schizofrenici m Să S e . până la moartea sa. neplăcute sau anxiogene. s-a dezvoltat un behaviorism operaţional. sismoterapie . generos. dând astfel naştere unui behoviorism subiectiv.psihoterapie". B. psiholoai.c o m r a u n o r NECROFILIE. Heymans şi E. Acesta le contemplă. Trebuinţa de senzaţii noi îl împinge la o viaţă instabilă. NEOBEHAVIORISM. Figură reprezentativă din pleiada de psihologi formaţi la Universitatea din Bucureşti sub influenţa lui C. înşelătoria nu f 'fgatlV1St P ° a t e U P a S 1 V ' i n e r t ' f refuzand Sa d c S C h l d ă C K h u a fost nicidecum descoperită si ei au fost " .Nu-i adevărat!" Asa şi a d u l t u l n o r m a l l l n e o r l {u e d c se facă internaţi într-unui din 12 spitale £ ° realitate psihiatrice indicate.. S. ţ i n e s e a m a de noile fapte ale e x p e r i e n ţ e i şi de element e l e a n u m i t o r d o c t r i n e filosofice sau psihologice. supunere. Neologismele apar frecvent în limbajul deliranţilor cronici şi al schizofrenicilor. care insistă asupra necesităţii unei metode ipotetico-deductive în psihologie.B u c u r e ş t i . spotaneitatea. în totală contradicţie cu ideile lui J. ură şi dispreţ). un pediatru. chimioterapie. refuzând să le recunoască şi substituidii-le fapte imaginare. pseudopacienţii trebuiau să se « a s e s t e P l l l c r e a .O . Laadolescent ]a a d u l t a c e a s t ă a t i t u d i n e c o r c s p u n d c de a . în medie.R (stimul . pe care copilul mic a iubit-o foarte mult. depăşind schema simplistă stitnul-râspuns a behavorismului clasic. o întâln i m f r e c vent în demenţa precoce. neliniştit.m este extrem. El este cu plăcere excesiv şi excentric.această realitate. 1989). NEOLOGISM. NESTOR (lacob-Marius). în Statele Unite. se a J u c e ^ ga f| a n m c ă h a r u . u n u i p r o t e s t p ] j n de r e v o l t . Libertate. au fost reintroduse. dar nu .organism . Trăind momentul prezent. în psihopatologie ea este simptomul unei alterări a gândirii. a imaginat tot felul de tratamente (hidroterapie. El transformă deci schema iniţială S-R în S . t i p de c a r a c t e r m a r c a t de o e m o t i v i t a t e superioară mediei (E). r e z i s t e n ţ ă la orice diagnosticul de schizofrenie. influenţat de Gestaltpsychologie". Ideile lui A.j contacta pe semeni şi de a s e î n c a d r a m realitatea exterioară. de vagabond.. PSIHOZĂ. să fie disciplinaţi s. se opune behaviorismului molar. nervosul este mereu în căutare de noi experienţe. constând din negarea evidenţei. sub influenţa fizicianului P.). negând-o. F. chiar risipitor.în psihoze'şi nevroze'. tionand prin fuga sau printr-o atitudine stare de renusic . Wittgenstein (1889-1951). dar rămâne incapabilă să spună de ce cutare persoană este nebună. Introducerea în limbaj a unor cuvinte neoformate răspunde în mod firesc trebuinţei de îmbogăţire a limbii (docimologie sau iatrogenie. Bridgman şi a unor logicieni ca R. S c o ţ i a .. Pericolul unei asemenea • ^^ ^ ^ . fondează REALITĂŢII» m e c a n i s m de apărare propriul său stabiliment. pasivitate. î l l t o t d e a u n a o b i e c t i v r e a l e ) si frustrări afective (simţite ca atare. Ba. de exemplu) sau unei intenţii deliberate („frangleză"). stă vederea corpului unei rude defuncte. reac. nu anarhic (1967). permiţându-i să-şi manifeste propria sa dorinţă. concepte iniţial proscrise. Subiectul transfigurează faptele reale. p s i h o l o g ş i p s i h o p e d a g o g r o m â n (Focşani.pe care îl va anima timp de o jumătate de secol. apoi la Viena. în sistemul lui G. lucru încă şi mai grav. un a t u n c i c a n d ' se a n unţă naşterea unei suripictor.omnipotenţa. -+ NEVROZA. A pus bazele unei psihologii şcolare. formă de behaviorism care. . perversiune sexuală a cărei c a r a c t e r i s t i c ă e s t e a t r a c ţ i a morbidă m a n i f e s t a t ă de un subiect faţă de cadavre. 1 8 8 3 . consideră că studiul comportamentului nu poate ignora factorii proprii organismului. NERVOS. Se pare că la originea acestei perversiuni. deşi îşi păstrează La începutul anilor 1970. ' amabili si să susţină că vocile dispăruseră. Suffolk. Wiersma. Spitalizarea s o l i c i t a r e întâi la Lyme Regis. A proiectat pregătirea psihologilor şcolari într-un centru special — Institutul de biotipologie şi eugenie şcolară. dintre care cităm: Copiii liberi din Summerhill (1960). Doctrina sa. reflIzului NEILL (Alexander Sutherland).. 1973). cum sunt „plan"' sau „reflecţie". în aceeaşi optică... Neill sunt expuse în mai multe lucrări. o menajeră) trebuiau să încerce să ( ) a r c . Pedagogia sa vizează să-l elibereze pe copil de povara represiunii (care duce la teamă. Neobehaviorismul subliniază importanţa determinantă a sistemului de referinţă adoptat de cercetător în rezultatele obţinute.cemtud. La începutul anilor 1960.°» P M t e h »ct. rientă: trei femei şi cinci bărbaţi (patru c a r e (>lle m l l l t la situaţia sa de copil unic. Către 1930. al cărui principal reprezentant este E. întrucât one. Tolman. d e l a ^ Q . Summerhill (mai . nu este sigură că se poate face distincţie între contra angoasei. c u v â n t n o u sau expresie n o u ă . Carnap (1891-197») şi L. preconizând tratarea în învăţământ a fiecărui şcolar „conform structurii sale totale". B. să fie calificat drept „nebun". C. o a g i t a ţ i e c o n t r a r ă acţiunii eficiente (nA) şi un ecou primar al excitaţiilor (P). a i m e n t e z e . opuse. bucuria şi creativitatea. După ce a condus o şcoală internaţioNEGARE sau TĂGĂDUIRE A nală în Germania. Toţi în afară de'umil au fost internaţi cu NEGATIVISM.ne b o l n a y ă c e r e QS un r cu se singulanzează într-un fel sau altul riscă . - Subl< ul lor a durat 19 zile. Schizofrenicul îşi declaraţiei că auzeau voci confuze Odată reconstruieşte un univers privat în care el internaţi. Acesta. pur şi simplu pe ba/a insuportabilă. liniştea pe c a r e l u m c a r e a l ă { lc refuzii comporte normal. pedag o g b r i t a n i c (Forfar.răspuns). L. . C. Watson". le palpează şi merge până la practicarea coitului cu ele. Copilul.Aldeburg. Rosenhan a organizat următoarea expe. unde negativismul este un „simptom cardinal". de exemplu. W.v. a relaţiei interumane. răspunde: . c . un psihiatru. iar începând din anul 1927 în satul Leiston). RădulescuMotru'. Un băieţel. Neill predică aşa-numitul self-government'. a nega existenţa a tot ceea ce îi displace în L. mai cunoscută sub numele de vampirism. Skinner a dezvoltat noţiunea de condiţionare operantă". U n e g a t i v i s m u | c a p ă t ă s e m n i f i c a t i a PSIHOPATIE.

pe când psihoticul îşi clădeşte o realitate imaginară a delirului. Se relevă uneori. sinonim al nevrozei obsesionale. în sine caracter patologic. există tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos. în limbajul popular se confundă adesea această stare cu isteria". conjugale. în acest moment. abstinenţă sistematică sau masturbare) şi pare a obosi exagerat de uşor. de dificultăţi materiale sau de surmenaj. fiind mai aproape de sensul expresiei germane \Zwangsncurose. Părinţii (şi chiar unii medici) nu înţeleg această afecţiune mentală. în medicină. Ea poate fi cauza angoasei şi a obsesiilor în cazul în care femeia luptă contra dorinţelor ei. • OBSESIE. de sexualitate (frigiditate sau impotenţă. la unii nevrotici. 1) Reflexologii. Toate aceste simptome nevrotice sunt. Nevro/a. Amândoi pot fi nivelul lor mental este indispensabil săsupunem unor probe diferite. îi lipseşte încrederea în rolul său social. NORADRENALINĂ MEDIATOR NORMAL. Foarte răspândite. depinde atât de factorii constituţionali cât şi de factorii socioeconomici şi culturali. Eysenck pentru a desemna anxietatea şi instabilitatea emoţională a unei persoane. obişnuit să raţioneze pornind de la situaţii practice. notele care se apropie de media aritmetică" sunt caracteristice pentru normalitate. c o n f o r m u n e i reguli. t e r m e n folosit de H. într-un ansamblu statistic a cărui dispersie este normală (curbă sub formă de clopot).) sau faţă de sine însuşi (tentativă de suicid). e x a g e r a r e a apetit u l u i sexual la femei. eşec şcolar). Ea este terenul pe care se poate clădi o nevroză.].pe urmele lui I.. Janet). este agresiv faţă de ceilalţi (ironie. care poate fi declasată printr-un şoc emoţional (bombardament. de exemplu).instabilitate emoţională". moartea cuiva drag. grad de eficienţă intelectuală m ă s u r a t prin m e t o d a testelor. poate lua forma unui sprijin moral. isteria sunt principalele nevroze. ABANDONIC. în noua traducere franceză a scrierilor lui S. dar caracteristica permanentă găsită la toţi aceşti subiecţi nevrotici este de ordin psihologic. care a fost învăţat să se servească de un limbaj bogat şi să raţioneze în plan abstract. Horney") completează vederile lui Freud. factorii genetici joacă un rol foarte mare în gradul de extraversiune . dimpotrivă. Epuizarea sa reală este consecinţa eforturilor inconştiente pe care le face de a lupta împotriva impulsiilor sale sexuale şi agresive. de exemplu. Eysenck a pus în evidenţă două trăsături principale ale personalităţii: „extraversiunc". Un copil crescut la ţară. toţi sunt lipsiţi de maturitate afectivă. Nivelul mental urmează o dezvoltare aproape paralelă cu creşterea fizică şi. 3) Tezele culturaliste (K. contra căreia subiectul încearcă să lupte mobilizând anumite mecanisme de apărare" inadecvate. clementele ei esenţiale scăpând conştiinţei sale. Normalitatea este o noţiune relativă. Aceste două trăsături fiind independente una de alta. individ care. chiar şi bolnavul ignoră cauzele indispoziţiei şi angoasei sale. Nevroza diferă prin natura ei de psihoză. Noţiunea de conflict este fundamentală şi o regăsim în toate teoriile explicative ale nevrozei (cu excepţia aceleia a lui P. această expresie o înlocuieşte pe cea veche. obsesiile etc). CHIMIC. rareori este socotită de anturaj drept o veritabilă maladie. Freud (Ouvrcs completcs. la drept vorbind.introversiune şi în acela de nevrozism. economice).. Terapeutica. acelea care se situează la extremităţile curbei sunt anormale. au creat nevroze în mod experimental la animale. provoacă angoasa. NEVROZĂ DE CONSTRÂNGERE. nu este nimerit să luăm în consi derarc rezultatele şcolare pentru a apreci. suirile anxioase (panica. NEVROZĂ DE ABANDON. dar cele mai bune rezultate le dă psihanaliza. dar aceasta nu este ineluctabilă.NEVROZA DE ABANDON subiectul este în mod dureros conştient. ei diminuau progresiv diametrul mare al elipsei până la al face prea puţin distinct de cerc. După acest autor. stările nevrotice prezintă unele caractere comune: nevroticul nu se simte în apele sale. J. inteligenţa unui şcolar: „nivel şcolar" ni este sinonim pentru „nivel mental". prezenţa de tare ereditare sau de reale dificultăţi socioeconomice. ei se comportă la vârsta adultă în mod infantil. care nu are cauză organică cunoscută. Sino- . nu are aceeaşi formă de inteligenţă ca un licean de aceeaşi vârstă care trăieşte într-un marc oraş. NIMFOMANIE. nemaiştiind ce răspuns să dea. acelaşi individ poate fi. NEVROZISM.introversiune*" şi nevrozism sau „stabilitate . ca şi aceasta. nevroticul păstrând conştiinţa stării sale morbide. Nimfomania pare uneori legată de o defectuoasă funcţionare a sistemului hormonal. la urma interioare pe care este incapabil să o domine. în funcţie de criterii puerile şi de ataşamente sau ură aşa cum le-au trăit în copilărie. reacţionând inconştient la sittiaţii actuale (profesionale. P. sociale). relevând rolul declanşator al presiunilor sociale (familiale. --• ABANDON. pe care o ia drept adevărata realitate. NIVEL MENTAL sau NIVEL INTELECTUAL. După ce au condiţionat un subiect să reacţioneze diferit la vederea unui cerc (care era asociat cu o recompensă) şi la vederea unei elipse (descărcare electrică dureroasă pentru animal). Tulburările fohice (agorafobia. nu există. în limba germană — nota trad. 1988). devenea anxios. animalul. n i m u l a b a n d o n i s m u l u i . prezintă tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie). extravertit şi instabil sau introvertit şi stabil. care opune forţele impulsionale ale „Sinelui" instanţelor morale (Supraeu'). dar o întâlnim mai ales în crizele de excitaţie psihică (în manie îndeosebi). Din aceleaş motive. la data cutare. Pavlov. 210 NORMAL interior. se agita şi prezenta un întreg ansamblu de tulburări psihosomatice". sexuale. plasându-le în situaţii conflictuale. „nevroză obsesională". esenţiaimente psihologică. variabilă de la un mediu sociocultural la altul şi în timp: este ceea ce se observă cel mai adesea într-o societate dată.

conduită generoasă. Are loc o uzură nervoasă care dureri difuze (în spinare. Obiectul tranziţional apare în general între patru şi douăsprezece luni. tervocabularul toxicomaniilor întrucât este ambiguu. care se îndreaptă spre fiinţe şi lucruri. care face să se accepte în mod spontan sacrificiul de sine. iluminat defectuos) şi respectarea regulilor de igienă. parţial) * KLEIN (MELANIE). de la care nu aşteaptă nimic în schimb. deprimaţi. facem să cadă o picătură de apă pe corola unei anemone de mare. Este de preferat să se vorbească de o fmmacodependenţă' sau de dependenţă de droguri. socotite periculoase. Obişnuirea corespunde unui nivel elementar de învăţare". exces ponderal. dar la a douăzecea excitaţie ea încetează să mai reacţioneze. Dodge (1923) pentru a desemna fenomenul. fenomen de adaptare progresivă a unei fiinţe vii la anumite condiţii noi de existenţă. dezechilibru important între aportul alimentar şi eforturile făcute de individ. un animal de pluş. ea arată că sa atins gradul cel mai înalt de dezvoltare afectivă. individul se repede să mănânce de fiecare dată când este frustrat şi în felul acesta devine obez. un rol cert: la o populaţie de 141) de subiecţi. Tratamentul oboselii este. Taţii sunt în general molâi. obiect material care. După această veritabilă condiţionare". nehotărâre). OBEZITATE. Dezacordul conjungal este frecvent. dificultăţi intelectuale (instabilitatea atenţiei. odihna la aer curat. mai presus de orice. iar uneori tulburări psihosomatice" (ulcer gastric. străduindu-se să satisfacă trebuinţele aproapelui său. Părinţii.oarecare de fapte naturale. ca acelea apărute în 1982 în Statele Unite. aceasta se contractează. Oboseala acută (aceea generată de un marş lung. Aceştia se simt deodată epuizaţi. OBIECT (bun. OBSERVAŢIE. bacterii. obiectul tranziţional deschide subiectului accesul la jucării şi la socialitate. dar cauzele acestei forme de oboseală rămân încă necunoscute. râu. abdomen). impresie de indispo. are efecte durabile care îi dau un caracter patologic.) are efectul liniştitor al unui substitut al mamei. OBLATIVITATE. au o atitudine exagerat protectoare faţă de ei. de exemplu) dispare rapid ca urmare a odihnei. care orientează individul spre el însuşi. în momentul în care mama. Condiţiile psihoafective joacă. prezentând diferite tulburări neurologice. un nucleu al foamei şi s-au putut provoca în mod artificial obezităţi la animal prin excitarea acestei zone a hipotalamusului. termen folosit de R. Dacă. Toate etiologiile posibile au fost luate în considerare (virusuri. el facilitează tranziţia de la ataşamentul faţă de mamă la relaţia cu alte elemente din mediu.. pe baza ziţie şi de diminuare a capacităţii cărora va fi posibilă formularea 213 . într-adevăr. la care nu mai reacţionează întrucât şi-au pierdut semnificaţia. confuz conştienţi de nedreptatea pe care o fac copiilor. oboseala cronică. Omul dă dovadă de aceeaşi plasticitate. anxietate. dar adevăratul remediu este profilactic: organizarea muncii în aşa fel încât să se suprime microtraumatismele (zgomote inutile. la baza creierului. dezinteresată. are o valoare specială. este o raritate. pesimism. pentru sugar şi copilul mic. OBIECT TRANZITIONAL. Reacţie normală. de care depinde echilibrul endocrin. S-a descoperit într-adevăr.) Obezitatea cunoaşte multe cauze: ereditate. pierderi de memorie). tulburări psihologice. hipertensiune arterială) sau mentale. Iubirea autentică. OBIŞNUIRE (HABITUATION). Investit atât de libidoul' Eului. Touraine şi colaboratorii observă că jumătate este compusă din copii nedoriţi care au un sentiment acut de insecuritate. modificări ale somnului şi dispoziţiei (iritabilitate.OBSERVAŢIE OBIŞNUINŢĂ. de exemplu. Acest fenomen fizic este legat de funcţionarea sistemului nervos central. incapabili de a mai face efort intelectual. Există şi oboseli misterioase. Acest obiect îl ajută pe copil să restabilească continuitatea ameninţată de separare şi să se diferenţieze de lumea înconjurătoare. Aclimatizarea unei plante tropicale într-o ţară temperată este un exemplu de obişnuinţă artificială.. Acest obiect (o cârpă. oboseala este în acelaşi timp semnal de alarmă şi punere în joc a mecanismelor de apărare ale organismului. G. îi supraalimentează şi le interzic exerciţiile fizice. de a acţiona care apare după un efort important. prinsă de ocupaţiile ei. cât şi de libidoul obiectul. Oricum. Dimpotrivă. altruistă în care subiectul se estompează. al deprinderii unui organism cu anumite excitaţii senzoriale repetate. Se evaluează la o treime proporţia muncitorilor care oboselii. consecutivă efortului zilnic repetat.începe să se îndepărteze puţin de copilul ei. obişnuit să caute în mâncare o compensaţie la insatisfacţia 212 o afectivă. metodă care are drept scop relevarea unui număr OBOSEALĂ. (în vecinătate şi în sinergie cu el funcţionează un „centru al saţietăţii". Termenul obişnuinţă este uneori utilizat şi în sensul de contractare a „toxicomaniei'-. cu totul general şi vital. care îi afectează în general pe tineri (albi) din mediile înstărite. paraziţi etc). iar mamele au suferit în copilărie de sărăcie.

Evoluţia nu este în general favorabilă. FORMALĂ . -• DELIR. atunci proporţia de copii oligofreni urcă la 90. activitate m e n t a l ă comparabilă cu visul. Având în vedere această etimologie. rânduim într-un singur şir. Ca şi atitudinile. ONICOFAGIE. ONIRISM. starea de spirit. Galton. Dacă unim printr-o linie continuă creştetele capetelor tuturor recruţilor. dacă amândoi părinţii sunt atinşi.7% (Reiter şi Osthoff). caracterizată prin derularea de imagini şi scene vizuale. onirismul sau delirul oniric. OLIGOFRENIE. în centrele spitaliceşti specializate în psihiatrie numeroase servicii sunt „deschise".TEORIA nrwiiifaiii Ogiva lui Galton: reprezentarea notelor în funcţie de ranguri OPINIE. unde se situează câţiva subiecţi foarte scunzi sau Toarte înalţi. în scurt timp (câteodată în câteva ore) dispare. sub 217 . în unele cazuri participă la acţiune. Opiniile unui subiect sunt revelatoare în privinţa caracterului său. Termenul face aluzie la personajul biblic Onan. OPENDOOR. termenul onanie ar trebui să desemneze mai degrabă coitus interruptux decât căutarea de satisfacţii autocratice. adică bolnavii pot ieşi din pavilion şi se pot plimba fără supraveghere. curbă care reprezintă repartizarea notelor la t e s t e în funcţie de ranguri. obţinem clase cărora le cunoaştem valorile limită corespunzătoare. Pot interveni şi alţi factori patogeni: rubeola care survine la femeie în primele trei luni de gestaţie. obţinem o curbă în formă de ogivă. interpelează personajele sati fuge de pericole imaginare.-> TEORIA OPERATORIE. incompatibilitatea sanguină. sau pot ţine de mediu. care reflectă modul de a vedea. OPERAŢIE CONCRETĂ. curbă studiată de F. un mare număr de recruţi. asupra rigidităţii sau flexibilităţii atitudinilor sale. După unii autori. de exemplu. m a s t u r b a r e . Dacă. subiectul rămâne cu unele idei fixe (pe tema geloziei. judecată subiectivă. dar şi ca urmare a unui violent şoc afectiv. Cauzele oligofreniei pot fi ereditare. fiind de ajuns să le citim pe ordonată. în ordinea înălţimii. în terminologia lui J. o b i ş n u i n ţ ă d e a ş i roade unghiile. pe măsură ce se ameliorează starea generală a bolnavului. Nu rareori. care. care pot constitui nucleul unui veritabil delir' cronic. de exemplu). OPERAŢIE OPERATORIE. vrăjit sau îngrozit de cele ce vede şi aude. o pierdere patologică a inteligenţei.1% dintre descendenţii lor vor fi şi ci arieraţi (C. întemeiată pe o c u n o a ş t e r e vagă a realităţii. datorită cărora devine posibil raţionamentul ipotetico-deductiv. ONANIE. insuficienţă a dezvoltării intelectuale. în psihometrie* acest sistem este în mod frecvent utilizat pentru etalonarea testelor*. atitudinea unei persoane sau a unui grup faţă de o valoare determinată. 46. observăm că între extremităţile şirului. proces de gândire care se referă direct la realitatea tangibilă şi nu la propoziţii verbale.OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON. Trăindu-şi astfel libertatea. obligat să se căsătorească cu văduva fratelui său. ca descărcare psihomotorie a unei tensiuni puternice. Acest tic se întâlneşte nu numai la copiii emotivi. Funcţionarea mentală a subiecţilor profund arieraţi dovedeşte o configuraţie particulară în care predomină intoleranţa la frustrări şi în special incapacitatea de a admite ca satisfacerea unei dorinţe să fie amânată (ca în psihozele infantile). a refuzat să-i dea acesteia o posteritate. infecţioase. în sfârşit. Piaget. Operaţiile concrete apar către vârsta de 7-8 ani. care este o deteriorare. Brugger). datorită căreia este posibil să clasăm orice subiect care aparţine aceleiaşi populaţii. se găseşte cea mai mare parte a populaţiei. anoxia* la naştere etc. Oligofrenia. însă. Studiat îndeosebi de E. c u v â n t e n g l e z c a r e î n s e a m n ă „uşă d e s c h i s ă " . Onicofagia se raportează la o stare de indispoziţie afectivă nedefinită şi poate fi interpretată ca un semn de anxietate. care survine în unele stări infecţioase sau toxice (mai ales alcoolism). se opune demenţei". ele ne informează asupra sistemului de valori cărora le este ataşat. Copilul trece în acest caz prin furii violente sau prin alte reacţii emoţionale -» DEFICIENŢĂ INTELECTUALĂ. ei îşi regăsesc sensul responsabilităţilor şi îşi încep readaptarea socială. opiniile se elaborează în interacţiunea socială. t r ă i t e de s u b i e c t ca şi c u m ar fi reale. arieraţie m e n t a l ă . Dacă. în 10 (decile) sau în 100 (centile). traumatice. Acesta pare preocupat. ci şi la adolescenţi şi adulţi. divizăm efectivul eşantionului' respectiv în fracţiuni egale: în 4 (cvartile). Spre 12-13 ani fac loc operaţiilor formale. Acest procedeu permite obţilonare). Regis. dacă unul dintre părinţi este arierat. Există familii de oligofreni. asupra aspiraţiilor personale. nemaipercepând realitatea exterioară decât într-un mod foarte vag. furnizează materialul de bază al stărilor delirante pasagere.

Această disciplină studiază legile la care copilului. ameţeală sau vertij. cum este despresia majoră.A. mai ales bâlbâială". Trebuie.I.P. ca şi în conformitate cu decretul din 12 februarie 1973. un eveniment sau un personaj politic.şcolarilor aflaţi în dificultate. sau C. referitor la procedurile de orientare în învăţământul public.P.). peşti. cu privire la organizarea de servicii însărcinate cu informarea şi orientarea.ORTOFONIE secundar şi la cel superior. mandările consiliului clasei nu sunt obligaOrtopedagogul este un reeducator spetorii. Această stare nevrotică nu trebuie confundată cu alte sindroame. responsabilii canalelor de radio şi televiziune dispun de un eşantion permanent de auditori şi telespectatori care îi informează asupra audienţei emisiunilor. diferenţiată de alte maladii mentale. în numeroase ţări. în clasa a Ill-a (numerotarea naţional de orientare şcolară şi profe sională (O. La adulţi. Ea se manifestă prin simptome cum sunt teama de moarte sau de înnebunire. barbiturice sau cafeina. Parada. care se reuneşte la finele trimestrului al treilea şcolar. în cadrul celulei comportament sunt perturbate. eşantion fix de persoane interogate în mai multe reprize.S. palpitaţii. senzaţii de sufocare. tremurători ctc. pe care cializat care a primit o pregătire psihofamiliile le pot contesta. ştiinţă a copilului. artă de a spre ciclul scurt (B. vorbirii. PARADĂ sau PARIADĂ. începută din clasa a Vi-a. fie corecta tulburările pedagogice ale spre o clasă secundară (ciclul lung). comportament ritualizat care preludiază acuplarea la unele animale. Acest consiliu. precum şi ale limbajului oral şi scris. impresia de leşin. păsări. aflat în relaţie cu Oficiul caz în parte. trad. Ea constă dintr-o succesiune de acte care se defăşoară într-o ordine definită. Pentru a-i readapta Studenţii pot şi ei găsi în instituţia de pe elevii a căror şcolaritate şi al căror învăţământ superior. ca urmare a celor stabilite în consiliul profesorilor. cât şi la mamifere. sau „dansul nupţial". completează livretele ORTOPEDAGOGIE sau PEDAşcolare şi emite propuneri de orientare fie GOGIE CURATIVĂ. ansamblu de tratamente destinate să corecteze tulburările vocii. Ortofoni. a fost observată atât la insecte. nu sunt decât propuneri. el utiliuniversitare de informare şi orientare.cum este „sindromul înţărcării" consecutiv suspendării consumului de substanţe toxice: amfetamine.E. reducerea agresiPsychiatric Association (DSM 11I-R. logică şi pedagogică. în clasificarea elaborată de American ţiilor lor hormonale. adaptate fiecărui consilier care. Reco. ORTOFONIE. Orientarea este asumată de consiliul chisci a V-a şi a Ill-a. Fiecare secvenţă provoacă un PANICĂ.E. -> DlSLEXIE. 1983).).P. în general răspuns din partea partenerului. şi să asigure demutizarea copiilor surzi. Metoda panelelor este utilizată pentru a se verifica eficacitatea unei campanii publicitare sau pentru a se cunoaşte variaţiile în atitudinile şi opiniile* unei populaţii cu privire la un produs. în general în scopul de a urmări evoluţia opiniei asupra unui subiect determinat. PAIDOLOGIE sau PEDOLOGIE. care sunt fundamental diferite de acelea care guvernează conduitele PANEL.N. ei îi reeducă pe afazici şi persoanele atinse de afecţiuni ale laringelui sau de disfuncţii ale vorbirii de origine nervoasă. spaimă subită.). de exemplu. un zează metode speciale. Parada nupţială are drept efect stimularea secreneîntemeiată şi adesea colectivă. în conformitate cu decretul din 7 iulie 1971. continuă pe parcursul a mai mulţi ani (ciclul de observaţie). vităţii care există frecvent între congeneri 221 . „tulburarea panică" (Punic DisorJer) se instalează în stările anxioase (sau nevroze anxioase) care survin în afara circumstanţelor care implică un risc vital.ştii sunt abilitaţi să trateze majoritatea tulburărilor de limbaj. de asemenea. observarea şcolarilor. le stă la dispoziţie pentru ai ghida în alegerea unei filiere.

telepatie. p s i h o z ă c r o n i c ă a c ă r e i c a r a c t e r i s t i c ă e s t e u n delir s i s t e m a t i z a t . travestismul. Paranoicii atrag atenţia prin orgoliul lor nemăsurat. atunci nu va simţi curentul electric. Or. Paralizia se datorează în general unei atingeri a encefalului (paralizie centrală). în realitate. a măduvei sau a unui nerv periferic (paralizie periferică).. E. logic. poate fi suprimată prin castrare (D. Potrivit definiţiei adoptate de American Phychiatric Association (DSM III.. pe iluzii dictate de o afectivitate anormală). Un mecanism automat trimite într-un mod cu totul aleator un curent electric într-o parte sau alta a unei cuşti. PARALIZIE. Trecutul şi prezentul apar amestecate. d i m i n u a r e i m p o r t a n t ă sau abolirea m o t r i c i t a t i i . După ce a studiat timp de mai mulţi ani arta prezicerii. fără a şti în ce parte se va produce şocul. disciplină care studiază fenomenele paranormale (clarviziune. dar poate fi şi consecutivă unei suferinţe musculare (miopatie. E. hipersensibil şi vulnerabil. Este vorba de o inhibiţie funcţională de origine cabilă prin psihoterapie.. spre a determina dacă şoarecii posedă capacitatea de a prevedea viitorul (precogniţie). ipohondrie) şi bolnavul se îndreaptă spre demenţă' totală. în care subiectul. „tipul paranoid" este o formă de schizofrenie dominată de una sau mai multe dintre manifestările următoare: idei delirante de grandoare.PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţiilor optime pentru o acuplare fecunda.. incoerent. greu de pătruns (formulare abstractă. paralizia generală progresivă ocupă un loc deosebit. PARANOIA. Rhine. J. 4) delirul de relaţie al senzitivilor sau paranoia senzitivă (E. Lehrmann). PARAMNEZIE. T. iluzie de m e m o r i e .. Servadio. Această tulburare se întâlneşte cel mai adesea în sindromul lui Korsakov' sau în epilepsiile temporale. S. Actualmente se insistă mai degrabă pe rolul evenimentelor existenţiale în declanşarea acestor tulburări (K. halucinaţii pe tema persecuţiei sau a grandorii. metoda statistică şi experimentul. realul şi imaginarul se confundă. pedofilia. pe de altă parte. F. gelozie. Freud vedea în telepatie modul de acţiune arhaic prin care indivizii ajung să se înţeleagă unii cu alţii. de exemplu) sau unei disfuncţii a joncţiunii neuromusculare (miastenie). Un alt tip de paralizie se poate observa la persoane care nu prezintă nici o leziune nervoasă (integritate a reflexelor). a extins la animale experienţele de parapsihologic. cere cu înverşunare reparaţia. Cauzată de treponema pallidum a sifilisului (meningoencefalită difuză). adjectiv utilizat pentru a desemna a n u m i t e stări psihice care amintesc prin unele aspecte de p a r a n o i a . sa transformat datorită utilizării penicilinei în doze mari.). între diversele varietăţi de paralizie. care nu este nici explicabil şi nici reproductibil după voie. 1976). dacă el se află în „locul cel bun". al cărui tip se întâlneşte în schizofrenie". telekinezie.. un obiect sau o persoană care sunt. a cărui temă poate fi gelozia sau un ideal mistic. creatoare de falsă realitate. Chauvin. PARANOID. prin rigiditate psihică. Lacan). un loc. voieurismul. involuntar şi semieonştient. 2) delirul pasional. repetată de foarte multe ori. intermitent. pe erori. exhibiţionismul. masochismul. în Franţa se foloseşte în mod obişnuit pentru a caracteriza un delir prost structurat. perfect logic. uneori apare delirul (idei de grandoare. 1989) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. necunoscute. Bendit. S. sadismul. ca pe un mecanism privilegiat de apărare al Eului (propoziţia „îl urăsc" devine „el mă urăşte"). Utilizând observaţia „armată". > FEROMONÂ. Kretschmer). mod care a fost împins în arierplan în cursul dezvoltării filogenetice (adică în . care se asociază aproape întotdeauna cu sentimentul de a fi obiectul unei animozităţi generale. parafilia se caracterizează prin căutarea regulată a plăcerii sexuale sau a unei excitaţii genitale cu ajutorul unui „obiect" Pentru a se putea pune diagnosticul de parafilie este necesar ca plăcerea sexuală să fie întotdeauna subordonată actului anormal şi ca subiectul să fie conştient de caracterul deviant al sexualităţii sale.) au stabilit realitatea percepţiei extrasenzoriale\ fără a şi-o fi explicat. Subiectul întâmpină dificultăţi în a localiza în timp în mod exact o amintire sau crede a recunoaşte o situaţie. al insensibilităţii). Unele lucruri pe care nu mi le explic. tremurai mâinilor) cât prin tulburări mentale. Numeroşi cercetători (H. R. PARAFILIE. hipersensibilitate şi gândire paralogică (adică raţionamentul lor. J. experienţa. omor. modificarea afectivităţii (în sensul unei sensibilităţi afectate sau. PARAPSIHOLOGIE. perversiune" sexuală. Pronosticul paraliziei generale.) în numeroase ţări. L. arată că şoarecele se găseşte în partea care nu primeşte impulsuri electrice mult mai adesea decât prevede calculul probabilităţilor (Chauvin. Principalele forme de parafilie sunt fetişismul. 3) delirul de interpretare. această afecţiune se manifestă pe plan psihic printr-o amnezie' progresivă care poate duce la o dezorientare totală în spaţiu şi în timp. a d i c ă c o e r e n t . zoofilia. B. de exemplu. prin deteriorarea inteligenţei şi a simţului moral. dimpotrivă. Se disting patru forme de delir paranoiac: 1) delirul de revendicare. Pentru americani (DSM III). Se pare că persoana incapabilă să suporte o situaţie traumatizantă regresează până la un stadiu primitiv al dezvoltării afective (sadic-anal) şi utilizează proiecţia1. dimpotrivă. Paranoia senzitivă se distinge de paranoia veritabilă prin absenţa agresivităţii. iar uneori caută să se răzbune singur (incendiu. în unui prejudiciu. ei au încercat să introducă raţionalitatea în domeniul iraţionalului. mefienţă generală. clar. trăieşte o relaţie dificilă cu lumea care îl zdrobeşte. Laplantine (1988) ajunge la concluzia că acest fenomen este un mod de comunicare senzorial. Jaspers. -» ISTERIE. se întemeiază pe postulate false. altădată fatal. Kretschmer. şoarecele utilizat ca subiect de experienţă este avertizat prin aprinderea unui beculeţ că va trece curentul electric. cercetători veniţi din orizonturi diferite se străduiesc să verifice realitatea acestor fenomene şi să le explice. neologisme). c u p u n c t u l d e p o r n i r e într-o idee p r e c i s ă . deoarece ea se caracterizează mai puţin prin deficienţă motorie (dificultatea vorbirii. Vechii autori considerau paranoia ca pe o psihoză dependentă de cauze interne. Bender. Ea poate fi indusă experimental prin injectarea de hormoni în corpul animalelor sau.

între psihopatologia la animale (1903). ci ca pe o fiinţă cu propria logie şi medicină. Ştiinţele altele: Funcţia afectivităţii (1936). adaptate fiecărei uman. trebuie să fie îndreptăţită. într-adevăr. în înlocuirea acestora printr-o atitudine afectuoasă. imediată şi lipsită de patimă.cerebrale în stare normală şi patologică sonalităţii (voi. în aceste cazuri. cum ar fi lenea sau „reaua-voinţă". pe certificatul de studii specializate de psihiatrie. înnăscut) şi a impor. Pedagogia modernă sanguine şi digestiei. P E D O L O G I E . trebuie ştiut că unii subiecţi caută în mod inconştient pedeapsa. cu o structură partisecreţiile gastrice l-au dus la descoperirea culară. Luminată de progresele festată de un adult pentru copii psihologiei. Practicile pedagogice variază după socieDupă ce şi-a luat doctoratul. ştiinţă şi artă a educaţiei. devenind la un moment dat personajul central al şcolii. Simon). s-a orientat tăţi şi ideologia acestora. T. şi A. debili) un învăţământ şi teh. Tipurile gene(1962).Leningrad. pedagogia respinge acum mici. Pentru Pavlov şi continuatorii operei vârste. Un băieţel de opt ani. Prelegeri despre activitatea emisinconştient (1942). M. Lipsiţi de ocupaţie. ei se simt dezadaptaţi. Un fiziolog răspsihologiei (1943). (1974). întemeiate pe interesele" copilului.privind în special evoluţia intelectuală).în aşa fel încât educaţia să devină funcţimenele psihologice cele mai complexe onală*. inhibat sau nevrozat. care devalorizează (umilinţă publică) sau angoasează (cabinet noir). R. această ultimă idee). cităm raportul ştiinţei psihicului o „conştiinţă de sine" la Congresul internaţional de medicină de care să fecundeze direcţii de cercetare mai la Madrid. supusă unor legi care îi sunt spe„reflexului condiţionat" (care se opune cifice (a se vedea lucrările lui J. specialitate medicală care are drept obiect depistarea şi tratamentul maladiilor mentale la copil şi adolescent. această instituţie socială le apare astăzi unora ca fiind o eroare psihologică şi fiziologică. Emisferele terele afectivităţii (1938).. atracţie erotică maninici adecvate. Binet) şi pedagogi (J. Piaget reflexului absolut.). feno. în Drama naşterea analgezică şi o biotipologie* care psihologiei (1965) face un impresionant aminteşte de vechea clasificare hippoefort metapsihologie în tentativa de a-i da cratică. deprimare. pedeapsa trebuie adaptată la fiecare caz. permanentă. a membrilor anturajului. cercetări care i-au nu mai consideră copilul ca pe un adult adus în 1904 Premiul Nobel pentru fizio.PEDOFILIE. valorizat creator într-o suită de eseuri ereditare (mai târziu Pavlov a renunţat la marcate de un profund „esprit de finesse". iar unii prezintă reacţii psihologice defavorabile (tulburări de dispoziţie: morocăneală. Studiile sale privind sa individualitate. PEDAGOGIE. A studiat în special problematica afectiOpera lui I. Azi termenul pedagogie PAVLOV (Ivan Petrovici). Pavlov a dus la unele vităţii şi structura personalităţii. Conştiinţă şi (1925). cele mai cunoscute dintre du-se mereu reticent faţă de excesul de acestea fiind terapia comportamentală*. A. arieraţie afectivă etc). fie din dorinţa de a atrage atenţia asupra lor. ca disciplină autonomă. PENSIONARE.în miniatură. în Franţa ea a apărut. Numeroşi muncitori ajunşi la limita de vârstă. „exactitate" necomprehensivă. variaţiile individuale în procesul de îmbătrânire şi în declinul forţelor fizice şi mentale sunt considerabile. nemulţumiţi. 1936).. dar capabili încă să desfăşoare o activitate satisfăcătoare. în lumea omului (şi nu (deprinderi şi obişnuinţe. el îşi exprima în felul acesta ostilitatea faţă de învăţător şi de tutorii săi.afectiv. 1849 . psihofizio nu mai desemnează decât metodele log rus (Riazan. orfan de ambii părinţi. în sfârşit. prezentându-se ca o consecinţă inevitabilă a unui act de care copilul este responsabil. Pestalozzi).în general un retardat pe plan unele judecăţi de valoare. H.PENSIONARE distincţie. PEDEAPSĂ. PEDOPSIHIATRIE. Spitz). Culmi şi abisuri ale personalităţii animale şi la om (1935). cu o deficienţă deter. în 1972. dar ele ţin seama către cercetările în domeniul circulaţiei şi de progresele ştiinţei. Printre precursorii acestei „ştiinţe-artă" figurează medici (E. -• HANDICAPAT. trăiesc în mod dureros noua lor condiţie. anume copii care săi satisfacă infantilismul.stare de inferioritate în faţa femeii adulte minată (dislexie. Educatorii pot evita sancţiunile traumatizante. pe de altă parte. P. găsind satisfacţie în bătăile primite.PAIDOLOGIE. dintre care unele s-ar putea chiar transforma în reflexe absolute. Pedofilul. care erau pentru el mai de preţ decât indiferenţa. Azi copiii şi adoles. I. măsură luată împotriva celui care a comis o greşeală sau un delict. arătân. şi tehnicile utilizate de educatori. fie ca urmare a unui sentiment de culpabilitate.naturii şi ale creierului (1909). Pedopsihiatria se sprijină în mare măsură pe lucrările psihanaliştilor (S. Behterev). Pedopsihiatria. prin urmare. Scguin. tristeţe. măsură. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii (1982). determinată de vârstă. Dintre lucrările sale. în învăţământ. Carac. se scăpa pe el cu regularitate în clasă. se simte în cenţii handicapaţi. devalorizaţi.aplicaţii practice. azi Sankt-Petersburg. Psihologia experimentală şi conforme cu condiţia umană. Freud. Foarte oportună la timpul ei. sale (îndeosebi V. Adevăr şi eroare jm ferelor cerebrale (1927). A scris. psihologi (A.) ar fi reductibile la un ansamblu de reflexe condiţionate*. Invitaţie la cunoaşterea de sine rale de activitate nervoasă superioară Ia (1970). . Psihologia per. şi caută parteneri sexuali pe propria-i pot beneficia de un învăţământ special". aplicând la fiecare caz particular (surdomuţi. terapeutica trebuie să constea în suprimarea pedepselor. Reţinând de la Janct ideea că psihologia vine în contact absolut cu totul şi că. este recentă. 1939). cu o inteligenţă normală. voinţă etc. tanţei acestuia în psihismul animal şi degajând în consecinţă noi metode de educaţie şi de instruire. Psihologie pedagogică punde psihologilor (1932). trecere de la viaţa profesională la inactivitate.

Psihologii au creat teste de perseveraţie pentru a aprecia în mod obiectiv această trăsătură de personalitate. în parte. Exemplu: se cere unei persoane să scrie într-un interval de timp r litere mici a. Laplanche şi J. dorinţele. personalitatea de bază se elaborează în copilărie.. într-un interval de timp egal. care se manifestă mai ales printr-o anumită dificultate în modificarea deprinderilor. Măria Montessori numeşte „perioadă sensibilă" epoca de creştere în care un copil este pregătit pentru a dobândi o anumită funcţie. Acest concept tinde însă să fie înlocuit cu acela de „personalitate culturală". educaţie şi reacţiile la aceste influenţe) este acela care determină adaptarea originală a individului la anturajul său. Spearman) sau a unei lipse de fluiditate în ideaţie (R. H. Blakemore şi G. P E R S U A S I U N E . ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de o altă p e r s o a n ă . B. nucleu de atitudini şi de sentim e n t e comune tuturor membrilor unei societăţi. dar nu cu acelaşi baston când perlaborarea se înrudeşte cu abreacţia". menopauză. . A. în pofida Perlaborarea este procesul psihic dato. în momentul în care acestea se fac simţite. pubertate. După americanii A. la rezistenţele. condiţiile psihologice joacă un rol considerabil în elaborarea personalităţii. La fel. W. Sheldon). La subiecţii normali există o dispoziţie generală la perseveraţie. al căror ansamblu organizat determină personalitatea. comparat cu numărul total de J. învăţarea este aceea care condiţionează comportamentul şi permite adaptarea instituţiilor sociale care continuă săi structureze şi să-i modeleze pe indivizi.indicaţie a perseveraţiei subiectului testat. tarea unei inerţii mentale (C. la temperament). vertical. Mai mult decât factorul biologic. PERSONALITATE. Această organizare se elaborează şi se transformă continuu sub influenţa maturizării biologice (vârstă. acesta îi este prezentat orizontal. Pontalis (1967) litere din cea de a treia secvenţă. aceasta ar fi determinată de constituţia fizică.persoane care rămâne fermă şi taţi vă". Perseveraţia depinde de condiţii înnăscute şi de factori dobândiţi.. Linton. se poate prevede natura şi evoluţia acestora prin cunoaşterea exactă a personalităţii de bază. în realitate. Kretschmer. element stabil al c o n d u i t e i u n e i persoane. pe când succesele şi laudele o fac refuzul unei interpretări' sau de la accep. Noţiunea de perseverenţă se ataşează unei valori morale (absentă din obstinaţie. în acest sens. dar semnele cele mai nete de persistenţă a unor atitudini Ş' de „vascozitate" a gândirii se observă în maladiile mentale.copii. el speră să obţină mai mult (creşterea clientelei sale).. în mod normal.să crească în mod considerabil (Fajans. constituţie) şi dobândite (mediu. formează un unghi drept cu acelea cu care Pentru psihologi. căruia nu trebuie să-i minimalizăm importanţa. Raportul numărului literelor a faţă de numărul PERLABORARE. să admită anumite repre. dată fiind importanţa raţionamentului şi a judecăţii care subtensionează această conduită. Faptul acesta ar explica. termen creat de literelor -4.obstacolelor întâlnite. fracţiunea cea mai originală a Eului său. PERSEVERENŢĂ.) refulate şi să treacă de la verenţa.PERLABORARE nu există decât dungi albe şi negre tarea ei exclusiv intelectuala la certitudinea verticale. charbeiten şi Dwcharbeitung utilizate de Freud şi care înseamnă. să scrie litere mari A. pentru ca apoi să scrie alternativ a şi A într-un interval de timp 2 x t. înregistrările PERSEVERAŢIE. Pentru a convinge în mod eficient. cvasiincapacitatea copiilor sălbatici' de a învăţa limbajul uman şi de a se comporta ca oameni. Persuasiunea este folosită zi de zi de educatorul care sugerează cu abilitate o anumită conduită. Sporul de informaţie nu este suficient pentru a-i convinge pe oameni.) şi a experienţelor personale (condiţii socioculturale şi afective). în mediul familial şi educativ. Fiecare individ are particularităţile sale intelectuale. ereditară (E. că eşecurile diminuează persezentări (idei. posibilitatea dobândirii naturale a funcţiei respective este pierdută. Fiecare om este totodată asemănător cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ei prin amprenta unică a trăirilor sale. rită căruia un subiect reuşeşte să-şi înfrângă S-a putut demonstra experimental. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate în comerţ este oferirea unei mostre. trebuie mai întâi să cunoşti starea de spirit. PERSUASIUNE PERSONALITATE DE BAZĂ. Guthrie). ~> IMPREGNAŢIE. afective şi conative (cu referire la voinţă. persistenţa exagerată animalul se obişnuise. mediul şi anturajul îi oferă copilului multiple ocazii de exerciţiu potrivit cu trebuinţele sale. Dacă asemenea ocazii lipsesc. din încăpăţânare). apoi. 1933). Ca urmare a legăturilor reciproce strânse pe care le întreţin. este posibil să se înţeleagă conduitele psihosociale ale persoanelor cu ajutorul studierii instituţiilor. a c ţ i u n e exercit a t ă a s u p r a cuiva în s c o p u l de a-1 d e t e r m i n a să c r e a d ă s a u să facă ceva. este o pentru a traduce cuvintele Dur. se joacă cu un baston ţinut bazata pe experienţa trăită. „elaborare interpre. constituie esenţa personalităţii sale. PERSONALITATE CULTURALĂ ->• PERSONALITATE DE BAZĂ. După unii autori..după alţii de influenţele sociale (E. Trăsăturile de caracter depind în mod strict de influenţele culturale şi de modul de viaţă al colectivităţii. MATURIZARE. calitate a unei aproximativ. de medicul care îşi linişteşte pacientul sau de comerciantul care vrea să vândă un nou produs. constantă într-o acţiune. a unor atitudini sau acţiuni ar fi manifesConcluzia la care ajung cercetătorii britanici C. Adevărată este şi situaţia inversă. Pentru promotor este vorba de aţi „apuca un deget": cerând puţin (utilizarea gratuită a noului produs). Kardiner şi R. ansamblul structurat al dispoziţiilor înnăscute (ereditate. Cattell). Cooper este că până şi mecanismele vizuale înnăscute trebuie să fie întărite în momente bine determinate (perioudă critică) prin stimulări externe. Singularitatea sa. repetare sau electrice efectuate la nivelul celulelor c o n t i n u a r e a n o r m a l ă a u n e i activizuale ale creierului arată că acestea nu v i t ă ţ i în t i m p ce c a u z a c a r e a reacţionează atunci când liniile expuse provocat-o a d i s p ă r u t . B.

Binet (1912) ca director al laboratorului de psihologie experimentală de la Sorbona şi a fost numit profesor la Collcge de France (1923). PLACEBO. de statură mijlocie şi are tendinţa către ciclotimie'. Posibilul şi necesarul (1981). farmacologic. l i p s i t ă d e o r i c e p u t e r e farmacologică. cităm:ProWe/M Fiziologică a somnului (1912). Explicaţia efectului placebo stă în sugestie. în tipologia lui E. Drept urmare. Placebo nu operează decât prin efectul său psihologic. Statele Unite). ca urmare a unui valorii sale. deosebit de bine informat în tot ceea ce priveşte filosofi a şi psihologia. exerciţii pe care învăţătorul le controlează în mod individual. PIERON (Henri). De la actinie la om (1958-1959) şi. Parkhurst. ci trece prin stadii definite. Babinski lunii să fi studiat toate materiile prevăzute (1901). Naşterea inteligenţei (1936). dar eficacitatea sa este reală. p r e s c r i s ă c a m e d i c a ţ i e autentică. Miss H. PIAGET (Jean William Fritz). în biotipologia lui W. PLAN DALTON. 1 8 8 1 . Creierul şi gândirea (1923). apoi pe elevii din şcolile primare. m e d i c francez (Saint-Andre-d'Alayrac. Ideile fiecărei subgrupe (întrebări şi soluţii propuse) sunt apoi prezentate de către un purtător de cuvânt Ia masa centrală şi discutate cu conferenţiarul timp de şase minute (sau un număr de minute care să fie multiplul lui şase. unde a fost creată pentru el catedra de fiziologie a senzaţiilor. înţelepciunea şi iluziile filosofiei(1965). Biologie şi cunoaştere (1967).P a r i s . acest biolog a fost şi logician. spre a caracteriza isteria* zisă „de de program. îngrijirile de care are nevoie un infirm constituie o sarcină pe care puţine persoane sunt în stare să şi-o asume. • > • ŞCOALA ACTIVĂ. el se obişnuieşte să lucreze traumatism sau a unei emoţii (paralizie. Kretschmer. Barrucand. Problemele fundamentale ale psihofizicii (1951). care trebuie să înfăţişeze clar diversele aspecte ale unei chestiuni. supunându-i unor teste. Kissel şi D. în colaborare cu alţi autori. călăuză a vieţii (1945). . PICNOMORFIE. cităm: Limbajul şi gândirea la copil (1923).Şcolarul rămâne în fiecare secţie atâta timp decabile cu ajutorul persuasiunii. la Dalton (Massachus e t t s . Piromanul este un obsedat care cedează dorinţei de a asista la un incendiu (spectacol emoţionant. A publicat numeroase lucrări. m e t o d ă de d i s c u ţ i e în grupe mici (şase persoane) c a r e lucrează în secvenţe de şase minute. I-a succedat lui A. copilul dispune de fişiere în care găseşte indicaţii pentru muncă. 1964). PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT între care şi un Tratat medico-filosofic mai mari servicii în experimentul psihoasupra alienării mentale sau maniei (1801). mod de intervenţie socială care tinde să-i uşureze parţial pe părinţi de povara unui copil handicapat (pe care totuşi îl ajută in continuare). A fondat o nouă disciplină ştiinţifică. fizice p r o d u s e de s u g e s t i e şi vin. dar aceste stabilimente sunt rare şi . 1745 . se axează în special pe percepţii şi pe mecanismele psihofiziologice. Cercetările sale. psiholog francez (Paris. informaţii. dar el aduce cele PLASAMENT FAMILIAL SPECI- ALIZAT. Dewey'. pe de altă parte (P. Influenţat de ideile umanitare ale epocii sale. exemplu). Elveţia. PINEL (Philippe). ansamblu de tulburări înlocuite prin laboratoare specializate. un important Tratat de psihologie aplicată (1949-1959). în terapeutică se utilizează placebo pentru a se evita folosirea unor doze exagerate de medicamente. Trecerea la act îi provoacă o marc uşurare. în timpul acestei discuţii pot avea loc schimburi de idei cu persoanele din sală. Majoritatea părinţilor doresc plasarea copilului lor handicapat' într-un institut medico-pedagogic. La unele persoane pitiatismul dobândeşte simţul responsabilităţii şi al poate surveni accidental. Reprezentarea lumii la copil (1926). chestionându-i. Şedinţa începe cu o expunere de maximum 30 de minute. a fost primul care i-a tratat pe „nebuni" ca pe nişte bolnavi. în locul lor. inconştient legat de simbolismul sexual al flăcării).PHILIPS 6/6 PHILIPS 6/6. Senzaţia. PIROMANIE. se poate afirma că o treime dintre bolnavi îi simt efectul benefic. Clasele sunt PITIATISM. Pasioiiat de ştiinţele naturale. în jocurile lor şi în activităţile provocate. cu condiţia ca până la sfârşitul Termenul a fost creat de J. divizată în subgrupe de câte şase persoane. Asistenţa. 1 8 9 6 Collonge-Bellerive. vizând să explice cunoaşterea în mod evolutiv. discută apoi timp de şase minute problema care ia fost înfăţişată. pe de o parte. Autorul său.în condiţionare". H. nu mai există lecţii magistrale. cărţi şcolare sau clasamente. 1826). izbucnirea flăcării fiind trăită ca o nespusă plăcere. El simte născându-se şi crescând în el o tensiune care nu poate dispărea decât dacă dă foc la ceva. el observă că dezvoltarea gândirii şi a limbajului nu are loc în mod continuu. PICNIC. institutoare rurală impregnată de ideile lui J. substituind brutalităţilor un regim de bunătate comprehensivă. Prin această metodă copilul conversie"*. Piromanul este propulsat de o impulsie irezistibilă. referinţe. 1964). Obscrvându-şi propriii copii. prin încredinţarea acestuia unei asistente materne acceptate. Picnicul este planturos. pentru clarificarea punctelor obscure. psiholog e l v e ţ i a n (Neuchâtel. Din opera sa. ansamblu al caracteristicilor morfologice ale picnicului. care tind să facă din psihologie o ştiinţă obiectivă. t i p morfologic c a r a c t e r i z a t d e p r e d o m i n a r e a formelor rotunde. cât doreşte. Sheldon corespunde endomorfiei*. vrea mai înainte de toate să individualizeze învăţământul. t e h n i c ă pedagogică experimentată p e n t r u prima d a t ă în 1920. dar cel mai mult optsprezece minute). în general. 1980). epistemologia genetică. s u b s t a n ţ ă inofensivă. Fiecare şcolar trebuie să progreseze în ritmul său. Tarn. Dintre lucrările sale.i d . Introducere în epistemologia genetică (1950). profitând de un colaps al controlului său voluntar. t e n d i n ţ ă morbidă de a incendia. de singur şi trăieşte satisfacţii mai multe.

O asistentă socială îi vizitează cu regularitate pe părinţii-tutori. Plasamentele familiale specializate sunt uneori organizate în ra/. pe care îi primeşte alternativ. în wcek-end.Bucureşti. produc endorfine*. intensitate pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a fi perceput sau pentru a provoca o reacţie a organismului.cele două cazuri în care este perceptibilă hologia militară (1970). Personalitatea şi 1000 g de 1100 g (diferenţă = 100 g). „Centrii plăcerii". dar nu şi o prăjitură. J. PRECONŞTIENT. O familie nu poate primi decât un singur copil handicapat. cu motivaţiile sale biologice. Olds şi colaboratorii săi (1954) au descoperit existenţa unor „centri ai plăcerii". 1994). Excitarea acestor zone. îmi este cu sistemului psihic uman. Precizia sensibilităţii noastre depinde de mărimile pe care le are de POZIŢIE PARANOIDĂ -+ KLEIN estimat. cităm: Tipurile de activitate nervoasă între 1 kg şi 1010 g. behaviorismul şi psihologia experimentală. el susţinea că o idee este adevărată dacă permite să se realizeze ceva valabil şi dacă procură satisfacţie. cum sunt dafniile sau paramecii. Propune o psihologie concretă. A criticat la fel de violent introspecţia. dar disponibile. 15 şi 17 g. diat îndeosebi sensibilitatea. respinge totuşi ipoteza inconştientului. unul din sistemele care constituie aparatul psihic*. Dintre scrierile sale. POLITZER (Georges). Un sistem de cenzură reglează trecerea de la preconştient la conştientă. Membru al Asociaţiei psihologilor de sănătate. PLĂCERE. ceea ce se enunţă în Legea lui Weber: pragul diferenţial este POZIŢIE DEPRESIVĂ . de maximum 5-6 copii. Ca şi durerea. un psiholog. Vaslui. în cunoaşterea ei (1969). vârstă. A stu. amintirea pe care o păstrează îi călăuzeşte mai târziu conduita. sunt respinse de altele (patii') sau „îşi aleg preferendum-ui lor". în grupe mici. Valorile pragurilor absolute şi diferenţiale sunt rezultate statistice. PREFERENDUM. aşa cum durerea este inseparabilă de reacţia de aversiune. cităm Critica fundamentelor psihologiei (1928). de mii de ori pe oră. (MELANIE) POZIŢIE SCIZOPARANOIDĂ KLEIN (MELANIE) • PRAG. Mai favorabil psihanalizei. Fără a vrea să justifice oportunismul.zaţiilor studiate. Introducere în psi. onto. stimulului. produce un afect* plăcut. precum limbă franceză. 1942). emoţie legată de o senzaţie agreabilă sau de satisfacerea unei tendinţe. Dacă îl învăţăm pe un şobolan să-şi administreze plăcerea apăsând pe o pedală. la altul (grad de acuitate senzorială. se observă chiar şi la animalele inferioare. Căutarea plăcerii şi fuga de durere. filosof şi psiholog francez originar din România (Oradea. acestea sunt în căutarea anumitor surse de excitaţie (taxii' pozitive). diferenţiez superioară la om (1961).). ele corespund mediei unui anumit număr de măsurări. reeducator). fără a se amesteca în funcţionarea lor. Depinzând de starea subiectului. bazele fizioSensibilitatea noastră funcţionează când logice ale temperamentelor umane. aceasta nedevenind perceptibilă decât de la 20 g încolo. James' spunea: „Este adevărat ceea ce reuşeşte". de exemplu).. caracteristice pentru comportamentul fiinţelor vii. valoare optimală de excitaţie. prin intermediul unor microelectrozi implantaţi în encefal. al cărei obiect ar fi „drama umană". Ei îl pot lua pe copil acasă de două ori pe lună. este împuşcat de germani în ziua de 23 mai 1942. W. iar din 1969 profesor de PREFERENDUM psihologie la Universitatea Bucureşti. în schimb. Numim prag absolut excitaţia minimală capabilă să producă o senzaţie (începând de la ce distanţă aude o persoană tic-tacul unui ceas care se apropie de urechea sa?) şi prag diferenţial cantitatea minimă cu care trebuie să facem să varieze stimulul iniţial în aşa fel încât subiectul să sesizeze o modificare o senzaţiei: între 15 şi 16 g. Din 1953 a fost conferenţiar. omul în totalitatea sa.o diferenţă. Dintre scrierile totul imposibil de a percepe o diferenţă sale. 1926 . plăcerea este instabilă. sociale şi economice. localizaţi la baza creierului (hipotalamus şi septum). jud. psiholog român (Huşi.. când ca un aparat geneza proceselor cognitive. fiind ajutată de o echipă compusă din medici (psihiatru. obţine doctoratul în psihologie la Universitatea din Leningrad. Preconştientul regrupează ansamblul proceselor psihice latente. datorată unui agent . o a doua educatoare se ocupă de toţi copiii din sector. propunând un nou model al de K M ) g faţă de una de 110 g. 15 şi 18 g nu percep nici o diferenţă. Pentru ca părinţii-tutori să aibă o zi de odihnă pe săptămână. raportul este constant (10/100 hologie (1978). numiţi ulterior sistem recompensator al creierului.PLĂCERE este util să se recurgă la alte structuri de ajutorare.KLEIN proporţional cu intensitatea iniţială a (MELANIE). POPESCU-NEVEANU (Paul). Dicţionar de psi. Plăcerea este inseparabilă de dorinţă. se constată că el o face într-o cadenţă din ce în ce mai rapidă.ca un aparat de precizie. până la epuizarea totală. 1903 -Suresnes. un educator şi un kineziterapeut. chimic (drog) sau psihic (succes). interes faţă de probă. variind de la un individ PRAGMATISM. Părinţii copilului handicapat sunt primiţi la dispensar. în anii 1963-1964 a ţinut şi în raport cu natura şi intensitatea senun curs la Universitatea din Paris. Arestat pentru activităţile sale în Rezistenţă. trăsăturile de grosier: în timp ce pot distinge o greutate personalitate. Plăcerea ia naştere prin activarea acestui sistem de către un agent fizic (senzaţie). pediatru. Absolvent al Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1949). are drept efect orientarea activităţii individului pe calea adaptării: copilul scuipă o substanţă amară.a unui stabiliment care le asigură gestiunea administrativă. = 100/1000= 1/10). teorie care ia valoarea practică drept dovadă de adevăr. adică apte de a deveni conştiente (amintirile. în prima teorie freudiană. ea nu rezistă saţietăţii şi dispare o dată cu rezolvarea tensiunii generate de trebuinţă. La animalele superioare (şobolani şi alte mamifere).

disciplină c a r e a r e ca obiect s t u d i u l conduitelor u m a n e în sectoarele de producţie. s-a putut studia influenţa m u r ă a psihologiei c a r e c a u t ă să eredităţii asupra aptitudinii de a parcurge s c o a t ă î n e v i d e n ţ ă similitudinile un labirint. de exemplu. toate studiile care pun în joc un grup sau un PSIHOLOGIE CLINICĂ.) prin metoda privaţiunilor.psihologia ştiinţifică axată pe studierea duitelor. J.. J.de exemplu. considerat ca o fiinţă care în 1929. Kellog. Psihologia clinică utilizează cercetare artificială. Experienţa lui W. durata vieţii majorităţii şi semnificaţie profundă vrea să le degaanimalelor fiind mai scurtă decât aceea a jeze. ea analizează conflictele per. Obiectul psihologiei diferenţiale este cunoaşterea acestor diferenţe. cultură. practicat cu regularitate pentru a se aprecia aşteptările cumpărătorilor. decizii de cumpărare. care este mai puternică decât foamea etc).O. medii culturale. spre a scoate mai bine în relief ceea ce este singular. telor u m a n e . la o generalizare ştiinţifică valabilă. Dar psihologia experimentală se izbeşte de obstacole de ordin moral (nu se poate experimenta liber asupra omului). minate în raport cu întregul „dramei" indide caracter etc. C. „Reviste de psihologie concretă". stadiile prin care trece. distribuţie şi c o n s u m al resurselor.. N. pe douăzeci de generaţii de şobolani (în cazul omului ar fi fost nevoie PSIHOLOGIE COMPARATĂ. a părului. Politzer*.. Spitz* a descoperit ravagiile carenţei afective precoce. vârste e t c . ramură a psihologiei care studiază forţele e x e r c i t a t e a s u p r a fiinţei u m a n e şi c o n s e c i n ţ e l e lor în organizarea personalităţii. în reţeaua sa de relaţii umane. este posibil să se întreprindă fundat. s t u d i u al dezvoltării m e n t a l e a copilului. psihologia experimentală face apel la psihologia animală. oamenii viaţă şi starea fiziologică a animalelor sau grupurile u m a n e . Pornind de la studiul de caz aproomului. niveluri sociounele experienţe. Psihologia diferenţială caută să cunoască aptitudinile unui individ. bazată pe turii recoltate din anturajul subiectului). H. Ebbinghaus" a demonstrat existenţa unui număr de legi privind memoria şi învăţarea. psihotipic şi ceea ce este individual la un logie în raport cu realitatea.PSIHOLOGIE DIFERENŢIALĂ. Face apel la datele psihologiei sociale' şi ale psihanalizei pentru a înţelege comportamentele şi motivaţiile indivizilor (adesea inconştiente). Există aproape întotdeauna o diferenţă între trebuinţele şi dorinţele omului şi posibilităţile de a şi le satisface. PSIHOLOGIE ECONOMICĂ. sete. Klineberg în rândurile copiilor de indieni din rezervaţii şi ale copiilor albi rează noi metode care fac apel la tehnicile care frecventau aceleaşi şcoli. H. Fiinţele umane se difereţiază unele samblu suficient de coerentă privind comportamentul subiectului. PSIHOLOGIE GENETICĂ..viduale. sunt realizabile rase. G. el preconizează o datele furnizate de ancheta socială (măr. . Aproape toate faptele psihice sunt susceptibile de studiere ştiinţifică. m e t o d ă subiect martor intră în cadrul psihologiei specifică de î n ţ e l e g e r e a conduicomparate. aptitudini. c a r e u r m ă r e ş t e s ă d e t e r m i n e s i m u l t a n ceea c e e s t e PSIHOLOGIE CONCRETĂ. ireductibil. culoarea pielii.individuale. comprehensiunea comportamentelor. căutând să înţeleagă semnificaţia lor funcţională. cercetările lui aplicat la fiinţa umană. sex.abordare diferită a fiinţei umane. Piaget în Elveţia. Gesell în Statele Unite.) în acest scop utilizează în special metodele psihometrice (testele). al cărei obiect se limitează la geneza categoriilor esenţiale ale gândirii. ci îndeosebi practic. convorbirea de Ia om la om. Wallon în Franţa au fost teoreticienii acestei psihologii caie se bazează pe noţiunile-cheie de maturizare* şi de învăţare'. Una din metodele sale este sondajul de opinie. psihologia clinică speră să ajungă cercetări pe termen lung.. PSIHOLOGIE GENETICA r a m u r ă a psihologiei c a r e s u p u n e e x p e r i m e n t ă r i i faptele c u n o s c u t e prin observaţie. subiect. în funcţie de decât acelea ale omului. iar câmpul de aplicare înglobează atât orientarea şcolară şi profesională cât şi criminologia. punând că se pot controla mai bine condiţiile de în paralel omul şi animalul. nalizei. Scopul său nu este numai speculativ. greu de crescut fiul împreună cu un pui de cimpanzeu de aceeaşi vârstă.PSIHOLOGIE CLINICA Pe de o parte. fondatorul unei t r ă i e ş t e o situaţie definită.. căutând să integreze toate elemen.. progresele sale. economice. dat fiind faptul sau diferenţele psihologice. exatehnici experimentale (teste de inteligenţă. este posibil. a atacat Străduindu-se să înţeleagă sensul con. PSIHOLOGIE DINAMICĂ. Examinează omul în câmpul său psihologic.) şi de grup. spre a le verifica şi a le stabili legile. A.omului în laborator. lui A. talie. ale cărui motivaţii de altele prin caracteristicile lor fizice 248 (vârstă.).). PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ. Psihologia economică studiază comportamentele individuale (motivaţii. -> PSIHOLOGIA COPILULUI. Experimentând. Ostil acestei forme de a le rezolva. acelea ale cele mai moderne. Utilizând şoareci albi. datele biotipologiei şi acelea ale psiha. caracter. Dându-le unor subiecţi să înveţe o listă de silabe lipsite de sens. -• LEVIN (KURT). diferenţiindu-1 de ceilalţi... Pe de altă parte. care şi-a să se măsoare forţa tendinţelor (foame. R. Psihologia genetică înglobează epistemologia genetică. urmărind o singură variabilă (prezenţa mamei). Psihologia animală constituie un domeniu în care se elabo.) şi mentale (inteligenţă. Psihologia experimentală caută să degaje legile generale la care se supune orice individ. Gesell privind gemenii. rade 6(X) de ani!). mentului. greutate. acţionând şi reacţionând. independent de consoanei (sau grupului) şi încercările sale de diţiile sale de viaţă. Tot aşa. Pentru a depăşi aceste obstacole. să înţeleagă personalitatea sa în funcţie de bagajul său ereditar şi de influenţele suferite în mediu (educaţie. Warden a studiat forţa tendinţelor' (tendinţa maternă este mai puternică decât setea.. observarea comporta.s t u d i u c o m p a r a t i v al diferenţelor tele obţinute într-o reprezentare de an. supus tensiunilor interioare şi exterioare. Această ramură a psihologiei descrie transformarea copilului în adult.

impulsivi şi dificili. nu este decât un element al diagosticului pe care psihologul îl are de formulat. cum sunt desenul. în această optică. Ionescu. Psihoterapia se bazează pe încrederea bolnavului în tratament şi în persoana terapeutului. PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALA PSIHOTERAPIE. spitalul psihiatric face eforturi. ansamblu de tehnici psihosociologice folosite pentru ameliorarea raporturilor interpersonale din cadrul unui spital în scopul de a face din această instituţie un instrument realmente terapeutic. cluburi de arte plastice. sugestie. Tipul acestor psihoterapii abisale este psihanaliza. După modurile lor de acţiune. ei au adesea de-a face cu justiţia. yoga etc. Glueck şi W. timp de reacţie. stare mentală patologică. Metodele folosite în psihoterapie trebuie să fie adecvate cazurilor individuale: unii necesită încurajări. de teatru.I. a căror însemnătate nu trebuie subestimată. AVERSIUNE. destinat să furnizeze măsurători exacte. nemăsurabile. pe relaţia de comprehensiune reciprocă care se stabileşte între ei şi datorită căreia pacientul îşi poate exprima liber problemele.I. acelea care îi permit pacientului să-şi modifice personalitatea prin analiza conflictelor sale profunde. ca şi loc de viaţă. Acest rezultat poate fi datorat anxietăţii. Centru de îngrijire. adică împlinirea personalităţii şi o mai bună integrare socială a subiectului. acelea bazate pe catharsis (retrăirea. întT'Un sens restrâns. După lucrările lui S. de sport. începând cu tulburările caracteriale şi nevroze şi terminând cu afecţiunile psihosomatice şi chiar psihozele. care se bazează pe comunicarea dintre psihoterapeut şi bolnav. TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. fără culpabilitate aparentă. care cooperează liber la tratament şi care sunt suficient de inteligenţi ca să înţeleagă mecanismele psihologice analizate şi care nu trag de pe urma maladiei lor beneficii' prea importante. apucare metodică a unor tehnici psihologice determinate. psihologul devine un mediatqr datorită căruia omul se poate cunoaşte mai bine cât şi un educator care îi deschide drumul realizării de sine.] PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALĂ. opoziţiei subiectului sau absenţei sale de interes pentru probele propuse. în sensul cel mai larg.PSIHOMETRIE important pentru om nu este de a-şi satisface trebuinţele. care integrează în conştiinţa sa afecte inconştiente şi îi modifică mecanismele de apărare". voinţă). sub efectul hipnozei sau al subnarcozei. ci se recrutează îndeosebi diii rândurile subiecţilor de tip atletic. al căror comportament face să sufere mai ales anturajul lor. în funcţie de observaţiile calitative. PSIHOPATIE. în general. în acest scop au fost create aici ateliere de ergoterapie'.. descătuşându-şi (pe plan verbal) impulsiile şi repunând în discuţie imaginea pe care şi-o face despre el însuşi. acest termen se aplică mai ales deviaţiilor caracteriale (afectivitate. Cele mai bune rezultate se obţin cu subiecţii care doresc să se vindece. ci să fie capabil să le interpreteze în mod corect. PSIHODRAMĂ. un Q. > • ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. se înrudeşte cu aceea de „personalitate antisocială" a americanilor (DSM I1I-R. Toate metodele psihoterapeutice (susţinerea moralului. urmăresc scopuri identice. pentru a desemna ansamblul testelor cognitive şi. în măsura posibilităţilor. Dacă un Q. Psihotehnica este utilizată mai ales în industrie. Important este deci ca psihologul să nu se cantoneze într-un rol de tehnician de laborator. în relaţia interumană astfel creată. El infirmă sau confirmă o ipoteză şi trebuie întotdeauna raportat la alte observaţii şi la istoria individului examinat. ca şi în industrie. într-un sens mai restrâns. comerţ şi armată. psihotehnica a permis reducerea considerabilă (cu circa o treime) a duratei învăţării şi a numărului de accidente. se disting trei mari categorii de psihoterapii: acelea bazate pe sugestie (persuasiune. ansamblu de metode şi de tehnici care permit măsurarea fenomenelor psihice. fără nici o îndoială. o inteligenţă superioară. PSIHOPATOLOGIE . pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. Un număr nu are decât o valoare indicativă. Introducerea măsurării în psihologie a determinat mari progrese în această disciplină. PSIHOMETRIE. la gestionarea cărora. marionetele. înainte de a întreprinde un tratament de acest gen este deci necesară cunoaşterea exactă a fiecărui bolnav. adică coform legilor înscrise în fiinţa sa. La copii psihoterapiile se bazează în esenţă pe tehnicile expresive. Câmpul psihoterapiei este extrem de vast. STRIGĂT PRIMAL. de la începutul anilor 1950 încoace. datorată Iui K.. Psihopaţii nu se clasează nici printre psihotici (realmente alienaţi) şi nici printre nevrotici (care sunt conştienţi de tulburările lor). [Se poate citi G. Schncider (1923). care determină conduite antisociale. efect terapeutic exercitat de o instituţie asupra bolnavilor care sunt trataţi aici.PSIHOLOGIE PATOLOGICĂ. sunt PSIHOTEHNICĂ. în armată. direcţionare morală). subiectul învaţă să-şi modifice atitudinile faţă de propria-i persoană şi faţă de lumea exterioară. ansamblu de tehnici de psihologie experimentală aplicate problemelor umane. H. în sensul său cel mai larg. Ea îşi propune. 1989). Instrumentele sale privilegiate sunt testele. a sentimentelor refulate). Termenul de psihotehnica tinde să fie înlocuit prin acela de psihologie aplicată. adaptându-se mai bine la realitate. într-un sens mai restrâns. rezervată unor cazuri deosebite. de 130 exprimă.). reeducare. toate testele care servesc la aprecierea aptitudinilor şi a nivelurilor de dezvoltare (maturitatea socială. J O C O - TERAPIE. Dar utilizarea rezultatelor cifrice nu este lipsită de pericole. fără teama de a fi rău judecat. adaptarea omului la munca sa şi să-1 ajute pe om să se integreze în grupul profesional. Noţiunea de psihopatie. de 70 nu indică întotdeauna existenţa unei deficienţe intelectuale. Ei sunt indivizi instabili. unei inhibiţii nevrotice. alţii o reeducare sau o psihanaliză. ci de a trăi „cum se cuvine". de a ameliora condiţiile de existenţă ale bolnavilor şi relaţiile umane din interiorul său. . în esenţă. Inadaptaţi social. acest termen înglobează toate cercetările senzorimetrice (praguri senzoriale. să definească condiţiile de muncă cele mai favorabile. Psihoterapie (1990) — nota trad. dar este folosit de obicei. modelajul. psihanaliză etc). de muzică. Sheldon. de exemplu).

afecţiune mentală caracterizată . Acestea sunt relativ frecvente (1% din populaţia urbană). aproape 39 miliarde de franci au fost cheltuiţi pentru publicitate |sursă: S. apariţia primelor menstruaţii la fete şi a spermatozoizilor în lichidul seminal la băieţi. stimulentele (antidepresive. ea poate să aibă repercusiuni psihologice relativ importante: şcolarii prezintă adesea un deficit specific de aptitudini intelectuale (inaptitudine de a raţiona abstract). s u b s t a n ţ ă n a t u r a l ă sau sintetică a cărei acţiune asupra s i s t e m u l u i nervos c e n t r a l e s t e capabilă să modifice a c t i v i t a t e a m e n t a l ă şi conduita u n u i individ.I. Sager şi H. Iniţial formă de învăţământ în care elevul nu avea decât să repete „papagaliceşte" frazele pe care trebuia să le reţină. O dată cu dezvoltarea psihologiei maselor şi a mijloacelor de difuzare (presă. Ideea de a regrupa pacienţi pentru a discuta împreună problemele lor datează de la începutul anilor 1930 (i. Publicitatea se sprijină t o d ă de t r a t a m e n t colectiv al tulburărilor fizice sau m e n t a l e d a t o r a t e unui conflict intrapsihic. me- PSIHOTROP. cele principale fiind discuţia liberă (participanţii exprimă în mod spontan ceea ce simt şt gândesc) şi psihodrama*. cum este P. în declanşarea acestor tulburări un rol cert au factorii psihosociali.) şi perturbatori psihici (halucinogene. fie şi numai spre a împărţi responsabilităţile şi a reduce inevitabilele tensiuni. poate fi precoce (rareori) sau întârziată (circa 12% dintre subiecţi). în consecinţă. Ea se bazează. conduse de practicieni experimentaţi şi prudenţi.C. mai mult socială şi mai puţin individuală. 26 februarie 1987). PUBLICITATE. în unele familii frecvenţa sa variază între 9% şi 18%. maladie m e n t a l ă gravă. în esenţă. Intenţia majoră a psihoterapiei în grup ar fi o mai bună conştientizare de către individ a contextului social ambiant (J. Cu toate acestea. personalul de îngrijire şi chiar personalul administrativ. PSIHOZĂ. O atare viaţă socială necesită întâlniri şi schimburi. de asemenea nu le dă satisfacţie. ele se influenţează reciproc. nici adult. PSIHOTERAPIE ÎN GRUP. Pubertatea se manifestă mai ales printr-o împlinire a corpului. psihoza maniaco-depresivă". într-adevăr. el nu are un statut precis şi rămâne nesigur în ceea ce priveşte rolul său.O. Kaplan. Moreno. se loveşte de adulţi. deviaţii ale judecăţii logice. modul de gândire dereal — exprimă profunda alienare a persoanei şi constituie caracteristica cea mai tipică a psihozelor. Această tulburare se întâlneşte destul de frecvent la deficienţii intelectual. Psihoza maniaco-depresivă este mai puţin frecventă la bărbaţi decât la femei (şapte bărbaţi la zece femei). Asemenea discuţii. care este conştient de dificultăţile sale personale. Mead) au arătat că aceste tulburări provin din situaţia ambiguă a adolescentului în societatea noastră. şocurile emoţionale*. psihoticul îşi ignoră tulburările: izolându-se de lumea exterioară. va deveni un adult normal — este în general neglijată de părinţi. în atitudini şi conduite. PSIHOZĂ MANIACO-DEPRESIVĂ. parafrenia).]). Cu toate acestea. psihoza halucinatorie cronică. La reuniunile periodice. substanţe exaltante. nici copil. pe două observaţii: când se reunesc mai multe persoane. PSIHOTIC.P. sunt dezbătute dificultăţile apărute. o deteriorare a aplicaţiei şcolare şi sentimente de inferioritate. repetare mecanică de expresii şi de fraze cuprinzătoare. de altfel. Joshi (1975). mai mult comportamentală decât trăită pe plan interior. PUBLICITATE Pubertatea care. Există mai multe categorii de psihoze: schizofrenia*. tranchilizante*.E. psihoterapia în grup ar răspunde formei noi pe care o ia maladia mentală. psihoză*. stupefiante. în psihopatologie termenul este utilizat pentru a caracteriza comportamentul unui subiect care repetă o expresie fără a se îngriji de semnificaţia acesteia. în Franţa. ei păstrează atitudini puerile şi o personalitate imatură. -» ECOLALIE. încetinirea ritmului evolutiv la un copil normal — care. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate pubiană şi axilară. L. cum sunt eterul şi alcoolul). delirurile (paranoia*. Pentru unii autori. debutează între 12 şi 14 ani. Activitatea delirantă — care se manifestă. care atrag după ele eşecuri şi. afişe. a n s a m b l u de tehnici folosite de o î n t r e p r i n d e r e comercială p e n t r u a-şi c o n s t i t u i o clientelă şi a favoriza difuzarea a diverse mărfuri. Pubertatea este o criză psihobiologică asociată adesea cu dificultăţi si tulburări nilă"' descrisă de M. PSIHOTERAPIE NONDIRECTIVĂ -» ROGERS (CARL). Există multiple forme de psihoterapii colective. televiziune). ansamblu de transformări p s i h o o r g a n i c e legate de m a t u r i z a r e a sexuală şi c a r e traduc t r e c e r e a de la copilărie la adolescenţă. agresive şi inhibitoare sunt progresiv abandonate în folosul conduitelor mai democratice şi mai destinse. în climatul nostru.PSIHOTERAPIE ÎN GRUP asociaţi bolnavii. Luxemburger) şi se transmite genetic. cauză de inadaptare socială a subiectului. hipnotice).D. subiect afectat de de a l t e r n a n ţ a fazelor m a n i a c e şi melancolice. întreprinderile industriale şi comerciale îi consacră circa 5% din cifra lor de afaceri (în 1987. 1972). publicitatea a luat un avânt considerabil. Debesse). prin pierderea simţului autocritic. Se pare (dar lucrul acesta rămâne de demonstrat) că o genă purtată de cromozomul 11 joacă un rol predispozant în apariţia acestei maladii („Nature". Psihosociologii (M.. 1932). iar dacă refuză să-şi asume responsabilităţi sociale sau profesionale. radio. C. sfârşesc prin a transforma climatul instituţiei: atitudinile autoritare. Se disting trei grupe de psihotrope: scdutivele (neuroleptice'. PUBERTATE. modificarea vocii). PSITACISM. ea pare legată de tipul „picnic"" (H. S. este mai uşor să vezi şi să înţelegi problemele altuia decât pe ale tale. Contrar nevroticului.. el îşi creează un univers privat pe care îl fasonează după plac şi în care el este atotputernic. la care participă pensionarii. c a r a c t e r i z a t ă prin p i e r d e r e a cont a c t u l u i cu realul şi alterarea funciară a legăturii i n t e r u m a n e . pe când psihoza maniaco-depresivă afectează circa 1% din populaţia generală. dacă îşi afirmă independenţa.

în caracterologia lui . furie). Altele. unde a obţinut doctoratul (1893). Unele persoane reacţionează prompt la (Butoieşti. Mai târziu. VVundt. el este obligat să-şi justifice conduita printr-o cauză logică. năzuind să clădească o „ştiinţă exactă. execută acel act fără a-i cunoaşte motivul real.S. ca Bucureşti. Un subiect în stare de hipnoză. Dintre scrierile cităm: Problemele psihologiei (1898). Al său Curs de psihologie (1923) s-a impus ca un model de sinteză magistrală a rezultatelor cercetării în domeniu. repercusiune a unui RĂDULESCU-MOTRU (Constantin). Progresele raţionamentului tinde socializare şi de diminuarea egocentrismului" infantil. care este extrapolarea la generalitate a unui caz particular. trecând de la activitate la pasivitate. A este „primar". Despre sullet (1899). el invocă tot felul de motive. 1868 un fapt sau la o situaţie emoţionantă. dorinţa de a vedea (voierism) în trebuinţa de a fi văzut (exhibiţionism) etc. şi inducţia. la Salpetriere. care a pus accentul pe experiment şi pe psihometrie. Deşi adversar al fuziunii psihologie-fizologie. Calitatea raţionamentului depinde de premisele sale. Se disting. profesor definitiv la Universitatea din Bucureşti. manifestare bruscă şi irezistibilă care îl împinge pe subiect la o acţiune cu consecinţe uneori tragice: fugă. Aceste progrese le putem aprecia în mod obiectiv cu ajutorul testelor (analogie: „Un cuţit şi o bucată de sticlă sunt amândouă. Raptusul se asociază cu o obnubilare mai mult sau mai puţin totală a conştiinţei. ducând la o concluzie. Alfred Binct. Klincberg. Şcolarul de 7-8 ani spune că untdelemnul pluteşte pe apă pentru că este „gras". A creat o selectă şcoală de psihologie. Mai mult decât rasa. pe când în realitate căuta să posede un obiect care să simbolizeze persoana iubită. la Lcipzig. abandonând această însuşire inaplicabilă altor obiecte (lemn. îmbrăca o uniformă de soldat şi punea mâna pe armele din panoplia sa de copil: anxietatea sa se ranversa în RAPTUS. 1957). discriptivul confluând cu regularitate în explicativ. care primeşte ordinul de a săvârşi o anumită acţiune după trezire.'". Charcot.operaţie a gândirii care constă într-o înlănţuire logică de raporturi (adică de judecăţi). mediul şi climatul social sunt acelea care explică diferenţele de aptitudini constatate între indivizi. el este capabil să raţioneze abstract şi să facă apel la noţiunea de densitate (raportul dintre greutate şi volum). în crizele sale de angoasă el manifesta un elan războinic. similitudine: „Prin ce se aseamănă berea şi vinul?"). după aceea să nu se mai gândească la cele Licenţa şi-a luat-o la Bucureşti. toate subgrupele sunt arbitrare şi nu există decât în spiritul clasificatorului. Mehedinţi. el răspunde că a avut nevoie de o batistă şi că nu a îndrăznit să o ceară. deci eu sunt muritor"). să spună că este „uşor". Ameliorarea intelectuală se produce în mod regulat atunci când nivelul economic şi educativ creşte. spre 11-12 ani. Dacă i se cere să-şi explice comportamentul. de exemplu. ori invers. Se observă cel mai adesea în epilepsie (escapadă. Puterea sufletească (1908). că negrul are mai ales calităţi senzoriale. deducţia. Modul de a reacţiona la eveniexperimentală condus de H. ba chiar caută să-i des cifreze si mecanismul. în psihologie a cultivat metodele obiective. Raţionamentul său este întemeiat pe observarea realităţii. îi fură o batistă. aparent indiempirică şi condiţiiwile cunoştinţei. alcoolism cronic şi melancolie (suicid). care este trecerea de la general la particular („Toţi oamenii sunt muritori. pentru ca apoi. Specialiştii reuniţi de UNESCO (19501951) pentru a elabora o „Declaraţie asupra rasei" nu au recunoscut decât trei mari grupe de fiinţe umane: grupa caucazoidă (albă). calităţi bune şi defecte (1910).) că superioritatea relativă a unora asupra altora depinde csenţialmente de condiţiile socioculturale şi economice. jud. Din 1897 şi până în 1940 a fost cadru didactic — din 1904. pentru ca în anii 1890-1893 să studieze sub îndrumarea lui W. în opoziţie cu speculaţia sa metafizică.A. iar mitul nazist al superiorităţii arianului germanic faţă de ceilalţi oameni era o impostură. biologia". în felul acesta dorinţa de a face rău (sadism) se poate transforma în dorinţa de a suferi (masochism). Klincberg a demonstrat. Anna Freud citează cazul unui băieţel căruia îi era teamă de castrare.. RAŢIONALIZARE. că nivelul intelectual al negrilor americani este mai ridicat în nordul decât în sudul Statelor Unite şi că la oamenii de culoare veniţi să se stabilească în nord acest nivel creşte pe durata şederii lor în această regiune. R. în înţelesul pe care îl au şi fizica. plută. albul aptitudini intelectuale etc. După aceşti savanţi. Interogat. omor. la College de France.RĂSUNET inversează.'.). justificare a unei conduite ale cărei motive autentice sunt ignorate. dimpotrivă. Brown etc. chimia. 1889). în primul caz J.. nu poate evita definirea conştiinţei „ca funcţiune a scoarţei cerebrale". RASĂ. grupa negroidă şi grupa mongoloidă. Astăzi e fapt demonstrat (O.ferente şi impasibile pe moment. Inteligenţa sa a reorganizat într-un mod acceptabil raporturile dintre elementele inconştiente. Sufletul neamului nostru. Multă vreme s-a crezut că RĂSUNET. eveniment asupra psihismului unui filosof. nu uită iar la Paris a frecventat cursurile lui nimic şi îşi „coc" răspunsul. îndrăgostit de institutoarea lui. care deja este o judecată. -• AJUTOARE SPECIALIZATE. diferenţele psihologice sunt legate de diferenţele de rasă. unde în 19(X) a inaugurat cursul de psihologie.. şi pe ale lui spunem că efectul produs de eveniment Theodule Ribot. psiholog şi om politic român individ. F. varietate de specie umană ai cărei membri se disting prin caractere fizice de origine genetică. Necunoscând forţele care îl animă. Beaunis şi mente (răsunet) este. cu o teză filosofico-psihologică (Realitatea întâmplate. iar în al doilea caz un efect lucrat efectiv în laboratorul de psihologie „secundar". sinucidere. lată un exemplu: un băiat. M. RAŢIONAMENT. Nu există rasă pură..

nu se termină o dată cu ieşirea subiectului din stabiliment. pupilele gustative ale limbii (există aici patru feluri de celule. Toate conduitele umane au fost reduse de către behaviorişti şi reflexologi (1. iar la acelaşi subiect diferă de la un moment la altul. V. fenomen esenţialmente u m a n care. acapararea bunurilor vecinului). Datorită râsului. Hobhouse). Pentru a fi eficace ea trebuie continuată mult timp după aceea. tendoane şi fusurile musculare). |Se poate citi Karl Jaspers.l RECEPTOR REACŢIE ELECTRODERMALĂ. după o perioadă de observare. Râsul. agresivitatea se polarizează asupra acestuia. sărat şi dulce). cum sunt jocul. va fi plasat într-o clasă de adaptare unde educatorul se poate ocupa de fiecare caz în parte. Cu toate acestea. în primul caz. fără consecinţe dramatice. Principalii receptori sunt: retina (conuri şi bastonaşe) — vezi schema de la p. pielea. C. în 1909.deşi extrem de răspândit. învăţate. în general. iar propaganda guvernanţilor determină o naţiune să considere un alt popor ca fiind cauza principală a frustrărilor suferite. ci întotdeauna de şefii de stat. dar iau în râs delictul în adunarea de seară. în societatea noastră războiul are la bază îndeosebi factori economici. Este posibil să-i redai individului sentimentul valorii sale personale dacă îi dai mijloacele de satisfacere a cerinţelor sociale. agresivitatea se poate exprima liber. de bucuria de a se simţi superior celorlalţi (T. trebuinţele religioase (procurarea de victime sacrificiale) sau economice (procurarea de sclavi. Hobbes) sau prin perceperea unei situaţii comice. necuviincioase (A. potrivit cu regiunile corpului. însă handicapat de o lateralitate* defectuoasă. în 1963. până când structurile nou dobândite par suficient de statornice pentru a îndreptăţi retragerea reeducatorilor. Wiersma. care include un element agresiv . Heymans şi E. Metodele de readaptare sunt psihologice şi pedagogice. element senzorial susceptibil de a fi activat de un s t i m u l i n t e r n sau e x t e r n care g u v e r n e a z ă conduita globală a fiinţei vii. READAPTARE. ca şi asupra posturii şi mişcărilor corpului (receptorii sensibilităţii kinestezice sunt situaţi în articulaţii. RĂZBOI. legate nu numai de funcţionarea sistemului nervos simpaticei şi de aceea a formaţiei reticulate (parte a trunchiului cerebral care se întinde de la bulb la diencefal) şi a cortexului. în anumite situaţii râsul este o formaţie reacţională împotriva angoasei. T. la fel. va face obiectul unei reeducări în internat. are o funcţie cathartică. Tarchanoff). conţinând circa 25 ( K M ) de celule ciliate ale lui Corti.. eliminând agentul vătămător. ceilalţi asupra poziţiei capului (canalele semicirculare din urechea internă). 700 ( K M ) puncte sensibile la presiune. decise să facă tot ce este posibil spre a împiedica o conflagraţie funestă. amar. tânărul delincvent. şcolarul dislexic. RĂZBOI PSIHOLOGIC • PSIHO- RÂS. Reacţiile electrodermale diferă considerabil de la o persoană la alta. repartizate în mod neregulat. Bloch arată că există diverse răspunsuri electrodermale. sensibile la acru. c a r e s e m a n i f e s t ă printr-o variere a r e z i s t e n ţ e i e l e c t r i c e a pielii ca u r m a r e a u n e i e x c i t a ţ i i senzoriale sau a u n e i e m o ţ i i . unde fiecare se amuză pe socoteala lui. spune H. Primii ne informează asupra stării viscerelor. celulele nervoase ciliate ale mucoasei nazale. r ă s p u n s la un stimul. în acest scop. J. dcscătuşantă: indienii Crows din America pedepsesc prin râs infracţiunile grave la codul moral. Die Atombombe und dic Zukunfl des Menschen (1957) — nota trad. susceptibile să p r o v o a c e a c t i v i t a t e a glandelor sudoripare. Schopenhauer). în grupa interoceptorilor" sunt cuprinşi visceroceptorii" şi proprioceptorii*. Toţi aceşti receptori sunt reuniţi în gmpa exteroceptorilor'. Pavlov) la reacţii (emoţionale. războiul nu este niciodată declanşat de popoare. studiate de ei ca atare. unde va învăţa o meserie. f e n o m e n c o m p l e x legat d e activit a t e a sistemului nervos simpatic. luptă armată între popoare (internaţional) sau între partide (război civil). care îl consideră uneori necesar spre a evita pericolele unei distrugeri totale sunt atât de mari încât asistăm la o solidaritate de o esenţă nouă între naţiuni. membrului cohlcară (audiţie). Vigouroux. una din cele trei dispoziţii caracteriale fundamentale (celelalte două fiind emotivitatea şi activitatea). de origine individuală: în fiecare din noi ar exista o agresivitate latentă care şi-ar găsi în război un debuşeu socialmente cientă întrucât războiul. nu este universal: există popoare care nu s-au războit niciodată (L. unde găsim 1 2(X) (KK) puncte sensibile la durere. care restabileşte echilibrul compromis. Pe de altă parte.el e făcut spre a umili. 261 . Bergson —. O reeducare. Ei nu-i spun nimic vinovatului. după teoria freudiană. la acelea care îl practică a putut fi explicat prin alte mobiluri. Majoritatea eşecurilor înregistrate în acest domeniu sunt imputabile unei acţiuni educative sau psihoterapeutice întrerupte prematur. Cât despre bolnavii mentali. inteligent. exprimă buna dispoziţie şi veselia. 250 ()(K) puncte sensibile la frig şi numai 30 000 puncte sensibile la cald. 262. Când condiţiile de viaţă sunt proaste. în al doilea caz este un răspuns convenţional. reinserţia lor socială este LOGIE MILITARĂ. Cauzele războaielor ar fi. r e v e n i r e progresivă la un m o d de viaţă n o r m a l .. Ferre. Poate fi cauzat şi de unele stimulări fizice (gâdilat). Reacţia poate fi reflexă (ochiul meu lăcrimează dacă este iritat de un fir de praf) sau voluntară (apăs pe un buton când percep un semnal convenit). Veraguth asupra „reflexului psihogalvanic" suscită numeroase cercetări. Primele studii referitoare la acest fenomen datează de la sfârşitul secolului al XlX-lea (R. REACŢIE. deoarece ei informează organismul asupra mediului exterior. iar riscurile de conflict cresc în mod periculos. favorizată prin plasarea în cămine şi în ateliere protejate".RĂZBOI G. goana după prestigiu (indienii Plaines).) mai mult sau mai puţin complexe. RECEPTOR. P. operă de durată. ea corespunde unei adaptări a organismului. lucrarea germanului O.

ci faptul că acesta se comportă ca un individ mai RELAŢII UMANE. Ei distribuie pulsiile neplăcute sau în dezacord în mod gratuit „pilule". social favorabil în interiorul colectivului de muncă. multe altele asalturilor elementului refulat. având drept efect blocarea ovulaţiei. adaptează direct pe colul uterului). atâta timp cât emoţia deza. contra.brie 1974.. separat la muncă datează de la marile crize ecoun moment dat de mama sa. cheltuindu-şi întreaga energie în această în 1985. noul-născepţia este cea mai bună profilaxie a avortului şi.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se întreprinderea la care lucrează. publicate în 1988. raport care REFLEX PSIHOGALVANIC . dimpotrivă. aceasta este atât şi comportamente caracteristice de personalizată încât prezenţa unei perunui nivel de vârstă anterior. în luna a opta. ea favorizează Apoi. unde expansiunea şi a unei legislaţii favorabile. contracepţia demografică este mai rapidă decât pot medicală nu este total admisă şi multe suporta statele. prin supravegherea medicală cut este într-o stare pur narcisică. reglementarea naşterilor femei se comportă de parcă le-ar fi necueste o necesitate imperioasă şi urgentă. pentru menţinerea unui climat exclusiv cu lapte. ca în cazul acelui bărbat de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze de ani. Enurezia* sau industrie acordă o atenţie deosebită gestioreapariţia „limbajului de bebeluş". produsele anticoncepţionale greabilă nu este exprimată în cuvinte. să fie întărit ŢIE CU OBIECTUL. Noţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii luptă. RELAŢII UMANE binefacerile acesteia depăşind simpla regle. în sfârşit. sau CONTRACEPŢIE. mereu la are tendinţa de a se dezinteresa de pat. deţinut pentru escrocherie. care nării resurselor umane şi împărtăşesc ideea adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau că investiţia în capitalul uman este fundaa unei surioare. amintirile şi im. creaţiei. nu mai nomice (1929) şi mai ales din anii celui de mănâncă singur şi nu acceptă decât al doilea război mondial. ea permite ţionează la excitaţiile interne şi externe. dar încă nu s-a diferenţiat de lumea exterioară. acţiune des. se simte frustrat.mai multe preferă contraceptivele orale tând să se exprime şi să se manifeste într-un („pilule")..există între subiect şi un „obiect" mentare a naşterilor. unde contracepţiei la cât mai multe dintre ele. devine steril în viaţa activă. el reacla a cărei instaurare contribuie. a căror eficacitate este cvasifel sau altul (vise. mai mare distanţă socială între salariaţi şi constituind o fugă de realitate şi o alienare patroni. Azi şefii din alimente semilichide. raporturi inter tânăr. Este deci necesar. este recunoaşterea sau inele de cauciuc. soane străine în locul mamei declanşează Acest termen nu implică întoarcerea la o veritabilă angoasă la copil. recurs la această metodă contraceptivă) Ceea ce Eul refuză. în noscută.diafragma sau capa cervicală (care se sebită. sunt tinată evitării temporare a pro. pentru a face să apară în câmpul subcutanat pe braţ. muncitorul îndeplineşte o sarcină a persoanei. Această regresie către un stadiu personale în interiorul unui grup. simptome. o dată cu legea din 4 decemîntr-adevăr. Dorinţa refulată cău. a bolilor venerice. un „obiect" armonia sexuală a cuplurilor şi permite vag se detaşează de ansamblu: mama sau perechii conjugale să trăiască din plin orice altă persoană care se ocupă în mod bucuria dragostei. în India sau în China ea a devenit cului va permite fără îndoială extinderea o problemă naţională. fixează sterileţi cu persoana socială sunt menţinute (mai bine de 40 milioane de chinezi au în afara câmpului conştiinţei. al căror procent Omul normal este capabil să reziste de eşec nu este decât 1-3%. Primele o conduită din trecut. „alienat" şi transformă în sugar plângăreţ. eliberează 30 microconştiinţei tendinţele refulate. să-şi aleagă liber ştient.relaţii obiectale au o importanţă fundaficientă maturizare. intrauterine („sterileţi"). fără a se se servesc de obturatori feminini. lapsus. medicii de ţară organizează în mod regulat şedinţe educative şi de propaREFULARE. în Franţa. ci o stare de insu.S. adoptare mai mult sau care copilul stabileşte prima sa relaţie mai puţin durabilă a unor atitudini obiectală. în China.) şi-a dat acordul pentru difuzarea unea de refulare ocupă un loc central în mondială a unui contraceptiv a cărui eficaînţelegerea nevrozelor. în primele două luni de viaţă. pe când nevrozatul.. uneori gigantică.promiţătoare. care se la ansamblu. ea sunt larg difuzate în public şi orice femeie rămâne confuză şi surghiunită în incon. cum sunt epuiza şi fără a resimţi vreo daună deo.(O. anterior în istoria subiectului. Dar prin aceasta ea nu-şi pierde anticoncepţionalele care îi convin.REFLEX PSIHOGALVANIC • populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane în 1994.poate. a adultul incapabil să-şi rezolve conflictele unor întreprinderi are drept consecinţă o intră în joc uneori acelaşi mecanism.care îi este exterior. regulat de sugar. realizarea lor verbală. sunt conduite regresive. Extensiunea. să se răspundă trebuinţelor RELAŢIE OBIECT ALA s psihologice ale salariaţilor. acestor virtualităţi. REACŢIE ELECTRODERMALA.) şi cu REGRESIE. absolută. mecanism psihologic gandă în care expun avantajele unei creşinconştient de apărare* al Eului. îngrijiri.M. La mentală. anterior al dezvoltării se observă cu Luarea în considerare a calităţii relaţiilor regularitate în cazul unei frustrări impuse umane în cadrul unei colectivităţi de de realitate. care devine distribuitoarea de plăcere (hrană.ale cărui rezultate. grame de hormon pe zi.. în pofida tuturor acestor progrese tehnice în ţările lumii a treia. O mai bună informare a publiBrazilia. implantate psihologic. într-adevăr. iar unul din scopurile citate durează 4-5 ani.). Este vorba de mici psihanalizei este reducerea acestui proces capsule de progesteron care.procedee anticoncepţionale. De atunci încoace s-a REGLEMENTAREA NAŞTERILOR experimentat şi un vaccin „antigraviditate". Multe utilizează dispozitive obligă Eul la eforturi continue. Regresia nu înseamnă mentală în organizarea şi dezvoltarea că reapare un comportament observat personalităţii. între trei şi şase luni. Cele potenţialul dinamic. Exemplu: un copil. prin teri demografice planificate şi diversele care sentimentele. dacă doreşte. depistarea precoce a cancerelor genitale şi trăieşte plăcerea şi insatisfacţia.

retrogresia se deosebeşte de regresie". Această conduită îi pune la adăpost de suferinţă. revendicarea exprimă adesea dorinţa inconştientă de a masca o deficienţă. mecanism de apărare care constă în a renunţa la orice activitate care poate aduce neplăcere. conduita revendicativă avansează într-o manieră cvasiobsesională. precum şi studii de sinteză. mergând chiar împotriva intereselor persoanei. RETICENŢĂ. care refuză să vorbească de experienţele lor patologice. de a-şi limita relaţiile cu semenii. pacienţii (şi chiar şi familiile lor) trecând sub tăcere în mod sistematic fapte semnificative: o întâlnim şi în curele psihanalitice. subiecţii schizoizi având o propensiune REVOLTA deosebită la reverie. distras din lumea exterioară. adică speranţa subiectului. după H. unei poziţii determinate a individului (sau grupului) faţă de statutul său. legile sociale sau morale consideră că eşti responsabil nu numai de actele pe care le-ai dorit şi le-ai realizat tu însuţi şi de cele săvârşite fără vrere (accident rutier. în general. Primul număr datează din 1955. Reuşita este simţită ca atare atunci când realizarea depăşeşte sau cel puţin atinge linia de ţintă. conferinţe. constituie adesea un simptom important al paranoiei. un simptom nevrotic.S. ci se situează mai degrabă în raport cu anumite norme şi îndeosebi cu nivelul de aspiraţie al fiecărui individ. H. Ea depinde de constituţie. Adesea reveria constituie. de aşi reduce activităţile la domeniile în care ei excelează sau de a se cantona în rolul de spectator. RETRACŢIE A EULUI. în 1987. publicaţie a Academiei Române. REŢEA DE AJUTOARE SPECIALIZATE (R. Calea 13 Septembrie nr. ea corespunde unui mecanism de supracompensare a unui sentiment de inferioritate şi traduce insatisfacţia profundă a individului în mediul social. dar le interzice împlinirea personalităţii. revista — care apare trimestrial — a ajuns astăzi la tomul 42. Pentru K. reapariţia comportamentului caracteristic unei epoci revolute din istoria unui individ.RETICENTA copiii sunt declaraţi iresponsabili) şi să fii liber pe acţiunile tale (nu eşti responsabil de un act săvârşit în condiţiile ameninţării fizice sau ale constrângerii morale). care se manifestă printr-o ostilitate mai mult sau mai puţin făţişă la adresa anturajului sau printr-o conduită regresivă: subiectul bombăne.analize critice. La copil este vorba. (Adresa redacţiei: Casa Academiei Române. de exemplu). în 1964. comportament al celui care pretinde reparaţie pentru . Sub influenţa unor traumatisme. Efect al atitudinii rezervate. în general. intermediară între gândirea în stare de veghe şi vis. despre care nu mai are decât o conştiinţă vagă. este o noţiune esenţialmente subiectivă.A. REVISTA DE PSIHOLOGIE. sector 5. Hyman (1942). atunci când subiecţii rezistă mai mult sau mai puţin conştient acţiunii terapeutului. reticenţa se observă atât la subiecţi absolut normali (timizi) cât şi la cei cu manifestări patologice. reîncepe să-şi ude patul. al jenei sau neîncrederii. aceasta înseamnă a respecta contractul social pe care orice om 1-a încheiat. Psihanaliştii explică această atitudine prin deplasarea în domeniul social a unui conflict intrafamilial: revoltă contra ordinii stabilite ar fi expresia actuală a răzvrătirii (de origine oedipiană) a copilului contra autorităţii părinţilor.recenzii. în mod implicit. absenţa de stimuli a ambianţei favorizează dezvoltarea reveriei. rebeliune contra autorităţii. când ea are semnificaţia unei anticipări a realităţii viitoare. conduitele învăţate de curând dispar. REUŞITĂ. de a trăi marginal.) -> AJUTOARE SPEo injustiţie (reală sau imaginară) suferită. ca şi eşecul. ci şi de cele pe care nu le-ai voit şi nici nu le-ai săvârşit. Reuşita. Lewin'. Publică rezultatele cercetărilor în domeniu pe plan naţional. în general. • La adulţi. Subiectul. faţă de un mediu agresiv. CIALIZATE. se cramponează de adulţi. Ea constituie adesea un mod de apărare a Eului împotriva plictiselii şi frustrărilor vieţii cotidiene. Reveria apare ca un fenomen normal la pubertate. de o revendicare afectivă (consecutivă naşterii unui nou frăţior sau a unei surioare sau plasării sale într-un stabiliment). Revolta este reacţia normală la frustrare. O întâlnim în cursul convorbirilor clinice. se lasă antrenat de un flux de imagini şi idei care ascultă mai mult de motivaţiile afective decât de logică. cronici ale evenimentelor din viaţa ştiinţifică naţională şi internaţională (congrese. atât la copii cât şi la adulţi. o fugă de realitate. nemulţumirea unui individ sau a unui grup. Bucureşti. care au un Supraeu* rigid. stare de detaşare faţă de realitate. Sentimentul de satisfacţie trăit de o persoană este singurul criteriu cu adevărat valabil REVENDICARE. Ea constituie o reacţie de opoziţie din partea unor bolnavi psihic indiferenţi (schizofrenici) sau neîncrezători (deliranţi. ministrul pădurilor a fost făcut responsabil de incendiul care a devastat mii de hectare. în urma evadării unui prizonier din infirmeria specială care depindea de autoritatea sa. paranoici). Cu toate acestea. 13. RETROGRESIE. în timp ce reapar deprinderi vechi. de exemplu).) REVOLTĂ. care nu depinde de nivelul absolut de realizare a unui act. dar şi de condiţiile exterioare: monotonia unei sarcini sau a unei excitaţii (zgomotul uniform al unei maşini. ostilitatea sa faţă de o soartă nedreaptă. Revolta exprimă. Revendicarea. care se dezvoltă de obicei la subiecţii suspicioşi. dar a căror evitare depindea de tine: un prefect a fost revocat. succes. Generată de un eşec minuscul sau de o frustrare minimă. A fi responsabil este a-ţi ţine un angajament moral. ba chiar pur si simplu inconprehensiv sau indiferent. atitudine a unei persoane care ezită să-şi exprime clar gândul. Revolta socială este provocată mai puţin de condiţiile economice defavorabile cât de un sentiment de insatisfacţie psihologică datorat. venind pe lume. Un'i subiecţi hipersensibili au tendinţa de a se închide în ei înşişi (introversiune*). REVERIE. în China. simpozioane etc). inclusiv cinci sate.

RORSCHACH (Hermann). Petele de cerneală sunt mai mult decât o probă de 272 imaginaţie: ele pot descrie structura personalităţii. Există.la fiecare vârstă a copilăriei. elaborează o teorie a frustrării* şi pune la punct un test pe care îl prezintă pentru prima dată în 1935. în cursul căreia trăieşte în toate cipiul dreptului politic (1762) a exercitat mediile. adolescent. El propovăduieşte că sa de nevrotic hipersensibil. scriitor calităţile naturale ale copilului. frecventează grupul psihanalitic din acest oraş şi suferă mai ales influenţa lui C. Excelent desenator. ROŞCA (Alexandru). bătrân).. J. Descoperă astfel că percepţia vizuală este influenţată de personalitate: răspunsurile „culoare" sunt legate de introversivitate (tipologie" derivată din aceea a lui Jung). Motivele acţiunilor umane. Simpla citare a unora din scrierile sale este suficientă spre a-i contura orizontul preocupărilor: Măsurarea inteligenţei şi debilitatea mintală (193(1). ROUSSEAU Creativitatea (1972). Psihopatologia deviaţilor morali (1931). Viaţa socială este o textură de roluri. Tehnica psihologiei experimentale şi practice (1947). După studii medicale. Numai după zece ani de la moartea sa acest test a început să se răspândească. iar în 1921 publică lucrarea Psihodiagnostic. cu instrumente psihotehnice. a fost şi primul scriitor de Confesiuni cu al său Discurs asupra originii şi funda.. Missouri) şi psiholog-şef al secţiei de psihiatrie infantilă. după cum este în compania camarazilor săi. operă de psihologie la persoana întâi şi un ca şi cu romanul pedagogic Emil sau despre document clasic care expune mentalitatea educaţie (1762). G. Psihologia martorului (1934). trebuie să fie funcţională* şi să se adapteze Orfan de mamă de la naştere. care îi apreciază simplitatea şi calităţile metrologice. Cluj. premiat de Academia din Dijon.(1782-1789). Jung. Carieră universitară de excepţie şi în final un fotoliu la Academia Română.). sub numele de Picture Frustration Study. 1884 . S-a format în cadrul şcolii de psihologie pragmatică de la Cluj. care constituie o curajoasă mentelor inegalităţii dintre oameni (1755). Aceste roluri pot să genereze conflicte psihice atunci când sunt contradictorii. psihiatru e l v e ţ i a n (Zurich. 1996). (1750). Profesor de psihologie la Washington University (Saint Louis. paranoia). la biserică. adult. variabile în funcţie de vârsta sa (copil. un timp pentru fiecare achiziţie. psiholog rom â n (Călata. la muncă. Ele ne marchează întotdeauna într-un fel sau altul. Studii de psihologie dinamică (1943). 1 9 0 6 Bucureşti. pasionat de pictură. cercetând iniţial. de sex.H e r i s a u . Igiena mintală şcolară (1939). Acest test este utilizat de clinicieni. totul degenerează în mâinile omului1' şi specifică (1981).a mamei sau a profesorului) şi de situaţie (acasă. .sa filosofică Contractul social sau Prinbondaj. ROSENZWEIG (Saul) psiholog american (Boston. Respectul rolurilor menţine securitatea şi coeziunea socială. Delincventul minor (1932). 1778). deficienţa mentală. 1712-Ermenonville. J. Copiii superior înzestraţi (1941). de persoanele cu care se află (un copil se comportă diferit. Bleuler. 1922). Opera după o tinereţe aventuroasă şi de vaga. Precursor al pedagogiei moderne. 1907). j u d . Inadaptaţii sunt cei care nu le respectă. Statele Unite. dar că şi filosof elveţian de limba franceză nimic nu trebuie făcut în pripă: pedagogia (Geneva. construieşte planşele testului său. persoana sănătoasă îşi „interpretează rolul păstrând o anumită distanţă între acesta şi propria-i personalitate. se specializează în psihiatrie în clinica din Zurich condusă de E. rău cres. fie că aderăm la ele în aşa măsură încât să nu ne mai putem desprinde (isterie. Selecţia valorilor (1943). Fiecare individ trebuie să-şi asume mai multe roluri. fie că încercăm să le respingem (subiecţi revoltaţi sau revoluţionari). se arată interesat de modul în care reacţionează bolnavii la petele de cerneală* şi de culoare şi compară răspunsurile lor cu acelea ale subiecţilor normali. Azi el este utilizat în întreaga lume şi face obiectul unui număr considerabil de cercetări şi adaptări. şi că educaţia trebuie să se întemeieze pe ROUSSEAU (Jean-Jacques). Orientarea profesională a anormalilor (1936). în general. în 1918. Creativitatea generală „totul este bun ieşind din mâinile Creatorului. Rousseau cunoaşte gloria cu o influenţă determinantă asupra Revoluţiei al său Discurs asupra ştiinţelor şi artelor franceze. el. spune cut de către un tată capricios şi instabil.RORSCHACH a ş t e p t a t ă de la o p e r s o a n ă al c ă r e i s t a t u t îl c u n o a ş t e m .

diferit de deviaţia sexuală. plăcerea erotică depinde de acţiunile agresive suferite sau aplicate semenului. Sadicul nu simte excitaţia sexuală decât făcându-i rău partenerului. fiind legată înde. el este în general sociabil. în mod implicit. pe când unui copil de zece ani i se va cere să-l înlocuiască. test individual de inteligenţă pentru copiii de la trei la doisprezece ani care suferă de tulburări motorii sau de surditate. complex de impulsii agresive dirijate contra semenului (sadism) şi contra propriei persoane (masochism). Unii ucigaşi. Justiţia modernă tinde mai puţin să pedepsească. după câte se evaluează. ca Jack Spintecătorul sau Peter Sutcliffe. rece. aşa încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O. închisoare. Cameron şi E. care constă într-o juxta„sadism —masochism". Cel mai celebru este cazul mareşalului Gilles de Rais (1400-1440).gramaticală. nu ezită să şi le aplice (ele sunt în acelaşi timp şi victime şi călăi) pentru aşi satisface trebuinţa de pedeapsă. Un sugar. la echilibrul dinamic care există între organism şi mediul său.SCARA DE MATURITATE MENTALA SANCŢIUNE. La unii indivizi. SAŢIETATE. SADOMASOCHISM. După D..). recompensă sau pedeapsă privind o anumită acţiune. care se exprimă prin aversiunea pentru obiectul căutat până atunci. preferând readaptarea delincvenţilor (lucru adevărat în special în cazul minorilor). alterarea este constituţională. Trebuinţa satisfăcută se manifestă printr-o modificare a conduitei. măcinate de un sentiment de culpabilitate. care a făcut să piară. de răzvrătirea contra auto. ar coexista întotdeauna la unul şi acelaşi individ. 2) Pentru şcoala franco-olandeză de caracterologie". Frazer (1988). 274 . persoană care îşi controlează emoţiile (nE). perversiune sexuală caracterizată de erotizarea durerii pricinuite celuilalt. 1) în clasificarea temperamentelor operată de Hippocrate. nivelului ei de înţelegere. Când vorbim de sănătate ne referim. între 140 şi 300 de copii. 275 SADISM. subţiindu şi banii de buzunar. Există şi un sadomasochism moral. Pentru psihanalişti ea limbajului. Se disting sancţiuni naturale (arsura pe care şi-o provoacă un copil imprudent. care se manifestă în torturile pe care unele persoane. dar şi impulsiv şi iritabil. subiective (remuşcări). de exemplu. care. sociale (decoraţii. rităţii şi de agresivitatea deplasată asupra semenului.şi alegeau victimele decât dintre prostituate. Sancţiunea are o valoare pedagogică certă. de care întreaga societate este responsabilă. Pedeapsa şi recompensa nu pot fi automate. satisfacere care distruge apetitul. îmbolnăveşte. nu-. nu va fi certat pentru că a spart un bibelou care i-a stat la îndemână. „Micul sadism" se limitează la flagelări.S. pe care figurează desene geometrice. sanguinul se prezintă ca un individ musculos. Acest test se compune dintr-o sută de planşe cartonate.. actele de cruzime pot merge până la ucidere. Fiind confirmarea unei judecăţi referitoare la conduita unei persoane. din fericire rare. în cazurile cele mai grave. uneori cinic. Individul capabil să-şi rezolve conflictele (de origine internă şi externă) şi să reziste inevitabilelor frustrări ale vieţii sociale este un individ sănătos. de primele un raport de sens sau de consoexperienţe sfincteriene (învăţarea regulilor nanţă şi care nu au vreo legătură de igienă). ele trebuie să se adapteze în mod necesar acesteia. ea ştie că nu există criminal înnăscut şi că devii delincvent în virtutea condiţiilor socioecoomice şi afective. ştiind să exploateze situaţiile şi să tragă propriul profit din toate cele ce i se oferă. mentale şi fizice şi nu numai absenţa bolilor şi afecţiunilor". SANGUIN. practic specifică schizoeste un element al perechii contrastante freniei. Natură optimistă şi expansivă. Sanguinul este realist. pe când psihozele semnifică eşecul adaptării la lumea normală. în unele cazuri poate să aibă loc chiar o inversare a tendinţei.M. SĂNĂTATE.punere de cuvinte care nu au nici osebi de stadiul sadico-anal. Acest concept este strâns legat de noţiunea de adaptare. care se joacă cu focul). care se înrădăcinează în relaţia cu mama. Morfologic. subiect la care predomină umoarea sanguină. pe care totuşi educatorii trebuie să o utilizeze cu circumspecţie. satisfacerea unei dorinţe. SCARA DE MATURITATE MENTALĂ DE LA COLUMBIA. precum şi de deficienţe ale limbajului.) crede de cuviinţă să precizeze că „sănătatea este deplina posesiune a bunăstării sociale. motivarea lor ar fi de căutat într-o relaţie cu femei imature şi complexate. stare a celui care se simte puternic şi asigurat. albe sau divers colorate. după psihanalişti. cu înfăţişare atletică şi cu tenul rozaliu. în acelaşi timp obiect erotic şi sursă de frustrare. Simptomele nevrotice sunt expresia unei rezolvări inadecvate a tensiunilor. vârstei sale. Unii autori cred că această perversiune SALATĂ DE CUVINTE. cu o activitate superioară mediei (A) şi care reacţionează imediat la impresii (P). datorată stării plăcute care rezultă din echilibrul stabilit şi din pierderea interesului pentru scopul atins. muşcături sau chiar la umilinţe morale.

în limba chineză. pe măsură ce se încărca de sensuri noi şi lua o semnificaţie simbolică. La origine se limita la o juxtapunere de desene sumare ale unor obiecte concrete care exprimau o idee (ideograme). aspiraţia la perfecţiune. tâmplărie. mişcare de tineret care are drept scop dezvoltarea de calităţi fizice şi morale la copiii şi adolescenţii de ambele sexe.S. Reacţiile sale imprevizibile sunt descărcări brutale ale tensiunii acumulate. » • EDUCAŢIE. se făureşte personalitatea. Secţiile de educaţie specializată şi SCRUPUL. pictură. propensiunea sa pentru reverie răspund acestei trebuinţe. de exemplu. ţintă pe care ne propunem s-o atingem. în care. -• GRAFOLOGIE. în refulate de a se revolta contra regulilor principiu titulare ale C. este derivat din ideograme.(113 225 adola perpetuă insatisfacţie.SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE. cum sunt spitalele de zi. în general. asigurată de profesori din învăţământul tehnic şi dezordine. SCOP. niciodată de la 12 la 16 sau 17 ani. Interesul s-a deplasat de la scopul iniţial spre un scop secundar. inafectiv. de învăţământ secundar (C. Fondată în 1907 de sir R. Ele constituie realizată. a lui sus şi jos).). dar putând fi citit SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIAcu uşurinţă cu ajutorul unei oglinzi. atelierele protejate* sau SCRIS ÎN OGLINDĂ. LIZATĂ (S.. scris exe. Scrupulul. spre a-şi satisface impulsiile agre. învăţarea scrierii presupune o vârstă mentală de cel puţin 5 ani şi o bună orientare spaţială (recunoaşterea dreptei şi a stângii. precum şi o stabilite. spiritul de întrajutorare şi cel de camaraderie sunt satisfăcute de viaţa cercetaşului (traducere în româneşte a termenului englez.S. s-a implantat aproape pretuuiuleni în lume. punctuaţie simbolică) reflectă tulburarea gândirii.E.centrele de ajutorare prin muncă". Sinonim al voierismului*.E. 279 . SCRIS. Copilul este determinat foarte de timpuriu să dobândească noi cunoştinţe să ia iniţiative şi să-şi asume responsabilităţi. SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIALIZATA SECTOR. dovedeşte existenţa unui Supraeu (simţul Formarea în S. ea permite să se asigure continuitatea îngrijirilor date bolnavilor. pregătindu-se astfel pentru viaţa socială de adult. înflorituri.S. din 2 martie 1966 şi din 27 decembrie 1967. Lucrul acesta este vădit mai ales la psihopaţi. privaţiunile i-au făcut pe oameni să consume „ersatzuri" (înlocuitori): napi porceşti în loc de cartofi. în 1987. diviziune teritorială în care operează aceeaşi echipă medico-socială. clasă de învăţăScrisul în oglindă se observă la unii mânt special' destinată adolesstângaci. Scoutismul constituie o autentică şcoală de formare a caracterului. Politica sectorială datează în Franţa din 1960. în vârstă lucru. el face ucenicia disciplinei morale. cât decât similar. care lescenţi) şi 133 clase-atelier (3 403 elevi).I. reprezentarea simplificată a două mâini întinse. Pacienţii nu mai sunt în mod obligatoriu retraşi din mediul lor spre a fi îngrijiţi: ei pot fi trataţi la domiciliu şi pot frecventa „structuri" uşoare.C. al căror grafism (bucle. Uneori se întâmplă ca două scopuri urmărite să se afle în direcţii contrare: cazul animalului atras de o momeală situată dincolo de un obstacol a cărui depăşire produce durere (planşeul electrificat utilizat în cuştile de obstrucţie). respectând codul onoarei pe care s-a angajat în mod public şi solemn sîi-l respecte.E. cutat de la drapta la stânga. malţ în loc de cafea etc. un idealist înclinat spre analiza abstractă şi spre sistematizare. SCOPOFILIE sau SCOPTOFILIE. îl determină să revină pentru adesea continuarea claselor de perfeca îmbunătăţi ceea ce era deja făcut şi în ţionare'. retragerea din realitate. scout — nota trad.A.). Schizotimicul pare rece. Solitudinea. Disgrafiile' sunt în general asociate cu tulburări de motricitate sau cu o stângăcie' contrariată. organizare psihică normală dominată de introversiune. abstractă. de exemplu. în joacă.S. el poate fi înlocuit cu un altul. Această metodă a fost extinsă la copiii „handicapaţi" şi la tinerii delincvenţi. Apoi grafica s-a stilizat.) şi şcolariDorinţa sa excesivă de a face bine un zează elevi cu deficienţe uşoare. la copiii prost laterali/aţi" şi la cenţilor care prezintă o deficienţă intelectuală. de exemplu. acţiunea.. în timpul celui deal doilea război mondial. Din punct de vedere intelectual el este adesea un original. Atitudinea sa este un mecanism de apărare: el se închide în sine pentru a se proteja de agresiunile lumii exterioare. ele sunt integrate în colegiile Scupulosul se comportă ca un abulic. ceea ce constituie un grupurile de clase-atelier (G. durează 4-5 ani. Scrisul a apărut acum circa 6 000 de ani. O atare situaţie este generatoare de anxietate şi de o stare de dezadaptare cu aspect nevrotic. care a fost inventat de semiţi. se regăseşte în hieroglifa care semnifică „tovarăş" sau „prieten". este o incluzând un învăţământ general încreformaţie reacţională" care se opune dorinţei dinţat unor cadre didactice specializate. substituţiv. Tipul său morfologic este de obicei longilin (leptosom*). existau în învăţământul cele din urmă îl condamnă la sterilitate şi public şi privat 1 440 S. distant. moral inconştient) rigid şi sever.. trei dintre sectoarele precedente. înţelegând trebuinţele tinerilor.formare preprofesională şi profesională sive şi gustul nemărturisit pentru murdărie (mecanică. Când un scop este inaccesibil. în general. Ie-a oferit activităţi care să corespundă aspiraţiilor lor: gustul aventurii şi libertăţile. Alfabetul.A. care iniţial exprima gestul pecetluirii contractului de amiciţie încheiat de două persoane. Un sector de psihiatrie adultă acoperă o arie în care trăiesc până la 70 ( K M ) de locuitori. dislexici'. pune în încurcătură conştiinţa şi împiedică ministeriale din 21 septembrie 1965. dar uneori este atletic" sau displastic*. Un intersector de psihiatrie infantojuvenilă cuprinde. reprezentare grafică a limbajului şi gândirii.) au fost create în Franţa ca urmare a circularelor obostacol pe plan psihic.E. ilizibil în mod normal. Baden-Powel (1857-1941).E. regrupând actualmente 25 de milioane de aderenţi (o treime fete).). Calitatea scrisului este influenţată şi de starea de spirit a celui care scrie. din care 9 milioane în Statele Unite şi circa 205 ( M X ) în Franţa. Fondatorul ei. SCOUTISM.

religie. Dacă stresul" încetează. este aplicată în ţări ca Rusia şi Statele Unite. el necesită. Fie că este vorba de intoxicaţie. organismul îşi mobilizează mecanismele de apărare spre a face faţă acestor agenţi stresanţi. Self-government-u\ îi determină pe minori să participe activ la organizarea grupului lor. care au adunările lor legislative şi puterile lor executive. din bate la ochi. acţiune de sepa. pedagog şi medic definit.a psihopaţilor sub regimul nazist). SELF-GOVERNMENT. O perlă neagră în mijlocul unor psihologice din trecut. Nievre. dar uneori sistemul este împins până la constituirea de mici republici ale copiilor. Acest proces are loc în mod natural atunci când câmpul perceptiv este puternic structurat. de exemplu. în mediul său astfel SEGUIN (Edouard). dar practica sa ridică probleme delicate.SECUNDARITATE detaşate de fond. un efort de atenţie din partea obserSECUNDARITATE. Stadiul de epuizare se defineşte prin incapacitatea subiectului de a se mai apăra.H. Acela care a atins maturitatea care mai târziu se va inspira Măria psihologică nu se teme să-. se francez (Clamecy. A. 1812 acomodează cu rolul său şi. ei fac ucenicia libertăţii şi a autonomiei.cazul reeducării copiilor orbi sau surdomentale ale omului. pe tinuă să aibă răsunet asupra psihis. în câmpul perceptiv distingem forme" educaţia idioţilor şi a altor copii arieraţi (1846). în 1899. pe care le percepem ca pe nişte figuri profesional. dimpotrivă. organismul se epuizează. selecţia şcolarilor „supradotaţi"'. disciplinei obişnuite a educaţiei sale. pentru şcoala vatorului atunci când obiectul nu are nici franco-olandeză de caracterologie. echilibrul redevine normal. Acest mod de administrare există îndeosebi în ţările anglo-saxone. dar mult prea adesea sănătăţii sale mentale.) nu are a se teme de nimic. dar îl găsim şi în Elveţia şi Rusia (A. care se manifestă mai ales prin hipotensiune. SCOUTISM. tahicardie şi producerea continuă de catecolamine. Toate armatele moderne sunt dotate cu un serviciu de selecţie şi orientare a personalului. a diferenţiat mijlocul de conservare a securităţii este idioţia (oprire a dezvoltării mentale) de conformismul social. Sunt prevăzute. este reacţia de alarmă. sistem englez de administrare.A. simplă şi rapidă (preselecţie). de atitudinile şi experienţa sa. în domeniul şcolar. de la înfiinţarea sa. în Ea constituie una din trebuinţele funda.T.de asemenea. selecţia profesională nu trebuie să se limiteze la a reţine subiecţii capabili să ocupe un anumit loc de muncă. capabili să progreseze în studiile lor mult mai rapid decât ceilalţi copii. 1907 Mont real. simţindu-se New York. Beneficiile realizate ca urmare a acestei selecţii reprezintă un câştig de circa o treime (34%) în comparaţie cu metoda tradiţională de recrutare. Introducerea metodei testelor în psihologie a permis clasarea indivizilor şi selecţionarea acelora care par apţi să îndeplinească anumite funcţii. Adesea nu este vorba decât la o participare la disciplina clasei. pentru alegerea viitorilor specialişti sunt utilizate baterii de teste. şcoala din Roches (Eure) aplica acest sistem. condiţia esenţială a muţi. şi corticosteroizi. S. Urmează perioada de rezistenţă. de exemplu. acesta nu este suficient de organizat. (idei prietenilor săi. el îşi reperează din timp poziţia. scăderea cheltuielilor destinate învăţământului şi creşterea productivităţii. unde şi-a răspândit metoda. multe persoane ţin demenţă (deteriorare a psihicului) şi a pasul cu moda. A devenit celebru prin a sa descriere a sindromului general de adaptare (S. ci să se străduiască să-i orienteze pe ceilalţi candidaţi spre muncile care li se potrivesc cel mai bine.G. pentru a nu perfecţionat un material senzorimotor.când un pietroi între alte pietroaie trebuie mului unor subiecţi. care a pus la Adolescentul se simte mai greu în secu. Aplicarea acestor tehnici în industrie a avut ca efect reducerea considerabilă a numărului de accidente. Asumându-şi iniţiative şi responsabilităţi adevărate. -» CLASE DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. medic canadian de origine austriacă (Viena. o tendinţă spontană de a se separa de influenţă durabilă a evenimentelor ansamblu. ale gere voluntară făcută după criterii prestabilite. când prezente. mergând chiar căutat.pietricele albe este imediat reperată. definite datorată convingerii că individul în prealabil (rasă. protejat. care con. de motiataşat tradiţiilor.C. stabilităţii con.punct o metodă senzorială pentru educarea ritate deoarece. SELYE (Hans). SELYE SELECŢIE PSIHOLOGICĂ. 1982). Ea este uneori utilă din raţiuni tehnice. acest sistem constituie o excelentă metodă pedagogică. La bărbat. s-a stabilit în vidualitatea. M. avansează cu încredere în viaţă. de personalitatea observatorului.G. interesat de copiii arieraţi. spre a tempera ceea ce ea are dezumanizant. nefiind nici copil şi nici micului „sălbatic din Aveyron" (1797). Makarenko* l-a utilizat în centrele lui de reeducare).şi afirme indi. După o examinare preliminară. Discipol al lui J. Segregaţia umană constă în separarea SECURITATE. în cursul căreia reacţiile de apărare se intensifică şi adaptarea dobândită se menţine. Copilul îşi găseşte răspunde unor principii iraţionale şi consecuritatea datorită prezenţei senine şi afectuoase a părinţilor. în care grupuri determinate sunt lăsate libere să se guverneze după bunul lor plac. -> NEIL (ALEXANDER SUTHERLAND).) Adaptarea este însăşi condiţia vieţii. 281 280 . dacă persistă. Primul moment al S. Aplicat la educaţia copiilor şi adolescenţilor. Cu toate acestea. sa adult. ajustate pentru fiecare post de combatant. nu are un statut precis.Montessori". infirmitate etc. pace a spiritului persoanelor după anumite criterii. metabolice şi anatomice care pot să ducă la moarte. diţiilor sale de existenţă. în acest caz au loc modificări funcţionale. igiena şi rare a elementelor. stagii de practica în industrie. ltard*. Statele Unite. 1880).A.ale cărei principii sunt expuse în cartea intitulată Tratamentul moral. Segregarea obiectului depinde de până la mascarea experienţelor structurarea câmpului perceptiv sau. SEGREGAŢIE. de infecţie microbiană sau de o emoţie puternică. După ce a deschis la Paris o şcoală pentru anormali. în Franţa. vaţiile sale. depinde Subiectul „secundar" este metodic.

cu care până acum fuzionase. într-adevăr. narea' necompensată de o nouă activitate. facultate de a ciat cu un obiect sau cu o situaţie. la fel ca mimica emoţionala sau Senilitatea este exagerarea proceselor ca simbolul matematic. Existenţa unei asemenea sensibilităţi este puternic contestată în cazul omului.S. 1964) ar confirma posibilitatea unei „vederi extraretinicne" la specia umană. eveniment (sărbătoarea Sfântului Ion. reumatismul. Sentimentele sunt legate de tendinţele profunde ale individului. element senzorial aso. o lumină. Cauzele acestui fenomen. declanşează de stres. orgoliul. dominante fiind senzaţiile care vin de la sistemul digestiv. de exemplu. sete etc.moral sau afectiv. resentimentul. boala mină o reacţie agresivă la masculul din lui Simmonds. După G. de dorinţele satisfăcute sau frustrate. sau din lumea exterioară. această sensibilitate ar fi responsabilă în primul rând de fototaxia" unor animale ca dafniile. element sensibil care per. Romain) a crezut că decelează la om o „vedere paraoptică" (1920). această specie de păsări. de impulsiile sale. reacţionează la 1 mg de feniletanol (alcool existent în esenţa de trandafir) diluat în 17 miliarde de metri cubi de apă. focul poate fi el însuşi semnalul unui Senilitatea se manifestă. intoxicări transmitere a unei comunicări susceptibilă alcoolice. Animalul nu cunoaşte decât tingem sensibilitatea exteroceptivă (care semnale. Experienţele asupra râmei. capabil să distingă ceea ce provine de la corpul său şi ceea ce aparţine mediului. în relaţiile interumane şi îndeosebi în cuplul SEMN. din necesităţile experimetului) au demonstrat că aceste animale rămân sensibile la influenţa luminii. apariţiei stării senile. Acest eşec. Farigoule (J. în primul trimestru al vieţii postnatale. de agresivitate. distinctă de lumea exterioară. mai mult sau mai puţin clară. este indicele natural al focului. combinaţie de elemente emotive şi imaginative. SENSIBILITATE FOTODERMICĂ sau DERMATOOPTICA. semnale vestitoare de hrană sau de şi de maturizarea căilor nervoase.ciară. Inteligibil presupune o înţelegere (tacita sau sub influenţa factorilor ereditari şi perexplicită) între indivizi. care de obicei înseamnă aprobare..SENSIBILITATE. Private de simţul văzului.. care informează asupra poziţiei membrelor. Fumul. Viaud.la aceasta o reacţie de retragere. simpatia. prin pierderea pentru a comunica între ei sunt semne supleţii de adaptare. Nu are vârstă o idee sau un sentiment. deoarece sentimentele sunt stări conştiente) de sentimente inconştiente de culpabilitate. dar accelerează procesul de involuţie.SEMN Unele afecţiuni somatice sunt legate direct unei moluşte.R. Frontierele între semne. în mod succesiv. datorită căruia copilul. într-adevăr. un semn. (Nijni Taghil. purtători ai tare (1954). de organe de văz). Dintre lucrările lui H.mamă-copil există schimburi permanente mite cunoaşterea sau recunoaş. dificultăţi când jeturile ritmice de fum pe care tipice în fixarea durabilă a amintirilor şi indienii din America de Nord le utilizează achiziţiilor cognitive noi. „pisălogeală" şi inconcodificate. dintre care unele scapă conştiinţei indivizilor. stare afectivă complexă. în toate cazurile cităm: Istoria sindromului general de adapeste vorba de stimuli specifici. fireşte. surmenaj etc). O regăsim. sentimentele estetice şi religioase.de semnale ale climatului afectiv. Acestea sunt fenomene psihice conştiente care colorează afectiv percepţiile noastre şi ne influenţează conduitele. insecuritatea finanindice. pensiosemnale şi indici nu sunt ferm stabilite. cercetări efectuate în U. SENILITATE. atât în regnul vegetal cât şi în regnul animal. admiraţia. Tiparul. ulcerul pieptului colorat al măcăleandrului detergastroduodenal. sentimentul de devalorizare socială plu. tinenţă emoţională. mai durabil decât emoţia şi mai puţin violent decât pasiunea. ele nu pot reacţiona SENTIMENT decât datorită unei percepţii extraoculare. pot fi de ordin intelectual. care se adresează reflexului şi inconştientului. Datul din capacităţilor fizice şi mentale datocap. asupra atitudinilor şi mişcărilor corpului. slăbire simultană a semnul face apel la inteligenţă. terea unui lucru. boala lui Addison. Maublanc) s-au străduit în zadar să o detecteze la orbi. Este un element de sonali (antecedente patologice. Savanţii au stabilit că în acest caz pielea joacă rolul de organ receptor. Stres Iară pericol (1974). Condiţiile sociode a lua mai multe semnificaţii şi de a nu economice şi afective joacă şi ele un avea nici o legătură logică cu ceea rol important in ceea ce priveşte data ce reprezintă el. fac să se creadă că ideea lui Farigoule este eronată. Acelaşi element poate fi. sensibilitatea interoceptivă (foame. este rată îmbătrânirii. gândacului de bucătărie şi salamandrei (cu ochii extirpaţi. pentru animalele condiţionate la aceşti Sensibilitatea este legată de integritatea stimuli. sensibilitatea interoceptivă fiind cea care prevalează la sugar. Disşoc electric. vederea rează hipertensiunea. de inferioritate etc. Semnul exprimă normale de îmbătrânire. dar pentru a fi precisă. SENTIMENT. de exemplu. percepe impresiile venite de la corp Un sunet. larvei de muscă (lipsite. pe plan psihic.S. senzoria litate difuză a tegumentelor la lumină. Sensibilitatea organelor senzoriale poate fi extraordinară. Este vorba de reacţii emoţionale subconştiente cărora individul nu le permite să se exprime liber şi care se . care persistă în absenţa oricărui stimul. stabilă. Printre „maladiile adaptării" figu. în luna a patra cele trei sisteme senzoriale încep să se organizeze într-un ansamblu structurat. Selye. -» PERCEPŢIE EXTRASENZORIALĂ. 1962) şi în Statele Unite (Yoiitz. corespund acestei definiţii. o imagine pot deveni. Ea corespunde unei caracteristici generale a oricărei protoplasme. solitudinea afectivă. cele trei sisteme funcţionează separat. pe printr-o inerţie intelectuală. devine dominantă sensibilitatea exteroceptivă. Cu toate acestea. Spre deosebire de semnal. asociat cu noi cercetări negative consacrate aceluiaşi subiect.) şi sensibilitatea proprioceptivă. de exem. pe care unii (R. variind de la un individ la altul. adaptează comportamentul la realitate. începând din acest moment. Proiectarea unei umbre asupra receptează senzaţiile venite din afară). ruşinea etc. Psihanaliştii vorbesc (într-un mod impropriu. reuşeşte treptat să ia cunoştinţă de individualitatea sa. L. semnal şi semn. SEMNAL. De la vis la descoperire unui mesaj datorită căruia animalul îşi (1973).).

psihanaliza considcrându-le conduite infantile fixate în mod anormal la adult. Stevens. Masters' şi V. fie la cererea organismelor private. de o sexualitate perturbată. în acest moment individul. Consilierii conjugali sunt de asemenea chemaţi să facă educaţia sexuală a copiilor şi adolescenţilor. ale căror urme le găsim la subiectul sănătos în actele care preludiază acuplarea. SHAM RAGE. Pichot. care va fi reactivat brusc la pubertate. ştiinţă de observaţie degajată de orice considerente morale. Rolul lor este de a-i determina pe solicitanţi să-şi analizeze fără patimă situaţia. Aceste experienţe pun în evidenţă. sexualitatea infantilă) au fost acelea care au dus la înţelegerea vieţii sexuale şi a tulburărilor acesteia. s t u d i u l problemelor sexualităţii. Sexualitatea depinde. Delay. concomitent. în primul an de viaţă. „Furia artificială" se observă. fiinţa umană este. SHELDON (Wiiliam Herbert). Descoperirile lui Freud (inconştientul' dinamic. copilul ar fi un potenţial „pervers polimorf".secolului al XlX-lea. la animale al căror hipotalamus (baza creierului) este privat de conexiunile sale nervoase cu structurile superioare ale creierului (telencefal sau emisferele cerebrale). Bruchon-Schweitzer (1988). S E V R A J -> ÎNŢĂRCARE. Bărbaţi (33%). înainte de a fi educată. suferind influenţele mediului. copii care imită în mod cu totul firesc zbenguielile sexuale ale părinţilor lor (H. sursa tuturor satisfacţiilor este zona orală* (sugerea la sânul matern). se determină în funcţie de acesta. Aceştia au studiat conduitele sexuale şi problemele care se raportau la acestea. eventual. Powdermaker). pe care Ie-a repartizat în trei serii: viscerotonie'. Perversiunile nu sunt aberaţii ereditare. Ideca fundamentală este că există zone erogene (adică regiuni ale corpului susceptibile de a provoca plăcere) care predomină la o anumită vârstă. Cel mai adesea este vorba de neînţelegerea dintre soţi datorată divergenţelor de vederi cu privire la educaţia copiilor sau cu privire la munca femeii în afara căminului. fetişism etc. sfatul conjugal s-a dezvoltat în Franţa la începutul anilor 1960. transmit informaţia la „centrul setei". a studiat comportamentul şi cu ajutorul analizei factoriale. în cazul în care. importanţa esenţială a hipotalamusului în exprimarea SHELDON ual întocmai ca emoţiilor şi. timp de cinci ani. Kinsey. m e d i c şi p s i h o l o g a m e r i c a n (Warwick. se orientează spre un nou scop. o dată cu crearea Asociaţiei franceze a centrelor de consultaţie conjugală. în condiţii experimentale. fie în instituţii de învăţământ public. devenită altruistă. Sexualitatea sa. BruchonSchweitzer (1981) nu au confirmat relaţiile pe care Sheldon a crezut că le găseşte între biotipuri şi temperamente. Consilierii conjugali evită să dea sfaturi. femei şi cupluri se adresează consilierilor conjugali pentru a le înfăţişa necazurile şi a găsi o soluţie pentru problemele lor.) sau în frigiditate anomalii constituţionale.şi mai ales ale lui W. pe de altă parte.care vedeau în perversiuni (homosexualitate. Freud este acela care a stabilit cronologia etapelor prin care trece în mod normal sexualitatea unui subiect ce aparţine culturii noastre. s-a afirmat după cel de al doilea război mondial datorită cercetărilor lui A. fără a putea să le rezolve în mod satisfăcător. în scopul ameliorării relaţiilor lor r e c i p r o c e . în stare normală. M a s s a c h u s e t t s . J. E. care provoacă un răspuns al organismului (căutarea apei şi băutul). fără ca acesta 287 SEXUALITATE. din cauza influenţelor religioase sau pur şi simplu morale. şi sexualitate. ci din prima copilărie. sub influenţa lui R. ansamblu de caractere legate de organele de copulaţie. Apărut în ţările anglo-saxone. perioada în care tendinţa sexuală. S. a n s a m b l u al fenom e n e l o r vieţii sexuale. care este copt pentru o sexualitate adultă. cea mai mică excitaţie este de ajuns ca să declanşeze o reacţie de furie. extinsă la dragoste în general. 1977). fotografii obţinute cu ajutorul unei metode standardizate. în paralel. ei le orientează spre o consultaţie medicopsihologică sau spre un specialist în maladii mentale. pe de o parte. de nerecunoaşterea dorinţelor şi trebuinţelor celuilalt. Sexologia a cunoscut un avânt considerabil la sfârşitul . De la vârsta de şase ani are loc o adormire a instinctului sexual (latenţă). P. atunci când cortexul este scos din circuit. Dar în unele comunităţi ea se dezvoltă liber şi se pot vedea. în colaborare cu S. Glueck) cosideră satisfăcătoare tipologia lui Sheldon. a degajat şaizeci de trăsături de personalitate. intensă însă de scurtă durată. încă de la vârsta de patru ani. von Krafft-Ebing şi a lui Havelock Ellis. El a demonstrat că endomorfia" este legată de viscerotonie. Pubertatea nu este decât o etapă psihofiziologică. şomaj etc. Unii autori (J. Sexologia. se găsesc în faţa unor persoane cu tulburări pronunţate. o clasificare a tipurilor de personalitate bazată pe gradul de dezvoltare a ţesuturilor derivate din cele trei foiţe blastodermice (endoderm. Psihanaliza* a permis lichidarea pseudoexplicaţiei sexologilor. în cursul celui de al doilea şi al treilea an de viaţă interesul se deplasează în principal asupra zonei anale (învăţarea deprinderilor de igienă corporală). Maisonneuve şi M. ci accidente ale dezvoltării afective. Este cunoscut îndeosebi pentru a fi propus. 1899 . dar şi de dificultăţi de comunicare interpersonală. SFAT CONJUGAL. s-ar părea că stereotipurile culturale l-au influenţat pe cercetătorul american. Astăzi oamenii se preocupă de echilibrul lor de sănătatea lor. Psihanaliştii fac distincţie între genitalitute. S. dimpotrivă. Viaţa sexuală nu începe la pubertate. se orientează spre sexul opus. Johnson. pe când alţii o critică. pseudofurie.Cambridge. Eysenck.SEVRAJ în nucleii supraoptici ai hipotalamusului. SEXOLOGIE. mezomorfia" de somatotonie şi ectomorfia' de cerebrotonie. emoţia nu apare decât dacă excitaţia este destul de puternică. După Freud. ajustat cantitativ. Sheldon a analizat fotografiile a 4 000 de studenţi (având în medie vârsta de 18 ani şi trei luni). extrem de plastică. rolul integrator si inhibitor al cortexului în conduite. în societatea noastră ea este supusă anumitor constrângeri. Toate fiinţele umane poartă în ele germenii acestor perversiuni. J. între trei şi cinci ani devin prevalente organele genitale. somatotonie' şi cerebrotonie*. . de maturizarea organică şi de condiţiile socioculturale. Rhode Island. mezoderm şi ectoderm). a j u t o r psihologic dat cuplurilor aflate în dificult a t e . H. După M.

ci „şi scopul vieţii". este o simulare. dar. Această energie. descris în 1956 de J. conduită patologică Unele sinucideri. în mod implicit. Sutter şi H. Şinele face parte din viaţa cotidiană. exprimându-se în vise. „haotic". persoane (de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei).. SINE (2). proporţia sinuciales femei. cel mai adesea).D. aduc a sacrificii. asigurat (300 zile) faţă de unul care nu este în Africa neagră. pe cât se pare. desemnează ceea ce este absolut primitiv în om. ea tinde la satisfacerea trebuinţelor de bază ale omului. Unii indivizi optează de bunăvoie pentru singurătate şi. putând evolua spre dezechilibrul psihic. cel mai adesea. instinctele. Persoana care prezintă acest tip de sindrom poate fi inhibată în relaţiile sau. greu de controlat de către conştiinţă. mai în accidente. Sinistroza nu colici care îşi premeditează demult moartea. incapabil să asigure o existenţă coerentă. la adolescent putând în fiecare luni se sinucid circa 1000 de semnala un început de schizofrenie*. incluzând nu numai conştientul şi inconştientul. dictate de o afectivitate sincer. Acest termen \das Es. Sinuciderea pare contagioasă: se înregisSINUCIDERE. Jung. pare mai satisfăcătoare. acţiune de a ş i lua trează uneori adevărate epidemii de morţi singur viaţa. aruncarea înaintea situaţie devenită intolerabilă. Luccioni. în limba germană — nota trad. un sentiment fundamental de insecuritate (subiectul duce lipsă de repere. de exemplu. lipsit de reguli şi de principii. în 1988. recurge la căi ocolite. Atunci Sovietică. provocatoare. sinuciderea asigurat (45 zile). Manifestările sale esenţiale sunt: un F. Pentru Freud. Bolnavul pare confuz şi distrat. Sindromul carenţei de autoritate educativă. 21 în Republica Federală a când gustul pentru viaţa solitară este exa. La aceste tulburări se asociază de obicei dureri. deoarece tulburările sunt Găsim adesea un fel de predispoziţie famireale (chiar dacă subiectul are tendinţa de lială pentru sinucidere. mai frecvente. mai ales când survine dintr-o dată. Era ceva ce mă depăşea4'. la el ne referim. Este vorba de un nevrozat. singurătatea este de temut. cel voluntare în anumite locuri (aruncarea în mai adesea pentru a scăpa de o cratere de vulcani. agresivă. s-ar cuveni să acesta arc consecinţe psihosomatice* de admitem că există o condiţionare* socială. Korsakov (1854 . Vindecarea este cu atât este adesea ultimul mijloc de a se răzbuna mai rapidă cu cât ea este mai cu ardoare pe un adversar: disperatul se omoară cu dorită de rănit sau cu cât indemnizaţia i se intenţia de a nu-i mai lăsa nici o clipă de tihnă celui care 1-a ofensat.) care derente morale (scăparea de o situaţie dezonorantă) sau sociale (a nu fi o povară refuză să-şi recunoască vindecarea. de circulaţie.u slab. ceea ce este ereditar. de exemplu. 19 în Uniunea chilizante' (C. locuri pe care autorităţile locale Sinuciderea se întâlneşte aproape în sunt obligate să le ţină sub pază. mai degrabă a le exagera). trădează întotdeauna Franţa. ceea ce ţine de „mine". mereu cu acelaşi interes): pentru a-şi acoperi lacunele memoriei.O. inconştient. S-a constatat.Germaniei şi în Japonia şi 22 în Franţa. James.C. dacă nu imposibil orice angajament afectiv durabil şi profund. corespund unui comportament reparaţia daunei suferite şi revendică o patologic: nevrotici deprimaţi. după o viaţă bogată în relaţii umane. căreia ea nu-i apare în mod clar. stare a unei per soane care trăieşte singură. adesea pentru celălalt). . însă. Proporţiile sale sunt greu de stabilit cu precizie. ansamblul impulsiilor primare. expansivă. Altele. când spunem: „Nu ştiu ce m-a apucat. el îşi aminteşte de fapte trecute. numărul sinuciderilor este în constantă creştere din 1950. tot ceea ce este personal: „Eul". impresia de a fi definitiv însingurat.S. în acte ratate sau în simptome nevrotice. ceea ce se transformă frecvent în nevroză depresivă. el fabulează cu aplomb. trenului). Şinele este prelungirea inconştientă a Eului".. dar nu mai fixează nici o amintire nouă (cutare bolnav citeşte în fiecare zi acelaşi număr de ziar. introversiune). el face din Sine o entitate „supraordonată" Eului. M. SINDROMUL LUI KORSAKOV. că mai mult sau mai puţin conştientă. SINDROMUL LUI SILVERMAN * COPIL MALTRATAT. ceea ce face dificil.E. SINISTROZĂ.ISM. o suportă destul de bine. bolile de care se plânge sunt găsească un sens existenţei lor. energia care ne pune în mişcare şi orientează acţiunile noastre. cu toate acestea. care îl vindecarea unei simple fracturi a piciorului pregăteşte pe subiect să accepte ideea de ia de 6. ceea ce explică faptul că 72% derilor la 100 000 de locuitori era de 9 în dintre ele utilizează somnifere şi tran. în mod voluntar. netăgăduit. SINDROMUL LUI DOWN • MON GOI. sau melanexpresia insatisfacţiei sale. pentru W. descrisă de S. pentru majoritatea oamenilor. 1988). afecţiune mentală de origine toxică (alcoolism.SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ. toate societăţile. apare în cazul în care copilul trăieşte într-un mediu instabil. mai mult sau mai puţin clandestine.|. 12 în Statele Unite.Anglia.R. ascultă de principiul plăcerii*. este dezorientat în timp şi în spaţiu (se rătăceşte uşor). nu ştie cum să se comporte în viaţă). incapabili indemizaţie maximală. ansamblu de fapte care caracterizează personalitatea unui subiect care nu a beneficiat în copilărie de autoritatea necesară educării sale. care crede că este insuficientă perturbată. Incapacitatea de să se integreze armonios în viaţă şi să muncă.5 ori mai mult timp la un muncitor a-şi lua viaţa în anumite circumstanţe. SISMOTERAPIE cazuri de moarte voluntară sunt camuflate multe persoane de „vârsta a treia". Când este contrariată sau refulată. G. SINGURĂTATE. deoarece multe SISMOTERAPIE • ELECTROŞOC SINE ( 1 ). ditate. ceea ce este nediferenţiat. motivate de consia unui subiect accidentat (accident de muncă. în gerat („solitarism''). în aceste cazuri singurătatea provoacă o scădere a tonusului vital. neputându-se acomoda cu ea. introdus în psihologie de Georg Groddeck (1866-1934) şi reluat de Freud. -+ APARAT PSIHIC.1900). Cât despre C. bolnavul nu decât să vedem aici determinismul unui are chef să se însănătoşească şi lucrul ipotetic factor ereditar. o diminuare a reflexelor şi o atrofie musculară. mai ales la un deficit de adaptare la realitate (timisubiecţii în vârstă de la 15 la 44 de ani.

R. minute la o oră. care dorm mai puţin de şase ore au o întâr..). susceptibile să determine o validitate de ±3%. Cât despre somatotipul 4— -4. dacă aceste tipuri există. relaxarea t o n u s u l u i m u s c u l a r şi suspendarea conştiinţei. Cel mai adesea copilul Pe de altă parte. Poulignac. are tendinţa de a căuta aventura. nului lent (stadiul IV). fiind greu de calselor de agresivitate care alternează cu mat. expresie cantitativă care traduce ponderea relativă a celor trei componente primare ale constituţiei fizice a unei persoane. a doua gradul de mezomorfie (schelet. foarte puternici pentru a-1 trezi din somn iar anchetele de opinie fac în prezent parte pe individul care doarme). La un om vitătii şi calităţii sondajelor. se observă 4-6 cicluri succesive de somn lent şi de SPAIME NOCTURNE.F. fără SPAŢIU VITAL.). pare cuprins de panica.G. Pentru a se evita orice derivă. de mezomorfie'. somnul este profund (sunt necesari stimuli Sondajele de orice natură s-au multiplicat. strigă.spaimele nocturne afectează 1-3% dintre ziere de cel puţin un an în raport cu vârsta copii. la trezire. Sondajul de opinie permite aproximarea realităţii. echivalent somn rapid. Jouvet) sau faza „mişcărilor oculare rapide" (M. Fiecare persoană participă insă în mod inegal la cele trei tendinţe şi există multe somatotipuri mijlocii (4-3-5. Stevers consideră că tipul constituţional. pe copil cu ameninţări stupide şi să nu-1 ia Uneori este oportun să se cunoască rapid cu ei în pat ca să doarmă. somnul cu unde rapide. ideile şi aspiraţiile publicului.O. dar trebuie imagini despre opinia persoanelor să le cerem părinţilor să nu-1 neliniştească interogate. caracteristică temperamentală. Sheldon. atunci -1 ar corespunde endomorfLI 1 ui pur. Stoetzel. normal. Deodată subiectul se psihice care pot merge până la psihoză". de la 1 la 7. Spaimele nocturne apar în timpul somTrebuinţa de a dormi este vitală: un animal care este împiedicat să doarmă moare. de exemplu). acesta ar exprima tipul perfect echilibrat. organe de simţ. hi nu recunoaşte percauza instabilităţii* comportamentului şi a soanele care îl înconjoară şi nu reacţiounor tulburări caracteriale de felul acce. 1979). plânge. Somatotonia. dacă nu readoarme. în cursul unei nopţi. tion de populaţie reprezentativ şi Dispar aproape întotdeauna în mod care are drept scop conturarea unei spontan. legea din Prima fază de somn paradoxal durează 19 iulie 1977 a prevăzut instituirea unei aproximativ 15 minute şi marchează finalul comisii care să vegheze asupra obiectiprimului ciclu al somnului. numit şi „somnul paradoxal" (M. a treia gradul de ectomorfie (sistem nervos. a activităţii. Fiecare ciclu durează în medie al coşmarului care poate surveni la între 90 şi 120 minute. definită prin reducerea activităţii. Lewin). nu are o legătură cauzală.care înglobează persoana şi mediul tion de 100 de persoane bine alese.O. piele). somnul profund (traseu continuu de unde SPAŢIU VITAL delta). SOMN. rienţe traumatizante sau a unor conflicte intrapsihice legate de dezvoltarea psihoSONDAJ. H. este legată. lupta. a Institutului francez din cauza că traseul E. derivat din dezvoltarea celor trei foiţe blastodermice (endoderm. S. ţesuturi conjuctive). aria geografică de în acest spaţiu se situează variabilele domiciliu etc. există o corelaţie. de sex. obiectivate de traseele electroencefalografice (E. anchetă vizând un eşan. iar notaţia 1-1-7 ectomorfu i absolut. în biotipoligia lui W. Montagner. dimineaţa. pentru ca sondajele să aibă interdependente. Somnul lent se împarte în patru stadii: adormirea. Această stare poate dura de la câteva perioade de izolare (H. De obicei sunt consecinţa unei expementală normală (J. ormula 1-7-1 ar corespunde lui extrem. riscul. organismele de acela al momentului trezirii. Psihoterapia este utilă. somnul mediu.E. SOMATOTONIE. Sheldon şi S. cu toate că specializate de acest tip au proliferat. agită. energiei. gesticulează. vârstă. Este suficient un eşan.sexuală (sentimente agresive şi oedipiene). prima dozând gradul de endomorfie (viscere.SOMATOTONIE „schemei corporale"* sunt întotdeauna semnul unei afecţiuni neuropsihiatrice. De la crearea în 1938.P. 1988). puterea.O. H. competiţia. vis sunt concentrate îndeosebi în M. în ceea ce priveşte constituţia fizică. W. între durata somnului nici o amintire despre cele întâmplate. profesie. somnul uşor. Dement şi N.G. Cifrele 1 şi 7 reprezintă minimum şi maximum de dezvoltare. comportamentul individului la un moment Hipnogramă (reprezentare grafică a unei nopţi de somn) a unui subiect normal . Somatotonul (sau somatotonicul) este mai degrabă extravertit.): somnul cu unde lente (sau „somnul lent"). mezoderm şi ectoderm). W. a dorinţei de a se impune. Somnul rapid este numit „paradoxal" de către J. muşchi.nează la solicitările lor. Kleitman au descris două tipuri de somn. se poate exprima printr-o serie de trei cifre. tip psihologic caracterizat prin predominanţa funcţiilor musculare. sistem digestiv). Perioadele de din viaţa cotidiană a concetăţenilor noştri. SOMATOTIP. şi rezultatele şcolare: 61% dintre copiii Frecvente între vârsta de 2 şi 6 ani.R. este apropiat al opiniei publice (I. niciodată în cursul Privarea de somn rapid duce la tulburări somnului paradoxal. De exemplu. câmp psihologic cheltuieli excesive. stare fiziologică periodică. copil în timpul nopţii.E. în funcţie ei ambiant (K.

manifestă interes faţă de tive). psihologii. statice sau dinamice. Prezenţa mamei. de a-şi arăta ostilitatea faţă de ei. în domeniul patologiei. care survine primul an de viaţă).„absenţă" (sau absenţă epileptică). Majoritatea să se extindă: fac apel la ea economiştii. scurtimea ei îi în sugerea degetelor. Satisfacţia puseului libidinal este condiîn perioada de adormire care precedă ţionată de evacuarea intestinală: mucoasa somnul veritabil se pot produce unele anală a devenit zona erogenă. situaţie a unei persoane s-au cules şi s-au coordonat informaţii într-un grup social. puncte. se numeşte STADIU ORAL. gustative sau senzisă-l vadă curat. metodă de studiere falsifica absolut toate calculele. în teoria psihanalitică. bătrânul are acest studiu a rămas pur descriptiv (numă. provoacă la copil o stare afectivă particulară. extrase din ansamblul ordonat. fizicienii. pe când la copil ele sunt adesea complexe. şi conforstatistică.se stabilesc între oameni: copilul are telor. prezentând în acest timp uşoare mişcări ale pleoapelor şi globilor oculari. elaborarea unei ipoteze. nu antrenează adeziunea subiectului şi se alimentează din obiectele din mediu. de Laplace (1749-1827) au fost cei conduită a celorlalţi faţă de sine. Subiectul îşi supt. dimpotrivă.dreptul la respect din partea tinerilor.opreşte activitatea în curs. rămânând extrem de prudent în generalizările sale. reprezentând fie peisaje. cel de al doilea stadiu fost întrerupte. Bernoulli femeia la curtoazie din partea bărbatului (1654-1705) şi matematicianul francez etc. Supărarea şi oboseala pot să ducă la o slăbire a stării de veghe în aşa măsură încât adaptarea la realitate să fie perturbată. de exemplu. când plăcerea dintr-odată şi nu durează decât câteva cea mai mare este procurată de clipe (de la 5 la 15 secunde). Această din urmă achiziţie este fundamentală. în final el îşi formulează concluzia (care ţine seama de marja de incertitudine calculată matematic). distracţie atât de puternică încât individul nu mai este pe moment adaptat la împrejurări. De atunci încoace câmpul de turile şi datoriile persoanei şi constituie un aplicaţie al acestei noi ştiinţe nu încetează element al conştiinţei de sine. copilul se recunoaşte în oglindă între luna a douăzeci şi şasea şi a treizecea). devin inadaptaţi sau STARE DE ABSENŢĂ. devine palid şi zorială (vizuală. deoarece sunt privite cu un ochi critic. materiile sale fecale. a imaginii materne. reducerea şi analiza acestora. resping normele meteorologice). caută destinderea nota trad. Statutul condiţionează raporturile care numerice din diferite domenii (recensământul persoanelor. aceea de a-i satisface pe adulţi sau. Către vârsta de un an el începe să înţeleagă că imaginea din oglindă este reflectarea propriului său corp şi nu un dublu independent de el însuşi. Achiziţia deprinderilor de igienă este primul cadou pe care copilul îl face mamei sale. Matematiciaul elveţian J. cutanată) ca năucit. ci devine şi modelul tuturor obiectelor: lumea nu mai este fragmentată. Ele nu pot fi asimilate nici halucinaţiilor. ceea ce francezii numesc „petit mal". se asociază cu o intensă satisfacţie. asociată cu încorporarea sen. căci ea nu numai că reprezintă baza conştiinţei de sine. statisticianul despuiază metodic informaţiile culese. bazate pe aproximativa regularitate a unor Statutul defineşte de asemenea drepfenomene. sursă de saţietate şi de Absenţa epileptică simplă |este vorba de linişte. rareori olfactive. în deosebire de criza majoră de epilepsie — această stare de tensiune.acesta. adesea. copilul. sondaje"). permite subiectului să-şi reia discursul sau activitatea din punctul în care acestea au STADIU SADIC-ANAL. Sugarul. numai către vârsta de doi ani este dobândită noţiunea de totalitate corporală (după R. compus din obiecte care are fiecare forma sa proprie.. stare de treilea de viaţă. militarii (balistica). în faza iniţială a colectării informaţiilor se introduc erori care pot STATISTICĂ. Aceste viziuni hipnagogice.S. STATUT unul din fundamentele cele mai solide ale psihologiei aplicate (teste'. spre Absenţa ei este frustrantâ. potrivit care au introdus calculul probabilităţilor în poziţiei pe care o ocupă în grup. rare). deoarece STARE LIMITĂ -* CAZ LIMITĂ ştie că. de care individul rămâne străin şi care dispar o dată cu trecerea în somnul veritabil. substituind totalităţii datelor un mic număr de rezultate cifrice. Cu toate acestea. el reîncepe să se scape pe el). fie siluete umane sau animale. interpretarea. Fenomenele acestea se diferenţiază de vise în sensul că sunt produse stereotipe. extrăgând legi şi previziuni mându-se rolului care se aşteaptă de la el. spre a extrage din ele rezultate numerice. adesea neplăcută şi angoasantă. stele strălucitoare. oglinda începe să-l intereseze şi el pare să întrevadă raportul dintre aceasta şi reflectarea unei persoane. semisomn. se revoltă. agricul. manifestările vizuale sunt 298 . Fiecare se aşteaptă la o anumită P.STADIU ORAL luna a şasea.). într-o primă fază. Procedează după aceea la reducerea informaţiilor. verificarea). evaluarea recol. încă din cea mai îndepărtată Antichitate STATUT. Demersul statistic cuprinde trei momente principale: colectarea şi prezentarea observaţiilor. auditivă. refuzând să se lase închişi torii (relaţiile dintre recolte şi condiţiile într-un cadru determinat. slăbirea voltare a sexualităţii infantile (circa sau suspendarea conştiinţei. mai ales vizuale (uneori audiincitarea părinţilor. pe care le grupează într-un tablou. ea nu mai apare ca un haos neorganizat. al dezvoltării sexuale a copilului. la fenomene. Ea constituie sociale. spirale etc. pornind de la care se va exercita reflecţia sa (analiza rezultatelor. prima fază de dez. indivizilor îşi acceptă statutul şi îşi îndesociologii. Stăpânirea sfincterelor îi dă o nouă putere. plinesc cu uşurinţă rolul* care decurge din industriaşii (controlul fabricaţiei). dar el este mereu gata să şi-1 retragă în cazul în care se simte frustrat (la naşterea unui frăţior sau a unei surioare. dar până în secolul al XVI-lea dreptul la protecţia adultului. Alţii. Zazzo. a ansamblurilor numerice şi a relaţiilor lor. la care adultul rămâne indiferent..| nu duce la pierderea tonusului şi nu lasă nici o amintire. care arde de nerăbdare tive. de cele mai multe ori simple: forme geometrice. La adult. cuprinzând anul al doilea şi al STARE HIPNAGOGICĂ. ci ca un univers ordonat.

spune J.prăbuşirea mecanismelor de apărare ale nează un eveniment ce depinde de organismului împotriva bolilor şi. bâlbâială sau enurezia.în consehazard.ea corespunzând unei organizări nervoase simetrice aceleia a dreptaciului. adjectiv care desem. el franceze de sociologie". o conduită specinează atât agentul agresor cât şi reacţia fică unui organism. contrariindu-1 şi creând astfel o situaţie conflictuală generatoare de tulburări cum sunt dislexia. 1910 STRIGĂT PRIMAL. După ce a ocupat catedra de durează trei săptămâni. Vosges. cinţă. este numit profesor de tasme. intervenţie chirur gicală practicată la bărbat sau la femeie. apariţia senti. în şi mame din familiile numeroase. îi datorăm mai multe lucrări.STÂNGĂCIE reformatori. Aron) şi constituie un obstacol în calea comunicării.F.O. în general. la stângaci dominanţa aparţine emisferei cerebrale drepte (după cum este cunoscut. dată fiind încrucişarea fibrelor nervoase. transfer de embrion. STEREOTAXIE• > • TIGMOTAXIE. femeia se deprimă. în Germania. cum ar fi pierderea soţului. Termenul stres desemprovoca o reacţie. cazurile de sterilitate iremediabilă devin mai rare. plânge. Retrăind evenimente 301 . obţine titlul de doctor suferinţe din trecut. de exemplu) neuroendocrine (diencefalohipofiziare). Psihologia socială (1963). Actualmente sterilizarea se practică în mai multe state din America. în ţările scandinave şi în Elveţia. creşterea riscului de a contracta afecţiuni grave. atitudinile revoluţionare nu sunt asociate în mod special unui statut economic aparte. tament concepută de Arthur Janov Fost elev al Şcolii Normale Superioare. caută să se sinucidă.T. în cursul până în 1984. Singurele sale contacte cu semenul psihologie socială la Sorbona (1955.pericol mecanismele sale homeomentului de inferioritate şi chiar de statice. nespecific. în litere (1943) pentru a sa Teorie a opiAceastă psihoterapie se împarte în două niilor şi pentru al său Studiu experimental perioade. (1967). unor agenţi sau condiţii care pun în instabilitate emoţională). care al opiniilor. Se STRES. pacientul este ştiinţe sociale a Facultăţii de Litere din izolat şi lăsat pradă propriilor sale fanBordeaux (1945). pentru a-i face sterili. se numeşte stimul orice puns. lipsă de fecunditate. Pe când la acesta există o dominanţă cerebrală stângă. Când orice speranţă de a da naştere unui copil este pierdută. STOETZEL (Jean-Antoine). cuvânt englez utilizat întâmplă ca sterilizarea să fie cerută de taţi pentru prima dată de H. spune sociologul R. ba chiar STOCASTIC. Orice factor susceptibil de a distruge culpabilitate şi uneori chiar tulburări de acest echilibru. dar regretele sunt frec care se găseşte un organism amevente.) şi al „Revistei trola sentimentele.sunt acelea cu terapeutul. pe care le-a condus strigă. Stângăcia nu este o infirmitate. pentru a desemna starea în mai vor alţi copii. Contrar la ceea ce ne putem imagina. idee preconcepută. şedinţe comparabile. corpului la acesta. fie el factor de origine fizică comportament mai severe. care se impune membrilor unui grup.. de vigoarea turcului.. „ci unei poziţii determinate a individului faţă de statutul sân personal". este numit „agent stresant". care se traduce prin apariţia tuturor semnelor proprii acestei stări. (traumatism. bazată pe reviviscenţa unor agregat de filosofie.. 300 gravă lezare a respectului persoanei.). celei de a doua perioade. arătat că şocurile afective.Paris. ea poate prezenta tulburări nevrotice şi. Se constată destul de des o dere.P. La Piere. deoarece adesea nu este vorba decât de o întârziere a maturizării neuropsihice. 1987). donare de ovul. după câţiva ani de viaţă conjugală. infecSTIMUL. STÂNGĂCIE. este legat de mecanismele situaţie (aplicarea testelor. în cazul unui copil suspect de stângăcie este recomandabil să ne abţinem de la orice intervenţie intempestivă şi să lăsăm să lucreze timpul. După Selye'. Este fondatorul Institutului francez să-şi rememoreze trecutul. psiholog francez (Saint Die. Faptul acesta nu ar constitui nici o problemă dacă anturajul stângaciului nu ar interveni în mod abuziv. care determină un comportament obserNumeroase observaţii ştiinţifice au vabil. în Franţa acest procedeu este mai ales combătut: adversarii săi îl găsesc inutil şi văd în el mai ales o STEREOTIP. fără a fi verificat vreodată valoarea acestor clişee. chimică (otravă). provoacă alterarea.ninţat de dezechilibru sub acţiunea glare a dispoziţiei (depresie. influenţând chiar şi percepţiile. STERILITATE. o emisferă cerebrală comadă jumătatea opusă a corpului). încă din Antichitate găsim apărători ai sterilizării subiecţilor purtători de tare care pot fi transmise descendeţilor. fără a-şi conde opinie publică (I..). -» GÂNDIRE SCHEMATICĂ. Selye. Din fericire. Stoetzel. frig. absenţa progeniturii îi nelinişteşte pe soţi. Cunoştinţele noastre despre lucruri nu se bazează adesea decât pe „se spune": vorbim de calmul britanicului. care se întinde pe între care: Tineret fără crizantemă şi sabie intervalul a mai multe luni. stare a celui care are tendinţa de a se servi în mod spontan de mâna stângă. care nu 1936. Variabile cu starea relaţiilor dintre grupuri. subiectul este (1954). formă de tra. Acesta îl invită 1978). îşi cheamă părinţii. inclusiv cancerul. de curajul germanului. La femeie dorinţa de a avea copii poate fi atât de puternică încât să determine uneori manifestări psihosomatice' semnificative cum este amenoreea (suprimarea inenstruatici) sau chiar graviditatea nervoasa. Valorileintegrat într-un grup în care se desfăşoară prezentului: o anchetă europeană (1983). Copleşit de emoţii. -» EUGENIE. regimul nazist o făcuse obligatorie în anumite cazuri (arieraţi mintali etc). ele devin inamicale o dată cu creşterea tensiunii (R. STERILIZARE. iritabilitate. ci doar pe anecdote. datorită progreselor ginecologiei şi geneticii (inseminare artificială. în cursul primei perioade. acest răsPrin extensie. în cazuri extreme. neîntemeiată pe date precise. STRIGAT PRIMAL Toate stereotipurile propagate de rnass media sunt false. fenomen susceptibil de a ţioasă sau psihologică (emoţie).

iar pentru alţii ceea ce este definitiv inconştient şi de care nu se poate dispune. structura este recognoscibilă în pofida transformărilor suferite de respectivul ansamblu. A. Freud. Binet. de exemplu. de i n h i b a r e a c e n t r i l o r nervoşi. Termenul subconştient nu este totuşi un sinonim al termenului inconştient*. modificarea unui element al întregului transformă structura globală. Alterarea unei singure note într-o compoziţie muzicală este de ajuns ca să transforme melodia. Stupefiantele cele mai cunoscute sunt heroina. permiţându-i o ajustare socială care nu dăunează dezvoltării personale. Freud pentru a desemna mecanismul de apărare* al Eului prin care unele impulsii inconştiente. Unii psihologi. cum ar fi teama de a fi plasat în pensiune. detaşate de obiectele lor iniţiale. Halucinaţiile sunt pur subiective. acestea sunt înscrise în tabloul B al substanţelor otrăvitoare. -+ REFULARE. STUPEFIANT. Goldstein) cât şi de structura unui grup social sau a comportamentului (M. documente p e r s o n a l e : p r o d u c ţ i i a r t i s t i c e (desene. SUBCEPŢIE. cred că femeia care îşi alăptează pruncul stabileşte o comunicare privilegiată cu acesta. ani întregi. Cu grupurile se procedează în mod analog. ar avea o bază intercorporală şi estez. Mai târziu. este ceea ce sesizăm imediat ca pe un tot nedecompozabil. pe care se întemeiază identificarea cu semenul. pe oamenii politici şi pe militari (propagandă*). în c u r s u l căreia se culeg t o a t e datele posibile cu privire la u n a şi aceeaşi persoană: informaţii asupra mediului său de viaţă. Acest termen a fost introdus în psihanaliză de către S. Este meritul Gestaltpsychologie' de a fi demonstrat relativitatea esenţială părţi-întreg. LS D. într-un astfel de caz vorbim de subcepţie sau de „percepţie subliminală". Ca să reluăm o imagine cunoscută. ale cărui calităţi sunt diferite de calităţile părţilor (legarea a două gaze diferite. cannabis. r e a c ţ i e a organism u l u i la o e x c i t a ţ i e „ p e r c e p u t ă " inconştient. drog n a t u r a l sau s i n t e t i c care are efecte psihotrope'. STUDIU DE CAZ. Spiritul de competiţie şi unele vocaţii militare se explică prin sublimarea agresivităţii. Piaget şi-au elaborat teoriile pornind de la câteva studii de dele cantitative. apariţia de echimoze în locurile unde subiectul primise lovituri pe când era copil. Relaţia intersubicctivă. S. Spitz). deoarece se poate asocia chiar şi cu manifestări somatice ca. hidrogenul şi oxigenul. derivare a u n e i energii i n s t i n c t u a l e c ă t r e u n scop social elevat. mod în care părţile u n u i t o t se ordonează î n t r e ele. conştiinţă obscură. SUBCONŞTIENT. format din elemente uitate care tind să revină în conştiinţă. dar timpul este o noţiune atât obiectivă (măsurabilă) cât şi subiectivă (variabilă de la individ Ia individ şi în raport cu situaţiile trăite). dar la care ea reacţionează imediat în mod inconştient. MerleauPonty). asupra accidentelor de sănătate. de exemplu).. fiind investite în echivalenţi care au o valoare socială pozitivă. Pentru unii acest termen desemnează ceea ce este latent însă disponibil (cunoştinţele şi amintirile. fiind susceptibilă de considerabile aplicaţii practice. observare aprofundată a u n o r subiecţi particulari care c o n t i n u ă . ale cărui elemente sunt refulate şi indisponibile. de exemplu. de exemplu. morfina. Structura este aceea care îi dă ansamblului unitatea sa şi părţilor valoarea lor. sunt integrate personalităţii. bazată pe semnale care nouă ne scapă. emoţiile repetate duc uneori la leziuni organice etc. neavând sens decât prin participarea lor la ansamblu). de exemplu).STRUCTURA dureroase. îi interesează în special pe psihosociologi (publicitate*). Din ansamblul elementelor r e c o l t a t e se extrag preţioase informaţii a s u p r a subiecţilor înşişi.). Mcrleau-Ponty). iniţial s u b s t a n ţ ă a cărei a d m i n i s t r a r e g e n e r e a z ă o s t a r e de t o r o p e a l ă . este o activitate mentală de care nu suntem cu totul conştienţi. Studii experimentale privind comunicarea şi mijloacele de comunicare au pragul perceptiv sunt totuşi susceptibili de a provoca un răspuns diii partea organismului receptor (reacţia electrodermală. Lucrul acesta este adevărat în toate domeniile organizării. dar acumularea de fapte şi tratamentul statistic nu dau decât o viziune matematică. SUBLIMARE. ia naştere ceva nou. u n e o r i . STRUCTURĂ. 303 . abstractă a realităţii. Sublimarea joacă un rol extrem de important în adaptarea individului la mediul său. în Franţa. Psihanaliştii cred că subconştientul.. Concepţiile lui Janov se înscriu în curentul american al psihologiei umaniste. picturi. vorbim atât de structura unui edificiu sau a organismului (K. Psihologia este ştiinţa care încearcă să lege punctul de vedere obiectiv cu cel subiectiv. subiectul se eliberează de tensiunile sale. jurnale intime e t c . Invers. • > PERCEPŢIE. care s-au ocupat de relaţiile mamă-copil (îndeosebi R. dă apa). „Strigătul primai" este mai mult decât o abreacţie sau decât un catharsis. Structura este „forma" nativă a organizării elementelor care o compun (elemente care nu semnifică nimic prin ele însele. Fiinţa vie este şi ea un întreg unificat. iar altruismul prin sublimarea energiei instinctului sexual. Studiile de caz sunt acelea care permit formularea unor judecăţi decisive. care a p a r ţ i n e subiect u l u i g â n d i t o r şi c a r e nu p o a t e fi t r ă i t decât de el. continuă să acţioneze asupra conduitei.iologică (M.estc ceea ce ne permite să recunoaştem o melodie când ea este transpusă într-un alt ton. Element stabil al unui ansamblu organizat. dar şi i p o t e z e . SUBIECTIV. Este probabil că în comunicarea umană acest proces perceptiv infraconştient joacă un rol foarte important. corpul şi spiritul sunt indisolubil legate şi interdependente. dacă nu legi de o r d i n general. în acest sens. Subcepţia. putem spune că sublimarea este comparabilă cu acţiunea omului care transformă o cădere de apă devastatoare într-o sursă de „cărbune alb" producătoare de electricitate. J. Stupefiantele sunt obiectul unor convenţii internaţionale. ceea ce i se întâmplă unuia afectează întregul: frica ne face să tremurăm. Dacă sunt asociate două corpuri.

Este cunoscut mai ales pentru testul său proiectiv şi pentru a sa teorie a destinului. deficienţe severe (pierderi între 70 şi 90 dB). vate. La început copilul nu-i surâde mamei. Slovacia. ci că rezultă dintr-o certă rezonanţă produsă de obiect (fotografii) asupra subiectului. SZONDI (Leopold). dar are şi mulţi apărători la Universitatea din Louvain. Numai către luna a noua se manifestă o deosebire: pe când unul se pregăteşte activ să vorbească. trebuie temperată ardoarea şcolarilor prea studioşi. în pofida prezenţei a numeroşi surzi. Cu toate acestea. . Un copil din circa 2 500 este atins de surditate profundă încă de la naştere sau puţin după aceea. părinţii îşi pun făţiş problema bunei funcţionări a auzului copilului lor.S. potrivit datelor statistice ale Ministerului Educaţiei Naţionale. azi Nitra. celălalt devine din ce în ce mai tăcut. de auz. 1985). în această situaţie. Libertate şi constrângere în destinul indivizilor (1975). părinţii cu greu admit că pruncul lor ar putea fi un deficient auditiv. fiind rezervat în principal membrilor anturajului.S. slăbire sau pierdere mai mult sau mai puţin totală a auzului. într-adevăr. rezultă o stare de epuizare caracterizată de pierderea dinamismului. ori este luat drept unul cu tulburări de caracter' (pentru că nu răspunde când i se vorbeşte sau face altceva decât i s-a cerut să facă). surdităţi profunde.. Surmenajul şcolar sau profesional poate fi responsabil de accese delirante şi chiar de conduite antisociale. în consecinţă. veghindu-se la repartizarea armonioasă a perioadelor de odihnă în munca lor. ucigaşi e t c ) . au fost şcolarizaţi în aceste stabilimente 6 759 copii surzi. distingem: deficienţe auditive uşoare (pierderi de mai puţin de 40 dB). Munca musculară sau intelectuală intensă şi prelungită provoacă o oboseală pe care somnul nu izbuteşte întotdeauna să o repare total. 1893 . din Franţa. Testul de diagnosticare a impulsiilor sau Geno-test. SURDITATE. două personaje simpatice şi două antipatice. Oboseala reziduală acumulându-se.A. Ideea de bază este că alegerile afective nu se fac la întâmplare. mai ales în preajma examenelor. Dintre lucrările lui Szondi. în rândul populaţiei. în raport cu proporţia handicapului. unde cadrele didactice dispun de echipamente pedagogice adec- „profil impulsionai". un copil surd este considerat a fi un întârziat mental sau un afazic (întrucât nu vorbeşte). Această prejudecată stă la originea unor grave desconsideraţii şi a unor erori de diagnostic. astenie". Subiectul trebuie să aleagă. deoarece limba maternă se învaţă încă de la naştere. care aruncă o punte între genetică şi psihanaliză. SURMENAJ. Copiii surzi au nevoie de un învăţământ special'. private total sau aproape total de simţul auzului.Kusnacht. a fost mult criticată. oboseală excesivă. Nu rareori. pentru că şi unul şi altul gânguresc începând din luna a treia sau a patra. surdităţi medii (pierderi între 40 şi 70 dB). absenţa limbajului este consecinţa directă a privaţiunii. confuzie mentală*. când retardarea însuşirii limbajului este patentă. stare a celui care este surd şi mut. în 1987. semisurzi sau hipoacuziei*. congenitale sau precoce. care lovesc doar circa 115 000 de persoane. Introducere în analiza destinului (1971). la Ziirich şi la Paris. 1986). Copilul surd nu se distinge de copilul normal. Teoria destinului sau teoria „anancologică". Din nefericire această luare la cunoştinţă este tardivă. Numai către vârsta de 5-6 luni surâsul devine electiv. Cu toate acestea. uneori. repetând sunetele vocilor auzite. numai târziu. din fiecare serie. cuprinde şase serii de câte opt portrete de psihopaţi sau de indivizi „devianţi" (homosexuali. de care suferă 340 (XX) de persoane. ci formei umane care se apleacă asupră-i (R. Depistarea surdităţii trebuie să fie cât mai precoce cu putinţă.SZONDI un semn de sociabilitate. psihiatru elveţian de origine maghiară (Jnyitra. anxietate şi. Elveţia. Pentru ei au fost create instituţii şi clase speciale. cităm: Diagnostic experimental al impulsiilor (1952). care afectează 2 100 (XX) de persoane în Franţa (D. acelei imagini globale purtătoare de conţinut afectiv şi social. de care suferă 1 250 000 de persoane. Cele douăzeci şi patru de alegeri sunt reprezentate sub forma unui SURDOMUTISM. Spitz).

> • ELECTROŞOC. Suma de cunoştinţe instrumentale pe care şcolarul trebuie să le achiziţioneze este foarte mare şi timpul de care dispune este limitat. a căror existenţă. a inţiativei. t r a u m a t i s m c a r e d u c e la o p e r t u r b a r e în organism. Intrarea în şcoală îi pune copilului mic probleme uneori dramatice. în general. STRES.C.. de interesul manifestat de acesta pentru muncă.. Dar şi o surpriză plăcută poate duce la aceleaşi perturbaţii. apoi Reproducţia. ŞARJĂ DE MUNCĂ. şcoala nu urmăreşte doar să-i transmită cultura". pentru a obţine un nou post. Consecinţele psihologice şi chiar somatice ale şomajului sunt adesea dramatice. Asupra şarjei de muncă acţionează însă şi alţi factori. ci mai ales să-1 integreze pe copil în colectivitate. relativ simplă. Şcoala activă utilizează un bogat material pedagogic. 1970) au demonstrat că determinismele sociale sunt imuabile şi că şcoala nu poate decât să reproducă inegalităţile sociale. ceea ce nu se poate să nu afecteze munca lor şcolară. Şocul emoţional sau „şocul afectiv" rezultă din apariţia brutală şi neaşteptată a unui element nou în viaţa unui individ. cum sunt munca liberă în grup şi studiul individual cu ajutorul fişelor. memorizarea unor cunoştinţe luate din cărţi şi pasivitatea. ea îi reuneşte pe şcolari în mici comunităţi care se autoadministrează şi foloseşte tehnici ingenioase. în mod tradiţional. în acest caz se produc în organism modificări umorale şi neurovegetative comparabile cu acelea produse de un şoc biologic. -• SOCIOGRAMĂ. -• FRUSTRARE. cum sunt consumul de oxigen respirat. Clasele sunt supraîncărcate şi cadrele didactice sunt în număr insuficient. Pentru noul şcolar este vorba să se integreze într-un mediu diferit de acela care îi este familiar. faună. în funcţie de personalitatea muncitorului. de la un moment la altul. şcoala activă urmăreşte descătuşarea spiritelor. Măsurarea şarjei fizice a unei munci este. în tratarea maladiilor mentale încă mai sunt uneori folosite şocurile terapeutice. cel mai adesea fabricat de elevii înşişi. Şarja mentală este mai dificil de evaluat. generat de legi şi de o disciplină cu care nu este obişnuit. O altă ambiţie a sa este să compenseze deficienţele culturale ale mediului familial şi să le dea tuturor elevilor aceleaşi şanse de reuşită socială. Ş O C . Cel mai adesea este vorba de o frustrare: pierderea unei fiinţe iubite. Paralel cu dobândirea de unelte ale culturii (citit. Passeron (Moştenitorii. Şcoala activă corespunde cu siguranţă modului de educaţie care convine cel mai bine copiilor. istorie locală. umoral şi vegetativ al bolnavilor. Şomajul prelungit. Este şcoala participării. care modifică vizibil existenţa sa şi la care el nu reuşeşte momentan să se adapteze. a creativităţii" şi a simţului critic. autonomia şi independenţa elevilor. care îl privesc în mod direct.ŞOMAJ ŞCOALĂ ACTIVĂ. floră. Dar P. ŞCOALĂ. părinţii nici n-o bănuiesc. Asistăm. ar trebui să înceapă prin remedierea acestei stări de fapt. ezită în alegerea metodelor pedagogice şi nu ştiu cum să facă faţă haosului în care se zbat elevii şi cerinţelor contradictorii ale familiilor şi administraţiei. de asemenea. lipsă de lucru. cu toate că eficacitatea lor este discutabilă. şcoala îi oferă copilului mijlocul de a se socializa stabilind legături de camaraderie şi eliberându-se treptat de anumite ataşări familiale. în Franţa.. şcoala este în criză. doarece ea poate varia de la o persoană la alta şi. ci pe fapte de viaţă reală. ea organizează studii în jurul centrelor de interes şi cunoaşterea mediului (geografie fizică şi umană. pentru unul şi acelaşi operator. De ani şi ani. Ea se bazează în principal pe criterii fizice. Faţă de ai săi el se simte mai mult sau mai puţin vinovat. i n s t i t u ţ i e care distribuie u n î n v ă ţ ă m â n t colectiv. -+ CLAPAREDE (EDOUARD).. mediu în care are de îndeplinit noi roluri. cum sunt ambianţa şi relaţiile interpersonale din atelier.). calcul) şi de mijloace logice ale gândirii. Scopul acestora este să provoace o perturbare bruscă a echilibrului interior. PETRESCU (IOAN C ) . mulţi dintre ei trăind sentimente de anxietate. ŞOMAJ. Ea este. din punct de vedere teoretic. şi indici fiziologici de felul frecvenţei cardiace şi temperaturii corpului. care favorizează metodele receptive şi învăţarea dogmatică. Copilul învaţă aici să-şi exercite spiritul său de observaţie şi să pună în joc legile experimentării nu numai pe montaje artificiale. scris. la instalarea progresivă a unei stări depresive: individul se simte tot mai devalorizat pe măsură ce trec zilele în care el nu are de lucru. el îşi diminuează neîncetat pretenţiile. Multe cadre didactice par dezabuzate. . Pentru ca metodele active să se poată răspândi. făcându-1 să împărtăşească normele şi valorile admise. dar ea se izbeşte de obstacole care nu pot fi ignorate. cheltuială energetică pe care trebuie să o facă un muncitor spre a îndeplini o sarcină. înstrăinându-i pe individ de comunitatea umană. constituie o gravă ameninţare pentru sănătatea sa mentală. şomajul are repercusiuni şi asupra copiilor. o ruptură pe plan erotic. mişcare peda gogică b a z a t ă p e p r i n c i p i i l e u n e i e d u c a ţ i i f u n c ţ i o n a l e * c a r e s ă respecte interesele şi trebuinţele copilului. în general. Bourdieu şi J. Contrar şcolii tradiţionale.

a deficienţilor. sentiment profund de de identitatea sa. Se cere ca talentele să fie adusă uneia din aceste entităţi culturale detectate. Freud tandreţea nu face nimic altceva decât să reproducă prima modapentru foarte scurt timp. fondator al Institutului de psihologie experimentală. Tandreţea este iniţial o impulsie sexuală TACTISM. caracter interzis şi sacru al rial vizual dat. psiholog român (Curtea de Argeş. Tabuurile şi precep. aparat de labo. profanul nu are dreptul să atingă anumite „obiecte" (persoane sau evidenţă unele varietăţi de agnozie* lucruri).ŞTEFANESCU-GOANGA ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ (Florian). riscă să distrugă subtilul sistem de relaţii sociale şi să lase poporul dezorientat. Măsurarea inteligenţei (1940). TABU. A mai scris.vizuală (imposibilitatea de a numi figurile pectat animalul sau vegetala (arbore etc.pregnanţei* unor forme: o circumferinţă rece este tabu. Selecţionarea capacităţilor şi orientarea profesională (1929). în lucrarea sa deschizătoare de drum nou la noi în ţară. comparată şi aplicată al Universităţii din Cluj. unui obiect. Prohibirea incestului un cerc complet (formă perfectă). el este expresia interacţiunii acestor condiţii.) geometrice percepute). Profesor de psihologie. lipsit TANDREŢE. formate şi stimulate. între altele: Constituţie biopsihică şi criminalitate (1938). ca şi aprecierea care serveşte de emblemă grupului. Talentul depinde de capacităţile indiîntăreşte coeziunea grupului şi asigură perenitatea unei ordini sociale elaborată viduale. cu finalitatea inhibată. apelând la arsenalul psihotehnicii. Orice lezare mediul social. rator. selecţiei copiilor dotaţi etc. propune elaborarea de monografii profesionale în concordanţă cu aptitudinile candidaţilor.TALENT. deoa. aptitudine naturală sau tele aferente constituie un cod moral care dobâdită de a face un lucru. un mate. Sinonim al taxiei*. corespunde unui tabu a cărui origine rămâne misterioasă. împiedicată să se realizeze plenar.litate a relaţiei de dragoste a copilului cu 311 . a fost promotorul unor importante cercetări de psihologie a muncii. afecţiune. iniţiind opera de revizuire şi adaptare a testelor la cerinţele societăţii româneşti. de motivaţiile subiectului şi de lent de-a lungul vremurilor. Tahistoscopul permite să ne pună în în toate religiile. adică are un caracter atât „spartă" (formă imperfectă) este văzută ca sacrii cât şi satanic. 1881-Cluj.facţia în relaţii afectuoase sau de prietenie. în general plasat în centrul unui fond alb. frecvent utilizat in psihologia Pentru S. 1958). în societăţile totemice este res. aceasta îşi găseşte satisTAHISTOSCOP.

de TEPLOV (Boris). Este perioada inteligenţei senzorimotorii. Primele sale cercetări s-au axat pe sen. a cărui cheie de boltă este noţiunea de întărire*. dar nici o clasificare nu este satisfăcătoare. toate acestea obligân314 du-l pe subiect să facă apel la mecanisme de apărare* ca identificarea' sau deplasarea'. 1. Pavlov' şi ale behaviorismului". De exemplu. El a continuat şi cercetările lui atât bolnavului cât şi membrilor 315 . pe când scoarţa cerebrală cotrolează funcţiile senzoriale. Funcţia simbolică îi permite inteligenţei senzorimotorii să se prelungească în gândire. exemplu). O tensiune nervoasă puternică. degustătorilor de profesie şi parfumierilor. TERAPIE FAMILIALA 2) Către vârsta de 2 ani începe o altă perioadă. Psihologii se referă adesea la sistemul lui H. Un simptom nevrotic (fobie. atunci când se prelungeşte. Mai înainte copilul se situa la nivelul preopenttor. m e t o d ă de t r a t a m e n t psih o t e r a p e u t i c b a z a t ă pe legile şi principiile î n v ă ţ ă r i i . prin cipiu e n u n ţ a t de S.Moscova. Cu toate acestea. p s i h o t e senzoriale se pot modifica şi dezvolta prin rapie colectivă care se adresează exersare. S-au putut determina zone corticale legate de văz (cortex occipital). această perioadă se va împlini la adolescenţă. permiţându-i copilului substituirea obiectului prin reprezentare. Murray'. TEORIA OPERATORIE. Freud. TEORIA LOCALIZĂRILOR CEREBRALE. Terapia comportamentului îşi are originea în cercetările lui I. dar neadaptat. a lui K. în acest caz se cere repetarea voluntară şi intensivă a comportamentului individual care trebuie să dispară (un tic. GOLDSTEIN. exprimându-şi şi controlându-şi agresivitatea. enurezie. structurile de la baza creierului privesc viaţa instinctivă şi emoţională. î n d e o s e b i pe acelea ale condiţionării*. în jocul de marionete sau în alte tehnici expresive) pentru efectul ei cathartic*.' TENDINŢĂ DE REPETIŢIE.T. Ea constituie un sistem coerent. începând cu cercetările lui P. care este legată de variaţiile individuale în percepţie ale pragurilor diferenţiale.întărirea pozitivă (recompensă). Căutăm să ne eliberăm de o tensiune repetând acelaşi act. ci în zone funcţionale pe unde trec circuitele neuronale necesare activităţii nervoase. în gândirea raţională. care nu mai au loc exclusiv asupra unor obiecte sau realităţi concrete. teorie în care s u n t descrise diversele struct u r i logice care se s u c c e d în cursul dezvoltării i n t e l e c t u a l e . în teoria câmpului. crede că distanţa dintre A şi B nu este în mod necesar aceeaşi ca între B şi A (mai ales în pantă).TENDINŢA DE REPETIŢIE (creaţie artistică). frustrările şi conflictele. Copilul. LURIA. care afirmă corespondenţa dintre anumite regiuni ale creierului şi funcţiile mentale.de auz. limbaj etc. concepţie potrivit căreia o a n u m i t ă funcţie d e p i n d e de o zonă precisă a creierului'.) este considerat ca fiind un comportament „învăţat". a demonstrat că funcţiile TERAPIE FAMILIALĂ. personalitatea s-ar elabora sub influenţa a patru tesiuni principale: fenomenele Fiziologice de creştere. Gali. la care se ataşează o metodă proiectivă' cunoscută sub numele de T. ameninţările exterioare. de acum încolo el intră în perioada operaţiilor concrete ale gândirii. Alte tehnici fac apel la dezgust şi aversiune. în caz de leziune cerebrală. în acest moment asistăm la formarea operaţiilor mentale: clasificarea şi serierea. 4) Către vârsta de 11-12 ani debutează ultima perioadă. se vor face deci eforturi de înlocuire a lui printr-un răspuns mai bine ajustat. TENSIUNE. Pavlov asupra tipurilor psihologice şi a pus în evidenţă o nouă proprietate. se numeşte tensiune emoţională starea afectivă a unui subiect supus influenţei a două forţe opuse de mărime egală. de exemplu. cu scopul de a înlocui a t i t u d i n i l e n e a d e c v a t e cu altele.A. Anunţată de sistemul frenologic al lui F. care durează până la 7 sau 8 ani. copilul încă nu dispune de mijloacele operatorii necesare constituirii noţiunilor celor mai elementare de conservam'. P. generează manifestări psihosomatice ca hipertensiunea arterială şi ulcerul gastric. în general. doarece operaţiile intelectuale de care el este capabil nu se exercită deocamdată decât asupra obiectelor. 3) Numai la vârsta de 7 sau 8 ani este dobândită noţiunea de reversibilitate. Coşmarul nu-l trezeşte pe subiect. care cuprinde douăzeci de articole fundamentale (tendinţa de a plăcea. Pornind de la observaţiile sale asupra PRIN IMERSIE.un subiect inhibat pe plan social se va antrena să se afirme în faţa semenului. P. Pornind de la această constatare. psiholog rus (Tuia. în concepţia lui S. potrivit căruia impulsiile t i n d î n t o t d e a u n a să r e s t a b i l e a s c ă o s t a r e de l u c r u r i anterioară. J. preverbală. unii terapeuţi utilizează repetiţia (în jocul scenic. De la 0 la 2 ani. Dar aceste noi posibilităţi nu-i deschid decât un câmp limitat. fie în vise. El încă nu este capabil de reprezentare. Piaget a demonstrat că gândirea se formează în mod continuu. perioadă în care se elaborează funcţia simbolică (sau „semiotică"). -• TERAPIE zaţii. Nu se mai crede în existenţa unui „sediu" determinat al „facultăţilor" mentale. la frică şi anxietate sau la 1896 . -• AFAZIE. această doctrină. Broca cu privire la limbaj. Intensitatea tensiunii emoţionale ar fi în funcţie de puterea forţelor respective. mai bine a d a p t a t e . ci şi asupra unor „ipoteze". Repetarea în vis a evenimentului traumatizant constituie o tentativă de al stăpâni. motorii şi intelectuale. Freud. tic. muzicienilor. I. de a domina. fie în conduită. s-a dezvoltat în secolul al XlX-lea. copilul nu utilizează ca instrument decât percepţiile şi mişcările. care se stabilesc în mod spontan după câtva timp. 1965). Teplov a fost directorul laboratorului de psihofiziologie al Institutului de psihologie din Moscova.. J. TERAPIE COMPORTAMENTALĂ sau TERAPIA COMPORTAMENTULUI. circuitele deteriorate pot fi suplinite de altele. de sensibilitatea tactilă (cortex parietal). O altă formă de terapie a comportametului este „practica negativă". aceea a operaţiilor formale sau ipotetico-deductive. Lewin. stare a celui care e s t e încordat. concentrarea. de a fi independent etc)..

scara Terman-Merrill. mari. prin progresiva familiarizare a pacientului formă de terapie comportamentală cu obiectul fricii.. subiect de la o conduită asociind-o reproducerea exactă a unui obiect sau cu un stimul neplăcut (şoc electric. Rolul terapetului este să-1 încurajeze pe pacient să suporte maximum de angoasă. în aceste condiţii. este activităţi artistice (artterapie).. în sfârşit. Tehnica aceasta (1937).de terapie comportamentală în care lizaţi ocupaţii recreative (ludoterapie'). domeniul vital al unui animal sau grup de animale. Nondirectivitatea TERAPIE PRIN CONDIŢIONARE terapeutului îi determină pe participanţi să OPERANTĂ. tactul cu realitatea. tehnică dezvoltată rilor). pe care acestea TERMOTAXIE. şi delincvenţilor. în jurul gâtului.. toxicomanilor dinadins ignorat de echipa de îngrijitori.. interpretează faptele observate în lumina cum ar fi o bomboană. terapeutul) în a porni în căutarea conflic1877 . este aplicabilă copiilor începând diferă total de o altă formă de psiho. Comportamentul teritorial există practic la toate animalele. verbale şi nevercare se înscrie în curentul terapiilor com. psihoterapia constă (dată fiind securiTERMAN (Lewis Madison). Este utilizată mai este necesar să avem în vedere raporturile ales în lupta contra toxicomaniilor (în sale cu membrii familiei.). ceea ce duce la Este cunoscut mai ales pentru a fi creşterea anxietăţii. tra. să o pună pe umăr. adică să creeze un cu vârful degetelor. tratarea unor simptome cronice limitate. şi M. pacientul.. portamentale. diverse avantaje: o garanţie a resurselor aliAceastă tehnică nu este aplicabilă decât mentare. al cărei scop este să ducă la dispariţia fricii TERAPIE PRIN AVERSIUNE. dacă ducere şi împuţinarea luptelor întrucât. să o ia în mână. în aceste cazuri se va recurge la tament prin activitate a unor sistemul jetoanelor (sau al „punctelor câştulburări mentale. va fi întărit pozitiv orice act de formă de psihoterapie şi-ar dovedi efi. indispoziţiile.) sau de alimentare.. de exemplu).ticilor. dar nu şi ale altor specii. o imagine.TERAPIE OCUPAŢIONALA familiei cu care acesta convie. în general.Dintre lucrările lui Terman. această tehnică se Binet-Simon.comportament nou. Drept urmare. Merrill la două luni la cinci luni. în şedinţele de special contra alcoolismului) şi deviaţiilor psihoterapie familială. A. subiectul este motivat în sensul unei de cele mai multe ori. zisă cenţilor şi adulţilor. Indiana. subordonată răspunsului. o mângâiere principiilor psihanalizei. în scopul consolidării celor învăţate. să o privească. L. de bazează pe teoriile comunicării.). fără a interveni învăţarea. TERITORIU.la o recompensă (învoire.cu vârsta de doi ani. Terapia prin aversiune ţuieşte. să o mângâie timp de 316 cinci secunde. pacientul şi cei apropiaţi lui îşi expun în mod liber grijile. obiectul real. tigătoare"). ceea ce permite să se înţeleagă mai bine Terapiile prin condiţionare operantă sistemul relaţiilor lor. în contradicţie corp) sau olfactiv (excreţiile mamiferelor). şi există sub două forme paralele. Această exemplu. E.Stanford. El vizează protejarea unei zone delimitate în care au loc activităţile de reproducere (acuplare. ciocolată. O asemenea asociere tinde să provoace apropie de ea. formă psihiatrii le propun pacienţilor lor spita. Această Stanford-Revision aplică în terapia unei „crize" provocate cu (sau „scara lui Terman") a făcut obiectul brutalitate de un eveniment fortuit sau în a numeroase remanieri şi îmbunătăţiri. de care au tendinţa marcată de a fugi (mai ales în reverie). să o atingă o reacţie de evitare. spaţiu terestru. precum şi adolesterapie prin provocarea anxietăţii.privi la televizor. TERAPIE PRIN IMERSIE. paradoxală cu obiectivele clasice Teritoriul îi procură proprietarului său (reducerea şi dispariţia anxietăţii). Ea cuprinde douăzeci „tehnică de desensibilizare sistematică". Formă controlată de adaptat la populaţia americană testul psihanaliză accelerată. în cazul anorexiei mentale. în stare de relaxare. Sifneos. cităm The tim sau aerian care face parte din Measurement of Intelligence (1916).hrănire. TERMOTAXIE congenerilor. Este necesară o posteură. psiholog tatea unei legături pozitive de încredere cu american (John County. nicile de terapie prin provocarea anxietăţii. necesită consimţământul şi participarea Pentru a înţelege problema bolnavului voluntară a pacientului. manuale (ergoterapie*) care favorizează Terapia prin imersie este una din tehreadaptarea socială. majoritatea se sau bani. ceea ce permite retestarea aceluiaşi subiect. securizarea sezonului de reprodacă Eul' pacientului este puternic. Exemplu: se face scăpată o năpârcă şi i se cere subiectului să se sonerie. o întărire' pozitivă. formă de terapie comreproducă în situaţia psihoterapeutică acele portamentală bazată pe întărirea comportamente pe care ei le au în familie. sportive sau confruntat cu un stimul anxiogen. şi două de probe (itemuri). Frontierele teritoriului sunt materializate printr-un TERAPIE PRIN PROVOCAREA marcaj care poate fi sonor (cântecul păsăANXIETĂŢII. în care fiecare piesă dă dreptul Pentru a evita ca bolnavii să se împot. reacţie de orienîl apără împotriva incursiunilor tare şi de locomoţie provocată şi . vizual (semne distinctive colorate pe de P. Unii psihoterapeuţi utilizează. California.bale. dreptul de a molească în trândăvie şi să piardă con. intrusul fuge din faţa atitudinii ameninţătoare a apărătorului schimbări rapide şi dacă etiologia simptolocului. pe când refuzul de a se hrăni va fi cienţa în cazul psihoticilor. să-şi lipească de ea obrazul. 1956). neliniştile. facerea cuibului. mului este bine definită. Această practică poate fi folosită şi pentru educarea arieraţilor sau reeducarea psihoTERAPIE OCUPAŢIONALA. tului inconştient al crizei. perDurata medie a tratamentului variază de fecţionată în colaborare cu M.. Stimulul poate fi un care urmăreşte să-1 deturneze pe cuvânt („şarpe".

probă standardizată care informează asupra unor caracteristici afective. care dezvăluie trăsături de caracter.. intelectuale (nivel mental'. Testele analitice şi proiective cele mai folosite sunt chestionarele (de atitudini. cu aplicare individuală sau colectivă etc. care se situează esenţialmete pe plan simbolic. Aplicate mai ales în psihologia militară şi industrială. scalele lui Grace Arthur şi ale lui Alexander. în care subiectul are de găsit finalul unei serii de date. Poate fi vorba de teste intelectuale. într-un timp scurt. într-un timp relativ scurt. PSIHOTEHNICĂ. unor date ale intuiţiei şi unor elemente extrase din istoria subiectului. Cele mai folosite sunt scara compozită de memorie a lui D. Dintre testele de performanţă cele mai cunoscute. un test nu este decât un instrument. cod cifric. TEST DE PERFORMANŢĂ. pornind de la modul său de a reacţiona în caz de frustrare. în Statele Unite.. labirinturile lui Porteus. spirit de observaţie şi capacitatea de organizare vizuai-motorie ale subiecţilor examinaţi.. cuantificabile şi independente de subiectivitatea experimentatorului. Picture Frustration Study a fost conceput şi pus la punct de S. 4. TESTE DE PERSONALITATE. de chestionare. cum ar fi 1. Distingem. majoritatea tehnicilor proiective prezintă anumite puncte slabe (absenţa codificării riguroase a sistemelor de despuiere şi de interpretare. sau de teste afective. Constând mai ales din reacţii negative (evitarea temperaturilor care sunt departe de un preferendum" specific).TEST întreţinută de variaţiile de temperatură. la străini şi la persoane inculte. acest comportament trebuie clasat printre patii*. probe des tinate să aprecieze calitatea memoriei şi eventualele ei deficite. înrudită cu grafologia şi care constă în reproducerea manuală a unor linii simple în diferite planuri ale spaţiului. atenţie. ele sunt puncte de reper care îi permit 318 experimentatorului să-şi verifice ipotezele. Scopul unor atari probe este de a se obţine. informaţii care altfel ar fi greu de procurat. testele nonverbale ale scalelor lui Wechsler (imagini de completat. ceea ce permite situarea acestuia în raport cu ceilalţi membri ai grupului social din care face parte (etalonare*). fidel (dă aceleaşi rezultate la un interval de câteva luni). 11. 3. o singură dată. sunt aplicabile la surdomuţi.). 319 TEST COLECTIV... tehnică proiectivă destinată evaluării personalităţii unui subiect. cunoştinţe*) sau senzoriale ale unui subiect. Principalul lor avantaj este că nu fac să intervină limbajul şi că. de proiecţii fixe. ceea ce permite obţinerea de indicaţii privind personalitatea subiecţilor examinaţi. ceea ce diminuează validitatea lor. Un test bun este omogen (nu măsoară decât o singură dispoziţie). pe o planşetă). şi seriile de cifre sau de cuvinte enunţate sau prezentate la tahistoscop*. de interese.). testul de frustrare* al lui Rosenzweig. test aplicat simultan mai multor persoane. Wechsler. informaţii. un mozaic de reprodus. tehnică proiectivă datorată lui E. TEST DE FRUSTRARE. metodele analitice ale personalităţii.7. cere cunoştinţe psihologice aprofundate. tehnici psihologice de explorare a unor aspecte noncognitive ale personalităţii. în consecinţă. Rosenzweig. pe de altă parte. Acest sistem nu face posibilă cunoaşterea fină a persoanelor. aptitudini'. El furnizează anumite informaţii.. TEST MIOWNETIC caiet cu 24 de desene care reprezintă personaje plasate într-o situaţie frustrantă (exemplu: un automobil îl împroşcă cu noroi pe un pieton). Cu toate acestea. în 1944. 16. Testele nu au niciodată un caracter absolut. care trebuie puse la locul lor. La originea testelor de performanţă stau formele de încastrat ale lui E. Seguin (decupaje simple: pătrat. cruce etc. Diagnosticul este o judecată bazată pe un raţionament complex care integrează rezultatele psihometrice unor observaţii necuantificabile. psihodiagnosticul* lui Rorschach şi Thematic Apperception Test" al lui Murray. Acestea sunt apoi codificate şi interpretate. la care subiectul examinat trebuie să dea propriile sale răspunsuri. ele permit cunoaşterea aptitudinilor intelectuale şi a caracterelor subiecţilor examinaţi. pe care numai testele individuale ne-o pot da. romb. Mira y Lopez (1939). Se utilizează şi forme geometrice mai mult sau mai puţin complexe. sensibil (permite un clasament nuanţat al indivizilor) şi mai ales valid (măsoară realmente ceea ce i se cere să măsoare). 1. dar nu un diagnostic. pentru selecţia personalului. probă psihologică prin care se cere completarea unui întreg. TESTE DE MEMORIE. Sunt apoi studiate deviaţiile în raport cu modelele date..") sau de mici istorioare care trebuie terminate după voia celui testat. observată la unele animale. 2. „tehnicile proiective". Ele ne informează în special cu privire la nivelul de inteligenţă practică. trunghi. TEST.. sau probe similare jocului „kim" (obiecte dispuse pe o tavă trebuie descrise din memorie. de uzanţă clinică. cu referire la teoria generală a frustrării elaborată de autor.. după o scurtă expunere). aceste probe au marele avantaj de a fi rapide în administrare şi corectare. cerc. varietatea etalonărilor etc). cu cadenţa de unu pe secundă. TEST MIOKINETIC.. TEST DE COMPLETARE. Există un mare număr de teste: verbale sau de performanţă (un puzzle de reconstituit. în pofida tuturor calităţilor sale. ceea ce permite explorarea afectivităţii copilului. Interpretarea. aceste teste vizează mai ales să exploreze aspectele afectiv şi conativ (adică impulsionale şi voliţionale) ale personalităţii. Difuzate sub formă de caiete. sincretice. de discuri etc. Acestea din urmă iau forma de fraze incomplete („ambiţia lui Paul este de a. care încearcă să sesizeze personalitatea în întregul ei. de ordonat. Ele permit să se obţină. să cităm cuburile lui Kohs. pe de o parte.. asupra subiecţilor examinaţi. fără a-1 pune făţiş în cauză. iar. Deosebindu-se de examenele de cunoştinţele inteligenţă şi de aptitudini. « • PSIHOMETRIE. probă neverbală destinată aprecierii funcţiilor intelectuale. ansamblare de obiecte etc). 4. El constă dintr-un .. de eficienţă intelectuală sau de personalitate.

Prolific autor sau coautor de abecedare. Dintre scrierile lui Thorndike. . c a r e n u a r e loc d e c â t î n starea de veghe. psiholog a m e r i c a n (Chicago. Ipoteza de bază este că subiectul. O versiune a acestui test. -* DIAGNOSTIC. în mitologia greacă. ale umerilor. S. de către H. spre a selecţiona rapid ofiţerii armatei elveţiene. identificându-se cu eroul povestirii. se poate explica prin mai mulţi factori de grup. relaxare sau psihoterapie. a fost pusă la punct de P. a fost elaborat de L. rivalitate între fraţi). Humun Learning (1931). c o n t r a c ţ i e musculară bruscă şi fugară. THEODOSIU (Dumitru). D. care este utilizată în examinările rapide. a inventat aşa-zisele „cutii cu probleme". frecvent u t i l i z a t ă în psihologie pentru evaluarea rapidă a nivelului intelectual. în cazul în care persistă la adolescenţi şi adulţi. pedagog r o m â n (satul P a n t e l i m o n . Spearman*. se poate încerca reducerea lor prin terapie comportamentală". pe care o poate dezvălui analiza psihologică. 1887 Chapel HUI. este dificilă. Symonds. M. Această mişcare se poate asocia cu o emisiune verbală.T. cărţi de citire şi manuale şcolare. Multiple Factor Analysis (\941). destinată adolescenţilor. ansamblu al impulsiilor morţii. Varietatea ticurilor este foarte mare (ticuri ale feţei. 1990). Ticul are întotdeauna o semnificaţie latentă (variabilă de la individ la individ). Cu toate că are o corelaţie extrem de ridicată cu scările de inteligenţă şi o remarcabilă stabilitate în raport cu vârsta. Primele sale cercetări axându-se pe inteligenţa animalelor. Studiul copilului (1923). Ziilliger. Educaţional Psychology (1913-1914). Experimental Stadies (1911).Montrose. New York. zeu al m o r ţ i i .TESTUL VOCABULARULUI TESTUL VOCABULARULUI. cităm: Animal Intelligence. 1949). dimpotrivă. uneori obscenă. cităm: The Measuremet ofAttitude (1929). dar numai rareori se multiplică. Există şi o formă individuală a acestui test (trei planşe imprimate pe un carton alb). THURSTONE (Louis Leon). ale gâtului. i n v o l u n t a r ă însă conş t i e n t ă . tendinţele şi problemele sale. caracterizată prin mişcări involuntare şi lipsă de coordonare motorie. în p s i h a n a l i z ă . THORNDIKE (Edward Lee). A Factorial Study of Perception (1944). Introducere biologică în psihologie (1927). TESTUL Z. de o aplicaţie facilă. are inconvenientul major de a nu măsura decât aspectul verbal al inteligenţei şi de a depinde de condiţiile vieţii socioeconomice şi culturale ale subiecţilor examinaţi. şi alte aptitudini primare: memoria (M). Testul permite explorarea (sumară) a personalităţii. de altfel. Psihologia copilului şi adolescentului (1946). A. comun tuturor variabilelor. Carolina de Nord. Ea necesită solide cunoştinţe psihanalitice şi trebuie confruntată cu biografia subiectului. Psychology of Wants. factorul general (G). el se compune din trei pete de cerneală' proiectate succesiv pe un ecran şi care se cer a fi interpretate. ar putea avea o origine organică. Psihologia îi datorează printre altele: Pedologie. de asemenea involuntară. probă de cunoştinţe verbale. c o n s t â n d dintr-o serie de imagini vagi. Bellak. unde subiectul este obligat să utilizeze un mecanism pentru a-şi obţine hrana sau pentru a-şi recăpăta libertatea. Făcut pentru a fi administrat colectiv. permite şi aprecierea deteriorării mentale*. A absolvit Şcoala Normală din Bucureşti (1911). Folosit în asociere cu testele de inteligenţă neverbale. anaioagă cu aceea a viselor. care este aceea a repausului absolut (Nirvana). asociată cu ecolalie* şi coprolalie'. Libidoul ar face inofensive inpulsiile morţii (Thanatos). 1 8 9 0 Bucureşti. Acest test a fost conceput. rezervat copiilor — unde personajele sunt înlocuite cu animale —. cu semnificaţie ambiguă. „Boala ticurilor" descrisă de G. în anii celui de al doilea război mondial. care survine în general între 2 şi 15 ani. anxietatea şi culpabilitatea. sentimentele. care în situaţii dificile se exagerează şi se poate deplasa. Multe dintre aceste mişcări parazitare dispar spontan o dată cu creşterea. ar urmări să distrugă asamblările şi să reducă total tensiunile. Este cunoscut mai ales pentru cercetările sale privind aptitudinile şi pentru a sa teorie multifactorială a inteligenţei. impulsiilor morţii (Thanatos) care. Massac h u s e t t s . adică să readucă fiinţa vie la starea anorganică anterioară. ticuri verbale etc). THANATOS. revoltă înfrânată. Interpretarea materialului astfel obţinut. orientându-se spre lumea exterioară.A. Interests and Attitudes (1935). comuni subansamblurilor variabilelor. Tehnică proiectivă datorată lui C. -• MOARTE. individuală sau colectivă. iar mai târziu a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere. 1955). Morgan şi H. pe care o opune teoriei celor doi factori a lui C E . Studii de specializare la „Iicole des Roches". al căror scop este crearea de legături tot mai numeroase între fiinţele vii. T-GROUP. După Thurstone. raţionamentul (R). în majoritatea cazurilor domină un singur gest.). abreviere p e n t r u Training Group. de la Tourette (1885). Murray (1935). El enumera. azi în c o m p o n e n ţ a Bucureştiului. Lucrările sale asupra învăţării* la om şi cursurile predate la Universitatea Columbia din New York au influenţat timp îndelungat pedagogia americană. probă proiectivă derivată din p s i h o d i a g n o s t i c u l lui Rorschach. psiholog american (Williamsburg. 1874 . şi S. pornind de la care un subiect trebuie să inventeze o întâmplare. La copil traduce o insatisfacţie afectivă (educaţie „sufocantă" sau prea rigidă. fluiditatea verbală (W) etc. Children Apperception Test. La adult ticul se asociază în mod regulat cu o stare nevrotică (cel mai adesea obsesională). TIC Dintre lucrările sale. Cu toate acestea. îi atribuie propriile lui idei. Freud opune impulsiile vieţii (Eros*). TIC. THEMATIC APPERCEPTION TEST (abreviere uzuală: T.

preconştientul şi conştientul. pentru ca apoi să se lase definitiv atras de problemele „ştiinţei educaţiei". corelativ. de obicei nocive. Facy şi colab. teorie potrivit căreia aparatul psihic s-ar diferenţia într-un anumit număr de sisteme aflate în interacţiune reciprocă. 1908). De la sfârşitul anilor 1960. Incapabili să-şi rezolve conflictele. Este vorba.) s-au consacrat acestei opere. Freud a dat o reprezentare figurată aparatului psihic. respect al ideilor sau sentimentelor contrare celor ale noastre. Cheltuielile pentru internarea toxicomanilor şi îngrijirile care li se dau au însumat. Comportamentul. în opera sa prevalează totuşi scrierile de psihologie: Psihologia temperamentului (1932). numărul de decese din cauza abuzului de droguri a crescut de la 1 în 1969 la 228 în 1987. s-a interesat îndeosebi de psihologia comparată şi de problemele învăţării. TONUS.scop urmărit (în engleză purposc înseamnă „ţintă". După TRAINING AUTOGEN B. ceea ce duce la efecte dăunătoare pentru ei înşişi şi pentru societate. Psihologia reclamei. mai devreme sau mai târziu. Adaptarea corpului la efectele unui drog poate să conducă la sporirea dozelor iniţiale. în generai. Tolman ţine seama atât de contribuţiile behaviorismului* şi funcţionalismului* (Dewey*) cât şi de acelea ale psihologiei formei (Gestaltpsychologie") -> NEOBEHAVIORISM. despre care este posibil să ne facem o reprezentare figurată. Tonusul contribuie la echilibrul static al organelor şi membrelor. el intervine în controlul şi coordonarea mişcărilor. De repetate ori S. Tonusul este întreţinut prin mecanisme fiziologice complexe. Discipol al lui Florian ŞtefănescuGoangă.în 1986. este vorba de capacitatea organismului de a suporta.. obiect care serveşte de patron clanului. care este departe de a fi dusă la capăt. de la care se aşteaptă protecţie.R. fără manifestarea de simptome morbide. Binet. metodă de relaxare' propusă de J. în anumite limite. căutarea unei comunităţi fraterne şi a plăcerii etc. tot ceea ce s-a învăţat pare să dispară. susţine Tolman.I. în Franţa. Ideile moderne despre copii (1975). la care participă proprioceptorii* şi diferitele etaje ale sistemului cerebrospinal. republicată în 1974. Massachusetts. dar care continuă să fie de temut. TOPICĂ. psihologie. precum şi în menţinerea atitudinilor. Profesor de psihologie al Universităţii Berkeley.T. de . în psihanaliză. Organismul nu este doar „reacţionai". TOLMAN (Edward Chace). s-a consacrat iniţial psihologiei. cantităţi. De aceea toleranţa stă la originea stării de dependenţă. Prima topică freudiană.I. l-ar simboliza pe patriarh. toxicomania a devenit un flagel mondial.C. California. în special cerebelul. duce la degradarea sa fizică şi mentală. TOLERANTĂ. Mureş. în aşteptarea unei tipologii mai bune. Principalele rezultate ale cercetărilor efectuate de şcoala sa au fost reunite în lucrarea Purposive Behavior in Animals and Men (1932). formaţia reticulată şi cortexul. creşterea dozelor. 1886 . din opera lui A. nu poate fi redus la schema „stimul-răspuns" (S-R). ceea ce. perturbare emoţională resimţită în momentul manifestării în faţa unui public. îndeosebi muşchii striaţi. 1959). în accepţiune fiziologică. rectorul Institutului central de perfecţionare a personalului didactic. După S. Bazele psihologici caracterului (1934). psiholog american (West-Newton.. Tratamentul toxicomaniei constă într-o înţărcare* progresivă. în lume ar exista 50 milioane de consumatori de droguri. A tradus. Schultz (Berlin).T. jud. în mediu spitalicesc. STUPEFIANT. TRAC. TODORAN (Dimitrie). Psihologia educaţiei (1942. TOTEM. în general. în ultima parte a vieţii a fost. apetenţă morbidă manifestată de unii subiecţi pentru substanţe toxice. fondatorul clanului. toxicomanii au un Eu* slab. 1985). s-a ridicat la 26 987 în 1987 (O. distinge trei sisteme: inconştientul. 1987). conflictul generaţiilor. la Bucureşti. elaborată începând din 1920. „intenţie"). TOXICOMANIE. prevederea comportamentului lor. dar nu aveam de-a face decât cu o inhibiţie* temporară. face să intervină trei instanţe: Şinele. sub titlul Individualitate şi educaţie). „scop". într-o ediţie revăzută şi completată.Berkeley. Tonusul este foarte sensibil la influenţele psihice. medicamente sau droguri. numărul persoanelor interpelate pentru folosinţa drogurilor nu încetează să crească: de la 62 în 1965. şi Supraeul. -• DROG. din unele substanţe. cele existente permit descrierea schematică a indivizilor şi. Cauzele toxicomaniei sunt multiple: criza societăţii contemporane.S. uneori de o plantă. Eul.TOOORAN domenii (biologie. Freud. Comportamentul învăţat (fie că este vorba de acela al actorului pe scenă sau de acela al studentului în faţa examinatorilor) se stinge brusc. care constă în determinarea . antropologie etc. 1988). psiholog şi pedagog român (Ibâneşti.. Shahandeh (B. în teoria sa. expusă în Interpretarea viselor (1900). stare permanentă de contracţie uşoară în care se găsesc muşchii. Geneva. H. 310 milioane de franci (F. A doua topică. asociată cu psihoterapia. dependenţa individului de acesta. Toxicomania se manifestă prin toleranţa* organismului. el acţionează în funcţie de o ţintă care îi este proprie. Este posibilă obţinerea unei decontractări musculare prin relaxare. Tracul este manifestarea unei emotivităţi excesive şi a anxietăţii. Studii de psihologie economică (1935). deoarece după un anumit timp cele dobândite redevin în mod spontan disponibile. o trebuinţă de nestăpânit de a consuma drogul. considerat ca strămoş al tribului şi onorat ca atare. de un animal. în care este dezvoltată ideea că nici omul şi nici animalul nu se poate dispensa de noţiunea de plan. spre a se regăsi senzaţiile trăite. TRAINING AUTOGEN. însă. ei regresează la stadiul oral* şi caută în droguri uitarea problemelor lor.

TRAINING GROUP subiectului de a se dccontracta, de a obţine o destindere psihofiziologicâ perfectă printr-o concentrare asupra sa, procedând membru cu membru. Aceste exerciţii musculare, care pot fi practicate de bolnavul singur, constituie o adevărată psihoterapie, deşi schimburile verbale şi transferul* (legătura interumană) nu stau pe primul plan. Se utilizează în mod curent în tratametul nevrozelor" şi al tulburărilor psihosomatice*. TRAINING GROUP • DIAGNOSTIC TRANCHILIZANT, substanţă far maceutică al cărei efect principal este potolirea anxietăţii. Distingem tranchilizanţi majori sau neuroleptice*, şi tranchilizanţi minori. Aceştia din urmă sunt şi miorelaxanţi (diminuează tonusul muscular) şi cu efect uşor hipnotic. Printre cei mai cunoscuţi tranchilizanţi figurează benzodiazepinele (cum este Librium) şi meprobamatul (Equanil). Se folosesc pentru calmarea temerilor unui subiect înaintea unei operaţii chirurgicale, pentru potolirea anxietăţii generate de o situaţie dificilă, ca adjuvant în corectarea unor tulburări uşoare (ticuri, bâlbâială), dar mulţi le folosesc excesiv de îndată ce se simt ceva mai destinşi. Francezii consumă anual 600 milioane din aceste „pilule ale fericirii", care, deşi nu sunt prea toxice în doze uzuale, pot avea efecte secundare supărătoare (somnolenţă, „găuri în memorie"', scăderea potentei sexuale); unul dintre aceşti tranchilizanţi, talidomida, administrat femeilor în perioada de început a sarcinii, a provocat malformaţii embriologice foarte grave la 10 000 de copii născuţi viabili. -» FARMACOVIGILENTĂ. TRANSFER. 1) Report al unei deprinderi dobândite într-un domeniu asupra unei activităţi similare (cunoaşterea dactilografiei, de exemplu, înlesneşte folosirea calculatorului). 2. Proces psihologic legat de automatismele repetiţiei, care tinde să reporteze asupra unor persoane sau obiecte, în aparenţă neutre, emoţii şi atitudini din copilărie. 3. în practica psihanalitică, relaţie afectivă pe care pacientul o stabileşte cu psihanalistul, relaţie neadaptată la situaţia terapeutică reală şi determinată de structuri anacronice. Reportul unor sentimente favorabile în contul terapeutului constituie transferul pozitiv, iar ansamblul de sentimente utile constituie transferul negativ. Conştientizarea atitudinilor amicale sau ostile, formate în copilărie şi proiectate în situaţia psihanalitică, îi permite pacientului să-şi înţeleagă conduita şi să şi-o reajusteze în funcţie de elemente actuale. în dezbaterea dintre psihanalist şi pacient se stabileşte în mod inevitabil un schimb psihoafectiv prin care trece comunicarea. în pofida dorinţei sale, terapeutul nu este niciodată oglinda fidelă care ar vrea el să fie. Atitudinile sale de răspuns la acelea ale pacientului se numesc contratransfer. Acesta poate fi detectat prin diverse semne; dacă psihanalistul îşi visează clientul, dacă simte născând în el simţăminte de iritare sau de agresivitate la adresa acestuia, e cazul să se analizeze pe el însuşi. Dacă psihanalistul nu-şi conştientizează sentimentele, tratamentul bate pasul pe loc sau eşuează. -• PSIHANALIZĂ. TRANSSEXUALISM, sentiment sau dorinţă puternică de a aparţine sexului opus. Acesta stă uneori la originea unui comportament homosexual, determină adoptarea vestimentaţiei şi conduitelor sociale proprii celuilalt sex şi dorinţa unei transformări fizice pe calea intervenţiei chirurgicale. Dacă chirurgul consultat refuză să efectueze modificarea dorită, transsexualul se poate sinucide. Transsexualismul rămâne un fenomen neexplicat. -» HOMOSEXUALITATE.

TREBUINŢA poate zăvorî în faţa oricărui stimul suplimentar prin leşin, pseudocecitate, pseudosurditate etc. El se va sili, de asemenea, să le reţină, pentru ca apoi să obţină descărcarea lor progresivă, prin utilizarea în special a automatismelor de repetiţie*. TRAVESTISM sau TRANSVESTISM, adoptare frecventă a vestimentaţiei sexului opus. Travestismul dezvăluie tendinţele homosexuale, mai mult sau mai puţin afirmate, ale unui subiect. -» EONISM.

TREBUINŢĂ, stare a unei persoane care resimte o lipsă. Trebuinţa acţionează ca un semnal de alarmă şi îl conduce pe individ la săvârşirea unei acţiuni susceptibile să o satisTRAUMATISM, şoc violent susceptibil de declanşarea unor tul- facă. Distingem trebuinţe care corespund condiţiilor fiziologice ale organismului şi burări somatice şi psihice. Adesea, ca urmare a unei emoţii puter- trebuinţe care depind de condiţiile sociale. nice sau a unui traumatism cranian pro- Satisfacerea celor dintâi este indispenvocat de un accident de circulaţie sau de sabilă vieţii. Acestea sunt trebuinţele de un cataclism (cutremur de pământ, incen- hrană, de aer, căldură, somn, eliminarea diu etc), subiecţii prezintă un ansamblu de deşeurilor. Mult timp teoria periferică a lui tulburări psihologice mai mult sau mai W. Cannon, care explică apariţia trebuinţei puţin durabile („sindrom postcomoţional"), prin starea organelor (foamea, de exemplu, dintre care principalele sunt iritabilitatea, datorându-se contracţiilor ritmice ale stofatigabilitatea, astenia, amnezia, regresia* macului), a părut satisfăcătoare, deşi ea nu la un stadiu infantil, iar uneori refugiul în explica unele conduite aberante, ca acelea boală (ipohondrie) sau alcoolismul. Pentru ale subiecţilor atinşi de anorexie* mentală diminuarea tensiunii emoţionale a trauma- sau de obezitate*. Primii sunt într-o stare tizaţilor, sunt adesea necesare o cură.de de denutriţie adesea alarmantă, dar nu le este foame, iar ceilalţi, deşi supraalimentaţi, somn şi un sprjin psihoterapeutic. au mereu o foame de lup. Freud numeşte traumatism orice eveAlături de senzaţiile viscerale, despre niment care perturbă echilibrul afectiv al unei persoane şi provoacă declanşarea care vorbeşte Cannon, există şi alte condiţii nervoase, pe care le-au pus în evimecanismelor sale de apărare'. Spre a împiedica invadarea aparatului psihic* de denţă psihofiziologi ca K. Lashley. în mari cantităţi de excitaţii, organismul se creier există, pe cât se pare, pentru fiecare

TRICOTILOMANIE trebuinţă organică, câte doi centri responsabili: unul de declanşarea comportamentului, altul de potolire. Tocmai excitarea acestor centri prin influenţe senzoriale (contracţii gastrice la vederea unei mâncări apetisante) şi modificările umorale (scăderea procentului de zahăr în sânge), conjugate cu influenţele socioculturale (europeanul ia trei mese pe zi) şi psihoafective explică apariţia trebuinţelor şi potolirea lor. în ceea ce priveşte obezitatea, am văzut că satisfacerea trebuinţei nu anulează în mod necesar dorinţa de a mânca. Trebuinţa resimţită care se traduce în mod concret prin dorinţa de a mânca, de a bea, de a dormi e t c , maschează adesea o altă cerinţă, de ordin psihoafectiv, de care subiectul nu este conştient. în acest caz există inadecvare între „cererea" individului şi „răspunsul" care îi este dat. Celelalte trebuinţe, numite secundare, pentru că nu pun în joc însăşi existenţa individului, ocupă totuşi un loc privilegiat în psihologia umană. Numărul lor este mare, dar trei sunt deosebit de importante: trebuinţele de securitate, de afecţiune şi de valorizare personală. Satisfacerea lor duce la buna dispoziţie şi la împlinirea persoanei, pe când frustrarea* de aceste aspiraţii poate fi cauza unor tulburări de comportament. -• FOAME; SECURITATE;
SETE.

TULBURĂRI DE CARACTER fi vorba de un fel de automutilare; pentru alţii de un fel de a ş i simţi existenţa. După o discipolă a lui D.M. Winnicot*, R. Gaddini (1977), ar fi vorba de un mecanism de apărare" împotriva angoasei, negarea separării de mamă. într-adevăr, sugarii au o mulţime de ocazii de a atinge părul, sprâncenele sau pilozitatea axilară a mamei lor, în timp ce sunt alăptaţi. Această experienţă se asociază, în spiritul lor, cu starea de contopire căreia mulţi îi vor păstra mai târziu nostalgia. Din cauza aceasta, atunci când va cunoaşte momente de tensiune existenţială, copilul sau adolescentul va putea recurge în mod inconştient la părul de pe propriu-i cap, spre a-şi evoca epoca fericită şi securizantă din vremea prunciei. El se va juca cu părul, cu sprâncenele, cu genele sale, aşa cum făcea cu părul, sprâncenele şi genele mamei sale. Ticul poate fi interpretat ca o negare a absenţei mamei. -+ AuTOEROTlSM;
BALANSARE.

TRISOMIE, aberaţie cromozomială care constă în prezenţa supranumerară a unui autosom: unul dintre cromozoni figurează în trei exemplare în loc de două.
La om se cunosc mai multe forme de trisomie, mai frecvente fiind acelea care afectează cromozomii 13, 18 şi 21. Cea mai frecventă este trisomia 21, descoperită în 1959 de către J. Lejeune; este trisomia responsabilă de mongolism'.

TRICOTILOMANIE, tic care constă în smulgerea părului.
Acest comportament nu este rar la copii, mai ales în mediul spitalicesc (spitale sau stabilimente cu caracter social). Unii ajung să aibă pielea capului dezgolită pe mari întinderi. Interpretarea acestei conduite diferă de la un autor la altul: pentru unii ar

TROPISM, reacţie de orientare a unui organism supus unei influenţe fizico-chimice exterioare.
Folosit iniţial de botanişti pentru a desemna reacţiile de orientare ale plantelor

la excitaţiile fizice din exterior, acest dimpotrivă, caută să-1 sustragă cât mai termen a fost reluat de J. Loeb (1859- mult posibil de la această excitaţie. Prima 1924), pentru a caracteriza comporta- reacţie o putem numi un tropism adevărat, mentele de atracţie sau de repulsie ale ani- iar pe a doua o patie*, deoarece, deşi malelor supuse influenţei unor agenţi fizici declanşată de un agent exterior, ea este sau chimici. După acest autor nu ar exista comandată de starea fiziologică momennici o finalitate, nici o adaptare în aceste tană a animalului şi are un caracter adapreacţii senzoriomotorii primitive, care ar tativ evident. Adevăratele „tropisme anirezulta din mişcări automatice care tind să male" au în mod necesar o fază pozitivă orienteze organismul în câmpul energetic (fenomene locomotorii dirijate spre exciîn aşa fel încât receptorii săi simetrici tant) şi adesea o fază negativă consecutivă bilaterali să fie în egală măsură excitaţi sau măcar o alternanţă de faze pozitive şi negative (cazul tropismelor polifazice). de agent. Această teză, strict mecanicistă, reduce Tropismele animale sunt desemnate actualanimalul la o maşină cibernetică ce mente prin termenul taxie". acţionează prin jocul stimulilor exteriori. Tropismele animalelor ar fi deci reflexe la TULBURĂRI DE CARACTER, care s-ar reduce comportamentele instin- aspecte ale caracterului unui indictive: o omidă, plasată într-un tub de expe- vid care fac dificilă integrarea sa rienţă luminat pe o latură, se dirijează spre armonioasă în societate. Este vorba,în general, de un subiect cu lumină. La fel şi în natură, ea urcă spre extremitatea plantei la care găseşte frun- o inteligenţă normală care nu reuşeşte să se integreze armonios în societate din zele cu care se hrăneşte, deoarece lumina vine din cer. Teza aceasta a fost combătută cauza unor aspecte ale caracterului său. mai ales de H. S. Jennings (1906) care, Este greu abordabil, închis în sine şi ursuz, dimpotrivă, vedea în tropismele animale când nu este de-a dreptul agresiv. Nu este reacţii adaptative. Dacă este adevărat că vorba de un bolnav mintal (dar poate omida se caţără spre vârful tulpinei, după deveni); nici de un debil mintal sau nebun. ce a mâncat ea coboară. Tropismul animal Cu toate acestea, raporturile sale cu semenii sunt mereu perturbate de multiple se inversează, zice-se, sub influenţa noilor dificultăţi create de el. condiţii interne (starea de saţietate); aceasta Aceste tulburări, care sunt manifestarea dovedeşte că mişcarea nu este „forţată", irezistibilă, ci supusă unui ansamblu de unui accident survenit în dezvoltarea personalităţii, se întâlnesc cel mai adesea reglări. Pentru G. Viaud', principala problemă în copilărie şi adolescenţă. Cauzele lor nu este aceea a sensului şi semnificaţiei reac- sunt mai niciodată simple. Ca şi caracţiei tropistice. între reacţia pozitivă (sau terul", ele participă atât la structurarea conatractivă) şi reacţia negativă există o deo- stituţiei cât şi la istoria individului. Putem sebire esenţială: una corespunde tendinţei găsi aici traumatisme obstetricale (naşteri dificile), encefalite sau elemente ereditare, primare a organismului de a se orienta spre dar şi frustrări afective precoce, carenţe de maximum de excitaţie suportabilă, alta, 331

u
UITARE, ştergere normală a amintirilor. Numeroase observaţii confirmă, în mare parte, vederile lui H. Bergson şi ale lui S. Freud, potrivit cărora trecutul trăiat nu este niciodată abolit. Amintirea persistă la infinit; în anumite circumstanţe, sub influenţa unor forţe inhibitoare, ea dispare, dar reapare mai târziu, în circumstanţe mai favorabile. Narcoanaliza*, provocată prin injectarea intravenoasă de barbiturice, diminuează inhibiţia şi exriumează amintiri de mult uitate. Explorarea trecutului cu ajutorul psihanalizei permite aceleaşi descoperiri. După Freud, uitarea corespunde îndepărtării din conştiinţă a amintirilor neplăcute sau neconforme cu exigenţele simţului moral. Ea se datorează refulării. Nu este vorba de o ştergere automată şi progresivă, ci de rezultanta unei compuneri de forţe convergente care resping temporar amintirea în afara câmpului conştiinţei. Nu se uită un proiect sau data unei întâlniri care ne stau lângă inimă. Dimpotrivă, cele care ne agasează au tendinţa de a se cufunda în uitare. UMOARE -* DISPOZIŢIE.

V
VAGABOND, persoană fără loc de muncă şi fără domiciliu. Este vorba, de cele mai multe ori, de un nevrotic incapabil de adaptare la regulile vieţii sociale şi mai ales incapabil de o ocupaţie stabilă. în general, în copilăria sa a cunoscut un „ataşament" deficitar sau traumatisme afective (respingere, discordie în familie etc.) VAGABONDAJ, stare a celui care rătăceşte fără scop. Vagabondul nu se stabileşte nicăieri. Nu are nici domiciliu stabil, nici loc de muncă. Vagabondajul adulţilor poate fi independent de orice tendinţă morbidă (ţigani nomazi, şomeri). La copii se întâlneşte mai ales la subiecţii emotivi, instabili şi cu carenţe afective (abandon* sau disociere familială). Consecinţele vagabondajului sunt adesea grave: furt, prostituţie, homosexualitate utilitară. -+ IN ADAPTARE. VAGINISM, contracţie involuntară, spasmodică şi dureroasă a muşchilor vaginului, care împiedică orice penetraţie. Vaginismul poate fi secundar în raport cu o leziune organică (deflorare sau vulvită, de exemplu), dar cel mai adesea este manifestarea unui refuz inconştient al coifului, fie din teama de a nu rămâne însărcinată, fie ca urmare a unei educaţii prea rigoriste. Simpla sugestie poate fi suficientă pentru a învinge tabuurile familiale şi educative, dar în cazul unui conflict mai profund trebuie să se recurgă la o psihoterapie de inspiraţie psihanalitică. Când vaginismul decurge din comportamentul soţului, cuplul este acela care trebuie tratat. -> MASTERS. VALENŢĂ, termen introdus în psihologie de K. Lewin' pentru a desemna puterea de atracţie (valenţă pozitivă) sau de repulsie (valenţă negativă) a unei „regiuni" a câmpului psihologic al unui individ. Valenţa acestei „regiuni" (care poate reprezenta o activitate, o poziţie socială,

dangăt de clopote. ducea lipsă de bani. pălăvrăgeală incoerentă şi interminabilă a unor psihopaţi. 1961). care durează de la zece la cinci. dacă susţine contrariul. mod de a fi. de la regiunea bulbară la diencefal (talamus şi hipotalamus). de cele mai multe ori copilul nu înţelege dacă recurgem la asociaţiile de reuşeşte să se afirme ca bărbat viril: el idei. Pradines. 1899 . în acest caz.să se căsătorească cu bărbatul iubit şi să mentală ne este furnizată de neurofiziologi aibă o mulţime de bani (costul ridicat al care. există. Aceasta scade în momentul adormirii şi în timpul somnului (precum şi sub acţiunea drogurilor) şi se ridică în timpul stării de veghe. Viaud a fost conducător de cercetare în cadrul C. se entuziasmează uşor. ba chiar întreprinde unele acţiuni. Exemplul care urmează. Halbwachs. ceea ce caracteri. Kayser. onirică are un caracter esenţialmente vizual. compusă din fraze lipsite de continuitate. Sentimentele cele mai complexe. S. evoluţia şi formele sale (1946). Aşa se şi explică faptul că nu ne amintim decât de prisma jocului identificărilor progresive: visele avute la puţin timp înainte de a ne băiatul vrea să devină un bărbat ca tatăl trezi din somn. psiholog francez (Nantes. dimpotrivă. semnificaţia visului îi apare a fi împlinirea a trei dorinţe: să-şi un sfert din timpul somnului nostru. Lucrările sale se axează mai ales pe fototropismul şi galvanotropismul animal. Ei au VIRILITATE. Noi aspecte ale c/iesaunii (1948). Alegerea victimei nu ţine numai de hazard. său sau ca învăţătorul pe care îl admiră şi Ideile visului sunt în legătură cu excipentru a se conforma dorinţelor mamei sale (în mod inconştient supusă presti. în colaborare cu C. Până la sfârşitul vieţii sale a animat laboratorul de psihologie animală organizat prin grija sa după Eliberare şi a cărui deviză. conceptele sunt transpuse în vise în imagini iar uneori devine homosexual. de a-şi asuma sexuaţia Dement). rămâne timorat. brutal şi imatur din punct de vedere afectiv. curaj. ele însumează circa gostită. uneori pervers şi care. Noţiunea vizuale. societăţi (în de la Frinck. foarte elegantă şi foarte scumpă. VIAUD (Gaston). C.şi simbolică. orice stimulare a formaţiei reticulate sporeşte gradul de vigilenţă. (1947) şi titular al catedrei de psihofiziologie. Virilitatea ţine mai puţin de constituţia subiecţii sunt treziţi exact în acest fizică şi mai mult de rolul social. dar nu le termină.tirile şi stările noastre afective.(conţinut manifest) are întotdeauna un sens profund (conţinut latent) pe care îl putem nitate). Medioni. Magoun. Stoetzel). când este scăzut. ea vorbeşte de un bărbat foarte sprezece minute.. aproape întotdeauna. suită de imagini şi de feno. G. Psihofiziologii (G.). Inteligenţa. care ridică în slăvi somnului (apelul telefonului luat drept un calităţile lui de bărbat (forţă. pot fi date doar răspunsurile cele mai elementare. supus autorităţii materne.W. dar şi pe somn şi audiţie. Nu există om care să nu viseze. slabi şi naivi. schizofrenici şi la demenţii senili. sub o formă de obicei condensată de virilitate este legată de mediul socio. uneori deformate sau neoformate. luat cultural.constatat că visele coincid cu apariţia mişcărilor oculare rapide. într-adevăr. cuprinde întregul său program. apar la începutul şi la bogat. -> ACTIVARE. Klein şi J. M. Adesea este fapta unui dezechilibrat. pe care îl cunoştea dinainte de sfârşitul nopţii. egoist. Tropismele(1951). pornind de la principiul că gândirea pălăriei cumpărate în vis). Analiza dezvăluie că ea a dorit VIS. Se datorează unor tulburări endocrine. chiar vadă soţul mort (pălăria neagră. Există diferite grade de vigilenţă.VERBIGERAŢ1E nemaipomenite. pentru ca apoi să se orienteze spre cercetarea psihofiziologică. Cu cât nivelul de vigilenţă este mai ridicat cu atât subiectul este mai capabil să reacţioneze mai adecvat la situaţiile complexe. ei spun că tocmai visau (W. Se observă această tulburare ori de câte ori conştinţa este slăbită (stare de absenţă epileptică. conştiinţă a subiectului treaz. apariţia de caractere sexuale secundare ale 338 . Blondei şi M. dar că a trebuit să mene psihice care survin în timpul renunţe din cauză că soţul ei. îndeosebi în cursul fazelor căsătorie şi de care fusese foarte îndrăsomnului' paradoxal. „De la tropisme la inteligenţă". arată bogăţia unei imagini insulele Marchize. crimă sexuală comisă de un bărbat care abuzează prin forţă de o femeie sau de o fată. din cuvinte fără şir. Fototmpismul animal. VIOLENŢĂ -> COPIL MALTRATAT. Moruzzi şi H. Se estimează că 50% din violuri nu sunt denunţate. se simte frustrat. dacă zează bărbatul. Instinctele (1958) şi. el predă filosofia la Strasbourg. însă. VIOL. destul de grav somnului. masculinizare a femeii. cităm: VIGILENŢĂ. cu aminCând însă condiţiile educative sunt defa. masculinitatea. de la atenţia flotantă a omului destins şi până la atenţia concentrată a cercetătorului în plin efort intelectual. Proba experi. numai 5% dintre cu valorile sociale şi se structurează prin subiecţi îşi amintesc că au visat.N.R.realmente o pălărie. un Tratat de psihoAceastă afecţiune se manifestă prin fiziologie (1963). Freud a vorabile (tatăl absent sau slab. voce gravă etc). VIRILISM. de exemplu). refuzându-şi propria-i femi. mama demonstrat că limbajul imagistic al viselor dominatoare. Uitarea.. o pălărie neagră. victimele fiind de obicei subiecţi cu o inteligenţă deficitară. catedră creată pentru dânsul la Universitatea din Strasbourg. Fiecărui nivel îi corespund caracteristici neurofiziologice particulare puse în evidenţă prin encefalografie. Doctor în litere (1938) şi doctor în ştiinţe (1950). sexului masculin (mustaţă. de exemplu) la deliranţi. maniaci. într-adevăr.Strasbourg. Dintre lucrările sale.taţiile senzoriale înregistrate în timpul giului falusului'). 1949) au demonstrat că nivelul de vigilenţă depinde în principal de o formaţie nervoasă (sistemul reticular activator ascendent) care parcurge toate palierele encefalice. au înregistrat mişcările oculare ale unor indivizi în timpul somnului.S. Elev al lui M. repede: după opt minute de la încetarea este o atitudine care se elaborează în raport mişcărilor oculare. Pe de altă Visele. intervine foarte (apartenenţa la sex) în relaţiile cu semenul. bolnav. de doliu). punând la punct o metodă experimentală cu caracter statistic pentru a studia tactismul" animalelor. deoarece îi lipseşte constanţa în idei. VERBIGERATIE. C. de exemplu) în care ea onirice: o tânără femeie visează că cumpără este necunoscută (J. este un moment.parte.

spune Freud. ano. spre a reduce tensiunile onirică ascultă de refulare".rânduiala visului ar fi o reconstrucţie zată. care se bazează pe aptitudini reale. afective. sentimentele sunt deplasate de la se constată apariţia de semne de anxietate un element important asupra altuia. gustul confortului şi al contactelor sociale. permite să exprimăm. care îl informează pe individ asupra stării organelor interne. se ştie că acesta este cireşele". dorinţa nu mai apare cu atâta subiectul este împiedicat să viseze (trezinclaritate. VIS ÎN STARE DE VEGHE DIRIJAT. de mişcările ascensionale se leagă sentimente de bună dispoziţie şi imagini radioase. cu ochii închişi. Lucrul acesta deoarece. într-o încăpere cufundată în semiobscuritate. acesta lume privată. care ar satisface. supus constrângerilor socio. Visceroceptorii reprezintă cea mai mare parte a interoceptorilor". Când atinge o stare de destindere apropiată de adormire. al cărui caracter straniu ne ascunde librul psihoafectiv. când realitatea. Indicate pentru acest procedeu psihoterapeutic sunt îndeosebi stările nevrotice. şi proiectele himerice ale unor adolescenţi rău adaptaţi la real. Adler şi Karen Horney văd în gândirea Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul loan onirică mai degrabă mijlocul de a organiza Cassianul. schematizată şi sim. de somn visează după aceea mai mult mai controlat. un mecanism de apărare' suplimentar al După psihanalişti. VISCEROTONIE. Visul. ţiilor senzoriale care.universul morbid rămâne permanent.individul normal se comportă aproape ca tuală între tendinţele proscrise şi instanţele psihoticul. situat în mucoasa viscerelor (intestine. pe plan imaginar. perversiune caracterizată prin căutarea juisării sexuale în spectacolul relaţiilor intime. VOCAŢIE. î n c l i n a ţ i e i m p e r i o a s ă p e n t r u o a c t i v i t a t e profesională sau artistică la o persoană care posedă aptitudinile necesare.du-l de îndată ce se înregistrează mişcări licuri ca s-o exprime. într-adevăr. el constilatent) este supus unui veritabil travaliu de tuind mai degrabă procesul psihic datorită elaborare* care îl transformă în vis mani. în vis. durata somnului rămânând apare deci deformată. Nu toţi admit această funcţie a visului: în textele tibetane şi budiste. Acest tip psihologic prezintă o corelaţie extrem de ridicată cu endomorfia*.).şi de iritabilitate. O găsim insuportabile. exprimarea lesnicioasă a sentimetelor şi dragoste de viaţă. spune la trezirea din somn un necesar echilibrului nostru psihologic. Actul voluntar. a posteriori. dacă încă se ignoră natura exactă apare net la copil: „He(r)mann păpat toate a funcţiei visului. Se observă că. adesea inconştiente. căruia în ajun i se observat. Potrivit schemei clasice. Alţii continuă să considere comod: el este singurul care poate exprima visul ca pe o activitate inutilă. Pe de altă parte.VIS Ideea că visul este realizarea unei excitaţiile prea puternice şi de tensiunile dorinţe este anterioară lui Freud. el ne protejează de o dată cu trezirea din somn. componentă temperamentală în tipologia Iui W. la subiectul sănătos dispare este paznicul somnului. Pe de altă parte. dacă culturale. aceasta ar implica: 1) conceperea unui proiect'. caracterizată prin predominanţa funcţiilor digestive. spune acest autor. se încâlcesc în mod haotic. Gândirea onirică oculare rapide). fugind de real şi creându-şi o morale ale celui care doarme. Voieristul caută să surprindă zbenguielile sexuale la care el nu îndrăzneşte să se dedea din teama inconştientă de castrare'. o persoană se împlineşte atunci când îşi poate satisface vocaţia. precum şi în scrierile Părinţilor Bisericii. idei şi sentimente altfel inacceptabile. care împing literalmente subiectul să aleagă cutare activitate mai degrabă decât alta. în cursul convorbirilor cu terapeutul el analizează aspectele multiple ale reprezentărilor sale imaginare. Vocaţia rezultă din cauze profunde. cum sunt A.decât în mod normal. Desoille (1938) şi care constă în a face să ţâşnească fantasmele subiectului prin imaginaţia forţată. vezică. După fiecare şedinţă.aceea normală. Visul. după două nopţi fără vise bolizată. ceea ce îl duce la descoperirea originii conflictelor sale interioare şi a sentimentelor sale ascunse. în interpretarea şi integrarea acestora în viaţa conştientă. când refularea acumulate în viaţa cotidiană. Visul este un limbaj privat şi o conduită viitoare (un fel de anticipare primitiv (anterior achiziţiei vorbirii). VOIERISM. visul este şi singurul care ne gândirii vigile. pacientul redactează o dare de seamă în care precizează natura sentimentelor exprimate. jovialitate. Pacientul este instalat într-un fotoliu de relaxare sau este pus să se lungească pe un divan. aptitudine de a-şi actualiza şi realiza intenţiile. VOINŢĂ. Conduitele care nu răspund acestui criteriu nu depind de voinţă.H. a subiectului treaz. pe când coborârea suscită indispoziţie şi anxietate. Dar pe când la psihotic trezindu-se din somn într-o stare de indis. L-am putea considera semnificaţia profundă.căruia fiinţa umană îşi poate păstra echifest. Sheldon. presupune o reflecţie şi o angajare. Actul realizat este dovada autenticităţii unui proiect. întreaga artă a psihologului constă în a face distincţie între vocaţiile veritabile. el fiind obligat să recurgă la şiret. într-o formă deghi. conţinutul primitiv al visului (conţinut este numai paznicul somnului. i se cere să-şi imagineze o situaţie şi este invitat să se mişte în spaţiul pe care şi la imaginat. tehnică psihoterapeutică imaginată de R. 4) executarea acţiunii până la capăt. scăpând controlului după Freud. pe care subiectul nu le făcută din persistenţa imaginilor şi percepconceptualizează clar. 341 . precedat de o idee şi determinat de ea.. incoerentă. nu este reuşită se iveşte o situaţie conflic.. în general. că un subiect privat interzisese să mănânce cireşe. 2) o deliberare (aprecierea acţiunii optime). este cu atât mai necesară cu cât gândirea dorinţele refulate. La adult. 340 VOINŢA VISCEROCEPTOR. Se pare deci că visul nu din. S-a băieţel de nici doi ani. o relaxare generală a corpului. această deghizare Eului. logică. 3) decizia'. pe sau de repetiţie generală a unui răspuns la care îl folosim spontan întrucât este o situaţie). în general. maspoziţie şi de angoasă. traduce întotAceastă ultimă teză trebuie abandonată deauna o dorinţă refulată. organ senzitiv terminal. stări complexe.

Fragment al unei psihanalize (1975). 1 9 8 6 -Londra. să-1 ajute să descopere lumea. a cărei zădărnicie o va resimţi dureros. Dintre scrierile sale.R. apoi fiziolog).I.P. Bazele biofizice ale legii intensităţii şi generalizarea legii Weber-Fechner (1960). apoi va învăţa treptat să se dispenseze de aceasta. Sunt cazuri în care părinţii îi închid pe copii într-un univers mărginit.C. 1832 . 1897 . stabilită pe baza teoriei ionice a excitaţiei (1956).S. al unei noi formule a legii psihofizice. Stereotipul dinamic la om (1957). director al laboratorului psihotehnic. iar din 1941. mai ales cele ascuţite. 1967). Numărul nuanţelor diferite de temperament ar fi — calculează Gh. s-a putut demonstra experimental că zgomotele.P. Procesul de maturizare la copil (1965). al cărei preşedinte va fi în anii 1956-1959 şi 1965-1968. Laureat al Premiului Herder (1963). dar şi Volkerpsyhologie. o a doua pentru adolescenţi şi adulţi („testul Wechsler-Bellevue".I. 1976). modificat în 1955 sub numele de W. supărător sau dezagreabil. The Measurement of Adult Intelligence (1939). Introducere în ştiinţa organizării şi a criticii (1941). a treia pentru perioada preşcolară şi primară (W.). W. în 10 ani. De reţinut este faptul că. în care realitatea le apare într-o lumină falsă. Winnicott. cităm: Teoria orientării şi selecţiei profesionale (1930). în loc de a se dezvolta în mod normal. a obţinut la Iaşi licenţa în drept (1923) şi a şi profesat un timp avocatura. psiholog german (Neckarau. complex sonor nearmonios. după absolvirea liceului militar (1915) şi a unei şcoli de ofiţeri de artilerie (a fost combatant în ambele războaie modiale). 50% din acuitatea lor auditivă.A. îi datorăm mai ales o masivă lucrare intitulată Grundziige der Physiologischen Psychologie (1873-1874). Botoşani. A creat primul laborator de psihologie experimentală. Zgomotul face să crească 345 . cu forma sa revizuită. matematician şi avocat român (Dorohoi. De formaţie ştiinţifică (a fost mai întâi medic. adică asigurându-i un mediu stabil.I. Teorie relativistă a sistemelor psiho-fizice. care au devenit teste" clasice utilizate în foarte multe ţări. deoarece nu există copil fără mamă). hiperprotejat.. după atâta foraj instrumentat matematic în abisurile psihoneurofiziologice ale omului. WUNDT (Wilhelm). psiholog.).întrucât individualitatea umană „prezintă nuanţe infinite".S. membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1968).W. în acest caz copilul îşi va clădi o personalitate de împrumut („Eu fals"). azi Mannhein. este autorul a numeroase lucrări asupra percepţiei şi senzaţiei. Legea intensităţii. Pornind de la diada „mamă-copil" (unitate indisolubilă.Grossbothen. îi datorăm trei scale de inteligenţă: una pentru copii (W. Apreciată este şi teoria sa privind modelarea matematică şi psihologică a profesiunilor şi activităţilor. 1920).I. Winnicott le recomandă părinţilor să evite încălcarea domeniului copilului. WINNICOTT (Donald Woods). Ea îl înţelege prin empatie* şi răspunde în mod spontan la trebuinţele lui. Fiu al unui şef de gară. ZGOMOT. cităm: Copilul şi familia sa (1957). să-i permită trăirea de experienţe proprii. între multe altele. Lucrarea sa principală. Ca urmare a lucrărilor lui Rainag şi Wittemack. Dintre lucrările lui D. De la pediatrie la psihanaliză (1958). produc leziuni ale terminaţiilor nervoase ale nervului auditiv. psihiatru şi psihanalist e n g l e z (Plymouth. Zgomotul are efecte asupra urechii interne.).Bucureşti.S.WINNICOTT la spitalul psihatric Bellevue şi profesor ele psihologie clinică la Universitatea din New York.S. ca şi al unui procedeu practic de determinare a indicilor temperamentali. la Leipzig (1879). la sfârşitul vieţii „pentru el psihicul rămânea o enigmă universală" (Pavel Mureşan). în care copilul se va simţi în siguranţă. iar în 20 de ani pierderea se ridică de 80%. expusă în ipoteza câmpurilor somatice neomogene (1935). a fost tradusă în limba franceză: Mesure de l'intelligence de l'adulte (1956. Mai târziu copilul va găsi în anturajul său asistenţa de care are nevoie pentru a trăi.C. Zapan — 24 de ordinul a IO . asupra creierului şi a întregului organism. Mama ştie din instinct ce este bun pentru copil. Pentru ca acesta să-şi construiască o personalitate autentică şi armonioasă. Winnicott deduce un anumit număr de principii: o mamă „suficient de bună" va şti să-şi integreze copilul în societate datorită holding-ului. în 10 volume (1904-1920). în 1935 devine membru al Societăţii britanice de psihanaliză. Deformările psihice. ZAPAN (Gheorghe). a devenit doctor în ştiinţe şi filosofie al Universităţii din Bucureşti. Joc şi realitate (1971). Cazangiii pierd. Autor. care acţionează ca nişte multiple agresiuni repetate. jud. 1971). După circa şase ani de studii în Germania. Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui (1974).

iar doctoratul 1-a obţinut cu o teză din domeniul zoopsihologiei (1946). simplu. nelinişte şi tristeţe. 3) asimilarea (elementele conservate sunt reorganizate spre a forma un tot coerent. pe când difuzarea zvonurilor se supune legii lui G.. 1 9 1 6 . El nu are viaţă decât din cauză că publicul care îl receptează şi îl propagă este de fapt principalul său artizan (J. din frică şi din nelinişti latente (J. Pe plan psihic. Licenţa şi-a luat-o la Cluj (1939). zgomotul provoacă. părţile genitale şi zona anală. că numărul (Q) de persoane la care ajunge un mesaj variază proporţional cu logaritmul numărului (P) populaţiei în care zvonul a fost difuzat (stimularea pe individ rămânând constată): Q = a log P. el este o cauză de astenie. duce la pierderea a 200 milioane de ore de muncă pe plan naţional. Timp de patru decenii a fost cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. cu atât el devine mai scurt. Allport şi Leo Postman (1945. mai întâi la gură. Scala zgomotelor (în decibeli) . legată de actualitate. După G. Există. de obicei. temeri) şi psihosociali (apartenenţa la un anumit grup). aparate de radio sau televiziune). modifică ritmul cardiac şi pe cel respirator. Friedmann. Roşea. sânii. uneori încercând chiar să sară pe fereastră spre a scăpa de ele. ş t i r e plauzibilă d a r necontrolată. Zvonul. duce la tulburări digestive şi. păianjeni. T. prezentă încă de la naştere. neregulate. acesta a fost evaluat. într-o uzină în care funcţionează un ciocan pneumatic). o manifestare nevrotică. G. Zoopsia este frecventă mai ales în alcoolismul cronic. c a r e îl îngrozesc. dar unele regiuni sunt erogene prin excelenţă: gura. Scrieri: Acţiune şi motivaţie (1968). Aceasta se datorează faptului că sexualitatea.ClujNapoca. p a r t e a corpului a c ă r e i s t i m u l a r e d e t e r m i n ă o plăc e r e sexuală. Kapferer. Dodd (1952) au demonstrat. Nocive sunt zgomotele discontinui. care îşi trăieşte cu ochii deschişi coşmarul. s-au identificat 1 269 afecţiuni provocate de zgomot. care se propagă oral. se localizează. logic).factor motivaţional (1969). erorile sunt cu 37% mai numeroase decât de obicei. adică mai mult decât pierderile pricinuite de totalitatea bolilor sociale. efectele sale se fac simţite prin scăderea puterii de concentrare şi de atenţie: la funcţionarii de birou supuşi unor zgomote discontinui. diferenţiindu-se lent de o tensiune difuză. spune sociologul american T. Zvonul se alimentează din prejudecăţi. Zgomotul ameninţă sănătatea publică şi. aleargă ZVON după aceste animale ca să le prindă sau fuge de ele înspăimântat. în colaborare cu Al. h a l u c i n a ţ i e vizuală î n c a r e bolnavul v e d e fiare. W. Alterările zvonurilor depind de factori afectivi (dorinţe.ZONĂ EROGENĂ presiunea cerebrală. în Franţa. Z d R G d (Beniamin).). Chiar şi la muncitorii manuali scade randamentul (cu 33% începând cu cea de a patra oră de muncă. în general. C. unele dintre ele sunt chiar utile (unele sunete ritmate şi de slabă intensitate facilitează executarea operaţiilor de muncă). după unii. ZONĂ EROGENĂ. Cercetările lui S. susceptibil de a avea importanţă. la aproximativ 100 miliarde de franci. Bolnavul. ZVON. şi zvonuri cu totul neîntemeiate. Nu toate zgomotele sunt nocive. în cursul creşterii. ia naştere din discuţiile între persoane neinformate care încearcă să explice un eveniment ambiguu. Riscul . apoi la anus. refulării impulsiilor sexuale şi agresive) să se exprime. 1980). Zvonul a făcut obiectul a numeroase cercetări experimentale din partea unor psihologi: F. Aptitudinile (1972). psiholog român (Răstoci. 2) accentuarea (detaliile reţinute sunt potenţate afectiv). 1978). ZOOFOBIE. Shibutani (1966). N. retardări şcolare sau depreciere financiară a proprietăţilor). mai uşor de transmis). Fechner'. Potrivit datelor Casei naţionale de asigurări în caz de boală (1988). în acest caz animalele sunt alibiul care permite unei angoase intense (datorate.. Această fobie este adesea vestigiul angoaselor infantile. ar fi o cauză a arteriosclerozei. Aceştia din urmă au demonstrat că zvonul se caracterizează prin trei tendinţe: 1) reducţia (cu cât zvonul se propagă mai mult. 1987). Aproape întreaga suprafaţă corporală este susceptibilă de a deveni erogenă. ZOOPSIE. intense sau greu de localizat. Cât despre costul economic şi social al daunelor provocate de sonoritatea nocivă (accidente de muncă'. de asemenea. Explorarea şi formarea personalităţii sub aspect afectiv-motivaţional (\919). frică de a n i m a l e . însă. j u d . Delumeau.1947). în general h i d o a s e s a u p e r i c u l o a s e (şerpi. Determinismul psihologic (197 \).Psihologia succesului şi a eşecului (1972). mai concis. în 1983. Sălaj.C. pentru ca în final să se ataşeze organelor genitale. Bartlett (1940). într-adevăr. Persistenţa zoofobiei la vârsta adultă constituie. datorate manipulării de maşini şi aparate (motocicletă. Cercetări în special în domeniul factorilor procesului învăţării.

900 lei 19.500 lei 24.900 lei 32.Dicţionar de filosofie Larousse .900 lei 22.Poetica Gaston Berger .000 lei 24.Dedublarea personalităţii şi inconştientul Th.Sufletul şi corpul Alfred Binet .000 lei 14.Mistica.Cunoaşterea omului Alfred Binet .Dicţionar de psihiatrie Larousse .Inconştientul cerebral Matila Ghyka .Dicţionar de sociologie Larousse .900 lei 16.Dicţionar de civilizaţie musulmană Larousse . I) Aristotel .Personalitatea nevrotică a epocii noastre Frieda Fordham .Organon (voi. Cristina Corciovescu .900 lei 14.900 lei 17.900 lei 24.Organon (voi.Zeii suverani ai indo-europenilor Rudolf Steiner .Dicţionar de cinema Larousse . Gând uman.900 lei 10.Omul suprasensibil în concepţia antroposofică Rudolf Steiner . II) Aristotel .Filosofia şi mistica numărului Jeanne Ancelet-Hustache .Corpul spiritual Marc de Smedt .Meister Eckhart şi mistica renană Patricia Hidiroglu .900 lei 19.900 lei 43.Uitarea omului şi onoarea zeilor Georges Dumezil .900 lei 14.Evanghelia după Luca Rudolf Steiner .Dorinţa sexuală Alfred Adler . Ribot .900 lei 18.000 lei 22.900 lei 7.900 lei 28.900 lei 18.000 lei 26.900 lei 24.900 lei 14.900 lei 32.900 lei 7.Dialoguri (tiraj nou) Aristotel .900 lei 16.Hristos şi Karma Georges Dumezil .Diseminarea Brice Parain .900 lei 19.Apa divină Franţois Brune .000 lei 32.Dicţionar de civilizaţie egipteană Larousse .Voinţa şi patologia ei Th.Introducere în psihologia lui C.900 lei 11.Logica sentimentelor Karen Horney .Tehnici de meditaţie Platon .900 lei 22. gând cosmic Rudolf Steiner .G.Tratat practic de cunoaştere a omului Francis Macnab . Ribot . Jung Leonard Gavriliu .900 lei 26.500 lei 32.000 lei 26.900 lei 11.Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 47.Creştinismul esoteric Jeanne Guesne .Dicţionarul spaţiului Jacques Derrida . Rîpeanu.LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUT: Bujor T.Dicţionar de psihanaliză Larousse .900 lei 27.900 lei 17.900 lei .Logosul platonician Marcel Gauchet .500 lei 46.

Memoria şi patologia ei Vladimir Jankelevitch .900 Iei 10.900 lei 17.830 Iei 15.1956 .Leonard Gavriliu .900 lei LA EDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APĂREA: Larousse .Oameni de hârtie Iris Murdoch .Dilema lui Jackson Kazuo Ishiguro .000 lei 6.Critica raţiunii pure Th.Ireversibilul şi nostalgia Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC obţineţi o reducere de: 37.Lichidarea lui Marcel Pauker Album .500 lei 11.Mic tratat de sofistică Petru Creţia . România Tiparul executat la R. Adresa: CP 33-2.900 lei 16.Poveşti Mihai Retegan.Zoologia Copacul fermecat .900 lei 7. Cornel Lungu .Macbeth William Golding . Ribot .în căutarea unei paradigme a complexităţii William Shakespeare .900 Iei 22.Dicţionar de psihologie A T Mann .Berthelot şi România Luminiţa Bădeliţă .900 lei 3.000 lei 10.Principiile reincarnării I.Amintirea palidă a munţilor Eugen Simion .900 lei 30.Analiză matematică pentru clasa a XII-a 4.000 lei 14.900 lei 24.900 lei 16.500 lei 15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de: 20% Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri.Contribuţii etimologice * * * .Explozia Andrei Avram .500 lei 13.A. Bucureşti. Kant .Dimineaţa poeţilor Tudor Opriş .Regele Lear William Shakespeare . „Monitorul Oficial" .000 lei 3.Norii Vasile Tonoiu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful