Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor

Dentisti si Farmacistilor Bucuresti
în colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIE
NOTE DE CURS
- Modulul 1 -

Manual adresat medicilor cursanti înscrisi la Atestatul de Studii Complementare în domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi

2009

1

HOMEOPATIE - NOTE DE CURS MODUL 1 Coordonator Dr Doina Pavlovschi DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi .............................................................. 4 HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi ................................ 10 MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi ............ 12 ORGANON - Dr Constantin Sararu ................................................................................. 15 ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer........................................................... 22 MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi............... 25 CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu ........................................ 32 REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR, SELECTIA REMEDIULUI, SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC - Dr Secil Omer ........................................................................................................................ 40 HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi .......................................... 43 CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ...................... 52 ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................ 56 DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................................ 58 COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi ............................... 60 GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 65 CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu ............................................................... 70 LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu ............................................................................ 72 PSORA - Dr Secil Omer .................................................................................................. 75 SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer .................................... 79 PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu ........................................................... 92 GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 99 TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu .................................................................. 111 SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu ....................................................... 116 GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 123 SICOZA - Dr Silvia Nedelcu ......................................................................................... 126 MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu.......................................................................... 127 THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu.............................................................. 130 AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu.............................................................. 133 GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi ........................................................... 136 LUEZA - Dr. Mariana Galesanu .................................................................................... 144 GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu .......................................................... 149 LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu .................................................. 153 GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................... 154 REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu ................................ 165 A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi ........................... 170 ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi ............................................................. 174 PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................... 176 STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi ..................................................................... 179 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................... 181 BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................................ 183 LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu ..................................................... 186

2

CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 191 SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi .................................................................... 195 NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu ..................................................................... 200 BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer ........................................... 207 GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos................................................................................ 212

3

DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi Istoric Homeopatia este o medicina heterodoxa, o alta modalitate de tratament, bazata pe principiul analogiei, inteleasa ca similitudine, principiu foarte vechi, enuntat pentru prima oara de catre Pythagoras in secolul VI i.e.n. si consemnat de discipolii sai in “Hieros Logos”: “Vei afla, pe cat ii este ingaduit unui muritor, ca natura este in toate punctele asemenea cu sine insasi”. Hippocrate in secolul V i.e.n. a aplicat acest principiu in medicina. El a fost inventatorul “observatiei clinice”, care trebuie sa fie extrem de minutioasa si orientata catre o intelegere sintetica, holistica a omului bolnav. Numai asa, afirma el, se poate pune un diagnostic. Considerand unitatea om-mediu esentiala in terapeutica, Hippocrate a stabilit trei orientari fundamentale in arta medicinii : - legea contrariilor - legea similitudinii - natura vindecatoare Galien in secolul 2-1 i.e.n. renunta la principiul analogiei in terapie. Gandirea sa scolastica si dogmatica domina tot Evul mediu medical, poate in afara Scolii medicale din Salerno, care continua linia hippocratica in practica. ( Scoala medicala din Salerno afirma ca somnul de dupa amiaza trebuie evitat cu strasnicie, deoarece provoaca febra, dureri de cap, inflamatie si indolenta.) Paracelsus ( 1493-1541 ) a dat un suflu nou ideilor lui Hippocrate. Adept al teoriei “semnaturilor”, care consista in a descoperi asemanari intre om si natura, el cauta concordanta intre un organ bolnav si mijlocul de a-l vindeca. A fost un aparator al individualizarii bolii bolnavului si a tratamentului sau : “ trebuie administrat mercurul bolilor care vin din mercur, sare bolilor care vin din sare si sulf bolilor care vin din sulf, adica fiecarei boli un tratament potrivit, asa cum se cuvine.” Tot el este un precursor al dilutiilor si atenuarilor preparatelor medicamentoase. Samuel Hahnemann (1755-1843), la sfarsitul secolului 18 este fondatorul medicinei homeopatice. El a formulat teoria homeopatiei, principiile ei de baza si tehnica de preparare a remediului homeopatic Hahnemann a fost fiul unui pictor de la manufactura de portelan din Meissen. In 1775 se inscrie la cursurile Facultatii de Medicina din Leipzig pe care le urmeaza cativa ani, apoi se stabileste la Viena pe langa profesorul Quarin, care-l recomanda baronului von Bruckenthal si astfel ajunge la Hermannstadt, Sibiul de astazi, ca bibliotecar, pentru o perioada de 1 an si 7-8 luni, probabil intre august 1777 si aprilie 1779, cand se intoarce in Germania, isi sustine examenul de doctor in medicina si incepe sa practice ca medic la Hettstadt, Dessau, Dresda. Se casatoreste in 1783 si are 11 copii. Hahnemann a avut intotdeauna in vedere o cauza interna a bolii si necesitatea tratarii organismului in intregime. In 1789 il regasim la Leipzig. Deceptionat de practica medicala din timpul sau inceteaza de a mai profesa medicina si traieste un timp din traduceri de opere stiintifice din limbile franceza, engleza, italiana. In 1970, traducand Materia medicala a lui Cullen, este izbit de aparenta contradictie dintre actiunea febrifuga a chininei si faptul ca poate provoca o febra asemanatoare cu

4

Rummel si Hartmann care au editat in 1833 “Allgemeine Homoeopatische Zeitung” si Scoala specifista cu Muller. Nu ne ramane decat sa experimentam pe organismul uman medicamentele carora vrem sa le cunoastem puterea medicinala. intre 1811-1821 “Materia Medica Pura”.” Forta vitala este o forta imateriala. In 1810 publica “Organon”. Citate din lucrare: “Pentru a intelege efectele medicamentelor. Clarke. El publica rezultatele experimentelor sale in 1805 in “Fragmenta de viribus medicamentorum positiz suive in sano corpore humano observatis”. El publica o Materia Medica Homeopatica in 10 volume. Tot pe atunci se fundeaza si Spitalul de Homeopatie din Londra. care au dus la aparitia lucrarii “ Eseu asupra unui nou principiu pentru a descoperi virtutile curative ale substantelor medicinale” in 1796. care vrea sincer sa-si perfectioneze arta. trebuie sa-si fixeze atentia pe urmatoarele doua puncte: . etc. adica a energiei vitale dezechilibrate. trebuie lasat cat mai putin hazardului si procedat intotdeauna rational.. care a fundat in 1822 “Archiv fur die Homoeopatische Heilkunst”. Hubbard si R. Homeopati cunoscuti au fost Hughes. Organon. la varsta de 80 de ani. Tyler si Templeton. In Statele Unite ale Americii C.Adevaratul medic.F. elev al lui Hahnemann. Arnica. A verificat pe el insusi. In 1835.T..aceea pe care o vindeca. Referirea la forta (energia) vitala. Moare in 1843 la 88 ani si este inmormantat la cimitirul Pere Lachaise. etc. Austin.. de origine germana.. par 7: “Este ansamblul simptomelor a carui imagine exterioara este expresia esentei interioare a bolii. Kent este autor al unui “Repertoriu” si al unei “Materia Medica”. Tot Kent este promotorul orientarii terapeutice uniciste in homeopatie. la cativa ani dupa moartea primei sotii.. Rau si Griesselich. iar in 1828 “Bolile cronice”. franceza si anglo-saxona. si asa au inceput experimentele de remedii. simpla sau complicata ?”.. a introdus metoda prin 1830..Ce rezulta din observarea efectelor lor intr-o boala sau alta. la “Dynamis” apare abia prin 1833. se recasatoreste. Ei prescriu “specific” la o boala nosologic definita. pentru a le adapta bolilor. care exista si astazi. cu o tanara pacienta de 35 ani de origine franceza si se muta in Franta la Paris. ambele de mare valoare. 5 . T. in Editiile 5 si 6 ale Organonului. J. garanteaza viata organismului si este receptiva la actiunea remediului diluat si dinamizat dupa legile homeopatiei. care ii confera astfel o energie asemanatoare fortei vitale. Boericke. Schmidt sunt alte nume de homeopati renumiti.. continuate apoi cu Chamomilla.. Acestia din urma admit legea analogiei si experimentarea patogenezica pe om. Discipolii sai au creat scolile homeopatice germana... In Germania se distinge Scoala purista cu Stapf. dar nu recunosc individualizarea bolnavului si simptomele subiective din Materia Medica. Burnett. Samuel Hahnemann este primul care a introdus metoda experimentala la scara umana in practica medicala. Allen este autor al “Encyclopedia of Materia Medica” in 1874-1879. Hering (1800-1881). In Anglia homeopatia a fost introdusa in 1827 de catre Quin si Curie (bunicul lui Pierre Curie).Care sunt efectele simple produse de fiecare substanta luata individualizat in organismul uman ? .care este singura cale prin care boala ne permite sa gasim remediul necesar.

Moldova. Lamasson. farmacist din Brasov. . In Romania au fost ilustrii inaintasi : Nicolicescu.Dupa 1840 apar practicieni homeopati in orase din Transilvania. . India. pe langa Farmacia “La vulturul negru”.A Julien. Homeopatia in Romania. ci prin farmacistul Riesdorfer. pentru care nutrim nesfarsita afectiune si consideratie. Cunoaste o mare dezvoltare datorita lui Leon Vannier si Fortier-Bernoville. &c. articole in Romania. a fost Johann Martin Honigberger ( 1795-1869 ) – farmacist sas din Brasov. Anglia. Renard. Barbulescu. O personalitate cu totul aparte in istoria homeopatiei romanesti.In Franta homeopatia a fost aplcata de Guidi si Jahr. Inspector Serviciul Sanitar in Tara Romaneasca. practica homeopatia pe care o introduce pentru prima data si in India in calatoriile sale. . Apel catre damele din Romania si relatie asupra Baltei Albe “ Bucuresti . unii formati la studii in strainatate. and Historical Sketches. Late Physician to the court of Lahore”. Fulga. Europei si Africii.1930 – Dr Alexandru Skileru publica in “Romania Medicala” despre homeopatie. . ajuns medic de curte al maharajahului Ranjit Singh (Lahore). C. Bratu. Noailles. Dr Doc Gheorghe Bungetzianu. dispune ca Dr Spech sa nu mai “debiteze” personal medicatia homeopatica. dar si mondiale. Discoverries. etc In Elvetia remarcabil a fost Nebel.1915 – Infiintarea la Sibiu. Adventures. Pharmacy. together with an original Materia Medica. . a avut o viata plina de aventuri si cu multe actiuni de pionerat. Parvulescu. Botany. Timp de 50 ani a strabatut drumurile Asiei. homeopati minunati a caror amintire a ramas vie pentru toti cei care i-au cunoscut. Sistemul Mattei” . Dr Daniel Roth venit de la Munchen si stabilit la Iasi.1777-1779 – Samuel Hahnemann ( 1755-1843) este in serviciul baronului Samuel von Bruckental ca bibliotecar la Sibiu.1924 .1805 – Samuel Hahnemann publica prima editie din “ORGANON” .Dr Alexandru Popovici din Bucuresti publica “Electrohomeopatia. Henri Bernard.Carol Davilla. Franta. Denis Demarque. lui Rouy. Lathoud.prima tiparitura romaneasca despre homeopatie. relating to the Punjab and Cashmere. Zissu. Kollitch. Tara Romaneasca.Johann Martin Honigberger (1795-1869). elev al lui Nicolicescu si profesor al nostru.La Sibiu sectia de farmacie homeopatica de la “La vulturul negru” se muta la farmacia “La ingerul”si aprovizioneaza si farmacia “La urs” din Bucuresti a farmacistului Victor Iacobi care a fost mentorul farmacistei Cezarina Tuchel. in 2004 la Editura Polirom. Medicina si tamaduirea poporului. stabilit si practicand homeopatia la Bucuresti. Polihroniade si ultimul pe care-l numesc. in connection with Medicine. New York. Austria. . Calcutta volumul “Thirty-Five Years in the East. R. a unei sectii de farmacie homeopata. cronologic: . . Experiments. 6 . A introdus pentru prima data in India tratamentul homeopatic al dr Samuel Hahnemann. USA. Tiberiu Ionescu. In Romania volumul a aparut in traducere sub titllul “Treizeci si cinci de ani in Orient” Johann Martin Honigberger.1884 . Nicea. F. A publicat multe scrieri. de exemplu: Dr Eduard Spech venit de la Viena. and a Medical Vocabulary in Four European and Five Eastern Languages by John Martin Honigberger.1858 – Dr Maier Frizenhausen “O vorba asupra homeopatiei. dar foarte important noua. Iasi. Aurian-Blajeni. In 1852 a publicat la Londra.

Remedii homeopatice din pasari si insecte si traduceri din Margery Blackie : Homeopatia clasica si Pacientul.1972-1975 – Dr D. . Farm.1992 – Dr Ioan Teleianu este ales Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. autonoma.1980 – Centrul de Perfectionarea medicilor si farmacistilor al Ministerului Sanatatii organizeaza Curs de initiere in Homeopatie la Bucuresti. Alexandru Pop.. . Dr Nicolae Gruia-Ionescu.Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj. Dr Constantin Barbulescu.1975 – Prima emisiune radiodifuzata dedicata Homeopatiei .1969 – Ministrul Dan Enachescu oficializeaza practica homeopatica in Romania. cu presedinte Dr Pavel Chirila ia fiinta din Sectia de Homeopatie. . 7 . Dr Tiberiu Ionescu. printre care volume importante pentru invatamantul si practica homeopatica : Manual de Homeopatie. ia fiinta. sub aceeasi conducere. Victor Iacobi. . Farm.1980-2007 – Ani benefici in care Homeopatia s-a afirmat.Doc.Dr. autor Prof.Gheorghe Bungetzianu. Dr Corneliu Aurian Blajeni. autori Prof. pe langa Societatea de Medicina Generala CERCUL DE HOMEOPATIE cu Presedinte Dr Gheorghe Galea (alopat).Dr. Au fost scrise si traduse carti de homeopatie de catre membrii SRH.1966 – Se infiinteaza Cabinetul metodologic de Homeopatie in cadrul Policlinicii Coltea (Diham) servit de Dr Tiberiu Ionescu. nu tratamentul. Vicepresedinte Dr Victor Sahleanu si Secretar Dr Tiberiu Ionescu.Doc. initiatorii ei fiind Dr Nicolae Nicolicescu.Dr. Repertoriul Homeopatic. Materie Medicala Clinica Homeopatica. s-a dezvoltat. . Hahnemann . concluziile sunt publicate in “Muncitorul sanitar”. autori Prof. .1948 – Dr Corneliu Aurian Blajeni publica la Paris in “Cahiers d’Homeopathie et de therapeutique comparee” un studiu despre efectele biochimice ale dozelor infinitezimale.1956 – Dr Victor Sahleanu face un raport “Unele probleme ale practicii homeopatice in tara noastra”. Homeopatia teorie si practica. autor Dr Corneliu Aurian Blajeni. .1984 – Dr Gheorghe Bungetzianu devine Presedintele Sectiei de Homeopatie.1946 – Dr Constantin Barbulescu publica “Policrestele homeopatice. autori Dr Maria Chirila si Dr Pavel Chirila.1947 – “SOCIETATEA DE HOMEOPATIE DIN ROMANIA” cu personalitate juridica.1964 – In cadrul USSM Bucuresti se infiinteaza. Gutu face un studiu al eficientei homeopatiei pe motonavele oceanice de cursa lunga. Dr Gheorghe Bungetzianu. . .1938 – Dr Baruch Weinstock “Homeopatia si medicina” – teza de doctorat la Facultatea de Medicina din Cluj. . remedii homeopatice din lapte de animale. . Remedii florale Bach. Cartile d-nei Dr Sorina Soescu : Lac-uri. cu farmacist Victor Iacobi.1990 – SOCIETATEA ROMANA DE HOMEOPATIE (SRH ).1967 – Sectia de farmacie homeopatica se muta pe langa Farmacia nr 7 Bucuresti.Doc.Gheorghe Bungetzianu si Dr Pavel Chirila. . . Repertoriul Kent Plus autor Dr Ioan Teleianu. S. Tratament Homeopatic indreptar de simptome si semne.1982 – Cercul de Homeopatie condus de Dr Victor Sahleanu devine SECTIE DE HOMEOPATIE in cadrul USSM Bucuresti.Organon – traducere de Dr Ofelia Lugojan si alta traducere Dr Marius Radu. Roger Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice – traducere Dr Dorin Dragos si Dr Maria Malai. apoi cu farmacist Cezarina Tuchel . Monografie Sulphur” si “Memoratorul materiei medicale homeopatice” .

Dr Frederik Schroyens din Belgia. Timisoara.Dr Doina Pavlovschi este aleasa Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie.2007 . Au fost invitati homeopati de renume din strainatate : Dr Russell Malcolm din Anglia. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. Iasi.Legea echilibrarii biologice. iar acest remediu sa fie lasat sa actioneze fara alte interventii 8 . Sibiu. Incepand din 1982 anual s-au tinut Simpozioane sau Congrese. Dr Didier Grandgeorge. ci si in mari centre universitare : Cluj.Legea contrariilor cu specificitate farmacodinamica bazata pe mecanisme patogenice – alopatia . s-au creat relatii trainice cu colegii din alte tari. de reglare a schimburilor electronice si reechilibrare a metabolismelor fizico-chimice din organism. homeopatia. .Dr. Brasov. Dr Jacques Rey. unica medicina conforma naturii. in consecinta este inadmisibil de a o face.remedii de echilibrare biologica pot fi remediile homeopate. 1908 medici si 130 farmacisti. Din 1980 pana in 2007 am avut 2038 cursanti.unicisti rigurosi – Kent si elevii sai – cer sa fie cautat remediul similimum pritr-o observatie atenta.2007 – Societatea Romana de Homeopatie se integreaza in Asociatia Medicala Romana Posibilitati terapeutice medicale . etc Orientari terapeutice homeopatice De-a lungul anilor s-au format trei orientari terapeutice homeopatice: 1. anul IX nr 2/2007.unicism = administrarea unui singur remediu odata intr-un caz dat. organoterapicele. este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp.Legea similitudinii asociata cu dozele infinitezimale. s-au organizat cursuri de Homeopatie nu numai in Bucuresti. In medicina unica si adevarata.Multe carti de homeopatie traduse de grupul de la Iasi Revista Romana de HOMEOPATIE fondata de Prof. Dr Simone Fayeton din Franta. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. Invatamantul homeopatic din tara noastra s-a perfectionat. .Doc. individualizare – homeopatia . o ierarhizare si repertorizare a simptomelor. oligoelemente. S-a plecat in strainatate la manifestari homeopatice internationale. Dr Paresh Vasani din India si altii au tinut Conferinte si Seminarii. medicamentele alopate. editata trimestrial.Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj in 1998. oligoelementele. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. Samuel Hahnemann – Organon par. . a ajuns la numarul 30. ultimul CONGRESUL XXIII la Bucuresti in 2008. schimburi de experienta intre colegi. posibila in faza de patologie functionala – enzime. Au avut loc intalniri lunare de comunicari stiintifice. cu specificitatea terenului morbid. realizeaza o sautospecificitate – isopatia .” In cadrul acestei scoli se pot diferentia: . organe si tesuturi cu secretiile lor interne si externe . prezentari de cazuri.Legea identicului. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav.

ajungandu-se la complicate combinatii: . remedii complementare. Solutia este sau sa se astepte conturarea unui tablou simptomatic precis pentru prescrierea remediului similimum.remedii simptomatice locale in dilutie mijlocie . etc 3. . Scoala romaneasca de homeopatie are orientare terapeutica unicista. Bibliografie Aurian-Blajeni C. In caz de esec schimba remediul pana cand obtin efectul dorit. daca bolnavul are rabdarea necesara.remedii pentru drenajul emonctoriilor si a organelor mai deficitare in dilutie joasa . cum recomanda insusi Hahnemann. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.complexism = administrarea de amestecuri de remedii care pot fi prescrise intr-o afectiune data.nosode pentru diferite etiologii . . in speranta ca remediul similimum sa fie unul din cele prezente in cocktail si ca celelalte nu vor provoca tulburari noi.pluralism = administrarea mai multor remedii intr-o ordine oarecare.unicisti eclectici – cei care dau un singur remediu. oligoelemente. intr-un cadru nosologic considerat.. trec neobservate modalitatile simptomelor. 2.. dau relatii contradictorii dela o consultatie la alta.– Organon Ed 6 9 . Bolnavii sunt ades putin capabili sa se analizeze exact.terapii adjuvante: organoterapice. Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. sau prescrierea mai multor remedii care sa acopere tulburarile acuzate de bolnav. adevarate sinergii medicamentoase. .remedii de fond pentru bioteren in dilutie inalta. poate in dilutii crescande.

Prescriptia homeopatica se face pe indicatii clinice.orice substanta farmacologic activa provoaca. Remediul homeopatic actioneaza la nivel energetic reechilibrand energiile perturbate din organism. in doze ponderale. o calitate si nu o cantitate. simptome. Principii de baza in homeopatie 1. Hahnemann .Organon. bolile ale caror simptome se apropie cel mai mult de ale lor”. Este bine sa fie cunoscute amandoua metodele si folosite una sau alta dupa situatie. ochi. fara exceptie. cap. nu pe segmente. Hahnemann – Organon. S. S. ansamblul semiologic ce permite diagnosticul nosologic . agitatie sau prostratie.bolnavul prezinta un ansamblu de simptome morbide conform bolii si reactivitatii sale . contra tusei.simptome particulare ale reactiei individuale a bolnavului. care tin de modul personal de reactie al subiectului in sanatate si in boala. stomac. modalitati reactionale particulare manifestate ca agravari si ameliorari. 24: “Prin urmare nu ramane alt tratament de real folos pentru a aplica medicamentele in boli decat cel bazat pe principiul similitudinii” Metoda terapeutica homeopatica de determinare a remediului necesar consta in a gasi coincidenta celor doua tablouri simptomatice reactionale: cel al patogeneziei experimentale cu cel al bolnavului in boala sa. la omul sanatos si sensibil. PRINCIPII . este holistica ( se adreseaza bolnavului in intregul sau.vindecarea se poate obtine prin administrarea in doze slabe sau infinitezimale a substantei ale carei simptome toxice experimental la om sanatos sunt asemanatoare simptomelor bolnavului. antibiotice. 10 . Principiul similitudinii “similia similibus curentur” arata paralelismul de actiune intre puterea toxica a unei substante si puterea sa terapeutica: .Dr Doina Pavlovschi Ce este homeopatia ? Homeopatia este o medicina care trateaza conform legii similitudinii si care utilizeaza remedii in doze infinitezimale dinamizate. el este o informatie. par 22: “Proprietatile terapeutice ale medicamentelor rezida exclusiv in puterea lor de a provoca simptome patologice la omul sanatos si de a le face sa dispara la omul bolnav” S. etc. Beneficiul este al bolnavului. un ansamblu de simptome = o patogenezie . Principiul similitudinii – “similia similibus curentur”: o substanta care in doza ponderala provoaca tulburari la om sanatos poate in doze infinitezimale vindeca aceleasi tulburari la omul bolnav. Remediul homeopatic este acea substanta care este capabila sa creeze la omul sanatos o suferinta ( pathos) asemanatoare ( homeo) Remediul homeopatic actioneaza in acelasi sens cu reactiile organismului agresat. Hahnemann – Organon par. Un bolnav prezinta: .) nu se exclud. le stimuleaza pentru a le face mai eficiente. legate de bioterenul sau. transpiratiei. Homeopatia si alopatia ( metoda obisnuita de tratament prin contrarii : antinevralgice. par 26: “Experienta ne invata ca toate medicamentele vindeca. etc ) si strict individualizata.simptome patognomonice bolii.HOMEOPATIA – DEFINITIE. care realizeaza aspectul unic al suferintei sale – prezenta sau absenta setei.

in acelasi timp. animale. este contraimaginea individualizata a remediului. ritmul optim fiind cel al batailor inimii Dinamizarea este o calitate dinamica a remediului. Principiul administrarii unui remediu unic. Raspunsul organismului difera nu numai la dilutii joase sau inalte. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. aduce dimpotriva o intarire a actiunii sale. 4. ci. Numai experimentarea pe sine si pe colaboratorii sai i-a permis sa obiectiveze legea similitudinii pentru aflarea remediului cel mai potrivit terapeutic. plante. Principiul infinitezimalitatii. Chirila P. in cadrul aceleeasi dilutii. Fiecare forma clinica este.– Organon Ed 6 11 . dela un subiect la altul in functie de bioteren. se insoteste de un numar de secuse puternice. unica medicina conforma naturii. adica acela care va actiona cel mai mult in acelasi sens cu reactia reflexa de aparare a organismului. 3. nu de substanta. astfel incat in dilutii inalte poate fi uimitor de rapida si durabila. Este necesara nu numai o individualizare a bolii. constituit din substante naturale. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav..” Bibliografie Aurian-Blajeni C. departe de a diminua activitatea remediului. o actiune biofizica. Principiul individualizarii Homeopatia este o medicina a persoanei. Principiul dinamizarii. este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. Hahnemann are meritul de a fi ridicat experimentul clinic la rang de metoda experimentala sistematizata pentru a cunoaste proprietatile curative ale medicamentelor. o forma terapeutica. cum se practica in mod curent in alopatie prin punerea diagnosticului nosologic. Fiecare dilutie succesiv realizata din remediul homeopatic. Principiul experimentarii pe om sanatos. minerale. Dilutia este o modalitate tehnica particulara de utilizare a remediilor. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. fizionomia patologica a bolnavului isi gaseste asemanarea in patogenezia remediului. In medicina unica si adevarata. S. Samuel Hahnemann – Organon par. in consecinta este inadmisibil de a o face. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. rolul dinamizarii ar fi de a le elibera. Dilutia devine purtatoare de energie. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. homeopatia. 5. a formei pe care o imbraca boala la bolnavul in cauza. Orice substanta pe masura rarefierii ei se insoteste de condensare de forte care eliberate prin dinamizare iradiaza in dilutie.2. ci o individualizare holistica a bolnavului cu tot ce prezinta el mai particular. 6. acela ale carui simptome patogenezice se apropie de ansamblul de simptome prezent la bolnav. care. Forte ( energii) reale sunt incorporate in materie.

in patogenezia Conium-ului este inregistrata “expectoratie purulenta” si asa este reprodus mai departe in alte lucrari. altfel zis patogenezia acestor substante. care nici acestea nu sunt inatacabile toate. semne psihice. pe langa simptome autentice remediului se pot ivi si simptome intamplatoare sau iesite din imaginatie sau sugestie. relatii medicamentoase. nu numai la unul. Remediilor experimentate provenite din mediul natural. Care este valoarea stiintifica a Materiei Medica homeopatice ? Ce o caracterizeaza este obiectivitatea si lipsa oricarei interpretari S. pe langa ddatele de mai sus. Materia Medica homeopatica. Experimente se fac in continuare. Hahnemann – Organon: “ Tot ce este presupunere. dispar cand se administreaza un remediu anumit. subiectivismul probantului fiind un factor de luat in seama. Maniera in care sunt prezentate remediile difera de la o Materia Medica la alta. Richard Hughes (1836-1902) este de parere ca Materia Medica trebuie sa se bazeze numai pe date experimentale. semne locale pe aparate. chiar acolo unde uneori este dificil de pus un diagnostic clinic. Hahnemann.: un bolnav cu cancer pulmonar in tratament cu Conium prezinta brusc expectoratie purulenta. dar din acestea doar vreo 400 bine cunoscute. ca si cel al probatorului care inscrie datele. In patogenezii simptomele sunt grupate dupa diversele parti ale corpului: actiunea generala.MATERIA MEDICA. etc 2.Dr Doina Pavlovschi MATERIA MEDICA Materia Medica clasica este ansamblul studiilor descriptive asupra caracterelor fizicochimice si istoriei naturale a medicamentelor folosite in farmacopee. – Toxicologie – date culese din intoxicatii accidentale sau voluntare – intoxicatii medicamentoase. Hahnemann a practicat-o pe el si pe colaboratorii sai. asa numitele nosode. REPERTORII HOMEOPATICE . Bogatia sa in simptome permite o adaptare supla a aspectelor morbide cele mai variate. toxicomanii. Astazi exista peste 2000 de remedii experimentate. biotip. 3. actiunea acestor substante asupra organismului sanatos al omului. ci la mai multi bolnavi chiar. – Observatia terapeutica. – Semne necropsice – trecute de Hahnemann in “Bolile cronice” Exista mai multe Materia Medica aparute dela Hahnemann si pana in zilele noastre. semne generale cu modalitati. numita astfel de S. cuprinde. Materia Medica provine din patru surse: 1. substante animale. existand la bolnav. De o valoare deosebita ar fi acele simptome care nu se afla in patogenezii si care. li s-au adaugat si substante sintetice si substante biologice provenite de la persoane bolnave. vegetale. afirmatie gratuita sau fictiune sa fie exclus cu severitate din aceasta Materia Medica. a descris astfel in jur de 100 de substante. profesionale. Simptomele din observatia clinica trebuie cu atentie triate pentru a nu se strecura simptome care apartin bolii si nu remediului. minerale. Ex. semne etiologice. Nu trebuie sa se gaseasca decat expresia naturala cercetata cu grija si buna credinta. 4. Pentru Hughes importante sunt simptomele care se 12 . – Experimentare patogenezica pe om sanatos.” Materia Medica constituie o baza experimentala stiintifica ce poate fi folosita in terapeutica individualizata.

piele. extremitati. aparat digestiv. pentru a le putea compara.repeta la mai multi probanti si care sunt caracteristice remediului. Care este cel mai bun ? Bolnava mai prezinta crapaturi ale mainilor. locale. Dupa ce am terminat repertorizarea remediul gasit nu trebuie administrat orbeste. mintale. fiecare dilutie aproape poate avea patogenezia sa si fiecare coincidenta a unui simptom cu o situatie anume importanta sa. piept. memorie slaba. somn. aparat respirator. ar trebui experimentate remediile in dilutii diferite si in conditii diferite de anotimp. un dictionar de simptome cu modalitatile lor si remediile potrivite.: la repertorizare a iesit Baryta carbonica. temperatura. Repertoriul Kent – simptomele sunt grupate pe aparate incepand cu psihismul si terminand cu pielea: minte. destul de redus. Numai ca pentru o buna repertorizare trebuie sa asezam simptomele bolnavului intr-o anumita ordine. aparat genital. generale. care pot sa ne conduca la remediu atunci cand se reintalnesc in practica. generalitati. atunci cautam in repertoriu la rubricile corespunzatoare simptomelor si eliminam remediile care nu se repeta dela o rubrica la alta. transpira la efort fizic si are menstre dureroase cu false membrane. Remediile sunt scrise cu caractere diferite de litere dupa gradul de importanta al simptomului in cadrul remediului respectiv. iar aparitia la bolnav de simptome nenotate in patogenezii nu neaga remediul. Trebuie controlat daca exista similitudine intre remediu si bolnav in totul. transpiratie. 13 . in general gras. organe de simt. fata. In repertorizare urmeaza un alt remediu. Pe o hartie aranjam pe coloane verticale remediile gasite la fiecare simptom si cu gradul lor de importanta. etc. Pe seama datelor inscrise in Materia Medica se pot trage doar concluzii pozitive. REPERTORII HOMEOPATICE Repertoriul homeopatic este o Materia Medica inversata. Aceasta operatie se numeste ierarhizare. In repertorizare conteaza maximum de acoperire al simptomelor. aparat urinar. Nu se potriveste. Sa presupunem ca o bolnava se prezinta la consultatie pentru o eruptie umeda in spatele urechii. Aceasta operatie se numeste repertorizare. Ierarhizarea si repertorizarea simptomelor vor face subiectul unui alt curs si preocuparea noastra practica pentru mult timp. stare psihica. inteligent si cu memorie foarte buna. in functie de importanta lor – cauzale. Bolnavul nostru este mic. Mai mult. simptomele comune din toate experimentele apartin bolnavului si nu remediilor si trebuie excluse. nu poate da tablouri patogenezice complete si nu se poate sti ce alte simptome ar aparea daca s-ar testa mai multi indivizi. spate. cap. slab. Daca memoria nu ne ajuta sa ne amintim remediul. si nu simptomele vagi si generale care pot sa apara in orice patogenezie. Aceste simptome caracteristice trebuie urmarite in evolutia lor in timp. Lamasson este de parere ca probantul ar trebui sa fie cat mai lipsit de imaginatie si sa fie probate pe el mai multe remedii.. pentru o buna cunoastere a remediului. uscat. Numarul probantilor. febra. nu poate dormi din cauza senzatiei de frig la picioare. De ex. in cele mai bune cazuri in jur de 30. Baryta carbonica este descris cu inteligenta redusa. In dreptul acestui simptom in repertoriu se gasesc 10 remedii. Remediul similimum trebuie sa acopere simptomele prezente la bolnav.

parestezie. etc . iar simptomele diferitelor parti din corp legate de menstre sunt la segmentele de corp respective. Barthel.felul actiunii – febra. Repertorii existente: .caracterul senzatiilor – durere.locul actiunii – organul afectat sau mai afectat .clinic sau nosologic – fiecarei boli sau sindrom ii sunt notate remediile pe care practica le-a aratat mai frecvent indicate – Voisin (in limba franceza) . Boericke. Simptomele culese dela bolnav trebuie traduse in limbajul repertoriului. Chirila P.tiparite: .virtuale. informationale pe calculator : Radar.pe simptome: Kent. Pentru a putea fi folosit cu usurinta repertoriul trebuie studiat in prealabil. Murphy. Considerarea bolnavului in intregul sau trebuie avuta in vedere permanent. Dupa afirmatia lui Hughes pentru alegerea remediului similimum trebuie sa fie identitate intre patogenezia remediului si simptomele bolnavului in urmatorii parametri: ..sa zicem Belladonna.– Organon Ed 6 14 . Cara. dar cand nu sunt repertoriul homeopatic este o unealta necesara.concomitenta simptomelor – aparitia acelorasi combinatii de simptome in ambele situatii. care corespunde mai bine bolnavului si are sanse mai mari de reusita. cu aceleasi caracteristici. etc Bibliografie Aurian-Blajeni C. practica homeopata si inteligenta clinica pot fi suficiente. Synthesis Dr Doc Gheorghe Bungetzianu ( in limba romana) . in descrierea calitatilor si modalitatilor . Boenninghausen. tumefactie. De Ex. Trebuie cunoscut locul fiecarei rubrici – de ex agravarile si ameliorarile ciclului menstrual sunt la Generalitati. Repertoriul homeopatic este o memorie artificiala. inflamatie. Homeopatia Editura Litera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. paralizie. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. modalitatile menstrei sunt la Organe genitale feminine. O buna cunoastere a Materiei Medica.cauzalitate (etiologie) .: somnolenta postprandiala apare in repertoriu: a dormi – dorinta de – dupa masa.

Totalitatea acestor semne perceptibile reprezinta boala in intreaga ei manifestare si impreuna ele constituie adevarata ei forma.sa stie sa aleaga remediul. cea mai sigura.sa stie daca exista obstacole in calea vindecarii si cum pot fi acestea eliminate.interactiunile cu mediul exterior . PARAGRAFUL 4 Medicul este un veritabil ocrotitor al starii de sanatate daca el cunoaste lucrurile care perturba starea de sanatate si induc starea de boala si daca stie cum sa-i fereasca pe oamenii sanatosi de ele. doza si frecventa de adminstrare corecte . preferintele si aversiunile alimentare .viata sexuala . conceptul de boala acuta si cronica.obiceiurile .sa cunoasca medicamentele . bland. permanent.rolul medicului.sa cunoasca bolile – ceea ce trebuie vindecat .constitutia fizica.relatiile de familie . deviat de la starea de sanatate.ORGANON .modul de viata . principiul administrarii remediului unic. este de a-i face sanatosi pe oamenii bolanavi – sa-i vindece cum se spune.apetitul.somnul . singura cu putinta. cea mai putin daunatoare. PARAGRAFUL 3 Medicul adevarat trebuie: .preocuparile . singura sa datorie. PARAGRAFUL 5 Cauza excitanta in bolile acute Cauza fundamentala in bolile cornice ANAMNEZA . emotionala si mentala . Strategia tratamentului homeopatic PARAGRAFUL 1 Datoria suprema a medicului. Capacitatea medicului de a pune in evidenta tot ceea ce este anormal. PARAGRAFUL 2 Idealul cel mai inalt al terapiei este restabilirea sanatatiirapid. fara prejudecati. indepartarea si distrugerea intregii boli pe calea cea mai scurta.cauzele mentinatoare PARAGRAFUL 6 Observatorul obiectiv.Dr Constantin Sararu . PARAGRAFUL 7 15 . usor de inteles.pozitia sociala .pasiunile . notiunea de miasma.varsta . conform unor principii clare.

subtil.mentale PARAGRAFUL 9 Forta vitala anima organismul uman material. Totalitatea simptomelor trebuie sa fie principala preocupare a medicului: .Totalitatea simptomelor. PARAGRAFUL 17 Prin actiunea asupra fortei vitale medicul homeopat actioneaza de fapt asupra cauzei bolii si anume forta vitala perturbata. – nota a: Remediul homeopatic actioneaza intr-un mod dinamic asupra fortei vitale. perturbatori externi actioneaza la nivelul fortei vitale in mod dinamic.fizice . subtile. nepalpabil echilibrand forta vitala. Se restabileste astfel in totalitate stare de sanatate.starea de bine in echilibru . PARAGRAFUL 10 In absenta fortei vitale organismul material nu este capabil sa simta. Principiul rezonantei sta la baza interactiunii fortei vitale perturbate cu remediul homeopatic ales corect pe baza totalitatii simptomelor.starea de boala in dezechilibru PARAGRAFUL 21 Esenta curativa a medicamentelor homeopatice nu poate fi cunoscuta prin ea insasi. imaginea externa care exprima esenta launtrica a bolii. Medicul poate vindeca cu adevarat numai actionand asupra fortei vitale perturbate cu medicamente specifice care sa produca efecte dinamice. Ea mentine senzatiile si functiile tuturor partilor organismului viu intr-o deplina stare de armonie. este cea care trebuie sa fie principalul si singurul mijloc de alegere a remediului necesar. Trebuie sa ne preocupam exclusiv de simptomele pe care medicamentele le produc la cei sanatosi. sa actioneze sau sa se intretina. PARAGRAFUL 20 Nu putem sa cunoastem si sa percepem forta vitala decat prin efectele pe care ea le produce asupra organismului uman: .psiho-emotionale . Remediile vindeca numai datorita capacitatii lor de a altera starea de sanatate a organismului viu. Nu avem substanta chimica ci numai energie care actioneaza intr-un mod subtil. adica a fortei vitale perturbate. Totalitatea simptomelor care definesc starea de boala vor fi astfel eliminate de o forta vitala reechilibrata. PARAGRAFUL 16 Agentii malefici. Principiul similaritatii Principiul proving – ului PARAGRAFUL 23 16 . PARAGRAFUL 11 Forta vitala perturbata este cea care produce simptomele care definesc starea de boala.

insa mai puternice. prima boala mai slaba se va intoarce. Astfel acesti agenti ai bolilor nu imbolnavesc toata lumea in acelasi timp.Medicamentele alopate avand efect simptomatic produc supresia simptomelor. diferita prin natura sa. este luat in stapanire de o boala artificiala similara si ceva mai puternica. perturbat in mod dinamic de boala naturala. Principiul agravarii homeopatice PARAGRAFUL 31 Influentele ostile fizice si psihice existente nu au putere absoluta de imbolnavire. Principiul alegerii potentei PARAGRAFUL 29 In vindecarea homeopatica. ales cu acuratete pentru similaritatea simptomelor lui. Ea trebuie sa fie cat mai similar posibil cu boala naturala. Remediile similare sau nepotrivite PARAGRAFUL 40 17 . ci actioneaza numai asupra organismelor susceptibile. Bolnavii cronici nu fac boli acute sau epidemice PARAGRAFUL 37 Tratamentul alopat obisnuit fiind opus nu va vindeca niciodata o boala naturala ci doar va realiza o supresie. poate in orice moment si in orice circumstante sa afecteze orice persoana vie si sa produca simptome.vindeca acele boli ale caror simptome seamana cel mai mult cu ale lor. principiul vital. adica remediul homeopatic. dar foarte asemanatoare in expresie. PARAGRAFUL 38 Daca cea de-a doua boala disimilara este mai puternica decat boala naturala. PARAGRAFUL 27 Puterea curativa a medicamentelor homeopatice se datoreaza faptului ca simptomele lor sunt similarecelor ale bolii. prin administrarea unui medicament potentat. Principiul remediului unic – constitutional – similimum Remediile similare PARAGRAFUL 36 Cand doua boli disimilare se intalnesc la acelasi pacient. mai usoara. o afectiune dinamica mai slaba este permanent eliminata de una mai puternica. Apoi. ceea ce inseamna ca boala s-a agravat. daca sunt la fel de puternice sau daca prima este mai puternica decat a doua. cea de-a doua va fi respinsa. PARAGRAFUL 32 Orice medicament real. PARAGRAFUL 25 Toate medicamentele homeopatice. acestea aparand ulterior cu o intensitate mult mai mare. fara exceptie. nelasand nici un simptom nevindecat. ea o supreseaza temporar si o suspenda pe prima. boala artificiala produsa de un medicament nu trebuie sa fie numai mai puternica pentru a vindeca boala naturala. PARAGRAFUL 26 In organismul viu. Principiul remediului unic si al provingului PARAGRAFUL 34 Totusi. dupa vindecarea bolii mai puternice.

se intampla foarte des ca prin actiunea secundara a remediilor opuse. efectele acestor agenti medicamentosi dispar de la sine si sunt depasite de forta vitala fara sa fie nevoie ca ele sa fie eliminate la randul lor. dupa ce a actionat timp indelungat asupra organismului uman si nu a fost vindecata. ci numai cu unul ce poate produce simptome similare si este ceva mai puternic. Principiul supresiei in homeopatie si alopatie PARAGRAFUL 42 Acest lucru se intampla numai in cazul bolilor disimilare. boala sa fie agravata sau sa apara ceva mult mai grav. diminuand doza. PARAGRAFUL 63 18 . PARAGRAFUL 53 Vindecarile autentice si blande sunt exclusiv homeopatice. disimilara si sa formeze impreuna cu ea o entitate patologica complexa care afecteaza mai multe organe. oricat de puternic. PARAGRAFUL 61 Daca medicii ar fi capabili sa reflecteze asupra rezultatelor triste ale folosirii remediilor contrare ar fi descoperit de mult timp marele adevar ca autentica si durabila arta a vindecarii consta in exact opusul acestei metode antipatice de tratare a simptomelor bolii. in conformitate cu legile eterne si irevocabile ale naturii. PARAGRAFUL 44 Bolile similare nu se suspenda una pe alta si nu pot exista in acelasi organism in acelasi timp. imperceptibil si adesea foarte rapid de stareaideala de sanatate permanenta. PARAGRAFUL 48 Toate exemplele mentionate ne arata ca nici natura si nici priceperea medicului nu pot distruge si vindeca o tulburare sau o boala cu un agent morbid disimilar. singura arta medicala naturala posibila. dar experienta ne-o dovedeste din plin.Suferinta si chinul din boala naturala sunt inlocuite bland. sa se uneasca in cele din urma cu boala initiala.Se poate intampla ca boala cea noua. care trateaza in conformitate cu metoda clasica paleativa. Medicul poate dilua. PARAGARFUL 57 Medicul alopat. Metoda homeopatica autentica de vindecare este singura corecta. administreaza un remediu pentru fiecare simptom suparator ignorand restul bolii. Astfel. Cea de-a doua va initia procesul de vindecare a primeia. PARAGRAFUL 51 Dupa ce si-au atins scopul lor curativ. adesea manifestandu-se mai grav. un remediu care produce efectul opus – contraria contraries PARAGRAFUL 59 Simptomele definitorii ale unei boli cronice n-au fost niciodata tratate in acest mod paleativ fara sa reapara dupa cateva ore. Falsa doctrina alopata nu recunoaste acest lucru. Pe scurt. in aceasta terapie fara egal nu este nevoie sa ataci violent organismul pentru a distruge o boala. nerecunoscute pana in zilele noastre. veche. diviza si potenta acesti agenti patogeni artificiali aproape la infinit.Aceasta complicatie pare sa se realizeze in asa fel incat cele doua sau mai multe boli isi impart organismul intre ele ocupand organele si sistemele pentru care au o afinitate caracteristica.

Orice agent care actioneaza asupra organismului viu modifica forta vitala intr-o masura variabila si induce modificari in starea de sanatate care persista mai mult sau mai putin – actiunea primara. PARAGRAFUL 87 Medicul trebuie sa puna intrebarile astfel incat sa nu induca raspunsul pacientului pentru a nu denatura adevarul sau a nu obtine informatii gresite. PARAGRAFUL 73 Bolile acute apar ca urmare a unei actiuni intense a unei cauze morbide asupra unui organism relativ sanatos. simturi integre. Se formeaza astfel asa numitul simptom complet. oboseala excesiva si lipsa somnului. PARAGRAFUL 91 19 . PARAGRAFUL 78 Adevaratele boli cronice naturale sunt cele care apar dintr-o miasma cronica si se agraveaza continuu daca nu sunt tratate adecvat. traumatisme. supararile si framantarile psiho-emotionale. PARAGRAFUL 75 Deteriorarea sanatatii umane prin aplicarea tratamen-tului alopat daunator este cea mai tragica si cea mai incurabila dintre toate bolile cronice. Cu cat o boala cronica este mai veche cu atat forta vitala este mai slaba si simptomele pe care le exprima pacientul sunt insidioase si greu de definit. PARAGRAFUL 81 Transmiterea treptata si dezvoltarea incredibila a acestor trei miasme de-a lungul istoriei omenirii explica nenumaratele forme de boala cronica care au aparut in prezent si care sunt din ce in ce mai greu de tratat. PARAGRAFUL 74 Bolile cronice se definesc ca stari patologice in care forta vitala se epuizeaza treptat ca urmare a actiunii continue si pe perioada mare de timp a agentilor perturbatori exteriori. PARAGRAFUL 89 Doar dupa ce pacientul a terminat de facut intreaga descriere a simptomelor medicul poate sa se foloseasca de intrebari suplimentare pentru a se clarifica. interactiunea cu temperatura exterioara. stresul. Forta vitala se straduieste sa-si opuna propria energie impotriva acestei influente.Sicoza Ele au aparut ca urmare a supresarii scabiei. sifilisului si respectiv condilomatozei. Cauze ale bolilor acute pot fi alimentare (exces sau deficit).Sifilisul . efortul fizic exagerat. PARAGRAFUL 83 Realizarea unei anamneze se face de catre medicul homeopat cu impartialitate. PARAGRAFUL 86 Medicul trebuie sa obtina descrierea amanuntita si completa a fiecarui simptom in parte.Psora . Aceasta reactie de aparare este o activitate automata – actiunea secundara. observare atenta si exactitate in inregistrarea tabloului bolii. Simptomele in bolile acute sunt puternice si bine exprimate deoarece forta vitala este puternica. agenti patogeni infectiosi. PARAGRAFUL 79 Cele trei miasme fundamentale sunt: . Intr-o boala cronica sunt afectate mai multe sisteme de organe mergandu-se pana la afectarea intregului.

Simptomele si senzatiile prezente la un pacient imediat dupa efectuarea unui tratament medicamentos nu ofera o imagine corecta a bolii. Trebuie sa se astepte cateva zile. PARAGRAFUL 94 Medicul trebuie sa analizeze cu atentie aspectele particulare ale activitatii de zi cu zi a pacientului, conditii de locuit, dieta, situatie familiala, etc. El trebuie sa afle astfel daca exista o cauza mentinatoare si sa o elimine pentru a sustine procesul de vindecare. PARAGRAFUL 96 Pacientii pot fi ipohondrii sau foarte sensibili. PARAGRAFUL 97 Exista pacienti inchisi, introvertiti care isi descriu vag simptomele sau le considera neimportante. PARAGRAFUL 98 La nevoie medicul poate sa intrebe si rudele sau apropiatii pacientului pentru informare. PARAGRAFUL 99 Anamneza este mult mai usor de facut in bolile acute si informatiile sunt mult mai clare. PARAGRAFUL 106 Medicul trebuie sa cunoasca intregul tablou patologic al fiecarui remediu pentru a putea spera ca-l va gasi cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte. PARAGRAFUL 108 Nu exista alta metoda de a stabili exact caracteristicile unui remediu decat administrandul in doze moderate la oameni sanatosi. Principiul proving-ului PARAGRAFUL 110 Se pot obtine informatii despre remedii si din toxicologie sau din descrierea unor simptome la pacienti care au ingerat accidental anumite substante toxice. PARAGRAFUL 116 Unele simptome sunt produse frecvent de medica-mente si apar la multe organisme, altele sunt produse mai putin frecvent si doar la putini oameni, iar unele sunt produse doar in foarte putine organisme. PARAGRAFUL 118 Fiecare medicament produce in corpul uman efecte specifice care nu se intalnesc la nici o alta substanta medicinala in exact acelasi mod. Principiul rezonantei Principiul individualizarii PARAGRAFUL 119 Fiecare dintre aceste substante actioneaza intr-un mod propriu, particular si produce modificari in starea de sanatate si in senzatii, astfel incat, este imposibil sa o confunzi una cu cealalta. Numai cine nu cunoaste efectele pure, pozitive ale diferitelor medicamente poate fi atat de naiv sa creada ca poate convinge pe cineva ca unul poate fi folosit in locul altuia si ca actioneaza la fel de bine in aceeasi boala. PARAGRAFUL 120 Se impune ca medicamentele de care depind viata si moartea, sanatatea si boala, sa poata fi deosebite foarte exact unele de altele si pentru aceasta trebuie stabilite influentele lor asupra oamenilor sanatosi prin experimente atente, corecte, pentru a evidential proprietatile si efectele lor autentice.

20

Principiul proving-ului PARAGRAFUL 123 Fiecare dintre aceste medicamente trebuie folosit intr-o forma complet simpla, nerafinata: - Plantele indigene – suc proaspat cu putin alcool - Plantele neindigene – pulbere sau tinctura - Saruri si gume – dizolvate in apa inainte de folosire - Plantele uscate – se face infuzie PARAGRAFUL 124 Pentru a realiza acest lucru, orice substanta medicinala trebuie folosita doar ea insasi, intr-o forma complet pura, fara sa fie amestecata cu nici o alta subtanta straina. PARAGRAFUL 125 In timpul experimentului, dieta trebuie reglementata cu atentie. Trebuie evitate substantele excitante, alcoolul, diferite alimente cu proprietati medicinale. PARAGRAFUL 126 Persoana aleasa pentru experiment trebuie, inainte de toata, sa fie de incredere si constiincioasa. In timpul experimentului trebuie sa evite orice suprasolicitare a trupului si a mintii si orice excese si pasiuni perturbatoare. Trebuie sa fie doritoare sa observe si sa noteze cu cea mai mare atentie, sa fie sanatoasa fizic si inteligenta pentru a putea numi si descrie senzatiile sale cat mai clar posibil. PARAGRAFUL 127 Medicamentele trebuie experimentate pe barbati si pe femei pentru a scoate in evidenta modificarile caracteristice fiecarui sex in parte. PARAGRAFUL 128 In prezent, cea mai buna metoda de a investiga proprietatile medicinale ale substantelor este administrarea pe stomacul gol timp de cateva zile a potentei 30c. PARAGRAFUL 133 Pentru a defini cu precizie un simptom particular este util si chiar necesar ca in momentul aparitiei lui, subiectul sa se plaseze in circumstante variate si sa observe daca el creste, descreste sau dispare. PARAGRAFUL 135 Imaginea de ansamblu a simptomelor bolii pe care un medicament le poate produce devine completa numai dupa multe observatii facute pe multe persoane corespunzatoare de ambele sexe si constitutii variate. PARAGRAFUL 141 Dintre toate proving-urile efectuate cele mai bune vor fi intotdeauna cele pe care medicul sanatos, fara prejudecati, constiincios si sensibil le face pe propria lui persoana, cu toate precautiile si grija pe care le-am mentionat. Astfel de observatii remarcabile asupra lui insusi il conduc la intelegerea propriilor senzatii, a modului de gandire si de simtire (cunoaste-te pe tine insuti…).Mai mult, acest proces il transforma intr-un fin observatory PARAGRAFUL 143 Toate informatiile adunate despre toate remediile experimentate alcatuiesc materia medica. PARAGRAFUL 144 Orice banuiala sau lucru inventat trebuie complet eliminat dintr-o astfel de materia medica. Totul trebuie sa fie doar limbajul pur al naturii, investigat cu atentie si onestitate.

21

ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer Fiinţa umanǎ este un sistem integrat acţionând tot timpul prin trei niveluri distincte: mental, emoţional şi fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emoţional. Din momentul naşterii fiinţa umanǎ trǎieşte într-o continuǎ dinamicǎ cu mediul, care îi afecteazǎ organismul în diferite moduri şi este deci obligat sǎ se adapteze continuu în vederea obţinerii unui echilibru dinamic. Nivelurile mental, emoţional şi fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o permanentǎ interacţiune. Gradul de sǎnǎtate sau de boalǎ al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Existǎ o ierarhizare şi în cadrul acestor trei niveluri de bazǎ . Planul mental este vǎzut ca fiind cel mai central, cel mai întai ierarhic pentru cǎ pe acest nivel existǎ funcţiile cruciale exprimǎrii individului. Planul fizic, deşi important, este totuşi listat ca cel mai periferic sau mai puţin semnificativ în aceastǎ ierarhie. În interiorul fiecǎrui plan existǎ o ierarhie a funcţiilor individuale. În cazul unui stimul morbid, mecanismul de apǎrare al organismului creeazǎ cea mai bunǎ apǎrare posibilǎ la un anumit moment încercând întotdeauna sǎ limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce înţelegem însǎ prin mecanism de apǎrare al organismului voi încerca sǎ clarific mai departe. Aceastǎ noţiune destul de vagǎ la prima vedere are o expresie bine cunoscutǎ la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar, endocrin şi nervos. Dar existǎ o expresie a mecanismului de apǎrare atât la nivel emoţional, cât şi la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care funcţioneazǎ unitar şi coerent apǎrând organismul în cea mai bunǎ manierǎ posibilǎ şi în orice moment. Funcţia mecanismului de apǎrare este sǎ protejeze regiunile interne cât şi pe cele psihice înalte şi spirituale ale organismului. Acest mecanism de apararare face parte dintr-o structurǎ energeticǎ a organismului, un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopaţi au denumit-o, în mod arbitrar “forţa vitalǎ”. În paragraful 9 din Organon, Hahneman referindu-se la acestǎ forţǎ vitalǎ, afirmǎ cǎ dinamismul (energia) care animǎ corpul material (sau anatomic) coordoneazǎ toate funcţiile vitale şi pǎrţile organismului şi le menţine într-o admirabilǎ armonie astfel încât mintea sǎ poatǎ acţiona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenţei. Corpul omenesc fǎrǎ aceastǎ structurǎ numitǎ forţǎ vitalǎ nu poate avea senzaţii, funcţii şi nu se poate autoconserva. Ea rǎspunde de senzaţii, de realizarea funcţiilor vitale vieţii şi animǎ organismul material atât în starea de sǎnǎtate cât şi în cea de boalǎ (paragraful 10 Organon). Cu alte cuvinte, ea direcţioneazǎ toate aspectele vieţii organismului: se adapteazǎ la influenţele mediului, animǎ viaţa emoţionalǎ a individului, îi conferǎ gânduri şi creativitǎţi şi îl conduce la inspiraţia spiritualǎ (Vithoulkas, Ştiinţa Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceastǎ forţǎ vitalǎ foloseşte expresia “inteligenţǎ formativǎ”, inteligenţǎ care este supusǎ schimbǎrilor, pǎtrunzând în substanţa materialǎ, fǎrǎ a o înlocui, creând ordine în corp, aparţinând domeniului calitǎţii mai degrabǎ decât celui al cantitǎţii, fiind adaptabilǎ şi constructivǎ. Una dintre expresiile frecvent folosite în legǎturǎ cu forţa vitalǎ este aceea de dinamism. Pentru înţelegerea acestui concept va trebui sǎ apelǎm la cunoştinţele de fizicǎ modernǎ, mai ales cele legate de teoria câmpului, teoria cuanticǎ şi teoria relativitǎţilor. Lumea mecanicistǎ clasicǎ a fost bazatǎ pe noţiunea particulelor solide indestructibile care se

22

mişcǎ în vid. Fizica modernǎ a adus o revizuire radicalǎ a acestei imagini. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide şi spaţiul înconjurǎtor este complet depǎşit. Câmpul cuantic este vǎzut ca o entitate fizicǎ fundamentalǎ, un mediu continuu care este prezent peste tot în spaţiu. Particulele sunt mai degrabǎ condensǎri locale ale câmpului, concentrǎri ale energiei, care vin şi pleacǎ, deci nu îşi pierd caracterul lor individual şi se dizolvǎ în câmpul înconjurǎtor. Deci materia este constituitǎ din regiuni de spaţiu în care câmpul este extrem de intens. Ca urmare se schimbǎ complet aspectul realitǎţii. Adicǎ materia şi energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabilǎ. Forţa vitalǎ este o structurǎ a organismului dotatǎ cu inteligenţǎ care animǎ organismul omenesc şi poate fi asimilatǎ cu un câmp analog celui electromagnetic. Materia şi energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în interrelaţie cu particulele care se influenţeazǎ unele cu altele prin schimbǎri şi mişcare. Aceste relaţii sunt definibile prin oscilaţii şi relaţii. Din punct de vedere al unui observator extern mişcarea particulelor poate fi descrisǎ ca o undǎ. Viteza de propagare a acestor unde este dependentǎ de tipul de substanţǎ în care se deplaseazǎ. Existǎ 3 parametrii care definesc forma undei: 1. frecvenţa, mǎsuratǎ în cicli/secundǎ 2. lungimea de undǎ 3. amplitudinea în unitǎţi de forţǎ Frecvenţa vibraţiei este descrisǎ ca numǎr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecvenţǎ a vibraţiei este înţeles imediat dacǎ ne gândim la notele muzicale. Amplitudinea este o mǎsurǎ a forţei efective care este conţinutǎ în undǎ. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât forţa conţinutǎ în undǎ este mai mare. Considerând forţa vitalǎ a organismului uman în termeni de vibraţii electrodinamice, aceasta la rândul ei poate fi caracterizatǎ de o frecvenţǎ vibratorie şi de o anumitǎ amplitudine. Fiind un sistem atât de complex, vibraţia rezultatǎ se modificǎ în timp ca frecvenţǎ şi amplitudine în interrelaţie cu mediul înconjurǎtor. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeazǎ legilor şi principiilor care se aplicǎ tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanţei, armoniei, reîntǎririi şi interferenţei. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o abatere a frecvenţei de vibraţie a planului dinamic. Pânǎ la un anumit prag al forţei stimulului, forţa vitalǎ poate face faţǎ acestor stimuli fǎrǎ modificǎri vizibile. Peste acest prag, care este strict individual, forţa vitalǎ sau planul dinamic prin componenta sa numitǎ mecanism de apǎrare, va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale unuia dintre cele trei niveluri. În paragraful 11 din Organon, Hahneman menţioneazǎ cǎ atunci când o persoanǎ se îmbolnǎveşte, forţa vitalǎ prezentǎ peste tot în corp este în mod fundamental perturbatǎ de influenţa dinamicǎ a unui agent nociv; aceasta duce la apariţia simptomelor dezagreabile cu apariţia unor procese injurioase pe care le numim boli. Pentru a se produce o modificare în frecvenţa de vibraţie a forţei vitale, trebuie ca dinamismul agentului patogen sǎ aibǎ o frecvenţǎ de vibraţie corespunzǎtoare cu a organismului, şi totodatǎ sǎ fie depǎşitǎ o anumitǎ “amplitudine prag”. Interacţiunea cu forţa vitalǎ va duce la o modificare a frecvenţei acesteia ceea ce duce şi la modificarea susceptibilitǎţii organismului, adicǎ aceeaşi forţǎ vitalǎ nu va mai putea interacţiona (ca

23

S-a observat în anumite clinici de psihiatrie cǎ bolnavii care fǎceau boli acute (gripe. Asemenea influenţe benefice pot sǎ aparǎ virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea cazurilor se produc accidental pentru cǎ nu sunt respectate principiile prin care frecvenţa de rezonanţǎ a agentului terapeutic sǎ se potriveascǎ cu cea a bolii. iniţial agravarea.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dupǎ supresia timp de ani a scurgeril or vaginale). o depresie.nivel energetic vibratoriu) cu agenţi patogeni care au aceeaşi frecvenţǎ vibratorie cu cea a primului stimul. va prefera în mǎsura în care este posibil (depinzând şi de susceptibilitatea înnǎscutǎ) sǎ manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. stare de anxietate). Ca urmare cooperearea cu forţa vitalǎ. o epidemie de gripǎ sau o suprasolicitare mentalǎ. Deci. concentrare). Dacǎ prin metode supresive (ce nu cresc frecvenţa de vibraţie a organismului) forţei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). pacienţii cu SIDA sunt imuni la infecţii gonococice. Forţa vitalǎ care are însǎ calitatea de inteligenţǎ va prefera sǎ producǎ simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Un efect similar de coborâre a frecvenţei vibratorii îl poate avea o intervenţie terapeuticǎ supresivǎ. fie este prea sǎnǎtoasǎ cu o frecvenţǎ a vibraţiei superioarǎ. De exemplu. cu cât o persoanǎ este mai psihoticǎ cu atât este mai puţin posibil sǎ facǎ o boalǎ acutǎ. sau pacienţii cu psihoze nu fac gripǎ decât foarte rar. pneumonii) aveau o luciditate mentalǎ foarte bunǎ care dispǎrea imediat ce se vindeca boala acutǎ. adicǎ la nivelul pielii sau mucoaselor. va duce implicit la întǎrirea ei ca modificare a frecvenţei ei vibratorii. cu condiţia ca organismul sǎ fie susceptibil la frecvenţa vibratorie a stimulului. Totalitatea acestor simptome reprezintǎ cea mai bunǎ soluţie pentru organism pe care forţa vitalǎ le-a putut manifesta în direcţia echilibrǎrii agresiunii. Stimulul poate fi un şoc emoţional. Cooperarea se face în homeopatie prin înţelegerea totalitǎţii simptomelor şi administrarea unei substanţe sau remediu care produce la un organism sǎnǎtos aceleaşi simptome. vor fi împinse manifestǎrile cǎtre un nivel mai . Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvatǎ. cu creşterea ulterioarǎ a frecvenţei de vibraţie şi dispariţia simptomelor şi implicit a bolii. Este ca o cetate asediatǎ care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic nivel de apǎrare. fie emoţional. cu înce rcarea ei de echilibrare. Deci o persoanǎ de pe un anumit nivel nu va face o anumitǎ boalǎ fie pentru cǎ este prea bolnavǎ. Dacǎ stimulul este suficient de puternic forţa vitalǎ va duce la apariţia simptomelor ca mecanism de echilibrare. Ca urmare infectarea cu un anumit virus fereşte de infectarea cu virusuri similare. având o frecvenţǎ a vibraţiei corespunzǎtoare unor nivele mai profunde de rezonanţǎ. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenţei actuale de vibraţie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale. fie mental (tulburuǎri de memorie. fie fizic (un organ mai important . Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face stǎri patologice corespunzǎtoare unui al t nivel energetic. Medicul homeopat va deduce nivelul forţei de vibraţie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezintǎ pacientul. (antibioterapie). 24 . Principiul rezonanţei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de bazǎ (vibratoriu) la un anumit moment. adicǎ are aceeaşi frecvenţǎ vibratorie. fie emoţional (o fobie. fie mental. Însǎ poate duce prin modificarea frecvenţei vibratorii a forţei vitale la posibila suprainfectare cu fungi care au frecvenţe vibratorii mai joase. Un şoc sau stimul poate acţiona fie fizic.

c.(frig umed).. care confera unui simptom. Glon. nux v. Natr. nitri ac..ph. carb. brom..c.. ALTERNANTE. Hep. ant. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice..phos.. Nux v.. agar. Psor.. aplicatii locale.. Frig : Acon. iod.Carbo v. melilot.t..(furtuna).(umeda).. hep. Rhus tox. caps. Phos. Puls.cr... Dulc.s.. Caust.. Natr. Aran. ruta.c... phyt. hydroph..fl.b.. lues..t. Caust...phos. Apropierea furtunii : agar. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. (cald umed).fl. Aur.. Rhus tox.. sil....c... Lach. thuya Uscaciune : alum. kali br. bov... bell.m.(uscat). Lach. lept. sulph Luna in descrestere : dulc. bry..ph.. Iod. gels... natr.(umed)..cr. Rhod. Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat... Lach.(umed).... calc. calc. de ritm. Gels. mez... Luna in crestere : arn.. carbo veg. Rhus tox. Vreme Schimbare : Bry.u. Kali c... Merc...c.Th. ip... Camph.. spongia Temperatura Cald : ant. Ran. sep. Sulph. Dulc.c. clem.r.. sars. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.... led. Psor. Natr. lil. Rhod. gnaph..c. sep. sec. natr.. magn...(umiditate). puls.c. calc. sil...b. Natr... puls. Phos.c.. banal prin el insusi. Calc.. Luna plina : Calc. m. Natr.(umed). Nux m. Nux v. Spig.(umiditate). Cham. Ant.(umed). fizice. Merc.. coff.... Sep.mur..s. alum. (cald dupa frig)..t.c... ambianta.sil. Ars... Rhod. Dulc.. mang..c.. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. Calc....(umiditate). In timpul furtunii : natr.natr.. Calc.phos.MODALITATI...mang.sat. pozitie.. Mag. bar.. sec. phos. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. Nux m.. Anotimp Primavara : ant. form.s. aporturi alimentare.. Iod..(umed).(umed). miscare......... Hep s.. mang. formica r. Nux m. natr.s kali c..(umed). Natr..c. (umiditate). alum.(uscat). lues.. psor.. (caderea zapezii)... thuya Lumina lunii : Antim..sulph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant. lach. sep.. Rece : Acon.s. nux v.. sep. sulph. Lues. caracteristica individuala. Rhod. ammon.m.. Luna noua : alum... CONCOMITENTE . 25 . (uscat). bell. petr..er. bar... kali bi... (ploaie). Sil. puls. All. Rhod... Dulc.. dros. sulph. Rhod.(umiditate).ph... Calda : Aloe (umeda). merc. crot. ran. urt..c. calc. Apis. Calc. sil.. Rhus tox. Puls. Rumex.. con.(umed) Zapada : Calc. Magn. Sil. colch. croc... Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon.(umiditate).Gels. colch.. croc... agravari si ameliorari..Dr Doina Pavlovschi Modalitatile sunt calitati ale simptomelor.

.. Ther...m.. Calc... Nux v... Obiecte stralucitoare : bell. Bauturi reci : Ars. Opium.. Staph.. Anac. Nux v.i.. kali ph. sulph.. dig... calc... Ther. hell. Ign. Coff. china. natr..... Sel..ac. hydroph.. phos. lil. Strada : chenop.. carbo v. thuya Gandind la raul sau : bar..... Gels. ver..ac. merc...n..c. Lyc. Legume : bry. puls.. canth..t. Ox. cycl. Natr. Kali bi. arn... Puls. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. Staph. Stram. fluoric ac. Alimente si bauturi Unt : carbo v....m. Sulph.. fluoric ac. ox..n. Bauturi calde : bry. Euph..c. hyosc..s. Thuya Vin : Ant. ver. Ceai : Ab.. bor.c... spig... Sel... sulph. Gels. Nux v.. kali bi.. Patiserii : Carbo v. China.n.alb Grasimi : Carbo v.. cupr... Puls..a. sil. arg. apis. Condimente : Nux v. ther.. phos.. lues. Rhus tox.s..c. brom. Calc.m. nux v... Puls. Ran. hep..... Sab. Veratr. ant. lach. Petr.c. Hep.. coff. puls.. Mirosuri violente : Bell. hyosc.. Lach. Hydroph.. Colch...c. ipeca. gels.. kali c.. Nux v.. ham. sab.. Nux v. Tutun : bell. Cham.c. Cartofi : Alum.... Singuratatea : Ign. puls.. Cafea : cann. Presiune : apis.c..b. Frica : Acon. lyc. Nux v. Alimente : Ars.... oxl. sang. Tar... Muzica : Graph. Stram. cocc..t. Lach. Puls. Helon. Sulph. Intuneric : ars. Alcool : Ars. Spig. Emotie : acon.. dulc. Varza : Bry.a......phos.. nux v..m. Ign.. Oua : ferr.. lil.or. med. nux v. bry.. kali m. Toamna : China. natr. lach.. kali c.. op.c.. caust. ars. canth. Conditii senzoriale Miros . arn. sil... Efort mintal : Agar. Natr.. croton t.. Cham...h..m. cycl.m.. sab. China.. canth. magn.. Natr... Flori : graph. Auz : Zgomot : asar. cham.Vara : cina. Coloc. bry. Nux v..m..... glon.. Dupa amiaza : bell.ac. colch. Staph. Bell.s. phos...... bell. gels.c.ac. Col.. sabad..... Conditii psihologice Necaz : Ign.ac.. Nitri ac. Bere : Kali bi..v.t. phos.n. Nux v. tub.alb. Stram. cann. Petr. Ign. arg. Lyc. spig. Cocc. Sep. china.ac. Phos... Consolare : hell. Puls.. spongia Bauturi acide : Ant...... sep. Fluoric ac... spig... lyc.. Iarna : aur. Tact : Soc : Bell.ac.. ipeca....... Natr. Lapte : Aethusa.. glon... Lyc. carbo v..t.. kali bi... Apa : cant. hydroph. natr. Hep.... carb. Lach. Dulciuri : Arg... calc. kali m. Cic. Bry. Furie : Bry... sulph. Fructe : Ars.. merc. Ign. merc....... Ign.. lyc... Ver... sep. Contact : acon.. stan. lyc..i... Nux v. sep. gels... kali bi.. sel. ign... Phos. Puls. Psor.. Vaz : Lumina : Bell. Calc... thuya 26 . Nux v.. Stram. lyc. ant. cycl. Nux v... tarax.c.

lil. calad... phos. Lues.... cactus..s. plat. bry. Sulph. Cocc.fl.m.. Kali phos. Dupa somn : apis. natr.. hyosc. berb. hep.. nitri ac..... calc. Spig. Sulph..m.. Bell.. Cocc. dulc. zinc. Ora 5 : Aloe. Aur. coloc.... zinc..c. glon... phyt.. Noaptea : acon.. Phos. chel. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil. rhod.phos. rum.. Urcand scarile : cact.s.. Moschus. sil.. sel.ac.. merc. ferr. kalmia. ran... berb. Ars. nitri ac. Ora 4-6 : Ferrum m. Ora 10 : Natr...... lyc. Phos... hep.t... puls....b. sel. China. Generalitati Inghitind : bell. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum. Ortostatism : aesc.. Ars. puls... kali c.m.. gnaph.... calc. Glon.. Culcat pe partea dreapta : arg. glon.ph.. Intorcandu-se in pat : con. Ferr. Culcat cu capul jos : Ars. sep. phys. Ora 8 : eup.. samb... hydroph. Sep. op.s.p. Cham.m.. magn. Nux v. Culcat pe partea stanga : bar.. plumb.. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot..... stannum Ridicandu-se : Aconitum. nux v. tab. Sulph. Ora 17-21 : hell. gels.. hep. rum.. sep.Seara : acon.. sulph. rum.. Sulphur. 27 ... sep. Sab.ac... sulph. Aloe. Led.m. Baie rece : Ant..m. borax.. lach. calc... caust. Phos... diosc.....s. thuya In repaos : arn. puls. Mergand cu masina : arg. berb.... cham. Merc. colch. Bry. Ora 6 : rhus tox.c. Rhus tox..t. Nux v. stan... Ora 4 : Thuya. cedr. mang... Kreos. merc. cycl.c.. colch.. bapt. Merc.. pod. cean. coff. cham. Pod. cycl.. merc.. apoc.. Puls. Aplecandu-se : ammon. Band : canth.. Ars... con. puls. stan.. tar. sep.c. colch. Ora 7 : pod. sang. kali c. spongia.. Lyc. Lil.....c.. alum. phos. Act sexual : Agar...t. lues. naja.ph. Sulphur In miscare : Aesc. Bry. natr... dig..... spongia Ora 1-3 : Ars..... grin. eup.. phos... Puls. nux. hyosc.. kreos. Lyc.c.. Card.. tub.... naja. spig. Ora 2-4 : Kali c. ferr... Coborand : Borax. rhus tox.. sulph.. rhus tox. ferr. cocc..h.. naja.c.....ph.. rhus tox. cycl. Petr. Rhus tox... Ora 3 : ammon..m. coff.. dulc. calc. Ars... Spig. Culcat : Ars..... samb. Magn. Kreos.m. China. hyosc. Kali c. hell... lach.. iod. La dentitie : Aeth...m Ora 11 : Ign.... Culcat pe partea dureroasa : acon. magn. plat... Lach. Bell. plumb... glon.. diosc. con.... phyt.. mez. dig.c.n.. sil.

rac..s. bell. Phyt. china.. biiod... Ant.t.. Psor. form... cham..protoiod. lyc.h. lyc. Menstra : Inainte : con. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. merc.s. col. nux v....a.... natr.fl. spongia Uscaciune : amm..c. col. ver.. bor. Ars.a. Pod. plumb.h.. Caust. Narcotice : cham. Merc. Nux v.r..... sep. phyt.. Zincum Dupa : Bor.. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis. lept. ther.. carb... Tutun : ascl.. sulphur Temperatura Cald : act. lob. Tar. Dela stanga la dreapta : Lach.. natr. aran.. Rhus tox. ferr. hep.ph. sel.. ant... vib. con...... Lyc.m..... La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria.ph. Rhus tox..c. Nux v... Magn.. Calc... pic.. cedr...ph. bell. Hyosc.s.r.. cedr...c. In timpul : Act...r. Phyt. stan. nux v. La 3 saptamani : Magnesia carb...... natr. equis.d. Kali c. bor.. Puls. Dulc... cocc.. stan. Mang.. nux v... lil. kreos. cham. Kreos. Mag.c.. tril....s.. Lach. Stanga : arg.. Graph.. cham.......n.... ip. mag. stroph.. ver Frig : all.. sulph.a. Vaccinare : Silcea.c. ox. aloe.. Iris v. sil. La 2 zile : alum. Sang...... kali c.. Nux v.c. calc. China.... Sulph.. rum.ac. phos... ammon..tox.. Plumb.ph.c. ver. Presiune : Arg.d. sang.ac.cr. dulc. natr... Nux v... Led. natr. Mag. Puls. bry. op. Spig. Dela dreapta la stanga : Lyc... Lach. phos.. Sil. Camphora.. Berb. ascl. cic.. thuya Vorbind : Arg. bor...Spalandu-se : ammon.p. plat.h. Graph..ph. Merc.. Transpiratie : Bell. Ign. Sulph. Chel. Merc. Sec. gels. Caust. arg.v.. med.c. crotal.. sab. par.. calc.c. ver. Hep. phos. op. Cean.. Tact : La frictie : canth.q. natr.t.... cocc. glon.. Anual : ars.. Periodicitate La aceeasi ora : aran.. Thuya Varsaturi : aethusa..... sep. Asterias. stram..s. Bry... Psor. Kali c.. ant. rhus.. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom. mag.... Cedron Zilnic : Natr m.cr. lac c.. for. Natr. Thuya...n. Lyc.... Sulphur Dupa ce mananca : aloe.. China.. brom... vib. bell. con... form.s. calc. ign.c.. Nux v. staph. Lach. 28 . Nux m...ph.. ars. tarent.n.... Ars. Hep.. Collins....r.. Pall. Ars..c..ac. Iod. cocc. sep. mang. nitri ac.... calc... podo..s. apoc..n...t.. caust. lil. Dulc. coff. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. chel. naja. Apis...... amm..

... ign. canth.... Zincum 29 .... Natr. Thuya In miscare : abrot... sab. In masina : brom. Diosc. lept. natr. Chim. Phos. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep.Vaz : Lumina : stram. kali br.. Rhus tox.. tar... coff.ph. natr.. Ferr. Helonias... rheum. clem.. ant.fl... carbo v.b. sep. hyosc.. Luesinum Dimineata : collinsonia Seara : anac.. Gnaph.....m. magn.. dros. equis.. con.t. Natr. mag... Lach. Bry. iris v.... Lycopodium.m..m. Spigelia Conditii orare Ziua : apis.ph. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars.. Sulph. moschus. merc.. Cham. Aplicatii calde : Ars.. Pall. spig.. ferr. In repaos : acon.b. diosc. Oxalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism. cycl... Intuneric : Bell. rhod. calc. rum. mur. ran.. stan. Glon. Glon.. all. Sang. nux v.. euphr. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon. Pozitie si miscare Asezat : ant.h.. bar... Ptel. Culcat : acon. calc.... card... arn.... thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell..m.. lyc.. Alimente si bauturi Acide : ptelea.. colch. calc. bry.. ruta.t.... Colch. calc. plat. ver. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. Apis. cact. Mang..m.. samb... Kali c.. Culcat pe partea dureroasa : amm.. colch.. Puls. bov... Med. bor.or. rhus tox. Lyc. Magn..c. Tab. dig... natr. Culcat pe burta : amm. bism...ph.. sabadilla Reci : Bryonia. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant. Col.. fluoric ac. fluo... gels... Causticum. Indoit : china. card.ac. Kali c.ph. samb. sanguinaria Calde : alumina.c. con.....c.. sepia Aplicatii reci : Apis.Bry..c. graph. lil..ac... phos...cr. Ortostatism : ars. Gels... sang.s. bell... Schimbarea pozitiei : Ars...ac... Col. ran.. natr.c. Puls.m.. phos. lob..t.... Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s.. Phos..t. Conditii psihologice Consolare : hell. sulph. cocc.sars... Ledum.. Bry. dulc... Lyc..c. Pod. Stram.or.m. Mag.. Trill... kali c..c. Ignatia..fl. Kali c.. Culcat pe partea stanga : lil.... sang.c.. Nux v.c. lith. Rhus tox. Aplecat inainte : ascl. Distractie : calc..p... Sepia. chion.c. Phos. gels. iod. merc. Puls. Puls. anac. nux v.a.

.or. ver. Totalitatea se refera la tabloul 30 . Sunt simptomele particulare. Tar. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum... Astm si guta : Lycopodium.... Mictiune abundenta : Gels.r.. uran. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. sep.v. care exista sau se petrec impreuna. Graph.t.n. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie. Dupa B. ALTERNANTE MORBIDE Astm si eruptii : Caladium. spongia. ciudate despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz.. cham. Petr.... Psor. senzatie si modalitati. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Ign. Arg. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Chel..c. calc. Iod. In timpul menstrei : Lachesis. Hyosc..n.. Ign.. alum. Evantai : arg. Mancand : act... lachesis Fumand : aran.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare.. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. printre care “Therapeutic Pocket Book” .cub.. pentru ele trebuie gasit remediul similimum”. hep. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act..c. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. Carbo v.... Herpes si diaree : Rhus tox. sunt baza prescriptiei homeopatice. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. Rhus tox... Croc. Phos.d.rac. bry. Lil.ac. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. lith. cic.. Anac. Zincum Transpiratie : acon.....n. proeminente.t. Naja. rhus tox.m..s. care nu sunt alese aleatoriu. Carbo v.Eructatie : ant. natr.. kali c. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. caps...a.. kali phos. primele legate direct de acuze.. natr. oxal.

Caust. Boenninghausen’s Therapeutic Book. Hahnemann : “de acum. care. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga.. Nitri ac... Sil. Rhus tox. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. emotie. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. Staph. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. pot lua forma celorlalte trei elemente. Kali c.La acestea B.. Bry.. adauga simptomele concomitente.. Puls.. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. vreme umeda. cel care vindeca. vorbit. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere.. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. B.& Wilson A. noaptea si ameliorat de frictie locala. Sulphur. Merc. adica factorul de diferentiere. emotie. Spig. bufeu de caldura la cap.. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Introduction by Roberts H. Sep. Phos.. Este agravat de atingere. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. vreme umeda. un spasm cam la 5 minute interval.c. 31 .simptomatic manifest in prezent. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma.. transpiratie in partea superioara a corpului. De atunci au aparut crizele care s-au indesit in timp. Pacientul a primit Sulphur 1M. vorbit. Calc. maxilar superior. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros..F..China. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. de altfel. Nux v. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”.. noaptea. BIBLIOGRAFIE Allen T. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. obraji. simptomele concomitente avand mare rol in decizie.. secretie otica.

imp. . In acest fel. 32 .intro-extrovertit.Dr.2.dacă e în şorţ şi miroase (Sulphur) . nerăbdător – Nux-v).dacă e curat îmbrăcat. .1. C. Motto: .S. 90% din succes este dat de anamneză. în acest mod oferindu-ne informaţia necesară pentru o bună prescripţie. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Niciodată nu sunt 2 cazuri identice. . Despre pacient . sau să conteste remediul primit.Observarea pacientului începe din sala de aşteptare şi se continuă în timpul anamnezei. nu prin anamneză.te roagă să iei pe altul mai grav înainte – Staph – se simte mai prejos.reacţia la întârziere (iritabil. Anamneza se studiaza sub 2 aspecte: Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta A. medicul homeopat urmăreşte să stabilească diferenţele dintre pacientul respectiv si toţi ceilalţi pacienţi care au acelaşi dg. puteţi învăţa ceva din modul în care acesta stabileşte programarea (de ex. de boală. . . meticulos şi cu unghii îngrijite (Na-Mur. sunt simptomele luate prin observaţie. Empatie – capacitatea de a ne pune în pielea pacientului şi de “înţelegere a problemelor pacientului”.“Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica” . . Nat-m .CONSULTATIA HOMEOPATICA . B. Despre sala de aşteptare şi interiorul cabinetului O sală de aşteptare prietenoasă poate linişti pacientul.poziţia faţă de birou dacă stă aproape de birou (Phos. Schmidt De asemenea. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume.F. . .Uneori. voce joasă. . Calităţile medicului homeopat: . estetic) poate avea acelaşi efect.cei care au citit multă homeopatie pot să nu-ţi spună ce e mai important. Ars). Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. Un interior plăcut al cabinetului (un decor armonios. anumiţi pacienţi vor o programare urgentă.Dr Adrian Dumitrescu anamneza homeopată şi importanţa ei în alegerea remediului corect. atitudinea medicului trebuie sa-l încurajeze pe pacient să vorbescă liber. Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . Lyc) dacă stă departe: Kalium Carbonicum. anxios. Diferenta dintre consultatia alopatica si cea homeopatica Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boală. Homeopatul trebuie să aiba o minte “fără prejudecăţi”. “chiar astăzi dacă se poate”). Indiferent de ce natură ar fi aceste probleme. P. se lasă umilit.felul în care se prezintă: ezitant. mână moale – lipsă încredere în sine.

senzaţia: ca un ciocan. pulsatilă. . şoc emoţional): a divorţat? a pierdut slujba? (remedii pentru necaz: Na-m. eczeme Extremităţi – articulaţii.te pot flata (Mind-flatering = Lycopodium) .familiaritatea cu care te abordează unii (affectionate.Unde? = localizare: stg-dr.Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul . frontală cu iradiere spre vertex. intensitatea.. . începe “anamneza dirijată” de întrebările homeopatului Schema anamnezei dirijate . dar mai puţin severe? Ex: vine pentru depresie dar mai are şi migrene. intensitate: scară de la 1 la 10 de ex. arzătoare. la care se raspunde prin da sau nu . Se poate remarca astfel succesiunea unor remedii de care ar fi beneficiat pacientul. Regiunea lombară Piele – erupţii. articulare regiunea cervicală. vrei să scapi de el – vrei să te apropii de pacient – totul e în rezonanţă cu patologia lui.mă numesc John Smith.când insistă pe ceva anume care lui i se pare mai important (ex: are poliartrită dar se plânge de oboseală – află modalităţile oboselii). Din acest moment nu mai depindeţi numai de ce zice pacientul. ca un cui. C. fără a fi intrerupt deloc. . Stomac – abdomen – constipaţie -diaree Scrieţi şi cât de severe sunt (contează frecvenţa. Staph. Caust). B. Ce alte simptome majore mai există. 33 . Ce ne interesează când repertorizăm un simptom (când este complet un simptom?) De ex: migrene de 4 ani: Simptom complet: . Ce l-a adus la consultaţie? Ce-l deranjează cel mai mult? Acestea sunt simptomele majore patologice. Prima parte a anamnezei .cuprinde mai multe intrebari .Pacientul este lăsat să vorbească liber despre suferinţa lui. vertex. îl ghidaţi cu întrebări pentru simptomele patologice: ex: cap – migrene faţă – dureri dentare.Cum? = caracterul durerii. claritatea). am 34 de ani şi 4 luni – conştiincios faţă de amănunte. . . extensia – iradierea durerii: ex.Trebuie evitate intrebarile directe. .Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative .După ce “anamneza spontană” a luat sfarşit.De ce? = cauza stimulatorie primară (traum.vezi ce-ţi transmite: te irită.Percepere expresie pacient şi traducerea în limbaj de repertoar. Simptome patologice majore. . te face să plângi. frontal. de ex: Ign – Nat-mur. minore şi analiza pe sisteme: A. .Se respecta principiul intrebarilor deschise 1. Când au început? Dacă sunt vechi de ani de zile să întrebăm dacă sunt la fel sau diferite acum faţă de momentul debutului. occiput.Percepere rapidă a cazului. explozivă. familiarity).

Are un partener? Este căsătorit. migrene cu modificări ale vederii. ulterior aproape zilnic = a părut o altă situaţie stresantă (ex. la fiecare 2 zile. După simptomele patologice. Menstruaţie: . after . Dacă au avut un deces în familie când erau copii? (moartea unui părinte).La ce vârstă a început? (Na-mur. periodicitate: în fiecare weekend. Mag-c (s-a simţit ca un orfan de atunci) sunt remedii ce caută dragostea tot restul vieţii lor.Cu ce? = concomitenţe.. . tbc în familie – se transmite o predispoziţie care poate fi prevenită homeopat.Cât durează? . Sil. moment al zilei: dimineaţă. migrenă cu senzaţie de foame. Nit-ac.dacă îsi schimbă locul . . . diabet. Tuberculinum.Cistite? Multe femei suferă de cistita lunii de miere: BLADDER . Chirurgie (APP) – operaţii suferite Amigdalectomie: amigdale foarte mari: Calc-c. Ignaţia.INFLAMMATION . after .Dacă a venit si vine la intervale fixe? Pulsatilla are ciclu neregulat (vine o lună şi nu mai vine 2-3 luni).Cât sângerează (cantitate)? Există cheaguri? Ce culoare are sângerarea? .new sexual relationship. infecţie tratată cu AB) care a < migrena.coition. . Bar-c începe la 15 ani) .dacă debutul e brusc sau insidios. dacă este femeie e momentul să întrebaţi de 2. naşteri? Alte patologii genitale? . rinită alergică sau dermatită atopică e interesant de aflat dacă există o predispoziţie genetică.INFLAMMATION .coition.first intercourse: Staphysagria. . Dacă face cistite recurente. astm bronşic. Kali-c. Merc 4. Nat-mur.Dacă a avut avorturi. Agraphis Nutans Fistule rectale: Sulphur. since 3. Dacă au existat cazuri de: cancer.Ce? Modalităti: Factori sau fenomene care duc la < > Ex: Phos e friguros dar se > la băuturi reci în ceea ce priveşte stomacul Ne mai interesează . divorţat? Locuieşte singur sau împreună cu alţii? Are copii? Iubeşte persoane de acelaşi sex? 34 .Când? = timp. ora 11.dacă creşte gradat/ încetează brusc sau scade gradat. apariţia de zgomote în urechi. Sfera mental emoţională: A Ce tip de relaţii are persoana? Ex: este important de ştiut care este situaţia familială a pacientului. de ce aţi venit după 4 ani la medic? frecvenţă: iniţial o dată/lună. 5. AHC – istoric familial Ex: dacă vine pentru migrene. asocieri: de ex: în timpul menstrei (după sau înainte). necăsătorit. poate că ar trebui să facă un tratament şi soţul care o infectează continuu (Med): BLADDER . Baryta-c Vegetaţii adenoide: Thuja.Dacă există simptome înainte de menstruaţie? .

vrea prieteni ca să fie consolat. Dacă cineva le face ceva rău (te jigneşte. de asemenea. . G. . curaţi şi ordonaţi. Staph (se lasă umilită). .iese la plimbare? (Ign. B.Vorbeşte cu cineva – despre problemă (Phos. Puls. F. Cât de uşor plâng? Dacă răspund afirmativ întrebi când au plâns ultima dată? Puls plânge f. Staph). Lach le e frică că celălalt se va duce să spună mai departe.Lui Nux-v îi e frică să nu-şi piardă controlul – e f. D. Nitric-ac (e un mare ranchiunos – ani de zile). Uneori au o presiune la nivelul pieptului = echivalentul nodului în gât. Ars). Sep. Ign şi Nat-mur din cauza traumei de a fi fost respinşi nu pot intra în altă relaţie uşor.Lui Calc. Vrea sau nu să fie consolat?: Ign. Ign. K. Dacă ai o problemă vrei s-o spui sau o păstrezi pentru tine? Din nou se face dg. supărat: . . . Arg-n vs.despre ceva total diferit (Lyc). . Mg) – vor linişte în interior. Pot avea nod în gât şi sau probleme de tiroidă: Nat-m.Nux-v şi Ars cred că e problema lor şi caută rezolvarea (Ars caută rezolvarea la medic dar nu e de acord cu ei). uşor şi adoră să fie consolată. Ign. C. Nat-m. Lach. Relaţii interpersonale: Ex: îţi faci prieteni uşor (afli astfel dacă este mai sociabil sau mai rezervat) Ex: poţi să-ţi faci prieteni oriunde sau îi selectezi? Majoritatea Natrium-urilor şi Magneziilor îşi aleg cu grijă prietenii (au o sensibilitate emoţională importantă şi nu se pot certa cu ei). dif. Lyc. H.uită de supărare: Puls. Care este ocupaţia sa de bază? Care sunt activităţile sale de timp liber? Toate simptomele emoţionale pot să apară din această relaţie emoţională. iritabil. Na-mur şi Ign ţin în interior şi pot saluta acea persoană dar nu mai au încredere în ea. Caust (vrea să facă dreptate). Nux-v e meticulos doar la locul de muncă.Ign şi Nat-mur îşi ţin problemele în interior din cauza vulnerabilităţii emoţionale. . te supără)? . Sulph. Calc-P e nemulţumită pe toată viaţa ei.Phos e un remediu deschis. Nat-m urăsc consolarea.Nat-s nu spune ca să nu-i întristeze pe ceilalţi. I. Când e f. Nat-mur pot vorbi cu multe persoane dar nu se vor împrieteni cu oricine.vor să se răzbune: Nux-v. E. Este sensibil la cuvintele altora? 35 . Doreşte sau nu companie?: (Phos. . Sunt meticuloşi? (fastidious) Nat-m şi ars sunt f.Stă singur în cameră? (Na. . între remediile deschise şi cele rezervate: . Ars. Lyc va întâlni repede alţi oameni (e volubil). pentru că se gândesc tot timpul la asta. Puls). Lui Sulph îi trece repede supărarea. J. Oftează uşor? Ign (nemulţumită emoţional).Ex: situaţia socială a pacientului este importantă.

. Nat-mur. Puls. hobby-uri are pacientul? N.FEAR . Frici: Unele din cele mai fricoase remedii sunt: Arg-n. C. Ac.Frică de cutremure: Phos. Phos. Dacă este o persoană timidă? (sau dacă a fost aşa în tinereţe)? La o petrecere aşteaptă să vină alţii să vorbească cu el sau se duce el? Are sau nu încredere în sine? L.. Ign. Ce preferă?: Litoralul sau muntele? Calc-c şi Med iubesc litoralul. Natrium-m. Vremea: 36 . Lyc: le e frică să vină să vorbească în public.Frică de oglinzi: Stram (e o frică de imaginea subconştientă). M. Prima întrebare f. în care ar intra? Ex: iarna te îmbraci gros? Ex: pacientul. K. Puls. Sep.Frică de spaţii înguste: Arg-n (la spectacole se aşează aproape de ieşire ca să fugă în caz de incendiu. Calc. Ce pasiuni. .Frică de examinare: GELS. iarna în pat îşi scoate vreodată picioarele afară din plapumă? Picioare calde: Sulphur.narrow place. Arg-n. Ars. Ars E bine să lăsaţi pacientul să spună cum vrea el. dar ţin asta în interior). . Generalităţi: (întrebări ciudate şi plăcute pentru pacient care se relaxează de obicei în această etapă): A. (dacă le spui că nu-ţi place costumaţia lor îşi schimbă dispoziţia. importantă este: factorul fierbinte-rece Nu întreba dacă-l deranjează x sau y pentru că devin nervoşi. . Medorrhinum. . Ex: dacă este afară şi are de ales între 2 camere.Frică de hoţi: Ars (verifică uşa şi sub pat).Frică de moarte/ boală: Ars.Frică de mulţime: Acon. Ex: are frică de înălţime? dar poţi să-l întrebi şi altfel dacă este mai sensibil: Ex: Dacă se poate uita uşor în jos de la balconul etajului 5-10? Dacă traversează uşor o pasarelă sau dacă merge cu telecabina? Arg-N are multe frici şi compulsiuni (se gândeşte că o să cadă înainte de a ajunge să se uite în jos).Frică de filme de groază: Calc. ades şi vara). Dacă au probleme de ejaculare prematură? Lyc Medorrhinum se excită când vede o femeie pe stradă (au o sexualitate intensă). . Sulph şi Tub iubesc muntele (din cauza plămânilor care se eliberează la munte). reci: Calcarea carbonica (doarme cu şosete în picioare. B. in . sensibili: Puls.Frică de întuneric / cimitire / fantome: Stram. una rece şi una caldă. Kali-ars. Pulsatilla. Calc are o frică mai mică. 6. . Nux-v. Cum e dorinţa sexuală? (întrebi de câte ori face dragoste/ săptămână?) Are aversiune faţă de sex? (Trebuie multă sensibilitate cu aceste întrebări).Sunt f. Nux-v. Nat-m. Arg-n . Phos. Calc. Kali-ars. Tub. Calc . Nux-v sau Sulph îţi spun imediat că nici tu nu arăţi bine. se agravează pe litoral. Stram. Med (lasă o lumină aprinsă). China (de toate animalele).Frică de furtună/ fulgere: Phos . MIND . Phos.Frică de câini: Tub.

Nat-m şi Phos sărează tot ce mănâncă (albesc mâncarea) Ex: amar/acru/lămâi: Medorrhinum ia lămâia şi o mănâncă goală (le place să sugă şi cuburi de gheaţă) Ex: carne. Vin: Phos. Calc. Stomach .agg. Calc. Nux-v). Lac-d. Puls. Lyc.desire – smoked Ex: făinoase/ macaroane/ paste: Na-mur. Generals – food and drinks . Lach Generals – clothing .. la ce visează?). Med. nat-m. < Sil. Nux-v e deranjat chiar şi când aude vântul. Med. Ex: dulciuri.exposure to the sun: Nat-m.clothing agg. Phos cei mai mari băutori de lapte (rece) Nat-c.oppression. Rhus-tox.fish – aversion Avers pentru peşte: Graph. Nat-m) sau nu(Sulph.pain. îi place să meargă prin ploaie şi reflectă şi sentimentele ei). Ex: ce preferă între carne şi peşte? Generals – food and drinks . Calc Generals – food and drinks . Tub Generals – food and drinks . from Chest . Staph. Kali-c. Dorinţe şi aversiuni alimentare? Apetit + sete? Să zicem că eşti într-un deşert. Lach. Ex: (soarele) Vara poţi uşor sa stai pe litoral fără umbrelă sau preferi umbra? Generals .salt – desire. Calc. Magneziile au aversiune Ex: Vin/bere/alcool: Mari băutori de tărie: Lac-c. Generals – food and drinks .meat . Sulph.draft . Generals . Nat-p. Phos. External throat . F.clothing agg. Fotosensibilitatea: iarna sau vara trebuie să porţi ochelari de soare? Dar când sunt nori? E. Nat-m Ex: mâncare (carne) afumată: Calc-p. Med.sun . D.fish – desire Vor peşte: Nat-m. Phos. Sulph.pressure of clothing (agg). ulterior Nux-v 37 . Nux-v. Caust. Dacă pot purta haine strâmte sau lucruri strâmte în jurul gâtului? gât < Lach.. Lyc. ce ţi-ar place să mănânci chiar dacă este rău pentru sănătate? (Nu vreţi să ştiţi ce mănâncă ci ce i-ar place să mănânce. Sep.AIR .sweets – desire. Sulph La alcoolicii agresivi Stramonium scade agresivitatea. Nux-v.clothing. Glon nu suportă să stea la soare Ex: (vântul): Generals . Calc – urăsc vremea înnourată. întrebi dacă dă grăsimea la o parte (Puls. Arg-n. Lach.meat – desire: Sulph. Ex: sărat. Nat-c. Calc Ex: ouă moi: Calc Ex: lapte: Rhus-tox. Puls.foodand drinks . Ign haine < Nux-v. Dacă îi place f mult carnea. Tub.Ex: îţi place ploaia? să mergi prin ploaie? (Ignatia este o romantică.

side. Phos. Phos şi Psor au foame crescută în timpul nopţii. on . Nux-m (atenţie la contrarii: Nat-m poate să nu aibă sete). Nat-m din cauză că îşi aminteşte din trecut. Puls. Ign. Sulph.m. Graph: mănâncă puţin şi se îngraşă. la 1 a. Somnul: Dg diferenţial între remedii: Ex: adormi uşor sau nu? Ex: dacă ai probleme sau stress. Apetit: Ex: De câte ori mănânci/zi? Lyc. Ex: Iarna câte pahare de apă bei /zi? (Orice alt lichid nu contează) Foarte setoase: Bry. Prea puţin setoase: Puls. Nu apar efecte secundare. Ce fel de probleme: . cu cuvintele lui 38 . Lyc. Phos.anxietate de anticipaţie: Arg-n se trezeşte la 3 noaptea ca să nu piardă trenul de ora 8 Ex: Pe ce parte dormi? Phos şi Lach nu pot pe partea stângă (le dă palpitaţii). Dacă nu poate bea apă pentru că gândeşte că e impură. Calc au o activitate a minţii care îi ţine treji. Apis. are anxietate în privinţa sănătăţii. Stomach – appetite . Ex: dacă au coşmaruri sau vise recurente? Ex: dacă au nevoie de lumină când dorm? (Stram. Nitric acid şi Nat-mur nu vorbesc cu nimeni dimineaţă la trezire Ex: dacă scrâşneşte din dinţi sau dacă salivează? Cum este energia generală? Se simte obosit sau în formă (fluctuaţiile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acasă? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele . Ex: dacă se trezesc frecvent noaptea? Sleep – waking .night Tub. adormi uşor? Nat-m.) Ex: dimineaţa te trezeşti odihnit sau obosit? Nux-v şi Calc au mare dificultate de a se trezi dimineaţă.şi se pot lăsa de băut (se poate pune remediul în ţuică sau votcă). ci dispare dorinţa. Calc.midnight – after : Sulph Ex: adormi uşor după ce te trezeşti? (Ars se trez. Natrium-m. Nat-m. Ign. on – impossible Ex: te foieşti mult.uneori Staph nu adoarme în situaţii romantice. Nat-m: mănâncă şi pierd în greutate. . Iod. Sleep – position . eşti neliniştit în pat? Rhus-tox nu-şi găseşte poziţia de durere.left side.frequent . Gels. Se trezesc dimineaţa cu toată lenjeria de pat mototolită şi aruncată jos. Puls).Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul. Staph prezintă constricţie la nivel stomac după stres. Nat-c. Setea: (se refera la apa). Ars-alb este neliniştit din cauza anxietăţii şi a problemelor respiratorii.increased .night .

Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari .O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii.Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. Vithoulkas) .Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav.cu o linie cele clare. oferite de asemenea spontan (dupa G.Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului.La analiza cazului. intense.Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. dupa cum urmeaza: .cu 2 linii cele de mare claritate si intensitate. oferite spontan . dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide . dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata .pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului . 39 . pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere.cu 3 linii cele de cea mai mare claritate si intensitate. dar si la consultatiile ulterioare. fara posibilitatea de false interpretari . sa nu uitam ca: .

Boeninghausen. ci se va face referire la aspectele ciudate (dacă are o asimetrie a feţei. specifice care se manifestă în plan mental. • In repertorizare nu se folosesc ca eliminatorii acele rubrici cu unul sau două remedii.Dr Secil Omer Consultatia homeopatica I) Discuţia homeopatică II) Extragerea simptomelor III) Analiza simptomelor IV) Repertorizarea simptomelor V) Selecţia remediului VI) Selecţia potenţei VII) Mod de administrarea remediului homeopatic IV) Repertorizarea • Procesul de repertorizare se face fie cu un program de calculator fie cu o carte repertoar (Kent. Synthesis. un ochi de o culoare şi celălalt de o alta) • Niciodată nu trebuie dat un remediu pentru că a ieşit cu scorul cel mai mare la repertorizare pînă nu se face verificarea în materia medica dacă se potriveşte cu pacientul. ciudate. SELECTIA REMEDIULUI.două simptome specifice. că e un pic şaten. V) Selecţia remediului • După repertorizare se citeşte materia medica pentru primele remedii care au un scor mare şi dacă esenţa remediului corespunde cu cea a pacientului se poate administra cu încredere acel remediu. că are un mers normal…). Repertorizarea este doar orientativă. De exemplu dacă aspectele mentale sugerează Pullsatila dar pacienta este 40 . • Dintr-o mulţime de oameni trebuie identificat unul singur. In aceste situaţii este permis a se focaliza atenţia asupra simptomelor specifice urmată de studierea atentă a materiei medica.REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR. mai ales policreste. o pată pe un obraz. Dacă se face repertorizarea vor ieşi multe remedii. Dacă la anamneză iese unul sau două simptome sugestive de Arnica sau Nat-sulph (selectate pentru utilitatea în problemele apărute după loviturile la cap ) atunci se va administra remediul numai pe baza factorului cauzator ignorîndu-se simptomele celelalte. De asemenea nu este de aşteptat ca un remediu ce acoperă generalităţile să acopere toate simptomele particulare. De exemplu un pacient prezintă o simptomatologie neurologică după o lovitură la cap. Phatak. Acestea se folosesc la sfîrşitul repertorizării pentru confirmare. Pentru recunoaştere nu se vor da căutătorului date obişnuite (că are înălţime medie. • Adesea găsim cazuri cu multe simptome comune dar numai. general şi abia apoi în plan regional sau local. • Se începe repertorizarea cu acele simptome rare. Ulterior se va ţine cont de celelalte simptome în selectarea remediului următor. Boericke). Ca urmare este greu de obţinut o totalitate homeopatică distinctă. • Unele cazuri necesită un alt tip de abordare de tip cauzalitate. Pentru un remediu este foarte important să acopere modalitătile pacientului. SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC .

de regulă slabi şi rapizi în mişcări sensibili la mirosuri. • Există o serie de pacienţi la care se indica folosirea potenţelor joase de la început. cancer. dar dacă aspectele generale şi modalităţile corespund atunci se poate administra cu încredere. lumină şi chiar la chimicalele din mediu şi alimente. • Copiii cu probleme severe trebuie trataţi cu potenţe joase. care au o tendinţă puternică de a dezvolta patologie fizică. Cand modificările au ajuns la nivel fizic înseamnă că forţa vitală este slăbită şi administrarea unei potenţe înalte poate duce la o suferinţă severă. • Pacienţii hipersensibili de asemenea reprezintă o problemă. zgomote. Potenţele de folosit sunt de la 12X la 200CH. De exemplu un copil cu eczemă sau psoriasis după administrarea unei potenţe înalte va avea o agravare severă. boală coronariană ). In cazurile cronice se pot da numai indicaţii orientative. Aceştia sunt pacienţii cu o constituţie slabă. dar se poate folosi o potenţă înaltă numai dacă simptomele indică clar un tablou de remediu. • Se spune adesea că potenţele înalte se dau pentru cazurile cu centrul de greutate la nivel mental în timp ce potenţele joase se folosesc pentru probleme în plan fizic. Se spune că un remediu corect va acţiona indiferent de potenţă. emoţionali. • Uneori cînd sunt puţine simptome specifice se selectează un remediu chiar mic care să le acopere şi se citeşte cu atenţie materia medica. Aceştia sunt pacienţi foarte reactivi la stimuli fizici. adică o forţă vitală slabă. pentru că datorită provingurilor insuficiente nu s-a descris un tablou psihoemoţional complet pentru toate remediile. Ei sunt de asemenea reactivi la remedii indiferent de potenţă şi de aceea e bine de utilizat potenţe joase sau medii pînă la 30 sau 200CH. Lachesis şi nosodele cu acţiune profundă ca Med. Este adevărat că simptomele mentale sunt cele mai importante în alegerea remediului. adică un Graph poate fi grosolan dar şi rafinat. Motivul este că o potenţă înaltă poate să stimuleze în exces o forţă vitală slăbită ceea ce poate duce la agravări inutile. De aceea ele se folosesc în potenţe joase 30 sau 200CH cu excepţia cazurilor cînd pacientul nu are patologie fizică. • Există unele remedii cum ar fi Aurum. • Autorii clasici susţin că selectarea potenţei este mai puţin importantă decît a remediului. mai ales generalităţile şi modalităţile. O potenţă corectă va acţiona mult mai bland pe cand una prea mică sau prea mare fie nu va acţiona fie va produce agravări nedorite. 41 . Ca urmare în asemenea cazuri se poate folosi o potenţă joasă administrată repetat sau o doză de 30 CH. VI) Selecţia potenţei • In general cu cat e mai severă patologia fizică cu atat potenţa trebuie să fie mai mică pentru prescrierea iniţială. Singurele situaţii cand se pot face aprecieri comparative asupra potenţei sunt epidemiile. pacienţii varstnici sau persoanele hipersensibile. Dacă simptomele mentale nu indică un tablou clar de remediu este recomandat a se folosi o potenţă joasă.foarte friguroasă şi are mare dorinţă de grasimi este greu de crezut că administrarea de Puls va rezolva cazul • Uneori un remediu poate avea dispoziţie emoţională diferită. Acest principiu este în mod particular valabil pentru pacienţii cu patologie fizică (ateroscleroză.

• In cazurile acute repetiţia este mult mai frecventă decît în cele cronice. In general dacă se dă o potenţă mică repetarea se face după un interval de timp mult mai scurt de ore sau chiar mai des VII) Mod de administrare • In general se administrează la distanţă de mese. • Potenţele mai mici se pot administra şi zilnic pe perioade mai lungi de timp 30-40 de zile. • Potenţa LM se administreză zilnic sau la 2 zile şi se opreşte la apariţia unei agravari 42 . Bineînţeles există cazuri care necesită administrare zilnică de potenţe înalte pentru perioade mai lungi de timp. un singur remediu. fie o doză unică fie 2 sau 3 zile la rind pentru potenţe de la 30 în sus. mai ales cînd e o patologie mentală severă fără modificări fizice evidente.

sanguin. a descris tipurile somato-psihice: picnic ciclotim.HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE . fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. impreuna cu boala. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. ereditara. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. psihice si tendinte morbide. endo sau exogene. ento si ectoblastic. care transforma. Deci interes diagnos tic. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Etiologia. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. ) evolueaza dupa varsta. ca predispozitie la un mod de reactie specific al unui organism. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Martiny a descris tipurile embrioblastice: cordo. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. meso. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. El spunea: „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”. formata din anumite caractere morfologice. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. apa.Dr Doina Pavlovschi Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. Omul bolnav este definit prin constitutie. iso si discrinic. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii. foc si aer cu cele 4 stari: uscat. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente: limfatic. umed. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale: pamant. psihiatru. este ansamblul cauzelor favorizante si declansante. omul sanatos în om bolnav. rationamentele sunt incorecte”. leptosom schizotim si atletic ixotimic. cauzalitatea homeopatica. mesomorf somatoton. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. Important si de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Constitutia este fixa. ectomorf cerebroton 43 . temperament si miasma . Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. Kretschmer. digestiv. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. bilios si atrabiliar sau nervos. Cand denumirile sunt incorecte. muscular si cerebral.

spirit intreprinzator. regulate.oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. dar cu judecata. ligamente. obiectiv. eczeme. albi sau alb-galbui. bolta palatina rotunjita. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . atitudine armonioasa. pe langa un fond de caractere comune se poate. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. actiuni bine gandite Ap. alergie. 44 . elvetian si Leon Vannier. sobru gesturi controlate. cadentat. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. constient de responsabilitatile sale. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. obtuz. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. tuberculinism si luetism. sub influenta mediului. respectiv Calcarea carbonica. Tipul decompensat este incapatanat. talie normoligna. armonioase muschi. Constitutia fluorica este considerata autonoma. duce la infiltrare. genunchi Ap. sulphurica si phosphorica. reprezentate prin carbonic. hidropexie.carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie . locomoto : segmente mijlocii. dar secundara. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate: piele – furuncule. francez. rare carii radacini mijlocii si paralele. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în cele 3 tipuri constitutionale minerale calcice. la stanga se gaseste tipul carbonic. buco-dentar: dinti usor dreptunghiulari. greutate mijlocie. sau generalizate: HTA. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. cot. de unde stadiile evolutive. iar la dreapta tipul phosphoric.Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice: . mucoase hemoroizi. CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general: armonios. rationala. iritabil si exploziv. dreapta mers regulat. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. Morfotipologie homeopata Nebel. hiperhipofizie moderata. dinamism si optimism moderat de ratiune.hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. ligament alveolo-dentar solid arcade circulare. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica. phosphoric si fluoric. echilibrat. cu „self control” si incredere în sine. seroase – reactii artritice. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. .

maini lungi. locomotor: craniu dolicocefalic. ligament dens si solid arcade eliptice si largi. artroze precoce. solizi. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. eleganta. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general: talie breviligna. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la 45 . picioare scurte. divergente. suple. perseverent. moi. incapatanat. neuroartritism. Friguros care se teme de caldura. genunchi Ap. indiferent afectiv. vorbeste putin.Examene complementare Poate usoara poliglobulie. pace. patrate. guta. bolta palatina rotunjita. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. rapid si usor. diminuarea metabolismului bazal. segmente lungi si subtiri. rigiditate scleroasa la adult. dar cu carii de colet radacini puternice. mai ales solara. patrat sau sferic. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. hipercorticism la stres. hipercolesterolemie. late muschi. adus de spate. greoi. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. maini scurte. boli de nutritie – diabet. doar ce stie. rotunjita segmente scurte. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. abdomen important atitudine hipotona în copilarie. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. buco-dentar: dinti albi. tendinta la slabire. greutate mica. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. talonat actiuni gandite si precise Ap. inalt. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. rigida la adult mers regulat. exteriorizari zgomotoase Ap. dezvoltat în largime fata sferica. vii. patrati. obezitate aspect trapu. Este econom. frunte inalta. Tipul decompensat este lenes. carnoase. Examene complementare Uree sanguina crescuta. ligamente si articulatii hipotone la copil. atitudine supla. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. ordine. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate Domina pasivitatea si economia. mers suplu si gratios. lent. greutate marita. bazin basculat inainte. lunara sau în para. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general: talie longilina. scleroza renala. gesturi suple. dar aplecata în repaus. elegante. locomotor: craniu brahicefalic cu frunte larga. sacadat. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. artroze. expansive. un realizator metodic cu rationament de bun simt. scurta. Doreste liniste.

organelor nobile. CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general: variabil. cade in depresie. malformatii osoase de toate felurile. moi. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. inutile. maini flexibile. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. Carbonic: tbc fibroasa. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. Are oroare de ordine si disciplina. demineralizare – calciu. Nu rezista la efort. Examene complementare Anemie. entorse. Tuberculoza excavata pulmonara. disgratios. dar nu suporta aerul inchis. Decalcifiere osoasa. gesturi dezordonate. dreptunghiulari. platfus. buco-dentar: dinti gri triunghiulari si mici. mai mult intuitiv decat rational. superficial si meschin. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. Tipul superior poate fi artist genial. tendinta la exaltare si deprimare rapida. Boli inflamatorii ale mucoaselor. sentimental si superficial. actiuni variabile si paradoxale. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. boem. dislocata si instabila. prea suple.platfus. bolta palatina alungita. osteo-articulara) Instabilitate termica: frilozitate. incalecati sau cu spatii libere. arcade variabile. asimetrica. degete efilate. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. atitudine dezechilibrata. genunchi. asimetrie. Tipul inferior este infatuat. Distrat. Ap. hiperlaxitate articulara. renala. fosfor. radacini conice sau convergente. uree si colesterol scazute. dar cu realizari capricioase. magneziu. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. seroaselor. genunchi. tendinta la demineralizare celulara. ligament gros si lax. ocluzie foarte defectoasa. (Sulphuric: tbc cutanat. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. aspect batranicios. mers neregulat. hipotiroidie si depresie sexuala. Fiziologie si tendinte patologice 46 . sensibilitate la frig. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. cu prezenta de ptoze viscerale. nu are rabdare. greutate variabila. muschi. triunghiulare sau trapezice. imprevizibile Ap. in cursul unei perioade de exaltare. hiperlaxitate. bolta palatina foarte ogivala. stangace. retrognatie inferioara. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. chiar cu apetit exagerat. Tendinta la slabire. elastopatie. Artrite. Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata. suicid. limfocitoza. Ap. mai mult visator decat realizator. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. locomotor: asimetric. meningee. hipotonus muscular. cu mici deviatii. buco-dentar: dinti galbeni. palavragiu. talie mai mult mica. policarii. hipertiroidie. unghii mici.

. vicios. iar endocrin timusul. dezordonat. induratie. Natr. ph. Ammon. iar endocrin glandele genitale. Natr. c.. Magn.. China. m. sistemul adeno-limfoid. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. Bry. m. si altele Nervos : Natr... Mentalitate Instabilitate si paradox. Natr.. Sulph. ac. s. Natr.. Tipul superior este intuitiv.. Carbo v. c.. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. Arnica. Ammon. Indecis. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene – psora. asimileaza repede. fl. Aurum.. Kali s. tiroida.. Nu are continuitate în actiuni. fl. rac. sicoza si luetismul. descrise în „Bolile cronice” plus alte 2 miasme noi – tuberculinismul si cancerinismul PSORA 47 .. s. Rhus tox. actioneaza fara multa gandire. ph.Disarmonie distrofica. Caust.. depravat.. c. Ferrum si altele Bilios : Lyc. în miscare continua.. Kali m. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. Sanguin-respirator: mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine.. ac. dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere. scleroza. c.slab : Calc. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc.. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc.. mur.. Puls. dar îi anima ritmul de viata. Sepia.. agraveaza decompensarea sulphuricului. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. Carbo anim.. Arg. Baryta c. . Kali c. Hepar s. Fluoric acid.... Kali c. C. ph.. imprevizibile. Act. Magn. TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv: mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. Natr.. si altele Sanguin : Sulphur. s. Phos. Sil. Graph. instabilitate. irational. ph.. Nervos-cerebral: mai ales la batran cand predomina scleroza. Conium. nitr... cu nevoia de schimbare. Alum.. Bilios-muscular: mai ales la adult cand predomina ficatul. precipita scleroza carbonicului. Ammon. Nux v... Phosph. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului.. agitat. s. Kali bichromic. s... Kali ph... hiperlaxitate ligamentara. Sulphuric : – gras : Calc. Magn. capricios. Magn.. fara a invata. Nitri ac.. mur. Mur.. Baryta c.. Bar.. Iod. ac. m. Phosphoric : Calc. si altele. Fluoric : Calc. Natr.

atasate unei patologii predominante.mana sicotica (Michaud): unghii casante. condiloame. putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea – Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. pusee hemoroidare . bacili tifici si paratifici politoxicoza – toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei 48 . cu disparitia lunulei. transpiratie.tulburari ale fanerelor: unghii casante. facies „bouffi”.tendinta la recidive .Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice.ameliorare generala prin eliminari .aparitie secundara de semne cutanate.tulburari eliminatorii genito-urinare . dedublate. ereditare sau/si castigate si altele. mai ales colibacili. piele lucioasa si grasa. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. etc. la staza. etc . Caracteristici : . infectiile cronice virale. fragil . buze groase.catabolism incetinit. Caracteristici dupa Hahnemann: la inceput boala generala si interna . Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. mai ales pe organele genitale. striate. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide.psihic lentoare cu tendinta depresiva .hipersensibilitate hidrometrica . fibroame.tulburari alergice respiratorii . seroterapie poliinfectii. Clinic : . Caracteristici: .alternanta de stari stenice si astenice. etc. menstra.alternante morbide cutaneo-mucoase . incetinire a eliminarilor centrifuge.retentie hidrolipopexica .tendinta la neoformatii . deplasari pe alte organe. adenoame. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana.neoformatii: veruci. deformate. scabia. par rarefiat. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare.tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara .infiltrare hidrica si adipoasa: palid.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare . polipi.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. care tratate duc la metastaze morbide. mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. congestii hepato-biliare . Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.diaree. verucos. de euforie si anxietate . Etiologie : gonococia. eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : .

diskinezii articulare. frilozitate.demineralizare cu deshidratare si slabire. cianoza periferica . parazitoze intestinale – oxiuri mai ales .scleroza arterio-venoasa. gripe. pleurezie. absenta setei. slabire fara cauza .sindrom loco-motor: dureri dorsale. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. tulburari în metabolismul calcic si fosforic. discrinic . alcoolismul cronic. fragilitate respiratorie .contrarietati familiale si griji profesionale . ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM Caracteristici: . tremor. carii dentare . adenopatii. transpiratii.tendinta de a raci.mod reactional fiziopatologic centripet . acute si cronice .depresie endogena.formare de leziuni ulcero-necrotice .eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva. eritem nodos. rinofaringite.piele uscata si crapata.insuficienta hepatica congenitala.sindrom neuro-endocrin-psihic: instabilitate caracteriala. alternante de astenie-hiperstenie. desgust de grasimi.sindrom cardio-vascular: eretism circulator. .tulburari de somn 49 . Caracteristici: . Caracteristici : . bronsite. deformari ale coloanei vertebrale. colibaciloza.sindrom digestiv: apetit capricios. ras si plans facil. pete albe pe unghii.LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare. reumatism articular acut.morfologic asimetrie .congestie venoasa periferica. apoi ulcerative. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena.piele marmorata. par rar .anomalii dentare . extrasistole. hipertiroidie.hiperlaxitate ligamentara .procese inflamatoare. astenie psiho-fizica. disritmic vegetativ.hiperalgii – dureri liniare nocturne .labilitate neuro-senzoriala si emotionala . cianoza . carii dentare . unghii subtiri. palpitatii.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : . pertussis. diaree urmata de constipatie. eruptii zemuinde sau pruriginoase Patologie: rujeola.variabilitatea simptomelor – alternari excitatie-depresie . ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : . eczema zemuinda.

Natr.piele inchisa. Phyt.. Vaccinotoxinum.se recomanda sporturile.se combate limfatismul.. Hydr. Kali c. . Kreos.educatia: mai mult trebuie franat .se evita sedentaritatea. si altele Tuberculinism : Natrum mur.. limba fisurata. Bacilinum..neuro-endocrino-psihic: hipostenie. Thuya si altele PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . Denys..alimentar: lupta cu atonia prin alimente gustoase. hemoroizi. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . obezitatea. hipotimie. chiar violente. Conium. si altele Sicoza: Thuya. Lach. comedoane. Hepar s. Ign. frilozitate . jena în hipocondrul stang . umflarea pleoapelor. evitarea competitiilor. grasimi .. Ethylicum.. melanoza Etiologie: cauze endogene: disritmie neuro-endocrina. etc Luetism: Luesinum. desgust de carne. insuficienta hepatica 50 . cheratoza. pete galben-brune în regiunea hepatica.. Iod. Phos...profesiuni subalterne.profesional: profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. oligurie . Staph. Plat. c.. Apis. Absinthium Tuberculinism: Tuberculine : TK.. Stan. Caust. Hydr.. Graph . masaj . transpiratia .. buze livide si fisurate. si altele Cancerinism : Ars. Carbo an. Carbo v. Aurum. imbatranirea prematura cauze exogene: factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene. ficat gros.va evita sedentaritatea si aerul inchis .se combate hipersensibilitatea. hipotiroidie cu ten palid. algii centrale si periferice. demineralizarea. Puls. scleroza . Lyc.digestiv: gura amara. cancerofobie... diminuarea transpiratiei. Kali bich. varsta.. Bar.. restrictie de sare.sporturi neviolente. responsabilitatea Carbonic . Nitri ac. Calc.se combate plethora si supraincarcarea . Marmorek. par rar si casant. c .. flasca. Dulc. climat uscat si cald . Aviar Cancerinism: Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora: Sulphur. nevi rubinii. Colibacilinum.genito-urinar: lombalgii. TR.cardio-vascular: tulburari ale tensiunii arteriale .. Bromium.. greata matinala.Clinic: ... Ferr. nitr.va evita excesele alimentare repetate .. Sil. competitiile. alb. picante.. Spengler. sensibil. Arg. infectii microbiene cronice NOSODE Psora: Psorinum Sicoza: Medorrhinum. si altele Luetism : Merc. constipatie cu hipotonie intestinala. s. puncte negre.

educatie: incurajat. tact in educatia sexuala .profesiuni care sa nu necesite eforturi. necesita repaos si calm ... Abregee d`homeopathie Ed.educatie: trebuie avut tot timpul sub control . animate si nesablonizate BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C.se evita eforturile mari. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle 51 . The chronic diseases Julian O. activitati artistice Fluoric .necesita climat sedativ. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.F. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.alimentatie hipotoxica. fara expunere la soare . fara competitie si transpiratie .se combate instabilitatea .activitate in aer liber.H. bogata in materiale azotate si minerale .S. N.mare sau munte de mica altitudine .sporturi neviolente. calmat. Masson 1981 Little D. cu masura . nu mare . A. Chirila P. munte.alimentatie variata. 1980 Zissu R.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie.

inchide cercul celor 7 niveluri. viteza. Contine potentialul intregului univers. In homeopatie. directie. 52 . CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII 1. “Sensation refined” 2007. expresia unei experiente comune cu altceva neuman din natura. conceptia sa despre boala.Dr Doina Pavlovschi Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. “The Elements of Homoeopathy” 1996. Sustine Seminarii in lumea intreaga. Ex . Energia – este in tot universul. “The soul of remedies” 1997. pattern energetic. Nivelul 7 Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa. planta sau animal. 6 = miscare. Nume – specific unei persoane – diagnosticul. este o stare similara cu ceva din natura exprimat in fiinta umana. mineral. nu apare din ratiune. A fost asistent profesor la Homoeopathic Medical College in 1986. Nivelul 7 este un “spatiu gol”. A fondat o noua metoda de preluarea cazului pentru identificarea mai rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum. odata fixata. REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE . va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. mineral. este o falsa perceptie care. potenta si ritmul de administrare. miasme. “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in Homoeopathy” 2004. vegetal. simptome mentale sau somatice. miasme sau nu. s-a lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii. Emotii – specifice omenirii 4. “The substance of Homoeopathy” 1994.: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991. “Provings” 1998. 3 = am fost teribil de speriat.CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA. il experimentam cand suntem conceputi si la moarte. Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal. medic homeopat elev al lui Phatak si a altor mari homeopati. este tulburarea fortei vitale. regnuri si importanta senzatiei in homeopatie. Perceptia alterata = iluzia. ci dintr-un plan profund. programate cu mult inainte. 5 = am fost zguduit cu totul. ci in toate si se exprima ca atare. in cel mai interesant mod de la Hahnemann incoace. Boala vine din aceasta dereglare profunda. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care duc la simptome patologice locale. culori. 2. 4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus. 3. “The system of Homoeopathy” 2000. a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta. Din el se formeaza modelul energetic. S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat. “An insight into Plants” vol. MIASME. I si II 2002. 5. A fost elevul tatalui sau. 6. sunete. nu numai in boala. a energiei. nici din emotie. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal. exprimata in senzatia vitala. Medic de onoare al Spitalului Homeopatic din Mumbai din 1986. limitat in timp. ca si multi dintre noi. 7. BOALA In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara.

Ceva subit. Tulburarea energetica duce la tulburarea senzatiei vitale. care duce la iluzii. mascare. ascuns. nivel la care se poate identifica miasma strans legata de senzatie si de aici remediul similimum. acceptat. acoperire. vise. hobiuri. benigna. suicid. care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort. 4. care formeaza boala. Senzatia e “CE” al cazului. frica. permanenta. o planta sau un mineral. un animal. cuvinte. interese. senzatii. Energia e universala. Miasma tifoida – intre miasma acuta si psora. vinovat. Miasma malarica – intre miasma acuta si sicoza. Senzatia e de situatie fixa. siguranta. devastate. gesturi ale mainilor. metafore. este fixa. Atitudinea: efort. secret. In sanatate nu este sau poate fi temporara si adecvata intr-o actiune. imagini. 3. Emotia variaza dela om la om. in boala. adevarata pentru ceva din alt regn. ca nimeni nu-l poate ajuta. simptome caracteristice. dar nu distructiva. Somatizarea ei este Senzatia. 5. totusi. Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc. speranta. se armonizeaza intre ele. panica. fara ajutor. Atitudinea e de panica. permanenta. singur pe lume. suparare si opusele lor: calm. Atitudinea: efort concentrat pe o scurta durata. este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. teroare. alarma. Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice situatie. interese si mai ales in vise. imposibil. o lupta permanenta cu speranta succesului. frica. Sicoza – Senzatia e permanenta si fixa. Luetism – Senzatia e perceputa profund. manifesta in tot. Fapte – emotiile sunt baza faptelor. temporar si amenintator pentru viata. Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. nesiguranta de a depasi. 53 . senzatia de izolare. Emotiile decurg din iluzie. e individualizata. evitat. bucurie. O substanta din natura cu acelasi model energetic poate restaura sanatatea. scapare. temporar periculos pentru viata. Daca cele doua modele. exista speranta.Patologic. benigna cu atacuri intermitente. sfarsit. homicid. Senzatia vitala si miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala. modelul neuman apare in hobiuri. numirea obiectului. dificultate. Nume – acumularea de fapte duce la identificarea. Psora – Senzatia vitala e permanenta. exista speranta. Atitudinea e de acceptare si evitare. implica intelectul si gandirea. Cuvinte cheie: fix. pericol. care duc la simptome patologice. care duc la emotii.Energia este imateriala. Cuvant cheie: criza.Daca efortul dureaza apare colaps. acoperit. miasma e “CUM” si “CAT” al cazului. incredere. Un model energetic poate fi acelasi pentru un om. MIASME Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala. Tinta este Senzatia vitala. Sunt 3 de baza: furie. iremediabila. fara speranta. uman si neuman. anxietate. reflex instinctiv de lupta sau fuga. Cuvinte cheie: brusc. 6. violent. distructiva si fatala. nu este fixa. Atitudinea e disperata Cuvinte cheie: distrus. cat de cat. cu sentimentul de persecutat si impiedecat. 1. se exprima in atitudine si grad de disperare. Cuvinte cheie: lupta. efort. Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala. In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate nivelurile. Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta in tot : acuza principala. 2. fara speranta si disperata.

Cuvinte cheie: incercare. hartuit. Cronologici. Miasma leprei – intre tuberculinism si luetism. disperare. sistematici in prezentare. scris neregulat. izolare. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei. ordine. Miasma fungica ( Ringworm ) – intre psora si sicoza. “ei ma lovesc”. Afectati de ruperea relatiilor. dar nu atat de iremediabila ca in sicoza. neregulate. Atitudinea: sfortare dincolo de puteri. la intamplare. comunicativi. Senzatia e de distrugere. desene rare. Cuvinte cheie: activitate. natura. Vorbesc organizat. 8. Sunt punctuali. competitie. 7. pierdere in structura sau functie. in dungi. izolare. imbraca modele florale. fara speranta. descriu starea lor dezorganizat. flori. blestemat. efort. Scrisul e net. Imbraca haine in culori luminoase. contacte umane. Personifica acuza: “ei ma enerveaza”. Atitudinea e de speranta si lupta. dezgust de sine. slujbei. nefericit. haos scapat de sub control. disperat. calculati. nenoroc. Cuvinte cheie: atacat. In acut poate fi un raspuns instinctiv. musca). muzica. sufocare. nesiguranta. dezgust. haine corecte cu modele simetrice. Atitudinea e disperata. mutilat. intens. izolare asemanatoare cu cea din luetism. literele la rand. alternata cu acceptare. capcana. foarte mica speranta. Vioi. capcana 10. pierderi financiare. Senzatia e profunda. sensibili la socuri emotionale sau fizice. haos. efort. “ei ma persecuta”. conservatori. torturat. Fiecare regn are senzatia sa vitala. fara speranta si cu sentiment de insingurare. Tuberculinism – intre sicoza si luetism. opresiune. divagheaza. acceptare. supraomenesc. repulsie. esecuri. Mineral : “ce-mi lipseste”. victima-agresor. REGNUL ANIMAL – supravietuire. schimbare. Cuvinte cheie: opresiune. verdeata. sistematici. Senzatia e mai profunda si cu mai mare disperare decat in cancerinism – de opresiune. Atitudinea: activitate febrila si nevoia de schimbare totala. Senzatia e permanenta si fixa. lipsa sperantei. fantazeaza. teoretizeaza. impiedecat. REGNURI REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa. Cancerinism – intre fixitatea sicozei si distructia luetismului. perfect. expresivi. mai e ceva speranta. nenoroc. muscat. culori potrivite. Au nevoie sa atraga atentia. lupta. asteptari. Cuvinte cheie: control. Au relatii cu persoane care le completeaza ce le lipseste lor sau la care ei completeaza. sadism. Vise axate pe structura si functie REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. Animal : “cine ma afecteaza”? CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi : 54 . plangaret. nu e multa speranta. opresiune. declasat. violenta ( sfasie. minutiosi si precisi in descriere. Vegetal : “ce ma afecteaza”. Fricile lor sunt axate pe relatii. “lovesc si eu inapoi”. slabiciune interna. Rol in mentinerea ordinei si structurii. Vise variate. sufocare. 9. persecutat.Atitudinea: acceptare cu sentimentul ca e nenorocos. libertate. précis. specifica pentru o substanta din natura. predare. distrugerea pare iminenta. dar nu e distrugere totala. murdar. Puternici. Persoane emotive. “ei mi-au facut”. febril. a fost uitat de toti. Interese: arta. mai ales de cei dragi. sufocare. sfasiat. nesuferit. sistematizati. e murdar si blestemat.

Homoeopathic Medical Publishers Mumbai 2004 55 . e intrebat CE arata cu ea. 3. . cum ii face fata pacientul arata miasma. Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai dori sa-ti faci tie. copilaria. Gestica. LM 7 si 8 Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. 4. fiecare percepe doar la ce e senzitiv. este reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului 2.The sensation in homoeopathy . LM 13 si 14 REGULI DE URMAT 1. Functionam in acord cu ce percepem. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa remediului similimum. paternuri energetice – 50 M. LM 11 si 12 Nivelul 7 – coma : CM. interesele. LM 9 si 10 Nivelul 6 – miscari generale. Se incurajeaza pacientul 4. LM 3 si 4 Nivelul 3 – concomitente. Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce senzatie are. nu se intrerupe decat daca divagheaza. 3. vocatia. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare. Senzatia arata regnul. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia. Nu se interpreteaza spusele pacientului. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului. pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme. Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari.1. modalitati generale : M. somn. modalitati : 30 CH. 7. LM 5 si 6 Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune. La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat. hobi. LM 1 si 2 Nivelul 2 – simptome locale. efecte generale : 200 CH. 12 CH. Nu se pun intrebari directe. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale. Focus pe Senzatia vitala. Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie 5. Pacientul spune “cand” si “dece”. NU ce simte. Senzatia si actiunea sunt egale si opuse. Senzatia vitala e pura aici. BIBLIOGRAFIE : Sankaran R. dorinte. daca exista. Nu e nimeni si nimic in exterior decat el. Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise. 2. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia vitala si miasma sunt clare. trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma POSOLOGIE Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH. Se mentine legatura cu acuza principala 6. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante. NU pe emotii.

Transpiratie a fetei 3.1. La tipul Aconit durerile sunt intolerabile. Eructatii 2. Gura .1. par negru sau castaniu inchis . Sensibilitate excesiva la mirosuri 3. febra . slabiciune 2. smucituri Simptome fizice Cap . amigdale ) insotita de febra. taiere insotite de neliniste. Inflamatie gatului ( palat.ACONITUM NAPELLUS . insotite de furnicaturi Dinti . Limba amortita 4. durere tip rasura 2. Sete excesiva d. tetanus. Senz de rasura. retentie de urina. mucus. Vedere tulbure 4. Durere de stomac dupa ce mananca sau bea 5. senz.1. Atac cataleptic cu incletstare dinti. uscaciune sau uscaciune a gurii 2. Cauzalitate. Este o planta otravitoare. Gust amar sau putred pentru toate tipurile de alimente si lichide c. Vomismente: sange. amorteala. Durere de trigemen 4. Dureri reumatismale insuportabile insotite de sete si roseata obrajilor agravate noaptea 3. Furnicaturi in urechi Nas . Buze uscate. Dureri la nivelul fetei tip arsura. cefalee. paralizie faciala afrigore. agitatie. anxietate.Au fost prezentate mai sus . Senzatie de tensiune si presiune in hipocondru 2. Senz de arsua. hipertensiune arteriala .1. Stranut insotit de coriza Fata . hemoragii. are agravare noaptea. Dorinta de bere. Scandinavia. Fotofobie 5. Trismus 6. Durere in regiunea hepatica 3. induratii ganglionare.1. în Jura. bila. astm bronsic. Dureri oculare tiparsura 3. Foame excesiva Abdomen . Individul Aconit este un tip pletoric. paraziti 4. Vorbire tremurata si balbaiata 6. Nu suporta zgomotele 3. inflamatii ale ochilor. tip rupere. orbire brusca. interventii chirurgicale. Fata rosie. avand un puternic efect sudorific . şi Asia Centrală. frica de moarte. de caldura a fetei si fata rosie . Cefalee 3. Germania şi Suedia. holera. inflamatii. dar are efect si in bolile cronice : febra.Dr Ioan Dumitrescu Planta Aconitum napelus creste in locuri mlastinaose. Meteorism 6. Dureri lancinante insotite de conngestie. ger. Raguseala Stomac . vin. tragere. Vedere tulbure Urechi . Simptome psihice . Abdomen dureros la atingere 5. descrie caracteristicile mentale ale tipului Aconit: anxietate. la caldura si la frig . umede din zonele munctoase Europa de sud. Vertij. nu suporta sa fie atins. furnicaturi. Epistaxis 2. Borborisme 56 ." . amorteala in gat 3. duduit 2. urmate de frisoane. Limba alba 3. fierbinte 2. Ochi rosii. Asia. Trismus cu salivatie Gat . insotit de greata. ─ planta Aconit creşte în umede şi acoperite părţi din aproape în fiecare ţară în nord de munte sau de mijloc din Europa. Lacrimare 4. tremor. Ca medicament homeopatic actioneaza rapid in acut. Simptome generale 1.1. Limba paralizata 5. Icter al nou nascutului 4.1. estimarea datei mortii ( chiar ziua si ora ) . umflata.1. varsaturi. inflamati 2. energic. bauturi amare 2. facand proving. Elveţia. Deglutitie dificila 4. Congestie cerebrala Ochi . frica de moarte. toxica. caldura. Greata 3. Senzatie de greutate ca o piatra in epigastru 7. Anorexie b. ca si cum ar fi prajite 5. Util in inflamatii cauzate de ger. Frica.). Apetit: a.1. stari socogene . irascibil. dureri de cinti. Caracteristici. Zgomote in ureche tip zumzet.1. Hahnemann e primul care.

Senz de slabiciune cardiaca 5. 2. Scaune de tip holeriform cu colaps. Insomnie de la anxietate 3. simptome ameliorate cand sta intins pe spate . Galactoree Respirator . Glossitis. Frisoane. Senz de furnicaturi ce merg de la talpi spre coapse. Boala lui Hodgkin. excitabilitate nervoasa. Piele uscata. Gonoree. Mielită. Orhita. Tuse constanta cu senz de gadilatura in laringe 5. Miliaria. Senzatie de frig si stagnare a sangelui in toate membrele .1. Peritonita puerperala 4. Tuse. Supresie a ciclului 3. Scarlatină. Tuse uscata agravata noaptea 7. mai ales in fata 2. caldura. Cateter febră. Hidropizie. Durere si slabiciune in brate 2. gonoree stadiul I 4. Sete extrema. prelungite. Inflamatie laringeana si bronsica 6. Puls puternic insotit de anxietate Extremitati . 57 . Hyperpyrexia. Hemoragie uterina 7. Respiratie dureroasa.1. scaune cu aspect de spanac 2. Suprimarea filtratului urinar. Cardita 4. Maini reci 6. prolapsus a. Apetit sexual crescut sau diminuat 2.1.1. Respiratie scurta. Apoplexie. senz de anxietate. Eritem nodosum. Glande umflate. 13. Amorteala in degete si in bratul stang 3. Tuse agravata dupa ce mananca. Testicule. Senz de greutate in picioare 11. Bronşită. Icter. 6. caldura in cap si fata 3. Roseola. Amorţeală. Gripa. Scaune albe 4. Leucoree galbuie 8. Uter. Crup. Alăptarea. Pojar. Vertij. Paralizia anusului 7. Hemoroizi sangeranzi 9. Atac de sufocare cu anxietate 8. Sold durere acuta 9. Palpitatii insotite de anxietate si senz de caldura. in special cand scrie 7.1. pneumonie. dupa ce pierde scaunul 8. Scaune involuntare 6. Ovarita 5. Paralizie. Pleurizie si pneumonie cu febra. Oreion. Holeră. Nevralgie. Angina pultacee cu tuse uscata si respiratie rapida 9. anxioasa 3. Febră. Cicluri abundente. Astm bronsic 7. Tetany. enervare. Urina. Maini umflare 5. Nevoie de urinare 3. Dizenterie. Purpură. Intermitent febră.1. Paralizie epiglota 4. Vise anxioase Febra . Furnicaturi in degete. Cord . Greata si transpiratie. Diaree. Pleurezie.1. Durere cord cand urca scarile 3.Scaun si anus . Respiratie lenta in timpul somnului 4.. Slabiciune paralitica a bratelor 4. pozitia verticala. Hemoragii. Sarcina. sete. Dureri de cap. Enurezis cu sete 4. mersul pe jos. Dismenoree 6. Enterită. tuse uscata. Senz de sufocare 2. Respiratie dificila 6.1. Senzatie de intepatura in gland cand urineaza Genital femeie . galbena Somn . Mare dorinta de somn. Piele . Senz de greutate si opresiune toracica 9. efectele. in special in timpul somunului 2. Scaune frecvente si moi. Vaccinarea. Genunchi inflamatie 10. Senz de amorteala in trahee 3. Tuse convulsive cu sufocare si constrictie laringeeana 8. Catalepsie. Avort.1. Diaree insotita de colica si emisie abundenta de urina Renal . Frica. Senz de gadilatura in piele cu descuamare 2. Orbire brusc.1. vant rece. Mialgie. Scaune cu tenesme 3. Nefrită. puls tare si rapid Indicatii clinice: Amaurosis. caldura. febra la inceputul bolii 2. Laringită. efectele. Gâlci. Puerperal febră. Plămâni afectiuni. Lumbago. Respiratie fierbinte 5. Meningită. Senz de rigiditate in picioare cand se deplaseaza 12. Sange in sedimentul urinar Genital barbat . Peritonită.1. Pleurodynia. Cystitis. Degete senz de paralizie 8. fum de tigara. senz de caldura la fata. crampe in gambe. Haemorrhoids. Dysmenorrhoea. cu presiune in vezica urinara 2. Astm bronşic. bea.. suprimarea. Torace . Convulsii. Dureri testiculare 3. de afectiuni. aer liber si vorbind . Sperietură. in special dupa micul dejun 2.

Galbejita Negi pe fata Cruste umede pe obraji Paralizie maxilar inferior Miscari convulsive buze Gura . Senz de arsura caldura la nivelul omusorului Saliva multa in gat Stomac .Ciclu menstrual intarziat.Bronsite. de repaus si ameliorare de miscare. Indivizi flegmatici.agravare noaptea. agravate noaptea Ceafa.si scaune . Vomita mucus dimineata Crampe contractie in stomac Balonare abdominala Senz de gol in stomac Durere arsura Abdomen .Salivatie Uscaciune a limbii Paralizie a limbii. Cum ar fi o paralizie declansata in frig umed . Paralizii produse/agravate de frig umed. vorbire dificila dupa expunere la frig Gat .Paralizie cu senz de frig. agitat. a corzilor vocale.Durere de urechi Nas . Are inclinatia de admonesta fara sa fie jignit. nelinistit. etc .Retentie de urina Urina miros fetid Urinare dureroasa Stricturi uretrale Urinare picatura cu picatura Urina tulbure Genital barbat .Dureri de spate tip junghi. iritabili sensibili la frig umed. expectoratie ca urmare a expunerii la frig Tuse expectoratie mucus si sange Opresiune puternica Paralizie diafragm Palpitatii puternice.Vertigo Frunte durere arsura Cefalee cu plictiseala Cruste groase pe scalp Durere exploziva Ochi . mucus mult.Constipatie cu scaune uscate Diaree. urticarie. Apetit bun 2. Simptome generale Dureri reumatice Slabiciune si durere a intregului organism Oboseala mare Simptome fizice Cap . tuse. ca si cum ar avea gheata in membre Negi pe maini si genunchi Durere cu carácter paralitic Palme transpirate Picioare umflate Parestezii Erizipel 58 .DULCAMARA . accidente. scaune verzui.Durere in reg ombilicala Durere prin expunere la frig Inflamatie ganglioni inghinali Rect .Durere de ochi Inflamatii ale ochilor prin expunere la frig Ptoza palpebrala Vedere confuza.Negi pe org sexuale Genital femeie .Epistaxis Coriza uscata Fata . Gust de sapun. gust amar in gura 3. ce se extind la membre Induratie a gg ceafa Dureri in reg lombara Extremitati . furfuracee. Cauze: frig umezeala. ca prin tifon Stelute in fata ochilor Urechi . Eruptii umede. Simptome psihice Tipul Dulcamara este nerabdator. Modalitati . Foame dupa febra 5.Durere în gât. abundent Amenoree indusa de frig Torace . herpetice. spate Rigiditate a cefei de la o expunsere la frig Spate . vizibile. Sete de bauturi reci cu limba uscata 4.Apetit alimentar: 1.Dr Ioan Dumitrescu Caracteristici Este un remediu contra frigului si umezelii. pacienti agitati. Paralizia vezicii urinare. cu mucus si sange Prolaps de anus si rect Diaree vara Renal . baie in apa rece. raguseala.

fata Veruci pe tot corpul. reumatism. etc 59 .Frison seara Febra cu frison si cefalee Febra cu delir si sete Transpiratie fetida noaptea Indicatii clinice – Adenite. gripa. Eruptii cu pustule si mancarime Eruptii rosii ca si cum ar fi fost muscat de purici Somn . lumbago. nevralgii.Edeme membre.Somnolenta ziua Insomnie din cauza ca nu poate sta mult timp in aceasi pozitie Febra . angina.Piele . rinita alergica. paralizii. scarlatina. cefalee. veruci. herpes. afonie.

moartea e privita cu indiferenta Modalitati Agravare : la miscare.ca intoxicat .band. varsaturi . paraliziii Comparatii Raul de transport: Petroleum..COCCULUS. vapor.agravare la miscare. abundente.slabiciune extrema.senzatia de gol undeva in corp . astenie mare Indicatii clinice . in mijloace de transport.parestezii. Tabacum. band. mai ales mijloace de transport . varsaturi . Simptome psihice .insomnie anxioasa .menstre in avans. dificultate de concentrare.ameliorat asezat sau culcat Simptome locale . convulsii . Arsenicum album.) . varsaturi aproape incoercibile. secuse.greata cu salivatie mare.Dr Doina Pavlovschi COCCULUS .Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Menispermacee – Anamirta cocculus. convulsii . pareze: Gelsemium. avion . sete intensa cu refuzul bauturilor. la secuse. greata. Gelsemium.slabiciune mare . intolerant la zgomot.iritabil. la cafea. Theridion (> mancand.iluzia ca timpul trece prea repede ( invers Arg.transpiratii reci .rau de sarcina cu greata. tremuraturi.< inchizand ochii) Anxietate: Aconitum.unele pareze. la emotie. cefalee insotitoare .senzatia de gol undeva in corp . la lipsa de somn. la aer. PETROLEUM .anxietate Simptome generale . senzitive si senzoriale Caracteristici . epuizare nervoasa cu lentoare in perceptii . o liana mare. mancand.cefalee occipitala sau frontala. nitr.contracturi musculare . inapetenta cu refuzul alimentelor. mai ales partea stanga . tren. spasme.vertij. de intelegere si de raspuns .spasme. Habitat originar : India. Lachesis (matinala) Tremuraturi. contradictie . la menstra Ameliorare : asezat sau culcat in spatiu inchis. Sri Lanka. cu cheaguri.fatigabilitate iritabila cu hipersensitivitate .lentoare mintala. Causticum Repertoriul Synthesis 7 60 .rau de transport – masina.vertij cu greata si varsaturi in mijloace de transport. miscare. Actiune: simpaticotonie – tulburari motorii. TABACUM. la fum de tigara.

J.slabiciune . pag. pag. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Synthesis 7 TABACUM . 235.emptiness. Actiune: vagotonie . pag.) si tremuraturi .1702 “ . pag. inchizand ochii Simptome psihice . copious – gr.anxiety – gr. 3. 2. 95 “ . 3. 1436 Perspiration – cold – gr.14 Genarals – weakness – gr. A dictionary of practical Materia Medica B. – gr. 1638 “ . in masina. pag.prostratie cu ameteala.concentration.pag.175 “ .3. 2. 707 Head – pain – gr. 2. agg. 236 “ . clotted – gr. 3. 3. earlier – gr. sensation of – gr. pag. frequent. greata. pag. as if – gr. frig de gheata in corp. pag. pag 923 Bibliografie Clarke J. 141 “ . America. pain – gr 2. 678. nemultumit de el. pag.desvelirea amelioreaza . 924. 3. 3. deschizand ochii. pag. 2.2. accompanied by.delusions. pag.constriction – gr. difficult – gr. pag. nu-si poate concentra gandurile .1579 Sleep – sleeplessness. vapor sau alt mijloc de transport.disperat. pag. pag. 925. 2. pag.motion.lying. 2. too – gr. pag. 239 Stomach – nausea – gr. vomiting – gr.prostration of mind – gr. 3. amel – gr. varsaturi. 2.pag.36 “ .prostratie cu nevoia de a schimba necontenit locul (Ars. 275 Female genitalia – menses.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Solanee – Nicotiana tabacum. 1513 Vertigo – gr. pag.transpiratii reci Simptome locale 61 . 3. 3. agravat la miscare si deschiderea ochilor. ameliorat la aer si prin varsatura Simptome generale . Modalitati Agravare: la cea mai mica miscare.1595 “ . 2. 1634 “ .intoxicated. iritabil. Habitat originar Europa.3. time. 3.tremuraturi . anxiety from – gr.irritability – gr. descoperindu-si abdomenul. pag. pag.H.senzatia de lesin iminent . bed in.head.vertij cu paloare mortala a fetei si transpiratii reci.Mind – dullnesas – gr. Ameliorare: la aer. 84 “ . transpiratii reci.

1514 Mouth – salivation – gr. 235 “ . pain – gr. 95 “ . Indicatii clinice Rau de miscare (Cocculus.3. 1696 Perspiration – cold – gr.palpitatii violente agravate culcat pe stanga si noaptea. pag. 2. Theridion.H.diaree brusca. pag. 707 Abdomen – coldness – gr. pag. Petroleum. 2. 236 Generals – faintness – gr. Ipeca). 3. pag. 2. 278 Vertigo – gr. 718 Rectum – constipation – gr. 1596 “ .weakness – gr. nausea – gr. 794 Chest – palpitation – gr. pag. pag. 586 Stomach . pag. pag.2. 790.2.concentration – gr. 678 “ . Bryonia Tulburarile cardiovasculare: Spigelia Senzatia de frig in abdomen: Colchicum.dullness – gr. 1.cefalee intensa cu greata. 2. pag. . 1080 Extremities – coldness – gr.J. Varsaturi de sarcina. 2. racirea pielei.salivatie.despair – gr. pag.extremitati reci cu transpiratii reci si vascoase. 1702 “ . Elaps. galbuie. Dilutie 7-9 CH cu o ora inaintea calatoriei si imediat ce apare greata. 3. Dilutie 9-15-30 CH Relatii Rau de transport: Cocculus. pag. ameliorat culcat pe dreapta.gr. head. 1164 Bibliografie Clarke J. Petroleum. amel. varsaturi. pag.. 3. – gr. pag. vomiting – gr.greata cu paloarea fetei si transpiratii reci . cu greata. 2. pag. spasms – gr 2. gura plina cu mucozitati albicioase si aderente . 36 “ . Lachesis Repertoriul Synthesis 7 Mind – prostration .nausea – gr.2.senzatie de frig in abdomen ameliorat desvelindu-si abdomenul . slab . pag. pag.puls neregulat.diarrhea – alternating with.accompanied by. presanta.constipatie cu atonie intestinala si spasm al sfincterelor . pag 817 “ . Bryonia. constipation – gr. verzuie.. Dilutie 7 -9 CH dupa fiecare varsatura Vertij ASC. 1692 “ . 2. pag. 2.2.trembling – gr. 175 “ . transpiratii reci si vascoase . pag. 90 Head – pain. varsaturi. 2. Dilutie 9 CH Intoxicatie tabacica.1. pag.uncovering. A dictionary of practical Materia Medica B. pag.vomiting – gr 3. transpiratii reci . 1. accompanied. Publishers New Delhi Synthesis 7 62 .

groase ( conjunctive oculare. furunculoza. cu transpiratii mirositoare si eruptii Indicatii clinice Rau de transport. scrotale .prurit al pleoapelor. inainte si in timpul furtunei. greata. sanguinolente. fisuri sau ulceratii.organe genitale umede permanent. ca este dublu.slabiciune mare dupa mic efort . veruci.sete mare. vant. fisuri sau ulceratii . iarna . Simptome psihice . mai ales de bere (Kali bi). cruste.aversiune pentru carne.anxietate melancolica . diaree. la emotie Ameliorare : la cald.acufene: apa care curge.eruptii cutanate cronice cu vezicule. duriloame .PETROLEUM – Dr Doina Pavlovschi Petrol.slabiciune cu greata si alte tulburari in mijloace de transport . cu eruptii cronice cu vezicule.cefalee occipitala cu senzatia de greutate.eczema. Actiune: vagotonie . piele uscata. Theridion. varsaturi. psoriazis. pruriginoasa. Psorinum 63 . foame noaptea (Psor.friguros care raceste usor . Sulphur. intestin) sau fistule (ochi) si secretii purulente.hemoroizi pruriginosi si arzatori .diaree numai ziua cu scaune apoase. anale.iritatii catarale cronice ale mucoaselor) cu tendinta la ulceratii ( stomac. perineale. in mijloace de transport.greata cu varsaturi in mijloace de transport . greata si ameteala . rugoasa si fisurata. Tabacum.iritatii vaginale. vertij.vertij insotit de greata in mijloace de transport .piele cu pete galbene sau maronii. abundente.iritabil violent . vagin) . ca are un membru dublu.. expulzate in jet . fisuri. fisuri la unghiul pleoapelor .agravare la furtuna. Lyc. fistule lacrimale Relatii Rau de transport: Cocculus. cruste. convulsii epileptice . grasimi si varza – diaree . Phos) Simptome locale . furunculi. in repaos Tip: psoro-tuberculinic cu emonctorii insuficiente. fata palida. Bryonia Piele: Alumina. uretra..lesinuri.confuzie mintala.vertij insotit de greata Modalitati Agravare: iarna. cefalee Eruptii cutanate. se pierde in strazi cunoscute .idei delirante: i se pare ca e alta persoana este cu el in pat. elimina toxine prin piele si mucoase. uscata. Thuya (eruptii umede genitale). Graphites. ulcer gastro-intestinal. Dispepsie. Blefaro-conjunctivite cronice.deficit de memorie . halucinatii vizuale. impulsuri ucigase Simptome generale . hipoacuzie .

pag.3. people. 1529. 804 Bibliografie Clarke J. 2.3. 1582 “ . agg – gr. crusty – gr. 1528. 2. loses his way in well-known streets – gr.1. 2. pag.delusions.J.Diaree: Aloe Remediu posibil complementar: Sepia Repertoriul Synthesis 7 Mind – anxiety – gr. cracks – gr. itching – gr. 60 “ .gr. 3.confusion – gr.678 Rectum – diarrhea – gr. 158 “ . 1676 Skin – eruptions gr. 2. pag. 40 “ . 75 “ . pag. 1527. pag. 3. bleeding – gr. pag.faintness – gr.seasons. 38. winter in. violent – gr. pag. 2. pag. pag. 2. desire to – gr. pag. double.hemorrhoids – gr. boils – gr. occiput – gr. 14 “ .memory. 2. pag. pag. 1524 Head – pain.2. a dictionary of practical Materia Medica B. 2. pag.H.irritability – gr. 303 Eye – inflammation – gr. pag. 387 Stomach – nausea.Publishers New Delhi Synthesis 7 64 . 2.3.2.793 “ . weakness of . pag. being – gr.2.2. 141. 3. pag.gr. pag. beside him – gr. pag.3 pag. pag. 1702 “ .kill.3.convulsions. 385. pag. pag. 147 Generals – weakness –gr. 1596 “ . 3. pag. 226 “ .“ . epileptic – gr 1.

2 sau 3 săpt. să meargă cu trenul (3 rem). supărătoare. care deşi par puternice. Simptome psihice In general sunt persoane rezervate. pierdere de fluide vitale – hemoragii. bere. să traverseze un pod (9 rem. râd sau plâng exagerat (weeping immoderately – rem.Dr. digestia. Slăbiciune (care frecvent contrastează cu aspectul său – robust. periodică (la 14 zile). splina. ceai. Exoftalmie în Graves-Basedow după supresia menstruaţiei (2 rem. după ce bea. anemice.a. durere deasupra ochiului stg. mucoasele. ferr-i. Simptome generale Valuri de căldură: la eforturi minime . anxietate şi sentimente de vinovăţie (as if guilty) Frici: agorafobie. evitând compania celorlalţi. depresie în timpul menstrei. pâine cu unt.. sprijinit. Periodicitate: la 2 zile. la menopauză. dorinţă de: mâncare fierbinte. Biotip: persoane tinere. dacă priveşte o apă curgătoare. Trec uşor de la o stare de spirit la alta. de afaceri.) 65 . Au o sensibilitate excesivă la zgomote. să nu i se întâmple ceva neplăcut.: Ferr. acre amel: mâncare rece.GRUPUL FERRUM . la menopauza Ameliorat: mişcare uşoară. prezintă o slabiciune marcată Modalitati Agravat: noaptea – miezul nopţii. de zgomote. stând aplecat. claustrofobie. când traversează un pod îngust. roşii. seara ( 2 rem: ferr.).pentru tratarea stărilor de slăbiciune. plimbare. repaus prelungit. Obezitate . premenstrual. presiune. băuturi reci. în timpul menstrei sau din cauza supresiei acesteia. Pot fi dominatori. alcool. căldură sau frig. pulsatilă. nat-m. lapte. postprandial sau dacă nu mănâncă. după bere. alim. Ca medicament. vin. de ghinion. după defecaţie. nervii. efort fizic intens . lucruri nedigerabile Simptome fizice Cap Vertij: când se ridică. emoţii. roşu în obraji etc. dictatoriali. pot fi de neclintit ( există şi expresii de tipul ‘voinţă de fier ‘ ş. FERRUM METALLICUM Acţiune: . robuste. Sunt serioşi.). ouă. unic). carne. Nu suportă să fie contrazişi. dulciuri. debutează temporal şi se extinde occipital. transpiraţie.inclusiv la copii. Silvia Nedelcu Fierul este larg răspândit în natură – în plante şi animale. muncitori şi preocupaţi de probleme materiale. acest lucru sau zgomotele pot declanşa accese de mânie.) -- încăpăţânare. Cefalee continuă. deltoidul stâng.afectează sângele. sângerare minimă. este folosit încă din antichitate – în medicina ayurvedică dar şi de către medicii greci . pâine. Au o voinţă puternică şi dacă sunt convinşi că au dreptate. responsablili. este al 4-lea element ca importanţă în scoarţa terestră. în special la foşnetul hârtiei.) Alimentar: agr: grăsimi (inclusiv unt). ridicând braţele.

. războaie.) Vise: bătălii. amel.) sau imposibil pe spate (14 rem. Greaţă. în timpul sarcinii. Talalgii ag. enurezis nocturn. Scaun tare. noaptea. transpiraţie rece. urmat de dureri de spate. în timp ce mănâncă sau imediat după. în timpul sarcinii. îi place pâine cu unt . după ortostatism prelungit sau în timpul mersului.m. Faţa cu obrajii roşii şi mucoase palide. Gat Senzaţie de corp străin. de cădere. Uro-genital Incontinenţă urinară exclusiv în timpul zilei. de mişcare. în timpul lactaţiei (2 rem. Dureri abdominale ag. Dilataţii varicoase la nivelul membrelor inferioare ag. Respirator Disfonie sau voce schimbătoare. 66 . în timpul.: chin. de nod -ag. când înghite în sec. Prurit anal in ascaridioză. Metroragie şi valuri de căldură . Tuse uscată. ag... Diaree fără dureri. de mişcare. după 12 p. plânge uşor. dificil de evacuat. în decubit sau mergând lent. roşu. ag. pătează galben. de mişcare. debilitantă. inapetenţă sau ambele. de apă rece ca gheaţa. amel. Gastro-intestinal Apetit excesiv. Febra. în timpul cefaleei. în locul sau după supresia menstruaţiei. când se plimbă încet. alternând. noaptea în pat. Ferr. amel. rude sau prieteni decedaţi sau nemaiîntâlniţi de demult.Epistaxis: la copii sau la pubertate. masturbare. după un bufeu. Spate si extremitati Adenopatie occipitală (Bar-c) Dureri cervicale sau lombare amel. vărsături sau regurgitaţii în timp ce mănâncă sau imediat postprandial. Dureri articulare şi periarticulare in special la nivelul membrelor superioare – umăr stg. în timpul defecaţiei . la traversarea unui pod îngust. când se plimbă încet. ag. când se plimbă încet. ag. Somn Poziţie – numai pe spate (4 rem. la menopauză. de ouă. unic) Cardiovascular Palpitaţii ag. după pierdere de fluide. se înroşeşte uşor. alternează cu hemoptizie. Remedii complementare: China Comparaţii: Pulsatilla: obezitate. Dispnee amel. de căldură. ag.). Senzaţie de gust de sânge sau de ouă stricate. extremităţi reci.în special la faţă. sau după masturbare (r. Guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei. prolaps rectal. Hemoptizie. frison Frison violent cu faţa roşie şi sete (Ferr. cu tenesme. Prolaps vaginal. de plimbare în ritm lent. în decubit dorsal. Ign) Capul şi faţa fierbinţi. Dureri de dinţi amel.

după intervenţii ORL. de grăsimi. ag. constituţional. faţa roşie sau paloare cu pete roşii. Phos). râde sau plânge exagerat. fotofobie în timpul febrei. dureri în umărul dr. de efort. de aplicaţii reci sau după micţiune. fiind însoţită de o stare de disconfort sau de o modificare a dispoziţiei şi după 1-2 zile apar celelalte simptome) Modalitati agravare : la 4-6 a. de consolare. bine delimitate. dispoziţie schimbătoare. frison cu faţa roşie şi sete.). nu suportă să fie contrazis.. discordanţă între aspectul fizic şi starea de slăbiciune. Ip. Gat faringită. epistaxis. Respirator 67 . slăbiciune. postoperator. hipoacuzie după răceală. aversiune pentru companie şi ag. iritabilitate din cauza zgomotelor. acide. tulburări digestive. Natrum muriaticum . Simptome fizice Cap cefalee amel. hematemeză cu sânge roşu aprins.m. flatulenţă. anemie. după micţiune (Gels. otită medie.în special ale aparatului respirator . dorinţe alimentare: băuturi reci. piele lucioasă (waxy). cefalee. umăr) (mai accentuată decât la Ferr) Simptome generale febră înaltă. alimente acre. amigdalită cu amigdale tumefiate şi roşii. grăsimi. dureri oculare amel. ameliorare: mişcare lentă. Gastro-intestinal vărsături imediat după ce mănâncă. iar remediul este dificil de recunoscut ( uneori creşterea temperaturii poate să fie moderată. Mill. ouă. FERRUM PHOSPHORICUM Este un remediu excelent pentru inflamaţii acute. Simptomele nu sunt însă foarte clare – pacientul poate avea febră înaltă fără alte manifestări. în timpul febrei. iritabilitate din cauza zgomotelor. de mişcări ale capului. îi plac roşiile crude etc . bere.). . a contrazicerii. aplicaţii reci. mişcarea lentă amel. rezervat. la debut.. senzaţie de nod în gât. dorinţă pentru alimente fierbinţi etc. valuri de căldură şi/sau roşeaţă la o persoană în general friguroasă. dureri dentare amel. ca aspect este mai degrabă zvelt.. de aplicaţii reci. hemoragii cu sânge roşu aprins (Ferr. Ignatia : manifestări de tip isteric. lateralitate drp (pneumonie.). copilul învaţă să meargă târziu (Calc) etc Nucleul (Vermeulen): intoleranţă. alimente: roşii. ag.. ag. de apă rece.. subţire. nevralgie facială amel. pentru controlul hemoragiei şi al durerii. în special la copii (Ferr. după micţiune (Gels.Lycopodium : dominator.

ag. neliniştit. locvacitate. Comparaţii: Ferr. grd 2). sardele (3 rem. Extremitati dureri în umărul drept. pneumonie – în special pe partea dreaptă ( Bry. sensibil la zgomote... anxios. de mişcare lentă. 68 . noaptea. senzaţie foarte intensă de amorţeală la nivelul scalpului. de cea mai mică atingere a gâtului (Lach). FERRUM ARSENICOSUM – preia câteva din simptomele lui Arsenicum şi Ferrum: tipicar.. leucoree excoriantă şi senzaţie de greutate intrauterină. friguros şi ag. dureri epigastrice cu greaţă şi flatulenţă. dorinţă pentru peşte sărat ( 4 rem. depresie.. urmată de slăbiciune. de slăbiciune este mult mai pronunţată. ag. FERRUM MURIATICUM Psihic: optimism. astm bronşic. epilepsie. epistaxis. eructaţii. slăbiciune GÂT: guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei ( Ferr). Sarah N. FERRUM BROMATUM s-a dovedit eficient în cazuri de spermatoree cu anemie şi depresie. de căldură. dureri în umărul drept. de aer rece. cefalee pulsatilă înaintea şi în timpul menstruaţiei. diaree. Lyc). ag. hepatosplenomegalie şi febră. fără sete în timpul febrei.. anxietate. de frig. ( care au şi simptome foarte clare şi intense). 1). amel de mişcări lente Comparaţii: Acon... tutun. Phos. EXTREMITATI : picioare fierbinţi. la copii. slăbiciune. şi le dezveleşte. transpiraţii care pătează galben. FERRUM ACETICUM util după creştere rapidă în înălţime la copii. Puls. hipersensibilitate. vărsături postprandial.. purulentă verzuie. de ouă. diaree ag. GASTROINTESTINAL : distensie abdominală. după miezul nopţii şi după băuturi reci. Bell. ag. Lyc. Smith) s-au obţinut următoarele simptome: senzaţia de moarte iminentă. FERRUM CYANATUM iritabilitate. Sulph. Gels. amel. în cazuri de TBC pulmonar. ag. constipaţie alternând cu diaree FERRUM IODATUM GENERALITATI : călduros. expectoraţie cu striuri sangvinolente sau hemoptizie cu sânge roşu aprins. In urma unui proving ( Dr. In bolile acute. starea de moleşeală. şi Bell. sete intensă.tuse uscată. hemoptizie. GENERALITATI : lateralitate dreaptă. leucoree excoriantă. supărătoare. expectoraţie abundentă. debutul este mai lent la Ferr-p decât la Acon. vin. grd.. flatulenţă. amel.. la Gels. Ferr.

Materia Medica of Homeopathic Medicines. Shah Rajesh. după grăsimi. afonie după efort vocal. 2 / 65 rem. de apă rece. 69 .. diaree. surditate după extragerea molarilor de minte. hipoacuzie şi gută. Phatak S. My Experiences with Ferrum Metallicum Vermeulen F. RESPIRATOR: tuse amel. greaţă. dureri dentare amel. amel. de rece.R.CAP: nevralgie facială dr. concomitent cu menoragie.) EXTREMITATI: dureri în umărul drept ag de mişcare. probleme traumatisme ale umărului. zgomote.R. de căldură. Synoptic Materia Medica. faţa roşie sau palidă. cu pete roşii. după ce mănâncă ( Spong. vărsături. Desktop Guide of Materia Medica. + Sulph. vaginism. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. vărsături după ouă. dispareunie. Morrison R. ag.. eructaţii. de efort mental. parazitoze intestinale (grd. noaptea. regurgitaţii.) Bibliografie: Boericke W. FERRUM SULPHURICUM (~ Ferr.R. GENITOURINAR: spermatoree.) călduros. care apar după FERRUM PICRICUM cefalee în vertex ag. GASTROINTESTINAL: eructaţii ag.. Concordant Materia Medica... hipertrofie de prostată la vârstnici. Vermeulen F.

depresie. depresie . practice.denumire populara . lasand picioarele sa atarne Biotip: adulti precoce imbatraniti sau obositi. in special in Grecia). dar si cu teama de singuratate. . indiferenta. cu aversiune fata de viata sociala.2. glanda mamara. excesele sexuale. suprasolicitarea. un timp al slabiciunii si al lentoarei. excesele sexuale. in relatarea despre executarea lui Socrate. epuizare intelectuala (“brain-fag”). . surmenaj. coniceina.cucuta sau bucinis Toxicologie: “ cunoscuta” inca din antichitate (condamnatii la moarte. . lentoare. tulburari de memorie. minte greoaie.Tumori sau Induratie la mai multe niveluri: ~ glandulara / ganglionara / genitala : ovare.deteriorare intelectuala progresiva. sindrom vertiginous. rigiditate. supusi adesea unei abstinente sexuale prelungite Simptome psihice: . melancolici. excesele sexuale. cu lentoare fizica si psihica. pierderea brusca de forta in timpul mersului. munca in exces. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri.tristete < continenta / dupa masturbare / dupa supresia menstrelor / transpiratie . se poate ajunge la malignitate 1-ul remediu luat in considerare in cazul tumorilor dure aparute dupa traumatism afecteaza Sistemul Nervos ( boli degenerative severe) si sfera genitala (tulburari severe) 2 tipuri de patologii: . insensibile. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. tumori glandulare tulburarile se instaleaza lent si progresiv patologie cronica.celibat. induratie. testicule. insensibilitate. conhidrina) Substanta produce paralizie ascendenta. Simptome generale 70 . cand remediul se dovedeste extrem de util. intuneric.Dr. confuza. cum ar fi mersul dificil. paralizie.certareti.depresie la persoane timide. pierderea memoriei si senilitate ~ emotional: platitudine. femei descurajate. Actiunea toxica se datoreste alcaloizilor (conina.CONIUM MACULATUM . miscare-mers.1.abstinenta sexuala sau dimpotriva. inflexibilitate. lipsite de orice relief. isterie. uter (fibroame. se sufoca si senzatie de nod in gat. tristete. depresivi. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. alcool ameliorare: . rigiditate. noduli. tulburari paretice si/ sau genito-urinare.Tulburari neurologice: ~ slabiciune progresiva // Paralizie ascendenta progresiva ~ sindrom vertiginous Cauzalitate: . fara emotii. inceata.persoane materialiste.anxietate.necazurile.traumatismele vertebrale sau in alte regiuni Modalitati agravare: . prostata. profunda. idei fixe. chisturi) cu evolutie posibila spre malignitate ~ mental: inflexibilitate. varstnici cu involutie cerebrala senila.caldura. senilitate. indiferente. “business minded”. inchise. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual .Ioana Ionescu Familia Umbeliferae . Caracteristici generale: Cuvinte cheie: slabiciune progresiva. repaus. simt ca ar plange. se pastreaza descrierea facuta de Platon.

agravat de alcool. TDS. 71 .adenopatii cervicale dure.slabiciune. Comentariu : efect benefic in cancer mamar dupa o contuzie (Grimmer). ovar. mancarea intra pe trahee cand vrea sa inghita Genital: . oboseala progresiva. testicul. Bibliografie: Boericke. Murphy. cataracta dupa traumatism paralizia muschilor oculari. . prostata. fata de paine. Rem. tulburari de vedere si acomodare . pb la fixarea privirii pleoape grele. lapte Simptome fizice Ochi: fotofobie. avers.la inchiderea ochilor (singurul remedu) Indicatii clinice neurologice: vertij. sare. distimii pe un fond de involutie cerebrala uro-genitale: mastopatii. uter. eventual si lacrimare. parestezii. atonie rectala (constipatie) psihice: astenie.Vermeulen. distensie < lapte adenopatie si induratie a ggl mezenterici Piele: urticarie dupa efort intens.tumori de san dure si adesea cu adenopatie axilara (uneori dupa contuzie-bel. Cocc. < de gadilatura sau uscaciune in laringe Extremitati: . testicul. pareze/paralizii: ataxie.flux urinar intermittent (nu urineaza cand se forteaza.. inclusiv maligne de prostata. Carb-an. Stomac // Abdomen: ulcer/ cancer cu voma “in zat de cafea”. .impotenta. obligand sa se ridice in sezut. albicioasa sau sanguinolenta Urinar: . ataxie. Caust.apetit sexual crescut. relaxat pierde urina Piept: .. tumori dure ovar. ptozate ( gels.sani umflati si durerosi inainte de menstra. disfunctii urinare alte indicatii: pb tiroidiene( gusa.leucoree iritanta. sepia) Fata: cancer de buza mai ales la fumatori Vertij: intorcand capul / miscand ochii /in decubit dorsal / la rasucirea in pat amel.per) . erectii imperfecte. tub) Tuse: intins. eruptii cu secretii fetide verzui Transpiratie: . Morrison. dar: . noduli duri).dorinta de acru. < vibratie.. Phos-Ac. Complementare: Tuberculinum. ejaculare prematura. . Diagnostic diferential: Sep. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul membrelor inferioare. rash inainte de menstre. cafea.ejaculare involuntara la simpla excitatie psiho-sexuala. lac-c. inchizand ochii Gat: .causticum.prostatoree. uter.. scleroza multipla.tumori. gusa cu exoftalmie. . mers( calc.

stransoare. tulurari renale Cuvant cheie: suprastimulare. contact.supresia dorintei sexuale amel. septice. mai ales in zona gatului si a taliei. .locvacitate. .lateralitatea stanga. climax Modalitati: agrav. angoasa (disimulata in spatele unei atitudini extrovertite) . totul la ei este foarte intens . < supresia dorintei sexuale .Dr.agravare dupa somn. Ver.gelozie patologica( Hyos. soarele.vasodilatatie. bauturi calde(mai ales pentru simptomelefaringiene). vorbeste fara oprire si fara sa asculte. . . cel mai locvace din toata MM ( Act rac). pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi.primavara. egocentrici. sare rapid de la un subiect la altul.in timpul si dupa somn.suporta greu restrictiile si autoritatea de orice fel .microtromboze locale ce determina necroza. dictatoriali.afectarea endoteliului vascular cu hemoragii. alcool. stari maniacale < seara . cresterea permeabilitatii capilare cu edem voluminos si hta. intensitate. provocandu-i stare de inconstienta. frica de moarte. . necazul.dimineata.pasiune.iritabili.intoleranta la atingere. Simptome psihice .parinteasca. . extroversie. cann-I. .caldura camerei.aer liber.hemoliza (phospholipaza A2) Fenomene inflamatorii. egoisti. manc. . Toxicologie: Fenomene circulatorii: .LACHESIS MUTA . . . . Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului homeopat.) . . flux continuu de idei. Hering. puls) / de a fi otravit . claustrofobie. aroganti. Cauzalitate: . ingamfati.suprimarea unei secretii sau intarzierea aparitiei lor. foarte critici ( dar nu suporta nici o critica).posesiv cu lucrurile si persoanele. bai calde. cu delir de persecutie (Hyos.: . agravare la supresia lor. .suspiciune extrema. “lively”. ..) invidie. malitiosi . expresivitate. zeflemitori. la serviciu.ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. pot ajunge paranoici. spaima. . nevoie de un “orificiu de evacuare’ ca sa nu explodeze Caracteristici : . tulburari fobice severe. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. Dupa ce si-a revenit.suprimarea secretiilor.decubit lat stg.mare anxietate.orice blocheaza circulatia. Proving: efectuat de C. creativitate. cu febra ridicata si delir. vitalitate. 72 . canicula. vexarea. . falsa perceptie despre dragoste( celalalt = obiect).agitatie psihomotorie. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient.) / de serpi( lac-c) / de nebunie (calc. de boli de inima (isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. . . a partenerului de viata. emotii puternice.Ioana Ionescu Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud.ingestia de alcool. -bauturi reci.aspect pozitiv al usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. gelozia..: -la aparitia menstrelor sau secretiilor. . agresivi. jignitori. la cererea guvernului german. sarcastici. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. .

violaceu . fainoase. hematurie de culoare inchisa Genital: . inghitirea de solide hipersensibilitate la atingere. fata de care devin extrem de gelosi. iluzia ca a comis o crima . la rece. cianoza -erizipel senil. Sunt gelosi fata de parintele de acelasi sex. varicozitati.leziuni de culoare violacee: furuncule.angor cu senzatie de constrictie in piept si iradiere pe bratul stg . inghitirea salivei. pozitie de somn pe partea dreapta (nu pe stanga) Simptome fizice Cap: . otravita. responsabil si cu un puternic simt etic. Copiii Lachesis sunt extrem de gelosi si nu tolereaza autoritatea sau restrictiile. orig. < stransoarea hainelor. presiune pe laringe > aer liber. nu suporta gulere stranse senzatie de nod in gat > temporar cand inghite. varice. care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice.tresare brusc la adormire.anxietate. Somn: .mastita de culoare violacee Urinar: . pot dezvolta tulburari de comportament sau patologie fizica (astm) dupa nasterea unui frate mai mic. presiune.senzatia ca ochii sunt trasi in orbite.nevralgie stg. spongia) Piept: . masturbare.hemoragie retiniana Ureche: .culoare violacee. cafea. plat. in camera calda. . staph) Dismenoree > in timpul menstrei. stang.senzatie de greutate sau arsura pe vertex.caderea parului in sarcina. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal (calculi) sau pot cade prada fobiilor si anxietatilor. Preferinte alimentare: fructe. la trezire . posesivi fata de prieteni carora le pretind toata atentia. in somn.hipersexualitate.epistaxis Gura: . soare. herpes zoster pe stg Respirator: . aplecat in fata (kali-c.. afectiuni ale ovarului stg(ust) Tulb ce apar prin supresia menstrelor( menopauza. promiscuitate( Grat. sentiment de vinovatie. purpura. dezvoltare sexuala excesiva si precoce. depresie. dar au bufeuri) Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta.vertij >la debutul unei secretii Ochi:. limba tremuratoare cand e protruzionata Gat: .palpitatii.litiaza renala stg. contact. ulcer varicos. PM. tacut.otita medie stg Nas: . . vorbeste cu persoane decedate. dar cu un puternic complex de inferioritate. dispretuita. < in decubit lat. . cu emotii intense dar neexprimate. cu senzatie de explozie pe partea stg. iradierea durerii spre ceafa si umeri. batanta.rinita alergica.bufeuri la nivelul fetei. HTA . opresiune < pe partea stg( Ph). nimfomanie. agravare mentala dupa somn Exista si un tip introvertit de Lach.este sub controlul unei forte supranaturale. sarcina). devine locvace cand il intereseaza ceva sau dupa alcool.iluzii . faringo-amigdalita pe partea stanga sau cu debut pe stanga < ingestia de lichide mai ales fierbinti. echimoze. . in timpul si dupa somn.astm bronsic declansat de gelozie/ emotii intense < noaptea la adormire. < Q. metroragie cu sange negru 73 . urata. tristete dimineata. pot ajunge la ura declarata Simptome generale: caldurosi (pot fi frigurosi. apnee de somn. .dureri faringiene. inghite greu saliva si lichidele Piele: . moral. cu senzatia de sufocare. atingere > bauturi reci. . frustrare si invidie. < dupa somn . Acest tip se caracterizeaza prin timiditate.herpes zoster pe partea stg. menopauza. stridii.vin. .hemoragii gingivale. este urmarita. dimineata la trezire. mai putin agresiv. facies pletoric.cefalee congestiva: pulsatila.cosmaruri cu serpi/ persoane decedate.

presiune. metroragii. Throat: Choking. mucoasa violacee afectiuni hepatice. gelozie. erisipel. otite. hemoragie hemoroidala care > patologia. meno–metroragii cu sange negru( secale.. furuncule. intestinale cu intoleranta la stransoarea abdomenului. menopauza. intoleranta la atingere. hemoroizi proccidenti. ustilago) // amenoree cu tulburari secundare. hipertiroidie Rem. delirium tremens. alcool dismenoree.Murphy. HTA. ovaralgie stg. Lyc.throat: sensitive. as foolish as it is irresistible(2/1). Antidoturi: Ars. Ph-ac. pre sau post menstra sau la menopauza.Clarke. amel. tulburari de climax. Nux-v. stari paranoide. laringo-traheite cu spasm laringian.. senzatie de lesin. < oprirea scurgerii. senzatie de constrictie. cardiopatie ischemica. pulsatila.nu suporta sa se atinga unul de altul Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. ulceratii torpide cu margini violacei. stare septica..abdomen sensibil la atingere. hipersensibilitate la contact. Cedron. G.slightest touch(3). Bell. R. rhinophyma. alcolism.Gastro-intestinal: .sleep agg. < bauturi calde. cefalee congestiva. changing quickly from one subject to another(3).sciatica stg cu hipersensibilitate la atingere . Hepar.Vithoulkas. hepatita. alcoolism.genitalia: menses. amigdalita. occipitala. HTA. violacei. tuse chintoasa spasmodica si senzatie de sufocare < imediat ce adoarme sau la trezire. icter Extremitati: .Boericke. sinuzite. insomnii. complementare: Crotalus. clothing agg. menopauza cu bufeuri. Ext. > in timpul menstrei. fragilitate capilara cu tendinta la echimoze si hematoame spontane. Fem.of all complaints during(3). < post menstra. J. tulburari psihice. cefalee. cu amigdale purpurii..premenstrual. Diagn. hemoragii cu sange negru. sangerande.Anthracinum(furuncule). > menstra. sd. stransoare colita > diaree. alcool. epistaxis..(3). insomnie cu cosmaruri. Cocc. Coff. angine pe partea stg sau evolund de la stg dr. hemoroizi congestionati.diferential: Con. claustrofobie. infectii. sangereaza usor(carbo veg) acnee rosacee.(2). Indicatii clinice Astm bronsic (se poate declansa in context de gelozie (copii) sau la menopauza. glosite. strangulati. cu congestie mamara. delir de persecutie. Bibliografie: W. intoleranta la contact la nivelul gatului.rasfira degetele . cu scurgere fetida. migrena stg < soare. violacei. insuficienta cardiaca congestiva. Graph. psihoza maniaco-depresiva. hiperestezie cutanata si intoleranta fata de stransoare la nivelul gatului sau pieptului. Radar 8 74 . gingivite cu gingii edematiate.. ciclotimie. purpura stomatite. loquacity.

văzându-le mai degrabă ca predispoziţie.1817 ocupându-se de ea zi şi noapte după cum el însuşi mărturisea. În anumite condiţii nefavorabile într-un organism slăbit reapăreau simptome considerate vindecate. Psora este cea mai veche. aproape că nu produce modificări structurale ci numai alterări funcţionale 75 .Paterson şi alţii. o stare. care în parte se datorează influenţelor unei miasme şi care constituie fondul care facilitează acţiunea agenţilor patogeni. astfel de boli grave de piele au început să piardă teren. El şi-a pus astfel întrebarea de ce forţa vitală nu e capabilă de o vindecare rapidă şi de durată ca în bolile acute în condiţiile în care se administrează remediul indicat. În această concepţie noţiunea de miasmă dobândeşte un înţeles mai larg decât un simplu agent cauzal al bolilor. o astfel de erupţie supresată printr-un tratament necorespunzator.T. Contaminarea se putea produce oricând în viaţă. Internalizarea psorei a dus la apariţia a numeroase boli cronice şi Hahnemann aduce numeroase exemple de astfel de afecţiuni având o legatură evidentă cu o boală de piele.Vithoulkas. lepra şi alte boli grave de piele. XV.H. J. homeopat contemporan. cea mai răspândită şi cea mai periculoasă miasmă cronică fiind comparată de Hahnemann cu o hidră cu nenumărate capete. psora s-a "refugiat" în interiorul corpului. consideră miasma ca o predispoziţie la o boală cronică ce poate avea drept cauze ereditatea. Asta însă nu a condus la o îmbunătăţire a stării de sănătate a omenirii pentru că în lipsa manifestărilor externe. au chinuit umanitatea mii de ani fiind menţionate încă din antichitate. Tratarea lor cu remediul indicat dădea rezultate bune pentru o perioadă limitată de timp. pe care unii se jenau să o relateze la un interviu neinsistent sau pur şi simplu o uitaseră sau nu-i dăduseră suficientă atenţie. . Hahnemann a observat că în multe boli cronice nevenerice nu se obţine o vindecare de durată în ciuda unui tratament homeopatic corect. cel mai frecvent în copilarie (motiv pentru care cei mai mulţi nu-şi mai amintesc de ea) sau miasma putea fi moştenită. Problema l-a preocupat începând cu anii 1816 . El a constatat că de multe ori.psora produce perturbări în senzaţiile şi funcţiile organismului fiind numită miasma senzitivă. Începând cu sfârşitul sec. Rezultatele a peste 10 ani de căutari se concretizează în lucrarea "Bolile Cronice". o "discrazie". dar întotdeauna însoţită de prurit (mâncărimi). altii. G. au crezut cu tărie în natura non-materială a miasmelor. psora manifestându-se din ce în ce mai mult doar ca o simplă erupţie pruriginoasă sau ca o banală mâncărime "tratată" superficial cu diferite unguente pe bază de sulf sau alte preparate sau chiar nefiind luată în seamă.Kent. de exemplu. cum este cazul cu J.PSORA . Prin studii clinice amănunţite Hahnemann a observat ca în multe cazuri această cauză iniţială ar fi o erupţie cutanată. dimpotrivă. J. Se poate vorbi în acest context de susceptibilitatea individuală. spune Hahnemann. se manifesta mai târziu prin simptome asemănătoare sau afecta alte organe patrunzând mai adânc în corp. ca forme de manifestare a psorei. în diverse forme de manifestare. Contagiozitatea foarte mare la nivel cutanat a contribuit la răspândirea rapidă a psorei pentru că cei afectaţi de astfel de erupţii minore nu erau izolaţi ca bolnavii de lepră din trecut.Allen. Această maladie originară ce părea că stă la baza majorităţii bolilor cronice Hahnemann a numit-o psora. Râia. bolile infecţioase grave sau tratamentele alopatice şi vaccinările.Dr Secil Omer Unii homeopati au crezut ca miasmele se refera la o serie de stari infectioase. îmbunătăţindu-se condiţiile de igienă personală.

Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta. ele se nasc prin contaminarea dinamicã cu o miasmã cronicã. iritaţie.) Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant. cu propria ei putere astfel cã ea este nevoitã sã le lase sã se dezvolte în timp ce devine mai perturbatã pânã când în final organismul este distrus. Se transmite de la o generatie la alta. Psora . valvulopatii reumatismale Sifilis . agg nocturna. par 146). inflamatii cronice. Caracteristicele unei infectari miasmatice: Este cuprins intregul organism Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. Supresia. adesea neobservate la început. mâncărime.baieti cu moarte subita pina in 50 de ani. Le numim pe acestea boli cronice. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg.Manifestare primara. azoospermie 76 .manifestate prin hipersenzitivitate. tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice. ineficace atât la început cât si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodatã de una singurã. vene varicoase. rinichiul.Manifestari primare – prurit. nu poate oferi decât o rezistentã imperfectã.. HTA.condiloame genitale.’ .J. Celelalte. nepotrivitã. Bolile omului sunt acute sau cronice. ulcere. Daca un organ cum este ficatul.H. mai ales iatrogena. fiecare într-un mod caracteristic si-l îndepãrteazã gradat de la stare de sãnãtate în asa fel încât energia vitalã automatã forta vitalã . Este cuprins intregul organism Ceea ce este diagnosticat ca ‘boala’ nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism.fistule. cu intentia de a pãstra sãnãtate. grabeste evolutia Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari.sancrul secundare . epilepsie. secundare . iritabilitate Sicoza -Manifestari primare . Carecteristic ele îsi urmeazã cursul si ajung la un sfîrsit mai mult sau mai putin rapid.chiste ovariene. moartea subita mai ales cardiaca. perturbã dinamic organismul viu. De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu? ‘Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele. carii osoase. anxietate.enurezis. tratamente locale. scurgere uretrala secundare . ( Tatal cu gonoree si reumatism .Allen Urmãtoarele remarci generale sunt o considerare preliminarã referitoare la primul punct (vezi par 105. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiului vital anormal perturbat. arsuri şi în cazuri extreme congestie şi inflamaţie.

lãsate singure farã remediul lor specific. pulmonarã. scolioza si cifoza. paraliziile. hemoragia gastricã. scrofula. Cea mai robustã constitutie fizicã. iar uneori numai prin câteva vezicule. prin sute de generatii si milioane de organisme umane. continuã sã creascã indefinit. orice fel de durere etc. de nemãsurat si în consecintã mult mai importantã decât acestea douã este miasma cronicã a psorei. deficitul simturilor. cariile osoase. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice. amenoreea. produc o astfel de varietate nesfîrsitã de deficiente. icterul si cianoza. Mult mai rãspânditã. ca o gîdiliturã si un miros specific. hemoroizii. Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atat cu simptomele pacientului cat si cu starea miasmatica de Psora. De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (“tratata”) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabila sa le si rezolve. în ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. În timp ce celelalte douã manifestã boala lor internã specificã cronicã prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme. 77 . nebunia. Aceastã psora este adevãrata cauzã subiacentã si creatorul celor mai multe forme de boalã care nu se datoreazã sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia. litiaza renalã. astmul si supuratiile pulmonare. toate mentionate în cãrtile de patologie ca boli individuale. Transmiterea gradatã si dezvoltarea incredibilã a acestor vechi contaminãri. Psora. Nu e de mirare cã atât de multe si diferite influente dãunãtoare interne si externe. cancerul. dizarmonii si suferinte în atât de mult variate organisme infiltrate de miasma psoricã. Tratament Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. de nesuportat. cel mai ordonat mod de viatã si cea mai activã energie vitalã nu sunt suficiente pentru a le eradica *. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. chinuind pacientul cu o suferintã mereu mai mare pânã la sfîrsitul zilelor sale. Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. impotenta si infertilitatea. migrena. cele mai numeroase flageluri ale umanitãtii dupã acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74). hidropizia. guta. isteria. surditatea. interioarã a psorei se anuntã doar dupã infectarea internã completã a întregului organism printr-o eruptie cutanatã caracteristicã însotitã de o mâncãrime voluptoasã. idiotia. Pânã acum vechea patologie le-a prezentat în mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. rahitismul. explicã într-o oarecare mãsurã nenumãratele forme de boalã în care a evoluat de la un cap la altul al întregii rase umane în special când considerãm numãrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietãti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). epilepsia si toate formele de convulsii. deteriorãri. nazalã. mania. adesea prelungite. melancolia.Adevãratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasmã cronicã si care. ipohondria. Aceste boli sunt de departe cele mai grave. miasma cronicã monstruoasã. vezicalã si uterinã. cataracta si amauroza.

La 1 luna eczema este complet disparuta. nu poate adormi pe burta. nici sa citeasca. injura. ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor. nu mai suporta carnea de la prima operatie. ii plac produsele lactate dintotdeauna. hears every sound ejaculation too quick perspiration exertion during slight aversion being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch N-a mai dormit deloc. Intr-o saptamina starea era absolut normala. Se administreaza Medorrhinum 1M. Sulph. Caz dr Dey Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez. pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist. mai adoarme pe la 3-3. a facut judo si karate. ii placea grasimea. T. scrisneste dintii in somn. transpira cind maninca. eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa . se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura. Sensibil la mirosuri. Dupa ce dispar simptomele unei anumte miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. Nu s-a administrat niciun remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. ii place caldura. acum nu.30. se pune in pat si transpira si se enerveaza meat aversion ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspiration exertion during slight Phos 30 CH Energie buna. ii e indiferenta. doarme pe parti. nu mai are rabdare nici la televizor. ameteste cind se scoala in picioare. balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna. vegetalele il amelioreaza. 78 . nu ii e somn. Sulphur 30 CH 3 zile cu disparitia simptomelor. De ex un pacient cu sancru genital. Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile.A. dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. bea apa la temperatura camerei. ejaculare precoce dintotdeauna. cu o tuse la 2 noaptea. la cel mai mic efort. Mercurius) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios.30-23. Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. la concentrare. are complexe de inferioritate. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. barbat 43ani Insomnie. ii e sete des. simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza. sensibil la atingere dinainte de operatie. de atunci insomniile. Psor fara nici un efect.necesita un remediu antipsoric (ex. doarme automat pe la 22.Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv. Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat aversion sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light. ii plac si ouale. Sulphur) Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric. nu-i place frigul.00 La o luna reapare dorinta de grasimi.

Încrederea în sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat. Avind senzatia ca sunt neimportanti sau dispretuiti ei trebuie sa se simta buni in ceea ce priveste cunoasterea . Oamenii depind de el. Ei pot face astfel eforturi sa apara curati iar pe de alta parte pot neglija complet acest aspect adica sale fie complet indifferent cum arata (tot mai rar in ziua de azi). De aici apare o lupta de a se ridica din nou de a fi cineva sa-si cistige respectul. Deşi e lăudăros şi plin de sine. nelinişte şi depresie. nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea Neglijenţa: Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur. Pacientul zăboveşte. se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârşit. Este un gânditor adevărat. Cea mai mare dorinţă a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. Principala senzatie a lui Sulph este aceea de a fi criticat pus jos. mindria lui este ranita. detaşat. dar cu legături umane superficiale (cu familia. oarecum inocent. Uneori ajunge să simtă dezgust faţă de alţii. fermecător. PSORINUM . în trecut era chiar şi mai evidentă. de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate.Dr Secil Omer SULPHUR – Dr Secil Omer Sulphur este un remediu mineral regele remediilor antipsorice. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. în ciuda igienei moderne. deoarece. astfel încât devine plin de sine. Este un om ambiţios. vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. fanfaronada lui este atât de naivă.tipul de “idealist practic”. preocupat numai de realizările sale. El se simte umilit . într-un mod detaşat. El poate fi foarte atent la modul cum arata in fata celor din jur. Casa sau biroul său au un aspect 79 . supresat. Egoul este una din principalele teme de la acest remediu. prietenos. caracteristice remediului: 1). Acest tip are nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele pătate cu mâncare. părul unsuros şi nepieptănat. deşi dorea să fie versat în literatura modernă. Poate avea perioade de posomorâre. care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. prietenii). despre o carte nouă. încât nu e respingătoare. Există două mari tipuri de personalitate. Pacientului îi e lene să se spele sau are aversiune faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. Poate fi generos. în mare măsură. în legătură cu sănătatea sau cu familia sa. Acest tip de pacient tinde să fie extrovertit. profund. mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. Jena este una din principalele senzatii ale lui Sulph. Lupta lui este pentru ego si onoare. Chiar şi acum. în faţa vieţii. este plin de viaţă şi de entuziasm. tipul de intelectual rece. Are senzatia ca nu e perfect in aspect si ca e desconsiderat.Se simt insultati cind nu stiu ceva si incearca sa iasa din incurcatura prin teoretizare. Unul dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică. cu preocupări intelectuale. adoptând o atitudine cinică. Inteligenţa sa tinde să-l îndepărteze de ceilalţi. Îi place mai mult să stea şi să discute filozofic decât să acţioneze practic. SULPHUR IODAT.SULPHUR. cântărind îndelung probleme intelectuale adânci. 2). spunând că preferă să citească un comentariu critic dintr-o revistă. condescendentă. deşi pare plin de încredere în sine.tipul filozofic. cămaşa descheiată. amână îndeplinirea sarcinilor. înainte de apariţia facilităţilor igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii.

aversiune de a se spăla (gr. Simptome psihice:  plin de sine. El are multă încredere în sine şi îi consideră pe ceilalţi plicticoşi. face paradă privind calităţile sale.  nelinişte în legătură cu sănătatea.  îi e teamă de accidente. pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un accident. o sensibilitate viscerală pentru mirosuri.3).  extrovertire la copii autoritari. de exemplu faţă de oameni în vârstă sau obezi.  teamă de înălţimi. lăudăros. Dacă au o fire echilibrată. să teoretizeze. (gr.3). mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant.  dezgust.  intelectual. Pacientul poate ajunge la o adevărată ipochondrie. de boli. Uneori pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi. prietenos. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni. nestăpânit.  teamă de boli. Aroganţă: Egotismul este o altă caracteristică a remediului. Copii: Copiii Sulphur sunt robuşti. sau speriat să nu se întâmple ceva rău familiei sale. Vor să fie centrul atenţiei şi pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul preocupărilor.  critic. Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie trataţi altfel decât ca nişte adulţi. în timp ce adulţii continuă conversaţia. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii. cu preocupare pentru mecanică. nelinişte în legătură cu familia şi copiii.3). teamă când vede pe alţii la înălţime. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însuşi. Băieţii Sulphur sunt atraşi de mecanică. gălăgios.  murdar (gr. devin bătăuşi sau copii cu probleme de comportament. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. Copiii Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi. plini de curiozitate.  extrovertit. Criticism: Pacientul găseşte cusururi oricui. etc.  neglijent. considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare devreme.2). (gr.de zonă calamitată. devenind lideri. cu vrafuri de cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot. nu îi pasă cum arată (gr.  claustrofobie. Dacă au o fire dezechilibrată. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu. în mod iraţional.. fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme. ei sunt foarte populari în şcoală.  adversar inascut a tot ce este rafinat:  lene.2.2).  ambiţios. Au o constituţie fizică robustă. îi place să filozofeze. în general legat de sănătate sau de familie.3). certăreţi. obiecte sau chiar oameni. dacă un membru al familiei întârzie. etc. deşi unii pacienţi prezintă simptomul neîncrederii în sine şi au nevoie de sprijin. copil gr. 80 . dezordonat (gr. de asemenea poate fi îngrijorat. cu o voinţă puternică şi extrovertiţi. greoaie şi sunt bătăioşi.

apnee în somn. scurgeri. supt. psoriazis. agravare generală iarna. mai ales dormind pe spate. eczemă. scaun. uneori încovoiat. îşi muşcă unghiile. leşin).cefalee în week-end. faţa rumenă. care îl înspăimântă.  preferă să doarmă pe stânga. hemoroizi. are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare.) şi traiectul digestiv (diaree.  metodic. agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor. de eşec. la sprâncene. infecţii dentare recurente. agravare generală la sfârşitul săptămânii. cefalee mai severă iarna. se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare.  coşmaruri. nepieptănat.  pacientul colectează lucruri. Zonele problematice obişnuite sunt: pielea (abcese. apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot restul nopţii. Somn:  insomnie. deşi unii pacienţi sunt friguroşi. îşi impune constrângeri.. agravare la căldură. agravată de mirosuri. erupţii pe pielea capului sau la marginea scalpului.  impulsuri de a face rău familiei. sfrijit. teamă să nu fie respins de oameni. neîngrijit. Simptome fizice: Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur. agravare în zilele noroase.  încăpăţânat. buze roşii. ulcer. agravare când stă în picioare (dureri lombare.  lipsa încrederii în sine. cefalee. teamă de infecţii. diaree. aversiune faţă de (sau agravare după) baie. când soarele de abia se zăreşte printre nori. cefalee sau arsură în vertex. foame. seboree a pielii capului. la marginea părului.). sprijinit. etc.  pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde. transpiraţie excesivă. agravare generală şi locală din pricina căldurii patului. etc. transpiraţie cu miros fetid. etc. secreţii. acnee. rumen la faţă. ameliorată de comprese reci. păr unsuros. 2) robust. pletoric. înfăţişare: 1) corp subţire. agravare la ora 11h.  plâns la menopauză. dureri cu senzaţia de arsură. cusurgiu. ameliorare când stă întins în pat. doarme bine 3 sau 4 ore. mătreaţă. că îl fac să pară bogat. 81 . cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului. uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor.).  râde în somn (Lyc. Cap .. în week-end. Simptome generale: călduros (cu sânge cald). de cancer.  are nevoie să fie lăudat.

 doreşte: dulciuri. Rect:  diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă. grăsimi. mai ales gălbenuş de ou moale.  indigestie în timpul menstruaţiei.  urină cu miros puternic. mere.  aversiune: ouă. puternică. carne.  eliminare de gaze cu miros puternic.  fimoză. mâncare cu gust picant (ardei iute. de defecaţie. otită. dovlecei. Stomac:  apetit nesăţios.  hipertrofie de prostată.  diaree după ce bea bere.  herpes. Uro-genital:  erupţii în jurul organelor genitale. Nas:  mare sensibilitate la mirosuri.bufeuri de căldură la menopauză.  sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă. acnee pe nas. 82 .  prostatită.  hemoroizi. deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. alcool (mai ales bere sau whisky). uscăţiv. Ochi:  sprâncene groase.  nevoie subită.  enurezis. scurgeri cronice.  nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu). activitatea sexuală nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilă.  fistulă rectală.  impotenţă sau absenţa erecţiei. retinită.  conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi. otoree.  polipi nazali. roşeaţă.. ulcer peptic. gastrite. ficat. acnee rozacee. rareori dulciuri. mai ales la urechea stângă.  irită.  la tipul de pacienţi intelectual.  blefarită.  scaun cu miros extrem de puternic. terci.  scurgeri uretrale.  sinuzită. buze rumene.  apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici. ciocolată. balanită . stufoase. arsuri uretrale sau prostatice. mâncare acră. hemoragie retiniană. mai ales din pricina abuzurilor alimentare).. măsline.  prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură. usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor. prelingeri ale rectului foarte iritante. condimente. îngheţată.  secreţii.  boala fânului. ameliorate la frig. îi place să mănânce. . peşte.  dispepsii (arsuri în stomac.  uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă. toată familia ştie când a evacuat. doreşte dulciuri şi ciocolată mai ales înainte de menstre.  senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. etc. purulente din nas.).

pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu neastămpăr locuri mai reci prin pat. Lombalgii. gută. artrită psoriazică. Anxietate. Aritmie. după baie sau când poartă haine de lână. Artrită reumatismală.  artrită reumatismală.  celulită. Bursită. limfabgită. Indicaţii clinice: Abces rectal. furunculi dureroşi. pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare. Micoze rotunde (Tinea).  apnee în somn.  acnee pe spate. Astm. mai severe când pacientul stă în picioare mult timp. Artrită. sau când se apleacă. Diabet.  erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă. Impetigo. Sinuzită. când e în picioare. Colită. Polipi nazali. Extremităţi:  dureri în umărul stâng.  nu poate sta drept (ţeapăn). Cefalee.  transpiraţia picioarelor cu miros puternic. Gută. Eczemă.  abcese. mai sever când pacientul răceşte. Reflux esofagian. pacientul se sprijină pe spătarul scaunului. vărsat de vânt. Abces. Bronşită. micoze rotunde. în pat. Seboree. Sciatică. Conjunctivită. Prostatită. de obicei recurenţi.  dureri de spate. Amigdalită. elulită. Cardiac:  dureri precordiale (angină pectorală). Scleroză multiplă. Constipaţie.  boli cardiace în stadiu avansat. Mătreaţă. Depresie. Faringită. leucoree galbenă cu miros puternic. Blefarită. Demenţă.  artrită agravată de încălzire exagerată. Otită medie. Rinită. Fistulă rectală.  tuberculoză. noaptea.  palpitaţii. Herpes. la plici. psoriazis.  prurit vaginal. Fisură recto-anală. panariţiu paraunghial. Sindromul oboselii cronice. Scleroză amiotrofică laterală.  eczemă. Boli ale ţesutului conjunctiv. Diaree. Hernie hiatală. erizipel. Hipertensiune. Ciroză. Acnee. sau în somn.  bronşită. Irită. Piele:  prurit agravat de căldură. 83 . Bufeuri de menopauză. Pneumonie.  respiraţie mai dificilă seara. Angină pectorală. Insuficienţă cardiacă congestivă.  herpes.  dureri lombare şi sciatică. mai ales unghiile picioarelor.  pneumonie. Spate:  slăbiciune a spatelui. scabie. urticarie. mai ales pe antebraţe.  unghiile îngroşate şi distorsionate.  varice.  transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală.  tuse. mai severă noaptea în pat. Migrenă. Alergie. Alcoolism.  emfizem. ameliorată de comprese reci. Torace:  astm. Ulcer peptic. Inflamaţii intestinale. impetigo. seboree. mai severe noaptea în pat. Hepatită. Psoriazis.  căldură la picioare. Prurit anal. Malignitate. Hemoroizi.

prelungite).Stări acute: . edem.: Ambiţios.Pojar (Apis. Bell.. Lyc. « erupţie pustuloasă buză superioară » « eritem al bărbiei » Acnee supurată Eczemă acută. care trebuie să înceapă totdeauna cu Sulphur) Comparaţii: Nux-v. Cel mai mic exercitiu poate declansa simptome: oboseala cu palpitatii. Arg-n.. --> Sulph. specific : foliculita bărbii.(util deci in neoplasme ganglionare). Nux-v.Foarte util la personae pletorice cu congestii Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă. Graph. doreşte dulciuri. Med. transpiră mult. Unele simptome se amelioreaza dupa masa altele se agraveaza. Plat.: Călduros (cu sânge cald). induraţie şi îngroşare postinflamaţie.. zemuindă. gălbui. Secreţii acide. neglijate şi care se prelungesc: pacientului îi e cald. Puls. SULPHUR IODATUM – Dr Secil Omer Acesta este un remediu profound cu actiune lunga ce poate afecta orice parte a corpului... lesin cu palpitatii. « zemuindă » .. Degetele devin albe.. prurit). Bry. doreşte dulciuri. Puls. prurit intens » Hipertrofie nedureroasă a glandelor. Poate avea dureri in oase si ganglioni.. Acon. Euphr. --> Lyc.).keynote « roşu închis.. Alte remedii: Psor. mucoase (secreţii abundente. picioare fierbinţi. insensibile raceste foarte usor desi are dorinta de a fi in locuri racoroase 84 .: Călduros (cu sânge cald). >>>> ciclul: Sulph. poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de zile întregi. Slăbiciune.. Psor. amigdalită. <<<< (constitue aşa numita "triadă antipsorică. Puls. ca după gripă. . Sul-I prezintă intoleranţă pronunţată la căldură. Aloe. cu infiltrarea ţesuturilor.. plin de sine. diaree. congestie cefalică.. vascular (bufeuri. părul devine unsuros şi se lipeşte de cap. ambele calde. sistem ganglionar. Ant-c. agravare la căldură. acnee. --> Calc.Răceli... eczema umede. dezgust. teamă de înălţime. probleme gastrointestinale.. bronşită. extrovertit. doreşte grăsimi şi condimente. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erupţii pustuloase.. Adesea pacientii prezinta adenopatii indurate frecvent laterocervicale. teamă de înălţime. Senzaţie de căldură arzătoare intern. boli de piele. iritabil. pneumonie. dereglări gastro-intestinale.. nerăbdător. slăbit. Este un remediu util la copii emaciati cu apetit crescut. Rhus-t.. Mez. Prostaţie.Desi e nelinistit si vrea sa se miste in general miscarea il agraveaza. pletoră Caracteristici: Boli de piele persistente. cefalee. Gels. Pacientii sulph-I se simt de regula foarte slabiti la foame iar mincarea calda ii agraveaza ca de fapt caldura sub indiferent ce forma. gripă. cu răceală externă. Remedii complementare: Ars.

uscăciune la deglutiţie. înainte şi în timpul menstrei. micţiune dureroasă. Gât . neastâmpăr noaptea / (Staph). expectoraţie. Rect . dupa diaree. Genital Bărbaţi: durere surdă.Senzaţie de tremurătură în epigastru. trist.are o tendinta convulsiva Supuraţie. chiar minim. Agitaţie noaptea. Căldură în epigastru. Căldură. agitat. la efort. cameră încălzită. Simţul mirosului acutizat. ajunare. 85 . cantitativ redusă.Parotide hipertrofice post-parotidită. Dinţi . Gol în epigastru. plimbare. Dorinţă pentru: acru. prostată. Hipertrofie cronică a amigdalelor Stomac . Nas . Urinar . Uscată. penis.Mucus verde în narine. Mâncare. Acnee supurată. < prinderea părului. băutură Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus) Durere de cap agravată ajunând.Constipaţie refractară. Scaun galben deschis.Senzaţie de dinţi moi.Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. Miros de zmeură.La aplecare. Vise : confuze Simptome fizice Cap . Intins pe partea dreaptă. Stricturi postgonoree. Nehotărât. Edemaţiate. urât mirositor. Durere. hemoroizi. Înainte de furtună. Anorexie. ortostatism.Urină purulentă. se trezeşte speriat. doarme cu gura deschisă. cu jet spiralat. Somn neodihnitor. Erupţie papulară. Prezinta o anxietate generala care il obliga sa se grabeasca cind munceste si cind merge. Incapabil de muncă. Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină Durere : > asfinţit. Excoriaţia nărilor. Speriat la trezire. flatus. internal and external :The muscles twitch and the limbs jerk : Simptome psihice Evită efortul (teamă de efort). in timpul menstruatiei Amelioare : aer rece. Căldură şi prurit anal. Faţa . nisip maro. limonadă Abdomen . Tresare la trezire.după inflamaţie. culcat.Ganglioni mezenterici măriţi.Senzaţie: părul este ridicat (erect).favorizează reabsorbţia ) Modalităţi Agravare: Efort. acoperiţi cu puf moale. Arsură la capătul distal. iarna Vrea aer proaspat care amelioreaza majoritatea simptomelor Agravat seara mai ales dar si noaptea si dupa miezul noptii The symptoms are worse from touch and pressure :Throughout the body there is a feeling of tension :Trembling. murături. Sete. Confuz dimineata si seara sau in timpul efortului mental Starea mentala este agg de efortul mental Somn Somnoros ziua. Gură -Limba îngroşată. Grăbit.

Picioarele ard (Sulf). în pat. cu senzaţie de arsură când stă în picioare. raluri. 86 . pleurezie. agrav înainte şi după menstră. la căldură Acnee a spatelui şi frunţii Indicatii clinice : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe). uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod). asociată cu dispnee. Respiraţie . asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase. acufene. eczemă acută (cu exudat abundent).Senzaţie de căldură (Rhod. agrav dimineaţa Spută verzuie. cu pielea de culoare rosu închis. Piele . catar Tuse . agitaţi. edem şi prurit sever. Erupţie cutanată Inimă . strictură. Leucoree abundentă. sufocantă. dureri. dure . purulentă. prezintă facies adenoidian. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. criptice. Parotidă. usturimi.Tălpile sunt dureroase. galbenă. Buză superioară. vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie amigdaliană. Uretră. Clinic: poliadenopatii. Urechi. Lichen plan.Asmatică.) Torace .Prurit – urechi. cu depozite de fibrină Transpiră uşor. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). hipertrofie.Spasmodică. Amigdale. Lichen plan.. pruritul de “bărbier”. Amigdale: mărite. Palpitaţii Membre inferioare . Femei: .) Durere sfredelitoare. slăbiciune. Prostată. Gonoree. Coloană vertebrală. Gripă. Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met) Tipologie Copii – slabi. Erupţie pruriginoasă antebraţe. îngroşare. Limbă. mai ales la cap şi mai ales noaptea Clinic : hidrocel. dif. (Kali-bi. cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai accentuată la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent.Hidrocel la copii. Eczemă acută. hipertrofie cronică. nas. agrav. pruriginoasă. Scalp. Carb-v) Labele transpirate şi reci noaptea.Senzaţie de constricţie. Rinită alergică. însă în pat sunt reci (dg. Rinichi. Acnee. dificil de eliminat Eczemă cronică. Rinofaringite. vâscoasă. însă obosesc repede Sunt călduroşi. mai ales umedă. abundentă. frecvent laterocervicale. uretră Pustule – gât. se mişcă cu grabă. erupţii. însă răceşte uşor Senzaţie de căldură. Pruritul de “bărbier”.menstre – neregulate. Astm alergic cu strănuturi. otite recurente Bronşită cu tuse violentă. (Merc.

partea dreaptă a corpului. Ca urmare idea de baza este ca a ajuns la un punct riscant in viata in ceea ce priveste sanatatea. generand tulburări mentale şi lipsă de vitalitate. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizează pe deplin. Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie. anticipare si senzatia ca e complet abandonat. Mancarimea (Itching) internă şi externă. care durează de ani de zile. cadaveric) al corpului şi al tuturor eliminărilor (diareea. afacerile etc. Emoţii. Aceasta frica vine dintr-o situatie in care se trezeste fara sa fi luat in calcul riscurile implicate. Descompunerea (Decomposition) internă şi externă şi 3. Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime). Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari. Remediul este util cind apare o lipsă de reacţie în bolile cronice. 2. Tuberculinum are o mare dorinta de calatorie si aventura pe cind Psorinum pleaca in aventura si ajunge la un punct din care nu se poate misca mai departe.PSORINUM – Dr Secil Omer Psorinum este un om care a incercat sa urce un munte si a ramas blocat undeva pe drum fara a putea nici sa urce nici sa coboare ambele fiind prea riscante. ci si frica de munte. lipsă de vitalitate şi apetit după cazuri acute severe. emoţii uşoare care generează tulburări severe. lovituri. E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori cu pălărie sau căciulă). Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat şi atunci cand datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime. Esenta remediului: George Vithoulkas. în « Convorbiri despre homeopatia clasică”. răcesc uşor şi vindecarea trenează mult. transpiraţia. spune că 3 idei de bază se regăsesc în tabloul lui Psorinum : 1. Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă. Ii este frica sa se miste Aici este o imensa frica adesea frica cu disperare. dislocări.este un alt aspect al sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează la remedii corect alese). urechile şi intestinul. erupţiile). Cauzalitate : Probleme şi tulburări după boli infecţioase. Oamenii nu pot sta în aceeaşi cameră cu pacientul Psorinum. Este mai degraba frica de un pericol exterior decit de ceva interior. ca poate face orice. Sărăcia (Poverty) internă şi externă. 87 . acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Are o marcată tendinţă către boli acute. Nu este numai indoiala legata de capacitatea sa. prostraţie după boli acute. iar pe de alta nehotarire. Apare o lipsa de speranta. aparatul respirator. cu disperare si frica de dezastru. Apare si la rubrica disperare legata de refacerea sanatatii chiar in timpul convalescentei. otoreea. Adica a suferit atit de mult ca nu poate avea o speranta pina nu se reface complet Este un nosod.. luxaţii. De exemplu Sulphur este foarte optimist si crede ca este mare. La acestea se adaugă mirosul urat (putred. pe de o parte.

Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua.Disperare dela mancarimea pielei. carbnsulph. sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea. noaptea. .m. pesimist. Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea.Depresie datorită mancărimii. şi se vindecă greu.lack of vital heat). .Se simte foarte bine inainte de a face o criza. Despair .itching of the skin from Simptome psihice: . . abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în special după o boală acută debilitantă). însoţite de mare nelinişte. Calc. (scaun. Kali ars.heat. părăsiţi.(Ars).Frica de saracie si faliment.Eliminari cu miros putred. de hoit.Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri. angoase care pot să ajungă la ganduri suicidare frică pentru sănătate. Simptome generale . (generals. Mind. sperioşi. (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii). epilepsie. foame în mijlocul nopţii. si Psor singurele grd 2). Descurajat. Descurajat.Anxietate (gradul 4 impreună cu Ars. eşec. . Se simte un ratat. întregul corp indiferent cat s-ar spăla). 88 .Transpiraţie urat mirositoare.chiar dacă e bogat are senzaţia că o să dea faliment. frică de singurătate.Stari de angoasa agg. (3 remedii. Ganduri de sinucidere . răceşte uşor.Melancolie religioasă. iritabili şi plangăcioşi. . . .Anxietate în legătură cu sănătatea. Pe plan mental: (este mancărimea internă care apare adesea după supresia unor erupţii la nivel extern) şi disperarea în ceea ce priveşte viitorul frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2. -Visează hoţi şi pericole. Inainte de a avea un atac (cefalee. transpiraţie. . . .această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). el fiind singurul de gradul 3 . ţipă şi plang toată noaptea.Foarte friguros. Disperat ca nu se face bine. Fără speranţă. .Frică de singurătate.ars) si Disperare in ceeace priveste viitorul (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat. .Ii lipseşte căldura vitală. disperat că nu se va face bine.Se simte parasit. abandonat. Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să producă aceste cazuri senzaţia că sunt abandonaţi. . dolichos pruriens de gradul 1). .Frecvente probleme acute.Frică de cancer. . de foc. secreţii. . gripă) se simt foarte bine. .Morocănos şi în mare depresie.Infăţişare murdară.

dureri precedate de tulburări de vedere . căldura patului.Puroi fetid din urechi de culoare maronie. . ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea. . Senzaţie de zgomote iluzorii ca şi cum ar auzi cu nişte urechi care nu-s ale lui. .Migrene.ameliorare: de căldură.Corp dureros. Cerumen roşu. Durere ca de ciocănele care bat (Nat-Mur). inainte de furtuna.Durere agg.Păr uscat. dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij.Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate. Infecţii recurente.Aversiune la carnea de porc. erupţii supresate. amel de odihnă şi cănd stă în casă. cronice.Transpiră abundent. Tresare uşor.Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă. de la cel mai mic efort (Tub. aspru.Menopauză: Bufeuri de căldură. Calc. . Seamănă cu vagabonzii aceia care miros puternic. Simptome fizice Cap: . . puroi.Herpes de la tample peste urechi pană la obraji. Blefarită. se încurcă uşor. Ureche : . agg de post. cand posteste.agravare: aer rece. haine de lană. de expunerea capului la frig. . schimbări de vreme. .stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte. Intunecarea vederii.Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor. plimbări. . amel. de stat întins în general . de transpiraţia abundentă .Slabiciune. . nespălaţi şi cu căciulă pe cap în mijlocul verii.Eruptii la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph).Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. 89 . . Sulphur) şi noaptea. Somn : Insomnie de la mancărimi intolerabile. de epistaxis şi de mancat.cand mănancă. noaptea.Senzatie de frig. cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau căciulă). face uşor luxaţii şi se răneşte uşor.Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare. lipsa de vitalitate.de mişcare. Modalitati: . frig. . . . . se amel la epistaxis.Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros. . fără luciu.Oftalmie cronică cu recurenţe constante.Cruste cu secreţii în jurul urechilor.Mirosul este intolerabil. Mancărime insuportabilă.Vise cu imagini vii care continuă şi după ce se trezeşte Transpiratie: .. trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii. . . . curent. cand are epistaxis.Fierbinte. . carne de porc. . . Aglutinare. curenti de aer. Ochi : .de eruptiile si eliminarile supresate. .

bronsita. sange. nu poate să-şi îndrepte coloana.Durere lombară agg.Mancărime. 90 . Constipaţia sugarilor şi copiilor mici la copii palizi. Gingiile se retrag de pe dinţi.Coriză constantă ca în febra fanului. . Salivaţie abundentă şi urat mirositoare. Tuse uscată. Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia.Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune). .Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului. Piept : . urat mirositoare.Flatulenţă şi disfuncţii hepatice.Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului. Ulceraţii ale limbii şi gingiilor.Palidă. Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept. Sifilis primar. fluid întunecat la culoare. cu iradiere la cap.Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii.Erupţii urat mirositoare. greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii. . ca şi cum ar fi crucificat. care patează lenjeria în galben. Genital feminin . Flatus cu miros de ouă stricate. Gonoree cronică. Gust murdar în gură sau amar. secreţii nedureroase. . Durere surdă seara. Spate: .Aversiune pentru sex.Sinuzită. Phos). ca şi cum nu s-ar fi spălat.Greaţă de la mişcările fătului . bolnăvicioasă. cu sange din rect şi hemoroizi arzători. erupţii urat mirositoare. excesiv de fetid. .Pierdera apetitului după o boală. dispnee amel. din uretră.Aversiune pentru sex. putred.Erupţii umede. Rinichi: .Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere.Amigdalite recurente (recurring quinsy). care se răspandeşte în toată casa. cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi.Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab. Simte că dinţii se clatină.Aspect murdar. Stand intins pe spate cu bratele indepartate de corp. Pioree a gingiilor. Durere ca de înţepături la nivelul spatelui. Diareea sugarilor (cholera infantum). tertiar. Abdomen: .Crăpături recurente la colţurile gurii. . agg la lună plină. apoi apare durerea agg de atingere.Se trezeste noaptea si trebuie sa manance (si la gravide) (Lyc. de mers şi stat în picioare. Gura: . puternică cu mare slăbiciune în piept. Vindecă tendinţa la a face amigdalite. mucus cu gust prost adherent la palatul moale.Enurezis constant. Gat extern: . . Senzatie de ulceratie sub stern. Faţă: . . Fatul se mişcă violent. . stand in sezut.tuse. Gat: . cu aspect bolnăvicios şi cu adenopatii. Stomac: .Nas: . . Respiratie: . Scaun dificil de eliminat. . Simte varful limbii ca opărit (ars). mucus aderent în gat. cu sete mare. .Scaune cu mucus. agg. sangerare.intotdeauna ii este foame. Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate. Amigdale foarte mari. Genital masculin: . Rect: .

păduchi recurent . anxietate pentru viitor.Aspect murdar. . Indicatii clinice : Probleme ale pielii. Astm. Graph. Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur). eczema Sulph: boli de piele cu prurit intens. grd 2. (raw. Migrene. la caldura patului. Piele : . este foarte friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara. Gonoree. boli frecvente. 91 . Leucoree. teamă pentru viitor. . insomnie. Constipaţie. glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă). furuncule. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). Sciatică.eruptii de orice fel: eczemă. scabie . Tub. Sulph. Disfuncţii splenice. Impotenţă. a vindecat cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de puncte negre. Scabie. anxietate. Enurezis. Diaree. Furuncule. Acnee. Ars grd 3).C. Adenopatii. Cruste peste tot.noaptea. chiar şi fără erupţie.Durere în piept cu extindere la umeri. Amigdalite. Cancer (. Gripă. de aer rece. dif. Dispepsie. amel. Diagnostic diferential Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul Psor. cand simptomele generale indică remediul. Pustule langă unghiile degetelor . Sep. Alergii. uleioasă. Con grd 3). Comparatii: Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie. Oftalmie. teamă de sărăcie. ( deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand aceasta este vindecată.Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie.must scratch until it is: Graph.prostată. . must scratch until : Psor. Psor grd 2). eczema.Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor. Hemoroizi. fetidă.In practica lui Clarke. Dureri de spate. la caldura.eruptii la nivelul plicilor articulaţiilor.mancarime. Febra fanului . Bac. Efecte post difterie. H. între degete. Debilitate. .grd 2. eruptii. Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi. Med. friguros. şi de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat şi nu acţionează. Paduchi.Hemoragii. amorteala a picioarelor si bratelor. Sifilis (inclusiv terţiar). în timp ce pacientul Sulphur este predominant călduros. frică de sărăcie.bleeds. foarte friguros. (Skin itching –scratching. Sulphur grd 2. Otoree.ganglioni măriţi. . De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. foarte uscată sau grasă. apetit crescut. Cholera Infantum. alergenii nu mai au nici un efect). . în jurul unghiilor.veruci.. . psoriasis. Extremitati: . Disfuncţii hepatice. care da nastere disperarii: agg. agg de baut lichide reci. mancarime.Psor. Remedii complementare : Sulph. Thuja grd 3. Petr grd 3. . Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat orice alt remediu. acnee.

în centru sau (mai mult de obicei). isi face griji ca sa intreprinda ceva. la care apartine si: aconitul. ganglionii carotidieni.descurajata.frica de boala. 2-diacrylic acid } Actiunea toxica a anemoninei se manifesta pe Sistemul cromafinic. staphysagria şi altele. (6).PULSATILLA. Avem in repertoar simptomele : (1) Throbbings aici şi acolo sincrone cu puls.capricioasa . ambitioasa si care prezinta dureri cu caracter schimbator. un fel de serie prost dispus.neincrezatoare in sine . cu tendinte de a face frecvent amigdalite. Hiperemotivitatea si ecesul de ingrijoarare il fac sa planga usor . mai ales atunci când presiunea atmosferică este scăzută. ce sunt keynoturi ale indicatiei medicamentului Pulsatilla . PLATINA . (8) Vertigo şi nebulozitatea la fel ca în apoplexie completă. coccigieni. dar si pe centrii limbici ai sistemului nervos.ipohondra .Dr Ioan Dumitrecu Aparţine familiei Ranunculaceae. de aici si denumirea ) Celulele cromafine se gasesc in glandele suprarenale. perfectionista. 2-diol-1. ca nu isi va indeplinii sarcinile. Simptome psihice . Hahnemann spune despre Pulsatilla ca este o tipa timida. ca la abordarea de furtuni. dar este iritabil si incapatanat Se teme de un rau iminent pentru el si pentru familia lui (Drobul de sare). Tipologic individul Pulsatilla are frica de orice. pe partea dreaptă a creierului. Este un remediu specific femeilor. nu are incredere in sine. (3) Umflarea a venelor. indecisa . (2) Blackness şi fluiditatea diminuat de sânge. producand perturbari vasculare. paraovarieni.invidioasa .( un ansamblu de celule ce se coloreaza cu maro la impregnarea cu acid cromic. (4) Scăderea de căldură vitale şi de acţiune. dar poate fi util si la barbati ce prezinta cazuri de orhita. mai mult blonde decat brunete. ce plange usor. uneori. Actiune toxica a Pulsatillei este apropiata de Aconitum.Dr Ioan Dumitrescu PULSATILLA . Actiunea se manifesta atat central cat si periferic . engorgement capilară. de isterie sau convulsii. Substanta toxica din planta Pulsatilla este anemonina (dilactone of cyclobutane-1. plange usor . ale gatului prin iritatii ale terminatiilor nervoase. in ganglionii simpatici abdominali. care pot prezenta alternanta de plans cu furie. Variabilitatea caracterizeaza simptomele Pulsatillei. cu şocuri apoplectic. ambele producand: amorteli ale limbii. cimicifuga. ca este grasuta. epididimita. (5) congestiilor de sânge pentru a capului şi engorgement a sinusurilor. ca va patii ceva rau copilul sau 92 . etc au actiune directa pe sistemul vascular.emotiva.antropofobie . Senzaţie de greutate şi de plinătatea creierului şi (7) acelaşi tip de durere. moarte. toate avand o acţiune similară asupra sistemului nervos. fiecare actiune insa pe tesuturi distincte . şi pe înălţimi. excitand trairile emotionale in detrimentul centrilor volitivi pe care ii inhiba . Avem astfel doua categorii de simptome: hiperemotivitatea si lipsa vointei.

care apare pe cornee. cu indiferenţă mare. vertij. cu răceală. vertij <seara. seara. ─ Senzaţie de arsură. cosmaruri Simptome fizice.Amauroză. insotit de vertij. sau ascuţite. oboseala. cataractă.sechele rujeola . pe care o simte rece.noaptea are viziuni inspaimantatoare . fara sete si urmat de febra.Dureri de cap insotite sau nu de furnicaturi ─ Oboseala fata de muncă intelectuală. anorexie. plictisitoare şi incisive . şi. uneori. dureri ca şi cum ar fi nisip. în principal în seara sau dupa-amiaza .inflamatii articulare. prea devreme în seara sau prea târziu în dimineaţa. locale Cap . in camera calda. insomnie desi are somnolenta.Diplopie . ca şi cum ar fi zgâriat cu un cutit.. stupoare .Fotofobie cu dureri lancinante cand priveste in soare . roseata pleoapelor (blefarite. şi.Inflamatii ale ochilor.Febra.Somnolenţă permanenta şi somn comatos. paloare a fetei. cu insomnie nocturne.salivatie crescuta .Somn intarziat. doar aşezat cu capul înclinat în faţă sau la o parte Febră . un flux mare de idei il împiedică sa doarma noaptea . cu agitaţie şi nelinişte. emotii Somn . greata. transpiratie rece si miros acru ( ca de mosc ).Frison pe o singura parte a corpului.Abces in unghiul lacrimal . muschi .Imposibilitatea de a dormi. marginile pleoapelor .memorie slaba . dureri variate ca localizare si timp de aparitie: oase.Somn ─ neregulat.agravare: culcat. ─ Sensatie de confuzie în cap. sau în frig. uneori până la două ore după miezul nopţii.idei fixe Simptome generale . ─ Durere în ochi.varice. dinti. . ─ Stupefacţie în seara.Febra cu pierderea cunostintei . rapid. ─ Vertij ca în timpul intoxicaţie.Ulcior la ochi . blefaro-conjunctivite) cu secretii vascoase si pleoape lipite dimineata cu aceasta secretie . fantezii . uneori. sau dimineata Ochi Afectiuni: în general. grasimi. ─ Dureri de cap ca o confuzie sau ca si cum ar canta o pasare in cap <atunci când culcat sau şezând liniştită. anxietate . cu o senzaţie ca şi cum ar fi ceva peste ochi si pe care pacientul doreşte să il inlature prin frecare . ca după o beţie.Scaderea vederii. flebita .Tendinta mare de a dormi în timpul zilei.Febra cu puls slab.Paralizie de nerv optic 93 .fuga de idei .

Senzatie de impunsatura in ureche cu mâncărime . pulsatie in gingii Gura . uneori cu sange.Foame si dorinta de a manca. cu gust amar. fără sete .Coriza constanta.Saliva vascoasa in gura si pe limba .Parotidita Nas .Secretii purulente.Epistaxis Fata .Sensibilitate dureroasa a pielii fetei .Senzatie de arsura si usturime in gat . apoasa cu senzatia de voma .Gura miros ofensiv.Abces al radacinii nasului .Nevralgie pe partea dreapta a fetei.Durere .Fata galbuie.Urechi . ascutit incisive sau ca o roadere<seara.Senzatie de rece in somac de la inghetata si fructe 94 .Absenta setei Stomac .Senzatia ca un vierme se misca in gat Apetit si gust .Otita purulenta cu secretie vascoasa galbuie. cu senzatia de arsura.Uscăciunea gurii dimineaţa.Regurgitatii de alimente.Dureri ce iradiaza spre ureche si ochi.Roseata a fetei alternand cu paloare .Foame excesiva cu senzatie de roadere in stomac .Gust insipid.Umflare dureroasa a mastoidei . putred in gura .Saliva dulceaga. foetor putrid.Senzatie de vierme ce umbla pe esofag . poate fi insotit de senzatie de voma si sufocare .Uscaciune a gatului .Contractii involuntare a musculaturii fetei . ulceratii.Senzatia ca cerul gurii este umflat si acoperit de mucus vascos Gat . in special dimineata . cu expresie de suferinta .Tiuituri in urechi . noaptea .Foame fara dorinta de a manca . ce este agravata si apoi ameliorata de caldura Dinti .Surditate dupa spalare pe cap .Dureri de dinti pulsatile.Senzatia ca limba e uscata . insotita de stranut si senzatie de gadilatura .Pierderea gustului dupa o viroza .Umflarea glandei submaxilare .Inflamatie a gatului .Gust amar in gura cand bea vin sau dulce la bere . catar dimineata .Sughit agravat de fumat.Descuamare a pielii fetei cu usturime . urmare a unei rujeole saua altei boli febrile .Dureri ale oaselor nasului . voma . fara sa stie ce .Durere ca si cum ar fi gatul "jupuit" .Eructatii frecvente. acid sau de alimente recent ingerate .Nas infundat in special in camera calda .

greutate.Prostatita cu erectii frecvente.Diaree nocturna . flatulenta insotita de varsaturi sau diaree Anus.Dispnee agravata cand sta pe spate. tardiv sau prematur .Colici abdominale cu borborisme.Senzatie de voma dimineata .Respiratie dificila.Tuse cu sange negru la suprimarea menstruatiei Torace .Diaree "coroziva". paloarea fetei. lichid prostata in cantitate crescuta Femeie organele sexuale .Vagin dureri tip arsura .Leucoree groasa.durerosi cu senzatie de arsura.Dureri cervicale reumatice.Senzatie de gadilatura pe stern .Raguseala insotita de catar.Uter dureri. greata. durere arsura.Ciclu neregulat.Diaree cu scaune galbene. uneori cu sange . scurta şi superficiala (în timpul febrei sau anxietatii) . varsaturi. precum şi senzaţie de arsură în inimă. dureros la presiune . prelungite.Disurie . scaune . noaptea.Hematurie cu senzatie de arsura cand urineaza . usturime Organe urinare . ca urmare a unei indigestii indelungate Abdomen . unoeri semilaterale. tenesme anale sau/si ale vezicii urinare .Amenoree.Hemoroizi congestionati.Diaree urat mirositoare . cu vertij si slabiciune .Umflare sani .Scrot : umflare. Coloana . cu presiune in rect si lombalgie .Anxietate. greutate in piept.Vezica urinara dureroasa Bărbat organe sexuale . insotita de tuse Cord .Hemoragii anus.Palpitatii<cina. presiune. varsaturi. inainte de ciclu . tuse seaca < stand in pat. convulsiva.inainte de pubertate. sufocare. usturime inainte de evacuare .Senzatie de constrictie si sufocare . contractii. spasme . cremoasa .Travaliu obositor si fara forta de contractie .Diaree la menstruatie .Lactatie suprimata Respirator .Durere in epigastru ..Constipatie cu evacuare dificila.Testicul : inflamatie.Colici abdominale. insotite de umflare ganglioni 95 . dureroasa. testicul hidropic . la femei mai in varsta corelate cu faza de luna plina .Abdomen tensionat. inrosire pe traiectul spermatic. in afara scaunului .Nimfomanie . vertij.Respiraţie accelerată. frisoane. uscaciune gat .Dispnee resimtita in zona coastelor false .Urinare involuntara noaptea in pat ( la fetite ) .Sange in urina .Tuse spasmodica.Precordialgie>presiune . mancarimi. noaptea .Retentie de urina . emotii insotite de anxietate si localizate in epigastru . arsuri .La menstra lombalgii.

şi Puls se antidoteaza reciproc şi se succed bine. etc . cu anxietate si senzatia de tremor . Pho. blefarospasm. intepatura ca de la furnici<seara. Ign. hemoroizi. Pulsatilla se mai poate administra in sechelele de rujeola.Durere de spate si senzatie de frig in spate. excesiv si galben .Durere chinuitoare in articulatia coxo-femurala. durere cu caracter paralitic in special in articulatia scapulo-humerala la ridicarea bratului .Eruptii cauzate de consumul de carne de porc<seara.Flebite cu ulceratii Relaţii. n. Se mai poate folosi bine si Sulphur pentru antidotare . orhita: Hamammelis are dureri de partea afectată.Slabiciune si durere in membre dimineata.Pulsatilla plange atunci când spune simptomele ei. noduli mamari. dureri tip intepatura. umflare insotita de durere chinuitoare in articulatiile cotului..Articulatii inflamate. ac.Umflare fierbinte a picioarelor. prajituri.. noaptea . Bi K. anorexie. scarlatina manifestate prin otita medie acuta (ca si Belladona).Durere ca o zdrobitura cu senzatie de slabiciune paralitica in oasele si muschi .Varice membru inferior . Membre inferioare . conjunctivite.. traheite. plange atunci când este întrebata despre simptomele ei. febra intermitenta. bronsite. inghetata . orhite. mainilor. brate. degetelor si rigiditate .Mâncărime pe mâini.Erizipel .Mancarime. umezeala la picioare.carne de porc.Senzatie de tensiune.Durere pe traiectul muschiului psoas . Antidotata de: Cham. faringite.. Oftalmie : dam Argentum nitricum si apoi administram Pulsatilla. Comparaţii: infricosata . cistite. puroi gros.Furuncule .Sacralgie Membre .Rani supurate.Senzatia de arsura in brat seara sau noaptea . in general dilutii joase de CH 5 repetate de 3 ori / zi ... Indicatii clinice ale medicamentului Pulsatilla mentionez cateva : acnee. Rhus. maini. Natrum Muriaticum este agravat de consolare. Lyc.Rigiditate cervicala .. Pulsatilla poate urma dupa Ferrum Compatibilitate cu : Bry.Pistrui la fetele tinere .Durere in umeri. Arg. prostatite. in cazuri de amenoree . amenoree. Varice. degete. Nux. durere tip arsura. Complementare: Lyc. iradiind spre genunchi . inflamatii sau chisturi ovariene.Cracmente cervicale si umar . Ignatia ascunde durere ei.Membre reci cu senzatia de furnicatura senzatia ca si cum ar fi moarte Membre superioare . amigdalite. varicocele. La fetele cu anemie. isterie.. (Cham.. obligandu-l sa se intinda . Sul. indiferenţă faţă de treburile casnice. Legături de cauzalitate ─ frig. 96 . reumatism. iritabilitate şi furie. epididimite. noaptea .Vezicule intre degete cu durere tip intepatura . anemie.. Bell. ulcioare. in special in regiunea dorsala < seara Piele .

Epilepsie cu crampe. convulsii ce cresc si scad treptat . Dorinte sexuale in exces. erotomanie. Catalepsie 3. copil 6. Vezi cauzalitate: doliu. Este un individ increzut. Cazuri de amenoree . Alternanta simptome fizice cu cele mentale Simptome fizice. Ochi 1. tensiune oculara 3. enervare . Femeie bruneta 2.Dr Ioan Dumitrescu 1.PLATINA . Cefalee insotita de greata. varsaturi si amorteala a capului. Tema alternantei Simptomele fizice alterneaza cu cele mentale. conduce la un deficit progesteronic . constipatie. 2. oamenii i se par mici. isterie. O putem corela si cu tendintele nimfomanice ale Platinei . Confuzie 2. Dureri de urechi 2. Mandrie. locale Cap 1. Simptome psihice 1. dispar cele fizice si invers . Are crampe. Idem : chisturi ovariene Asta explica si nimfomania tipului Platina si tendintele de homosexualitate la barbatul Platina ( perversiuni sexuale ) . Tristete alternand cu veselie 2. Anxietate si frica 3. miscari convulsive ale ochilor 4. Intrebare : de ce este suprimat ciclul menstrual la Platina ? Raspuns : excesul de foliculina. Senz de amorteala si frig in urechi Nas 1. ingamfare si dispret pentru altii 5. 1. spasme . Cefalee ce creste treptat sau cu intreruperi 4. Impulsuri de a ucide: sot. vizual si mental . 3. Senz de caldura si frig in ochi 4. Zgomote in urechi 3. Simptome agravate seara. Incoerenta Simptome generale. Crampe si amorteala in nas si radacina nasului 2. la furie 6. Tema crampelor . Convulsii cu rigiditate 5. Iritabilitate precedata de momente pasionale 4. cand apar cele mentale. Tema mandriei Obiectele. Dureri oculare 2. Coriza semiuscata 97 . Vedere tulbure Urechi 1. Vertij 3. Crampe. masturbare.

cu vise amoroase 3. Bulimie Stomac 1. Crampe la inceputul ciclului 4. Urinare frecventa Barbat org sexuale 1. Opresiune in reg cord 2. Crampa. Amorteala a dintilor in reg inferioara Gura 1. Ulceratii cutanate. Buze uscate si crapate 4. mancarime 2. Erectii frecvente in sepcial noaptea. Respiratie spasmodica Cord 1. Leucoree alba Respirator 1. Anorexie. Sex durata scurta si putina satisfactie Femeie org sexuale 1. Amorteala a coccisului Extremitati 1. Sensibilitate crescuta in zona genitala 5. Gat 1. Eliminari de paraziti ( tenii ) Renal 1. Durere in reg org genitale 4. spate 1. Nimfomanie 2. Crampe abdominale Anus si scaune 1. Amorteala. Amorteala anus. Durere de stomac ca o presiune. Crampe in gat. Frisoane alternand cu febra 98 . Apetit alimentar 1. Metroragii 3. furnicaturi. in special la degete Somn 1. Amorteala 3. Contractie in reg ceafa. crampe Abdomen 1. rigiditate 2. furnicaturi la nivelul fetei 3. furnicaturi. Senz de arsura. furnicatura in gura . Furnicaturi si agitatie in membre Piele 1. Balonare abdominala 2. Crampe 2. pana la scarba de alimente 2. Vise amoroase Febra . Somnolenta seara 2. opresiune torace insotita de respiratie scurta 2. Anxietate si frica de boala de inima Ceafa. Cascat spasmodic 3. caldura.1. frica si dispnee 2. Dorinte sex crescute 2. Urina cu sediment rosu 2. Amorteala. Dureri de dinti si crampe 2. Crampe in artic temp-mandib 5. Eructatii 2.Fata 1. mancarime 3. Afonie insotita de tuse uscata. Opresiune toracica cu anxietate 3. Slabiciune 4. Respiratie dificila insotita de anxietate Torace 1. Fata palida 2. Amorteala a barbiei Dinti 1. Constipatie cu tenesme anale 2. Amorteala in reg ceafa 3.

ex : Natrum muriaticum . nu are identitate. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara .la muzica (s. etc ) . de oameni. atasat. uitat. se gaseste in natura in mare si in saline.anxietate matinala si frici ( de boala. despartire.agravare la frig. N. individualitate. miscare.GRUPUL NATRIUM .asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. tip oxigenoid.depresie.Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber.sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee . ClNa este sarea de bucatarie. “ Cine sunt eu ?”. demineralizare.agr. dar si la caldura si soare.c. albicios galbene. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0. NATRIUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. preluat din grecescul nitron. neglijat. (N. Reactioneaza puternic cu apa.stabilitate in relatiile sociale . dor de casa. ex : Natrum sulphuricum . slabiciune iritabila .mintale). Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor. confuzie. derivat din latinescul nitrum. neiubit. se foloseste in cosmetica. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. Se gaseste in pasta de dinti. sapunuri.metabolism – deshidratare. tip hidrogenoid. agravati de mancaruri si bauturi reci . In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. cu conductibilitate termica si electrica mare.(N.deshidratare – ardere. In organismul uman se afla in “oceanul interior”. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu.) Simptome comune : . obezitate. efort intelectual . cu gust sarat si evolutie cronica . Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : . spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. curenti de aer. denutritie (N.sete mare. Dependent. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei. la randul sau cu originea in egipteanul neter. pentru viitor.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. 99 .) Cuvinte folosite de pacient : identitate. parasit.sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi . de la deshidratare la edeme. schimbarea vremii .hiperhidratare – imbibitie. Patologic tropism pentru : .m.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. grija. inteles.mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic .patologic apar dezechilibre.aparatul respirator . Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil. mediu intern care scalda toate celulele.4. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. Sodiul metabolic : .s.). zgomot. Aprins arde in aer.m. diabet z. singur.astenie cu iritabilitate. apoi industria detergentilor si a hartiei.

raguseala 100 . cu varsta sicotic. Simptome psihice .Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. de viitor. pelvine. fragmentate. vegetale. > dupa transpiratie. dacriocistite. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. Tendinta la obezitate.keratite. timiditate . slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor.catar nazal posterior cu secretii groase. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare .vertij dupa expunere la soare. uscata si zbarcita. muzica.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare .cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. sociabil cu locvacitate voioasa . Friguros intolerant la caldura mare si la soare.friguros intolerant la caldura.depresie anxioasa. . insomnie cu ruminatii noaptea Simptome generale . evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. agravat la miscare. arterioscleroza. Laxitate articulara. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. alaturi de bicarbonatul de sodiu. respiratorii. aversiune pentru lapte Simptome locale . buzelor . neindemanare. ulceratii corneene. Modalitati Agravare : efort intelectual.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. mai ales la soare . Constitutie carbonica cu simptome de Natrum.frica de furtuna cu tunete. vorbire.agravare dupa bauturi reci. Pielea de pe dosul mainilor este aspra.slabiciune generala.H.constipatie cu scaune dure. nemultumit. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.catar. labilitate afectiva.coriza dupa cel mai mic curent de aer. presiune.somnolenta ziua agravata dupa mancare. surditate . uscaciunea conjunctivei. ulceratii ale mucoaselor digestive. luxatii articulare . Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei.perseverent. ca alcalinizant pentru stomac. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze.hipersensibil emotional si senzorial. entorse. soare. mai ales glezne. infiltratii celulare.slabiciunea ligamentelor – ptoze abdominale. de oameni . efort intelectual . genitale Biotip : Nash : dispeptic cu fata palida. galben-verzui. la masaj.tulburari de memorie si concentrare.foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . caldura.diaree galbena ca pulpa de portocale . arsura in ochi si mare excitatie sexuala .eructatii acide. mai ales dimineata la trezire . anemie. serios. astenie psiho-fizica . uremie .hiperacuzie la zgomot.morocanos. iritabilitate. acufene. intolerant la contradictie. oculare. J.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . edeme ale pleoapelor. zgomot. inclinat la disperare (“viata e nedreapta cu el”) . farinacee. urat mirositoare . gat uscat. Actiunea dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . la luna plina Ameliorare : la miscare.In medicina se foloseste. curajos. tresare . inaintea menstrelor .fata palida.

storm on. agg 2. c.). milk agg 2 “ . Natr. approach of a – gr 1 ( R. exertion. demineralizat . Graphites – mai cronici.instabilitatea gleznelor cu entorse. enurezis . unic ) “ .. Natr. pale 3. Lil.m.pain. Sep.menstre precedate de cefalee occipitala . Lach.s. ulceratii ( calcaie ) . dispepsie flatulenta. cold drink agg 2 “ . Natr.piele uscata.irritability 3. milk aversion 3.. Ledum – glezne slabe Antidot : Arsenicum album. poate fi acutul lor .ph.. vegetables agg 2 Vertigo – sun facing agg.Calcarea carbonica.timidity 3 “ . sun.Kali carbonicum – mai respirator. mai slab. hipotiroidism. Murex .ph.starting 2 “ .gr 2. slight from 3 “ .. with sleepiness. sleep after 2. phos.senzatia de greutate pelvina ( Sep. serious 2 “ . Nux vomica. future about 2. vertex 2 Face – discoloration.concentration. luxatii.arsuri uretrale in timpul si dupa urinare.. discontented 2 “ . sleep during 2.food. before 2. insolatie.sleeplessness 2.Natrum muriaticum – mai respirator.Natr.food.fear. Phos. eyes around circles 3 Eye – pain..Sepia. Lilium tigrinum.. metroanexite. occiput. Relatii .palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . thunderstorm 2. eruptii veziculare. exposure 3 “ . mai ulcerat .greutate pelvina ( bearing down ) . midnight before 3.contradiction intolerant 2 Sleep . herpes. eczema.tigr.food.) . alternating with cheerfulness 1 “ . sterilitate. Sepia Repertoriul synthesis 7 Mind – conscientious 3.cold agg 2 “ .. light strong 1 - 101 . difficult 2 “ .morose 2. ichtioza. – gr 1 Head – heat .. people of 3 “ .anxiety 3. music from 2 “ .Natr. noise to 2 “ .Natrum sulphuricum – mai hidrogenoid . music to 3 ( Nux v.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa. weakness of 2 “ .memory. Murex) < asezata pe scaun . farinaceous. daytime 2 Generals – weakness 2.sadness 3. Natr.sun. iritanta . morning 2. I ndicatii clinice Tulburari depresiv-anxioase.sensitive. hipertrofie de prostata. from exposure to 3. Glonoin – cefalee la soare . Phosphorus. rinofaringite catarale. ennui 2 “ .

eating after 2. copious 2. sare de bucatarie (95% + ClK.2. Al). Nicc1).flatulence 2 Rectum – constipation 2. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme .side.J. bile 2.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic – deshidratare celulara cu hidremie sistemica . herpetic 2. difficult stool 2. gr 1 ) Chest – palpitation 3. vesicles 3.Caul. Actiune Fiziologic – pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. sour 1 Abdomen – distension 3. : fragilitate psihica .photophobia 2 “ . lower limbs. thick 2.discharge. insufficient 3 “ . discharge with 3 “ .H. type of. hip 2.nausea 2 “ .1) “ “ “ . hip.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . midnight before 23h 1.. yellow 2. vesicles 2. after 5h 1 “ .reglarea tensiunii arteriale . ascending stairs 2. thick 2. craks 2 Bibliografie Bungetzianu G. Mg. waking on 2. 1 Clarke J. left 2 Female genitalia/sex – menses. purulent 2. crusts inside 2. Cristale cubice. upper limbs. unic cu gr 2.eruptions.eructations . mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara. Jurj G. thigh 2 Skin – eruptions. cold taken 2. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRIUM MURIATICUM Clorura de sodium. farinaceous 1 Stool – yellow 2 Nose – coryza 2.S.dryness 1 Stomach – appetite increased night.“ . eating after 2 “ .vomiting. yellow-green 2.leukorrhea 2.diarrhea 2. Ca.dry 2. ankle 3 “ . offensive 3. A Dictionary of practical Materia Medica B. anxiety with 2. lying.sange : anemie 102 . posterior nares 3 Cough – dry 2. tumultuous. copious 2. offensive 2 Extremities – weakness 2.N. sour 3 “ . circinate 2 “ . leukorrhea with 2 ( Kreos. + 2 R. herpes 2 (Sep 2.sterility 3. type of. food. late too 1 “ “ “ . eating after 2. violent 2. warm room going into a 2 ( R.

punctuali. culcat. acnee predominant la frunte.isi roade unghiile . preocupat de domenii spirituale . micropoliadenopatii cervicale (Calc.agravare la caldura. pasari. relatii putine.traume psihice.agravare la ora 10-11 103 .introvertit. relatia cu parintii in copilarie (conditionari. culcat pe partea dreapta Simptome psihice . la foame. neindemanatic. dorinta de sare si sete.foarte critic cu sine. ca ii este sete Simptome generale . Bar. labil afectiv . longilin.Adolescent cu comportament retinut. preocupat de imagine . saline . celulita coapselor. sentiment de abandon.supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare . subponderal.nevoia de a-si dovedi ca este adecvat.phos. se imbraca “corect”. buze cu scuame pe care le rupe. Bar. adoarme greu in camera calda.ordonati.Adult cu autocontrol in emotii. la griji. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. chiar la mult timp dupa ele . la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. frica de a fi ranit. din vointa) . mai ales la soare . insecte . lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase – rinita sau acumularea apei in tesuturi – edeme Biotip : tuberculinic cu tenta psorica (Na). comedoane.m. complexul urateniei.exces de alimente acide. hoti. comportament. piele uscata. astenii periodice. isi rupe pielitele.anxietate de anticipatie. trist singur. dezamagiri in dragoste. depresii recurente. alergii. frica pentru viata parintilor . sentiment de vinovatie. saline). interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . Puls. de moarte. isi reproseaza nereusitele. dupa baie rece. politicos in societate pentru protectia interioritatii . torace ingust. disperare pentru viitor.Somn superficial cu tresariri.Copil tacut. etc. somatizarea suferintelor psihice.alb. maturizare prematura . eruptii la marginea pielei paroase. constiinciosi. Agravare : in mediu salin ( mare. luetica sau cancerinica. Nux v.. limba geografica constitutionala.da importanta aparentelor. in camera calda..c. Cauzalitate . politicos sau iritabil cu furii.neincredere in el. din anxietate. noaptea. dupa masturbare. la consolare.). la ora 10-11. mucoaselor. scapa lucrurile din mana . la efort intelectual. fleacurilor .grabit. post coit.pesimist. la caldura soarelui.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor.). scaunelor. exprimare . perfectionisti. insomnie cu ruminatii dupa neplaceri .viseaza hoti.agravare in mediu salin – mare..pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen . paine. preocupati de munca (Ars. daca se trezeste nu mai readoarme. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. excoriatii periunghiale. evita compania. agravat de consolare .vulnerabil emotional. sare Modalitati Periodicitatea afectiunilor – rinite sezoniere. plange in singuratate . nepatologica.zambeste continuu.

eructatii acre. inchise la culoare .dorinta de sare . crapate.afte.nod in gat .periodicitatea simptomelor Simptome locale . crustoase .sete .constipatie cu scaune dure.greata si dureri gastrice matinale +/. dispnee urcand . stranuta. obstructia nasului noaptea .otite. urticarie. eruptii pruriginoase. pruriginoasa sau umeda cu secretii groase.). borborigme . alergii.balonare abdominala dupa masa. ameliorata in liniste. uleioasa pe frunte . la soare.apetit capricios. cap. culcat. dismenoree . +/.herpes la menstra. fisuri la comisuri . fotofobie. Scilla) . cu secretie apoasa continua si stranuturi . dermita de contact agravate la cald.buze uscate.scapa urina cand tuseste. exploziva.des .uscaciunea mucoasei nazale. scaune apoase. fisura mediana buza inferioara.fata palida pamantiu-galbuie. la suparare. hemoroizi .miros puternic al organelor genitale. la furie.raguseala la rece . acnee.slabeste mancand destul. corozive. amar sau acru .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit..par unsuros.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat . TDS .. la efort fizic.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza.paralizii musculare oculare. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta. lacrimare la vant . veruci palmare.transpiratia fetei mancand . galbuie .limba geografica constitutional . poliurie . gust sarat. la febra.fisuri anale. dupa cafea si in alte situatii . cu cearcane. dermita seboreica .diaree profuza.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare. rade (Caust. coapse eczema uscata. la unele alimente . chiar mult .vertij la privirea fixa a unui obiect.tuse seaca. Puls. arsuri esofagiene sau stomacale .leucoree apoasa. anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . herpes circinat fata. palpitatii .menstre variabile cu tristete si herpes. la miscare.pleoape cu margini fisurate. mucoase uscate. astenopie musculara . la efort intelectual. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . inflamate. comedoane.piele uscata.sete mare de cantitati mari de apa. dupa transpiratie . occiput .hipertiroidie.eruptii la marginea pielei paroase. bere. la aer rece.varsaturi acre-amare . la vant.acnee.senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). frison +/.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. frunte. privind prin fereastra unui vehicol in mers.transpiratii profuze . dupa efort ocular. paine. inaintea menstrei 104 . acufene .. strabism divergent.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. miopie sau hipermetropie .

aversion to 4 “ .delusions. future about 2. Ignatia. quarrelsome 2 “ .looked at. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes.pielite periunghiale (Carc) Indicatii clinice Cefaleea scolarilor. Sepia. death of 2.consolation agg 4 “ .discontented 3. offended 2. fright from 3 “ . bad news 2. rage 2.iod. Natrum carbonic – agravare la soare Kali muriatic. family. Sal marinum – remedii asemanatoare Pulsatilla.company. Sulph. disappointment 3. fisuri anale. starting 3. crowd in 2.impertinence 2. bronsite. morning 2. insolence 2 “ . evil of 2. love disappointed 3.irritability 3. hypochondriacal 3 “ .hurry 3. revengeful and 3 “ .insanity 2 “ .malicious 3 “ . hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani. difficult 2. taciturn 3 “ . impacience 2 “ . Tub.confusion of mind 3.estranged. from disappointed 3 “ . recalls disagreeable memories 3 “ .grief 3. palpitatii. eczeme. acnee.hatred 4. life at 3.loathing. Silicea. urticarie Adenopatii tuberculinice.conversation agg 3. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. want of self 2 “ . Tulburari respiratorii : rinite. constipatie. Bryonia.indifference 3.concentration. thieves. Anemie. violent 2.. Hipertiroidie Relatii Aqua marina.dwells past disagreeable occurrence. aversion 2. reproaches himself 2. spoken..memory. Cyclamen.laziness 3 “ . fright 3. at 2 “ . silent 3. love. hysteria 3 “ .fear.answering.confidence. on 4. dullness 3 “ . trifles. grief 3. 2 “ . – teren tuberculinic Glonoin. cannot bear to be 2 “ . house in 2. from his 2 “ . Phosphorus. active 3. frighted easily 2. everything with 3 “ . aversion to 2 Mind – anxiety. night 3. tahicardie. anger 2. mental exertion from 2 “ . Allium cepa – afectiuni respiratorii Apis – alergii Repertoriul Synthesis 7 Mind – absentminded 3 “ . mortification 3 Mind – anger 3. tulburari de comportament. everything to 2 “ . vision has.hypochondriasis 3.ailments from. suicidal disposition 2 “ . weakness mental exertion 3 105 .

waking 3. consolation agg 3.pain 3. upper 2. sun exposure to 3 “ . periodical 3. dryness. 11h 3 “ .if he believes he is 3. swallowing on 2 External throat – goitre 4 Stomach – appetite. sneezing 2 Throat – catarrh 3. amel 2 “ . rising on 3. obstruction 3.forenoon. difficult stool 3. speaking in 3 (singur cu 3). salt desire 3. unpleasant subjects. postnasal 3. vomiting 3 Abdomen – distention 3. pain 2 Rectum – constipation 3. exertion of eyes from 3. stadily 3 “ .pain.mood alternating 2 “ . eating after 3.mental exertion agg 3 “ . morning 2 “ .perspiration. pressure external amel. cannot weep though sad 4 Vertigo – 3.cracked. pain. salt agg 3 Stomach – thirst 3. before mental symptoms 3 “ . wind in 2 Mouth – dryness 3.rising on 3. relish without 3 “ .lachrimation. sensation of 3. lips. coition after 2 “ . acne 3. nervous 3.“ . discharge albuminous 3. forward 3 “ . morning. 10-11h 2. 10h 4. hysterical 2 “ “ . ravenous 3. sour 3. reading 3. seem to 3 Generals – morning agg 3. tongue 3. lower. lips 3. eating after 3. mucus 3. accompanied by. mouth corners of 2 “ . copious 3 “ . school children 3.from exposure to 2. dryness 3 “ . tongue 2 ( Sil 2. Kali bi 1) Nose – catarrh 3. discoloration red 3 “ . extreme 3.hair.food. mapped tongue 2 “ . periodicity 3 “ .heaviness 3.air seaside.sadness 3.10h 2. nausea 3. falling 3 “ . as if 4 106 . eating after 3.prostration.weeping 3. fall tendency to. objects turn in circles. large quantities for 3 Fever – forenoon 3 Perspiration – 3 Head – eruptions. lump sensation of a 3. tormenting 3 “ . inside 3.disordered 3.hair sensation of a. eructation 3. feces remind in. heat during 3. white 3. comedones 2 “ .somnambulism 3 “ . occiput 3 “ . ineffectual 3. itching 3 “ . talking from 3 “ .menses. noise to 2 “ . reading 3. increased 2. looking when. agg 3. eating 2 Eye – asthenopia muscular 3. impetigo margin of hair 2. herpes 3. crusts 3.heat. tip 3 “ . contraction of eyelids 3.eruptions. writing 2 “ . 3 Face – discoloration pale 3. drawn from posterior nares 3. eyes around circles 2.choking drinking 4. walking while 3. pitied.thinking persistent 3. haunted by 3. greasy 3 “ .eruptions.hayfever 4.mistakes.sensitive 3. sun. middle of 3. pimples 3. pain in head 2. vesicles 3.hiccough 3.

uneori periodic (tulburarile cutanate) Agravat de frig (Natrum). edeme la extremitati. can only pass urine when 2 Kidneys – Addison`s disease 3 Male genitalia/sex – sex erections continued 2. albuminous 3 “ “ “ . pain burning 3 Bladder – urination. late too 3.hemorrhoids 2.diarrhea 3. cu alura suferinda.Din cauza infiltratiei apoase pare corpolent. Med.In metabolismul apei. greoi..sterility 3 Skin – eruptions 3. la nivel intercelular. infiltrate.Renal poliurie . facies bouffi. icter. edeme .SNC – edem cerebral.“ . flatulent. Herculane. mai ales coloana vertebrala si articulatiile coxo-femurale . provoaca retentie apoasa extracelulara. retarded. painful 3. vesicular 3. dar si de cald (Sulphur). depresie. laughing 3. Ape minerale sulfuroase: Caciulata. itching 3 “ “ “ . vaccinarilor. astm la vreme umeda Biotip . involuntary stool 3 “ . masturbation disposition 2 “ “ “ . Carlsbad.Tegumente si mucoase – productii verucoase Patogenic provoaca retentie hidrica – constitutia hidrogenoida a lui Grauvogl. seroterapiei. Nitri ac. palid-galbui. sneezing 2 “ “ . Fixeaza de 10 ori volumul ei de apa. scanty3 “ “ “ . diabet zaharat .Aparat digestiv . pollutions 3 “ “ “ . Natriul intervine in echilibrul hidroelectrolitic. bearing down. pimples 3. sicoza cu hipersensibilitate la umezeala.leucorrhea 3. la mare.actiune coleretica si colagoga – provoaca diskinezie biliara. are mare tropism pentru piele.menses copious 3. TCC Modalitati Agravare: la umiditate.). thighs between 3 Female genitalia/sex – coiton. incomplete 2. involuntary 3. pantec mare. spasticitate. diaree sau constipatie. cough during 4. herpetic 3. fissure 2 “ . soda vitriolata. depresie . acne 3. uterus 3 “ “ “ . celulita dureroasa la presiune. urticaria 3. dimineata 107 . infiltratie tisulara interstitiala.eruptions herpetic. wanting 2. protracted 3. catar la baza plamanului stang . Cauzalitate: Modificari ale tesutului reticulo-endotelial ca urmare a toxiinfectiilor repetate. eczema 3. meteorosensibilitate. Actiune . itching 3. corticoterapiei. prost dispus si iritabil – sicoza.eruptions. daytime only 3. Alopatic se foloseste ca purgativ.inflammation 2.Aparat osteo-articular – artralgii agravate de umiditate. Sulful in echilibru metabolic. ecotoxicitatii. anus about 3. frig umed. antibioterapiei.pain.Aparat respirator – astm bronsic la vreme umeda (Dulc. aversion to 3. frequent too 3. deprimat. tesuturi moi. night 3. alone. sarea lui Glauber (care a descoperit-o in 1658 – sal mirabile). excoriation 3 NATRIUM SULPHURICUM Sulfat hidratat de sodium.

. leucoree cu secretii galben-verzui. . sialoree. hepato-splenomegalie. veruci. foliculita barbii. astm infantil (parinti sicotici. locuri inguste. tip 2 = luetic) . gust amar. Simptom curios: > durerilor la furtuni violente fara ploaie si in ciuda durerilor nu se simte slabit. ameliorat de transpiratie la cap .respirator: .piele : eruptii psorice la inceput. flatulenta. cruste in nas . papule pe obraji. secretii groase. Indicatii clinice 108 . la mare . senzatie de lesin. tropism pentru coloana vertebrala si articulatia soldului – coxartroza. concentrare dificila.cap: cefalee. secrete . ora 4-5 dimineata. idea ca nu are noroc. menstre iritante. Natr phos. ulcere ale pielii cu secretii verzui. flatulenta. verzui.circulator : bufeuri de caldura alternate cu frilozitate.agravare la umiditate. ganduri suicidare ( impuscare. mai ales dupa TCC . strangulare). galben-verzui. tenesme. calozitati.insomnie.palpitatii. trist dimineata .anxietate dimineata. frica in aglomeratie. regrete. reflux gastric. urticarie). barbat: prurit genital si transpiratii ale scrotului. rinita alergica .diabet zaharat ( tip 1 = sicotic. litiaza biliara . iritante. scaune precedate de colici dimineata. uscaciunea si descuamarea buzelor. hemoroizi . > dupa scaun . tresare la zgomote .decompensare depresiva.locomotor : reumatism meteodependent. icter la furie (Bry). Puls. isi tine pieptul cu mainile (Bry) .digestiv : limba cu depozit gros. dementa Simptome generale . guta.eruptii pruriginoase perianale .edem pulmonar . eczeme. albuminurie.). . opresiune cardiaca .icter cu varsaturi bilioase. mai ales la cefalee . forme variate. ceata. anexite. dupa scaun abundent Lateralitate stanga Simptome psihice .peneumonie plaman stang – tuse cu secretii care nu pot fi expectorate si dureri mari. ozena.catar < de umezeala.Ameliorare: la timp uscat. . neoformatii cutanate benigne (condiloame.anosmie. herpes genital. are chef de munca.ganduri nemarturisite. celulita) . colici. delir. condiloame genitale.dupa TCC confuzie mintala. vaccinari) .vertij matinal la trezire sau postprandial.periodicitatea simptomelor cutanate Simptome locale .astm bronsic < de umezeala.urogenital : uretrite cu secretii groase galben-verzui. simte cu 2-3 zile inainte schimbarea vremii.iritabil. apoi sicotice : eruptii veziculoase pruriginoase (herpes. diaree la vreme umeda . femei: eruptii veziculare.alternanta de diaree si constipatie.recto-colita hemoragica. indigestie la farinacee. epistaxis la menstra. . nodozitati articulare. laringita .obstructie nazala < noaptea si la cald ( Sulphur.eructatii. icter la furie . hidrosadenita. pielonefrite.faringita.

Carcinosinum. in somn Somn tulburat. ten si par gras. Silicea. buimac. galben-aurii. Modalitati . radiculite. mai ales mintal . condiloame Tulburari posttraumatice. Ledum. reumatismul pe primul loc. nevralgii. hrana rece. somnolenta. Prurit la dezbracare: Rumex. excese sexuale. Palladium. Diateza acida. cr. lapte gras. faringite. friguros. Silicea. Rhus toxicodendron.nemultumit. secretiilor si excretiilor. enterocolite. Medor. Calc. confuzie mintala seara sau dupa ce mananca . Belladonna TCC: Arnica. sensibil la muzica . Hypericum. somnolent ziua. dermatita atopica..Arnica. miros acru al corpului. artrite blenoragice Herpes. Gelsemium mielita: Gelsemium. Antim. artralgii agravate de umiditate Tulburari catarale ale mucoaselor: respiratorii: coriza. veruci. fructe. constitutie phosphorica. agravat seara in pat sau dupa ce mananca . Belladonna. aversiune pentru companie . rectocolita hemoragica Urmari ale blenoragiei. agravate la umiditate. epuizare dupa coit. insomnie de adormire. curenti de aer. Kali arsenicosum.. Rhododendron.tresare la zgomot. Thuya. Graph. < de umiditate. frig. erotice. dar nelinistit. dupa polutie.frica de viitor sau pentru sanatate. uretrite cronice. Apis. sentimentul datoriei Phosphoric acid – depresie. furtuna. paloarea buzelor si in jurul lor si al nasului. Phosphorus. de vesti rele.. secretii.secretii groase. scaune nedigerate. lichide. intolerante digestive. Caust. Biotip: Tanar slab. Kali bromat. Oleander. verminoze intestinale. Dulc. Hyosciamus. Dulcamara Sindrom cranio-vertebral: inflamatia meningelui: Apis. Zinc Afectiuni cutanate: Thuya. de ghinion. Copii hraniti artificial cu colici postprandiale. Conium. Staphysagria NATRIUM PHOSPHORICUM Ortofosfat de sodiu. nerabdator . polutii cu slabiciune si tremor Simptome generale . Relatii Meteosensibilitate : Rhus toxicodendron.. Nitri acid. leucoree..apatie. Ruta graveolens. astm Digestive: diaree de eliminare. efort Simptome psihice . Dulcamara. adormire.Toate tulburarile hidrogenoide. acrituri. Phosphorus. dulciuri. Natrum – hipersensibilitate neurosenzoriala si termica. vise anxioase. de ceva rau care i se poate intampla..trist seara. schimbarea vremii.concentrare dificila. iritabil. acide 109 . Apis. Hypericum. noaptea. Opium. nervos. Cicuta. ca vede oameni morti .toate simptomele psihice sunt agravate de efort. Helleborus Traumatism spinal: Hyper. Actiune: slabiciune marcata agravata la efort.Agravare: dimineata. Nux vomica Agravare la ceata: Aranea diadema. Ruta.iluzii: ca va face o boala grava. Gelsemium. polutii nocturne cu slabiciune Simptome de Natrum la o persoana de constitutie phosphorica. acnee.

infectii urinare. Carb ac. blefaro-conjunctivita. Caust. unt .digestiv – pirozis. Antimonium tartaricum Tuse agravata band apa – Causticum. ozena . paine. verminoze.piele – eruptii uscate. Jurj G.. Kali ph.cap – cefalee frontala agravata la efort fizic sau mintal. cu miros acru . carb. galbene. erizipel.c. borborigme. nevoie de scaun dupa sex . dureri postprandiale la 2 ore..mur. Iris v.. scaune involuntare odata cu eliminarea gazelor. pierderi seminale dupa coit.Publishers New Delhi Synthesis 7 110 . Rheum Agravare dupa coit – Kali c.. noaptea... mai diareic. descuamante.slabiciune dimineata in ortostatism.locomotor – extremitati reci la menstre. galbene.. varsaturi acre .. sterilitate .femeie – leucoree cu secretii galbui.. crustoase.urogenital – nevoie de urinare constanta. ? Pos. – mai multe dureri si secretii Bibliografie Bungetzianu G. Kali phos... a excretiilor – Sil. ameliorat culcat . Bar. Sulph. Aciditatea corpului. aversiune pentru carne. pruriginoase...alternanta de diaree si constipatie. fragmentate. Phos.respirator – catar cu secretii groase. Selenium Natrum arsenicosum – mai friguros. foliculita. urina albuminoasa cu mucus . eruptii pruriginoase . dupa coit . miros acru. baie . Kali c.urechi – eruptii cremoase. Spigelia. Acid – mai epuizat. flatulent.. eruptii.sete mare. dureri arzatoare Natrum carbonicum – meteodependent. hiperaciditate gastrica. acufene .balonare abdominala.ochi – secretii galben-aurii cremoase la trezire. dupa ce mananca .fata palida. TDS . epistaxis. A dictionary of practical Materia Medica B. cremoase.hipersensibil la durere S imptome locale . diabet zaharat. arzatoare noaptea. Materie Medicala Clinica Homeopatica Vol 1 Clarke J. dupa somn. purulente. groase. tulburari dispeptice.cardio-vascular – palpitatii cu anxietate. Silicea Vise erotice cu polutii – Picric acid. Teucrium. Agnus Verminoze – Abrotanum. dureri de spate dupa coit . eczema a feselor. + arsuri gastrice = Natr. lapte. agravate de zgomot. Nux v.faringita.diaree cu scaune verzi.H. cremoase.barbat – polutii fara erectii. eczema. ciroza hepatica.m.J. sterilitate Relatii si diagnostic diferential Gastrita hiperacida – Calc.vertij dimineata .aversiune pentru aer liber. blefarita granuloasa . Rob. Cina. pruriginoase. diabet zaharat . furtuna. furuncule Indicatii clinice .dorinta de dulciuri . insolatie Natrum muriatic – pare Natr. Magn.

Nebel a introdus noţiunea de Tuberculinism. a reluat şi dezvoltat noţiunea şi a consacrat-o definitiv in 1924. care administra acest remediu în diluţii XM. Pentru el. din tesut pulmonar cavernos sau puroi din spută. cum ar fi: tusea.TUBERCULINISMUL . slăbirea şi sudorile nocturne. este indicat la copii şi bătrâni. bacilul tuberculos. L.” În acest fel bacilul Koch ar fi ultima fază de evoluţie a unui ultra-virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii („granulia pre-bacilară”. după evidenţierea la microscop a bacilului. editând o lucrare cu această denumire .şi pe care îi trata cu Tuberculinum. existenţa. Vannier. prelevaţi de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii de tuberculoză bovină(din ganglioni limfatici mediastinali). folosind ca nozod preparatul de bază. de manifestările tipologice ale remediului Phosphorus. nervoşi – fenomene încadrate de el în categoria constituţiei „consumptive” . mai ales copii şi persoane tinere. în prize succesive la lungi intervale. spunea: „Remediul vindecă majoritatea vegetaţiilor adenoide şi adenopatiilor tuberculoase ale gâtului”. trebuie recunoscut că Tuberculinismul se caracterizeaza printr-o stare dinamică insotita de o reacţie inflamatorie patologică care debutează şi se dezvoltă preferenţial la nivelul arborelui respirator având la origine ca agent etiologic. din culturi de Mycobacterium avium. a fost preparat de Heath.Dr Ileana Rindasu Generalităţi Tuberculinismul este cea de a 4-a miasmă desprinsă din psora hahnemanniană. Tot Tuberculinum bovinum au folosit Boericke şi Pierre Schmidt. Finke şi Swan au făcut în 1879 preparate dintr-o picătură de secreţie purulentă recoltată dintr-un abces pulmonar sau din spută de tuberculos. LM. pentru Burnett. preparat din exotoxina filtratului bacilar. a unor simptome comune. Kent. Kent a folosit exclusiv un preparat din ganglioni de sursă bovină. Un alt preparat. Bacillinum ( Burnett). Elevul său.îi confirma legitimitatea terapeutică. practic greu de diferenţiat. provine de la păsări. Mai mult. 111 . El leagă totdeauna tuberculinismul. există si un stadiu pre-tuberculos. fiind tot timpul bolnav”. îmbolnăvindu-se usor şi devenind anemici.. deşi au existat şi există controverse privind acceptarea Tuberculinismului printre miasmele fundamentale (Demangeat). regăsite la persoanele descendente. Aviaire(Tuberculinum avium). Sursa nozodului S-au experimentat şi folosit multe preparate de Tuberculinum. Tot Vannier precizează că geneza stării pre-tuberculinice aparţine eredităţii şi că purtătorului acestei stări „nu-i găseşti niciodată nimic. Clarke il considera foarte asemanator cu Tub. fără a decela agentul patogen (agentul miasmatic) . Un alt preparat. ca miasmă. atribuindu-i efecte de imunizare şi ameliorare a rezistenţei copiilor cu această ereditate. denumit Tuberculinum K. CM. pe care-l putem recunoaşte pe baza unui ansamblu de manifestări şi semne clinice de impregnare cu toxine particulare: „Starea toxinică precede apariţia microbului în eliminările organice. Tuberculinum bovinum(Kent). Istoric Burnett a fost primul care a observat ca unele persoane cu ascendenţă tuberculoasă nu se eliberează de tendinţele ereditare şi prezinta o slabă vitalitate. expectoraţia. la toate cazurile de tuberculoză. foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundentă (bronhoree). descrisă de Calmette). Ca definiţie.

pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. la începutul studiilor este performant dar sfârşeşte mai slab. durerile din epifizita Scheuerman). este folosit rar.. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectivă prin farmacii deschise.).. • Tipic este caracterul paradoxal. deşi are un apetit viu (se aseamănă cu tipul hipertiroidian care este de esenţă tuberculinică). se surmenează uşor şi devine trist. este un vaccin atenuat bilios. Bacillinum testis.K. Tuberculinum residuum Koch (T. devine chiar îndărătnic. Abrotanum. aşa cum îl întâlnim la Natrium muriatic. 112 . imaginativ dar este fatigabil.) dar oboseşte. din orhita tuberculoasă. o Rino-faringite recidivante. • Fire mobilă. Mai există şi alte surse: Tuberculinum Spengler. deşi tuberculinicului îi place aerul răcoros. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale susţinute. de fapt acelaş B. stare cianotică a individului • Tuberculinicul este inteligent. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reacţie la toate agresiunile din sfera respiratorie – zonă preponderent preferată de tuberculinism: • Sensibilitate puternică la frig şi la infecţii naso-faringiene: o Rinoree ce apare cu mare uşurinţă la schimbarea aerului.) utilizeaza tuberculina obtinuta initial de Koch. demineralizare globală. • Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale – pentru că tuberculinicul creşte prea repede..) • Eretism al localizării şi apariţiei durerilor. fatigabilitate. Iodum. romantic. din culturi de BK. fiind preparat din tuberculina reziduală ( contine doar endotoxina) după prelucrarea specială a filtratului din bulionul culturii microbiene. Tuberculinum Rosenbach. Marmorek. debil. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. filtrată. Extremă variabilitate a tuturor simptomelor fizice şi mentale. o sensibilitate dureroasă a vertebrelor dorsale (Phos. indiferent. un preparat extrem de bine suportat. cifoză. Ign. o Otite frecvente.. contine doar exotoxine.A. se deformează (ex. favorizată şi de conformaţia strâmtă a toracelui.G. de esenţă psorică.). Denys este un bulion de cultură cu bacili Koch.) are reputaţia de a fi mai bine suportat. etc. • Uşurinţa de a răci la cel mai neînsemnat contact cu vremea răcoroasă. neputând să stea culcat pe un plan dur (Nat-m. etc.B. agitată. Slăbire.R.C. slab.Tuberculinum Koch ( T. spre deosebire de astmul „asociat” cu eczemă. predispusă la deformări: scolioză. el „arde” intens în clipele sale de dăruire (Phos. exasperante când apar la copiii mici. nu-i mai place munca. V. sclipitor. • Copilul tuberculinic. legat de alergenii pulmonari este de esenţă tuberculinică. se eschivează. • Insuficienţă respiratorie de diferite grade. spatele său se curbează uşor. şi Tricophyton. mai ales la copii.K. • Trece repede de la râs la plâns şi invers (Puls. • Evoluţie rapidă spre afectarea bronchiilor şi parenchimului pulmonar: o Bronşite o Pneumonii o Astmul „pur”.

• Algii precordiale. greu tratabile cu antibiotice. • Hipotensiune ortostatică. sau • Totale. brânză. Dureri de cap frecvente: • Occipito-frontale. brusc. • Repetate: o Epistaxis. Inimă iritabilă.). • Agravate sau declanşate de efortul intelectual şi de raporturi sexuale. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii şi cistite frecvente. epuizante. influenţate cu uşurinţă de alimentaţie: • Cu evoluţie cronică. Hipersexualitate: • Ce duce la impotenţă (Phos. detestă untul) Scaune moi. • Frecvente dureri de creştere (coloana vertebrală. de la bronşite recidivante. • Acrocianoză (Puls. tenace: • Care nu ameliorează. senzaţie de sfârşeală. • Tendinţă hemoragică marcată Dureri articulare acute: • Cu caracter eratic. Cycl. Phos. • Însoţite de oboseală şi demineralizare (China. frecvente. • Ameliorată la aer răcoros. de regulă. leşin. diareice. interminabile. fiind fragil. mai ales la femei. • Recidivante. membre) Congestie venoasă periferică. hiperexcitabilă • Tahicardie. Iodum. care întreţin şi agravează patologia. astfel seara este apiretic. • Intoleranţă pentru grăsimi care sunt greu digerabile (Puls. o Hemoptizii. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: • Dorinţă de sare. periculos. Transpiraţie profuză. • Agravată de căldură.• Agravări neaşteptate dar şi ameliorări aparent promiţătoare – pentru că tuberculinicul se decompensează rapid. destins iar a doua zi cu febră mare. fără dureri.. Tendinţă la hemoragii cu sânge roşu: • Abundente. intens suferind. Ferrum phosphoricum) 113 .) • Degerături. cu înţepături de origine neuro-vegetativă. agravate de umiditate. labil. Apetit viu. • Colibaciloze. • Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: • În avans. sau din contra. (Phos. lapte.). Tuse frecventă. o Spută hemoptoică. • Care apare mai ales noaptea (spate). cu caracter de suferinţe cronice. pentru că răceşte uşor. cu stări de rău.

ocazionale: o Hipertermie sine-materia (Phos. o Vreme umedă şi rece. Furtună. o Acutizări alergice respiratorii (coriză spasmodică. mai ales ale urechii interne – legate de inflamaţiile reactive ale cavumului).. care respectă trăsăturile globale descrise. de consistenţă groasă. Tot atât de esenţial este şi faptul că eficienţa remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea are loc cât mai aproape de primele semne certe şi intense de impregnare la noul născut. cu mişcare uşoară. • Ameliorări: o Aer liber. o Stări depresive ce se succed cu uşurinţă după stări de hiperexcitabilitate şi exaltare. sensibilizări la polenuri. Nat-m. • Zona de munte.. • Purpură. • Patologia nervoasă. Pusee febrile sau subfebrile. Dinamica patologiei Principala caracteristică a patologiei tuberculinismului este aceea că atinge în mod esenţial persoanele tinere. Principalele direcţii patologice: • Patologia respiratorie – pe prim plan: o Afecţiuni repetate ale barierei naso-faringiene (rinite. neaşteptate. etc) Toate acestea produc secreţii ale mucoaselor respiratorii.” O a doua caracteristică este fondul cronic al reactivităţii de tip tuberculinic. neaerate suficient. intense. semnele de impregnare tuberculinică putând apare curând după naşterea copilului. o Încăperi închise. o Manifestări schizoide sau schizofrenie. o Traheo-bronşite.) • Frilozitate extremă (Kalium carbonicum. Se şi spune că „Se naşte tuberculinic şi moare psoric. neiritante.otite. descrise de şcoala franceză. – declanşate de factori în faţa cărora tuberculinicul. fără cauză aparentă: • Febră de creştere. Modalităţi: • Agravări: o Căldura patului dar şi frig la torace în contact cu suprafaţă rece. deal (înălţime mijlocie). 114 . etc. o Crepuscul. astm – ca reacţie la acarieni. peisaj de ţară. peste care apar din când în când accidente acute. Stannum) – uneori cu striuri de sânge (Phos.. Sepia). Colibacillinum). Kali-phos. bronşite. bogat în energie vitală.• Hematurii (Formica rufa. gălbui (Puls... mucegaiuri. renumita febra de fân.). Calcarea phosphorica). Iodum. pleurozii. axată pe variatele tablouri de instabilitate psihică şi emoţională ale individului. o Demenţă precoce. răspunde cu vigoare exagerată.. o Repaos. • Stări de dezechilibru termic. pneumonii. rino-faringite. recidivante. Ferrum) – care realizează acele eliminări toxinice ale tuberculinismului. astfel: o Indiferenţă pentru orice (Phos. răcoros. o Izolare (Phos-ac..

remediu extrem de activ.. Chronic Diseases and Theory of Miasms.. cel mai adesea. Nat-m.  Magn-phos.) • Patologia osteo-articulară: o Dorsalgii. Acnee. La fel. ca bulimia sau anorexia. cu scaune uscate (Bryonia.o Spasme şi contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi.. care cel mai des sunt de origine tuberculinică. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Phosphorus. compusul său Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a căror patologie este combinată cu impregnări psorice. Acest lucru se datoreşte iodului care temperează focul sulfului.. o Reumatisme inflamatorii. cele legate de apetit. Jain Pbl. Are direcţia de evoluţie dinamică : Kali-phos. Natrum-muriaticum. Alte patologii: • Patologia hepato-digestivă: o Gastro-enterite. Exemple de remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este Phosphorus.) o Alergii alimentare • Patologia cardio-vasculară: o Palpitaţii. patogenezia lui reproducând simptomele esenţiale ale tuberculinismului. • Patologia uro-genitală: o Cistite repetate cu Coli sau cu urină clară la femei. unde compusul său Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi.2006 4. facilitând eliminările.Teleianu I. tahicardii. second edition 3. o Somatizări diverse. Mag-mur.) o Fosfaturie (Phos. o Diarei facile şi cronice. o Reumatism articular acut. considerat remediu constituţional.  Ammoniu-phos. Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. Alte remedii: Apis. lombalgii.Choudhury H. Note de curs 115 .. Manual de homeopatie 2.D. o Degerături. de esenţă tuberculinică). în cazul remediului Arsenicum album. o Dismenoree sau amenoree (Puls. • Patologia cutanată: o Urticarii. de ex. cu VSH crescut. hipotensiune ortostatică o Congestie venoasă.. Stannum. Manganum. Bungetzianu G. pe când eczemele sunt de origine psorică. o Poliartrită reumatoidă. constipaţie. Indications of Miasm. B. sau din contră. ameliorate culcat sau pe o suprafaţă dură. etc BIBLIOGRAFIE 1.Homeopathy Syllabus.  Phosphoric-acid. Chirilă P. Ignatia. acrocianoză. Calcarea phosphorica.

nici imunologic. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. In acest caz. datorita proprietatii sale de a stoca informatii. in repertoarul Kent. In zilele noastre. se foloseste adesea prescurtarea Sil. apoi. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. nici fizic. cum sunt: smaraldul. Prof. pentru Sil-mar. Alaturi de oxigen. este si un constituent fundamental al plantelor. avand in vedere comportamentul sau tenace. ganglioni si oase. Dupa Vithoulkas. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Caracteristici generale Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. obtinand initial transformarea in sticla si.SILICEA. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. ca element de baza. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. In natura. vaccinari Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. ca persoane care nu mai stiu sa se apere . in : tesutul conjunctiv. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. de parca “ar sta cu spatele la zid”. ametistul si opalul. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. tridimit si cristobalit. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism. Actualmente. Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase. etc ). laureat al premiului Nobel. boli acute tratate incorect. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Silicea. supus. astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur.Dr Ileana Rindasu Bioxidul de siliciu. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente necesare organismului. piele. insolubil in orice solvent. Nu apare liber in natura. la care ne vom referi in continuare. Din pacate. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. formand un sfert din scoarta terestra. TUBERCULINUM . lat. Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. sfios. ci doar in combinatie cu oxigenul. Terra. in cuart. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. I. la fel de important ca si fierul sau calciul. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). Adolf Butenant. 116 . remediul. Sil. Silex = cremene Se gaseste din abundenta in organism. In 1939. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. De exemplu. prin triturare.nici psihic. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. in prima copilarie: greseli de alimentatie. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor.Dr Ileana Rindasu SILICEA . se gaseste sub forma amorfa. Mg. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl.

eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. de aceea. Daca nu se intervine la timp. rafinata. Sunt copii slabi. 2 Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. Diversificarea alimentelor se face cu greu.veruci. La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. 117 . Sugarul Silicea este atrepsic. i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). mocnite. vulnerabila. Silicea este o persoana delicata. convulsii ). Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. scaune neformate. distructii ( fistule. Actiune: sistemul osos ( rahitism. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. eliminari de sechestre. adinamic. corpi straini. apare o combinatie neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. cu aparitia . abcedari. a diferitelor temeri. proliferari benigne si maligne. cu stari de emaciere. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). Se vor produce: supuratii. chiar aristocratica si. cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu. ulceratii.Spre deosebire de Pulsatilla. deformari osoase. Pe langa transpiratia capului. dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. sufera de diaree ). putride. merg si vorbesc mai tarziu).) Ca tendinta patologica. alimentele noi nu sunt tolerate. necroze. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. marasm. apare si cea a talpilor. Amprenta silicica se observa diferit: La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place. ca un semnal de alarma pentru decompensare. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva (de ex. pe cand era copil. deformari. “ incapatanata”. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. silicoza. mai rar constipatie. plange slab. dureri. carii). lentoare in dezvoltare. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. Prefera sa se joace singur ( Calc.). aton. mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls. chisturi. sunt frecvente si neoformatiile benigne . chiar neoformatii maligne). chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). fibroame. copilul este obosit si raceste usor. devenind chiar fixata in ea. Silicea are propria sa parere. dar intr-un anumit fel). osteofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. Persoana se va supune acestei imagini. este foarte sensibil la vaccinari.

rafinat si rezervat. mai mult la frig decat la cald. inclusiv injectii. laptele (matern). in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote. cosmaruri cu hoti. la luna noua. Apare oboseala. In mod paradoxal. iar odata raciti se vindeca greu. Modalitati Agravare: la frig ( aer rece.m. vise cu evenimente din trecut. de ex. mai ales in timpul somnului 118 . Vise anxioase. etc. in ortostatism. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. desi este bine pregatit. Adultul este tipul de intelectual inteligent. alaturi de nerabdare si neliniste. la scoala. lupte. mai ales a picioarelor. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. legata de viitor. detesta mancarea calda.ex. vise lascive. Neurastenia se poate agrava. coloana se incurbeaza. Copiii doresc inghetata si apa rece.Adolescentul isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. carne . mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. Frici mai frecvente: . transpira abundent la picioare. ce ii par respingatoare la trezire. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie. pe care le uitase. crime. Somnul – poate fi afectat. Este conservator. mancarea calda/ fierbinte Dorinte alimentare: Mancare rece sau calduta. este plin de temeri. la magnetism ( bioenergie). Paradoxal. Pot prezenta stari de iritabilitate. Aversiuni alimentare: Carne. noaptea. la suprimarea transpiratiei. curenti. la menstre.. dupa vaccinari Ameliorare: la caldura ( camera calda. frigul umed. face sport cu abnegatie. cu instalarea unui dezgust fata de viata. alteori mancare fierbinte. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. branza. dupa mictiune profuza Simptome psihice Copilul nu are incredere in sine. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. de oameni. 3 Adultul . ca urmare a instalari starii de slabiciune. lapte. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. Simptome generale Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica ii este frig si dupa exercitii fizice. nu mai doarme dupa ora 2 a. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). Sensibil si usor de jignit. Racesc usor. in decubit. extrem de timid. inghetata. au un dor bolnavicios de casa( Caps. bauturi reci. este prea corect si serios. Ph-ac ). dupa pierderi de lichide organice. de anticipatie. Simptome locale Cap – transpira. cu insomnie de adormire sau de trezire. dezvelirea mai ales a capului.de obiecte ascutite. ii plac bauturile si mancarurile reci.toate caracteristicile anterioare se accentueaza. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. la efort mental. infofolire). inceperea unor activitati noi il sperie.

dermatofitie interdigitala Tegumente . transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. Impetigo. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Spate . infectii ale gingiilor. dupa vaccinare Constipatie. verminoze. eruptia dintilor lenta. Constipatie la copii. se continua cu Sil. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva caderea parului.Obstructie cronica. psoriazis. sd. scaun timid care se retrage in rect. cu ochii inchisi. cu absenta senzatiei de defecatie. constipatie. In panaritii. urcior. cefalee. Fluoric acid. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice.Chisturi ale glandelor Bartholin Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita Piept . faringoamigdalite recidivante Ureche . cu blocarea sa la nou-nascuti. efort intelectual. otita medie. scolioze. otita medie acuta si cronica Nas .Sd. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa.cefalee agr. Vitiligo. bronsita. incarnate. se asociaza cu Myristica. 119 . dintii se cariaza usor. la menstre.Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale.Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. vitiligo. fibroame uterine. fragile. anxietate. veruci. astm. se incepe de obicei cu Capsicum.Greata. in decubit.Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi.infectii ale ductului lacrimal.Meniere.Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. sd. Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale Urogenital . senzatia de par pe limba( kali-bic). acnee. de oboseala cronica. descoperirea capului. Meniere asociat unei sinuzite cronice. Sanicula In supuratii. Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. amel. orjelet Orofaringe . uscata Gastrointestinal . Coccigidinie Extremitati . Thuja. mastoza fibrochistica. cu pete albe Onicomicoze.cheleste devreme 4 Ochi . la rece si curenti de aer. Calcarea. amigdalita.abcese dentare.

TUBERCULINUM – Dr Ileana Rindasu Cuvinte cheie : Calatorul plictisit Caracterizare generala (Bungetzianu G.D.): astenici cu infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare; slabire importanta cu scadere importanta a fortelor; variabilitatea simptomelor; disfunctie tiroidiana, hiposuprarenalism. Util in stari tuberculinice, dar si in tuberculoze evolutive, in aceste ultime cazuri se da cu prudenta, dupa alte remedii pregatitoare. Nuicleul (Vermeulen) 1.Romantism.Dorinţă de schimbare şi izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisfăcută. 2.Simptome care se modifică tot timpul. Afecţiuni respiratorii recidivante. 3.Dorinţa pentru aer curat. 4.Agravat în spaţii închise; agr. de vreme umedă şi rece. 5.Dorinţe alimentare pentru afumături, lapte rece şi dulciuri. 6.Transpiraţii abundente, mai ales noaptea. Acţionează în principal la următoarele niveluri: - mental – emoţional - cap-occiput - ganglioni limfatici - laringe - pulmonar - sânge Simptome psihice: - persoane romantice, caracterizate prin nemulţumire launtrica, cu un sentiment profund de neîmplinire, senzaţia că sunt prinse într-o situaţie insuportabilă, din care trebuie să iasa. Se plictisesc repede, de unde rezulta nevoia de schimbare (îşi schimbă frecvent locul de muncă, locuinţa, partenerul), dorinţa de a călători, nevoia de experienţe care să-i stimuleze ( ex. sporturi extreme, substanţe excitante, stimulante), pentru că “viaţa este prea scurtă şi trebuie trăită din plin”; - mai ales la copii, comportament răutăcios, distructiv, ce poate fi un alt aspect determinat de senzatia de frustrare, cu accese de furie si manifestări auto/hetero agresive ( copilul se trânteşte pe jos, îşi loveşte capul sau îşi smulge părul, aruncă şi sparge obiecte – de preferat preţioase, sau îi loveşte şi înjură pe cei apropiaţi); - hiperactivitate si tulburari comportamentale la copii; - frică şi/sau dezgust faţă de animale cu blană : câini, pisici ( au şi alergie la părul de pisică), frică de păsări, - frică de tunete şi teama indefinită de ceva rău care se va întâmpla; - comportament compulsiv – obsesiv, mergand pana la adevarate ritualuri, - tulburări de memorie, senzaţia că au uitat ceva şi trebuie să verifice, - lentoare mentală şi concentrare dificilă. Simptome generale: - tulburări de nutriţie, emaciere deşi mănâncă mult; - tulburări de creştere şi dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoţională); - sensibilitate la schimbările de vreme, răceşte foarte uşor ; - < de vreme rece şi umedă, când se udă sau după o baie rece, înaintea furtunii, de aer închis, la mare (poate fi şi > la mare)

120

- > de vreme caldă şi uscată; la munte; într-o pădure de conifere (brazi); în aer liber ( şi aer în mişcare rapidă – ex. amel. într-un autovehicul care circulă cu viteză, cu geamul deschis); - alergie la lapte; pisici; - caracter schimbător al simptomelor – acestea îşi modifică rapid caracterul, localizarea - transpiraţii abundente: după cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de şoarece); - dorinţă sexuală intensă, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba). Preferinţe alimentare : afumături, grăsime, lapte rece (<), îngheţată, sărat, dulciuri. Aversiuni alimentare: brânză, dulciuri, lapte rece; Antecedente familiale : - TBC; - afecţiuni alergice – astm, eczemă; - alcoolism; - afecţiuni tiroidiene. Antecedente personale : - afectiuni alergice: rinita alergica, astm, bronsita astmatiforma; - eczema, eczema suprimata de tratamente necorespunzatoare; - inflamatii cronice la nivel ganglionar; - TBC; - boli de plaman: rujeola, tuse convulsiva,bronsite, bronhopneumonie - amigdalite, otite, - cistite recurente. Simptome fizice Cap: - îşi loveşte capul – pentru că a fost contrazis sau refuzat, ori compulsiv; - îşi rostogoleşte capul pe pernă în timpul somnului; - cefalee cu senzaţia de presiune ca într-o bandă de oţel, cefalee periodică (la 7-14 zile); - alopecie; îşi pierde părul de la nivelul bărbii sau mustăţii ( jumătatea stg.); - adenopatie cu ganglioni induraţi la nivelul capului sau cervical; - sclere sau conjunctive albastre (Carc.), gene fine, lungi; - epistaxis; - erupţie dentară dificilă, întârziată; - bruxism; scrâşneşte din dinţi în timpul somnului. Gastro-intestinal - apetit exagerat - noaptea, se trezeşte de foame; - constipaţie - diaree cronica/recidivantă sau care urmează după coriză - sangerare la nivelul rectului. Uro-genital - hipersexualitate, cu promiscuitate; - masturbare de la o vârsta mică; - amenoree; - dismenoree; - infecţii urinare, cistite recidivante; - enurezis nocturn - poliurie nocturna. Piept - Torace subtire, îngust; plamâni debili, cu deficit funcţional - infecţii repetate ale tractului respirator inferior;

121

- tuse cronică, uscată, supărătoare; tuse agr. când ridică braţele; provocată de suprimarea menstrelor; tuse sau accese de astm amel. de “vânt” ( sau in aer liber; mergând într-o masină cu geamul deschis); - sputa hemoptoica; - tumori mamare benigne; sânii umflaţi şi foarte dureroşi premenstrual sau în timpul menstrei. Spate - păr de-a lungul coloanei vertebrale si la nivel scapular la copii; - scolioză. Extremitati - dureri articulare agr. de vreme rece şi umedă, amel. de căldură şi mişcare; - artrita migratorie - rahitism. Somn - poziţie pe abdomen sau genupectorală; - insomnie din cauza foamei , sau se trezeşte din cauza transpiraţiei; - cosmaruri : visează câini negri, şerpi sau călătorii. Piele - eczeme – chiar de la naştere; - psoriazis; - prurit amel. de căldură, mai ales radiantă; - sensibilă la expunerea la soare- rămâne pătată. - transpiratii nocturne, cu sau fara febra. Comparatii Calc-phos.: nemulţumire, dorinţă de a călători, preferinţe pentru afumături . Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in poziţie genupectorală, dorinţă pentru grăsimi etc. Carc.: dorinţa de călători, poziţie în timpul somnului, sclere albastre, tulburări de comportament. Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc. Remedii complementare Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph. Edward C. Whitmont: « Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de primă clasă, indicat, în medie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus, Pulsatilla etc. şi poate doar Sulphur să-i fie superior ca frecvenţă… Ar trebui în mod axiomatic să considerăm Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar pentru Sulphur, Calcarea şi Phosphorus. Putem stabili ca regulă - dar nu de prescriere automată, […]- că la orice caz care prezintă tablou clar de Sulphur, Calcarea sau Phosphorus, unde acestea nu acţionează, trebuie avut în vedere Tuberculinum. » Bibliografie: - Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes; - Bungetzianu G.D., Chirilă P., Manual de homeopatie; - Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; - Choudhury H., Indications of Miasm, second edition; - Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; - Nedelcu S., Note de curs; - Sankaran R. The Soul of Remedies; - Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; - Whitmont E.C., Psyche and Substance

122

GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu Magneziul este al 8-lea element ca frecvenţă pe Pământ – de importanţă vitală pe planetă, fiind în clorofilă echivalentul fierului-din hemoglobină;în forma sa metalică se oxidează rapid, producând o emisie bruscă de lumină (era folosit de fotografi ca blitz ; Jan Scholten ne-a oferit o perspectivă interesantă asupra acestui grup: - Mg aparţine seriei Siliciului – având comune următoarele teme: relaţiile de familie ; un alt TU ; iubire/ură ; comunicare ; învăţarea limbajului ; adolescenţa ; casa şi imediata vecinătate - şi este în acelaşi stadiu cu Calciul : nesiguranţă, timiditate; definirea graniţelor, a spaţiului; protejare etc. Prin urmare, este caracterizat de dorinţa de a-si păstra locul – în relaţie, familie, casă, de aici rezultând teama de confruntări şi ceartă ; devin pacifişti-împăciuitori ( sunt puternic afectaţi de certuri şi intermediază între părţile implicate pentru a leîmpăca – exemplul clasic este al copilului afectat de certurile, divorţul părinţilor). MAGNESIA CARBONICA Pacientul are sentimentul că nu primeşte toată grija, atenţia şi protecţia de care are nevoie – se simte ca şi cum ar fi abandonat de părinţi sau ar fi orfan. La adulţi, senzaţia este reprimată, regăsindu-se într-o formă de anxietate copleşitoare sau teamă să nu se întâmple ceva rău persoanelor apropiate (poate cauza insomnie). De teamă să nu fie părăsiţi, ajung să nu ceară, să nu pretindă nimic, să nu ceară ajutor nimănui, astfel creînd impresia că sunt independenţi şi se izolează. Acţiune: digestiv – stomac, intestin, ficat; nervi ; oasele feţei ; Lateralitate stg. / dr. Simptome psihice - pacifist, nu suportă certurile, conflictele, care îl pot marca; - senzaţia că e părăsit, neiubit de părinţi, prieteni; - anxietate ziua, amel. noaptea în pat, sau care apare seara, la culcare ; - rezervat, morocănos ( « acru si hipersensibil») - concentrare dificilă (şi posibile probleme scolare la copii). Simptome generale Agravare: noaptea; la 3-4 am ; dimineaţa la trezire – are un somn neodihnitor şi se simte mai obosit la trezire decât când s-a culcat ; frig, vânt, curent, schimbări atmosferice; lapte, alimente bogate în amidon ; odihna ; atingere ; înainte şi în timpul menstruaţiei, în timpul sarcinii ; ortostatism prelungit ; căldura patului. Ameliorare: mişcare, plimbare; aer liber; căldură; după defecaţie Alimentar : doreşte pâine cu unt şi are aversiune/dorinţă pentru carne, legume, fructe. - secreţii şi orice eliminări (transpiraţie, scaun etc) cu miros acru; - periodicitate- la 3 săptămâni ; - oboseală, epuizare, cu dureri în tot corpul ; - copii cu tulburări de creştere şi dezvoltare, cu intoleranţă la lapte, nu iau în greutate, merg târziu etc. Simptome locale Cap - nevralgie (de trigemen, dentară) în special de p. stg ag. de frig, curent, apă rece amel. de căldură, presiune, plimbare.

123

afecţiuni hepato-biliare cu dureri care iradiază spre spate. albicios . fructe. ploioasă. 2.. . : noaptea . Digestiv .responsabil.Alimentar: dorinţă sau aversiune pentru fructe.Agravare: . cu dorinţă pentru aer curat. Acţiune: .lapte.flux menstrual doar noaptea (Bov. în pat. Ag. ag. Tot corpul obosit şi dureros. Genital feminin. . 124 . închis. cu tema clorului (= muriatic) a încrederii trădate. de presiune puternică. constipaţie.ficat.diaree (ag de lapte) cu scaun spumos. . rece.alte trăsături M-E : . lapte. . Pacifist .Ameliorare : .colici abdominale . (într-o măsura chiar mai mare decât Mag-c). Poate deveni în continuare morocănos şi respingător.se simte îmbătrânit şi are impresia că arată bătrân. . ei îl vor trăda. .digestiv.digestie lentă. de curent.pacifist. doar că acesta o face de obicei după ce a fost dezamăgit). salate.pe ceilalţi.mişcare (plimbare). sentimentul Mag-mur.constipaţie cu scaun dur.nervi.prurit al scalpului ag. 5. sentimentul că e sau va fi părăsit . ca mătasea broaştei sau gelatinos . sfărâmicios.pozitie pe stg. în timpul erupţiei dentare . . amel. legume.friguros.) ag. pe vreme umedă. .este un remediu important pentru afecţiuni hepatice . MAGNESIA MURIATICA Asociază tema magneziului. .). ridicând un zid de protecţie care îi împiedică pe ceilalţi să se apropie de el (ca şi Nat-m. .senzaţie ca de electroşoc care îl trezeşte brusc. nu se lasă cunoscut nici de partenerul de viaţă.neodihnitor.anxietate copleşitoare ag. .la mare: (pneumonie. Simptome generale .în decubit lateral drept. evită confruntările şi suferă profund din cauza acestora . urticarie. . tuse) . . Lateralitate dreapta. 3. Somn : . Devine rezervat. este că încrederea pe care o are în cei de care depinde va fi înşelată. grăsimi . noaptea. . se trezeşte într-o stare ca şi cum ar fi intoxicat. sau . de lapte. dar e convins că orice ar face. cu miros acru. Digestiv .presiune puternică (Chin. de dependenţă infantilă şi senzaţia de a fi abandonat. suspicios. verzui. Amel.diaree ag. sau tresare chiar înainte de a adormi Simptome locale Cap – nevralgie facială (stg. Incearcă să se facă indispensabil ajutându. . constipaţie.noaptea . .) sau câmd se ridică de pe scaun şi se opreşte în timpul mersului Nucleul (Vermeulen) : 1. . cu un înalt simţ al datoriei . sfărâmicios. în decubit lateral stg. scaun uscat. de plimbare în aer liber. grăsimi. . aceasta provocându-i o mare dezamăgire. sare . . . Acru 4. .

Urinar - incontinenţă; - retenţie urinară amel. în timpul mersului. Nucleul (Vermeulen) : 1. Aversiune pentru confruntare, ceartă, agresiune. 2. Anxietate ag. noaptea. 3. Friguros, cu dorinţă pentru aer curat,rece, care amel. 4. Obosit la trezire. 5. Ameliorat de presiune puternică. 6. Agravat de lapte, grăsimi, sare (inclusiv la mare). MAGNESIA PHOSPHORICA Fosforul aduce în această combinaţie un plus de dinamism, energie, mai multă deschidere. Acţiune : - nervi; - muşchi ; Lateralitate dreapta. Simptome psihice - fire artistică, sensibilă ; - mai degrabă impulsiv decât pasiv (deci mai puţin pacifist decât celelate magnezii) ; - vorbeşte tot timpul despre problemele lui de sănătate. Simptome generale : - friguros ag. de aer rece ; Agravare : noaptea ; frig ; atingere ; lapte. Ameliorare : căldură, presiune, masajul zonei afectate. Simptome fizice - dureri cu orice localizare care pot avea următoarele caracteristici : - constrictive, colicative, nevralgice ; - iradiante ; - ag. de atingere şi rece ; - amel. de presiune, masaj şi căldură. exemple : - cefalee – începe în zona cervicală sau occipitală, se răspândeşte în tot capul şi se localizează deasupra ochiului drept (Sil.) ; - nevralgii faciale, dentare pe dreapta ; - colici abdominale –intestinale, renale, dismenoree amel. de presiune, masaj, aplecarea în faţa sau flexia coapselor pe abdomen (poziţii care ⇑ presiunea) , aplicaţii calde fierbinţi ; - crampa scriitorului, sciatică etc. Nucleul (Vermeulen) : 1. Sensibil, nervos, dinamic. 2. Lateralitate dreapta. 3. Friguros fără să fie amel de aer rece. 4. Dureri colicative, constrictive sau fulgurante. 5. Ameliorat de presiune puternică, aplecare în faţă, căldură ; agravat de atingere, frig

125

SICOZA - Dr Silvia Nedelcu Actiune: hiperfuncţie, hiperproducţie; - Sankaran : - psora : luptă, se chinuieşte să urce muntele ; - sicoza : a ajuns undeva la ½ drumului şi se decide sa se stabileasca acolo - lueza : cade în prăpastie Mental - dorinţa de putere, bogăţie (« mai mult »); materialişti pragmatici ; - excese, promiscuitate ; - impulsivi, grăbiţi ; - extrovertiţi, ostentativi ; - suspicioşi, neîncrezători (însine şi în ceilalţi) ; - secretoşi, mincinoşi, manipulativi, vicleni ; - iluzii ciudate legate de corp –ca sunt fragili, urâţi, au ceva în abdomen etc. ; - uită evenimente recente ; - cruzime, violenţa, gelozie ; - vinovăţie, remuşcări, retragere. pozitiv : artişti, plini de imaginaţie, inventivi, explorează noul. General - <ziua, >noaptea ; - >la mare ; - < umiditate ; - evoluţie trenantă ; - sensibili la schimbările atmosferice, influenţele astrale (fazele lunii) ; - secreţii galbene sau galben-verzui; - miros respingător (ex. : de peşte) ; - hiperproducţie= veruci, tumori, chisturi, excrescenţe, concreţiuni ; obezitate. - piele cu aspect nesănătos, murdar, uleioasă, cu tentă gri-verzuie ; îngroşată.

126

MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu Este nosodul sicozei; se obţine din secreţie uretrală gonococică. Personalitatea lui Medorrhinum  Extremism - Principala caracteristică a lui Medorrhinum, ce poate fi întâlnită la toate nivelurile este extremismul, cu trecerea rapidă de la o extremă la cealaltă sau coexistenţa, uneori paradoxală a celor două laturi extreme (« înger şi demon”). Este individul care acum îsi sufocă, plin de iubire şi tandreţe, obiectul pasiunii, pentru ca în momentul următor fie să îl uite şi să îl abandoneze, fie să devină agresiv şi violent la adresa acestuia. Uneori, comportamentul lui este dezordonat, haotic; există un tumult interior, o pasiune atât de intensă- ce răbufneşte în accese ca un vulcan, urmate apoi de perioade de acalmie cu scăderea energiei până la stare de prostraţie. Este fie foarte inteligent, cu o memorie activă, plin de idei (însă nesigur de punerea lor în practică), fie are o memorie atât de slabă şi se concentrează dificil, încât nici nu poate termina fraza începută (sau uită cuvintele în timp ce vorbeşte). Uită ceea ce tocmai a auzit, citit, ce a gândit sau vroia să scrie, cuvinte şi nume. Din dorinta de a se elibera de tensiunea lăuntrică, simte nevoia de a experimenta orice, e atras şi se implică în tot ceea ce este interzis sau periculos – sex promiscuitate, homosexualitate,droguri etc. Se comportă ca şi cum ar fi lipsiţi de orice spirit moral (nu-i pasă dacă se duce în iad sau în rai). La cealaltă extremă dezvoltă tendinţe religioase excesive, autoculpabilizâdu-se (are remuşcări ca şi cum ar fi comis o crimă, un păcat impardonabil) şi este preocupat de mântuire; se roagă într-una (ex. de simpt. din repertoar : se roagă în continuu, chiar în timp ce vomită).  Timpul - Pacientul Medorrhinum are deseori probleme cu percepţia timpului: are impresia că timpul trece prea încet , că evenimente recente s-au petrecut cu mult timp în urmă (invers : iluzuia cimpul trece prea încet : Cocc.). Este anxios când trebuie să respecte o oră fixă şi apreciază greşit timpul. Din acest motiv (+ forţa interioară, pasiune) devine nerăbdător şi îl enervează încetineala celorlalţi.  Clarviziune - Poate anticipa evenimente, în special neplăcute, şi pentru că de obicei previziunile se adeveresc, dezvoltă o frică de ghinion, de ceva îngrozitor care i s-ar putea întâmpla, anxietate anticipatorie. Poate avea şi presentimentul morţii. Are senzaţii ciudate: impresia că totul se petrece ca într-un vis, că totul este ciudat, ireal, iluzia că îl atinge sau îl mângâie cineva. Fie că are sau nu capacităţi premonitorii, este atras de diferite forme de divinaţie – chiromanţie, tarot s.a. Uneori, după ce primeşte remediul, această clarviziune dispare.  Egotism - Işi proiectează Eu-l în exterior, uneori pe fondul unei slăbiciuni pe care vrea să o ascundă (Thuj., Lyc.) şi este egoist, lăudăros, autoritar (÷dictatorial). Nu suportă să fie criticat (MIND - DESPAIR - criticism; from the smallest) şi este sensibil la orice mustrare sau cuvânt mai aspru care îi este adresat. Se prezintă ca şi cum ar avea intoleranţă la “atingerea” ego-ului, având în acelaşi timp intoleranţă şi la atingerea fizică. La polul opus, este timid şi lipsit de încredere în sine însuşi.  Munca - Poate fi foarte activ, obsedat de muncă şi succes ( Nux-v), munceşte până la epuizare (şi pentru că pierde nopţile fie pentru că atunci atunci are cel mai mare randament, sau pentru că se distrează). Este conştiincios şi tipicar. Incepe multe proiecte, dar de obicei nu este perseverent, le abandonează.

127

La polul opus, este leneş, indiferent la ceea ce se întâmplă în jur, amână tot ce are de făcut şi are aversiune pentru orice fel de responsabilitate.  Frici - de ghinion; - că este urmărit, că este cineva în spatele lui, cu senzaţii-iluzii că este cineva în spatele lui, motiv pentru care întoarce mereu capul, se uită în spate; - întuneric- mai ales când e singur; se teme de monştri ascunşi, de fantome, are impresia că este privit de cineva ascus sub pat sau are iluzia că vede persoane în cameră care îl privesc (⇒ se teme să meargă la culcare sau să se trezească). - de violenţă, de animale, deşi unii pot avea câini mari, dresaţi să fie agresivi; de pisici (poate avea şi alergie la pisici ~Tub.) - moarte; - boli contagioase sau incurabile ( şi se spală tot timpul pe mâini, ca şi Psor. şi Syph.) - nebunie - înălţime, frica de a nu cădea sau iluzia de cădere.  Confuzie, depresie - poate ajunge la confuzie de identitate (~Alum.) In depresie poate avea tendinţe suicidare (prin împuşcare). Plânge uşor; > de plâns; plânge când îşi relatează suferinţele (Puls., Sep., ign…) sau când i se vorbeşte. Infăţişare - frecvent robuşti, bruneţi, cu pilozitate în exces (~mediteranean); - ies în evidenţă prin comportament şi îmbrăcaminte – stridentă, în culori vii, etc. Copilul Medorrhinum - plin de energie şi pasiune, ca şi adultul; poate avea tulburări de comportament şi crize temperamentale -când îi loveşte pe ceilalţi sau se dă cu capul de perete, sau alternând momente de tandreţe şi drăgălăşenie cu cruzime; - îşi roade unghiile (chiar de la picioare); - îi place să se joace şi e foarte activ noaptea. - dezvoltare sexuală precoce şi masturbare. Alţi copii sunt exagerat de sensibili şi au tendinţa de a se izola din cauza traumelor emoţionale. Antecedente: - gonoree (mai ales în istoricul personal/ la Thuj. în AHC), orice uretrită nespecifică sau altă BTS (cu excepţia sifilisului); - orice expresie a sicozei : - tumori, veruci, litiază etc; - boli C-V în special cu debut timpuriu; - boli reumatice, artrită, gută; - boli inflamatorii cronice pelvine; - sinuzite cronice; - vaccinări şi orice pătrundere în organism a unor proteine străine (veninuri - folosirea forcepsului în timpul naşterii Simptome generale Agravare: - ziua; la 3-4 am; - vreme rece şi umedă (sau amel. de- ); frig; curent; - expunere la soare; - după micţiune (slăbiciune, senzaţie de leşin) Ameliorare: - după apusul soarelui şi noaptea; - la mare; - aer proaspăt; - secreţii; 128

de dulciuri .dispnee amel. . ag. plânge când îşi relatează problemele. .faţa cu aspect murdar. în poz. uretrită cu secreţii cronice.picioare agitate noaptea în pat. Sulph. secreţii galbene. dogmatism religios. îi place să meargă desculţ pe podeaua rece .) Piept . senzaţie că îi fierbe sângele în vene. fără luciu. Carc.eritem fesier la nou-născuţi. alimente cu aspect gelatinos . dulciuri.. . herpes. guturai amel. Puls. galben-purulente . flux menstrual crescut.. de apă caldă. . veruci. alcool... .la ambele sexe – impuls sexual puternic ÷satiriazis/nimfomanie . malpoziţie fetală (Acon. anexită. Anac etc 129 .în poziţie genupectorală sau în decubit ventral Alimentar : . Remedii complementare: Thuj. Uro-genital . secreţii posteronazale.Nux-v: obsedat de muncă.călduros. cu morţi sau fantome.ale prostatei. Plat. cu mâinile deasupra capului.secreţie anală cu miros de peşte .aversiune pt. dorinţa pt.). .constipaţie dacă se lasă pe spate . grăbit. bronşiectazii. . îşi face vânt la mâini şi la picioare sau îşi dezveleşte picioarele noaptea . nevi.vaginită.  F : .mâini şi picioare fierbinţi. verzi. gri-verzuie. picioare fierbinţi etc . greu de pieptănat . Digestiv . Tub. astm bronşic . excitante. are dorinţă de gheaţă . . cu senzaţia că elimină calculi .sensibilitate marcată a tălpilor şi călcâielor . durerile sunt amel.Thuj. îşi drege vocea permanent (~Caust. grăsimi etc . reci.tuse – amel. condiloame. în genunchi. leucoree cu miros specific de peşte. . peşte. energie vulcanică. asociere astm cu eczemă .inflamaţii . de baie în mare. adenom . portocale . picioare fierbinţi etc.dorinţă pt. . Cann-i. Comparaţii : .inflamaţii -cistită. sânii sau doar mameloanele f. sterilitate. .colică renală severă.senzaţie ca şi cum ar avea un gol în locul inimii . disfuncţii sexuale  M: . astm la copii . fructe necoapte. amel. ... dorinţă pt. gheaţă .eczemă . grăsimi. în decubit ventral . Extremitati .edeme glezniere .. prurit vaginal amel.. acre. alcool. . după micţiune . Somn .îşi muşcă limba în somn. .. . ca de gheaţă înaintea sau în timpul menstruaţiei. agresivitate.coşmaruri epuizante. carne grasă . sărat.condiloame care sângerează uşor sau care miros urât. genupectorală .iritabilitate fizică exagerată /areactvitate Simptome locale Cap . Piele . Nat-s. cu sânge închis la culoare.rinosinuzită cr. excese.enurezis nocturn . orhită.. cu dorinţa de a fi ventilat .. lucioasă. .bronşită cr. Puls. .Puls. vinete . doreşte să fie ventilat. teama de înălţime.Sulphur: egotism. cruzime. în timpul colicii. de aer liber.poziţie genupectorală. care lasă pete dificil de curăţat.păr uscat. epididimită. pe abdomen sau pe spate. Tarent.

umeda. Med.gr.) => diaree.M se obţine din vârfurile tinere ale ramurilor. piele. fiind folosită în combinaţie cu Echinacea purpurea.ceapă . diaree.supresia manifestărilor sicozei – veruci..amel. convulsii… Simptome generale ●Agravat: . .-gonoree în AHC. except.Intoxicaţia provoacă vărsături. . cu frunze mici. cu apariţia unor formaţiuni de tipul verucilor şi condiloamelor. condiloame. cistitei. mişcare.16 şi cultivat în scopuri ornamentale. Sil. eliminarea secreţiilor .Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat că are acţiune imunomodulatoare şi antivirală .In etnoiatrie a mai fost folosită pentru tratamentul infecţiilor respiratorii.vreme rece. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. 4: Thuya.Numele de Arbor Vitae i se datorează unui explorator francez.m/p. paralizie.genito-urinar. Conifere .supresia gonoreei (şi a altor BTS. . verucilor etc. Cauzalitate: . . care a învăţat de la indieni să folosească frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului.carne proaspătă ( 2r. mental-emoţional. tub) .THUJA OCCIDENTALIS . astm bronşic. contact sexual. insuficienţă hepato-renală. tumori. aritmii. .usturoi .proaspăt recoltate.fam. Jacques Cartier . :Thuj.fructe acre (Med.: ameliorare generală când este răcit) (Generals .grăsimi . Cedru alb/ galben. are o formă piramidală.cafea .sărat .vaccinarea ( r.Hahnemann a remarcat potenţialul terapeutic . ●Ameliorat: . sifilisul) ( Thuj.T. cu crengi şi ramuri care se se dezvoltă într-un singur plan.usturoi . antihelmintice şi abortive. căldura patului.agravat de : . amenoreei. . digestiv. agitaţie psihomotorie.micţiune.ceai . (ex. cap-occiput. general symptoms Thuj). Sulph. şi conuri de 1 cm. psoriazisului.m. periodic: 3 a.poziţie: în decubit pe partea afectată.antigonoreic al plantei observând apariţia unei secreţii uretrale purulente verzui la un tânăr care mestecase câteva frunze de Thuja. Actiune: .. . în formă de solzi. ●Alimentar: . menstruaţie. . Echinacea pallida şi Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS şi ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infecţiilor bacteriene severe.aversiune pentru : . . Cupressaceae Thuja occidentalis creşte spontan în estul Americii de Nord.ceai .gonoree în APP). Mai sunt menţionate şi acţiuni insecticide. convulsii. . Thuya canadian etc.Dr Silvia Nedelcu Arbor Vitae. .ceapă – crudă . ganglioni limfatici Lateralitate stângă.Remediul are afinitate pentru ţesuturile epiteliale. frunze şi flori . fazele lunii ( ↑ ). decubit dorsal sau cu coapsele flectate. reumatismului. aplatizate. acţiunea sa iritantă provocând hipersecreţie glandulară şi hiperplazie epitelială. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoacă inflamaţie acută şi secreţii purulente.ceapă .) 130 . enurezisului. verzi.coryza .dulciuri . în regiuni mlăştinoase. A fost adus în Europa în sec.căldură. Poate ajunge până la 15-20m.dorinţă pentru : .

cu idei fixe. . Depresie provocată de sentimentul izolării. secreţii purulente. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice preţ. fragili : .body . secretoşi.Delusions . fanatici.body .Delusions . are in .. deasupra ochiului stg.Mind .body .Mind .immaterial.animals . deoarece se deschid greu şi pot oferi chiar informaţii false. of . Somn . evită compania (au chiar aversiune pentru companie şi pentru atingere).she is made of . .separated . ●lateralitate stângă.body is . religiozitate. someone is • că au un animal în abdomen .thin .Mind – Delusions .Mind .sinuzită cronică. people are .. secreţii nazale posterioare.lighter than air. se trezeşte la 3 a.beside him. . is • că au slăbit. sentimentul că sunt lipsiţi de orice valoare. corpul îşi pierde materialitatea sau că este separat de spirit: .Delusions .vise: de cădere.otită cronică.behind him.Delusions .Delusions . manipulativi şi înşelători. .Mind . body is separated from • că se află o persoană străină lângă ei sau în spatele lor ( Med) .emaciation. Idei fixe sau iluzii : • că sunt sensibili.delicate.people .cefalee frontală sau temporală.people . .Mind . is .continuity of body would be dissolved . 131 . Masca/ măştile trebuie apărate cu orice preţ şi devin rigizi.Delusions . body is in danger of .Mind .Delusions .Delusions .m. durere ca de cui înfipt în cap (COFF. greu de pieptănat . she is. de senzaţia că sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu-i poate iubi.Mind .Delusions . sunt rezervaţi.păr uscat. sau de sarcină (Crocus) .Mind . .Mind .insomnie.Mind . friabil. coriză în timpul defecaţiei (sep). Simptome fizice Cap .body .Mind . body is .Delusions .îi cad sprâncenele în ½ externă.Delusions .).Mind .brittle. Incearcă să prezinte o imagine cât mai apropiată de normele societăţii în care trăiesc – de moralitate.abdomen. Nu comunică uşor (cu excepţia cazului în care masca presupune să fie foarte sociabili).Delusions .pieces . ofensive cu miros putrid.body .glass . . după abuzul de ceai (Selen. cu aspect uleios al feţei.pe partea stângă. morţi.hipersecreţie de sebum.Mind . Simptome psihice: Au o senzaţie de slăbiciune interioară.body .soul.veruci sau tumori pe faţă. de inadecvare.Delusions . . cinste şi alte calităţi pe care le observă că sunt apreciate.body . Ign). Sunt pacienţi dificili.pregnant.●secreţii galben-verzui sau verzi. inflexibili.coming in pieces. is . corectitudine.

reumatism cu antecedente de gonoree.Vremea rece şi umedă agravează. Med. .Sulph Comparaţii . după vaccinare. rezervaţi.carii dentare lângă gingie. Nat-s. senzaţia că se mişcă un animal în abdomen. condiloame şi fibroame.leucoree abundentă groasă. tumori etc. . ag. Nat-m. după micul dejun (NAT-S). . cronică.condiloame perianale.. Sentimentul că sunt lipsiţi de valoare.constipaţie cu dureri rectale violente. cu scaun exploziv.distensie abdominală. . . Gastro-intestinal . Secreţii galben-verzui / verzi. Merc-s. condiloame. deformate...transpiraţie abundentă . .Staphysagria – se subapreciază. care se retrage. . nazală posterioară etc . . Nit-ac. aversiuni şi agravări prezentate la generalităţi) . Sil. rânced. Thuj. secreţie uretrală cronică purulentă. de vreme umedă şi rece. Masca. Puls. urât mirositoare a picioarelor.veruci sau orice fel de tumori cutanate.hirsutism. carii dentare care apar foarte devreme etc. .probleme unghiale – casante. Ceapă (dorinţă. verzuie. puls.închişi. Nat-s. 4. Probleme unghiale. prostatită.Natrum muriaticum ..adenom de prostată. flatulenţă.. . urât mirositoare a picioarelor etc. agg. probleme unghiale etc. Extremitati . Piele uleioasă. polipi uterini. pe tălpi. veruci plantare.. . .uretrită.transpiraţie cu miros dulceag. friguros. proiectează o imagine compensatorie de putere. de usturoi. de miere. .(preferinţe. de ceapă. ..Lycopodium – slăbiciune interioară. secr.dureri premenstruale ovariene stg. . 5..Med. de praz. Respirator . . jet bifurcat.diaree: după vaccinare. (Lach).condiloame genitale.hipersecreţie de sebum. fibroame. ag.) . cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senzaţia de evacuare incompletă. dorinţă pentru usturoi. 6.transpiră în zonele neacoperite (Bell. 2. Complementare Ars.Silicea –lipsă de încredere în sine. Sabin... fisuri între degetele de la picioare. 3. Uro-genital .sensibili la muzică. constipaţie cu scaun dificil.astm bronşic ag.polipi corzi vocale. transpiraţie uleioasă.erupţii în zonele acoperite. încarnate. Piele . de ars. chist ovarian stâng. Veruci. Nit-ac etc 132 . Nucleul (Vermeulen): 1. galben-verzuie.erupţii. .. sărat. . transpiraţie abundentă . ag de grăsimi. rezervaţi. de vaccinare. aversiune sau agravează)..

Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. a caror afectiune o dorea. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. Dar. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. Pentru ei. adesea primii din clasa. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. de anihilare si moarte. prea mult aur indeparteaza iubirea. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. sentimentele negative sunt tinute sub control. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. de aceea. Nu mai au nici o bucurie. Initial. in acest scop. ei fiind cu adevarat valorosi. ambitiosi la scoala. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. din etape premergatoare. la o persoana in acelasi timp bine crescuta si manierata. individul Aurum este insetat de iubire. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. isi vor face tot mai multe reprosuri. mai plini de incredere. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. inteligenti. fiind reprimate. pentru emotiile lor fragile. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. nimic nu ii mai intereseaza. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi.Dr Ileana Rindasu Trasaturi esentiale . cu accente frecvente de tristete. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. Pe masura ce patologia avanseaza. Punctul slab este reprezentat de nivelul emotional. R. Cu timpul. luminoasa a vietii. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. Existenta lor este prea sobra. De obicei. fiind prea seriosi si muncitori. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. 133 . Accepta cu usurinta afectiunea altora. Pe masura ce patologia avanseaza. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. Pentru homeopat. ele se vor face simtite prin oscilatiile dispozitiei. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. se remarca si inversul acestei situatii. Tot in acest stadiu. devin tot mai autocritici.tablou mental Dupa George Vithoulkas. cu agravarea depresiei seara. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. desi au intelectul foarte puternic. dar paradoxal. Uneori. dar nu sunt in stare sa o ofere.AURUM METALLICUM . dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. Intr-adevar. dar dupa apusul soarelui. apare ameliorarea generala seara. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. capabili.

dorinte alimentare – alcool.Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza.Fear – failure.aversiune: carne . friends. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi – hemianopsie – nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . pacientul. miros fetid al cavitatii bucale. .Loathing of life 3 .Religious affection 2 . al durerilor osoase si al aterosclerozei. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au creat doar impresia ca sunt buni. himself from a 4 .seara. boala ia un alt curs. Exista si o alta varianta de Aurum. neglected his duty. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie.Religious affection. o adevarata moarte in timpul vietii. has lost the affection of 2 .Industrious. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. 3 .Delusion. throwing height. toti considera ca nu existau motive pentru un gest disperat..noaptea ( mai ales durerile osoase ) . ceea ce ii mai alina suferinta. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca.dureri de cap atat de intense.sete pentru apa rece Simptome locale Cap. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. of 2 . Tot acum. incat se gandeste la sinucidere. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale.Suicidal disposition 4 .agravat: .Alcoholism 2 . el poate parea insensibil. nari ulcerate.. in aer liber. Simptome de repertoar: . munca devine supapa lor de siguranta.remediu antisifilitic . al congestiei si induratiei locale. dulciuri. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. melancholia 2 . plin de cruzime. vara . In acest caz. Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana. desi nu injura. delicatese(produse de patiserie) . In cele din urma. lapte. mania for work 3 . In aceasta noua etapa. spune lucruri foarte dure celor din jur.Music amel. he has 3 .Delusion. cu forme severe de sinuzita.ameliorat: . ci se roaga pentru mantuirea sufletului. ca de branza veche. pot sa se arunce de la etaj.Suicidal disposition. paine.obstructie nazala. nu se mai gandeste la autodistrugere. care este simtit si de altii Abdomen – hernie inghinala la copii 134 . dureroase Cavitate bucala si gat – Carcinom la nivelul limbii sau gatului. cel foarte moral si religios. desi deprimat.high places 1 . Se roaga si plange ore in sir.heart disease 2 Simptome generale Prof.

Synoptic Materia medica.. necoborat. cancer testicular. Vithoulkas. 1983 3. ed. . Haarlem. 1997 5. fibromatoza uterine 4 Piept – angina pectorala agravata seara. Morrison Roger . . . . London. Bungetzianu Gheorghe.cardiopatie reumatismala. agravate noaptea . Medicala. Dujany Ruggero – Manual practic de homeopatie. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. ed. Chirila Pavel – Manual de homeopatie. testicul ectopic.psoriazis Somn . Polirom.geme.dureri osoase sfasietoare. 1992. palpitatii violente. endocardita. psor. Bibliografie 1. Extremitati . 135 . plat. ign. agravate noaptea.insomnie cronica severa. Merlijn Publ. George – Materi medica viva. ed.. 2005 2. nux-v. Genital . .dureri reumatice migratorii . Tao. Buc. striga in somn. Vermeulen Frans. vol. merc. 2001 4. Homoeopathic Book Publ. pericardita.ed.la femei. Iasi.senzatia ca inima e stransa de o platosa .Ghid practic de remedii homeopatice. profunde. Nederlands.cosmaruri..remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. 3. Buc. 1995 6. Vithoulkas. nat-m.Ap. Comparatii cu alte remedii: nat-s. George – Esenta Materiei medica. Moldogrup Iasi.

( Vermeulen) Caracteristici (Vermeulen) . Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. scriitor.laringe dureros. priceperea. fetida.nevoia de a performa in conditii adverse . Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. stand aplecat. Aplicatii : fotografie. se straduieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. leucoree iritanta.muschi – crampe in extremitati. la pranz. parestezii. tendinta la ulceratii. noaptea. dureri in cartilajele costale. culcat pe spate. dezvelindu-se. recunoastere. confuzie.GRUPUL ARGENTUM . asigurare. incredere. cancer uterin. cautator de greseli. antiseptice.secretii mucoase gri. sa o apere de orice atac. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. germicide. de aici anxietatea de anticipatie.genital – barbat :orhita dreapta . articulatii .dureri sfasietoare. usor expulzate 136 . contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. predicator. paralizii. epilepsie. se exprima ca orator. Se simte slab in interior. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. circuite electrice. ii cade vocea. oglinzi. vesela. nou. cancer. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. aparare.durerea creste treptat si dispare brusc .mucoase – laringe si faringe mai ales .abilitatea de a se ocupa de ceva nou. impotenta . TDS cu polutii. performanta. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. exostoze craniene.sistemul nervos – contracturi. se apara prin intelect. Trebuie sa straluceasca in societate. de aici anxietate si furie. injunghiat in spate. ten pamantiu. mentine controlul. Ameliorare : la miscare. ajutat din spate. contractura. Modalitati Agravare : contact. Alternanta de “sunt grozav” – “nu sunt bun de nimic”. in vehicol. talentele. la soare. conductori electronici.pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant.Dr Doina Pavlovschi ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. presiune. Actiune . responsabilitate. vertij . Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . dureri articulare asa zis “isterice” = fara umflatura. invelit. prolaps uterin. carii osoase . incurajat. raguseala oratorilor. cafea. senzatie de socuri electrice. . provocarea de a fi creativ .femeie : anexita stanga. schimb. Biotip : slab. cantaretilor . tulburari de memorie. Se simte silit sa performeze. vascoase. Are mare conductibilitate electrica si termica. criticat. piele palida. oase. pret. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. etc si se apara prin ea. tristi nelinistiti. convulsii. cantaret. bijuterii. abia mai vorbeste. suport moral. ca o rana. puterea creierului sau. cu ochii adanciti.cartilagii. de catre preajma mai tarziu. creativ.

constrictii externe.secretii mucoase gri.palpitatii.friguros agravat la soare . senzatia de oprire a inimii . faringite.depresie taciturna sau excesiva veselie .agravare ziua.senzatie de cap gol. inflamatii ale cartilagiilor . ametit.agravat culcat pe spate . dureri articulare .prurit ocular.prolaps uterin. prolaps. articulatii “isterice”. health about 2 “ . weakness 2 137 . saliva vascoasa.dureri osoase.crampe. confuz . totusi rezervat si inchis . impotenta sexuala . laringite. enurezis nocturn. Sepia Posologie – 6 X – CM Repertoriu Mind – anxiety 2.frica de inaltime.cefalalgie stanga instalata treptat. anxietate de anticipatie. tuse. convulsii. carii osoase. gri. greata. borborigme . exostoze. agravare la efort fizic . contractii in pulpe coborand Indicatii clinice Blefarite.anxios nelinistit. rezervat in atitudine . carii osoase. Stannum – tuse razand Urmeaza bine dupa Alumina. secretii vascoase. cancer uterin Relatii Zincum – prurit ocular.deficit de memorie Simptome generale . multime . exostoze.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. diabet zaharat. usor expulzate . varsaturi acre. Palladium – ovar drept. anexita stanga . strictura canalului lacrimal .. e urmat bine de Calc. cantitati mari -TDS : polutii. cedeaza brusc .gastralgii arzatoare. tahicardie.slabiciune. vascoase . TDS. raguseala. Platina. epilepsie.uscaciunea gurii.scaun moale.furie deliranta dupa criza de epilepsie . emaciere. la pranz . fara caldura vitala.grabit in mers si vorbit .ingrosarea cartilagiilor.coriza cu stranut. Puls. neliniste psiho-motorie . blefarite. mai des . ulcer. locuri inguste.socuri electrice la adormire sau trezire Simptome psihice .memory.agravare la soare Simptome locale . epilepsie .mictiuni frecvente.inflamatia laringelui. reumatism articular... secretii nazale fluente sau purulente gri . excoriatii .anxietate pentru sanatate.

restlessness 2. hurry 1 “ . convulsions 2. empty 2 Eye . nimeni nu-l ajuta. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire.pollutions 2 Female genitalia/sex – prolapsus 3. A Dictionary of practical Materia Medica B. weakness 3 “ . voice.“ .pain 2. in bed 2 “ . trembling 2 “ .H. exostosis 2. hoarseness 3.lying agg 2. Trebuie sa lupte singur. spatii inguste. Jain Publishers New Delhi Kent J. epileptic 3. avioane.emaciation 2. ideas abundant 1 Generals – daytime morning agg. 3 “ . inflammation 2 Larynx . exertion physical agg 2. tunele. inflammation. exposure to the 2 “ . mental exertion agg. cancer of. right 3. children. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc.mucous secretions increased 2. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. 3 “ . Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios.prostration 3.inflammation 2. burning 2 Bladder – urging to urinate 3. inaltimi. sta langa usa.numbness 2 “ .caries bone of 2. in criza.constriction external 2. uterus. orice loc cu iesirea blocata. left 2 “ .cold agg 2 “ .itching 2. twitching 2. noon agg.T. colturi de strada. pain bones of 2. frequent 3 Male genitalia/sex . trebuie sa vada iesirea tot timpul.cartilages affection of 3. lack of vital heat 2. uterus 2.periodicity 3 Head – pain 3. poduri. ulcers. interrupted 3. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint – NO3Ag. lost 3 Stomach . cartilages 3 “ .stricture of lachrymal duct 2 Nose – coryza 2. apar frici. back on 2. loquacity 2. Murphy. joints 3 “ . inflammation 2. altfel va fi renegat si dispretuit. cervix 1 Chest – palpitation of heart 2 Bibliografie ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. lids 3. Trituratie si solutie. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. gray 2 “ . 3.side. discharge with 3 Throat – choking 3. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime.taciturn 2. actioneaza impulsiv ca sa scape.sun. idei si actiuni fixe. infants 2 “ . 138 .

digestive. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe . miasme multiple – luetism. sicoza. Modalitati Agravare : la cald. de alimente si bauturi reci . nu poate astepta.) si fizic cu anxietate. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . noaptea. la furie cefalee. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca pe fereastra. frica de moarte in situatii fixe fobice (Ac.sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea.in situatii nespecifice) .oase si cartilagii : necroze . iluzii.agitatie anxioasa. culcat pe partea dreapta. dulciuri. la baie rece. anxios iritabil. la presiune forte.mucoase : respiratorii. hipertiroidian si hiposuprarenalian.impuls de a se arunca de la inaltime . psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. Simptome psihice . rinichi Biotip : slab. de poduri.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare .vise anxioase.impuls nestapanit de a merge repede .de inchiderea ochilor. pe care le doreste. < la cald 139 . cu tremor si slabiciune Simptome generale .agravat culcat pe partea dreapta Simptome locale . la menstra. fobiile. compulsiile care sunt tulburari afective ? n. Ameliorare : la aer curat – ii place sa-i sufle vantul in fata. baie rece . treziri anxioase bruste . surditate .frica de multime.timpul trece prea incet. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit.degenerescente parenhimatoase : ficat.dorinta de dulciuri care-l agraveaza. fizica si psihica . este grabit. ridat.tendinta la hemoragii . alimente reci.agravat noaptea . de spatii inguste. deprimat agitat.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie. confuzie mintala . psora.doreste aer rece. fotofobie intensa. epilepsie la frica.depresie anxioasa. febrilitate. ganduri tulburi. grabit si nerabdator. uscat.m. hipoacuzie.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau .acufene. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative .irational in concluzii si actiuni . obsesiile. tuse. tulburari de coordonare motorie. pareze mai ales ale membrelor inferioare .conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda. Lateralitate stanga. Actiune . frica de inaltime.deficit de memorie. slabiciune iritabila.agravat la cald . senzatie de infundare urechea stanga. la menstra . durere de piept. ameliorata la aer rece si legat strans la cap . slabiciune .slabiciune generala.vertij la vederea unor cladiri inalte agr. ajunge la intalniri mai inainte.Planifica tot ca sa stapaneasca situatia.

of losing 2 “ .constipatie cu scaune uscate .diaree verde. uretrite la barbat .undertakes nothing. greata. uretrite. lest he fail 2 “ .impotenta sexuala. ulcer gastro-duodenal.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . astm nervos . impotenta sexuala. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor.. in 2 “ .leucoree alba.alb. spumoasa.eructatii zgomotoase imediat dupa masa . tremuraturi. oratorilor. diaree verde cu flatulenta in entero-colite. regurgitari de alimente nedigerate.anexita stanga . afectiuni medulare. 3 “ . sanguinolenta .durere epigastrica rozatoare. if a 2 Generals – night agg. hurry to arrive for appointed 3 “ .. varf rosu si dureros . desire 3. aerofagie.col uterin tumefiat.“ . fobii. cu aspect de spanac tocat. agg. dizenterie. tulburare depresiv-anxioasa.excitement. la emotie. galbuie. mur. flatulenta.. paralizii Indicatii clinice Tulburare anxioasa. tulburare afectiva bipolara.delusions.weakness 3 140 . narrow places.senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . pareze.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. la mirosul de tutun. when 2 “ . ulcerat.ciclu menstrual neregulat.limba cu papile proeminente.self-control.fear.tuse la notele inalte. conjunctivita granuloasa. gaze zgomotoase si fetide la scaun . ameliorate plimbandu-se la aer rece . epilepsie. gastrita hiperacida. coit dureros .“ walking while 3 “ . of 1 “ . anticipating events. obsesii. forsaken is 3. Incompatibilitate : Coffea Repertoriu Mind – ailments from anticipation 3 “ . paraplegie. ataxie locomotorie. coree. meteorism. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind – delusions.high places agg 2 “ . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . despised he is 3 “ “ . Relatii Complementar : Lyc.incontinenta de urina zi si noapte .raguseala cronica a cantaretilor. crossing a bridge or place. ulcer cornean. 3 “ . varsaturi .flatulenta marcata. eroziune de col uterin.hurry time. hipertiroidism. fetida.anxiety 3 time is set. sweets. place cannot pass. Antidot : Natr.Ver. oftalmie purulenta. delusions.food. diaree emotiva sau dupa masa . Ars.palpitatii agravate culcat pe dreapta.alb. parestezii. diaree la emotie. certain 2 “ . leucoree. agravata dimineata obligand la tuse .

tuse spastica. singuratate. Are relatii profunde. durere constrictiva tampla stanga. politicos arogant. moarte. intuneric. tresariri. ARGENTUM IODATUM Ag I. nu poate articula decat un cuvant odata. cefalee la ora 16.convulsions 2 epileptic 3 “ . Este sensibili la critici. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. bauturi reci. 3 “ . Dificultate de adormire.: comunicativ. sa tina discursuri. Ameliorat vorbind. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. boala. Mictiuni imperioase. scurta. spasm de esofag. Are prieteni artisti. calator.durere constrictiva arzatoare in gat. tuse spastica. uscata. mandrie ranita. > de tuse. fata si limba foarte rosii . intelectuali superiori. fructe. spatii inguste. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. crampe dureroase.“ . Iritabil agravat de umilire. somnambulism. carne. stool green 3 flatus 3 Chest – palpitation of heart 3 Extremities – weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. condimente. sa arate ce talentat este. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. : conservator. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Simptome comune ambelor elemente. sare Aversiune pentru grasimi.respiratie dificila. inghetata. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . idei fixe. < aplecat. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. 141 . sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. tunete. Doreste dulciuri. crampe.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr-o parte . Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite.warm agg. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. continua. fulgere. astm. se vrea centrul atentiei. peste. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. atacuri de sufocare. pasionate. prietenos. Frica de inaltime. simpatetic. impresia de gat zgariat.hemorrhage 2 Head – pain 2 Stomach – eructations 3 nausea 3 vomiting 3 “ . Ameliorat de cafea. care-l agraveaza. se joaca cu cuvintele. adenopatii ganglionare.pain 3 burning 2 Abdomen – distention 3 Rectum – diarrhea 2.

fara sechele. nascuta in 1969. 142 . nu merge singura pe strada. durerile hipogastrice s-au rarit. Arg.M.1868 p. Preston Norringtown Pa American Journal of Homeopathic Materia Medica Nov. cu dureri lancinante in regiune. cum danseaza. 118-119 Caz de scir ulcerat.CAZURI Argentum metallicum . prostratie. In 14. frica in spatii inchise ( nu a mai putut folosi liftul ) sau deschise.2000 a primit Dysentery Co 30 CH o doza in 3 prize intr-o singura zi. 1 luna. frica singura. Conium. Mucoasa vaginala incretita prin prolaps uterin.Teste – Homeopthic Materia Medica p.2000 cand. mai mult noaptea. Prefera dulciurile. Criticata se infurie si plange. are impresia ca se vor prabusi blocurile pe ea. vedere incetosata. met. Debut la 3-4 zile dupa nastere. Argentum phosphoricum – Scholten il citeaza pe Rienk Stuut Fetita de 6 ani cu cefalee.07.Vithoulkas – Materia Medica Pura ii citeaza pe M. S-a simtit foarte bine pana in 07. 30 CH. nu deschide ochii decat la lumina foarte scazuta. Respiratie fetida. fara efect de aceasta data. mictiuni mai rare. tendinta la scaune moi. fara recidiva de atunci.1996 a primit Argentum nitricum 30 CH. Lycopodium fara efect. In 29. met. Cu toate ca nu a cazut si nu si-a pierdut constienta. Evolutie foarte buna aproape imediat. casatorita. Urina palida. a luat multe medicamente psihotrope fara rezultat notabil. Cicuta. ingrosate. in urma unei situatii tensionate de la serviciu. a sunat telefonul. a ramas cu frica de a o face si cu simptomele mai sus descrise plus senzatia de greutate la cap cu dificultate de concentrare. s-a sculat repede sa raspunda si a simtit o stare de slabiciune. de spatii inguste. a ameliorat-o imediat: scaun normal. bolnava de mult timp. met. fara repetarea remediului. spalatoreasa.. Perfectionista la felul cum se imbraca. Pleoape umflate. Evolutie buna. a reaparut teama sa nu cada cu impresia de ameteala si ca nu o mai tin picioarele cand merge singura pe strada. Speriata inainte de ceva nou. temperament iritabil. G : 68 kg. Diaree frecvent. teama ca va lesina. Fata galben-pamantie. balonare hipogastrica sensibila la atingere. nu se vrea ironizata. Femeie de 50 ani. 200 CH intr-o singura zi in 3 prize la distanta una de alta. cum inoata. teama de aglomeratii. A fost mai in putere timp de 2-3 saptamani. 2 copii. nu tace cand vorbeste altcineva. M. nu mai merge la munte pentru ca are impresia ca pica muntii pe ea. Rp/ Arg. Frica de intuneric si animale fioroase. Ameliorare dupa scurt atac de febra si diaree. iar dupa 2 saptamani Argentum nitricum 200 CH o doza. pe cand dormea. fetida. col uterin umflat si corodat de ulceratii cu secretie purulenta sanguinolenta cu miros oribil. met. Sulphur. Deces. dureri crampoide in coapse. fara efect. sex F. oftalmie cu secretie purulenta abundenta.01. I : 1. Dupa o saptamana copilul a inceput sa suporte lumina si s-a vindecat treptat. 198 Copil. asa ca le-a abandonat singura. doar mamei la 4-6-12 ore. magaziner. diaree frecvent. Se vrea un exemplu. Ars. secretie purulenta fara miros rau. apoi Arg. la 4 ore cu usoara ameliorare. ameteala si disconfort la soare. tensiune locala. Ca tratament topice locale. palpitatii. Ironizeaza pe altii. Calcarea fara rezultat.70 m. Canta si vorbeste tot timpul si cu papusile in pat. Copilul tipa continuu. A avut o internare in spital de psihiatrie cu ameliorare de scurta durata. nesiguranta cu senzatia ca se pierde in magazine sau aglomeratie. ameteala. Mereu obosita. apoi recadere. dureri gastrice cu greata ameliorate de mancare. Rp/ Argentum phosphoricum 1M. Sepia. slaba. Arg. Dr A. La 3 luni dela prima nastere. Dureri intepatoare retro sternal.

1M 143 . A urmat imediat tratamentul obisnuit si “s-a vindecat”. p.Synthesis 7 Mind – anxiety 3. “Ameteste” pe strazi inguste. Nu poate merge singur pe strada. scarlatina. p. mai ales dimineata.. p. La scurt timp s-a instalat o stare de neliniste permanenta.1506 Argentum nitricum 200 CH Luesinum 30 CH. disposition to 3. simte ca nu il mai tin picioarele. In urma cu cativa ani. p.664 Rectum – diarrhea. le simte fara putere si cu tremor interior. p. Ragusit cronic. p.: parotidita epidemica cu orhita urliana. A. 36 ani. ameteste in mers. este mereu grabit.L. membre inferioare 3. p.128 Vertigo – walking 2. G : 67 kg. p. Are rau de inaltime. 200 CH. simte nevoia sa-si dreaga vocea. ca sa scape si sa ajunga in siguranta. Diaree la emotie. p. p. 101 “ . p. narrow places.934. in 3. after 3. se teme ca va cadea si nu poate traversa strada. p. p.RADAR-EH Keyword=anticipation Keyword=delusions corners project houses walking street fears will run against Keyword=fear crossing bridge place Keyword=fear narrow place trains closed places Keyword=high places agg Keyword=vertigo walking Keyword=food drinks sweets desire aggravates Keyword=weakness anxiety Keyword=extremities weakness walking air open Keyword=rectum diarrhea anticipation Keyword=chest palpitation heart anxiety C.114 “ . p. walking while 3. dupa o deceptie sentimentala. desire 3. La emotie palpitatii violente.hurry 2. dupa 3. excitatie 3. inginer.626 Male genitalia/sex – pollutions 2.796 sugar after 3. 897 Etremities – weakness.1615 Stomach – eructations 3.799 Rect – diaree. merge repede pe strada.662. p. agravat inchizand ochii. eating after 3.964 Throat – hawk. sex M.73 m. necasatorit.excitement 3. p.high places 2. agravate culcat pe partea dreapta. zahar. excitement 3. p.245 “ . agg 3. faringite.P. p. Polutii nocturne. Doreste dulciuri care-i provoaca diaree.938 Chest – palpitation. I : 1. sweets. Repertoriu .239 Genarals – food. Pentru el timpul trece prea incet.“ . Eructatii violente dupa ce mananca. laringite repetate. excitement. p. sifilis. agitatie anxioasa. p. lower limbs 3. a avut o relatie sexuala intamplatoare soldata cu sifilis. anxietate de anticipatie pentru evenimente chiar lipsite de importanta. hoarseness 3. vrea sa termine orice de cum incepe.1406 Extremitati – slabiciune.14 “ . agravata in aglomeratie.1082 Larynx – voice.

ulterior. ca o conditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . acumularea. s-au descris si alte miasme. distructivi.cruzime tintita.Dys (devierea. care sunt.dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) . in caz contrar. miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . degenerarea ) = Lueza Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica .Hypo (defectul.anxietate agravata noaptea. numai 3 : .ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) .introvertit . in sensul lipsei.Dr.nu sunt interesati de munca lor . golita de orice realizare sau intelegere . excitatia ) = Sicoza .inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) . agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . chiar pentru responsabilitati obisnuite ) .nemilosi.sicoza si lueza. idei fixe. nu au incredere nici in altii . criminal cu sange rece (tocmit ) 144 . inhibitia) = Psora .lipsa de incredere in sine. necroze. fisuri. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare.memoria afectata ( foarte uituc. agresiune corporala. argumente . isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic = distrugere (de la piele pana la oase ): ulcere. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral.incapatanat.LUEZA . care viciaza judecata.mentalitate distructiva. atat de ei insisi cat si de ceilalti ) . cu ganduri chinuitoare .mare neliniste si agitatie sterila. care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic. Mariana Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. distructia. al excesului sau al distructiei .aversiune la companie. eroziuni -la nivel psihic =violenta. dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . clar.Hyper (excesul. dinamic si potrivnic.( afectare profunda a organelor ) Mental . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . neinfluentate de explicatii. memoria si acuitatea intelectului . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni – inclusiv fata de ei insisi ) . care va genera cu siguranta diferite afectiuni. Prof. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei . lipsa. Hahnemann a descris 3 miasme: Psora. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica. Desi.

de nesuportat: unilaterale.intoleranta la lumina artificiala 145 . corozive . degenerescente .dureri cu caracter de carne vie .ulcere corneene .insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) .tendinte melancolice.somn afectat la malul marii.pleoape rosii . hipermetropie ) .secretii groase. bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare Ochi .par gras. aglutinat.caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului .malformatii .aritmii Modalitati : Agravare noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. ulcerate .displazii..cataracta .) .fisuri. persistente.insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa .dureri de cap dure.melancolie si depresie profunda . devieri ( strabism.furie violenta. cu scoame . anizocorie . aplicatii reci ) La schimbarea pozitiei Fizic Cap . vara. ulcere. cu miros fetid sau metalic . gangrene . putride (tendinta supurativa ) . depresive. distructiva .parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior .necroze . distructii.dezlipire de retina .deformari.modificari de refractie ( miopie.tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) . datorita transpiratiei Generalitati . caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . suicidare . distrofii.manifestari de autoagresiune Somn .

cleioasa. pastreaza amprentele dintilor ..exema retroauriculara cu puroi gros . ridata . keiloskizis ) .dureri cu caracter arzator . negre sau maron cu miros ofensiv .otite ulcerate. cenusie.eruptie dentara complicata cu diaree . aspra. se refac frecvent dupa desprindere .dinti supranumerari sau lipsa .simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee .ulcere ale cavitatii bucale . convulsii . uneori paroxistica 146 . distructiva.agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura Urechi .grasoasa.leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului .senzatie de carne vie in gat si amigdale .pierderea dintilor .abcese dentare cu saliva putrida . piele rugoasa .lungi .formeaaza filamente lungi .gingivite supurate.malformatii (keilopalatoskizis .respiratie urat mirositoare .leucoplazii .pometi evidenti.foetor oris extrem de ofensiv .otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive .voce ragusita. false membrane . sfasietor . otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) .saliva groasa . pierdut sau pervertit Gura .simtul mirosului diminuat.cruste groase verzui .transpiratia fetei si capului curge in picaturi .gat dureros.gust neplacut in gura (metalic . exploziv .distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) . ulcerat.modificari structurale ale arcului dentar .dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei . ulcerate.argine zimtata a incisivilor (Med .limba umeda . profunda si sparta . fisuri adanci Respirator . parodontoza Fata .amigdalite grave. fetid si fisuri .agravarea caracteristica a luezei Nas .acnee severa. amigdalite .ulceratii pe tot arborele respirator . flegmon retroamigdalian . Tub ) .degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) .alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului .tuse latratoare scurta. de cupru ) . buze groase.

distructii si fibrozari ale parenchimului renal .ulceratii. rinichi in potcoava.) . cancer ulcerat .toate malformatiile (fimoza.dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . invadante . in filamente . agrav. HTA grava ) . supranumerar ) Genital F – tumori ulcerate.vene varicoase . scleroza pulmonara Cardio-vascular .senzatie de greutate sternala .scaun negru.degenerescenta grasa a ficatului ..dureri gastrointestinale arzatoare.tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv.infarct miocardic . vagin 147 . sfasietoare . Rinichiului si vezicii -pielonefroza . ardezie . vascoasa . noaptea .fisuri anale.neregulat .stricturi uretrale . fistule . para-.expectoratie fara gust pregnant.degenerari valvulare .endocardite bacteriene ulcerative . explozive. eroziuni de col. rectale. ….arterioscleroza (arterite obliterante . Noaptea si la caldura Stomac .dizenterie cu sange si puroi . cu urme de puroi .anomalii congenitale .aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) Abdomen . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .agravare la amidon ( feculente ) . perforata . ofensiv.dispnee in pozitia culcat.rupturi vasculare (AVC ) . coronarite .cholera infantum .apendicita flegmonoasa.ulcer. gangrena Urinar .rectocolita ulcero-hemoragica . scleroza .abcese perianale.enuresis total inconstient (nu se trezeste .peristaltism intestinal pervertit .dilatatia aortei . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate lucruri indigeste (creta .abces pulmonar. hemoroizi cu scurgeri putride. aritmii .urina rosiatica . ciroza .. zace dimineata in patul ud ) . coroziva (agreseaza zonele de contact ) . ulcer varicos .carcinom invadant de prostata .

eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda. percutie. se indoaie. ulceratii.necroze .erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala . carbunculi . iarna si la schimbarea pozitiei ) .osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum . arterite.apetit sexual pervertit (chiar pt. ofensiva .ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase . palme si talpi ) . invadante ale org . fisuri. cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie . genitale . ofensive.infertilitate (avorturi spontane.fisuri adanci pe piele (in sp.supuratii . J.concave ( ca o farfurie ).dureri in oasele lungi (agr. atingere. depresie .tumori ulcerate. coroziv. carii si necroze osoase . Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosi 148 . transpiratie si amel.. invers in sicoza (bombate ) .subtiri (ca de hartie. deformari si atrofii musculare . Allen The cronic miasms 2.menstre: flux profuz.transpiratie ofensiva. grupate circular . noaptea. presiune. moartea fatului in uter.slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor .degenerari musculare cu paralizii.dureri abdominale arzatoare si explozive .supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare .infertilitate (azoospermie ) Piele . animale ) . la caldura.displazie de col uterin . necroza . evoluand spre ulceratie .ulcere si gangrene osoase . ce agraveaza toate simptomele Unghii .ziua.scurgeri putride. sadism B .panaritiu Extremitati . din ulceratii cu baza cadaverica . se rup usor) .escare .gangrene .leucoree coroziva .H. putrida .apetit sexual violent. gangrene Bibliografie 1.eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliurilor de flexie. Proceso Ortega Note despre miasme 3. PES.metastaze maligne osoase .abcese.fragilitatea oaselor . furuncule. nastere de copii morti sau cu malformatii ) .MS. ulcer varicos.cancer de piele ulcerat sau necrozat .alunite ulcerate si cu smocuri de par .

regurgitatii. senz. supuratie. Actiunea mercurului este evidenta pe: mucoase.pustul. arsura si prurit .Rectocolite cu colici. arsura. spongioase. cu puroi fetid si arzator . verzuie . dinti de culoare negricioasa.supuratie . 1. 149 . piele.ce se extind in suprafata. nu amelioreaza .c : la nivel genito-urinar uretra si vezica :nevoie frecventa de urinare. nocturne. precum si din proving-uri . Keratite supurate apoi ulcerate. iritanta. ( agrav. albuminoase . S. miros respingator coryza acuta (cu secretii apoase. acute accidentale si intox. 1.e : la nivel otic = otoree cu secr. ulceratie. pulsatile (abces in formare). transpiratii facile.ca sunt prea lungi. spermatoree vagin si vulva : leucoree continua..dintilor faringe : faringite.Dr Mariana Galesanu A fost experimentat de Hahnemann sub forma oxidului negru de mercur (solubilis) . eruptii cutanate polimorfe (vezic. exud. 1. prod.ulceratii limba umflata. ulceratie. cu oligurie.in timp si dupa scaun. arsuri la debutul mictiunii.noaptea . dureri in oasele nasului (act. diaree dizenteriforma si tenesme inainte. senz. pulpita. gust metalic.. nocturna si la transpiratie ulceratii cu f. scurgeri uretrale. groase.la supuratie si ulceratie si se insotesc de reactie ganglionara in teritoriul atins. leziunile cutanate au progresia : rosata .Secretiile sunt iritante. galben-verzui si purulente. afte..noaptea).ca nu si-a golit intestinul . abund) sau cronica (secretii groase.flasca. supuratii facile. Simptomatologia este identica cu a mercurului metalic ( vivus) Fiziopatologie si tropism Datele provin din toxicologie (intox.de false membrane.GRUPUL MERCURIUS . sanguinolente . exema.excoriante. fetide. sughit. Toate afectiunile oculare au fotofobie intensa .asupra osului supra adaugata) mucoasa bronsica : bronsite cu tuse uscata si spasmodica noaptea si productiva ziua (expectoratie mucopurulenta galben-verzuie.caracteristice . exudatie. 1. pioree gura : halena fetida. cu tendinta la supuratie si adenopatii gastric : digestie dificila.prurit local. sangereaza. rect : catar iritant. fetide . sange. amigdalite. agrav. conjunctivita cu secretiile caracteristice. galbui) ozena. sarata . vascoase. umflate. 1.la urinat .b : la nivel respirator mucoasa nazala : secretii arzatoare si iritante(narine ulcerate). Actiunea asupra pielii Ca si la niv.cronice profesionale).supur.abcese. herpes) toate avand caracteristic : rosata.ulceratie .mucoaselor aceleasi procese patologice :iritatie. abundente. urini tulburi. dureri arzatoare . hipersalivatie fetida (agrav. dureri acute.a : la nivelul tubului digestiv : cavitatea bucala =gingivo stomatita (+ actiune pe osul dintilor) gingii retractate. oase. sete intensa de bauturi reci. greata. amel.d : la nivel ocular : blefarita.pastreaza ampr. angine (eritematopultacee pana la false membrane). acoperita cu depozit galben murdar.. 1. Actiunea pe mucoase: iritatie. voma.nocturna 2. tend.N.lavaj cu apa rece) leucoree arzatoare. agrav.neregulata .

cu agrav. angiocolita. pierderea memoriei si uneori a ratiunii. nerabdare . cu febra si transpiratie nocturna. teroasa) . tibie) 5.ale mainilor.la umezeala) Anemie (fata palida.periferic (dureri nevralgice nocturne) . tendinta hemoragica. Slabiciunea lui Merc se instaleaza insidios.ca este un individ inchis. ci apare o stare de imbecilitate (toti stimulii sunt preluati . mai ales la niv. Aceste impulsuri nu sunt evidente imediat pt.greata. Deci in stad. Actiune pe sange si organe bogat vascularizate . Actiune asupra oaselor Dureri nocturne . proasta dispozitie.central (evolutia tremuraturilor mercuriale catre paralizii) Tremuraturi in sp. vertij.leziunilor ulcerative : sange negru cu cheaguri mari (acelasi caracter si la sangele menstrual. amorteala Simptome psihice Instabil si ineficient. sparge. de care trebuie sa se apere). balbaiala . chiar pe cei pe care ii iubeste).Supuratie.final al patologiei mentale nu se dezvolta o dementa clara ( nu are forta). Ulterior. bronsite. colecistita cronic (hipertrofie hepatica dureroasa cu sete.ale muschilor extensori) cu tremuraturi. raspunde greu la intrebari (Op). angine. Ca ). Prin actiunea asupra ionilor de Na si K ce controleaza capacitatea osmotica celulara si sanguina se explica sensibilitatea la modificarile higrometrice (agrav. ficatul este cel mai afectat : acut (icter infectios cu constipatie). Actiune asupra S.etc) Paralizii (in sp. La litiaza si ciroza) .N. uita. necroza (in special la oasele fetei. Al doilea stadiu de afectare mentala este “ impulsivitatea”(susceptibil la orice impuls: de a arunca.cea mai neinsemnata ofensa . inteligenta slabeste. fara vointa. scris. nefrite) infecii cu false membrane (angine difteroide.3.devine lenes. are teama de nebunie . intelegerea dificila. 4. 1. prostratie. Rezulta anemie si tendinta hemoragica . Initial poate fi un stadiu stenic : iritabilitate. limfa si ganglioni limfatici Mercurul excita sistemul limfoganglionar (poliadenopatii. metroragii. In stadiul al treilea.impulsivitatea si vulnerabilitatea trec intr-o stare paranoida (ii percepe pe toti ca dusmani.Indispensabil=semne bucofaringiene .cu tropismul specific : infectii sezoniere declansate de frig umed . Mg. Cauzele dobandite determina un tablou de Merc acut : toate afectiunile acute cu manifestari fiziopatologice de tip mercurial.enterocolite. . hipertrofie amigdaliana) Actiunea asupra sangelui se refera la formarea amalgamelor metalice cu ionii metalici din sange (Cu.cu tend. Zn. este primul stadiu “graba si ineficienta”. de a ucide pe cineva pt. flatulenta. ineficienta mentala. darnu mai sunt intelesi ) Cauzalitate (Etiologie) Care sunt cauzele care permit dezvoltarea unei stari justitiabile de Merc ? Sunt doua mari categorii de cauze corespunzand aspectului acut si cronic. (corize. epistaxis) Printre organele bogat vascularizate . dizenterie) 150 . dezvaluie greu ceeace simte si se controleaza in societate.la miscarile voluntare (intentionale) si la emotie (probleme de alimentare.

balanita. azotemie . piele rece...tend.paretica.Merc.atingere obiecte reci. Merc.descurajare si apatie silentioasa.bucofaringiana si prurit vulvar) .paralizia m. scaderea facultatilor mentale. Hepatobiliare :hipertrofie hepatica cu dureri agrav.umezeala vreme umeda.Parkison) dureri artic. reactie ggl corespunzatoare teritorial afectiuni renale : nefrite ac.endometrita ulceroasa. dupa angine. propria transpiratie .tend. proasta dispozitie.cu evolutie la anurie si uremie terminala ) Mercurius adult tulb..vascoasa .Trebuie avut in vedere ca intr-o afectiune acuta de tip Merc exista intotdeauna tendinta la supuratie. Genitale : mercurul determina scurgeri caracteristice . lumina si caldura focului.noaptea.transpiratia nocturna indica remed.Concomitenta semnelor bucofaringiene. azotemie. colecistita. in calitate de substanta straina organismului.nocturna.si osoase . context in care menstrele sunt variabile cantitativ.extensori .oligurie. urini de culoare inchisa..caracteristica mai rar laringite. atat la frig cat si la caldura. balbaiala. Cauzele ereditare dezvolta tablouri clinice justitiabile de Merc cronic. gonoree cronica.la uremie (scleroza hepato-renala) Modalitati (Mercurius are multe agravari si putine ameliorari) Agravare .masculin : scurgere uretrala in cadrul unei uretrite. chiar imbecilitate fizic : paloare si slabire . litiaza biliara . vascoasa .. ulceratie de gland sau preput.nu are o morfologie speciala si va actiona diferit pe fundalul diferitelor constitutii si miasme. inflam. afectiuni buco-naso-faringiene acute sau cronice cu adenopatie . sanguinolente .ce poate evolua la hepatita cronica si ciroza hipertrofica .decubit lateral dr. Indicatii clinice Mercurius copil Copii Merc prezinta adesea o mare precocitate si stari afective intense .feminin : leucoree in legatura cu metrita . tend.care lasa sau nu in urma sa o ulceratie. cand se incalzeste in pat . sange inchis la culoare cu cheaguri mari (insotite de umflarea sanilor. cronice( dupa schimbarea vremii. scarlatina apare febra. bronsite afectiuni oculare descrise afectiuni intestinale: sindrom dizenteriform dupa expunere la umezeala rece afectiuni cutanate ce evolueaza pe o piele umeda.aspectul caracteristic al secretiilor si agrav. . vaginita ulceroasa. tulb.miasme.tremuraturi mercuriene ce debuteaza la nivelul degetelor ( mana ) si se generalizeaza progr . aer liber Ameliorare intins in pat 151 . Mercurius batran mental : avaritie. au rezistenta scazuta la infectii . Luetismul este marea cauza de aparitie a semnelor mercuriene si in functie de asocierea diferitelor constitutii. agrav. 2. subac. vertij( b. nefrita cronica : se adauga alterarea starii generale (slabire. albuminurie.la supuratie si ulceratie.exista tipuri diferite descrise in MM (tipul gras sau tipul slab).. polakiurie arzatoare.etc.

MERCURIUS DULCIS (Merc-d) Calomel = clorura mercuroasa Este un mercur cu polaritate hepato-intestinala (ficat mare.general : prostratie intensa si rapida .cu alterarea starii generale : # difterie :false membrane pe pilieri+ disfagie .la ingestia de alim. fisurare. diaree bilioasa.acide). cu sange.necrotica si gangrenoasa .cu pic. faringite f. Remediu atat luetic cat si sicotic. rectocolita hemoragica : dureri violente. sublimatul Are o actiune mai violenta si mai grava decat cyanatus prin adaugarea elementului coroziv . endometrita ulceroasa (dureri arzat. grave .din care se scurge un lichid fetid. angiocolita) . sangereaza la cel mai mic contact. Nux vomica ALTE REMEDII MERCURIENE Toate au caractere comune datorate radicalului mercur.dizenteriform grav cu tenesme constante ( rectale si vezicale) # nefrite acute. cistite grave(urina arzatoare. evolutie catre ulceratie cu tend. Bell. MERCURIUS CORROSIVUS (Merc-c) =biclorura de mercur. fetide. lichide. deglut. # uretrita.halena oribila # rectita . Aur Incompatibil : Sil (nu se administreaza imediat inainte sau dupa Mercurius) Comparatii : Ars. amigdala dreapta (agrav. Indicat in afectiuni acute si supraacute grave : # stomatite. colaps vascular (cianura . ureche medie 152 .generale # angina ulceroasa si cu false membrane (dureri arzatoare. gangrena (cianura).Relatii medicamentoase Complementar : Ars. pe pielea fetei) # transpiratii fetide ale perineului (genital) si zona coapselor.unii autori prefera inceperea tratamentului cu unul din ele. Puls. radicalul asociat particularizand diferentele . rosata.local : necroza. curge pic.oasele orbitei si ale nasului (luetism). tenesme. adenopatie submaxil. Plumbum. organele genitale si piele (semne sicotice) # sinuzita etmoidala si frontala # veruci si condiloame(in forma de evantai). Electivitate pt. (genitale.vascoase. daca simptomele au o puternica lateralitate. Puls. vomismente bilioase) # sindr. false membrane Indicat in forme acute. rectale.. dar si pt.partea dreapta (amigdalita.si cervicala . respectiv Protoiodatus pt.ano-rectale . MERCURIUS CYANATUS (Merc-cy ) = cianura de mercur .partea stanga CINNABARIS (Cinnb) = sulfura de mercur Simptome apropiate de Merc.dureroasa chiar pt. corozive) MERCURIUS IODATUS FLAVUS (Merc-i-f ) (Protoiodatus) MERCURIUS IODAT RUBER (Merc-i-r ) (Bi-iodatus) In cazul patologiilor acute de tip mercurian. hemoragie. secr. grave cu alterarea st. sanguinolent negricios. ulcerare a reg. otita) si Bi-iodatus pt.

Sulph.. albire precoce.profunde. nas in sa . schimbarea pozitiei Dureri : agrav. ozena. Med). Merc. unghii concave # dinti cu indentatii (Tub. foarte obosit la trezire (insomnie totala). de cordon spermatic si scrot . stern).. la munte . Este constient ca ceeace se intampla cu el este nefiresc si apare teama de nebunie. agrav. nume. lineara. ulceratii Complementare : Ars. ihtioza. Tendinta la suicid in timpul paroxismelor dureroase . Aur. strazi.noaptea.de vant rece. microbi) = KN: mania de a se spala pe maini obsesiv (cand atinge o clanta. Nas: secr. Simptome psihice Instabilitate psihica . diplopie. strabism. Oroare de murdarie (inclusiv haine). bani sau da mana cu cineva). oftalmie. miscare lenta . apar si dispar progresiv. Senz. Nesiguranta (verifica de mai multe ori. Frans vermeulen : Concordant MM 2. deprimat. traiect linear..ac. Sul-ac. # nevralgii lineare # dureri osoase nocturne (oase lungi. cu fisuri profunde longitudinale si amprenta dintilor Ochi: keratita. # cefalee nocturna. Frica de noapte si insomnie. Phyt.persistente. apoasa.c. Bar.de la un ochi la celalalt (traseu frontal sau occitital) cu fotofobie si lacrimare . mentinera pozitiei Ameliorare: ziua .retronazala persistenta. Oase: osteita torpida (osteomielita cronica). titluri de carti. compulsiv ca si Med) Inabilitate pt. disperat sa se vindece . Senz.masculin: induratii testiculare. la malul marii . temperaturi extreme .isoterapic din serozitatea sancrului sifilitic. Are si teama de paralizie. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3. melancolic. arterite obliterante). sprancene). avort habitual. iritanta. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice 4. Nitr. psoriazis # fanere: caderea parului(vertex .feminin: leucoree profuza. Modalitati Agravare: noaptea . Comportament antisocial .) Pierderea memoriei (nu-si aminteste figuri. George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica 5. paralizie faciala) # paraplegie Tulburari trofice # piele: prurit. Genital . carii ale oaselor fetei sau ale oscioarelor urechii cu surditate. Nosodul luezei ..de apa fierbinte ce trece prin vene. fapte recente. tendinta ereditara la alcoolism(Tub.calcul matematic. Vase sanguine : atingerea cu predilectie a arterelor (anevrism aortic..la percutia osului Tulburari motorii # Afectarea nervilor cranieni (ptoza palpebrala. se faramiteaza # limba rosie.LUESINUM (SYPHILINUM) .Dr Mariana Galesanu Stock . Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 153 . tibia.) Frica si anxietate legate de sanatatea proprie (boli infectioase. atrofia nervului optic. Bibliografie. carii de colet (Thuj). 1.

modalitatile majore de structurare a formei corporale oferite de particularitatile scheletului poarta numele de constitutii . Cand intervine un factor perturbator apar. placi ateromatoase. tub digestiv. apare sub forma de carbonat. palpitatii. Sunt remedii structurale .)   musculatura striata ( influenteaza excitabilitatea : secuse. apare dezechilibrarea constitutionala (apar tablourile patologice descrise in Materia Medicala ) Caracteristici : 1. inima (spasme. spasme. osteofite. eleganta.produc disfunctii secretorii : transpiratie. ci un cadru de referinta structural si functional de desfasurare a vietii. adaptabilitate.intervin in transmiterea neuromusculara determinand simptome nervoase vegetative (distonie vegetativa) dar si centrale (convulsii) si periferice (parestezii. regularitate. consolidarea fracturilor ) . structurile contractile   musculatura neteda a vaselor.tropism pt. simptome localizate. putand fi regasite pe parcursul intregii vieti. Pentru prescrierea unui remediu din clasa calcareelor este nevoie sa gasim 3 grupe de simptome :   morfologice= semne constitutionale   tipologice = semne si tendinte psihoemotionale si fiziologice   patologice = boli. mici disfunctionalitati ce se pot autoechilibra. la inceput. fatigabilitate 154 . calcificari tendinoaponevrotice) 2. Este stadiul de constitutie echilibrata. sulfat. ordine. in care exista caractere morfologice si fiziologice care particularizeaza persoana .4% din invelisul terestru . tulb. tenacitate Calc-p : armonie. modalitati Vom prezenta acest tripied in paralel la cele 3 calcarei structurale apoi vom detalia pe fiecare in cadrul tablourilor clinice. In homeopatie. lentoare. variabilitate. calus vicios )   exces de liza ( osteoporoza )   calcificari in exces ( litiaza renala. salivara )   tulburari metabolice generale( tofi gutosi. polinevritice) . iar cand aceste reglaje intrinseci au fost depasite. tetanie. Morfologie Aspect static si dinamic Calc-c : rigiditate. crampe. biliara.GRUPUL CALCAREA .formative (cresterea oaselor in copilarie. Sarurile de calciu sunt principalii constituenti anorganici ai scheletului. contractile si secretorii celulare ) . silicat . expresivitate.deformative ( la avansarea in varsta)   exces de formare si depunere(exostoze.Dr. Mariana Galesanu Calciul este un metal alcalinoteros foarte raspandit : 3. fosfat . Sunt remedii functionale (mediatori ai proc. tulburari vegetative.fluorat . Constitutiile sunt partea cea mai stabila a unui individ. spasmofilie ) . salivatie( in exces sau lipsa ) Calcareele homeopatice nu aduc un surplus de Ca (suficient in alimente) ci restabilesc normalitatea cailor metabolice perturbate . O constitutie nu inseamna o boala.

uneori cu malformatii . incoordonare .exagerare Cap (trebuie observat volumul. Bolta palatina rotunda. Eruptie dentara intarziata Calc-p : buze foarte rosii. frecventa vergeturilor Membrele (aprecierea rapoartelor intre segmentele membrelor precizeaza constitutia ca si cinetica mersului). Mimica reflecta o crispare interioara. cu radacini divergente sau convergente. Dinti regulati. ogivala. Torace (toate calc.Devin friabili in perioadele fiziologice de decalcifiere (pubertate. obraji acoperiti uneori cu cruste groase. sub tensiune (chiar la copiii atrepsici) Calc-p : supt. gnatisme. tenta galbuie. privire directa si sustinuta (se uita in ochii interlocutorului) Calc-p : alungita. sarcina. cruste mai putin frecvente. Cifoscolioze si osificari vertebrale precoce. Capul drept. albi. stralucitoare (chiar cand este bolnav) Calc-f : tendinta spre asimetrie. cu trasaturi regulate. rotund Calc-p : longilini. diferential) Calc-f : asimetrii (linia alba ). ragade la frig si vant. marime. cu bose frontale proeminente. instabilitate. proeminent. forma si raportul cu restul corpului) Calc-c : rotund sau patrat. privire curioasa. eruptii cutanate pe pielea capului. au tendinta spre deformari rahitice. ticuri. Mimica mobila. Calc-f : dinti neregulati (ca forma. ocluzia perfecta a arcadelor dentare. cearcane. torace ingust si alungit. imbujorata (tipul stenic) sau pufoasa. macrocefalie. Calc-p : alungit. aspect masiv. cu radacini paralele puternic implantate in alveole. tipice sunt cele in plan frontal (coloana nu numai ca cedeaza ant-post ci se stramba si lateral. strambaturi. dintii mai alungiti. mare laxitate a ligamentelor paravertebrale ce duce la curbarea coloanei vertebrale in plan sagital (vizibil in perioada scolaritatii cu oboseala dureroasa in ortostatism prelungit). deformari ale sternului(carena sau infundat). linia umerilor nu este orizontala si nici paralela cu linia soldurilor. armonioase . Coloana capata forma unui ?. Abdomenul Calc-c : rotund. Buze palide. 155 .Calc-f : neregularitate. palida. matanii costale si evazare) Calc : simetrie si rectitudine pastrata. Se imbujoreaza brusc si pentru putin timp. Gura Calc-c: buze carnoase (uneori cea superioara proemina) cu crapaturi. microcefalie. albe sau eruptie furfuracee . armonie dar fruntea ramane larga . diferente de culoare intre cele doua irisuri sau inegalitati pupilare. defectul de statica produce contracturi musculare dureroase cervico-lombare. grimase. ambele fontanele raman multa vreme deschise. La adult. ancorare alveolara mai laxa. patrati. Fontanela anterioara se inchide tarziu (uneori la fosforici ca si la fluorici poate fi o inchidere prematura ). temator in fata noului . Calc-f : deformarile toracovertebrale sunt mai accentuate.Toate calcareile decompensate invata sa mearga tarziu . forma regulata. implantare si chiar numar). alaptare). Asimetrii ale luetei. aspect retinut. vie. excavat (element sigur de diagn. de obicei apare normal dar face carii precoce. Calc-f : asimetrie. tenta gri. transparenta (tipul astenic). Mimica redusa (inexpresivitate). Bolta palatina adanca. Dentitia este intarziata la copii decompensati.hidrocefalie ( orice evolutie posibila in privinta inchiderii fontanelelor) Fata Calc-c : rotunda si carnoasa . paloare cu rosata pometilor. Bolta palatina este mai adanca.

Calca cu varfurile inauntru. asimetrii si inegalitati care pot duce la aparitia precoce a artrozelor (gon-. policele poate atinge antebratul la flexia mainii). Femeile prefera tocuri inalte. greoi. Vrea ca totul sa sa fie la locul potrivit. hainele sunt bine croite si fara pata. Palma este moale. mers apasat si regulat. linii palmare numeroase. Ligamente mai laxe(in extensie antebratul se asaza in prelungirea bratului) Mainile sunt alungite. Vrea sa stabileasca ordinea: sociala. gratioase. bine imbracate in carne (pufoase si moi in decompensare). expresive( vorbeste cu mainile). neindemanatice. Mare tendinta la exostoze si vergeturi . coatele se ating. Sub povara unei sarcini nu se indoaie ci se poate rupe. Incapatanarea il urmareste toata viata.Calc-c : membre breviline. fine. nonsalant ( bratele balanseaza relaxat). Forma generala a corpului este longilina. Picioare lungi. nu poate mentine o pozitie corecta datorita deformarilor osoase si laxitatii ligamentare si musculare.Vene foarte aparente ale mainii. centrul de greutate corporal mai jos. cu linii putine. Membre hiperlaxe (antebratul se asaza in unghi obtuz fata de brat). demareaza incet o actiune. Teren tuberculinic . La membrele inferioare : hiperlaxitate (varus. pe care o adauga precedentei perfect elucidata ). Rigiditatea ligamentelor articulare limiteaza partial extensia antebratului pe brat. lunula mare. gratios. luxatie congenitala de sold). toceste incaltamintea pe partea interna a calcaielor . neadecvate. Statica lui variaza in functie de sentimentele ce il anima) Copiii cresc repede (uneori cu atacuri febrile). 156 . nu se iluzioneaza. mers elastic. linistiti. cu degete si unghii scurte si late. Vrea si asigura securitatea personala si a celor din jur. adultul este harnic. solide. talpile paralele. dar are constanta si rezistenta si nu se opreste pana nu termina. religioasa . un picior in fata celuilalt (genunchii se lovesc). De aceea: copiii incep sa vorbeasca mai tarziu. Este extrem de practic. unghii ovale.coxo-. scurte. armonioase cu musculatura prelunga (in decompensare se topeste). isi realizeaza scopul cu tenacitatea unui buldog . gracile cu degete lungi. Ordine si tenacitate: copiii se joaca singuri. care compenseaza oarecum distributia inegala a greutatii. fara sens. de la copilaria dolofana la maturitatea morocanoasa. adancituri mici in pielea ultimei falange( spalatoreasa). centrul de greutate urca. hiperlaxitate. cu calcaile usor ridicate. scolarii stau ore in sir in fata lectiilor. disciplinat si corect. o rigiditate de ansamblu (si bratele se balanseaza putin in mers). superficiale . armonioase. fuziforme. Ii plac responsabilitatile si rutina in viata . cu descuamari de piele. In repaos talpile se asaza cu varfurile in afara. Calc-p : membre lungi. liniile palmei fine adanci si numeroase. Distinctie . calca pe toata talpa. simetrice. politica. Palme patrate. este dizarmonic (oglindeste dezordinea structurala). Gesturi exagerate. Degete neregulate ca forma. adultii nu pot improviza in situatii neprevazute . Picioarele sunt solide cu coapse masive . Desi se imbraca simplu si sobru. Calc-f : constructie corporala ondulata. Gesturi elegante. Intimidat de primele contacte interumane sau de orice situatie noua . fine. nodozitati. Psihic Calc-c : o anumita lentoare in gandire si actiuni ( nu este o incapacitate intelectuala ci o nevoie de a structura si clasifica noua informatie. Gesturi putine si inexpresive.Deplasarea da impresia de masivitate. constiincios. le plac jocurile constructive si isi ordoneaza obiectele in timpul jocului. rare ori lunula este vizibila . Mersul se resimte de pe urma asimetriilor si pozitiilor articulare vicioase. sacroiliac) Centrul de greutate cade in afara verticalei mediane .

Calc-f : ca si structura si psihicul sau este dizarmonic. se trezesc inspaimantati dupa vise infricosatoare . Cand se dezechilibreaza apare un comportament paradoxal. (frica de moarte. copilul si adultul echilibrat si linistit devin prada unor anxietati si frici care il pot impinge chiar la idei suicidare. Isi urmareste scopurile si idealurile cu acerbie. vrea sa stie si sa faca totul . frica anticipativa=ceva rau. dominat de imaginatie nu poate stapani viata practica. de spatii inchise/deschise. trimestr). de locuri inalte. delicat. cu dispret pentru ceilalti si dorinta de a-i domina . uneori cruzime. delasatori. Foarte adaptabil. cu greutate de a intelege si se plang de dureri decap . de calatorie. cu sentimente paroxistice de depreciere si dorinta de sinucidere. nu divagheaza. Exaltat. Fata de ceilalti sunt insa 157 . razbunare. capricios. are cosmaruri. excitatia mentala declansaza menstra) Somnul este linistit in faza echilibrata ( adoarme usor si se trezeste devreme . fara obiect. in forma). boli de inima (obiectiv=palpitatii). de nebunie. artistic. Calc-p : bine structurat mental. greu de satisfacut (cauta perfectiunea. poate improviza in situatii noi. contagiune. Are si iluzii (la inchiderea ochilor vede fete oribile. Mare mobilitate mentala. mereu nemultumit.Comportamentul sau arata o anumita retinere in relatii. insecte. dar nu are puterea de a duce la bun sfarsit. Devin palizi. Au putine frici (in contextul oboselii psihice) : de vesti rele. eleganta. Calc c incearca sa lupte cu fricile. Dorinta de a fi remarcat il impinge spre exhibitionism.Fricile sunt concrete. ca cineva va observa confuzia sa mentala. vorbire colorata. Somnambulism. carismatica. etc). dar agraveaza intotdeauna (scolari la sf. rapida. Este foarte sincer si direct. ignorand bunul simt si moralitatea. de soareci. pun pasiune in ceeace fac. Furie. sunt ipohondriaci( citesc obsesiv carti de medicina) Sugestionabil (afectat profund de vesti rele). cu crize cumplite aparute din senin. dar pe perioade scurte dupa care abandoneaza si trece la o alta pasiune. precizate . In dezechilibru se trezeste la cel mai mic zgomot. imprevizibil. Inconsecvent. are o mare ambitie si mandrie. frica de pasari (caracteristic). Totusi. Se poate concentra pasional. microbi. nu abordeaza o problema pe care nu o stapaneste . frica cu tresariri . distinctie. desi este o natura simpatetica. teribilisme si fabulatii (mitomanie la adulti si chiar la copii). anxios. deznadejdea ii pandeste si se declansaza chiar la mici nereusite sub forme cutremuratoare. Adorm greu. sensibil. nedecis. Intuitiv. are iluzia ca ceilalti vorbesc despre el si ca il cred nebun) Pot ajunge si la disperare. boala. se entuziasmeaza usor si se deprima usor. sa se comporte ca un om normal in perioadele fara obiectul fricii. vesnic in cautarea locului sau. tunet. este mai flexibil si mai imaginativ. Sensibilitate exagerata ( dorinta de a fi bioenergizat. personalitate cuceritoare. de boli de inima. monotonia si rutina ca si munca fizica ii repugna (are frica de efortul fizic) Dorinta de schimbare. pe care de-a lungul vietii prin eforturi de vointa remarcabile le supracompenseaza in complexe de superioritate. fara efuziuni. de multime. de intuneric (de fantome sau fiinte oribile care il pandesc). Copii au pavor nocturn. stau treji dupa miezul noptii si nu se pot trezi dimineata decat cu mare dificultate si nu au mintea limpede. pana la fanatism. caracterizat prin contradictii (cu el insusi si cu cei din jur) si printr-o tendinta la hipertrofia eului. de umbre. Efortul mental poate fi intens. dezvolta inca din copilarie complexe de inferioritate. Calc c este remediul cu cele mai multe si mai diverse frici din MM.

Dpdv. adultii la frunte si fata). Copiii pot fi chiar caldurosi. chiar invidiosi (pot crea confuzie deliberata altora . in hidrocefalie sau declansate de factori psihici. palizi.etc). la emotii   oboseala legata de agravarile generale   lipotimii (lesina usor. Aversiunea fata de lapte poate persista toata viata. Generalitati In decompensare toate sarurile de calciu au in comun :   oboseala fizica sau mentala   sensibilitatea la frig   organe tinta: sistemul osos si ganglionii( adenopatii)   tendinta de a face tumori Pe acest fond comun calcic. Vise infricosatoare de pericol. cu senzatia ca ceva se ridica sau coboara din stomac. relatiile cele mai importante sunt cu ouale si laptele.suspiciosi. pe fondul frigurozitatii pot avea bufeuri de caldura (nu numai la menopauza)   alimentar. dar si locuri noi. cu dureri mari. CALCAREA CARBONICA   obezitate (copii dolofani. < nocturna. senz. creta)   menstrual: menarha apare tarziu la toate calcareile). Adultii. adulti pletorici   anemie (copii palizi. SPM cu umflarea sanilor. uneori perversiuni. care le diferentiaza. le minimalizeaza meritele). cloroza tinerelor grasute   transpiratie abundenta. Personalitate prepsihotica. pamant. iar laptele consumat provoaca diaree acida. tencuiala peretilor. puerperale. dar extremitatile sunt reci si jilave. maini si picioare ude. Multe simptome se agraveaza premenstrual 158 . locuri publice. Indiferenta sau chiar aversiune fata de membrii familiei cu pastrarea interesului fata de parerea celor din afara. constant). dar si sugari care refuza laptele matern (il vomita in cheaguri mari). Fluxul si dismenoreea se agraveaza la cea mai mica emotie. senz. Uneori dezvolta adevarate deliruri paranoide( ca au de indeplinit o misiune mareata. ca nu le ajunge aerul cu respiratii adanci. neincrezatori. cu mucoase decolorate. oricate si oricand (semn f. Frisoneaza usor. Tendinta de a dezvolta obsesii( inchistari) Viata sexuala are o importanta exagerata . Menometroragii dupa menopauza in contextul fibromatozei sau polipozei uterine. conv. Mai ales copiii vor oua sub orice forma. Dorinta de carbohidrate (fainos si dulciuri). toxicomanie sau delasare completa. ca sunt o mare personalitate sau ca este victima unui complot. al doilea radical aduce conotatii proprii. spasmofilie)   convulsii (copii fac usor convulsii febrile. vascoasa. miros acru (copii transpira la cap si liziera parului. epileptice)   sensibilitate la orice forma de frig. ii place sa surprinda si sa impresioneze (extavaganta vestimentara si comportamentala). ciclu abundent cu cheaguri are tendinta de a se scurta cu varsta. Persoane contestate . financiar extremele contradictorii se exprima prin avaritie (frica de saracie) sau cheltuitorul cu ostentatie. iritanta. de moarte. In decompensare aluneca usor in abuz de alcool. adolescenti adipozogenitali. pufosi. de rece pe zone limitate (mai ales picioarele – reci si umede =sosete ude). cazuri confirmate de intoleranta la lactoza. conv. Exista copii care nu mananca decat lapte. la eforturi mici. Dorinta de dulce in timpul migrenelor (remediu unic) Dorinta de substante indigeste (nisip.

structurile glandulare (salivara. alim. anumita periodicitate. cu scoame groase. dupa sarcina. dentitie.intarziata (tonus muscular. caracteristic dupa urechi. de arsura. repaus.  mare tropism limfatic. Pielea ramane sensibila. # eruptii uscate. fracturi cu calus vicios. cu scoame . frecvente si la copii. de culoarea pielii.odihna. de a avea sani mari inca din adolescenta. vorbit . emotii. agrav. de contactul cu imbracamintea. cauzate sau agrav. scrasnesc din dinti. Terori nocturne. pavor nocturn. Modalitati Agravare: . amel. Limfatismul predispune la o continua productie si eliminare de secretii (reactie de aparare si drenare a toxinelor) Vegetatii adenoide si hipertrofie amigdaliana   tropism pt. # eruptii veziculoase herpetice sau herpetiforme.netolerate # prurit in cadrul eruptiilor sau sine materia . forme maculopapuloase sau nodulare. cu descuamare furfuracee # urticarie: frecventa la copii. la luna plina. reversibile. spina bifida. se joaca linistiti. ce evolueaza sever. rece (aer. alaptare) . mamara. localizate pe palme si degete . vor sa se hraneasca singuri foarte devreme). cresterea oaselor.ingestie de lapte Ameliorare: .perioade fiziologice (dentitie. artroze. schimbarea vremii spre rece . cu anchiloza.efort fizic si intelectual. cedeaza greu la tratament in ciuda excluderii alimentului presupus alergen. mers. Copii prezinta risc de decompensare la terapia cortizonica .fazele lunii (in special luna plina).la frig.intuneric. amel.caldura si uscaciune . baie). la schimbarea tipului de lapte sau a locatiei. cu caract. Vor sa fie leganati viguros . urticarian si tendinta recidivanta = PSORA homeopatica. se zgarie pe fata (raman urme ale unghiilor) Dezv. diateza exudativa = eruptii bruste. culcat pe partea dureroasa . bioenergetizare. cruste cu localizari diverse si senz. in prima parte a somnului. la aer rece si agrav. de grataj. lipicioase.presiunea hainelor.   patologie ososasa: rahitism in copilarie. Sugar Copilul Calc c poate prezenta chiar de la nastere semne ale remediului: exema capului. la supt 159 . spondiloze. Iritabili. ascensiune (scari.   patologia pielii (calc este cea mai reprezentativa pt. face usor ragade si fisuri la frig si dupa baie rece . se trezesc tipand. munte) . Sugarii sunt foarte independenti (stau unde sunt pusi. aderente. speriati de adultii zgomotosi. pubertate. baie. exostoze. nu suporta soarele . Recurenta. masaj. pe obraji si f. tendinta de hipertrofie si indurare ganglionara.vorbit) Transpira copios la cap (occiput) la adormire. cu congestii. induratii Tendinta hipotiroidiana ce se poate actualiza la pubertate. sarcina.vreme rece si umeda. dupa ingestia de oua. osteoporoza ce se asociaza cu calcificari periarticulare. caldura patului(modalitati psorice) # veruci. mers. umede. sub anticonceptionale (ingrasare). intindere Tablouri clinice 1. tendinta constit. tiroida). pe toata pielea capului. Tipice: # crusta lacteea: eruptii crustoase albe-galbui. menopauza. hernie ombilicala.

nedigerat. subst. carbohidrati (paine. ordonati. religie. Copil Aspectul copilului Calc c : dolofan. dulciuri). Rinite frecvente. neiritant. membrele inf. lapte. la care caracteristicile scheletale persista . Eritem fesier cu aceeasi etiologie . miros ofensiv. Vaginita recurenta la fetite. Epistaxis . sare.de obicei in valgus. frig umed si la urcatul scarilor . Adolescent Calcarea carbonica este un mare remediu al pubertatii . Midriaza . Constipatia sau diareea descrise la sugar. exema si urticarie cu caracterele descrise. agrav. amestecuri. Sugarii vomita cronic laptele supt si sunt flamanzi imediat. Parazitoze . chiar daca le este frig. eructatie. cei grasi sunt hipocrinici si pubertatea este tardiva (pot fi adipozogenitali) La fete Calc c poate avea pubertate atat precoce cat si intarziata : 160 . datorita aciditatii. Mucoasa bucala cu afte si muguet . Harnici. Se ingrasa desi nu termina biberonul. De obicei constipatie bine tolerata cu evacuarea la cateva zile a unor cantitati mari de materii dure . Dezvoltare intarziata caracteristica . se crapa si se rup usor . stenoza sau fistula ductului lacrimal. galben. 3. cu leucoree groasa. peste. spina bifida). mai ales cand se joaca afara). hipertrofie amigdaliana si amigdalite la expunerea la frig dupa ce s-a incalzit . galben-verzuie.indigeste Aversiune pt. urmare a catarului tubar ce insoteste obstructia nazala. 2. moale. pentru a-si atenua anxietatea legata de propria siguranta ) Precauti. cartofi. colici. ce apare in cursul racelilor. Laptele este vomitat imediat in cheaguri mari. Faringite frecvente. dar daca sunt fortati vomita imediat si cu timpul slabesc( fac riduri ) Dupa supt: sughit. metafizice.la efort fizic. produse alimentare. Baietii au tendinta la hidrocel si la rosata si eruptii in zona genitala .. Crapaturi ale pielii retroauricular Secretie nazala constanta (chiar fiind sanatos. boala celiaca . ofensive). sindrom de malabsorbtie . Traheite si bronsite cu tuse uscata noaptea si productiva ziua.cervicali mariti (multi si indurati =margele). cu complicatii otice si amigdaliene.la vant rece (fie catarala. laptoasa.Afte si muguet (ce trece la sanul mamei si din nou la sugar). IACRS. prezenta unui mucus gros. cu hipoacuzie fie supurata cu perforarea timpanului si secr. astm agrav. Dpdv. Baietii carbonici slabi sunt hipercrinici si au o pubertate normala . galben. carne . ce acompaniaza eruptia dentara.acomodare dificila (slabiciune musculara).frecvente(semn constant) ce complica IACRS. voma. asimileaza lent si temeinic ceeace invata. ( Calc c este de folos in cazurile de intoleranta la lactoza). posibil lapte. ggl. nas obstruat cu mucus gros. Diaree acida. Au rezistenta la efort . boltit. miros de mucegai . flatus datorita intolerantei la lapte . dar anxietate si frici multiple. Mare incidenta a candidozei. Unghiile cresc incet. paste. Mainile si picioarele transpira repede si profuz. Capul transpira caracteristic si poate prezenta eruptiile descrise.In eutrofie aspect de copil reclama pt. Exista si tipul slab. Vointa si independenta. inghetata. Coloana vertebrala este afectata (scolioze. galbene.groase. mancare gelatinoasa. glezne slabe (cedeaza usor). Abdomen mare. alimentar au dorinta de oua. curiosi(pun intrebari existentiale. brevilin . Eruptii. Otite f. diaree.

Calc c devine mai putin importanta.(Calc este atat remediul acut.   Pubertate tardiva la tipul gras. obezitate Scleroza pulmonara. Plb. viguroasa. Tumori benigne (polipi) Relatii medicamentoase Complementare : Bell. Rhus tox Acutizare : Bell . Se imbolnavesc rar . profuze si lungi . putere mare de munca si forta genitala Hipercrinic (suprarenalian) evolueaza sub amenintarea HTA si a obezitatii. dar cu menstre abundente si in avans .SPM. bun organizator.de frig. Constitutia il predispune la reumatism de tip anchilozant. Femeia este corpolenta. tromboflebite acute . cu sani mari. dismenoree.in febra si inflamatii acute. uricemie si guta. biliara.migrene congestive periodice . Adult Pe masura inaintarii in varsta. Urt-u = urticarie. anexite acute. edeme declive(insuf. polimenoree Ipeca = acutul afectiunilor bronhopulmonare Nux vomica = acutul digestiv Miasmatice : Sulph = in faza stenica de pletora (perioade de eliminari toxinice. 5. Aeth. Sil = intoleranta la lapte 161 . cu tendinta la pletora si ulterior scleroza . dantura si forta sexuala. in avans sau regulate). Batran Calc este putin indicata la batrani. echilibrata psihic (stapana casei). izoterapica si antispastica) Reumatism cronic. congestie pumonara.abcese si flegmoane in faza de colectare. Cina = parazitoze Mez = eruptii crustoase. cefalee) 4. diabet zaharat La menopauza menometroragii asociate fibromatozei sau polipozei uterine. Accidente cardiovasculare ( HTA in stadiul scleros cu amenintare de AVC. uremie. Calc c are dureri menstruale. rezistent. dar are SPM (retentie hidrica. Tipul echilibrat pastreaza calitatile viguroase ale adultului. hipercalcificari. Tipul normal: Viguros. astm. Caust = fenomene paretice Rhus tox = dureri reumatice. tesut glandular important (tipul doica) In dezechilibru: Carbonicii au un metabolism incetinit (o nota de autointoxicare).   Pubertate precoce la tipul slab. hiperfoliculinic ( tuberculinism) cu menstre precoce.card). osteoporpza. cat si remediul constitutional care va incheia tratamentul. in calitatea ei diatezica. previne convulsiile febrile . tromboflebite) Uremie (blocaj emonctorial) Accidente paretice Bronhoplegie. HTA oscilanta). Bar-c = scleroza cerebrala. cu menstre putin abundente   Pubertate tardiva la tipul slab. dilatatie aortica. pareze.  pubertate precoce sau normala la o constitutie echilibrata (adolescenta brevilina. emfizem Litiaza renala. hipercrinica. Graph = exema. otite supurate. cu menstre abundente. coxartroza. HTA. senz. Kali c = reumatism cronic. Fecunditate. Lyc = patologie digestiva (hepato-renal). In decompensare este predispus afectiunilor varstei: procese scleroase.

apofizele vertebrelor toracice dureroase la palpare . prelungite) Dismenoree ce incepe chiar de la menarha (dureri crampoide uterine.cervicali mici.flatulenta. crampe de molet Somn : adoarme greu seara (activ noaptea). . sudari vertebrale).radicalului Pho . sare. fibroame uterine . 162 .streptococice cu complicatii articulare) . cu tendinta hemoragica (abundente. Transpira la emotii. frecv.Durei cronice. tractionate. Vestile neplacute il scot din minti. Copil iritabil. diaree ( bauturi reci.Coloana vertebrala deformata precoce (tasari.la cald si masaj). curenti de aer.Cap : senz. . fotofobie (lumina artificiala). Premenstrual=mania de alucra. neiritanta . racesc usor . critic.Oboseala ( in sp.Periartrita scapulohumerala (acut=sport. Tend. contracturi musculare paravertebrale. mai degraba slab . inghetata (nu apa rece) .de consolare.diaree . vaginism.Coloana cervicala sensibila la frig. agrav.hipertrofie amigdaliana( ~ unite pe mijloc). borborigme. insotite de furnicaturi si amorteala.) . . .scolari ) cu cefalee si dureri abdominale. se vaita mereu. la cascat). durere in timpul actului sexual . vesti neplacute. coloana) . de calatorie. oasele cresc in lungime.adenopatii traheobronsice. ovariene). hiperemie conjunctivala.Dorinta de slanina. adenoidite . Prolaps uterin( mictiune si defecare).Aspect longilin .noduli duri in glanda mamara (stg) . .dureri ca de travaliu. fructe acide si inghetata). salam. hemoroizi proccidenti la defecare. dorinta de schimbare. polipi.Mental : nemultumit. . post=leucoree copioasa.faringiene .Tumori: noduli mamari.Remediu de electie al fracturilor si osteoporozei . transpira.Dureri ale suturilor osoase. . tristete (R. . regulate. epuizare mentala dupa vorbit. suspina. aspect cremos. . in decompensare transpira abundent noaptea . dureri de crestere (tibie . cresterea este rapida). .epifizele se hipertrofiaza.vegetatii adenoide masive. . ggl. Circulatie periferica deficitara (maini reci).Menstre precoce. osteofite. iritabil. dintii se cariaza repede dupa aparitie. plange.Transpira putin. carnati. vrea in brate. La scoala devine coplesit de stresul lectiilor: pot aparea dureri de cap sau abdominale la sfarsitul programului scolar. violenta. frecvente amigdalite congestive si purulente (incl.Artrozarea articulatiilor mari (dureri taioase. ce pot deveni enormi in infl. Se plange de plictiseala. gastice sau abdominale la scolari +/. varful nasului si urechilor. Spondiloze cervicale precoce cu dureri occipitale iradiate spre frunte (amel. Cefaleea scolarilor.Tropism osteoarticular (sub infl. carne afumata. lacrimare( agrav.Tropism pentru tesutul limfatic : . . insotite de rigiditate) . curent) .la masturbare. suspicios. noduli fibromatosi uterini . explodeaza .Secuse musculare.de frig in vertex. Dorinta sexuala crescuta.U.CALCAREA PHOSPHORICA Nota parasimpatica a carbonicilor este inlocuita de predominanta simpaticului .Digestie slaba. se trezeste greu dimineata (somn profund) Copiii gem si se vaita in somn . Confuz cand se trezeste dimineata. barbie. vreme umeda.

Tendinta la productii tumorale : chisturi (palpebrale. fie hipo. Chiar de la nastere : hemangiom.legate de aspecte financiare (frica de saracie. uterine) .Genital: masculin: tumori sau induratii testic. dimineata . varicocel 163 . slaba implantare alveolara.Semne osoase: asimetrie si dismorfism Tulburari de calcificare. cu margini indurate si atone). CALCAREA FLUORICA Fluorismul are tendinta marcata de a deforma ( atingere profunda a tes. tumori vasculare (nevi. hemoroizi. calus hipertrofic. vergeturi. cand se uda . cu modificari trofice ale tes. .limfatic ( induratii ggl. .rutina. efort intelectual.. culcat pe abdomen Relatii medicamentoase Complementar : Ruta. cefalhematom .Modificari ale elasticitatii: # hiperlaxitate articulara si ligamentara: entorse. fie hiper.Sist. (varice constitutionale.necroze.Modalitati Agravare. indecizie constanta.Alterarea profunda a tesuturilor: cataracta (remediu princeps). Productie seboreica marita (chiste sebacee). cu tendinta la supuratie) . la tineri). sinoviale-pumn-si tumori fibroide.somn. pinten calcanean. in sp.abdominala . . dezamagire in dragoste.torace.din jur.cand se gandeste la boala sa . nodozitati.osteosarcom) Dinti: dureri la atingerea oricarui aliment. exces sexual. Venele sunt mai afectate decat arterele .curent de aer. lumina artificiala. hidrocel. valvulopatii. anxietate. # ptoze : gastrica. ateroscleroza. abdomen) Ameliorare. capricios (oroare de constrangere si disciplina). luxatii. carii osoase si deformari ). exostoze.Cutanat : piele uscata. de faliment ) .vreme calda si uscata (vara) . cu suprafata rugoasa. varice si ulcere varicoase. presiune (la cap=palarie . Unghii groase. dura cu nodozitati. angioame). cicatrici indurate. dur. se faramiteaza si se rup . frici nefondate. cutanate. Rhus tox Miasmatic : remedii de decompensare fosforica . . . sarcoame. reactii imprevizibile.osos. simpt. umezeala( reumatism. email deficitar. In dezechilibru .udare (ploaie).frig(sub orice forma). abcese dentare. –ca piatra-. ulceratii. ulcere varicoase dureroase.(osteofite. induratii si dilatatii. acnee ce lasa cicatrici . cu deformari. odihna. . supuratii. Nu suporta nici caldura excesiva . keratoconjunctivite flictenulare. Tub Cauzalitate: crestere rapida. ulceratii ale mucoaselor si pielii (trenante .) . elastic si glandular. sclerodermie. lumbago cronic # vascular : dilatarea vaselor (anevrisme).(decalcificari cu supuratii. vesti neplacute. .efort intelectual. degeraturi .Mental : in echilibru este activ. topirea zapezii . calozitati (palme) fisuri.

Remediu psoric. dorinta de fructe verzi. fibrom uterin. baie . . curenti de aer . deseori sanghinolente . dominatoare.efort fizic (chiar o plimbare) Ameliorare: . dar este friguros.) . blefaroconjunctivite purulente (cu caderea genelor) . Comparatii Sulphur: aceleasi modalitati. se lamenteaza ca nu este apreciat . cu grunji. sarat si dulce. R. supuratii. Gh. psoric calduros. fistula .de caldura . talpi fierbinti . furuncule (conduct auditiv extern. ajung greu la maturare.dimineata) Piele: abcese trenante cu orice localizare si eliminare de puroi galben.Bungetzianu. Gh. baie rece.a se obs.efectele. noaptea Ameliorare: caldura. muc. Bibliografie 1. mastoidian) . canina. . la dezvelire . tendinta la gelozie (rivalitate intre frati.fragila.. Relatii medicamentoase Complementar : Rhus toxicodendron Ca si Silicea este un remediu “cronic”= are nevoie de mai mult timp pt. agrav. mastoza fibrochistica. Modalitati Agravare: .K. de acru.: calduros. prurit Hepar sulphur: structura chimica asemanatoare. constitutie masiva . putin dureroase). Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica 2. . frig umed. otite medii cu supuratii caract. agrav. CALCAREA SULFURICA Sulfat de calciu (gips). abces perianal (prurit ).schimbarea vremii. in stadiile tardive ale supuratiei . obezitate Modalitati Agravare: .aer liber.Feminin: chiste ovariene. empiem. Paul Herscu: The Homoeopathic Treatment of Children 4. caracteristic Mucoase: inflamatii si supuratii caracteristice la orice nivel . herpes suprainfectat. psoriazis) Gastrointestinal: foame intensa. extrem de sensibil la aer rece si atingere. cu multa patologie de suprafata (piele.Are tendinta puternica la supuratii trenante si fistule ce se vindeca greu. laringita striduloasa recurenta (agrav. diaree purulenta cu sange.Jurj: Materie Medicala Clinica Homeopatica 164 . masaj .Este indicata cand abcesul constituit are o cale de drenaj (naturala sau chirurgicala). constit. prieteni). abcese. Torace: abces pulmonar. caldura . dezvelire Local: Cap : fata si maxilare patrate .repaus . dorinta de fructe verzi. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3. putride. rinite purulente .Transpira la cel mai mic efort ( plimbare) Mental: Personalitate puternica. vreme umeda . Mukherji: Constitution and Temperament 6. General. talpi fierbinti Sil si Calc sil : frigurosi.Secretii purulente groase. miscare continua. eruptii uscate cu multe cruste galbene (exema. supuratii (abcese reci. puroi alb. forma grava de acnee .(Calc-s este un Hep incalzit si imblanzit) Medorrhinum: supuratii.curenti de aer. Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice 5.

pare frumoasa. o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe. eventual se aplica diluate. sub forma de comprese. de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori. nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales nu vrea sa fie atinsa. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior.REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME . alba in interior. Parti utilizate: Intreaga planta proaspata sau uscata. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie. dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ): Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare. frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund. Iarba Soarelui. de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Podbalul de munte ) Planta larg raspandita. Toxicitate: Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g ( 25 ml tinctura = 5 l-te ) este toxica. planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Din mai pana in iulie.Dr Ileana Rindasu ARNICA MONTANA (Carul zanelor. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime. producand ameteli. alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. tulburari respiratorii si digestive. pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina. mai ales in partile dureroase. Nordul Asiei si al Americii. tulburari de echilibru. de obicei. asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura. analgetica si antiseptica. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala. avand o forma alungita. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace. diureza si transpiratia. de a nu fi atinsa. cu actiune imunostimulatoare. Radacina. in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. in Europa. Trasaturi esentiale ( dupa G. Dr. din cauza poluarii. simptomele evolueaza in mai multe stadii: 165 . dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa. dar nu se aplica extern pe plagi deschise. tremuraturi ale membrelor. Vithoulkas ): Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Carul padurilor. Ca si la alte remedii. cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii. rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arnicae). Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana. calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica: Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei.

are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. crede ca va fi arestat. a preveni un contact prea apropiat. luxatii. senzatia de contuzii. uituc. Halucinatii: vede cladiri care se prabusesc peste el. dispretuitor. suprasolicitare. produse de un obiect bont. se inchide in el. atins sau penetrat.repaosul indelungat .. seamana cu bell. initial este capabil sa raspunda la intrebari. inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor. In aceasta etapa a suferintei sale. scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral: se observa prostratia profunda urmata de delir. desi aflat intr-o stare grava. cu tendinta de a ataca pt. se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Sugarul Arnica: Capricios. se misca in pat. nu se mai poate concentra. Pacientul este irascibil. de aceea are teama de a nu fi abordat. o reactie de agresivitate. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie. Plange in somn. cu sange care curge din plaga Kent : “ Patul ii pare prea tare. Contuzii. are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine.culcat pe o parte timp indelunngat . isi pierde interesul pentru munca. autoritar. mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. Lachesis). se intoarce de pe o parte pe alta. Nux-v ). pacientul devine distrat. cand vrea sa fie lasat in pace. Arg-nitr. Alteori. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la consolare.. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit. are corpul rece si capul fierbinte. ca si cum a fost batut. In urmatorul stadiu. se obs. Poate fi furios. cu aparitia vanatailor. cu treziri insotite de senzatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa.efortul fizic – atingerea – zdruncinaturile . daca isi schimba pozitia. inconstienta si coma. entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare rapida Excelent remediu la nastere. este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut. Stadiul urmator: apare starea de anxietate ce isi are originea in socurile anterioare provocate de o spaima. forme negre. La femei. Agravari: . ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate.” Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ). ca si cand ar fi batut. ( Cina. certaret. caracteristici generale si modalitati Traumatisme. insotite de extravazare sanguina. Aspecte generale. de aceea este nelinistit. apoi nu il mai vrea si il arunca.seara si noaptea in pat . nu vreau medicamente!” Cand se instaleaza starea semicomatoasa. pacientul devine foarte sensibil si pasiv. fantome. dar recade rapid la starea initiala. reactioneaza cu agresivitate. Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot. Durerea pare sa treaca un timp. uneori inainte de a termina propozitia. ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate.frigul umed . ca un Nat-mur.dupa somn 166 . In timpul febrei. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii. durere in tot corpul. Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). vrea un obiect. injura.etc. trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.In primul stadiu de patologie. sensibil la durere.

Pascute. senzatia de batut. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale Abdomen .Senzatia de redoare si racire a membrelor.daisy – se aseamana mult cu Arnica.. bauturi reci. cu echimoze si/sau hematoame . Contuzii.Ameliorari: .Abcese 167 . bere ) Av. Extractii dentare. exertion after Skin: eruptions. AVC. cold limbs Rectum: diarrhoea. boils. desi e mai putin folosit. engl. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. agr.Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate .Contuzii. . Traumatisme craniene.in aer liber .Lombalgii la gradinari de duminica. alimentare Doreste acru. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex.baile reci . Rhus-tox. Comotie. cu capul in pozitie joasa .schimbarea pozitiei . putride capul fierbinte. Sul-ac. after Bladder: calculi.culcat. injuries. noaptea Cateva simptome caracteristice ( locale ). Purpura. pentru carne si lapte. Indicatii clinice: Abcese. after Hearing: Impaired.limbajul de repertoar: Vertigo: Concussion of brain from Vision: Loss of vision. exertion from. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. after operation for.daca se dezveleste Dorinte si av. etc BELLIS PERENIS Banuti. fumat. Nastere.Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace . contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. Dupa interventii chirurgicale. . Luxatii. rupti de spate la lasarea serii si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati . entorse.Luxatii. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) Aspecte generale Luxatii. small Sleep: falling asleep. retantion of urine. injury to eye. answering when Remedii complementare: Aconit. . atat pentru dureri cat si pt. concussions from Nose: epistaxis. washing face from Face : heat. alcool ( whisky. Psoriazis. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice.

iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. mai ales de glezna si pumn Modalitati Agravari: . tendoanelor si periostului Contuzii si entorse.la vreme rece si umeda. Silicea. In fitoterapie. . in timpul febrei sau supraincalzit Simptome generale Oboseste usor. Calc-fl.in repaos ( Rhus-tox. In folclorul englezesc simbolizeaza regretele si cainta.dureri ale bontului de amputatie ( membru. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. in Hamlet.oase” ( bone-setter ). trist. alcaloizi. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofeliei. uleiuri. in medicina greaca si romana.dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in . Hamamelis RUTA GRAVEOLENS ( Varnant ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens (comuna). alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator. Graveolimina. In antichitate.efort fizic. Compozitia chimica include grasimi. nemultumit de el insusi si de ceilalti. Slabiciune dureroasa a artic.fantoma ). ca si Hypericum. in afectiuni reumatice. Simptome mentale : Pacient melancolic. ) 168 . iar Chalepensina combate fertilitatea.SYMPHYTUM OFFICINALE (Tataneasa) Planta erbacee perena.Nevralgia genunchiului dupa traumatisme. Skimianina). era folosita ca anticonceptional si abortiv. flavonoide. Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. Foarte utila in leziuni si traumatisme ale tesutului conjunctiv. Aspecte generale Stimuleaza calusarea fracturilor Indicat in . Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. . Calc-phos. Remediul Symphytum este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. florile sale galbene au 4. se poate folosi in aplicatii externe. Comparatii . certaret Alteori plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica.5 petale. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. neintrecut de alt remediu Stomac – Gastralgie. cu 5-10 flori terminale.Contuzii ale globului ocular. Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. Ulcer duodenal Extremitati . englezii numindu-l si “ repara. Ruta. Staphysagria Simptome locale Ochi .Arnica. fiind numita uneori si planta gratiei (divine). Caracteristici : senzatia teribila de intepeneala resimtita in muschi si tendoane. cu frica de moarte. Calc-c.. avand corola tubuloasa rosie-violacee.

Bursite. de vreme rece si umeda. Farmacologie – Extractele de sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. contuzii. numeroase. stool before Extremitati : Dureri articulare < vreme rece si umeda. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate (varful degetelor. de miscare. suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post-traumatice Leziuni traumatice ale periostului. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii: Ledum. luxatii ). prolaps rectal inainte de scaun Rectum. urmata de cefalee. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. antiinflamator. Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. – Rhus-tox .intepeneala agravata dimineata. reading while. nastere Extremitati: Dureri in membrul fantoma. mai ales durerea ). Ioan Planta erbacee perena. prolapsus. efort fizic.vreme uscata si calda. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. . mai ales dupa o munca migaloasa Eye. leziuni ale coccisului dupa lovituri. Sciatica. Atacuri de panica. florile galbene. sewing while. . Leziuni ale periostului. Arnica.la nivelul palmelor. Iarba Sf. Pojarnita. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Simptomul cheie : durerile ascutite. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor.in pozitie culcat ( desi uneori. de ex.Ameliorari: . cu ingrosare. Efecte terapeutice: Antibacterian.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. Simptome generale: Leziuni. amel. Suprasolicitarea vederii sau musculara HYPERICUM PERFORATUM ( perfoliatum ) Sunatoare. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. redoarea cefei. dupa contuzii Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. agr. Prolaps rectal. insuportabile ca niste “ impuscaturi”. Ruta. sfasieri de tesuturi. antiviral. exertion of vision from Digestiv : Constipatie cu efort de defecatie ineficient. limba. leziuni tendinoase. Lombalgii. Fibrozite. Cefalee. Indicatii clinice Artrite.daca isi misca memrele sau intregul corp Simptome locale Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. pain. Leziuni tendinoase. – nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale. hepatoprotector Remediul Hypericum este extrem de util in leziunile nervilor si ale coloanei vertebrale. se agraveaza. cazaturi. Nat-s 169 . comotie Simptome locale Spate: Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. Rhus-tox.

Decizia de prescriptie se ia dupa o constiincioasa consultatie homeopatica si o judicioasa alegere a remediului conform principiului similitudinii. Se poate sa fie o perfecta prescriptie initiala care sa fie stricata ulterior prin repetarea la timp nepotrivit a remediului sau prescrierea unui nou remediu inadecvat. in care situatie este bine de asteptat inca 2-4 saptamani pentru clarificare. Se cer notate simptomele nou aparute. Cel mai important obiectiv in aceasta actiune este acela al administrarii unui remediu unic. A doua prescriptie se face in cadrul consultatiei de urmarire a actiunii primului remediu dat.A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA . se poate prinde mai bine „esenta” cazului. iar energiile eliberate extraordinar de mari. Intervalul de timp pentru consultatia de urmarire depinde de situatie : . dinauntru in afara. Gustave Le Bon Prima prescriptie homeopatica este importanta. A doua prescriptie homeopatica este dificila. Cantitatile de materii puse in joc sunt infinit de mici. 170 .un raspuns partial.cazurile acute si cele cronice grave se cer revazute la scurt timp : la 6 ore in cazuri severe. la a doua consultatie increderea bolnavului in terapeut este mai mare. o supresie a simptomelor cu o inrautatire a starii bolnavului sau o prescriptie gresita fara raspuns. Important este de constatat care este raspunsul la primul remediu dat independent de parerea pacientului – daca este un raspuns de vindecare net . Pericolul gresitei judecati a raspunsului la primul remediu prescris este foarte serios. Se poate ca dupa o perioada de o luna sa apara schimbari greu de interpretat.se revad la o luna sau la doua luni in situatiile foarte clare. iar raspunsul bun sa fie in ultimele 10 zile. la 24 ore in cele mai putin severe . Se cere revazuta fisa de observatie initiala si urmarita evolutia in ameliorare sau agravare a fiecarui simptom.Dr Doina Pavlovschi Evaluarea raspunsului pacientului la tratamentul prescris si valoarea ei in conducerea tratamentului si prognosticul vindecarii Materia este un rezervor de energie formidabila care nu se manifesta decat prin disocierea ei. sau sa fie o agravare. A doua consultatie homeopatica la o luna de zile poate aduce multe date noi utile ulterior. Acest lung timp este necesar pentru o buna apreciere a actiunii remediului administrat. De subliniat ca nu este obligatoriu de prescris un remediu la fiecare consultatie. Simptomele prezente pot fi chei de interpretarea actiunii primului remediu sau pot fi baza unei a doua prescriptii. daca e vreo schimbare in acuza principala sau pe plan mintal sau afectiv . cum reactioneaza la intamplarile vietii. In consultatia de urmarire trebuie observat cum se simte pacientul in general.cazurile cronice cer o perioada mai lunga. Se reiau simptomele neclare si se incearca o lamurire a lor. care pot fi simptome din trecut sau cu totul noi. Uneori poate sa nu fie un raspuns in primele 20 zile. In acest moment se cere reamintita Legea lui Hering : vindecarea se produce de sus in jos. dela cel mai important organ spre cel mai putin important si in ordinea inversa a aparitiei simptomelor. Daca se dau mai multe remedii pe rand acela care actioneaza este considerat prima prescriptie.

. .nu se da alt remediu pana cand tabloul simptomatic nu este clar. Mecanism de aparare bun. dar am niste simptome noi” Neta agravare urmata de ameliorare.in cazuri acute apar aceleasi recomandari.nu se prescrie alt remediu daca o eruptie pe piele sau o secretie apare si este insotita de o ameliorare generala .nu se prescrie alt remediu daca simptomele se misca clar de sus in jos sau dinauntru in afara .nu se prescrie alt remediu daca un vechi simptom sau un complex de simptome vechi apare.in stare patologica fizica grava se recomanda dilutie joasa 5-6-7 CH de 2-3 ori pe zi. Iata cateva repere : . Remediu corect. peste 30 CH .la cei hipersensibili se recomanda dilutii 30-200 CH . in evolutie aceasta scurteaza durata vindecarii. sau sunt afectati de noxe chimice. cu gija de a o face intotdeauna la epuizarea actiunii remediului. dar apar semne noi caracteristice remediului dat 171 . Iata cateva posibile raspunsuri la remediul homeopatic la a doua consultatie la o luna zile: 1. . in situatii foarte clare LM. nu se recomanda dilutii peste 200 CH. apoi ameliorare neta a tuturor simptomelor. „Ma simt bine. Se asteapta. sau cu corticoterapie in antecedente. se recomanda dilutii inalte 30CH-CM.nu se prescrie alt remediu daca simptomele restante sunt minore. cei ce obosesc usor. nu trebuie sa ne grabim cu a doua prescriptie atat timp cat simptomele sunt in schimbare. . in ciuda a ceeace poate parea pentru moment cruzime. Mai bine in toate. in situatii mai putin clare 30-200 CH. Este utila o dreapta apreciere a starii bolnavului pentru ca : . fara patologie fizica. Pronostic bun. dar mai am tulburari” Simptomele majore ameliorate dupa o agravare. 3. se reia anamneza si se asteapta . A doua prescriptie homeopatica se face la necesitate.iar la cei foarte slabiti odata pe zi. dar cu aparare slaba. intotdeauna cu remediu unic si in dilutia infinitezimala adecvata. este o greseala „completarea tratamentului”. ”Ma simt mai bine cu mult” Marcata ameliorare dupa mica sau deloc agravare. Ajunsi aici se impune alegerea dilutiei infinitezimale optime. . Remediu bine ales. Se asteapta. 2. uneori trebuie convins bolnavul sa indure. Pronostic bun.copiii cu mecanism de aparare puternic cer dilutii inalte. Remediul a fost similimum.in cazuri maligne nu se recomanda dilutii peste 200 CH . ameliorare sau agravare. Abia dupa ce am luat in considerare cele de mai sus se poate lua decizia necesitatii celei de a doua prescriptii si a remediului asupra caruia ne fixam. Pronostic bun.in cazuri foarte clare. se opreste administrarea remediului la prima schimbare.copiii cu probleme severe cer dilutii joase 5-6-7 CH zilnic. Simptomele minore neschimbate.in cazuri relativ curabile. „Ma simt bine in toate” Agravare. Se asteapta. nu cu programare. dar frecventa administrarii remediului poate fi mai deasa.nu se intervine daca acesta are o stare generala mai buna . „Ma simt mai bine. neclare altfel. sunt clare la o aparare buna.Manifestarea simptomelor depinde de starea mecanismului de aparare al organismului. 4.

dar eu nu sunt inca bine” Acuza principala ameliorata dupa o scurta agravare. „ Problema mea principala este mai bine putin. „Problema mea principala e mai bine. Caz incurabil. Apare o noua imagine. dar acum sunt mai rau ca inainte” Ameliorare fara agravare. 13. Daca nu apare alt remediu se antidoteaza. Acuza principala mai bine fara agravare.Daca da se da o dilutie mai inalta. recunoaste greu ameliorarea. Se prescrie un remediu bazat pe tabloul simptomatic prezent. Se asteapta. apoi mai rau. „ Sunt mai bine. 5. Paliative. 9. mai ales daca dupa ameliorare imaginea e alta. nicio schimbare in energie. Se reia anamneza. sau se cauta pe noua imagine. 16. 11. „Sunt rau” Toate acuzele mai rele. apoi recidiva. apoi se asteapta clarificarea cazului. apoi recadere. Pronostic bun. mintal.Remediu corect cu „fals experiment”. dar in general mai bine ca la inceput. De reluat anamneza si de cautat alt remediu mai bun. Acuza principala mai bine fara agravare. Se reia anamneza initiala pentru a gasi un nou remediu. afectiv. acum sunt mai rau din nou” Ameliorare buna dupa agravare. dar unele simptome s-au ameliorat” Ameliorare doar a unor simptome minore. 6. acum la fel cum am fost” Ameliorare fara agravare. aceeasi imagine de la inceput. „ Sunt la fel. Se asteapta. Alte si mai profunde simptome apar. dar acum am alta”. 172 . „ Problema mea principala e mai bine. daca nu apare clar se asteapta clarificarea. Daca a fost antidotat se da aceeasi dilutie. 8. 10. dar nu cu adevarat bine”. Poate fi prima faza a vindecarii. dar alte simptome majore neschimbate. Daca apare clar alt remediu se prescrie. Se reia anamneza. 12. Se cere restudierea anamnezei originale si descoperirea remediului corect. Pronostic bun. Remediul s-ar putea sa fi inceput totusi sa lucreze. Pacient descurajat dupa euforia initiala. inchis. „ Am fost mai bine. „ Sunt la fel” Remediu departe de similimum sau dilutie inadecvata a remediului corect sau remediul corect a fost inactivat inainte de administrare. Remediu corect. Remediu apropiat. Remediul a fost supresiv si a incurcat. dar efect scurt : dilutie prea joasa sau remediul a fost antidotat. Se reia cazul pentru a ne asigura ca remediul este corect. 7. se asteapta. dar nu exact. Nicio schimbare in energie. Remediu partial cu efect de ameliorare temporara. „Am fost mult mai bine. dar acum sunt noi tulburari severe” Noua imagine este mai bogata. Remediu departe de similimum. dar ceva mai bine in ultima saptamana. Se asteapta – alta prescriptie poate duce la o recadere sau tulbura cazul.”One-sided case” – remediul a completat tabloul simptomatic. acum sunt mai rau” Ameliorare buna dupa agravare. „ Sunt la fel” Pacient introvertit. mintal. 14. Remediu corect. se prescrie similimum. 15. „Am fost mai bine. fara vindecare sau caz incurabil. se prescrie un alt remediu. „ Am fost mai bine. Se observa. afectiv.

„Sunt mult mai rau in toate” Remediu neadecvat sau tratament alopatic oprit si remediu neadecvat. celelalte ceva mai bine dupa agravare. Remediu corect. afectiv mai rau. BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Daca agravarea e rea se da imediat remediul ales pentru tulburarile cele mai grave. Daca pare sa fie acelasi remediu se da o dilutie mai inalta. Daca apare acelas remediu se da dilutie mai inalta. 18. L’Homeopathie exactement L’imprimerie graphique de l’ouest 1989 Vitoulkas G.Jain Publishers New Delhi 1986 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Grandgeorge D. Organon of Medicine B. Pronostic prost. agravare prelungita. dar in general mai bine. New York 1980 173 . patologie severa. cu exceptia a scurt timp” Caz aproape incurabil. Daca e neclar se asteapta.Remediu corect. Se asteapta. De cautat remediul corect. 17. se asteapta. Homeopatia editura Litera Bucuresti 1985 Hahnemann S. Se asteapta. Se cauta un nou remediu. „ Am fost mai rau. Daca agravarea nu e prea mare se asteapta clarificarea. „Am fost rau toata luna” Mintal. „Am fost mai rau toata luna” Acuza principala mai rau. The science of homeopathy Grove press inc. 19. 20. Agravare mintala prelungita.

precaut si neincrezator.efort .3. sfaramata. boli anergizante. agitat. sunt neajutorat. de ruina si convingerea ca e incurabil .ordonat si minutios patologic .nu are siguranta.secretii mucoase excoriante cu miros putrid .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. cere sa fie miscat in pat.alterare profunda a sistemului nervos central si periferic . ordonat si minutios. Sunt hoti in casa care ma fura. mucoase. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi.dureri arzatoare ameliorate la cald .idei delirante sau delir violent .inflamatii si necroze mai ales pe piele.4 zile. erori dietetice ( vegetale.hipersensibilitatea tuturor simturilor .ARSENICUM ALBUM . inghetata). abdomen) Periodicitate: in fiecare zi.slabiciune iritabila Simptome generale .periodicitatea simptomelor .prostratie nemotivata .frig si umiditate. . mai ales intre orele 1-3 .vin. dorinta de cald . Simptome psihice . frica de moarte. .sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat .alcool. nimeni nu este de incredere.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. la 6 saptamani. se simte singur sa faca fata.” Arsenicum album este oxidul alb de arsenic Actiune . anual Biotip : sulphuric psoro-tuberculinic. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.la cald. daca e imobilizat .greata la miros de bucatarie 174 .anxietate cu depresie. integritatea pierduta . Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie – munca zilnica e securitate .trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile. sange Modalitati Agravare : . la 15 zile. Cauzalitate Stari acute : la frig sau baie rece.culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : .dupa miezul noptii. bauturi calde. cancerinic. se misca agil.egoist si rautacios . cauze infectioase. Coloana 15.bauturi si alimente reci.frilozitate. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. daca e mobil.dorinta de alimente calde . Trebuie sa fiu cu grija.agitatie. alcool. plamani. anxios. . la 2. . oamenii au luat toate lucrurile. se simte singur sau in saracie.alternanta de simptome cutanate si tulburari interne Simptome locale . nu se poate increde in altii Arsenicum album : „ Apararea mea este slaba. tutun).

alone of being. Rhus tox. Nux vomica. Tbc pulmonar.fear death of – gr. Zona zoster. Paralizii. – gr 3 1-2 – gr. ameliorate la cald Indicatii clinice Boli infectioase. conspiracies. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium.2 pag. there are – gr 1 pag 57 Mind – „ . Febra intermitenta.varsaturi si diarei simultane . Astmă.3 pag 1699 Generals – side right – gr. Night midniht after : 1 h. injury. China.Gastro-enterite. Polineuropatii.141 Mind . Coriza. about to receive.4 pag. Relatii Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus.„ .warm amel.23 Mind – fastidious – gr. against him . Endocardita. Tulburare anxioasa. Eczema cronica..2 pag 101 Mind – avarice – gr 3 pag. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace – au durata de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute.3 pag 1527 Skin – itching – gr.411 Stomach – thrist – gr 3 pag.. scuamoase. Angor pectoris. that the house and space under the bed are full of thieves – gr 2 pag 83 Mind – delusion.2 pag. Lupus e. Boala Addison. desire for.3 pag 14 Mind – irritability – gr.. – gr. Hepar sulphur. Posologie Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate.d. Carbo veg. – gr. Sciatica.703 extreme – gr 3 small quantities for – gr 3 pag 704 Respiration – asthmatic – gr. – gr 3 pag 1575 cold air agg.3 pag. pruriginoase agravate la frig. Psoriazis.2 Generals – cold agg. Paludism . Intoxicatii alimentare.106 Mind – restlessness – gr 3 pag. is – gr 1 pag 70 Mind – company. Repertoriul Syntesis 7 Mind – anxiety – gr.1544 175 . Nevralgii.3 pag.palpitatii cu slabiciune tremuratoare . Scleroza multipla.Indigestii. Anemie.109 Mind – excitement – gr. sees thieves at night – gr 2 pag 84 Mind . Cancer.gr.3 pag 1680 Generals – pain burning externally – gr 3 internally – gr 3 pag 1649 Generals – hemorrhage . lest he die – gr 3 pag 107 Mind – carefulness – gr 3 pag 28 Mind – anguish driving from place to place – gr 3 pag 12 Generals – agg. Nefrite.eruptii uscate. Pericardita. Aortita.1623 Eye – swelling lids – gr 3 pag.insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor .3 pag 970 midnight after – gr 3 pag 971 Skin – erruptions – gr. alone while – gr 3 pag 34 Mind – fear. Veratrum album pentru tulburarile digestive.3 pag 1576 Generals .182 Mind – delusion.

relatii sau performanta. trasaturile sunt trase.teama de furtuna. datorate intoxicatiei acute sau cronice.delir locvace. dar emotiv timid . cu torace ingust . generale sau psihice. vorbaret. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. moarte sau neliniste nedefinita . rinichi.senzatii arzatoare – intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. TIPul sensibil este longilin. in roci. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede.fatigabilitate rapida Simptome generale . pielea palida.la schimbarea vremii. traumatizat afectiv de orice emotie. constituent al celulei cu important rol metabolic. in toate locurile . Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. temperament sanguin.alimente reci . violent.usor aplecat. care se repeta. mai ales dimineata cu senzatia de lesin 176 .inainte de miezul noptii . entuziasmului si generozitatii firii sale. Coloana 15. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase – ficat.in obscuritate . provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. singuratate. plante si animale. miocard. erotic si impudic la febra .sentimental. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. sunt mai ales functionale. boala. Frecvent constitutie phosphorica. inalt si subtire.in timpul furtunei . Pare bolnav. la nivelul mainilor .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3.frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini .la frig Ameliorare : . Actiune : simptome toxicologice si experimentale. hiperacuitatea tuturor simturilor . hiperemotiv. dar cine sunt ?” Coloana 15 : structura erodata.seara in crepuscul .culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa . Simptomele experimentale.hipersensibil. sunt separat. prefera compania. hemoragii frecvente.vertij.PHOSPHORUS . datorita hipersensibilitatii. plaman. tuberculinic. oxigenoid Modalitati Agravare : . vizibile la tipul sensibil.dupa somn Simptome psihice .culcat pe partea dreapta .anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul . Dupa Sankaran : Randul 3 : „imi lipseste identitatea.dispozitie hemoragica.

15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni.dispnee cu senzatia de constrictie toracica .transpiratii epuizante. urmari ale exceselor sexuale : Phos. ficat. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos.gingii inflamate care sangereaza usor . ficatul (ciroze).tuse uscata. agravat culcat pe dreapta. hemoragii vicariante . Tulburari ale constitutiei phosphorice.. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. involuntare.albuminurie cu hematurie si dureri lombare .foame nesatioasa imediat dupa masa. 15 CH o doza pe saptamana. apoi degenerescenta tisulara si celulara. pancreasul (diabet) Posologie Remarci : . spasm laringian .durere in regiunea hepatica. debilitante .menstre in avans. vezica biliara (colecistite).15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. alimente sarate si condimente Simptome locale . splina mari . epuizanta.Psor. Hepatite virale acute : Phos. ciroze : Phos. mielite. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. agravata la rece. 15 CH o doza pe saptamana. sechele AVC : Phos. locvace ca Lachesis. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.eructatii. vascoase matinale Indicatii clinice Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie.limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii . regurgitari. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore.dorinta de sare. mergand dela cald la frig . sau la 2-4 saptamani. iritanta.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH . interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite.) . Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. crestere prea rapida. 1-2 saptamani. encefalopatii.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos.raguseala dureroasa seara. reci. scleroze medulare).sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) .constipatie cu scaune dure sau diaree cronica.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. varsaturi facile. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana.palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare . rinichii (nefrite).. dureroasa.pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. flux redus prelungit. Mielopatii. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . senzatie de gol in stomac . Inaintea unei operatii : Phos. Stari cronice : procese de hipertrofie. Insuficienta cardiaca dreapta.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora.pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza . Degenerescente renale : Phos. Hepatite cronice. Nefrite hematurice acute : Phos. scaune fetide. foame noaptea (Lyc. 177 . In functie de transaminaze alte 10-15 zile o priza zilnic.

3 pag.1162 178 .483 Extremities – chilblains – gr 2 pag.3 unquenchable – gr 3 pag.175 Mind .3 pag 1649 Head – pain in general – gr 3 pag.fear thunderstorm of – gr.3 pag 1623 Generals .705 Perspiration in general – gr.1 pag.3 pag 117 Generals – hemorrhage – gr.275 occiput – gr 2 pag 303 Vertigo – gr 3 pag.thunderstorm agg – gr.3 pag.gr.3 pag 1712 Generals – food salt desire – gr.228 Mind – grief undermining the constitution – gr 2 pag.3 pag 1511 Nose – epistaxis – gr.Repertoriul Synthesis 7 Mind – activity desires – gr3 pag.3 pag.3 pag 1614 Generals – pain burning – gr.3 morning – gr.703 large quantities for – gr.1713 lightning – gr.2 Mind – weary of life – gr.1 pag.235 Stomach – thirst – gr.3 morning – gr 2 noon – gr.2 pag.1714 Generals – weather change of .sensitive – gr.3 pag 175 Mind .125 Mind – prostration – gr.

frustrat . cutanate .idei obsesive sexuale.tulburari psiho-somatice legate de frustrare – urinare .psoro-tuberculinism. Actiune .orgelet.mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) . odihna noptii Simptome psihice .SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor . predominant genitale .furie retinuta . frica de sexul opus Simptome generale . dar care reapare in alt loc . friguros. cu flatulenta . Indicatii clinice 179 . nimfomanie. masturbatie . mai ales la pleoapele superioare. foarte susceptibil .veruci uscate.dureri de dinti in timpul menstrei.furie. care formeaza noi vezicule la contact . refulat. .adult astenic. dar hipersensibil. dinti cariati la margine.hiperexcitabil.eliminari cutanate si mucoase iritante.STAPHYSAGRIA . ameliorat de scarpinat. intestinale.psihic hipersensibilitate la cotrarietati.indiferenta.ameliorate de urinare . excese sexuale. urat mirositoare Simptome locale .hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate impotriva lui. nemultumit. cad .rani chirurgicale.hipersensibilitatea vulvei. luetism.senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) . iritabil. astenie generala. excitatie sexuala .tulburari de memorie .dureri arzatoare uretrale intre mictiuni .colici dupa ce a baut rece si la furie. iritabil. la cald. tremura . masturbare . sicoza Modalitati Agravare : .Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee.batran prostatic . furie retinuta. salazion. toracica si cefalica. umilinta retinuta. apatie.eczema cu cruste groase si secretie iritanta. noduli. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator.Piele Cauzalitate . verminoze intestinale . vascular staza sanguina abdominala. blefarita cronica . rani taiate net.excese sexuale. negri.dupa ce a mancat.rani prin obiecte taioase Biotip . masturbare Ameliorare : .rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii .copil slab. astenie generala . indignare. nemultumit de viata.prurit sever.

Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Colocynthis Repertoriul Synthesis 7 Mind – indignation – gr 3 pag 136 Mind .3 pag 844 Skin – eruptions dry – gr.3 involuntary –gr. Thuya. se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput. Apis.3 pag.145 Mind – taciturn – gr 3 pag 213 sex excesses after – gr.3 pag.3 pag 217 Mind – nymphomania – gr.Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand.42 Mind – suspicious – gr.2 meibonian glands – gr 3 nodules in the lids – gr. Comparatii: Silicea.2 pag.2 eczema – gr.anger – gr 3 pag 8 Mind .2 pag 171 Mind – jealousy – gr.sensitiv – gr 3 pag 195 Mind .1530 Skin – itching – gr. Hepar sulphur Remedii complementare : Causticum.3 pag.3 pag 141 Mind – thoughts persistent – gr. Cham.3 pag 214 Mind – thinking aversion to – gr.3 pag 216 Generals – injuries operation ailments from – gr 3 pag 1628 Eye – inflammation lids – gr. la nevoie 30 CH repetat la 1-4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana.413 Female genitalia – masturbation disposition to – gr 3 pag 921 Bladder – urination frequent – gr.1544 180 .. Platina.2 pag 213 Mind .2 pag.386 Eye – tumor lids – gr. Pulsatilla.contradiction intolerant of –gr2 pag.irritability – gr. se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ).

. 181 . insolatie. verdeata. Biotip: pletoric. la ora 15 si ora 23 . frica. gandurile nu corespund impresiilor.camera calda. se imbraca. Cuvinte : viata si moarte. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc. ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. contact. repede abatut de boala. zgomot. vorbesc si despre simptomele altora. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste . Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur.neliniste mare. sedat. negru. variabile si cu multe modalitati. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. sa bata.aplicatii reci. panica. cauta sa muste.hiperestezie la toate excitatiile – contact. monstri imaginari. In discursul lor isi prezinta tulburarile in forma dezorganizata. incoerent.”. paroxistica. insolatie. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. strigate. supresia transpiratiei. creste in Europa in clima temperata. agresiv.congestie activa cu excitatie nervoasa. viu. atac. Au simptome cu debut brusc. . natura. frig. . Allen : „ cuvintele nu corespund gandurilor. . caldura. in locuri calde si umbroase – matraguna. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. „nu pot suporta”.alungit. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. violent.dureri cu aparitie brusca.BELLADONNA . lumina. moarte subita.paralizia nervului vag – HTA. mai ales la cap.excitatie violenta. . congestii brutale. curenti de aer. prins.culcat pe partea afectata Ameliorare : . zgomot.orice contact cu mediul exterior – frig. speriat. teroare. Actiune acuta. soc brusc.repaus. dorinta de a fugi . este „acutul” Calc. asasin.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee. florale. delir agresiv. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Scrisul lor este neregulat. monstri la picioarele patului. nu se pot misca.carb. sarpe. vanat. mort. . „ma raneste”. hiperemie capilara . Sunt organisme vii fixate de sol. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. hipersensibil. fantoma. exploziv.halucinatii vizuale. Vise cu plante. ciocanit.inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor. dezorganizat.dupa amiaza. muzica.. Simptome psihice – excitatie urmata de depresie . Expresia sensitivitatii : furie exploziva. Limfatic nervos. Expresii : „sunt afectat de. midriaza. liniste.locvacitate mare.calor – rubor – tumor – dolor Cauzalitate : frig uscat. lumina . arta. spasme si delir. criminal. ameliorate la cald . obiecte stralucitoare . stupefiat. febra si transpiratii . prefera patterne neregulate. Bell. apa – imagine care-l sperie . impuscat.deglutitie. apoplexie. Modalitati Agravare : . simptome violente care apar si dispar brusc. impresiile nu corespund obiectelor din jur”.

secuse musculare.uscaciunea mucoaselor . hemoroizi sangeranzi . urmata apoi iar de agitatie. calzi si duri (Bry.la inceput fara sete. manifestari violente si disparitie brusca – abces.hipersensibilitatea tuturor simturilor . colici. Hyosciamus. lucios. contracturi violente si convulsii . imperioase. tahicardie .menstre in avans. oroare de frig Simptome locale . cu tenesme si senzatie de caldura .anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca . rujeola.puls plin. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari.cefalee congestiva acuta. tumor . etc In stari acute dilutii joase – 4-5 CH. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale.guturai dupa tuns – raceste cu usurinta . reumatism articular acut. iradiata in urechea dreapta . trebuie repetat des.reumatism articular acut . cald.epistaxis cu fata rosie si calda . Lilium tigrinum (bearing down).. pulsatila si arzatoare. . scarlatina. Ferrum phosphoricum. agravata seara inainte de miezul noptii . Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) Repertoriul Synthesis 7 Mind – fear animals of – gr3 pag 107 Mind . urat mirositor . . midriaza si fotofobie. anexite. dismenoree. Remediul are actiune scurta. rosie si lucioasa . angine.durere vie inghitind. insotite de febra si transpiratie. tumefiata. lancinanta. sange cald. Lachesis (delir) Sepia. adenite.buza superioara tumefiata si rosie .mictiuni frecvente. dureroasa. abundente.insomnie cu mare dorinta de a dormi .febra brusca. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers).) .abdomen destins.piele : abcese.sensitive . rubor.limba uscata.prostratie brusca cu stupoare.sani grei. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. rosii.spasme. in delir dilutie inalta – 30 CH.violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. Laringite. metrite. Simptome generale .tuse spastica.palpitatii violente .inflamatie congestiva si iritativa – calor. colici care apar si dispar brusc . Aconitum (inflamatii). neameliorata de epistaxis. Stramonium. sensibil. rosu. sete mare si disfagie . mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. transpiratii calde. cu ochii injectati. rosu. eritem scarlatiniform Indicatii clinice Remediul inflamatiilor cu debut brusc.contractii anale dureroase. coriza.gr 3 pag 194 182 . cu frison. congestii cerebrale. sinuzite. Remedii complementare: Calcarea carbonica si Sulphur Comparatii: Apis.faringe uscat. dolor.

tradat. Randul 4 : securitate si datorie.la mare. Este singur. tuberculinic . Se afla in oceane.hipertrofii indurate glandulare .in masina sau calarind Lateralitate stanga. munca zilnica e siguranta.Este folosit ca sedativ in medicia.senzatia de panza de păianjen pe fata 183 . singur in fata pericolelor. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. ochi albastri. ca AgBr in fotografie.testicule.insuficient hipofizar. glande mamare.astenie psihica.anxietate agravata seara . frica de fantome (Ac.racit in zile calde. acnee fata si spate.iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. Simptome psihice . nu poate cere ajutor. cu pielea fina. la purificarea apei. indiferent. . tiroida. .eretism cardiac Modalitati Agravare: . tradat. Phos. Actiune : . ten deschis. unele izvoare termale. abulic .hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici .Mind – restlessness – gr 3 pag 182 Mind – excitment – gr 3 pag 101 Mind – delirium – gr 3 pag 46 Mind – delusions –gr 3 pag 51 Generals – inflammation glands of – gr3 pag 1626 Generals – side right – gr 3 pag 1680 Generals – pain suddenly – gr 3 pag 1646 Generals – inflammation externally – gr 3 pag 1625 Sleep – sleeplessness – gr3 pag 1432 Head – pain – gr 3 pag 274 Eye – discoloration red – gr 3 pag 379 Female genitalia – menses bright red – gr 3 clotted – gr 3 copious – gr 3 pag 924 frequent – gr 3 pag 925 BROMIUM . .. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.. Coloana 17 : structura e distrusa. Puls.band lapte cefaleea . profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) . sanguin.) Simptome generale .. Tanar blond.astenie marcata . Coloana 17.Carbo v.dureri surde.intrand intr-o camera calda tusea Ameliorare : . Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. atacat.halucinatii in obscuritate. glande salivare si ganglioni limfatici . marea moarta.seara inainte de miezul noptii. ovare. Biotip: carbonic.

tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie: anexite.mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. neliniste in maini. agravata seara inainte de miezul noptii.c.c u false membrane.deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea .testicul stang umflat.menstre in avans..uita cuvinte. gemete in somn. constrictia gatului cu sufocare. la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic Simptome psihice . ameliorat culcat pe partea dreapta . Calc. Kali sulphuric. Dulcamara. vorbeste cu dificultate . trebuie sa se miste.dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree Simptome locale . spune un cuvant in locul altuia. traheite. Spongia.vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge .eruptii cutanate Biotip: supraponderal.convulsii la frica sau emotie. obez. Phosphorus.hemicranie stanga spre seara. astmul marinarilor pe uscat ... astmă. Calc. strigate.piele galben-pamantie.insomnie agitata din cauza grijilor . laringite. sangeranzi . dar nu obligatoriu. epilepsie premenstruala sau la luna noua. Conium. gusa. ulcer gastro-duodenal. somnambulism Simptome generale . dur. Modalitati Agravare : noaptea. displazie mamara stanga . orhite. acnee. nu suporta alimente calde . nedureros. tremuraturi. colite Remedii complementare Diatezice : Calcarea carbonica. agravata band lapte sau aplecandu-se. Graphites. Tuberculine Simptomatice : Argentum nitricum Comparatii : Bryonia. Baryta iodata.tuse seaca. arsura vie de la limba la stomac . cefalee care insoteste criza . nu sta linistit. Iodum. Sulphur iodat. spasm al glotei .depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica. cu accese bruste de sufocare. Silicea.inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. degete . glande salivare Afectiuni digestive: gastrite. Ipeca. abundente. astmul ameliorat la mare.senzatia de piatra in stomac. la dentitie. hemoroizi proccidenti. la luna noua.fl. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. Sambucus.coriza persistenta si excorianta cruste in nari.agitatie nervoasa. spastica. parestezii Simptome locale 184 . balbaie. in sarcina.terori nocturne ale copiilor. ulceratii verzui cu miros putrid Indicatii clinice Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii: coriza.scaune mucomembranoase cu gaze. . bruxism. dureri constrictive ovarul stang. difterie. furuncule. Sulphur si altele KALI BROMAT Actiune : . silabe. durerosi. ovar stang marit de volum si dur .

- respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare - digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma - genital : dureri in ovarul stang la mers - piele : acnee indurata, pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate. Remedii complementare: Silicea, Sulphur Repertoriul Synthesis 7 Mind - fear evening – gr.1 pag. 106 Mind – fear alone of being – gr 1 pag 107 Mind – fear dark of – gr 1 pag 108 Mind – fear ghost of - gr.1 pag 111 Generals - inflammation glands of – gr 2 pag 1626 Generals – weakness – gr 3 pag 1701 Generals – weather warm wet agg. – gr.2 pag 1714 Generals – air seaside air at the amel – gr 1 pag 1714 Generals – side left – gr 2 pag 1680 Respiration – asthmatic – gr 2 pag 970 Respiration – asthmatic sailors as soon as they go ashore – gr3 pag 972 Male genitalia – induration testis left – gr 2 pag 889 Female genitalia – induration ovaries left – gr 2 pag 912 Mind – gestures hands involuntary motions of the fingers playing with – Kali bromat – gr 1 pag.122 Face – eruptions acne – Kali bromat gr 3 pag 515 Bibliografie Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne Synthesis 7 Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

185

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu Pedicuta Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena. Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului – sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor – aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome Crucea pamantului – sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului – tulburari digestive, flatulenta In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in prezent, este o planta plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate. Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. Tema principala: Lasitatea Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos. Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui fata de care esti recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. Psihism Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca. El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate, frica de caini. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Simptome mental-emotionale (repertoar): oboseala mentala dictatorial dictatorial, iubeste puterea dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac; timiditate legata de aparitia in public, desi este capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri), inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul

186

frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie Copiii Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala. Stadii de patologie In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. Daca partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in vreun fel. Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de a obtine satisfactie, fara obligatii. Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile, ajungand uneori sa minta de “ ingheata apele”. Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a-si construi sentimentul puterii personale. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointestinal. In al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-un azil de timpuriu. Morfologie Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului si a toracelui, in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse. Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de dispnee.

187

Actiunea principala a remediului Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro-genital. Actioneaza si asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos. Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast-food, alimente reci. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari, sperietura, zvonuri Simptome locale Cap: Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee, eczema, psoriazis Gat: Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor

188

extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular ( piept): Palpitatii agravate seara in pat. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Piele: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator (piept): tuse uscata.Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. cronica. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor ( Spate. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit 189 . devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat uro-genital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta.

Polirom. 2003 J. Merlijn Publ.AFADH 2007 R. 1992 G. mai ales legate de aparitiile in public Silicea – datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica – nu are lasitatea lui Lyc.se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama Remedii complementare: Pulsatilla. 1997 190 .Manual practic de homeopatie. ed. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. J-L Masson – Homeopathic Therapeutics. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm Bibliografie Ovidiu Bojor – Ghidul plantelor medicinale si aromatice. 2002 C.Manual cu note de curs. Crapanne. Fiat Lux. H. Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice. Sepia. Constanta. agr de lucrurile noi. Boiron. 1994 M. 2001 F. Lachesis. Vithoulkas – esenta Materiei Medica. Blackie – Homeopatie clasica. duoden). ed. J-B. Moldogrup Iasi. possibilities in chronic pathology. Dujany. Vermeulen . Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium – datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. ed.ed. Tao. ed. Ioan Teleianu. de responsabilitati. Fundatia crestina de homeopatie Simile. ed. 2005 G.Synoptic materia medica.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros.Loutan – Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. modulul 1. stomac. Sulphur. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. Dictatorial acasa inflatie (ego. ed. ed. coordonator Dr. Dancer. Caba . Jouanny. Natrium-muriaticum. 2004 R.

pâine. Ameliorare : . 7 sau 14 zile. nervi. pot fi capricioşi.Dr. splina. transpiraţie etc. păsări de curte.presiune puternică. lapte. Plini de imaginaţie. Lateralitate stângă / dreaptă. peşte. ceai.sistem circulator. carne.CHINA.) . vezica biliara).atingere (uşoară). alcool. proving care i-a oferit înţelegerea principiului Similia Similibus Curantur. Silvia Nedelcu CHINA OFFICINALIS (Chinchona). de a nu fi compătimiţi. Simptome generale Slabiciune. Periodicitate: la 2 . … construiesc castele de nisip în Spania) în timpul zilei dar mai ales noaptea. teamă de atingere. curent. aversiune pentru: bere. cafea. unt. aparat digestiv ( ficat. Iluzii: că sunt persecutaţi. sărat. grăsimi. -zgomote. făinoase. cafea. mişcare. Au un simţ artistic dezvoltat. Alimentar: agg. bere. ceilalţi îi împiedică să îşi realizeze planurile sau că sunt urmăriţi de duşmani. de lucruri imaginare etc. 191 . dar folosirea ei pe scară largă a fost determinată de cuceritorii spanioli. cu modificări bruşte de dispoziţie. carne. uşor ofensabile. postprandial. . morocănoşi şi pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. care a fost tratată de malarie. introvertiţi. post. se exprimă mai uşor prin versuri sau pictură. iritabile. câini. efort mental. vânt. de : fructe. sunt idealişti şi rezervaţi. care au beneficiat de efectele ei (utilizată ca antitermic în tratamentul malariei). în 1790. De Cinchon. condimentat. se lasă purtaţi de fantezii şi planuri (în care au averi fabuloase. Vertij după pierderi de fluide. trepidaţii. fructe. de fantome. din Anzii peruvieni. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. Au multe frici: de animale. mâncare caldă. pisici. sau au calităţi excepţionale şi realizează lucruri uimitoare. diaree. frică de ceva rău. slăbirea presiunii hainelor. Proprietăţile curative ale scoarţei erau cunoscute indigenilor. odihnă. Actiune Sange. în timpul frisonului. de a nu fi răniţi. Numele de “Cinchona” provine de la numele soţiei viceregelui spaniol al Peru-ului. cu tendinţa de cădere spre spate. emaciere Agravare : . excese sexuale. la lună nouă. CHELIDONIUM .Dr Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plantă originară din America de Sud. cu tinnitus. grăsimi. dorinţă pentru: dulciuri. toamna Simptome psihice Sunt persoane sensibile. vreme rece. chiar domestice. Au stări de spirit alternante. lactaţie.pierdere de fluide ( hemoragie.

Piele sensibilitate dureroasă în timpul febrei.) Genital leucoree sangvinolentă. dismenoree. hepatomegalie. care îl trezeşte din somn. cearcăne. colică billiară. foame canină noaptea. hepatită sau ciroză hepatică. bronşită. la cea mai mică atingere. visele continuă şi după trezire. peşte.(o mână sau un picior cald şi celălalt rece). Extremitati dureri articulare sau musculare ag. colecistopatii. diferenţe de temperatură stg-dr. sensibilitate dureroasă a scalpului ag.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiază. cu senzaţia ca şi cum creierul pluteşte şi se loveşte de pereţii craniului. paloare. cu pulsaţii vizibile ale carotidelor. (dorinţe. malarie sau antecedente. Simptome locale Cap cefalee explozivă. epistaxis. transpiraţie rece în jurul gurii. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. de aplecarea în faţă .Istoric familial sau personal de malarie. diaree periodică. care nu este amel. dureri de dinţi ag. debut în zona pieptului. pneumonie. metroragie cu sânge închis la culoare. de fructe. a planurilor şi a fanteziilor eroice. cu sete înainte. apă rece. de eliminarea gazelor. Gastro-intestinal distensie abdominală cu borborisme. de atingere. insomnie din cauza gândurilor incitante.chill . cu mâinile deasupra capului sau sub cap. – la Gen. pătează lenjeria în 192 . amel. orice are gust amar cu excepţia salivei. care revine însă după prima înghiţitură. pulsatilă. diaree ag. insomnie. cefalee periodică. la cel mai mic efort. splenomegalie. lapte.heat . aversiuni şi agg. de atingere sau pieptănat. de presiune puternică. cefalee pe fondul unor afecţiuni hepatobiliare. imposibil pe partea dreaptă . sensibilitate exagerată la mirosuri. Febra febră periodică. se trezeşte din cauza foamei. transpiraţii abundente. gust amar când mănâncă sau fumează. Fever – succession of stages . edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide şi godeu la apăsare.followed by . crampe abdominale amel. Respirator crize de astm toamna. debilitante noaptea. Somn pe spate.

amel. Simptome locale Cap Senzaţie de rece la nivelul occiputului.şi fără slăbiciunea sau laşitatea acestuia. oasele feţei. genunchi Lateralitate dreaptă (plămân. condimentat. Actiune – Ficat. mâncând. Simptome psihice Sunt persoane practice. dureri deasupra ochiului drept. Nucleul: 1. sceptice. cu tendinţa de a cădea spre faţă. când închide ochii.. neameliorată de eliminarea gazelor. . Tulburări după pierderi de fluide = epuizare. ovar. Nevralgie facială dr. spanac. Ars.galben. 5. umedă. la schimbarea vremii. mai puţin înclinate pentru o activitate intelectuală. colon ascendent. dimineaţa la trezire. Remedii complementare: Ferrum Comparatii : Nux-v. anemie. Alimentar: dorinţă pentru lactate. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. aversiune pentru brânză. Hipersensibilitate. Ign. “cu picioarele pe pământ”. Mai dominatori decât Lyc.. .ag. ca de plumb. Carb-v. etc. 193 . alimente/băuturi calde. au tendinţa de a se impune oriunde (în faţa oricui). Agravare la cea mai mică atingere şi ameliorarela presiune puternică. Simptome generale . asociat cu probleme hepatice. 4). de presiune. 2. gust amar. . icter neonatal. la 4 a. slăbiciune. halenă fetidă. Distensie abdominală excesivă.Dr Silvia Nedelcu Tinctura se obţine din planta întreagă. limba cu depozit gălbui. 4. de vreme rece. CHELIDONIUM MAJUS . membru inferior) / lateralitate stg. Bătăi ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente şi mucoase icterice. cu lăcrimare excesivă..m. cu amprente dentare. când stă ridicat în pat (grd. ameiorat de alimente/băuturi calde. precedată de durere în hipocondrul drept.. iradiază în jos pe după ureche spre omoplatul drept. 3. rinichi. cefalee.Friguros. lapte cald. şold. recoltată în perioada înfloririi.. brânză. occiput. Durere pe partea dreaptă. 2 sau 4 p.. Icter.ag. simptome gastrointestinale. Vertij Ameţeală cu senzaţie de greutate şi de amorţeală generală. senzaţie de greutate. Nat-m. amel. Lyc.m. ag. Idei multe şi planuri seara şi noaptea.

. < 4 am sau 4 pm. Distensie abdominală.R.. cu limba maronie sau fisurată. senzaţie de constricţie transversală. Remedii complementare: Lycopodium Comparatii: Lyc. senzaţie de rece ca de gheaţă în vârfurile degetelor. Vărsături amel. etc.. hemoptizie. Spate Dureri cervicale. Constipaţie cu scibale. mâncând. redoare. Hepatită. în decubit lateral stg. erupţii eczematoase. dureri interscapulare după-amiaza. Desktop Guide of Materia Medica. de băuturi calde. înmormântări. Vermeulen F. ca din cauza unui pantof prea strâmt. dureri articulare în special de partea dr. 5. vise despre afaceri.. Vithoulkas G. cu excepţia băuturilor calde. litiază. fierbinţi. cu picioarele aduse spre piept. scaune decolorate. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. 4. Bry. Radar 8 194 ... dureri intolerabile în călcâie. amel. amel. Piele Icter.. care iradiază spre spate. aplicaţii calde. Somn Neodihnitor. Nevralgie intercostală dreaptă. sau alternând cu diaree. prurit. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. cadavre. Extremitati Dureri în umărul drept. Bibliografie: Boericke W.. Dewey W. Nucleul: 1..Gastro-intestinal Dureri în hipocondrul drept. Persoane practice. Torace Pneumonie pe partea dreaptă.A. Synoptic Materia Medica. Essence of Materia Medica. Morrison R. amel. > Băuturi calde. Essentials of Homeopathic Materia Medica. colică biliară. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. 2. dominatoare. cască înaintea apariţiei durerilor nevralgice. Nux-v. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia..Lateralitate dreaptă 3. urticarie. de băuturi calde (fierbinţi). ulceraţii cu secreţii ofensive. varsă tot.

scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . Vise de viol. mai ales de bucatarie . distrusa . ierarhia superior-inferior. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. Se simte in capcana si se vrea liber. Doina Pavlovschi SEPIA – Dr Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. se simte nenorocita. dar face planuri pentru viitor” . relatia victima-agresor. vant din est. nimic nu o intereseaza. pana la istovire. IGNATIA . se vexeaza usor. indiferenta pentru prezent. mai ales la nivelul ficatului. totu-i negru.) Simptome generale . Phos. apatica taciturna. obosita dimineata. spalandu-se.staza si congestie venoasa pasiva. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . nemultumita de ceilalti si de ea insasi. Se izoleaza. fara bucurie de viata. poarta culori inchise.fatigabilitate iritabila. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor.aversiune pentru carne . Isi cauta refugiul in munca. otet. neliniste si frici. mergand repede. aversiune pentru familie. hiperlaxitate ligamentara. nimic nu o distreaza. competitia. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. plange vorbind despre ea. pleoape cazute. intinzandu-se Lateralitate : stanga Simptome psihice .insomnie noaptea.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri. disperata..agravare la abuz de tutun (dispepsie) 195 . visceroptoze.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . a sistemului port si a organelor genitale feminine. in societate. se simte nenorocita. la cald. la aer rece. nu suporta contradictia . familiei cefalopodelor.relaxarea tesuturilor venoase. insuficienta hepatica si genitala.foarte impresionabila.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . Modalitati Agravare : inainte de pranz si seara. Actiune .trista si abatuta. ptoze viscerale. la presiune. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. anxietate seara (Caust. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. se doreste singura. Biotip: Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica.SEPIA. inchisa in ea. somnolenta ziua . nu suporta consolarea – “nostalgie pentru trecut. Ameliorare : exercitiu fizic.Dr. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia.indiferenta la preajma si la ai sai.dorinta de lucruri acide. Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. muraturi . inainte de furtuna. moluste.

Lach..senzatie de frig pe alocuri : vertex. agr.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului .) . scibale brune dificil de evacuat. ptozate .. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis. picioare reci . neameliorata de scaun .senzatie de gol in stomac (Ign.tuse seaca.. agr.lacrimare dimineata si seara. seara dupa ce s-a culcat (Sang. mergand repede .hemoroizi proccidenti in mers si la scaun.acufene. spastica. negricioase.c.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . buze umflate dimineata. cu depozit rosu.senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) .carii dentare cu dureri acute agr.incontinenta de urina in prima parte a noptii .transpiratii abundente.. aderent de peretii vasului . secretie anala quasi continua (Ant. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. acre. cu aspect laptos (Calc.la barbat : secretie uretrala cronica.limba alba cu afte. obositoare. amel. Kali carb. curata la menstre .ameliorare la miscare (dans) .durere profunda in hipocondrul drept. acida. China) . hipersensibilitate la zgomot . Plat. iritanta.) .nari uscate.t. numai ziua. pioree .pleoape superioare grele. in axile si scrot Simptome locale . senzatie continua de bol greu in rect (Anac.) 196 . Puls. dure. intre umeri. inainte de menstra.herpes al pleoapelor superioare . ameliorata seara.) . orele 18-24.). prolaps rectal . cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . neameliorata mancand .durere brusca.urina tulbure. umflate si ulcerate .gura uscata. greata la spalatul pe dinti .senzatie de opresiune dimineata si seara . intoleranta la lumina stralucitoare .) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr. acuta in anus amel. mergand repede.. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. senzatie de dinti prea lungi. prolaps uterin leucoree galbena.constipatie cu scaune insuficiente.senzatia de greutate pelvina. amel. dupa fiecare mictiune..) imediat ce se gandeste la un aliment dorit.). Pod.gust sarat ( Carbo v.mur. trebuie sa-si incruciseze picioarele cand sta. la aer curat . fetida. culcat pe dreapta sau la masaj .greata dimineata la sculare ameliorata mancand.dureri constrictive in piept agr. cedeaza la evacuarea scaunului .la femeie : menstre intarziate si de scurta durata. cu aparitie matinala.c.. dupa somn.t. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului . herpes al buzei inferioare .sensibilitate dureroasa a ochilor seara. Puls.Lil.. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil.

Phos. Nitri ac.. herpes catamenial. tigr. Chel.. “ . Act. – psoriasis Natr. umeri. migrena digestiva.rac.. Phos.herpes circinat catamenial . – tulburari reflexe de origine uterina Lyc. – tulburari hepatice Benzoic acid. ameliorata in camera calda .to everything “ . colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema. prolaps uterin.cares. nas.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare .pete galbene sau brune pe spate.undertakes things opposed to his intentions “ ...tigr. cronice : dilutii 9-15 CH. – urini fetide Ars. “ . Ars.eczema. that he is unfortunate Mind – indifferent loved ones. hemoroizi. tulburari de sarcina. Caust. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. Lil. Murex – senzatia de “bearing down” (presiune pelvina in jos) Repertoriu Mind – anger.delusion... iod.). glezne). ci transformat in senzatie de arsura ..fear of poverty “ .7 CH zilnic Simptome generale. Sulphur. full of.. Nux vom. abdomen. psoriazis. Sulph. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell.irritability.. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : .mur. Plat.. psoriasis (coate.food. neameliorat de scarpinat. sour food. Phos.tox. contradiction of “ .prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . acids. pete de sarcina . Kali c.industrious “ .. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie.will.prurit in plicile coatelor(Rhus. Helonias.varice ale membrelor inferioare Indicatii clinice Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze.. ihtioza .sadness Generals – exertion amel. si pe peste tot. alb. desire Eye – falling of lids during headache Nose – yellow saddle across 197 .weeping when telling of her sickness “ . leucoree. dismenoree. locale severe. consolation aggr.. dispepsie atona. astenie iritabila Posologie Simptome locale : dilutii joase . Afectiuni genito-urinare : metrite. – psihism Lil. about domestic affairs “ . to .from contradiction “ .ac. menopauza.in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere Remedii complementare : Natrum muriatic.urticarie agravata la aer.

la plimbare Simptome psihice . Arg. ameliorata de presiune. Lach. frica. Lyc. Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. Ignatia prezinta labilitate afectiva.spasme ale pleoapelor.manifestari paradoxale. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat.greata ameliorata mancand 198 . contact.teama. ameliorat inghitind .acufene ameliorate de zgomot .dureri vii in locuri mici (Kali bi. frig. Phos.ac.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee – samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. cafea. tutun Ameliorare : la cald. unilaterala. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina . presiva.cefalee congestiva.. doliu ( pierdere de persoana apropiata) Modalitati Agravare : necaz.nitr.. durere agravata la frig. nod care urca din stomac in gat si-l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere. tulburari de vedere functionale . Actiune . diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie.suspine. doliu . cascat si plans nemotivat .anxietate care il impiedica sa vorbeasca .) . tutun. emotie. isi tine nemultumirea in sine.senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic.mur. facut bucati. distrus. cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala.emotivitate exagerata . alcool.. razbunare. evenimente triste (Arnica.) .ac. contradictorii Cauzalitate .insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . mirosuri.hipersensibilitate senzoriala si mintala . Ox.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic Simptome locale .manifestari spasmodice .). la distractie. alcool. nod in gat.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . cafea. violenta. aprehensiune (Gels. doliu.) .. contrariere. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea.IGNATIA AMARA . necazurile. Colocynthis) . surmenaj. indignare (Staph.vexatie.dezamagiri din dragoste (Natr.durere in gat ameliorata mancand alimente solide .accidente (Arnica).senzatie de constrictie faringiana. rumineaza vexarile. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .aversiune pentru fumul de tigara .dispozitie schimbatoare Simptome generale .depresie dupa necaz.

menstre in avans. mortification. A dictionary of practical Materia Medica B. agravate in mers . precedate de cefalee .convulsion.manifestari spastice localizate : tuse.&Poirier J. grief after “ .catalepsy. love.paralysis emotion after “ . bad news.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . Book Service London 1989 Lathoud J. Apis.9 CH de 1-2-3 ori/zi . cu durere mare la scaun.soc emotive vechi : 30-200 CH.A.tuse seaca. money from losing. electric like.dispepsie paradoxala . position loss of Mind – delusion. ruined he is Generals – chill.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. vexation. deception. disappointment.sughit spastic . anger.constipatie mergand cu masina. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest – Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy 199 .J. mai ales la migrena .. extrasistole . right Teeth – neuralgic. Hyosciamus Frica : Opium. grief. fright or fear from “ .manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . friendship deceived. shattered as if a nerve were Bibliografie Clarke J.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. spastica.nevoia de inspir profund . sleep going to “ .sudden manifestations. coming and going “ .H. abundente. sange negru cu cheaguri si miros urat. colici abdominale – 5-7.T. side. Sulphur Spasme : Belladonna.torn to pieces. fright after “ . Sepia. fright. cu cat tuseste.shocks. mai ales cand e moale . shock. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent Relatii Remedii complementare : Natrum muriatic.diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica .prurit cutanat “nervos” Indicatii clinice si posologie .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului. Gelsemium Vexatie : Staphysagria Repertoriul Synthesis 7 Mind – ailments from.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. cu atat ar mai tusi . tahicardie emotiva. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. shattered pain as if Head – pain. death.hemoroizi cu dureri ascutite.

Acceptă cu plăcere orice responsabilitate şi sunt capabili să facă munca pentru 3 oameni. .tulburari digestive. Istoric : Este un copac de talie medie. pline de stres din zilele noastre. Datorită calităţilor pe care le are avansează rapid în funcţii care presupun multă responsabilitate (ceea ce îşi şi doresc). În cazurile de intoxicaţii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt spasmele şi convulsiile care vor provoca moartea prin oprirea mişcărilor respiratorii. În acest sens ei trebuie să câştige în orice domeniu fie că e vorba de jocuri.friguros – sensibil la frig şi curenţi de aer. Tocmai aceste ultime 2 trăsături îl vor face să prezinte mai târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut.uterul Pulpa fructului este însă inofensivă şi este mâncată de păsări.intestinele – rectul .spasme .hipersensibilitate – iritabilitate (se înfurie foarte uşor). . capabile.esofagul . Caust şi Kali-C (grad 2). Să reţinem câteva cuvinte care ne vor ajuta să recunoaştem imediat tabloul remediului: . . Decoctul din frunze se foloseşte extern în reumatism. Turta lupului. Se regăsesc la rubrica Mind – fastidious al cărei cap de afiş este Arsenicum Album (grad 3) alături de Carc. În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nişte persoane inteligente.NUX VOMICA .Dr. ţigări. Efectul general al spasmelor este de a produce opistotonus şi aruncarea capului către în spate.dorinta de stimulente: alcool. Fructul este asemănător cu o portocală şi conţine seminţe turtite şi circulare de forma unei monezi. droguri. Au un puternic simţ al datoriei în ceea ce priveşte munca şi sunt foarte conştiincioşi. Strychnos Nux Vomica. Esenţa remediului: Este remediul esenţial pentru multe simptome apărute ca urmare a vieţii agitate. fie că e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dacă cineva încearcă să-l depăşească în trafic. al doilea fiind hipersensibilitatea şi ambele sunt evidente în intoxicaţii. de culoare gri-cenuşiu. Se spune despre ei că sunt cei mai competitivi din toată materia medica. acoperite de perişori fini. Poate că aşa s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv şi urinar.vezica urinara .stomacul . meticulosi în acest domeniu. 200 .nerabdare . Spasmul afectează atât muşchii voluntari cât şi pe cei involuntari: . sex. Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febră intermitentă şi în muşcături de şarpe. La acestea se adaugă ambitia şi un spirit de competitie ieşite din comun. Tabloul mental este însă foarte diferit. rapide şi eficiente în ceea ce fac. Spasmul este primul Key-note al lui Nux Vomica. mâncare grasă şi condimentată. Este interesant de ştiut că seminţele de Ignatia au un conţinut şi mai mare de stricnină decât cele de Nux Vomica. Sunt foarte amare la gust datorită conţinutului de stricnină. Nat-m.

furia şi în final violenţa şi cruzimea. Mare sensibilitate faţă de orice stimuli: lumină. Ca să-şi uite grijile şi să poată simţi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. sexul. Când sunt foarte obosiţi şi se confruntă cu multe probleme.când are greaţă şi vrea să vomite. consistentă şi condimentată. mirosuri. ceea ce îl va agrava şi mai mult. Poate să aibă dorinţa de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. Apar primele simptome cum ar fi capul greu dimineaţa la trezire. Este < de orice curent de aer. Nu pot aştepta. să facă faţă la multe sarcini şi detalii şi ajung să fie supuşi unui stres permanent.adesea are constipaţie cu necesitate constantă dar fără eficienţă. transpiraţie). Tulburari digestive . congestie portală. dă telefon după tine şi trebuie să-i spui exact cât mai are de aşteptat. Dacă întârzii la consultaţie e furios. temperatură înaltă. pot ţipa la alţii.Astfel trebuie să facă din ce în ce mai mult efort mental. Nu suportă să aştepte la coadă. . zgomote. drogurile. Hipersensibilitatea-iritabilitatea Se enervează imediat când îl contrazici şi pot să părăsească încăperea trântind uşa. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. la semafor sau când este un blocaj în trafic. indigestie cu greaţa şi vomă matinală sau după ce mănâncă. Dacă nu reuşeşte să se încheie la cămaşă îşi smulge nasturii. Ca medic poţi să recunoşti uşor un astfel de pacient în sala de aşteptare pentru că nu are stare. nu reuşeşte. Este imposibil pentru el să accepte vreo limitare sau să se resemneze. faptul că nu se odihneşte suficient şi că are o viaţă sedentară şi nesănătoasă îl fac să fie copleşit.spasme Nux Vomica produce tulburări digestive. În final. până la ore târzii din noapte. mâncarea grasă. Trebuie să se învelească în fiecare stadiu al febrei (frison. Nerabdarea. În ceea ce priveşte spasmele există câteva particularităţi: .atunci când are senzaţie imperioasă de urinare nu ies decât câteva picături . Urmează obiceiul de a lua diverse medicamente. Dacă aude pe cineva cântând strigă la el. Pe de altă parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge sănătatea. El răspunde la aceste provocări muncind şi mai mult. răzbunător şi crud în stadiile finale când manifestă un fel de nebunie paranoidă. mânia. Sistemul nervos e solicitat intens şi apar gradat: iritabilitatea ocazională. dispepsia şi iritabilitatea. cafeaua şi ţigările. ulcer. Friguros Este friguros. < de cea mai mică mişcare ce determină un curent de aer pe sub păturile cu care e învelit. Suferă de gastrită. Cauzalitate: 201 . Poate trânti cu telefonul dacă sună ocupat. Este maliţios. iar printre simptomele importante sunt spasmele şi crampele (datorită stricninei).

. competitiv la modul patologic. Impulsuri violente. curenţi. Meticulos. . . . (Mind – weeping – anger – after). frică.> de vremea umedă (Caust.Onoare rănită. Devine dependent de muncă. Conştiincios în munca. Nu poate să accepte o limitare. Grăbit. Iritabilitate. Cic. .Mânie.Peristaltism inversat ( în ceea ce priveşte vomitatul.> de o siestă scurtă. Crud. Dorinţe şi aversiuni alimentare : . . . . Arogant.Apoplexie. Strych).> de căldură . grasime. Simptome psihice : Ambiţios. . stimulente .Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer.< la dezvelirea unei părţi. . în timpul travaliului. Plânge de furie. Simptome generale Friguros. indignare. Aversiune de a răspunde la întrebări.< dimineaţa. stimulente. Înjură şi ocărăşte. încleştarea maxilarelor. dar îi lipseşte curajul. probleme de sănătate apărute după abuz de alcool. Responsabil şi eficient. . Hyper. cu intreruperi de cateva minute cand se produce relaxare musculara . Pragmatic.Convulsii. .< de vreme uscată. Tulburări mentale. etc. cu dureri ca de împungere în membrele afectate.Sensibil la toţi stimulii : miros. dezamăgire. . urinatul şi defecaţia). Dictatorial. Se bazează pe sine. Frică de căsătorie. < de furie. Dispoziţie suicidară (prin împuşcare sau sărit de la înălţime). Hepar Sulphur). condimente şi exces sexual.. Hiperstresat şi hipersensibil. Trismus (Bell. alcool. droguri. Poate deveni foarte agresiv. Op. sex. (Workaholic). zgomote.< la frig. Ajunge să fie depăşit de sarcini. . Răzbunător.Aversiune: la Carne. medicamente.< când mănâncă. .Vrea : condimente. .< de stimulente 202 . Foloseşte stimulente precum: cafea. . Uneori ţinută în interior.Tulburări. ţigări. Nerăbdător. alcool.Spasme cu rigiditate tetanica in aproape toti muschii.Leşină : de la mirosuri .Opistotonus. lumină.

Gastrita. coriza. Bar c. Cu strănut. .Mandibulă blocată.Miros urât. stimulente. (3). Simptome fizice locale Cap: . ulcer. .Durere congestivă asociata cu hemoroizi. dimineaţa. supărare. Nas înfundat noaptea. 203 . .. Greata si varsaturi matinale cu depresie. Vertij cu pierdere temporară a cunoştiinţei.Transpiraţie de o singură parte.Fălci contractate. Sil. la trezire.Dureri < de furie. înainte de menstruaţie. după ce mănâncă (prea mult).Alergii.after – overeating).Acnee.Senzaţie de presiune la nivelul vertexului ca şi cum s-ar introduce un cui. Nas: . furie. . . > de căldură. Bry (3). . Dinţi : .Limbă cu depozit gros.Mâncărimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac să tuşească sau să înghită. Sensibil la mirosul florilor.Durere frontală cu dorinţă de a-si presa capul de ceva. .Gust amar. Puls (2). Durere de cap dupa exces de alcool.Sensibil la curenţi de aer (Chin.Senzaţie de piatră în stomac.Mici ulceraţii. acru în gură dimineaţa. Eructatii acre sau amare.Durere occipitală sau deasupra ochilor. < după ce mănâncă. Gură: .Vertij : Vertij dimineaţa şi după mesele principale. . Greata si varsaturi dupa ce mananca ( Ars (3). . băuturi calde. (Stomach – Stone. Vertij cu tendinţa de a cădea într-o parte.) Ochi: . Samb). . Sforăit al sugarilor (Lyc. .Scrâşneşte din dinţi.Greaţă şi vomă < de furie..½ anterioară a limbii curată. efort mental. acru. curge ziua. Regurgitari de apa si lichid amar. < dimineaţa (Arg-N). . margini crăpate. . supărare. alcool. eructaţii cu incapacitatea de a voma. . (3)). (Stomach – pain – eating .Efort de vomă. afte cu salivă sângerie. cu vertij şi senzaţie de creier care se învârte. .Dureri de cap şi migrene. Stomac: . Greata permanenta (Ip).Fotofobie. . < frig. Ureche: . haine strâmte > de caldură. febra fanului..Dureri < rece. Calc (3). Hep. Nux v. sensation of a : Ars (3). ½ posterioară acoperită de un depozit gros alb sau galben. Bry (3). > de băuturi calde. Faţă: .Probleme după abuz de alcool. . . dureri abdominale.

Meteorism. reduse..Simte că o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet şi nesatisfăcător). Genital masculin: .Urinare dificilă la persoane cu probleme de prostată. Ciroză hepatică. Abdomen foarte destins dupa ce mananca (Arg-N. senzatie de mictiune imperioasa.Sleep unrefreshing (Lach (3). prolaps rectal. cu senzaţie de scaun imperios. la 3-4 a. înainte de scaun. dar ineficienta de defecatie (Sulph). trebuie să se ridice ca să se întoarcă în pat (Kali-c. tresăriri.Abdomen: . Litiază biliară şi colici. Kali-p) < de febră. de senzaţia de scaun imperios. Lyc).Impotenţă.m.Hemoroizi.Dorinţă sexuală crescută.Dureri de travaliu. Spate: -Dureri. Piele: . însoţită de senzaţie de scaun imperios . .Spasme în timpul orgasmului.Insomnie Se trezeşte la 3-4 a. .Dizenterie . . Ficat intoxicat cu medicamente. . Somn: . .Diaree cu senzaţie imperioasă de evacuare. Somnolenţă în timpul zilei. . Carb-V. . după ce mănâncă.Angină pectorală. crampe şi contracturi. la frig. Piept: . Boală Chron. Respiraţie: -Astmatică : < noaptea. . ineficiente. emoţii. Hernie inghinală. mânie. Flatulenţă. subţiri sau sanghinolente. Chin.Cistita. .Dismenoree > de căldură . alternează cu constipaţia. Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui să se scoale. . de frig. hernie ombilicală. Mag-c (3). în timpul menstruaţiei. supărare. Hepatomegalie dupa consum mare de alcool (Aur. gândindu-se la munca lui. dimineaţa. Promiscuitate. > de căldură şi de baie caldă. . Palpitaţii < de stimulente. cu vise. scaune frecvente.Spasm uterin în timpul orgasmului. Extremităţi: . la afaceri. Sulph). Opistotonus.Retenţie urinară.Hemoroizi sangeranzi. Genital feminin: .m. Mag-m (3).Dorinţă sexuală crescută..Urticarie însoţită de tulburări gastrice. . Dios). Promiscuitate. de caldură. în timpul durerilor de travaliu. < dimineaţa în pat. Colici la sugari cu iritabilitate şi arcuire a spatelui (Cham.Senzaţie de defecaţie imperioasă în timp ce urinează (Mur-ac). Hernie ştrangulată (Lyc. Coloc). Pierde erecţia în momentul intromisiei. > de baie caldă. Somn neodihnitor . dar nu ies decât câteva picături.Emisii seminale în timpul somnului. 204 . Rinichi: . Tuse : . . după ce mănâncă sau în legătură cu mâncarea. Vezică urinară: . Dureri şi crampe < după ce mănâncă. Rect: .Colică renală. Nit-ac (3)). iradiate la rect.Ameliorată de băuturi calde. > după scaun. extinsă in corp. Hepatită.Spasme ale muşchior.Constipatie cu senzatie permanenta. chimicale şi alcool. . cu dureri ce iradiază în spate şi senzaţie de defecaţie sau tenesme ameliorate imediat după defecaţie.

Ignatia la suprafaţă poate să pară vehementă. Sep. . Nux-v (3)). Aur (3). . Este meticulos datorită insecurităţii profunde pe care o simte în interior. Lach (2). Plat) ci pentru că e convins că are dreptate şi e nerăbdător cu cei care nu au avut timp să ajungă la aceiaşi concluzie atât de repede ca el.Vise: . Nu se culcă până nu iese perfect. Lyc. (3). dar la cea mai mică provocare va izbucni în plâns. Lyc. la curăţenia şi ordinea din casă. Med (2)). Ceea ce o tulbură cel mai mult.. Grat. Remedii complementare: Bry. Phos. Strych. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se referă la modul cum e îmbrăcat. un puternic şi robust irlandez.erotice Senzaţii particulare: . Bry. este o dorinţă nebunească care apare atunci când rămâne singură cu soţul. La Nux-V e mai multă iritabilitate decât depresie. Sulph. pe care îl adoră. vrea să facă totul perfect în acest domeniu. Con. Câteva elemente de diagnostic diferenţial: . vehemenţă şi iritabilitate.M. Poate lovi şi omorâ. plâns. idea of marriage seemed : Nux v. Calc. De la prea mult efort şi soicitare pot izbucni în plâns. la Ignatia se manifestă prin melancolie. Sep. . CAZURI: CAZ 1 .Diagnosticul diferenţial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei şi are mai multe lacrimi decât furie. Se manifesta foarte sălbatic şi cu multă furie şi era nevoie de 3 oameni ca să-l poată controla. Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestată prin mânie. Puls. Nux-V la fiecare ½ oră timp de 2 ore l-a făcut să redevină calm şi raţional. Cham. Nux-v explodează şi “rezolvă” problema.Atunci când sunt complet epuizaţi vor încerca în continuare să muncească spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda şi nu va mai fi în stare de nimic. Aur.Nu suportă să fie contrazis dar nu atât datorită aroganţei (Lyc. Coloc.O tânără căsătorită din dragoste se plânge de tulburări gastrice nu foarte deranjante. Dacă au un raport de făcut şi greşesc un detaliu minor sunt în stare să-l refacă de 10 ori. În 2 zile a putut să-şi reia afacerile. Med. Ign (3).Delirium tremens. Stram.că se ceartă. se îmbăta de mult timp cu rom şi a făcut o criză de delirium tremens. (Mind – Contradiction – Intolerant of contradiction Lyc (4. 205 . Kali-c. .În ceea ce priveşte meticulozitatea (Mind – Fastidious) aceasta se referă mai ales la munca sa. Lil-t. CAZ 2 .Poate să-i fie frică de căsătorie şi s-o evite dar nu din teama de a-şi asuma responsabilitatea cum se întâmplă la Lycopodium. . (Mind – marriage – unendurable. ci pentru că ar putea să-şi piardă libertatea. de a-l omorâ dacă ar avea un cuţit în mână Nux – V 1M a vindecat cazul. . Remedii similare: Asar. Ignatia poate să atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-şi va modifica niciodată părerea sau poziţia adoptată. Cham. Ign.Senzatia ca are capul mult mai mare decat corpul (Arg-n). Sulph.) Sep (4). (3).

Limba cu depozit gros (lueta deviată către stânga) şi respiraţia urât mirositoare. dureri de spate şi şolduri. iar apetitul scăzut. Amorţeală a mâinilor şi picioarelor. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile şi îl lasă paralizat pe partea dreaptă a corpului. Primeşte Nux-V repetat şi îşi revine complet cu excepţia unei uşoare amorţeli în piciorul stâng. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Durere intensă în occiput cu ameţeală. S. 206 . Când a fost examinat prima dată era incapabil să stea în picioare sau să meargă singur. cade pe podea incapabil să-şi mişte braţul sau piciorul drept. (Terapeutică clinică). Limbă cu depozit şi gust rău în gură. dimineaţa la sculare. Reuşeşte să-şi revină în 2 luni şi se reântoarce la muncă. de 55 de ani este paznic de noapte. ( Homeopathic Remedy Guide). Durere de cap severă la nivelul frunţii. Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Hoyne T.CAZ 3 . Îşi simte capul greu. Murphy Robin. Foarte neliniştit. Bibliografie: George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica). Prezintă greaţă şi vărsături şi mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice şi diaree apoasă. Morrison R. A fost dintotdeauna un bărbat sănătos şi activ. Pe 22 ianuarie anul curent. Părea cu totul neajutorat. Pleoapa dreaptă era căzută. (Materia Medica). Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). Nu a avut nici o boală mai serioasă până în mai anul trecut când a avut un accident vascular cerebral tranzitor.Doamnă de 30 de ani.Domnul W. Durere la nivelul ochilor. RADAR key notes. CAZ 4 . Are micţiuni frecvente dar de fiecare dată urinează foarte puţin.

Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Dr Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familia Cucurbitacee. securitatii materiale adica banilor. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. pleurodinii. Simptome generale Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre deosebire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9 pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor. De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee. De aici frica de saracie. emotional si fizic. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig. Are afinitate pentru tesuturi epiteliale. Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS. Anxietate legata de viitor. Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. vreme uscata . Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Uscaciune mentala-lipsa de imaginatie si umor.BRYONIA.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. Simptome psihice Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete.Este unul din cele mai folosite remedii in situatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice. RHUS TOXICODENDRON . vant rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dimineata 207 . seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase. frica de saracie.Uscaciunea este in plan mental. Sunt doua idei principale la acest remediu. Iritabilitate. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care sunt agravate de cea mai mica miscare. Este o planta agatatoare. De aici o insecuritate financiara.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara. mucoase. artrite…) fiind iritabili cu aversiune pentru companie. Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios. Lipseste elementul apa care reprezinta emotiile. Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.Dr Secil Omer BRYONIA ALBA .

Sciatica. Hepatita cu icter durere in ficat. Sepia. Hepatita. trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. pneumonii. Pneumonie.Guta. mese.infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v . agg de frig.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite) Simptome locale Cap . Pneumonie. 208 .iritabil. hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare.Tuse convulsiva. bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. Vertij.Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse. Dureri dentare. buze uscate si crapate Gastro-intestinal . scaun tare si uscat Piept . Constipatie.. vrea lapte cald. Artrita. Gripa. . amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare Somn . Bursita.Doarme pepartea stg Vise legate de afaceri Indicatii clinice Apendicita. Astm. Calc. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. Rhus-t. Epistaxis.Agg de miscare. agg de suparari. Agg de inspire profound.Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscare. Acut: Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). Tendinita. de constipatie. Tuse . Migrene. amel cind sta pe dreapta si are multa greata. Cefalee. Boli de tesut conjunctiv. Psor.Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. Mastita. amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata. Artrita reumatoida. Bronsita.Tusea produce durere in cap sau in piept asa ca pacientul isi tine pieptul cu mina cind tuseste Remedii complementare: Nat-m.Diaree. Exantem. Faringita. Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound. Pleurezie. Meningita. Sulphur Comparatii Bell .Tuse uscata dureroasa. apetit capricios Chelidonium . Rhus-t. constipate cu indigestii Cham . miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu san fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.agg la 9PM. amel de aplicatii reci. Extremitati . Lumbago. Apendicita. Spig. Fibrozita.iritabil. agg dim. varsaturi. lateralitate dreapta. dimineata sau la ridicarea din pat Constipatie cu uscaciunea rectului.

Nu exista multe descrieiri in diversele surse de materia medica legate de trasaturile psihoemotionale ale remediului. Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de epuizare. > de miscari Acnee rozacee. de bai calde Agg de current de aer Agg de vreme innorata. agitat. In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritual. Nerabdare. de vreme rece si umeda Amel de vreme calda. mucoase. Actiunea sa e puternica pe nervi. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dimineata la trezirea din somn. Aeth. Simptome psihice Glumet. Pe masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. membrane seroase si piele. nelinistit. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. legate de agitatie. Nat-c) Eruptia veziculara la varful nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. Frici: de a ucide pe cineva. rautate.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil. comprtament ritual si uneori compulsiv Simptome generale Agg de frig. furtuna. vesel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.Cefalee < vreme umeda inchisa. Otrava Superstitios. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust. modificarile de vreme. Caracteristic acestei familii este senzatia de ‘intepenire” Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.RHUS TOXICODENDRON – Dr Secil Omer Remediul se prepara din frunzele proaspete de Rhus toxicodendron o planta din familia Anacardiacee. Kali-c. Pacientii adulti sunt de regula seriosi. Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor.. iritabilitate. Desi prietenos pare mai degraba timid. Agg de la efort Agg toamna Lateralitate stg Simptome locale Cap . Iritabilitate. glumet si plin de viata. Este unul din cele mai supertitioase remedii. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. In fazele initiale pacientul este vesel. Ars Irita 209 . Apare depresia. nelinistit. Graba Anxietate legata de copii.

Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczeme Tuse agg de frig si vreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes. amel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gatului si spatelui.Dorinta de: lapte rece. Tendinita. Extremitati . Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. ticuri 210 . amel de miscare.Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare. amel de caldura sau bai fierbinti. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree.Reumatism acut sau cronic.Parkinson. branza.Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn Indicatii clinice Neurologie B. Urticarie. Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg Spate . Psoriazis Eritem nodos Somn .Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste. dulciuri Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci Uro-genital . la vreme rece sau inainte de furtuna. agg de vreme rece amel de caldura. dimineata la trezire. Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice Piele . amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati Bursita.Gat . amel de exercitiu. cu intepenire amel de miscare. Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca. Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul. Probleme cu articulatia temporo-mandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit Gastro-intestinal . Artrite Artrita agg noaptea in pat.Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti Piept .

Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate Boli acute Gripa cu multa curbatura care obliga pacientul sa se miste constant. dorinta de dulciuri. probleme de piele. Laringita. Artrita. Sciatica. Cefalee. Tendinite. Coree. artrite. Enurezis. Gripa. Urticarie Remedii complementare: Bryonia. Contuzii. Eczema.confuziile se fac mai ales in acut cu febra. probleme cutanate. iritabil. Varicela. Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginie. agg de vreme rece si umeda. Pneumonie. frisoane. la vreme rece si umeda si de la furtuna. respiratorii. Boala Parkinson. sete pentru cantitati mici. febra. Calc-p. Pemphigus. Astm.artrita cu aceleasi modalitati. Calcarea Comparatii: Phosphorus – artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna. dorinta de lapte Apis . erizipel Ran-b. agg noaptea. Rad-br. neliniste. Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela. Rhod. Eritem nodos. Faringita. agg de suprasolicitare fizica. dorita de lapte rece. Entorse. Probleme de comportament. Bronsite.friguros. dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Angina. nelinistit. Dulc. RAA. probleme respiratorii Ruta .reumatism articular acut. Erizipel. eczema. Boli de tesut conjunctiv. dureri de gat cu redoare Calcarea . 211 . Cimic. Reumatism. Impetigo. Lumbago. dorinta de lapte rece tuse si raguseala Tuberculinum . eczema Arsenicum album . intepenit .artrita si injurii cu aceleasi modalitati. Entorse cu intepenire. Hemilegie.

singur. naiv. Utilitate. credul.Anxietate legată de sănătate.Religiozitate excesivă. Psihoză maniacală.Stări de anxietate cumplită. imatur. .Frică (de): otravă (să nu fie otrăvit). muncă. .Iritabil. Meşteşugar. Somnambulism şi stări de teroare nocturnă (pavor nocturn). o singură direcţie. Observare.Frică de: Boală iminentă. de o mare probitate. însingurat. naiv. . iniţiativă. probă. Întuneric.Anxietate şi îngrijorare.Frică de boli de inimă sau alte boli cum ar fi accident vascular. responsabilitate. comerciant. să fie singur.Disperat că sufletul său nu îşi va mai găsi izbăvirea. datorie. intransigent. simplu. cancer. riguros.GRUPUL KALI . loial. prostuţ. Afecţiuni respiratorii inferioare comunice Incapabil să Înţeleagă semnificaţia Afecţiuni respiratorii superioare evenimentelor Preocuparea pentru muncă. posomorâtă. . .Memorie slabă. K-carb: *. nepregătit. Delirium tremens. incapabil de a încălca nici cea mai minusculă regulă.Rigid. imatur. dar centrat pe inimă). o singură direcţie. cinstit şi integru. nebunie (să nu înnebunească). Autism. .Mânie şi furie. . supus la probe. univocă. etc. Pragmatism.Tresare uşor la zgomote. greşeală. intransigent. Catatonie. cu principii morale stricte.Nu suportă să fie atins. univocă. Amnezie. Urmărit/investigat de autorităţi. .Simte că asupra lui s-a abătut mânia divină sau că a fost abandonat de Dumnezeu. gândire unilaterală. Dobândirea unor venituri care să le asigure viaţa. . examen. *. Tinereţe. Perioada 4: Sarcină. ordine.Dr Dorin Dragos Prezentare comparativă grupul Kali Grupa Ia: Început. K-brom: *. comună). Permanent pus pe harţă. rigiditate. inocent. profesie  Afecţiuni abdominale superioare Afecţiuni gastrice Afecţiuni ale membrelor inferioare legate Sciatică mai ales de incapacitatea de a înţelege Simptome psihice K-ars: (~Ars. funcţionar.Conservator. Reguli. lovituri (să nu fie lovit). leziuni. Tendinţă la suicid. Eşec. unic. 212 . crimă. mic întreprinzător. onest. critică. *. singuratic. datorie.Dogmatic. profesie. credul  Cunoască. . impuls.Paranoia. Resimte anxietatea şi alte emoţii la nivelul epigastrului. stări de nebunie cu anxietate. . Perfecţionarea tehnicilor. . . . instinct. Nu îi plac schimbările.Iritabilitate. nepregătit. în orice moment este pe punctul de a sări la ceartă. gândire unilaterală. Retardare.Conformişti. cuviincios şi plin de decenţă. Fantome. Control. .Persoană tristă. responsabilitate. vină. K-bich: . Abilităţi. Se simte ca şi cum ar fi înfăptuit o crimă.Atacuri de panică. Să fie singur. . Localitate (oraş. sat.

Anxietate legată de sănătate. . K-sulph: Călduros (∅supraîncălzirea. <frig. liber. K-sulph: (~Puls.Vise terifiante .Friguroşi şi <rece. de vremea rece.Se simte incapabil de a face faţă solicitărilor. . .Vise cu călătorii. . Foarte conservator chiar şi în felul de a se îmbrăca. dur.). <cameră caldă. <ingestia de băuturi reci atunci când este supraîncălzit (Bell-p). . K-phos: . K-carb: *<2-4 a. pieptănătura este clasică.Nu suportă şi este <cel mai mic curent de aer. abcese. Este cu nervii la pământ. *.Oboseală mentală.Tresare la zgomote. .Slăbiciune. etc.Periodicitate: simptomele apar zilnic la aceeaşi oră. . deşi simptomele se pot <rece). cefalee.<mare.Tumefacţii.<în camere închise. >(plimbare în) aer liber.>mişcare.Convulsii. K-bich: Alternanţa simptomelor . Somn . Agravare nocturnă K-bich: <1 a. debilitate după chimioterapie sau operaţii de cancer. valuri de căldură.Lipsă de încredere în sine. 213 . Petit mal. crimă. K-nit: Călduros şi <căldură (cu excepţia tusei). <căldură. . . de mişcare continuă. îi este groază de orice solicitare nervoasă sau mentală. dar mai iritabil). astenie. K-bich: . neliniştit şi anxios din cauza efortului mental.Amorţeală şi anestezie.<umezeala rece.Friguros. . Reacţia la temperatură Friguros.Obezitate.Depresie şi indolenţă. K-iod: Călduros şi <căldură.) precum şi ale ganglionilor limfatici. În timpul consultaţiei are o postură. Agravare la căldură K-bich: Reumatismul poate fi <vremea caldă.Aspect: Solid. . . . deznădejde. K-sulph: . iritabil şi chiar crud. agravare la frig K-ars: . K-carb: Uneori poate prezenta <căldură. <intrarea într-un loc răcoros. “Frică de diavol (de rău)”. .simptomele trec de la un punct sau un aparat ori sistem de organe la altul.K-iod: (~Iod. K-phos: Epuizare intensă. mai cu seamă în timpul situaţiilor acute. atrofii ale glandelor (mamare. de aerul de mare. de a se descurca. K-carb: Frisoane care apar pe la 5-6 după-amiaza.Friguros şi <rece. hipersensibilitate la toţi stimulii. K-nit: <mănâncă carne de viţel (diaree.fantome. K-mur: Tablou nespecific (datoria de a avea grijă de alţii) K-nit: (~Ac-nit). dar domină epuizarea). K-iod: Dureri osoase nocturne (sifilitice). <haine călduroase. K-phos: (~Phos. . ⊕ şi >aer deschis. <supraîncălzire. testicule etc. bine făcut sau chiar obez. trec de la o regiune la alta. <mâncare/băuturi reci. Simptome generale K-ars: Doarme pe stânga cu mâna pe piept ca şi cum şi-ar proteja inima. . o atitudine foarte rigidă. . hoţi. >aer rece. <frig.m.Iritabilitate. K-brom: Lateralitate dreaptă. Iritabil. moarte.m. dar cu tentă luetică) temperament brutal.<schimbarea vremii.<ingestia de bere. K-carb: .Friguros.

m. K-carb. K-phos. exsudat fibrinos.m.. . . cefalee. K-nit: ⊕grăsime. K-sulph: D. Descuamare gălbuie a scalpului. aderente. <carne de viţel (diaree. K-phos: <activitatea sexuală. Alimente ∅ = nu-i place. ∅Ouă. K-sulph: Astm <seara sau noaptea.Edem 214 . Ant-t). R. K-mur: <mâncarea grea. <5 a. Caracterul secreţiilor K-bich: Secreţii excesive. . K-phos: Cefalee <efortul mental. R. K-phos: <noaptea în general. K-phos: D.Are pleoapele umflate.Irită.): K-phos (şi băuturi reci). ptoză palpebrală. dorinţă de bere şi băuturi acide. Simptome fizice. Agravare de la activitatea sexuală K-carb: <contact sexual (se simte slăbit. K-bich: ∅carne. <noaptea. nu poate digera carnea.Furuncule pe cap şi faţă. etc. dense. dar mai ales la *5 a. cea superioară sau cea inferioară. strânsoare.de mărimea unei monede foarte mici. locale Cap K-bich: Durere de cap pe o zonă foarte restrânsă .Durere de cap sau nevralgie facială. <(greaţă şi vărsături) la ingestia de bere. K-sulph. mai ales legate de o sinuzită. . >se plimbă în aer liber. K-carb: Dureri de cap. se desprind greu. catar. D. K-mur: Secreţie groasă. grasă  indigestie. K-bich: Fotofobie urmată de cefalee şi pierderea vederii. K-carb: Dureri ca o înţepătură (Bry. mai ales la copii (Kali-bi. K-iod: Cefalee cu dureri ca o arsură sau înţepătură.K-iod: <noaptea. K-carb: *. ⊕dulciuri (D.): K-bich. ⊕Oţet. adesea sifilitică. <căldură. ca o pată mică sau chiar punctiformă. K-sulph: Secreţii gălbui Caracterul durerilor K-bich: * Dureri resimţite într-o zonă foarte restrânsă. . deprimat. tenace (se întind în şiraguri). groase. între 2-5 a.m. K-sulph. ∅Băuturi calde. Ochi K-ars: Pleoapele de jos sunt umflate. K-nit: Senzaţie de constricţie. cu evoluţie subacută/cronică. albicioasă.Respiraţie şuierătoare şi raluri groase în piept în timpul somnului. ⊕ = îi place. Nit-ac. ⊕mâncare rece (R. frecvent cu secreţie verzuie. K-sulph: Cefalee <în cameră caldă. K-carb: D. Umflătură ca o pungă a pleoapei superioare în apropierea unghiului intern.). vederea îi slăbeşte). asociată cu sau determinată de suprimarea unei secreţii nazale. Hep). opresiune.

pe dinţi.Tumefierea uvulei. a amigdalelor sau a laringelui. .Face sinuzită de fiecare dată când răceşte sau la schimbarea vremii. Urechi K-carb: Tinnitus (zgomote în urechi. greutate. pilieri.m.Polipi nazali. laringită. K-sulph: Otită cronică cu “ureche lipicioasă”. Polipi nazali pe dreapta.Exsudat gălbui în faringe. K-phos: Secreţie (scurgere) cronică din ureche. laringelui. Ţiuituri în ureche.Căderea părului la nivelul sprâncenelor.Senzaţia că are un fir de păr pe limbă (Sil). K-iod: Rinite alergice cu secreţie groasă. dar orice cavitate sinuzală poate fi afectată. în şiraguri.Răguşeală.Alergia este >camere calde deşi pacientul se simte mai rău. tumefierea uvulei. K-iod: Afte şi ulceraţii în gură. K-bich: Mucus gros. *.Voce intens nazonată (cu un puternic timbru nazal).important al conjunctivei (chemozis). K-mur: Catar otic şi tubar.Limba netedă. la nivelul nasului. . K-brom: Anestezie a uvulei.Sforăie. disfonie. cruste aderente pe amigdale. Disfagie. Sinuzită. catar nazal albicios. aderentă. K-phos: Gingiile sunt umflate şi sângerează. frecvent cu otoree gălbuie.atât forme acute cât şi cronice. 215 . . <este supraîncălzit. .Sinuzită . galbenă sau verde. *Rinoree sau secreţie (scurgere) postero-nazală groasă. purulentă. . roşie şi cu aspect lucios (Pyrog). K-nit: Obstrucţie nazală. K-phos: Rinită cu miros neplăcut (ozenă). .Ulceraţii ale mucoasei nazale sau orofaringiene. . Sinuzită recurentă cu dureri de-a lungul feţei şi în special la rădăcina nasului. mai ales când are probleme de digestie.Senzaţie de arsură în interiorul nasului. gros. K-sulph: Obstrucţie nazală cronică. . <fiecare inspir.Febră de fân. . ulceraţii superficiale (afte). K-sulph: depozit gălbui pe limbă Afecţiuni respiratorii superioare K-ars: Alergie <în aer rece. *. mai ales de tip alergic. Afecţiuni respiratorii inferioare K-ars: Astm <noaptea. faringelui. . . Indicat în principal în sinuzitele maxilare. presiune şi de plenitudine la rădăcina nasului (Kalii) şi în sinusuri. acufene). K-mur: depozit albicios pe limbă (mai ales la bază). Gură K-bich: Mucus gros. afonie. aderente în interiorul nasului şi care provoacă sângerare dacă sunt îndepărtate. mai ales de la 1 la 3 a. arsură. . în şiraguri. K-mur: Mucus albicios la nivelul ochilor. mai ales pentru lichide. . .Cruste groase. <rece şi vreme rece. K-mur: Depozit albicios. Secreţie groasă eliminată din gât în timpul tusei. cu senzaţie de arsură şi de inflamaţie a nasului. candidoză bucală. de obicei galbenă şi vâscoasă. pe vârful limbii sau în gât. secreţie urât mirositoare. frecvent cu scurgere gălbuie postero-nazală.Faringită <vorbeşte.Durere. Congestie a uvulei şi a faringelui. Sinuzită cronică.Durere la rădăcina limbii când scoate limba. K-carb: Catar cronic nazal cu secreţie groasă. . . în şiraguri. . în faringe.

<noaptea. Dispnee. adesea pe partea stângă.Astm sau bronşită cu tuse productivă. Pneumonie. . în şiraguri. dispnee <stă întins. K-nit: . <mâncare. cu spută verde groasă sau aderentă.Astm <seara sau noaptea. zgomote cardiace diminuate. >aer liber. obositoare. Dureri în stern. >aerul rece. Kali-bi). K-phos: Dureri ascuţite. având un gust neplăcut ca de brânză. . Bronşită. mai ales la copii (Kali-bi.Pneumonie cu dispnee mult mai severă decât ar fi justificata.m.Tuse <dimineaţa la trezire. ca un junghi. K-brom: Tuse uscată. – Senzaţie de gâdilitură la bifurcaţia traheei.Astm <3 a.Tuse convulsivă.Respiraţie dificilă. care apar când trage aer în piept.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) şi raluri groase în piept în timpul somnului.m. K-brom: Strânsoare. Afecţiuni gastrice K-ars: În epigastru are o senzaţie de gol sau de durere ca după o lovitură. Embolie. 216 . cu senzaţie de gâdilitură în gât. .Senzaţie de răceală în piept.Umflarea sânilor.Tuse spasmodică. . greu de eliminat. când stă cu trunchiul ridicat pe pernă. . . albă. Bătăi cardiace/puls slabe.Sforăie. Palpitaţii. Bronşită cu tuse slabă. K-carb: *. ronflante. cu durere în piept. K-mur: Constricţie.În timpul somnului respiraţia este zgomotoasă din cauza mucusului (la copii este recomandat Kalis).. arsură.Dureri de piept care iradiază spre spate. Stază în cavităţile inimii cu formare de trombi. Constricţie. TUSE .Astm cu <5 a. înţepătoare. purulentă. mucus gros în bronhii.Tuse <noaptea. Ant-t). K-iod: *.Angină pectorală. Insuficienţă cardiacă congestivă. .m. vâscoasă. <mănâncă. . Dispnee.Pneumonie acută. . K-iod: Durere în piept ca şi cum ar fi tăiat în bucăţi. nu poate să bea din cauza respiraţiei superficiale şi accelerate. lente (iniţial rapide şi neregulate). opresiune. dar şi la nivelul lobului inferior drept. Insuficienţă cardiacă congestivă. arsură. tăietoare.Se trezeşte din somn cu sufocare şi dispnee.m. când stă aplecat în faţă cu coatele sprijinite pe genunchi.Astm <noaptea. K-nit: Senzaţie de rece în jurul inimii (Nat-m.Tuse cu spută groasă.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) <în camere calde. expectoraţie galbenă. cu expectoraţie groasă şi gălbuie pe care trebuie să o înghită.Palpitaţii însoţite de valuri de căldură şi de dispnee.m.K-bich: . . având caracter migrator (îşi modifică localizarea). Afecţiuni cardiace K-ars: Anxietatea centrată pe inimă.Pneumonie recidivantă. în cantitate oricât de mică. Dispnee când urcă scările. Palpitaţii. . *.Dispnee severă. . K-sulph: . Dureri toracice. K-carb: Dureri în piept sfâşietoare. înţepături. în special între 1-2 a. atacuri de anxietate cu somatizare cardiacă K-bich: Senzaţie de rece în regiunea inimii (Kali-N). . înfundată. mai ales pe dreapta. . K-sulph: Anxietate în piept. K-phos: Astm. mai ales între 2-4 a. nu mai pot să mănânce. Senzaţie de rece la inimă. noaptea. înţepături. Pericardită. . în sacade scurte şi dese. K-mur: Expectoraţie groasă. copilul ţipă din cauza durerilor ascuţite. sau dimineaţa la trezire. . <iarna. . opresiune. Înţepături în piept. Pneumonie la copii. să bea sau să doarmă.Astm <2-4 a. Nevroză cardiacă. <în aer liber sau aer rece. trebuie să se ridice în şezut. . . >stă ridicat. subcrepitante groase. greutate. sau la 3 dimineaţa. .

Ulcer peptic. . circumscrisă.Travaliu prelungit cu dureri puternice de spate. Afecţiuni genitale K-ars: Poate să-şi piardă libido-ul. <actul sexual. . Spate. . Sciatică.Candidoză vaginală. mai ales pe partea dreaptă. Avorturi. <înainte de a urina. . . neiritantă.Ulcere peptice. fetid. . . Colită. K-bich: Diaree <dimineaţa la ridicarea din pat. K-carb: Litiază renală cu dureri înţepătoare. .Diaree alternând cu reumatism. bea ceva rece.Anxietate resimţită în epigastru.Sciatică. . excoriantă.Simptome gastrice care alternează cu reumatism sau astm.Prostatită.Vomită mucus aderent. supraîncălzit fiind.Emoţiile intense îi provoacă o stare teribilă de rău. .Durere într-o zonă foarte mică. vâscos. K-phos: Flatulenţă. . Sciatică K-bich: Senzaţie de rece la nivelul spatelui sau gâtului. K-mur: Vomită mucus albicios. . . K-brom: K-carb: Hemoroizi dureroşi. K-brom: Dureri fulgurante sau ca nişte descărcări electrice la nivelul spatelui. Menstruaţie întârziată sau absentă (amenoree). .Diaree după carne de viţel. . cu greaţă şi o senzaţie groaznică la nivelul epigastrului. . K-carb: Menstruaţii cu scurgere corozivă. K-iod: K-mur: Scaun cu mucus.Sciatică sau durere de spate joasă.Atrofie testiculară. K-mur: Leucoree albicioasă-lăptoasă. K-nit: Menstruaţie cu flux negru ca cerneala.Greutate în stomac Afecţiuni colonice K-ars: Diaree <noaptea. Constipaţie mai ales înainte şi după menstruaţie. K-phos: Menstruaţie sau leucoree urât mirositoare. adesea cu o senzaţie de durere ca după o lovitură. în şiraguri. albicios – fără a fi menţionat însă în tratamentul icterului obstructiv). iritantă. groasă.Insuficienţă renală cu edeme (mai pronunţate la nivelul ochilor) sau chiar anasarcă.Dureri de stomac când. *Durere de spate care îl face să se scoale noaptea din pat.Durere în sacru sau coccis <stă aşezat.K-bich: *. adesea cu miros foarte neplăcut. . scaun acolic (deschis la culoare.Vărsături sau doar senzaţie de vomă după ce tuşeşte. K-sulph: Afecţiuni reno-urinare K-ars: Litiază renală cu dureri înţepătoare care iradiază spre vezica urinară. deşi în general are un bun apetit sexual. . dacă vrea să se întoarcă pe 217 . K-carb: *. K-carb: Durere de spate joasă (lombosacrată).Chisturi ovariene stângi. <noaptea.Diaree estivală (în timpul verii).Printre principalele în sifilis.Gastrită cu dureri ca o arsură în stomac. . K-iod: Urinează frecvent înainte de menstruaţie (simptom cheie). saţietate precoce sau intoleranţă la mâncare. . cu senzaţie de arsură şi de înţepătură. <bere. Gastrită. . K-iod: Uretrită cronică. K-nit: Colită cu diaree acidă şi crampe severe. . . primar (şancru) şi terţiar (gome).Diaree. – Metroragie. fetide. Fibroame uterine.

Prostată. Paranoia. adenom de. K-bich: Ulceraţii cutanate adânci şi cu margini nete.Tumori osoase. senzaţia că acestea sunt de lemn. Litiază renală. Polip nazal. la degete şi la picioare (Zinc.Amorţeală în membre. Pavor nocturn. Acnee. Coloana vertebrală strâmbă. Berb. Articulaţii. Rhus-t). K-brom: *. K-carb: Căderea părului la nivelul sprâncenelor. Caust. Psoriazis. >mişcare. Obezitate. <menstruaţie. baie rece. Sinuzită. Amorţeală a întregului corp. chisturi. >presiune. guşă exoftalmică. Convulsii. Epiteliom. neoplazice. K-iod: Guşă cu sau fără hipertiroidism clinic. <căldură. 218 . Ovariene. Sciatică. Dureri de spate joase (lombosacrate). mai ales de genunchi. Migrenă. Ulcer peptic. Neastâmpăr. Sciatică. Bronşită.Psoriazis. curbată. Dureri articulare. K-iod: Artrită. Eczemă. K-bich: Artrită migratorie. Anxietate. Astm. Fibroame uterine. <rece.Tălpile picioarelor foarte sensibile. <culcat pe partea afectată. . Psoriazis. cleioase.partea cealaltă trebuie să se ridice din pat. *. . Fibroame uterine. Lombosacrate. Sciatică.Urticarie. .).Îşi frânge mâinile. >rece. Psoriazis. Angină. Ulceraţii cutanate. Cefalee. dureri. Insomnie. dureri. Schizofrenie.Dureri articulare care alternează cu simptome respiratorii sau gastrointestinale. Isterie. Sinuzită. . K-phos: Artrită >mişcare. Sclerodermie. Tarent. . Astm.*Boala Graves. Lombosacrate. K-carb: Artrită deformantă. Cancer cutanat. Migrenă. Diaree. agitaţie. Astm. K-brom: Acnee. Tuse convulsivă. K-iod: Sciatică severă. . . . Artrită. K-carb: Alergie. Insuficienţă cardiacă congestivă. dureroase. Ataxie. Colagenoze.Prurit <căldură. K-sulph: Artrită migratorie (Form. . Nevralgie. Extremităţi. Litiază renală. >aer liber. K-brom: Accidente vasculare cerebrale. <stă sau <mers. >aer rece.Nelinişte. <dezbrăcare. Afecţiuni caracteristice K-ars: Predispoziţie la afecţiuni maligne. Sulph. . Kali-bi).Durerile articulare sau musculare apar şi dispar brusc. >mers. >căldură. Litiază biliară. >mişcare. . Pneumonie. Anemie. osteomielită. Leucoree. Indicatii clinice K-ars: Alergie. <rece sau de umezeală rece. Gastrită. K-iod: Furuncule recidivante (piept. mai ales pe frunte. Ulcer peptic. Artrită.Mâini şi picioare reci (invers faţă de Sulph). Puls. Piele K-ars: Erupţii cu senzaţie de arsură.Dureri articulare <vremea caldă. K-sulph: Cancer cutanat. Med. Pneumonie. Cefalee. .Dureri osoase nocturne. spate etc. K-bich: Alergie. agitaţie (le mişcă tot timpul) la mâini. <stă nemişcat. Crup. K-mur: K-nit: Extremităţile inferioare reci şi umede. Eczemă. Eczemă. Hipertensiune. K-nit: Diabet insipid. boli de ţesut conjunctiv. pruriginoase.

Vaginită. în şiraguri Kali-c: Sensibilitatea la cel mai mic curent de aer. groase Kali-p: Epuizare după o suprasolicitare intelectuală/relaţională/de comunicare/de interacţiune Kali-s: Secreţii galbene. Diagnostic diferential Toate Kali: Fire rezervată. Hipotiroidism. responsabilitate Exprimare. responsabilitate Relaţii Nitricum Sensibilitatea curenţi la G r. Artrită. VIIa Trăirea interioară intensă Datorie. groase Kali-n: Senzaţia de constricţie Kali-i: Tendinţa distructivă (luetică) G r. Psoriazis. Alergie. coezive. Bronşită. Pneumonie. Irită. K-nit: Alergie. Tuberculoză. VIa Relaţii G r. Sinuzită. Indigestie. Astm. Artrită. Cancer cutanat. cuprindere. Sinuzită. Hipertiroidism. Astm. K-phos: Anxietate. Diaree. Astm. Rinită.K-iod: Abces. comunicare Datorie. conservatoare. exulceraţii G r. Otită medie. Sciatică. Va Constricţie toracică Epuizare după Phosphoric efort de cunoaştere / um comunicare Arsenicosu Anxietate legată m de inimă Sulphuricu m Muriaticu m Bromatum a Iodatum Iritabilitate  secreţii/ depozite albe Ataşament  secreţii/ depozite albe Persecuţie  psihoză Hiperergic distructiv Secreţii aderente. sindrom de. Răceli. “Neurastenie”. Eczemă. Cefalee. rigiditate Nu acceptă nici o Carbonicu perturbare a ordinii m Experienţe personale: Expansiune. manifestare energiei Salvarea G aparenţelor r VIb imaginea exterioară Aderenţă. K-sulph: Alergie. nu lasă Bichromic să iasă la suprafaţă um 219 . Oboseală cronică. Scleroză multiplă. Cefalee. Guşă. Tuberculoză. Kali-ars: Anxietate centrată pe inimă Kali-bich: Secreţii tenace. IVa Fixitate. Pneumonie. vâscoase. aderente. Sifilis. Bronşită. aviditate Importanţă acordată recunoaşterii exterioare Cunoaştere. Sinuzite. Colită. Diaree. Emoţii resimţite în epigastru Kali-m: Secreţii/depozite albicioase. rigidă în legătură cu datoria.

220 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful