P. 1
51641601 Dezvoltarea Abilitatilor de Viata Independenta

51641601 Dezvoltarea Abilitatilor de Viata Independenta

|Views: 1|Likes:
Published by cami_1012

More info:

Published by: cami_1012 on Apr 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1. Defnirea şi selectarea abilităţii de viaţă
  • 3. Dezvoltarea abilităţii de viaţă
  • 4. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Introducere

Manualul „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor” oferă profesioniştilor care lucrează cu copiii şi tinerii un instrument care să-i ajute să transmită cunoştinţe, să formeze atitudini şi comportamente. Lucrarea prezintă atât informaţii teoretice care au drept scop o mai bună înţelegere a problematicii iar partea aplicativă este menită să sprijine munca specialiştilor în lucrul direct cu copiii şi tinerii. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare tinerilor pentru a se descurca singuri în viaţă. Tinerii implicaţi în exerciţii pot experimenta învăţarea într-un cadru deschis, colaborativ, bazat pe lucrul în echipă şi promovarea atitudinilor pro-sociale. Acest material este editat de Fundaţia Pro WOMEN în cadrul proiectului ”Clubul Abilităţilor de Viaţă Independentă a Adolescenţilor”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Facilitatea de Tranziţie 2007 – Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Proiectul este derulat în perioada ianuarie 2010 – noiembrie 2010, în parteneriat cu Primăria Comunei Horleşti şi Primăria Comunei Popricani din judeţul Iaşi. Obiectivele acestui proiect sunt atât crearea în parteneriat cu autorităţile publice locale a unei structuri organizatorice de educaţie non-formală pentru adolescenţi cât şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale adolescenţilor din mediul rural. Principalele activităţi derulate pe parcursul celor 10 luni se concentreză pe instruirea cadrelor didactice şi informarea elevilor şi părinţilor pe tema abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor; înfiinţarea a câte un Club CAVIA pentru tineri în fiecare comună, dotat cu echipamente şi materiale necesare desfăşurării de activităţi non-formale, cum ar fi elaborare planuri individuale de acţiune, prezentări orale, vizionare filme documentare, jocuri de rol, punere în scenă de piese de teatru social, ateliere de lucru, instruiri/traininguri, discuţii libere pe teme de interes, teambuilding-uri. Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a adolescenţilor prin educaţie non-formală va duce la dobândirea acelor competenţe de bază care să îi ajute pe aceştia să facă faţă eficient vieţii de zi cu zi şi situaţiilor dificile. Aceste competenţe vor crea premisele dezvoltării lor personale şi profesionale şi vor determina o creştere a calităţii vieţii tinerilor. Educaţia de bună calitate presupune diversitate printr-o abordare diferenţiată, cum este iniţierea acestui proiect în care sunt implicaţi elevi şi cadre didactice de diferite specialităţi cât şi parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate.

I. Ce sunt abilităţile de viaţă? ...................................................................................................... pg. 3 II. Tipuri de abilităţi de viaţă …………............………………………………….................…......…............ pg. 6 III. Abilităţile de viată independentă a adolescenţilor …...................................................... pg. 9 a. Abilităţile sociale ...................................................................................................................... pg. 11 b. Abilităţile emoţionale .............................................................................................................. pg. 13 c. Abilităţile cognitive .................................................................................................................. pg. 15 d. Abilităţile comportamentale ................................................................................................. pg. 20 e. Dimensiunea de gen .............................................................................................................. pg. 23 IV. Evaluarea nevoilor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor ......................................................................................................................... pg. 25 V. Metode şi instrumente de dezvoltare a abilităţilor de viaţă........................................ pg. 30 a. Brainstorming .......................................................................................................................... pg. 32 b. Activitatea de grup .................................................................................................................. pg. 32 c. Discuţia ...................................................................................................................................... pg. 33 d. Dezbaterea ............................................................................................................................... pg. 34 e. Jocuri pe roluri ........................................................................................................................ pg. 34 f. Studiu de caz ............................................................................................................................ pg. 35 g. Gândeşte/perechi/prezintă .................................................................................................... pg. 36 h. Tehnica clubului ...................................................................................................................... pg. 36 i. Echipe-jocuri-turnee ............................................................................................................... pg. 37 j. Zig-zag ........................................................................................................................................ pg. 37 VI. Proiectarea unor programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă................................. pg. 38 a. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă ..............................................................................pg. 39 b. Prezentarea abilităţii de viaţă tinerilor şi descrierea ei în termeni comportamentali........................................................................................................................ pg. 40 c. Dezvoltarea abilităţii de viaţă................................................................................................. pg. 40 d. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă........................................... pg. 41 VII. Bibliografie ............................................................................................................................. pg. 46

Cuprins

Capitolul 1
Ce sunt abilităţile de viaţă?

Abilităţile de viaţă sunt un set de abilităţi necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă echilibrată. de statutul său social sau de resursele materiale pe care le are.ului. Blues-ului cît şi în al NAACP Image. În paralel cu muzică lui Ray s-a dezvoltat o latura a culturii americane. Şi-a făcut rapid un nume şi în 1949 a înregistrat primul single pentru casa de discuri Swingtime Records. Un exemplu elocvent în acest sens pentru tineri şi un model de persoană care a biruit în cursa cu obstacole a vieţii este Ray Charles . Martor al tratamentului inferior la care erau supuşi artiştii de culoare. dar care va reuşi să spargă barierele sociale şi să schimbe cursul istoriei muzicii americane. atitudini şi comportamente care să mijlocească atingerea acelui nivel de calitate a vieţii pe care îl avem în vedere. îndeplinirea unor obligaţii sau abordarea unei situaţii. Ray Charles a fost primul artist renumit care a refuzat să cânte în cluburi segregaţioniste . competenţe. indiferent de capacităţile înnăscute de care dispune. swing. Termenul este folosit în diverse sensuri dar în general când vorbim de abilităţile de viaţă avem în vedere un set de deprinderi. este crescut de o mamă singură şi săracă într-un mediu segregaţionist din sudul Americii. prin abilităţi se înţelege comportamentul controlat care duce la atingerea unor ţeluri. O mulţime de cântăreţi au fost influenţaţi de munca lui Ray . Norah Jones. A primit în cariera sa şi Medalia naţională a artelor. Numele sau este prezent în Hall of Fame al Rock. Nu şi-a uitat niciodată rădăcinile şi nici obstacolele pe care a trebuit să le depăşească de aceea a donat peste 25 de milioane de dolari pentru acte de caritate destinate negrilor. Istoria ne învaţă că oricine poate învinge obstacolele vieţii odată ce şi-a dezvoltat abilităţile de viaţă indiferent de vârstă. Pentru Ray Charles . Deşi la 7 ani era complet orb mama lui Ray Charles avea să-l înveţe să se descurce utilizând auzul şi fascinaţia sa pentru sunete. Nu era uşor pentru un tânăr orb. Povestea vieţii lui este impresionantă şi ne demonstrează cât este de important să îţi dezvolţi abilităţile de viaţă cu orice preţ. Este o poveste despre ceea ce poate face un om cu soarta sa şi anume că o poate schimba luptând. blues şi country. dar Ray s-a maturizat rapid. gospel. În 1948. pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi. de contextul istoric şi familial în care se află. Cu speranţa asigurării unei existenţe mai bune pentru Ray. În 1977. adolescentul începe să cânte în cluburi şi localuri cu o formaţie country & western numită The Florida Playboys. la o şcoală pentru nevăzători unde a învăţat să citească partituri în limbajul Braille. Ray era denumit de cei din domeniu „geniul”. la 17 ani a luat autobuzul şi a străbătut ţara până la Seattle unde a început să cânte în stilul Nat King Cole şi James Brown. Cele 76 de single lansate au fost în topul celor mai vândute şi în total a înregistrat peste 75 de albume. Chiar şi cântăreţi de astăzi sunt influenţaţi de Ray cum ar fi Justin Timberlake. la fel şi acţiuni de schimbare a mediului înconjurător pentru a-l face favorabil sănătăţii. Lauderdale l-a pus în legătură cu formaţia lui Lowell Fulsom.Elvis Presley.un mare muzician.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul I Ce sunt abilităţile de viaţă? În general. Patronul casei. Pe când era încă la şcoală. mama sa l-a trimis la 250 km distanţă de casă. În acest moment toţi credeau ca Ray a atins apogeul carierei sale. dar el a mers şi mai sus. BB King. trăsături şi calităţi.atitudine care l-a făcut să piardă sume importante de bani şi a determinat statul Georgia să-l renege. mama sa moare lăsându-l singur pe lume. pentru a-şi realiza scopurile propuse şi pentru a face faţă diferitelor dificultăţi. Stevie Wonder şi Rolling Stones. educaţiei şi artelor. De-a lungul carierei Ray a câştigat 12 premii Grammy iar în 1988 premiul Grammy pentru întreaga carieră. aptitudini. îndreptate către sine sau către alte persoane. Din 1960 a devenit militant pentru drepturi civile. Povestea lui Ray Charles este cea a unui copil care orbeşte de mic. Cum dorinţa ei a fost ca Ray să stea pe propriile picioare. În jurul vârstei de 20 de ani. Alicia Hayes. statul Georgia şi-a cerut scuze faţă de Ray Charles şi a adoptat melodia Georgia on My Mind ca imn al statului. Aici a studiat mai multe instrumente şi s-a apropiat de jazz. Nu a utilizat niciodată 4 un baston sau un alt ajutor ci şi-a croit drumul său abordând într-un mod unic viaţa. Abilităţile de viaţă pot viza acţiuni personale.

exaltare. Ray Charles a fost mai mult decât un muzician . O altă latură absolut surprinzătoare a lui a fost cea de om de afaceri foarte abil. El a preluat controlul carierei sale şi a obţinut anumite condiţii contractuale fără precedent în lumea muzicală. 5 . Ray Charles a fost nu numai un pianist unic dar şi un compozitor excepţional. revoluţie care continuă şi astăzi. frumuseţe şi dorinţă de salvare.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor viaţa era astfel un amestec de suferinţă. păreri de rău.el a influenţat revoluţia culturală din America. necazuri. A deschis drumul şi altor muzicieni care au putut beneficia de avantaje materiale importante în relaţia cu casele de discuri.

Capitolul 2 Tipuri de abilităţi de viaţă .

A. Heart –Inimă. judecată decizie clară. motivaţia şi procesele de gândire. Abilităţi practice. În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la voluntariat. În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la luare de decizii. exprimarea deschisă a emoţiilor. . cooperare. abilităţi de comunicare: deprinderea de a scrie şi a citi. coperare. grija faţă de ceilalţi . a învăţa să înveţi. de a vorbi în public. Abilităţi emoţionale şi sociale legate de comunicare. În anii 90. realizând conexiuni şi organizând diferite tipuri de cunoştinţe 2. în cadrul programului MATRA) au identificat trei mari categorii de abilităţi de viaţă utile copiilor şi tinerilor în funcţie de nivelul de interacţiune socială: . de a lua decizii şi a soluţiona conflicte 6. alegeri de viaţă sanatoase. acceptarea diferenţelor. rezolvare de probleme. siguranţa personală 7 . În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la modul de abordare şi gestionare a propriilor emoţii. Abilităţi necesare pentru un stil de viaţă sănătos şi o viaţă mai bună. abilităţi de învăţare: învăţare pe bază experienţei. de a dezvolta proiecte şide a mânui instrumente şi aplica modele 7. evaluarea comporamentelor legate de sănătate.Abilităţi de viaţă în comunitate – la nivelul interacţiunii în comunitate şi societate. cunoaşterea de sine şi autoevaluare pozitivă. Cum să le Dezvoltăm – Manual pentru cei care lucrează cu Copii şi Tineri] (publicată de Fundaţia pentru Copii Slovacia în anul 2004. un grup de experţi ai Consiliului Europei au identificat şapte categorii de abilităţi de viaţă. leadership. autodisciplină. managemenul stresului. Ăn această categorie pot fi incluse acele abilităţi referiotare la: lucru în echipă. cunoaşterea structurilor autorităţilor locale. gîndire critică.Abilităţi de viaţă interpersonale – la nivelul de interacţiunii între persoane. automotivare 4. Hands – Mâini. abilităţi de gândire: capacitatea de aface faţă situaţiilor nesigure sau complexe. de a asculta opiniile altora şi de a prezenta argumente în favoarea unei opinii 5. Conform acestui model abilităţile de viaţă sunt clasificate în patru categorii: 1. dând dovada de flexibilitate în situaţii de schimbare Cel mai interesant model de abordare a abilităţilor de viaţă este Modelul 4 H (Head – Cap. observarea contextului economic în situaţii de lucru. Specificul acestui program este valorificarea experienţei din mediul extraşcolar. de relaţionare cu ceilalţi. caracter.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul II Tipuri de abilităţi de viaţă Putem vorbi de mai multe modele sau moduri în care se pot împărţi abilităţile de viaţă. etc. În această categorie pot fi incluse acele abilităţi care permit unei persoane să se implice activ în comunitateşi să-şi manifeste calitatea de cetăţean: voluntariat. mediu. .U. Acest model a stat la baza celui mai amplu program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă pentru copii şi tineri cu vîrste cuprinse între 5 – 19 ani din S. Criteriile în funcţie de care se pot face asemenea împărţiri sunt variate. gestionarea şi soluţionarea conflictelor. ascultare activă. soluţionarea conflictelor. luarea în considerare a mai multor surse de informare. Health . cetăţenie activă. abilităţi de cooperare: capacitatea de a dezvolta şi menţine relaţii cu ceilalţi. de relaţionare a unei persoane cu sine. considerate de bază pentru tinerii secoluli 21: 1. Aici pot fi incluse abilităţi referitoare la încrederea în sine. de a comunica într-o limbă străină. 4. Colectivul de autori ai lucrării „Life Skills. abilităţi de muncă: capacitatea de organizare. capacitatea de a folosi tehnologiile moderen de informare şi comunicare.Sănătate). de solidaritate de grup. de asumare de responsabilităţi. utilizare judicioasă a resurselor 2. de a colabora şi a lucra în cadrul unei echipe. planificare şi otganizare. How to Develop Them” Manual for workers with Children and Young People [Abilităţi de viaţă. lucru în echipă. dăruire 3. pregătire pentru muncă. consultarea specialiştilor sau a mai multor persoane 3. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva dintre modelele identificate de specialişti în ultimii ani. prevenirea bolilor.Abilităţi de viaţă intrapersonale – la nivel personal. abilităţi de adaptabilitate: căutarea de noi soluţii şi perseverenţă în situaşiile de dificultate. Abilităţi legate de gândire . auto-responsabilizare. abilităţi de informare: identificarea şi organizarea informaţiilor. abordarea sentimentelor. empatie.

Abilităţi sociale 2. 8 . Abilităţi cognitive 4. abilităţi din categorii diferite se întrepătrund sau se condiţionează reciproc. În contexte reale. recunoaşterea emoţiilor altor persoane) doar în situaţii sociale (iar performanţa în astfel de situaţii presupune folosirea unor abilităţi sociale de interacţiune cu oamenii). Abilităţi comportamentale 5. Abilităţi emoţionale 3. Individul poate manifesta abilitătile sale emoţionale (ex.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Concluzionând cele prezentate mai sus abilităţile de viaţă independentă pot fi grupate în 5 mari categorii: 1. Dimensiunea de gen Împărţirea în categorii a abilităţilor are raţiuni mai degrabă didactice.

Capitolul 3 Abilităţile de viaţă independentă a adolescenţilor .

Scopul educaţiei pentru formarea abilităţilor de viaţă este a asigura tinerilor un proces de dezvoltare personală. sănătoasă şi responsabilă ca persoane şi membri ai societăţii. ţigări). vor crea premisele dezvoltării lor personale şi profesionale şi vor determina o creştere a calităţii vieţii acestora. sociale şi de sănătate • ajută tinerii să însuşească şi să practice abilităţi personale şi sociale • oferă tinerilor oportunităţi de a face alegeri informate în ceea ce priveşte modul lor de viaţă . Aceste medii de învăţare reprezintă o bază receptivă şi flexibilă pentru formarea abilităţilor de viaţă. Aceste condiţii. bazată pe experienţe personale. care fac parte din curriculele naţionale. care să completeze armonios educaţia oferită în şcoală. De asemenea. Nevoi şi aşteptări specifice” 19. şomajul etc. sarcina timpurie şi nedorită. Obiectivele generale ale educaţiei pentru formarea abilităţilor de viaţă: • oferă tinerilor cunoştinţe şi informaţii despre diverse probleme personale. Un aspect important: în timpul abordării abilităţilor de viaţă în subiecte sensibile cum sunt sănătatea sexuală sau abuzul de substanţe. proporţia tinerilor din mediul rural care au ajuns să urmeze liceul este de numai 24. Aceşti factori expun copiii şi tinerii unor riscuri sociale şi de sănătate. pe prevenirea violenţei. Abilităţile de viaţă pot fi predate în centre şi cluburi ale tinerilor. Există mulţi factori care afectează copiii şi tinerii: tranziţia socială şi economică. însă. migraţia şi conflictele. dar care au mare nevoie de abilităţi de viaţă. socială şi de sănătate prin oferirea oportunităţilor de învăţare pentru acumularea cunoştinţelor.54%. Accentul poate fi plasat. accesul limitat la educaţie şi servicii de sănătate. sociale şi de sănătate • ajută tinerii să conştientizeze atitudinile proprii şi ale altor oameni faţă de problemele personale. deprinderilor şi atitudinilor. Şi un ultim argument în plus: educaţia bazată pe formarea abilităţilor de viaţă necesită o metodologie de predare interactivă. centre pentru copiii străzii. condiţiile neformale pot oferi punţi de acces către tinerii care nu frecventează şcoala. În astfel de condiţii educaţia abilităţilor de viaţă poate începe de la teme sau probleme care au o importanţă deosebită pentru situaţia concretă în care se află tinerii. Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor prin programe de educaţie nonformală. problemele din familie. minimalizare a riscurilor) • au deprinderi de viaţă insuficient dezvoltate • simt lipsa spaţiilor şi serviciilor sigure şi prietenoase lor • au oportunităţi limitate de dezvoltare şi de participare Programele ce ţin de formarea abilităţilor de viaţă. centre de instruire profesională sau centre medicale. dar n-au experienţă de viaţă • sunt slab informaţi privind riscurile sociale şi de sănătate (prevenţie şi intervenţie. pot 10 oferi activităţi educaţionale preţioase. Violenţa şi abuzul. infectarea cu HIV/SIDA şi alte BTS. traficul de fiinţe umane sunt probleme pe care societatea le prescrie adolescenţilor şi tinerilor. au avantajul unei acoperiri mari şi sunt mai durabile decât intervenţiile izolate efectuate în condiţii extraşcolare. care le va permite să ducă o viaţă sigură. cu adulţi sau semeni în care au încredere. dobândirea acelor competenţe de bază care sa îi ajute pe adolescenţi să facă faţă eficient vieţii de zi cu zi şi situaţiilor dificile.7% ca „Nu răspunde specificului vieţii de la tară”. iar mediile extraşcolare oferă această flexibilitate. alcool. consumul de substanţe (droguri. iar 14. Asta pentru că în mare măsură sistemul de educaţie formală nu este apreciat ca fiind adaptat la nevoile lor specifice: în barometrul de opinie „Tinerii din mediul rural. relaţiile sexuale timpurii şi ocazionale. instituţii extraşcolare. de exemplu. De ce se afirmă acest lucru? Pentru că adolescenţii şi tinerii: • au dorinţa mare de a se afirma. tinerii se simt mai în siguranţă discutând aceste teme într-un mediu extraşcolar.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul III Abilităţile de viaţă independentă a adolescenţilor Un raport al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării arată ca în anul 2006. cunoaşterea drepturilor sau pe consultaţiile privind căutarea unui loc de muncă.1% din respondenţi au reproşat şcolii actuale că „Nu dă calificările cerute pe piaţa muncii”.

Oamenii gândesc în mod diferit. să informăm. Problemele relaţionale o dată rezolvate nu reapar în alte situaţii. atunci când este bine gestionat.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor • ajută tinerii să conştientizeze influenţa grupului de semeni şi a mass-media asupra modului lor de viaţă • ajută tinerii să se respecte pe sine şi pe cei din jur • promovează responsabilitatea personală şi socială a tinerilor. Abilităţile sociale garantează astfel eficienţa în domeniul relaţiilor interpersonale. Acestea sunt binevenite şi oferă oamenilor ocazii să îşi lărgească cunoştinţele în diverse domenii. de angajament faţă de obiectivele şi idealurile comune. au valori diferite. să fim acceptaţi şi să provocăm o reacţie. care susţin modul în care o persoană se descurcă în situatii adverse. Când unul din aceste obiective nu este atins înseamnă că procesul de comunicare s-a realizat deficitar. 11 . pot fi dezvoltate sistematic. cât şi personal. Abilităţile sociale sunt deprinderi necesare în relaţionarea adecvată cu cei din jur şi reprezintă o condiţie a reuşitelor atât în plan profesional. a. Fiecare dintre noi are nevoie să-şi dezvolte abilităţile de lucru in echipă. al rezolvării situaţiilor conflictuale. La vârsta lor. Studiile arată că învăţarea joacă rolul crucial în dezvoltarea abilităţii de a face fata situaţiilor de viaţă stresante . contribuind astfel la progres. Acest lucru se poate întâmpla din cauza mai multor factori sau bariere care apar în procesul comunicării. cu toate acestea în grupuri se dezvoltă şi un sentiment de diversitate care presupune existenţa diferenţelor. Conflictul nu este neapărat un fapt negativ şi chiar dacă este dificil de rezolvat. să influenţăm. comportamentale. să îşi îmbunătăţească raporturile cu cei din jurul lor. Iată motivul pentru care oricine trebuie încurajat să-şi exprime şi să-şi susţină punctele de vedere astfel încât toţi cei implicaţi să îşi aducă aportul. În echipele eficiente există un sentiment de unitate. al luării deciziilor etc. În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la : • comunicare interpersonală • gestionarea relaţiilor • lucrul în echipă • acceptarea diferenţelor de opinii • căutarea şi oferirea suportului social • managementul conflictelor Prin procesul de comunicare încercăm să convingem. să fim înţeleşi. poate oferi unui grup şi membrilor săi ocazia de a învăţa şi evolua. Oamenii de succes rezolvă problemele comune în aşa fel încât relaţia cu alte persoane să nu fie periclitată. în care se simt apreciaţi pentru ceea ce sunt şi sunt trataţi cu respect. al comunicării. Diversitatea se transformă în conflict atunci când oamenii nu sunt dispuşi să accepte alte valori. Ascultarea implică auzirea semnalelor sonore şi interpretarea lor prin integrarea acestora în propriul sistem de gândire. flexibile. Comunicarea nu este suficientă. interpretează informaţia în mod diferit. să dobândească un control mai bun asupra propriei lor vieţi. În cele ce urmează vă vom oferi cîteva repere teoretice şi practice privind principalele tipuri de abilităţi de viaţă independentă. să explicăm. Oamenii lucrează cel mai bine în medii în care aşteptările sunt clare. emoţionale şi sociale. priorităţi sau puncte de vedere cu privire la ceea ce este „corect” sau „important”. Informaţiile teoretice vă vor ajuta sî înţelegeţi mai bine problematica iar partea aplicativă vă poate oferi un sprijin în lucrul direct cu tinerii. Prin comunicare urmărim: să fim receptaţi. iar părerile fiecăruia să fie respectate. să devină mai încrezători în propriile forţe. Abilităţile cognitive. Printre caracteristicile personale se evidenţiază flexibilitatea şi evitarea capcanelor prejudecăţilor. Pentru aceasta trebuie ajutat să însuşească deprinderi adecvate şi tot odată să practice motivat comportamentele adecvate vieţii independente. să educăm. iar divergenţele nu pot fi împăcate (negociate în mod satisfăcător). În orice tip de relaţie sau grup apar diferenţe. tinerii pot să-şi mărească eficienţa acţiunilor. Obiectivul formării este promovarea capacităţii tânărului de a se descurca singur. atunci când nu este însoţită de ascultare. Aceste persoane percep clar şi interpretează adecvat comportamentul celorlalţi. Astfel aveţi posibilitatea de a înarma” copiii şi adolescenţii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilitati care să-i ajute să facă faţă adversităţilor şi să se dezvolte în continuare armonios ca adulţi adaptaţi şi competenţi.

Treceţi cutia cu bilete cu scenarii de la un participant la altul în cadrul cercului.Rugaţi-i să citească biletele şi să se pregătească individual pentru exerciţiu timp de 5-10 minute. într-un cerc. Din ce cauză? • Ai fi capabil să foloseşti aceste abilităţi într-o situaţie reală? Cum /În ce situaţii crezi că nu ar putea funcţiona? • Ai discutat vreodată acest tip de probleme în grupul tău de prieteni? Ne poţi împărtăşi din experienţa ta? • Care crezi că sunt cerinţele de bază pentru o bună comunicare? Scenarii pentru bileţe: • Un prieten doreşte să plece într-un alt oraş şi îţi cere sfatul cu privire la ce modul în care să se comporte acolo • Un prieten fumează şi te întreabă dacă nu te deranjează • Un prieten vrea să doneze sânge şi te întreabă dacă ştii ce precauţii ar trebui să-şi ia • Un prieten vrea să devină cântăreţ în timp ce părinţii săi vor ca el să devină inginer şi îţi cere sfatul • Un prieten de al tău te intreabă despre modul în care HIV nu se poate transmite 12 • Un prieten este îngrijorat că devine obez şi ar vrea să ştie ce ar trebui să facă pentru a evita o astfel de problemă • Eşti foarte ocupat dar un prieten insistă să mergeţi la cinematograf • Un prieten vrea să se apuce de fumat şi îţi cere sfatul • Un prieten te invită la o petrecere dar tu ştii că acolo vor fi alcool şi droguri • Un prieten este seropozitiv şi te întreabă dacă veţi continua să fiţi prieteni • Te simti foarte obosit. Să-i apreciem pe ceilalţi Timp: 45 de minute Obiective: Tinerii vor invăţa să-şi aprecieze unii altora calităţile Rezultate aşteptate: Tinerii vor deveni conştienti de caracteristicile pozitive pe care le au. După ce s-au încheiat prezentările. repetaţi exerciţiul în sens invers (fiecare participant îi va spune colegului din dreapta ce îi place la el/ea).Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor APLICAŢII PRACTICE Exerciţiu 1: Să învăţăm să comunicăm Materiale: bileţele cu variante de scenarii Obiectiv: exersarea unor abilităţi de comunicare. Când cercul este complet. facilitaţi o discuţie în grupul mare folosind următoarele întrebări: • Cum te-ai simţit făcând acest exerciţiu. Rezultate aşteptate: Tinerii îşi vor însuşi câteva abilităţi de comunicare. Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc. Explicaţi că educaţia între prieteni este posibilă şi că în această sesiune tinerii vor exersa nişte abilităţi de comunicare. Interpretare: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita discuţia dupa exerciţiu: • Cum v-aţi simţit făcând un compliment? Din ce cauză? • Cum v-aţi simţit primind un compliment? Din ce cauză? • Cât de des vă apreciaţi prietenii şi membrii familiei pentru lucrurile pe care le fac pentru voi? • Cum vă simţiti când prietenii vă critică sau spun lucruri negative despre voi? Din ce cauză? • Vă puteţi gândi la modalităţi în care vă puteţi folosi calităţile pentru a vă ajuta prietenii? Cum? . cereţi feedback şi sugestii. Desfăşurare: invitaţi tinerii să se aşeze pe jos. Tinerii îi vor aprecia mai mult pe cei din jurul lor. Rugaţi fiecare tânăr să tragă un singur bilet. şi că este important să recunoaştem ce este bun în fiecare dintre noi. Explicaţi că îşi pot alege un partener cu care să facă exerciţiul. Explicaţi că avem cu toţii laturi bune şi mai puţin bune. Începeţi dintr-o parte a cercului şi rugaţi fiecare tânăr să dea un raspuns la situaţia de pe bilet. Începeţi de la un punct oarecare al cercului şi rugaţi fiecare tânar să-i spună persoanei din stânga un lucru care îi place la el/ea. dar un prieten este deprimat şi vrea să vorbiţi Exerciţiul 2 . Acest exerciţiu va permite să ne apreciem reciproc trasăturile pozitive. în special pe cei din familie şi pe prieteni. Interpretări: După ce exerciţiul este încheiat. necesare acestui scop.

Participanţii vor trebui să se îndrepte către semnul „-” dacă ei consideră acel comportament negativ şi către semnul „+” dacă asociază afirmaţia cu un comportament pozitiv.aspectele pozitive si negative ale conflictelor .Cum vă veţi comporta cu oamenii care consideraţi că au un comportament care v-ar putea fi dăunator? Exerciţiul 4. precum şi cele negative. o emoţie.trăirile in situaţii de conflict . o acţiune. Dicţionarul Conflictelor Materiale: coli de hârtie. Fiecare participant primeşte câte o foaie de hârtie pe care o rupe într-un număr de bucăţi egale cu numărul de litere din numele său (de ex. Asiguraţi-vă că tinerii cunosc semnificaţia semnelor. prin opoziţie. Participanţii scriu pe fiecare bucăţică de hârtie o idee. o reacţie fizică. Ei aşează hârtiuţele în jurul colii mari din centru pe care scrie CONFLICT. Spre deosebire de IQ.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Exerciţiul 3. Continuaţi cât consideraţi necesar.posibilitatea de rezolvare a conflictelor prin empatie . 2 coli de flipchart: una cu semnul „+” si una cu semnul „-”. . Cu ajutorul exerciţiilor prezentate. 13 . un sinonim al cuvântului conflict. Rugaţi participanţii să se adune între cele două semne. Aceste abilităţi se demonstrează într-o varietate largă de contexte şi au implicaţii asupra dezvoltării emoţionale şi asupra capacităţii de a iniţia şi construi relaţii sociale. Întrebaţi-i rapid care le sunt motivaţiile şi citiţi urmatoarea afirmaţie.Tinerii vor fi capabili să facă diferenţa între comportamentele pozitive şi negative ale celorlalţi. abilităţile de inteligenţă emoţională pot fi învăţate la orice vârstă. ANDREI va rupe foaia în 6 bucăţele de hârtie). -----------------------b. Pot fi identificate de asemenea. Desfăşurare: Invitaţi tinerii să pună coala de hârtie cu semnul „+” pe un perete.Tinerii vor deveni conştienţi de interacţiunea propriei personalităţi cu factorii externi Desfăşurare: Se scrie cuvântul CONFLICT pe o bucată mare de hârtie care se aşează pe podea în centrul grupului. Participanţii vor sugera modalităţi pozitive de rezolvare ale conflictului.managementul tensiunii generate de conflict Interpretare: Din cuvintele enunţate şi pe baza experienţelor lor conflictuale.40 de minute Obiectiv: să recunoască comportamentele pozitive şi negative în relaţiile interpersonale.Conştientizarea comportamentelor pozitive şi negative vă poate ajuta în situaţii posibil primejdioase? .negocierea situaţiilor conflictuale . precum şi modalităţi negative de soluţionare ale acestuia. iar cea cu semnul „-” pe peretele opus. Explicaţi că veţi citi anumite afirmaţii legate de comportamente. Se citesc cuvintele asociate conflictului şi se discută pe baza acestora despre: . Interpretări: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru a stimula discuţiile: . Rezultate aşteptate: . Timp: 35 de minute Obiective : • identificarea principalelor surse de conflict • dezvoltarea abilităţilor de negociere în soluţionarea conflictelor • managementul stărilor tensionate cauzate de conflicte Rezultate aşteptate: . Diferenţierea comportamentelor Materiale: lista cu comportamente pozitive şi comportamente negative. aspectele benefice ale situaţiei conflictuale.Este uşor de recunoscut dacă un comportament este pozitiv sau negativ? . tinerii conştientizează rolul influenţelor din mediul şi anturajul lor asupra comportamentelor pe care le adoptă ulterior. markere. Abilităţile emoţionale se referă la capacitatea de a ne administra pe noi înşine şi relaţiile noastre într-un mod eficient. Timp: 30 .Tinerii vor înţelege că fiecare este diferit şi că dezacordurile generate de puncte de vedere diferite nu trebuie să se transforme în conflicte distructive .Tinerii vor fi capabili să se protejeze de pericole. se construieşte o situaţie care va fi scrisă pe o foaie de flipchart. care este în mare masură genetic (se modifică foarte puţin din copilărie).

Scopul exerciţiilor este acela de a ajuta dezvoltarea empatiei tinerilor. Evită să mănânce şi stă departe de activităţile de grup (ieşiri la picnic. El (ea) nu mai participă la activităţile de grup şi îşi petrece majoritatea timpului singur(ă). să se adapteze emoţional în funcţie de situaţie. Stresul şi oboseala sunt disfuncţionalităţi grave care pot să apară ca urmare a stilului de viaţă. Este foarte des întâlnită influenţa negativă a grupului asupra tinerilor. Abilitatea de a adopta atitudini pro-sociale reprezintă capacitatea de a lua decizii ce duc la modificarea atitudinilor şi comportamentelor tinerilor. Managementul stresului implică identificarea factorilor stresanţi. petreceri). pe baza scenariilor primite. Daţi câte un scenariu fiecărei echipe. a capacităţii de înţelegere şi a capacităţii de oferire a suportului emoţional prietenilor şi familiei. Scenariul 4 APLICAŢII PRACTICE Exerciţiul 1. invitaţi tinerii să se aşeze în cerc şi facilitaţi o discuţie folosind următoarele întrebări: • Cum aţi luat hotărârea asupra lucrurilor pe care să le expuneţi în jocul de rol? • Cum te-ai simţit în timpul celorlalte jocuri de rol? Ce a determinat modul în care te-ai simţit? • Puteţi folosi moduri similare pentru a vă ajuta prietenii la nevoie? De ce? • V-aţi ajutat vreodată prietenii în circumstanţe similare? Aţi vrea să le împărtăşiţi grupului? • Cât este de uşor sau de dificil de ajutat un prieten într-o problemă? • Ce calităţi te ajută în a-i sprijini pe ceilalţi? De ce. 14 . Comunicarea poate genera stres ca urmare a multitudinii de factori pe care îi implică. ca urmare a unor constrângeri din cele mai diverse. Scenariul 2 Colegul tău nu se poate concentra la ore şi lipseşte destul de des. Desfăşurare: folosiţi un joc interesant pentru a împărţi tinerii în grupuri de cate 4-6. În această categorie pot fi incluse abilităţi care se referă la : • Abordarea sentimentelor • Încrederea în sine • Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative • Controlarea emoţiilor • Riscurile: expunere şi asumare Rezultate aşteptate: • Tinerii vor învăţa noi modalităţi în care să-şi ajute prietenii la nevoie. Interpretare: După ce toate grupurile şi-au terminat prezentările. Scenariul 3 Prietena ta devine din ce în ce mai îngrijorată de propria greutate. Explicaţi că fiecare grup va avea de pregătit jocuri de rol pentru a pune în evidenţă moduri în care îşi pot ajuta prietenii.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Grupul de prieteni joacă un rol important în viaţa lor. Să ne ajutăm prietenii Materiale: în funcţie de necesităţile participanţilor Timp: 90 de minute Obiectiv: Tinerii vor exersa modalităţi de a-şi ajuta prietenii. cât şi din afara acestuia. a simptomelor generate de acesta şi a modalităţilor de control al acestora. Explicaţi că au 20 de minute pentru a pregăti jocurile de rol şi pot folosi orice recuzită şi materiale pe care le consideră necesare pentru prezentarea lor. să acorde sprijin. Anturajul este un factor activ în producerea schimbărilor. să fie ignorate datorită beneficiilor de moment. şi a scăzut în greutate. Ai observat de asemenea că devine tot mai ciudat. astfel încât să poată contribui la depăşirea unor situaţii dificile. • Tinerii îşi vor sprijini şi ajuta prietenii care au nevoie de ei în gestionarea unor situaţii dificile. Din cauza presiunii exercitate de grup este posibil ca unele consecinţe negative pe termen lung. inconstant. cum? • Ce trăsături te împiedică să îi ajuţi pe ceilalţi? De ce? Scenarii posibile: Scenariul 1 Prietenul tău (prietena ta) a devenit brusc foarte retras(ă) şi trist(ă). Tinerii sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită comunicării şi înţelegerii celor din jur. iar dorinţa de integrare şi acceptare este o pârghie foarte puternică în adoptarea anumitor comportamente. Stresul are efecte vizibile în viaţa tânărului prin răsfrângerea asupra activităţilor atât din mediul educaţional.

• Tinerii vor avea o bază de discuţii cu prietenii lor. însă presupune dezvoltarea capacităţii de a discerne între avantajele şi dezavantajele fiecărei soluţii pentru a o alege acea posibilitate care răspunde cel mai bine nevoilor noastre. Indiferent de complexitatea problemei este necesară etapa de strângere a informaţiilor corecte şi relevante. alternative sănătoase la acest comportament. trebuie să-şi convingă prietenul să renunţe la comportamentul nesănătos. examinarea fiecărei alternative. Sarcinile pe care le avem zi de zi de rezolvat comportă şi anumite riscuri de grade diferite. care să ducă la renunţarea la anumite comportamente nesănătoase. În această scrisoare. Desfăşurare: Tinerii scriu o scrisoare de încurajare către un prieten imaginar care are un comportament de risc. individul lucrează concomitent şi la procesul de luare a deciziilor. Orice sarcină poate fi divizată în segmente cognitive mai mici pe care le conştientizăm. Etapele procesului de rezolvare a problemei sunt: definirea corectă a problemei prin strângerea tuturor informaţiilor disponibile. În categoria abilităţilor cognitive pot fi incluse abilităţi care se referă la : • rezolvarea problemelor • luarea deciziilor • persuasiune şi negociere • căutarea şi selectarea informaţiilor • estimarea corectă a riscului Rezolvarea de probleme este un proces prin care abordăm situaţiile zilnice într-o modalitate sistematică şi raţională. fără să vrem. Avem nevoie de aceea să ţinem cont de scopurile noastre. de ale lor şi de abilitatea de a negocia şi convinge pe celălalt de soluţia care serveşte cel mai bine interesele comune. . Scenariul 6 Prietenul tău este căsătorit şi intenţionează să divorţeze. Luarea deciziilor este o sarcină ce implică de asemenea rezolvarea de probleme. alegerea unei soluţii finale şi testarea ei. le evaluăm şi le cultivăm prin exersare. în baza cărora construim paşii spre soluţie. Este necăsătorită şi speriată cu privire la viitorul ei. cum să îţi capeţi încredere în tine. Scenariul 5 Prietena ta este însărcinată. identificarea tuturor soluţiilor posibile. pixuri. modul nostru de a duce sarcina la capăt influenţează şi viaţa celorlalţi. aspecte problematice ale acestuia.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Prietenul tău (prietena ta) şi-a început viaţa sexuală şi acum se teme de posibilitatea de a fi seropozitiv (ă). Interpretare: Puncte de discuţie: • Care sunt comportamentele de risc mai frecvente la tineri? • Ce observăm în privinţa încrederii în sine la femei/ barbaţi? Există diferenţe? • Dar în privinţa altor abilităţi necesare în viaţă? -----------------------c. Este important ca în scrisoare să apară o descriere a comportamentului de risc. de ce e important să fii sănătos. Estimarea corectă a riscurilor cu care ne confruntăm reprezintă o sursă importantă de informaţii în luarea deciziilor corecte şi alegerea celor mai potrivite soluţii la probleme noastre. motive pentru care prietenul imaginar ar trebui să ia o decizie pentru a-şi schimba comportamentul. Rezultate aşteptate: • Tinerii vor conştientiza impactul propriului comportament nesănătos. Atunci când rezolvăm probleme aproape mereu intrăm în contact cu diverse persoane şi. Timp: 60 de minute Obiectiv: Să identifice comportamentele sănătoase care pot înlocui comportamentul de risc. Exerciţiul 2. Abilităţile cognitive sunt reprezentate de procese mentale şi deprinderi de bază care sunt necesare pentru a îndeplini o sarcină indiferent de complexita15 tea acesteia. Scrisoarea de încurajare Materiale: coli de hârtie. În selectarea alternativelor de rezolvare a problemelor. Tinerii pot scrie şi despre cum să iei decizii responsabile.

Este importantă pentru viaţă noastră de fiecare zi şi adesea determină modul în care vieţile noastre se pot schimba. iar dacă în interiorul grupului sunt membri care au puncte de vedere diferite să şi le exprime. Nu există răspunsuri bune sau rele. markere.Freeze and think! Stai şi gândeşte! Care este problema? A . Desfăşurare: Tinerii pot face o lista de comportamente care exprimă abilităţile lor emoţionale. Invitaţi grupurile să-şi facă prezentările.Eu decid! Materiale necesare: flipchart. fără a mă pripi • Nu abuzez alte persoane şi nu-i las pe alţii să mă abuzeze Interpretare: Puncte de discuţie: • Ce diferenţe au apărut între listele fetelor şi cele ale băieţilor? • Putem spune că aceste diferenţe se reflectă şi în comportamentele diferite ale fetelor de cele ale băieţilor? • Ce răspunsuri au dat ceilalţi tineri când au completat inventarul? • Cum explicăm rezultatele? 16 Exercitiul 2: Luarea Deciziilor .Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor APLICAŢII PRACTICE Exerciţiul 1: Inventarul abilităţilor Materiale: foi de flipchart. Rezultate aşteptate: • Tinerii vor putea să identifice punctele tari şi punctele slabe în luarea deciziilor. Împărţiţi tinerii în 4 grupuri. Una din strategiile utilizate în învăţarea rezolvării de probleme sau luării deciziilor se numeşte FAST. Explicaţi că fiecare grup trebuie să încerce să dea un răspuns. • Tinerii vor putea defini şi înţelege procesul de luare a deciziilor.Solution Evaluation . Timp: 60 de minute Obiectiv: Să identifice modalităţi de a face faţă la situaţiile dificile.Alternative Care sunt soluţiile mele posibile? S .Încearcă-le! Încet şi cu atenţie: funcţionează? . Daţi fiecărui grup câte o foaie cu câte o situaţie şi cereţi să lucreze pe fiecare caz. Informaţi tinerii că vor face câteva mici exerciţii de grup pentru a înţelege modul cum se iau deciziile şi pentru a învăţa despre procesul de luare a deciziilor. Se explică faptul că nu e vorba de un test ci este o ocazie ca fiecare să se gândească la resursele pe care le are pentru a face faţă.Try it! . 4 foi cu modele de situaţii Timp: 1 oră şi 30 de minute Obiective: • Să se explice procesul de luare a deciziilor.Evaluarea Soluţiilor. Interpretare: După prezentare. • Să se exerseze capacitatea de luare a deciziilor. Se lucrează pe echipe de fete şi echipe de băieţi. Apoi ideile se pot centraliza întrun inventar pe care aceştia îl pot aplica altor colegi (din alte clase). Desfăşurare: Explicaţi faptul că luarea deciziilor este o abilitate critică. Exemple: • Cer ajutorul când am nevoie • Am cel puţin un hobby • În general mă plac şi mă accept pe mine însumi • Pot accepta ca cineva să mă critice • Mă simt mulţumit când ştiu că am dus ceva la bun sfârşit • Am cel puţin unul sau doi prieteni buni • Pot spune “nu” prietenilor atunci când interesele mele nu coincid cu ale lor • Evit să bârfesc • Iau hotărâri cu grijă. Lăsaţi 20 de minute pentru rezolvarea exerciţiului.Alegerea celor mai bune alternative: sigure? corecte? T . markere. sociale şi cognitive pe care le folosesc în viaţa de zi cu zi. FAST înseamnă: F . pentru discuţii puteţi folosi următoarele întrebări: • Cum aţi luat decizia? • Puteţi identifica ce abilităţi aţi folosit în luarea deciziei? Sumarizaţi răspunsurile într-un tabel pe o foaie de flipchart şi agăţaţi foaia pe perete. Rezultate aşteptate: Tinerii vor identifica factorii de stress şi vor conştientiza importanţa controlării lor.

Într-o zi ajungi la magazin şi îl găseşti pe patron aşteptându-te. Rugaţi un voluntar să facă asta. numărul total de grupuri de lucru ar trebui să fie multiplu de cinci. Timp: 90 de minute Obiective: Identificarea soluţiei potrivite. Dar ei îţi spun că verişorul tău şi părinţii lui vin în seara asta la voi. pe baza propriilor convingeri şi a lucrului în echipă. Când vine să te vadă îţi dă nişte bani. markere. Desfăşurare: Se formează grupuri de câte şase. Ce faci în aceasta situaţie? Scenariu 4 Lucrezi într-un magazin cu 1/2 de normă astfel încât să poţi merge şi la şcoală. Eşti foarte încântat(ă) şi te duci să le spui părinţilor tăi despre asta. Ce faci în această situaţie? Exerciţiul 3: Influenţarea colegilor Materiale: cartonaşe. Rugaţi tinerii să expună cartonaşele pe perete. El începe să te acuze ca eşti un hoţ (o hoaţă) şi să-ţi spună că ai furat lucruri din magazin. Alţi colegi care lucrează cu tine în magazin te acuză de crimă. Împarţi totul cu el (ea). Amândoi au început să facă presiuni asupra ta pentru a rupe relaţia cu celalalt (cealaltă). Se oferă grupurilor descrierea situaţiei şi se desemnează câte o poziţie pentru fiecare dintre grupuri: • poziţie este cea în care membrii grupului trebuie să meargă până la cea mai apropiată fermă dacă vor să supravieţuiască. astfel încât să le vadă cu toţii. Invitaţi-i să le citească. Ei trebuie să planifice cu grijă 17 . iar efectele pot fi pozitive sau negative. tinerii vor putea să descrie modalităţile de influenţare a colegilor. Rugaţi tinerii să plaseze cele doua seturi de cartonaşe pe două linii verticale. Lucrează în oraş şi te vizitează uneori. Rugaţi participanţii să ia fiecare câte 2 cartonaşe şi un marker. În mod ideal. Explicaţi că vor face un exerciţiu care îi va ajuta să înţeleagă influenţa pe care o au asupra colegilor lor. Apoi rugaţi tinerii să grupeze cartonaşele similare din fiecare coloană. Interpretare: Invitaţi grupul să se aşeze cu faţa spre cartonaşe. • Tinerii îşi vor exersa abilităţile de a-şi influenţa în mod pozitiv colegii. Timp: 45 de minute Obiective: La finalul exerciţiului. Rugaţi-i să se gândească la situaţii în care au reuşit să influenţeze colegii în a face sau a nu face ceva. Folosiţi următoarele întrebări pentru a stimula discuţiile: • Cum v-aţi simţit scriind despre influenţele pozitive şi negative pe care le-aţi avut asupra colegilor voştri? Din ce cauză? • Aţi reflectat vreodată asupra capacităţii voastre de a-i influenţa pe ceilalţi? Ce v-a determinat/ Din ce cauza nu? • Vă puteţi gândi la modalităţi în care vă puteţi folosi abilitatea de a preveni ca unii din colegii voştri să nu adopte comportamente riscante? Cum? Exerciţiul 4: Estimarea riscului Materiale: foi cu instrucţiuni. Cum cheltuieşti banii oferiţi de mătuşa ta? Scenariu 3 Eşti foarte apropiat de prietenul (prietena) tău (ta). Verişorul tău doreşte foarte mult să te vadă. La nivelul fiecărui grup ar trebui să fie numit un observator care să înregistreze particularităţile contribuţiei fiecărui membru. Vin de foarte departe şi după mult timp şi îşi doresc să petreacă un timp cu voi. Rezultate aşteptate • Tinerii vor deveni conştienţi de influenţa pe care o exercită asupra colegilor lor. Îndemnaţi-i să folosească un cartonaş pentru a nota o influenţă pozitivă iar pe celălalt pentru una negativă. Asiguraţi tinerii că toţi îi influenţăm pe cei din jurul nostru. Rugaţi-i să închidă ochii pentru câteva minute şi să se gândească la colegii lor. Ce faci? Scenariu 2 Mătuşa ta te iubeşte foarte mult. Rezultate aşteptate: Tinerii vor deveni conştienţi de importanţa corelării informaţiilor primite în timp util. Sora (fratele) ta (tău) s-a bătut cu prietenul (prietena ta).Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Posibile scenarii pentru exerciţii: Scenariu 1 Eşti invitat(ă) la petrecerea unor prieteni în seara asta. Desfăşurare: Invitaţi participanţii să se aşeze în cerc.

00. Restul sunteţi relativ răniţi. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. • a cincea poziţie presupune ca membrii grupului să stea să păzească automobilul răsturnat şi să se mişte cât mai puţin pentru a putea supravieţui. Sarcina voastră este acum să ordonaţi aceste obiecte în ordinea importanţei pentru sarcina de supravieţuire pe care aţi primit-o. dar apa este contaminată de viermi. Sunteţi unul din membrii unui club de geologie care se află într-o excursie de studiu în deşertul New Mexico. se rostogoleşte într-o prăpastie şi arde. dificultăţile întâmpinate şi concluziile. • a treia poziţie este cea în care grupul trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi semnaliza poziţia pentru a fi reperaţi de avioane de căutare sau alte vehicule. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. În momentul în care a scăpat din minibus fiecare dintre membrii echipei a salvat câte un obiect. dar datorită micilor devieri nimeni nu ştie cu exactitate unde vă aflaţi. La sfârşitul exerciţiului grupurile se vor reuni pentru a discuta experienţa. De altfel sunt persoane care cunosc destinaţia voastră probabilă. Există o sursă de apă în apropiere. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. fecale de animale şi urină şi chiar de câţiva şoareci. Instruiţi grupurile să construiască o argumentare cât mai raţională. Aproximativ în jurul orei 13. Aria în care vă aflaţi este foarte uscată şi pustiită. „Plantele deşertului” • oglindă retrovizoare • Un cuţit mare • lanternă (cu patru baterii) • Câte o jachetă de persoană • pelerină transparentă pentru fiecare persoană • Un pistol de calibru 38 • Câte o ploscă cu apă pentru fiecare persoană • harta corectă a zonei • cutie mare de chibrituri. Material de prezentare a situaţiei de joc. Aţi tot parcurs rute îndepărtate de drumul principal pentru a studia formaţiunile de interes. Ei trebuie să planifice cu grija cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Obiectele oferite spre clasificare sunt: • Un compas magnetic • bucată de pânză tare de 20 pe 20 • carte. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. • a patra poziţie presupune că grupul trebuie să se ferească de căldura din timpul zilei şi de frigul din timpul nopţii pentru a putea supravieţui.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Sunteţi toţi îmbrăcaţi în haine subţiri de vară. Este ultima săptămână din iulie. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. 18 Stiţi că cea mai apropiată fermă este la aproximativ 72 de kilometri spre est faţă de locul unde vă aflaţi acum. • a doua poziţie presupune ca membrii grupului să strângă mâncare şi apă dacă vor să supravieţuiască. cu pălării de soare şi ochelari. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. În total sunt 12 obiecte. Interpretare: puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita o discuţie: • Pe ce v-aţti bazat în luarea deciziilor? • Ce vi s-a părut dificil în acest exerciţiu? • Cum v-ţi simţit ştiind că este o situaţie de supravieţuire? . Când grupul nu va ajunge la motel spre seară se va şti că ceva nu e în regulă. Nu există nici un altfel de adăpost mai aproape. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. Aţi auzit la postul de radio înainte de a pleca prognoza meteo care anunţă o creştere a temperaturii care va face ca temperatura la sol să fie de 53 de grade. Formaţi apoi noi grupuri amestecând membrii din primele grupuri formate şi redistribuiţi poziţiile anterior descrise. Şoferul şi conducatorul de club sunt ucişi. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. minibusul special echipat pentru deplasările clubului dvs se răstoarnă.

Interpretare: Puteţi ghida discuţiile folosind următoarele întrebări: • De ce personajele din jocurile de rol s-au angajat în comportamente de risc? • Ce constrângeri sau circumstanţe au condus la acest comportament sau acţiune de risc? • Puteţi să vă imaginaţi că sunteţi într-o situaţie similară cu cea interpretată dar nu doriţi să participaţi la acea acţiune de risc? 19 . Cereţi fiecărui grup să se pregătească în 20 de minute şi apoi să se întoarcă să-şi susţină prezentarea. Veţi citi o listă cu diferite situaţii. Ei spun că nu sunt bărbat. Cereţi participanţilor să vorbească sau să interpreteze (să joace) răspunsul lor la aceste relatări. dar îmi place să discut cu alţi băieţi de seama mea. Întrebaţi cum pot unii oameni să facă faţă acelor situaţii. Interpretare: Lăsaţi timp pentru a explora diferitele puncte de vedere după fiecare relatare. Împărţiţi scenariile fiecărui grup şi rugaţi-i să pregătească jocurile de rol. Întrebaţi participanţii de ce unii oameni găsesc o situaţie dificilă şi de ce unii oameni pot face faţă aceleiaşi situaţii. cântece. Câteva relatări care pot fi folosite în cadrul exerciţiului: • Îmi place să fac des ieşiri în oraş şi să merg la petreceri. Mulţi râd de mine. • Părinţii mei insistă sa mă căsătoresc. Trebuie să ne întărim şi să ne ajutăm unul pe altul să învăţam cum să ne descurcăm cu probleme importante pentru noi.identificarea situaţiilor pe care noi le considerăm dificile . dar reamintiţi-le că toată lumea simte uneori frică sau stânjeneală. Explicaţi-le că ei vor juca jocuri de rol pentru a descrie comportamentele de risc din scenarii. Timp: 1 ora Obiectiv: La finalul exerciţiului tinerii vor descrie o situaţie de risc şi vor enumera diverse căi de a face faţă acestora Rezultate aşteptate: • Tinerii vor învăţa faptul că situaţiile şi comportamentele riscante fac parte din viaţa de zi cu zi • Tinerii vor deveni mai conştienţi de capcanele comportamentelor de risc Desfăşurare: Cereţi tinerilor să se împartă în 3 grupuri. El m-a invitat la un film. inclusiv moderatorul. • Sunt foarte timid şi retras. pentru că dacă aş fi bărbat aş accepta provocările lor. Încurajaţi fiecare grup să-şi prezinte jocul de rol şi după ce a făcut asta să-i ajute pe ceilalţi la discuţii. Explicaţi-le că trebuie să-şi aleagă propriile cuvinte.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Exerciţiul 5: Explorarea situaţiilor „Hei! Asta e uşor!” Materiale: 1 listă cu situaţii. Explicaţi-le că în timpul interpretării s-ar putea simţi stânjeniţi. Timp: 1 oră Obiective: . • Prietenul meu m-a intrebat dacă merg la picnic cu el. • Sunt singur acasă şi prietenii fratelui meu au venit să-l caute. Daca nu am performanţe conform aşteptărilor lor îşi bat joc de mine şi mă ceartă. Ei vor să fiu cel mai bun în tot ce fac. Ei au încercat sa mă bată. Prietenii mei beau şi fumează deseori. Sarcina participanţilor constă în a defini prin „uşor” situaţiile la care cred că pot face faţă şi „dificil” situaţiile la care cred că nu pot face faţă. Precizaţi că nu este vorba de o competiţie. • Îmi place un băiat din clasa mea. Întrebaţi fiecare participant asupra răspunsurilor care le-a dat. stingheriţi. • Am doar 17 ani ş iubita mea vrea să ne căsătorim. dar eu vreau să-mi continui studiile. Ei îmi oferă ţigări şi băutură. • Familia mea mă presează continuu să fiu cel mai bun.identificarea situaţiilor pe care noi le considerăm uşoare Rezultate aşteptate: • Tinerii vor deveni conştienţi de abilităţile lor de a face faţă situaţiilor dificile • Tinerii vor identifica modalităţi de a evita situaţii sau comportamente de risc Desfăşurare: Toţi participanţii se vor aşeza în cerc. • Tatăl meu bea tot timpul dar se supără foarte tare dacă eu beau. dans şi mişcări ale corpului (limbajul trupului) pentru a descrie cât mai real circumstanţele şi situaţiile care conduc la un comportament sexual sau de risc. Exerciţiul 6: Gestionarea Situaţiilor de Risc Materiale: bileţele cu scenarii. • Mama mă ceartă mereu pentru că nu este de acord cu prietenii mei şi îmi dezaprobă modul cum mă imbrac.

să bea şi să se drogheze. În categoria abilităţilor comportamentale pot fi incluse abilităţi care se referă la: - abilităţi privind siguranţa personală - stil de viaţă sănătos - managementul timpului - managementul financiar 20 În contextul unui ritm de viaţă din ce în ce mai alert nu trebuie să uităm să ducem un stil de viaţă sănătos. Rezultate aşteptate: Tinerii vor identifica modul în care oamenii relaţionează între ei. Pentru el viaţa este o mare petrecere. El incepe să bea şi eventual un prieten îi oferă droguri. Ea este la colegiu şi are prieteni din diferite medii. Relaţiile dintre oameni Materiale: imagini care prezintă persoane în relaţii de prietenie sau în relaţie de cuplu.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor • Cum s-au descurcat ei în diferite situaţii şi cum au încercat să evite comportamentele de risc? Scenariu 1 O tânără de 18 ani cu valori morale foarte stricte crede că sexul trebuie practicat doar după căsătorie. Pe măsură ce se dezvoltă tinerii doresc să fie implicaţi în activităţi independente de care să se simtă responsabili şi pentru care să fie recompensaţi adecvat. La un moment dat el îi cere fetei să facă dragoste cu el. avem de luat decizii. APLICAŢII PRACTICE Exerciţiul 1 . foarfeci. reviste. Acestea presupun folosirea deprinderilor de viaţă şi gestionarea adecvată a resurselor pe care le au la dispoziţie. Fiecare grupă are sarcina de a realiza un colaj pe tema: • Relaţii de prietenie între fete • Relaţii de prietenie între fete şi băieţi • Relaţii de prietenie între băieţi • Relaţii de cuplu . lipici. Îi place să experimenteze. abilitatea de a căuta resurse şi asumarea responsabilităţii pentru felul în care tânărul îşi petrece timpul sau îşi cheltuie banii. El începe să iasă cu colegii de cameră. Ei îl iau în baruri şi cluburi şi râd de el pentru că este timid şi retras. ne intersectăm cu oameni care ne sunt alături sau nu. Este singur şi doreşte să-şi facă noi prieteni. Fata a inceput să-l placă cu adevărat şi să-şi petreacă timpul cu el. să ne odihnim. Se simte atrasă de un coleg de clasă şi dezvoltă o relaţie de prietenie cu el. Părinţii lui sunt bogaţi şi îi dau bani pentru orice vrea. Scenariu 3 Un tânăr de 17-18 ani este foarte încrezător în sine şi fără griji. El se îmbolnăveşte şi începe să slăbească. care presupune să ne alimentăm corect. Abilităţile comportamentale sunt deprinderile necesare pentru a pune în practică ceea ce intenţionăm. Desfășurare: Tinerii sunt împărţiţi în grupe. să ştim să ne dozăm eforturile şi să recunoaştem factorii care ar putea afecta siguranţa personală. -----------------------d. cartoane. Zi de zi ne confruntăm cu probleme. ziare Timp: 1 oră Obiectiv: Enumerarea tipurilor de relaţii interpersonale şi descrierea posibilelor implicaţii pentru siguranţa personală. Scenariu 2 Un tânăr de 16 ani a fost acceptat la un nou loc de muncă. Locul de muncă este foarte departe de casa lui şi de aceea trebuie să locuiască într-un dormitor comun pentru muncitori. Ea doreşte să fie populară printre prietenii ei. să ai aibă mulţi parteneri sexuali. să desfăşurăm activităţi fizice. Managementul timpului şi a resurselor materiale reprezintă deprinderi esenţiale care presupun capacitatea de planificare.

. Cel din centrul cercului va nota pe câte un cartonaş fiecare denumire de aliment spusă de colegi. Timp: 1 oră Obiectiv: Să definească mâncarea sănătoasă. Alimentaţia în timpul adolescenţei Materiale: cartonaşe. Cartonaşele pot să conţină denumiri de feluri de mâncare alcătuite dintr-o combinaţie de ingrediente. Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc pe podea. Am nevoie să fac următoarele lucruri înainte de a pleca la . Interpretare: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru discuţii: • Fiecare dintre voi consumă acest aliment într-o zi obişnuită? De ce? • Sunt alimente care pot fi consumate de bărbaţi. şi va aşeza cartonaşul pe podea astfel încât să fie văzut de toţi participanţii. dar nu sunt indicate femeilor? De ce? • Te-ai simţit confortabil clasificând tipurile de alimente? De ce? • Dacă poţi alege. machiaj. spălat pe dinţi) ___să-mi pregătesc hainele şi să mă îmbrac ___să ajut pe cei din casă la ce au nevoie 21 .Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Fiecare grup de tineri este solicitat să numească cât mai multe emoţii care pot descrie relaţia prezentată în colaj. Rugaţi tinerii să numească şi ingredientele din care e alcătuită mâncarea. Rugaţi un voluntar să stea în cerc cu un set de cartonaşe şi markere. De exemplu: orezul poate fi clasificat la carbohidraţi. Rezultate aşteptate: • Tinerii îşi vor analiza dieta zilnică şi vor şti dacă ceea ce mănâncă este sănătos sau nu.) ___îngrijire personală (baie/duş. După ce au fost scrise cartonaşele şi aşezate în centrul cercului. Fiecare va lucra individual pe propria planificare timp de 20 de minute. : ___să mănânc ___să fac curat în casă (să duc gunoiul. Interpretare: Puncte de discuţie: • Ce tipuri de relaţii aţi dezvoltat până acum? Prin ce se deosebesc ele? • Ce emoţii trăim în diferitele relaţii cu alţi oameni ? • Cum alegem persoanele cu care stabilim relaţii? • Cum pot fi sigur/ă că o persoana care doreşte să îmi fie prietenă este o persoana de încredere şi nu îmi va face rău? • Cum îmi protejez siguranţa personală când încep o nouă relaţie de prietenie sau de cuplu? • Cât şi în ce mod imi poate influenţa o persoană siguranţa personală? Exerciţiul 2. păr. Explicaţi-le că vor face un exerciţiu pentru a înţelege valorile nutritive ale alimentelor pe care le consumă.. • Tinerii vor şti ce alimente sunt sănătoase şi esenţiale pentru un corp sănătos. etc. rugaţi tinerii să clasifice cartonaşele în funcţie de ce consideră ei că au de câştigat consumând acel aliment. Rugaţi tinerii să numească alimentele pe care le consumă pe parcursul zilei. Desfăşurare: Împărţiţi tinerilor formulare pe care să le completeze cu programul lor pentru a doua zi şi să-şi planifice în timp activităţile. Lista punctualităţii Materiale: formulare de completat. Timp: 40 de minute Obiectiv: Să exerseze planificarea activităţilor de pe parcursul unei zile Rezultate aşteptate: Tinerii vor fi mai conştienţi că o bună planificare a timpului contribuie la realizarea sarcinilor şi eliminarea stressului. de aceea este indicat să le permiteţi să le clasifice în funcţie de nivelul lor de înţelegere a ceea ce are de câştigat organismul de la acel aliment. să spăl vasele. Încurajaţi grupul să îl ajute să scrie şi să aşeze cartonaşele. markere. ce fel de mâncare ţi-ai dori să mănânci? De ce? • Ce te impiedică să mănânci mâncarea pe care ţi-ai dori-o? • Tinerii au mai multă nevoie de mâncare? De ce? • Cunoaşteţi o boalp sau deficienţă care poate fi cauzată de alimentaţie nesănătoasa? Care şi din ce cauză? Exerciţiul 3.Tinerii e foarte posibil să nu cunoască clasificările şi denumirile tehnice pentru alimente.

Dacă elevul poa- . atunci trainerul va trebui să aibă un rol mai activ în procesul de grup 1. Scopul proiectului este de a se prezenta o lista cu instituţii din comunitate la care elevii să sune pentru a primi asistenţă financiară. Explicaţi că toată echipa va vorbi despre diferitele resurse din comunitate care pot sprijini oamenii cu probleme financiare. să precizeze că lucrează la un proiect şcolar şi că are nevoie să afle ce fel de servicii oferă persoanelor calificate în domeniul asistenţei financiare. Dacă au nevoie de sprijin suplimentar sau mentorat în anumite domenii. Când scrieţi informaţiile pe tablă. mâncare sau adăpost în caz de urgenţă. Toţi tinerii vor lucra în echipă în identificarea resurselor din comunitate. articole de îmbrăcăminte. Acest exerciţiu poate fi făcut în afara clasei. Cu ajutorul tinerilor. cărţi de telefoane (cel puţin două) Obiectiv: • Identificarea locaţiei unde o persoană poate primi asistenţă pentru gestionarea banilor săi. notaţi cât mai multe resurse posibile. Lista va conţine două secţiuni diferite. Altă secţiune va fi alocată pentru cei care oferă ajutor financiar. 22 Desfăşurare: Acesta va fi un proiect de grup. Sunt alte organizaţii care pot oferi sprijin persoanelor aflate în situaţii de criză.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor ___să fac comisioane ___altele Acestea îmi vor lua aproximativ ____ minute Ştiu unde merg. Fiecare tânăr va identifica o posibilă sursă utilizabilă. Gestionarea banilor Materiale: tabla sau ceva pe care se poate scrie. Împărţiţi diferite resurse între grupuri. puteţi să împărţiţi grupul mare în 2 sau 3 grupuri mici şi daţi-le câte o carte de telefoane. de plata debitelor sau alte probleme financiare. Fiecare tânăr trebuie să se prezinte. Acest exerciţiu este util şi pentru dezvoltarea abilităţilor de a purta o conversaţie telefonică. Dacă este doar un elev care a învăţat aceasta lecţie. 3. Interpretare: Puteţi stimula discuţia cu tinerii folosind următoarele întrebări: • Cât de des faceţi astfel de planificări de timp? • Este utilă o planificare a activităţilor de pe parcursul zilei? • Ce anume vi se pare dificil în adoptarea acestui stil de planificare în viaţa de zi cu zi? Din ce cauză? Exerciţiul 4. O secţiune va fi alocată pentru obţinerea de ajutor de la la cei care oferă asistenţă din domeniul bancar şi comercial. separaţi resursele pe 2 domenii diferite: obţinerea ajutorului pentru administrarea banilor şi obţinerea resurselor. Profesorul/ consilierul va aduna numerele de telefon pentru toate resursele identificate. Să vă gândiţi că unele organizaţii pot oferi asistenţă în ambele domenii. Fiecare tânăr va primi un număr de organizaţii sau de persoane pe care să le contacteze pentru a determina ce servicii oferă. 2. Odată ce clasa a făcut lista. 4. Explicaţi proiectul. Dacă o persoana are nevoie de ajutor în probleme ce ţin de gestionarea banilor. ei vor fi capabili să caute informaţii şi să contacteze persoanele vizate. • Identificarea locaţiei unde o persoană poate primi ajutor de la organizaţii de caritate. aceasta poate apela la organizaţii care pot oferi ajutor legal sau consiliere pentru împrumuturi. Pentru a ajunge acolo trebuie să iau : ___maşina (ia în considerare traficul şi dacă maşina ta are benzină) ___autobuzul (ia un orar al autobuzului care te va duce la locul de întâlnire) ___taxi (asigură-te că taxiul nu va veni mai târziu decât ai tu nevoie să pleci) ___altcineva conduce (asigură-te că persoana care vine să te ia nu întârzie mai mult decât ai tu nevoie) ___pe jos Asta imi va lua aproximativ ____ minute Întâlnirea mea este la ____ Voi avea nevoie de ____ Acordă-ţi 10-15 minute în plus pentru evenimente neaşteptate. Rezultate asteptate: Tinerii vor putea folosi această listă când vor avea nevoie.

APLICAŢII PRACTICE Exerciţiu 1. markere. feminin). La următoarea întâlnire rugaţi tinerii să discute pe tema informaţiilor primite prin telefon. accesului şi controlul resurselor şi participarea la luarea deciziilor. Interpretare: Puteţi stimula tinerii pentru a afla părerile acestora cu privire la: • sursele identificate şi utilitatea lor • situaţiile în care vor putea aplica aceste informaţii • colaborări pe care le văd posibile cu instituţiile şi organizaţiile identificate. Diviziunea Inegală de Gen a Muncii se referă la existenţa unei diferenţieri a quantumului salarial şi a sarcinilor ce revin fiecărui gen: adesea femeile au un volum de muncă mai mare (de cele mai multe ori muncă neplătită). atitudini şi valori pe care societatea le consideră potrivite pentru unul sau pentru altul. Prin urmare rolul de sex poate fi în contrast cu rolul de gen. instruiţi-l sa îl roage pe interlocutor să trimită aceste informaţii. lista va fi multiplicată şi împărţită fiecărui tânăr. De exemplu.Ce înseamnă gender? Materiale: Flipchart. Pe măsură ce tinerii discută şi îşi dau seama care resurse sunt utile. Dimensiunea de gen Înţelesul termenului de Gender/ Gen a suferit modificări de-a lungul timpului. De exemplu. Rugaţi grupul să facă o altă listă de cuvinte care va fi scrisă sub cuvântul „Bărbat”. Permiteţi tinerilor să compare cele două liste. dacă gătitul este clasificat drept rol feminin. chiar dacă ele nu sunt evidente. sarcina este un rol de sex feminin deoarece numai femeile au organ reproductiv pentru purtarea copiilor. Scrieţi într-o parte „Bărbat” iar pe cealaltă „Femeie”.Evaluarea Diferenţei de Gen . în folosul comunităţii -----------------------e. lăsaţi-i să noteze informaţiile primite. Această listă va fi scrisă pe flipchart/tablă sub cuvântul „Femeie”. rolul de sex se referă la o ocupaţie sau funcţie pentru care e necesară o capacitate care este particulară pentru o categorie de sex. Discriminarea de Gen înseamnă că eşti tratat diferit pentru că aparţii unui gen sau celuilalt. profesorul/ consilierul va nota datele esenţiale. Dacă nu poate nota. Timp: 1 ora Obiective: Creşterea nivelului de informare privind noţiunea de sex şi gen Rezultate aşteptate: • Tinerii vor inţelege conceptul de ‚’’gender” – gen • Tinerii vor deveni intresaţi de concept şi vor începe să-şi pună întrebări despre înclinaţiile şi credinţele lor Desfăşurare: Rugaţi tinerii să se aşeze în semicerc cu faţa spre flipchart/tablă Împărtiţi foaia de flipchart/tablă în două părţi trăgând o linie cu markerul în mijlocul ei. în unele culturi femeile nu au dreptul de a moşteni averea tatălui. Rolurile de Gen sunt rolurile care sunt clasificate după sex. Dimensiunea de gen poate cuprinde teme care se referă la : • promovarea echităţii de gen • identitatea sexuală Conştientizarea de Gen înseamnă abilitatea de a identifica problemele provenite din inegalitatea de gen şi discriminare. Problemele de gen apar când. La ora actuală este folosit pentru a defini rolul de sex (masculin. În multe societăţi aceasta implică discriminarea sistematică şi structurală a femeilor în distribuirea veniturilor. Rugaţi-i să se uite la lista de sub termenul „Femeie” şi să spună care din cuvintele din listă sunt valabile doar 23 . pentru aceeaşi muncă femeile sunt plătite mai puţin decât bărbaţii. dar veniturile şi recompensele obţinute din muncă sunt încasate de către bărbaţi. Rugaţi grupul să facă o listă de cuvinte pe care le asociază cu cuvântul Femeie. De exemplu. Ulterior. 5. el este un rol de gen feminin nu un rol de sex feminin deoarece atât bărbaţii cât şi femeile pot găti. clasificarea fiind socială şi nu biologică.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor te nota. de exemplu inegalitatea de gen este recunoscută ca nedorită (indezirabilă) sau nedreaptă. De exemplu.

markere. Centralizaţi cuvintele rămase. Timp: 1 ora Obiective: Enumerarea diferenţelor şi similarităţilor dintre cele două genuri Rezultate aşteptate: • Tinerii vor înţelege şi vor empatiza mai uşor cu celălalt gen • Tinerii vor putea aprecia similarităţile şi diferenţele dintre genuri Desfăşurare: Rugaţi participanţii să se împartă în două grupuri. Empatia este crucială în aprecierea şi înţelegerea diferenţelor şi similarităţilor între sexe. Un grup trebuie să fie alcătuit numai din băieţi şi un grup trebuie să fie alcătuit numai din fete.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor pentru femei. Rugaţi grupul să spună care din cuvine se refera la sex şi care la gender. Explicaţi diferenţa dintre gen si sex. Interpretare: După prezentări încurajaţi discuţiile pe baza observaţiilor făcute după fiecare prezentare. . Explicaţi-le că vor efectua un joc de rol pentru a învăţa despre ce înseamnă să fii băiat sau fată. Interpretare: puteţi stimula tinerii pentru a discuta aspectele menţionate folosind următoarele întrebări: • De ce folosim cuvinte diferite pentru femei şi bărbaţi? • Pot bărbaţii şi femeile să execute sarcini similare? Exerciţiul 2.. Invitaţi participanţii să stea în cerc şi facilitaţi discuţiile folosind următoarele întrebări: 24 • Cum te-ai simţit interpretând jocul de rol? De ce? • Lucrurile pe care le-aţi descris în jocul de rol sunt adevarate şi în viaţa reală? De ce? • Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui sex? De ce? • V-aţi gândit vreodată că aţi vrea să fiţi celălalt sex? • A fi femeie are mai multe dezavantaje decât avantaje? De ce? • Cum putem învăţa să apreciem similarităţile şi diferenţele dintre cele doua sexe? *Notă Acest material poate fi folosit pentru a face pliante şi afişe. Apoi invitaţi fiecare grup să prezinte jocul de rol.. Se va repeta acţiunea şi pentru termenul „Bărbat”. Cereţi grupului de băieţi să pregătească jocul de rol cu titlul „Simt că a fi femeie este. „ Cereţi grupului de fete să pregătească jocul de rol cu titlu „Simt că a fi bărbat este.. Tăiaţi cuvintele care pot fi adevărate atât pentru bărbat cât şi pentru femeie. A fi „femeie” şi a fi „bărbat” Materiale: Flipchart...” Lăsaţi grupurile 20 de minute să se pregătească ..

Capitolul 4 Evaluarea nevoilor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor .

Există un număr mare de instrumente utilizate în evaluarea nevoilor umane. de exemplu. alcoolism. selecţia acestora facându-se în funcţie de scopul şi natura evaluării. Raportul din iulie 2007 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării arată. timpul. s-ar putea să nu obţineţi rezultatul dorit. Chestionarul poate fi aplicat de un adult (profesor. Nu există răspunsuri corecte sau greşite.8%. psiholog) care face evaluarea adolescentului sau poate fi aplicat chiar de către adolescent pentru a se autoevalua. comportamente agresive. De asemenea. asistent social. copiii şi tinerii continuă să se confrunte cu cel mai mare risc de sărăcie. efectele sărăciei sunt resimţite mai pregnant de către copiii şi tinerii din mediul rural. resursele umane şi materiale de care doriţi să le alocaţi acestui proces. constă în identificarea abilităţilor necesare acestora. Pot fi utilizate atât intrebări închise.54% dintre elevii din mediul rural au ajuns să urmeze liceul. Chestionarul Chestionarul permite colectarea unui număr mare de date relevante. în timp ce în 2005 proporţia lor era de 36. delincvenţă.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul IV Evaluarea nevoilor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă a adolescenţilor Potrivit studiului „România – O evaluare rapidă a impactului crizei economice asupra sărăciei”. că în anul 2006 numai 24. părinte. Primul pas în procesul de formare a abilităţilor de viaţă ale tinerilor. Dacă sunt prea multe întrebări la care nu răspundeţi. Copiii şi tinerii reprezintă 43% din populaţia afectată de sărăcie. iar aceste efecte iau forme dintre cele mai diverse: abandon şcolar. ponderea elevilor din mediul rural care urmează liceul este în scădere de la an la an. Eu sunt: O fată [ ] Un băiat [ ] Vârsta actuală [ ] Nivelul de şcolarizare [ ] clasa a 7-a [ ] clasa a 8-a [ ] clasa a 9-a [ ] clasa a 10-a [ ] clasa a 11-a [] [] [] [] [] clasa a 12-a şcoala complementară şcoala profesională Nu este la şcoală Altele Selectaţi răspunsul care descrie cel mai bine situaţia în care vă aflaţi În prezent locuiesc: [ ] împreună cu părinţii biologici [ ] împreună cu mama sau tatăl biologic [ ] împreună cu părinţii /părintele adoptiv [ ] împreună cu asistentul maternal care nu este rudă [ ] împreună cu o rudă (nu asistent maternal) [ ] împreună cu rudele care sunt şi asistenţii săi maternali [ ] împreună cu un prieten de familie (nu asistent maternal) [ ] pe cont propriu [ ] altele De cât timp locuieşti în aceste condiţii? ______luni_____ani . “prin comparaţie cu alte grupe de vârstă. atât în 2008 cât şi în 2009”. realizat în anul 2008. În utilizarea acestor metode de evaluare trebuie să aveţi în vedere scopul pentru care le utilizaţi şi relevanţa metodei în raport cu scopul. izolare socială. 26 Iată un exemplu de astfel de chestionar: CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE PENTRU ADOLESCENT Instrucţiuni: Aceste întrebări vă vor cere să răspundeţi ce cunoaşteţi şi ce puteţi să faceţi. cât şi deschise. Câteva din metodele ce pot fi utilizate în procesul de identificare a abilităţilor de viaţă necesare tinerilor sunt: 1. Conform specialiştilor. încercaţi să răspundeţi la toate întrebările.

electricitate) 11. Îmi pregătesc masa singur 5. apă. Ştiu să îmi spăl hainele urmărind eticheta produselor 2. Poate explica unde îşi poate obţine carnetul de conducere AUTOÎNGRIJIREA 18. Ştiu unde să mă adresez în caz de incendiu 13.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Vă rugăm să selectaţi răspunsul care vă caracterizează cel mai bine: Nu seamănă cu Seamănă foarte Seamănă pumine mult cu mine ţin cu mine SARCINI PRIVIND VIAŢA DE ZI CU ZI 1. Cunosc despre existenţa serviciilor sociale din comunitate 12. de exemplu. cablu tv. gaz. îmi cos nasturii 4. dentistul sau clinica atunci când are nevoie 19. Poate descrie două sau mai multe locaţii de unde poate primi ajutor dacă se simte în nesiguranţă 20. Mă protejez împotriva posibilelor spargeri la domiciliu 3. Pot să-mi calculez costurile pentru locuinţa în care stau 10. Ştiu unde să mă adresez pentru plăţi serviciile şi utilităţile gospodăriei în care locuiesc (telefonie. Planific mese sănătoase în fiecare săptămână 8. Poate completa un contract de închiriere 16. Poate dezvolta un buget lunar necesar vieţii independente 14. Îmi aranjez hainele când este nevoie. Poate explica două modalităţi pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală precum HIV sau sifilis 27 . Poate contacta locaţii în zona în care locuieşte pentru a obţine informaţii despre viaţa sexuală şi sarcină 21. cablu internet. Depozitez mâncarea astfel încât să nu se strice sau să se altereze 6 . Poate calcula costurile de început într-o locuinţă nouă 15. Poate explica unde poate cere ajutor în cazul unui conflict cu proprietarul locuinţei 17.Păstrez curăţenia în spaţiul în care trăiesc 7. Poate stabili o întâlnire cu medicul. Merg la cumpărături LOCUINŢA ŞI RESURSELE COMUNITARE 9.

Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor 22. internetul sau alte resurse pentru a obţine informaţii 36. Respectă proprietatea celuilalt 30. Este politicos cu ceilalţi 28. Este capabil să organizeze şi să conducă activităţi de grup 31. Face faţă mâniei fără a folosi violenţa 27. Cere ajutor atunci când are nevoie 26. Foloseşte biblioteca. ziarele. Poate descrie paşii pentru a-şi atinge unul din scopurile sale TOTAL NU SEAMĂNĂ CU TÂNĂRUL SEAMĂNĂ PUŢIN CU TÂNĂRUL DESCRIE CEL MAI BINE TÂNĂRUL 28 . Poate refuza avansurile sexuale 25. consumă alcool sau foloseşte droguri 24. Apreciază lucrurile pe care ceilalţi le fac pentru el 29. Se gândeşte la mai multe variante atunci când ia o decizie 33. Reflectează asupra propriilor greşeli 34. computerul. Îşi îndeplineşte sarcinile în timp util 37. Poate exprima idei abstracte în scris 39. Poate să se îngrijească în cazul rănilor sau bolilor uşoare 23. Poate descrie trei modalităţi de a găsi un loc de muncă 32. Poate explica ce se întâmplă cu organismul dacă fumează. Este capabil să facă prezentări verbale în faţa unui grup 40. Se pregăteşte pentru examene sau discursuri 35. Ajunge la şcoală în timp util 38.

stabilirea unui protocol pe baza căruia observatorul îşi notează datele observate pentru a le compara şi analiza. Poate fi utilizat în completarea unui chestionar. şi se poate realiza pe baza unei liste fixe de întrebări clarificatoare. Interviul Interviul permite obţinerea de informţii şi date detaliate de la subiecţii intervievaţi. sentimente. El poate pune în evidenţă : interese. 5. Lista de control Lista de control este un chestionar foarte simplu . Se poate constitui într-un instrument de evaluare şi prognoză. 29 . comportament. Observaţia presupune formularea unui obiectiv . Aceasta reprezintă o modalitate simplă şi rapidă de abordare a unei liste extinse de probleme pentru a identifica acele necesităţi ce vor fi discutate ulterior. Observaţia Observaţia se referă la examinarea sistematică şi intenţionată a unui eveniment. Interviul are avanatjul că pe lîngă aspectul informaţional mai puteţi identifica opinii specifice . competenţe şi aspecte problematice ce necesită o schimbare. identificarea mijloacelor necesare unei bune observări. cât şi calitative. pentru a obţine o imagine de ansamblu care vă va ajuta la realizarea unei strategii de formare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă. fixarea unui plan după care să aibă loc observarea. performanţe. 3. persoană sau grup. Pentru a obţine o imagine de ansamblu care vă va ajuta în realizarea unei strategii de formare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă este util să combinaţi mai multe metode de identificare a nevoilor de formare a abilităţilor de viaţa . atît cantitative.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor 2. In această etapa de evaluare a abilităţilor de viaţă ce trebuie dezvoltate este utila se combina mai multe metode. la care raspunsurile sunt de tipul DA sau NU. atitudini faţa de tema abordată 4. lucrări personale şi experienţe. Portofoliul Portofoliul este o colecţie de realizări.

Capitolul 5 Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor .

Dezvoltarea şi exersarea abilităţilor de viaţă este o formă particulară de educaţie non – formală întrucât formatorul de abilităţi de viaţă trebuie sa îmbine metode specifice mai multor tipuri de profesionişti: profesor. fie într-un mod organizat şi structurat într-un cadru instituţionalizat (educaţia formală). mai degrabă. Fiecare activitate/exerciţiu trebuie să se axeze pe situaţii concrete de viaţă. care trebuie să se prezinte la aceste cursuri cu o stare de spirit deschisă la asimilarea de noi cunoştinţe şi experienţe. atitudinilor.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul V Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor Educarea. educatori. • Ţineţi cont de dorinţele şi preferinţele tinerilor în activităţile pe care le veţi desfășura cu ei. ale comunităţii) în cel mai efectiv mod posibil. utilizate în cadrul programului formarea deprinderilor de viaţă. cooperarea între partcipanţi. fără complexe. Consultaţi-vă cu tinerii despre temele. voluntari. menite să asigure tinerilor atât experienţa practică. formarea si exersarea abilităţilor de viaţă se realizează permanent în viaţă. şi cu ajutorul facilitatorului (profesori.). să ia decizii informate. • Tineţi cont de motivaţia participanţilor în cadrul unui asemenea program. consilier. Este important să consideraţi copiii şi tinerii ca parteneri egali şi responsabili în procesul propriei lor formări. fiecare activitate/execiţiu. cu desfăşurare rigidă. educatori de la egal la egal. decât competiţia • asigură oportunităţi membrilor grupului şi facilitatorilor de a-şi recunoaşte şi a-şi pune în valoare potenţialul individual şi a-şi spori respectul faţă de sine • permite participanţilor să se cunoască reciproc şi să extindă relaţiile • promovează deprinderi de ascultare activă şi de comunicare eficientă între participanţi • promovează toleranţa. Instrucţiunile trebuie să-i ajute pe participanţi să se bazeze pe cunoştinţele anterioare pentru a dezvolta atitudini. Luaţi în considerare şi rezultatele evaluării iniţiale (discutaţi din timp cu tinerii despre aşteptările lor). desfăşurarea şi evaluarea activităţilor curriculare şi extra-curriculare. care îi vor învăţa să analizeze. În acest scop. Aceştea vor fi pregătiţi ca educatori de la egal la egal (adolescenţi. înţelegerea şi acceptarea necesităţilor proprii şi ale altora • facilitează formarea comportamentelor corecte vizavi de problemele sensibile • încurajează inovaţiile şi creativitatea 31 . iniţială. fie în mod spontan (întâmplător. • Urmăriţi evaluarea periodică. activităţile ce le veţi desfăşura cu ei. teamă sau inhibiţie. cât şi încredere în propria lor capacitate de a răspunde corect la problemele vieţii independente. care vă poate sugera cum puteţi începe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă. includ următoarele: • implică direct şi activ tânărul în procesul vizat • contribuie la satisfacerea în mod firesc. valorilor de viaţă. în nici un caz nu trebuie să aibă caracter obligatoriu. deprinderilor. natural a necesităţilor şi nu forţarea acestei evoluţii după un anume tipar • sporesc percepţiile/reflecţiile participanţilor despre sine şi despre alţii • promovează. credinţe şi deprinderi cognitive şi totodată să lărgească baza lor de cunoştinţe. se pot forma prin exerciţiu. să cerceteze. neoficial – educaţia informală) sau într-un mod organizat în afara unui cadru instituţionalizat (educaţia non-formală). părinţi etc. precum şi la sporirea motivaţiei copiilor şi tinerilor pentru însuşirea programului. tineri care învaţă de la prietenii lor şi transmit cunoştinţele lor grupului de semeni) şi vor fi un suport real în planificarea. • Implicaţi în calitate de facilitatori elevi din clasele cu care lucraţi. capitol va cuprinde diverse activităţi/exerciţii de evaluare. Avantajele specifice ale metodelor participative de predare/învăţare. temă. Acest tip de program trebuie sa ţină seama de motivaţia tinerilor de a se implica în activităţi şi. instructor. să rezolve problemele (ale sale sau ale altora. Acesta nu trebuie perceput de tineri ca o activitate obligatorie. Programul de formare si dezvoltare a abilităţilor de viaţă trebuie să se ţină cont de câteva principii metodologice: • Acceptaţi ideea că deprinderile pe care copiii şi tinerii nu le au. Metodele participative trebuie să faciliteze procesele de descoperire şi de comunicare în interiorul grupului de participanţi. Metode şi tehnici interactive de lucru cu tinerii Metodele interactive contribuie eficient la formarea şi dezvoltarea în mod integrat a cunoştinţelor. Capacitatea de a-i motiva pe adolescenţi este una dintre condiţiile principale de reuşită ale programului de formare a deprinderilor de viaţă. mentor. intermediară şi finală a programului de formare. • Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă implică metode de predare şi de învăţare participative.

Jocul continuă până facilitatorul decide încetarea lucrului. va fi suficient de scurt pentru a determina o stare de „criză”. • Generează o mulţime de idei şi soluţii pentru anumite probleme într-un timp restrâns • Spectrul problemelor analizate prin brainstorming este aproape nelimitat. Câteva metode şi tehnici interactive de lucru cu tinerii a. pe care găseşte. pe foaia de pe masă. aducând la cunoştinţă modul în care au fost valorificate. ci şi să asculte). • Între timp. Desfăşurare • Stabiliţi tema brainstorming-ului şi formulaţi-o ca întrebare • Stabiliţi intervalul de timp necesar (de regulă. Desfăşurare • Se enunţă problema.). . Unele idei par imposibile sau prosteşti. din ceea ce este scris în filă. 32 • Încurajează creativitatea. eliminaţi-le pe cele incompatibile cu problema sau cu posibilităţile momentane etc.Evitaţi să judecaţi ideile ca bune sau rele. de această dată. În astfel de mediu copiii şi tinerii sunt predispuşi şi motivaţi să înveţe.. Brainstorming-ul se poate practica oral sau în scris (brainwriting). opriţi exerciţiul şi treceţi la etapa calitativă (analizaţi soluţiile.Scrieţi orice idee care poate să vă vină în gând. inspirându-se. dar este în regulă. eventual. Prin intermediul acestei metode participanţii vor găsi cât mai multe soluţii pentru o problemă. b.Nu discutaţi şi nu vă gândiţi la idei. să exerseze eficient cunoştinţe şi deprinderi. • Cel care a terminat primul. Uneori cele mai scandaloase idei pot genera altele. poate dezvolta ideea de pe foaie. pentru a-i mobiliza la maximum pe participanţi din punct de vedere intelectual şi afectiv) • Faceţi cunoscuţi participanţii cu regulile brainstorming -ului : . „perfect”.Gândiţi-vă la cât mai multe idei. BRAINSTORMING (ASALT DE IDEI) Este o metodă simplă şi eficientă de generare a ideilor. • Când ideile par să fi „secat”. Dacă doreşte. altul a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă. Avantajele metodei • Permite participarea deplină a copiilor indiferent de mărimea grupului. Îi ajută pe participanţi să înţeleagă şi . Pur şi simplu scrieţi-le • Formatorul sau un participant va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv cele care nu au legătură cu subiectul sau par „trăsnite”) în ordinea rostirii lor. . Variante ale brainstorming-ului Brainstorming în scris Grupul mare este împărţit în grupuri a câte 10-15 persoane. • Încurajează participarea tuturor. Fiecare grup se aşează în jurul unei mese. înlocuieşte fila de pe masă cu foaia lui şi enunţă altă idee. Fiecare participant are în faţă o foaie albă. Cu cât vă gîndiţi la mai multe idei cu atât e mai mare şansa să găsiţi ideile utile. „bravo” etc.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Folosind metode interactive în cadrul procesului de învăţare facilitatorul creează o atmosferă sigură şi confortabilă pentru toţi participanţii. Oferă participanţilor posibilitatea unei implicări mai responsabile şi a unei cooperări mai strânse. iar în centrul mesei se află o foaie suplimentară. dezvoltă abilităţi de comunicare interpersonală (participantul învaţă nu numai să vorbească. Analiza şi selecţia vor fi făcute cu toţi participanţii. ACTIVITATEA DE GRUP Este procedeul cel mai indicat în realizarea metodelor interactive. o idee. • Nu bruschează participanţii şi nu încalcă el însuşi regulile promovate. • Fiecare îşi notează pe foaie o idee. . vor defini domenii noi pentru ei. ordonaţi-le în funcţie de realismul lor. El trebuie să adauge alta. Rolul formatorului • Pregăteşte el însuşi o listă cu idei de rezervă şi conduce metoda propriuzisă. • Foloseşte cuvinte de laudă pentru toate ideile: „bun”. • Valorifică ideile propuse (dacă participanţii au fost solicitaţi doar ca generatori de idei).

dar scade gradul de participare individuală. De exemplu: Membrii grupului - Vor fi respectuoşi. Pentru a concepe întrebările ar fi necesar ca facilitatorul să aibă în vedere că: - Întrebarea bine formulată determină o bună parte din răspunsul ce trebuie dat. astfel ca fiecare participant să se simtă încurajat să participe. zilelor de naştere etc. Numărul diferit de participanţi variază în funcţie de temă. spiritul critic. Este binevenit ca regulile să fie afişate în sală • Eficacitatea unei discuţii reclamă.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor să rezolve unele diferenţe dintre ei. în triade se dezvoltă mai bine idei noi. - Întrebările trebuie să stimuleze schimbul de idei între participanţi. problema. în primul rând ale dialogului.prezintă rezultatul activităţii grupului - Moderatorul . cât şi pe facilitatori. • Elaboraţi împreună cu participanţii un regulament care ar facilita realizarea cu uşurinţă a sarcinilor de grup. preferinţelor. rolul participanţilor etc. DISCUŢIA Discuţia este o tehnică prin intermediul căreia se realizează majoritatea metodelor interactive şi care îi stimulează atât pe participanţi. Îi face să înţeleagă necesitatea distribuirii rolurilor într-o echipă şi în ce măsură depinde eficienţa unei echipe de asumare corectă a fiecărui rol. de îndeplinire corectă a sarcinilor corespunzătoare rolului respectiv. să-i provoace să judece. Un număr de cinci membri reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise.se asigură că toţi membrii îşi pot exprima opiniile - Timerul . Cu cât creşte numărul membrilor. exprimându-şi opinia pe rând şi ascultânu-se reciproc - Vor fi activi. îşi pot exersa deprinderile de ascultare şi de exprimare şi îşi pot manifesta atitudinea faţă de problemele ce-i preocupă. Rolul formator în cadrul organizării activităţii în grup - Menţine atenţia participanţilor asupra obiectivelor stabilite - Încurajezează activitatea individuală sau a grupului - Ajută grupul până la etapa când acesta va funcţiona de sine stătător - Rezumă împreună cu participanţii desfăşurarea activităţii Avantajele metodei - Participanţii învaţă unul de la altul. Membrii unei perechi tind să încheie înţelegeri şi să răspundă unul dorinţelor celuilalt. vorbesc mai liber. care fiind respectat va crea atmosfera sigură şi prietenoasă pentru participarea tuturor participanţilor. cu atât creşte complexitatea obiectivelor care pot fi urmărite.notează opiniile membrilor - Raportorul . Stabiliţi prin consens regulile discuţiei. conceperea şi respectarea unor condiţii. • Evaluaţi activitatea cu ajutorul participanţilor (Ce a mers bine/rău şi de ce? Cum au fost depăşite neînţelegerile? Au avut toţi tinerii posibilitatea să participe? etc. propunând idei şi implicându-se în realizarea sarcinilor de grup - Vor fi uniţi acceptând persoanele şi ideile acestora - Vor critica ideile fără a învinui şi judeca persoanele etc. - Întrebările nu trebuie să inducă în eroare participanţii. • Propuneţi participanţilor să repartizeze roluri şi responsabilităţi în cadrul grupurilor mici - Secretarul .) şi a numărului de participanţi în grup. adică ale întrebărilor şi răspunsurilor. Ficare regulă trebuie să reprezinte un comportament pozitiv.urmăreşte timpul - Observatorul .evaluează activitatea elevilor din grup etc. Desfăşurare • Stabiliţi criteriul de grupare (conform intereselor. Desfăşurare • Expuneţi tema clar şi incitant pentru copii • Explicaţi sarcinile. apar idei mai multe şi mai diverse - Participanţii îşi acordă ajutor unii altora. Este un procedeu foarte eficient prin care tinerii se pot informa în domeniu. În acest sens facilitatorul ar trebui să folosească întrebările care încep cu: de ce? pentru ce? cu ce scop? în ce caz? etc. anotimpurilor. să nu ceară răspunsuri logice simple (da/ nu) sau doar să reproducă faptele.) 33 . în special în cazurile când opiniile coincid sau sunt similare şi tinerii le acceptă şi se susţin reciproc - Regulile de conlucrare în grup pot fi aplicate în activitatea cotidiană a participanţilor c.

respectiv nehotărâţi au existat la începutul dezbaterii) Avantajele metodei - Dezvoltă un şir de capacităţi: gândirea critică asupra unei probleme. mai flexibil. ascultarea activă - Dezvoltă capacităţile retorice.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Rolul formatorului - Menţine cursul comunicării pe tema anunţată. oponenţi. să coreleze activităţile realizate cu experienţele vieţii reale. rezumă în final - Formuleză întrebări clare şi pe înţelesul participanţilor - Rezervă suficient timp pentru ca participanţii să-şi poată expune părerile vis-a-vis de problema pusă în discuţie Avantajele metodei - Încurajează activitatea şi participarea tuturor membrilor grupului - Stimulează emiterea de idei noi - Ajută participanţii să înveţe reciproc. Desfăşurare • Stabiliţi tema/scenariul. foarte utile şi probabile în viaţa lor de fiecare zi. publicul). concisă. lucidităţii şi respectului reciproc. pentru o mai bună înţelegere a poziţiilor • Publicul pune întrebări reprezentanţilor celor două „tabere”. Se compară rezultatul cu confi¬guraţia iniţială (câţi susţinători. dezvoltă la participanţi capacitatea de a-şi planifica strategii alternative de acţiune. d. opiniile şi valorile copiilor şi tinerilor. trecând în „tabăra” opusă. eventual. prin caracterul ei competitiv îi ajută pe participanţi să câştige încredere în forţele proprii. indicaţi-le ce trebuie să urmărească pe parcursul scenei • Acordaţi participanţilor timp să intre în rol (să se documenteze. concisă a argumentelor şi al contra argumentelor. să se familiarizeze cu situaţia) . DEZBATEREA Deseori. lenţi Rolul facilitatorului - Urmăreşte respectarea regulilor de către părţi - Acordă asistenţă şi sprijin ambelor părţi în aceeaşi măsură - Intervine în momentele de tensiune sau de criză apărute pe perioada dezbaterii - Evaluează obiectiv participarea ambelor părţi e. stimulând spiritul de concurenţă în sensul bun al cuvântului. pune în valoare legătura dintre atitudinea. îi ajută să gândească critic şi să ia decizii într-o problemă controversată. Dacă o parte din tineri vor fi spectatori. JOCUL PE ROLURI Jocul pe roluri îi ajută pe copii şi tineri să înţeleagă mai bine propriul rol şi rolurile celor din jur. participanţii susţinând cele două răspunsuri posibile. de încredere în forţele proprii - Competiţia dintre grupuri va mări eficienţa dezbaterii - Respectă ritmul participanţilor timizi. coerentă şi convingătoare. Ideea este ca problema să fie abordată din cât mai multe puncte de vedere 34 • Reprezentanţii celor două părţi rezumă argumentele proprii • Se votează pro/contra tezei iniţiale. se asigură că sunt respectate regulile. dezvoltă atenţia faţă de punctul de vedere al adversarului. ca urmare a unei discuţii. Această metodă îi poate ajuta pe tineri să-şi dezvolte capacitatea de exprimare clară. grupul se divizează fizic în două „tabere”. eventual. abordarea de tip PRO-CONTRA. gândirea critică şi capacitatea de decizie. schimbându-şi părerea şi poziţia. secretarii (cei care vor conduce discuţiile) şi regulile comunicării • Reprezentanţii fiecărei părţi îşi expun. contribuie efectiv la depăşirea timidităţii sau impulsivităţii excesive şi la afirmarea raţionalităţii. şi fără să fie întrerupţi argumentele • Membrii celor două părţi îşi pun reciproc întrebări. de lucru în echipă. pe rând. dezvoltându-şi capacitatea empatică. exprimarea (orală) clară. Desfăşurare • Se stabilesc părţile (susţinătorii şi oponenţii unei teze şi. Asiguraţi-vă că fiecare participant a înţeles situaţia (dacă participanţii vor trebui să-şi construiască singuri rolul) sau textul (dacă aveţi un scenariu scris) şi se simte motivat să joace rolul respectiv. mai des folosită în cadrul activităţilor îi ajută pe participanţi să privească o problemă într-un mod mai deschis.

să ia în considerare toate părerile şi să evalueze toate punctele de vedere • După ce au ascultat toate argumentele. tinerii se vor concentra asupra argumentelor pro şi contra comentând fiecare opinie. casetă video. studiul de caz se prezintă în formă scrisă. un joc pe roluri despre drepturile minorităţilor sau ale persoanelor cu deficienţe. triadelor sau negocierilor facilitatorul poate interveni în grupuri pentru a acorda ajutor (dacă se solicită) sau pentru a da un feedback adecvat • Evaluarea. încercaţi să nu le impuneţi participanţilor punctul dumneavoastră de vedere sau să-i lăsaţi să se simtă neputincioşi faţă de gravitatea şi complexitatea problemelor reale - Atmosfera de spectacol se poate „aprinde” şi vă poate abate atenţia de la obiectivele exerciţiului. Pe parcursul desfăşurării jocului pe roluri pot fi necesare întreruperi pentru a explica respectivul comportament sau pentru a interacţiona cu spectatorii. f. Nu le permiteţi elevilor să uite motivul şi fondul activităţii - După finisarea activităţii şi evaluarea ei spuneţi participanţilor că a fost doar un joc pe roluri Avantajele metodei - Participanţii învaţă să acţioneze într-o anumită problemă prin improvizarea unei situaţii bine structurate care să reflecte fapte şi situaţii din realitate. • Declanşaţi o discuţie în care participanţii vor prezenta problemele (problema) importante din cazul respectiv. Acestea depind de rezultatele pe care le vizaţi • După ce aţi stabilit problema. Respectaţi emoţiile şi sentimentele fiecărui participant - În abordarea temei şi reprezentarea piesei trebuie să ţineţi cont de structura socială a grupului (de exemplu. facilitatorul le poate cere participanţilor să lucreze în perechi. Folosiţi pentru aceasta întrebări de genul: - Ce s-a întâmplat? - Care sunt părţile implicate în caz sau în conflict? - Ce a determinat-o pe persoana X să acţioneze în acel mod? - Ce fapte sunt importante? - Ce fapte lipsesc pentru înţelegerea cazului? În loc de a le pune întrebări. Este important ca ei să prezinte motivele şi necesitatea luării deciziei respective • După luarea propriei decizii. Desfăşurare • Prezentaţi subiectul activităţii tot setul de informaţii despre cazul care va fi abordat • Cereţi-le participanţilor să citească acest caz • Cereţi-le participanţilor să clarifice faptele care compun cazul. De obicei. deci este posibil ca el să pună întrebări la care nu se poate da un răspuns univoc sau chiar nu se poate da răspuns. dar poate fi prezentat şi ca film. triade. participanţii vor trebui să adopte o hotărâre. STUDIUL DE CAZ Abordarea unei activităţi sub formă de studiu de caz le oferă participanţilor posibilitatea de a analiza o situaţie sau un caz în care există un conflict sau o dilemă. Când vor discuta argumentele. participanţii vor asculta decizia luată în realitate 35 . nu trebuie să îi expună pe aceştia jignirilor sau marginalizării) - Jocul pe roluri imită de obicei viaţa reală.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor • Prezentarea propriu-zisă a piesei. dacă în grup există astfel de tineri. Sfaturi pentru facilitator - Jocul pe roluri se bazează pe emoţii şi trebuie condus cu delicateţe. participanţii vor avea în vedere întrebările: Care sunt valorile şi beneficiile fiecărui argument şi ale fiecărei soluţii? Există alternative? • Participanţii trebuie să fie încurajaţi să se asculte reciproc. Acest lucru se va face sub formă de întrebări. După prezentări se pot discuta următoarele aspecte: - Cum s-au simţit participanţii în rolurile respective? - De ce au tratat în modul respectiv situaţia sau personajul? - Au prezentat soluţii la situaţia-problemă? - Ce au învăţat din experienţa trăită? Spectatorii vor spune ce au simţit în diferite momente ale piesei şi cum ar fi jucat ei diversele situaţii. grupuri mici. Participanţii vor aplica pas cu pas o procedură ce include analizarea faptelor. joc pe roluri etc. în cazul medierilor. luarea şi susţinerea unei decizii şi cântărirea consecinţelor acelei decizii.

exprimându-ţi atitudinea faţă de el • După descriere. De ce s-a ajuns în realitate la acea decizie şi nu la cea luată de ei? Care ar fi consecinţele aplicării fiecărei decizii (pentru părţi şi pentru întreaga societate)? La această etapă ar trebui să se răspundă la următoarele întrebări: Ce decizie s-a adoptat? De ce? Sunteţi de acord cu ea? Ce efecte ar avea ea asupra voastră? Dar asupra altora? Rolul facilitatorului - Ajută participanţii să menţină discuţia în subiect - Conduce discuţia participanţilor spre rezolvarea cazurilor şi nu oferă soluţii de-a gata - Asigură atmosfera de lucru Avantajele metodei - Dezvoltă capacităţile de gândire logică. asociază-l cu alte subiecte. de participanţi 36 - Respectă decizia participanţilor cu cine doresc să lucreze în perechi - Acordă posibilitatea ca fiecare pereche să-şi prezinte. evenimente. gândire critică şi de luare a deciziilor - Generează emoţii şi sentimente. Desfăşurare • Prezentaţi participanţilor o întrebare sau o problemă • Cereţi-le să reflecteze asupra răspunsului/ problemei şi să scrie un răspuns scurt • Rugaţi-i pe participanţi să formeze perechi. Cu ce se asociază acest subiect? - Analizează: împarte subiectul în mai multe elemente din care este alcătuit. Aceasta se poate face la început cu un partener. captează interesul şi imaginaţia participanţilor - Îi ajută pe participanţi să coreleze activităţile cu experienţele vieţii reale g. h. care sunt prezentate de la o formă de gândire mai simplă la una mai complicată Rolul facilitatorului - Explică cît se poate de clar indicaţiile-cheie de pe laturile cubului. - Oferă tuturor participanţilor posibilitatea să-şi expună părierile. Indicaţiile-cheie sunt: descrie. le creează participanţilor condiţii bune pentru împărtăşirea propriilor idei. soluţiile Avantajele metodei - Încurajează participarea fiecărui participant - Participanţii învaţă unii de la alţii să reflecte asupra experienţelor proprii - Participanţii timizi se vor implica mai uşor într-o asemenea activitate. Când se discută. Ei îşi vor împărtăşi experienţele referitoare la aceste probleme. compară.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor în acel caz. încercând să formuleze un răspuns comun • Propuneţi perechilor să-şi prezinte răspunsurile Rolul facilitatorului - Selectează probleme sau întrebări ce ţin de grup. Dacă ele diferă sau dacă argumentele diferă. Îi stimulează pe participanţi să reflecteze asupra unui text sau a unei probleme. . aplică. Li se va cere să compare cele două decizii şi să argumenteze care este mai bună.) - Compară: găseşte elemente comune şi deosebite ale subiectului/ problemei cu alte subiecte ce le-ai studiat - Asociază: gândeşte-te la subiectul studiat. analizează. asociază. tinerii nu trebuie să simtă că au greşit. găseşte argumente pro şi contra • Explicaţi participanţilor ce semnificaţie are fiecare indicaţie-cheie: - Descrie: descrie subiectul/problema în linii generale (trăsături. Desfăşurare • Pregătiţi un cub cu diferite indicaţii-cheie pe fiecare latură a cubului. examinează detaliile - Aplică: spune cum poate fi utilizat subiectul? - Evaluează: apreciază subiectul. le oferă posibilitatea unei participări responsabile şi a unei cooperări mai strânse. participanţii îşi împărtăşesc răspunsurile pentru fiecare latură a cubului. răspunsurile. de analiză independentă. TEHNICA CUBULUI Este o strategie de învăţare care facilitează examinarea unei teme/probleme din diferite puncte de vedere. caracteristici etc. e bine să se respecte ordinea laturilor propusă mai sus. GÂNDEŞTE / PERECHI / PREZINTĂ Această metodă este o activitate de învăţare prin cooperare. Fiecare alege trei laturi ale cubului şi va citi ce a scris despre acestea cu referinţă la subiect partenerului său.

printre care sportivitatea. Desfăşurare • Se formează echipe eterogene (adică grupuri cu abilităţi mixte) care învăţa sau recapitulează ceea ce s-a învăţat • Apoi participanţii trec în echipe de turneu omogene (adică grupuri cu abilităţi egale) pentru a se întrece într-un joc bazat pe cele învăţate. diverse texte • Formaţi grupuri iniţiale printr-un procedeu stabilit de dvs. secretar etc. Aceasta va creşte probabilitatea ca participanţii să se ia la întrecere într-un mod prietenesc. vor preda materialul respectiv • Reuniţi grupurile iniţiale (prin reunirea experţilor în domeniile studiate la etapa anterioară) şi reluaţi predarea materialului de către expertul în domeniul respectiv. i. o problemă din mai multe puncte de vedere. Numărul grupurilor va corespunde numărului fişelor pregătite în prealabil. Înainte de a începe turnirurile discutaţi cu participanţii ce însemnă spiritul sportiv. cerându-le să dea exemple concrete. ZIG-ZAG Aplicând această metodă participanţii vor putea să studieze împreună un volum mare de informaţii în timp scurt. Toţi experţii sunt în aceeaşi măsură îndreptăţiţi şi datori să le împărtăşească celorlalţi participanţi experienţa/expertiza lor. Echipa însumează aceste scoruri şi îşi calculează punctajul pe echipă. având oportunităţile de predare. de predare a informaţiei - Sporeşte responsabilitatea participanţilor . Pentru fiecare răspuns corect. Desfăşurare • Selectaţi materialul pentru studiu şi pregătiţi fişele pentru participanţi (o problemă va fi secţionată în componente logice şi echilibrate).Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Avantajele metodei - Participanţii sunt ajutaţi să analizeze un subiect. Grupurile trebuie să aibă acelaşi număr de persoane • Formaţi grupuri de experţi (din câte o persoană din fiecare grup iniţial). Trebuie să rezervaţi timp suficient • Evaluaţi înţelegerea şi revedeţi pe scurt cele învăţate reciproc • Ulterior se poate desfăşura orice activitate individuală sau de grup pe baza cunoştinţelor acumulate prin metoda „Zig-zag” Avantajele metodei - Le oferă participanţilor posibilitatea să asimileze un volum mare de informaţie - Dezvoltă capacitatea de expunere clară. j. fiecare participant câştigă un punct • După turneu. metoda dă posibilitatea formării şi exersării unor deprinderi sociale. Prin studiu individual şi discuţii experţii vor trebui să înţeleagă materialul. în calitate de experţi. vor conveni asupra elementelor esenţiale care trebuie să fie cunoscute de toţi participanţii şi asupra modului în care ei. Pentru eficienţă stabiliţi următoarele roluri în grupul de experţi: facilitator. ziare. timer. iar apoi se stabilesc echipele câştigătoare Rolul facilitatorului - Facilitează desfăşurarea activităţii conform regulilor stabilite de grup - Evaluează obiectiv răspunsurile participanţilor Avantajele metodei Pe lângă faptul că le oferă participanţilor ocazia de a-şi exersa deprinderile de învăţare în colaborare. Se pot ajuta reciproc şi pot învăţa mai 37 eficient. reviste. ECHIPE-JOCURI-TURNEE Această tehnică presupune învăţarea prin colaborare şi apoi aplicarea individuală a celor învăţate într-un joc competitiv. De asemenea. fiecare participant se întoarce în echipa sa cu un anumit scor. Se pot folosi manuale. În mod obişnuit jocul constă în a răspunde la întrebări. Participanţii vor studia conţinutul de pe fişă şi vor deveni experţi în acel domeniu.

Capitolul 6 Proiectarea unor programe de dezvoltare a abilităţilor de viată .

Mijloace (umane. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă În vederea selectării unei abilităţi pe care doriţi să o dezvoltaţi tinerilor trebuie identificaţi ceea ce este important pentru ei. prin gândirea unor activităţi şi planificarea acestora pe parcursul a 3 luni. Detalierea celor 4 etape: 1. 4. să variaţi activităţile. De aceea trebuie ţinut cont de: 1. pentru a fi capabili să aibă o viaţă independentă sau să poată face faţă cu succes dificultăţilor ce se pot ivi pe durata vieţii. Un program trimestrial va fi alcătuit în urma stabilirii unor scopuri şi obiective educative. alternând şi variind activităţile - să aveţi o viziune de ansamblu asupra programului anual. Acest model presupune următoarele etape: 1. Vom lua ca exemplu un program trimestrial. de ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios. financiare şi materiale) - numărul şi pregătirea celor implicaţi în program - numărul înâlnirilor şi resursele de timp - mijloacele financiare - locaţiile şi zonele în care veţi desfăşura diferite activităţi - anotimp - tradiţiile. Programul trimestrial conceput vă va ajuta : - să răspundeţi nevoilor tinerilor cu care lucraţi. sărbătorile. Prezentarea abilităţii de viaţă tinerilor şi descrierea ei în termeni comportamentali 3. evenimentele speciale De asemeni trebuie ţinut cont şi de dispunerea în timp a activităţilor. În această etapă: • analizaţi posibilităţile de dezvoltare (cum arată acea abilitate) • folosiţi diferite metode pentru obţinerea comportamentelor care implică abilitatea respectivă Această etapă reprezintă programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă şi dureză cel mai mult. să aveţi o imagine clară a ceea ce urmăriţi şi cum atingeţi ceea ce v-ati propus - să aveţi în minte permanent obiectivele pe care le urmăriţi Înainte de a planifica un program trimestrial.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Capitolul VI Proiectarea unor programe de dezvoltare a abilităţilor de viată Pentru obţinerea unor rezultate concrete în formarea şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă este necesar un program de lunga durată. În această etapă este important : • să alegeţi tipul de abilitate pe care vreţi să o dezvoltaţi • abilitatea să răspundă nevoilor grupului ţintă 2.şi dezvolte abilităţile de care au nevoie - să urmăriţi progresul personal al tinerilor - să menţineţi un echilibru al activităţilor. să îi ajutaţi să . 39 . dar şi pe parcursul derulării programului. Mai jos vă vom prezenta câteva elemente care vă vor ajuta în conceperea unui program complex de dezvoltarea a abilităţilor de viaţă la tineri. În cele ce urmează vă vom prezenta un model foarte simplu de dezvoltare a unei abilităţi de viaţă. Nevoi: - nevoile specifice ale tinerilor de vârsta respectivă - interesele tinerilor - situaţia specifică a copiilor cu care lucraţi 2. Modelul a fost conceput de Ales Bednarik si poartă numele de modelul LSDC (Lifeskills development cycle) – Ciclul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă pe care dorim să o dezvoltăm la copii. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă • are ca scop îmbunătăţirea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă • se poate realiza la sfârşit. Trebuie să impuneţi un ritm progresiv şi să îi ţineţi pe tineri curioţi de la începutul până la sfârşitul activităţilor. trebuie să aveţi o evaluare precisă a situaţiei din prezent. Dezvoltarea abilităţii de viaţă.

Nu doar recompensa. aveţi posibilitatea de a “îinarma” tinerii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilităţi care să-i ajute să facă faţă adversităţilor şi să se dezvolte in continuare armonios ca adulţi adaptaţi şi competenţi. sociale care îl ajută să se adapteze în situatii adverse – pot fi educate/dezvoltate/învăţate în mod sistematic. Acestea determină şi conservă stări şi comportamente. Dezvoltarea abilităţii de viaţă Multe din caracteristicile tânărului . convingerile mediază modul în care ne comportăm şi emoţiile pe care le trăim. În funcţie de gradul de organizare al formelor educaţiei se delimitează 3 mari categorii: - educaţia formală (oficială) - educaţia non-formală (extraşcolară) - educaţia informală (spontană) . O mare parte din comportamentele noastre sunt rezultatul unor recompense trecute sau actuale. laude . oferiţi feedback pentru comportamentul adecvat) 3. formarea şi exersarea abilităţilor de viaţă se realizează permanent .fie într-un mod organizat şi structurat sau în mod spontan. mimică. Prezentarea abilităţii de viaţă Descrierea completă a unei abilităţi se face în termeni comportamentali. Educarea. studiul consecvent a fost recompensat (prin note – din partea profesorilor. Elemente comune ale tehnicilor de influenţare comportamentală în formarea şi dezvoltarea unei abilităţi de viaţă. Încheierea • Verificaţi dacă s-a înţeles • Continuaţi cu alte lucruri • Controlaţi dacă s-a înţeles mesajul (ramâneţi aproape. cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente şi a elabora forme noi de comportare. dacă apar după un comportament fac probabilă repetarea acestuia. Învăţarea joaca rolul crucial în dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor.din partea părinţilor). în trecut. atitudinile. anxietate). Formarea acestor comportamente adaptative sau dezadaptative. profesori. satisfacţia proprie sau alte stări afective pozitive sunt tot atâtea situaţii care. de cunoaştere. soluţii creatoare”. ci şi „explorarea vie şi activă a situaţiilor. Urmărirea acestor patru caracteristici ale abilităţii vă ajută în evaluarea acesteia. noi oamneii ne-am elaborat un sistem de prelucrare a informaţiei. banii. emoţionale. ca rezultat al exersării. De exemplu studiem mai multe ore în prezent pentru că. Statutul social. Gandurile. limbajul trupului. 2. ci şi pedeapsa poate determina apariţia unui comportament dorit. menite să satisfacă adaptrea la mediu”. de atitudine şi de performanţă. gând care la rândul lui determină o trăire emoţională (frică.abilităţile cognitive. distanţa faţă de celălalt 2. Descrierea comportamentului trebuie să fie: 40 • Pozitivă • Concretă • Observabilă • Demonstraţi utilizarea practică a abilităţii 3.”). se realizează pe parcursul dezvoltării în urma experienţelor de viaţă şi a contactului cu alte persoane – părinţi. Un comportament (intrarea profesorului în clasă) poate deveni un stimul care declanşează un gând („voi fi din nou ascultat. Învăţarea este un fenomen complex cu o sferă largă de cuprindere. Pentru a ne adapta la mediu. atenţia celorlalţi. 1. Folosirea întrebărilor „De ce”: • Scurte şi compacte • Pozitive • Fac legătura cu interesele tânărului 4. Învăţarea înseamnă nu doar „achiziţie nouă de coportament. În acest caz. Cu alte cuvinte.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor In capitolul IV v-am prezentat cîteva metode pe care le puteţi utiliza în identificarea nevoilor de formare a abilităţilor de viaţă necesare tinerilor. persoana face comportamentul pentru a evita pedeapsa. comportamentale. Stabilirea contactului cu celălat: • Folosiţi: Remarcă pozitivă • Un comentariu referitor la ceea ce persoana tocami a făcut • Un comentariu neutru • Exprimaţi sentimentul de moment • Atenţie la tonul vocii.

• Evaluarea intermediară este acumularea informaţiei despre lucrul îndeplinit şi despre persoanele care au beneficiat de acest lucru. cunoştinţelor şi atitudinilor poate fi evaluat prin implicarea tinerilor. interesaţi şi motivaţi? • Au contribuit copiii/tinerii cu întrebări şi opinii? • A fost discuţia destul de focusată şi structurată? • Cu ce schimbări aş veni eu pentru a face activitatea următoare mai bună? Evaluarea activităţilor şi a programului le puteţi realiza printr-o diversitate de metode participative şi interactive. Este important de evaluat finalităţile care sunt direct legate de obiectivele programului. Acest proces se monitorizează continuu pentru a evalua progresul obţinut în baza obiectivelor şi a scopurilor propuse.să creaţi un cadru sigur în care tinerii să aibă posibilitatea ca pe parcursul programului să-şi lase comportamentul să evolueze Pentru a facilita învăţarea şi exersarea abilităţilor de viaţă puteţi folosi următoarele metode: - discuţii de grup - brainstorming - jocuri de rol - analiză de caz - instruire directă - investigaţia 4. trebuie să avţi in vedere metode şi tehnici de formare adecvate.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă este o formă particulară de educaţie non-formală. Nivelul de dezvoltare a deprinderilor. atât calitative. propunerile. • Evaluarea finală este acumularea informaţiei despre rezultatele obţinute şi diferenţele aduse de aceste rezultate. Rezultatele acestui tip de evaluare vă poate ajuta să modificaţi etapele. Pe parcursul programului de formare şi dezvoltare trebuie să ţineţi cont de modul de transmitere a cunoştinţelor şi abilităţilor. În acest domeniu de educaţie evaluarea nu va fi utilizată ca mecanizm de verificare pentru a decide cine poate fi promovat la următorul nivel ci ca instrument care poate ajuta la îmbunătăţirea calităţii educaţiei pentru copii şi tineri. atitudini şi capacităţi menite să le influenţeze. monitorizării propriilor sentimente şi reacţii şi primirea feedback-ului din partea participanţilor. În formarea abilităţilor de viaţă trebuie să: - folosiţi metode bazate pe învăţarea experenţială – învîţare prin participare activă .să structuraţi formarea numai după ce luaţi în considerare părerile. participativă. de stimulare şi de dezvoltare personală. Evaluarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă Evaluarea este parte integrantă a procesului de formare a deprinderilor de viaţă. altor profesori. În continuare vom descrie câteva tehnici de evaluare relevante pentru un program de formare a abilităţilor de viaţă. cunoştinţe. În funcţie de momentul integrării evaluării în desfăşurarea procesului de formare a deprinderilor de viaţă se pot realiza trei tipuri de evaluare: • Evaluarea iniţială este acumularea informaţiei calitative în scopul elaborării şi modificării unui program nou. Profesorii şi alţi facilitatori calificaţi şi antrenaţi în program pot şi trebuie să evalueze valoarea activităţilor cu ajutorul gândirii profesionale. adică poziţia rezultatelor parţiale faţă de cele finale preconizate. Evaluarea în formarea deprinderilor de viaţă se realizează pentru a urmări progresul de dezvoltare. oferind oportunitatea de a compara permanent. Evaluarea cumulativă se face pentru a determina impactul sau schimbările la nivel de comportament. cât şi cantitative adaptate la vârsta şi individualitatea tînărului. Gândirea profesională poate fi aplicată prin intermediul următoarelor întrebări: • Am rămas eu mulţumit de modul în care a fost petrecută activitatea? • Au fost atinse obiectivele de învăţare propuse? • Au fost resursele şi activităţile adecvate? • Au fost suficiente cunoştinţele mele despre subiect? • Au rămas copiii/tinerii activi. 41 . achiziţionarea şi practicarea de către copil/tânăr a deprinderilor de viaţă. strategiile de implementare pentru a depăşi unele dificultăţi apărute şi neprevăzute în perioada proiectării. Această informaţie vă va ajuta să planificaţi şi să decideţi care vor fi etapele de implementare. iniţiativelor manifestate de tineri . părinţi.

42 3. în cazul interviului nu insistaţi să obţineţi răspunsuri când cel intervievat evită să vorbească. 4.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor a. focus-grup etc. Pregătiţi din timp lista cu întrebări. 2. b. Ca intervievator în timpul interviului trebuie să fiţi comunicabil. continue şi finale. organizaţiile care vă pot ajuta în soluţionarea problemei? Planificaţi acţiunea: • Ce acţiune întreprindeţi pentru soluţionarea problemei? Resurse: • Care va fi costul acestei acţiuni în bani şi în timp personal? • Cât alocaţi pentru fiecare parte a acestei acţiuni? Schiţaţi un orar: • Care va fi durata acestui proiect? • Când îl începeţi? • Care sunt indicatorii principali pe parcurs? Evaluare: • Cum veţi aprecia în procesul soluţionării dacă acţionaţi în direcţia corectă? • Cum veţi constata că problema a fost soluţionată sau nu? Paşii de realizare a planului proiectului . Model Estimaţi problema • În ce constă problema? • Care este aria de extindere a ei? Analizaţi cauzele: • Care sunt cauzele ei? • Care sunt situaţiile care determină apariţia problemei? „Asalt de idei” privind soluţiile posibile: • Întocmiţi o listă a eventualelor soluţii pentru această problemă. 3. Identificaţi priorităţile: • Care dintre aceste soluţii sunt cele mai potrivite? Identificaţi factorii favorabili şi nefavorabili: • Care sunt factorii ce pot înlesni realizarea acestei soluţii? • Care sunt factorii care pot împiedica realizarea acestei soluţii? Identificaţi partenerii şi aliaţii: • Care sunt persoanele. Includeţi în chestionar sau interviu întrebări deschise (la care subiecţii să se simtă liber şi să răspundă creativ) pe lângă întrebările-grilă (cu mai multe răspunsuri) şi cele bipolare (da/nu). din şcoală şi comunitate (folosiţi chestionarul. interesele grupului de copii şi tineri. Oferiţi feedback. . interviul.Să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri. grupurile. Alegeţi tema împreună cu participanţii. Este important să asiguraţi pentru această etapă următoarele condiţii: . Proiectul Această metodă poate fi folosită în cadrul evaluării continue şi finale. Formaţi grupuri cu număr optim de persoane în funcţie de natura obiectivelor şi experienţa participanţilor. Specificaţi pe chestionar că este anonim. activitatea în cadrul căreia se va realiza chestionarul. Planificaţi derularea proiectului. clare. nivelul de pregătire a celor chestionaţi sau intervievaţi. Studiaţi împreună cu participanţii care sunt necesităţile. Desfăşurare 1. Propuneţi membrilor grupurilor să stabilească paşii de realizare a planului proiectului.Participanţii să aibă un anumit interes pentru subiectul propus. tema abordată. 2. 5. Nu transformaţi interviul într-un interogatoriu. în număr rezonabil şi ordonate logic. Formulaţi întrebări scurte.). adică comunicaţi rezultatele şi concluziile celor chestionaţi sau intervievaţi. 4. Alcătuirea întrebărilor o veţi face în funcție de obiectivele investigaţiei. pixuri (pentru chestionare) Desfăşurare 1. de mărimea clasei. Chestionarul şi interviul Aceste tehnici pot fi folosite în cadrul evaluării iniţiale. Respectaţi intimitatea celor intervievaţi sau chestionaţi. Materiale: foi pentru fiecare participant. zâmbitori pentru a-l încuraja pe interlocutor să comunice sincer. Omiteţi întrebările dirijate (din care subiectul să deducă ce doriţi să răspundeţi) şi includeţi întrebări de control (care să reducă riscul răspunsurilor nesincere sau impersonale).

). 4. crengile – temerile participanţilor.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor 5. 6. Participanţii în grupuri a câte patru persoane. Pentru aplicarea tehnicii S. 2. Împreună cu copiii stabiliţi nişte criterii de selectare şi de clasificare a materialelor. c. tulpina – contribuţia fiecăruia pentru realizarea aşteptărilor. teme. ca facilitator. veţi prezenta grupurilor formate grile de evaluare (ce veţi evalua la sfârşitul realizării proiectului: alegerea problemei. carioca.O. vor analiza activităţile după următoarea schemă: S Puncte tari W Puncte slabe O T Oportunităţi Temeri pentru realizarea (pentru viitor. Materiale: mape pentru fiecare membru al grupului. alte persoane implicate în realizarea planului lor etc. interviuri. Copacul aşteptărilor Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul unei activităţi. capitol. fişe mici de hârtie. fişe colorate. Durată: 25 minute. temele pe care le realizaţi cu ei. 2. capitol. selectarea soluţiilor. d. scheme etc. 5. Coşul cu fructe Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul şi sfârşitul unei activităţi.) realizate tineri într-un interval mai lung de timp. pixuri pentru fiecare participant. sondaje de opinii. Prezentarea rezultatelor de către membrii grupurilor. istorii. Materiale: coli de hîrtie. Evaluaţi împreună cu participanţii implicaţi în realizarea proiectelor de grup. poze. Durată: 30 minute. Organizaţi o prezentare a portofoliilor membrilor grupului. Portofoliul este un set de lucrări (eseuri. teste. Prezentarea poate avea loc în faţa unui auditoriu mai larg. lipici. Materiale: coli de hîrtie. se desenează 4 cadrane în care se vor înscrie ideile în procesul discuţiei. continue şi finale.T. Desenaţi un copac pe o foaie mare sau pe tablă. 3. 43 . contribuţii. De la începutul activităţii. alternative) oportunităţilor EXERCIŢII INTERACTIVE DE EVALUARE a.W. prezentarea. Participanţii scriu pe foiţe aparte aşteptări. evaluarea. Portofoliul este un instrument de evaluare flexibil. Încurajaţi prezentatorii să folosească mijloace diverse (poze. Portofoliul Această metodă poate fi folosită în cadrul evaluării continue şi finale. 2. Cine doreşte. lipici. diapozitive. le citeşte cu voce. Conferiţi momentului seriozitate şi manifestaţi interes faţă de eforturile participanţilor. complex şi integrator. carioca. posibilităţi. teme mari. concluziile etc. temeri şi le fixează pe partea respectivă a copacului. studii de caz. 7. Evaluaţi lucrările împreună cu participanţii. carioca. la activităţile. realizarea planului de acţiuni. Solicitaţi copiilor şi tinerilor cu care lucraţi să-şi creeze portofolii (mape) în care vor acumula informaţii. materiale din cadrul activităţilor de formare a deprinderilor de viaţă. b. Realizarea propriu-zisă a activităţilor planificate. articole. Analiza SWOT Această tehnică poate fi utilizată în cadrul evaluării iniţiale. Cereţi copiilor să îmbogăţească regulat portofoliile lor cu materiale noi. comunicări. Distribuiţi fiecărui participant fişe mici de hârtie. pixuri pentru fiecare participant. lipici. Desfăşurare 1. Materiale: coli de hîrtie. Desfăşurare: 1.). Desfăşurare: 1. În acest caz rădăcinile vor reprezenta aşteptările.

Durată: 25 minute. a relaţiilor cu ceilalţi membri ai grupului în care a lucrat. c. coli de hîrtie. f. 4. capitol. permiteţi participanţilor să reflecteze şi apoi să explice de ce au ales acest obiect (obiectul ales serveşte participantului drept reper pentru a explica evoluţia sau schimbarea anumitor trăsături personale.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Durată: 15 minute. a temerilor (evaluare iniţială) - a cunoştinţelor învăţate. . 3. Scrisoarea se va termina cu ideile lor de implementare în practică a cunoştinţelor. teme. capitol. teme. 2. Cu cine seamănă? Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţii. 2. Când toţi şi-au scris ideile. e. Desfăşurare: 1. capitol. carioca. Durată: 20 minute. care sunt activităţile pe care ar dori să le realizeze în viitorul apropiat. Durată: 30 minute. La sfârşitul activităţii rugaţi participanţii să se identifice cu un obiect/lucru. Formaţi grupuri mici a câte 4-6 persoane. Propuneţi participanţilor să alcătuiască o listă: - a aşteptărilor (personale şi ale grupului). Scrisoarea Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţii. Pregătiţi din timp două foi cu inscripţiile: - Ce aş dori eu să se întâmple în cadrul acestei acitvităţi? - Ce nu aş dori să se întâmple? 2. Spuneţi participanţilor că vor avea de scris un răvaş adresat lor înşişi. atitudinilor dezvoltate într-o perioadă de timp foarte apropiată. un voluntar prezintă ceea ce este scris pe flip-chart. Împărţiţi fiecărui grup de participanţi materiale (carioca şi coli de hîrtie). Desfăşurare: 1. a deprinderilor. Desenaţi pe o coală de hîrtie un coş. Poster Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul şi sfârşitul unei activităţii. Desfăşurare: 1. Sugeraţi tinerilor să compare gândurile pe care le-au avut cu cele din prezent şi ce au reuşit să realizeze din ceea ce şi-au propus. Fixaţi foile pe perete şi rugaţi participanţii să se apropie pe rând şi să scrie propriul răspuns la aceste întrebări. d. temei. Timp de câteva minute. succesele scrise de participanţi la activitate. Ideile fixate pe foi vă pot ajuta să determinaţi împreună cu participanţii un regulament al grupului. Materiale: foi şi pixuri pentru fiecare participant. lipici. Mesajul fiecăruia trebuie să conţină informaţii despre: - Sentimentele. utilitatea obiectului şi nemijlocit a sa). Participanţii vor face schimb de opinii şi vor crea o listă comună a aşteptărilor (evaluare iniţială) sau a celor învăţate (evaluare finală). Panoul aşteptărilor Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la începutul unei activităţi. Copiii/tinerii sunt încurajaţi să gândească creativ şi să se exprime liber despre cum s-au schimbat ei pe parcurs. 3. Materiale: pixuri şi foi pentru fiecare participant. Desfăşurare: 1. teme mari. 2. Durată: 25 minute. emoţiile pe care le-a trăit participând la activitate - Care sunt două cele mai importante momente pe care le-a reţinut 3. Rugaţi reprezentanţii grupurilor să-şi prezinte posterele în grupul mare. capitolului (evaluare intermediară sau finală) 2. Pe conturul acestui coş lipiţi fişele pe care participanţii au scris aşteptările lor privind activităţile. 3. Colectaţi scrisorile şi peste o oarecare perioadă de timp distribuiţi scrisorile 44 participanţilor. a deprinderilor şi a atitudinilor formate în timpul activităţii. La sfârşitul activităţii desenaţi în coş fructe pe care lipiţi fişe cu realizările. Desfăşurare: 1. Materiale: coli de hîrtie. carioca. capitol. teme.

.. pentru a-şi atinge obiectivele propuse într-o anumită etapă a vieţii şi pentru a face faţă obstacolelor întâmpinate. Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţi. Scrieţi pe tablă patru începuturi de propoziţii: - Eu simt.. Distribuiţi tuturor participanţilor câte un set de fişe colorate. h. cine este neutru ridică fişa galbenă.. 3. vor scrie pe foi continuarea acestor propoziţii. 2. Desfăşurare: 1. la şcoală sau în alte contexte. cu cea informală primită acasă de la părinţi şi mai nou cu educaţia non-formală. Orice persoană are nevoie de un set de abilităţi pentru a duce o viaţă satisfăcătoare. Pentru asta adolescenţii noştri au nevoie să combine educaţia formală primită în scoală de la profesori. individual.. cadrelor didactice şi ONG-urilor un instrument util în derularea unor programe de educaţie non-formală pentru diminuarea vulnerabilităţii şi pregătirea pentru viaţă a tinerilor din mediul rural.. 2. Cine este de acord cu această apreciere ridică fişa verde. Dezvoltarea acestor abilităţi de timpuriu le va oferi tinerilor şansa de a funcţiona eficient (a-i învăţa pe tineri să se adapteze) din punct de vedere social. Participanţii... Vor continua şi alţi participanţi cu alte afirmaţii. Desfăşurare: 1. referindu-se la conţinutul activităţilor şi la propria implicare pe parcurs. Acest manual este necesar pentru a oferi asistenţilor sociali/referenţilor. Materiale: câte un set de fişe colorate (trei culori ale semaforului) pentru fiecare participant. pentru a se dezvolta.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor g. Materiale: foi şi pixuri pentru fiecare participant. - Eu ştiu. 45 . şi de multe ori propriul stil de învăţare.. foarte utilă şi este mai aproape de limbajul adolescenţilor. pentru a iniţia şi menţine relaţii normale. capitol. să ii ajutam pe adolescenţi să işi dezvolte capacitatea de autoinstruire şi nevoia de invăţare continuă. Semaforul Acest exerciţiu de evaluare poate fi organizat la sfârşitul unei activităţi. Durată: 20 minute. Eu.. - Eu cred. DE CE ESTE NEVOIE DE UN MANUAL PENTRU DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ? Imaginaţivă ca viaţa se aseamănă foarte mult cu o cursă cu obstacole în care tinerii trebuie să apeleze la toate resursele şi toate abilităţile pe care le au pentru a termina cursa în timp record şi cu un scor cât mai mare. iar cei care nu sunt de acord ridică fişa roşie şi fac comentariu la această afirmaţie. motiv pentru care dorim ca prin activităţile şi metodele de instruire non-formale pe care le-am enumerat. - Eu sunt convins(ă) că. teme mari. Acest set de abilităţi poartă denumirea de abilităţi de viaţă. emoţional. Un voluntar va începe să spună ce a reuşit să înveţe în cadrul acestei activităţi. care este necesară. în familie. Este important ca atât profesorii. Durată: 30 minute. asistenţii sociali cât şi părinţii elevilor să înţeleagă şi să accepte faptul că fiecare elev are propria personalitate.

Activităţi pentru clasele IX-XII”. Cluj Napoca 5. Fundaţia Pro WOMEN (2008) – „Abilităţi de viaţă independentă – Ghid de aplicaţii practice adresat profesorilor şi consilierilor” 2. Cluadia Coadă.. (2004) – „Consiliere şi orientare. Lemeni G. Daniela Platon. Editura Ştiinţa. Republica Moldova 46 . Cezar Gavriliuc. Cluj Napoca 4. Editura ASCR. Ludmila Mazîlu (2005) – “Deprinderi de viaţă – Manual pentru clasele 5-7”. Editura Sinet. Elena Racu. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere”. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (2007) – “Instruire şi sprijin pentru dezvoltarea abilităţlor de viaţă ale copiilor şi tinerilor” 3. Miclea M.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã independentã a adolescenþilor Bibliografie 1. (2003) – „Consiliere educaţională. Baban A. Iosif Moldovanu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->