Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Drept

REFERAT
Disciplina: Criminologie

INFRACŢIUNI SPECIFICE CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
Titular de disciplină: Ramona Acsinte, Asistent universitar. E-mail: ram13acs@yahoo.com

Autor:Luţia Adrian Anul:II,grupa:III E-mail: lutia.adrian@yahoo.com

Iaşi, iunie 2012

1

Traficul de armament. II.V.Traficul de droguri pe zone geografice.Terorismul. II. II. II. II.I.Traficul de carne vie.Spălarea banilor. V.Traficul de maşini furate. II.I.VI.Concluzii.IV.III.Metode şi mijloace folosite in lupta împotriva crimei organizate.III.Cuprins: I. II. 2 . II.Bibliografie.Formele de manifestare a crimei organizate. II.I.I.Extinderea grupărilor şi a zonelor controlate. Traficul de droguri. IV. III.II. II.II.Dimensunea internatională a traficului de droguri.I.Criminalitatea organizată-prezentare generală.

în acelaşi sens. având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite.. cu toate că există un număr de păreri contrare. Giovanni Faleone a arătat că „vitalitatea persistentă a Mafiei şi tragicele evenimente pe care le provoacă nu pot decât să arate că opiniile contrare imaginii clasice a crimei organizate sunt foarte departe de realitate“.strădaniile de a defini şi explica crima organizată sunt determinate şi de faptul că cetăţenii. pentru ceea ce înseamnă crima organizată. s-a arătat că „. modurile în care se manifestă acest flagel social”. ucis în 1991 de Mafia siciliana. arată că Mafia este „o conspiraţie secretă împotriva legii şi ordinii. contraargumentând.raî-adjunct al Italiei. lege supremă a ceea ce ei numesc „confederaţia crimei“. flexibilitatea şi extraordinara capacitate de adaptare a crimei organizate denotă că este perfect posibilă o anumită organizare a crimei.10 II. scopurile şi. Cressey. Astfel. fost judecător. 3 . caracteristice numai crimei organizate. Cercetătorii americani Ralph Salemo şi John Tompkins7 au elaborat un cod de legi al Mafiei. mai detailat decât ceS propus de Donald R. greşit. în continuarea teoriei „gulerelor albe“ a lui Edwin Sutherland. cercetătorii români consideră că este pertinent faptul că.Formele de manifestare a crimei organizate. Ernesto Ugo Savona9. la cote deosebit de ridicate“. în general. arătând că. adaptate sistemului etatic”. în care „păstrarea secretului“. gata să elimine pe oricine s-ar opune succesului operaţiunilor pe care aceasta le desfăşoară“.Criminalitatea organizată-prezentare generala. fflcânduse trimitere la o mai sigură sursă de pornire pentru definirea crimei „organizate. Ca un corolar al „disputei“ clasic-modem. „interzicerea luptelor interne şi a acţiunilor' care produc oroare populaţiei. structurile..I. implicând o conducere la vârful .. de cele mai multe ori. care consideră Mafia ca pe o pleiadă de răufăcători“. Teoriile criminologice contemporane converg spre a defini criminalitatea organizată ca „o formă gravă. Unui din cei mai mari susţinători ai imaginii ciasice a crimei organizate a rămas Giovanni Falcone. „prioritatea organizaţiei asupra individului“. este vorba despre acele acţiuni ilicite la scară mare. mai ales. a întregit imaginea modernă a crimei organizate. şi anume. termenul de crimă organizată reprezintă activităţile infracţionale sie unor grupuri constituite pe principii conspirative în scopul obţinerii unor venituri ilicite. aceasta este definită prin „existenţa unor grupuri de infractori. De asemenea. într-o reţea complicata prin mărimea ei. în special.. fără a întruni toate caracteristicile clasic e ale crimei organizate. o mică parte din delincvenţi săvârşesc acţiuni ilicite pe cont propriu. în ceea ce priveşte imaginea crimei organizate. Intr-o altă opinie. dar şi organismele statului şi chiar mass-media percep în mod diferenţiat şi.tive. structurate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale-conspira.organizării sistemului planificat de acţiuni criminale şi structuri corespunzătoare» inferioare. în ziua de azi. devenit apoi procurorul gene.“ reprezintă reguli de căpătâi. cea a specialiştilor din ţările unde crima organizată are rădăcini adânci şi se manifestă permanent în viaţa cotidiană a societăţii. el a arătat că „imaginea clasică este cea adevărată. cercetătorul american Gus Tyler surprinzând caracterul reprezentativ al Mafiei.

Actualmente este de notorietate faptul că viaţa statelor şi naţiunilor 4 .ş.E.I. Depăşirea stadiului iniţial. consum. O caracteristică a invaziei crimei organizate pe mapamond este şi fap-' tul că aceasta a cuprins toate domeniile ilicitului clasic. dar mai ales în ceea ce priveşte importul. sublima că acest fapt îngrijorează. transport. crima organizată. iar profitul net reprezintă peste 85 miliarde de dolari. Deoarece cartelurile drogurilor caută permanent debuşeuri pentru producţia şi. Astfel. monitorizările şi măsurile luate pe plan statal. de către cartelurile drogurilor a însemnat o conexiune interregională la nivel transnaţional. mai ales. extinzându-se într-un număr din ce în ce mai mare de ţări. traficare. II. dar şi domenii mai noi: criminalitatea informatică. Cittuffon. criminologul român Tador Artiza a remarcat. fraudele bancare. având drept scop înlăturarea concurenţilor individuali şi chiar a grupurilor criminale mici.Â. II.Răspândirea crimei organizate în ţările lumii este o realitate a zilelor noastre.Dimensunea internatională a traficului de droguri.a.300 de miliarde de dolari şi. Cu toate cercetările. analistul politic Frankl. Astfel. referitor Ia conexiunea crimă organizată .I. De la situaţii particulare. reprezentând un catalizator pentru traficul mondial de stupefiante. traficul şi consumul de droguri. ca principal centru de desfacere a drogurilor provenite din toate zonele. încă din 1994. II. local. Aceiaşi analist politic american a oferit o estimare a cifrei de afaceri anuale. Traficul de droguri.U. alianţe de-acuxn tradiţionale. miezul financiar al acestui flagel deosebit de periculos a fost desluşit în foarte mică măsură.20 de ani se constată un fenomen de generalizare a tuturor activităţilor ce presupun producerea. prelucrarea şi vânzarea acestora.trafic de droguri: „Crima organizată poate exista fără trafic de droguri. în ultimii 15 . folosirea firmelor fantomă.. această cifră de afaceri determină scăderea produsului naţional brut în toate cele 186 de ţări ale comunităţii internaţionale. obţinute de crima^ organizată prin traficul de droguri: 200 . pentru tranzitarea şi distribuirea drogurilor. implică organizaţii crimi nale pe fiecare verigă a lanţului: producţie. ce este mai îngrijorător. lumii. Crima organizată este implicată în traficul internaţional de droguri îa toate nivelurile. regional. prin extinderea globală. Traficul de droguri. Până acum 10 . abuzul de droguri constituia o problemă pentru un număr nu foarte mare de ţări. S. dar invers nu“.Extinderea grupărilor şi a zonelor controlate.I. fenomenul a cuprins aproape toate regiunile lumii. continental şi mondial.12 ani.I. a apreciat vânzările internaţionale de droguri Ia aproximativ 122 de miliarde de dolari anual. crima organizată şi traficul de droguri. Grupul de lucru al C. Acest domeniu de manifestare a crimei organizate deţine ponderea istorică şi materială cea mai mare în ansamblul iîicit organizat. prin vechimea şi vitalitatea ei. Cu toate -acestea.II. prezintă un pericol imens pentru noile democraţii. adică mai mult de 70%.

II. Se consideră. aspecte ce preocupă chiar O. fosta U. II. surse ale forţei internaţionale de pace şi serviciile secrete au semnalat traficuri cu arme. sub diferite forme acest consum devenind o obişnuinţă şi In Bolivia. şi anume. Tocmai aici. în regiune. macul deţine supremaţia. cuceririle (cu corolarul „dreptul cuceritorului“). prelucrarea. condusă de crima organizată. care aprovizionează pieţele ilegale din alte state. prin unităţile locale. eu peste 700 ha. în mod deosebit. Tot astfel.N. şantajul şi altele.S. pe primele locuri fiind Peru.I. Haiti. droguri şi bani murdari.000 ha). politice. contravenea legii. Campioană este Columbia. sunt de notorietate cazurile Bosnia. pirateria.. spiritul întreprinzător al unor indivizi care. a găsit o oportunitate de afirmare deosebit de atractivă. Somalia. Se ştie că prostituţia. Ecuador şi Peru. Bolivia. în special pentru consumul intern. instabilitatea ţărilor în curs de dezvoltare şi efectele acestei instabilităţi asupra ţărilor dezvoltate.Traficul de droguri pe zone geografice. asupra ridicării embargo-ului armelor. financiare şi culturale. în acest domeniu. Geopolitica şi geostrategia anti-crimă organizată ale ţărilor lumii au evidenţiat faptul că interdependenţa globală mai are un exponent.R. Sunt numeroase exemplele în care principalele puteri mondiale adoptă poziţia simţului sau procedează asemenea lui Pilat din Pont în ceea ce priveşte democraţiile în devenire. din păcate. Ruanda şi. Pasta de coca se obţine de la plantaţii foarte întinse. Canabisul este principala cultură. comerciale. şi nu numai. crima organizată are un cuvânt greu de spus. „este una din cele'mai vechi meserii“. cum ar fi.lumii se desfăşoară într-o interdependenţă din ce în ce mai pronunţată. este pusă la îndoială bunacredinţă a anumitor grupuri care au făcut presiuni. Din diferite motive. ca an 5 . Columbia. Un fapt oarecum inedit şi bizar este acela că legislaţia boliviană a legaliz at consumul de pastă de coca. insistând. pe primele locuri clasându-se Columbia (20. Chile. zona fostei Republici Federative Iugoslave a Macedoniei. Aici. fosta Iugoslavie. actualmente. Ecuador şi Peru.II. starea materială precară. fetele şi femeile au ajuns să practice această „meserie“. America de Sud este zona cea mai atinsă de flagelul mafiei stupefian telor. Drogurile naturale.III. de aproximativ 200. de asemenea. că ajutoarele umanitare au putut finanţa.U. în cazul fostei Iugoslavii.Traficul de carne vie. Astfel. Columbia şi Ecuadorul. Producerea. având repercusiuni negative asupra economicului şi socialului. exprimată de legăturile reciproce.000 ha. traficul şi consumul de droguri constituie realităţi cotidiene. în limbaj popular.S. o economie infracţională.

organele statului.U. eu cât în ramura traficului cu came vie simt implicaţi şi minori. Toate acestea se practicată pe scară largă. Crima organizată s-a adaptat rapid noilor realităţi şi au apărut filiere de emigrare clandestină. traficarea de persoane. Există în rândul prostituatelor o anumită clasificare şi chiar o strati ficare. Un alt aspect al implicării minorilor în traficul de came vie este adopţia internaţională. Activitatea crimei organizate are un impact cu atât mai dur asupra societăţi i. şi din Europa călătoresc în Ţările Asiei de Sud şi de Sud-Est. pentru a întreţine relaţii sexuale cu copii. explicit. De-a lungul timpului. explicat şi prin starea de sărăcie şi mizerie morală în care trăieşte o mare parte a populaţiei din aceste ţări. hoteluri. deşi. a adoptai Convenţia asupra Drepturilor Copilului. ajungând să cuprindă reţele la nivelul tuturor continentelor. Proxeneţii au şi ei clasificarea lor: proxenetismul hotelier. practica judiciară însă a interpretat această activitate ca o acţiune de racolare de femei. favorizaţi şi de lacunele legislative şi de euforia ridicării „cortinei de fier“. 6 . în anul 1989. oarecum macabru: asigurarea rezervelor de organe pentru operaţii de transplant.I. Practicarea prostituţiei de la vârste fragede are un caracter tradiţional. case de toleranţă.N. cel pe hot-line sau cel stradal. în vestul Europei. reţelele transnaţionale. în asociere. celor din cartierele mărginaşe sau chiar celor „de trotuar“. Cei care susţin această ramură a „industriei sexului“ obţin profitori exorbitante di n combinarea „exoticului“ cu anomaliile unor indivizi şi din practicarea şantajului şi racolărilor. deşi este recunoscut ca unul din domeniile ilicitului organizat. astăzi. colaborând cu proxeneţii mai vechi sau mai noi. precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană. cel al saloanelor de masaj. nu a fost definit ca alte activităţi ilicite. şi din celelalte ţări ale Europei de Est. Proxenetismul. să anihileze reţelele de trafic de came vie. cele de la hoteluri sunt superioare celor din gări. încearcă. firme de intermediere. prostituţia şi proxenetismul au căpătat o amploare foarte mare. Este o realitate că. O asemenea oportunitate de „afacere” nu putea scăpa mai -marilor crimei organizate din toată lumea.Â.0.U. de la cel naţional la cel regional şi transnaţional. prostituţia şi proxenetismul a« evoluat sub diverse forme ş i acoperiri: curţi regale (curtezanele). profitând de deschiderea graniţelor din ţările Europei de Est. care prevede. firme din domeniul show-biz-ului. activitatea de „dame de companie“. specializate în prevenirea şi combaterea crimei organizate. Astfel. sub paravanul unor societăţi de diferite profiluri sau chiar cu profil explicit. în fiecare an. staţiuni etc. a apărat proxenetismul. prostituatele din ţări „cu tradiţie“ au devenit şi un fel de „matroane“. După 1990. protecţia acestora împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor de orice fel. aceasta constituie un scop şi un mijloc pentru realizarea unui alt scop. dar şi prin forţă fizică. Mulţi proxeneţi şi prostituate cu spirit întreprinzător au demarat. au început racolarea tinerelor din C. de regulă prin mijloace de constrângere psihică. care au drept obiectiv principal câştigarea monopolului asupra anumitor oraşe sau regiuni. în vederea practicării de relaţii sexuale.S.fenomen „adiacent“ prostituţiei. şi uneori reuşesc. De exemplu. în acelaşi scop. unii proxeneţi şi prostituate au intrat în acţiune. mii de torişti din S.

Confiindându-se. la rândul ei. . ceceni şi comandouri. afirmând că. religioase. arătând că „Terorismul înseamnă folosirea extinsă şi sistematică a violenţei ofensive. unde teroriştii cumpără echipament cu banii proveniţi din comerţul cu narcotice. se consideră că actele de terorism sunt cele care. de utilizare a violenţei. care este valorificat pentru susţinerea terorismului. o definiţie clară şi simplă terorismului: „Terorismul este comportamentul unui grup care. Esenţa acestei legături o constituie potenţialul financiar al crimei organizate. economice. ale unor state şi chiar ale întregii umanităţi.III. împotriva altui stat sau grup politic. Ca orice parteneriat. Ion Piîulescu defineşte terorismul ca fiind acea . crima organizată pune la dispoziţia terorismului potenţialul său financiar şi. în strânsă legătură cu cea a terorismului. în 1987. şi cel între crima organizată şi terorism presupune drepturi şi obligaţii corelative reciproce. la IR. într-o altă opinie. la „Gărzile Roşii“. prin mijloace violente. care. cu scopul de a realiza obiective politice. orga nele statului care se ocupă cu prevenirea şi combaterea crimei organizate şi a terorismului trebuie să adune probe care să confirme că sumele în cauză au fost folosite pentru finanţarea acţiunilor teroriste.A.II. un aspect ai acesteia este cel cunoscut de toată lumea sub denumirea de terorism. Un exemplu edificator pentru felul In care crima organizată vine în sprijinul terorismului îl găsim în America de Sud. încearcă să-şi impună voinţa în faţa persoanelor sau proprietăţii“. Herman. urmărin.Terorismul. terorismul a fost considerat o modalitate a crimei organizate. 7 .„nu există imunitate împotriva terorismului pentru indivizi. în România.practică de rezolvare prin mijloace violente a divergenţelor dintre grupuri de interese. este necesari o definire a activităţii de terorism. în mare măsură. Cercetătorii de la Universitatea „George Washington“. reprezintă o ameninţare de o gravitate deosebită. în parte. de către un stat sau un grup politic. colectivitate şi naţiune“. terorismul a fost definit ca fiind o strategie persistentă şi sistematică.17 De asemenea.. a dat o definiţie cuprinzătoare terorismului.. Astfel. în acest sens. Schwind. Este unanim admis că o problemă comună a securităţii statelor din toate regiunile globului este evoluţia crimei organizate. l-au comparat cu starea persoanelor lipsite de imunitate în cazul unei boli contagioase. studiind tero rismul. înspăimântarea unei colectivităţi de oameni» a opiniei publice. la palestinieni. . prin constrângerea determinată de declanşarea unei stări de teroare şi intimidare colectivă. a dat. dar.du-se» cu preponderenţă. astfel încât să corespundă cererilor teroriştilor“. cu violenţa. ca şi proprietatea publică şi privată. cu tendinţa de a se repeta. precum şi pentru impunerea unor revendicări politice. în scopul de a determina indivizii. tot aşa. să exercite presiuni asupra autorităţilor şi chiar a guvernului. de asemenea. etnice sau de orice altă natură. automat se gândesc la „Hezbolah”. entităţile economice şi administrative să-şi schimbe comportamentul şi strategiile actuale. pentru satisfacerea revendicărilor pretinse de grupurile sau organizaţiile teroriste”. Intr -un caz concret. a crimei şi distrugerii. care lezează interesele vitale ale unor grupuri mari de oameni. pentru înţelegerea terorismului şi a legăturilor sale cu crima organizată. organizaţii criminale sau indivizi. cel logistic. în 1981. vizând oficialităţile şi populaţia. Deşi colectarea sumelor de bani poate avea o aparenţă legală. Când oamenii aud de terorism.

săvârşite cu intenţie: 1. aceşti bani trebuie „spălaţi“. instigarea sau complicitatea la săvârşirea sau la tentativa săvârşirii la oricare dintre acţiunile prevăzute la punctele 1. In Directiva C. aceste tranzacţii crescând de la o zi la alta. 8 .jucate“ la bursă. 2. de regulă magazine. 3. cei care practică „spălarea“ banilor. pe când violenţa fizică se traduce prin formele bine cunoscute: atentate. Dintre metodele de câştigare a banilor. II. şantaj. în scopul mascării sau ascunderii originii ilegale a acesteia. despre care se ştie că este derivată dintr-o activitate criminală sau un act de participare la o astfel de activitate. „spălarea banilor“ ar reprezenta operaţiunile de tranzacţionare a banilor „murdari“ pe pieţele financiar-bancare. nr. prin activităţile sale ilicite sau cu o aparenţă licită. utilizând. care desemnează reinvestirea în afaceri licite a banilor obţinuţi din afaceri ilicite. Aceste câştiguri ale crimei organizate. vor atinge punctul critic în momentul In care se va încerca integrarea acestora în circuitul fînanciar-bancar. coautoratul. amplasări. jafuri.06. evaziune ş. Banii colectaţi sunt apoi „spălaţi“ prin intermediul unor firme comerciale mici. răpiri. având în vedere sursa lor de provenienţă. 2. sunt. sau se estimează că n-ar putea fi cea dorită. ascunderea sau mascarea adevăratelor naturi. Subiecţii. sunt consideraţi bani „murdari“. posesia sau folosirea unei proprietăţi. Crima organizată. 91/308 din 10. 4. menţionăm aşa-numita „taxă revoluţionară“: cei implicaţi sunt atât membrii şi simpatizanţii proprii» cât şi cei ale altor naţionalităţi. urmând coordonatele bine cu noscute aîe maximului de profit şi continuităţii şi având în vedere calitatea lor. de fapt. ştiindu-se că. drepturi şi deţineri legate de o proprietate. banilor” este o expresie de origine americană. în scopul ascunderii sursei de provenienţă a acestora. sub formă de tranzacţii curente. „spălarea banilor” mai este definită ca o mânuire a banilor prin diferite tranzacţii.1991. trebuie precizat faptul că banii ce formează capitalul „fierbinte“ reprezintă. Violenţa psihologică se traduce prin corupţie. sumele care sunt. în acest scop. Acest capital „fierbinte“ devine „murdar“ ca urmare a investirii în activităţi ilicite ale crimei organizate (corupţie. Pentru a se elimina orice confuzie eu privire la sumele de bani Jucate“ pe pieţele financiare internaţionale. În principiu deci.a. atunci când eficienţa unor metode sau mijloace de acţiune nu este cea dorită.Spălarea banilor. precum şi ceilalţi participanţi la crima organizată clasică. achiziţionarea. mişcări. surse.). în consecinţă. circuite financiare interne şi internaţionale complicate. în mare parte. în urma primirii ei.E. De asemenea. în sens asemănător. După unele estimări.Organizaţiile criminale. pieţele financiare internaţionale efectuează zilnic tranzacţii de peste 20 de miliarde de dolari. transformarea sau transferarea unei proprietăţi. s-a arătat că „spălarea. taxă de protecţie. cunoscuţi: traficanţii de droguri. atacuri armate. se arată că „spălarea banilor“ înseamnă următoarele fapte. produce foarte mulţi bani care. prin folosirea violenţei psihologice sau a celei fizice. ştiind că aceasta este derivată dintr o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate. de natură să şteargă urmele sursei şi originii acestora. apelează îa metodele terorismului.IV. acea proprietate rezultă dintr-o activitate criminală.

Se consideră că factorii-cheie ai traficului eu armament sunt: 1. .comercializarea şi distribuirea ilegală a tot ceea ce înseamnă noţiunea de armament. Instabilitatea politică a unor ţări ale Lumii a Treia. traficul cu materiale radioactive este considerat un adevărat „cavaler al apocalipsei“. Din datele furnizate de Interpol şi de alte organizaţii pentru combate rea crimei organizate. Crima organizată. 2.Traficul de maşini furate. oportunităţi excelente pentru structurile crimei organizate de a se interfera şi de a-şi folosi reţelele. Criza de supraproducţie de armament. 3. după traficul de droguri. De asemenea. ne vom referi doar la traficul de maşini furate. în special cu traficul de droguri. Vânzările ilegale de arme s-au dezvoltat în strânsă relaţie cu alte ramuri ale crimei organizate. în fapt. cu caracter transnaţional. avându-se în vedere pericolul imens pe care îl prezintă materialele radioactive. dacă nu ar fi existat anumite oportunităţi pentru producerea. de ordinul zecilor. ca segment al crimei organizate. locurile secrete de depozitare şi proprii specialişti. Căderea „cortinei de fier“. muniţii şi material explozibil. Toate aceste categorii mari de factori constituie. urmând „lanţul“ traficului: 9 II. trafic cu maşini furate. al armelor şi drogurilor. La rândul lor.II. al comerţului ilicit cu arme şi al celui cu droguri. răpiri.VI.Traficul de armament.V. cu tot ceea ce reprezintă arme. de monedă de schimb. De altfel. de bună sau rea-credinţă. . urmărind orice „oportunitate de afaceri“ aducătoare de venituri sigure şi substanţiale. 3) unele ţări au legislaţie ce protejează proprii cetăţeni. Implicarea crimei organizate In traficul ilegal cu armament nu ar fi avut sens. spre sute de mii de mărci germane. primele locuri te top îl ocupă mărcile Mercedes. Ce a contribuit la aceasta? în primul rând. materialele radioactive au devenit o monedă de schimb foartă căutată. Datorită ramificaţiilor sale transcontinentaîe şi anumitor particularităţi. Conflictele armate de durată. automobilele de mărci recunoscute au preţuri foarte mari. complex constând în caracterul reciproc. Una dintre sursele importante de venit pentru crima organizată este comerţul ilegal. pe locul doi. s-a ajuns la concluzia că traficul de autoturisme furate a ajuns. camătă. pentru a obţine câştiguri enorme. BMW şi Audi. bandele organizate se împart pe grupuri specializate. Interpolul a identificat două tipuri de bande organizate. se implică şi în traficul cu obiecte de patrimoniu cultural. Alte cauze care favorizează traficul de autoturisme furate sunt: 1) riscul prinderii mult mai redus decât In celelalte ramuri (datorită mobilităţii şi „aranjamentelor“ vamale). 4. care se ocupă cu furturile de maşini: bandele autoturismelor de îux (foarte căutate în Europa şi în ţările Maghrebului) şi cele ale autoturismelor de valoare medie. Există un vast complex. 2) banii se obţin mult mai uşor.

slab pregatite pentru a conduce. măsurile luate de justiţie merg pftnă la pedeapsa capitală. c) magazine.chei.Metode si mijloace folosite in lupta impotriva crimei organizate.comercializare .I.documentele faîse de identificare plus dubluri .securitatea „lanţului“ în toate verigile sale. mai rafinat sau mai brutal. cumpărătorii.grupa de siguranţă . In toate tarile. a adoptat o Convenţie asupra urmăririi judiciare a beneficiarilor acţiunilor ilicite. usor influentabile. acceptand jocul gruparilor criminale. Folosind forta financiara de care dispun. 5.fîlaj şi procurarea datelor şi documentelor necesare. mai ales prin mijloacele mass-media. fiind cunoscute.Concluzii. grupa tehnică . Consiliul Europei. foarte eficientă în condiţiile unei foarte bune pregătiri a agenţilor infiltraţi. eventual revopsire.comenzile. 10 . şi nu numai. IV.I. 2. pedepsele mergând până la închisoare de 20 de ani. care si-au pus in aplicare intregul arsenal. 3. grupa de recunoaştere . Moduri de operare: a) stradă. „Spălarea banilor“ este incriminată în Australia. inflatia a inregistrat un salt extraordinar. piata neagra este o prezenta cotidiana. III. Italia. de mijloace si metode de actiune. numere.. constă în ascultarea electronici 1 a convorbirilor telefonice.B.1. este o emblemă a luptei anti-crimă organizată din S. inclusiv in Romania. care însă necesită aprobarea unui judec&tor din 1 Departamentul Justiţiei. pentru fapte de corupţie. Dar tehnica cea mai folosită de F. în Asia şi Rusia. în anul 1991. F.I. impulsionand piata libera dar si criminalitatea. au corupt oficialitatile politice si guvernamentale. grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democratiile aflate in faza incipienta.B.B. de regula reprezentate de persoane voluntariste. O altă tehnică folosită de F. criminalitatea a crescut alarmant.U.I. este infiltrarea de agenţi sub acoperire. b) înţelegere cu proprietarul maşinii.A.grupa de valorificare .A. d) maşini închiriate. la vedere. O stare puternic dezechilibrata s-a instalat si adancit fara ca autoritatile sa intervina. Marea Britanie şi S. execuţiile din China. grupa de transport – curierii 4. Luxemburg. serii. confiscarea averii ilicite şi interzicerea exercitării unei profesii.U. Deschiderea frontierelor in toata aceasta regiune a facilitat miscarea persoanelor si a marfurilor. Una din cele mai eficiente metode de luptă împotriva mafiei folosită de F. ordinea civila s-a degradat.B. este supravegherea şi înregistrarea pe bandă.

Beck. Bucureşti. 3. C. 2. Ed. 1. 2006. Drept penal: partea generală.Boroi Alexandru.Ioan A.Iacobuţă. Criminologie.Bibliografie.H. 2005.ro 11 .www.criminologie.V. Iaşi. Editura Junimea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful