http://www.youtube.com/watch?

v=5YxjFhcu9Vc

ERIOADA OPERATIILOR FORMALE Aspectele fundamentale ale acestei perioade au fost subliniate de Inhelder si Piaget in lucrarea "Dezvoltarea gindirii logice" (1958). Numele cartii pune un accent asupra capacitatii adolescentului de a gindi intr-un mod consecvent logic,fara ajutorul unui suport concret. Aceasta trasatura il deosebeste de stadiul concret operational precedent. Se pune accent pe modul abstract de gindire. Adolescentul formal operational gindeste cel mai eficient in termenisimbolici. Aceasta are implicatii pentru profesori intr-o mare varietate de subiecte. In fizica, formulele sunt usor intelese si utilizate; in literatura pot fi intelese alegoriile si formele literare similare; in istorie poate fi inteles conceptul de timp istoric. Desi conceptul lui Piaget de gindire formal operationala a fost foarte util in psihologie si educatie, detaliile referitoare la ce implica el sunt mai degraba necunoscute. El este derivat empiric din situatii in logica si fizica nefamiliare majoritatii profesorilor si psihologilor. Peel (1971) a oferit o versiune mai inteligibila si mai utila a acestui tip de gindire prin modelul gindirii explicatie. Gindirea formal operationala a lui Piaget este ipotetico-deductiva. Adolescentul poate concepe o idee noua, o poate incerca in minte si apoi testa, fie in realitate in cazul subiectelor practice precum stiinta sau pe hirtie in cazul sceierii unei povestiri. Deductia este acum folosita. Adolescentul poate acum deduce o implicatie dintr-un principiu general. Aceasta suplineste gindirea inductiva din faza concret-operationala. Dupa Inhelder si Piaget (1958): Marea noutate a acestui stadiu este ca prin intermediul unei diferentieri de forma si continut, subiectul (adica, adolescentul) devine capabil sa gindeasca corect despre propozitii pe care nu le crede, sau cel putin, nu inca: adica, propozitii pe care el le considera pure ipoteze. El devine capabil sa traga concluziile necesare din adevaruri care sunt doar posibile.

In aceasta privinta. In operatiile formale elementele interactioneaza unele cu altele. un ginditor formal operational se pricepe mai bine sa organizeze si sa structureze elementele unei probleme decit un ginditor concret operational. Inteligenta adolescentului poate acum reflecta asupra sa insasi. Putem face oricind puncte tot mai apropiate. Inhelder si Piaget pun un accent deosebit pe abilitatea de a realiza operatii asupra operatiilor. se poate spune ca Piaget a fost un pionier metacognitivist. dar este ierarhic superior. Metacognitivistii cred ca un copil poate fi constient de propria sa invatare de la virsta cea mai timpurie posibila.Gindirea nu mai este limitata la realitate sau experienta personala. Sunt nenumarate. Algebra este un exemplu in aceasta directie. Gindirea formala nu se refera la un comportament anume ci constituie o orientare generalizata spre rezolvarea de probleme. . Distinctia gen/specie a fost invatata. Adolescentul inteligent se pricepe sa clasifice ierarhic si ii face placere acest fapt. Aceasta permite adolescentului sa fie mai constient de sine ca persoana. In stadiul concret operational copilul devine capabil sa clasifice. De exemplu. Elementul x poate fi multiplicat cu ypentru a da xy sau adaugat y pentru a deveni x + y. cind este intrebata de Inhelder si Piaget "Cite puncte pot pune pe aceasta linie?" raspunde: "Nu se poate spune exact." Poate interpretarea de catre Flavell (1963) a mesajului piagetian este mai clara decit ce a spus Piaget insusi. bare identice fabricate din metale diferite. Bet (17 ani si 7 luni). sistemul formal operational este combinatoric si nu doar ierarhic cum sunt operatiile concrete.. in matematica poate fi acumt conturata si inteleasa infinitatea. Este un mod sistematic de gindire. matematicii sau fizicii. Acum abilitatea de a folosi aceasta clasificare se imbunatateste cantitativ. De ex. precum colectarea timbrelor si clasificarea lor (filatelia). in timp ce in stadiul operatiilor concrete numai cel din urma era posibil. Sistemul mai abstract cu necuoscute (variabile) este supraimpus peste sistemul de numeratie. presa hidraulica. In aceasta mod si in altele. Exemplele oferite de genovezi erau de obicei din domeniile logicii propozitionale. Totusi. pendulul. El poate avea hobbi-uri care fac uz de aceasta abilitate de clasificare.

intr-un sens mai larg. adica I = identitate. e. Numai in ariile de performanta intelectuala cea mai inalta o persoana este formal operationala. formal operational. C = corelatie. Ca rezultat al dezvoltarii acestor abilitati noi.Mare parte din studiile empirice originale ale lui Inhelder si Piaget asupra operatiilor formale au fost facute asupra intelegerii logicii propozitionale si transformarilor 'INCR'. precum teoremele.g. Exista contradictii intre piagetieni in ce priveste faptul daca abilitatea de a gindi in modul formal operational se aplica in mod necesar la toate situatiile si la toate subiectele academice. este dubioasa. N = negatie. Aceste patru transformari au fost derivate din contextul logicii propozitionale si pot fi cu adevarat intelese numai in acest context. asa cum a evidentiat Smith (1986). O persoana poate fi un ginditor formal operational la matematica dar nu si la literatura sau vice versa. Astfel. ginditorul formal-operational are o vedere intelectuala mai stabila decit cel concret operational. Acestea sunt concepte mai abstracte. R = reciprocitate.. Clasele de ordinul al doilea ale lui Piaget (ca opuse claselor de prim ordin ale stadiului concret operational) pot parea de asemenea oarecum obscure. discutia este o metoda vitala de instruire. profesorul trebuie sa incerce sa-i ajute pe adolescenti sa vada noi relatii intre elemente si sa faca legaturi pe care altfel nu le-ar face. deduce dovezi si conjura ipoteze despre care nu are experienta. combina propozitiile conform legilor logicii. gindirea operational formala sta la baza gindirii incisive din orice domeniu.interpretata in sens strict tehnic . Astfel. Pentru ca operatiile formale sa se dezvolte. precum educatia. Pina sa devina un ginditor matur. Aceasta implica ca oamenii vor regresa la un stadiu intelectual inferior de gindire in acele arii unde beneficiaza de putina stimulare sau deloc in stadiul superior. Contextul social necesar pentru dezvoltarea operatiilor formale este de interes considerabil pentru psihologi si profesori.pentru activitatea cognitiva in contexte mai generale. din scris in vorbit. cineva se poate intreba daca aceste aspecte ale muncii lui Piaget au relevanta dincolo de obiecte precum matematica si filosofia. De fapt. Aceasta le ofera elevilor ocazia de a traduce dintr-o forma de reprezentare in alta. Totusi. adolescentul poate analiza exact. . Ele sunt inerent obscure pentru o minte neantrenata in aceasta disciplina si relevanta lor . Cooperarea cu colegii si profesorii este esentiala.

in atingerea operatiilor concrete. dar va fi capabil sa-si imagineze experientele sale la nivel cerebral in termeni vizuali ca pe o harta numai cind atinge perioada operationala. Odata ce un adolescent a atins stadiul operational formal el va aplica aceasta maniera de gindire la toate provocarile intelectuale. Un copil trebuie sa progreseze sistematic prin stadii si perioade. acum pot opera numai la un nivel scazut. Piaget pare sa nu mai fie interesat de dezvoltarea cognitiva dupa adolescenta. Totusi. Pentru adulti acesta este un fenomen cunoscut.. Decalajul vertical se afla intre stadii. Mediul este cel care furnizeaza stimularea pentru dezvoltarea mintii si pentru sustinerea dezvoltarii. El nu poate sari peste vreuna. De ex. Acest aspect indica importanta mediului in stadiile dezvoltarii lui Piaget. Totusi. El va fi atunci capabil sa-si reprezinte acele experiente SM in maniera figurativa in creieru sau sub forma de imagine sau diagrama. Operatiile formale. un copil mic la sfirsitul perioadei SM isi poate gasi drumul prin camerele casei. daca el nu este stimulat intr-un anumit domeniu. Discrepanta dintre cele doua perspective este una dintre problemele piagetiene care ramine de rezolvat. De exemplu.elevul care s-a specializat in stiinta de la virsta de 14 ani poate ramine la nivel concret operational in literatura sau chiar regresa la substadiul intuitiv. Gindirea adulta a fost. Un copil in mod normal va opera la cel mai inalt stadiu pe care l-a atins. Conform piagetienilor care au replicat studiile in diverse tari. investigata de Entwistle (1985) si mult altii. UNELE ASPECTE GENERALE DESPRE TEORIA STADIALA PIAGETIANA Pentru copilul individual va exista probabil un decalaj considerabil intre stadiul sau de dezvoltare dintr-un anumit domeniu comparativ cu altele. totusi. perspectiva alternativa este ca gindirea formal operationala se aplica la toate subiectele si materiile. dar datorita lipsei de exercitiu.. nu apar ca existind in unele . el poate regresa la un stadiu inferior. care de ex. Decalajul orizontal se incadreaza intr-un stadiu de dezvoltare. au atins un grad mare de performanta in cintatul la un anumit instrument in tinerete. cei mai multi copii isi insusesc conservarea numarului cu citiva ani inainte de achizitia conservarii volumului. stadiile lui Piaget sunt universale in toate culturile testate. totusi. Rata de progres va fi de asemena inegala pe intregul proces de achizitie a noilor cunostinte.

A spune ca inteligenta este o instanta particulara a adaptarii biologice inseamna a presupune ca este in mod esential o organizare si ca functia sa este de a structura universul la fel cum organismul structureaza mediul sau imediat. Aceasta a dus la un model ulterior al profesorului piagetian ca o persoana care proiecteaza un mediu de invatare adecvat pentru elevi. . dupa calitatea stimularii din mediu.culturi neoccidentale care nu includ gindirea abstracta. desi Piaget a afirmat acesta in ultimii ani. El trebuie sa se schimbe pentru a face fata lor. Asa cum insusi Piaget scria (1952): Inteligenta este o adaptare. si care de asemenea realizeaza o instructie directa cind aceasta se impune. El a fost influentat de notiunea lui Darwin de supravietuire a celui mai potrivit. Pentru a surprinde relatia sa cu viata in general este astfel necesar sa afirmam precis relatiile care exista intre organism si mediu. Aceste rezultate se bazeaza pe premisa ca dezvotlarea cognitiva depinde de doi factori: maturizarea interna a copilului si stimularea externa din partea mediului. Copilul poate face acest lucru mental (pretinde ca un bat este o bagheta magica). Copilul are o idee a ceea ce doreste si modifica mediul pentru a realiza aceasta. TEORIA INVATARII Noi invatam printr-un proces de ajustare la mediu. Mediul emite solicitari asupra copilului. Viata este o creare continua de forme tot mai complexe si o echilibrare progresiva a acestor forme cu mediul. Asimilarea este abilitatea copilului de a schimba mediul pentru a se potrivi imaginatiei sale. Stimularea externa nu a fost original conceputa ca incluzind o instruire specifica. acesta este numit joc. Totusi. Exista doua mecanisme alternative fundamentale la acest proces: acomodarea si asimilarea. copilul transforma obiectele pentru a se potrivi imaginatiei sale. sau poate modifica fizic mediul (sapa in nisip pentru a construi un castel). Modelul lui Piaget este unul inalt biologic. In jocul imaginativ. In limbaj comun. Asimilarea si jocul sunt concepte strins legate. Copiii anteprescolari adora sa se joace iar asimilarea este un mecanism psihologic pentru explicarea acestui fapt. ritmul in care copiii parcurg stadiile variaza in diverse culturi. Acomodarea este abilitatea copilului de a se adapta la mediu. care sunt echilibrate de procesul echilibrarii.

Cele mai multe obiecte sunt inzestrate cu calitati magice. acomodarea preia stafeta de mecanism dominant. ci ca pe un proces de hranire: se absorb substantele nutritive care devin parte a celui ce se hraneste. Acest echilibru nu dureaza mult. Echilibrul are caracteristicile de a fi mobil si stabil. Tousi. Copilul depaseste dominanta perceptiei. In gindirea preconceptuala. Gindirea in acest substadiu este acum cea mai eficienta. Copilul opereaza atunci la eficienta completa pentru acel stadiu. Un bat devine matura vrajitoarei. Copilul intelege ca schimbarile sunt reversibile. In procesul instabil al cresterii cognitive pina la maturitate. Din aceste motive. raspunsurile la mediu si gindirea logico-matematica. Toti comentatorii sunt de acord ca exista trei aspecte fundamentale ale teoriei lui Piaget: maturarea interna. Aceasta functie foarte importanta de autoreglare din partea copilului ii permite sa compenseze activ in raspuns la stimulii externi. el este curind perturbat de un nou eveniment. prin procesul echilibrarii. indiferent de stadiul in care se afla copilul si indiferent de continutul lectiei. Astfel. in timp ce acomodarea implica ajustarea mintii la noua experienta. Ajustarea este fie retroactiva (feedback) sau anticipatorie (un set de compensari). precum cel preconceptual. acomodarea sau asimilarea domina o vreme si aeste apoi suplinita de cealalta. . Un bun exemplu este cind ginditorul intuitiv realizeaza ca modificarile aparente nu sunt totdeauna schimbari reale. Astfel.Asimilarea implica transformarea experientei pe plan mental. atit in spatiu cit si timp. copilul folosindu-si bogata sa imaginatie asupra mediului. care ii ofera copilului o imagine asupra lumii din jur fara a-l depriva de jocul imaginativ. Acest proces al invatari este acelasi. Ar trebui subliniat ca teoria lui Piaget priveste procesul invatarii nu ca pe un burete care absoarbe apa. In orice stadiu. echilibrarea integreaza experientele logico-matematice cu celelalte doua. Eventual se ajunge la un echilibru pentru acel stadiu. Echilibrarea este abilitatea copilului de a organiza si regla. Conform lui Phillips (1981). Batul este asfel vazut ca arac ce poate fi folosit in gradina. Aceasta semnaleaza debutul gindirii concret-operationale. in acelasi timp el trebuie de asemenea sa cunoasca lumea fizica din jurul sau. se ajunge la un echilibru pentru stadiul preoperational. Echilibrarea poate fi vazuta in termeni ei procesarii informatiei (PI): furnizarea unei strategii utile pentru maximizarea cistigurilor de informatiei si minimizarea pierderilor. asimilarea este cea care domina. Ginsburg si Opper (1969) vad echilibrarea drept coloana vertebrala a cresterii mentale.

strins legata de teoria invatarii prezentata mai sus.unde conflictul dintre (2) si (3) este rezolvat si gindirea ajunge din nou la o stare stabila. schema devine mai matura. Aceasta inseamna un concept dar are de asemenea o semnificatie unica. punerii de intrebari sau incercarii de noi combinatii. este utilizata acomodarea. Copilul se acomodeaza la forma schimbatoare a plastilinei. . 3. pina cind se atinge gindirea adulta. mai utila si mai bine ajustata la mediul in care traieste copilul.modificarea unui anumit element de informatie. Apoi o noua experienta (sau trezire interna) supara echilibrul si schema trebuie sa se reajusteze. Un proces alternativ pe care Piaget l-a propus era cel al actiunii si contraactiunii. El are nevoia de una pentru fiecare notiune la care trebuie sa se ajusteze. Echilibrarea . Aceasta poate lua forma incercarii de noi posibilitati. copiii nu au o singura schema ci seturi de scheme. Declansatorul iesirii din starea de echilibru a stadiului anterior si inceputul unui nou poate fi un eveniment intern. Aceste scheme complexe acopera o arie larga. numite scheme complexe. Piaget a facut un baton de plastilina dintr-o bila. Compensarea . schimbindu-l. Pentru fiecare schema urmeaza acelasi pattern: asimilare urmata de acomodare (sau vice versa). Reglarea . ca rezultat al trecerii intr-un nou stadiu. Cind trebuie modificate schemele. Schemele unui copil il ajuta sa se ajusteze la mediu. precum compunerea muzicii. Un alt concept piagetian de importanta centrala este cel de schema. 2. Desigur. O perturbare a echilibrului anterior. Acomodarea este cea care domina procesul echilibrarii in gindirea concret operationala. sau un eveniment extern precum primul cuvint. care motiveaza copilul spre noi actiuni. El vedea procesul dupa cum urmeaza: 1. acomodarii si echilibrarii este repetat succesiv la fiecare stadiu superior de invatare. ducind la un nou echilibru pentru acea schema la acel stadiu. Totusi. precum instalarea pubertatii. 4.In exemplul privind achizitia conservarii cantitatii.unde copilul realizeaza o actiune opusa pentru a anula efectul primei actiuni. Procesul asimilarii.

Stadiul operaţional formal (12 ani – 16 ani) În această perioadă de vârstă copilul dovedeşte o logică formală în absenţa acţiunilor sau a obiectelor concrete. Dezvoltarea cognitivă trecând prin cele patru stadii menţionate mai sus depinde de gradul de maturitate a sistemului nervos şi de experienţele pe care fiecare individ le-a avut până la un moment dat. Fiecare domina alternativ pina cind se ajunge la un echilibrul pentru acel stadiu. Teoria invatarii implica doua mecanisme complementare de acomodare si asimilare. de a transmite conţinuturi. Un copil trebuie sa urmeze stadiile si perioadele in aceasta secventa. Schemele reprezinta termenul lui Piaget pentru concepte. pentru ca acesta să poată să-l confrunte pe elev cu situaţii / cunoştinţe / aptitudini care corespund stadiului său de dezvoltare intelectuală. fara a sari peste vreunul. gindirea pre-operationala si gindirea operationala. Astfel elevului îi va fi relativ uşor să asimileze un anumit conţinut. Aceasta sta la baza intregii sale contributii la dezvoltarea cognitiva. cunoaşterea acestor stadii este foarte importantă pentru cel care are sarcina de a preda. Un copil va avea la orice virsta un set de scheme care il ajuta sa faca fata mediului. REZUMAT Teoria stadiala a dezvoltarii cognitive consta din trei perioade: activitatea senzoriomotorie. dar nu neapărat la aceeaşi vârstă). asimilarea şi acomodarea sunt cele două coordonate ale . O schema evolueaza pe aceleasi coordonate ca mai sus.Procesele prezentate aici indica interesul de o viata al lui Piaget pentru probleme epistemologiei: studiul dobindirii cunoasterii. să -l proceseze şi să se acomodeze cu acesta. In cel din urma exista o distinctie importanta intre operatiile concrete si formale (abstracte). Jean Piaget subliniază faptul că aceste stadii de dezvoltare intelectuală sunt variabile ca şi durată de la un individ la altul (fiecare trece prin aceste stadii.

el subliniază faptul că elementul de bază al învăţării este descoperirea. Piaget afirma că viaţa / inteligenţa depinde de schimburile permanente cu mediul înconjurător. Înţelegerea conţinuturilor se face pas cu pas printr-o implicare activă. ceea ce reprezintă un interes pentru ei. Una dintre cele mai importante teorii în acest domeniu este cea a lui Noam Chomsky. Piaget şi Chomsky susţin ambii ineismul limabjului şi faptul că învăţarea este rezultatul unui proces de construcţie şi de interacţiune internă (sistemele cognitive ale gândirii şi vorbirii lucrează împreună pentru formarea unor conţinuturi lingvistice) şi interacţiune externă (individul interacţionează cu mediul înconjurător). editura Albatros. pe care o are fiecare locutor. regulile limbii sale materne. on l’empêche de l’inventer. Bibliografie: Popescu-Neveanu. elevii trebuie să descopere relaţii şi idei din imediata lor apropiere. În activităţile individuale. În plus. a regulilor limbii sale aşa cum sunt ele descrise de către lingvişti) şiperformanţă ( care se referă procesele legate de producerea şi înţelegerea unor enunţuri specifice). considerată de Piaget ca o funcţie a învăţării („ Învăţarea este o adaptare a schemelor noastre de gândire la noi date ale realităţii.”. Jean Piqget).adaptării. El susţine că la originea competenţei lingvistice a fiinţei umane există un dispozitiv înnăscut de achiziţie a limbajului (LAD – language acquisition device) care este independent de dezvoltarea cognitivă. astfel a înţelege înseamnă a descoperi („Tout ce qu’on apprend à l’e nfant. lingvist „revoluţionar”. iar transmiterea de conţinuturi este eficientă doar atunci când se bazează pe o construcţie anterioară a unui sistem de gândire. 1978 . Acest dispozitiv ar permite copilului.”. Bucureşti. pornind de la enunţuri pe care el le aude. Paul – „Dicţionar de psihologie”. Chomsky este cel care face diferenţa între competenţă lingvistică ( pe care o defineşte ca o cunoaştere intuitivă. Jean Piaget ). S-au făcut numeroase cercetări în domeniul relaţiei dintre sistemul cognitiv şi limbaj. iniţiatorul generativismului. să elaboreze în mod progresiv. pornind de la o cunoaştere implicită a ceea ce trebuie să fie regulile unei limbi în general.

Stadiul operaţiilor formale (de la 11 ani până la maturitate). În această perioadă. Jean – „ La psychologie de l’enfant”. Noam – „Language and Mind”. Jean – „Précis de psycholinguistique”. din acest moment. pentru a le înţelege. Paris. 4. Începând cu această perioadă copilul nu mai este atât de egocentric. dar copilul are totuşi dificultăţi în manipularea noţiunilor pur abstracte. elaborează ipoteze (teorii) despre lume. pentru că trebuie să le lege de lumea reală. 2001 Piaget. Acest stadiu marchează apariţia abilităţii de a gândi abstract fără a se bizui pe obiecte sau evenimente concrete. Piaget considera că aceasta este cea mai înaltă formă de gândire şi susţinea că. .Caron. gândirea copilului începe să fie asemănătoare cu cea a adultului. Copiii aflaţi în această perioadă sunt caracterizaţi de o dorinţă extraordinară de a 10 culege informaţii despre lume: deseori ei adună liste considerabile de fapte sau de date despre un subiect de interes. Paris. Copilul este capabil să rezolve o problemă la nivel mental prin evaluarea sistemică a mai multor propoziţii şi. El poate manevra acum logica abstractă. 1972 3. în acelaşi timp. fiind capabil să vadă obiectele şi evenimentele şi din punctul de vedere al celorlalţi. să analizeze intercondiţionarea lor. le testează ca un om de ştiinţă şi utilizează noţiuni abstracte în gândirea sa. PUF. PUF. Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani). 2003 Chomsky.

copilul îşi poate extinde cunoştinţele. fără a mai fi împiedicat de egocentrism sau de alte asemenea restricţii. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful