P. 1
55074856 Cui i e Fric de Istoria Muzicii Partea Nti 1

55074856 Cui i e Fric de Istoria Muzicii Partea Nti 1

|Views: 5|Likes:
Published by mary

More info:

Published by: mary on Apr 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2013

pdf

text

original

Textele hieroglifice arată că cele mai importante
evenimente din viaţa vechilor egipteni – religioa-
se sau laice31

– erau însoţite de muzică. Aceasta
era atât vocală, cât şi instrumentală. Cântarea vo-
cală avea formă responsorială32

, antifonică33

, de
asemenea strofică. Atât cântarea vocală, cât şi
dansul erau acompaniate de instrumente.

Cele mai vechi instrumente menţionate în textele

egiptene sunt:

Kinnor – asemănător lirei şi chitarei
Ugab – flaut vertical / fluier
Hasosra – similar trompetei
Shofar – instrument de suflat, confecţionat
din corn de animal (capră sau berbec)
În temple erau folosite şi cimbale – instru-
mente de percuţie

29

Constantin cel Mare conduce Imperiul bizantin între anii 306-337. În 324-330 stabileşte capitala la Bizanţ,
oraş ce-i poartă numele – Constantinopol.

30

http://www.newadvent.org/cathen/14577d.htm,
http://campus.northpark.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.CP.html

31

Laic = lumesc, ne-religios

32

Cântare resposorială = dialog între un solist şi un grup de cântăreţi.

33

Cântare antifonică = dialog între două grupuri de cântăreţi.

Cântăreţi şi instrumente vechi

egiptene

26

26

26

Egiptul a dezvoltat toate cele trei grupe de instru-
mente muzicale:

de percuţie – diferite tobe, castagnete, clopo-
te, sistrum
de suflat – din lemn sau din metal
de coarde – lire, harpe, lăute; cu coarde ciu-
pite, mai curând decât cu arcuş.

Muzica ocupa, se pare, un loc important în viaţa

egiptenilor. Exista un repertoriu adecvat diverse-
lor momente ale vieţii sociale: în templu, în pala-
tele faraonului şi ale nobililor, în atelierele meşte-
şugarilor, fermele agricultorilor, în timpul războa-
ielor şi cu ocazii funebre.

Muzica era de asemenea parte integrantă a cultu-
lui religios, având divinităţi ocrotitoare: zeiţa Hat-
hor şi zeul Bes.

Muzica vocală era interpretată atât de bărbaţi cât
şi de femei. Existau şi muzicieni profesionişti, pe
anumite trepte sociale. Cea mai înaltă poziţie o
reprezenta cea de cântăreţ al templului, deţinută
frecvent de femei. În palate, cântăreţii aveau de
asemenea o poziţie favorizată. Pe o poziţie socială
mai modestă se aflau cei care cântau la petreceri.

Vechii egipteni nu foloseau notaţia muzicală. Mu-
zica se învăţa şi circula aşadar pe cale orală. De
aceea, încercările de reconstituire se bazează în
întregime pe inscripţii, imagini, presupuneri şi
speculaţii.34

Acesta este şi principalul motiv pentru care nu
insistăm asupra acestor vechi culturi muzicale.

34

http://www.aldokkan.com/mp3/mp3.htm

Rolul muzicii în Egiptul antic

27

27

27

Cronologie – perioada 4000 î.H. – 38 î.H.35

4000 În Egipt se cânta la flaut şi harpă

3500 În Egipt se cânta la liră şi flaut dublu

3000 Un muzicant de la curtea imperială chineză construieşte primul instrument
de suflat din bambus.

2500 În muzica chineză se impune sistemul modal pentatonic.

2000 Pe teritoriul Danemarcei se află în uz instrumente asemănătoare trompetei.

În ansamblurile instrumentale egiptene sunt incluse instrumente de percuţie.

1500 Hitiţii folosesc chitara, lira, trompeta, tamburina.

Harpa apare în muzica de dans egipteană.

1000 În ceremoniile religioase ale Israelului se folosesc muzicanţi profesionişti.

800

În Babilon se cântă în sisteme modale pentatonice şi heptatonice (7 sunete).

Cel mai vechi document muzical – un imn inscripţionat pe o tăbliţă sumeri-
ană, în scriere cuneiformă.

În Grecia, muzica face parte din viaţa cotidiană; se dezvoltă genurile vocal şi
teatral. Apar rapsozii – cântăreţi ambulanţi.

700

Flautul şi lira devin tot mai răspândite. Apare lira cu 7 coarde.

Terpandru este autorul cântecelor pentru voce cu acompaniament
instrumental.

600

Pitagora introduce noţiunea de octavă în muzică.

520

Se naşte poetul şi cântăreţul grec Pindar, autor de ode. (+447)

500

Grecii folosesc aulos, chitara, lira.

Pitagora îşi concepe principiile teoretice muzicale.

340

Aristotel pune bazele teoriei muzicii.

50

Cea mai veche formă de oboi apare la Roma.

35

http://www.classicalworks.com/his.pages/early.his.htm

CULTURA GRECIEI ANTICE

O APARIŢIE ENIGMATICĂ: TEATRUL

ANTIC GREC

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->