PROTEINE PLASMATICE Noţiuni generale Modificări cantitative ale proteinelor plasmatice Tipuri de disproteinemii Deficite ale unor proteine

plasmatice NOŢIUNI GENERALE STRUCTURĂ -unul sau mai multe lanţuri polipeptidice. -proteine simple (holoproteine) – doar aminoacizi -proteine conjugate(heteroproteine)- aa şi grupări prostetice –nucleo,metalo, glico,lipopr. primară – tipul şi succesiunea aa secundară - aranjarea spaţială - alfa helix, beta-foaie pliată terţiară – configurarea spaţială care dă funcţionalitatea proteinelor ( domenii structurale) cuaternară – în cazul proteinelor oligomere (formate din subunităţi) LOC DE PRODUCERE -ficat -plasmocite – Ig -endotelii –factori ai cogulării şi fibrinolizei -macrofage – componente ale sistemului complement FUNCŢII -menţinerea presiunii coloidosmotice (albumine) -menţinerea echilibrului acidobazic (sisteme tampon) -transport – metaboliţi, vitamine, minerale, medicamente -enzime – unele acţionează în plasmă, altele sunt doar în „trecere” -apărarea imună –Ig, proteinele sistemului complement -proteine cu rol în hemostază -proteine semnal – hormoni, citokine CATABOLIZARE -în endotelii -captate în ţesuturi – prin pinocitoză sau de către receptori specifici -în rinichi - tubi contorţi proximali -tract gastrointestinal MODIFICĂRI CANITATIVE ALE PROTEINELOR PLASMATICE - cantitatea normală – 6-8 g/dl Hipoproteinemii Aparente – hemodiluţie Reale – deficit de aport – malnutriţie - deficit de absorbţie – malabsorbţie - deficit de sinteză – insuficienţă hepatică - pierderi – renale (sindrom nefrotic) - intestinale(enteropatie exsudativă) - tegumentare (arsuri)

c3 100 mg/dl -IgA 250 mg/dl IgM 125 mg/dl Modificarea raportului dintre fracţiuni . alfa1 glicoproteina acidă alfa2 – alfa2 macroglobulina. Ex.în puseele de activitate cresc şi alfa 1 şi alfa 2 .comutarea sintezei proteice spre sinteza prioritară a proteinelor de fază acută în detrimentul altor proteine -cresc alfa 1 – alfa1 antitripsina. X 1 mg alfa 2 antiplasmina 6 mg/dl beta –transferina 260 mg/dl gama – Ig G 1200 mg/dl .artefacte (stază prelungită în timpul puncţiei venoase) Reale -inflamaţii cronice (empiem pleural) -gamapatii monoclonale MODIFICĂRI CALITATIVE ALE PROTEINELOR PLASMATICE (DISPROTEINEMII) Separarea electroforetică a proteinelor plasmatice : Albumine 50 –59 % Globuline –alfa 1 3 .ciroză biliară.disproteinemie. dermatomiozită IgM . transferinei. sulfat de Zn. toxine. a căror pondere cantitativă în cadrul fracţiunii este diferită. Agenţi microbieni. boala Crohn.5% -alfa 2 7-9% -beta 11 – 14% -gama 16 –20% În afară de albumine.Il6.TNF) – ficat. sarcoidoză. Poate fi pusă în evidenţă cu testele de disproteinemie Tymol. fiecare fracţiune conţine o multitudine de proteine. Reacţia de fază acută -reacţia organismului la orice agresiune tisulară. Inflamaţii cronice -proliferare de limfoplasmocite – sinteză de Ig – creşterea gamaglobulinelor (cu aspect policlonal) IgG – LES.haptoglobina fibrinogen – explică creşterea VSH -scade sinteza albuminei. colinesterazei. proteine proprii degradate – stimularea macrofagelor – sinteză de citokine proinflamatorii )Il 1. hepatită cronică activă IgA –TBC. factorilor coagulării 2. alfa1 – alfa1 antitripsina 280 mg/dl alfa 2 –alfa2 maccroglobulina 280 mg/dl -alfa1 glicoproteina acidă 90 mg /dl -haptoglobina 300 mg/dl -protrombina 15 mg -antitrombina III 30 mg/dl -factorii IX. boli tropicale . lipoproteinelor.-hemoragii severe Hiperproteinemii Aparente – hemoconcentraţie . Takata 1.

Gamapatii monoclonale -proliferări ale unei singure clone de plasmocite – sinteza unui singur tip de moleculă de Ig sau lanţuri de Ig -creşterea fracţiunii gama de aspect monoclonal (bandă îngustă.3. Boli hepatice . albumine scăzute. trigliceride.sindrom posthepatitic – creşterea fracţiunii gama indică tendiţa la cronicizare . factor XIII 4. Se pierd şi alte proteine cu masă moleculară asemănătoare (transferina.nivele crescute de Che. colesterol.ciroza hepatică – proteine totale normale sau scăzute.hepatite acute virale – nesemnificativ faţă de creşterea transaminazelor . având încărcătură electronegativă şi fiind respinşi electrostatic de capsula Bowmann -cresc fracţiunile alfa 2 (conţine alfa2 macroglobulină) şi beta . Enteropatia exsudativă -Eliminare patologică în tubul digestiv a proteinelor plasmatice – mai ales albumine. -proteine totale scăzute (mai ales albuminele).restul IgD.IgE -macroglobulinemie Waldenstrom – IgM -boala lanţurilor grele -amiloidoza primară . Se pierd toate fracţiunile -creşterea eliminărilor de azot fecal -administrare de albumină marcată şi urmărirea eliminărilor fecale -nu apare hiperlipemie 5. Sindrom nefrotic -pierdere renală de proteine cu masă moleculară mică (albumine) – scade presiunea coloid osmotică – stimulare nespecifică a ficatului – accelerarea sintezei de proteine şi lipoproteine -Proteinele totale – scăzute -albuminele – scăzute. fibrinogen. Factorii coagulării dependenţi de vitamina K nu se pierd (deşi au masă moleculară similară cu a albuminei).lanţuri uşoare 20% . punte beta-gama (perturbarea degradării Ig în ficat) 6. AT III).Ig A –25% .mielom multiplu – IgG 50% . pisc ascuţit) .

de aspect monoclonal .enteropatie exudativă .dozarea proteinelor totale .evidenţierea paraproteinei în urină – proteine Bence Jones .fosfataza alcalină normală .proteinogramă – fracţiunea gama crescută. radioterapie .alfa2 Secundare – boli limfatice maligne –LLC.trombocitopenie .infecţii respiratorii.infecţie cu HIV DEFICITE ALE UNOR PROTEINE .IgA.Mielom multiplu Clinic – vârstă –peste 60 de ani .limfoame.Plasmocite în cuiburi.hemograma – anemie .alterarea funcţiei renale – uree. dureri osoase.lipsa LB-scăderea Ig . slăbire în greutate.agamaglobulinemia (boala Bruton) – X linkată . boli evoluând cu complexe imune circulante .copii între 3-6 luni b)Patologice Primare – deficitul selectiv de IgA –1:500 .crescute .hipercalcemie . inapetenţă. creatinină . cu atipii ex. paloare.predispoziţie pt.dozarea Ig – creşterea unei clase şi scăderea celorlalte clase . anemie .leucopenie . Hipogamaglobulinemii -scăderea fracţiunii gama –rezistenţă scăzută la infecţii a) Fiziologice – nou născuţi prematuri .hepatosplenomegalie. infecţii repetate Laborator – de obicei primele constatări – VSH crescut.predomină sindromul de hipervâscozitate 7. craniu) Complicaţii – infecţii repetate -insuficienţă renală -sindrom de hipervâscozitae – până la comă paraproteinemică -fracturi spontane – tasări vertebrale Macroglobulinemia Waldenstrom –creşterea Ig M . vertebre. mielom -pierderi de proteine – sindrom nefrotic.puncţia sternală – infiltrat plasmocitar peste 7%din totalul elementelor nucleate.infecţii repetate – creşterea alfa 1.terapie imunosupresivă – imunosupresoare. radiologic – leziuni osteolitice ale oaselor late (bazin. urinare .limfadenopatii .imunelectroforeza serului şi urinein concentrate cu antiseruri anti IgG. anti k şi lambda .astenie.infestări parazitare .

heterozigot .Analbuminemia . se degradează rapid în circulaţie MZ. hTA. steatoree Laborator – creşterea VSH -lipsa albuminei la electroforeză -modificarea testelor de disproteinemie .scade în leucemia acută cu promielocite – degradată de proteazele leucocitare Deficitul de antitrombină III (AT III) Mecanism anticoagulant fiziologic. find mai grav dacă pacientul e şi fumător Alte boli . intervenţiile chirurgicale. Cu ocazia infecţiilor intercurente neutrofilele eliberează elastază care degradează septele interalveolare – emfizem pulmonar panlobular. colinesterazei Bisalbuminemia – la electroforeză picul albuminelor apare despicat -fără semnificaţie clinică .S.M.chiste pancreatice fistulizate Deficitul de alfa 1 antitripsină (alfa1 AT) -sintetizată în ficat.consum . naşterea. 1/3 din cazuri evoluează spre ciroză PiMZ – glomerulonefrită membranoproliferativă Modificări dobândite – scăderi – şoc toxicoseptic – consum -creşteri – în reacţia de fază acută Deficitul de alfa 2 antiplasmină (alfa 2 AP) Inhibitor al plasminei (enzimă proteolitică care lizează fibrina) -molecula are 3 situsuri importante – legare de plasmină . Concentraţia serică 260 mg/dl .legare de plasminogen . factorii Xa şi IXa Deficit genetic . ZZ – rămîn blocate în hepatocite Pi nul . Apare în decada 2-3 de viaţă. obezitatea.Z -variante mutante MS – molecule instabile.nu se sintetizează deloc Boli pulmonare – PiZZ sau Pi nul.legare de fibrină deficit genetic –anomalii cantitative – boala Myasato (lipsa sintezei) .inhibitor de proteaze.PiZZ .creşterea compensatorie a lipoproteinelor.anomalii calitative .în tratamentul cu beta lactamine .genetică.hemoragii în 2 timpi . protejează ţesuturile de acţiunea tripsinei şi elastazei leucocitare -Există mai multe variante genetice (peste 60). fibrinogenului.alterări ale situsurilor reactive modificări dobândite – scade în insuficienţa hepatică ( scăderea sintezei) . Factori favorizanţi – sarcina.homozigot – incompatibil cu viaţa . anticoncepţionalele orale . inhibă trombina.anomalii cantitative -anomalii calitative Tromboze venoase la vârstă tânără.scade în CID . autosomal recesivă Clinic – edeme maleolare.hepatită neonatală.

hepatite cronice în progresiune .insuficienţa hepatică –scăderea sintezei . Anemie feriprivă rezistentă la fier -deficit dobândit – carenţa severă de proteine. CID deficit genetic – vindecare defectuoasă a plăgilor.glicoproteină din grupul glicoproteinelor de adeziune (ca şi fibrinogenul.CID . repararea tisulară. vWF) -rol în opsonizarea bacteriană.consum -sindrom nefrotic. factor XIII. vWF.scade în insuficienţa hepatică în reacţia de fază acută (intervenţii chirurgicale) stări septice. cicatrici cheloide .valori crescute în sindromul nefrotic. Concentraţia 260 mg/dl -fixează 2 atomi d efier -deficit genetic –rar. sindrom nefrotic Fibronectina .aplicaţie – lipiciuri de fibrină – Fbg. enteropatie exsudativă – pierderi Transferina – beta globulină.Deficite dobândite . formarea cheagului . fibronectină .