DEMILITARIZAREA MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE ŞI POLIŢIEI: DE LA OBIECTIV POLITIC LA IMPLEMENTARE

Iunie 2011

Prezentul document a fost elaborat în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova.

Afirmaţiile şi concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu neapărat reflectă poziţia sau opiniile finanţatorului.

2 Iunie 2011

.... 4 I........................... Demilitarizarea: noţiuni generale....................................................................... ........... 15 V........................................................ 17 Anexe 18 3 Iunie 2011 ................................................................................................................................. Concluzii..................................................................... Recomandări......................................................................................................13 IV................................................................ 16 Bibliografie...............................................................................Cuprins Cuprins .................................... 3 Introducere................ Principiile organizării militare şi compatibilitatea acestora cu activitatea poliţienească ........................................7 III............................................................................................................5 II............................. Confuziile si ambiguităţile definirii procesului de demilitarizare în Concepţia de reformare şi Planul de Acţiuni .........................

etc. serviciului penitenciar. 1109 din 06.2011) 4 Iunie 2011 . După jumătate de an. serviciului de grăniceri.6 din 14. discreditării obiectivului politic declarat sau falimentarii procesului de implementare. serviciului vamal. În ultimul timp în Republica Moldova utilizarea noţiunii „demilitarizare” a fost extinsă şi a apărut şi în discursul politic cu privire la viitorul procuraturii. Această interpretare diferă de la înţelegerea noţiunii „demilitarizare” care reiese din spiritul procesului de democratizare şi analiza practicilor ţărilor europene în procesul de reformă a poliţiei. Democraţie. Bunăstare” 2011-2014. Bunăstare” 2011-2014 a indicat „Demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne” ca primul sub-obiectiv şi al obiectivului general „Reformarea Ministerului Afacerilor Interne” 1.439 din 16. scopul acestei lucrări este de a prezenta o viziune succintă privind cele mai importante elemente ale demilitarizării şi condiţiile care urmează a fi îndeplinite pentru ca demilitarizarea să fie implementată în practică. interpretarea şi utilizarea acestei noţiuni diferă de la document la document şi de la instituţie la instituţie.Introducere Pe parcursul ultimilor doi ani noţiunea de „demilitarizare” a fost deseori utilizată în discursul politic în contextul identificării eventualelor soluţii la problemele ce ţin de activitatea Ministerului Afacerilor Interne şi poliţiei. serviciului de informaţii şi securitate.2010) 3 Planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului nr.2011) 2 Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului Nr. În lipsa unei definiţii desfăşurate sau a unui document de referinţă înţelegerea. Treptat demilitarizarea a devenit un obiectiv distinct al reformei acestor instituţii. Această transformare porneşte de la redefinirea misiunii de bază a organizaţiei şi presupune o modificare complexă a regulilor interne de organizare şi etică profesională. O asemenea abordare presupune că „demilitarizarea” este într-o măsură mai mare o transformare generală a întregii organizaţii dintr-o instituţie care apără în primul rînd interesele statului într-un serviciu public în folosul comunităţii care apără în primul rînd interesele şi drepturile omului.01. La 6 decembrie 2010 Guvernul Republicii Moldova a aprobat „Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia” în care unul din cele zece obiective ale reformei MAI este „Realizarea procesului de „demilitarizare” a poliţiei şi delimitarea statutului de poliţist de cel al altor categorii de funcţionari care asigură activitatea poliţiei”2. la 16 iunie 2011 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea acestei Concepţii3 în care au fost determinate acţiunile concrete preconizate pentru implementarea fiecărui obiectiv al reformei. Democraţie. inclusiv celui de „demilitarizare”. de la ierarhia şi subordonarea verticală strictă de tip militar cu „comandanţi” şi „subordonaţi” la ierarhia şi subordonarea mult mai plată şi mai aproape de modul de organizare specific instituţiilor de administraţie publică centrală.06. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate. În acest context. Această confuzie conţine riscul interpretărilor eronate.12. 1 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate. Din lectura acestor documente vom constata că obiectivul iniţial „Demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne” din Programul de activitate al Guvernului a fost în final interpretat ca o modificare a statutului unor categorii de funcţionari din cadrul MAI şi serviciului poliţienesc. care se bazează pe trecerea de la „supremaţia ordinului” la „supremaţia legii”. serviciului protecţie civilă şi situaţii excepţionale. (Hotărârea Parlamentului nr.

4 5 DEX.ликвидация на основании международного договора военных укреплений и сооружений на определенной территории. To take away the military power or character of. forţele armate. Astfel. USA. Conform dicţionarului Webster. decât a unei oarecare acţiuni limitate cu caracter definit. În acest caz noţiunea are o semnificaţie relativ mai îngustă de aducere a acestora într-o stare care face imposibilă folosirea lor în scopuri de luptă 8. abrogarea pregătirii militare obligatorii a populaţiei şi economiei. Demilitarizarea: noţiuni generale „Demilitarizarea” este o noţiune complexă care la moment nu are o definiţie univocă şi este deseori confundată cu “dezarmarea” sau “demobilizarea”.(Энциклопедия предпринимателя / С. În sursele de limbă rusă noţiunea „demilitarizare” este interpretată cu precădere ca o derivaţie din dreptul internaţional şi legată în primul rând de acţiunile de implementare a unui tratat cu caracter specific pe un oarecare teritoriu 6. însă nu este folosită în raport cu reorganizarea sau reformarea unor instituţii sau servicii. etc.перевод выведенного из эксплуатации военного имущества в состояние.”5 În acest sens aria de aplicare este mai restrânsă.. Este o întrebare retorică pe cât de “civil” este un ministru cu grad de general.В международном праве . Univers enciclopedic.). care numai pentru a respecta aparenţele unor reguli de joc improprii şi „importate” nu mai poartă uniforma sa militară decât cu ocazia unor evenimente speciale. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte procesul de demilitarizare în primul rând ca acţiunea de “a desfiinţa total sau parţial în urma unei convenţii internaţionale. To free from organized military control 2. iar noţiunea este interpretată nu atât prin conţinutul acţiunilor. dicţionarul englez oferă acestei noţiuni o interpretare mai largă. muniţii.М. Diferenţele în interpretare au un caracter mai pronunţat atunci când sunt comparate practicile existente în diferite ţări. исключающее любую возможность его боевого применения 5 Iunie 2011 . 1996 6 ДЕМИЛИТАРИЗАЦИЯ .I. tehnică şi echipamente militare. editia. cât prin obiectivul sau rezultatul final care nu au o interpretare desfăşurată. o ţară. Astfel. Синельников и др. în Federaţia Rusă “demilitarizarea” a fost în ultimii ani într-o mare măsură un slogan politic de folosinţă “externă”. а также запрещение содержать на ней военные базы или войска. Univers enciclopedic. etc. Демилитаризация . Bucureşti 1996 DEX. etc. militarizate. În sursele de limbă engleză noţiunea „demilitarizare” are o interpretare mai complexă. pagina. încetarea producţiei în masă a armamentului. third College Edition. aceasta. într-o regiune. În acest caz..numirea unei persoane „civile” în fruntea acestui minister şi profesionalizarea forţelor armate. 1988 8 Demil . În acest sens noţiunea are folosinţă în special în legătură cu implementarea unor convenţii internaţionale şi presupune acţiuni specifice pe un oarecare teritoriu. armamentul. Astfel.” 4. O altă interpretare a noţiunii „demilitarizare” a apărut în anii 90 şi se referă la armamente.21-M-1 – DoD Demiltarization Manual. printre altele înseamnă „de a elibera de un control militar organizat” sau „de a înlătura puterea (autoritatea) militară sau caracterul militar” 7. la interpretarea demilitarizării mai poate fi adăugată abrogarea legilor şi eliminarea principiilor de organizare care au ca scop în primul rând îndeplinirea misiunilor cu caracter militar. care este mai aproape de interpretarea unui fenomen sau proces cu caracter general. Totodată. Un alt mod de interpretare a noţiunii “demilitarizare” este de ai oferi un sens contrar în comparaţie cu noţiunea “militarizare”. etc. Webster New World Dictionary. instalaţiile şi orice activitate cu caracter militar. Mai rar. 1994) 7 DEMILITARIZE – 1. demilitarizarea economiei. întreprinderi. sau pe cît de „civil” este un minister al apărării în care numai ministrul este persoana care se conformează acestor „reguli”. Bucureşti.Is the act of destroyng the offensive and defensive advantages inherent in certain types of military equipment 4160. de exemplu. lăsând spaţiu pentru interpretare în dependenţă de domeniul în care este utilizată. demilitarizarea se referă şi la acţiunea „a reda caracterul civil unor instituţii. fiind interpretată ca un proces care vizează în exclusivitate ministerul apărării şi include două elemente principale . această noţiune este folosită pentru a caracteriza procese de reformare sau reorganizare în anumite domenii (demilitarizarea industriei.-СПб.

pregătire. De fapt.aif. investit cu „exerciţiul autorităţii publice”. anularea uniformelor pentru poliţiştii care nu participă la menţinerea ordinii publice şi pentru colaboratorii procuraturii. demilitarizarea a inclus crearea Corpului Naţional al Poliţiştilor. În aceste condiţii noţiunea „demilitarizare” are deseori un înţeles diferit pentru politicieni. modificarea drepturilor. având în vedere fie anumite reguli de organizare puse în discuţie. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. nici obiectivul. Fiecare grup pune accentul.În ceea ce se referă la profesionalizarea forţelor armate. 9 10 http://www. înarmat”. legătura acesteia cu demilitarizarea este şi mai puţin evidentă. diminuarea numărului de efectiv al forţelor armate şi rezervei instruite concomitent cu îmbunătăţirea calităţii şi capacităţilor de luptă ale forţelor militare. subiect al demilitarizării au fost Poliţia Româna. îndatoririlor şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului. proces care recent a demarat în Federaţia Rusă.telegrafua. În cadrul acestei reforme. singura structura care a rămas militarizata fiind Jandarmeria Romana. Totodată. Demilitarizarea a fost un efort complex. precum şi de anularea sistemului strict ierarhic de comandă. aceasta fiind diferită de la ţară la ţară.kz/article. de reorganizare a aparatului ministerului prin atragerea şi numirea în diverse funcţii a funcţionarilor publici cu statut ne-militar şi prin delimitarea misiunilor şi responsabilităţilor dintre ministerul apărării şi marele stat major. de la un context la altul şi este folosită pentru a defini un obiectiv politic. În România noţiunea „demilitarizare” a fost în primul rând utilizată în legătură cu reforma Ministerului de Interne şi poliţiei. anularea gradelor militare şi epoleţilor pentru colaboratorii serviciului vamal10. pentru a caracteriza în mod general un proces de reforme sau fiind explicată ca un element aparte sau un instrument specific al procesului general de reformare în domeniul securităţii.php?article_id=1340 6 Iunie 2011 . pe caracteristici aparte ale acesteia. caracterizat mai puţin printr-o structură organizaţională militară. dar un serviciu orientat spre comunitate. o temă care este în continuă discuţii dar fără rezultate substanţiale pe parcursul ultimilor douăzeci de ani. sensul acţiunii de profesionalizare este abolirea serviciului militar obligatoriu. fie anumite efecte ale procesului de reforme. Astfel. 9 O altă interpretare procesul de „demilitarizare” a avut în cadrul reformării a structurilor de forţă din Kazakhstan. modificarea procesului de selecţionare. Demilitarizarea a inclus modificarea statutului personalului angajat cu atribuirea statutului de „funcţionar public civil. cu statut special. Cu atât mai mult este puţin probabil ca acest subiect să apară în discuţie cu referinţă la alte instituţii de forţă din Federaţia Rusă. Totodată. din exemplele menţionate mai sus vom constata că la moment nu există o interpretare sau definiţie unică a noţiunii “demilitarizare”. în contextul reformelor diferitor instituţii din sistemele de securitate ale statelor europene se conturează o abordare în mare parte comună privind interpretarea acestei noţiuni care reflectă contextul general al proceselor de democratizare şi reforme sub semnul valorilor Occidentale.com/articles/1021984271110/ http://www. o formă de organizare cu caracter profesional cu misiunea de promovare a intereselor poliţiştilor şi apărare a drepturilor acestora. În acest sens interpretarea acestei noţiuni apare să fie tot mai apropiată de cea din limba engleză. nici noţiunea de demilitarizare nu au fost nici un subiect aparte de discuţie şi nici un obiectiv politic al reformei. În reforma miliţiei. în mod special. de lungă durată şi parte a procesului general de integrare europeană. acordare a gradelor profesionale si încadrare a poliţiştilor in categorii si grade profesionale. Direcţia Generală de Informaţii si Protecţie Interna si Corpul Pompierilor Militari. Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei. opinia publică şi personalul structurilor vizate de reforme. În Croaţia demilitarizarea a fost în primul rînd un concept şi un sistem de acţiuni care reieşeau din interpretarea acesteia sub prisma ideii că poliţia trebuie să fie privită nu ca o forţă de tipul celor militare. dar într-o măsură mai mare printr-o abordare de tip „business” în denumirea şi structura rangurilor şi funcţiilor. dacă e să ne referim la experienţa ţărilor europene. Poliţia de Frontieră. În această ţară demilitarizarea a inclus numirea persoanelor „civile” la conducerea structurilor de forţă. În Ucraina noţiunea „demilitarizare” a fost de asemenea folosită în mod special în contextul reorganizării ministerului apărării pentru caracterizarea proceselor de plasare în fruntea ierarhiei militare a unui ministru „civil”.

statutul militarilor (drepturile. purtare şi aplicare a armelor. detalierea reglementării raporturilor de serviciu. precum şi raporturile sociale care apar în procesul de angajare în serviciul militar. Serviciul militar Serviciul militar este o formă specială de activitate în cadrul unei organizaţii militare create pentru apărarea Patriei şi asigurarea securităţii naţionale prin utilizarea mijloacelor militare. 1. aplicarea unor restricţii în drepturile individuale.). Reieşind din specificul obiectivelor de democratizare a activităţii poliţieneşti acesta va tinde spre o descentralizare. obligaţiilor şi responsabilităţilor. Totodată.Responsabilitatea juridică sporită.Unitatea de comandă. .Corelarea drepturilor.Conducerea centralizată a serviciului militar şi militarilor.Ierarhia verticală strictă şi gradele militare. . Satisfacerea serviciului militar este incompatibilă cu activitatea poliţienească. „de a elibera de un control militar organizat” sau „de a înlătura puterea (autoritatea) militară sau caracterul militar”.care conform dicţionarului Webster. astfel cum o parte din principiile specifice serviciului militar sunt incompatibile cu misiunea şi specificul unui serviciu public . . autonomie de acţiune şi disciplină fondată pe alte criterii decât cele militare. . responsabilităţile.Standardizarea acţiunilor.Conducerea unică. principii specifice (valabile pentru toate formele de serviciu militar) şi departamentale (care caracterizează specificul serviciului militar în diferite instituţii). .Disciplina militară strictă. subordonarea necondiţionată. obligaţiilor şi responsabilităţilor. corelare a drepturilor. responsabilitate juridică sporită. . . Serviciul militar este un sistem instituţional-juridic distinct în cadrul serviciului de stat (public) şi este caracterizat printr-un sistem de norme juridice care reglementează statutul serviciului militar. satisfacere şi încheiere a serviciului militar. bazat pe o etică şi reguli de distincte. etc.Raporturi bazate pe subordonare. Caracterul specific al serviciului militar se manifestă prin depunerea jurămîntului militar. . conferirea gradelor militare. . în primul rând. 7 Iunie 2011 . atribuirea dreptului de păstrare. Principiile organizării militare şi compatibilitatea acestora cu activitatea poliţienească Pornind de la logica că demilitarizarea ar însemna abolirea tuturor sau unora dintre principiile care caracterizează diferenţa dintre organizarea militară şi organizarea civilă. Serviciul militar este organizat în baza unui sistem de principii care includ principii generale (valabile pentru toate formele serviciului public). înseamnă. II.Protecţia de stat a militarilor.Serviciul militar. . Principiile specifice serviciului militar sunt: . caracterul obligatoriu al serviciului militar pentru anumite categorii de cetăţeni. vom prezenta mai jos o trecere în revistă succintă a celor mai importante principii şi reguli de organizare a instituţiilor (organizaţiilor) militare şi vom analiza compatibilitatea acestora cu misiunea şi sarcinile activităţii poliţieneşti.Standardizarea organizaţională. În conformitate cu teoriile militare organizarea militară are următoarele principii şi reguli distincte de organizare: .Statutul militar. obligaţiunile. precum şi protecţia de stat a colaboratorilor poliţiei urmează a fi modificate ţinând cont de acel statut special care urmează a fi atribuit acestui serviciu pentru a sprijini valoarea sa în interesul societăţii. principiile de organizare bazate pe subordonare. .

Dreptul la spaţiu locativ din fondul de cazarmă. Astfel. să execute necondiţionat. 162 din 22. cu excepţia activităţilor ştiinţifice. îndatoririle şi restricţiile impuse de acesta. statutul militar oferă militarilor drepturi şi libertăţi specifice. . Capitolul II.Interdicţia de a deţine alte funcţii retribuite.Militarilor li se eliberează legitimaţie de serviciu. cultural sau sportiv. numirea şi eliberarea din funcţii. .2.obligaţia „să respecte jurămîntul militar 13 şi prevederile regulamentelor militare. Modificarea statutului.Militarul aflat în exerciţiul obligaţiilor serviciului militar este reprezentantul puterii de stat şi se află sub protecţia statului. Ei nu pot participa la greve. Ca şi militarii.2005. sunt: . însă pot constitui asociatii cu caracter profesional. Statutul militar prevede un şir de interdicţii şi restricţii. atestarea (evaluarea periodică a carierei militare care defineşte succesiunea funcţiilor în care poate fi numit un militar). Legea cu privire la statutul militarilor. . îndatoririlor şi restricţiilor. independenţa şi integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire de sine” şi . în contextul acestui studiu.07. stiintific. să fie devotaţi Republicii Moldova. există riscul că 11 12 Legea cu privire la statutul militarilor. . Drepturile şi libertăţile fundamentale ale militarilor 13 Vezi Anexa 2. mitinguri sau demonstratii. care le atestă apartenenţa departamentală şi statutul juridic. Nr. proteste colective. este cea mai sensibilă parte a unui eventual proces de demilitarizare. Articolul 5. Statutul militar Statutul militar este caracterizat de totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor care îndeplinesc serviciul militar.Militarii au dreptul de a păstra.11 Drepturi şi libertăţi specifice.2005. să apere suveranitatea.obligaţia „să servească necondiţionat poporul. 8 Iunie 2011 . cele mai importante dintre care. formatiuni sau organizatii politice sau sa exprime in public sau la serviciu opinii sau preferinte politice. . în special a drepturilor. îndatoririlor.Interdicţia de a declara greve sau să participe la acestea. . didactice şi de creaţie. cum ar fi: . În conformitate cu acest statut: . De rînd cu drepturi şi libertăţi comune pentru toţi funcţionarii publici.Dreptul la recalificare. Statutul militar de asemenea prevede o modalitate specifică de îndeplinire a serviciului militar.07. interdicţiile şi restricţiile determinate de statutul militar sunt identice cu cele ale statutului special al colaboratorilor poliţiei. În condiţiile când salariul şi beneficiile oferite de un serviciu nu sunt în concordanţă cu drepturile.Dreptul la asigurare alimentară (pentru militarii în termen) şi cu echipament. inclusiv încadrarea. Din analiza statutului militar şi compararea acestuia cu statul colaboratorilor poliţiei vom constata că marea majoritate a drepturilor şi libertăţilor. .Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la asistenţă medicală gratuită. modalitatea de îndeplinire a serviciului.Protecţia juridică şi socială a membrilor familiilor militarilor 12 Îndatoriri specifice.Dreptul la asigurarea obligatorie de stat.Interdicţia să exprime în public opinii contrare intereselor asigurării apărării naţionale. precum şi la orice alte forme de protest colectiv. politiştii nu au voie sa faca parte din partide. Nr. politistilor li se restrange exercitarea unor drepturi si libertăţi. prin statut. Statutul militar de asemenea prevede îndatoriri specifice militarilor.Interdicţia de face parte din partide şi organizaţii social-politice . cum ar fi . .Dreptul la indemnizaţii şi sporuri. fiind responsabili de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sînt încredinţate”. 162 din 22. . purta şi utiliza arma din dotare în condiţiile regulamentelor militare şi ale legislaţiei în vigoare. întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor). umanitar. transferarea militarilor. .

Standardizarea acţiunilor. etc. necesitatea unor diverse specializări pentru fiecare misiune sau acţiune şi rolul individual al fiecărui colaborator în parte. iar multitudinea misiunilor şi mediul în care acestea acţionează fac inutilă sau chiar imposibilă standardizarea largă a acţiunilor. cu cât mai jos este nivelul de ierarhic de acţiune. Standardizarea acţiunilor presupune formarea unor capacităţi de acţiuni automate. 3. etc. minuţios calculate şi verificate şi se referă la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor. Standardele de acţiune sunt elaborate pe timp de pace. Totodată. Standardizarea organizaţională. 9 Iunie 2011 . Comparativ cu mediul militar. Organizaţia militară are de obicei o structură modulară formată din subunităţi uniforme (standardizate). sau în echipe specializate mici. create în jurul unui sistem de armamente (grup. de libertate de acţiune şi iniţiativă pornind de la cel mai jos nivel ierarhic. cu atât mai înalt este nivelul de standardizare. instruire şi înzestrare cu atât mai multiple sunt aceste standarde şi mai largă aria lor de aplicare. şi au ca scop de face o organizaţie militară să acţioneze prompt. de conducere sau chiar acţiuni în lipsa unei conduceri centralizate. Rolul standardelor de acţiune este de a face posibilă coordonarea şi acţiunea în comun a diferitor specialităţi. Motivul unei asemenea situaţii reiese din misiunile. Aceste subunităţi cu destinaţie specifică de cele mai multe ori reprezintă „module” cu o structură.nivelul de atractivitate şi motivaţiile acestui serviciu să nu fie la un nivel care ar permite angajarea şi menţinerea unui număr necesar de personal profesionist cu calităţi morale de rigoare. în unele cazuri. sub propria răspundere. pentru care este caracteristică acţiunea în grup. pluton. companie. protecţie civilă. Totodată. rapid şi ca un singur organism subordonat scopului de aşi îndeplini destinaţia. Orice armată este formată. atunci când timpul pentru luarea deciziilor este unul foarte scurt şi este unul dintre factorii cheie pentru obţinerea avantajului sau victoriei.) sau în jurul unei misiuni-cadru şi sunt elementele constitutive ale unităţilor mai mari ale organizaţiei militare. Raportată la organizaţia şi activitatea poliţienească standardizarea şi unitatea acţiunilor sunt principii care nu pot avea o asemenea importanţă şi răspîndire şi sunt. unităţi şi armamente în condiţii de luptă. arme şi armamente. 4. etc). or efectivul la nivel de rând are foarte puţin timp şi posibilitate pentru iniţiativă şi acţiuni independente reieşind din înţelegerea limitată a situaţiei. chiar improprii misiunii şi obiectivelor concrete. instruită şi acţionează în conformitate cu un şir întreg de standarde de acţiune. aplicarea acestui principiu este puţin justificată în subdiviziunile descentralizate de ordine publică sau de investigaţii operative activitatea cărora impune o autonomie largă de organizare care se bazează pe multitudinea misiunilor care urmează a fi îndeplinite. Cu cât armatele sunt mai complexe în organizare. care folosesc majoritatea timpului de serviciu pentru instruire continuă şi formarea unor capacităţi de reacţie „specializată”. în cadrul unei sau mai multor unităţi. conducere. înzestrare şi capacităţi identice. autonome şi independente care necesită un nivel minim de reflecţie. Aplicarea principiului de standardizare organizaţională pentru organizaţia poliţienească este logică pentru aşa numitele subdiviziuni „de reacţie” (poliţie destinaţie specială. iar structura modulară este mult mai simplă. colaboratorii organelor de interne de cele mai dese ori acţionează independent. Unităţile mari şi grupările de forţe care sunt create ad hoc pentru îndeplinirea unor misiuni concrete mai complexe sunt de cele mai multe ori o combinare de module (subunităţi mai mici) numărul şi specificul cărora depinde de specificul misiunii generale. sarcinile şi specificul activităţii poliţieneşti care impun un nivel înalt de autonomie. mai puţin costisitoare şi mai logică în procesul de instruire. Această standardizare este bazată pe complexitatea sistemelor de luptă şi pe faptul că misiunea principală a organizaţiei militare pe timp de pace este instruirea continuă. pompieri. echipaj. conduită.

Deciziile comandanţilor nu sunt contestate decât în cazurile eşecului misiunii sau în cazul în care acestea sunt vădit ilegale.5. Pentru un stat de drept este de neconceput absolvirea de responsabilităţi în faţa legii şi transferarea responsabilităţilor pentru acţiuni ilegale proprii către subalterni sau şefi. În tabelul de mai jos este prezentată structura comparată a gradelor militare şi gradelor speciale pentru efectivul MAI. Conducerea unică. dar apărarea drepturilor omului şi în care fiecare dintre colaboratorii serviciului poliţienesc poartă responsabilitate individuală pentru respectarea şi aplicarea legii. pe specificul acţiunilor pe câmpul de luptă în care drepturile. Structura gradelor militare Structura gradelor militare şi celor speciale este determinată prin acte legislative şi normative. le oferă dreptul să ia decizii pe toată gama de responsabilităţi şi să aplice toate împuternicirile acordate la propria discreţie. menirea căreia este să acţioneze rapid. Gradele servesc ca repere şi indicatori în sistemul de valori instituţionale şi sunt o formă de exprimare a profesionalismului.07. Regulamentele militare se bazează pe aceste principii şi împuternicesc comandanţii cu responsabilităţi comprehensive care acoperă practic toate aspectele vieţii şi activităţii unităţii militare şi subordonaţilor.1991 „Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne” 1. În practica disciplinară a tuturor organizaţiilor militare este stabilit că subordonaţii sunt obligaţi să îndeplinească ordinul comandantului şi numai după această au dreptul să conteste legalitatea ordinului printr-un raport către o autoritate superioară. Logica aplicării acestor principii rezidă pe misiunea supremă a organizaţiilor militare (apărarea patriei). Gradele sunt utilizate pentru stabilirea strictă a ierarhiei de serviciu. autorităţii şi responsabilităţilor. Gradele militare 1) În Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare: Hotărîrea Parlamentului Nr. Structura gradelor militare Legea cu privire la statutul militarilor Articolul 19. dreptul comandantului de a da ordine şi obligaţia subordonatului de a se supune fără ezitare şi de a îndeplini ordinele întocmai sunt principiile de bază ale conducerii militare unice. Chiar dacă în aceleaşi regulamente uneori sunt stipulate drepturile subordonaţilor de a nu executa ordinul ilegal al comandatului sau obligaţia comandantului de a da numai ordine care nu contravin legislaţiei. Gradele militare şi gradele speciale Gradele militare şi gradele speciale sunt un element obligatoriu al oricărui sistem organizat pe principii militare. pentru definirea raporturilor de conducere şi de subordonare şi sunt bazate pe principiul conducerii unice. Pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al poliţiei şi altor servicii şi subdiviziuni ale organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova se stabilesc următoarele grade speciale: 10 Iunie 2011 . Aplicarea principiului conducerii unice şi supremaţiei ordinului nu se înscrie în principiile democratice de activitate poliţienească misiunea căreia nu este apărarea patriei. 637din 10. în rare cazuri subordonatul are capacitatea sau posibilitatea de a decide rapid şi cu siguranţă că ordinul este ilegal. Aceste principii de fapt formează acel spirit de trupă care reprezintă partea forte a oricărei organizaţii militare. experienţei. libertăţile şi însăşi viaţa umană sunt pe planul doi în raport misiunea de apărare a Patriei. Din aceste motive practica disciplinară de cele mai multe ori tinde spre absolvirea subordonatului de responsabilitate pentru acţiunile ilegale şi transferă această responsabilitate comandantului care a dat un asemenea ordin. Divizarea în comandanţi şi subordonaţi care se bazează pe responsabilitatea exclusivă a comandantului pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor şi misiunii de către unitatea din subordine. hotărât şi să îndeplinească misiunea chiar cu preţul vieţii celor care o formează. În practica stabilită în Republica Moldova gradele speciale sunt de fapt o copie a gradelor militare şi diferă foarte puţin de la instituţie la instituţie. 6.

caporal. şase grade de ofiţeri (şapte!! pentru MAI) şi trei (!!!) grade de generali. . . comisarii (commissioner) şi comisarul şef (senior commissioner).a) pentru efectivul de soldaţi: .maior. o structură identică de grade militare (în unele cazuri denumite speciale) există şi în alte servicii militarizate cum sunt Serviciul de Informaţii şi Securitate (12 grade speciale).plutonier-adjutant de poliţie / al serviciului intern Pentru efectivul de comandă mediu . Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (15 grade speciale). o ierarhie mai puţin rigidă. mai multe dintre care se orientează spre o organizare mai „plată”. .sergent de poliţie / al serviciului intern. Serviciul Vamal (12).locotenent-colonel. structurii de organizare a instituţiei respective şi renunţă la denumiri militare. . Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (11).caporal de poliţie / al serviciului intern. Un asemenea model presupune o structură mai aplatizată de ranguri şi implicit de funcţii poliţieneşti.colonel de poliţie / colonel al serviciului intern Pentru efectivul de comandă suprem general-maior de poliţie / al serviciului intern general-locotenent de poliţie / al serviciului intern general-colonel de poliţie / al serviciului intern Acest tabel demonstrează că structura gradelor poliţieneşti este practic identică cu structura gradelor militare şi este formată din 17 grade – trepte ierarhice.companie /baterie/ – batalion /divizion/ – regiment /brigadă/ .căpitan. Concomitent. b) pentru efectivul de sergenţi: . Copierea structurii gradelor militare (în unele cazuri lipsită de logică) în structura gradelor speciale ale MAI nu are o argumentare plauzibilă. Sistemul penitenciar al Ministerului Justiţiei (15 grade speciale).locotenent de poliţie / al serviciului intern .colonel.soldat. Pentru efectivul de trupă. e) pentru corpul de ofiţeri cu grade superioare: . poliţist / soldat al serviciului intern Pentru efectivul de comandă inferior.plutonier major.locotenent major. Pentru gradaţi. Analiza acestor structuri organizaţionale nu oferă suficiente argumente pentru numărul mare de grade militare si a celor trei (de ce nu două?) grade de plutonieri. inspectorii (inspector).general de divizie. c) pentru efectivul de subofiţeri: .plutonier.maior de poliţie / maior al serviciului intern . . Trupele de Carabinieri şi Trupele de Grăniceri. cum este în cazul Forţelor Armate. De fapt. . .divizie /armată/ cu atribuirea unor grade militare de bază corespunzătoare fiecărui nivel (grade de comandanţi) şi gradelor militare intermediare (grade de locţiitori.căpitan de poliţie / al serviciului intern Pentru efectivul de comandă superior .locotenent-colonel de poliţie / locotenent-colonel al serviciului intern .sergent-major de poliţie / al serviciul intern.plutonier-major de poliţie / al serviciului intern . Organizaţia poliţienească are de facto o structură mai plată decât cea a Forţelor Armate. .locotenent. Pentru subofieri .plutonier adjutant. d) pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare: . acestea tind spre introducerea unor denumiri de grade specifice poliţieneşti care ar fi mai aproape de particularităţile activităţii poliţieneşti. care sunt formate din Armata Naţională.sergent major. Trupele de Grăniceri şi Trupele de Carabinieri. inspectorii şefi (chief inspector). . Pe lîngă Forţele Armate. .locotenent-major de poliţie / al serviciului intern . mai puţin ierarhizată şi deci cu mai puţine nivele ierarhice comparativ cu sistemele militare.sergent. Acest specific poate fi observat şi din analiza structurii serviciilor poliţieneşti din ţările europene.plutonier de poliţie / al serviciului intern. . . adjuncţi).sublocotenent de poliţie / al serviciului intern .general de corp de armată. (Vezi anexa 1) Logica structurii gradelor militare se bazează pe logica structurii organizaţiei militare care include lanţul ierarhic din cele 7 elemente de bază (soldat – grup – pluton . dar nu cel bazat pe arme sau module. . . agenţii superiori (senior policeman). un specific de organizare bazată pe misiuni şi criterii de ordin profesional sau teritorial. structura gradelor militare din Forţele Armate ale Republicii Moldova este o calchiere nereuşită a structurii gradelor militare din fosta URSS şi în mare măsură nu reflectă structura organizaţională care există în Armata Naţională. f) pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme: .general de brigadă.sergent inferior. . 11 Iunie 2011 . Un model de referinţă pentru mai multe dintre ţările europene este sistemul de şase grade (nivele) care include agenţii de poliţie (policeman).

ambele avansări fiind strâns legate între ele.3 ani.5 ani. locotenent major de poliţie / al serviciului intern .3 ani. plutonier-major de poliţie / al serviciului intern . Aprobat prin HG Nr. Printre cele mai importante deficienţe ale sistemului de grade care urmează a fi luate în consideraţie în procesul de demilitarizare a serviciului poliţienesc sunt următoarele: .3 ani. (vezi tabelul de mai jos). .2 ani. nu pot fi încadraţi decât în cazul dacă au gradul militar corespunzător.3 ani. iar promovarea este dependentă de vechimea în grad. 1. .căpitan .3 ani.4 ani. .2 ani.căpitan . cunoştinţelor şi experienţei necesare pentru îndeplinirea acestei funcţii.maior . căpitan de poliţie / al serviciului intern .maior .locotenent-colonel .2 ani. precum şi pentru gradele corpului de comandă suprem.1 an. 2. Acordarea gradelor militare (2) Se stabilesc următoarele termene de aflare în gradele militare: a) pentru corpul de ofiţeri (cu excepţia corpului de ofiţeri aviatori): . 334 din 8 iulie 1991 14. În acest mod stimulentul principal pentru avansarea în cariera profesională sunt în primul rînd gradele şi mai puţin nivelul de profesionalism sau funcţiile.Angajarea într-o organizaţie militară este de regulă posibilă numai pornind de la treapta de jos a ierarhiei militare cu conferirea gradului militar primar.locotenent-major . b) pentru corpul de ofiţeri aviatori.locotenent-major . O funcţie cu responsabilităţi mai mari tradiţional este echivalată cu un grad mai înalt.1 an.5 ani.4 ani. locotenent-colonel de poliţie / al serviciului intern . .locotenent .5 ani. În gradele speciale a efectivului de comandă inferior sînt stabilite următoarele limite de vechime în grade.Sistemul corelat dintre funcţii şi grade este unul rigid care nu permite decât în cazuri excepţionale angajarea în organizaţiile militarizate a unor specialişti din exterior care.Influenţa gradelor militare asupra serviciului militar Gradele influenţează în cea mai mare măsură modalitatea de satisfacere a serviciului: . ca o exprimare a deprinderilor. obligaţiile şi răspunderea efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova. .07. cât şi a drepturilor şi responsabilităţilor legate de aceasta. Limitele de vechime în grad pentru personalul efectivului de comandă mediu şi superior sînt următoarele: sublocotenent de poliţie / al serviciului intern . Acordarea gradelor militare în dependenţă de vechimea în grad. Regulamentul cu privire la angajarea. caporal de poliţie / al serviciului intern . Legea cu privire la statutul militarilor Nr. colonel al serviciului intern. deşi corespund cerinţelor unei funcţii mai înalte. . 5. locotenent de poliţie / al serviciului intern .3 ani. avansarea întrun grad care nu corespunde funcţiei fiind imposibilă.locotenent-colonel . Acest principiu are unele argumente şi efecte pozitive pentru a fi păstrat în forţele armate. care se află în proces de instruire permanentă. 4. . plutonier de poliţie / al serviciului intern . de conducere sau suport presupune şi un anumit grad militar.4 ani. 162 din 22. Principiile de avansare în grad şi principiile de avansare în funcţie sunt corelate.Păstrarea principiului de promovare în grade poliţieneşti în dependenţă de vechimea în grad este una lipsită de logică pentru sistemul poliţienesc. 12 Iunie 2011 .Sistemul de salarizare în instituţiile bugetare cu statut militar este în corelare cu gradele militare şi stimulează avansarea în grad prin atribuirea unor sporuri şi adaosuri în dependenţă de grad care sunt mai mare în comparaţie cu sporurile şi adaosurile legate de avansare în grade profesionale ale funcţionarilor publici. 33. .2 ani. 15.locotenent . maior de poliţie / al serviciului intern . drepturile.2005 Art. 3. .3 ani.2 ani. Nu se stabilesc limite de vechime în grad.Tradiţional orice funcţie de execuţie. conform listei funcţiilor aprobate de Ministerul Apărării: . pentru gradele speciale de colonel de poliţie. . sergent de poliţie / al serviciului intern . iar avansarea în cariera profesională este o avansare în grad şi în funcţie. sergent major de poliţie / al serviciului intern .4 ani. .

Bunăstare. care la rândul său urmează se fie dependentă nu de termenul din funcţia precedentă. iar în cadrul reformei sunt de fapt preconizate numai acţiuni de demilitarizare a funcţiilor de suport. III.06.„demilitarizarea” poliţiei (1) şi delimitarea statutului de poliţist de alţi funcţionari din cadrul MAI care asigură activitatea poliţiei (2) Totodată. 14 Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului Nr.2010) 15 Planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului nr. unul secundar. În urma analizei Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi Planului de acţiuni am constatat următoarele: 1.Promovarea în grade speciale trebuie să fie echivalată cu promovarea în funcţie. Confuziile si ambiguităţile definirii procesului de demilitarizare în Concepţia de reformare şi Planul de Acţiuni „Demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne” a fost determinată ca prima acţiune prioritară din cadrul obiectivului «Reformarea Ministerului Afacerilor Interne» din Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova “Integrarea Europeană: Libertate. iar noţiunea demilitarizare luată în ghilimele conţine o interpretare contradictorie care reduce substanţial din ambiţiile obiectivului politic iniţial din Programul de Guvernare: .12.” Comentariu: includerea acestui paragraf presupune ca situaţia actuală este inversă . acelaşi principiu are un efect în mare parte negativ pentru sistemul poliţienesc transformând gradele şi nu profesionalismul în una din motivaţiile principale ale serviciului.439 din 16. 20112014”. în textul Concepţiei se afirmă de sub-obiectivul 1 („demilitarizarea” poliţiei) a fost deja implementat odată cu aprobarea Concepţiei reformei militare. dar de trecerea unui examen profesional care să confirme cunoştinţele. la 6 decembrie 2010 Guvernul Republicii Moldova a aprobat „Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia” în care unul din cele zece obiective ale reformei a fost determinat „Realizarea procesului de „demilitarizare” a poliţiei şi delimitarea statutului de poliţist de cel al altor categorii de funcţionari care asigură activitatea poliţiei”14. denaturând în acest fel valorile şi motivaţiile serviciului poliţienesc. Concepţia acceptă ideea că „că eficienţa în realizarea scopurilor principale ale structurilor poliţieneşti – asigurarea respectării şi protejării drepturilor omului – poate fi atinsă prin formarea unei structuri nemilitarizate a poliţiei. La 16 iunie 2011 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a MAI15 în care au fost determinate în timp acţiuni concrete preconizate pentru implementarea fiecărui obiectiv al reformei. În Programul de acţiuni al Guvernului demilitarizarea este primul obiectiv al reformei. inclusiv celui de „demilitarizare”. Această modalitate ar asigura o politică de promovare mai onestă şi mai imparţială şi va permite serviciul poliţienesc de a avea personalul adecvat şi profesionist în rangurile de comandă superioare.Totodată. Democraţie. Comentariu: Concepţia reformei MAI şi Programul de acţiuni al Guvernului conţin o interpretare diferită a demilitarizării. În contextul realizării acestei acţiuni.2011) 13 Iunie 2011 . fiind totodată sprijinită de o evaluare a activităţii anterioare. . În Concepţie demilitarizarea este deja al patrulea obiectiv. în continuare.servicii ineficiente prestate de o structură militarizată în care respectarea drepturilor omului nu este asigurată. 1109 din 06. Principiul de bază în activitatea acesteia reprezintă obligativitatea respectării necondiţionate a drepturilor omului. implementarea căruia ar servi ca bază pentru implementarea celorlalte obiective. aptitudinile şi capacităţile necesare pentru îndeplinirea cu succes a unei funcţiei mai înalte.

Forţele Armate sînt compuse din Armata Naţională.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie. Această prevedere este conţinută şi în alte acte legislative.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor care reglementează. dar nu cad sub incidenţa statutului de poliţist. prin acţiuni ce urmează să se axeze pe restructurarea subdiviziunilor MAI. escortă şi pază a reţinuţilor şi arestaţilor din celulele de detenţie provizorie ale Ministerului Afacerilor Interne de la poliţie către carabinieri c. nici după adoptarea acesteia nici statutul juridic al poliţiştilor. Astfel. .1991. Alte categorii de funcţii care.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi Legii nr. atestarea şi acordarea gradelor speciale de poliţist se vor efectua doar pentru categoriile de funcţionari care exercită activităţi poliţieneşti.06. poliţia nu face parte din structurile militare. iar acordarea gradelor speciale este reglementată de Hotărîrea Parlamentului nr. În continuare Concepţia stipulează: „Pentru garantarea scopului general al reformei MAI.07. Demilitarizarea structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror colaboratori beneficiază de statutul de poliţist e. iar poliţiştii nu au statut de militari….637-XII din 10 iulie 1991 „Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne”.439 din 16. reglementată prin Hotărîrea Parlamentului nr. Transferul funcţiilor de asigurare. fapt care nu permite să fie analizate de facto perspectivele şi esenţa procesului demilitarizare. se impune necesitatea stabilirii obiectivului de demilitarizare a poliţiei. 4. Iniţierea şi desfăşurarea procedurii de abrogare a Hotărîrii Parlamentului nr. care acţiuni au fost deja implementate şi care au rămas a fi implementate pentru a asigura implementarea obiectivului.Nici pînă la adoptarea Concepţiei reformei militare.637-XII din 10 iulie 1991 „Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne”. Statutul juridic al poliţiştilor este stabilit prin Legea nr. în aşa fel încît statutul de poliţist să fie acordat doar categoriilor de angajaţi ce exercită funcţii poliţieneşti. chiar dacă asigură activitatea poliţienească. Planul de acţiuni pentru implementarea concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului nr. În acest sens. nu pot fi considerate drept funcţii poliţieneşti. restabilire a ordinii publice serviciului de patrulă şi santinelă. şi acordarea gradelor militare. or demilitarizarea parţială.Concepţia reformei militare (2003) este un set de obiective şi principii şi nu este un act legislativ care a modificat cât de cât statutul diferitor organizaţii sau instituţii. Astfel.Concepţia reformei MAI pe de o parte acceptă necesitatea „finalizării procesului de demilitarizare”. Drept urmare. 334 din 08. statutul militarilor în termen şi al celor angajaţi prin contract cade sub incidenţa Legii nr. Realizarea procesului de demilitarizare a poliţiei Comentarii: Pe de o parte planul de acţiuni nu explică logica acţiunilor stipulate. referinţa la acest document este incorectă. iar pe da altă condiţionează începutul acestui proces cu punerea în aplicare a Legii cu privire la activitatea poliţiei 14 Iunie 2011 . Astfel.2. Demilitarizarea aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne d. potrivit Concepţiei reformei militare. aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 3. iar pe de altă parte nu explică ce este demilitarizarea poliţiei. stabilită prin „Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne”.637-XII din 10 iulie 1991 cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne b.2011) aduce unele precizări stabilind că demilitarizarea va include: a. Comentarii: . nici modul de acordare a gradelor speciale. Pregătirea procesului de demilitarizare a poliţiei f. .” Comentariu: În acest fel Concepţia reformei MAI de fapt prevede nu demilitarizarea întregii organizaţii MAI dar demilitarizarea unor funcţii. precum şi prin alte acte normative. Procesul de demilitarizare a poliţiei va fi realizat şi prin implementarea unui sistem care să asigure diferenţierea funcţiilor şi atribuţiilor de poliţist de celelalte categorii de funcţii. nu au fost modificate. Trupele de Grăniceri şi Trupele de Carabinieri. Concepţia stabileşte: „Necesitatea finalizării procesului de demilitarizare a poliţiei rezultă dintr-o serie de reglementări implementate deja în practica activităţii poliţieneşti. aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr. nici ordinea de satisfacere a serviciului de către colaboratorii MAI.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie.1315-XV din 26 iulie 2002. printre altele. stabilit prin Legea nr.

Este defectuoasă păstrarea structurii actuale a gradelor speciale care reprezintă o copiere lipsită de sens a structurii gradelor militare. Democraţie. dar aceasta nu înseamnă demilitarizarea acestuia. autonomie de acţiune şi disciplină fondată pe alte criterii decât cele militare. iar cea ce se planifica acum nu este decât o demilitarizare parţială de formă. Pe de o parte acestea fac parte din Forţele Armate şi au un statut militar pur. Astfel. si nu sa vegheze asupra respectării legii. precum şi de o evaluare a activităţii anterioare. 2011-2014”. Sunt de asemenea inutile păstrarea principiilor rigide de standardizare organizaţională. inclusiv asupra celorlalte principii de organizare. defectuoasă şi nu corespunde obiectivelor reformei. una mai „plată”. nu şi de esenţă. mai puţin ierarhizată şi deci cu mai puţine nivele ierarhice a acestora comparativ cu sistemele militare. IV. precum şi a principiului conducerii unice şi supremaţiei ordinului. după cum acestea sunt definite în Concepţia de reformare a MAI şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestei concepţii sunt ambigue şi puţin compatibile cu esenţa procesului de democratizare şi obiectivul politic de „Demilitarizare a Ministerului Afacerilor Interne” după cum acesta este definit în Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova “Integrarea Europeană: Libertate. În organizarea de tip militar există un şir de principii păstrarea cărora în cadrul organizaţiei poliţieneşti este alogică. satisfacerea serviciului militar este incompatibilă cu activitatea poliţienească care tinde spre o descentralizare. funcţie care este puţin compatibilă cu statutul actual. Acest proces urmează a fi unul complex dar fiind faptul că modificare unuia dintre principii aduce după sine efecte multiple. 15 Iunie 2011 - - - - . aptitudinile şi capacităţile necesare pentru îndeplinirea cu succes a unei funcţiei mai înalte. Contractarea unor persoane civile (fără statut de poliţist) este doar un prim pas spre instituirea unui control mai riguros al societăţii asupra acestui sector. in faptul ca poliţistul continua sa execute ordine si indicaţii ale comandantului. În acest fel esenţa şi implementarea de facto a procesului de demilitarizare rămîn a fi ambigue şi dependente de interpretările ulterioare a statutului din eventuala Lege cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului şi de intrarea acesteia în vigoare. Concluzii Esenţa şi implementarea de facto a procesului de demilitarizare. este logic de a modifica denumirile de grade speciale care ar fi mai aproape de specificul activităţii poliţieneşti şi de a renunţă la denumiri militare. Din propunere rezulta ca procesul de demilitarizare a politiei abia urmează sa fie elaborat (pregătit). standardizare de acţiuni. Demilitarizarea care are ca obiectiv trecerea la un statut special ar însemna că fiecare dintre aceste principii (reguli de organizare) urmează a fi examinate minuţios şi abolite. Bunăstare. care la rândul său urmează se fie dependentă de trecerea unui examen. care să confirme cunoştinţele. modificate sau păstrate în dependenţă de efectul scontat. Structura gradelor speciale urmează să fie bazată pe o nouă structură a organizaţiei poliţieneşti. Problema de baza a sectorului consta anume in caracterul militar al acestuia. Este defectuoasă păstrarea principiului de promovare în grade poliţieneşti în dependenţă de vechimea în grad. Pe de altă parte se intenţionează preluarea de către trupele de carabinieri a funcţiilor de asigurare şi menţinere a ordinii publice.şi statutul poliţistului. Un subiect aparte în procesul de demilitarizare care nu este reflectat în Concepţia Reformei este statutul preconizat al Trupelor de Carabinieri. Promovarea în grade speciale trebuie să fie echivalată cu promovarea în funcţie. Concomitent. Esenţa procesului de demilitarizare de fapt constă în abolirea principiilor şi regulilor de organizare care caracterizează diferenţa dintre organizarea militară şi organizarea civilă.

Astfel. după cum acesta este definit în Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova “Integrarea Europeană: Libertate. Bunăstare”. Demilitarizarea. principiile de organizare bazate pe subordonare. Democraţie. există riscul că nivelul de atractivitate şi motivaţiile acestui serviciu să nu permită angajarea şi menţinerea unui personal cu calităţi morale înalte şi profesionist. care are ca obiectiv trecerea de la un statut militar sau militarizat la un statul special ar însemna că fiecare dintre principiile (regulile de organizare) care determină caracterul militar sau militarizat al MAI şi subdiviziunilor sale urmează să fie examinat minuţios şi abolit. îndatoririle şi restricţiile impuse de acesta. corespund misiunilor şi eventualului statut al organizaţiei poliţieneşti şi în final urmează a fi păstrate. în special a drepturilor. precum şi protecţia de stat a colaboratorilor poliţiei urmează a fi modificate ţinând cont de acel statut special care urmează a fi atribuit acestui serviciu pentru a sprijini valoarea sa în interesul societăţii. Din analiza statutului militar şi compararea acestuia cu statul colaboratorilor poliţiei vom constata că marea majoritate a drepturilor şi libertăţilor. corelare a drepturilor. În condiţiile când salariul şi beneficiile oferite de un serviciu nu sunt în concordanţă cu drepturile. îndatoririlor. îndatoririlor şi restricţiilor. este cea mai sensibilă parte a unui eventual proces de demilitarizare. Modificarea statutului. responsabilitate juridică sporită. este necesară o regândire şi redefinire a esenţei acestui proces şi acţiunilor se impun şi care ar face posibilă demilitarizarea reală a MAI şi serviciului poliţienesc în spiritul şi logica procesului de democratizare şi aderare la valorile şi principiile europene. obligaţiilor şi responsabilităţilor. interdicţiile şi restricţiile determinate de statutul militar sunt identice sau aproape de cele ale statutului special al colaboratorilor poliţiei care este vizat în procesul reformei. o mare parte din regulile care determină modalitatea de îndeplinire a serviciului. Recomandări În scopul asigurării unei demilitarizări de facto a Ministerului Afacerilor Interne. 16 Iunie 2011 . un şir de principii de organizare sunt utile în sensul în care acestea contribuie la calitatea serviciului. modificat sau păstrat în dependenţă de efectul dorit şi compatibilitatea acestora cu obiectivul politic. - - - V.- Totodată.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.01.12. Planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului nr.12. Regulamentul cu privire la angajarea. Legea cu privire la statutul militarilor.2007) 6.07.01. (Hotărârea Parlamentului nr. Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei.07. Legea cu privire la poliţie. 637din 10.2005 4. 170 din 19. Bunăstare” 2011-2014.07. drepturile. Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate (Nr. Legea serviciului în organele vamale (Nr.1150-XIV din 20.2007) 5. 416 din 18.06. Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (Nr. 93 din 05. Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne.12. Nr.2000) 8.2010) 12. Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (nr.1990 3. 1104-XV din 06. 1245 din 18. 334 din 8 iulie 1991 14. Democraţie.6 din 14. Hotărârea Parlamentului Nr. 355 din 23.06.04. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate.07. Nr. Hotărîrea Guvernului Nr. Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (Hotărârea Guvernului Nr.1991 „Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne 10. obligaţiile şi răspunderea efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova.2011) 13.07.2002) 7.2005) 9. 162 din 22. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (nr. 1. 2 din 04.439 din 16.1996 17 Iunie 2011 .2011) 11. Nr.Bibliografie.2002 2. 1109 din 06.

06.colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.sergent inferior al serviciului de salvare.locotenent al serviciului de salvare.”Articolul 15. .maior al serviciului de salvare. . .sergent-major al serviciului de salvare. b) plutonier major. .. k) general-colonel.plutonier-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate.. .plutonier adjutant al Serviciului de Informaţii şi Securitate. superior: .locotenent-major al Serviciului de Informaţii şi Securitate. Lor li se conferă următoarele grade speciale: a) plutonier. b) pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare: . suprem: . .plutonier al Serviciului de Informaţii şi Securitate. 2. . h) colonel.” Articolul 15. Gradele speciale (1) Colaboratorii sînt ofiţeri şi subofiţeri. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (Nr.locotenent-colonel al serviciului de salvare.general-maior al serviciului de salvare. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (nr.plutonier-adjutant al serviciului de salvare.2007) ..locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate. 170 din 19. Serviciul Informaţii şi Securitate Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate (Nr. .” 3. (4) Gradele speciale ce se conferă colaboratorilor Centrului sînt echivalente gradelor militare sau gradelor speciale respective din alte domenii de activitate. .plutonier al serviciului de salvare.general-maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate.general-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate. b) corpul de comandă: inferior: .ostaş al serviciului de salvare.. 93 din 05.04. d) pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme: .locotenent-major al serviciului de salvare. .plutonier-major al serviciului de salvare. Gradele speciale ale ofiţerilor de informaţii (1) În Serviciu se stabilesc următoarele grade speciale: a) pentru efectivul de subofiţeri: .2002) .general-locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate.. Gradele speciale a) efectivul de trupă: . .căpitan al serviciului de salvare.. i) general-maior.Anexe Anexa 1. e) căpitan. . . . 18 Iunie 2011 .locotenent-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.căpitan al Serviciului de Informaţii şi Securitate.2007) . j) general-locotenent. . c) pentru corpul de ofiţeri cu grade superioare: .07.sublocotenent al serviciului de salvare. Structura gradelor speciale 1..sergent al serviciului de salvare. f) maior..colonel al serviciului de salvare. .Articolul 20.maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate. g) locotenent-colonel. . 1104-XV din 06. . d) locotenent major. . c) locotenent.

pentru a apăra integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova. Jur să îndeplinesc în mod conştiincios şi cu exactitate obligaţiile încredinţate. proprietatea lor. d) locotenent al serviciului vamal. 19 Iunie 2011 . să apăr ordinea de drept şi patrimoniul Republicii Moldova. La pensionare. g) maior al serviciului vamal. 162 din 22. gradului special se adaugă cuvintele "în retragere". (numele.(prenumele. Dacă voi încălca acest jurămînt. corpului de comandă al poliţiei şi al altor subunităţi ale organelor de interne ale Republicii Moldova Eu. k) general-locotenent al serviciului vamal. h) locotenent-colonel al serviciului vamal. depune jurămînt. prenumele).1150-XIV din 20. să respect şi să ocrotesc drepturile cetăţenilor. (din 22 iulie 1991 nr. să respect cu stricteţe legile Republicii Moldova. l) general-colonel al serviciului vamal. să fiu onest. (2) Se stabileşte următorul text al jurămîntului militar: “Eu.2000) Articolul 4. cetăţean al Republicii Moldova. ordinele şi prevederile statutelor. disciplinat.2005) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea textului Jurămîntului efectivului de trupă. să fiu pedepsit cu toată asprimea conform legilor Republicii Moldova. să păstrez secretele de stat şi cele de serviciu. 654-XII) Fiecare colaborator al poliţiei sau al subunităţilor organelor de interne. Jur să-mi apăr Patria chiar şi cu preţul propriei vieţi.07. Articolul 16. corpului de comandă al poliţiei şi al altor subunităţi ale organelor de interne ale Republicii Moldova şi a Regulamentului privind modul de depunere a jurămîntului. e) locotenent major al serviciului vamal. care face parte din efectivul de trupă şi din corpul de comandă. să respect legile Republicii Moldova şi regulamentele militare”. jur solemn să fiu devotat poporului şi Republicii Moldova. JURĂMÎNTUL efectivului de trupă. vigilent şi curajos. c) sublocotenent al serviciului vamal. numele) încadrîndu-mă în serviciul organelor de interne. Gradele speciale ale serviciului vamal şi funcţiile în organele vamale (1) Gradele speciale ale serviciului vamal sînt următoarele: a) plutonier al serviciului vamal. b) plutonier major al serviciului vamal. Jurămîntul militar (1) Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar depun jurămîntul militar. iar în caz de necesitate şi viaţa. Serviciul vamal Legea serviciului în organele vamale (Nr.07. Jur să nu-mi cruţ puterile. 4. Anexa 2 Jurământul militar şi jurământul efectivului Ministerului Afacerilor Interne Legea cu privire la statutul militarilor (Nr. i) colonel al serviciului vamal. jur credinţă Republicii Moldova şi poporului ei. f) căpitan al serviciului vamal. j) general-maior al serviciului vamal.(5) Gradele speciale se acordă pe viaţă.

Disciplina în organele afacerilor interne se obţine prin: .menţinerea ordinii regulamentare. instrucţiunilor şi ordinelor.Anexa 3 Legea Republicii Moldova cu privire la poliţie Nr.1991 .exigenţa şefilor faţă de subordonaţi. perioada de activitate în Departamentul de Stat al Republicii Moldova pentru Problemele Militare. Nu se admite întreruperea serviciului de către colaboratori ca mijloc de soluţionare a litigiului de muncă colectiv.răspundere disciplinară sau administrativă. 631.asigurarea respectării stricte a prevederilor legilor. . 334 din 08. ….12. serviciul în organele afacerilor interne. 2 din 04. Persoanele corpului de comandă şi a efectivului de trupă poartă răspundere: 1) pentru încălcarea disciplinei . să le acorde ajutor în întărirea disciplinei şi asigurarea ordinii regulamentare. Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne HG Nr. aplicarea justă a măsurilor de convingere şi constrîngere. el are dreptul să se adreseze instanţei judecătoreşti. transferarea şi concedierea din poliţie se efectuează în conformitate cu prezenta lege. aprobat de Guvern…. Forţele Armate. În cazul în care cetăţeanul nu este de acord cu hotărîrea adoptată.În cadrul poliţiei nu se admite activitatea partidelor politice şi a altor asociaţii social-politice ale cetăţenilor. libertăţile şi interesele lor legitime sînt examinate şi soluţionate de conducătorul acelei instituţii de poliţie în cadrul cărea activează colaboratorul poliţiei…. ordinelor şi dispoziţiilor primite. legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.în corespundere cu statutul Disciplinar al organelor afacerilor interne al Republicii Moldova. . comisarul şi comandantul (în continuare . Colaboratorii poliţiei nu au drept să-şi întrerupă activitatea ca măsură de soluţionare a litigiilor de muncă în colectiv. d) studiile în instituţii de învăţămînt militar 65. prevederile statutelor.. Angajarea. regulamentelor. 69. Disciplina în organele afacerilor interne obligă pe fiecare colaborator: . superiorii în funcţie şi grad. 4. regulamentelor. Şeful este obligat: 20 Iunie 2011 . . Satisfacerea serviciului în cadrul poliţiei. 66.90 Articolul 20. Serviciul de Stat de Curieri Speciali şi alte formaţiuni militare (speciale) create în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.. a unei atitudini conştiincioase faţă de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. …. Pentru activităţi nelegale colaboratorul poliţiei poartă răspundere în conformitate cu legislaţia şi cu Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne. Departamentul Instituţiilor Penitenciare..să respecte cu stricteţe Constituţia Republicii Moldova. statutelor. Sindicatele colaboratorilor organelor afacerilor interne nu sînt în drept de a se implica în activitatea organelor afacerilor interne ce ţine de îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiunilor de serviciu Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne HG Nr.1996 …2. Colaboratorii organelor afacerilor interne în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale social-economice se pot uni benevol în sindicate.416-XII din 18. . La calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru vechimea în muncă se includ.exemplul personal al şefilor şi superiorilor. instrucţiunilor. Articolul 26. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. .şeful) poartă răspundere pentru starea disciplinară şi ordinea regulamentară din subdiviziunea pe care o conduce. îmbinarea dibace a exigenţei cu grija şi stima faţă de subordonaţi. în corespundere cu vechimea calendaristică. 2) pentru săvîrşirea contravenţiilor administrative . Responsabilitatea colaboratorului poliţiei. 3.01. Şeful.Plîngerile cetăţenilor asupra acţiunilor colaboratorilor poliţiei prin care sînt lezate drepturile. . Serviciul de Informaţii şi Securitate. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat. să execute întocmai şi în termen jurămîntul.formarea şi dezvoltarea la colaboratori a unor înalte calităţi morale şi profesionale. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. să dea onorul şi să respecte regulile de politeţe. Codul muncii şi alte acte legislative se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.să respecte şefii. crearea şi activitatea cărora se efectuează în conformitate cu legislaţia. următoarele perioade: a) serviciul militar activ. .07.

Şeful care nu ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinii de drept şi a disciplinei poartă răspundere conform prevederilor legislaţiei şi prezentului Statut. în funcţie de gravitatea delictului comis şi gradul culpei. Cînd mai mulţi colaboratori ai organelor afacerilor interne îndeplinesc aceeaşi misiune sau îşi fac serviciul în comun şi nu sînt subordonaţi unul altuia. pot fi superiori sau inferiori în rang. Superioritatea se determină conform gradului special. În cazul încălcării disciplinei şi normelor de drept de către subordonat. întocmai şi în termenul oportun. dau dovadă de toleranţă faţă de neajunsuri şi nepăsare faţă de aplicarea prevederilor legale ale regulamentelor şi instrucţiunilor de serviciu.. iar cel care-l primeşte este obligat să-l execute şi să raporteze imediat după executare. cît şi în afara acestuia.- - să educe subordonaţii săi în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi popor. să-şi cunoască subordonaţii sub toate aspectele. sîrguinţă. 21 Iunie 2011 . să beneficieze de drepturile disciplinare în toate împrejurările. pentru prevenirea şi combaterea încălcării disciplinei de serviciu. în limita prevederilor legilor. să asigure condiţiile necesare pentru executarea lor întocmai şi la timp. Interesele de serviciu îi obligă pe şefi să ceară ferm respectarea ordinii de drept şi a disciplinei. şeful este obligat să iniţieze o anchetă de serviciu pentru examinarea multiaspectuală. să acorde o atenţie deosebită prevenirii faptelor de nerespectare de către subordonaţi a normelor legislative. rezultate foarte bune şi bune. pe timpul îndeplinirii misiunii. să nu treacă cu vederea nici o încălcare comisă de subalterni. cu excepţia cazurilor prevăzute în punctul 25 al prezentului Statut. să întreprindă măsurile de rigoare. inclusiv temporar. al întăririi continue a disciplinei de serviciu. de for disciplinar conform gradului special sau funcţiei deţinute. obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi să aplice sancţiuni disciplinare subordonaţilor care comit încălcări. să-i convingă pe subordonaţi că ordinele se dau numai în interesul serviciului. Cînd Subalternul constată că nu poate executa ordinul primit. să dea ordine legale. să sesizeze organele procuraturii pentru pornirea urmăririi penale. instrucţiunilor şi ordinelor. instrucţiunilor. activitatea consiliului de onoare. raportează imediat şefului care l-a dat. după executarea lui. 8.să-i aplice. în cazul deţinerii unor grade speciale şi funcţii echivalente. să fie exigent şi obiectiv în aprecierea subordonaţilor. să utilizeze şi să aplice opinia colectivă. conformismului şi automulţumirii. iar dacă subordonatului i se stabileşte vinovăţia . Colaboratorul are dreptul să conteste legitimitatea ordinului primit. regulilor de convieţuire socială şi ordinii de drept. completă şi obiectivă a circumstanţelor încălcării. regulamentelor. statutelor. el trebuie să fie primul care să-l respecte cu stricteţe. iar relaţiile lor de serviciu nu au fost stabilite de şef. să se îngrijească de condiţiile lor de trai. iniţiativă creatoare. după caz. 7. 6. Şeful poartă întreaga răspundere pentru legalitatea ordinului dat. disciplinei. să întreprindă măsuri în vederea satisfacerii cererilor lor legitime şi să le fie un permanent îndrumător. Şefi direcţi sînt şefii cărora colaboratorii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu. adresîndu-se şefului superior în serviciu. regulamentelor şi ale prezentului Statut. Cel mai apropiat şef direct al subalternului este şeful lui nemijlocit. Subalternul însuşeşte nu numai litera ordinului. inclusiv reţinerea temporară a celui culpabil de încălcarea gravă a ordinii de drept şi a disciplinei de serviciu şi. precum şi al răspunderii personale pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. ci şi entitatea lui. este considerat superior colaboratorul care face parte din eşalonul ierarhic superior sau din serviciul care organizează activitatea respectivă 10. clare şi precise. să înlăture la timp cauzele care provoacă atare încălcări. să realizeze executarea cu stricteţe de către subordonaţi a prevederilor legilor. Colaboratorii din efectivul de trupă şi corpul de comandă. cel mai mare în grad special. în caz de necesitate. este considerat şef şi beneficiază. care în relaţiile de serviciu nu sînt subordonaţi unul altuia. să dezvolte la subordonaţi simţul datoriei şi onoarei de colaborator al organelor afacerilor interne. Ordinul şefului este obligatoriu pentru subalterni şi urmează a fi executat fără discuţie. atît în cadrul serviciului. 5. să stimuleze subordonaţii pentru manifestarea actelor de eroism. o sancţiune disciplinară ori să transmită materialele în organele procuraturii pentru examinare pe cale penală.. Cu dreptul de a menţiona şi a aplica sancţiuni disciplinare se învestesc doar şefii direcţi. şi să controleze îndeplinirea lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful