Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu

:
Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, MihaiViteazul, MateiBasarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu

Cadrul general
În secolele al XVI-lea statutul internaţional al Ţărilor Române este determinat de doi factori: • raporturile dintre marile puteri vecine; • obiectivele politice externe româneşti. Mijloacele folosite de domnitorii români au fost: – militare până la 1600; – diplomatice şi militare după 1600. Statutul politico-juridic Ţările Române: – au făcut parte, conform dreptului islamic, din „Casa Păcii”; – se aflau la extremitatea direcţiei strategice de înaintare spre centrul Europei – Viena. La baza raporturilor româno-turceşti au stat Capitulaţiile care prevedeau respectarea autonomiei Ţărilor Române, care astfel îşi păstrau instituţiile, principele era domn pământean ales de boieri. Obligaţiile Ţărilor Române:  plata tributului;  daruri pentru reconfirmarea domniei;  produse (cereale, turme de oi, lemn).  sprijinirea Porţii cu soldaţi şi salahori în perioada campaniilor militare. Obligaţiile Imperiului Otoman:  recunoaşterea autonomiei Principatelor  turcii nu aveau voie să staţioneze la nordul Dunării;  turcii nu aveau voie să ridice moschei în aceste zone. Obiectivele ale politicii externe ale Ţărilor Române:  lupta pentru menţinerea independenţei politice şi a autonomiei;  apărarea teritoriului şi a hotarelor ţării;  prin implicarea în lupta antiotomană ţările române s-au integrat ca un factor important în cruciadele târzii;  stoparea tendinţelor expansioniste ale Ungariei şi Poloniei.

Cauze: . pe tronul Ţării Româneşti pierdut în 1395. . A doua etapă – implicarea în lupta antiotomană.Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) Prima etapă a domniei – orientarea moldo-polonă pentru a contracara presiunea maghiară asupra Ţărilor Româneşti.îndepărtarea pericolului otoman. 1395: Tratatul de la Braşov dintre Ţara Românească şi Ungaria prevede sprijin reciproc în antiotomană .Cruciada de la Nicopole 1396.în 1397 Mircea cel Bătrân respinge un nou atac otoman. cu toate că se încheie cu un eşec îl readuce pe Mircea cel Bătrân. .participarea lui Mircea cel Bătrân la bătălia de la Câmpia Mierlei (Kopssovopolje) din 1389. . . La începutul secolului al XV-lea Mircea va relua politica „blocului românesc”profitând de starea de criză a Imperiului Otoman după 1402 îl susţine la tron pe Alexandru cel Bun în Moldova (1400). organizată de regele Ungariei. . 1391: Imperiul Otoman organizează prima incursiune otomană la nord de Dunăre. Lupta decisivă de la Rovine din mai 1395 se încheie cu victoria categorică a lui Mircea cel Bătrân. Consecinţe: .după 1400 începe perioada de apogeu a domniei lui Mircea cel Bătrân.încorporarea Dobrogei la Ţara Românească (1388). În 1395: Baiazid I întreprinde o expediţie în Ţara Românească.

.

Alexandru cel Bun (1400 – 1432) Politica externă a Moldovei este dominată de raporturile cu Ţara Românească şi Polonia.Grünwald (1410).în 1402 se încheie un tratat cu Polonia – act prin care Alexandru cel Bun recunoaşte ca suzeran pe Vladislav Iagello.Îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de acesta. Se orientează spre Polonia: . . acordându-i sprijin în lupta împotriva Cavalerilor Teutoni la: . În 1420 are loc primul atac al turcilor asupra Moldovei (Cetatea Albă) respins de Alexandru cel Bun. .Marienburg (1422). Perioada domniei sale înseamnă stabilitate şi prosperitate pentru Moldova. .

.

Iancu de Hunedoara (1441 – 1456) Situaţia internaţională -Ungaria şi Polonia profită de declinul puterii domneşti pentru a transforma suzeranitatea lor într-o hegemonie al Dunărea de Jos.Transilvania este atacată de turci iar Iancu de Hunedoara este înfrânt la Sântimbru. favorabil forţelor creştine. 1443 – 1444: . pe Ialomiţa. – Iancu de Hunedoara obţine o victorie categorică la Belgrad în iulie 1456 – august 1456 – în plină glorie. – dec. 1448 – bătălia de al Câmpia Mierlei încheiată cu o înfrângerea cruciaţilor. Iulie 1444 – tratatul de pace de la Seghedin. În acest context statele creştine din apus declanşează o nouă cruciadă antiotomană încheiat însă prin înfrângerea de la Varna (noiembrie 1444). 1443). asediază Belgradul) – Forţele creştine se regrupează la chemarea papei. moare de ciumă la Zemun.continuă expansiunea otomană în Balcani în timpul lui Murad al II-lea şi Mahomed al II-lea Situaţia Transilvaniei 1438 Iancu de Hunedoara (descendent al unei familii de mici nobili români din Transilvania) devine ban de Severin 1441 Vladislav al III-lea îl numeşte voievod al Transilvaniei Politica externă – dominată de două obiective: 1442: . 1453 – începe o nouă etapă a expansiunii otomane după cucerirea Constantinopolului (denunţă armistiţiul cu statele creştine.Iancu organizează „Campania cea lungă” (sept. forţele creştine obţin victorii importante la sud de Dunăre. 1451 – armistiţiu pe trei ani între Ungaria şi Imperiul Otoman. . -. .Iancu îşi regrupează forţele şi provoacă înfrângerea turcilor la : Sibiu.

.

Matei Corvin nu-şi respectă promisiunile. . 1461-1462 . . 1456 – 1462. 1460 – încheie o alianţă cu Matei Corvin.Vlad Ţepeş (1448. .victoria obţinută nu poate fi fructificată.marea boierime trădează. . 1476) Într-un contact internaţional favorabil (se plănuia organizarea unei noi cruciade susţinută de papalitate): 1459 – Vlad Ţepeş refuză plata tributului.cu forţe net inferioare Vlad Ţepeş aplică tactica „pământului pârjolit”.„atacul de noapte” în apropiere de Târgovişte. . 16/17 iunie 1462 .devastează o întreagă regiune.Vlad Ţepeş îşi pierdea tronul este arestat şi întemniţat la Buda. .organizează o campanie în sudul Dunării. Consecinţe: mai-iunie: .Imperiul Otoman întreprinde o campanie de pedepsire. Cauze: .

.

emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine: . 1474. bătălia de la Vaslui – victorie categorică a lui Ştefan. . . A doua etapă a domniei: lupta antiotomană Măsuri: .lupta antiotomană.1467 – Matei Corvin organizează o expediţie în Moldova încheiată în decembrie cu bătălia de la Baia în care Matei Corvin este învins.deteriorarea raporturilor moldo-maghiare.10 ian.refuză plata tributului. Prima etapă a domniei: . .relaţii bune cu Polonia. .intervine în Ţara Românească pentru punerea unor domnitori favorabili luptei antiotomane. 1475. Caffa şi Mangop care duceau o politică antiotomană. . Consecinţe: .organizarea unor campanii de pedepsire împotriva Moldovei: .a acceptat suzeranitatea polonă pentru a înlătura suzeranitatea maghiară.Ştefan cel Mare (1457 – 1504) Obiectivele politicii externe: .dec. .normalizarea relaţiilor cu Ungaria (1475 – tratat de alianţă) . 1465 – Cucereşte Chilia Consecinţe: . trupele turceşti pătrund în Moldova.a menţinut relaţia cu Imperiul Otoman şi plata tributului.

.

1497 – armata poloneză este înfrântă la Codrii Cozminului.la moartea sa (2 iulie 1504) Ştefan cel Mare lasă o ţară bogată şi prosperă.Ştefan depune jurământ de credinţă faţă de regele Poloniei în 1485 la Colomeea. . Consecinţe: . . .vara 1476 – Moldova este atacată de tătari şi turci.Încercări nereuşite de recucerire a cetăţilor pierdute.plăteşte din nou tribut Porţii.iulie – în bătălia de la Războieni (Valea Albă) armata moldoveană este înfrântă. . A treia etapă a domniei . .1499 – tratat cu Polonia care consfinţea situaţia Moldovei ca stat independent.ieşirea Moldovei de sub suzeranitatea acesteia. Cetatea Albă.deteriorarea relaţiilor cu Polonia. 1484 – Imperiul Otoman cucereşte Chilia.cucereşte Caffa şi Mangop.Ştefan încheie pace cu Imperiul Otoman. dar Veneţia şi Ungaria încheie pace cu turcii. .pregăteşte o nouă campanie împotriva Moldovei. liberă şi cu un prestigiu recunoscut.Ştefan cel Mare (1457 – 1504) Imperiul Otoman: . . . În anii următori Ştefan caută noi aliaţi. 1487: . . .

* puterea reală revine sfatului domnesc. .Mihai Viteazul (1593 – 1601) Cauzele războiului antiotoman: .sporirea obligaţiilor materiale faţă de Poartă. principele Transilvaniei la Alba Iulia (20 mai 1595) prin care: * Mihai Viteazul: . Ţara Românească se alătură coaliţiei creştine.ameninţarea cu transformarea Ţărilor Române în paşalâcuri.turci – înfrânţi la Şerpăteşti.turcii organizează o campanie de pedepsire a lui Mihai care atinge apogeul în 12/13 august 1595 o dată cu bătălia de al Călugăreni încheiată cu victoria lui Mihai.noile raporturi de forţe şi de interese între marile puteri la Dunăre şi în sud estul Europei. Moldova.tătari – înfrânţi la Putineiu şi Stăneşti. . . .Papa iniţiază formarea „Ligii sfinte”: .Mihai încheie un tratat cu Sigismund Bathory. .devine membru în alianţa antiotomană.Mihai se retrage spre munţi şi aşteaptă sprijinul principelui Transilvaniei.Transilvania. . Consecinţe: -la ordinul sultanului Ţara Românească este atacată de: . * biserica ortodoxă din Transilvania era pusă sub jurisdicţia Mitropoliei de la Târgovişte. În iarna 1594 – 1595 Mihai Viteazul iniţiază răscoala antiotomană la Bucureşti prin uciderea creditorilor levantini şi micii oştiri otomane din capitală. .creşterea numărului dregătorilor greci în sfat şi a funcţionarilor turci în administraţie. Pregătirea războiului şi desfăşurarea războiului: . .devine locţiitor al lui Sigismund Bathory. .

.

Polonia nu acceptă pierderea Moldovei. . .în 1599 se iveşte o nouă situaţie politică: Andrei Bathory devine principe al Transilvaniei (era ostil luptei antiotomane şi în bune relaţii cu Polonia) iar Ieremia Movilă era susţinut de Polonia şi era de acord cu politica acestuia. . . Consecinţe: .Mihai pleacă în exil şi cere sprijinul lui Rudolf II.în oct.încheie pacea cu turcii obţinând confirmarea domniei.adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor români. Uniunea politică: Prin campaniile din anii 1599 – 1600 Ţările Române şi Transilvania sunt reunite într-un sistem politic coordonat de Mihai Viteazul.În anii 1597 – 1598 Mihai desfăşoară importante acţiuni politice: . 1599 intră în Transilvania şi câştigă bătălia de la Şelimbăr devinind stăpânul Transilvaniei. 1595.Mihai Viteazul se hotărăşte să acţioneze: . . . cu sprijinul din Transilvania eliberează Târgovişte. este ucis pe Câmpia Turzii de mercenarii valoni plătiţi de generalul Basta.încheie Tratatul de la mănăstirea Dealu cu Rudolf II obţinând acordarea de sprijin în lupta antiotomană. Mihai câştigă bătălia cu Sigismund Bathory de la Gorăslău. .9 august 1601.3 august 1601.nobilimea maghiară din Transilvania îi este ostilă lui Mihai. impunerea statutului de religie receptă pentru biserica ortodoxă şi reconfirmarea privilegiilor secuilor şi ale micii nobilime române.se eliberează de sub tutela lui Sigismund Bathory. . Mihai este înfrânt la Mirăslău şi pierde Transilvania. . Bucureşti.unirea celor trei Ţări Române determină ostilitatea Marilor Puteri.în oct. . Giurgiu. . .16 septembrie 1600.Rudolf II nu avea încredere în Mihai.în Ţara Românească este înfrânt de poloni. .Mihai Viteazul (1593 – 1601) . . .

Secolele al XVII. Ţara Românească . Ţara Românească .Constantin Brâncoveanu (1688-1714).1654).Matei Basarab ( 1632. Ţara Românească .XVIII-lea: În această perioadă s-au remarcat domnitorii: .Vasile Lupu ( 1634-1653). Moldova . Moldova .Şerban Cantacuzino (1678-1688).Dimitrie Cantemir (1710-1711).

În această perioadă s-au remarcat în diplomaţia românească : Matei Basarab. • După înfrângerea Imp.XVIII-lea: • Secolul al XVII-lea a reaşezat raporturile internaţionale din spaţiul central şi est european.Dimitrie Cantemir.1822). • În timp ce în Transilvania se remarcă în politica europeană prin participarea la Războiul de 30 de ani. în Moldova şi 1714 în Ţara Românească. situaţia celor două state româneşti: Ţara Românească şi Moldova. Otoman sub zidurile Vienei. Pentru a deţine controlul total asupra lor. Ţara Românească şi Moldova îşi consolidează autonomia internă în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Vasile Lupu. . şi Rusia. în urma războiului ruso-turc din 1711. Constantin Brâncoveanu. • Pentru aproape un secol cele două state au fost conduse de domni fanarioţii (1711. Polonia. Imp.Secolele al XVII. în cele două state Poarta a luat decizia de a impune domniile fanariote: 1711. teritoriul românesc a intrat în zona de influenţă a patru mari puteri: Imp.1714.Vasile Lupu. Habsburgic. Şerban Cantacuzino.Otoman. în 1683. Ca urmare a afirmării Rusiei. s-a schimbat.

Matei Basarab Matei si doamna Elina .

Vasile Lupu Şerban Cantacuzino .

Dimitrie Cantemir Constantin Brâncoveanu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful