P. 1
Curs 18 Tumori

Curs 18 Tumori

|Views: 3|Likes:
Published by W32mer_rem
Curs ortopedie
Curs ortopedie

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: W32mer_rem on Apr 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2014

pdf

text

original

TUMORILE OSULUI

PRINCIPII GENERALE Clasificare - tumori benigne: defectul cortical fibros, fibromul nonosifiant, desmoidul cortical, displazia fibroasă, displazia osteofibroasă, fibromul desmoplastic, granulomul reparator, chistul osos, chistul osos anevrismal, chistul juxtaarticular, chistul epidermoid, osteomul osteoid, exostoza,condromul, nervoase, vasculare, adipoase - tumori borderline: tumora cu celule gigante, condroblastomul, fibromul condromixoid, osteoblastomul, histiocitoza X - tumori maligne - primare: osteosarcomul, condrosarcomul, fibrosarcomul, histiocitomul malign fibros, adamantinomul, liposarcomul, tumorile vasculare maligne, limfomul, leucemia, mielomul multiplu, sarcomul Ewing - secundare(metastazele) Simptomatologie: unele sau mai multe dintre - durere, impotenţă funcţională, anorexie, alterarea stării generale, febră, fenomene inflamatorii

fosfaţii serici. venografie .ecografia (metastaze hepatice) . VSH. atrofia musculară.electroforeza serului şi urinei Imagistică ..scintigrafie Examenul anatomopatologic .tomografia computerizată . calcemie.biopsia cu ac de biopsie sau deschisă .radiografia simplă locală şi toracică .chiuretajul tumorii şi frezarea pereţilor .formaţiunea tumorală. complicaţii neurologice sau vasculare Paraclinic .extemporanee (părţi moi) Tratamentul chirurgical Chiuretajul .tabloul sanguin. limitarea mobilităţii. proteine serice.RMN ( extinderea în ţesuturile moi) .arteriografie. fosfataza acidă şi alcalină .

intralezionale (debulking) .tendinţa actuală este de a conserva membrului dar cu discernământ (uneori o proteză poate fi mai funcţională decât membrul restant) Amputaţia ..radicale: toate ţesuturile normale ale unuia sau ale mai multor compartimente sunt excizate în bloc de la origine la inserţie .marginale (disecţie prin ţesutul peritumoral) .după Enneking rezecţia poate fi cu margini .largi (disecţie prin ţesut sănătos) .indicată în tumorile maligne primare când rezecţia nu asigură margini adecvate sau când deficitul funcţional este mai mic după protezare .uneori asociat cu grefare (de preferat autogrefă) sau plombare cu ciment acrilic Rezecţia .modalitate similară de definire a marginilor .rar indicată la membrul superior (greu protezat) .în cazul tumorilor benigne agresive se vor asocia crioterapia sau cauterizarea cu fenol – alcool .

intra şi postoperator Radioterapia .contraindicată în tumorile benigne.tumori fibroase: defectul cortical fibros.Chimioterapia . fibromul nonosifiant .necesară deoarece majoritatea tumorilor maligne au metastaze în momentul diagnosticării .leziuni chistice: chistul osos simplu. poate determina malignizarea acestora Embolizarea percutană TUMORI BENIGNE Clasificare .schemă terapeutică cu doze. displazia fibroasă. fibromul osifiant (displazia osteofibroasă).eventual intraarterial (cisplatin. chistul sinovial. chistul epidemoid . chistul osos anevrismal.pre.majoritatea tumorilor maligne ale osului sunt radiorezistente . secvenţe .combinaţiile mai eficiente decât monoterapia . adriamicină) .atenţie la toxicitate .eficientă când masa tumorală e mică . desmoidul .

osteolitice sau osteocondensante .balonizare a osului cu lichid seros .mai frecvent la copii în regiunea metafizară .tumora per se nu este dureroasă .cresc lent .balonizează corticala fără a o rupe .deplasează dar nu invadează ţesuturile învecinate Caracteristici radiologice generale . osteocondromul . fibromixomul benign. fibromul desmoplastic. granulomul reparator cu celule gigante . nu invadează părţile moi Chistul osos solitar .tumori din alte ţesuturi: vascular. neural.tumori cartilaginoase: condromul. adipos Caracteristici clinice generale .asimptomatic în lipsa fracturii .bine delimitate.tumori formatoare de os: osteomul osteoid .cortical.

clinic asimptomatic .frecvent la copii.balonizare a osului. mic şi de obicei efemer .tratament: chiuretaj agresiv cu crioterapie/ badijonare cu fenol-alcool sau de preferat rezecţia Defectul cortical fibros . plin cu lichid sangvinolent .radiologic formaţiune superficială care erodează cortexul . aspect “suflat“ .evoluează spre remaniere completă.tratament prin grefare sau injectare de metilprednisolon Chistul osos anevrismal .frecvent asociat cu alte tumori .radiologic: poziţie excentrică.. eventual cu osteoscleroză reziduală .

de obicei nocturnă.evoluţie lentă.radiologic . înconjurat de scleroză .durere ocazională.mai bine vizibil pe CT .. recidivele sunt rare . fără legătură cu mişcarea şi care dispare la aspirină (test diagnostic) .nu necesită tratament dacă diagnosticul este cert Osteomul osteoid .nidus rotund sub 1 cm.nu se malignizează niciodată.scintigrafic: imagine mică hipercaptantă întro zonă mare cu hipercaptare mai redusă .în oasele spongioase apare liză fără scleroză . simptome clinice fără obiectivare radiologică luni de zile .

tumoră palpabilă unică sau multiplă.apare în perioada de creştere rapidă şi îşi încetează evoluţia odată cu stoparea creşterii osoase .radiologic formaţiune sesilă sau pediculată alcătuită din ţesut osos compact sau spongios. tibia proximală.oase cu osteogeneză encondrală: femurul distal.lângă cartilajul de creştere .. .tratament prin chiuretaj sau rezecţie (obligatoriu nidusul) Exostoza (osteocondromul) . nedureroasă per se (eventual dureroasă prin compresiune) . humerusul proximal .

Poate apare fractura pe teren patologic. .semnele de alarmă sunt sensibilitatea crescută şi creşterea în volum la adult .tratament: dacă produce durere.simptomatologie tipic absentă.unic sau multiplu . Durerea sugerează malignitatea. mai ales cele scurte .rară dar posibilă. mai ales pe scheletul axial. coaste.frecvent în oasele tubulare. diformitate sau compresiune se practică rezecţia în bloc.origine cartilaginoasă .Capul este invizibil radiologic sau cu calcifieri. centurile membrelor . .transformarea malignă (condrosarcom) . Dacă este foarte mare sau lobular este posibil un condrosarcom. Condromul . Recidivele sunt rare. prin lipsa de excizie a capului.

osteosinteză. mai frecvent femurul distal. radiusul distal .simptomatologie clinică: durere adesea intermitentă . tibia proximală..de obicei adulţii tineri (20-40 ani) .tratament: chiuretaj cu sau fără criochirurgie. Rar necesară rezecţie.localizare epifizară sau metafizară.radiologic balonizarea corticalei cu liză ovală sau policiclică. TUMORI OSOSE POTENŢIAL MALIGNE “BORDER LINE” Tumora cu celule gigante . uneori radioopacităţi mici prin calcifiere . grefă.

chiuretaj cu crioterapie sau cauterizare şi grefare .adesea sunt dureroase .radioterapia este contraindicată TUMORI MALIGNE PRIMITIVE OSOASE Caracteristici clinice generale .radiologic: distruge ţesutul osos practic fără osteogeneză.tratament .de preferat rezecţia dacă tehnic este posibilă . aspect de falsă trabeculaţie . fără scleroză marginală..evoluţie: frecvente recidive. limitată de periost.cresc rapid . uneori malignizare .invadează ţesuturile învecinate Caracteristici radiologice generale .

perforează corticala..osteogenic. imprecis delimitată.cea mai frecventă tumoră malignă primară a osului . osteolitic sau mixt .invadează părţile moi cu eventual aspect de spiculi Osteosarcomul . triunghi Codman cu aspecte de osteogeneză mică.nu sunt bine delimitate nici superficial nici profund . moderată sau mare . arteriografie pentru stadializare şi elaborarea strategiei terapeutice . rare sub 5 sau peste 40 ani .radiologic: liză tumorală neregulată.prognostic rezervat.osteocondensante.simptomatologie clinică : durere locală predominant nocturnă care precedă apariţia tumorii . RMN.TC. majoritatea au micrometastaze pulmonare în momentul diagnosticării .mai frecvent la bărbaţi . spiculi. cu corticala ruptă.80% la 10-20 ani. pot creea triunghi Codman . osteolitice sau mixte .mai frecvent în femurul distal sau tibia proximală .

tumoră malignă cu origine cartilaginoasă .radiologic liză osoasă neregulată cu caracter malign.simptomatologie : durere şi tumefacţie .rezecţii sau amputaţii cu margini largi sau radicale şi rezecţia metastazelor pulmonare . uneori aspect de “popcorn” .chimioterapia în cele nediferenţiate . rezecţie sau amputaţie radicală cu excizia eventualelor metastaze pulmonare Condrosarcomul .evoluţie lentă dar cu recidive frecvente.frecvent mai ales la 30-60 ani .radioterapia de obicei ineficientă .poate apare prin malignizarea tumorilor benigne . intra şi postoperatorie.tratament de predilecţie chirurgical . calcifieri amorfe. rar fulminantă .poate apare pe orice os dezvoltat encondral .tratament: chimioterapie pre..

VSH crescut .Sarcomul Ewing .tratamentul este influenţat de larga răspândire de la început a tumorii în organism. ocazional radioopac. pe coxal sau oasele lungi . rezecţie sau amputaţie radicală.simptomatologie: durere.paraclinic anemie cu leucocitoză.origine în ţesutul conjunctiv primitiv al măduvei . .destul de rar dar la copii este pe locul II . uneori febră moderată. rar sub 5 sau peste 50 ani . sclerotic. Chimioterapie şi radioterapie prelungită.frecvent leziune unică.radiologic: aspect litic nespecific malign “os mâncat de molii”. rar prin formarea de os nou reacţional aspectul caracteristic “în foi de ceapă” . semne celsiene .frecvent la 10-20 ani. tumoră.

origine în reticulul medular primitiv .osteoliză fără reacţie periostală pe scheletul axial. leucocitoză.uneori aspecte expansive osoase . VSH crescut. 75% între 40 şi 60 ani .cea mai frecventă tumoră primară osoasă .simptomatologie : durere şi sensibilitate la palpare. trombocitopenie.mielomul solitar poate apare oriunde dar este mai frecvent pe scheletul axial .Mielomul multiplu .pe craniu multiple zone de osteoliză 2 1 3 teste paraclinice: anemie. proteinuria Bence Jones (infrecventă) . hipergamaglobulinemie monoclonală. cu imagini de colaps vertebral .este mai frecvent la bărbaţi .radiologic . uneori febră .

. sân. tiroidă. rinichi) Simptomatologie . oasele fiind al treilea sediu al metastazelor după plămân şi ficat.durere ce creşte progresiv şi care poate fi prezentă câteva luni înainte de apariţia lizei vizibilă radiologic . unele metastaze fiind “osteofile” (sân. rar posibilă rezecţia. plămân. 80% din metastazele osoase provin din plămân. uneori osteosinteză profilactică sau curativă în fracturile prezente sau iminente TUMORILE MALIGNE OSOASE SECUNDARE Sunt cel mai frecvent cancer osos. prostată.semnele fracturii pe os patologic . prostată.tratament: chimioterapie şi radioterapie.sindromul de impregnare neoplazică .

rar osteocondensant.radiografia simplă: aspect litic.suport psihosocial şi nutriţional . mai frecvent rotund. localizează tumora primară şi metastazele dacă sunt radiocaptante Tratament . femurul şi humerusul proximal . cu localizare preferenţială pe craniu. bine delimitat. pelvis. RMN diagnostic mai precoce .Explorare imagistică . coloana vertebrală.TC.scintigrafia: diagnostic pozitiv precoce.

osteosinteză profilactică sau curativă .chirurgical dacă este posibil tehnic . prostată. radioterapie. hormonoterapie (sân..tratamentul durerii .rezecţie şi osteosinteză (eventual augumentată cu ciment acrilic) . tiroidă) .rezecţie şi artroplastie .chimioterapie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->