Tromboflebita

Este un cuvant compus din doua parti: tromb, adica cheag de sange, si flebita, ceea ce inseamna inflamatia unei vene. Mai simplu: o inflamatie a venelor insotita de formarea unor cheaguri de sange. Este o boala pe cat de sacaitoare (produce usturimi, dureri, febra), pe atat de periculoasa, pentru ca in cazul in care cheagurile de sange migreaza in organism, pot genera complicatii mortale. Din acest motiv, tratamentul prescris de medic este absolut necesar. Iar la acesta, se pot adauga cateva remedii naturiste, care - veti vedea - au o reala valoare. Scoarta de salcie - se ia intern, sub forma de pulbere, cate 3 lingurite pe zi. Coaja de salcie contine salicilati, substante cu o actiune similara aspirinei, dar fara efectele adverse ale acesteia, care previn formarea trombilor si au efecte usor vasodilatatoare. Tinctura de leurda - se administreaza in cure de trei luni de zile, timp in care se ia cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi. Este probabil cel mai puternic remediu din flora europeana contra trombozelor de tot felul, pentru combaterea inflamatiilor venelor si a varicelor. Salatele de legume (radacinoase) - ne referim aici la salatele din radacina de morcov, patrunjel, telina, ridichi, pastarnac. Toate aceste legume consumate nepreparate termic, asezonate cu otet de mere si ulei presat la rece, au efect fluidifiant, antiinflamator, fiind de un real ajutor atat pentru prevenirea acestei afectiuni, cat si pentru combaterea sa, odata ce s-a instalat. Suc de rosii - se bea cate un pahar (200 ml) de suc de rosii proaspat stors, de 3 ori pe zi, in cure de 30 zile. Este un tratament salvator pentru aceasta afectiune, deoarece sucul de rosii ajuta la diminuarea cheagurilor de sange si nu mai da voie sa se formeze altele. Are o mare eficienta si in cazul fumatorilor, pentru ca diminueaza actiunea nefasta a gudroanelor din fumul de tigara asupra sangelui, actiune extrem de nociva, care favorizeaza in mare masura aparitia trombofleblitei. De fapt, rata aparitiei tromboflebitei la fumatori si la fostii fumatori este de 2-3 ori mai ridicata decat la persoanele care nu au acest viciu. Or, consumul sucului de rosii proaspat reduce considerabil efectele nocive ale tutunului asupra sangelui. Este insa de notat faptul ca sucul de rosii trebuie consumat imediat ce s-a preparat, cu recomandarea sa se foloseasca rosii coapte, crescute fara chimicale, care pot agrava boala. (Nu este util sucul sub forma de bulion, ci numai cel proaspat stors.) Sucul de lamaie, cu tot cu coaja - se iau doua lamai de marime medie, se spala cat mai bine, coaja se da prin razatoare. Se taie apoi lamaile cat mai marunt si se pun in jumatate de litru de apa, adaugandu-se coaja rasa initial si doua linguri de miere de albine. Acest amestec se lasa sa stea la macerat la temperatura camerei vreme de 3-4 ore, dupa care se strecoara, iar sucul obtinut se consuma intr-o singura repriza. Se face acest tratament minimum sapte zile la rand. Are efecte fluidifiante sanguine, o actiune antiinflamatoare, antifebrila si, important, este un extraordinar tonic venos, impiedicand formarea si agravarea varicelor, care sunt un factor favorizant pentru aparita tromboflebitei. Evident, este si un excelent remediu in cazurile de tromboflebita acuta si subacuta, precum si un mijloc foarte bun de prevenire a acestei afectiuni. Doua aplicatii externe Impachetari cu argila - se amesteca patru-opt linguri de argila cu o solutie (in proportia 3:1) de apa cu otet de mere, pana cand se formeaza o pasta. Se intinde pe zona afectata, iar deasupra se pune o folie de plastic pentru a impiedica evaporarea apei. Aplicatia se face vreme de minimum 2 ore, de doua ori pe zi. Are efecte antiinflamatoare verificate. Laptele-cainelui - este vorba de o planta din genul Euphorbia, extrem de frecvent intalnita la noi in tara, care secreta un suc alb la culoare, de unde si numele de "laptele cainelui". Sucul se obtine prin simpla rupere a plantei si a presarii sale intre degete. Se unge zilnic locul afectat, pana la vindecare. Feriti-va de: Tutun si alcool - primul este unul din principalii factori favorizanti ai acestei afectiuni, in timp ce cel de-al doilea perturba intreaga activitate a aparatului cardiovascular. De altfel, anumite sortimente de bauturi alcoolice, cum ar fi vinul rosu si negru, sunt strict contraindicate in cazul tromboflebitei, intrucat favorizeaza formarea trombilor si cresterea tensiunii arteriale. Consumul de carne - in special de carne rosie (vita, porc, oaie) incetineste procesele de vindecare a acestei afectiuni.

Consumul excesiv de zarzavaturi verzi - vi se poate parea greu de crezut, dar intr-adevar exista si cazuri in care aceste zarzavaturi nu sunt recomandate, pentru ca ele contin vitamina K, care favorizeaza coagularea sangelui, lucru deloc de dorit in cazul trombozelor. Masajul pe locurile afectate - este strict interzis! Poate facilita migrarea trombilor, care daca ajung in anumite organe, prin circulatia sanguina, declanseaza complicatii mortale.

Un tratament popular inedit Domnul doctor in biochimie Eugen Giurgiu, un obisnuit al paginilor noastre de naturism, este de parere ca cel mai eficient tratament contra tromboflebitei este cel cu... lipitori, niste animale acvatice destul de dezgustatoare la vedere, care aplicate pe piele pe zona afectata sug sangele. In opinia sa: "Acest tratament este cel mai eficient, nu poate fi egalat de nici un alt tip de tratament, nici macar medicamentos sau chirurgical. Chiar si in urma unei operatii pot sa ramana trombi, dar lipitorile curata sangele foarte bine si refac elasticitatea vaselor, fara sa ceara nici un ban. Cel putin incercati, din curiozitate, si va veti convinge de acest lucru. De altfel, exista si in farmacii o substanta extrasa din lipitori, hirudina, care are o actiune de impiedicare a formarii cheagurilor de sange, efect analgezic local si de dilatare a capilarelor." Fragilitatea vasculara Asa cum arata si numele, este vorba despre o scadere a rezistentei peretilor vaselor de sange. Un lucru destul de neplacut atunci cand este vorba de capilare, care se sparg formand, mai ales pe picioare, acele echimoze - zone acoperite de vinisoare vinetii - de-a dreptul periculoase, cand este vorba despre vase de sange importante. Spargerea unui vas de sange (din zona creierului, de exemplu) se numeste accident vascular si poate duce la tulburari extrem de grave, mergand pana la paralizia partiala sau chiar la moarte. Toate aceste probleme generate de fragilitatea vasculara pot fi prevenite insa si, de asemenea, pot fi corectate cu ajutorul terapiei naturiste. Iata cateva ajutoare de nadejde in acest sens, care vor completa tratamentul dat de medic: Soia - boabele acestei leguminoase sunt foarte bogate in aminoacizi esentiali, care ajuta la refacerea vaselor de sange, la mentinerea tineretii si elasticitatii acestora. Se recomanda consumul de soia naturala (nemodificata genetic si neprelucrata chimic) zilnic, in cure de minimum 2 luni, timp in care se consuma macar 70 de grame pe zi. Hrisca - este o cereala pe care o gasim in magazinele naturiste, extrem de bogata in rutina, o substanta care ajuta la consolidarea vaselor de sange. Persoanele care s-au confruntat cu accidente vasculare sau la care vasele capilare se sparg cu usurinta, producand acele invinetiri specifice, ar trebui sa consume sistematic hrisca. Aceasta se poate manca dimineata, inmuiata in lapte, sau cu sucuri de fructe (in locul fulgilor de cereale), cate 6-7 linguri pe zi. Polenul de albine - doua lingurite pe zi de polen de albine, ingerat ca atare sau, pentru cei mai sensibili, amestecat cu miere, este o garantie a cresterii rezistentei vaselor de sange. Studii facute in Spania, Franta si Statele Unite pe pacienti care suferisera accidente vasculare au aratat ca cei care consuma polen de albine sunt de 2 ori mai putin predispusi la recidive fata de cei din lotul martor. Vitamina A - are, de asemenea, un rol esential in consolidarea vaselor de sange. O gasim in sucul de morcovi (din care se va bea un pahar pe zi) sau in uleiul de catina (din care se iau 30 de picaturi de doua ori pe zi). Uleiurile presate la rece - contin asa numitii acizi grasi polinesaturati, care sunt un adevarat medicament pentru vasele de sange. Aceste uleiuri sunt recomandate mai ales persoanelor care au valori ridicate ale colesterolului, care au consumat sau consuma regulat carne, prajeli sau margarina. Se recomanda consumul prioritar de salate de cruditati, asezonate din belsug cu ulei de masline presat la rece, de floarea soarelui, de soia, de susan sau de palmier. Tinctura de leurda - este atat de importanta in tratamentul afectiunilor cardiovasculare, incat ii vom oferi un spatiu separat, pentru a cunoaste mai multe despre acest remediu. Remedii externe

In ciuda subtitlului de mai sus, aplicatiile care urmeaza nu trateaza de fapt afectiunea in sine, ci mai degraba contribuie la diminuarea consecintelor sale:

Cataplasma cu varza - 3-4 foi de varza se piseaza pe o planseta de lemn, apoi se aplica pe zona afectata, unde se tin vreme de doua ore. Are efecte puternic antiinflamatoare si - se pare - impiedica formarea de noi trombi.

Dermogent - este numele unui extract hidroalcoolic preparat de "Dacia Plant" din Sebes-Alba, cu care v-ati mai intalnit in paginile noastre. Este recomandat mai ales pentru combaterea echimozelor (petelor vinetii) care apar ca urmare a spargerii vaselor capilare. Se aplica sub forma de compresa, care se tine minimum jumatate de ora pe zi pe locul afectat, pana la completa vindecare. Tinctura de leurda remediul minune in tratarea bolilor vasculare Se obtine din frunzele de leurda, al carei nume latin este Allium ursinum (usturoiul ursului), pentru ca s-a observat ca ursii o consuma ca medicament, imediat ce ies din hibernare. Popular este numita si "usturoita", pentru ca frunzele si tulpinile sale au un gust si un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este si ruda din punct de vedere botanic. In urma studiilor efectuate in laboratoarele din Germania, Elvetia, Austria, a fost declarata "Planta anului 1995", datorita exceptionalelor sale efecte asupra inimii si vaselor de sange. Administrata sub forma de tinctura, leurda are efecte antiagregante plachetare, impiedicand formarea cheagurilor de sange, si fluidifiante sanguine, fiind asadar un tratament de prima mana contra tromboflebitei. Leurda este foarte bogata si in adenozina, o substanta care are un rol esential in reducerea colesterolului, in mentinerea flexibilitatii si permeabilitatii vaselor de sange, in impiedicarea formarii trombilor, in scaderea tensiunii arteriale. Astfel, leurda este, pe termen lung, adjuvantul ideal pentru tratarea fragilitatii vasculare, a aterosclerozei, a hipertensiunii si a altor boli cardiovasculare. Tinctura de leurda se obtine din frunze proaspete de leurda, care se taie cat mai fin si se pun intr-un borcan de sticla cu filet, pana acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adauga alcool alimentar de saptezeci de grade, cat sa le acopere, dupa care borcanul se inchide ermetic. Se lasa sa macereze vreme de zece zile la temperatura camerei, timp in care se agita recipientul de 2-3 ori pe zi. Preparatul obtinut se filtreaza, tragandu-se in sticle mici, care vor fi pastrate inchise ermetic, in locuri intunecoase si racoroase. Se administreaza cate o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 4-6 ori pe zi, in cure de minimum trei luni.

Tromboflebita - tratament naturist

Bolile venelor (flebita, tromboflebita, ulcer varicos) reprezinta modificari inflamatorii sau degenerative ale peretelui venos, precum si obliterarea trombotica (formare de trombi - cheaguri de sange), partiala sau totala a lumenului vascular. Cheagul venos este format in special din hematii, acesta se lipeste de peretele venei si are o "coada" care se poate desprinde si circula spre plamani. Aceste procese conduc la tulburari de circulatie locala, dar si la accidente ocluzive la distanta, in circulatia pulmonara (embolii pulmonare). Tromboflebita profunda a membrului inferior - Procesul incepe mai ales la nivelul venelor gambei, de unde se propaga pana la venele iliace. Desi evolutia duce in majoritatea cazurilor spre vindecare, prognosticul ramane rezervat, datorita posibilitatii aparitiei emboliilor pulmonare, care pot avea consecinte fatale. Tromboflebita superficiala a membrului inferior - Segmentul de vena inflamata si trombozata este sub forma unui cordon dur, dureros spontan si mai ales la presiune. Apare pe vase de calibru diferit ale membrelor inferioare. Cauzele formarii tromboflebitei: Prezenta de vene varicoase, circulatie sanguina deficitara si procesul de tromboza: apar modificari fizico-chimice ale sangelui circulant care favorizeaza hipervascozitatea si hipercoagulabilitatea sangelui, leziuni ale peretelui venos, incetinirea circulatiei (staza venoasa), insuficienta cardio-circulatorie (infarct miocardic acut, congestie cardiaca), boli sanguine cu hipercoagulabilitate - policitemia vera, unele anemii, leucozele, trombopatii, disfibrinogenemii etc. Constipatie - Colonul plin, dilatat si efortul de defecare, exercita o presiune mare in partea inferioara a abdomenului, fluxul sanguin care se intoarce la inima este incetinit si astfel se produce presiune asupra venelor de la picioare. Varsta si sex - Majoritatea absoluta a bolnavilor au varste peste 40 de ani, boala este mult mai rara la copii si tineri, iar frecventa cea mai mare este la femei.

Traumatisme, interventii chirurgicale abdominale, eforturi bruste si prelungite. Imobilizarea organismului pe o perioada mai lunga datorita unor boli, stat mult in picioare, sederea prelungita sau o profesie statica, incaltamintea cu tocuri inalte, sosete stramte (induc stagnarea sangelui in vene). Boli infectioase acute si cronice (pneumonia, gripa, septicemia, tuberculoza etc.), procese inflamatorii de vecinatate, focare supurative locale. Unele boli: De exemplu in cancere maligne de orice tip (in special pancreatic, gastric si bronsic), tromboflebita are diferite localizari (extremitati, pelvis, abdomen, gat) si poate surveni inainte ca tabloul clinic al bolii maligne sa fie conturat. Medicamente: Corticosteroizi, unele antibiotice (in special penicilina), estrogeni in cantitati mari si cu administrare prelungita, contraceptive orale inhibitoare ale ovulatiei. Hormonul estrogen are efect de vasodilatatie venoasa, musculatura neteda venoasa isi pierde tonicitatea, de aceea persoanele care iau contraceptive orale sunt expuse la afectiuni venoase (varice, flebita, tromboflebita). Dieta prea bogata in proteine si grasimi animale, deshidratare (lichide insuficiente de baut). Obezitatea este o cauza majora a aparitiei de afectiuni cardio-vasculare, o concentratie mare de grasimi in sange, LDL-"colesterol rau"crescut si HDL-"colesterol bun"scazut, antreneaza formarea de depozite, ateroame, care intrerup circulatia sanguina: ateroscleroza, hipertensiune arteriala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, accidente vasculare cerebrale, varice, flebita, tromboflebita etc. Simptome: Faza de inceput: durere surda sau senzatie de greutate, care se accentueaza la mers, cresterea temperaturii locale cutanate, marirea circumferintei gambei, cianoza patata a extremitatii. Perioada de stare: durere intensa care se extinde pana la coapsa, edem la nivelul gambei cu extindere la intreg membrul inferior si pe care il deformeaza. Edemul, la inceput este moale, apoi devine dur, pielea palida si intinsa, lucioasa, ca de ceara, pe care se distinge reteaua venelor tegumentare dilatate. Stare febrila si tahicardie, VSH (viteza de sedimentare a sangelui) mare si numar de leucocite crescut, stare de neliniste, anxietate, agitatie, insotite de dispnee, constrictie toracica. Aceasta perioada dureaza cateva zile sau saptamani. Convalescenta: edemul redevine moale, dispare in pozitia orizontala a corpului, dar in ortostantism (stat in picioare) apare rapid si este insotit de cianoza. Tratament naturist in tromboflebita: Alimente: fara grasimi animale si carne (care duc la cresterea factorilor coagulanti), in dieta sa predomine legumele, fructele (care produc scaderea coagularii sangelui), pestele, alimentele cu fibre (pentru evitarea constipatiei) si lichidele (pentru o buna hidratare). Miscare si plimbari usoare pentru o buna circulatie a sangelui, exercitii musculare ale membrelor inferioare in pat, stand culcat, mai ales in timpul perioadei de imobilizare prelungita, in caz de boli severe (infarct miocardic, insuficienta cardiocirculatorie), dupa interventii chirurgicale, fracturi, trumatisme etc. Odihna se va face cu picioarele ridicate mai sus cu 30 cm decat inima, pentru recircularea sangelui spre inima si prevenirea formarii de noi cheaguri, usurarea edemului si a durerii. Folosirea de imbracaminte si incaltaminte care nu jeneaza circulatia sanguina. Tratamentul consta in inlaturarea stazei, activarea circulatiei sanguine, prevenirea formarii unui tromb vascular si prevenirea cresterii acestuia cand exista deja (si obstructioneaza vena), combaterea complicatiilor locale. Se vor folosi extracte din plante medicinale cu actiune venotrofica si venotonica, antiinflamatoare, de imbunatatirea a oxigenarii si irigarii sanguine a tesuturilor, cu rol anticoagulant pentru reducerea incidentei emboliilor pulmonare si aplicatii locale cu substante anticoagulante.

Pentru varice si tromboflebit se fac diferite bi pentru picioare. -n 101 de ap se fierbe 1 kg de rostopasc tiat mrunt. nainte de culcare picioarele se in n fiertura obinut, lsat puin s se rceasc, pn ce apa devine prea rece pentru a-i mai face efectul. Soluia se folosete i a doua zi, dup renclzire. Dup procedur, picioarele se nvelesc cu ceva cald sau se ncal ciorapi groi. -Se fac bi de picioare i cu scoar de castan, flori de mueel i urzic, timp de 30 de min., adugndu-se treptat ap fierbinte. -De dou ori pe sptmn se fac bi cu bicarbonat de sodiu timp de 15 min., temperatura apei netrebuind s depeasc 38 - 39 C .

-Pentru bolnavii de tromboflebit avansat se recomand o diet special. De dou ori pe lun, timp de 3 zile consecutiv nu se consum dect produse lactate: lapte dulce, lapte btut, iaurt, cte 200 g la fiecare 2 - 3 ore. Altceva nu se consum. Bolnavul trebuie s stea aceste trei zile n pat -Pentru bolnavii care au dureri mari din cauza tromboflebitei, se prepar urmtorul compot terapeutic: se iau 3 mere de culoare verde (neaprat) i, ntr-un vas de ceramic, se toarn peste ele 2 1 de ap clocotit. Se adaug cte o lingur de melas i mueel, se acoper i se nvelete cu un prosop clduros, timp de 4 ore. Poate fi folosit i un termos mare. Merele se scot din ap, se piseaz cu lingura de lemn, se amestec cu o lingur de miere i cu apa n care s-au infuzat. Se beau cte 70 de ml, de trei ori pe zi. - 350 de g de miere de albine se amestec cu 250 g de usturoi pisat i se las timp de 7 zile n frigider. Se consum cte o lingur, de trei ori pe zi, cu 40 de min. naintea meselor, timp de 2 luni. -50 g de castane curate de coaj lemnoas, se toac mrunt, se amestec bine cu 250 ml de ulei i se freac locurile bolnave o dat la dou zile. -Monede, bucele de staniol sau de cupru se cur pn devin strlucitoare i se aplic pe trombul obliterator (obliterant), legndu-se strns. Dup 2 zile se ndeprteaz, se cur din nou, se spal i se terge bine pielea i se aplic la loc. -De 2 - 3 ori pe zi pe venele bolnave se aplic timp de 2 - 3 min. zpad sau ghea din congelator.
Dr.Radu Florin Popa, sef de lucrari UMF "Gr.T.Popa" Iasi, seful Sectiei Clinice de Chirurgie Vasculara din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" Iasi: "Tromboflebita poate fi superficiala sau profunda ( a membrelor inferioare). Aceasta impartire trebuie neaparat facuta de la inceput pentru ca exista o diferenta mare in ceea ce priveste tratamentul celor doua afectiuni. Tromboflebita, fie ca este superficiala sau profunda are doua trepte: in primul stadiu apare o inflamatie la nivelul peretelui venos care se numeste flebita. Dupa care, din cauza acestei inflamatii, apare un cheag de singe (un tromb) si in acest stadiu vorbim de tromboflebita. Tromboflebita superficiala presupune existenta unui proces de coagulare a singelui in venele superficiale ale membrelor inferioare, adica in vena interna si externa sau in accesoriile lor. Tromboflebita superficiala se manifesta printr-o roseata care apare pe traiectul venelor. Acestea devin foarte dureroase, pruriginoase (cauzeaza senzatie de mincarime), iar din aceasta cauza, in final pacientul se adreseaza medicului .

Apare mai frecvent primavara si toamna

Cauzele aparitiei tromboflebitei superficiale sint in primul rind statul in picioare prelungit, variatiile mari de temperatura, o raceala sau orice factor care dezechilibreaza organismul (de la o gripa simpla la afectiuni mai complicate insotite de stare febrila). Acestea pot duce la aparitia tromboflebitei superficiale. Afectiunea apare extrem de frecvent primavara spre vara si toamna spre iarna.

Tromboflebita superficiala cel mai frecvent cedeaza plin aplicarea de unguente locale
Tromboflebita superficiala dureaza in medie doua-trei saptamini. Cel mai frecvent ea cedeaza prin aplicarea de unguente locale, de doua ori pe zi. Dar, exista posibilitatea ca din cauza durerilor importante tromboflebita sa necesite efectuarea unei incizii prin care se evacueaza cheagul de singe format. Astfel, durerea se amelioreaza sau chiar dispare. Aceasta incizie nu este o procedura de amploare, ci o interventie minima de evacuare a cheagului de singe. La noi in clinica ajung aproximativ 50 de persoane pe an cu tromboflebita superficiala, dintre care sint operate intr-o prima faza prin evacuarea cheagului, 3-4 persoane. Restul cazurilor se rezolva cu unguente si cu prisnite locale. Oricum, dupa doua-trei saptamini de astfel de tratament topic local, pacientii trebuie sa efectueze un examen Doppler. In functie de rezultatul acestuia, li se poate indica sau nu interventia chirurgicala. Este o interventie cu rezolvare rapida, in sensul ca se va rezolva si refluxul de la nivelul venei afectate (vena safena mare sau mica) cit si indepartarea cordoanelor varicoase. Trebuie stiut ca aproape intotdeauna tromboflebita superficiala se grefeaza pe aparitia unor varice anterioare.

Tomboflebita profunda

Tromboflebita profunda afecteaza venele profunde ale membrelor inferioare sau superioare. Venele superficiale transporta 10 la suta din singele corpului, pe cind venele profunde 90 la suta, de aici si importanta lor mai mare. Tromboflebita profunda inseamna existenta unui proces de coagulare al singelui in sistemul venos profund. Se formeaza cheaguri de singe care sint localizate pe peretele unei vene profunde. Pentru ca o parte din cheag nu este fixat pe acest perete, in primele 7 zile de la aparitie se poate produce asa numita embolie pulmonara. Cheagul poate migra spre corp prin venele membrelor inferioare,vena cava si ajunge la cord, mai apoi in vasele plaminilor (ramurile arterei pulmonare) si poate determina infarcte la nivelul plaminilor. Fata de tromboflebita superficiala a carei rata de aparitie a emboliei este extrem de mica, rata de aparitie a acestor embolii in cazul tromboflebitelor profunde este mare (50 % din emboliile pulmonare sint cauzate de tromboflebita profunda a membrelor). Din cauza riscului crescut de aparitie a acestei complicatii grave, este indicat ca pacientul sa consulte un medic care poate recomanda tratament eficace. Simptomele tromboflebitei profunde Semnele tromboflebitei profunde sint relativ simple: dureri care apar brusc la nivelul gambelor, edeme (umflaturi) importante - cresterea de volum a gambelor. Este asa-numitul edem sticlos care face ca pielea sa fie ca la un patinoar. Deci, la nivelul gambei apar edeme si pielea este sticloasa. Edemul poate fi localizat numai la gamba, dar poate urca si la coapse, ceea ce inseamna ca tromboflebita ascensioneaza spre venele importante ale coapsei si ale bazinului. Atentie mare, insa: nu orice durere in gamba inseamna aparitia tromboflebitei profunde. Confuzii frecvente se fac cu edemele din afectiunile cardiace sau renale. Si aceste afectiuni se insotesc, de asemenea, cu edeme uneori importante. Boala nu apare la orice persoana, ci doar la acei pacienti care sint expusi la o serie de factori favorizanti: pot face tromboflebita profunda persoane care se opereaza in sfera ginecologica sau micul bazin; persoane care sufera imobilizari la pat de lunga durata din cauza unor fracturi sau a unei afectiuni cronice. De asemenea, statul prelungit in masina in aceeasi pozitie 5- 10 ore, de la o destinatie la alta, poate declansa tromboza venoasa profunda. Tratament de lunga durata Pentru tromboflebita profunda se recomanda tratament injectabil cu heparina. Acesta poate fi recomandat doar de medicul specialist si tratamentul poate dura pina la 10 zile cel mai frecvent, dar sint studii care il prescriu pina la 3 luni . Se utilizeaza heparine cu molecula mica care au avantajul ca se pot administra de doua ori pe zi. Este un tratament scump si greu de suportat de catre pacient. Apoi se continua cu administrarea de anticoagulante orale 3-6 luni, un an si se poate merge cu astfel de medicatie chiar pina la 2 ani. Nu exista restrictii alimentare, insa este necesara o hidratare corecta - minim 2 litri de lichide pe zi. De asemenea, tot la tromboflebita profunda trebuie purtati ciorapi de compresie recomandati de medic. Si, foarte important este mersul pe jos. Metode de tratare : se beau trei cni de ceai pe zi din urmtorul ceai scoar de castan slbatic 15 gr. coaja de salcie 15 gr. coada oricelului 15 gr troscot 15 gr Se amestec bine plantele apoi se face o infuzie din trei lingurie de amestec oprite cu litri de ap. Primvara ar fi bine s folosii plante proaspete. Ceaiul de ghimpe [ ruscus aculestus ] : se pun doua lingurie de plant la o can de ap si se fierb 1 minut. Se beau doua cni pe zi, ndulcite cu miere de albine.

Masaj general al ntregului corp, pentru a pune sngele n micare si masaj al piciorului bolnav, cu alifie de glbenele sau alifie cu gaz.

Metoda Maria Treben pentru tratarea arteritei tromboflebitei

Se bea dimineaa, nainte de mas cu o jumtate de or, o can de ceai de coada calului, la fel i seara cu o jumtate de or nainte de culcare [ o linguria de plant se oprete cu o can de ap i se las s se infuzeze 30 de secunde ] . Peste zi se beau 4 cni de ceai de urzic [ de preferin proaspta ] puin infuzat, n ceai se pune i o linguri de bitter suedez. Extern se aplic i compresii cu bitter suedez.
Proces inflamator venos si de coagulare intrasculara. Primele semne care atrag atentia sunt: temperatura, cresterea pulsului, senzatia de tensiune sau cianoza in gamba. Plante medicinale ce pot fi utilizate: amica, castanul salbatic, coada soricelului, ghimpele, macesul, musetelul, nalba mare, paducelul, salcia, scorusul de munte, tataneasa, troscotul. Retete utilizate

UZ INTERN:
Ghimpele - decoct din 2 lingurite de frunze, la o cana cu apa (200 ml). Se fierbe 15-20 de minute si apoi se strecoara. Se indulceste cu miere de albine. Se beau 2 cesti pe zi.

Ceaiuri complexe
1. Castan salbatic- scoarta (15 g), Salcie- scoarta (15 g), Coada soricelului- flori (15 g), Troscot- ta (15 g). Infuzie din 3 lingurite de amestec, la 500 ml apa clocotita. Se beau 3 cesti pe zi. 2. Castan salbatic - flori (15 g), Amica-flori (15 g), Scorus de munte - fructe (15 g), Paducel - flori (15 g), Maces - fructe (15 g). Infuzie din 3 lingurite de amestec, la 500 ml apa clocotita. Se beau 3 cesti pe zi. 3. Castan salbatic- scoarta(10 g), Castan salbatic- flori (10 g), Musetel-flori (10 g), Amica - flori (10 g), Nalba mare - frunze (10 g), Tataneasa - radacina (10 g). Decoct din 3 lingurite de amestec, la 500 ml apa. Se fierbe 15-20 de minute si apoi se strecoara. Se beau 3 cesti pe zi.

um tratam tromboza venoasa

Care este obiectivul terapeutic ? Tratamentul trombozei venoase ilio-femurale si a venei cave inferioare are ca scop: a in perioada acuta evitarea aparitiei emboliei pulmonare,

a in termen lung, a bolii post trombotice.

Teoretic singura metoda care poate sa previna aceste doua mari complicatii este indepartarea rapida si completa a trombului respectiv trombectomia. Din pacate, din cauza diagnosticului tardiv, si a limitelor metodelor terapeutice, in foarte multe cazuri, rezultatele sunt nesatisfacatoare.In practica procedeele terapeutice vizeaza obiective realistesi incearca pe cat posibil: a sa limiteze extensia trombozei;

a sa elibereze zonele de confluenta venoase,

a sa previna riscurile emboliei pulmonare.

Exista trei modalitati terapeutice:

1. heparinoterapia;

2. tromboliza;
3. trombectomia. Dintre acestea, doar ultimele doua, tromboliza si trombectomia par sa raspunda si sa rezolve integral obiectivele terapeutice. Tratamentul trombolitic, sub rezerva respectarii unor contraindicatii bine precizate, nu este eficace decat la trombozele recente de 3-5 zile. Trombectomia nu este realizabila la nivelul axului iliac, decat daca tromboza evolueaza in mai putin de 7-l0 zile si are limitele cunoscute ca pentru orice interventie chirurgicala. Indicatia trombectomiei venoase este justificata in cazuri bine selectionate ale trombozei ileo-femurale and rezultatele cu celelalte doua tratamente. Studii din literatura, pe loturi mari de bolnavi dau o rata de permeabilitate in urma tratamentului cu heparina intre 20-35%, tromboliza intre 50-60% si prin trombectomie intre 80-95%.

Cand indicam trombectomia?

Decizia unei trombectomii venoase ilio-femurale sau ilio-cave cere sa fie intrunite un numar de criterii: - tromboza ilio-femurala sa nu fie mai veche de 8-l0 zile. Vechimea trombozei este evaluata mai bine ecografic decat anamnestic. in caz ca tromboza este extinsa si vechimea variaza in functie de nivelul venos (etajul ilio-fe-mural s-a trombozat ultimul) dezobstructia chirurgicala se asociaza cu tratament conservativ al trombozei femuropoplitee; - Pacientii supusi acestei interventii trebuie sa aiba o speranta de viata de cel putin trei ani si sa nu fie obligati la o imobilizare prelungita, sa nu aiba arteriopatii ale membrelor inferioare, adenopatii inghinale sau ilio-cave, leziuni tumorale sau inflamatorii ale bazinului; - Starea cardio-respiratorie sa permita o anestezie generala si pentru tromboza cavei o laparatomie; - Flebitele postoperatorii sau cele ale gravidelor sau lauzelor nu au contraindicatii operatorii. Operatia este contraindicata:

- in cazul unei tromboze cave cu tromb flotant:

- a trombozelor ischemice. Criteriile de selectie pentru trombectomia chirurgicala se aseamana cu cele care propun un tratament trombolitic, in ceea ce priveste varsta si starea generala a pacientului topografia si vechimea trombului. in cazul in care chirurgia intra in competitie cu tromboliza, ea isi pastreaza totusi interesul in momentul in care tromboliza este contraindicata.

Terapia prin trombectomie

Interventia chirurgicala de repermeabilizare a axului ilio-femural si cav-inferior se realizeaza in anestestezie generala si intubatie oro-traheala, si consta in trombectomia axului venos prin abord femural sau cav-inferior. cu sonda Fogarty.In ultimii 20 de ani interventia chirurgicala de trombectomie se asociaza cu o fistula arterio-venoasa (efectuata la nivelul trepiedului femural), ce are ca scop ameliorarea reintoarcerii venoase la nivel ileo-cav. Asocierea fistulei arteriovenoase imbunatateste mult permeabilitatea iliaca si indeparteaza riscul de embolie pulmonara postoperatorie. Tratamentul anticoagulant cu heparina in majoritatea cazurilor se instituie preoperator cu administrare intrave-noasa si control periodic al coagularii, urmat din ziua 7-l0 postoperator cu tratament cu antivitamine K (trombostop, sintrom, warfarina). Este obligatoriu a se realiza un drenaj postura/ al membrelor inferioare si o mobilizare precoce a bolnavului in primele 24 ore. Mijloacele de contentie elastice sunt necesare, sunt indicate pentru a fi purtate luni de zile

postoperator. Permeabilitatea fistulei arterio-venoase este necesar sa se controleze zilnic ascultatoric Existenta edemului postoperator este obisnuita, regresia lui urmand sa se realizeze in cateva zile. Accentuarea edemului postoperator, si aparitia unei tensiuni suplimentare la nivelul membrului sugereaza aparitia unui obstacol rezidual si a unui pericol iminent de retrombozare a axului venos. Suprimarea fistulei arterio-venoase se efectueaza aproximativ la 6 saptamani. Endotelizarea venei se realizeaza in aproximativ 30 zile. Pastrarea fistulei arterio-venoase poate sa dureze 2-3 luni fara repercursiuni cardiace. Ce complicatii pot apare dupa trombectomie? - Retrombozarea este cea mai frecventa complicatie precoce. Ea se instaleaza aproximativ la 24 ore si primul simptom clinic este disparitia suntului arterio-venos. Explorarea Doppler confirma acest diagnostic. Se impune efectuarea unei noi trombectomii cu refacerea fistulei arterio-venoase si o intrerupere a axului cav inferior, daca aceasta nu a fost efectuata - Hemoragia postoperatorie la nivelul triunghiului lui Scarpa sau retroperitoneala impune controlul hemostazei. - Embolia pulmonara este o complicatie relativ rara si care poate fi evitata prin respectarea riguroasa a tacticii si tehnicii chirurgicale. - Stenoza venoasa se poate instala relativ precoce datorita unor hematoame, tromboze reziduale sau complicatii ale fistulei arterio-venoase si in majoritatea cazurilor poate fi indepartata prin mijloace chirurgicale.Intreruperea partiala a fluxului venei cave inferioare: necesitate, eficienta, posibilitati. Numerosi autori asociaza sistematic o intrerupere partiala a venei cave inferioare dupa trombectomia venoasa fara insa a fi un gest operator obligatoriu. Alti autori subliniaza ca un tratament anticoagulant postoperator eficace este suficient pentru a evita un accident embolie pulmonar. Embolia pulmonara este complicatia cea mai reduila in cazul unei tromboze venoase profunde a membrelor inferioare. Gravitatea acestei complicatii justifica multitudinea procedeelor de intrerupere a fluxului venos cav inferior. IndicatiiIntreruperea fluxului venei cave inferioare se indica pentru a preveni o recidiva a emboliei pulmonare. Aceasta indicatie s-a extins in ultimii ani la orice trom-boza venoasa profunda cu sau fara embolie pulmonara si antecedente, ca un veriil gest profilactic. Decizia de intrerupere a fluxului venei cave inferioare se integreaza intr-o schema generala de atitudine terapeutica in cazul unei tromboze venoase femuro-ilio-cave. Numerosi factori intervin in alegerea acestei tehnici, dar in particular hotaratoare este opinia medicului curant asupra eficacitatii tratamentului anticoagulant, fi-brinolitic sau al trombectomiei venoase. Embolia pulmonara este complicatia cea mai grava si adesea mortala in cadrul trombozei venoase profunde acute a membrelor inferioare. Eficacitatea metodelor terapeutice in cazul unei tromboze profunde femuro-ilio-cave in raport cu complicatia majora care este embolia pulmonara este sugerata de urmatoarele rezultate:Intreruperea fluxului venei cave inferioare este justificabil in momentul existentei unei embolii pulmonare initiale confirmate prin scintigrafie pulmonara sau mai bine angio-grafie pulmonara cu amputatia a cel putin 3% din patul vascular la care flebografia evidentiaza un tromb persistent si la care se asociaza unul din elementele urmatoare: - o contraindicatie a unui tratament anticoagulant datorita unui ulcer gastro-duodenal evolutiv, a unei tumori maligne digestive, a unei hipertensiuni arteriale severe, a unui accident vascular cerebral hemoragie recent, a unui traumatism cerebral, a unei interventii neurochirurgicale recente. Aceste contraindicatii pot fi temporare. - Se pot cita de asemenea contraindicatii ale tratamentului cu vitamina K la bolnavii psihici ce nu pot fi supravegheati. - O complicatie severa a unui tratament anticoagulant s\ care poate fi o hemoragie digestiva, un hematom muscular sau a unei trombopenii induse de heparina asociat cu tromboza arteriala si

venoasa. - O ineficacitate a tratamentului anticoagulant bme condus urmata de o recidiva a emboliei pulmonare. Dupa unii autori aceasta ineficacitate a tratamentului anticoagulant precum si contraindicatii/e formale ale tratamentului anticoagulant constituie singurele indicatii ale intreruperi i fluxului venos cav inferior. - O tromboza venoasa profunda cu mare risc emboligen apreciata flebografic si care arata un tromb flotant. Desi toate trombozele venoase profunde au un potential emboligen cele care au un aspect de tromboza adeziva nu au un risc crescut de recidiva emboligena. Trombozele gambiere cu un tratament anticoagulant bine condus au un risc emboligen minor.

- O functie respiratorie alterata datorita unei patologii

pulmonare.Intreruperea fluxului venei cave inferioare este justificator si in unele cazuri particulare: a in timpul unei embolectomii pulmonare efectuate pentru o embolie pulmonara grava. a in cazuri paradoxale datorita unui defect septal intracardiac. a in cazul unui trataement fibrinolitic al trombozei ilio-

cave emboligene.
a in cazul unor embolii septice de la nivelul unei trom-boflebite supurate.In concluzie se desprind patru mari categorii de bolnavi la care indicatia de intrerupere a fluxului venos cav inferior se poate pune: 1. Embolie pulmonara grava indiferent de tratamentul urmat - fibrinolitic sau embolectomie pulmonara. 2. Embolie pulmonara recidivata in ciuda unui tratament anticoagulant bine condus, cu persistenta unei tromboze la nivelul membrelor inferioare.

3. Tromboza venoasa profunda cu tromb flotant iliocav. 4. Tromboza venoasa profunda complicata sau nu cu embolie pulmonara la care tratamentul anticoagulant este contraindicat.

Exista si un numar de indicatii relative si anume:

1. Complicatiile tratamentului anticoagulant;

2. Cordul pulmonar cronic postembolic;

3. Profilaxie dupa trombectomie venoasa;

4. Profilaxie dupa embolectomie pulmonara;

5. Profilaxie in absenta unei tromboze venoase profunde evolutive. Metode de intrerupere a fluxului venei cave inferioare Primele intreruperi ale fluxului venei cave inferioare s-au facut prin ligatura directa a vasului, la sfarsitul secolului XIX. Consecintele hemodinamice grave si o mare rata a mortalitatii, au dus in timp la tehnici de intrerupere partiala a venei cave inferioare. La ora actuala majoritatea tipurilor de filtre nu sunt altceva decat mici modificari si imbunatatiri aduse filtrului original a lui GREENFIELD realizat in 1972 si care reprezinta un filtru conic, metalic intracav.

De la inceputul anilor 80 cercetarile in domeniu au urmarit miniaturizarea permanenta a acestor filtre pentru a putea fi plasate percutan fara abord chirurgical si pe de alta parte de extragere secundara usoara a filtrului dupa episodul acut. in prezent cele mai utilizate metode raman: - clipul d'ADAMS - DE WEESE care se monteaza prin abord chirurgical transperitoneal, si - filtrul GREENFIELD care se plaseaza cu ajutorul metodei percutane. Cum abordam chirurgical vena cava inferioara? Abordul chirurgical al venei cave inferioare este o aparitie relativ recenta ca metoda terapeutica. Multiple elemente anatomice si de patologie fac ca interventia chirurgicala la acest nivel sa fie deosebit de dificila. Din punct de vedere anatomic este vorba de un trunchi venos cu calibru foarte mare care are un perete deosebit de subtire si fragil si are o localizare anatomica profund retroperitoneala greu de abordat. Elementele patologice care impun abordarea chirurgicala a venei cave inferioare sunt de cele mai multe ori grave tumori retroperitoneale, tumori ale venei cave inferioare, traumatisme, patologie hepatorenala. Doua manee fundamentale formeaza strategia operatorie:

- controlul complet al axului venos si ramurilor sale;

- modalitati de resilire a axului venos total sau partial sau de intrerupere al acestuia.

Aceste obiective apar in doua situatiicaracteristice:

- plagile venei cave unde controlul chirurgical este foarte dificil si este necesara realizarea hemostazei rapid; - Tumora primara (leiomiosarcom) a venei cave inferioare sau extensia la acest nivel a unei tumori renale si care necesita o exereza radicala larga.In toate celelalte situatii se intalnesc mai mult sau mai putin gesturi chirurgicale ce se incadreaza intre cele doua manee mai sus amintite.

NVATAREA SI MEMORIA LECTIA 1 Alvin Tofler: Analfabetul de mine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a nvatat cum sa nvete Puteti nvata din propriile dvs. experiente cum sa nvatati. Puteti nvata din experietele altora, economisind timp, bani si efort. mbinati-le pentru a obtine un rezultat optim. Se poate nvata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a ntelege (a toci) trebuie sa fie dupa asimilarea constientizata. Constientizarea este folosita, de regula, atunci cnd materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva nrudit. Dupa ntelegerea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi constientizat, astfel ca va fi nvatat mecanic, dupa care se va ncerca constientizarea lui (ex. Kata). Un principiu modern este cel al unitatii temporale a nsusirii auditive, vorbite, vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. Repetarea materialului unei lectii n contexte diferite pentru a mari durata de ramnere n subconstient. Reelaborarea propozitiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazuta pe ambele fete si n raport cu alte monede). Citirea si ascultarea sunt activitati receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activitati productive. Se va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esential raportat la nvatarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator si creator. Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune: ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvntului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia n urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramnerii cuvntului n memoria de scurta durata). Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii dect prin canalul auditiv. Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. Cuvintele auzite se retin n proportie de 20%, cele scrise n proportie de 30%, iar cele vazute,

scrise si auzite concomitent 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute n proportie de 70%, procentajul crescnd daca sunt scrise de catre receptor. Se recomanda, alaturi de cele patru activitati lingvistice sa apara si a cincea: reformularea (traducerea, n cazul limbilor straine), cautarea relatiilor de echivalenta. Calitatile memoriei: rapiditatea achizitiei, trainicia pastrarii, exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorarii, timpul de retinere a informatiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia). Se impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate, dar permanente si planificate. Autoexigenta, spiritul de responsabilitate duce la a sti cum sa procedezi, devenind independent, sigur, creator. Exista: citire cursorica (receptarea ideilor principale), citirea detaliata (temeinica), citire orientativa si citire exploratoare. Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva. Este esential a se stabiliza: ritmicitatea nvatarii, nvatarea regulata, durata nvatarii zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei, viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramnere n memorie dorit. Pentru ca noile cunostinte sa ramna n intelect trebuie ca ele sa intre ntr-o conexiune organica structurata cu vechile cunostinte. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunostintelor conform unui plan stabilit cu exactitate si urmarirea realizarii puri; 6. Sa fiti autoritari; 7. Sa relevati, sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un gnd just. LECTIA 2 Tehnica notitelor. Se subliniaza cuvintele cheie, se folosesc ncercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se retin ideile principale utilizndu-se semen conventionale, prescurtari, note pe margine. Ergonomia nvatarii. Timpul de nvatare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic. La nceput se ataca subiectele grele, se grupeaza subiectele n functie de similitudine. Pentru a ntmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte nenrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin ntre orele 8-13 si 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineata, iar MLD (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara. n somn cunostintele se transfera n MLD. n cadrul nvatarii n asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile. n concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a nvatat n prima zi. Structurati materialul de nvatat n secvente, n functie de microterme. Se recomanda un microclimat sanatos n ceea ce priveste lumina, scaunul, zgomotele etc. Metode de nvatare: 1. nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global. 2. nvatarea analitica, secventiala. Mai nti se nvata global si apoi aprofundat, consemnnd cu creionul. 3. nvatarea creativa. Problematizare. 4. METICON. nvatare prin conversatie. 5. METINPROB. nvatare prin problema-ntrebare-raspuns. 6. RICAR. Rasfoire, ntrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea n gnd. 7. nvatarea cu sens este mai economica dect cea mecanica. Reproduceti textul cu propriile cuvinte. A. MEMORAREA EFICIENTA Se disting urmatoarele tipuri de memorie: a) senzoriala de achizitie (vizuala, auditiva, asociativa); b) afectiva, de participare (imaginativa); c) cognitiva (lanturi de idei, scheme); d) actionala (operationala). Pregatirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea perturbarilor), igiena fiziologica (alimentatia, respiratia, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense). Fiecare si va stabili propriul sistem de memorare. Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relatii reciproce, itinerare. nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociati memoria cu gndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin exercitii de ntelegere (facerea rezumatului), exercitii de reamintire, experimente formative (memorari si reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative. Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. nvatarea pentru viata cu motivatie justa interioara mpiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza n functie de idealuri si obiective autoimpuse sau fundamentale. B. CITIREA RAPIDA Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena: 1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pna la un punct de sprijin orizontal sau vertical. 2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare). 3. Regresia (ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin n alt punct de sprijin. Se va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie. La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea cmpului de vizibilitate orizontala si verticala n paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara ntoarcerea privirii. Citirea rapida se foloseste atunci cnd

poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeti la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min C. PRACTICA CITIRII RAPIDE I. 1-2 saptamni: se citesc doua cuvinte concomitent; II. 1-2 saptamni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii; III. 1-2 saptamni: jumatate de rnd cu doua puncte de sprijin; IV. 1-2 saptamni: un rnd la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor; V. 1-2 saptamni: se pune degetul la mijlocul rndului si, coborndu-l lent n jos, se citesc 2-3 rnduri la un singur punct de sprijin. S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula. Exista: pseudoinformare: impostura; mezinformare: tot ceea ce este negativ n informarea (ex. Eroare involuntara, traducere si dezinformare din interes); subinformare: trunchierea informatiei; suprainformare: preaplinul informarii. Un savant ipotetic competent n toate ramurile stiintei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica ntr-un an. n concluzie, se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. J. Bernel afirma: n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dect sa te convingi ca aceasta nu a fost facuta de altii D. TEHNICI CREATIVE 1. Asocierea consonanta. Cu ct memoria este mai bogata, cu att aparitia asociatiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legaturi ntre imaginatie si memorie. Factorii esentiali sunt asemanarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea si evocarea (asocierea) imagine-senzatie. 2. Analogia extrapolara. Transferul, mprumutul de idei de la o solutie apropiata (de ex. pasare-avion, bila care lasa urme pe asfalt-pix etc.). 3. Inversia. Reprezinta abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus). 4. Empatia. Este substituirea gndirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinnd astfel o viziune din interiorul nucii. 5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc. 6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaste ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfectionari. Autosugestii: 1. Am capacitea de memorare ntr-un timp scurt si cea de vedere exacta a ceea ce am memorat pna acum. 2. Prin a nvata ceea ce vreau nteleg mai mult din ceea ce traiesc acum. 3. Eu, Nume, am ncredere n memoria mea acum. LECTIA 3 Ochiul receptioneaza undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urechea receptioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herti), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt. Folosirea procedeelor: 1. Analiza. Informatiile complicate se mpart n parti digerabile, eliminnd ceea ce se repeta sau ceea ce este fals. 2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, rapid, correct si integral. 3. Comparatia. Se alatura doua fiinte, obiecte, fenomene stabilindu-se asemanarile si deosebirile. 4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esential la o anumita grupa de fiinte, obiecte, fenomene. 5. Concretizarea. Reprezinta verificarea (validarea, motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin apelare la situatii concrete. 6. ntelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile ntre obiecte, fiinte si fenomene. 7. Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) si reactualizarea (reamintirea nsotita de verificare (ecforare) si corectare a informatiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar n timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezinta obiectivul principal, iar reactualizarea informatiei reprezinta obiectivul secundar. Este recomandabil ca autosugestiile sa faca din materialul de studiu un subiect interesant si placut. Astfel se memoreaza mai repede, mai durabil si mai exact. n somn, creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea, armonizarea informatiilor si stergerea unor informatii sau transferul n zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informatiilor de catre subconstient. Uitarea negativa apare atunci cnd consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am nselat. Vom fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie sa-l nvatam din nou. Atentie la autosugestiile negative. Retinem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa rdem sau declanseaza curiozitatea. Acestea nasc emotii si autosugestii pozitive ducnd la o memorare rapida. Engramarea se realizeaza pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN. Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie. MSD Proces de control Repetitie Coduri Vizual Auditiv Tactil Gustativ Olfactiv Registrele

senzoriale Mesajul MLD Primul nivel Al doilea nivel Al treilea nivel Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intentie si cu participarea a peste doua simturi, prin repetarea chiar neintentionata a primului nivel se trece n al doilea. Al doilea nivel: mesajul ramne ntre 10 secunde si cteva minute. MSD are caracter temporar si de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece n al treilea nivel. Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent. Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea actiunii. Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei cnd este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa nghetata. Atentia este dalta memoriei. Actiunile care ne solicita puternic atentia se nscriu profund n memorie. Garantia ntiparirii n memorie este data de interesul aratat, considerat pe drept cuvnt motorul memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopoliznd atentia asupra unui singur obiectiv: concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. n somn informatia se consolideaza si se organizeaza n functie de totalitatea intereselor si a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slabirea memoriei si privarile de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai nmagazineaza nainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. n perioadele critice se va alterna nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute. nvatarea n somn favorizeaza numai memoria mecanica. Aceasta se realizeaza n perioada de somn usor. nvatarea n somn poate avea si efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. nvatarea n somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se foloseste aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu ntarirea mesajelor imediat a doua zi si constientizarea lor. Se memoreaza bine ceea ce, n prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci cnd spiritul si corpul se afla ntr-o receptivitate maxima. Memoria este cu att mai buna cu ct creierul este mai solicitat, respectiv cu ct acesta se afla ntr-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta n excitabilitate. Trebuie sa fim preocupati, framntati cu o tensiune interioara. Se memoreaza cu att mai mult cu ct suntem mai interesati de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informatii creste cu ct interesul strnit de aceasta este mai mare. Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de inhibitie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomanda atunci actiune fizica sau somn. Invers, daca repetitiile sunt prea rare apare inhibitia de stingere: uitarea. Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate. n alimentatie, accentul se pune pe alimentele bogate n proteine, legume si fructe; se vor evita grasimile, dulciurile pinea. S-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti, de exemplu, n galbenusul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapti de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative. Cele patru reguli ale brainstormingului: 1. nici un fel de critica; 2. cantitatea prevaleaza n fata calitatii ideilor; 3. a da fru liber ideilor; 4. sinceritate si deschidere fata de ideile celorlalti participanti. Autosugestii: 1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum. 2. Imi place din ce n ce mai mult sa nvat pentru a fi tot mai bun n domeniile mele preferate acum. 3. mi nteleg si mi rezolv cu usurinta problemele vietii acum. LECTIA 4 Fara motivare nu exista impuls si puterea de a rezista la nvatare. nvatarea se face n trepte, cu o gradare a cerintelor, cu pretentii dozate. Succesul vine atunci cnd cerintele nu sunt nici mici nici mari. Creativitatea n gndire si cautarea de solutii ale problemelor dezvolta o gndire a posibilitatilor si alternativelor. Se vor evita starile de pesimism, conformism, frica, prejudecati, rutina. Superioritate are cel care, n afara de a vedea si a auzi, si pune fortele n joc si ndrazneste sa ncerce. Un bun exemplu este cel al regelui si al vizirului. Tehnicile de nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite ct mai eficient propriile posibilitati si caracteristici n ceea ce priveste acumularea informatiilor. Fenomenul sinesteziei consta n folosirea a ct mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustator de vinuri foloseste mai multe simturi: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informatii spre alte simturi, cum ar fi mirosul uni trandafir, acesta evocnd culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvnt sau un numar vazut scris are corespondente, pentru ei, si n alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vgotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat si gust sarat. Se recomanda

asadar a experimenta fizic informatia.Un alt exemplu este cel al copiilor: cnd vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei si deschid larg bratele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele. Unii psihologi recomanda raspunsul fizic total RTF care nseamna experimentarea imaginativa cu antrenarea simturilor si a ntregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stnga tine de logica, gndire din aproape n aproape, abstractia, iar cea dreapta guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta nsemnnd a gndi n imagini, vizualizari picturale, nu doar n cuvinte si a memora imaginile respective. Noile chipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producndu-se aproape insesizabil. Cnd se doreste a se retine o informatie, trebuie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta observnd asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt: 1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta o perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate n scopul memorarii. 2. n 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor si a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit imprinting. Un exemplu n acest sens este cel al puilor de animale care si urmeaza parintii. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existnd n diferite grade la toate fiintele umane. Stimularea acestei disponibilitati face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate n strafundurile inconstientului, crend starea de hipermnezie sugestiva. 3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizeaza stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Hndel, Bach etc. 4. Materialul este prezentat ntr-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. Informatia este mpartita n fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a nlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-nvatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetarile au demonstrat ca o pauza ntre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment. 5. Atitudinea si comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a ncrederii n sine. Se constata mbunatatirea metodei de nvatare n timp: n 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi, n 1974 - 1800 cuvinte/zi. n 1977 s-a raportat o retinere n memorie de 3000 cuvinte/zi n care studentii au retinut ntr-un interval de 6 luni 88% din materia predata, iar dupa 22 de luni au retinut 57% fara a se face remprospatarea cunostintelor. n anii `80 metoda a nceput sa fie ocultata. Lozanov afirma: O data ce ai nvatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistnd nici un alt punct de blocare. 6. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emotia si exprimarea total libera. Cursantii primesc alte nume si ajung sa-si depaseasca jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant si face o lista cu 10-15 momente din viata cnd a avut emotii puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care, prin diferite sugestii, este mentinuta n constient pe perioada nvatarii. 7. Dupa ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz si metoda exprimarii total libere se obtine o stare de nvatare n care practicantul devine att de dornic de a nvata nct face un mare efort de a se abtine sa nceapa chiar n momentul respectiv, nainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a nvata care creste gradat. Se memoreaza la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune ntrebari de genul: Cum se poate?, Ct se poate?, De ce se poate? etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv si sa se bucure de abilitatea obtinuta folosind-o . 8. Repetitia ajuta procesul de nvatare, dar monotonia ei l mpiedica. Astfel, Lozanov foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc n emisfera cerebrala dreapta): -Ton normal (declarativ); -Ton soptit (ncet, ambiguu); -Ton dominant (autoritar). 9. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa: depa 7 zile (sesiuni de nvatare) se distinge o crestere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la cresterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respiratia duce la o mbunatatire cu 78% a asimilarii imediate. Toate se potenteaza, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expiratie, inspiratie, repetare pe apneea pe plin. Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a ntrebarii: Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum? Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperii limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, n imposibil. Cercetarile moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, n mod real si

absolut, limite; dimpotriva, este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu si timp, n realitati neexplorate nca (The Holotropic Brain) Autosugestii: 1. mi place foarte mult sa nvat acum. 2. Resimt o stare profunda de calm si sunt deschis catre noile idei si cunostinte acum. 3. Dau ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit. Autor: Capusneac Ioan-Mndrisor