You are on page 1of 11

iN sBcolrlE vIII-Ix, DEScoPERITI IINTENIDATATI ix ruprArlrEA DEsuD A TRANSILvANIEI

MADGEARU ALEXANDRU dela Tirtiria, Dibica qi de pinteni,,carolingieni" Mai vechiledescoperiri ori privite camirturii ale de datarc, Breazaau fost pAni acumfolositeca elemente altor doui pieseface in spaliul transilvan.Pubficarea unor influen(eoccidentale posibili Ei necesario reluaremai aprofundati a cercetlrii. Vom lisa la o parte intr-o seconcenheazd toate celelalteexemplare pintenii de la Dlbicar, deoarcce grup un astfel (Transilvania Mureg), alcituind de la sud de arie bine detirnitati pintenilor cu lipsa (vezi contrast€azd fig. 1). Situalia distinct de descoperiri (Banat, Olteni4 Muntenia'Moldova)' Crigana, invecinate in regiunile conGmporani cI nici depozitelede armegi unelte din Muntenia 9i de observat Este interesant de in sec.IX-X, nu confin pinteni* spredeosebire sudul Moldovei', datate din Moraviar.In Bulgaria se constati o similaregi €ontemporane depozitele si aqezirilordin sec. a necropolelor ln mareamajoritate situalieaseminitoare. grupeazi intr-o arie relativ se pinteni. Pulinele exemplare nu existe V I-IX Kjuleviaa. Stirmen, la Odirci, rest6nsi din nord-est, grupuluidepinteni studierea ci nu estelipsitede interes credem De aceea, publicirii lor' in ordinea pe care-ivom prezenta din sudulTransitvaniei,
I SL Pascu. p. 177-178' fig. 5/4, 5. Cet&tesDibeca, Acta MN, 5, 1968, M. Rususi cotab. 1i. Nania,O irnportanti descoperire timpudu la Blrlogu, ditr perioadafeudalismului G. M. Comqa' (jud. Argef), ,,Studiigi comuniciri", Pitcgti,2, 1969'P. 117-132; com. NegraSi Depozitul de unelte fi srme din epoca feudsli timpurie descoperitls Consranrinescu, E. Gheamopoulos' Dragosloveri,jud. Vratrcea,SCIV, 20, 1969,3. p. 425'436:M. Comgala Radovrnu,Jud. Ilfov' SCIV' 20' Uneltesi arme dir epocsfeudali timpurie descoPerite Un depozit de unelte ti arme descoperitls C. Deculescu, 1969,4',p.6l?-6ll; M. Comsa, A. Paragini'Un nou depozitde srme { Curcani iJud, Ilfov), SC[V, 23, 1972,3, p. 469-4'13; unelte din feudalismul timpuriu d€scoperit pe leritoriul iud' Vratrcel, ,Studii li comunicdri. Desc!-p€riri arheologice G. CoNtantincscu, 2, l9?9, p. 4l-44; A. Paragin6, Focgani, Vrancca", p. 7l-87. dir sec.IX-XI pc teriaoriullocrlitifii Budqstl, iud. Vrsnce& ibklem' 3' 1980, 3Vezi Andrea Banoskovi, siovrtrskb dcPoty ,eltnydr pridmetu u Ceskosloveosku(= Akademievcd r Bme", XIII' 2)' Praga 1986. ,,StudieArchcologickcho UstavuCeskoslovcnska ' L. Dcnceva-Petkov4Sur la chrorok gie du site bulgare nedieval pris du vilhge Sofia' 1987'p. 75-76. Odircl, dep.de Tolbuhiq in llobrudza. Etudesethno'culturelles'

Bialekov4 Sporen von slawhchen Fundplatzeo in pobedim (Typologie urd _ Dathru. Aceasti din urrni autoareil dateazi ir special in prima jurnitate a sec.pintenfragmentar. IX (constructia dicici va fi suprapuside o cetatedin sec. Pintenul.IX nu s-aumai gisit impreuni cu pintenul de la Breaz4adlugim cI el nu areanalogii nici printrepinteniidacici(ne referim la formi si la tehnicaincrustirii cu fire de bronz). 25. Oarecumasemdndtor este. t35-136..Spinuleste romboidal in sectiune. p.un pinten de la Odirci (Bulgaria)lr. S-au -rlintr-un descoperit cu prilejul amenajlrii unei sosele.IX8.1986. XXXUr / 10. datarea sah sec. p. 34.154 ALEXANDRU MADGEARU l) TARTARIA 0ud. $i esteseparat pintenii cu Incadrarea lor tipologici si cronologicl nu pune probleme. 1958. avemmotivesdrestrAngem datarea doarla primajumitate a sec. pintenulde la Breaza constifirie o raritate prin forma extremiti$lor bralelor (ingrosatespre exterior). p. nu credemci el ar puteafi inclus printre materialeledacicedescoperite in acelasiloc. fig. ilidem. I0i ii datead ln a doua iumrtatc a s€c.3. cu virful rotunjr^t de bra!€prin doui caneluri(vezi frg. 1977.Voievodatul de la Bilgrad-Alba lulia. Wsffen und Reiterausrustuog des 9 bis arrn €rsaetr hilfte des 14 (If). p. 1954. iar bralele(a ciror sectiune esteovale)suntprevizute la extremill$ cu pllcup drcptunghiulare nituite.cit.1969. De asemenea. Brasov). 5. 75. Bralele au secliuneovald si exhemi0ilileingrosate si lncovoiatesprcextedor.. de la (Moravia)lo. cel pulindeocamdatd. pentru exemolarele gisite in Transilvania. Estevorbade tipul A3 din tipologialui Al.49G497.{bb. Heitel.I. 33. Nagler. rt L. ' Th. Ruttkay.De fapt.IX. 2/l)5 .p. Abb-72. Niigler. Alba). _-^ _ 1!: Doltd. Nu credem insi ci.Heinrich Rempela datat obiectul in sec. pe brap si pe spin.Lisa. la Darina BialekovaT. jud. perechede pinreni de fier. Bonn.2.Siebenburgetr im Frthmittelalt€r. Predmosti privestenumaiforma spinului.p.Utreh mrsiderslii priviod cjvilizalia din bazioulcarpsaic ln orrsul celei de-a douaJu-md6!is sec IX ln lumins izvoarelorarbiologice. I R.din acestpunct de vedere.Untersuchungen zur Friihgeschichte Siebenbiirgens.2.ng. de tipul VA. Idem. pldculenituite de acest tip au fost foarterisp6ndigiin Europaapuseanisi centrali.fig. Analogia citatl de Th.Pl.346-347. destul de inalt. Bukarest. qlovanska 158. Arheologie-istoric'.ng). SCN.lr. Sibiu. inalt. 6 Al. l 15. I983. Ruttkayo.14. Observdnd ci alteobiectedatabile in sec. 24.1976.Cercetirile din crtstea de la Brra?a (Fisfuss).hag4 1966.de carene vom ocupamai jos .34/1.l. 6 / 2. Esteposibil si provini monndnLAu formi de U. 80. in perioada carolingiani.XIII). IX.De aceea. Zl2).IX. inftesi. . Asadar. 2) BREAZA (com.R. lm-101.I13.. sau. cu virful de formi piramidalie €tZ. . op.3pohrebiste zestrednidoby hrsdistDitra Mor8ve.. Idcm.3-4.. descoperit in nrinele unui tum dacicrefolosit ca loc derefugiuin sec.Studiisi comunicid.SCIVA. Horedt.X nu aredecesi fie pusi Ia indoiald. pintenulde la Mediqoru Mare . Este de formi ovali. Solicitat de autorul descoperirii.areextremititile bratelorrelativ asemlndtoare. de fier.p. ? D. Spinul esteoval. mention6ndtotodati raritatea acestui tip de pinten apusean. esteincrustatcu fre de bronz. 5K.Slovenska Jahrhurderts in der Sfowakei Archeologia. ?a . Donceva-Petkova.p. Abb.

1 46' ng' 1981. . Aftiri dir.B'Kavanov4 Slovanke in Uitte eutscntana. p' D.cu spin mai lung' in sec. El este. o"oitporen. '3 tbidem. a sec. iN SECoLELE din provenit'probabil' 3) SURA MICA 0ud.unde.. Credern suntinlocuili de cei ovali. op. Ssntieml arheologic Eurs mici (iud' Sibiu)' Rsport 12 I1-. 'aD. schultz.ule drcptunghiutare. in care s-a (In punctul datat|in sec' VIII-IX' L.deformi iill. oatt"'ain'inveniarul 'drep$nqhiularc cu bralele sunt extremitifi.ele suntpracticate Moraviei au giurile petralesaudreptunghiulare..tii sipiturilor l-au incadrat in tipul denumit Osensporen' sperific saude influenli merovingiani' din sec' p"ntru "o-pl"*"l" fiIneraremerovingiene. Prag4 3). l7l. Freilassing-Satzburghofen Wielenbach.remarc5m Polonia sauDalrna$a. IV. Pinteniirespectivi (fig' 3)' 3/2. ..precumsi doui cufte.$imonesti. Bme". ved v Akadernie Ceskoslovenske Ustaw (= StuAe Archeologickeho u^rni Com"to"e*ls p' 124' l?3 op'cit'.pintenul este argintat(vezi fig' 3/l)' Autontl drept nilte produseale descopeririiconsideri cele doul piese de hamaqament slavilorapusenit!.cuvirfpiramidal. Alti Oiensporen i"ei mai numeroqi)ry eeylite re{-tz3i3."' P -. in tipologialui Al.deformi semicirculari' arespinulrelativinalt. 1976.2.printransfomarea "up"t"toi braploi intr-un fel de bucle (tipul Bialekova II A)ta' Analogii directe detipul ln oricecaz.siondulate.. Am gisit" in schirnb.apropiat de la suraMici nu amglsit. piitenii semicircutari jud' Harghita)' Pinten intreg' 4) M'EDISORUMARE (com.VIII pdnl in prima Exemplaml de la $ura Mici poatefi un produs local. M. Sibiu). decorate o barl laterali dezibala (torsionati9i argintati)' Pintenul. (tipul Bialekova bralelor la capetele ataqate centrul unor pld.PINTENI DATA vnr-Ix.VIII-IX. fig.iti "itlolar" o-svirsale' Spinul.p-266-268. Nap. Sibiu (1976197E).Stildii '-fi pJril.Ca qi bara de zdbalii.deiut 2 (cu pietrar) diirtr-o apzare datattrde Z' Sz6kelyin sec' VII-VII Dh bordei mai provin fragmenteceramicelucraiecu mina 9i la roata cu incizii orizontale. (vezi fig' grosr2 mai este piramidali.Extremite$lebralelorsuntrisftAntespre exterior. acestuitip depinteni in Moravia' absenla in Lea ce ne prite$te.p.pintenii di acestfel in in plus. vezi. 21. La Prcvezute si inguste.20 / 1.Mannus".cit. preliminar ') Th.l-2. Bialekov4op. jumitate IXt5' a sec.careseintalnsscqi pe teritoriul Vtt-VIn". 123-124. dar se presupune are bralele semicirculari' formi de Pintenul. de pildi. w.in secfune. bunezuralogii sec. e*. l4l15 din asezare^ borCeiui f6cut pintenul a cI O"*"p"tit.P 34& "i.altminteri. oennupintenul jtunntate din a doua datat iriatefovaU n tsaudi A 6. BuraLrg. lui).. 1988. o dalti si inceati. Ruttkay). (Hakensporen) cu cdrlige pintenilor derivat din tipul apa4in unui tip mai . lf B).X.creat sub influenla ci el s-arputeadataincl in cursulsec'VIII' deoarece' ointenitorcu eluri. 124:Al Ruftkay. de obicei. s-audescoperitfoarte mulli pinteni din la Moos-Burgstall' in Bavaria.ec. nu a puttrt fi urmSrit bordeiul. bt. Rill. descoperitin bo.32.cjL'P..39.teb vtl'vnt in bazinul superior al firravei Mari' p. SCIVA.ter. ze[Snisse ksrolingischer MetallkuDst mEtrhy na i940. srliity.. .Pintendefier' intreg. *a. Bialekova' 98. comuniciri.

raZ. purtateexclusivde citre luptitorizz.156 ALEXANDRU MADGEARU .putem benui ce posesorii lor eraupersoane de rangmai inalt Foafieimportanti.fig. :: Vezi Al.fig. Credem.p. Ei se daGazi prin a douajumitate a sec. Uta von Freedeq Dss frihmittelalterliche Graberfeldvon Moos. op. 6/4. seama de absenta acestor Acordim pinteniloro semnificalie aparte. careva fi apoi publicati in 1988. 522.FestsrhriftJ.in privinlapintenului.Unelta arm€ de fler descoperiiein rfezate! Beto-dscici de la Ricitlu. Studianad uzbrojeniemsrodkowoeuropeJskim VI-X wieku.daci linem pieseftr regiunileinvecinate. ac€staa.VIII-IX htr-o arie destul de restrdnsd din sudul Transilvanieieste un fapt remarcabil. discuri la capetele bralelor. ti p. ori argintate. Nouvelles donnlessur la culture gatldscr du sud-est de laTraNylvalie.este imprejurarea ci avarii(ca qi alfi nomaziasiaticiajunqi in pinteni.a fost publicati impreuni cu pintenul!). l5/1-6.Burgstall.de acee4cI estemai bine si pistim un semndeintrebareasupra datirii pintenului de la MediqomMarein sec. Kommission".. Poman. l. adeseori.. 8. darinventanrlesteaprcape pintenului.cit. . vol.Asezarea doui bordeie.Z. ftg. 6). Totu$.Abat{).in schimb.Mackoviak-Ko&ow*a.]4iinchener Studienzur vor-utrdfriihgeschichtlichetr Archr€ologie Beitrilgczur Vor . 644si fig. I 10.ldkr. Nomaziilineaupicioarele intinsecAnd cilireau qi m6nau r?H.I 988.stabilit de Ute von Freeden.(fr.undFriihgeschichte". putem astfel cAnu nimic sigur despredatarea spune ei.. aflateinmijloculuneiasezlrideepocd dacici. descoperirea altor trei pinteni.in . Mog4 Cetater dacici de l& Cipilr& Bucurcgti. (al Europa)nu foloseau Ei aveauun stil de cdlirie diferit de cel european luptitorilor sedentari). Cetstesdscici de l& Brad..Cind exemplarelerespectiveerau incrustatecu bronz.1974.231-232si fig. 1975.314.p. 1987. B. deci. 68.reanalogii la fel de bune in aqezirile dacicede la Riticiure.vqi 608.p. eventualVIIL Chiar agafiind. . . din sec.p.Thraco-Dacica". Deggendorf in Niederbavern.aceeasi barl de zibald care. putandfi. 3 / 18.VlI. Dmnheimer. p.L. Bd. p. Aus der Siedlungsarchaeologie desfruhen Mittelaltersir Bayern.Berichtder Romisch-Germanischen pintenii Taf.VII-VIII" de la MedisoruMare se reducede fapt la . Situalia nu este delocclarl.5. D V. 11. Bradzo. 1989. 3/4 (barade z.in 1988. Pinteniidaciciaveau spinulmai lung si.46/ I1.1976. .g. 1).Carpica". I.. 559.V.Jhraco-Dacica". in vremeaaceea.Dimensiunileei diferi pu1in.g.Zak.5. o locuinli dacici de la MediqoruMare..in contextul acestei disculii. . 9211. Ruukay. deoarece. Szekely gdsea de cuviin!trsi aminteascifaptul ce . Cipilna2r erc.cit. Cepitanu. ei erau piesede echipament militar. 1987. 12. Glodariu.104. SzDkely. avemanumiterezerveasupra datirii acestuia din urm6. Ceramica din bordein-afostpublicati. din sec. l2:r [. E.VIII?.unde erapreznntati.cu exceptia menfonat (apare. 344-345. cont€mponrni cu cel de la MediqoruMare.Munchcn. op.carenu este identic. p.10. Ursachi. r V.datzreatimpurie(a pintenului si a barei de zdball) nu pare verosimill" gi trimitea la un articol mai vechi al siutE. II. S-arputeasi fie vorba de aceeagi locuinli. Werner (=. 102.53-54. Kavcnova. Pertu cu cfiilo.

Harghita. p' 165-24E' 1975. " l. 153-159: D. fie romanici/ romini' cel dela MedigoiuMare Dintre pinteni. ftlote'asupra relatiilor culturale ditrtre slsvi t1 popul8-liaculturelles les relations sur Noles I971.^DieZeugeNchrft die uod in Grossmihren uber Grossmiihren. indici existenlaunor rizboinici de dti etnie decetceaavarl aqadar.st6.VII-X sunt arribui$ rizboinicilor pinteni descoperi$ slavi saugermanici2a.i. p-ti"". IN SECOLELE Dealdel.x). P.VIII(dacinuchiardinVlD. nemaiavand constati lipsa pintenilor fu mormintele de clllre$ avari' De aceea. S-a presupus ualeamiilocie a Mureqului. dfoa-ari. Les slsyeset le (vlexe in si}cles). sf""o .au lisat salineledin zonelemarginalesub stdp6nirea unor gnipuri slavealiaie.' p.-ioJt.care ate.c. Bucuresti' Rominia. la Voila' vale qi anume pe ace€a$i a.Idem transilv#aisec.datatedin a douajumetatea sec. unele contactecomercialecu linuorile dunirene. Ft.inc{ un controlul cazul bcnei Sibiului.. CiuP€a"comim de Jos. slpul Medias. careerasituati in afara "on"entte. Das Vordringen der Grossmahrischenmalerielle! Kultur in die dcr Nachbuh{der." 1986'p l2' haga..alcimicimitirs-adescoperitinimediata cd avarii. Atezirile d€ epoci drcici fi p.PINTENI DATA VIII.. doarcel dela SuraMicd 9i eventual avari t6rzie'Observim tn epoca anume si avare dominaliei sedateazifu . 19'13. Cluj-Napoca. care au luat sub dominalialor ocnelede pe apropier*s. p' 124'^ de Styrmen en Bulgarie. vechi din firrierar Ia bopulsliile ritual -. pdnn de Breaza)confn o cdramici similari cu ceadin cimitirele de tip sitratii aproape gmp cultural' ci estevorbadeunul si acelaqi presupune Ltfel ca sePoate t"tediaq. und Grablngen Quellen "r. -Ceteva 'prefeudali. Nicolrescu-PlopPr. Tiansylvanie de pofulation rom"ne r" "t i. VI. V l-eon si de la Constantin s-agisit o monedi debronz deJoperire rarisirnd pentru TransilvaniasecolelorVIII-IX' Fiind de bronz' ea cel mai probabil.sipintenii descoperiliin sudutTransilvaniei Aornci."t. de ce. Cosica t.castrum ---' i o.ii de -orminte avaredin zonaGimbaq-Turda26' Pe de alti parte.'op. alheologic se nevoie 9i de pinteni23' calul doar cu biciul.in Omagiului P' Constantinesqt-I8{i' de demogrrfte fi W Wolski' Elemetrte gu"urcsri. putem presupune fie slavi..f-4.o 751-7751e darat'i IV.it. moletNrebiz8trtitre descoperiri da! poate fi luad in considcrare' ou informalia ci afimri 97 cit. Kumatowska.impul Ocna Sibiului qi respectiv' ocne: unor in apropierea pieses-audescoperit ci ambele Cel pulin in fi intimplitor' pare a nu Praid qi Ocnadin Jud.1965.p.-l"J*Gft. I9e5. Cimitirul.laY de la OcnaSibiului. Dimian. '----romsnici din nu.SlaviaAntiqua'" XX.X. StaatlichkeiL tscneckoslowichishen a-er lnlhnge -1r clvslier lrouv's dans d'armementetd'equipementde LesblOmeDts z.pulun".i. 13B. in MrgDs Moravia' Praga.Siebenb0rger"'. sestie cl asupraei lgi exercita dinsec. (aceasta' de la SutaMicI side la Cominadejos2E IX27. f. pe teritoriul RPR' SCN' I' 1957' reI.p 365.'. nu arat?l . tSr. J' Poulik. de Breaz nord mai la i-a ciliva kilometi ." mondemlditerranien' VIeXIe si&les' Soh4 1973'p 196' p 59-66' :1Desorc vezi K' Horedt. p. Aqezirile in sec.?10. cl .AcestaeracazulOcneiSibiului. pintenii de la Sura Mici qi Breazaprovin din aria de rispAndirea necropoleloibirituale de tip Mediaq.numeroqi in Europacentrali in sec.' la -. . Dostal.Acest fapt grup slav. VIi. 70-941980.

H.jud. 195. r?K. Comq4ln Istoria Romaoiei.... teritorii a unor de Jos Dunlrii revenirii p.raritatea armelor in necropolelede tip Medias nu poate fi interPrehti in sensulabsenlei preocupirilor militare alecomunidlilor carele-au folosit.K. chiar in vremsalui ConstantinV. fie o influen16 Pintenii de la Tirtiria documenteazl ci. in the Bulgaris B.80'103'185' s A:Dar*anits.p. Sipituril€ uhmloSlce de l8 Clumbrud' . dt P. cirora li seatribuia.Munteniasi Dobrogea3z. Anghcl. vezi. . caracterizate niste obiecte striine de acestmediu cultural.cit-. M. 19. fortifica$ei dacicede la Breaza. 1978. 1986.I58 ALEXANDRU MADGEARU Dar.Byzantinobulgadca". hamaqament.cit. este Oricum carolingiand.pulum'. care este o prelungire a culhrrii Or. vll' 196l' p' 19l' I. Chestiunea 273-27?. ar explicasi reutilizarea 9i pintendin sec.60?-610.ti doar pent u constatarea int-o manieri aseminitoare cu cei din Europa cenfali. R. in cu cimitinl Blandiana situat contemporan lulia' zona Sebeq-Alba din opus al Muresului. mai rcccnt. 22-32. i' n. in spaliulrespectiv. de Alba Iulia. V[-X. Pentrucampaniile A General Eight Century.Materiate"'VI' Sipiiuriie de sslva{edc la Clumbru4 ibldem.din s orculat'a nronedci bizantincla Dunirea de Jos sereia' ln mod EePtat'incepanddin ?41' ln secolele privind penetrsliamosedeibizltrthe in DobroSes Uneleaspecte vezi G. P.. De aceea.IX. care sociale.34. op.. HoEdt' op. I. unui mormdnt inventarul mormint de la Tirtiria era Presupusul de interesant. Ciugudean' Clmitirul f€ud8l timpuriu de la p. P. V lui Constantin duadreneale AIIA CluiNapoc4 27. 188. toiodati. op.Pontica". fie una moraviandss. 24. ueitel."A. 1959. unei stratificiri ea mai poatefi si o mirturie indirectda inc€puturilor a unui prezenla. Primov. un cimitir de inhumaliecareprezintdcertecaracteristici pe la inceputulsec.X gipoatefi ahibuit unui gruprefugiatdin Moravia Mare. in modcu totul exceplional. am r[ipdnditein aceavremein nordul Bulgariei. evident ar fi. l05i Ch. descoperiri estedeosebit pe malul apropiere. V. Ferroczi.op. imediata A. apariliei unei categorii de cdlareli rizboinici' echipa. irnpotrini AUgariei. Ferenczi. la Ciumbrud. lnrdurire veniti din alt spaliu aflat sub purtau un Alba Iulia de in apropiere ndcar unii dintre rizboinicii carc stipaneau piesele de cu ci inmorm6ntau de facturi occidentaliqi.precumsi cu alts descoperiri pintenii Dar sunt prin prezenla ceramicii cenusiicu decorlustruit3r. Ei suntrelevanli provin din complexefunerare. darmai la nord. . Custurea. D. B' Dostal" 1960. ei se echipament o valoaresimbolici. Heitt.p.3l-66). Varlovi4 1970.P. Outlioe. invecinat€ln sferade intluenltculturah bizanrini estemult preacomPlex6 Ne mulFmim si amintim doarfaptul ci tczaurulde la S6nnicolaulMaIe Parca fi un dar oferit de constantin v unui aliat avat(M. Bucuregti. 103-104. Rust\ T€zaurul de ls Sitrnicolaul Mare' Noi puncte de vedere. Ei P€ntrua fi discutati aici.foadeprobabil..III. Doarperechea geografic al acestei si cronologic Contsxul distrus. 1987. 13 zur Interpretsp. nu s-augisit pintenidecAt vizut ci. ?6.l. imposibili' cici ei nu este etrici a pintenilordecarene ocupdm O atribuire carear puteaoferi unelelAmurki. acolo. Inleroadonal in ler Congrls Nachbarlirdern' i! der Funde Grossmbhrbchen tion der it'ArchaologieSlsve. 7'14. .Alb8.asadat.s-adescoperit Relativ aproape E[ sedateazi monviene3a. reintrautreptatsub influenla bizantini.dl' p. Bl&ndiana. 1985-1986. Horadt. din de pintenide la Tirtiria a {icut pade.

culhnale.4. p. aveau.X. 'e A. Jahrhunderls rtr der unteretr Dotrau. piesein Banal Cevamai greu de nu estesurprinzitoareprezenlaacestor ace€a. Avem in vedereunele contacte.int-un mic cimitir de tocmaila Silacea.. p' 100. reflectatdacdau existat.p. nu ar De studiemss. de bulgari. in sudul influenle moraviene intr-adevir.La Bulgaried'8u-de l8 del'Istef' tr la lumiCre des 1984. analogiiin unui cercelde tip Koetdach. BoDn' 1992' p.mai rccent. Banatulin lumiDr arheologiei.op.I 978. Filiera poatefi alta. orizontulculnrralde perioadicarolingianl.L.op'cit. sN. Wolski. op. in a doua Banatul eraprobabil.1985. procure sareade la nevoiti sI Moravia era pe qi deoarece Mureg Someg.cit. unei influenie in domeniul Cum pintenii de la Tirtiria atestdreceptarea militar. so$rcesecritesmedievales.122-125. Relstii romen} oriertale. la limita dinte PodisulTimavelor si Cimpia Transilvaniei.Etudes 1991. p.B ifl balkaniques".te . 76. Brczeanu. rota 275 siacl€s. Chidiogan. Va4ovi4 1968. 613-614..IX qi la inceputul sec. tipic pentu zonadalmato-panonici. pintenii p.DATATI iN SECOLELEVIIT-IX. monedefrancedatateintre 855 gi 884 (la Orgovaqi JamuMare). vol. pintenii pe carc-i intr-un mediu geografic diferit de cel in care s-au descoperit in prezenfi moraviani regiuneaocnelor fi admisibili o fapt. Heitel. Mnryhitar. PTNTENI cumom€ntul El estecontemporan 903-90735..p.cu numeroase explicat estedescoperirea jud. p. contemporan Transilvaniei. Bucuregti. . op.p. iar bulgarii eraualiali cu francii. . De subdominaliebulgari.S. ar fi mai greu de dovedit cI aceasti influenli ar proveni din Moravia nu doar se€oluluilX.P. carenu sepot dataqiin sec. p. des{isuratein cawa cuceririimaghiare ci el al fi in nici un caz. 33 unor deoscbiriculturaleintlc Transilvania R.nu existi vreodovadd A.. 176. Uwe Fiedler. seafli mai aproape sec. 53-54ii lucrdrile citatein nota { L. 159aPr€ciazi D. 40-42. Grreberfcldern des 6.Romtuii din veaculal lx-lea pAni in al XIIIJea in lumiua izvoarelor armeDetti. Heitel. 106. Timi. Austria. sR.Slovenia databil la sfirsitul sec.cit.O n€ctopoli din f€ud&llsmul dmpudu descoperiti la Silact+ SCIV' c! lnhuma$i W. III. cc el dcnumes. Bulin.. I. Aux originesdesEtrb rationaux. bis 9. n lbidem. Decei.la Detaar. cu atatmai mult cu c6t Ciumbntd inaintea incepuhrlui adicd de Twda.op.Studietr zu Csana4 Siidurgsrn im 10 Jsrhundert..I13. vczi H.cit.p originc sauun mod de viaf! seminomad'.in inhumagie. Heirel. 3+35. 103atrageatenFaasupra de nord si ceade sud. si Croatia. 1969. Pentrufugaunor locuitori din Moravia Mare.204.chiarEiin anul 892re. Btandiana furalal necropolei Estede qi cu pintenii dela Tirtiraia. 13Vezi. impotriva Moravieia3. Bihola. Banat s-au descoperit cu Pannonia' in gi departe.. p. 176.80. include dela Tirtiria in ceea K.20.{ precumqi Acesteadin urmi fac parte din morminte cu aplice de tip Koettlach. Budapest. t in modcu totulnejusri6cal. Mtughitan. filieri occidentaliaz. mai cu Banatul. Se admiteo influenfi carolingiani in Banat gi Transilvania. .cit. 10. Dar Silacea era.4.ln L'Europe suxIXe'XIe du Moyen Datrube desSlaves desformationsatatiques p. Nicoliescu-PloPpr.16.. Aux oriSires su IXe si&le. in ldem.129-130.grupul Ciumbmd". 3tVezi nota 33. Hored! op. 97-99.cii.veniti prin aceasti jumitate a sec'IX' pe atunci.X3?.X.p. a:R.oara.

desMittelaltcrs". din zotrasud-vestic6'8 {? Pentm aceastadih urmtr. 49-79. databili cel mai Toponimia tot o dovadi a leginrilor cu spa$uldeinfluenli carolingiania6. ln special. . Idem. 8l timpuriu.19..la fostul castruromande la Alba lulia. tteitet. 112-l13.feligrad .Bcrlin.p.sjene de fap'a fost lngreunati de absenla Mare.Ix. Lexicologie fi toponimie romAneasci' p.Principalele rezultatealecercetirilor arheologice I.R. reutilizat maghiari.]921. 1987.. Timi$oara. 1982.Zschiilc. SCIVA. lingl Cetatea Alba Iulia.M'Ja ulrd friihesteEnttdicklunS. careeste Bilgradindici gi eafolosireafortificaliilor in timpul convieluirii rorn6no-slave. ca dealdel9i cei de la Breaza si Sun Mici. deBaltia?' si inci un Tiligrad. Fr4il{. K Wachowski' Der Reitersporn. ocupa Blandiana inhegul de sarepe Mureq. 36.Drumuri vimi ale sdrii din Tralsilvania in perioads feudalismului $i p. qi careva fi ulterior cuc€rit de miiitar ce sgDanea referirn.Blandiana Rimlire insi deschisiproblemaaflirii unor analogiicat mai bune pentru pintenii de la Breata gi SuraMici. '*R.ActaMN".DerSporninseinerFormerentwicklung. . ' " i.Berlin'1891. unul dintrePunctele Nu gtim ce realitif documentariftrcl din 1067y5. Sigurestelnsl faptulci pintenii de la Tdrtiria.seitreEntstehung Sporensuf dem Koltinent' 'Zeirschriftfur Archaeologie und karollingische Merowingische p. in incinta lui s-adescoperit. jumitate a sec. 1985'3-'p' 215-231' cetitli Alba lulis (1968-1977). se adaugeacelor descoperiricare atesteexist€nlaunui organi$n sudulTransilvanieiin sec. Cercetarea timpuriua8' Mediu pintenilor din Evul a unor studii de refednii asupra a5P.IX. 93-it5. precumqi cea a datirii celui de la Mediqoru din bibliotecile bucwe.op.. 198G1987.tite cd qi Tirtlria' ca qi dar remarcim arheologice. Meseqului(cu atestare Por.Ne futre altele' qi ca fortificalie ln Ewl Mediu timpuriu. vezi v.Forrer. probabil in a doua o biserici de tip rotondl. mirturii acestor stau in spatele putea conhola traficul pozi$e se de unde tot o grup A. Iambor.160 ALEXANDRU MADGEARU veniti prin unde sedepozita'gisevtrmuiasarea Evul Mediu.cit. 14-15.

.Prel4 jud. Hrrghlts.Ocn'...Jud. o e5 so "g tqr r|.C .PINTENI DATA iN SEcoLELE vIII-Ix.MediPru Mare ln aproplerea localitifilor unde$ 8u descop€rit situe. x .Tiriiria. I t . 1 1 . 2 .Octr& B..HrtShlb) Sibiulul..3 .le OcDe Pintenl I ll (A .Tcrlbrlul ocupstdetrecropolelc detip Mediag avsr! de dp Gembst dc trlorminae Zoo" 3-pulul ffi & 2€ Coa. 4 .qurr Micn.l Fb.Brcszs.

Ttrrtirls (dup[ Kurt Horcdt) 2 . 2 I . zh F\.Bresre(duPI Th.2/3 Fls.NiSlerti M' Rill) B . ALEXANDRU MADGEARU ffi* Fig. NiSler) 3 .$lrraMici (dupl Th..

Brsd (dupi V. 3 I . Dstrnheimer) J .r/J Fig. ron Fret{en) (dupi H.Wieletrbach --Cipthr (dupi l.Medipru Mare (dupi Z. Glodariusi V. Moga) 4 (dupn v. Cipitanu) Ricitiu 5 6 . Ursachi) . szek€ly) 2 -Moo$Burgslsll (dup! U.FigsA ris 3/1 F'3'tlz Yil 3/6 rig.