You are on page 1of 11

Galaţii de altădată Proiect cultural realizat de Asociaţia pentru Tranziţia Urbană şi Primăria Municipiului Galaţi, cu finanţare alocată din

timbrul arhitecturii de către Uniunea Arhitecţilor din România luni, 15 noiembrie 2010 Palatul V. A. Urechia (azi Teatrul Dramatic "Fani Tardini")

Despre originea veche a acestei familii, Dimitrie Cantemir preciza că Urecheştii se trag din Corvini, dar aceasta nu se poate proba. Cel mai vechi boier din Moldova din această familie este Jupan Ureche, după numele de botez Petru, care apare în documente în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Urmaşul acestuia este Ioan sau Oană Ureche care apare în documente din anii 1436, 1442, 1443, 1445, 1446 şi 1490. În anul 1445, Ştefan Vodă îi dăruia un sat pe Putna, în Moldova, unde mai târziu a fost satul Urecheştii. Ioan Ureche, fiul lui Oană, a fost tatăl lui Maxim Ureche, boier de ţară în judeţul Putna. Maxim Ureche este atestat de documente din anii 1540 şi a avut drept fiu pe marele Nestor Ureche, logofăt, stolnic sub Petru Movilă, vornic sub Petru Şchiopul sau biv-vel vornic sub Radu Vodă (1617). A avut 4 copii: Nastasia, Maria, Vasile şi Grigore. Grigore Ureche (1590-1647) a fost comis, vel spătar şi vel vornic de Ţara de Jos şi a avut 4 copii: Alexandra, Vasile, Ştefan şi Antimia. Vasile

Vistian Goia. A fost secretar la comisiunea sau biroul de propagandă a intereselor române. paharnic. În anul 1855 era la studii la Paris. Se întoarce la Iaşi în anul 1858. La Patrie sau Le Siécle. V. iar în 1856 îşi susţine bacalaureatul. iar părinţii erau clucerul Alexandru Popovici şi Euphrosia. Maria Urechioae stolniceasa (1754). apoi la o şcoală franţuzescă pe care o ţinea elveţianul Ballif.Ureche a fost spătar şi Ştefan Ureche. filantrop etc. profesor de istorie şi . unde îl regăsim cu numele de Basile Alexandresco şi frecventează şi cursurile de filosofie şi litere la Sorbona. A colaborat la marile cotidiene franceze: Le Constitutionnel. Ureche ar fi fiul serdarului Alecu. Constantin Ureche. La redeschiderea Academiei Mihăilene (închisă în perioada revoluţiei de la 1848) este primit în internat şi devine pedagog. Se înscrie la Facultatea de litere din Paris în acelaşi an.Al. locţiitor de ministru (1860).A. sluger (1799. Gazette de France. profesor de istorie universală şi literatură la clasele colegiale din cadrul viitoarei Universităţi din Iaşi. fiica hagiului Manoliu din Iaşi. arată că s-a născut în Piatra-Neamţ la 15 februarie 1834. om politic. alături de C. În casele lui Dumitrache Stan învaţă primele noţiuni. 1803). Acesta din urmă a avut doi fii: serdarul Iordache Ureche din Târgu-Neamţ şi Alecu Ureche (1827). treti comis (1798). director în Ministerul Învăţământului şi Cultelor din Moldova. licenţiat şi devine pe rând profesor de literatura română şi limba latină la clasele gimnaziale superioare. de la Soci (1702). alţi descendenţi din această familie sunt: Ursu şi Zaharia Ureche. În anul 1834 Iordache era comis şi Alecu serdar. În anul 1844 este admis la Academia Mihăilenă ca bursier şi renunţă la numele de Popovici pentru cel de Alexandrescu. în lucrarea dedicată marelui istoric. Rosetti şi Romallo. scriitor.

Voci latine (1894). Familia. Deţine portofoliul Instrucţiunii Publice şi Cultelor în timpul guvernării liberale (10 aprilie 1881-1 august 1882). preşedinte al Societăţii macedoromâne sau preşedinte al Ligii culturale (congresul al III-lea din 16-18 mai 1893). Italia sau Franţa.geografie la Şcoala militară. Analele Academiei etc. 1869). . este delegat la congrese de istorie şi arheologie (Copenhaga. iniţiator al Academiei Române. Se stinge din viaţă la 22 noiembrie 1901 la Bucureşti. prezent la Congresul de literatură de la Londra (1879) şi la Congresul orientaliştilor de la Roma (1899). Albumul macedoromân (1880). vicepreşedinte al societăţii Ateneul român (1865). scrie printre altele Istoria românilor în 14 volume (1891-1902). A fost ales deputat al judeţului Tutova (1866) şi deputat la colegiul al III-lea de Covurlui (1869). colaborează la Convorbiri literare. Cercetează asiduu arhivele din Spania.. În anul 1864 se mută la Bucureşti unde devine director al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (31 iulie 1864) şi ocupă prin concurs catedra de istoria românilor şi literatură română de la Facultatea de litere a Universităţii din Bucureşti.

Urechia deţinea schiţele unui proiect pentru „Palatul Fondaţiunea V. În anul 1913 s-a iniţiat constituirea unei noi structuri „Comisia mixtă pentru localul Bibliotecii“ formată din împuterniciţi ai Consiliului local şi Comitetului Bibliotecii. vicepreşedinte generalul Pencovici. apoi din partea Societăţii corpului didactic prin Cercul didactic sau a şcolilor. elevi etc. reprezentanţii autorităţilor locale. Ressu. Primarul oraşului Galaţi. Localul ales fiind unul temporar. un număr de 3000-3500 de volume. delegatul României în Comisia Europeană a Dunării şi membrii delegaţi irevocabili Primarul Ion E. Prim Preşedintele Tribunalului D. Laurian. notabili ai oraşului. Urechia a donat bibliotecii care a luat fiinţă prin Decretul Regal numărul 3382 din 7 decembrie 1889 în Galaţi şi avea să fie adăpostită de liceul „Vasile Alecsandri“. Galatz“.A. La 8 mai 1903 a fost aleasă conducerea comitetului care avea următoarea structură: preşedinte Episcopul Pimen Georgescu. Primele donaţii au venit din partea unor absolvenţi ai liceului „Vasile Alecsandri“. Guţu. încă din anul 1897 V. membrii ai corpului didactic gălăţean. Ateneu.A. Maxim. secretar general.G. Bastache.A. în calitate de reprezentant al Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.A. Inaugurarea a avut loc în data de 11 noiembrie 1890. La 14 decembrie 1919 era înfiinţată Societatea Culturală .V. Bibliotecă. iar la 15 mai s-a prezentat statutul întocmit de D. Urechia. care au angajat un spectacol pe cont propriu şi au donat ulterior suma rezultată. C.G. seria 1902-1904. fiind de faţă D. La 30 martie 1903 a fost convocată o adunare publică. Maxim şi Directorul liceului Gr. de către Societatea corpului didactic. la care au luat parte 20 de persoane şi a fost ales un comitet format din 12 persoane pentru a strânge fondurile necesare localului.

Dall’Orso). casier. Episcopul Nifon al Dunării de Jos. Anastase Veniamin (1922). Virgil Soare. au fost proclamaţi membrii de onoare. Deodat Ţăranu.A. Prim Preşedintele Tribunalului şi Directorul liceului „Vasile Alecsandri“ într-o structură de funcţii care asigurau participarea unui număr mare de persoane la luarea hotărârilor. Banca Marmorosch Blank (A. doi vicepreşedinţi. anonimi. Cotizaţiile pentru nou local erau strânse fie de la membrii activi (50 lei). Preşedintele Societăţii Scriitorilor Români. Damian Drăgănescu.„V. Alceu şi Nestor. Ioan Dima. membri . s-a ales Comitetul general şi cenzorii. Din anul 1921 devin membri de onoare şi cei care au donat 10. Constandache Constantinescu (1923). preşedinte activ. Cluj şi Cernăuţi. Urechia. Mitropolitul Pimen al Moldovei. primat al României. rectorii universităţilor din Bucureşti. Profesorul Nicolae Iorga. Vasile Stroescu şi cei doi fii ai lui V. Mitropolitul Miron Cristea. secretar general. Episcopul. preşedinta de onoare. Comitetul general administra şi conducea Societatea. Sfatul Negustoresc Galaţi (1924). fost primul preşedinte al Comitetului Bibliotecii. pe liste de subscripţie. Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului şi Hotinului. avizarea şi controlul deciziilor: preşedinte de onoare. trei cenzori. Urechia“ în cadrul unei adunări generale din amfitetrul liceului „Vasile Alecsandri“ unde se semnează procesul-verbal de constituire. Ioan Gabor. serbări. spectacole. doi secretari. din donaţii. Preşedintele şi Secretarul General al Academiei Române. se aprobă statutul. fiind compus din membrii aleşi de adunarea generală şi membrii de drept. Membri de onoare au fost desemnaţi: Regina Maria. baluri. vânzări de cărţi poştale ilustrate. Iaşi.000 lei: Ioan Corvissiano. Max Auschnitt. Preşedintele Asociaţiei pentru Literatură Română din Transilvania. serate etc.A. conferinţe.

La 23 iunie 1921. cărţile poştale ilustrate cu faţada palatului. prof. descendentă Panaite Malaxa. Urechia“. Ţiţeica.A. Gh. subvenţiile. de la Elena Carp. Gh. Al. Aurel Bogdan. timbrele. prof. Nicolae Iorga. laterală şi spate. Ion Cantacuzino. dar şi cu Ministerul Instrucţiunii Publice. Planşele faţadelor principală. „biletelecărămizile-pietrele-marmurile“ au continuat pentru strângerea fondurilor până la Marea Criză. Auger. Societatea Culturală „V. filosoful C. Acest teren va intra de drept în posesia Societăţii abia în anii 1927/1928. M. H. Urechia“ cumpăra prin actul de vânzare-cumpărare numărul 2514 autentificat la Tribunalul Covurlui.G. Y.delegaţi ai Comitetului general cu mandat de 4 ani. Rădulescu Motru. TzigaraSamurcaş. care este respins din cauza costurilor mari şi dimensiunilor terenului. Conţifide a prezentat proiectul intitulat Palatul Cultural în oraşul Galaţi. Thèvenin. Balurile. ştiinţifice. titularul unui contract de închiriere a clădirii pentru internatul Şcolii Normale de fete „Regina Elisabeta“. Încă din anul 1924 arhitectul S. cu suma de 500. spectacolele. serbările publice sau şcolare.A. seratele literare sau muzicale. A fost organizat concurs pentru proiectarea Palatului „V. „Anteproiect pentru Biblioteca V. Thauby. Prinţesa Cantacuzino. transcris sub numărul 2463. Gala Galaction. fiind acceptat proiectul arhitectului Ion D. Charles le Rey şi alţii). dr. Urechia“ se regăsesc şi astăzi la . cotizaţiile. Enescu din Bucureşti. Marinescu. donaţiile. numărul 59. timp în care sau desfăşurat mai multe procese între Societate şi vânzătoarea terenului şi moştenitorii. legatele. clădirea şi terenul din strada Domnească. subscripţiile publice. conferinţele publice. de cultură generală naţională şi universală (au fost prezenţi la Galaţi: academicianul dr.A. loteriile.000 lei.

În anul 1934 se lansează un nou „Apel“ prin care se aduce la cunoştinţă publicului că Societatea Culturală V. Urechia“ şi Emanoil Constantinescu. deşi s-a cerut să se prevadă în bugetul pe exerciţiul financiar 1937/1938 . Anul următor Societatea Culturală „V. La 14 august 1933 Grigore Maniţiu. astfel se apelează la instituţii şi cetăţeni pentru terminarea acestuia. proprietatea Societăţii. Urechia“ se adresa Primăriei oraşului Galaţi.000. Urechia. Urechia a ridicat Palatul Cultural. secretar general solicită Primăriei oraşului Galaţi eliberarea autorizaţiei de construcţie pentru Căminul Cultural al Societăţii şi scutirea de orice taxe a construcţiei.A. preşedintele Societăţii „V. Consiliul Comunal aprobă la 18 august 1933 eliberarea autorizaţiei de construcţie şi scutirea de plata oricăror taxe cuvenite municipiului. Autorizaţia s-a eliberat după ce şi-au dat avizul proprietarii de cinematografe şi săli de spectacole. Mottoul ales de arhitect a fost „Griphonul“.000 lei.A.A.secţia Colecţii Speciale din cadrul Bibliotecii „V. În urma acestui „Apel“ Consiliul Comunal din Galaţi aprobă suma de 1. precizând că Palatul era ridicat la roşu din anul 1934 şi datorită sprijinului fostului ministru de finanţe Victor Slăvescu. arhitectul I.A. suma cheltuită fiind de 2.A. se executau plafoanele. iar pe frontonul faţadadei principale apare inscripţia Biblioteca V.000 lei pentru continuarea lucrărilor . În anul 1937 s-a aprobat de către Primăria oraşului Galaţi suma de 20. numărul 59. Urechia“.000. Enescu din Bucureşti fiind cel care a întocmit planurile şi tot el va supraveghea lucrările care se vor executa în antrepriza inginerului Margulius pe terenul din strada Domnească. având în vedere scopul cultural şi de utilitate publică.000.D.000 lei. iar pentru finalizarea Palatului mai erau nevoie de încă 4.000 lei.

la antresolul din partea . la intrarea imediată de la scara spre sala de lectură se afla o mică intrare. În anul 1946 Palatul „V.000 lei de către Primăria oraşului Galaţi. sala de mijloc/sala de lectură cu două closete.500.000 lei şi ar mai fi nevoie de aproximativ 11.500. Cultelor şi Artelor.E. Vasiliu. răspunsul fiind negativ.A. Urechia“ Nicolae Mantu.A.A. generalul Ion Antonescu. pe care le primeşte un an mai târziu. Urechia“ era rechiziţionat de către garnizoana sovietică pentru Casa ofiţerilor.A.000 lei de către Preşedenţia Consiliului de Miniştri şi 1. Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor solicită. La 12 mai 1946.000 lei. cu aprobarea Ministerului de Interne. În decembrie 1943 se alocă suma de 3.000 lei cu care s-au executat lucrările de sistematizare pe verticală. Urechia“. deşi lucrările de finisaj şi dotare nu erau gata. o cameră cu faţa spre nord.A. Urechia“ se muta în noul local. Urechia“. iar în anul 1940 Biblioteca „V.000 lei. pentru terminarea lucrărilor. în noiembrie 1941.A. În anul 1939 Ministerul Instrucţiunii acorda suma de 20. Bibliotecii „V. avocatul I. iar la 23 aprilie Preşedintelui Consiliului de Miniştri. maior Crasilscicov şi vicepreşedintele Societăţii Culturale „V.000 lei. s-a adus pământ fertil şi s-au plantat 56 de salcâmi piramidali. unde este localul bibliotecii. fotografii.000.suma de 1. solicită sprijin Ministerului Educaţiei. încheiat între şeful şi comandantul Casei ofiţerilor. Ulterior s-a mai aprobat 100. cu tot cu deviz de unde reiese că s-a cheltuit până în prezent suma de 9. prezintă o descriere a clădirii: prima cameră cu faţa spre sud din etajul de sus. În februarie 1941 preşedintele Societăţii Culturale „V. procesul verbal de inventariere a Palatului „V. Urechia“ detalii despre construcţia Palatului şi lucrările care mai sunt de executat.000.000.

averea mobilă şi imobilă fiind trecută în patrimoniu statului. care urma să fie depozit de carte. În anul 1950. case de bilete la dreapta şi stânga holului. dizolva Societatea Culturală „V. cod GL-II-MB-03018 sub numele de Societatea Culturală „V. iar deasupra intrării în sala de spectacol se găseşte Balconul cu 5 loje cu 11 scaune montabile şi cu 19 scaune nemontabile.de nord se găsesc două camere mici. la antresol era o cameră mare. În anul 1955. ulterior ajunge în custodia Bibliotecii „V. un closet şi o chiuvetă. la poziţia 119. Urechia“. începe funcţionarea Teatrul de Stat Galaţi. două rezervoare pentru combustibil. chiar deasupra coloanelor din hol. împrejurul sălii se găsesc 16 loje cu 69 de scaune. un closet. în stânga şi dreapta scenei se găsesc două avanscene cu câte 8 scaune fiecare. Urechia“. a judeţului Galaţi.A.A. Urechia“ în custodia Primăriei oraşului Galaţi. strada Domnească. anii de construcţie 1930-1949. pe scenă se găsesc 6 cabine pentru artişti. Astăzi se regăseşte pe lista monumentelor istorice din anul 2004.A. în subsol se află o cameră care servea drept bufet. numărul 59. în Palatul care între timp a primit numele de "Ştefan Gheorghiu". azi Teatru Dramatic.A. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri numărul 2003 din 16 septembrie. În luna martie 1949 Ministerul Învăţământului anunţa Biblioteca că Palatul „V. o chiuvetă. Sala de Spectacole cu 356 de scaune şi strapontine. Sala Caloriferului unde se găsesc două cazane. la antresolul din partea de sud se află o cameră. două injectoare. Relativ la anii construcţiei am arătat mai sus că lucrările la Palatul . Urechia“ şi la Ministerul Învăţământului. Ministerul Artelor şi Informaţiilor preda Palatul „V.A. Urechia“ va fi atribuit Ministerului Artelor şi Informaţiilor şi tot atunci Consiliul de Miniştri prin Decizia numărul 270.

A. Urechia (azi Teatrul Dramatic Fani Tardini) Niciun comentariu: Trimiteţi un comentariu Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom) Cuprins • Casa Balş • Casa Cavalioti • Casa Cuza • Casa Gheorghiade • Casa Lambrinidi • Casa Macri • Casa Negri • Casa Plesnilă • Casa Robescu • Casa Serphioti • Casa Ţinc • Casele Dr.A. Alexandrescu şi Dr. Publicat de admin la 12:10 Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook Etichete: Palatul V. Urechia) • Palatul de Justiţie (azi Universitatea) .„V. Bazgan • Clădiri dispărute • Colegiul Naţional Vasile Alecsandri • Grand Hotel (azi Primăria) • Institutul "Notre Dame de Sion" (azi Facultatea de Mecanică) • Liceul Pedagogic Costache Negri • Palatul Administrativ (azi Prefectura) • Palatul Comisiei Europene a Dunării (azi Biblioteca V. Urechia“ au început în anul 1933 şi s-au definitivat în anii 1940-1941.A. când Biblioteca se mută în local.

Urechia (azi Teatrul Dramatic Fani Tardini) Palatul Şcolilor Comerciale Alexandru Ioan Cuza (azi Facultatea de Chimie) Povestea proiectului Linkuri utile • Asociatia pentru Tranzitia Urbana • Primaria Municipiului Galati • Uniunea Arhitectilor din Romania © 2010 ATU.• • • • • • • Palatul Episcopal (azi Muzeul de Artă Vizuală) Palatul Navigaţiei (azi Gara Fluvială) Palatul Poştelor Palatul Simion Gheorghiu Palatul V. Un produs Blogger. . A.