You are on page 1of 14

UNIVERSITATEA

BABES-BOL YAI SI STITNTE ALE EDUCATIEI

FACULTATEA DE PSlliOLOGIE

MASTER: EDUCATlE INTEGRATA

ADHD-ul

din perspectiva tulburarilor de limbaj, scris- vorbit

MASTERAND: LILIANA MARIANA CUCIUREANU - PA.TRU

debuteaza inainte de sapte ani si este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale din copilarie si adolescenta cuprinzand intre 5% pana la 10% din populatie. dar care refuza doar idea ca propriul copil ar putea avea aceasta problema.D. fiind usor distras de ceea ce Se intampla in jurul sau. este agitat. Chiar daca la inceput. Cu cat un copil va inainta in varsta se va putea concentra mai bine. Scopul urmarit de mine in alegerea titlului acestei lucrari nu se refera la diagnosticul medical. copilul manifesta interes fata de sarcina. Spre deosebire de acestia. daca va considera ca este necesar. De aceea. sarcinile din casa.D. In ultimii ani s-a demonstrate existenta unei conexiuni intre abilitatea unei personae de a-si mentine atentia concentrata asupra a ceva si nivelul de activitate a creierului. cei cu hiperactivitate prezinta manifestari mai intense in eel putin trei dornenii importante.H. sa Ie recomandam orientarea spre un psihiatru specializat in problemele copiilor. Nu trebuie sa pornim de la premiza ca impresia noastra despre copil va coincide cu imaginea pe care 0 au parintii. Ceea ce diferentiaza copiii cu hiperactivitate de cei cu 0 dezvoltare normala este frecventa si intensitatea cu care apar problemele (se concentreaza greu.D. din care sa aflam informatii concrete despre problemele comportamentale de acasa ale copilului si in care sa oferim informatii despre comportamentul copilului la scoala. care are cunostintele si competenta necesara pentru a stabili un diagnostic exact si pentru a aplica un tratament medicamentos.D. etc. Insa marea majoritate a parintilor nu au niciun fel de informatie in legatura cu aceste tulburari. Cu totii stirn ca celor mic i le este mai dificil sa se concentreze sau sa stea intr-un loc timp indelungat. La scolarii mici aceste probleme apar si in activitatile alese de ei (in joc). ne obliga sa conducem 0 discutie constructiva cu parintii.).D. De regula.H. aceasta dispare in scurt timp. profesorii psihopedagogi. iar copilul se orienteaza spre 0 alta activitate. cunoscut sub prescurtarea de A. noi avem datoria de a fi un partener de discutie util parintilor. se va linisti cand va mai creste". poate intampina dificultati in concentrarea asupra sarcinii. copiii se comporta diferit in situatii diferite. copiii 2 . Ei le percep ca pe ceva firesc "e neastamparat. Ei sunt usor distrasi de ceea ce se intampla in jurullor si din aceasta cauza cele mai multe sarcini (in special cele care presupun efort intelectual sustinut) nu sunt finalizate. Recunoasterea simptomelor specifice sindromului A. Unii copii sunt mai activi decat altii si fiecare copil poate fi la un moment dat foarte agitat.H.D. In general. hiperactivitate (agitatie evidenta) Dificultati de atentie si de concentrare Copiilor le este greu sa se concentreze timp indelungat la aceeasi activitate. Exista parinti care au cunostinta de existenta acestui sindrom. spre deosebire de copiii de aceeasi varsta. ci la un posibil "diagnostic". A. astfel ei atrag atentia prin: dificultati de atentie si concentrare.Sindromul atentiei deficitare cu hiperactivitate. (attention-deficit hyperactivity disorder) este cunoscut ca si tulburare comportamentala de la inceputul secolului. este usor distras. comportamente impulsive. 0 depistare precoce facuta de noi. Aceste probleme apar mai frecvent in activitatile impuse de aIte persoane cum ar fi: temele de casa.

Neatentia. acesti copii se caracterizeaza prin agitatia lor exagerata si prin nelinistea permanenta. 3 . Ei nu-si pot amana indeplinirea dorintelor pana la momentul in care acestea ar putea fi realizate fara probleme. cand isi doresc ceva aceasta trebuie sa se intample imediat. Hiperactivitatea Mai ales in c1asele primare. In timpul orelor isi parasesc deseori locul.H. pentru un timp mai indelungat. pierde adesea obiecte care sunt necesare realizarii temelor sau activitatilor (jucarii. carti). raspund inainte ca intrebarea sa fie adresata complet si ii intrerup frecvent pe ceilalti. de diferite niveluri. La unii copii manifestarile comportamentale sunt atat de pronuntate incat ele pot fi observate foarte rapid. actioneaza inainte de a gandi. le este dificil sa se joace linistiti cu altii. are 0 scala de noua simptome: deseori nu observa detaliile. care vizeaza 3 domenii ale vietii psihice: 1. se caracterizeaza printr-un set de comportamente sau simptome principale. La majoritatea copiilor problemele sunt mai putin pronuntate. Aspectele importante in diagnosticul A. Fiind atentionati de profesori sau de parinti. ele nu apar cu aceeasi intensitate in toate situatiile si este posibil ca ele sa nu fie observate. ei alearga sau se catara tot timpul. Comportamente impulsive Spre deosebire de copiii de aceeasi varsta.D. Astfel. copiii cu hiperactivitate.D. adesea evita sau respinge activitatile sau temele care ii solicita efort mintal (de exemplu participarea la lectii sau realizarea temelor). sarcini. se lasa usor distrasi de stimulii exteriori. Acesti copii pot fi greu acceptati la gradinita si la scoala. Trecerea de la comportamentul normalla cel problematic este continua.mai mari sau cei la care problemele nu sunt atat de accentuate. este uituc in activitatile zilnice. de multe ori nu urmeaza intru totul cerintele celorlalti si nu pot fmaliza temele sau celelalte activitati. dar nu si in activitatile impuse de altii. se pot concentra pe parcursul activitatilor preferate. se linistesc eel mult pentru cateva secunde. deseori are greutati in organizarea temelor si a altor activitati. creioane. isi urmaresc primele impulsuri si idei fara a lua in calcul urmarile. de multe ori intampina dificultati cand trebuie sa-si mentina atentia concentrata la teme sau la joc. Aceste manifestari apar in special in situatiile in care li se cere sa stea linistiti. iar in realizarea temelor sau altor activitati fac greseli datorate neatentiei. ei se comporta imatur in raport cu varsta pe care 0 au. de cele mai multe ori cand altii ii vorbesc da impresia ca nu asculta. dupa care revin la manifestarile anterioare. iar in familie ei devin 0 povara.

D. insa adesea nu inteleg de ceo Copiii cu A.H. ill medie. si un elev la fiecare trei elase sufera de 0 forma severa de A. I. care nu poate fi influentata prin reguli sociale sau prin observatiile parintilor.D.D. sunt: tulburare opozitionala sfidatoare.D. Subtipul predominant hiperactiv/impulsiv (HI!) in care sunt prezente sase din cele noua simptome de pe scala de "Hiperactivitate/Impulsivitate".D.ului la baieti. poate fi mai putin diagnosticat la fete.D. Impulsivitatea: deseori raspunde fara sa astepte ca intrebarea sa fie complet formulata.H.D.D. Din acest motiv persoana respectiva isi creeaza si mentine cu greu prieteniile. intr-o clasa obisnuita exista 1-2 copii cu A. are dificultati in a-si astepta randulla joc sau in alte activitati de grup.H. de multe ori se ridica in clasa sau in alte situatii in care ar trebui sa stea pe scaun. trebuie sa apara mai muIte caracteristici din lista prezentata. Insa hiperactivitatea. In nlus. A. A.D. ce poate face ca viata sa fie confuza. Acest subtip este eel mai asemanator eu elasifiearea A. de aceea A. creativi si iubitori.H.D.H. Subtipul combinat (CT) in care sunt prezente sase dintre simptomele de pe ambele scale. sindrom Tourette. are dificultati cand trebuie sa se joace sau sa faca anumite activitati in liniste.D . depresie.D.H. Sunetele si imaginile se schimba intr-o schimbare continua. toanele si 0 aparenta inabilitate de a 4 .D. fara sa ii pese de constrangerile sociale. iar acestea sa fie mai evidente in raport cu copiii de aceeasi varsta si cu acelasi nivel de dezvoltare.D.H.D. inabilitati legate de invatare. A. Copiii cu A. . Hiperactivitatea: deseori isi misca mainile si picioareJe sau nu-si gaseste locul pe scaun. alearga sau se catara in situatii in care acest comportament nu este adecvat. pot fi amuzanti.. dificultati de limbaj sau auz si dislexie. deseori vorbeste foarte mult.H. in timp ce neatentia apare mai frecvent la fete.H. este 0 tulburare neurobiologica. distragerea. fuga e idei si plictiseala fiind comune. S-a constatat 0 incidenta mai mare a A. anxietate.D. 2. de multe ori este agitat si are 0 activitate motorie exagerata.D. Pentru diagnosticul de A. 3.H.D. frustranta si neplacuta pentru copilul afectat.D. din DSM.D. fapt care ii genereaza un sentiment de izolare si de subapreciere. Neatentia este mai putin evidenta decat hiperactivitatea si impulsivitatea. Subtipul predominant neatent (ADD) in care sunt prezente sase dintre cele noua simptome de pe scala de "Neatentie". Hiperactivitatea si impulsivitatea sunt mai frecvente la baieti.D.-ul prezinta trei subtipuri: 1.2.D. aceste manifestari trebuie sa apara in mai multe arii de activitate. 3. ii intrerupe si ii deranjeaza frecvent pe ceilalti (de exemplu se amesteca in discutiile sau in jocul celorlalti).H. tulburare de conduita.D. Afectiunile frecvent asociate cu A. stiu ca sunt diferiti.D.-ul se manifesta cu intensitate maxima in primii doi ani de scoala.H.

asculta in mod adecvat sau de a urrna instructiunile ii epuizati.D. Aceasta inseamna ca nu exista 0 singura cauza.H. Daca A. Si acestea inlluenteaza simtitor manifestarea si evolutia tulburarii. principalele deficite constau in memoria de lucru (adica in generarea si mentinerea activata a unor strategii. profesorilor S1 rezultatele scolare slabe creeaza si mai poate face pe parinti sa se simta uzuale de disciplina. Metodele argumentele rationale sau mustrarea pot parea inutile.H.H.D. probleme din punct de vedere al stabilirii prieteniilor si relatiilor interumane.D. inhibarea unui raspuns anterior recompensat si in amanarea raspunsului fata de recompense prezente. De multe ori acesti copii au performante scolare slabe si dificultati in insusirea scrisului si a cititului. este recomandabil sa fie orientat copilul spre acestea. nu este identificat si tratat in mod adecvat. se modifica pe masura ce individul creste.H. cerinte carora nu reusesc sa le faca fata. performante scclare diminuate. gradinite sau scoli. Exista continuitate diagnostica intre copilul si adolescent-ill cu p". depresie. Pana in prezent nu exista 0 explicatie clara si atotcuprinzatoare a aparitiei manifestarilor cornportamentale de tip hiperactiv. inhibarea raspunsului motor.D.H. copiii pot fi la rise crescut de: subapreciere (lipsa increderii in sine). simptcmele persista la varsta adulta. Dificultatile pot fi atat de mari incat este necesara repetarea clasei sau rescolarizarea.D.D. Totusi cei mai multi oameni de stiinta considera ca principala cauza a acestor problerne ar trebui cautata in tulburarile functiilor cerebrale. aproximativ doi din trei copii ell . La Atat in cazul manifestarilor de tip hiperactiv cat si in cazul celor de tip opozitionai se porneste de la 0 cauzalitate multifactoriala. Evolutia simptomelor A.D . In aproximativ 40% simptornele continua intr-o forma clinica sau subclinica la adult. odata cu debutul scolarizarii problernele se accentueaza. insotite de 0 varietate de probleme sociale si emotionale. deoarece copiii sunt confruntati ell noi cerinte: liniste.D. neputincicsi si la capatul puterilor.lA1. In cazul scolarului mic (ca etapa de dezvoltare). dar si in conditiile in care traiesc copiii: familii. ci la aparitia si evolutia acestor probleme concura mai multi factori.D.. cum sunt in timp ce nemultumirea multa ingrijorare. O • 5 . In plus acesti copii au abilitati maternatice mai scazute precum si probleme cu memoria de lucru spatiala. De aceea acolo unde exista scoli speciale. rabdare si concentrare. In A. controlul erorilor).D. Totusi unii copii fac fata dificultatilor de debut ale scolarizarii fara ca problemele sa se accentueze.

prin curriculum ore suplimentare care vin in sprijinul celor cu astfel de dificultati. Cei mai multi copii isi pot imbunatatii competentele de scriere corecta prin exercitii tintite pe acest tip de problema. parintii si rudele 6 . atunci parintii pot oferi si ei ajutor exersand cu copiii. Este mult mai indicat sa se faca exercitii mai dese si scurte. Scoala ofera partial. Fata de parinti copiii exprima indoiala si rezistenta. La un an. agresiv. Adhd tulburarea copiilor moderni Daca in urma cu cativa ani ADHD era cotat cu 0 prevalenta de 6-8% in randul populatiei de copii. punct pe care mai tarziu il va putea schimba intr-o alta recompensa). Psihologii. dar problemele legate de insusirea scrisului persista. de exemplu tot la doua zile cate 20 de minute. parintii pun acest comportament pe seama varstei si asteapta ca. Daca Ii se dicteaza un cuvant atunci ei nu stiu cum sa-I scrie. in timp ce la matematica si la ca1cul copilul obtine performante mai bune. eel mai adesea este afectatacompetenta de a citi si a scrie. mai ales la dictari neexersate anterior. "e ca argintul viu". apoi este necesara 0 testare a inteligentei pentru a stabili daca problemele de insurire corecta a scrisului si a cititului nu sunt cauzate de un nivel scazut de dezvoltare intelectuala. profesorii logopezi si profesorii de sprijin ofera un suport calificat si training specializat. dar cel mai adesea acestea nu sunt suficiente. Pentru a identifica astfel de probleme copilul trebuie supus unei examinari psihologice. De cele mai multe ori. in formarea abtitudinilor de baza pentru scris-citit. Problemele de citit se diminueaza adesea in primii doi sau trei ani de scoala. Se dovedeste de ajutor un plan de recompensare cu puncte (de exemplu un punct pentru fiecare cuvant scris corect. Trebuie sa se stabileasca cu copilul reguli clare asupra timpului destinat exercitiilor si asupra modalitatii de recompensare daca respecta programul de exercitii si daca lucreaza corect. Daca problemele de insusire a scris-cititului nu sunt atat de grave. exact ce se face si in cadrul unui training. astazi cifrele indica un procent de 17. odata cu trecerea anilor. parintii au doua dezavantaje: ei nu poseda cunostiinte de specialitate in domeniu si nu stiu cum sa conceapa exercitii tinta. In raport cu spacialistii. nu se poate concentra si adesea devine obraznic.Copiii cu manifestari hiperactive. Un copil ce manifesta 0 astfel de stare pur si simplu nu poate sta locului. iar parintii au mai putina rabdare comparativ cu un specialist. In aceste cazuri poate exista o tulburare clar circumscrisa a scrisului si cititului. rebel. ADHD inseamna tulburare prin hiperactivitate si deficit de atentie. Copiii cu astfel de probleme au dificultati inca din clasa intai. Ulterior testarea cu probe speciale de citit-scris ne va ajuta in evaluarea acestor competente. Un prim pas spre ameliorare este cunoasterea acestei stari de catre parinti si familie. Copiii cu probleme de insusire a scrisului si a cititului au nevoie de asistenta de specialitate. au deseori performante scolare scazute la anumite materii. Le este greu sa fie atenti la litere si daca reusesc acest lucru atunci au dificultati in integrarea literelor in sctructura cuvantului si apoi in citirea cuvantului. manifestarile de conduita ale copilului sa se imbunatateasca. pentru a se reusi 0 interventie precoce. la care se adauga faptul ca ei ajung mai usor la conflicte cu propriul copil.

are crize de afect. In privinta psihoterapiei. s-a constatat ca procesul terapeutic are 0 eficienta sporita cand se desfasoara in cadrul unor grupuri de copii. Aceasta presupune refuzul de a se implica in anumite activitati sau sarcini ce necesita efort sau concentrarea atentiei. Si toate acestea le accepta mult mai usor de la cei asemenea lor decat de la adulti. Copilul este neatent. nu se poate organiza. intre care ADHD e prioritar. cu retardul mmtal sau cu tulburarea autista. intr-o situatie total noua pentru el sau intr-o interactiune de tip unu la unu cu un adult necunoscut. deprind o serie de reguli. da din picioare. hiperactiv. simptomele apar impreuna cu tulburarea de limbaj. agitat. nu-si poate planifica timpul de invatare. iar din acest an va functiona un program national pentru copii cu profiluri atipice de evolutie. ADHD poate fi confundat cu tulburarea de opozitie. Pentru un diagnostic corect. la gradinita sau la scoala de exemplu. are un comportament inadecvat. Simptomele devin evidente odata cu inceperea scolii. ADHD. cat si psihiatrii considera ca medicamentele imbinate cu psihoterapia au rezultate mai bune decat fiecare dintre ele separat. este 0 tulburare behaviorista care se manifesta prin lipsa concentrarii. In acest caz. sa-si suprime comportamentul problematic.cred ca eel mic este foarte simpatic. In formele usoare de ADHD si nu numai. de invatare. urla. acestia invata sa relationeze. Uneori. are probleme de socializare. descurajati. la Cluj. deoarece ei nu vor sa se supuna solicitarilor celorlalti. isi creeaza 0 imagine de sine negativa si are impresia ca este respins de colegi. exista solutii. pentru 0 ora sau doua. simptomatologia se poate manifesta doar in contextele in care copilul trebuie sa depuna efort sustinut. la doi ani toti sunt deja lesinati dupa limbajul sau complex. Astfel. concomitent cu dificultatea realizarii unei sarcini. Una din caracteristicile tulburarii este inconstanta: un copil care prezinta in mod normal simptome ADHD poate. ajung sa coopereze. psihologul Daniel David deschide un centru virtual pentru tratarea acestei tulburari de comportament si a altora la fel de problematice. iar la trei ani ii lauda de acum personalitatea. unde e nevoie sa se supuna unor reguli sau unui program mai riguros. se poate apela Ia specialisti. nu se mai simt izolati. Impreuna. Adesea. De asemenea. Rareori se inregistreaza cazuri pure. Copilul are note si scoruri mici la testele de aptitudini. pentru ca el nu cedeaza. Astfel de manifestari apar si in cazurile de ADHD. Sindromul hiperkinetic cu deficit de atentie. ADHD poate fi considerat 0 tulburare dependenta de context. Atat psihologii. insa hiperactivitatea intervine si in situatii cand se realizeaza activitati ce nu sunt impuse. sa comunice. Odata descoperita cauza. 7 . copilul trebuie vazut de mai multe ori. impulsiv. il considera genial.

Cum se descurca copilul dumneavoastra la scoala? 2. Copilul dumneavoastra este fericit la scoala? 4.ADHD este cea mai obisnuita afectiune neurocomportamentala a copilariei. Ati remarcat. specialisti pediatri. 4. Pentru organizarea acestui ghid practic. cand au fost disponibile). Grija pentru documentarea corecta a comportamentelor. folosirea celor mai bune dovezi disponibile (din studii controlate. vreo problema legata de invatare? 3. prezinta 0 implicare serioasa In a face ce e mai bine pentru copil si explica pasii acestei evaluari necesare unui diagnostic corect pentru problemele copilului. Parintii si profesorii trebuie sa inteleaga ca 0 evaluare completa si ingrijita va necesita cateva vizite la cabinet si se vor impune testari speciale sau consultat ii. hiperactivitate. focalizare pe metode specifice de evaluare si diagnostic In cabinetul medicilor din teritoriu. AAP considera ca screening-ul pentru simptomele de baza ale ADHD trebuie facut cu ocazia unor vizite anterioare de controlla cabinet si recomanda unele intrebari utile: 1. achizitii teoretice slabe sau probleme de comportament. 2. Este una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice pe care le poate intalni pediatrul. Chiar daca simptomele centrale ale ADHD nu sunt prezente. acasa sau cand copilul dumneavoastra se joaca cu prietenii? 8 . Academia Americana de Pediatrie (AAP). evaluarea va avea loc chiar daca plangerile parintilor se refera doar la probleme de comportament sau rezultate slabe la scoala. aplicarea recomandarilor care ar ameliora practica primara. Sunteti ingrijorat de vreo problema de comportament la scoala. randomizate. impulsivitate. 3. a tulburarilor de invatare si a altor tulburari mentale coexistente asigura evaluarea corespunzatoare si comprehensiva a copilului. autorii s-au condus dupa 4 principii: 1. dumneavoastra sau profesorii. Medicii trebuie sa initieze evaluarea ADHD la copilul cu varsta intre 6-12 ani care prezinta tulburari de atentie. care a indus medici de familie. abordarea multidisciplinara. ill asociatie cu Academia Americana de Psihiatrie pentru Copil si Adolescent (AACAP) au formulat ill 2001 un ghid practic de recomandari pentru diagnosticul si evaluarea copilului scolar cu ADHD. Acestia accepta mai bine amanarea tratamentului imediat daca medicul arata ca intelege comportamentele care Ii ingrijoreaza. psihologi si educatori.

Copilul dumneavoastra are probleme legate de rezolvarea temelor ill clasa sau acasa? Unii clinicieni considera util un chestionar cu aceste intrebari. oferit parintilor inainte de vizita de evaluare. Rugati copilul sa citeasca un paragraf corespunzator varstei.5. desi nu sunt cerute pentru un diagnostic de ADHD. 0 figura geometric a sau faceti testul "deseneaza 0 9 . desi majoritatea copiilor nu le prezinta ill mod evident in acele momente. Nu se indica folosirea de rutina a altor teste ill stabilirea diagnosticului de ADHD. a greutatii. probleme motorli sau de limbaj si ill impunerea unui stress copilului care poate evidentia comportamente specifice ADHD. fluturasi. de asemenea. Numerosi pediatri vor include sarcini neurodevelopmentale in examinarea lor. Utilitatea lor consta ill oferirea unor date despre posibile tulburari de invatare. masurarea taliei. Examenul neurologic trebuie sa includa semne neurologice de focar sau semne de hipertensiune intracraniana.tine mai multe date de la parinti sunt utile materiale de popularizare (postere. Intelegerea (comprehensiunea) propozitiilor si fluenta exprimarii 5. AAP recomanda un examen fizic complet care sa includa determinarea acuitatii vizuale. alaturi de functiile evidentiate de acestea: 1. sa se observe trasaturile de baza ale ADHD (neatentia. Fluenta cititului 4. Rugati copilul sa copieze persoana" . Exprimare orala. Trebuie cautate trasaturi dismorfice si. Exprimare in scris si controlul motor grafic 2. Rugati copilul sa scrie 0 propozitie. a perimetrului cranian si a TA. hiperactivitatea si impulsivitatea) ill timpul vizitei la cabinet. memorie. audiograma. Cititi copilului un paragraf si rugati-l sa va faca un rezumat. Acestea evalueaza 0 serie de componente ale functionalitatii neurologice asociate cu invatarea si atentia. carti) oferite in sala de asteptare. Pentru a ob. Altii prefera interviul clinic. Exemple de teste de acest fel sunt oferlte de AAP. secventializare 3. Rugati copilul sa va vorbeasca despre un film sau desen animat vazut recent.

Daca se aloca 20 de minute se considera ca 0 evaluare pe larg pentru majoritatea copiilor va dura 3 asemenea vizite.Abilitatile motorii fine si vizuo-spatiale 6. Comprehensiunea propozitiei si sintaxa 8. parinti si profesor.1) sarcina de la 5 la 10 ani]. din pacate. Este util mai mult timp dar. In setul AAP pentru ADHD exista 0 scala de evaluare pentru parinti si profesori utila pentru ghidarea interviului. care dureaza de cateva saptamani sau simptomele s-au inrautatit in ultima perioada . precum depresia si anxietatea. acasa si in relatiile interpersonale. Rugati copilul sa execute 0 sarcina complexa (mai multi pasi) in ordinea data [(varsta . ADHD este 0 afectiune cronica care necesita achizitionare de date suficiente de la copil.1) de la 5 la 10 ani]. mai ales daca acestea au dus 10 . Consultul de specialitate pentru ADHD Parintii vor cere sfatul in domeniul sanatatii in urmatoarele situatii: .cand un copil prezinta esec scolar si probleme de comportament. 0 serie de numere alese la intamplare [eel putin (varsta Memoria de scurta durata si secventialitatea 7. Daca parintii au observat comportamente indezirabile si daca dupa o perioada de 6 luni in care au incercat sa modifice problemele comportamentale ale copilului.cand sesizeaza simptomele de ADHD la un copil cu varsta mai mica de 7 ani . Rugati copilul sa faca 0 - propozitie din 3-4 cuvinte. Expectativa vigilenta pentru ADHD In perioada de copil mic si prescolar Expectiva vigilenta este atitudinea cea mai potrivita la aceasta grupa de varsta (sub 5 ani). Aceste probleme sunt sesizate de catre parinti si profesori odata cu intrarea in c1asa intai primara .cand simptomele de ADHD pro due dificultati la scoala. Rugati copilul sa repete . Semantica. greu de realizat. nu au reus it sa le imbunatateasca sau sa le rezolve. deoarece limita dintre comportamentul normal si simptomele de ADHD este foarte greu de stabilit. 0 altemativa la vizita de 20 de minute ar fi 2 vizite de 30 de minute. fluenta exprimarii si sintaxa Vizita initiala sa dureze eel putin 20 de minute.cand un copil prezinta semnele unor tulburari mentale.

diagnosticul nu poate fi pus in pripa.specialistul in consiliere psihologica .la exmatricularea copilului din cresa sau din gradinita.pediatrul .terapeutul de familie. Medicii specialisti care pot pune diagnosticul sau aplica tratamentul ADHD sunt: . unde acesta va prezenta performante academice slabe. se vor adresa specialistului pentru evaluare comportamentala si tratament. De asemenea. cand simptomele de inatentie. hiperactivitate si impulsivitate sunt prezente. trecerea din ciclul primar in eel gimnazial sau admiterea in liceu) sau a mediului (mutarea in alt oras). Conform acestor criterii.psihologul. Acuratetea diagnosticului si stabilirea tratamentului necesita 0 observare atenta pe parcursul mai multor vizite repetate la specialist.psihoterapeutul comportamental .ADHD predominant hiperactiv/ impulsiv. 11 . Daca problemele de relationare ale copilului sunt constatate atat de familie cat si la nivel scolar. ci doar dupa 0 atenta examinare a copilului si un interviu amanuntit cu parintii. care frecvent poate pune diagnosticul de ADHD . Se va apela numai 1apersoane competente sa evalueze simptomatologia si sa stabileasca diagnosticul corect de ADHD.medicul de familie .neurologul de copii sau de adulti Specialistii care nu sunt abilitati sa prescrie tratament medicamentos dar pot acorda servieii de psihoterapie si consiliere psihologica sunt urmatorii: .asistentul social .psihiatrul de copii sau de adulti . dar nu pot fi incadrate in nici unul din cele trei tipuri descrise mai sus.Probleme determinate de inatentie pot sa nu fie semnificative si sa fie depistate doar in situatii care presupun schimbarea scolii (mutarea la alta scoala. in manualul DSM-IV au fost descrise mai multe subtipuri: .ADHD in care predomina simptomele de inatentie .ADHD tipul mixt . se recomanda sa se ceara sfatul specialistului. Perioada de scolar si adolescent Expectativa nu este indicata la aceasta varsta. S-a mai descris tipul nespecificat. Investigatii in cazul ADHD Asociatia Americana de Pshiatrie a stabilit un set de criterii pe baza caruia este pus diagnosticul de ADHD.

deficientele de vedere (evaluarea acuitatii vizuale). atat in cabinet cat si acasa. P'"" \.Ut.• I' •••• llll:."" '-'.H •.'-' Q.::u. cat si problemele de calcul matematic. Tulburarile de limbaj tratate de logopedie sunt: dislalia.J.IU u"""plaL.J.l'" Ul'". educationale si comportamentale .". rinolalia.QLll.1.llQ.V1.Profesionistii in domeniul medical folosesc criterii bine definite pentru a stabili diagnosticul de ADHD: .U.. Investigatii suplimentare vor aduce dovezi pentru sustinerea diagnosticului unor probleme medicale care interfera cu dezvoltarea achizitiilor scolare si pot explica simptomatologia copilului..logonevroza. . prin evaluarea educationala se vor determina deficientele in dezvoltarea limbajului scris sau citit..lUlUaJ.)..1. .UJ.citit In aceste cazuri este necesara evaluarea complexa a copilului pentru stabilirea tulburarilor prezente si conceperea planului terapeutic in vederea e1iminarii lor. .completarea de catre parintii si profesori a scalelor standardizate si a chestionarelor pentru ADHD.1""1.l..1.""V. alalia. Sfera logopediei se extinde asupra tuturor tulburarilor de limbai si a studiului • ••• 11. Terapia logopedica Terapia logopedica are in vedere rezolvarea tulburarilor de limbaj si comunicare.Q.istoricul copilului: parintele va face 0 scurta descriere a dezvoltarii socio-emotionale. '.VVU.• •• U'" U"'L.L }.examenul fizic ..l..1 ".disgrafia.. desi a implinit varsta aparitiei limbajului * copilul vorbeste.IVUaJ. .LllULll"'CUU HI "'UUlI. . deoarece sta la baza alcatuirii unui program interventional individualizat adaptat deficientelor si nevoilor copilului. precum: .UJ.deficientele de auz (evaluarea acuitatii auditive) .VJ.•• A .• "'V. .l.dislexia.I'" •. Pe baza evaluarii statusului mintal (evaluarea abilitatilor de vocabular si vorbire.• A ."VllL.•.•. In plus.l •• U.l-'Q. Testarea tulburarilor de invatare este 0 componenta importanta. estimarea clinica a inteligentei.lJ."'. evaluarea formei. dar deformeaza si/sau inlocuieste sunete1e * copilul refuza sa vorbeasca din cauza unui context emotional negativ in care se afla (vorbeste doar cand se simte in siguranta) * copilul se balbaie tot timpul sau in anumite situatii * copilul prezinta tulburari ale vocii * copilul intampina diticultati in insusirea lirnbajului scris .ll. continutului si logicii gandirii) medicul specialist va aprecia daca problemele comportamentale sunt determinate de ADHD sau de catre afectiunile psihiatrice asociate.•.l l"'IUUUV. Consilierea parintilor este necesara deoarece ei vor fi irnplicati in terapia copilului. disartria.1. coordonarea motrica fina sau grosiera.l<>vuaIU. Acestea se pot manifesta astfel: * copilul nu vorbeste. etc.

economice. cat si la adult (4%). Raportul eazurilor de ADHD din lot in functie de subtipuri a eonfmnat predominenta subtipului combinat. numar redus de afeetiuni eoncomitente si tratamentul eu atomoxetina. absenta intarzierii in dezvoltarea motorie sau/si de limbaj in primul an de viata. 13 .evolutie favorabila: tipul de ADlID pur. retardul mental si tulburarea de .: Compatarea copiilor eu ADlID in functie de evolutia bolii sub tratament a relevat urmatorii factori asociati semnificativeu o. spectru autist.8%) si proportia mare a eazurilor de ADlID asoeiat eu alte afectiuni (91. In mod particular. rezultat probabil atat al cresterii vigilentei medieilor in reeunoasterea afectiunii. atat pentru pacient cat si pentru familia sa.caracteristicile ADHD la populatia pediatrica din Romania. eu multiple eonsecinte sociale. in vederea dezvoltarii psihice generale a persoanei de a stabili sau restabili relatii eu semenii sai. de a se forma si dezvolta pe masura .Logopedia inscrie in preocuparile sale asemenea deziderate si tocmai prin aceasta ea are. consecinta. medicale si in plan academic. se impune continuarea 'studiilor despre epidemiologia si. in aeeasta populatie (in medie 21. probabil. eeea ce explica prevalenta erescuta a ADHD . a reeunoasterii mai facile a aeestor simptome decata eelor de inatentie . statusul socio-economiemediulbun. . de a faeilita insertia in eoleetiv.4%). t. acesta este urmat de subtipul hiperactiv/impulsiv (si nu de cel inatent. speeialitate in afectiuni neuropsihomotorii. Studiul s-a efectuat pe un lot de de 93 de eopii indrumati catre un centru de. sa se consolideze si sa se agraveze sub forma unor deprinderi deficitare ceea ce necesita un efort mai mare pentru corectarealor si inlaturarea efectelor negative asupra comportamentului si personalitatii. absenta retardului mental sau al intarzierii de limbaj. cat si. al ineidentei bolii. disponibilitatilor sale. eu posibilitatea de a persista atat la adolescent (6%). in contextul cresterii progresive in intreaga lume a tulburarilor de sanatate mintalala copii. prin excelenta un caracter aplieativ: deprevenire si inlaturare a tulburarilor de limbaj. Numarul de eazuri noi evaluate in fieeare an in centru a avut 0 evolutie _ erescatoare. Deoarece ADlID este 0 afeetiune croniea. ca 0 data eu trecerea timpului. iar dereglarile apamte au tendinta.ca in literatura).. Activitatea logopediea este centrata in special asupra copillor nu numai datorita frecventei mai mari a handieapurilor de limba dar si pentru faptul ea la acestia vorbirea . posibil. in principal intarzierea de limbaj. CONCLUZII ADlID (tulburarea hiperkinetica eu deficit de atentie) este 0 tulburare neurocomportamentala cronica cu inalta prevalenta care afecteaza in principal copiii (l012%).este ill continua structurare si dezvoltare. .

- 1. Congres National de Pediatrie. Schurmann S. Ed.Copilul hiperactiv si incapatanat. .Bibliografie : . 2000. Cluj-Napoca.Probleme de diagnostic intr-un caz de convulsii recurente. 4.Copilul cu tulburari hiperkinetice si deficit de atentie (sindromul THADA). Popescu V . Bucuresti. Poster. . Pediatrie. Popescu V. ViataMedicala. 2004 2. Popescu V . 464-467.2. Iancu M. Amaltea.Copilul cu sindrom THADA (ADHD). Cirneci D . Iasi. 40. Popescu V. Dragomir D et al. 2003 (vezi carte rezumate).on. 2006 3.ADHD siafectiuni comorbide.Demascarea secolului: Ce face din noi creierul? Introducere in neurostiintele dezvoltarii. . Poster. Iancu M. Ed.Copilul cu tulburari hiperkinetice si deficit de atentie (sindromul THADA sau ADHD).20. 5. XLIX (2). J - ] • ! I 14 . In: Popescu V (ed): Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie. Cluj-Napoca. Lehmkuhl G . 217-222. Dopfner M. 2003. " 7. Mamaia. Ghid de interventie pentru copiii cu tulburari hiperchinetice si opozitionale. Congres National de Pediatrie. . ' . Eik. Ed. Dragomir D et al. 2000 (vezi carte rezumate). 1999. Rts. Popescu V . 6.