1.

NORMELE DE PROCEDURA CIVILA Prin norme de proced civila intelegem asadar reglem juridice privind organizarea instantelor judecatoresti si a active de jud, comp org de jurisdictie, desfas procesului civil si cele ref la executarea silita a hot jud sau a altor inscrisuri executorii. CLASIFICAREA NORMELOR DE PROCEDURA CIVILA a. Dupa obiectul normelor: 1. Norme de organizare jud 2. Norme de competenta 3. Norme de procedura propriu-zise Norme de organiz jud=reglem organiz si funct inst jud, numirea si avansarea judecatorilor, desemnarea acestora in functii de conducere a instantelor, statutul jud, organiz si funct Consiliului Superior al Magistraturii, compunerea si constit completelor de jud (incompatib, abtinere, recuzare). Norme de competenta= reglem sarcinile instantelor jud fata de atrib altor organe cu active jurisdict (comp gen), modul in care pricinile civile sunt repartizate intre instante de grad diferit (comp mat) si intre inst de acelasi grad (comp terit). Norme de procedura contencioasa, care cuprind acele reguli procesuale ce se au in vedere la solutionarea pricinilor civile dintre parti cu interese contrarii. – norme de proced necontencioasa, norme de executare silita. b. Dupa intinderea campului de aplicare: 1. Norme generale 2. Norme speciale Norme generale=norme care se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede altfel. In material dr proc civ, norma gen sau de dr comun este Codul de proced civ. Norme speciale: Cartea a 5a din Codul de proced civila c. Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: 1. Norme imperative 2. Norme dispozitive Norme imperative=impun partilor o anumita conduit sub sanct prev de norma, fiindu-le interzis sa deroge de la aceasta conduit. (sanct nulitatea absoluta) Norme dispozitive (Supletive)=cele care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice sau care apara interesele uneia dintre parti. (sanct nulitatea relativa) Actiunea normelor de procedura civila: - in timp, - in spatiu, - asupra persoanelor.

dovezilor si a mijloacelor de aparare pe care paratul poate sa le arate. -sa arate partilor ca au dr sa solicite cheltuieli de judecata. daca nu a facut-o in intampinare.PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI -se concretizeaza. -sa explice celui care a pierdut procesul calea de atac pe care o poate exercita si term avut la dispozitie. precum si a exceptiilor. la insusi dr subiectiv.2. prin: a. Sarcina instantei de a pune in discutia partilor orice imprejurare de fapt sau de drept care duce la rezolvarea pricinii peste apararile si sustinerile partilor din actiune si intampinare d. lamurirea. Instanta este obligata sa verfice daca actele de disp ale partilor(renuntarea la jud. -explicarea consecintelor juridice a unor acte de procedura de dispozitie. Obligatia jud de a face uz de disp legale menite sa atenueze prevederile restrictive ale legii c. etc) nu urmaresc un scop ilicit. Obligatia instantei de a dispune din oficiu prezentarea de probe. indrumarea sau sprijinul pe care jud poate sa-l dea partilor si celorlalti participant in procesul civil. -explicarea term si cond in care se pot cere probe si contraprobe. . indif de faza in care se afla si se poate realiza prin: -ajutor in inlaturarea unor nereguli priv completarea cererii de chemare in jud care a fost depusa si este incompleta. -explicarea modului de acoperire a acestor lipsuri si acordarea unei prelungiri a term daca legea ii permite. b. potrivnic intereselor generale e. in vederea exercitarii de catre acestia a dr si oblig procesuale. in principal. tranzactie. Aceasta obligatie revine jud pe tot parcursul procesului. chiar daca partile se impotrivesc. la caile de atav.

desfiintandu-se regimul probelor formale. Inscrierea in CPC a rolui activ al jud constituie o garantie a aflarii adev. Probele sa fie appreciate de jud potrivit convingerii sale intime. toate actele particip in proc civ. in toate fazele si etapele pe care acesta le parcurge. pt solutionarea amiabila a cauzei. Rezulta ca respectarea legii de catre instant de jud presupune. treb sa aiba loc si sa se realiz numai in conformitate cu preved legii. aplicarea principiul legalitatii se realiz prin doua laturi specifice. chiar daca partile se impotrivesc. pastrand numai acele forme. jud nemaiavand rolul de a aprecia val acestora in contextual celorlalte probe sau mijloace materiale de proba. . iar pe de alta parte. c.PRINCIPIUL LEGALITATII Aflarea adevarului in pricinile civile supuse judecatii nu se poate realiza decat in masura in care proc civ se desfas potrivit reglem legale. o justa aplicare a normelor de dr proc civil. independent judecatorilor si supunerea lor numai legii – Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. legalitatea instantei si independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii. legalitatea este cu atat mai mult o cerinta fundam a activ inst jud. 129 CPC: “Judecatorul va pune in vedere partilor dr si oblig ce le revin in calitatea lor din process si va starui.PRINCIPIUL AFLARII ADEVARULUI -exprima cerinta ca toate pricinile ce se judeca sa fie stab intocmai asa cum s-au petrecut in realitatea lor obiectiva. legalitatea instantei. deliberarea si hot pronuntata. Fiind un principiu fundamental al active tuturor organelor de stat chemate sa asigure resp legii si a prevederilor cerintelor democratice. Cond ce se cer pt a asig aflarea adev in proc civ sunt: a. Ca urmare. ceea ce inseamna ca val probelor era prestab de lege. Definind principiul legalitatii putem spune ca desfas intregii active procesuale. reguli procesuale care asigura buna admin a justitiei. deoarece acesta are posib de a solicita in instant probele pe care le crede necesare aflarii adev. 4. pe de o parte. Acest principiu este un principiu cadru. al derularii proc in ansamblul sau. Inlaturarea formalismului excesiv. in care treb sa se regaseasca toate celelalte principii.3. b. in toate fazele procesuale. exprimate in hotararea data cu privire la aceste imprejurari. si care garanteaza dr proc ale partilor.” Asadar principiul consta in necesitatea unei concordante depline intre realitatea imprejurarilor in care s-a produs faptul prejudiciabil si concluziile la care a ajuns instant. Potrivit preved art. fiind stipulate in Constitutia Ro – Justitia se infaptuieste in numele legii.

Sa fie exercitat cu buna-credinta (sa nu fie exercitat abuziv) d. sa nu fie ilegal.d. Sa fie exercitat in limitele sale externe (de ordin material si juridic) si interne. cererea va fi respinsa ca prematura. Se poate introduce o cerere noua la implinirea termenului. Se poate intent act preventive. Cerintele interesului: . (ex: conform art 110 CPC). prin recunoasterea sau realizarea lui in cazul in care este incalcat sau contestat. Ministerul Justitiei asigura buna organiz si admin a justitiei ca serv public. B. Sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Conditia interesului treb sa existe pe perioada desfas procesului (judecata de fond. tribunal. b. Astfel.CONDITIA DE EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE Act civila=este ansamblul mijl procesuale prin care. In nicio imprejurare insa. deci sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive. Sa fie actual. constituie garantia unui control judiciar pe mai multe trepte. adica conform scopului recunoscut de lege c. Daca se invoca faptul ca dr nu este actual. curti de apel si ICCJ. Interesul – intelegem folosul practice pe care o parte il urm punand in miscare act civila. hotararea obtinuta urmand a fi pusa in executare la implinirea term.un elem subiectiv: Partile . A.2 elem obiective: obiectul si cauza Conditiile de exercitiu ale act civile: -afirmarea unui dr subiectiv civil ce se cere a fi protejat -interesul urmarit prin punerea in miscare a act -capacitatea procesuala -calitatea procesuala. immoral sau sa contravina ordinii economice si sociale. in caz contrar act nu se mai justifica. Interesul poate fi: material sau moral. Dreptul – conditii: a. 5. ca jud. verif effectuate nu pot conduce la imixtiuni in desfas proc in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost deja jud. Organiz inst de jud potrivit legii 304/2004. Elementele act civile: Act civila presupune existenta a 3 elemente: . in cadrul proc civ se asigura protectia dr sub civ. caile de atac. executarea silita).

Capacitatea procesuala de exercitiu a. sa fie legitim c).a). c. Daca interesele ocrotitorului legal sunt potrivnice cu ale minorului reprezentat se va asigura reprez prin curator.Dr. sa fie personal – in folosul celui care recurge la forma procedurala. ocrotitorii legali urmand sa-l asiste. Calitatea procesuala – presupune existent unei identitati intre pers reclamantului si titularul dr subiectiv in rap juridic depus judecatii si intre pers paratului sic el obligat in acel rap juridic. Reprezentarea: pt pers care nu au capacitate de ex si nu pot sta singure in instant: minorii de 14 ani si a pers puse sub interdictie. exceptia lipsei capacitatii de ex poate fi ridicata in orice faza a proc de judecata. de procurer sau instant din oficiu si in orice etapa a procesului si chiar direct in recurs. – asig dovezilor) b). Transmisiunea calitatii procesuale: . exceptia lipsei capacitatii de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale: a). in plan procesual pt a valorifica in justitie dr sau interesul in leg cu care s-a nascut litigiul. b. pt anumite acte juridice. iar daca lipsurile nu sunt indeplinite in term acordat de inst cererea va fi anulata. tutorele. vor semna alaturi de minor cererile adresate instantei. Autorizarea: se refera la cazurile in care legea dispune ca reprez sau ocrotitorul legal are nevoie. si oblig ce intra in rap juridic dedus judecatii. Capacitatea procesuala=aptitudinea pers de a dobandi si exercita dr si de a-si asuma obligatii. in lipsa acestora. Exceptii: act oblica si act colective(sindicate. pt protectia consumatorului) C. sa fie nascut si actual(daca nu este actual. Transmisiunea poate fi: a. de autorizare speciala data de organul competent. D. Elemente: a.Transmisiunea legala: . b). Capacitatea procesuala de folosinta b. Asistarea: opereaza in cazul pers care au capacitate de ex restransa (minorii intre 14-18 ani) si vor fi asistate in process de o alta pers – ocrotitor legal. Legala b. sa justifice act. Conventionala a. Daca in timpul desfas procesului minorul reprez implineste varsta de 14 ani va fi citat personal. fiind citati la judecarea cauzei. Parintele sau.

Clasificarea actiunii civile: Dupa scopul material urmarit de reclamant: -act in realiz dreptului -act in combaterea dr -act in constituirea de dr Actiuni in realizarea dr. D. de procurer si de instant.p. In cazul in care instant constata ca dr exista. Actiuni in constituirea de dr = sunt acele act prin care reclam solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca pt a deduce consecintele ce se impun in vederea crearii unei sit juridice noi. a. transmisiunea poate fi: . Exceptie fac cazurile in care sunt in discutie dr strict personale (intuitu personae) . preiau si pozitia procesuala a autorului mostenirii. . Se mai numesc si act de transformare. cu dr si oblig procesuale corespunzatoare. in orice stare a procesului.. prin comas are sau divizare. PJ nou create dobandeste calitatea de reclamant sau parat pe care o avea pers supusa reorganizarii. a preluarii datoriei si a vanzarii sau denarii bunului litigious. Hot pronuntate in cadrul acestor act constituie titlu executoriu. la despagubiri pt prejudicial ce i-a fost cauzat.cu titlu particular – are loc atunci cand dr si oblig transmise priv numai anumite bunuri determinate si deci si dr si oblig procesuale legate de acestea.i.v. iar daca acest lucru nu mai este posibil. sau inexistenta unui dr al paratului impotriva sa.cu titlu universal – se transmite o fractiune de patrimoniu.in cazul PJ. procesul urmand sa continue in contradictoriu intre creditorul cesionar si cel care a preluat datoria. Act ce fac parte din aceasta categorie se numesc actiuni in adjudecare. . (act in condamnare) Actiuni in constatarea dr = sunt actiuni prin care reclam solicita inst sa constate numai existent unui dr al sau.Transmisiunea conventionala: Intervine in baza intelegerii dintre una dintre parti si un tert. b. transmisiunea se face pe calea reorganizarii PJ care este parte in process.d.universala – se transmit toate dr si obligatiile procesuale . din oficiu. Lipsa calit procesuale poate fi invocate in afara de partea interesata. ca in cazul cesiunii de creanta. al intinderii. solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dr. ci ca fiind introdusa de o pers fara calitate. Mostenitorii care accepta succesiunea. fiind susceptibile de executare silita. = sunt act prin care reclamantul care se pretinde titularul unui dr subiectiv.in cazul PF se realiz pe calea succesiunii. dar actiunea a fost pornita de o pers fara calit procesuala nu va respinge act ca nefondata.

Oricine are un interes. (ex: act pt revocare unei donatii). Poarta denumiri diferite in etapele procesului: -judecata in fond: reclamant si parat -apel: apelant si intimat -recurs: recurrent si intimat -contestatie in anulare: contestator si intimat -revizuire: revizuient si intimat -executare silita: creditor si debitor COPARTICIPAREA PROCESUALA. ori din faptele cauzatoare de prejudicii.PRIMA ZI DE INFATISARE PARTILE. Interventia poate fi: -in interes propriu -in interesul uneia dintre parti.Dupa natura dr ce se valorifica prin act: -actiuni: -personale . 6. De exemplu. sau un proces cu mai multe cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu alte parti daca intre acestea exista legatura. Ipoteze in care tertul ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclam. Chemarea in jud a altor personae. Coparticiparea subiectiva si obiectiva dupa cum se are in vedere existent unei pluralitati de parti cu interese indentice. a.reale . Interventia voluntara. Interventia fortata – forme: a.mixte Actiunile personale=acele act prin care se urm valorificarea unui dr pers de creanta care se naste dintrun act juridic sau din lege. Coparticiparea facultative si necesara. B. b. poate intervene intr-o pricina ce se desfas intre alte pers. pasiva si mixta. clasificare ce are in vedere rolul vointei Conditiile pt a fi parte la proces: -sa pretinda un drept -sa justifice un interes -sa aiba capacitate procesuala -sa aiba calitate procesuala Participarea tertilor la procesul civil: A. . in cazul cesiunii de creanta cand debitorul cedat poate sa cheme in jud pe creditorul cesionar. Poate fi: activa.

Legala – se asig prin reprez legal (parinte. Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul jud. tutore. Cel care nu poate face fata cheltuielilor jud. . poate solicita asistenta judiciara gratuita printr-un avocat desemnat de serv de asist jud organizat de catre Consiliul Baroului. Cererea va fi facuta in scris inst de jud. REPREZENTAREA (a se vedea dr la aparare): a.Tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal. daca a fost chemat in jud de o pers care pretinde un dr real asupra lucrului. . dar reclam nu consimte ca paratul sa fie inlocuit. Aratarea titularului dreptului Paratul care detine un lucru pt altul sau care exercita in numele altuia un dr asupra unui lucru. judecata urm sa fie continuata intre reclam si parat. Chemarea in garantie – partea poate sa cheme in garantie o alta pers impotriva careia ar putea sa se indrepte. b. In aceste 2 ultime cazuri. Ansamblul dr si garantiilor procesuale pe care le are. de a fi asistate sau reprez de un aparator. in temeiul legii. nu se prezinta la proces. Conditii de admisibilitate: -poate fi folosita doar de parat -se poate folosi numai in cazul cererilor prin care se valorifica un dr real. In acest caz titularul dr va lua locul paratului acesta fiind scos din cauza. desi a fost citat legal. partilor din process. curator) b. Dr. in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau despagubiri. recunoaste sustinerile paratului. -tertul aratat ca titular se prezinta. b. Situatii posibile: -titularul dr recun sustinerile paratului si reclam consimte sa fie inlocuit cu paratul initial. Tertul va ramane in proces in calit de intervenient. Conventionala – a PF. va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dr. in tot sau numai in parte. PF sau PJ. orice parte in process pt a i se asigura sustinerea si valorificarea in justitie a intereselor sale legitime. -tertul neaga sustinerile paratului -tertul prezentat ca titular al dr. c. Cel chemat in garantie devine parte in proces si va putea la randul lui sa cheme in garantie o alta pers. la aparare are 2 laturi: a. dupa caz. avocet sau consilier juridic.a PJ(se asig prin avocat sau consilier juridic) Principiul dr. hot ce se va pronunta urmand a fi si lui opozabila. sirul acestor chemari fiind de 2 pers.

precum si in alte cazuri expres prev de lege. indifferent de natura actiunii. Competenta teritoriala: -comp terit de dr comun (inst de la domiciliul paratului) -comp terit alternative/facultativa (cand sunt comp mai multe inst in acelasi timp) -comp terit exclusive/exceptionala (cand inst comp este stab in mod expres de lege)  In functie de caract normei ce reglem comp. Atunci cand participa.c. atunci cand considera ca este necesar. 7. Uneori procurorul este obligat sa participle. actiuni avand ca ob plata unei sume de bani de pana la 2000 lei inclusiv. b..COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI Prin competenta intelegem aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud sau unui org cu active jurisdict de a solutiona o anumita pricina civila. – modalitati: a. Dr la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale. Judecatoriile judeca plangerile impotriva hot autorit admin pub cu activ jurisdictionale si ale altor organe cu astfel de active in cazurile prev de lege. ea poate fi: -comp absoluta=reglem de norme cu caract imperative (nu ne putem abate de la preved normei) -comp relative=reglem de norme cu character dispozitiv (in cazul comp terit alternative) COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORIILOR Judecatoriile judeca in prima instant toate procesele si cererile cu exceptia celor date de lege in comp altor inst. Poate porni act civ ori de cate ori este necesar pt apararea dr si intereselor legitime ale minorilor. chiar si atunci cand nu a participat la judecata. COMPETENTA TERITORIALA=delimitarea atrib inst jud aflate la acelasi nivel (grad de ierarhie). COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALELOR . Participarea la jud p. Participarea procurorului in p. prin ascunderea adev. Judecatoriile judeca in prima si ultima inst procesele si cererile priv creante. poate condamna partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita. Exercitarea cailor de atac. ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor. concluziile sale sunt obligatorii. Judecatoriile judeca in orice alta materie data de lege in comp lor.c. d. c. Cererea de a se pune in executare hot jud.Daca inst constata ca cererea a fost facuta cu rea credinta.

Trib judeca conflictele de munca cu exceptia celor date de lege in comp altor inst. Se nasc 2 oblig pt inst: oblig de a nu refuza sa jud. precum si in alte cazuri expres prev de lege. COMPETENTA TERITORIALA ALTERNATIVA/FACULTATIVA – sit in care in afara de inst de la dom paratului pot fi comp si alte inst. recursurile declarate impotriva hot date de jud care nu sunt supuse apelurilor. cererea de recuzare a jud de la trib respectiv. sau a altor hot prev expres de lege. COMPETENTA MATERIALA A CURTILOR DE APEL Curtile de apel jud in prima inst procesele si cererile contenciosului admin in leg cu actele ce emana de la autorit si instit centrale. judeca apelurile impotriva hot pron in prima inst de trib. cererea se jud de inst resed sale din tara.p. Trib judeca in recurs. COMPETENTA TERITORIALA DE DR COMUN -art 5 CPC – comp sub aspecte terit este inst de la sediul sau domiciliul paratului. iar pt reclam oblig de a nu-si retrage cererea pt a o introduce la o alta inst. Ca inst de apel. jud recursurile declarate imp hot pron de trib in apel. Trib judeca in orice alta materie data de lege in comp lor cum ar fi conflictul de comp a 2 jud aflate in raza de comp a trib respective. Ca inst de recurs. Tribunalele judeca procesele si cererile in mat civila al caror ob are o val de peste _________ cu exceptia cererilor de imparteala jud. . COMPETENTA MATERIALA A ICCJ ICCJ jud recursurile declarate imp hot C. ICCJ jud recursul in interesul legii si in orice alta mat data de lege in comp ICCJ. -cererile priv incuviintarea si recunoasterea executarii in Ro a hot pronuntare in alte tari. Trib judeca procesele si cererile: .Tribunalele judeca in prima instant toate procesele si cererile in materie comerciala a caror ob are val peste 100. precum si procesele si cererile neevaluabile in bani. Trib judeca in apel apelurile impotriva hot pronuntate de jud in prima instant. -in mat de creatie intelectuala si propr industrial -in mat de expropriere.A. nulitatea ori desfacerea adoptiei -cererile priv repararea prejud cauzate prin erori judiciare savarsite in p.000 lei. In cazul comp terit alternative/facultative alegerea inst care va jud act revine reclam. iar daca nu are cererea se jud de inst de la dom sau resed reclam.in mat contenciosului admin in afara de cele date in comp altor inst. cererile priv incuviintarea. mat succesorala a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor priv materia fondului funciar cu exceptia cererilor petitorii sau posesorii formulate de tertii vatamati in aplicarea legii fondului funciar. Daca paratul nu are dom sau sediul in tara. Curtile de apel judeca in orice alta materie data de lege in comp lor.

prin intampinare sau daca intampinarea nu e oblig. inst comp este in imposib un timp indelungat sa funct. INCIDENTE PROCESUALE – ce pot sa apara in leg cu inst sesizata: DELEGAREA INSTANTEI-art 23 CPC-in sit in care dat unor imprej exceptionale. daca hot e irevocabila. Celelalte situatii sunt situatii in care inst era comp. inst respinge cererea de chemare in jud daca e comp un organ al statului fara activ jurisdictionala sau atunci cand litigiul are un element de extraneitate si e competent un alt org de jurisdictie dintr-un alt stat. insa partile nu o pot inlatura. daca s-a jud apelul si hot e def prin caile extraordinare de atac. dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului. necomp mat si terit de org pub poate fi invocate de parti sau de inst din oficiu la prima zi de infatisare in fata primei inst. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA Situatia in care o instit e sesizata cu solutionarea unei cause pt care nu e comp. STRAMUTAREA PRICINII – daca una dintre parti are 2 sau mai multe rude sau afini(gr 4 inclusiv) printer magistrate. -necomp poate fi invocate de jud din oficiu. Necomp poate fi de ord publica si privata. Daca exceptia de necomp e admisa. Stramutarea pt motive de rudenie sau de afinitate treb ceruta inainte de inceperea dezbat. Stramutarea nu poate fi ceruta de mai multe ori pt aceleasi motive. Stramutarea poate fi ceruta si pt motive de banuiala legitima sau siguranta publica. contestatia in anulare si revizuire. Cererea se depune la inst imediat superioara. -necomp de ord private poate fi invocate numai de parat. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. iar pt motive de sig pub si banuiala legitima la ICCJ. cand jud e obligat sa-si verif comp sis a procedeze in consecinta.COMPETENTA TERITORIALA EXCLUSIVA/EXCEPTIONALA In cazul act imobiliare care au ca ob un imobil – inst de la locul imobilului. . ICCJ la cererea partii interesate va numi o alta inst de acelasi grad care sa solutioneze act resp. Exceptie: necomp poate fi invocate prin exceptia de necomp daca suntem la jud primei inst prin apel daca s-a finalizat judecata in fata primei inst si hot e nedefinitiva prin recurs. -in toate celelalte cazuri: necomp e de ord privata. iar pt cea de banuiala poate fi ceruta in orice etapa a p.c. Cererea se jud in Cam de Consiliu fara citarea partilor. de parti in orice stare a jud cauzei. iar hot pron nu se motiveaza si nu este supusa cailor de atac. Situatii de necompetenta publica: -necomp gen -in cazul incalcarii normelor de comp mat -in cazul incalcarii comp terit exclusive sau exceptionale atunci cand procesul e de comp altei inst de acelasi grad. partea interesata poate solicita stramutarea cazului la o alta inst de acelasi grad. sit imposib: 1.

partile sa aiba capacitate procesuala de ex sau consimtamantul lor sa fie liber exprimat b. astfel: -daca conflictul de comp apare intre inst jud. 3. pozitive sau negative. Poate fi: -legala: prev de lege – act de divort si partajul bunurilor commune sau jud daca e stab de inst. nu tacita c. CONFLICTE DE COMPETENTA: Atunci cand 2 sau mai multe instante se declara necomp sa solute acea cauza. care e irevocabila. Indiferent. Respinge exceptia de necomp pronuntand o incheiere care are character interlocutoriu. PROROGAREA COMPETENTEI Sit in care o inst comp sa solute o cerere. cu exceptia celei pronuntate de ICCJ. -inst comp sa rezolve conflictul va solution in camera de consiliu fara citarea partilor si daca va stab ca e conflict de comp. Declinarea comp – daca cererea de chemare in jud e de comp unei alte instit jud sau a altui org cu atrib juridict. daca sunt indeplin urm cond: a. conflictul se rezolva de inst superioara. cu priv la cereri care nu sunt de comp inst resp. in conventie. .2. conventia partilor sa fie expresa. inst aflate in conflict. inst aleasa de parti sa nu fie necomp in mod absolut. inst aflate in conflict. Pot fi: -pozitive cand inst se considera la fel de comp sau negative cand inst declina comp considerand ca sunt negative. declinandu-si una in favoarea alteia sau sit in care mai multe inst se considera la fel de comp. conflictul se rezolva de inst superioara si comuna. -daca conflictul intre inst jud si org cu atrib jurisdictioanle. sa fie mentionata inst care sa devina comp d. va stab si care e inst comp si va trim dosarul inst resp. -conventionala: ca urmare a intelegerii partilor. conflictele se solutioneaza prin regulator de comp. -regulatorul de comp poate fi atacat cu recurs in 5 zile de la comunicare.

incalcarea lor atrage sanct: pecuniare. TERMENELE PROCEDURALE ACT DE PROCEDURA=orice act/operat jurd sau inscris facut in vederea declansarii proc civ in cursul si in cadrul p.c. TERMENE: -PE ORE -PE ZILE -PE SAPT -PE LUNI -PE ANI . disciplinare. -TERMENE CONVENTIONALE – stab de parti (ex: term pt depunerea unor tranzactii) c. de catre inst. de procurori. b. de ceilalti participant la process in leg cu active lor procesuala. CLASIFICAREA: a. In functie de caract lor: -TERMENE IMPERATIVE – inauntrul carora treb realiz actul de proced ori in caz contrar intervine decaderea partii din dr de a mai exercita.8. in term prohibitive actul de proced se poate realiza dupa implinirea term. de parti. d. Dupa sanct nerespect term: -TERMENE ABSOLUTE – neresp lor atrage nulitatea actului -TERMENE RELATIVE – term care sunt reglem de norme dispozitive. Spre deosebire de term imp. TERMENE DE PROCEDURA=interval de timp in cuprinsul caruia treb realiz actul de proced sau dimpotriva nu se poate realiza actul resp. Dupa durata lor. -TERMENE PROHIBITIVE – interv de timp in care nu se poate realiza niciun act de proced. Dupa modul in care sunt stab: -TERMENE LEGALE – sunt stab de lege si de la durata lor nu se pot face abateri -TERMENE JUDECATORESTI – date de judecator in vederea spre ex: term prez partii in interogatoriu.

Actele indeplinite cu neobs formelor legale sau de catre un funct necomp vor fi lovite de nulitate daca au cauzat partii un prejudiciu. term va fi reluat. Term de perimare se intrerupe prin exercitarea de catre parte a unui act de proced care semnifica ca procesul poate continua c. Term pt exercitarea caii de atac se intrep prin moartea partii care avea interes sa exercite calea. o paguba ce nu poate fi inlaturata. Term se intrerupe prin moartea mandatarului. indif daca au cauzat sau nu partii prejudicii. CAZURILE DE NULITATE Actul indeplinit de un jud cu incalcarea normelor de comp sunt nule. Durata termenelor: -au un pct de plecare care este mom de la care incepe sa curga term. Neexercitarea actului de proced in term stab dat unei imprej mai presus de vointa partilor b.Oblig de a reface sau de a complete actul de proced .Nulitatea actului de proced .Oblig de despagub pt prejud cauzat partii vatamate. de regula de la mom comunicarii si un term de implin.Sanct pecuniare . Sanct ce pot intervene in cazul nerespct cond ref la actele sau term de proced: .Prescriptia dr de a cere si obtine executarea silita a hot jud sau a altui titlu executoriu . in anumite sit term poate fi interrupt sau suspendat. avand in vedere calitatea celui care a intocmit actul. CAZURILE DE SUSPENDARE: Suspendare=oprirea cursului firesc al procesului ca urm a imprej ori sit expres prev de lege. nu se ia in calcul ziua in care incepe sa curga term si in care se term -term pe sapt. CAZURILE DE INTRERUPERE: a. d.Decaderea din dr de a realiza actul de proced perimara . De regula. luandu-se in calcul si term care a trecut pana la aparitia cauzei de suspendare. luna sau an – se implineste in ziua coresp a sapt. Daca term resp se implin intr-o zi nelucratoare term se prelungeste pana la inceputul zilei lucratoare care urm.Sanct disciplinare .Modul de calcul al termenelor: -term pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urm -term pe zile se calculeaza in sist liber. . La incetarea cauzei de suspendare. altfel decat prin anularea actului. lunii sau anului urm. term curg continuu.

SANCTIUNI PECUNIARE. SANCTIUNI PECUNIARE APLICATE ALTOR PARTICIPANTI – martorul care cu rea credinta refuza sa se prezinte pt a depune marturie. sarcina probei revenind celui care invoca decaderea. neplata taxei de timbre. Decaderea se invoca prin exceptia decaderii.relative in cazul incalc normelor dispozivite. Alte cazuri de nulitate: -lipsa capacit partilor. . prin contestatie in anulare sau revizuire daca hot este irevocabila. exceptia prin apel. expertul care nu resp term stab de inst pt depunderea rap de expertiza si alti participant pot fi sanct pecuniar. Mijloace de invocare a nulitatii: -Nulitatea poate fi inv prin: exceptie la jud in prima inst. poate conduce la aplicarea unor amenzi judiciare prev de CPC.se pot aplica partilor si celorlalti participant la process. -cand legea stab ca active procesuala treb realiz intr-o anumita etapa proc si aceasta etapa nu a fost resp. SANCTIUNI DISCIPLINARE-jud sau funct jud din vina caruia a fost tergiversate judecata a fost intocmit necoresp actul proc poate fi sanct disciplinar potrivit legii de organiz jud. fie pt tergiversarea judecatii. DECADEREA=intervine in cazul neexercit caii de atac sau neindeplin unui act de proced in term stab de lege.Nulitatea unui act de proced atrage nulitatea tuturor actelor de proced realiz pe temeiul actului nul. inst la cererea partii interesate va putea sa admita cererea de repunere in termen in 15 zile de la incetarea cauzei de impiedicare. prin recurs. -cand legea proc stab o ierarhie in efect actelor si lucrul acesta nu a fost resp. Competenta sa solutioneze cererea de repunere in termen este inst care va solution calea de atac sau in fata careia treb realiz actul de proced dupa repunerea in term. Clasificarea nulitatii: -dupa caract normei inculcate la intocm actului nulit pot fi: -absolute in cazul incalc normelor imperative. SANCTIUNI CU PRIV LA PARTI – actele sau faptele partilor care cu rea credinta isi exercita dr proc fie in scopul respingeri nejustificate a cererii. . neresp unor term imperative si altele. CAZURILE DE DECADERE: -cand legea stab un term fix la care treb realiz actul de proced si term resp nu a fost resp. REPUNEREA IN TERMEN In cazul in care partea doved ca nu a putut exercita actul procesual in term prev de lege dat unei imprej mai presus de vointa sa.