coala Superioar Comercial Nicolae Kretzulescu

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE N NVMNTUL LICEAL - NIVEL 3- FILIERA TEHNOLOGIC-

Profesor coordonator: Uglean Gabriela

Elev: Ciucu Ionu Georgian

CALIFICAREA: TEHNICIAN N ACTIVITI ECONOMICE

SESIUNEA: MAI/IUNIE 2013

ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT N CADRUL S.C. ELARS S.A.

Cuprins:

Argument .......................................................................................................................... 4 Capitolul 1: Prezentarea general a S.C. ELARS S.A ...................................................... 6 1. Istoricul firmei .......................................................................................................6 2. Evoluia economic a firmei...................................................................................7 Capitolul II: Studiu de caz privind analiza impozitului pe profit n cadrul S.C. ELARS S.A......................................................................................................................................8 Concluzii............................................................................................................................21 Bibliografie .......................................................................................................................22 Anexe.................................................................................................................................23

Argument

CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERAL A S.C. ELARS S.A. 1. Istoricul firmei S.C. ELARS S.A. s-a constituit n temeiul Hotrrii Guvernului nr.1104 din 18.10.1990 si a Legii 15 din 1990 privind reorganizarea unittilor economice de stat n societti comerciale. Societatea a fost nmatriculat la Camera de Comert si Industrie a judetului Buzu, cu numarul de nregistrare la Registrul Comertului J10/124/1991. Forma juridic de organizare este societate pe actiuni. Societatea este situat n vestul orasului Rmnicu Srat, cu acces la DN22 Rmnicu Srat - Brila (km 0,3), avnd sediul n strada Industriei nr. 4. Societatea produce suruburi, saibe, piulite, nituri din otel, alam si aluminiu; elemente pentru conexiuni electrice constnd din papuci de tip PTR din teav de cupru, teav de alam, teav de aluminiu, tabl de alam; cleme de legtur de la 2,5 la 50 mmp, de 4 si 12 poli; suporti sigurant; dibluri din otel si mase plastice, cutii pentru conectori, zvoare cu bil si mufe pentru dulapuri de comand, semifabricate sinterizate din carburi metalice, SDV-uri specifice producerii de elemente de asamblare, stante si matrite pentru presare la rece si injectare termoplaste, tratamente termice si termochimice pentru organe de asamblare, produse prelucrate prin aschiere pe strunguri automate,acoperiri galvanice prin zincare, stanare sau brunare. S.C. ELARS S.A. a obtinut certificarea privind standardul de calitate ISO 9002. Obiectul de activitate a fost extins la alte activitti din domeniul prelucrrilor mecanice, electrotehnicii, comertului cu ridicata si en detail, a unei diversitti de produse electrotehnice, mecanice, de uz casnic si industrial. Comercializarea acestor produse se face prin magazinul propriu, situat la adresa Bd. Mihail Koglniceanu bloc 9A, parter (cu acces la E85/DN2), telefon 40-238-562219. Produsele societtii sunt destinate n special agentilor economici din industria electrotehnic, din industria productoare de mobil, a pielriei, a bunurilor de larg consum si masinilor unelte, unittilor de reparatii auto. Tehnologiile de executie care predomin la realizarea produselor sunt din gama celor de prelucrri mecanice pe masini specializate.

2. Evoluia economic a firmei Entitatea economic SC ELARS SA s-a nfiinat n anul 1991, avnd sediul n RmnicuVlcea. De-a lungul exerciiilor financiare, firma a devenit din ce n ce mai cunoscut, ajungnd la o cifr de afaceri de 1.766.173 lei. Datele despre evoluia firmei sunt prezentate amnunit n Anexa 1.

CAPITOLUL II: Studiu de caz privind analiza impozitului pe profit n cadrul S.C. ELARS S.A Intr-o economie competitiva, spre care si Romania tinde, principalul obiectiv de natura strategica al unui agent economic il constituie realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de actionari. Avand in vedere ca profitul constituie baza alocarii de dividende pentru actionarii firmei, aceasta trebuie sa desfasoare activitati generatoare de profit prin satisfacerea necesitatilor unei anumite grupe de cumparatori. Profitul reprezinta un indicator fundamental utilizat in analiza economico financiara a firmei, influentand in mod indirect cursul pe piata al actiunilor respectivului agent economic. Analiza activitatii unei entitati economice prin prisma profitului si rentabilitatii poate parea insuficienta, deoarece la prima vedere nu ia in considerare realizarile intreprinderii care nu sunt exprimate monetar (productivitatea fizica, calificarea personalului, climatul social, raporturile cu mediul concurential). In realitate abordarea sistemetica a intreprinderii permite intelegerea transformarii oricarei realizari favorabile (exprimata in termeni cantitativi sau calitativi) in rezultate monetare, si deci in rentabilitate. 1. Definirea rezultatului Rezultatul unei activitati se determina prin compararea efectelor obtinute cu eforturile depuse pentru realizarea acelei activitati. Rezultatul economic poate fi definit prin prisma relatiei venit total - cost total, avand in vedere ca orice activitate este simultan consumatoare de resurse si generatoare de rezultate. In aceasta conceptie rezultatul este evidentiat de diferenta intre veniturile din livrarea (vanzarea) bunurilor mobile si a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv castigurile din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exercitiu financiar. Daca se face recurs la Cadrul pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC) definitiile ce pot fi retinute pentru cele doua structuri sunt: a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului financiar sub forma intrarilor sau cresterilor de active sau a reducerilor de pasive care au ca rezultat cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele legate de contributiile participantilor la capitalul propriu; b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau cresteri de pasive care au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu, altele decat cele legate de sumele distribuite participantilor la capitalul propriu.

In definitia veniturilor aceeasi sursa documentara face distinctie intre veniturile propriu-zise si castiguri. Astfel, veniturile propriu-zise apar in cadrul activitatilor obisnuite, curente ale unei intreprinderi si se prezinta sub diferite denumiri incluzand vanzarile, dobanzile, dividendele si chiriile. In ceea ce priveste castigurile, ele sunt cresteri ale beneficiilor economice care pot sa nu apara in cursul activitatilor obisnuite ale intreprinderii, ca de exemplu venituri din vanzarea unor active, altele decat circulante, castigurile constatate sau nerealizate, cum sunt veniturile din reevaluarea portofoliului de titluri si acelea provenite din cresterea activelor pe termen lung. In aceeasi categorie se includ sconturile obtinute de intreprindere de la furnizori, castigurile nete din cumpararea / vanzarea de titluri de plasamant si diferentele de curs valutar. Odata recunoscute in contul de rezultate, castigurile sunt evidentiate separat deoarece informatia corespunzatoare prezinta importanta pentru luarea deciziilor economice. De asemenea, deseori aceste castiguri sunt raportate fara a lua in calcul cheltuielile asociate. In plan patrimonial, potrivit principiilor partidei duble, veniturile sunt delimitate si evidentiate prin echivalenta cu intrarile si cresterile de active, sub forma numerarului, creantelor si serviciilor primite in schimbul bunurilor si serviciilor oferite. La cresterile de active se adauga micsorarile de pasive prin stingerea obligatiilor, prin furnizarea de bunuri si servicii unui creditor pentru a stinge obligatia de rambursare a creditului. Definitiile veniturilor si cheltuielilor de mai sus dezvaluie trasatura acestora de componente ale situatiuei nete a intreprinderii sau ale capitalurilor proprii. Prima trasatura a veniturilor si cheltuielilor - aceea de componente ale situatiei nete ale intreprinderii - este puntea de legatura catre punctul de vedere patrimonial in definirea rezultatului, propriu contabilitatii din Romania. In concordanta cu acesta, rezultatul se defineste ca fiind variatia situatiei nete a patrimoniului intreprinderii in cursul unui exercitiu financiar determinata prin activitatea intreprinderii. Totodata, nu in putine cazuri, pentru analiza rezultatului se apeleza si la structura de capitaluri proprii - asa cum o defineste contabilitatea anglo - saxona. Pentru a-si realiza obiectivul de profit, intreprinderea cumpara, vinde, fabrica, plateste salarii si impozite, investeste in constructii, masini si echipamente, isi plaseaza excedentele financiare in capitalul altor societati sau efectueaza si alte operatii consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Aceste tranzactii ocazioneaza cheltuieli si genereaza venituri, care in ultima instanta modifica situatia neta a patrimoniului. Sitatia neta a patrimoniului este egala cu activele intreprinderii minus datoriile. Daca valoarea situatiei nete creste, intreprinderea a ralizat profit in timpul perioadei. Aceasta crestere este profitul net in afara de cazul in care intreprinderea a primit noi aporturi de capital in timpul exercitiului, caz in care se

efectueaza o corectie prin diminuarea echivalenta a cresterii sitatiei nete. Daca valoarea noii situatii nete s-a diminuat in raport cu cea de la inceputul exercitiului, intreprinderea a suferit o pierdere egala cu acesta diferenta. 2. Importanta documentelor contabile de sinteza in analiza rezultatului Situatiile financiare care consolideaza si comunica informatia sunt bilantul si contul de profit si pierdere. Bilantul constata rezultatul sub forma de profit sau pierdere in calitatea sa de variatie a bogatiei intreprinderii, determinata de activitatea sa in timpul unui exercitiu financiar. Contul de profit si pierdere descrie si explica rezultatul prin prisma structurilor de cheltuielisi venituri care l-au determinat, implicit activitatile consumatoare si producatoare de rezultate. Rezultatul evidentiat de bilant, calculat prin contabilitatea in partida simpla se intemeiaza pe ecuatia fundamentala a patrimoniului de forma: situatia neta a patrimoniului= activul patrimoniului - datorii. Rezultatul se determina, dupa cum urmeaza. La inceputul perioadei intreprinderea intocmeste un inventar al patrimoniului sau formalizat intr-un bilant initial. In timpul exercitiului financiar toate miscarile si fluxurile la nivelul elementelor patrimoniale sunt reflectate prin inregistrari directe sau generale fara a apela la structurile de cheltuieli si venituri proprii unui cont de rezultate. Conturile folosite sunt divizate in conturi de terti sau persoane care inregistreaza datoriile si creantele intreprinderii si in conturi de fapte sau valori reale inregistreaza miscarile de bunuri materiale si lichiditati. La sfarsitul perioadei intreprinderea, pentru cunoasterea rezultatului intocmeste un inventar dupa aceleasi reguli cu cel de la inceputul perioadei, redactat printr-un bilant de inchidere. Prin compararea situatiilor nete si tinand cont si de aportul actionarilor se obtine rezultatul perioadei. Aceasta metodologie este valabila atunci cand bilantul se incheie inainte de repartizarea profitului, ea nuantandu-se pentru situatia intocmirii acestuia dupa repartizarea profitului, dar isi pastreaza esenta. 3. Rolul rezultatului contabil in analiza profitului Rezultatul contabil (rezultatul brut al exercitiului sau rezultatul inainte de impozitare) se calculeaza avand in vedere cerintele unei contabilitati de angajamente si respectand principiul independentei exercitiului.

10

Contabilitatea de angajamente (accrual a accounting, in engleza) delimiteaza si inregistreaza veniturile sub aspect real (miscare de bunuri si servicii) si nu sub aspect monetar (miscarea banilor) iar cheltuielile in momentul angajarii lor. In stransa legatura cu acest tip de contabilitate practicat in tara noastra se situeaza principiul independentei exercitiilor, care presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor aferente unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerea lor la exercitiul la care se refera. Rezultatul contabil se calculeaza cu formula: Rezultatul contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale 4. Principalele domenii ale analizei economico - financiara a profitului Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de tratare a informatiilor cu scopul diagnosticarii starii unei entitati economice, a aprecierii nivelului calitativ a performantelor acesteia in conditiile existentei unui mediu concurential dimamic. In acest scop analiza economico-financiara studiaza fenomenele economice prin descompunerea lor in elemente componente cu scopul identificarii cauzelor primare care le genereaza, a factorilor care stau la baza acestora. Diagnosticarea realizeaza identificarea variabilelor cheie ale starii si dimnamicii fenomenelor, a interactiunii dintre acestea, cu scopul de a proiecta masuri de corectie a influentelor negative asupra performantelor firmei si de amplificare a celor variabile. Analiza profitului este parte integranta a analizei economico-financiare a firmei avand aceleasi obiective si metode. Ea isi propune explicarea evolutiei profitului, a nivelului acesteia in raport cu dimensiunile firmei (cifra de afaceri, capital detinut), identificarea factorilor primari de influenta a profitului si gasirea unor solutii de imbunatatire a profitabilitatii. In acest scop analiza profitului presupune: 1. analiza structurala si dinamica a profitului 2. analiza factoriala a profitului 3. analiza profitului prin intermediul sistemului ratelor de rentabilitate 4. analiza profitului unitar Pentru punctele 1 si 3, analiza profitului utilizeaza date si informatii oferite de contul 121Profit si pierdere care alaturi de bilant este un document sinteza cu privire la activitatea economica a firmei.

11

Analiza factoriala a profitului si analiza profitului unitar apeleaza la informatii care pot fi oferite de contabilitatea de gestiune sau analitica, denumita si manageriala. Aceasta deoarece cele doua tipuri de analize presupun cunoasterea exacta a costului unitar pentru fiecare sortiment din produsele comercializate de intreprindere, iar contabilitatea de gestiune realizeaza tocmai acest lucru. Schema sub forma de cont sau tabelara a contului de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura se prezinta astfel: A. CHELTUIELI 1. Reducerea stocului produse finite si lucrari in curs 2. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe 3.Cheltuieli de personal a) Salarii si prelucrari b) Cheltuieli sociale, cu mentionarea separata a celor care acopera pensiile 4. a) Corectarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale si necorporale b) corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care ele depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii 5. Alte cheltuieli de exploatare 6. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant 7. Dobanzi si alte cheltuieli asimilate cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 8. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile curente (ordinare) REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 9. Cheltuieli exceptionale 10. Impozitul asupra rezultatului exceptional 11.Alte impozite care nu figureaza la posturile anteioareREZULTATUL EXERCITIULUI (PROFIT) B. VENITURI 1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2. Cresterea stocului de produse finite si lucrari in curs 3. Lucrari efectuate de intreprindere pentru sine si capitalizate 4. Alte venituri din exploatare 5. Venituri care provin din participatii, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 6. Venituri care provin din alte valori mobiliare si din creante ale activului imobilizat, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 7. Alte dobanzi si venituri asimilate, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 8. Venituri exceptionale REZULTATUL EXERCITIULUI (PIERDERE)

12

Modelul contului de rezultate dupa natura veniturilor si cheltuielilor este agreat in Europa Continentala cu particularitati de la tara la tara. Structura sub forma tabelara a contulu de profit si pierdere alcatuita dupa destinatia cheltuielilor, asa cum e formalizata de Directia a IV-a a CEE se prezinta astfel: A. CHELTUIELI 1.Costurile de productie ale prestatiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri (inclusiv corectarile de valoare) 2. Costurile de distributie (inclusiv corectarile de valoare) 3. Cheltuielile generale de administratie (inclusiv corectarile de valoare) 4. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant 5. Dobanzile si cheltuielile asimilate, cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile asociate 6. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitati ordinare REZULTATUL CARE PROVINE DIN AVTIVITATI CURENTE (ORDINARE) DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 7. Cheltuieli exceptionale 8. Impozitul asupra rezultatului exceptional 9. Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare REZULTATUL EXERCITIULUI ( PROFIT) B. VENITURI 1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2. Alte venituri din exploatare 3. Venituri care provin din participatii cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare si din creante ale activului imobilizat, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 5. Alte dobanzi si venituri asimilate cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate REZULTATUL CARE PROVINE DIN AVTIVITATI CURENTE (ORDINARE) DUPA IMPOZITARE (PIERDERE) 6. Venituri exceptionale RETULTATUL EXERCITIULUI (PIERDERE)

Din analiza comparativa a celor doua scheme privind contul de profit si pierdere dupa natura si dupa functie, se constata ca primul este centrat pe indicatorii privind cifra de afaceri si productia exercitiului, iar al doilea pe indicatorii privind cifra de afaceri si costul bunurilor vandute. O asemenea diferentiere are la baza interesul fiscal onorat de modelul contului de profit si pierdere dupa natura cheltuielilor si veniturilor. Pe aceasta cale se pot aprecia bogatia creata (valoarea adaugata) si repartitia sa. Intr-o economie de piata exista conceptia financiara potrivit careia intreprinderea, in calitatea sa de agent economic, are un dublu rol de indeplinit - sa creeze bogatie (valoare adaugata) si sa participe la distribuirea aceste bogatii sub forma de salarii, impozite si taxe, dobanzi, amortismente, rezultate. Toate aceste distribuiri nu reprezinta altceva decat remunerarea factorilor care au contribuit la crearea bogatiei.

13

Contul de profit si pierdere alcatuit pe criteriul naturii venituriloe si cheltuielilor prezinta interes pentru factorii de productie participanti la crearea si distribuirea bogatiei (propietar, investitori, creditori, salariati, stat, etc.). Din componenta acestor utilizatori externi, prezinta interes cu precadere guvernul si organele sale. Acestia solicita informatii pentru a reglementa activitatile intreprinderilor, determina politica fiscala si ca baza pentru calculul produsului intern, a venitului national, precum si alti indicatori statistici similari.
6. Modelul contului de profit si pierdere in sistemul contabil romanesc

Contul de profit si pierdere reprezinta un document contabil de sinteza prevazut de legea Contabilitatii care concetreaza veniturile si cheltuielile unei intreprinderi pentru o perioada data indica modul de formare al rezultatelor. Intr-o maniera generala, el ofera informatiile necesare pentru intelegerea si explicarea profitului sau pierderii inregistrate de agentul economic. Veniturile si cheltuielile, componente ale contului de rezultate, sunt inregistrate de contabilitate conform unor principii (conventii) contabile. Principiile: principiul continuitatii activitatii; principiul independentei exercitiului; principiul prudentei; principiul cuantificarii monetare. Principiul continuitatii activitatii presupune ca intrepinderea isi desfasoara in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil. Aplicarea acestui principiu presupune a) delimitarea vietii intreprinderii in exercitii financiare sau contabile in functie de care se stabilesc situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatele obtinute delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor.

b)

Principiul independentei exercitiului conduce la considerarea fiecarui exercitiu ca un tot independent separat de exercitiile anterioare sau viitoare, evidentiind toate cheltuielile si veniturile si atribuind doar acele venituri si cheltuieli care ii sunt proprii. Delimitarea perioadelor presupune ca efectele tranzactiilor si alte evenimente sa fie luate in calcul cand acestea sau produs si nu cind intervine plata. Procedand astfel se daa expresie intaietatii cauzelor fata de efecte, se inregistreaza mai intai angajamentele si apoi executarea lor.

14

In Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii din Romania, acest proincipiu este definit prin prisma delimitarii in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera. Se practica astfel contabilitatea de angajamente (accrual accounting) bazata pe delimitarea si inregistrarea veniturilor sub aspect real (miscarea de bunuri si servicii) si sub aspect monetar (miscarea banillor) si a cheltuielilor in momentul angajarii. Respectarea acestui principiu impune aplicarea de diverse tehnici cum sunt: Conturile de regularizare si asimilate: venituri si/sau cheltuieli inregistrate in avans, decontari din operatii in curs de clarificare, diferente de conversie - activ / pasiv. Veniturile sau cheltuielile inregistrate in avans corespund unor operatii economice ce se desfasoara pe mai multi ani, cu incasari respectiv plati esalonate, iar in vederea delimitarii rezultatului perioadei sunt inregistrate ca posturi in bilant. Astfel cheltuielile sunt inregistrate in activ iar veniturile in pasivul bilatier. Diferentele de conversie favorabile se inregistreaza in pasiv aratand existenta unor surse, iar cele nefavorabile in activ cu semnificatia de consumuri sau pierderi. Decontarile din operatii in curs de clarificare sunt inregistrate in activ sau pasiv dupa cum reprezinta creante, respectiv datorii. Principiul prudentei consta in aprecierea rezonabila sau cu precautie a activelor si pasivelor, a cheltuielilor si veniturilor pentru a evita supraevaluarea rezultatului. Sau, asa cum este interpretat in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, potrivit principiului prudentei nu este admisa supraevaluarea elementelor de pasiv si a veniturilor, respectiv supraevaluarea elementelor de activ si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Interes prezinta si definitia principiului prudentei foemulata in PCG francez Prudenta este aprecierea rezonabila a faptelor in scopul de a evita riscul de transfer in viitor a incertitudinilor prezente, susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele intreprinderii. Aplicarea principiului prudentei se regaseste in urmatoarele mecanisme contabile: a) la inchiderea exercitiului se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile, si nu se inregistreaza activele si profitul probabile; b) doar beneficiile realizate la data inchiderii exercitiului pot fi inscrise in bilant:

15

c) trebuie tinut cont de toate riscurile previzibile si eventualele pierderi care au luat nastere in cadrul exercitiului sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste ricuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data inchiderii bilantului si data la care el este intocmit; d) trebuie sa se tina cont de deprecierea activelor indiferent de rezultatul exercitiului. In consecinta, daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare, diferenta este contabilizata prin amortizare in caz de depreciere ireversibila sau prin constituirea de provizioane, daca deprecierea este reversibila. In cazul in care valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare, diferenta nu este contabilizata, elementele de activ mentinandu-se la valoarea de intrare (costul istoric); e) trebuie efectuata o analiza foarte importanta a cheltuielilor angajate, in vederea delimitarii, dupa caz, in costul produsului sau costurile perioadei. In ultima structura se cuprind toate cheltuielile angajate care nu pot fi nici imobilizate, nici stocate, nici repartizate pe mai multe exercitii, acestea nefiind recunoscute ca active si deci sunt repartizate direct asupra rezultatului exercitiului. Este cazul cheltuielilor generale de administratie, cheltuielilor de distributie si costurilor de subactivitate. O asemenea analiza s-a concretizat in adoptarea formulei costului de productie partial in evaluarea bunurilor obtinute din productie proprie. Un asemenea cost este compus din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie detreminate rational ca fiind legate de fabricarea produselor. In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei. Principiul cuantificarii monetare - Unitatea monetara are o dubla ipostaza:

unitatea de cont si unitatea de cumparare. Ipostaza de unitate de cont are in vedere folosirea monedei ca unitate de masura si de inregistrare a fluxurilor si structurilor patrimoniale. A doua ipostaza, cea de unitate de cumparare se manifesta prin aceea ca moneda trebuie tratata ca un rezervor de inlocuire in forma naturala a bunurilor ce formeaza obiectul evaluarii.
Etalonul monetar ca unitate de masura sau de cont are un caracter instabil determinat de variatia variatia puterii de cumparare a monedei si a preturilor. Pentru a depasi aceasta limita unitatea monetara este considerata o constanta si nu se procedeaza decat in mod exceptional la reevaluari. O asemenea conventie este valabila intr-o economie stabila. Ipoteza de mai sus este discutabila in conditiile inflatiei persistente. Cantitatea de moneda necesara evaluarii unui bun creste prin inflatie nu din cauza modificarii valorile relative a bunului in raport cu altele, ci din cauza schimbarii semnificatiei etalonului. In aceste conditii se apeleaza la conventia instabilitatii unitatii monetare apeland la reevaluari. 16

Analiza rezultatului intreprinderii se realizeaza prin utilizarea unor date comparabile. Avand in vedere acest principiu, analiza profitului se va realiza in cifre comparabile prin transformarea sumelor continute de situatiile financiare (bilant, cont de profit si pierdere si anexe) intr-o moneda stabila. 7. Contul de profit i pierdere principala surs informaional n analiza profitului In concordanta cu principiile enuntate contul de profit si pierdere contin toate veniturile generate de activitatea intreprinderii pe parcursul exercitiului, toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiasi perioade. In cadrul sistemului contabil romanesc, contul de profit si pierdere are la baza clasificarea cheltuielilor si a veniturilor dupa natura activitatilor. Forma de prezentare a structurilor in cadrul contului este cea de lista. O asemenea optiune este in concordanta cu conceptia dualista de organizare a contabilitatii (contabilitate financiara si contabilitate de gestiune) iar forma lista prezinta facilitatea informationala ca dezvaluie rezultatul dupa fiecare nivel de activitate. Conceptia dualista adoptata pentru modelarea si contabilizarea cheltuielilor impune un calcul al rezultatului global realizat prin contabilitatea financiara si un calcul al rezultatelor analitice prin contabilitatea de gestiune. In contabilitatea financiara, cheltuielile si veniturile sunt grupate in functie de natura activitatilor (exploatare, financiara, exceptionala) iar in contabilitatea interna de gestiune cheltuielile si veniturile (deocamdata in modelul romanesc numai cheltuielile) sunt grupate dupa functia sau destinatia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii. Pentru sistemul contabil de baza (agenti economici) schema contului de profit si pierdere se prezinta astfel: CONTUL DE PROFIT si PIERDERE Cheltuieli privind titluri de plasament cedate (ct.664)36 Denumirea indicatorilor Nr Realizari . aferente rd. perioadei de raportare an an preceden curent t B 1 2 01

A Venitu- Venituri din vz. Marfurilor (ct.707) ri din

17

exploatare Productia vanduta (ct. 02 701+702+703+704+705+706+708) Cifra de afaceri (rd.1+2) 03 Venituri din prod.stocata(ct.711) sold creditor 04 sold debitor 05 Venituri din prod. de imobilizari(ct. 721+722) 06 Productia exercitiului (rd.2+4-5+6) 07 Venituri din subventii de exploatare(ct.741) 08 Alte ven. din exploatare (ct.754+758) 09 Venituri din provizioane privind act de exploat.(ct. 781) 10 VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd. 3+4-11 5+6+8 la 10) Chelt. privind marfurile (ct.607) 12

I. Chelt. pentru exploatare

Cheltuieli cu materii prime (ct.600) 13 Cheltuieli cu matterialele consumabile (ct.601) 14 Cheltuieli cu energia siapa (ct.605) 15 Alte chelt.materiale (ct.602+603+604+606+608) 16 Cheltuieli materiale-total (rd.13 la 16) 17 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de18 terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+ +625 +626+627+628) Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 19 631+635) Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct.641) 20 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct.645) 21 Cheltuieli cu personalul-total (rd.20+21) 22 Alte cheltuieli de exploatare (ct.654+658) 23 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele(ct.681) 24 II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE TOTAL(rd.25 12+17+18+19+22+23+24) A REZULTATUL DIN EXPLOATARE Profit (rd.11-25) 26 Pierdere (rd.25-11) 27 Venitu- ri Venituri din participatii, alte imobilizari financiare si28 financreante imobilizate (ct. 761+762+763) ciare Venituri din titluri de plasament (ct.764) 29 Venituri din diferente de curs valutar (ct.765) 30

18

III. Chelt. financiare

Venituri din dobanzi (ct.766) Alte venituri financiare (ct.767+768) Venituri din provizioane (ct.786) VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd.28-33) Pierderi din creante legate de participatii (ct.663)

31 32 33 34 35

Chelttuie 37 li din diferente de curs valutar (ct.665) Cheltuieli privind dobanzile (ct.666) 38 Alte cheltuieli financiare (ct.667+668) 39 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct.686) 40 IV. CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (rd.35-40) 41 B REZULTATUL FINANCIAR Profit (rd. 34-41) 42 Pierdere (rd. 41-34) 43 C REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI Profit (rd.11+34-25-41) 44 Pierdere (rd.25+41-11-34) 45 V. VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL(771+772+787) 46 VI. CHELT.EXCEPTIONALE TOTAL(671+672+687) 47 D REZULTATUL EXCEPTIONAL Profit (rd.46-47) 48 Pierdere (rd.47-46) 49 VII. VENITURI TOTALE (rd.11+34+46) 50 VIII. CHELT.TOTALE (rd.25+41+47) 51 E REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI Profit (rd.50-51) 52 Pierdere (rd.51-50) 53 Impozitul pe profit (ct.691) 54 F REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Profit (rd 52-54) 55 Pierdere (rd.53+54) (rd.54-52) 56 Structura contului de profit si pierdere evidentiaza continutul indicatorilor si modul lor de construire. Astfel, cifra de afaceri dezvaluie marimea tranzactiilor de vanzare realizate de o intreprindere cu tertii sai, fiind egala cu vanzarile de marfuri plus productia vanduta. Intrucat veniturile sunt inregistrate fara taxe , in marimea cifrei

19

deafaceri nu sunt incluse taxa pe valoarea adaugata si reducerile comerciale acordate clientilor. Productia stocata exprima, dupa caz, veniturile in cost de productie generate de cresterea stocurilor de productie comparativ cu stocurile initiale (stocaj) sau diminuarea veniturilor in cost de productie in situatia inversa (destocaj). Productia imobilizata exprima in cost de productie imobilizarile terminate sau in curs in cadrul exercitiului prin constructie sau productie proprie. Prin insumarea algebrica a productiei vandute in pret de vanzare, a productiei stocate si a productiei imobilizate se obtine productia exercitiului care dezvaluie performanta activitatii de productie a intreprinderii. Subventiile de exploatare sunt destinate compensarii insuficientei veniturilor din exploatare sau reducerii cheltuielilor de exploatare. Ele sunt acordate de puterea publica in cadrul politicii economice si sociale a statului. Cazurile cele mai dese privind aceste subventii sunt: subventiile pentru export (pentru practicarea de preturi competitive pe piata internationala), subventiile de echilibru (compensarea pierderilor intreprinderilor proprietate de stat care desfasoara o activitate necesara pentru intraga natiune (finantarea activitatii de cercetare si de alte activitati). Postul alte venituri din exploatare cuprinde veniturile din creante recuperate, valoarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiilor viitoare (pozitie discutabila) si orice alte venituri din exploatare. In schimb la aceasta pozitie nu figureaza veniturile din redevente pentru concesiuni, brevete, licente, marci, procedee, veniturile din imobile neafectate activitatilor profesionale. Veniturile generate de reluarea, dinimuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecieri si riscuri si cheltuieli privind activitatea de exploatare (deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale, stocurilor, creantelor comerciale, pierderi din litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli pentru reparatii de repartizat pe mai multe exercitii, etc.) sunt delimitate prin pozitia venituri din provizioane privind exploatarea. Cheltuielile pentru exploatare, cheltuieli referitoare la activitatea normala si curenta a intreprinderii, cuprind: cheltuielile privind consumul de materii prime si materiale, costul marfurilor vandute, cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite de la terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de intreprindere, cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu amortizarile si provizioanele privind activitatea de exploatare (amortizarea si deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale, deprecierea stocurilor si creantelor comerciale, provizioane pentru litigii, buna executie, cheltuielile cu reparatiile de repartizat asupra mai multor exercitii si alte provizioane pentru activitatea de exploatare), alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante fara acoperire, redevente pentru concesiuni, brevete, licente si procedee, jetoane de prezenta (varsate administratorilor nesalariati).

20

Rezultatul din exploatere se determina prin scaderea din veniturile de exploatare a cheltuielilor de acelasi gen si indica eficienta activitatii de baza a intreprinderii. Profitul obtinut din activitatea de exploatare constituie baza sustinerii activitatilor financiare si exceptionale in cazul intreprinderilor. Pierderea din exploatare se poate datora profilului neproductiv al agentului economic (societate de consultanta, de exemplu) sau obtinerii unor profituri din activitatea de exploatare inferioare chelltuielilor aferente. In al doilea caz este necesarta o analiza atenta a tipurilor de cheltuieli si venituri aferente activitatii de exploatare. Veniturile financiare cuprind mai ales: dividendele si dobanzile cuvenite intreprinderilor pentru imobilizarile financiare, sconturile obtinute de la furnizori ca urmare a achitarii facturilor inainte de scadenta, castigurile nete din cumpararea / vanzarea titlurilor de plasament, castigurile de schimb (diferentele favorabile la incasarea creantelor si plata datoriilor) si veniturile din reluarea, diminuarea sau anularea provizioanelor pentru activitatea financiara. In ceea ce priveste cheltuielile financiare corespunzatoare veniturilor financiare, in principal acestea se refera la dobanzile de platit sau platite pentru imprumuturi si datorii, pentru conturi curente, pierderile datorate creantelor legate de participatii, sconturile acordate clientilor care isi achita facturile inaintea scadentei prevazute, pierderile nete din cumpararea / vanzarea de titluri de plasament, pierderile de schimb (diferente nefavorabile la incasarea creantelor si plata datoriilor), amortizari si provizioane generate de deprecierea activelor sau de riscuri si cheltuieli care fac obiectul activitatii financiare. In urma compararii veniturilor si cheltuielilor financiare se obtine rezultatul financiar (profit sau pierdere). In cazul intreprinderilorpierderea din activitatea financiara se poate datora platii dobanzii la creditele contractate, cheltuielilor din diferentele de curs valutar care depasescveniturile financiare. Rezultatul financiar trebuie interpretat in stransa legatura cu rezultatul din exploatare, un rezultat financiar negativ (pierdere) putand fi acoperit de profitul din exploatare ca urmare a folosirii resurselor proprii si atrase. Indicatorul care consemneaza acest fapt se numeste: REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI obtinut astfel: REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI = REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

Rezultatul curent (operational) indica in cifre nominale eficienta activitatii curente a intreprinderii, neluind in calcul elementele care nu au caracter de repetabilitate si continuitate in activitatea intreprinderii.

21

22