Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; \n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Dr. Napoleon S®vescu

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACT Bucure¿ti-Romania 2002

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS
•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 1. •nceputuri 2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei 3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 4. Burebista 5. Podul de piatr` de peste Dun`re 6. Decebal 7. Re[edin]a lui Decebal 8. Cine a fost Traian? 9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 10. Ei, tracii, au fost daci 11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue Ð Ale[ii lumii Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Ð L`ca[uri de cult 12. Str`mo[ii arieni Ð Credin]a 13. Simbolistica la pelasgi 14. Simbolistica la pelasgii-arieni 15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa) 16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

S
7

9 9 23 33 39 51 53 65 73 85 93 103 107 111 115 121 123 128 129 143 149 161

5

II.

EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 1. Origini [i legende 2. Originea rom~nilor 3. Cucerirea nord-vestului Europei 4. Cucerirea Indiei 5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 6. Cucerirea Peninsulei Italice Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei 8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 9. Cucerirea Japoniei 10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

173 173 179 185 197 207 221 228 231 241 247 257

III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia 2. Originea macedonenilor 3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 4. Cucerirea lumii antice Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H. 5. •ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) 6. Din cuceri]iÉ cuceritori

267 267 273 285 289 296 301 305 311 315

6

\n cuv~nt. peste timp un pod. Pe Kogaion. Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. 7 . Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt. Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu. Ca bezna. Cuvintele \n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i. Erau cei mai viteji dintre to]i tracii. Vorbeau o limb` clar`.•n loc de cuv~nt introductiv Gellu Dorian Cine sunt dacii Domnului Napoleon S`vescu C~nd Herodot a scris cine sunt dacii. \n nop]ile cu stele. Dacii aveau de la •nalt un nume §i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. Se-n]elegeau \n limba vorbitoare. De mii [i mii de ani. Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti. La \nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau. Peste petrecerea de timp [i lume. Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod. c~nd \n ea cat` lumina Arc peste stele. nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i. •n graiul lui vorbeau bune [i rele. ca frunza pe copac.

Precum \n cer. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas. Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` §i azi \n graiu-n care vrei s` chemi. Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul. dacii! 8 . * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult. La matca vie]ii lui f`r` de moarte. Uita]i de cei ce vin din neam \n neam. Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc. R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Ð Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme. a[a [i pre p`m~nt. S` te-n]elegi cu cel plecat departe §i revenit aici ca-ntr-un desc~nt. Sub lucrul omului trecut prin vremi. Iar noi suntem r`t`citori \n zare. roxalanii. peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii.Au n`v`lit barbarii peste daci. Din cernerea pe care timpul o adun`. Din azi \n m~ine. dardanii Stau ca \naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei. Demni ca \n Kosovo. Pecetlui]i de vorba cea mai bun` §optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.

atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen.000. cum ar fi: maimu]ele. elefan]ii.600. Cu 3. A 9 .000.000 de ani \n urm`.Noi nu suntem urma[ii Romei \NCEPUTURI [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de domeniu. felinele.dinozaurii . o form` timpurie de maimu]`.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ.000. incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne. Acum 500. se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.000. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul. \ns`. asem`n`toare algelor. cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii.care.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200. dac` ar fi continuat s` existe. probabil \n zona Golfului Mexic de ast`zi. a produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat. la contactul cu Terra.000. Tot cu 65. ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Smithsonian Timelines of the Ancient World 1.000. Acum 25.000 de ani. care ar fi cauzat moartea acestor creaturi . acum 4. caii. fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`.000 de ani apar dinozaurii care.000.000 de ani \n urm`. vor dispare brusc acum 65.000.000 de ani. nivelul de oxigen \ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu. c~nd s-a format P`m~ntul.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. predomin` organisme simple. Acum 50. Acest meteor.500. •n aceast` perioad`.000 de ani apare o mare varietate de mamifere. Acum 40.

Muzeul de istorie al Rom~niei. R`sturnat la 180 de grade ulciorul. 10 . E. Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta. 54748. C. cu o anatomie pregnant`. 3. cu 1. a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. * Descoperit la Parta. inv. Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii. care oricum nu avea un fund plat.65-69. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea.Resch.1. O.Radu. devine un cap de schelet . p. \n ãTibiscusÓ.Germann.1974.000 de ani ”naintea celei Sumeriene).Fig.

Pescari (pe[tera Gura 11 . .Noi nu suntem urma[ii Romei Acum 4.10. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul ãValea lui GraunceanuÓ.S. rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis. \ntre 1960-1969. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java.\n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS. ca ursul erectus.) .SUPERIOR (40.d. erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere.H. •n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre.000 de ani .perioada \n care apare omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean. ..000. primii str`mo[i \ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.000. aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.000 \.g`sim o faun` bogat`. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus.40.700.000 .\n TER´IAR .000 de ani a \nceput perioada QUATERNARŒ (perioada \n care ne afl`m [i ast`zi).d.) . S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) .000 \. fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate \n proteine.000. din care fac parte: PALEOLITICUL. Acum 2. carnivor. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi.INFERIOR (1.d.perioada \n care apar uneltele de piatr`. crucial fiind faptul c` era.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe. Acum 1. [i reluate \n 1975.100. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe. au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. sub conducerea regretatului C. al c`rui creier este [i mai mare.MIJLOCIU (100.) . Carnivorele. Nicol`escu-Plop[or. ca \n zona Bugiule[ti.000. MEZOLITICUL [i NEOLITICUL. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. la Mojokerto.000 .. numeroase resturi de primate cercopithace. bogat \n ierburi).000 .H.\mp`r]it \n: . Acum 1.000 \.H.

Univ. •n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ carpato-dun`renilor. cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre 5. asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a.500 \. Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian`. cu mult \naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele.d.perioada \n care vremea s-a \nc`lzit. 21). acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic. (5200 \.400 . iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din istoria lumii. •n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela CladoveiÓ.500 \. 1996.000 \.H.). purt`torii acestei culturi vor cobor\ 12 .H.800 \. MEZOLITICUL (10. new and updated edition. cuptorul de piatr`.000 de ani \. (Marija Gimbutas.5.H. cea mai veche istorie de acest fel apar]in~nd culturii Vedice).4. of California Press.H.) triburile de p`stori folosesc caii [i arme perfec]ionate.H.Chindiei). dup` aceea[i Gimbutas)2 [i considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii.d.d. NEOLITICUL (\ncepe cu 5.3.000 .H.d. Berkeley.000 \.) . ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui.d. de culoare alb` pe un fond ro[u. Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american` Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`.3.H. Cultura Boian (4.d. Marea Britanie devine insul`.H.3 •n cultura Cernavod` I (4.500 3.d.) ne las` primul sanctuar creat din lut. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images. Din cadrul culturii Vincea.d.000 . posibil.4. Pe teritoriul Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.800 . p.000 .500 \. vasul cu picior cu decor pictat etc. c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i femeia saÓ. LA. iar Marea Neagr` cap`t` conturul ei actual. Nicolae Vlasa descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de lut datate 4. tot de la Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).

000 ”. vedic) inv`]ase s` defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul.d. locuind ”n general de-a lungul re]elelor hidrografice.d. d~nd astfel na[tere poporului protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`. ën aceast` perioad`. euro-indian`.0004. cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5. prezent ”n spa]iu (sf~nt. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei. carpato-danubian`. la vechii vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate). apar]in~nd neoliticului.d. .500 ”. extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile. constituie ãVechea Europ`Ó.H. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi.Fig. pelasgic`.. 13 . 6. poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu. a[ezat` pe aceste bogate meleaguri.H.H. ori cum vre]i s` o numi]i. formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.400-2. 2.500 ”.

Meridiane.3. Ed. Vucedol. Cucuteni. 3-4. Petre[ti. Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpatodanubiene. 38. Ion Miclea. 14 . Radu Florescu. 1980 . Fig. Cernavod`. Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur. p. cu schimb`ri manifestate de o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i cu noi manifest`ri spirituale .4. Descoperim culturi ca: St`ncu]a. 39. 3 *Fig. Gumelni]a. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei .Fig. 2.din ãPreistoria DacieiÓ.

Fig.4 15 .

Fusaiola cu inscrip]ii .200 ”. 4. locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i asta cu 1. Kosovska Nitrovita. Bucure[ti 1994 .6. Ed. A[adar. Europa Nova. Bulgaria. 5. nu sumerienii. Iugoslavia . Istoria Rom‰nilor.000 de ani ”naintea sumerienilor. 5.H. Gradesnita. a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII 1. fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii.300-5.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre Nicolae Vlasa. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca.2.1 2 3 4 5 6 Fig. inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost. ci locuitorii Transilvaniei. *Iosif Constantin Dr`gan.3. 16 . Strachina cu inscrip]ii .d. 5. oric‰t ar fi de paradoxal.

52. *Early Europe: Mistery in stone. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`. Virginia . Acesta a fost f`cut ”n anul 3. este prima dovad` a ro]ii ”n lume.d. 6. c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect de copaci sau altele imit‰nd apa.400 ”. Acest vas apar]in‰nd culturii ãceramicii liniareÓ. Alexandria. El a fost descoperit ”n anul 1974 pe el fiind desenate. deci cu 200 de ani ”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. pe a[a-numitul vas de la Bronocice. Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe teritoriul Poloniei de azi.1995 .. Time-Life Books.Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. 17 .H. apar]in~nd poporului carpato-danubian.p. zg‰riate.

Marginile ”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.1995 . 18 . datat 2. *Early Europe: Mistery in stone. 7.500 de ani). Alexandria.H. Time-Life Books. apar]in‰nd aceluia[i popor carpatodun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3. pu]in mai la nord de Budapesta.53.Fig.p.700-2. pe teritoriul Ungariei de azi. Virginia .d. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa.400 ”.

*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books. 8. Aceste figurine g`site la T~rgovi[te.): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane. din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. a[a-numita ãCardial-ware PotteryÓ.1995 . ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria [i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei. Virginia .55.000-5.d. [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zigzagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`. nu face dec~t s` puncteze expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa. Alexandria. .000 ”. Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii carpato-dun`reni .19 Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpatodun`rean ”n dou` direc]ii principale (6.p. Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe teritoriul Cehoslovaciei la Bylany .H. Sittard [i Stein.

Fig. p. ”n ãHistoricaÓ II.Nica. 1972. Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt). face parte din cultura V`dastra. ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. *M. 13 20 . care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei. Se poate vedea clar ãSpirala Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ. Craiova). precum [i ”n dreapta Dun`rii. 9.

jud. pare a fi totu[i. 1900 Academiei de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art` gotic`. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arienicarpato-danubieni) * Vl. Bucure[ti. din st‰nga femeii. juc~nduÐse. dup` indicarea coamei. L‰ng` ea. 1974. grupul de bronz redat aici. m‰na lui dreapt` se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ. inso]indu-l de o descriere eronat`. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. ”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt` coama leului. De la a treia se poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui picior. se afl` satul Naeni. Buz`u. 482 21 . De remarcat sunt ornamentele de pe haine c‰t [i de pe harna[amentul leului. dup` cum ne spune Tocilescu. prin anii 1900. fig. Cu m‰na st‰ng` ea se ]ine de coama leului iar cu dreapta de coada acestuia care pare c` se termin` ”n gura de pe[te.Vasile P‰rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat. Dup` ornamentul care se g`se[te in spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat` fi at‰rnat de ceva. Dumitrescu.Fig. ni[te copii au g`sit. cuprinz~nd doar dou` figuri. Zei]a de la Naieni . undeva pe coada leului. Felina pe care se g`se[te c`lare femeia de[i seam`n` cu o leoaic`. cu st‰nga sus]in~nd-o pe femeie de la spate. unde. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. Pe cap are o c`ciul` ãfrigian`Ó care-i acoper` t‰mplele [i urechile. un leu. Personal am v`zut un complex statuar asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din insula Balli. •n ceea ce prive[te cel de-al doilea ”nso]itor. \n dreapta. La apus de Pietroasa. localitate celebr` prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii Phoenix) ce-i poart` numele. Arta preistoric` ”n Rom‰nia. 10.

New York. unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi . Hinduismul [i cre[tinismul nu au f`cut altceva dec~t s-o copieze. Profesorul V.. au putut ap`rea pe ni[te insule izolate.spre sud.. adapt~nd-o la condi]iile lor locale. Acei carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere la cultura lumii. puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care \n 4..H. Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee). l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare. culturi ca cele miceniene. cultura Cernavod` I. ne pune la dispozi]ie o hart` care ne schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig.d. egiptean` etc. ci p~n` \n \ndep`rtata Indie. ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei. \n a sa lucrare: The Aryans. 1993. Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase).000 \. ei ãnev`z~nd p`durea din cauza unui copacÓ. 48É spa]iul carpato-danubianpontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ. Barnes and Noble Books. Aceasta. spre Anatolia. uimind cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum.caldeean`. se va scufunda \n Marea Mediteran`. Gordon Childe4.. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 22 . a dat na[tere la Troia I.

Astfel. pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi de ãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la o ãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`. nu trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate. o nou` interpretare poate infirma una sau alta dintre ele. indiferent pe ce meleaguri ne-a c`l`uzit destinul. Oric~nd o nou` descoperire. \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus [i de ãpu]inaÓ influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turi de cea ãcople[itoareÓ slav`. \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi.. declar~ndu-v` c` o chez`[ie a tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`. Cititorul nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale. limba francez` [i astfel am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~norus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene care p`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de C 23 . nu eram de acord cu ceea ce era ãscris \n carteÓ. iar din clasa a cincea. Fusesem obligat... reale ale cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [i c`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat. *** u ani de zile \n urm`. A fost poate pentru prima oar` c~nd am sim]it c`. Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ce urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu convins. nu exist`.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei ISTORIA NE[tiut` a romånilorNOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI •nainte de toate vreau s` fiu onest. \nc` din clasa a patra elementar` s` ãstudiezÓ limba rus`.. pe vremea c~nd eram elev \n cursul elementar.

trec~nd chiar dincolo de Hellespont ”n Asia Mic`Ó.d. ”mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului ! 24 . transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`.Fig. Curios este c` rom~nii nu se revolt` ”mpotriva falsificatorilor istoriei noastre. la vremea lui (1882-1927). putem s` ne imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru ”n Europa ”ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma. Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan. Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1.000 ”.409. s-au ”ntins ”nc` din vremuri imemoriale spre nord.H. Ed. ”n Gali]ia [i Podolia. iar spre sud. Dar ”n ace[ti 100 de ani care ne despart de el. p~n` ”n Rodopi [i pe valea Mari]ei. ”n Posen. 11. p. cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave. p~n` ”n Silezia. Meridiane 1982 din Getica. cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut ”n loc s` evolueze au involuat. ãNeamurile daco-getice. A[a ne spune acela[i V. P~rvan.

c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea Congres de studii medievale de la Kalamazoo.U. care le spun fra]ilor no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci. \n casa c`ruia am g`sit o carte scris` \n limba rom~n`. Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora cu logica.. singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N... Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci. Ast`zi \n Moldova de peste Prut. iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. c` Macedonia a fost. f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune \n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`. John V.A.. la invita]ia unui coleg [i prieten ungur. ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade no]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate \n [coal`. teorie pe care mul]i. \nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar.. am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof.. asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5. Densu[ianu. Fine Jr. \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre Siberia. S. Nu [tiu care este p`rerea Dvs. deschis. B`jenaru [i care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York: 25 . Michigan. ba dintr-al]ii. Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai sc`zut \n intensitate. Surpriza am avut-o \n luna mai 2002. de nici un politician sau istoric rom~n. un grec! P`rerea lor nu este criticat`. de origine slav`.. ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ: Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun.Noi nu suntem urma[ii Romei apropiate de ale noastre. ãmoldoveneasc`Ò. este [i va fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost. Traian. •n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[. ba dintr-unii. Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]iei dacorom~ne. voi face uz de versurile unei poezii scrise de V.. probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacorom~nilor. o [i cred. De data aceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]am despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ din ãeiÓ. unde am prezentat ãA new Approach to the Origin of the Romanian PeopleÒ. dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓ gata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor.

. de asemenea.ãCe limb` vorbeau dacii. c~ndva. spune: ãRom~nia este vatra a ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò. oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?. de lupt`tori. o profesoar`. evident c` aceast` str`veche 26 . de[i-i scris \n carte. din epocile Bronzului [i Fierului.. dintre care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dup` ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian \n 106 d. §i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte Ce par a face parte. A devenit. zboar`. elinei [i latinei dintr-o ãlimb` mam`Ò. astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi. s` fii inteligibil?. gener~nd dou` teorii care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba arian` pe de alt` parte. localizat` undeva \n Europa Preistoric`.d. Argument~nd ne zise. profesoar` la Universitatea din Los Angeles. De 200 de ani. Revenind la poezia lui B`jenaru..6 Cercet`toarea american` Marija Gimbutas.. precum se [tie.H. chiar din limbajul trac! Dar. pa[nic`... care a precedat societ`]ile Indo-Europenizate patriarhale. Lingvi[tii socotir`.H. h~rtie. lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [i descoperim c` lingvistica. nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare cu latina.. numeroase min]i ãstr`luciteÓ au \ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò. Cu c~teva cuvinte. P`i stai [i ia aminte. C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion.Ó •ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau getodacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`. o entitate cultural` cuprins` \ntre 6500-3500 \.. istoria. teocratic`. mai cu luare aminte. de cumva e posibil. cu asta nu m`-mpac. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a sanscritei. California.. axat` pe o societate matriarhal`. Iar vorbele nescrise. Anii trec. iubitoare [i creatoare de art`.. de c~nd un oarecare W. azi nimenea nu [tie!.

\n special c~nd ni se spune c` [i ãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. Bucegi. spune legenda. Cindrel.. Par~ng. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul nefericitei. cetatea Carpatic` face parte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ. r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni).Ó Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o ãlupoaic`Ò.. B`jenaru: ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sit Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit: Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut. A[a c` apare mult mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni. termen folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. Astfel.. nici de cea alpin`.. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta? S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`.Noi nu suntem urma[ii Romei civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`..8 De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia lui V. sigur c` ne-a impresionat. de[i pe \n`l]imi s-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna. iar ciobanul Faustulus i-a crescut. cercet`ri f`r` repro[ de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ care corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i sub titulatura ãAncient IndianÓ. F`g`ra[. origine trivial`?. C`limani. f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob. 27 . fiica lui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeul Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce pe bastarzi \n Tibru.. rom~nii s-au n`scut!. Retezat.Ó7 Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`. Din ei. de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar trebui s` ne c`ut`m o astfel de . plaseaz` faza primar` a culturii Vedice la noi.

\n care locuitorii comunic` \ntre ei 28 . vocabular \ntreg Vezi domnule. profesori.H. s` nu se \n]eleag` \ntre ei. au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea mai unitar` limb` latin` cunoscut`.). Vezi. dispare!Ó Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`. locuind prin v`i [i mun]i.271 d. dic]ionare. caiete sau creioane. \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capul genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`? O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò \n privin]a num`rului de dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a. C` \[i mai schimb` portul.. eu asta nu pot s-o \n]eleg! C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri. Dac~t acele cazuri. \n Peninsula Italic` avem [i ast`zi dialecte ca cel toscan. Marea Britanie [i Germania.H. . sutele de alte dialecte din Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic` nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea. asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!È Dar c`-[i uitar` limba. cei din teritoriul ocupat de romani. de exact 165 de ani (106 d. dealuri [i p`duri.. calabrian ori sardinian care-i fac. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓ noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci. dar [i dacii liberi.. din teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. exemplu nu-i sub soare.ãPe daci \i ocupar` acei viteji romani §i i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani! C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or.. \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)? Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care se mul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ea lor. Cum v` \nchipui]i c` ]`ranii daci care nu aveau nici texte. Mai mult. §i nu numai ei. [i azi pe italieni.. repezindu-se s` \nve]e latina?. c~nd un popor. Spania. Dar c` \[i uit` limba. ar fi niscai temeiuri.. lombard. pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-o realizeze nici m`car la ei acas`. La ei acas`.

p`storitul..... Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura. c~t? Nu prea [tiu precis 29 . dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]e ãlatinaÓ [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?. cea vorbit` acas` f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale ]`rii. Mul]i aristocra]i rom~ni transilv`neni. De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic: ÔNaintea erei noastre. [i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma. Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`. la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit ãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptarea Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 de ani... Cu alte cuvinte. La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci! Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`: Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`! Cum e posibil asta? •ndat` v` explic.. Nu [i-au uitat nici graiul. pentru a-[i salva via]a [i avutul. nici tradi]iile. performan]e pe care nu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?. s-au convertit la catolicism.. s-au maghiarizat. a[a precum se [tie. cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii ocupa]i. Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`.Noi nu suntem urma[ii Romei prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`. \ns` n-au uitat nici limba. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii \n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?. nici portul. ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci. Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`. §i asta f`r` ca picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei! ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie §i asupri]i Rom~nii. toat` popula]ia ]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie. nici obicei.

de ce \n cadrul ãRom~nit`]ii OrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi. ci s-a r`mas numai la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi). O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei. cre[tea albine §i dup` zona-n care acei oameni tr`iau. portugheza. v~na. Ci mult mai \nainte c`uta]i un \nceput!Ó •n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre migra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. pe-alocuri s-au oprit §i-aproape \n tot Sudul.Banatul S~rbesc)? Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o explica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`. ce veneau val de val. Iorga \n Istoria Rom~nilor. ucraineni [i iugoslavi . spaniol`. Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de 30 .. De[i cu alte neamuri. plus teritoriul ocupat de ru[i. pe plaiuri Carpatine Ce cultiva p`m~ntul. \n timp se-ncruci[ar` A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin` Au \n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`! Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut. ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluat dezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana. spaniola. megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari). portughez` [i o ãRom~nie R`s`ritean`Ò unde urmele-i tr`iesc \nc`. treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`. Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat. italian`. provensala. latina.. arom~n (pe teritoriul ocupat de greci). franceza).. Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal Ei st`vileau barbarii.La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris) Tr`ia un popor harnic. Un aspect controversat cu privire la limb`. \n mod special \n capitolul intitulat ãStr`mo[ii \nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-au desf`cut na]iile francez`. care mi se pare c` a fost ignorat. Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau. daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi..

Aceasta a fost limba dacilor. plut` = pluta.\n: 1. iar cel`lalt spre estul Europei. gu[` . pe ]`rmul apusean al M`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i.. C~nd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi. aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice. limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]` datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`. C~nd. iat` = yatha. geto-dacii. duya. §i din nou. muierea = muherea (mulier-mulieris \n Latin`). pleav` = plava. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile noastre. de asemenea.Noi nu suntem urma[ii Romei omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani. se desprind dou` mari grupuri. limba latin` cult` (sau clasic`) 2. \n lucrarea lui. ism` = isma. Despre limba latin` afl`m de la Cesar Pruteanu12 c` era dialectat` .ghosa. potec` = path-ika. r`mase \n c`r]ile sfinte numite Saliare. de la noi. nu de mult. Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una. doctorul lui Traian. s` vedem cum istoria se poate. s-a ajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii. unul ce se va r`sp~ndi spre Est. ar g`si manuscrisul lui Criton. 31 . limb` = lamba. noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din zona Carpato-Dun`rean`. Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist` aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`). s-a publicat teoria evolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul) 3. iasc` = jaska. teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. Din p`cate. care ne descria pe noi... gr`mad` = gramata. Indo-Asia. pricin` = pracina. limba tracilor dar \n alfabet latin11. ãGeticaÒ. Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului. schimba. gata = gata. iar de aici. la. mascar` = mascara. Peninsula Balcanic`. maiu = mayu. m~nie = manyu.. Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican. poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezent nu s-a l`sat ãconvinsÓ \n a-l g`si. pit` = pita.la fel ca orice limb` vorbit` \n zilele noastre .

shata = suta (centum \n latin`). din mun]ii Rodopi?. ashte. suntem p`rin]ii popoarelor europene [iÉ nu numai ai lor. pancia. era un trac de-al nostru. Iar noi. acel gladiator care s-a autoeliberat [i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani. patra. Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor. Dup` N. nava. cre~nd o armat` care a speriat Roma. dasha.treya. prin ce minune limba noastr` p`streaz` aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul carpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s` se extind`. sapta.. nici ai romanilor. ne place sau nu ne place..14 32 . sase. §tie oare cineva c` Spartacus. M` \ntreb. ci ei sunt urma[ii no[tri. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic de ast`zi. descoperim cu m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor.

. la nord de Istru (Dun`re). Nu numai cultura au \mprumutat-o. cum este Creta. Sosesc \n grupuri mici. iliri. Odat` p`trun[i \n spa]iul Balcanic. dup` locurile \n care tr`iam. iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. \mping~ndu-ne spre NordVestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni. dar [i scrierea.d.H. •n zona M`rii Egee.. invadatorii greci. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor. sci]ii (Dobrogea) etc. sci]i. care se va r`sp~ndi \n Europa. ã\nal]i. se impun cu duritate asupra popula]iei locale. c~t [i \n toat` Peninsula Balcanic`. dup` indieni. daci. cum le place s`-[i spun`. a mino-micenienilor [i a egiptenilor. To]i ace[tia \[i g`sesc ãcasa ideal`Ò la noi \n Peninsula Balcanic`. \n ciuda limbii comune vorbite. c~t [i a Asiei Minor (Turcia de ast`zi). ilirii (zona Albaniei de ast`zi).Noi nu suntem urma[ii Romei R`SPÂNDIREA PELASGILOR (A TRACO-GETO-DACILOR) erodot ar`ta c`: ã. distrug a[ez`rile egeene.H. sosesc \n Europa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400 \. \ntemeindu-[i o cultur` proprie. ge]i. urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii.d. pentru ca mai t~rziu s` absoarb` majoritatea culturii locale. afla]i la \nceputul stadiului de civiliza]ie. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa. Grecii ãprietenii no[tri heleniÓ de mai t~rziu. alfabetul: dac` H 33 . pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. a insulelor ei.Ó15 S` ne oprim pu]in asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic` \ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \. apar culturi ca cele mino-miceniene. fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`.. neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele. cea greceasc`. blonziÓ cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer.

Timi[oara. Ed. 1998. ”ntre orizonturile anilor 8. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp.-22 dec. evolu~nd .175-4. din Asturia p~n` la Don.[i re”nflorind ”ndeosebi ”n vremea Imperiului Roman . anul III nr. 13. unitate ce a antrenat prin milenii [i O LIMBŒ COMUNŒ. unitate cultural` apar]in~nd [i unei unit`]i demografice. persisten]a.34 Fig.lingvistic de la un mileniu la altul. permanen]a.H. pelasgicaÉ diversific~ndu-se geografic . 9. 22 sept. din care s-au ivit ”n zorii istoriei Europenii/Pelasgii Arhaici (pelasgi=oamenii p`m~ntului/locului).d. Acela[i domn Tatomirescu ne spune: ãAndre Leroi-Gourhan a fost unul din primii preistoricieni ce au eviden]iat extraordinara unitate a con]inutului figurativ.Ó *Caietele Daco-Rom~niei.”n direc]ii originale ce se ”nf`]i[eaz` azi drept familia limbilor romanice.400 ”. Pelasgia la ãapogeul neoliticÓ. Aethicus. Rom~nia .

. sub bulgari [i arom~nii (\nc` \n num`r mare) sub greci. De ce oare 35 .H. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne atac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic. nici bulgarii ori iugoslavii. nici portul. se a[az` \n Sudul acesteia [i \n felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridor slavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi. popor barbar. dup` insuccesul de la Nordul Dun`rii. limba noastr`. Mai exist`m [i ast`zi prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria iugoslavo-croat`. c~nd sosesc slavii. \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific. tracic` sau dacic`. §i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv c` nu era grec. Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi. Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu i-a]i \ntrebat. Chiril [i Metodiu. fiind respinse ori absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lea d.Noi nu suntem urma[ii Romei ãLinear Script AÓ. [i ast`zi. rom~nii. ge]i.. cu ajutorul celor doi greci cu nume slave. vor transforma alfabetul elenic \n chirilic. iliri. declara]iile grece[ti din prezent precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. Ast`zi nici un grec nu ar recunoa[te meritul egiptenilor. care. ci numai noi.. cum de altfel mai t~rziu ru[ii. pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!. care. nu-l pot \n]elege nici grecii. macedonenii nu [i-au schimbat nici limba. dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie. o pute]i face acum: \ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]i r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect arhaic grec. daci. De ce?. Limba lor este cea mai veche [i mai bine p`strat`. megleno-rom~nii. crud [i nemilos.. iar limba sau ãdialectulÓ cum \l numesc ei \nsi[i. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilare for]at`. fiind de fapt limba pelasgic`. traci. dup` cum vre]i s` o numi]i [i care este [i. tibali [i odrii \n lupta lor \mpotriva cotropitorilor.. incomplet descifrat..

36 . pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup` mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci. cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`. sunt greci? De ce a trebuit s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon. §i totu[i. ei. aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. care \n The New York Times public` un articol despre Macedonia.. adic` noi rom~nii. unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia. \n Macedonia. vorbind o limb` slav`. valahi. macedonenii. unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ. S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`. ci o na]ie slav`. un popor blestemat?. Basarabia [i Buceag. Banatul S~rbesc. chiar omor~t`. \n 1995. singurii care nu s-au implicat \n adjudecarea Macedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord. \n plus.cum se numesc ei \n[i[i. De exemplu Raymond Bonner.regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani. \n Bucovina. descenden]i direc]i ai poporului pelasgic.. numai grec nu. unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului.16 Paradoxal. acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari. existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii . C~nd oare ne vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare. o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limba rom~n`. Alexandru. chinuit`. elena. S` fim [i noi oare.. ´ara Her]ei. §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s` uit`m cine suntem. ca acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon? Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i de al]i istorici. Basarabia.. ãp`m~nt care nu poate avea un numeÓ. acolo la noi acas`. Bucovina. dac` a[a cum spun azi grecii.. greci [i s~rbi. Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost.. drep]i. care. al]ii chiar \n America. noi rom~nii din Rom~nia. moldoveneasc`!. trac. ´inutul Her]ei.

ãDe la Atlantic [i p~n` la Don [i Marea Getic` (Marea Neagr`) a existat o impresionant` arie cultural`. 1997-21 martie 1998.23 dec. Timi[oara. din Rom~nia) ori la Gaie-n atac. o sublim` unitate de manifestare spiritual`/lingvistic`. . de la ãDansulÓ bizonilor.e.175 \.d.37 Fig.500-1. Pelasgica arhaic` [i aria limbii pelasge ”ntre orizonturile anilor 30.6.n. din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (1. la Pantera. Editura Aethicus.000-8.200 ”. cai [i ãCavaler ucisÓ. Rom~nia.000 ”. din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania).n.e.000 [i 8.-Rom~nia)Ó a[a ne spune ”n ãCaietele Daco-Rom~nieiÓ Ion Pachia Tatomirescu. 12.nr. sau de la Front-de Gaume (Fran]a). Anul III.H. din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10. *Caietele Daco-Rom~niei. la Felina de filde[ de la Pavlov (Cehia).

m`i? Eu sunt. Fata ta tea alb-arosi Ca trandafila. m`i. frumoasa M`rioara Nu te speria. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ScoalÕde-aprinde lampa S`-]i v`d fa]a ta Fa]a ta cea alb`-ro[ie Ca de trandafir. moi. din Pocu]ia [i Ungaria. din toat` Macedonia. noaptea La firida mea. pentru a ne proteja drepturile?.. Cadrilater.. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 38 . ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ Scoal aprondÕi lampa S-ti vedua fata ta. S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limba dacorom~n`. Cine-mi bate noaptea La fereastra mea. compus cu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan cel MareÓ: Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te Cari-nÕi bati. msata Marioara Nu-nÕi ti-aspirea. moi? Io huia.Buceag. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n.

care era aceea[i . la Roma. la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de ani Burebista va muri. pleac` \n fruntea unei armate. ci dup` localizarea lor geografic`. Cam tot atunci. ¥ •n 111 \.H. b`n`]eni. ¥ 44 \. se na[te Burebista.d. un t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii acestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice.pelasgica sau Latina prisc`. sci]i.H. care s-a n`scut cam pe la \nceputul secolului I \.d.H. atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman. pelasgii (traci. se pare asasinat.. ge]i. prietenul s`u.H.d. ¥ 80-70 \.d. Sulla punea m~na pe putere. voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA. nu dup` limba vorbit`. Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. cum [i azi.numi]i astfel.H. la tat`l lui Burebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).d.: la v~rsta de 27 de ani. mai suntem numi]i: moldoveni.H. dobrogeni ori macedoneni). povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i. 30 de ani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava. ca fiu al regelui burilor.. Acornion. primit` de la tat`l s`u.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BUREBISTA up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`. reg`]eni. ¥ 84 \.. D 39 . ¥ 7 iunie-9 august 48 \. vlahi. noi dacorom~nii. unde se instaleaz` ca re-unificator al regatelor dacice.. daci . se na[te la Argedava. \n v~rst` de cca.d. [i cucere[te Coste[tii.. la mai mult de 2000-3000 de ani de la pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic. cel mai mare dintre Regii Traciei.

E.Fig. sanskrit`) De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare: . un sanctuar de 4 x 13 tambururi. 1 tambur=1 an dacic •n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi este purt`torul unei perioade de timp tipice dacilor.14. unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo. Samoil`.la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi Fig. ”ntr-o pozi]ie longitudinal` [i central`. .la nivelul mediu. Poenaru. simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i supra”n`l]ate. . Dup` S. av‰nd incluse ”ntre ele. sunt ”nc` dou` sanctuare. Bobancu .la nivelul inferior. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg . perioada de 52 de ani. .15. C. unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.

care domnea mai cur~nd violent dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla. f`r~mi]at p~n` la el.. ¥ 100 \.H. cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ. ¥ 58-51 \.H. Dar s` revenim la magnificul nostru rege.. 138-78 \. Burebista a unit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritul Europei. de[i crescut pe t`r~muri barbare. uitat de istoricii no[tri. istoricii no[tri. Acela.d.d. preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista. \n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r` printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i. este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani. Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice. ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ.H. ¥ 44 \. pe bun` dreptate. dar.. a fost a[ezat la loc de cinste \n timpul s`u. \n vremea Regatului Gotic. se na[te Iulius Cezar.d. pe vremea c~nd Roma era sub conducerea lui Sulla.d.. considera c` adev`ratul nume al s`u a fost Boroista (vezi c. dar inteligen]a. n. n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile cele mai barbare.. aruncat \n groapa istoriei tocmai de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un mijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntre toate p~lcurile neamului nostru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri.. \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). ¥ 48 \.t. \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi) p~n` dincolo de Nipru. scos din c`r]ile de istorie alternative.. puterea [i vitejia lui \n lupt` aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-eracare-este-nu). Acest Get \ns`. •n timp ce Sulla 41 .Noi nu suntem urma[ii Romei Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntre Burebista [i Cezar.).17 Joannes Magnus18.H. ãCum nu a mai fost [i nu mai esteÓ.d. BOROISTA.H. a demonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri.

Bobancu. Poenaru. Enigma Sarmi-seget-usa-ei. Rom~ne. Samoil`. *Calendarul de la Sarmizegetusa Regia. a celui mai vechi calendar european. Ed. Academiei. Bucure[ti. S. a mo[tenirii l`sate nou` de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`. E. discul solar c‰t [i cele patru sanctuare dreptunghiulare.42 Fig.16. 1980. C. Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`) Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular. .

de la dasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit. 43 .Noi nu suntem urma[ii Romei se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin. ajuns \n rangul de rege la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii. socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. ãlatina prisc`Ò. c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune. Boroista. Boroista era indulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman. a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile. c~nd auzeau vocea regelui lor. simboliz~nd trecutul [i prezentul. i]it din vechile [coli filosofice eline sau. i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobit cu \n]elepciunea [i pietatea religioas`. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i admirabilul profesor Deceneu. cu \n]elesul de st`p~n absolut al tracilor este ãPAVEL-TERÓ. virtu]i [i reglement`ri juridice. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`. a ales preo]i. c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane. precum Zamolxe de care am vorbit mai sus. de aceea ei. acela (Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad` foarte limpede. nici cel care este Roman c` este str`in obiceiurilor barbare. \n Transilvania. acesta prin consilii. dar [i faptele de religie. Alt nume al lui. A educat oamenii. de aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli. [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL. Cel Mai Mare Rege. ni-l \nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete. c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s` diferen]ieze. socot c` este de ajuns s` afirm`m c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani. cu mare pruden]`.Ó Monede descoperite din vremea lui. faptele trec`toare ale domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune. ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elepciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui. dup` al]ii. dac` facem o compara]ie \ntre cei doi conduc`tori. Pe ei \i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului. Apoi. din cele egiptene. \n general.

18. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??). Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg) 44 . Fig. 17.Fig.

ca ãSSSÓ (6. con]in~nd [i un . Marele Preot Deceneu. Zamolxiene. Zina.20 Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciunea unei femei gete.. 713 \.Noi nu suntem urma[ii Romei Numele so]iei lui. g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis.. dovedind \nc` o dat` marele rafinament atins de geto-daci. s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica.6.d.H. Fig. acrostih. i-a instruit pe traci s` tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile BelagineÓ...17 Sf`tuitorul lui. \mp`r`teasa [i marea preoteas` a tracilor. trebuie notat c` anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii de pe tot teritoriul pelasgic. 45 .6) sau ãCCCÓ (C-grecesc) ori ãVIVIVIÓ (6-latin). 19.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis..

semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe frunte. azi. Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU. ofereau credincio[ilor acea nemurire complet`. unde ucenicii (ãrecru]iiÓ) c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22 46 . cu toate astea. noul mod de via]` fiind propagat dintr-un centru spiritual. numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ. sobrietate [i ascultare de porunciÓ.dup` povestirea istoricului ostrogot Iordanes). mul]i arheologi localizeaz` legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \n Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici). devenind [eful suprem al spiritualit`]ii tracice. l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ. de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei \ntor[i la adev`rata religie. revine \n Ge]ia (Go]ia . deoarece KOG-A-ION \nsemna [i ãCapul MagnificuluiÓ. dup` Adrian Bucurescu. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`. Sargedava este localizat` pe undeva pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei).21 Re[edin]a ini]ial` a regelui. marele preot care. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui Zamolxis. c~t [i spiritual. ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice. la Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din sanctuarele patrulatere. c~t [i a trupului. Zeul sub-p`m~ntean. ar fi undeva \n mun]ii Bucegi. reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar. at~t a sufletului. dup` ce a fost pentru o perioad` de timp \n Egipt. legendarul KOGAION care.AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN DIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHI GATRI AYRIS NONAM NIASCHARIAN I I I I I I I I STRŒLUCITOARE CURATŒ MŒREA´Œ DOAMNŒ SUNT CREDINCIOASŒ SUNT CU TREI DE §ASE DAR AT•T TE ROG C•NDVA SŒ MŒ AJU´I SŒ RENASC Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS KANÓ: ãCu 666.

de la Apollonia p~n` la Delta Dun`rii. ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice. ãMoldoveancaÓ!). cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \n Europa. Tyras. supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii.Noi nu suntem urma[ii Romei La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia.H. Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.000 de oameni. Oastea proconsulului Macedoniei. Burebista supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi). direc]i descenden]i ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i ni[te barbari. Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite din blocuri de calcar. Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. care trimit o solie la Burebista s`-i ajute.. Arge[). Calatis (Mangalia). Cet`]eni (Jud. cartierul. a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria.23 Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni \ns`rcina]i cu administrarea agriculturii. la vreme de r`zboi.. legate cu lut.). \n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 \. a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate. cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel` mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti. sudul Basarabiei. Gianina Georgescu din New York vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii. Pe calea r`zboiului sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal. f`c~nd posibil` realizarea sistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntins pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). mai mult de 200. azi ora[ ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier. La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut pl`cerea s` o ascult pe prof. ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina Cozla). •n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia 47 . \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]i vecine. Odessas (Odesa. ocupat azi de ru[i. str~ngerea d`rilor. Incinta militar` din centrul religios are o suprafa]` de 3 hectare.d. Armata lui num`ra. f`c~ndu-l de temut. generalul Varro Lucullus. sub numele de Orlovka).

Cezar a 48 . De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]i teologia [i pune preo]i [i episcopi. re\nvia]i amintirea lor. a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. \n secolul al V-lea .la a IV-a ei \ntemeiere.d. •n schimb. Vor mai trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar. dispre]ul fa]` de moarte.Ó Burebista ducea [i o politic` extern` activ`.H. geticismul [i genealogia getic` devin standard pentru noble]ea nobilimii spaniole. g`sim o tradi]ie invers`.fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t. iar Spania a fost fondat` . •n schimb.de poporul de la Dun`re. De asemenea. intervenind chiar [i \n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar [i Pompei) \n anul 48 \. Deceneu nu se cuvenea s` fie p`g~n. Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \n Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \n Spania). dup` ce-l va \nvinge decisiv pe Pompei l~ng` Pharsalla. El ini]iaz` \n r~nduiala celor dou`sprezece semne. s`ge]ile [i jugul. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse. care stau pe stema noului stat al Spaniei. Oricum. o inscrip]ie recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui Acronion. noble]ea [i dreptul la suveranitate. \n astrologie [i astronomie. spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice. at~t c~t [i ideea nemuririi Zamolxiene. Respectul pentru biseric` \i \mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de religie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. pe 15 martie 44 \.H. cea definitiv`. [i rescrie]i istoria noastr`. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fost numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser` numi]i Sci]i. jefuit [i umilit. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci. Fi]i m~ndri de daci. •n leg`tur` cu aceasta.d. o tradi]ie dacic` a Spaniei.. la scurt timp \nainte de a \ncepe lupta decisiv` cu regele trac.

Autori. ba chiar [i juri[ti nordici. Ultimul este confirmat de scena pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei..Noi nu suntem urma[ii Romei fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt timp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. ace[tia s` ne \nve]e pe noi o limb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum.. informa]ii de astronomie despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn. \n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul imperiu Roman. istorici. OSTROGETA. DECIBALUS. a[a-numitul ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36. Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. O tablet` descoperit` la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preot a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ce aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e. pozi]ia lunii la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). adic` de trupe de mercenari analfabe]i. de regi. to]i str`luci]i erudi]i. de ape etc. Doi dintre cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel. •n contextul celor prezentate. aproape simultan. cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`. arheologi. ca [i pe o lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale [tiin]ifice extrem de vaste. istoria conferindu-le destine similare. DICENEU. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz` no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora.. care de-abia puteau \nchega dou` vorbe \n latin`. Venus [i Mercur). costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]in de dou` secole de asuprire roman`. BOROISTA. acesta fiind [i cazul lui DROMGETHIS. Jupiter. printre care [i Carolus Lundius24. de cet`]i. se 49 . Marte. a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei oare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca. subliniaz` un adev`r de net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor nume de popoare. pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii.

tr`ind liberi [i ferici]i pe restul de 86% din teritoriile trace. hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i g~ndul este absurd.argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult. p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori. oameni inteligen]i. s` \nceap` subit un maraton prin v`i [i defilee. \n ceea ce ne prive[te. dar este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri. 50 . ne-au f`cut s` ne uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`! Tracii ar fi putut fi.

idee preluat` [i de unii dintre ãistoricii no[triÓ. ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celui de al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!..Noi nu suntem urma[ii Romei PODUL DE PIATR` DE PESTE DUN`RE odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile antichit`]ii.H. Exist` unii care nu i-au crezut. cum a fost domnul C. Ast`zi. m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc. c`ruia i se atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian. romanii treceau Dun`rea pe un pod de vase. \n special c~nd Traian se g`sea \n plin` campanie militar`. romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc. unde se vede clar c` \n anul 101 d.. a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare .. al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic.. contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari pierderi invadatorilor romani. Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`.25 Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de piatr`. cu toat` tehnica modern` de care dispunem. De ce oare.un pod de piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?! P 51 . se consider` c` un pod de piatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ 5-7 ani.. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui. a unui pod de piatr` peste Dun`re. Iordache. Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt pierdute. de numai doi ani. ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian.

ãPuntea din art`Ò. se vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re [i care au lucrat la el 6 ani. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la popula]ia dacic`. \ncearc` s` opreasc` \naintarea romanilor. Luat prin surprindere de invazia romanilor. ataca. dac de origine n`scut la Ni[. Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`. dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul! •n secolul al IV-lea d.H. adaug` un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului. este temut de romani.. 52 . demol~nd partea de lemn carosabil` a podului. dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat` pe Columna lui Traian. Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod de piatr` ci pe unul de vase. popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii. Decebal. trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ.Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului. restul fiind incendiat. un mare strateg. Constantin cel Mare. reconstruie[te podul de la Drobeta.

H.H. numai noi. care este continuu pr`dat`. trupe romane s` ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. lovit`.Decebal Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori.. fur~nd-o de la noi.H. dacii. [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani. [i nu \n 500 de ani. numele dacului \nving`tor. [i. s`-[i creeze propria ãistorieÓ [i ãcultur`Ò. Dar cine a fost conduc`torul armatei dacice?. C-o moarte tot suntem datori.) s-au a[ezat lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de. mai mult ca noi. [i Iordanus. ci \n 100 [i ceva! S` fie aceasta adev`rat... ei nu-[i vor ãschimbaÓ limba.Noi nu suntem urma[ii Romei DIURAPNEUS. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus.. la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci. ci... [i s-o uite pe a lor ? •n aceast` perioad`.). \nvins.. sub comanda lui Cornelius Fuscus. numele lui ë 53 . prin surprindere.d. VI d. \mpins`. [i.. sec.H... dar ãminuneÓ.H. ei. \mp`ratul roman Domitian trimite. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \. ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin` priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu. \n vara anului 87 d. Acesta trece pe un pod de vase Dun`rea. Ori C~ine-nl`n]uitÓ.. a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va inspira Orasius \n secolul V d. furat`. Dar nu-i totuna Leu s` mori.... dacii... izbit` [i jefuit` de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i. nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò. ucis \n lupt`. Numele lui.. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice. \n felul acesta. Totuna e dac-ai murit Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit. Romani. supranumit [i .. (George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ) n perioada secolului I d.

se numesc italieni. p. ãCavalerÓ. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. ce se poate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ. de un raman... \i va ceda tronul. A[a c` ei.. •ntreaga legend` cu Romulus. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.ci de la situa]ia ora[ului. care a fost apoi divinizat. ca un semizeu.Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg . Romanii. Ed. DURAS. supranumindu-l DE-CEBALUS.. spune Titus Livius. vizigo]ii.Peninsula Balcanic` [i au p`truns \n Italia. nu este o ironie a istoriei c` azi ei. S` se fi \ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ? Dacii s-au luptat sub stindardul lupului. 1998. pare a fi fost \mprumutat`. Dacia Secret`.H.sanscrit`) apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO. un tarabostes din Sud-Vestul Daciei. [i dup` vechile legende. ca rege. 183).. Romanii au avut capitala. Rom~ni? Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal. din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic). ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ. distrug~nd-o p~n` \n temelii. DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ. din care [i ei se tr`geau. Enea-Str`lucitorul. Nici numele ei nu este de la Romulus. \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de 54 . stindard tradi]ional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon...era. ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ. Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume predestinat. Se pare c` acest blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman. care purta \n sufletul lui acest blestem. provenien]a. trec~nd-o prin foc [i sabie.. \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ. a[ezat l~ng` o ap`. CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ .. Roma. iar noi tracii-pelasgi. au p`r`sit Hemus . iar dac` \l citim \n oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ. Arhetip. Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea. n`scut \n. ALARIC. cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius: ÒCONDITA URBES. ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac ori etrusc echivalent pentru r~u). printr-un gest nobil [i inteligent. mai degrab`. plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).. reface unitatea statal` a Daciei. de popula]ia dacic`. Pe vasul funerar descoperit la Gr`di[tea de Munte . astfel c` la \nceputul secolului V d.. vorbeau aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii. regele dac de atunci. Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu. Bucure[ti... Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei.. Dacia. ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia.H. condu[i de Inorog. fiul Romei. Inorogul. dacii [i romanii.

\nc` alte patru.. o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s` spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram a[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150. consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la Tyros (Nistru).. discul solar de andezit. unde Traian ob]ine o modest` victorie.000 de solda]i?!. La 25 Martie 101 •mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150. incinta sacr`. o ]ar` de analfabe]i. capabile s` produc` un fier cu o puritate de 99.Noi nu suntem urma[ii Romei alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`... dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). ca s` cucereasc`. aduse din provinciile germane [i alte dou` create special cu prilejul primului r`zboi dacic. Dac` eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!.. sanctuarele patrulatere. Dacia \ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu.97%26.. concentr~ndu-[i oastea \n zona de la Tapae-Bucova. La 18 Septembrie 96 d. iazygii [i roxalanii. Traian. hot`r`[te m`rirea efectivelor militare din Moesia inferioar`. Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la Sarmisegetuza. reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ.000 de solda]i.H. propagarea despotismului. reprimarea crunt` a cre[tinismului. care \l va adopta ca fiu [i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d. o ãCalifornieÓ a antichit`]ii. Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`. dac` nu chiar \nainte de el. dup` \nvingerea Germanilor. f`r` limb` [i cultur`?. Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat... •n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).. sup`rat pe ãdispre]ul pe care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r). ce?. Dar adev`rata cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia \l st`p~nea. Neamurile getice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug. Domitianus este asasinat de un libert iar \n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat pe b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA.. Totu[i 55 . se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea finan]elor. din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. construie[te castrul de la B`rbo[i-Gala]i. c~t [i atelierele metalurgice de la Gr`di[tea Muncelului.H.

Radu Florescu.20. 56 . Meridiane 1980. *Decebal [i Traian. Ion Miclea.Fig. ED. Decebal. EL. de pe Columna lui Traian. Portret al marelui rege dac. A[a ar`ta.

S. Complexul de sanctuare de la SarmiSeget-Usa constituind probabil apogeul [i centrul sacerdotic al misterelor sacre. Astfel anul reformei religioase a fost 666.21. aerul lui b`rb`tesc. vigoarea trupului. ”mp`ratul Burebista [i marele preot Decaineus au hot`r‰t s` restaureze ãadev`ratul cultÓ. atitudinea calm`. Dar ce mi se pare misterios sunt cei trei SSS (666 ori CCC ). ci mai degrab` a unui st`p‰n care [tie rosturile lumii. el ”nsu[i dac de la sudul Dun`rii. pe c‰nd adversarii l-au considerat num`r malefic. Nobil dac Tarabostes . Atunci s-a decis ca anul I al calendarului s` fie anul na[terii Celor Doi Zalmoxis.. ARHETIP R. Cum de a ajuns 666 s` simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul.Fig. placa de marmur` de la Tomis. •n anul 666 de la Zalmoxis. adep]ii lui consider‰nd acest num`r benefic (norocos). Bucure[ti 1997. impun [i nu las` impresia unui speriat. 57 . este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó. dezv`luindu-le ge]ilor misterele sacre. Adrian Bucurescu. Acest num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la Drobeta. umil captiv. Figura dacului a fost tratat` cu respect.statuie decor‰nd aticul arcului de triumf al lui Constantin cel Mare de la Roma. ori cea de la Tetovo (Macedonia). satul Ni[. Dacia Secreta.

Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare.zeul soarelui la vechii vedici).. bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile romane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a). jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator. •ntre 103-105. Al]i istorici spun c` acesta a fost ridicat de daci. \njosirea. A scris [i o carte despre construc]ia. a[a cum sus]in unii istorici? §i dac` \nrobirea. •n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva. cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria). care d` \n istoria sa o descriere am`nun]it` [i exact` a podului. De ce \l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas pustii. goale. reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). •n decembrie 102.. cum \nc` mai spun unii dintre ãistoricii no[triÓ. la Roma. cuprinsul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS. de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot. ´ara Ha]egului.. semnific~nd tot at~tea m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicile pe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`. dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii. Marile construc]ii de poduri au \ntotdeauna ceva simbolic. str`bate Muntenia prin pasul Bran. Traian prime[te numele de DACICUS (\nving`tor al dacilor). ãcivilizatoriÓ pentru 58 . \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare. ori mai corect spus reconstruc]ia podului. \n 109.. Datorit` diversiunii f`cute de Decebal. Sudul Munteniei [i al Moldovei. Decebal pierde Banatul. Oltenia. •n urma p`cii \ncheiate. aproape eroic. Traian este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia. Apolodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u. menirea lor este \nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul. va ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. c~t despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor. aceasta a \nsemnat \nlesnirea jefuirii ]`rii noastre. care se aliaz` cu burii. lui i s-a \ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe column` a uitat s`-[i prezinte podul!). pentru a-i respinge pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei. va reconstrui [i el acest pod la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. unde mai t~rziu. a cotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei.aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat` \n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya . a subjug`rii [i sclaviei poporului dac. care \ns` s-a pierdut. \nving~ndu-l pe Decebal.

. ´ara Ha]egului.. Cadrilaterul la bulgari. Iat` \ntreb`ri ce r`m~n f`r` r`spuns. vezi Marcela Nica. Bratocea. doritoare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor.. pas`rea Phoenix ren`[tea). s` moar`. \ns`. str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana (S~mbotin-V~lcea).prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului.. a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul atac. (Reamintim c` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care \ns` a e[uat. care. pas`rea PHOENIX.. .Noi nu suntem urma[ii Romei c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani.. A[adar prima coloan` roman` \nainteaz` prin Valea Cernei.500 kg de aur [i 331. Ultima lupt` cu oastea regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).) S` revenim deci la armatele romane. c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin.a doua coloan` urc` pe Valea Jiului..a treia coloan`. de am r`mas s`raci dup` at~ta ãciviliza]ieÓ. pe care le distruge. R`zboiul. din cenu[a ei. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se d` la \nceputul verii anului 106 d. Am fi vorbit o alt` limb`?. p. Ed. Mondan. undeva \n mun]ii Cernei.000 kg de argint. Istoria Rom~nilor. \ncepe \n vara anului 105. Bucure[ti. iar \n gheare ãsmirnaÓ. tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.. apoi la C`p~lna. 26)27. se distruge \ntreaga fortifica]ie.H. \nainteaz` \n trei coloane: . Blidaru [i Piatra Ro[ie. trec pe la Bran. Oituz. 59 . cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX. dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. ajunge la cet`]ile Coste[ti. Cetatea este incendiat`. .. condus` de Traian. ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemn pelasgic. sunt reteza]i to]i st~lpii sanctuarelor \n incinta sacr`. Am fi ar`tat diferit ?. pe la Castrul de la Bumbe[ti. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al regelui dac). Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de azi ?. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`. romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia. Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal. se deplaseaz` de la Drobeta la Sucidava [i Romula. 1994. p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a. continu`. ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la unguri. Bucovina la ru[i. ajunge la Tili[ca.

22. 60 .Fig. Femeie dac` cu copil.

.23. Dacii trec Dun`rea ”n Moesia [i atac` un castru roman.61 Fig.

25. Spre Sarmi-Seget-Usa 62 .Fig.

de fapt. \n str`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i. robit. despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse: Herodot. Acesta din urm`. ba chiar o \nal]` [i pream`re[te cu f`g`duin]e supranaturale. prin anul 87 d. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t \n oricare alt` c`l`torie. Decebal este urm`rit de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus. mijlocul de a preg`ti re\nceperea luptei [i r`zbunarea. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. pedeapsa surghiunului.H. marele preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani care. •nsemn`rile lui ãOrationesÒ . Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa. zis [i Dio Chrisostomus. fiind martor ocular al celor mai importante evenimente. Numai nesupusul rege. t~lh`rit. la Gr`di[tea Muncelului [i ceea ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i. Aruncat afar` din Imperiul Roman. Din p`cate au ajuns p~n` la noi doar c~teva fragmente. el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la Dun`re. este gata s` pun` m~na pe el. ca [i Ovidiu. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui Decebal. ci \ncearc` s` se sustrag` dinaintea romanilor. Se pare c` a trecut [i pe la Sarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. se \mpr`[tie [i se sinucid.cuv~nt`ri. au pustiit. Scena m`rea]` a mor]ii sale poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian. v~rfuri de l`nci etc. P~n` acuma. p~rjolit. Iordanes. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie lung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comportamentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`. Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire. satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò. fratele lui Diegis. mai mare dec~t zeul s`u. par \nsemn`ri de reporter. Dio Cassius [i Dion din Prusa. [i atunci marele Decebal \[i \mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Am g`sit o lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`. nu-[i caut` uitarea \n moarte. \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`. fiica lui Dachia (?). preg`tirea r`zboiului daco-roman. sufer` [i el. •n retragerea spre mun]i. din cauza lui Domitian. s`bii. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r` r`gaz. sora lui Sarmis.Noi nu suntem urma[ii Romei Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte.. M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre Decebal. c~nd m-au 63 .

Dio Chrisostomus. Bonaventura Vulcanius-159730. toate pline de cai. obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar ace[tia doi. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-i g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit. poate tocmai din cauz` c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat.. s` le descrie obiceiurile. care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris. un spectator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. nici osta[ cu arme grele. reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele. f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii.. arme [i oameni \narma]iÒ29.v`zut. m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut [i nu fac aceast` munc`? Am fost zdrobi]i. Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate. Cu o real` admira]ie pentru daci. altele le-am copiat. autori ignora]i. nici arca[ priceput. plato[e. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiunit \n China. c`r]i pe care unele le-am cump`rat. ´ara dacilor i se pare lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni s`bii. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deranja]i de diferen]ele de limb`.. cu patim` poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ. Vom vedea! 64 . Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor. nu nimici]i! Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?. Carolus Lundius-1687). \nvin[i dar.. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci. care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554. Ce a avut el comun cu noi ?!. o ]ar` a c`rei limb`. [i asta \n numai 4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei acas`. cum nu [tiam s` c`l`resc. contemporan cu Decebal. el. continu`: ã•n mijlocul at~tor oameni deosebi]i. nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ.. l`nci.. S` nu-l uit`m pe Pu[kin. eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor. limba.

Red`m aici descrierea exact` f`cut` de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele majore ale realit`]ii italiene ale sec. ciudat c`.). care obi[nuiau s` scrie at~t de mult despre orice. XVI) primei scene a Columnei lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific. \ntre Traian [i Decebal. scene din cele dou` campanii militare \n cucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d. d~nd ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. decorat cu columne [i portrete. §i va fi acela[i spaniol care va fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i str`mo[ii poporului Rom~n31. o adev`rat` piatr` de hotar a culturii antice. Momentul culminant este \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d. probabil situat pe ]`rmul nordic al Dun`rii. chiar ei. exact ei. nu au l`sat nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`. SERVITOR se va numiÓ storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`.H. •n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma. spune el. \ntr-adev`r.H. oriunde.H [i 105106 d. Arat`.Noi nu suntem urma[ii Romei RE[EDIN]A LUI DECEBAL Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N. pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui I 65 . basorelief care \nf`]i[a. romanii.

66 .24.Fig. dragonul. capul de lup dacic. Palatul lui Decebal. un vas roman ce se apropie de ]`rm. fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus. •n dreapta jos. Se pot vedea cei trei leri.

terase construite de daci cu peste 2. s` construiasc` ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`. •n ´ara Zeilor. pe Drumul Zeilor. Daksha.Fig.27. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui 67 . un adev`rat Machu Pichu. dac` nu [i mai mult.000 de ani ”n urm`. aici ”n mun]ii Transilvaniei.26. temple ale c`ror ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii. Fig. aici la Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici. dac` nu [i mai mult ). terase din blocuri de andezit pe care trebuiau s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km.

nu las` ”ntre pietrele lor s` p`trund` nici o lam` de ras! 68 . sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din marii s`i predecesori. av~nd dou` crucifixuri \n m~na dreapt`. contemporane cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup` mii de ani. Aparent. locuind \n bordeie sub p`m~nt. Mul]i dintre noi au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani primitivi.Decebal. cu ceea ce am fost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ. bine\n]eles. Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i.28. \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. f`r` s` se fi folosit vreun beton. c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`. adic` acele divinit`]i care indicau \n cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o p`zea. fiecare ]in~nd c~te o tor]`. fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ. Aceast` nou` descriere contravine. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat. Ziduri dacice. nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns de ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i lumina. \n timp ce aveau mari [i Fig.

fasci[tii sau ru[ii. El. au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i. foarte posibil ca ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i. [i care. Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor columnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor. aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social. \n timp ce ea apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de cuplul de istorici Miclea-Florescu. l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru. pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`. ca apoi. S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi. pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. zeit`]ile dacice ale casei). reputa]i profesioni[ti. al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in verosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fi reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate. Ace[ti doi istorici. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitate trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe buc`]ile de teritoriu cucerite. a[a cum sus]in aceia[i istorici. dar un singur lucru 69 . efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`. [i s` nu vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles.Noi nu suntem urma[ii Romei numeroase mine de aur \mprejur. se cere \nt~i \ncercat s` se fac` cunoscut`. sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a \mp`ratului Traian. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este \nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone. secole mai t~rziu. \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`tre Dacia. avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ mai bine dec~t predecesorii s`i. p`rerea noastr` este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars. nel`s~nd \n urm` dec~t numai s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne. \mp`ratul Traian.

e terme di Diocleziano e il Museo Nazionale Romano. au venit cu zecile [i sutele de mii. Trebuie s` recunoa[tem c` romanii trebuie s` fi fost cu adev`rat impresiona]i de ace[ti daci.Fig. minune . 500.. 1963... a[a peste noapte au ”nceput s` vorbeasc`. romanii.. a[a de pl`cere. romanii.. 124482. p`duri [i mla[tini.29.. pentru care . Statuia unui Tarabostes. din marmur` [i porfir de la Roma. Salvatore Aurigemma. 14% din teritoriul Daciei [i... 70 . ”n urma unui r`zboi fratricid. 86%. TO´I dacii din teritoriul ocupat dar [i din cel neocupat. §i aceast` monumental` figur`. [i de la cine? de la ni[te legionari analfabe]i veni]i din toate col]urile lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva cuvinte latine! *Museo Nazionale Romano. ca s` le cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`.. uit~ndu-[i complet limba? Au inv`]at-o ei dacii din mun]i [i v`i. de dimensiuni colosale. din Museo Nazionale Roman. ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuit s`-i a[tepte pe ei. face parte din aceea[i bogat` plastic` prezent‰nd Mitul Dacic. Au cucerit ei. nr. inv. [i asta ”n 165 de ani. s`-i ”nve]e latina (limba pe care o vorbeau cu mii de ani ”nainte s` apar` Imperiul Roman). latina. Roma.

20. Romania. Dintre lupt`torii din escort` un tarabostes zace la p`m‰nt mort. Bucure[ti. 1980.21. aparent copiii lui Decebal. Meridiane.Ion Miclea [i Radu Florescu.29.30.23.24. ãDecebal [i TraianÓ. . Prinderea copiilor lui Decebal. un comatus a fost prins. Ed. *Fig.71 Fig.22. Cavaleri[tii romani ”i prind pe doi adolescen]i.30. iar copiii sunt lua]i de doi solda]i romani pentru a fi du[i lui Traian.

pare foarte plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi [i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 72 .MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor unei super-bogate ]`ri. \n mod special prin terenurile aurifere.

. El.. o vorbeau de mii de ani! §i dup` cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei..Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine. ãLATINAÓ. pentru acea vreme un tezaur fabulos. dintr-un DECEBAL. Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis. §i aceasta. Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune (de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul Siriei [i Asiei. \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97. aproape dou` milenii mai t~rziu). confident al regelui dac. nu ne-a iubit niciodat`. \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i ãnecultivat`Ò! . limba pe care ei.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei CINE A FOST TRAIAN? untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine. S 73 . C~]i dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi? S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: . peste tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i. romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165. •n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva germanilor.. tot el. ci dimpotriv`.•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`. proclam~ndu-l asociat la putere. Traian.Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia.500 kg de aur [i 331. un adev`rat erou na]ional [i dintr-un.. Traian... TRAIAN.. dacii. . a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel ca al]ii.000 kg de argint... •ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e. \n fa]a c`ruia p~n` [i faraonul Egiptului ap`rea s`rac.

Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ. din bronz . 74 .Fig. cel mai mare preot . Kunsthistorisches Museum . 286-289. Viena. pp. Pe aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus.31. RIC. p`rinte al patrieiÓ. b`tut` ”n anul 114 d.H. cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`. Traian ãstr`mo[ulÓ.

Traian [i-a am~nat intrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei sale ãibericeÓ din Spania...[i mult mai aproape de tinerii solda]i.. Dup` \nfr~ngerea lui Decebal. scrie despre Columna aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32. cu banii no[tri.. trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri. Traian! O treime de an (123 de zile) Fig.S. [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado. ne-au jefuit tezaurul. un monument de marmur` ce se cheam` COLUMNA LUI TRAIAN. Dorin]a lui 75 . dup` primul [i dup` al II-lea r`zboi mondial. §i noi ne m~ndrim ast`zi cu. Din capul ãstr`mo[uluiÓ. cele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii. ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acele momente mari de bucurie. erau m~na]i la Roma pentru a fi sacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian.. §i din nou au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma.. Av~nd 124 de tablouri cu 2000 de figuri \n relief. construit` de marele Apolodor din Damasc.I.R. Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam ]inut pe Traian departe de so]ia sa. Descoperit la Ostia. Un \nv`]at german..TRAIAN! •n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea acestei biruin]e. c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea [i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inuturile subp`m~ntene ale lui Zamolxe. ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnate din luptele romanilor cu dacii.R. MARXISMUL! Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi \nfr~ngere: \n toamna anului 106. Theodor Mommsen. \n loc ca ]`ranii daci s`-[i str~ng` recoltele. M.Noi nu suntem urma[ii Romei Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \n comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit. jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó . [i nu numai o dat`.mult l`udat` pentru virtu]ile ei . acea Californie a antichit`]ii.... \mp`r`teasa Plotina .. care ne-au dat marele seism civilizator..32.

I. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o mul]ime de bani. atunci c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le populeze . 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR. Ed. Claudius [i Domi]ian. Decebal [i TraianÒ.33. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i romani ”nainte de Traian: Tiberius. 1980. a[a cum este andezitul [i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. Miclea [i R.800 de ani mai t‰rziu. ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re. 76 . Meridiane. dar cine i-a fost constructorul nu este clar. vestigii milenare de art` [i cultur`. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de c`tre ”mp`ratul Traian. A[a c` apare mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane. •n plus Dacia era un fel de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. timp [i bra]e de munc`. Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri. ce-l lega de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ? Fig. Florescu.Fig.

o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ Vezi [i fig. 1998. Aceast` construc]ie. Packer.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian.000 de manuscrise.36 din acela[i Jurnal de Arheologie 77 . pe care James E. s-a construit cu aurul adus din Dacia. ca de altfel ”ntregul forum.35. de la noi. ”n care ”nc`peau 22. ”n Arheology Magazin. feb. La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau.Fig.

[i (7) templul lui. (2) statuia ”mp`ratului c`lare. Mai jos se poate vedea o reconstruc]ie a pie]ei principale a forumului. (3) bastioane semicirculare. •n spatele acestuia se afl` intrarea spre tribunal. (5) dou` biblioteci. §i toate acestea au fost ridicate ”n cinstea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei! 78 . (4) judec`toria-basilica Ulpia. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ: (1) arcul de triumf de la intrare.35. av‰nd ”n centru statuia ”mp`ratului c`lare.Fig. Basilica-Ulpia cu Columna lui Traian ”n spate. (6) columna lui Traian.

A.36.S. d‰nd un aspect elegant centrului pavat [i el ”n marmur` alb` de culoare neutr`.Archaeological Institute of America.37 Archaeology magazin. dar ei romanii au fost a[a de ferici]i de victorie ”nc‰t au s`rb`torit-o nu numai prin construc]ia acestui forum dar [i prin ãcea mai lung` s`rb`toare din lumeã. Noi azi nu vrem s` [tim prea mult despre str`mo[ii daci. Basilica Ulpia are aspectul unui tribunal. ãmaterial de importÓ foarte scump ”n acea vreme. prizonierilor daci (!) pe atica Basilicei Ulpia unde marmura turceasc` alb` cu vene violete.36. Construit` ”n marmur`. jan-feb. 1998 .34. Columnele care sprijineau zidurile aveau ”n fa]a lor statui colosale ale. •n Roma antic` victoria asupra noastr` s-a s`rb`torit oficial 123 de zile! *Fig.Fig. U. 79 ..35. aducea o str`lucire [i o elegan]` lini[titoare acestui loc.. New York. Treptele care conduceau la structurile din forum erau din marmur` galben` cu vini[oare violete ãgiallo anticoÓ.. numit` ãpavonazzettoÓ ”i f`cea pe ace[tia s` par` mai impun`tori dec‰t ”mp`ratul ”nsu[i.

80 . •n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTRŒMO§ULÒ ci Sf. plantat acolo de cre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci. ruine [i iar ruine ”n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a Nemuritorilor Daci. Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine. adev`ra]ii no[tri str`buni.Fig.37. Petru.

are o vechime de peste 2. aprilie 27. 62-63. 1998. Bog`]ia tracilor era nem`surat`. 81 . Aceast` cup` tracic` terminat` cu un cap de sfinx. Homer spunea despre regele trac Rhesoss: ÓCarul lui de lupt` era o oper` de art` fiind lucrat ”n aur [i argint. p.38. •n cartea a 10-a a Iliadei.Ó *Time magazin. iar armura lui f`cut` din aur masiv ”l f`cea s` arate ca un nemuritor.300 de ani.Fig.

. luptaser` d~rz.. Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a \mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia.. prin grija istoricilor prezen]i...3). ora[ul Stalin.. Mesopotamia (\n 115) [i Assyria.Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente. pornind la lupt` contra PAR´ILOR. \n jos. uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi. Noi. O vizit` nedorit`. nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~t dou` cuvinte: Vae Victis ! R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R. viteaz [i-a pierdut. Italienii l-au cam uitat.. Georgescu face o istorie comparat`. tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru. ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarele rom~ne[ti.Nu este el ãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru Alexandru Macedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit. a[a c`. Georgescu din New York (vezi Danubius. un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` din Cilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó. secolele I [i II d. cu Traian! Ba \ntr-un timp [i cu Stalin. ambele au pl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ. ce ironie a sor]ii. pe Apa S~mbetei/Tibrului. Bra[ovul devenind. iar paralelele sunt uluitoare: .. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ. Patria. care. nu po]i s` nu-i apreciezi intui]ia. praf [i pulbere.P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un trecut impresionant.N..nu! Noi \l ãiubimÓ. \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor. Identitatea. •n urma ei un popor m~ndru. ani la r~nd.. d~rz. Alaric.Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon. 82 . cotropind Armenia (\n 114). Citindu-l pe d-l Ramino N. De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. ne spune sus-numitul autor. ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1. patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul \n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i. dar noi. [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc.H. nr. nesolicitat`. Imperiul Roman \nsu[i s-a dus. nenorocit`. eroic \mpotriva reichului roman aproape \n aceea[i perioad` de timp. din toat` cultura Romei. .

Roma ar r`m~ne pustie. dacii au ajuns ãrom~niÓ. religia lor este aceea[i. G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian. \n imagina]ia lor pervertit` ei se vor [i se cred.. penibil.. una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri ale continentului. de pe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare. a ajuns ãRom~niaÓ. . Trebuie jude] mare [i pedeaps` [i mai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare.Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]a p`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale. evrei. Nou`. prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor.. Israel. (sunt peste 187 de statui de daci la Roma). a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii.. o colonie roman` benevol`(!)... Dacia. de data asta .. din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc. arcul de triumf. Dar vin politicieni bonjuri[ti. de daci [i evrei.Noi nu suntem urma[ii Romei . Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi. 83 . \n schimb s-au procopsit cu capitale noi... evreilor. o column` de marmur` \nchinat` lui Traian. ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \n letopise]ul \n piatr` al Romei. care i-au supt s~ngele. bastarzii propriilor lor c`l`i(!). aurul [i bog`]iile Daciei. al lui Titus. dacilor.. dup` 2000 de ani. bufonii neamului. o ]ar` cu nume de furat. [i \ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i str`ine pe fruntea de granit a Patriei Dacia [i-i schimb` numele. DACIA. statul lor se nume[te la fel. o ]ar` de operet`.•n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a lor eroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tut noi?Ó.. Dacii s-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ Aelia Capitolina. ´ara lor. du[manii de moarte ai dacilor. un pa[al~c postum al Imperiului Roman. din travertin. din ãPia]a PoporuluiÒ. o ]ar` inventat`. mozaic`. nu au cutezat s` se ating` de numele ei sf~nt. o ]ar` a sur~sului jenant. cu ADN falsificat. Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare. Dar dacii? Ei bine. Nici romanii.de fabrica]ie roman`.

noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor. dar nimeni nu poate s` le conteste \nd~rjirea. Patria. noi ne hlizim. fanatismul cu care \[i ap`r` identitatea. fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat` considera]ia [i tot respectul. \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentale ale Universului.. sub aceea[i religie. Iar noi. dacii. sub acela[i nume.. disperarea. celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump. cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mai r`u dec~t ei.Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni. Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-a reg`sit din nou \n aceea[i patrie. \n aceea[i limb`. Asculta]i numai aceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor: ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ Ce putem spune despre o astfel de istorie? Cui s`-i mul]umim pentru ea ? 84 .

se declar` du[manul numelui de roman consider~ndu-l impropriu. D 85 . schimb~nd numele din Imperiul Roman \n acela de Imperiul Dacic. dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de \mp`rat roman. ca de altfel [i armata. Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina vulgar`Ò.Noi nu suntem urma[ii Romei CEL MAI MARE IMPERIU DACIC AL EREI NOASTRE •n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` cu str`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò. Scriitorul roman Lactantius \n ãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni au ajuns st`p~nii romanilor. pe numele lui adev`rat V`carul (Armentarius). •n jurul anului 300 dup` Hristos. Deceneu [i Decebal ca despre cei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatului Dac. marele neam al tracilor av~nd nucleul dacic ca element conduc`tor. s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine.33 deoarece majoritatea popula]iei acestui imperiu era format` din daci-traci. a[a-zisa ãcucerireÓ a Daciei). s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam al tracilor (pelasgilor).. fiul Romulei (femeie dac` din cetatea Recidava). iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n provenea din dacii de la nordul Dun`rii. ale lumii.. fiind de fapt limba imperiului. a dacilor. ar fi o crim` din partea noastr`. ac` am auzit de Burebista. fur~ndu-i tezaurul [i transport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnate din el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea. •mp`ratul Galerius cel B`tr~n. iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug` civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei. ajunge din nou \n fruntea tuturor neamurilor europene [i.

. De ce oare ”[i construiau Ei dacii cet`]ile ”n creier de mun]i [i ”n mijlocul ]`rii ? Au fost acestea cu adev`rat cet`]i ori dup` cum spune Andrei au fost nimic alceva dec‰t puncte de abserva]ie astronomice.. •n ´ara Zeilor. ´ara Dacilor av‰nd sub picioare ziduri de cet`]i [i temple.86 Fig.. dup` un drum de munte de peste 18 Km. fostul comandant al corpului de paz` al pre[edintelui Moldovei Snegur. De ce dacii le ”nconjurau cu ziduri ãnemuritoareÓ iar ”n mijlocul acestora nici m`car nu nivelau ori terasau terenul ? . ”nc` par]ial sigilate sub p`m‰nt. Eu [i Andrei Vartic. Natura ne-a r`spl`tit efortul. geodezice ori.39. De la st‰nga: colonelul Nicolae Mereu]`.

•n mijlocul Tesalonicului g`sim [i azi Arcul de Triumf al lui Galerius (Ler •mp`rat). Acest Arc de Triumf al str`mo[ilor daci. ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece). De ce oare grecii nu se \ntreab` azi de ce s-a construit acest Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimic istoric pentru grecii care \[i adjudec`. 87 . goale. •i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i ceva mai t~rziu Constantin cel Mare. De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se [tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile erau pustiiÓ (\i a[teptau pe unguri.H.H. Cui s`-i pese? •n anul 311 d. f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii). consemn~nd pentru eternitate triumful dacilor \n \ntreaga lume antic`. Niels Hannestad afirma c` monumentul este ã cel mai important dintre monumentele tetrahice p`strateÓ. \nc` 800 de ani. cu sculpturi [i decora]ii \n relief. incorect.40. Figurile comandan]ilor daci sunt peste tot. acest teritoriu. realizat din marmur` alb`. va da decretul de Liber` practic` a cultului cre[tin. oriental` [i occidental`. •n dep`rtare se vede [i Rotunda.Fig.. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de peste Dun`re. Ler •mp`rat. reprezent~nd victoria \mpotriva per[ilor (290297 d. avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi.).

un cronicar roman. Scriitorul Eusebiu spune c` tot el. la Tesalonic. nota \n 325 d. acas`. fiind asemuit de c`tre Niels Hannestad. a avut un nume r`u printre cre[tini. Galerius. Ler •mp`rat. Re\nfiin]area Imperiului Daciei Mari i-a f`cut pe daci s` devin` din nou st`p~nii lumii. cu Alexandru Ma-cedon (alt trac). a dat armatelor sale. dar a fost un general de geniu. cu Galer cel B`tr~n era copil din flori al Romulei. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. ca ginere al lui Diocle-]ian. piele sau chiar stof`). \nc` de la \nceput.H. Ler •mparat. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de roman (Fontes. 6-7) [i a mutat capitala statului Dacia Mare. vechiul drapel al dacilor. c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes.H. C~ntecele [i colindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El. O alt` vedere al Arcului de Triumf al lui Ler •mp ` r a t .Fig.41. El va schimba numele Imperiului Roman \n Dacia Mare \n anul 305 d. II. 7). Lactanius. femeie dac` din cetatea Recidava. 88 . slujitoare a cultului Zalmoxian. unde putem v e d e a rela]ia lui Rotunda. pe teritoriul nostru. II.

De ce el. a fost construit` de Galerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a.. \n final.42. apoi decorat cu scene religioase cre[tine.H. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` drept sal` de recep]ii. Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii. a[a c` \n 1590 a devenit moschee. va face cre[tinismul s` fie obligator. Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol. fiecare de peste trei metri \n`l]ime. nu se [tie. Rotunda din Salonic. Ler •mp`ratul. a construit aceast` Rotund`.Fig. o construc]ie solid`. pe teritoriul imperiului. din 313 d. El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui. cu pere]i gro[i. Rotunda era legat` de palat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care. •n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`. 89 . trecea pe sub Arcul lui Galerius. Se presupune c` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu. interiorul fiindu-i vandalizat. iar prin edictul de la Milano.

iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA. ca s` reconstruiasc` un pod acolo. B`la[a37. dacii au devenit cuceritori. aceasta fiind concluzia celui mai mare du[man al dacilor de atunci. El s-a p`strat de-a lungul secolelor nu numai \n istoria noastr`. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM. dar [i prin locurile unde am fost [i mai suntem.. departe 90 . pe care apar o parte din figurile comandan]ilor daci. Galerius cel T~n`r. el corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ). unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi. \mp`ratul Daciei \n anul 311 d. schimb~nd numele imperiului roman \n imperiul dacic. lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului Imperiu Dac. fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n. Tot nou`. \n lucrarea citat`. statul imperial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod (ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor. atunci \n antichitate. n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii. Galerius cel T~n`r.. De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari de bani. B`la[a. grecii [i azi cu dispre]). cum de altfel \nc` \i numesc pe macedoneni. Constantin cel Mare. \n DACIA MEDITERRANEA.. ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor. elaboreaz` o lege de toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului.H. ca de exemplu. Dara35. necunoscut p~n` \n prezent. ridic` la Salonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice. cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic.Astfel c` din cuceri]i. ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia. men]ioneaz` c` \ntre dacoromani.H. cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36. dacilor. Dup` preotul D. ad`ug~ndu-i un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. \n 325 d. cel dint~i voievod.. Traian). un altul. a fost Vlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah.. a fost numit. Lactantius. \nainte de a ajunge \mp`rat. \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius. Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit de str`bunul s`u Burebista [i nu de. despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ. cu numele dacic cel adev`rat. Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost de ajuns. r`zboinic. Tot D.

Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar. c~nd ãromanii se retr`seser` deja.Noi nu suntem urma[ii Romei peste Dun`re.. precum [i a inscrip]iei de pe inelul de la Ezereva.. care a p`storit 10 ani \n zona lacului Balaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urme arheologice de: palate. Petru la nordul Dun`rii. al IV-lea. descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele. francez` [i rus`.? Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38.. Aeticus Dun`reanu. men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice. [i de c`tre sf. ãIstoria adev`rului istoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n de na]ionalitate turc` Ali Ekrem. iar locurile erau pustii.. •n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa. \nc` din secolul al XVII-lea. referitoare la sec. \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor. la sudul Dun`rii. de c`tre sf~ntul Andrei. dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat \nc`. Bulgaria de azi. dar unde era ea pe harta Europei? Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826 care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeau din Panonia p~na la Nipru. fratele lui sf... •n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolic din Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologului romano-catolic Lukacs Karoly.. R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`. Pavel. cea mai veche cronic` turc`. tradus` \n limbile german`. care vorbe[te de ãOguznamÓ. Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de pe inelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj. al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100 de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine din ungurescul Erdely). de prin anul 1189.. intitulat` ãCosmosgraphiaÓ. biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al X-lea. se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [i mun]ii Carpa]i. scris` 91 .Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` . vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpatodun`rean` la \nceputul secolului IV). Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n din sec.

mied. cei doi lei afronta]i.\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac. Se descriu 54 de b`t`lii victorioase. gepizilor. ce este cu acel Codex Rohonczy. \nsum~nd 448 de pagini. Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor. go]ilor. iar la masa dat` de Atila \n cinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`. \n sf~r[it. colib`. limba vorbit` de cele 3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista. dacic`. pe care dacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (vezi Ha[deu). hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rile care survin \n orice limb` \n decursul mileniilor.\mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor (din apus). patria noastr` ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`. scrise \n limba carpatodun`rean`. aflat \n anul 448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila. se men]ioneaz` c~teva cuvinte clare daco-rom~ne ca: meiu. C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva? 92 .ca [i ale altora . cu alfabet geto-dac. cronic` dac` din secolele XI-XIII. •n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus. Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad . pe care o g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari? §i. latina dun`rean` arhaic`. Ce este cu stema regatului geto-dac.

Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide. num`rul ramurilor giganticului arbore uman al tracilor se ridica la cca. Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor. Herodot (425 \. \mbr`ca]i cu hitoane. din nordvestul Asiei Mici. extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la ]`rmul sudic al M`rii Marmara. AU FOST DACI. per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul Lydiei Tracice din Asia Mic`. scuturi u[oare [i pumnale miciÓ.Troian a fost trac veritabil.42 •n anul 547 \. Au glas aspru.Noi nu suntem urma[ii Romei EI. 200. rborele tracic num`ra peste 200 de triburi..H.d. •ntre ei nu-i nici unul care s` nu poarte tolb`. bessilor (metalurgi[ti).H. venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor. cele mai cunoscute fiind cele ale dacilor. arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninul viperei. dar obiceiurile sunt cam acelea[i la to]iÓ. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabel al acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice.d.) \[i construie[te o mare armat` \n care se men]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini. latinilor etc. iar tracii au fost daciÓ.. dup` regiuni. O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul Dio Casius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian . ramanilor. ge]ilor. TRACII.40 Pr. A 93 .H. tracii au multe nume. peste care se \nf`[urau cu mantale viu colorate.41 Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã•i vezi c`l`ri.39 Dup` Mircea Eliade.d. Ca arme au suli]e. ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]ia purt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe. M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legat la [old orice b`rbatÓ. regele Xerxes (486-465 \.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mai numeros din lume. •n picioare [i peste pulpe aveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat` \ntruchipare a lui Marte. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`.

Conducta dacic`.Fig. 94 . ajutat de o c`l`uz`. veche de peste 2. Andrei Vartic.43. Conducta a fost descoperit` ”n luna mai 1998 de c`tre Prietenul Dacilor. Fetele Albe.000 de ani care perforeaz` muntele aduc‰nd apa s`tenilor din M-]ii Or`[tiei.

Noi nu suntem urma[ii Romei

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]ie la nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-au luptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l pe acesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaion c~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel independen]a. Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doi Zamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43 Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]ie str`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regele macedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inuturile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pe fiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvins pe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~nd Mun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luat toat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea. Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip al II-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune \n regiunile de la nord de Balcani, \n ã´ara ZeilorÓ - Dacia [i, precum tat`l s`u, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror rege Syrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscut azi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii 1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu. O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cu pl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom Mihai P`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor al comunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentru a-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. •l citisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iile noastre au fost aprinse, dar politicoase. Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea lui de mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o [tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCel Jertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros, ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului s`u s-a construit teribila tradi]ie getic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95

Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpatodun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e [i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s`u. Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleului cet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul, argintul [i sarea se g`seau din bel[ug. Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` Europa Central`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \n Podi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolo p~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \n Kuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice (Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arienii carpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45 Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic, nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani. Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se redescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul al VI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor! Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar: bulgar-mongoloid de la Volga). Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I. Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iar ei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cu c~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lor pre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` sunt slavi la origine! Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓ schimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce, pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` se m~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H., ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic de supravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon` (ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se [tie c` de-a lungul r~ului Mari]a tr`iau tracii odrisi, numele lor fiind men]ionat p~n` \n secolul III \.d.H. De asemenea, de-a lungul r~ului Struma tr`iau medii - trib din care se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96

Noi nu suntem urma[ii Romei

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \n armata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fost prins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua, excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe aren` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i 70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatine Imperiul Roman de atunci. Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armata tracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus Licinius Crassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 •nvins de o armat` enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar, r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat` \n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluat de germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial, ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu Rosa Luxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918 ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie a soartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee, aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`, transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \n cel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`. Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[i pierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hitit carpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan], apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca \n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus... •n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic din zona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva Imperiului Roman, \n anul 26 d.H. L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiica pre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai la sudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu, Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \nainte vreme se numea PelasgiaÓ.47 Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii, ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpatodanubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97

acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupe partea sudic` a Peninsulei Balcanice. De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotriva tracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din Marea Tracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dus de greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni). Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasg Alexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i conform tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale. Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` Marele Imperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India, capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela. Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ \l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \n Panthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-l adjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din cei mai mari generali bulgari ai antichit`]ii. Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le neam [i str`mo[ ... sunt rom~nii. •ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[it Herodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)! Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea: ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic trece prin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea (azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`, sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice, \ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48 Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, din ã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [i Alpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncep de la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germania de azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii... Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-un pustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inutul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98

Noi nu suntem urma[ii Romei

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru (Dun`re)...Ó.49 Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invaziile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arienilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei moderne de azi. •n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt de p`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean (Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornit popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii, Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50 Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre care trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i a spa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan. N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din Comuna Huruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fost un alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de ani membru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` la Universitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional de Antichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. •n aceast` lucrare V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]ia poporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de 45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`. Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]a unei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile \ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri de popoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia [i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c` hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic` [i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epoca neolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista o popula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istorice europene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct de vedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99

arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`, precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [i Upani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitul cercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european. Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \n Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]` cele afirmate de noi mai \nainte: 1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H. 2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume 3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI). 3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume. 4. Noi splendori tracice. •n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam (rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului s`u mort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52 Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe v`ile unor mari fluvii [i \n special la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, cea mesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange, cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r` voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii (Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta este leag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr` tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitate s`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu, unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care se desf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd v`i calme [i dealuri molcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avion aceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou al Genezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului [i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare ca aurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii, bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100

Peninsula Italic` au cucerit-o de cel pu]in patru ori. au p`truns [i pe Valea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava.plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi) ori. mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at~t de cauze economice. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e. de la Troia. arian`.53 Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu o explozie atomic`. un nume. prin triburi prolifice. Ei tracii care se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic. s` ne 101 . Invadatorii europeni au venit [i \nc` mai vin de la r`s`rit.Noi nu suntem urma[ii Romei Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnit de triburile [i popoarele \nvecinate . acas`. fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n` \n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \n Anatolia. \n ´ara Soarelui. niciodat` un iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim. iapygii [i vene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia [i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor. a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia.. \n Daksha pre-sanscrit`. alte ramuri ca etruscii [i vene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului. dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ie tracic`. mesapii.. mysii nu erau altceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii. •i vom g`si pe str`mo[i pe r~ul Hipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea teritoriului s`u de vie]uire. c~t de modific`ri ale climatului. Cimmerienii vor fi \mpin[i de c`tre sci]i spre sud. caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`. \nfrupt~ndu-se din plin din miturile [i credin]ele geto-dacilor. noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ce s` t`cem.spre acel El Dorado al antichit`]ii \[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. ultima dat` sub conducerea str`lucitorului raman Enea . iar brigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia. de schimbarea florei [i faunei. a[a [i neamul nostru al dacotracilor. cum s` nu ridic`m vocea azi. C~nd Demostene [i Ificrate socoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace. umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]a ãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt ei vecinii?! Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat. l`s~nd \n urma lor doar. dup` cum atest` o serie de surse toponimice). av~ndu-[i epicentrul acolo. c~nd grecii Òne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele. traciz~ndu-se. dup` Homer [i Vergilius.

acolo. cu mii [i mii de ani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei. pe acest p`m~nt european primii. germanilor or turcilor. de mult. Palestina [i Mesopotamia. a carpato-danubienilor. prin unirea dintre ãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal. doresc ca noi s` nu fi existat. noii veni]i. Ei to]i. \n urma unui r`zboi fratricid. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana vertebral` a istoriei lumii contemporane. mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`. Nordul Africii. istoria noastr` a \nceput atunci. tracilor. \naintea englezilor or slavilor. Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici. c~nd noi am \nceput s` f`urim Europa.. care s` aib` o istorie mai veche. Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s` credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d. redescoperindu-ne [i m~ndrindu-ne cu noi \n[ine. Anatolia. s` cucerim Asia: China. Aceasta este istoria noastr`.H. India [i Japonia. Nu este nimeni \n toat` Europa. daco-rom~nilor. primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cu m~ndrie. astfel ca ei s` aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie. E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`. \naintea grecilor. pelasgilor. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 102 .scoatem ochelarii de miopi. Traian . italienilor.cuceritor a 14% din teritoriul Daciei. Sumerul [i Asia Mic`. iar ei au venit [i au locuit-o. francezilor. departe \n trecut.

ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[. tot pe malul st~ng al Mure[ului. o br`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut.L. g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume I 103 . \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei. \n zona T`rt`riei vom descoperi nume ciudate. era ars. comuna Nojorid. publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ. La vechii sumerieni. s`p~nd cam la 20 de km de comuna T`rt`ria. f`r` nici un \n]eles pentru o persoan` neini]iat`. pe apele Zal`ului.54 Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei. local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului. la sud de Turda[. Tonciulescu. acoperite cu un scris pictografic. undeva mai sus de p~r~ul §aulia.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei MITOLOGIA LA ROMANI ´ARA ZEULUI §AUE n anul 1961. avem satul §auaeu. al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur. la confluen]a celor de mai sus avem comuna §eulia [i satul §aulita. preotul principal. pu]in mai la nord.55 din care citez localit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi. la o colin` numit` Turda[. \n cinstea marelui zeu §aue. Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i a unei enigme ãmortul coptÓ. pe Some[ul Mare. g`se[te \n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu cenu[`. satul §eusa. l~ng` T`rt`ria. §i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei. afluent al r~ului Ludu[. \n jude]ul Bihor. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi. vom g`si ]ara zeului §aue. la \mplinirea anilor de slujit. Vlasa. cercet`torul clujean N. D-l P.

44. Bucure[ti. p. Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.L. 104 .22. ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ. Vom fi ”n stare s`-l repunem ”n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i ”n dou` etape ”n Sumer.Tonciulescu.Fig. [i suprapun‰ndu-se popula]iei negroide locale ”i vor numi pe ace[tia ãcapete negreÓ (sag-gic). identic cu zeul sumerian Usmu. Zeul §aue. un zeu pierdut ”n vidul istoriei poporului nostru. 1996. * P. Ed.Miracol.

I. statuie de marmur`.. Rom‰nia.A. imagine tridimensional` a enigmaticului semi-zeu. Ed. Ion Miclea [i Radu Florescu. dragoni.. el r`m‰n‰nd p`strat ”n cuvinte ca Nehoi. Daco-Romanii. spiritele rele.45. 105 . un fel de semi-zei. etc. Negas reprezenta la vechii vedici (carpato-danubieni. Constan]a. Negesina. Cavalerul Trac ! *M. •n depozitul descoperit ”n urm` cu mai mult de 30 de ani. Meridiane. Str`mo[ii Romanilor.Fig. Descrierea acestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis. ”nalt` de 66 cm. pelasgi).2003. el Nagas se afla ”mpreun` cu . inv. precum [i ca stindard de lupt` la daci: capul de dragon. 1980.N...

Banat. 5.H. Bulgaria de azi. l~ng` Cluj. Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963 \[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian. 1908-1926. la Berlin. descoperitorul Troiei pelasgice. De acum 7.derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua. suntem surprin[i de ce afl`m. •n sf~r[it. vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi Vinca. Heinrich Schliemann. •n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.) \n 1874 a descoperit la Turda[. respectiv p~n` \n sec..t. Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a. •n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea. ar mai c`uta. §iuet. vestul Rom~niei. dac` arheologii ar s`pa. Gimbutas afl`m despre ãMadona de la RastÓ. tot de la M. p~n` [i §ieu-Sf~nt. Dar cine a auzit de aceast` Z. organizat de. cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie. scoate [i ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`. a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca. r~ul §ieu.. com. dr. acoperit` cu inscrip]ii.VI d. §ieu Odorhei. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional. (Vezi [i ãEpopeea poporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ. a lui Marija Gimbutas. \n Transilvania ( nord-vestul Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul N. nu s-ar mai descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai zeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria? Citind ãThe living GoddessesÓ56.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani [i cu ce scop ? De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic. \n str`fundul acestor a[ez`ri..) 106 . l~ng` Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri. Oare. §ieu M`gheru[.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Christur-§ieu. tot l~ng` Belgrad.H. Gheorghe Lazarovici. descoperit` de prof.d.).000 \. n.

´ara Zeilor.expresie monosilabic`. va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii. ale[ii lumii. necunoscut` nou`. v`i [i ape cu numele vechilor zei vedici: 1. a g`sit cel mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10. descrie o lume mitologic`. ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i. el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. noi ne chem`m oameni. Fiii lui. avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. exprim~nd suprema invocare a zeului suprem. Dup` multe \ncerc`ri. El. vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor Dacia.59 Ce ne-a r`mas de la ei. dar o parte din ei o vor p`r`si.zeit`]i lunare.58 Ei nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor.Dimitrie Cantemir).000 de fii ai s`i. Cucerdea etc. fiii lui ale[i. pentru a popula lumea. dar [i zeu al sexului. care va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`. preluat` aproape de toate religiile lumii. KUCEA-CUCEA . drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului . dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul. vezi sate. cea vedic`. a[a c` va crea Femeia. Aparent muntele p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice. Daksha. nume [i localit`]i: Cucea. •n timpul zilei. dacii.Chi[in`u [i ãdrumul B\cului. Daksha. Nicolae Miulescu. B\cului haiduculuiÓ . 2.reprezint` spiritele rele. care afirma c` acolo s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic. Dar El.57 •n cea mai veche poveste a genezei lumii. 3. mun]i. Negesina etc. p`s`rile etc. el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`.\n pelerinaj \n ]ara Dacia. este considerat ca marele zeu al genezei lumii. el \mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele. \n Dacia. Cuceu. Acesta. descris de Upanishada Kanshitaki . •n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de a se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. OM . se spune: C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul. fiii lui iubi]i. \n Dacia . dragoni. un fel de semizei. Descrierea acestor dragoni se potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis. Conduc`torul acestui grup a fost Daksha. ]ara zeilor. R`m~ne p`strat \n Nehoi. 107 .Noi nu suntem urma[ii Romei ALE§II LUMII Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene. La noi acas`. NAGAS .

Florescu. Miclea [i R. inv. *Medalion din teracot`. Marea Zei]` Bendis. Daicoviciu [i colaboratorii.46. Cluj-Napoca. Editura Meridiane. Geto-Dacii. A1/941. I.Fig. §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului. C. 1980. Muzeul de istorie al Transilvaniei. Rom~nia. 108 .

Pria. 16.zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii. Pria. l~ng` Bucure[ti.nume dat mae[trilor. \nv`]`torilor care fac cunoscute scrierile vedice. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii lunii Septembrie. Apa]a. Comana. Apalina.ã•mp`r`]ia lui Mo. vezi localit`]ile D`rm`ne[ti. p`strat \n numele comunei Moc[a. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubian care a condus masele de p`stori. B`r`u. la Mitreni. 6. Butoni. Zal-moc[a Zalmoxis . BHUTA . principiul dezintegr`rii. vezi localit`]ile Apa. au fost descoperite ruinele unui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui. F`g`ra[. vezi a[ez`rile Agni-ta. Tama[i-dava. APA (Apaci) . al ce]urilor dese de pe p`m~nt.zeul focului. vezi localitatea Tama[a. Pe harta Rom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[). B`r`[ti etc. Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u. 14. GURU . localit`]ile Bara. SURYA . Tama[ifava. numit [i Pavaka. 8. tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanul RAMA. Butanu. Comarzana etc. [i/ori al arderilor.spirit r`u. P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. cel mai \nalt v~rf din mun]ii Baraolt. ARKA .zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. profesorilor. A fost preluat de cre[tini.Noi nu suntem urma[ii Romei 4. vezi Com`ne[ti. Gurustan sau ãgurue]iiÓ. TAMASNA .zei]a apelor binef`c`toare. Pava. apoi de Surya). Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov).numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mai t~rziu. vezi comuna Guruieni. TAMA§A . 9. Darmanesti etc. MOCSA . 109 . cucerind valea mijlocie a Indusului. Comar.zeul iubirii. vezi Buta.numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice (mai t~rziu \nlocuit de Mitra.s` fie derivat tot din acesta? 10. vezi [i §ona \mp`ratul. MITRA . de asemenea. piramidele de p`m~nt de la §ona. 12. AGNI . p`strat \n Tama[. CAMA . 5. unul dintre ãdomniÓ.zeul \ntunericului. 11. Surya a fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar. 15. Sf.numele celui de al patrulea Manu. 13. 7. L~ng` Olteni]a. avem. DHRAMA .

care nu mai pot fi [tiute ast`zi.60 Aceast` mo[tenire a vechilor vedici. reprezint` cadrul sacru. mun]i [i sate. •n locul unde a fost ARA acum este un loc numit ARA-MA.62 Evident. Strabon a vorbit de 22. DANU . ARA (Arya) . ei ar fi. spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.numele ]inutului notat al poporului ãArianÓ carpato-danubian.17.. neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. arieni. apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni. de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toate semin]iile p`m~ntului. \ntre o at~t de mare varietate de triburi. p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului. trebuie c` au existat [i unele deosebiri religioase. fiecare dup` ]inutul \n care locuie[te. Drept dovad`. peste secole.63 110 .61 Dac` Herodot cuno[tea 19 triburi tracice. dar to]i au \n toate. de unde izvor`[te r~ul Arara numit Siret.dup` indieni. Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nu sunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationes a thracibulus accepistiÓ. s` nu trezeasc` nici un interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentru totdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea. Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor. 18. vezi Danubiu. [tergerea trecutului. carpato-danubieni. filozoful Socrate m`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis un desc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ..mama ploilor [i a paji[tilor bogate. Dac` ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget. Numele zonei din jurul masivului Rar`u. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`. uitarea adev`ratei lui istorii? Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã. dup` p`rerea mea. Mai t~rziu.000 de ani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i. obiceiuri asem`n`toareÓ. c~t [i prin priceperea poporului \n general \n leacuri ancestrale. Tracii poart` multe nume. care poart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei.

•l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneni ãc`l`re]ul macedoneanÓ. el ar putea avea \ns` atribute uraniene. devenind divinitatea na]ional` a acestora. •n sf~r[it. iar \n altele. el poart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului. solare. iar celelalte str~nse c`tre podul palmei. Acest zeu este st`p~nul cerului [i al p`m~ntului.Noi nu suntem urma[ii Romei DIVINITŒ´ILE DE MAI T•RZIU: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor. un erou [i nu un zeu). \n chip de c`l`re]..d. Gebeleizis provoca tunetele [i fulgerele. •n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron. Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`. Constan]a) Derzelas apare c`lare. 111 . uneori cu barb`.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismatice de la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. av~nd primele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute. uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal). iar \n mitologia greac` sub numele de Zeus. Zeul cel mare. unde a fost asimilat de c`tre armeni. ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea.H. patronul aristocra]iei militare. iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. mai este cunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el are tr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn al abunden]ei. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn. Constan]a). fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [i barba din fl`c`ri. Vahagn sau zeul r`zboiului. iar \n gheare are un iepure. alteori ca un zeu binecuv~nt`tor. cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic` prin secolul VII \. un [arpe coboar` spre capul calului. asemenea c~inelui \nso]itor. El era reprezentat ca un b`rbat chipe[. Din Tracia. Vahagn era asociat cu tr`snetele [i fulgerele. fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. av~nd \n m~na st~ng` un arc. Gebeleizis. Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor. vestit pentru curajul cu care omora dragonii. \nso]it de un c~ine. tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud.

ca simbol. 112 . vechiul Corb Pelasgic. chiar pe emblema ´`rii Rom‰ne[ti purt‰nd ”n cioc vechea cruce pelasg`. El a fost descoperit ”nt‰mpl`tor ”n 1934. Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat. [ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de argint brut. Are spad` la br~u iar deasupra lui zboar` un corb.44. patru t`lpi de cup` cu picior. Acest corb pelasgic va ajunge ”ntr-un t‰rziu. descris de unii ãbinevoitoriÓ drept vultur. *42. tipic. timpul [i ãistoriaÓ ”l vor transforma ”ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere) purt‰nd ”n plisc crucea cre[tin`. dup` volumul men]ionat ”nainte. talerul mare. comuna Z`bala . Dup` cum putem vedea. decorat cu din]i de lup. jude]ul Covasna).47. El se compunea din dou` talere de argint cu desen figurat. are ”n`untrul lui un c`l`re] trac. cu p`rul piept`nat ”n plete [i cu un costum lipit de trup.Fig. oval.43. cu chenar ”n relief. Cavalerul Trac.

fiind departe de tulbur`rile celor invidio[i.m..7.. de asemenea. El era considerat d`t`tor de odihn`. •n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis.. 2. 8. 30 [i urm. v. de Zbelsurdos. ei. precursoarea Ilenei Cos~nzene din basmele de mai t~rziu ale rom~nilor? •n anumite situa]ii zei]a apare \ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe...66. 82. Cic. tracii au mai avut [i o zeitate a focului [i vetrei. Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor. mor]ii. respectiv zei]a Vesta (Hestia.m. De Divinat. p. c. p.R. Magn. buc`lat`. II.. Lit. p`durilor [i. ori \mp`r]it \n dou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. a fost asimilat de c`tre cre[tini drept.Noi nu suntem urma[ii Romei Gebeleizis. \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau 113 . S` fie oare zei]a Bendis. cu pome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e.7 ). III. farmecelor.S. fiind zei]a lunii. ci Geblietzen. lib. \n tihn` [i lini[te. II. sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altor popoare ca Zeus sau Vanagh. lib. c. av~nd un bust al zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r. Stiern. ci c` cel decedat se duce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[i cu GebeleizisÓ. p..65 Reprezent`rile vechi. I. 746..H. v. [i lat de 13 cm. Gebeleizis. Ad D. \nalt de 14. cu cele dou` cosi]e blonde l`sate pe spate.5 cm. p. are o replic` feminin`. Histia). p`zitoare a casei. ). iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalion de lut ars (10 cm. 7.II. pre[edintele Academiei de [tiin]e din Suedia. lib. n. A. cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele.VII. paragraf 1. Ol.. §i dac` lucrurile stau a[a. La Coste[ti a fost descoperit un cap al zei]ei.. 26.36. ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`.12. c. v.m. Locc. Sf~ntul Gheorghe! Carolus Lundius ( c. 117.) ac]ioneaz` \n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor. vor tr`i la egalitate cu Zeul.7 cm. Locc.XCIV ) ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost. lib. geogr. la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib. [i anume pe Marea Zei]` Bendis. II.IV. nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis. Hist. v. \n diametru [i 1.. Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace.. aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i Joannes Magnus. p.. la Piatra Ro[ie s-a descoperit bustul ei din bronz.I. se \ntreab` acela[i Carolus Lundius. c. descoperite \n ultima vreme. 16. \n grosime). c.. N.1. p. probabil grecizat. Hom.t. Antiquit Sueo-Gth. Plin... iar o dat` ajuns la el.

67 114 . Dup` cum se [tie. pere]ii av~nd la \nceput rolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea focul aprins \n vatr`. c~t [i al]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace din zona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i de acolo. rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e. f`c~nd loc unei m`ri noi.H.dreptunghiulare. de exemplu. Datorit` existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`. chiar \n unele regiuni din jurul Mediteranei R`s`ritene: Bytinia. ne spun speciali[tii. aceasta pr`bu[indu-se sub apele Mediteranei. deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e. Frigia. soarta acestor popula]ii a fost diferit`: unele s-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n marea groap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ . cum este cazul troienilor. cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt. Troada. Mileniul IV \. §i tot o legend` spune c`. f`cut din ]igle ro[ii (ceramice). Marea Tracic` (Egee). etc. unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ. care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea. se pare. at~t istoricii greci. cu pere]ii din piatr` sau de lemn. gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici.hiti]ii. Misia. \n ãNational GeographicÓ. nu a fost chiar unul norocos pentru noi. d~ndu-le apoi nume tracice. Lidia. prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept. ãlatineÓ. \ncepeau mineritul cuprului. care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegi frumoase Ò .66 despre oamenii din Balcani care. produc~nd topoare etc. \n v~rful Peninsulei Sinai.Codul Beleaginilor.d. \n Asia Mic`.H. podeaua din p`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ. Al]ii au disp`rut la mari distan]e.d. nu de mult. au fost scoase la lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniul V \. erau. \n zona Cri[urilor. \ntre timp. Zamolxis.. Nu departe de T`rt`ria. referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale ce lega Europa de Asia Mic`. supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-a c`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` a Tibrului. Citeam.

pe ge]i. Zamolxis despre care vorbesc. Roma. pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine. ca prin virtu]i s` duc` o via]` cinstit`. dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina militar`. \nc` nesedentariza]i. care era fiul lui Menesarcos. §i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Concluzia lui Carolus Lundius. el fiind n`scut mai ales pentru patrieÓ. care apar]inea Ge]ilor. pre[edintele Academiei de §tiin]e a Suediei. de vreme ce [i cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c. a fost \n Samos robul lui Phytagoras. care l-au luat de la noi. fiind doar un muritor.V. care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus Getarum LegislatorÓ 1687. 1554. Bonaventura Vulcanius. Dup` aceea. Noi cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor. Carolus Lundius. str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse 115 . \n ãDe literis et lingua Getarum sive GotharumÓ.I. \n Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. elementul esen]ial din legisla]ia atenian`.: ãNu \ncape nici o \ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ. Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punct cu punct. Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500 de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce spun grecii despre noi. Lyon 1597. \n c. de la gurile Niprului. [i ãde re]inut acest adev`r unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au mai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c.Noi nu suntem urma[ii Romei ZAMOLXIS Ð SAMOLSES: Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Dup` Joannes Magnus Gothus. Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses r`m~ne. 43 de ani mai t~rziu. Ge]i. nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi.IV.c. din care afl`m c` primele legi scrise din istoria omenirii le dator`m lui Zamolxis. ajung~nd liber. Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflat eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului Euxin. adev`ratul lui nume era Samolses [i ãel [i-a educat neamul. f`r` nici o indoial`. cred c` este bine s`-l reamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i ca despre triburi de Ge]i r`zboinici.XV.

de c`tre Platon. 266) \nsu[i afirma c` au existat asemenea poe]i. de Lucian din Samosata. p. •n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felul acesta. Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de ani mai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. qui dicitur Brutus. Tracii doreau mult s`-l aib`. •n al patrulea an el le-a ap`rut [i astfel. dar nici nu le dau crezare prea mult. Fie Zamolxis om. Zamolxis a mai fost numit [i Bal. de Origen. s`-i fie de bineÓ.. de c`tre Diodor din Sicilia. jelindu-l ca pe un mort. dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi. Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turile lui. cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt. c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. care l-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine. 116 . Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute [i de Hellanicos din Mitilene. a tr`it acolo vreme de trei ani. de c`tre Porphyrius (232-304). \n care se spune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxis care a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]iei subp`m~ntene. C~nd a fost gata. mi se pare \ns`. fiul regelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules. Aballur [i Apollo. naiva identificare a zeului Zamolxis cu un sclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot..m. de Apulleius. nici eu nu resping cele spuse. de Strabon mai ales. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia? Dup` cum vedem. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos vezi [i Herodot -.\n patria lui. cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poezia ãStrigoiiÓ. de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!). ba chiar \naintea lui Homer. el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`. Ballur. Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i. Tot de la C. Iulian Apostolatul. §i atunci de ce s` o credem noi?. Hesychios din Alexandria. Enea din Gaza. \nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri. ci va merge \ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toate bun`t`]ile. ori vreun demon de-al ge]ilor. De fapt de multe ori m-am \ntrebat oare N. Cu ideea c` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci. •n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene. aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor.68 Cicero (De claris orationibus.

vegeta]iei. i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓ Alexandros. copilul rege. ca de altfel [i mai t~rziu.. interesant` pare asem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece. al`turi de Maria. Gebeleizis era zeul ceresc. ]ar`. S`p`turile arheologice f`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal` \n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complex de sanctuare. a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12. pe care-l vom \nt~lni [i la macedoneni. ãlupii daciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene ale zeului. acesta era insultat.600 de ani). •n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean. afl`m c` Zamolxis a fost. Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`. la legiunile ãromaneÓ. at~t a sufletului. precum [i urmele unei sc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios. formate din tracii din zonele ocupate de romani. Dac` Gebeleizis le f`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i). fiind \nt~lnite numai la traci. sufletele credincio[ilor continu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald. Acesta era aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. despre a c`rei popula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor (locuitorii fostului continent Atlantis.Noi nu suntem urma[ii Romei ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n. pe l~ng` medic psiho-terapeut. Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa. c~t [i descoperirea marelui sanctuar rotund de la Sarmisegetusa. dar [i un original calendar dacic. rodniciei. care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. acest nume \nsemn~nd p`m~nt. zeul plugarilor [i p`storilor. presupun efectuarea unor observa]ii celeste. preotul p`g~n [i drept. drept. regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ). O dat` la cinci ani. Dac` avea ghinionul s` nu moar` imediat. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ../ Cu c~rja lui \n m~n`. c~t [i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea). De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei. batjocorit [i un alt ãsolÓ era ãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean. [i mag: o persoan` 117 . El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului. Din acest punct de vedere. cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i. palid.Ó Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs. Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici.

. cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) . macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelor vechi de iarn`. Ombrios ãZeul ploiiÓ. \ntre 1900 . ca cea mai dreapt` [i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`. ca divinitate suprem`.1400 \. Mitul cavalerului trac este greu de \n]eles. Ler de m`r. Flori dalbe. Gr`dina cu florile lerui Doamne.. Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci.. Keraunos . iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast` divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus. chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unele suprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Am fost un ãstat spiritualÓ. \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70. respectiv anotimpul iernii: ãPe luncile Soarelui. men]ioneaz` ãc`l`re]ul tracÓ Heros.71 Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac. cre[tine. arom~n`.H. Cum a spus domnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApa trece.. Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`. sf~nt a c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. iar noi. pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice (ca Herou. aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe. ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului [i momentul \n care acesta se c~nt`.ãCel care adun` noriiÒ. fiul Soarelui). Mariana Marcu. Cihodaru remarc` cu surprindere c` tracii aveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac. Flori vine]itoare de m`r.c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual. Dr. Zeus. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar. de c`tre marii preo]i de pe muntele sf~nt Kogaion. •n unele colinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus.. odat` cu sosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`. C. florile-s dalbeÓ Sau: 118 . flori de m`r. Este de-a dreptul ciudat cum istoricii no[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea. crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis. motiv pentru care hotarele noastre au r`mas mereu acelea[i.ãCel care fulger`Ò [i altele.d. o rozet` cu patru foi. r`m~nemÓ69.

. Primul a fost Dumnezeu. capitolul IX. 5. Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rut mai \nt~i la Ge]i. vezi [i expunerea lui Bonaventura Vulcanius. al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui.. se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun. trac. mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24 Decembrie pe cei doi Zamolxis. 3. Tot de la Carolus Lundius. a[a cum. afl`m cele 5 Principii: 1. El a fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor. Iordanes recomanda cu toat` convingerea legile scrise ale lui Zamolxis [i Deceneu. de ãfulgerul de sear`Ò. 2. se aminte[te clar despre cel al verii [i. 4. De asemenea. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat. inclusiv peste cuget`tori. Fulgerul de sear`. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast` via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor. Salomina.Ó 72 Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimic care ar putea sugera anotimpul iernii. cum vrem s`-l numim.. pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sau Lina Melina. Dup` plecarea din aceast` via]`. pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i pedepse. care era simbolul Zeului trac Gebeleizis. Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian. Legile Bellagine. la vremea rena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ.Noi nu suntem urma[ii Romei ã. ci dimpotriv`.73 S` nu uit`m [i povestea lui MARIAN. . Pe ochi cam plecat` Ba suli]a lui Duratul de var`. ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n 119 . geto-dac. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`. §i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun. de fapt. C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corb P` chivara lui t`iat` \n s`geat`. \n plus. c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor.

Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste.) aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares. cum le place americanilor s`-l numeasc`. amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea lui Dionysus acas`. Astfel nu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie. care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. . simbolul vie]ii viitoare [i frumoase. C~nd vinul fierbea. Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese. Ares. Zeu al R`zboiului. Aici apare scena tortur`rii prizonierilor romani de c`tre. nici mai pu]in.75 Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie. ap`rea o mare problem` pentru femeile lui. femeile dace! •n sudul Dun`rii. preluat \n fug` din nou de greci. ci [i iedera.Marele Zeu Gebeleizis. Marea Zei]` Bendis.17 d. popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]eide-Vie. care. mestecate de adoratori. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fi avut loc la trei ani).H. crunt [i feroce. c~nd unul dintre ei murea. produceau \n ace[tia be]ia. Pe de alt` parte. acesta declara c` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte [i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea. pe Columna lui Traian este prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului. cu mult` risip` din aceast` b`utur`. Zei]a focului [i a vetrei. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezenta pentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ. iar Vergiliu afirma nici mai mult.. religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund 120 . la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` a Zeului. Frunzele acestei plante..H. de ast` dat`. Histia. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes. Poate de aceea tracii erau poligami. toamna.. respectiv trebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat` de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei. tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i pe Marele Zeu al R`zboiului.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[. preluat de c`tre greci sub numele de Orfeus. dedicat binelui oamenilor [i vie]uitoarelor. ãtr`gea \n ]eap`Ò de vii mii de turci \ntr-o zi!. ÒDraculaÓ.. c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene. este cultul preotului trac. \n Tracia. la lumina tor]elor. Marte. petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Ovidius (43 \.d. c` ÒMarte s-a n`scut \n ]ara tracilorÓ. patronul b`uturii ame]itoare. noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`. la culesul viilor [i la storsul strugurilor. ba chiar o stare temporar` de nebunie. Gra]ie esoterismului ei.

se pare. era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi. Cetatea natal` a lui Orfeus era Dion. De aceea. a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane (Katagoion sau Kagoion). dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion. KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ. un cult civilizator. prin]ul kycon-ilor. potolindu-le pornirile violente. El venea din legendarul Kogaion. pricepu]i la interpretarea viselor [i a oracolelor. era muntele sacru al tracilor sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare. alte sanctuare s-au descoperit la Kilicite. instinctele r`uf`c`toare. anume c` ace[tia erau oameni atot[tiutori. se presupune c` era situat pe masivul Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus. a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ. care \mbl~nzea nu numai oamenii. Strabon scrie: ãTot a[a [i acest munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele lui. sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentru sufletÓ. Kogaion.78 •n Geografia (VlI. lui Gebeleizis. l`ca[ul principal de cult era \nchinat. dup` Adrian Bucurescu. Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ. 3. un cult al muzicii. era reprezentat de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al ge]ilor. 5). 79 R~ul care 121 . Strabon cuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi.77 Legendarul Kogaion. etnonim apropiat de kogoian. eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e Bendis. mai ales c` acesta con]inea filoane de aur [i de argint. legendarul Pangaion. pelasgulgladiator ce a zguduit imperiul roman). l`ca[ al lui Zamolxis. fiind [i denumirea Bucegilor. scriitorii greci [i romani nu ne-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`.Noi nu suntem urma[ii Romei dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. dar [i animalele. unde se afl` marele cap sculptat. uranieni. ai c`rui preo]i solari.76 Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac. cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ. LŒCA§URI DE CULT Legendarul Pangaion sau Pangeul. acoperit cu tiara sacr`.

din Kogaion. traci sau geto-daci.cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` a lumii [i. Exist` \ns` un DESTIN AL ADEVŒRULUI. ãreligieÓ [i ãistorieÓ. cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere. ãlimb`Ò. singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ. \ntotdeauna [i pretutindeni! A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s` c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó. c~t [i sufletul. \n consecin]`. jud. un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi. pe scurt. . §i dac` Sfinxul din Bucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om ori modelat de natur`.curge prin apropiere. el a fost [i va r`m~ne mereu acolo. Dobrosloveni.. ..cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupra diverselor provincii ale Rom~niei. ci o provincie obscur` a Imperiului Roman. Olt): ãMare e Zeul. ãlatinismeleÓ. al]ii care s`-l AUDŒ.80 C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane. ãslavonismeleÓ. suger~nd c` zona care corespunde actualmente geografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire. ultima. ! 122 . ãTraianismeleÓ. Zeul subp`m~ntean care de acolo.. preten]ii care trebuiau cumva justificate. nu ne apar]in. Iat`. cuprinz~nd at~t corpul. cel mai u[or de mistificat. \n ]ara legendarului Kogaion. leag`nul acestei civiliza]ii. Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un text orfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca. interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pe care civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n marea familie a popoarelor de pe \ntregul mapamond. c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul.. despre care scria Strabon. ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre: . el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis. divinulÓ.cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizeze rolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene. iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii care s`-l ROSTEASCŒ [i. le oferea credincio[ilor s`i o nemurire complet`. nu poate fi dec~t Ialomi]a.

Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`.nobil).Noi nu suntem urma[ii Romei STR`MO[II ARIENI ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ n anul 2000 \. cel care aduce pita \n cas`) care \n latin` este PATER.Ksa-triya. precum [i \ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. 3. MATER \n latin`.81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V. ultima a popula]iei negroide locale. care \ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. cei mai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò. Gordon Childe. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit.. triburi de origine european`. dup` \ndelungate c`ut`ri. Casta negustorilor [i ]`ranilor. numite CASTE: 1. Casta preo]ilor. faza primar` a Culturii Vedice. MITIR \n greac`. 2. I 123 . autonumindu-se Arieni (\n sanscrit` Arya . german`. Vaisyas. \ntre Carpa]i [i Nistru. cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani.alb`. c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor din vechea literatur` vedic`. iar \n german` este VATER. invadeaz` partea nord-vestic` a Indiei. ¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`. celt`. sub titulatura ãAncient IndiaÓ.datorit` \nrudirii multor cuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. din care reiese clar amplasarea acestora \n spa]iul carpato-dun`rean. 48) a distribu]iei arienilor \n timpul primei lor apari]ii. MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate. diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale. \n care \nv`]a]ii de la Universitatea din Cambridge plaseaz`. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`: dac` unii istorici le consider` de origine greac`. av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege . ramanilor.Raman a c`rui func]ie era ereditar`. f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta.H.82 Aceast` popula]ie arian` . av~nd autoritate asupra copiilor [i servitorilor.d. este cel carpatic. ap`r`torii CASEI . primele trei de albi.. se suprapune popula]iei locale negroide. Via]a de familie era dominat` de: ¥ TATA (Pitar \n sanscrit` .

Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate. 1993. 124 . U. Barnes&Noble. India. Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i. Irak. V. * The Aryans. The History of civilization. sudul Chinei [i Japonia.Fig. Hart` ar`t‰nd distribu]ia arienilor ”n timpul primei lor apari]ii.S... Gordon Childe. care corespund numai cu unul ”n Turcia. Pe teritoriul dintre Nistru.A. Iran. Inc.48.

Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan. Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles. Spre edificarea dumneavoastr`. arieni. [tiut`) vorbit`. MOLDAVA (]inutul zeului MOL).(auzit`. ãa vedeaÓ (u[or de notat asem`narea cu limba rom~n`).. Din aceast` grupare fac parte: RIG VEDA. reguli de comportament. de pild`. Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor). chiar traduse \n englez`. and has a solemn resonance. ARANYAKAS [i UPANISADELE. ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei.smrti . deci nescris`. \n sanscrit`.Sudras. S` fie chiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ . SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI). 125 . Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri: 1) VEDA. reflect~nd concep]iile religioase ale carpato-danubienilor.is to hindus Divine.. \nseamn` ãa cunoa[teÓ. a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea \n [tiin]a vedic`.. 2) Scris` .. ele con]in instruc]iuni rituale. ceremonii. Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare autoritate. Casta servitorilor. May Brahman protect us. considerat` a fi emanat` de absolut (Raman .. a fost ãOMÓ .cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ. PEACE. \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri speculative. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru. PEACE. care ãasudauÓ muncind pentru primii. c~t [i pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. May He guide us. s` vedem cum \ncepe fiecare. Primele patru colec]ii con]in imnuri dedicate unor zeit`]i. cei ce-l rostesc st~nd \n picioare. \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute. filozofice. cuceritori ai lumii antice [i \n special ai subcontinentului indian.ãsymbol of Brahman or God . a popula]iei negroide locale .PEACE. OM.. este cuv~ntul pronun]at \n templele hinduse cu respect.brahman) la \nceputul lumii. a celor ãn`scu]i de dou` oriÓ.. Cuv~ntul ãvedeÓ or ãv~dÓ. O alegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83: ãOM (KATHA). ATHARUA VEDA..Ò Singurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n englez`..\n sanscrit`. Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [i str`mo[ii no[tri? Iat`. [tiin]` sacr` numit` [i §ruti . BRAHMANAS. indefinitely prolonged.. SAMA VEDA. Sunt \n num`r de 108.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz` leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie. dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele.Noi nu suntem urma[ii Romei 4.

cu toporul ca arm` de lupt`. c~t prin preg`tirea spiritual`. de-a lungul mileniilor. se r`sp~ndesc peste tot prin Europa. tr`irile oamenilor vedici. foarte frecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite). av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ.?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolul ãSimbolistica la pelasgiÓ.reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei.84 De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte mult timp \n urm`. Ace[ti danubieni. Panonia este provincia Panilor (Banilor)... av~nd la sud Balcanii. erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religiei cre[tine dup` \nfiin]area acesteia. \n Rom~nia este \nt~lnit peste tot: BANAT. celebru. ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`. BŒNEASA etc. [i Alpii la vest. drumul banului. puternic Pan. iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare.. R`sp~ndi]i \n Balcani . Ei au ãroitÓ peste tot \n lume. S` fie oare [i alte cuvinte ãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limba rom~n` curent`..\n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic cuceresc nu at~t prin for]`. Polonezii \l vor prelua ca BAN PAN. P. au reprezentat cea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian. Creta ..85 126 . din Troia spre Anatolia.. Religia [i cultura vedic`. ajung~nd p~n` \n Asia Central`. apogeul culturii carpatice.\ncep s`-[i capete o explica]ie. El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I. S` fi fost ele chiar f`r` sens. Giles define[te leag`nul arienilor ca fiind p`m~ntul carpatic. dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`. Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spre Asia. Giles. spune mai departe Dr. cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani.. ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. arieni. caracteristic acestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz` arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi din relicvele lingvistice. Vasele de lut din aceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar peste tot. Este un \nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Ò administrativ` \n istoria lor. ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei. au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`. \nt~lnindu-se cu b`rba]ii \nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i. determin~nd explozii de civiliza]ii ca \n Mesopotamia. foarte apropiate de cele ale cre[tinilor. sudul Germaniei. Dr. Egipt. \n scrierea sanscrit`.. scrie Gabriel Gheorghe. A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpatodanubian.

de ni[te simple concep]ii despre lume al c`ror simbolism nu trebuie ignorat. apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a doua ras` a lumii. P`m~nt. \n sens de moned` de schimb. cea a Atlantizilor. a[ez`ri. de cea material`. cuv~ntul ãBANÓ. Exemplu ãPARAÓ. nitica-nadika. Marte.primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale. Jupiter. elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i \ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ . La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toare cu ale noastre.ãsanscri]iiÓ.popula]ie negroid` ce ar fi tr`it pe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa. Cu c~t \naint`m \n timp. a patra. p~n` c~nd Zamolxis \l va \nlocui pe Gebeleizis. iata-yatha. ritul \nmorm~nt`rii prin ardere . a cincea ras` uman` .. miu-mayu. st`p~n dar [i moned` de schimb. Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat` cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. evreii (iudaismul). gata-gata.cea a Lemurienilor . §i c~nd aceia[i tibetani. geam`n`- 127 . Venus. OM. Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur. cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ. Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \n Europa [i de acolo \n Africa. egiptenii. cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb` [i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grec de c`tre Lempriere. domn.. ale vechii lumi pelasgice. cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`tori ai vechii culturi pelasgice. gusa-ghosa.86 Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`.. pricina-pr`cina. pleava-plava. un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`. a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul. Hindu. Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser` descoperite) . chaldeenii. Una din aceste concep]ii descrie lumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte: ...acela[i cuv~nt pe care-l g`sim peste tot \n scrierile vedice ..d.Noi nu suntem urma[ii Romei Cultul. r`spunsul este afirmativ.H. a treia este sexuat` .suntem noi.crema]ia apar]in~ndu-le. Ba mai avem [i un ora[ DEVA. §i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci.. azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el. ne g`sim \n mijlocul acestei perioade. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu.. \l r`sp~ndesc peste tot. de atunci din mileniul al III-lea \. APA-Ap` (aqua \n Latin`). ]inuturi ale vechii Tracii. imaterial`. omul vedic ce leag` fiin]a suprem`. descoperim Sucidava ca ora[ al zeului Suci.cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostru solar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras` DEVA ori DAVA. Descoperim c` ora[e. ai culturii vedice.

Evreii m`cel`ri]i ”n mod bestial de hitleri[ti [i prozeli]ii lor. fra]i. treya. ca acei esoterici. Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni. ocul]i. Dac` ”mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform‰nd-o ”ntr-o provincie roman`. ca dogmatici.. Dar s` vedem cum num`rau ei vedicii \n sanscrit`: una. [i ele continu`. Nu ”nseamn` c` nu voi comenta. cre[tini catolici [i protestan]i. azi. pentru ce?! Iugoslavii. muerea-muherea (mulier-mulieris \n Latin`). CREDIN´A C‰nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider‰ndune oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. 128 . care ne-a f`cut s` lupt`m [i. ”ntorc‰ndu-ne de fapt la perioada pelasgic`. ne-a dat ”n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia.... trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`.. crez‰nd ”n magi [i magie. Budha. Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e. nava.. bazat [i pe cercetare interdisciplinar`. pancia. ca lege universal`. s` murim pentru el. s-au adunat prozeli]i din v‰rful s`biilor [i s-au construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane. ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA ADEVŒRUL!Ó. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus. nimica-nimilica. nu ”nainte de a fura tezaurul lui Decebal. Gebeleizis ori ZAMOLXIS se vor cobor” pe P`m‰nt s` vad` ce se ”nt‰mpl` aici. aceasta a continuat [i continu`.. Moise. patra. c‰nd de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului.... pluta-pluta. dasha.. a[a cum este el. limba-lamba. Profe]ia [i Magii. shata-suta (centum \n Latin`).jamana. vorbind aceea[i limb`. ashte. consider [i eu. cre[tinii.. Adev`rul. se m`cel`resc. cre[tinismul ortodox. sapta.. profe]i [i profe]ie. Mahomed.. sase.. ”ns`. c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ! Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru. De aceea un nou efort de a le studia. Nu pot a[tepta ziua aceea c‰nd Isus. duya. ”[i aleg trei religii [i... Din punctul acesta de vedere ne redescoperim pe noi. iasca-jaska. ”n numele lor. omor‰ndu-se. ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i sudul ]`rii. este tot mai necesar. dac` ”n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au v`rsat tone de s‰nge.. cu care ”ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus).

din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc` trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate.Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGI ãPe c~nd nu era moarte.. •ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta. nici totdeauna. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni. Alerg~nd pe \ntinsurile Europei. ignorat`. nici m~ine. Eminescu (pu]in modificat` de N. Doamne. despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva. civiliza]ia \n spatele celei grece[ti. neobservat`. cerul. tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò a lumii. nu numai cultural`. C`ci unul erau toate [i totul era una. nimic nemuritor. lumea toat` Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`. Pe c~nd p`m~ntul. dar [i social`. Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor. S`vescu) ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel mai mare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`. r`sp~ndindu-[i cultura [i limba.. Tu ZAMOLXIS. §i care a fost cultura.. tocmai \n India. arienii. popula]ie alb`. pelasgii. Nu era azi. provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ. D 129 . uitat`. \nc~t m`-ntreb \n sine-mi: Au-u-u-u. cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò ãRug`ciunea unui dacÒ. nici ieri. Pe-atunci erai Tu. v`zduhul. latine? Departe \n lume. care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care. pe \ntinsurile Asiei. singur. \ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii 87 Norvegiei. \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pe locuitorii acelui spa]iu. M.. foarte departe.

.. Morm‰ntul acestuia a fost deschis la 31 iulie 1920 cu prilejul unor lucr`ri de restaurare a Bisericii Domne[ti de la Curtea de Arge[.. care se ”ncheia cu o superb` pafta de aur. ori cele de la sud de Dun`re. men]ionat ”n scris. Arhetip. Bucurescu..) Giulgiul voievodului era acoperit cu zvastici. a ap`rut. El Negru-Vod` este primul domnitor. 1290. Dacia Secreta.Ó Dup` A. ´ara Rom‰neasc`. la piept [i la man[ete cu [iraguri de m`rg`ritare. Muntenia. peste tunica de m`tase purpurie.) Peste [olduri avea petrecut` o centur` brodat` cu fir de aur [i m`rg`ritare. pe care nu l-am putut g`si. ca Ruso-Vlahia (nume vechi al Moldovei ”nsemn‰nd ´ara Vlahilor din vecin`tatea ru[ilor). al Vlahiei dinspre regatul Ungariei...... desenat. 130 . (.Fig. nu acela[i lucru se poate spune [i despre giulgiul voievodului Negru-Vod` acoperit de ãcruci pelasgiceÓ. simbolul sacru.. domnitor al Vlahiei Negre (titlu p`strat [i ast`zi de mitropolia Munteniei).. Un [ir de aproximativ 30 de nasturi de aur ”ncheia tunica. ”n acele vremuri uitate de istorie: ã•n momentul c‰nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag... pictat ”n nici una din c`r]ile studiate.49.. se r`sfr‰ngea un guler de dantel` ”n m`tase [i aur.. c`ut‰nd s` se deosebeasc` de celelalte regiuni locuite de vlahi.. ”mpodobit` la g‰t..... Dac` pe costumul acestuia simbolurile sunt destul de evidente. Bucure[ti. imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul XIII-lea.250-251. La g‰t. p. Fresca de la M`n`stirea Cozia (1387-1391). ”ntr-o scurt` vedenie... Dar s` vedem cum era ”mbr`cat acest adev`rat str`mo[ al nostru. zvastici. (. fotografiat... Prin acest nume.... 1998.... al UngroVlahiei. Mircea cel B`tr‰n .. Ed. voievodul Valahiei.

de ne\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente.. considerat` p~n` azi cea mai veche din lume. \n spate. vedic`. [i asta nu de cinci sau zece ani. este considerat` ca pornind din spa]iul carpato-dun`rean. Schliemann le scoate la iveal` din ruinele Troiei..88 C~nd ni s-a spus nou` \n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi. dar c`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le mai g`sim \nc` \n culturi izolate. precum [i de c`tre americani. Cultura vedic`. \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (cel pu]in neg`sit` \nc`).Noi nu suntem urma[ii Romei din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`. ale c`ror urme se g`sesc peste tot \n Europa. \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luate dintr-o lume de pove[ti. ci numai cu ce a r`mas \n ãliteratura vorbit`Ò.. cu zvastici desenate pe pietre de hotare [i care. care st` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii.. egiptean`. cu supersti]ii necunoscute nou`.. ([i nu de c`tre rom~ni. c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?! De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglinda retrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea. f`r` anale [i cronici. C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient.. din care \[i trag originea cea caldeean`. Anglia.. dacic`. construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate. uitate \n lume. iar dac`-i ad`ugau un punct. ne ajut` de fapt s` mergem \nainte!). 131 . unde un simplu cerc desenat sau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate. tr`ie[te \ntr-o lume spiritual` amintindu-mi de cea a noastr`. iudaic` [i cre[tin`. observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [i descompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utarea urmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n. o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul. a creat ãcasteleÓ. vase [i obiecte. ci de cei de la Cambridge. Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`. ci de mai mult de o sut` de ani!). a c`rei popula]ie hindus` tr`ia \ntr-o epoc` uitat` de sute de ani. centrul Asiei. semne [i simboluri gravate pe pietre. urme pe care Dr. m-am oprit [i \n insula Bali din Arhipelagul Indoneziei.89 aminte[te despre acei ãpur arieniÓ..

50. V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii. V` doresc noroc! 132 .. o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el..Fig. pe care ]`ranii rom‰ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct ”n centru sau o linie.

ale istoriei noastre multimilenare. uitate.Fig. Ast`zi. reprezint` numai ãmotive folcloriceÓ. §i o alt` poart` cioplit`. C‰t timp vom continua s` le neglij`m. daco-rom~ni. fiind mai degrab` o ãcredin]` ateist`Ó din acest punct de vedere. simboliz‰nd [i Purul Panteism. de ast` dat` av‰nd nu numai crucea ”n afara cercului dar [i ”n`untrul lui.51. p`str`tori ai unor simboluri eterne? 133 . aceste simboluri. nep`s`toare. aduse de undeva din str`fundurile. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic alceva dec‰t for]ele [i legile Universului. s` le consider`m simple ãdecora]ii naive ]`r`ne[tiÓ? C‰nd ne vom pleca aten]ia la inteligen]a multimilenar` a acestor ]`rani. Cercul cu o cruce ”n interiorul lui era un simbol al ”nceperii vie]ii oamenilor.

[i a nep`s`rii.R.52. Mun]ii Carpa]i. Thausib S.52. Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo. 50. *Fig. Rom‰nia.Fig. sub umbra acoperi[ului.I.. 134 .51. Ed. Sibiu. 1995. Rom~nia.

prin negura mileniilor. probabil. construit` din trei registre. la fixarea acestui cap pe un suport rigid. 135 . Pe g‰t are un colier de care at‰rn` m`rgele ”n form` de amfore. O femeie nobil` dac`. Pe g‰t se pot observa dou` perfora]ii care au ajutat.Fig. ne prive[te sup`rat`. Pe frunte are o diadem` complex`.53. P`rul ei ”n bucle este stilizat prin spirale. al c`ror simbol ne este necunoscut.

Cine o fi sup`rat-o pe aceast` femeie dac`? Observ`m cum panglica de pe frunte leag` p`rul. 136 .54. la spate. (”nchide). trec‰nd pe sub bucle pentru a se lega.Fig.

Sensul crucii pelasgice se schimb` [i el. fie de la dreapta spre st‰nga. §i toate aceste forme simbolice graviteaz` ”n jurul simbolului primordial. Meridiane.54.55. reprezent‰nd de fapt Universul f`r` limit`. a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus.57. Aplice stilizate ”n forma crucii pelasgice.Geto-dacii. Spirala pelasgic` nu lipse[te de asemenea. Tot el poate s` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii. cuprinz‰nd un morm‰nt de ”nhuma]ie cu car. unele terminate ”n capete de cal. asexuate [i infinite.55. 1980. 53. *Fig.57. Dac` cercul simplu reprezenta o unitate divin`. ”n jurul unui cerc cu un punct ”n mijloc. cai. Miclea [i R.56.58. ca ”n cazul aplicelor de mai sus. Ei bine. Florescu. de unde totul pornea ca s` se re”ntoarc`. Rom‰nia.54. •n acest caz el reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`. Trezirea Universului.57. simboliz‰nd. 53. Ed. re”ntoarcerea la via]`. descoperit ”n noiembrie 1970. circumferin]a cercului era uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane.Fig.55. simboliz‰nd via]a ve[nic`. 137 .56. Nu acela[i lucru se putea spune atunci c‰nd cercul avea un punct ”n mijloc. precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz. c‰ini [i ofrande alimentare. ”ntr-un tumul funerar.Teleorman. Tezaurul de la Peretu. probabil.58. Mai avem [i o form` stilizat` a crucii ”n trei puncte. jud. probabil tot cu sens de spiral`. Fig. ”n jurul acestui simbol primordial celelalte pot gravita.56. altele ”n capete de grifon. I. fie de la st‰nga spre dreapta.

Lisimachos. ochii de pe coif ar fi ”nsemnat a deschide ochii spre cer.58. ajung‰nd ”n m‰na lui Dromichete. Aceia[i ochi ”i vom ”nt‰lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c‰t [i ”n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. unul din regii macedoneni. regele tracilor. c‰[tig‰ndu-[i astfel un prieten de n`dejde. te ”n`l]ai la ceruri. de fapt du[manii lui. pe Curcubeu (Arco-Da-Bara) [i continua pe ãDrumul Str`lucitor ca LapteleÓ. sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fost curat ”n via]`. •n credin]a getodacilor. care are ”n gheare un porc (Pytha-Goras. ori a te rena[te ”n Paradisul Zeilor. Zalmoxis. C`l`toria ”ncepea pe ãPodul de FocÓ. simbolurile abund`. dup` moarte.ÓCalea LacteeÓnumit` [i ãDrumul IezilorÓ (Drom-I-Chaites). Pe acest coif. Dac` ne reamintim. ”i va reda libertatea. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori ”l reprezint` pe Aplo. fiara-gras`) iar ”n plisc un pe[te.Fig. 138 . Astfel. va fi iertat de acesta. ori ai murit cu cinste ”n r`zboi. simboliz‰ndu-l pe Cel-din-Ap`.

Rom‰nia. p`rinte al celor 10. p`rinte al Dacilor.000 de fii iubi]i. Bucure[ti.59. dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructor al Universului de mai jos. p. de ale[i ai lumii.223. De fapt la vechii arieni. al Universului Fizic. Von Petre Baron .Fig. de la T‰rgu Jiu. simboliza separarea sexelor. 139 . Era [i un semn feminin. Casa editorial` pentru turism [i cultur`. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei. ÓAbeonaÓ. •n vara anului 1998 am g`sit ”n templul subteran de la §incaÐVeche nu numai basorelieful unui personaj straniu. c`ci omul ”[i cunoa[te mai bine mama dec‰t tat`l. astral.60. *Touristic reiseland RomaniaÓ. Fig. •n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`. carpato-dun`reni. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptor Br‰ncu[i. punctul central reprezent‰ndu-l pe Daksha.

”n marchionatul Brandenburg.Fig. ea fiind datat` 7. ce a fost descoperit la Muncheberg.61 V‰rf de lance. 140 . [i care ”n luna mai a anului 1998 a fost prezentat` la congresul de tracologie din ]ara sus-amintit`. material de fier. r`mas pe acele locuri.carpatodanubieni. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpatodanubian este [i descoperirea celei mai vechi ãcruci pelasgiceÓ pe teritoriul Bulgariei de azi. ”n urma cuceririlor de c`tre pelasgii.000 de ani vechime.

Fig. Un monument votiv descoperit la Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. 1883. ”n timpurile arhaice. pe care ast`zi leÐam uitat. dup` mama sa. stampate pe linii gravate. am‰ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ”ntrebuin]ate la poporul rom‰n. pagina 242.62. fiul lui Mihnea. [i pe cus`turile femeilor din Transilvania. Exila]ii daci duseser` cu sine ”n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase.vezi comuna G‰rla Mare. Inscrip]ie dup` v‰rful de lance de la Torcela. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. Ca un simbol tradi]ional. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie ca etrusc`. 141 . acela[i Nicolae Densu[ianu. ea figur‰nd pe pietrele cioplite. 7120 (1612). jud. •n continuare. ne spune prin anii 1885. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´ara Rom‰neasc` ”n sec. desigur pe baza unor tradi]ii. reprezenta. din a. ”n Europa. Cultul zvasticii exista ”n ]`rile Daciei [i ”n epoca roman`. pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`. (c‰nd micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse. pe crucile de la morminte . l‰ng` Vene]ia. §i ”n continuare. o zvastic` [i un triquetru. [i mai trebuiau s` treac` ”nc` ani ca s`-[i schimbe numele de familie ”n Hitler. Asia [i Africa de Nord. afl`m semnul crucii ”nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. ambele ”n biblioteca Academiei Rom‰ne. [i s` devin` cel mai odios criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am‰ndou` aceste v‰rfuri de l`nci poart` decora]ii simbolice. din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Mehedin]i. Aceste semne hieratice ne apar ”n diferite p`r]i ale lumii vechi. l‰ng` valul lui Hadrian. acela[i autor ne spune: ãZvastica. al XVI-lea [i al XVII-lea. 22 aprilie 1889. Literele sunt formate din stelu]e [i din cercuri mici. Ele se afl` reproduse de Tocilescu ”n Revista pentru Istorie. Pe o inscrip]ie a Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna. soarele de primavar` [i soarele de toamn`. sub cele dou` forme ale sale. 7115 (1607) [i altul de la Radul .

daci. dar care \nc` poate exploda. \mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe. ori cutreier~nd drumurile Asiei Mici.•n acest univers difuz de religii uitate. \n ce col]uri uitate ale lumii ori. Cine au fost ace[ti arieni. ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]ii ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare. \n care-i descoperim pe str`bunii no[tri. cre~nd sacrul [i ocultul \n Babilon. \n care lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate.. pierdute sau actuale. trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea. d~nd na[tere la italieni. cu care au venit \n contact? 142 . uneori ai impresia unui chibrit aprins \ntr-o magazie de praf de pu[c`. portughezi [i francezi . pelasgi.... pelasgii carpato-dun`reni arieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei. veche [i uitat`. spanioli...ori r`sp~ndindu-se \n Asia.

C~nd fa]a discului este alb`. este energia emanat` de zeul suprem.reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`. Gebeleizis.. \n general. DIVINA IMACULATA.90 Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓ aceast` cultur` [i s-o traduc` \n. circumferin]a lui este uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. de unde totul porne[te [i se re\ntoarce. Este considerat uneori ca o umbr`. mi[carea continu` a Universului \n sens nelimitat. fundul negru ar reprezenta marea respira]ie. A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine de cinci milenii.91 143 .. trezirea Universului.\n credin]a arienilor din Rig-Veda .. desenat [i multiplicat. [ase milenii? Cercul. grece[te! Cercul cu punctul \n mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact cu spa]iul abstract. se pare.. Este universul f`r` limite. simbolizeaz` unitatea divin`. o aluzie la procrea]ie. Cercul \n care punctul central se transform` extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`. fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.. MAMA NATURA. Cercul cu un punct \n mijloc . infinite..Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe sub corni[ele caselor. ce o fi \nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci. asexuale [i. Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii.

av~nd \ns` un \n]eles schimbat. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni.. fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. \n alegoria lui Vaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile eroului principal. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i legile Universului acestuia.C~nd linia este vertical`. av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS. \ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. punctul central uneori se r`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale. T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul. C~nd Biblia ne poveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greu s` credem c` se va descoperi aceea[i istorie la Caldeeni. Dar crucea. tilutenii. Ea simbolizeaz` purul panteism. pe egipteni [i pe israeli]i. Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~nd na[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE A LUMII . consider` acest tip de cerc un simbol al apari]iei celei de-a patra rase. necircumscris`. C~nd cercul dispare.. Dar iat` c` [i ei.. surpriz`. de aceast` dat` cu c~teva sute de ani \naintea iudaismului.92 Dar. devine uneori simbol ãphallicÓ. la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ. care-i acuzau pe caldeeni. caldeenii. c`-[i construiau cultura pe cea a misterio[ilor pelasgi?93 144 . simbolul \[i schimb` [i el sensul. Avem oare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine a crede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [i cozonaci. cercul simbolizeaz` separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \n lucr`rile lui Br~ncu[i). unii.. ea va deveni un simbol reprezentativ al acestuia. coroana din spini de trandafiri usca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Rose and CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ). au luat aceast` poveste de la arieni.MUNDANE CROSS.

este Alpha [i Omega al for]elor creative ale Universului. Divin [i Uman. [i considerat de ei ca semn al Eternit`]ii.P`m~ntul) sunt legate \ntre ele prin spirit [i materie.94 La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea Misterelor Ascunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic` folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elor titanice pre-cosmice ale naturii. revolu]ia Cosmosului invizibil [i a for]elor lui. fiind ascuns` \n religiile oric`rei vechi civiliza]ii. fiind cea mai complex` form` a muncii de crea]ie [i evolu]ie. re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor mai vechi arieni. Ciocanul Crea]iei. cum de altfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni. ne d` ceea ce se nume[te Crucea Hermetica. \l g`sim pe capul lui Ananta. a rena[terii. sugereaz` mi[carea continu`. simboluri vechi de peste 50 de secole. iar altul \n jos . de la for]a pur` spiritual` la cea material`. Zvastica \ntr-un cerc. dup` Blavatsky. Crucea Lumii. cu cele patru bra]e \ndoite \n unghiuri drepte. C~nd Schliemann. Mundane Cross. a scos la lumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ. Semnul zvasticii. Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu. s`p~nd \n ruinele vechii Troia. cobor~nd par]ial \n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la vechii greci. el de fapt scotea la lumin`.95 Semnul va fi reluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice. n`scut \n concep]ia mistic` a arienilor timpurii (pelasgilor). \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus reprezent~nd Cosmosul.Noi nu suntem urma[ii Romei C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polul sudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii. este cheia ciclului §tiin]ific. C~nd este separat` de cerc are [i un \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic` [tiin]` a simbolurilor. cele dou` linii din mijloc reprezint` spiritul [i materia. despre care [i 145 .

reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. pentru a rena[te din propria-i cenu[`. [i ca un adev`rat vedic. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul.H. Bulgaria. Persia. India [i Mesopotamia. [i ca un bun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii.97 Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al crea]iei. §i nu ne mir` c~nd autorul lui Qabbalah remarc`. pe Daksha.Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`.d. n`scut de dou` ori.000 de fii . s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`. \l vom g`si mai t~rziu. la sud de Dun`re (6000 \. el Iisus Hristos.]ara pe care el. vedicii.ãpe poporul alesÓ. ci [i peste tot \n lume.96 7 El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumii 6 5 4 av~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor. nu a f`cut altceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre.98 Dar nu numai la noi. marele zeu al genezei lumii. al potopului [i al materiei. c` lumea era dominat` de religia NOASTRŒ. carpato-dun`renii. 1998. al ãUniversului fizicÓ. av~nd \n]eles de ap`. •n leg`tur` cu semnul zvasticii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noi acas`. al genezei lumii. de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina. RELIGIA •N´ELEPCIUNII. Acest semn se g`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) . al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10.17 Mai. ale vedicilor. Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA. cu sute de ani \naintea cre[tinismului. Densu[ianu vorbe[te despre Pas`rea Phoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei.pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. dacii carpato-dun`reni [i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului. religie pe care ei.) [i a fost prezentat` la Conferin]a de Tracologie.fiind [i un simbol al apei. a iubit-o a[a de mult -ã´ara ZeilorÓ. \n cei 17 ani ai dispari]iei lui. •l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechii Dacii . 146 . •ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care 2 1 3 \n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al ãUniversului de mai josÓ. 15 . dar [i a Chinei [i \n special a Indiei. au purtat-o prin Asia Central`. Ea purta \n cioc acest semn al vie]ii ve[nice [i al eternit`]ii. ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean.

spre infinit. ori pe covoare. pentru cei ce-[i uit` limba. face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiind identificat` \n Pe[tera de la Chindia. este semnul nemuririi fiilor lui. al r`sp~ndirii noastre \n spiral`. primii fii ai genezei lumii. fiii lui iubi]i. ea probabil reprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el. ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ai lui DAKSHA. dubl` [i \n special tripl`. duc~nd acest semn p~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama lui PitagoraÓ. DAKSHA. din jud. spirala are [i sens de blestem. este un semn magic de folosire a puterii primit` de la un spirit r`u. fiind prezentat` [i \n revista Arhitectura. de Silvia P`un.Noi nu suntem urma[ii Romei El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci. neamul. pe noi.simpl`. dacic` dup` Pr. de Vasile Boronean]. 147 . el \nc` continu` s`-i protejeze pe ei. cel al lui Kali Yugo. \n bine. ori pe fote [i ]es`turi. zeul suprem [i z`mislitor . Dumitru B`la[a.99 Pentagrama magic`. Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic.este [i un semn ocult folosit de multe ori \n ceremonii magice. steaua \n cinci puncte inversat`. Ea se va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric. Aceast` pentagram` magic`. DAKSHA. Este semnul nemuririi na]iei noastre. este semn al poporului ales de el. acesta o va studia mai t~rziu \mpreun` cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`. este numit` de arhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ. ai lui Dacia . f`r` a ne uita niciodat` originea dac`.creator al poporului DAC. dar [i cel mai ermetic simbol al poporului nostru: . g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani.100 Pentagrama.pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat. ca un \nsemn dacic vechi cu mii de ani \nainte de Pitagora. Mehedin]i. dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxian pentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. C~nd cele dou` picioare de sus sunt \ndreptate spre rai . zeu al genezei care s`-l reprezinte aici pe p`m~nt.

. S` le c`ut`m.. c~t` vreme sunt simboluri ale culturii noastre spirituale de peste 50 de secole. S` le \n]elegem.. \n]elesul lor fiindu-ne de cele mai multe ori necunoscut.. sculptate pe por]ile caselor... Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s` r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ.. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 148 . pe vase [i pe covoare. S` le respect`m.Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi peste tot \n Rom~nia. a[ezate cumin]i [i t`cute sub corni[ele caselor. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[te taine?..

arat`. Reputatul istoric [i cercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru. \n timp ce pe un mic platou aflat la poalele sale. Uraniene.32 m [i care purta straniul nume ã§ura de AurÓ. o alt` st~nc` aflat` pe acela[i munte prezint` simbolica form` a unui arm`sar. un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. ai poporului botezat ãRom~nÓ \n ãmodernitateÓ). c` prin anul 1847 \nc` se mai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masiv muntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6. Fie sculptat` de m~ini omene[ti ori rezultat al eroziunilor naturale. printre altele. prezent~nd evident avantaj strategic. av~ndu-l la dreapta ei pe falnicul Caloian (Attis.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BLESTEMUL „P`S`RII PHOENIX” (Tezaurul de la Pietroasa) ndeva. departe. \n inima Europei Centrale. \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni. avea s` fie folosit` drept punct de observa]ie de c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`. fiul lui Calaus). cercet~nd mitologia U 149 . exact \n zona unde Arcul Carpatic tinde a se recurba c`tre miaz`noapte. cum \i mai zic localnicii) obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce. se \nal]` m~ndru [i enigmatic. tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` ãBaba DochiaÓ (Mama Mare. Cybele ori Doamna Neaga.101 •n fapt. Totodat`. profesorul Nicolae Densu[ianu. st~nca respectiv` este considerat` de prof. Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u). Din vremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a. tracic` sau dacic`. f`c~ndu-i pe localnici a denumi locul ãPiscul Calului AlbÓ. pelasgic`. Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechii Divinit`]i supreme Solare.

Ha[deu a declarat-o gre[eal` istoric`. S` vedem cum este descris` aceast` ãclo[c`Ó ”n cartea domnilor I. Florescu. Aceste f‰[ii figureaz` coada ”n evantai a vulturului. este un adev`r de necontestat. 211: Ópe un schelet constituit tot dintr-o fibul` de tip cu Ócapete de ceap`Óeste a[ezat un scut cu partea superioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`. redau aripile [i picioarele vulturului (s` fi uitat autorul c` este vorba de clo[c`?). ”ncrustate cu granate. ”mp`r]ite ”n mai multe celule ”n form` de par`. un plas-tron central. circulare [i p`trate. §i cum am spus-o de multe ori: ão minciun` repetat` devine un adev`r [i un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult!Ó A[a este [i cu a[a-zisa noastr` istorie. Ed. Patru f‰[ii triunghiulare. ”ncadreaz` un mare caboson din cristal de st‰nc` [i mai multe cabosoane mai mici. Pe scut. ”ncadreaz` dou` [iruri verticale de cabosoane din cristal de st‰nc`. G‰tul vulturului este ”ncadrat cu granate ”n form` de inim` cu v‰rful in jos. noi continu`m s`-i credem pe ei [i s` refuz`m s` vedem adev`rul. ãDaco-RomaniiÓ.Ó Vedem din nou cum o gre[eal` spus` de dou` ori devine un adevar istoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe g‰tul a[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situat v‰rful inimii. iar dou` f‰[ii triunghiulare cu v‰rful ”n jos.Fig. unde dogma joac` un rol esen]ial: crede [i nu cerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari. nici acum dup` mai bine de un secol lumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s` vedem. cu granate [i alte pietre semipre]ioase. 1980.din gre[eal` ”n gre[eal` spre victoria final`. 150 . c‰nd ã[coala ardelean` a decis c` noi suntem urma[ii Romei. Miclea [i R. granate [i turcoaze [i un [ir orizontal care formeaz` limitele plastronului. A[a arat` a[a zisa ãClo[c`Ó. din granate [i turcoaze. dispuse simetric. din m`n`stirile evului mediu. terminat ”n cap de pas`re de prad` (ciudat cap de clo[c` !). acoperite cu motivul ãochiului de p`unÓ. pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat. m`rginit de dou` f‰[ii rombice.. ”ncearc` s` redea penajul: o re]ea de celule paralele [i circulare. arcuite. a[a cum cei ce descriu [i redescriu ãinimioareleã de pe g‰tul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c` sunt cu v‰rful ”n sus [i continu` .63. De marginea de jos at‰rnau patru pandantive din aur ajurat [i cristal de st‰nc`. Meridiane.. p. chiar dac` Bogdan P. ãFibula mareÓ de aur. ”n sus ori ”n jos! Dac` s`racul Odobescu a descris gre[it direc]ia v‰rfului inimii.

grupate de la margine spre interior. vasele de la Petroasa sunt vase dacice. identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. 3. Cezar Bolliac. ”n ã Trompeta Carpa]ilorÓ. dep`[ind uneori marginea inferioar`. 151 . care formeaz` chenarul. le considera personaje ale panteonului gotic. nr. p. care am remarcat cum vedea lucrurile pe dos. apoi un amplu registru circular. 1870. exprima urm`toarea opinie. cuprinz‰nd [aisprezece figuri. an. Dac` Odobescu. av‰nd un diametru de 25.Fig. cea inferioar` mai groas` [i unitar`. cu stil dacic.7 cm. este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri. cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motive figurate. format` din dou` foi de aur. zv‰rcoleasc`-se oric‰t vor putea arheologii no[tri.:Ó zic` cine orice va zice.64. ini]iatorul studiilor arheologice ”n Rom~nia. pe un cult din DaciaÓ. 876. dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile. Patera din tezaurul de la Pietroasa.

. o impresionant` colec]ie de podoabe din aur. anual. astfel. la r~ndul lor. se m~ndre[te cu al s`u Munte G`ina. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a.antic` daco-rom~neasc`. din nordul Transilvaniei. Negustorul respectiv se va dovedi [i mai ãinventivÓ dec~t descoperitorii comorii. Stan Avram. §i-a trebuit s` mai treac`. a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilor specifice ale ´`rii. doi ]`rani din comuna Pietroasele. apuc~ndu-se s` sparg` o mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul. vase [i ornamente. din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zis ãF~nt~na VulturuluiÓ. alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a. sau poate al vreunei [i mai vechi divinit`]i vedice. Ion Lemnaru [i socrul acestuia. ãLacul VulturuluiÓ. ãpragmaticeÓ. nici unul din reperele acestor locuri ãb~ntuiteÓ de legend` nu poart` vreo banal` denumire de. [i nu departe de acestea se \nal]`. ace[tia descoper`. seme]. \n anul de gra]ie 1837. \nfrunt~nd veacurile. ãS~mbra OilorÓ. sub un bolovan aflat la mic` ad~ncime. §i totu[i aici. Gebeleizis. populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune). pe un pre] ãde nimicÓ. sper~nd \ntru evitarea ho]easc`. este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac. \n 1838. \n acest fel. locul unde se desf`[oar`.102 152 . Ca urmare. aveau a face o descoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte. poart` denumirea de ãPiatra §oimuluiÓ. pe la sf~r[itul anului 1842 sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 piese apar]in~nd tezaurului de la Pietroasa. unui albanez numit Anastase Verussi. ]`ranii s-au gr`bit s` ascund` \ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru a pl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare. piscul botezat ãCuibul CorbuluiÓ. guvernul ´`rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]ii despre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce a salva ceea ce mai putea fi salvat. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiere form~nd. g`in`. Firi simple. •n plus. pui sau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[.. urm~nd a fi ulterior cunoscute sub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur. un an \ntreg p~n` c~nd. spre a extrage pietrele necesare construc]iei unui pod. Dup` cum se vede.

Se na[te \ntrebarea: de unde. iar dac` unele voci autorizate consider` azi c` p`s`rile de aur ar reprezenta. Conform teologiei antice. bijuterie etc. \ns` [i aceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii.. vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal` zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita ãPas`re PhoenixÓ.. Vom \ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: ãEste o pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii. Periodic. Comoara despre care vorbim a fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include ãPiatra §oimuluiÓ. aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare. Ulterior. simbol al Genezei primordiale. Ea pleac` din Arabia. la 700 de ani. ãF~nt~naÓ [i ãLacul VulturuluiÓ. care tr`ia perpetuu \n cicluri vitale estimate. Dar s` compar`m acum descrierile ãP`s`riiÓ \n viziunea anticilor cu aspectul a[a-numitei ãClo[tiÓ din Tezaurul de la Pietroasa.104 153 . sau ãVukalanÓ).Noi nu suntem urma[ii Romei •n realitate. din care aceasta avea a rena[te de-a pururi. tablou. \n ora[ul SoareluiÓ. iar dup` al]ii la ãdoarÓ 509. Phoenixul \[i transport` cuibul din Arabia p~n` \n apropiere de Panchea. \n acela[i timp. ÒcuibulÓ se metamorfoza \ntr-un ou. pentru a se duce \n Templul Soarelui [i a rena[teÓ. av~nd m`rimea unei acvile [i g~tul ca aurul. parte a corpului ro[ie iar coada albastr`. Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei. dup` unii. se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de ãClo[c`Ò?! Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii. antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie. ãCuibul CorbuluiÓ. [i-un simbol metafizic. oare. simboluri ale vechilor divinit`]i tracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i ãBukolionÓ. transport~nd \n gheare un ou din smirn`. la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii sale vie]i.cea mai nobil` pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia. aceasta ar fi fost un unicat pe \ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura ãSemper AvisÓ).103 Dup` Pliniu cel B`tr~n. poate c` nu se \n[al` defel. ã. con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix.) care s` nu reprezinte. \n care \[i \ncheia astfel existen]a. iar dup` form` [i m`rime asem`n`toare cu acvila. \n fapt.

asist` la s`rb`toarea hiperboreilor ”n onoarea divinit`]ii Terra Mater. al p`storiei [i armoniei. simbol al tuturor succeselor fericite. iar \n m‰na st‰ng` ]ine o palm`. Mult mai pragmatic . ”n m‰na dreapt` o diadem`.Ó 154 .65. L‰nga zeu se vede figurat Ianus. N. L‰ng` Ianus un prunc. Densu[ianu.Fig. descrie un segment din patera de la Pietroasa astfel: ãApollo (Aplo la daci. A. dup` unii sinonim cu Zalmoxis N. ”n st‰nga un arc cu coada ”nf`[urat` [i jos ca atribut un delfin. aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gr‰u.) zeul luminii. regele hiperboreilor. ca ”nsemne ale demnit`]ii. personifica]ia Anului Nou. emblema puterii sale peste m`ri. av‰nd pe cap ornamente arimaspice.

form‰nd un cerc solemn. nu i-am putut vedea fa]a. aduc‰ndu-[i omagiile lor Zei]ei Mame. [i deci ”n jurul zei]ei primordiale. perpendicular pe aceast` pater`. Zei]a se distinge printr-o figur` nobil`.66. •n`untrul acestui prim cerc. ”n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e. Ea o reprezint` pe Gaea. deoarece fotografia este facut`. sau Terra Mater. P`rul ”l are str‰ns ”ntr-un coc. un pahar de form` conic`. a[a cum o descria N.Fig. •n cerc. de sus. A[a c` v` rog s` v` uita]i [i la figura 64. ”n jurul c`reia se pare c` tot universul mitologic dacic se ”nv‰rte. 67. Mama P`m‰ntului. majestuoas` [i plin` de siguran]`. 155 . Ea poart` o tunic` lung`. f`r` m‰neci. decorat cu un vrej de vi]` de vie. Poate [i datorit` faptului c` m`rind-o la maximum pe computer. Ea se ridic` ”n mijlocul acestei patere cam 7. Tr`s`turile ei fiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`rii de Jos. pentru a o observa mai bine. cu frunze [i struguri. Aceast` figur` central`. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic. prietenul s`u cel mai bun. •i urmeaz` un leu. o fizionomie dacic`. doi m`gari [i o leoaic`. De fapt leul [i leoaica o flancheaz` pe Mama P`m‰ntului. av‰nd la picioare un c‰ine.5 cm [i este ”nf`]i[at` [ez‰nd pe un tambur circular. ridicat ”n sus. la picioarele ei se odihne[te un p`stor. Densu[ianu. m-a intrigat cel mai mult. la spate. l‰ng` piept. ”n dreapta [i respectiv st‰nga. e ”ncins` peste mijloc [i ]ine cu am‰ndou` m‰inile.

\n schimb. Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul ar fi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri ale Elizeului. eu le-am v`zut totu[i cu v~rful \n sus!). ãPancheaÓ se afla tocmai \n apropierea Mun]ilor Ceraunici. adic` Mun]ii ÒCerneiÓ de ast`zi. cum se prezint` ãClo[caÓ noastr` de la Pietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre. de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. cel care avea a-[i \nsuma anii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris. vorbe[te \n detaliu despre ãciocul [i ceafa VulturuluiÓ. de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`. Iat`. verzi. fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase ori semipre]ioase ro[ii. \n care Pas`rea 156 . la ãg~tul VulturuluiÓ. toate \[i aveau formele [i canoanele lor tipice. Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`. c`reia un artist anonim \i va fi dat ãvia]`Ó dup` un model strict tradi]ional! De altfel. ãuitaÓ \ns` a o mai numi ãClo[caÓ pentru a se referi. albastre [i galbene.107 §i tot el. Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu. §i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean.105 Ar rezulta. conform cercet`rilor geografului Mela. ãClo[caÓ prezenta un imens granat ro[u. cu deosebire \n cadrul cultului religios. prof. el nu uita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575. a[adar. se poate sintetiza. \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate. din apropierea sus-numi]ilor Mun]i Ceraunici. Odobescu. tot din pietre ro[ii fiindu-i [i ochii. Le TrŽsor de Petrosa. c` cea mai faimoas` \naripat` a religiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiune a emisferei nordice. c` avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri. care \ncepe din sus de Arcani. Deasupra. din aurul cel mai fin.§i. care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unor inimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii. \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare. afirm~nd \n consecin]`. modelat` \n aur masiv. cam de m`rimea unui [oim. \n cre[tet. \n anul 1885. aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior ãDun`reÓ). prin compara]ie. N. atunci c~nd.

ca mici duplicate menite a reface. omise ori trecute ãpe linie moart`Ò nenum`rate informa]ii [i ra]ionamente considerate. v`z~nd cum sunt. ãpuiiÓ sugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`. deliberat. Avram [i Verussi 157 .108 §i tot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577. ãneconfortabile politicÓ. a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit malefica influen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi. la propriu [i la figurat. acela c` ]ine \n cioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice. un foarte vechi simbol al Soarelui ãren`scutÓ odat` cu apari]ia prim`verii. c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior. compus` din 7 stele).. divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii ãistoriciÓ ai no[tri de ieri [i de azi nu se opresc aici. pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea de urma[ii vechilor pelasgi. iar \n cioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110.. sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectarea adev`rului. f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri.109 Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele ´`rii Rom~ne[ti. Dar. s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`ri Phoenix drept o ãam`r~t`Ò de ãClo[c` cu puiÓ! C~nd. iar`[i [i iar`[i. putem spune [i dezvolta. Straniu este c` nu doar Lemnaru. cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar. carpato-danubieni. av~nd deasupra-i Soarele. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[ti volumul Heraldica Rom~niei 111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru.Noi nu suntem urma[ii Romei Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar. \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezaurul descoperit la Pietroasa. Luna [i Ursa Mare (constela]ia ãCarul MareÓ de azi. st`p~nitorii s`i eterni de fapt [i de drept. de fapt. deci \n total 9 a[tri ÒveghetoriÓ ai eternit`]ii sale. blestem menit a-i afecta letal. fiind reprezentat` exact \n momentul depunerii cuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare. iar ace[tia. probabil. Dar [i ãistoriciiÓ ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale. cum este crucea pelasgic`.

II. 158 . 1855-56. Dup` Henning. 939. astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa. din 1871 Fig. 53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. Bucure[ti. f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n a.68.Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. Die deutschen RunendankmŠler. nr. Tav. 1986. 1889. reprodus` de C. nr. 1844. a[a cum le prezint` N. dup` reproducerea galvano-plastic`. Taf. (1867).3 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. Bolliac \n ãTrompetta Carpa]ilorÒ. Meridiane.62 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. 428. Ed. Densu[ianu ”n Dacia Preistoric`. ital. p.

autoritate suprem` \n momentul acelei ãprelu`riÓ a tezaurului. fie nici m`car n-au dorit recuperarea ãP`s`rii PhoenixÓ din locurile str`ine ãcuibuluiÓ ei (cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`. •nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu. vechea zical` dup` care. acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv` \ncercare de evadare. [i \nc` [i mai mul]i din cauza genocidului ordonat de Stalin. La \nceputul veacului nostru. e bun luatÓ! •ns`. deci nu \n Rom~nia. \ncrustat \ntr-o verig`.S.. milioane de ru[i pier atunci c~nd Germania atac` U. la Moscova spre a-l salva de armatele Puterilor Centrale. inscrip]ia tracic` 159 . mai to]i conduc`torii Rom~niei care fie n-au reu[it (cazul lui Antonescu). pe o noapte cu viscol grozav. ]ara sa de origine.. de c`tre un fost seminarist pe nume Pantazescu.R. din pricina ororilor sistemului comunist \n general. •n iarna anului 1875. ãce ia muscalul. probabil. ãinteligentulÓ guvern rom~n din timpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz` tezaurul ]`rii.S.Noi nu suntem urma[ii Romei aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezaurului dat la lumin`. deseori \ntocmai lui Pantazescu. \ntreaga familie imperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov.. autorul celebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar. iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiului atent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta. mai t~rziu. ãuit~ndÓ. pe cuprinsul uria[ei Rusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` de Adrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureaz` un sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i. inclusiv ãClo[ca cu puii de aurÓ. o sf~r[e[te violent . •n plus. dar [i t`inuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu. comoara este furat` din muzeu. de obicei \n mod violent. la scurt timp dup` ce ã\ndr`zne[teÓ a publica Le TrŽsor de Petrosa tocmai la Paris. Iute prins [i \nchis.fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil. Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112 Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem. de \ndat` ce Phoenixul pelasgic ãse treze[teÓ re]inut abuziv la Kremlin.

\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: ãCasa (Neamul) \n pace s`-]i fieÓ, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIEN ERAI NETUH, adic`: ãBlestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul)Ó.113 Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor [i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul ãInelului NibelunguluiÓ nu poate fi dec~t \n apele Rinului, ãCasaÓ P`s`rii Phoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

Noi nu suntem urma[ii Romei

„CUIUL DACIC” SAU „CUIUL LUI PEPELEA”
e data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi \nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador al Republicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n` la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit o mul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rut deosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: ãEste trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`, \n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad` r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii. A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, care s`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutare c`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze de date, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca de pild` misterioasele ãarsuriÓ), f`r` o echip` solid` multidisciplinar` incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` ãun fel de a juca ]urca pe rampa de lansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiulÓ. L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, la care Andrei mi-a r`spuns: ãPe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci o carte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede ãAcas`Ó \n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor.Ó Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

P

161

Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgia dacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de construc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \i redescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civiliza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO. El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostru dacic. •n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopice de la §ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx; fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, care trimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare. ãEi, a[a or fi legile pe aiciÓ [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei, arheologii, nu au discutat [i cu el. Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`sea calupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` pe ãtovar`[iiÓ arheologi care vin, iau [i... pleac`. Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe care le pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestora prime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze. El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, la ceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un alt neam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar avea doar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie. Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz` c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune. Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii. Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]i unde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd \n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de 99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului ce r`m~n de la prelucrare. O ãminune antic`Ò, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale de laborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

Noi nu suntem urma[ii Romei

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [i un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele de la NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesul model`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~t ob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i. Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]in speciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[i p`rere despre ãcuiul dacicÓ. Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c` suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea ãdacic`Ò special`, ca s` nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune, despre care voi relata mai t~rziu. Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia ãCuiul lui PepeleaÓ [i fuge la Moscova. §i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit, nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind: 1. suprafa]a - Magnetit` ãFe3O4Ó, 2. oxid de fier ãFeOÓ, 3. alumo-silica]i. Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la pelicule sub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fierului dacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de ãdomeneÓ, unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ãciud`]eniaÓ, sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai \nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat [i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului! Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o ãmic`Ò armat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase ani s` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebat cineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163

Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai ´`rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]ii arheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`m‰ntul lui Bodea, ”l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: ÓOriunde sapi dai de ele, de parc`i un blestemÓ, spune s`rmanul s`tean. Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani, de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are at‰t de mult metal ”n ea, ”nc‰t o atrage [i magnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor ãsomnorosÓ, toate acestea l-ar face [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ãochelarii [tiin]eiÓ, dac` nu din patriotism cel pu]in din interes [tiin]ific!

164

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de 2000 de ani. Cercetare realizat` ”n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca, N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` ”n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` ãstudiezeÓun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, ”n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i Andrei Vartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]a dintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, care atinseser` perfec]iunea ”n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, ”l adunau ”n cantit`]i uria[e).
*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

165

am m`surat distan]ele. un mesaj transmis de acei daci eternit`]ii. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei. Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept. lucru ce-l poate face oricine [i É a[a este negru pe alb.Fig. Andrei Vartic. Unghiul dintre V~rful lui P`tru. pentru literatur`. Ed. apoi unghiurile.71. Am luat [i eu un compas. §i unghiul dintre V~rful lui P`tru. cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este tot drept. Dacii. 1998. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe. une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie. 166 . Ed. \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. dup` Hadrian Daicoviciu. 1968. O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. Basarabia. fascinant`.

167 .72.Fig. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Ð Sarmisegetusa \n dou` p`r]i egale. trece prin cetatea B`ni]a. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechile cet`]i dacice.

Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i §ona [i Om-ul. [i teorema lui Pytagora (\nainte de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales. Fig.Fig. Ed. [i triunghiul de aur al egiptenilor [iÉ o istorie \ntreag`. 1998. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. Chi[in`u. educator). 168 . s-a m`ritat cu Rama. Ne apare astfel Triunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pe care piramidele de la §ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu. Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate: Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu §ona. un compas [i un raportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! Unim V~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[. Basarabia. cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor. §i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei. Sitra. Andrei Vartic. eu fiind unul dintre ace[tia. 71-72-73. A[a c`. apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la §ona (fiica regelui §ona. iar unghiul pe care §ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade.73. \nv`]`tor. s` lu`m o rigl`. el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri de cap celor ce vor s`-l aud`.

dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`. ap` [i intemperii de peste 2000 de ani. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere.Betoane perfecte nedistruse de timp. . dacii.Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului. ci dorin]a arz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni. iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poate c` o [i protejeaz`. au l`sat documente mult mai rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sau romani. nici savan]ii nu se intereseaz` de aceste lucruri. dup` cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei. •ns` dacii ne-au l`sat mostre de ãciviliza]ieÓ extraordinar`. c~nd romanii nu puteau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg. Per[anilor (Raco[). urmat` de promisiuni . Cindrelului. calupuri de fier de 40 kg. o s`rb`toare de nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile. dac` nu din sentiment patriotic. pentru o \ntrevedere de 15 minute. dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit. de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc` r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia.Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre . Limbile sunt [i ele supuse distrugerii. spre a-i cerceta misterele. 123 de zile? Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii? Astfel se demonstreaz` c` ei. a fost nevoit s` se duc` \n Rusia cu acel ãCui al lui PepeleaÓ. \n care poporul roman putea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului .cuie care nu ruginesc de 2000 de ani. \ntr-o ordine perfect geometric`. ca: . m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [i pre[edintele de atunci. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii. s` declare cea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre.. Ce e trist e c` nici guvernul. . alfabetele la fel.Noi nu suntem urma[ii Romei De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit \n acela[i timp? De ce.. care a durat o or` [i jum`tate. 169 . prin a[ezarea ãa[a-ziselor cet`]iÓ din Mun]ii Surianului. Ion Iliescu. de invidiat chiar [i azi. de c`tre Traian. [i desigur cele topografice. au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 de ani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat` roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea? Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`.

7. 2. John V. dacii. 25. \n timpul nop]ii a populat acest spa]iu sacru cu primii 10. New York. 170 . 1-2/1992. defilee de erori.. a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii. Bucure[ti. urma[i ai arienilor carpato-danubieni. Smithsonian Timelines of the Ancient World. acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indienii arhaici. BIBLIOGRAFIE 1. Ce conec]ie este \ntre daci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. vol. Ed. 65-76. San Francisco. pp. 1-2/1992. Marija Gimbutas.Vorbind de capitala dacilor. El a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). Marija Gimbutas. cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vine salutul daco-rom~n ãbun` ziuaÓ. 117. Ed. Bucure[ti. Fine Jr. 1999. p. dup` ce s-a uitat peste tot pe p`m~nt. The Language of The Goddess.305. Smithsonian Institution. 35. Nicolae Densu[ianu. 49 [i 296. 1991.The Arians. Childe. Lingvistica. 1993. \n Getica. Bucure[ti 1986. 176-177. fiii lui iubi]i.cel ce aduce pita (\n sanscrit`). Cambridge. poate. pp.9. V.). The History of Civilization . Dacia Preistoric`.121.G. pp. la cel mai vechi mit al genezei. Referindu-ne. Gabriel Gheorghe. p. dealuri bl~nde \i \nconjurau. HarperÕs Ed. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. al]ii mai ini]ia]i \n tainele vedice \l citesc Sarmi-Seget Usa..A. adic` ãBun e DyausÓ). Press. a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i \mp`duri]i. Civiliza]ie [i cultur`. Meridiane. grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilor dacice din Mun]ii Surianului. 9. Ann Arbor. Barnes and Noble Books. acoperite de covoare verzi de iarb`. se zice c` atunci c~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. E. Gabriel Gheorghe.J. The Early Medieval Balkans. Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tiei de mizeria ce domne[te \n ãZona Sacr`Ò a Sarmi-Seget-Usei. O alt` leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]ia comun` \n cele dou` culturi. Rapson (Ed. 1989. Istoria. 4. unii spun c` numele ei vine de la numele de persoane Sarmis e ([i) Getuza. Meridiane. Miracol. Cambridge Univ. p. Ed..000 de fii. 8..I. 1922. 5. acesta. Cf. 3. The University of Michigan Press.234. adic` ãEu m` gr`besc s` curgÓ (\n sanscrit`). The Cambridge History of India. av~ndu-l conduc`tor pe Marele Zeu Dak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac). nep`sare. p. Excava]ii neprofesionale cu buldozere. ãpoporul alesÓ. Paul Laz`r Tonciulescu. \n Getica. Cu privire la acesta. New York. De la numele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani). pp. Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii. pp. unde clima era bl~nd` [i. chiar reavoin]` iau locul a ceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezaur istoric.. 1993. 6.. 444-467. 1991. p. a cuv~ntului Pitar .

32-40. Scrisul Rom~nesc. 1998. cit. Decebal [i Traian. Bucure[ti. 1998. 14. Petru Maior. p. p. 175. 34. Ancient Mysteries. 15. p. p. partea I. p. 97. 171 .94. p. Academiei. pp. 33. 1990. 51. 65. Marija Gimbutas. Academiei. London. Theodor Mommsen. 36. pp.C. 1972. Paul Laz`r Tonciulescu. Fontes I. 27. Barnes and Noble. Andrei Vartic. Ibidem. 1997. 4. 43. p. Istoria religiilor. Blavatsky. Raymond Bonner. 1. ´ara Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei. 32. Istoria Rom~nilor. 1976. cultur`. Vidul demografic. Ed. Ed. 113. Herodot. Descrierea Moldovei. 29-30. Carolus Lindius. Ed. 11. 1999. 79. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. Marija Gimbutas. 149 62. 1964. Revist` de cultur` (director Pr. 1998. Dacia . partea I. New York. Bucurescu op. London. Ed. Ibidem. Iorga.IV-c. Ed. p. Istorii. 58. 1990. 53. Herodot. Vezi Mihail Diaconescu. New York. Dr`gan. Roma. trad. Adrian Bucurescu. pp.. p. C. 5. pp. Humanitas. p. 48. 6-7.. c. 41. 24. p. Bucure[ti. N. Vezi Dochiana.Noi nu suntem urma[ii Romei N. 65. Fontes II. 149. The Theosophical Publishing Comp. Bucure[ti. Limba dacilor. pp. 31. 1991. 49.95. Nicolae Miulescu. 90. 21. Nr. p. p. Ed. of California Press. 1554. Noi Tracii. p. Bucure[ti. 3. p. pp. 59. Istoria Literaturii Dacoromane. 26. Litera. Oradea. Alexandru Pele. Chi[in`u. 14 May 1995. 1986. I. 30. 355. Istorii II. Fontes II. Decebal. Marcela Nica. op.Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. Abaddaba. Ed. Ed. University of California Press. p. Alcov Edimpex. Meridiane. 1687. p. The Provinces of the Roman Empire. 9. Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia. De literis et lingua Getarum siva Gotharum. Ibidem. Felicia Van]-§tef. 1964. 1. Dr. Junimea. p. Ecam Publications. Ion Miclea [i Radu Florescu. 6-7. De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n Rena[terea Daciei. Colec]ia Trika. 17. Herodot. 20. 37. p.26 28. 170-171. V. Conf. P. Bucure[ti. 1993. Meridiane.. 170. Bucure[ti. Remus Rus. Lyon. 1992. 1888. Istoria Rom~nilor. Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. 98 Cesar Pruteanu. Dacia Secret`. 9-11. Ed. Dic]ionar al Religiilor. Izvoare privind istoria Rom~niei . Izvoare privind istoria Rom~niei .50-51 57. Marcela Nica. NY. pp. Ed. Upsala. Miracol. 1989. Bucure[ti. N. p. 182. p. Ballantine Books. Dr. Nov. 18. Iorga. 22. Dumitru Alma[. p. Vezi Adrian Bucurescu. D. Ed.. Ed. 21. Chronicle of the World. p. Mircea Eliade [i Ioan Culianu. Stan [i Prof. 1. Ia[i. The Land that canÕt be named. April 27. 50. II. Buc. Ibidem. Arhetip. Ecam Publications. p. 1996. I. §tiin]`. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. 29-30. Meridiane. Ed. A. Miulescu. Vidul demografic [i matematica. 22. nr. 22-23. Dacia preistoric`. Ed. op. 1998. Bucure[ti. p. A. Univ. I. I. 12. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images. cit. Bonaventura Vulcanius. Bucure[ti.Fontes historiae Daco-Romanae. 52. Craiova. p. vezi [i Alexandru Pele. 19. 16. Meridiane. Ed. 30. Ed. 47. cit. E.XV.´ara zeilor. Zamolxis Primus Getarum Legislator. Paris. cit. Basarabia. 25. op. 1996. Densu[ianu. pp. Prentice Hall. 1999. 54. II pp. 42. Bucure[ti. Istorii V. Ed. vol. Arhetip. H. 62-63. Ed. vezi: Pr. 1980. 1994. 82. \n Rena[terea Daciei. 166. \n The New York Times. p. 44. Rupert Furneau. Bucure[ti. D.. op. p. 485. Nicolae Densu[ianu. 56. B`la[a). Ibidem 10. 136. The Secret Doctrine. Bucure[ti. ed. N. 294. XXX. Abaddaba. Bucurescu. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. 23-25. 1977. p. vol. Ianuarie 1993. Ia[i. Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar. 45. 224. II.. Al. 2. CA. Dumitru B`la[a. documente. An II. 35. 56. vezi Pr. 1954. Chronicle of the World. 13. 182. 15. 46. 38. 60. 23. 39. Berkeley. II. 61. p.. Stan [i Remus Rus. Strabon. de Cezar Baltag.cit. 265. Chi[in`u. cit.Fontes historiae Daco-Romanae. Geographia VII. I. 1936. Vezi [i Dimitrie Cantemir. p. Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`. vol. p. Ibidem. Oradea.11. 40. 1996. trad. Joannes Magnus Gothus. 1597. op. 14. 1991. Istoria Bisericii Universale. Pr. Kogaion. The living Goddesses. 16. Dacia Secret`. Time Magazine. an 1. A. 1996.51. B`la[a. Bucure[ti. p. Bucure[ti. 55. 1998. 29. Iordache. 1977. Bucure[ti. Ibidem.

p. Director Pr. p. 85. 375. Strachin` \n ´ara \nainte de toate (coordonator Valentin Borda).J. vol. Nicolae Densu[ianu. I. Prof. p. Ed. 67. R. 123. Ibidem. 14. 110. 1994. Gordon Childe. 1991. cit. . 1913. p. Ibidem. 14-15. 71. op. XXXVIII. 94. \n Izvoare privind istoria Rom~niei. vezi Densu[ianu. 4-5. 1993. Ion Miclea. Migne. Ibidem. Cambridge.14 84. 86. pp. p. p. 5. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. The Secret Doctrine. Theosophical University Press. p. cit. p. II. I. p. Adrian Bucurescu. 1997. Al. 80. 61(1575). B`la[a. 103. 406. 1922. I. Bucure[ti.. Ibidem.Jif. 654-655. Summit University Press. The Cambridge History of India. 101. Vezi V. 91. p. pp. 105. Bucure[ti.. cit. The Theosophical Publish. Istorii.. Ibidem. Ibidem. H. An I. CA. Blavatsky. 1987. April 1999. Vezi Gabriel Gheorghe. The Arians. 428. p. 111. Vol. University of California Press. pp. 65. Istorii. 192-193. op. IV. 1888. Ion Miclea. 4. 77. Ibidem. 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei. Gordon Childe. Pr. Ibidem. Alexandru Stan. cit. Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera. 99. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. vol. The Lost Years of Jesus. cit. Ibidem. 89. Getica. 1992. Adrian Bucurescu. vol. II. Maria Dogaru.. I. 91. cit. 427. Gabriel Gheorghe.. 1996. Revist` de Cultur`. Alexandru Stan. Vineri 23 februarie 1996. Meridiane. 1975. p. p. P~rvan. Vezi Dokiana. pp. col. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas. \n Getica. Prof. Herodot. Bucure[ti. cit. Bucure[ti. 75. Elizabeth Clare Prophey. Rus. Mariana Marcu. Adrian Bucurescu. Heraldica Rom~niei. Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci. Dacia Secret`. 1999. 198-202. 65-71. Vezi V. Pasadena. op. Ibidem. p. pp. CII. 139. C. 180. Alexandru Strachin`. 92. Nicolae Densu[ianu. op. 5. Institutul de Arte Grafice ãCarol GšseÓ. 1-2.. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. Remus Rus. Penguin Books Ltd. Ibidem.214 83. 97. p. p. 9. The Secret Doctrine. 82. 65-76. I. 78. Barnes and Noble Books.P. p. vol. 72. 15. 11. Bianu & Hodos. Ibidem. 1991. Radu Florescu. Nr. pp.. 1980. 88. Clement Alexandrinul. 4. 422. 107. Helena Petrovna Blavatsky. Radu Florescu. p. pp. 79. 47-51. N. Bucure[ti. 67(1577). \n Rom~nia Liber`. 106. 104. 175. Ibidem. E. 75. 102. p.. Pr.. plan[a 803. II. Ibidem. Prof. V. D. Ibidem. Adrian Bucurescu. 66. p. p. Bucure[ti. •ndemn c`tre neamuri. Ibidem.. Conf. op. 195.63. \n ´ara \nainte de toate. ´ara Noastr`. 87. 70. p. 211. Daco-Romanii. 73. pp. 74. p. 5 [i 8. II. cit. 90. 93. Istoria Religiilor... 153.. London. pp. National Geographic. Giles. Ed. op. 68-70. p. 95. Remus Rus. p. Vol. p. Densu[ianu. England. Ed. p. 1994 112. Berkeley. Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa. \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu. 113. p. Vol. p. 100. I. Bucure[ti. 151. 85. cit. ed. Comp. 94. 426. The Living Goddesses. op. p. 78. Cambridge University Press. cit. Upanishads. Bibliografia rom.. 404. \n Cambridge History of India. Dr. Edit. Dr. 427. p. No. Herodot. op. CA. Ibidem. I. op. Arhetip. I. Dr. P. 81. I. op. Cartea a V-a. nr. Ed. 15. pp. 99.. p. p. 197. Ibidem. p. 108. Istrate. 64.. 101. 150-153. 68. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 172 . 96. PG t8. op. pp. 76. 98. p. 109. 4. Istoria Religiilor. 1988. Dr. 69. 176-177 (vezi harta). Rapson. tom I.. p. Tom 1. 72. cit. Ed. Sute[ti-V~lcea.

fiziologie ori computere. s` nu avem ”ndoieli cu privire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pe cuno[tin]ele dob~ndite ”n Evul Mediu ar fi ca [i cum am accepta c` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se ”nv~rte ”n jurul nostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat ”n noi [i pentru a-l scoate trebuie s` bem din apa ”n care au fost ]inute trei broa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i. ci ei sunt urma[ii no[tri. altfel [ocul este prea mare. uneori. ori mai t~rziu v` purtam prin mitologia noastr`.aparent logice . am primit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr` ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur ”n istoria rom~nilorÓ la care v` voi expune ”n minutele urm`toare de lectur`! Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este predat copiilor [i tinerilor ”n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cu privire la istoria rom~nilor a rezultat ”n mare parte din observa]iile [i deduc]iile . o entitate cultural` S 173 . Adev`rul. [i c~nd tot de cur~nd scriam despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ. profesoar` la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia este vatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`.f`cute ”n m`n`stirile din Evul Mediu.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINI [I LEGENDE unt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult` pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in [tiut`. C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas. Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntem urma[ii RomeiÓ. biologie. cum am putea noi. trebuie s`-l dr`muie[ti. domnilor! Azi avem o explozie [tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuie corectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie. deci cu mult ”nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboi mondial. cei de azi. antropologie. din care s-au inspirat grecii [i romanii. a rom~nilor. de fapt ”nc` nu v-am spus prea mult c`ci.

este cucerit apoi de febra aurului. tracul.V. urmat fiind de al]i supravie]uitori. Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`. S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie. purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[i fiul. \n timpul liber studiind engleza. a[a c`. c`rturariÓ . El. un vis`tor ”ndr`gostit de acest poem.c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`.din care se tr`gea [i Rhea Silva. ”n Europa. beat mort. avea s` ajung` ”n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde se va c`s`tori cu Latvia. ”ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg. Acesta ajunge prin 1841 \n Hamburg.insula lui Ulise. a fost odat` ca niciodat`. undeva departe. domnilor italieni. a[a c`. franceza. Ceram ”n ãZei. morminte. \ntr-o zi intr` \n pr`v`lie un oarecare. dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund` l~ng` insula Texel. [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ. acesta ”l arat` pe tracul Enea fugind din cetatea Troia cuprins` de fl`c`ri. a[a ar`ta Troia [i nimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ul Schliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauza s`r`ciei [i s` se angajeze b`iat de pr`v`lie. Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia american`. fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` era adev`rat`. abia prin 1868 se duce ”n Itaca . ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani. dar nu se las` fermecat s`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]a material`. •l g`sim mai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam. rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. olandeza. fi]i mai aten]i cu noi.. portugheza [i italiana. dup` C. deci relativ recent la scara istoriei!). mama lui Romulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar.Ó. Iulius.H. Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. A[a c`.. fiica unui rege local. se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spre Venezuela. pun~nd astfel bazele dinastiei de Alba Longa . las` totul [i fuge dup` 174 . str`bunii vo[tri! Acel copil german ”[i \ntreb` tat`l: ãDeci. de m~n`. a refuzat s` accepte dogma . ”n anul 1829. un german. ãIstoria Universal` Ilustrat`Ó de Jerrer. spaniola. ãIliadaÓ era cosiderat` un poem fantastic.d.cuprins` ”ntre 6500-3500 \. un b`ie]a[ care a primit de Cr`ciun. a f`cut s` devin` evident c` aceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`.

l`n]i[oare etc. Sofia-grecoaica. A[a ar`ta t~n`ra so]ie. pavoazat` cu o parte din a[a-zisa comoar` a lui Priam.74. Ele au apar]inut ramanilor carpato-danubieni. 175 . cercei. a lui Schliemann. identificate mai t~rziu ca fiind cu c~teva mii de ani dinainte de Priam.000 de obiecte de aur: inele.. adev`ra]ii constructori ai vechii Troie. Ei au g`sit \n jur de 9.Fig.

c`l`rind pe un cal f`r` fr~u. bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi.. Poate el fi socotit un ho]?! Micu]ul vis`tor-b`iat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te \n c`utarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te! (Fig. Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte. Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74). dorienii [i ionienii. poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor. consider~nd r`zboiul troian drept unul real. Schliemann a scos la iveal` ciudate m~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N. arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult. \ngropat`. Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt. bijuterii incalculabile. disp`rute [i readuse la lumin`. spune-le ceva. plimb~ndu-se cu so]ia prin s`p`turi. ”[i imagineaz` b`t`lia.Ó El nu f`cea altceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`. pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. o povestire fantastic`. din estul M`rii Caspice. \ncepe s` caute TROIA. Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorul familiei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena.. cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i de puhoiul barbar de greci. ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`. ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat. 75). \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturor lucr`torilor. venit ”ntre 1900-1400 \. c~nd de fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce tr`ise cu O Mie de ani \naintea lui Priam. el calculeaz` distan]e. pe ale noastre. A[a c` Schliemann. \ngropate de trei mii de ani sub ruinele a [apte \mp`r`]ii.uitat`. spune-le c` e ziua mea de na[tere [i c` au liber. •n sf~r[it. 74).d. iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice. Cu Iliada \n m~n`. \l g`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s` cad` peste el. \mpreun` cu eolienii. 1600 \. p`r`sit` [i neglijat`. C~nd o vor lua \n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?! Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam. a carpatodanubienilor . AUR.H. cu cel pu]in 300 176 . se duce s`-i redescopere pe aceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`.H. sco]~nd la iveal` .. Sofia Engstromenos.un basm. se duce \n Asia Mic` tocmindu-[i o c`l`uz` pentru 45 pia[tri. É Se pare. la 15 iunie 1873. ahei.d.

ca: cupe. Fig. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`.d. ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \.H. \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ. dar a gre[it din nou..75. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology. vase [i o masc` mortuar`.Fig. deci cu 3-4 secole \naintea \nceperii r`zboiului troian.H.. 1985 177 . [tiindu-se c` grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \. pe care a atribuit-o lui Agamemnon. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau tracii. bijuterii.d. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de \nmorm~ntare foarte bogate. National Geographic Society.

Dar asta este o alt` poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici. aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`. •n Europa exist` un singur mare asemenea fluviu. a[a cum se pare c` a fost ea de fapt. Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia sudului ei.P.GORDON CHILDE [i \n care. Eufrat). Marile civiliza]ii ale lumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor mari fluvii (Gange. S` mai adaug c` patru mii de ani \. carpato-dun`renii. nicidecum pe Sena.Tracic` (Egee) [i o puzderie de mici insule. tot ei. ãuimindÓ [i azi ãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sau Santorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate! Dar s` revenim la ei. Kiesling1903. Kretschmer-1896.. 178 . c` popoarele ariene ”[i au originea \n zona mai sus men]ionat`.de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. numit` de unii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó. Multe din aceste insuli]e poart` urmele vechii civiliza]ii pelasgice. Tigru. localiz~ndu-i \n spa]iul CarpatoDun`rean-Nistru. Iar dac` acum o sut` de ani. care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [i civiliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat. eronat`. [tiin]a.. Aici. iar [tiin]a avanseaz`: la New York. Peninsula Balcanic` era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` de poporul carpato-dun`rean.Negulescu.H. cu vegeta]ie abundent`. carpato-dun`rene. la editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS .d. la paginile 176-177 (Fig. Nil. astrologie) au ajuns la concluzia.THE HISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V. cercet`tori din diferite domenii (lingvistic`. [i anume Dun`rea (DANU-BIU). Prin scufundarea ei \n Marea Mediteran` vor apare o noua mare . acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seau c` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursul mijlociu al Dun`rii (P. apare [i se dezvolt` o civiliza]ie. ori mai t~rziu pelasgic` sau tracic`. Rin sau Oder. \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. Dar timpul trece. bogat` \n izvoare [i sare. \n aceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`. 45) exist` o not` privind leag`nul [i distribu]ia arienilor. a[adar s` ne REDESCOPERIM ISTORIA. a c`rei gur` de v`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre. Lumea se schimb` [i odat` cu ea [i. Dussand-1914). arheologie.

Apare limba ca mijloc de comunicare . se dep`rteaz` din ce \n ce mai mult. om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul. Carpato-dun`renii v~nau [i animale mici. la aceste v~n`tori particip~nd to]i membrii familiei mamu]ii. Ace[ti paleo-europeni. mai apoi. \ncep s` se ridice pe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n prim-planul civiliza]iilor europene. pe[tele [i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativ u[oar`. ´ara ZeilorÓ.\nc`lzirea vremii [i retragerea ghe]arilor . ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare. Odat` cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice . carpato-dun`renii. Acest lucru explic` [i bog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene. Cu \nc`lzirea treptat` a vremii. ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i spre vest -\n sudul Europei. zimbrii. V~natul. ur[ii nu erau u[or de v~nat. nici focul nu le era un secret. [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor ”[i vor schimba culoarea \n verde . a putut genera OMUL EREI GLACIARE. pornind dup` hran` odat` cu retragerea p`turii glaciare.apare o explozie a florei [i faunei \n aceast` regiune. dar \n special animale mari. •nc`lzirea climei a favorizat \ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care. fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei.oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate \n procesul dezvolt`rii ei.Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINEA ROMåNILOR n zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru a ap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` a Erei Glaciare numai aceast` zon`. s` continue \naintarea pe m`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. protejat` de arcul Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`. a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia. •n c`utarea v~natului.cine ar putea oare spune c~te milenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?! Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale I 179 .ca.

iar mai t~rziu iudaismului [i cre[tinismul. spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru . din ce \n ce mai departe de CASŒ. la marea zei]` DANU.astfel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile). arienipelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot. cine le \n]elegea [i practica. c~mpuri cu f~n. Pentru cei care plecau prim`vara. era socotit a se fi n`scut de dou` ori ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. Aici va apare societatea ãPASTORALŒÓ: carpato-dun`renii se vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritul Europei [i Asia. se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` mai domin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ. Tradi]iile [i denumirile locale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni.astfel a ap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mai t~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA. pe care ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` . dar [i multe comune. c`ut~nd s` se \ntoarc` \ns` \n fiecare an ACASŒ.iar cine le vedea cu adev`rat. din care se vor inspira caldeenii [i egiptenii.. izvoare . pentru a se \ntoarce acas` toamna. Nicolae Miulescu.DANUBIU. Ei se \ntorceau acas`. Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvolt`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege: VEDEAU zei [i noi reguli de via]` . de unde vine si numele fluviului Dun`rea .. \n special LIMBA. Ramura sud-vestic` european` continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor avea mult mai multe lucruri \n comun. c`ut~nd p`[uni bogate pentru cirezi. \ncep s` domesticeasc` animale. Aici. Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins` \n faza timpurie a form`rii acesteia. acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare. face un calcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul 180 . devin sedentari. pe cursul inferior al Dun`rii. \n lucrarea ãDacia-´ara ZeilorÓ. mama ploilor [i a paji[tilor bogate. reprezent~nd caracteristica lor principal`. fiecare cu caracteristicile lui distincte.naturii. se ocup` cu agricultura. se va \mp`r]i la r~ndul ei \n dou` bra]e: unul german [i altul slav. Dar drumurile deveneau din ce \n ce mai lungi.

P~n`-n preajma Diului. spunea el. \l numeau 181 . la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista. B~cului. \n descrierea Sci]iei. cunoscut \n antichitate ca fiind misterios. B~cului. erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri).Ó (Teodorescu. viteazului. face referire la un ]inut \n nordul M`rii Negre pe care sci]ii. o cale monumental` [i totodat` miraculoas` prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care. haiducului. ãB~cul HaiduculÓ . 3). Dup` Pindar. Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te de c`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia. Ce-a pus streaja drumului. pe limba lor. •n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [i azi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ. p. Despre acest drum al zeilor.Epopeea poporului carpato-danubian p`[unatului de aproximativ 15 km. 20 spunea: ãNici dac` vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` de admira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ. 605. pentru a se putea \ntoarce iarna acas`.cum ne denumea el.) Herodot.care instituise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU: ã•mp`ratul \mp`rat Ca el mare. marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \n UPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I. poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v. Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnele lui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n ]inuturile Sci]iei. O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ. p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz. \nc` dinaintea timpurilor sale. Din dealul Odriului. mi-a aflat De numele B~cului. Poezii populare.

N. Noi avem de milenii drumuri construite \n piatr` [i nici nu ne pas`! 182 . reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE. Aceste locuri numite EXAMPEE erau. \n apropierea satului rom~nesc Gura-B~cului. aceast` faimoas` linie de monumente monolitice. Time-Life Books.. sau francezii cu CARNAC. Din punct de vedere filologic.Early Europe: Mysteries in stoneÓ. dup` Herodot. Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilor cu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurul nostru se m~ndresc cu c‰te o buc`]ic` de dinte sau de os . •ncepem astfel s` g`sim ãc`ile sacreÓ ale arienilor. Herodot \ns` nu ne mai spune nimic. Despre originea [i destina]ia acestei c`i sfinte a sci]ilor. la mic` distan]` de acest punct. reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTRŒ . av~nd direc]ia de la apus la r`s`rit. dar nici m`car n-au auzit de ele! Citeam de cur‰nd ãLost Civilizations .neglijat`. Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietre de la SALISBURY ori STONEHENGE. situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ul Hypanis (Bug). uitat`. cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` CŒILE SACRE. Desu[ianu. p~n` \n secolul al XVIII-lea. carpatodun`renilor. purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. de la Prut la marea de Azov.[i \[i scriu istorii frumoase. reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia. [i nu puteam \n]elege de ce Pindar. aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape pe aceea[i paralel` cu Chi[in`ul de azi. se vars` \n vechiul Tyros (NISTRU). se afl` [i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng al Nistrului. p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ. Herodot. noi rom‰nii nici nu le mai pomenim ”n c`r]ile noastre de istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat.EXAMPAEOS.. Apa B~cului pe l~ng` care trecea. SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS. afirm` cel mai mare cunosc`tor al preistoriei rom~nilor. Spre nord. §irul cel lung de lespezi enorme (implantate ”n p`m~nt) ce se \ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don. unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`.

[i cum de au fost capabili de o astfel de lucrare?!! Explica]ii.. Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c‰nd \nv`]atul Domn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe de Chi[in`u.fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) . 183 . La al vostru palat.. Dup` alte tradi]ii. se v`d o serie de lespezi foarte mari dispuse \n linie dreapt`. st‰nci de circa 30 metri ”n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` . Acolo s` [ede]i. \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezate acolo prin activitatea omului. indic~nd c`l`torilor direc]iile drumurilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de orientare. iar pe de alt` parte. Acolo s` merge]i. S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporului rom‰n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i ale Ucrainei de azi.pare o munc` ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. Strigoaie.ãBrazda lui NOVACÓ. 134 De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cu ãLer DomnulÓ .din colindele noastre pre-cre[tine. V` duce]i La Ler ëmp`rat. ëns` ceea ce ne \mpiedic` a crede aceasta este. ori nu vrem s` le auzim. Desc~ntece . figura razboinic` ce cutreiera lumea. nu exist`. Voi Moroaie. p‰n` la Don.Epopeea poporului carpato-danubian ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avut probabil [i o utilitate public`.p. erou jefuitor . bolovani.persoan` cu caracter negativ [i detestat ”n desc‰ntecele noastre populare: ãIar voi. \n prezent. transformat la cre[tinizare \n fiul Maicei Sfinte. Acolo s` pieri]iÓ Marion. STRŒBUNII NO§TRI. pe de-o parte m`rimea lespezilor. Cine au fost EI. de la apus la r`s`rit . aceast` brazd` este atribuit` lui LER IMPŒRAT (Liber-Pater). or`[el l~ng` r~ul B~c. Dar s` ridici lespezi.

\[i vor continua drumul lor spre Est. 184 . ën limba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILE B•CULUI.1872). ”n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie a fost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~ului B~cul. ed.distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p‰n` \n Crimeea. ]`ranii.Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ. P`storii carpato-dun`reni. dup` o lung` [edere \n zona Caucazului.

Astfel. d‰nd na[tere la dou` popoare: germanice [i slave. str`mo[ii carpato-danubieni [i-au ”nceput migra]ia ”n zonele propice vie]ii. care ap`reau peste tot ”n Europa. De o parte [i de alta a acestei linii pornesc r‰uri.tracii. c‰te milenii au trecut p‰n` ce dealurile mai joase s-au acoperit de p`duri. ele fiind urmate ”n mod firesc de oameni ”n c`utarea hranei.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI O dat` forma]i ca popor ”n spa]iul carpato-dun`rean. francezii etc. spre Nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba. va da na[tere la 2 subdiviziuni: a). Cine ar putea spune c‰te ere. O ramur` timpurie. altele spre Sud. ”n timp ce ”n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` a ploii [i a paji[tilor bogate). unele spre Nord. baltico-mazurian`. latinii (romanii) . numit [i Danubiu ori Istru [i care adun` aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite. cea sudic` a carpato-danubienilor. 185 . ilirii. Vistula [i Neman. Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ul Carpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian.italienii. nordic`. odat` cu retragerea calotei glaciare [i schimbarea climei. ramanii-troieni din Asia Mic`. Odat` cu ”mbl‰nzirea climei. Odra. 2. ga-ramonii (din nordul Africii). O a doua ramur`. pelasgii carpato-danubieni vor porni ”n cucerirea lumii pre-antice: 1. Sud-estic`: sumerienii. portughezii. hiti]ii. b). Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa: geto-dacii . p`s`rile [i ”n sf‰r[it animalele au ”nceput s` le populeze. se va separa mai t‰rziu ”n dou` sub-diviziuni. Ibericiispaniolii. av‰nd ”n ei [i instinctul de explorare. p`durile au prins via]` insectele.

d.H. Ð Rom‰nia) [i p‰n` la figura stranie.zona Tarim Basin (Toch-arieni). 76). avem Pelasgia de Est.H. Ne r`m‰ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inul pe care-l cunoa[tem deja (Fig. Japonia (popula]ia Ainu). Ramura estic`. Andre Leroi-Gournan cercet‰nd culturile.000-8. Tot ce s-a spus p‰n` aici reprezint` mai degrab` o reconstituire logic` dup` c‰teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pe care ”l [tim ast`zi. p‰n` la Don. euroasiatic`. Aceste unit`]i s-au dezvoltat ”n acel ãapogeu al neoliticuluiÓ diferen]iindu-se ”n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p‰n` ”n Alpi.d.175 \. persistent`. ”n urm` cu 4.000 \. arta rupestr`.3. care ”n caietele Daco-Rom‰niei vorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`. Creta (Marea Tracic` ap`r~nd mult mai t‰rziu c‰nd puntea de p`m‰nt ce lega Asia Mic` de Peninsula Balcanic` se va pr`bu[i ”n Marea Mediteran`.d. §i ”n sf‰r[it.000-8.000-12. din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (15. Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p‰n` la Nipru [i Marea Getic` (Marea Neagr`). 56 [i Fig. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp. care va cuceri Asia: sudul Chinei . 77). p‰n` ”n insula Cipru.d.175 \.H. p‰n` ”n Sicilia. ori la ãGaie-n atacÓ. Ð Rom‰nia). l`s‰nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: Marea Tracic` Ð nume schimbat de greci mai t‰rziu ”n Marea Egee. a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la §inca-Veche (vezi Fig. din Asturia p‰n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care 186 . din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Fran]a). de la Marea Tracic` (Egee). [i care a devenit o unitate stabil` la orizontul anului 8. India (vedicii arieni). Trebuie s`-l amintesc cu pl`cere pe domul Ion Pachia Tatomirescu. ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) la ãPanter`. etc. fragment‰ndu-se ”n trei unit`]i. o manifestare cultural`. Mun]ii Caucaz [i de aici. ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`. ap`rut` ”n perioada anilor 30. religiile preistoriei. pelasgic`. peste Anatolia. de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic` dintre Oder [i Neamuna.H. Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru. cosmic`.000 \. de la ãdansulÓ bizonilor. De la Atlantic [i p‰n` la Marea de Azur a existat o impresionant` arie cultural`. din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10.000 de ani. cai [i cavaler ucisÓ. a fost unul dintre primii care au eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`.

187 Fig. 23 decembrie 1997 Ð 21 martie 1998. Tatomirescu Ð Ed. Harta preluat` din Caietele Daco-Rom~niei.76.P. Aethicus . I.6. anul 3 nr.

´ara F`g`ra[ului. jude]ul Bra[ov. 59 Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i. aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche. dac` curiozitatea nu v` va l`sa \n pace. la piciorul dealului Ple[u. [i pe care pute]i s`-l vede]i [i \n Fig.77. v` invit s`-l vizita]i. 188 . de fapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale.Fig. la el acas`. retu[at de mine. ori.

sard`. Croa]ia. pelasgii arhaici. aduc‰nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`.Epopeea poporului carpato-danubian s-au ivit ”n zorii istoriei europenii.H. av‰nd un lexic redus la strictul necesar. toch-arienii. Aceast` ramur` sud-vestic` carpato-danubian` a ”nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`. Acestei ramuri ”i corespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei ”n: Ucraina. Grecia. care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ. ori pe ]`rmul estnord-est al M`rii Caspice. Rom‰nia. Ungaria. Muntenegru. Kurakh (din Dagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori ”n Kazahstan. care va da na[tere celei culte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2. care l-a prezentat ”n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte preistorice [i proto-istorice de la Singidunum . Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av‰ndu-[i originea ”n spa]iul sacru carpato-danubian. Albania. ori ”n Indiaarieni (limba sanscrit`) ori chiar ”n Japonia Ð popula]ia Ainu. limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilor d‰nd na[tere acolo departe. italian`. Al]ii vor ajunge ”n sudul Chinei. ãr`ma[i pe locÓ. de mult.400 [i 3. Sicilia. unitate ce a antrenat [i o limb` comun`. Bulgaria. Conceptul de vechea Europ`.400 \. rom~n`).000 de ani ca s` ne putem imagina ce s-a putut ”nt‰mpla atunci. Bosnia. Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor ”[i va purta limba peste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea dacorom~n` (vlah`. Cipru. Her]egovina. Creta. California. Republica Moldova.d. Cehia.Belgrad. E de ajuns s` ne g‰ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2. marcat` de insulele Sardinia. Italia cu o extremitate nordic`: Austria. Elve]ia. Turcia. dar ”mbog`]indu-se [i diversific‰ndu-se de la un mileniu la altul. a fost pus ”n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologielingvistic` de la Universitatea din Los Angeles. ca ”n regiunea Kerson ori ”n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi). ”n Asia. Macedonia. Serbia. ca ”n Vachi. Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit ”n primul [i al doilea val-kurgan (4. Slovenia. Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` ”ntre Nipru. etc. Khuchni. pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [i mezoliticului. limbii sanscrite. ”n antichitatea peristoriei Europei. vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice. reto-roman`. cea de la T`rt`ria 189 .000 de ani).). ”n timp ce ”n Europa sudic` va ”nflori limba latin` vulgar`. ”ndeosebi de urma[ii lor. Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`. Slovenia.

carpato-danubieni. din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui ”n lumea Vedica). Porodin .H. primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit.d. reprezent‰nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i mumap`m‰nt.540 \.400-4. s-a pr`bu[it ”n Marea Mediteran` puntea ce leag` Balcanii de Asia Mic`. ën numele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului. r`zboinic). S` nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i ”n special tectonice din anii 7. care stimula]i [i agasa]i de migratori vor da na[tere unui popor r`zboinic. din orizontul anului 4.200 \. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri la confluen]a r‰urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. Parta Ð Rom‰nia. ën necropola de la Cernavod` Ð Rom‰nia s-au descoperit dou` statuete din ceramic`. s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40180 m.H. sose[te primul val r`s`ritean migrator ”n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ ”n stepele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii. (Dakia). Astfel ”n perioada descris` mai sus.H. Terra Aruteliensis.Ð Rom‰nia. ”n urma cataclismului tectonic. p‰n` ”n 5. asimilat de autohtonii. se va dezvolta o produc]ie de arme din ce ”n ce mai perfec]ionate. Gradesnita Ð Bulgaria. vor afecta r`sp‰ndirea neamului nostru carpato-danubian. inund‰nd zona c‰mpiei Dun`rii de Jos. ãSamaSuaÓ. Tot ”n aceast` perioad` centrul sacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) ”n zona muntelui Surya. originari din aria Don Volga. d‰nd na[tere la Peninsula Balcanic` [i Marea Tracic` (Egee) cu insulele ei. Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat. Astfel. Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativmilitar [i religios spre a lupta ”mpotriva popula]iilor migratoare. El va contribui la revigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi [i ”n special ”n Peninsula Italic`. ori ”n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ. Sol-ares (Soare-t‰n`r. Sarmi-Seget-Usa (Rom‰nia .Macedonia. ãr`zboinicii 190 . la Sarmi-Seget-Usa (”n vechea sanscrit` ”nsemn‰nd: eu m` gr`besc s` curg). Cranon Ð Grecia.530 \.H. Ardeal.arienii-carpato-danubieni).Panteonul pelasgilor.d. ëntre anii 4. numit [i ãG‰nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ.d.d. dominat` de cultul Soareluizeu.500 \. devenind ”n final prim centru metalurgic al Europei. [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele Ð Rom‰nia. s-a rupt [i s-a format ãtrec`toareaÓ Bosforului.. ën vederea ap`r`rii ]`rii.

900 \.H. ”n vestul Europei. Atunci. ”n epoca metalelor. ãpolulÓ demografic al planetei se afla ”n aria carpato-dun`rean`-pontic`.H. poporul ãcel mai viteaz. cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor pelasgiceÒ (Herodot. III Ð s-au strecurat ”n grupuri mici p‰n` departe.folosit la trac]iunea carelor cu boi. except‰nd poporul nostru rom‰n care din ãmodestieÓ. ating‰nd p‰n` la 30 cm lungime. inven]ie atribuit` dacilor cucuteni. la fel cum urma[ii lor o vor face mai t‰rziu. 5.) care datorit` num`rului lor mic nu vor influen]a elementul demografic local. foamea. turnat ”ntr-un tipar de lut ars. 6. folosit` at‰t la seceratul gr‰ului c~t [i la seceratul du[manilor. 3. 7. 2. Lipsa de civiliza]ie.800 \. continu` s`-[i asume o origine latino-roman`. dac` nu prost ”n]eleas` lips` de m‰ndrie. Carpato-dun`renii au descoperit: 1. Jugul. r`zboinici). Istorii. mai t‰rziu f`cut din bronz-fier. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucuteni). Toporul din silex.H. cunoscut [i sub numele de popor dac (Dax-sfin]i. ho]ia 191 . devenind. mai t‰rziu fiind f`cut din bronz ori fier. tipic pentru poporul nostru carpato-dun`rean. unele grupuri ajung‰nd chiar p‰n` ”n Peninsula Iberic` (Spania de azi). la ”nceputul anilor 3.d. Oricare alt popor din lume s-ar m‰ndri cu a[a descoperiri.000-2. din silex.d. Cotiga. p`stori ãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor din dreapta Niprului. 93).H.. Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 \. a[a ”nc‰t popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex. 4. c`ru]a cu dou`.400 \. sabia dacic`. vor apare [i dispare ”n marea mas` a popula]iei carpato-dun`rene. Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor.d. Roata pentru ol`rit c‰t [i roata pentru car. trei sau patru ro]i.400 Ð 3. topor cu dou` t`i[uri.Epopeea poporului carpato-danubian SoareluiÓ la acel ”nceput al anilor 4.) [i chiar un al treilea (3. cavaleri.d. Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. IV. Cu]itul curb. neglij‰ndu-[i adev`rat` istorie. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II. carul. ”ncovoiat`.

900. ”i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund` solicit`rilor prin ”nfiin]area unui ordin.400 \. aurului. ën Dacia intrat` ”n perioada bronzului se constituie cultura Co]ofeni.). bellagine ori vlahice. care va promova idei ”n ”naltul spirit justi]iar. cunoscu]i m. Nesiguran]a drumurilor fierului. Dup` cum am spus la ”nceput. gr‰ului [i vitelor ”n Dacia. g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad).[i needucarea de secole ”n spiritul muncii a barbarilor din statele R`s`ritului. pelasgo-traco-minoic`. Asia Mic`. ”nzestra]i cu arme de fier. Ei ne vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus. f`cute ”n secolul 192 . sosit de undeva din estul M`rii Caspice ”n anii 1. ionieni. Lunii [i farmecelor. dar din cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. cavalerii Soarelui.H. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge.H. Un document important pentru no]iunea de Dacia c‰t [i pentru originea [i istoria descenden]ilor ei.1. Ei vor schimba [i numele din Marea Tracic` ”n Egee. zei]a p`durii. dominat` de idei religioase. pun‰nd astfel cap`t t‰lh`riilor [i pirateriilor locale. Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ ”[i face apari]ia ca Marele Zeu. pelasgo-traco-micenian`. [i alta timpurie Ð nordic`. pelasgii carpato-danubieni s-au desp`r]it ”n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pe care am discutat-o par]ial. potrivit obiceiurilor dacilor. i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi. conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 \. Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice.ai t~rziu ca greci. cucerite de un grup barbar. pelagine. motive sacre: g`sim spirala dubl`. pelasgo-tracotroian` vor fi nimicite. este Chronicle Roll sau Moseley Roll. vor fi net superiori inamicilor lor. eroic-religios. o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar ale c`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente. ne vor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle. ”n 4 valuri: ahei. zei]a Bendis Ð Venus. Cavalerii acestui ordin. av‰nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis. dorieni [i eolieni. pe Orfeu [i Bachus ”i vor asimila f`r` multe schimb`ri. o vor cuceri. de multe ori recunosc‰ndu-se originea traco-dac`. Cea nordic` va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice. ]ara mam`. cavaleresc. dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create de ei. simboluri.d. promov‰nd celebrele legi pelasgice.d. Carpato-danubienii se vor r`sp‰ndi ”n lume.

a. . care ”n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ publicat` la New York Ð 1998. s` fi generat aceast` legend`! . Acest document este o genealogie a popoarelor germane. Wandalus. New American Library. Localizarea geografic` a Daciei. 78). Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. geatas.Epopeea poporului carpato-danubian XV. Alexandru B`din. to]i originari din nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. dup` retragerea calotei glaciare [i ”nc`lzirii climei. dezleg‰nd o istorie p‰n` acuma nedezlegat`. Gethius. dr. ”n anul 1277. cele nou` popoare germanice vechi. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt ”ntotdeauna acelea[i. fiecare av‰nd validitatea ei proprie. din Londra. a unui trib carpato-danubian. pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte nume ca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`. o legend` a acestora. Beowulf.prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan. germanii. Iutus. secolul XIII. Skovgaard. Gothus. ]ara lui Boeticus. Ideile lui eretice au fost aduse la t`cere. o istorie legendar`. termenul de Dacia avea dou` seminfica]ii: . conduc`tor al unui popor numit geate. Dacus. reabilit‰nd pe baze istorice [i documentare. descrie ”n am`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est [i Vest. ori sosirea pe teritoriul Germaniei. guata sau guatar. ”n timpul domniei lui Henry al VI-lea. Dup` profesorul Jensen S. The Geryon Press. Fresus. este controversat`. Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey. Cinrinicius. Suethedus.n. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i care descria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite. continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`. ”nsemn‰nd c` persoana 193 .) este clar (Fig.Exist` un erou scandinav. originea Daciei din vestul Europei. descrie trei profesori ilu[tri de la Universitatea din Paris. ini]iatoare: Geate. Ed. atunci. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar preistoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei. Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier . printr-un decret papal. ãCorpus Christi CollegeÓ din Cambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. Astfel Steph. se g`sesc la: ãUniveristary CollegeÓ.Friedrich Heer ”n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York. 1961.

000 de ani.H. din Balcani [i p‰n` ”n Asia Mic` [i de acolo p‰n` ”n India. A[adar.H. care s` nu aib` o istorie. ”n vechile texte latine. Norvegia. ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est. unde g`sim ca stat Danemarca. ”n dou` regiuni geografice diferite din Europa. simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui de prim`var`. incluz‰nd de data aceasta Suedia.apar]inea Provinciei Dacia. cu tradi]ii culturale. Dacia din estul Europei a fost men]ionat` ”n istoria scris` Ð din secolul II \. de asemenea. regiune. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom‰ne[ti. cea mai veche din lume g`sindu-se la sudul Dun`rii. sau o g`sim ca provincie. numit`. numit` [i Dacia. Ce este interesant. mult mai t‰rziu. numit` tot Dacia.Meridiane. ”n care erau cuprinse teritoriile mai multor ]`ri: Danemarca. aceast` cruce are ”n partea superioar` forma unei zvastici vechi pelasgice. acolo fiind cheia care le poate deschide u[a preistoriei originii lor. adorat a[a de mult ”n regiunile Daciei (vezi N. Suedia [i Finlanda. care s` nu aib` o leg`tura istoric` ”ntre ele. p. Norvegia. apar]in‰nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic). care poart` acelea[i nume de daci [i Dacia. Coreea [i Indonesia (insula Bali). nu cred c` problema originii na]ionale a lui Boeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` ”ntre suedezi [i danezi. Dacia preistoric`. Dania sau Danemarca. Tot astfel o g`sim [i ”n Psaltirea slavo-rom‰n` de la 194 . vechimea ei fiind de peste 7. are ”n plisc o cruce pelasgic` simpl`. alteori dubl`. dar [i la Muncheberg (Germania). Corbul Pelasgic. pe teritoriul Bulgariei de azi. ca datare istoric`. ”n timp ce cea din Vest.1986). A doua semnifica]ie ar ”nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia din vechile texte latine ale Evului Mediu. religioase [i lingvistice foarte asem`n`toare. Personal. Un grup este situat ”n estul Europei (”n vatra vechii Europe) [i cel`lalt ”n partea de nord-vest a continentului. g`sim dou` grupuri de popula]ii. Ed.d. 426. Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva la vest de r‰ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [i dou` popoare cu nume identice. ”n jurul secolului IV d. ”n Octoihul slavonesc tip`rit la 1575. pas`rea sf‰nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui. Densu[ianu. Danemarca [i Finlanda. un trecut [i o origine comun`? Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite. l‰ng` Vene]ia. astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe un v‰rf de lance la Torocello.

61 195 . Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ. Fresus. Steph. Gethius. partea a doua. Ed. Dacus. New York. tip`rit de diaconul Coresi. Acest document este o genealogie a popoarelor germane. Astfel. Gothus. p. Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. The Geryon Press. Vezi Bibliografia rom~neasc` veche. XV.78. Iutus. cele nou` popoare germanice vechi. Octoih slavonesc 1575. Cinrinicius. 1998 Fig. I.79. Chronicle Roll sau Moseley Roll Ð sec. Suethedus. A. o legend` a acestora.Fig. vol. Wandalus. ini]iatoare: Geate. BŒDIN.

ën partea de jos a aceleia[i pagini R. 79). etc. timp de trei ani. Avem Royal Dutch Oil Company.1577 (Bianu [i Hodos. Danemarca sunt nume mai recente ce au ”nlocuit numele tradi]ional de Dacia. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ Ð Dan a fost deci rege ”n Dacia. Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a popula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi. 61-1575. S` nu uit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare ”n timp ce un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult. Bibliografia rom. Tom.H. apari]ia lor istoric` fiind mult mai t‰rzie. ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uite adevarata origine. ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[i uite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. Dutch Refromed Church. de identitatea lui real`.W. unde locuitorii ei sunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch. a ap`rut imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea. Dac` ne uit`m ”n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` ”n XII d.67-1577) (Fig.I. istorie? Adev`rului ”i trebuie dou` lucruri: cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut! 196 . care se pronun]` daci. Din nefericire ”n Rom‰nia de azi avem un popor preocupat ”n primul r‰nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini. giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic. La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea de Arge[ a fost descoperit morm‰ntul lui Negru-Vod`. Dani. ”n momentul ”n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag. Dup` o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa c` at‰t numele regelui Dan c‰t [i al poporului Dani sunt absente din acest document. Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporul daco-roman s` nu aib` un sf‰r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat` descoperi adev`rata origine. ori Dutch East India Company. Dania. Chambers aduce o not` informativ` deosebit`: Dacia=Den-Mark. crucea pelasgic`.

Ei ajung pe valea Indusului.000 \. (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`. Ariene. ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp ”ndelungat ”n zona Mun]ilor Caucaz. 93). pe al c`rui curs superior s-au stabilit.d. 80) de acum 4. va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze. Ei. probabil. arieni.de Rupert Furneaux p. Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai P 197 . Acestea.care odat` cu cucerirea acestui teritoriu de c`tre per[i (518 \. cunoscut sub numele de Charles Masson.000 de ani (2.H. 20 de ani mai t~rziu. carpato-danubienii-arienii. Dar misterele de la Harappan vor continua s` excite min]ile arheologilor. care ”n Rig Veda vorbesc de numitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie ”n care. invadatorii carpato-dun`reni.d.) [i vor mai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd ”n anul 1826 un dezertor al armatei britanice.). termen care nu se poate aplica nici unei alte regiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. mediteraneean` (Ancient Mysteries .Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA INDIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN `r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est. ”n special c~nd au descoperit ”ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de provenien]` caucazian`. dup` ”mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie. ”n iarna anului 1873. Dup` autorul de mai sus [i nu numai dup` el.H. Numele dat fluviului a fost: SINDHU. preluat la r~ndul lui de greci ca Indos. sunt ”nt`rite din literaturile Vedice. vor provoca MŒCELUL de la HARAPPA (Fig. dificult`]ii de pronun]are ace[tia l-au numit Hindu. spune autorul mai sus citat. dup` care [i-au continuat migra]ia estic` p~n` ”n India. trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. datorit`.

care \ns` va dispare brusc. se vorbe[te despre numitul Hari-Yupuya (Harappa) ca despre o scen` de b`t`lie \n care.80. Indus Valley. f`r` s` lase nimic \n urm`. ora[ care acum 4000 de ani va dispare \n urma cuceririi lui de c`tre carpato-danubieni [i redescoperit de un dezertor al armatei britanice \n 1826. •n literatura vedic`. pe teritoriul de azi al Pakistanului [i Indiei.67. by Shanti Menon. o cultur` de negustori pa[nici \[i construia unul dintre cele mai frumoase [i moderne ora[e. invadatorii carpato-dun`reni-arieni trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. a fost cel mai ardent avocat al teoriei sus-amintite. Discover. Situat la 2000 de mile de Mesopotamia. Rig-Veda. \n perioada 1944-1948. Harappa. decembrie 1998 .198 Fig. p. directorul general al cercet`rilor arheologice din India. Sir Mortimer Wheeler. dec~t un nume. Harappa.

de mult? Dar iat` c` apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. cresc`tori de animale. dup` aproape 40 de ani. E o simpl` coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 km dep`rtare de Bra[ov. Dar din nou la 5 km. vor spune scepticii. tema principal` fiind lupta dintre dou` familii care ”[i disput` ”nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` unii Banatul de azi). Kennedy de la Cornell University. [i s` dau numai c~teva exemple: (1) TAMAS FALAU. Nume ciudat [i f`r` sens. Dales [i mult mai t~rziu. Simple coinciden]e. [i nu v` contrazic (Fig. a[a. carpato-danubienii. ve]i spune. f`r` s` lase nimic. dup` cum a spus [i Sir Wheeler. care ”n timpurile vechi se mai chema [i PAVA-KA. dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturii p~n` ”n zilele noastre. De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinte ãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori ”n]eles. 1984. dar cu mii de ani mai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz` p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilorcarpato-dun`reni. vedicii. ciuda]i [i str`bunii `[tia ai no[tri. YajurVeda [i Sama-Veda. 81). Dar din nou EI. Ce o fi ”nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s` fi ales acest nume. El a fost contracarat ”n teoria sa.R. aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [i dou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei. au un zeu al focului: AGNI ([i s` nu uit`m Agni-ta). f`r` s` ”nsemne nimic. ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi. 199 . de K.A. au ales [i ei nume pentru localit`]i. de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii. dar nemaifiind ”n via]` nu le-a putut r`spunde. el fiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India ”n perioada 1944-1948. de Tama[ Falau se g`se[te (2) PAVA.Epopeea poporului carpato-danubian ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni. au putut crea nu numai o nou` [i fantastic` religie. atunci. de George F. ori l`s~nd. o fi avut el un sens. a[a c` ”ncerc eu s` le r`spund: ÓDac` cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpatodun`reni-arieni. cum de cea mai complex` [i magnific` literatur` a putut izvor” tocmai de la ace[ti arieni-carpatodanubieni [i nu de la al]ii! De fapt ”ntreaga literatur` vedic` se bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda.

mesopotamienii. pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \n care la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i. a tipului. Despre numele satului T`m`[asa arheologii. domnilor. [i mai t~rziu evreii [i cre[tinii. •n aceast` poveste Manu. domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ. T`m`[asa. trebuie s` [ti]i c` Tamasna este numele celui de-al patrulea Manu. dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut. se pot vedea \n ele preocup`ri legate de originea primar` a lumii. este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toate creaturile.81. Exist` o poveste a Potopului. din care sumerienii. istoricii nu spun nimic. dar lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`. p~n` acum cea mai veche din lume. pe de o parte. 200 . omul sf~nt. este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine.Fig. a structurii personalit`]ii umane. Misterios va apre [i o fiic`. c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poate fi. Mult noroc. c~nd maghiar`. Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`. nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. concep]iile religioase ale primilor arieni [i pe de alt` parte. iar \n final fiii s`i ce vor popula p`m~ntul.

(Numele §andru Ð \n tot Banatul [i mai pu]in \n Ardeal). aceste 3 nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numele dat unui mare zeu.Epopeea poporului carpato-danubian (3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al marelui Raman Bra[iva). Dar domnilor. Toate aceste 4 localit`]i [i muntele H`rman ”nconjoar` ãdin ”nt”mplareÓ v~rful BŒRŒTŒU. apare MOAC§A. nu [tiu de unde s-or fi inspirat. care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ? Dar norocul nu le sur‰de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dl Nicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`. s` fim serio[i. cuceritorilor. [i cu acest nume. Lor. Numele lui: MOKSHA. §i exemplele pot continua ”ntr-o a[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ ”nc~t pentru cei necontamina]i de ãfacult`]ile de istorieÓ. numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpatodanubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare parte din India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i ”n MAHA-BHARATA [i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` ”ncol]easc` o idee ”n mintea oric`rui om normal. aveau un zeu. este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA ”[i trage originea din acesta). pe care am mai discutat-o -NEGAE = NEGOIUL -PAPUSHAN = PŒPU§A -SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului) S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup` cucerirea Indiei: au ”mp`r]it-o ”n clase sociale. a[a c` ne apare ”n fa]` o alt` comun` vecin`. dar iat` c` apare [i comuna. dar nu [i ”n a ãindiferen]ilorÓ de origine ãrom‰n`Ó. \n c`ut`rile sale de a ne descoperi ADEVŒRATELE ORIGINI ([i pe care-l citez de multe ori la acest subiect). atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`. (4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). str`bunii. Unitatea [i Infinitul. toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S` v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE : -OM = OM silaba vedic`. dar Ei. nume ciudat. primele 3 apar]in‰ndu-le Lor. o divinitate care exprim`. n`scu]i astfel de dou` ori : 201 . vedicii. ”n acela[i timp. cei in]ia]i ”n tainele spiritualit`]ii vedice. sacr`. (5) §ANDRA nume care ”nseamn` tot nimic dac` nu ne g‰ndim la zeitatea lunar` vedic`: CHANDRA.

DACII. KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveau ca [efi de trib. Mam` a Ploii. sudorau ”n munca grea de toate zilele. demult. ”n pelerinaj. locul pe care marele zeu l-a populat ”n timpul nop]ii cu primii s`i 10. nu vor uita DACIA. dedicat lui BYK. acolo. VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa cea mai joas` a celor n`scu]i de dou` ori. crez‰nd ”n zei viguro[i. mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec‰t ”n[i[i zeii. a celor ce transpirau. descoperind [i cucerind America. au dat na[tere celei mai avansate civiliza]ii din lumea de azi. ori venind dup` malurile celui mai puternic fluviu al Europei. atac‰nd cu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`. atunci. DAKSHA. a[a-zisa sanskrit`. Alexandria. zeii vedici locuiau. ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book. a[a cum este descris ”n povestea -Upanishada: Kanshitaki. carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uita niciodat` locurile unde zeii lor. r`zboinici. De aceea 202 . ”ntorc‰ndu-se acas` pe ãDrumul ZeilorÓ. Ei. Virginia) arienii sunt descri[i. conduc`tor. dup` Rig-Veda ca fiind agresivi. semi-nomazi. ”[i vor p`stra obiceiurile [i limba. ”n pelerinaj. Ei. [i se ”ntorc din c‰nd ”n c‰nd ãacas`Ó ”n Europa. cum [i europenii mai t‰rziu. fluviu ce poart` numele zei]ei DANU. nu am uitat ãCasaÓ re”ntorc‰ndu-ne uneori. Ale[ii zeilor.RAMANII (cunoscu]i mai t‰rziu ca brahmani ): speciali[ti ”n rituale. dup` ce am invadat [i cucerit India d‰nd na[tere la o super-civiliza]ie preistoric`. SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene. acas`. av‰ndu-l pe EL. ´ara Zeilor de unde ei au plecat. popula]ia bastina[`. drumul BYK-ului.000 de fii. preo]i [i poe]i. de unde [i numele Drumul B•CÐului (despre care v-am vorbit pu]in mai ”nainte). nu vor uita niciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean. local`. Tyros. Astfel ace[ti carpato-dun`reni veni]i de pe malurile r‰ului TISA: PA-Thissus. tot a[a [i noi. loc ales de cei 7 zei ai genezei.vedicii. negroid`. ”n DACIA-´ARA ZEILOR pe drumul zeilor. DAKSHA. urm‰nd cursul Nistrului. vor continua s-o viziteze. ca cel mai frumos loc de pe P`m‰nt.

poporului ales. ”n Daksa-Dacia... Bra[ov... ca VUDILA=BUDILA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.. adic` nu departe de TOPANA. poporului lui iubit.. le-a dat-o cu dorin]a ca s` se r`sp‰ndeasc` [i ei ca ea. [i tot ca ea s` poat` privi ”napoi cu m‰ndrie.. LOR.. dacilor.... Ramanul (brahmanul) Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli. Pava.. Moacsa... ”n vechea sanskrit` vedicul VARTA=´ARŒ=VATRŒ. NEAMUL! Ð cum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni.. §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda. Harnau.. re”ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib. ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE.. Budila sunt ”nconjurate de un complex de a[ez`ri purt‰nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus: TamasÐfalau.... ”n apropiere de sih`stria LACHU-MANA.. din lucrarea sa: ãPromanteu str`mo[ul meuÓ ën]eleptul RAM str`bun Al poporului Rom‰n (1984): DACIA a[ezare de RAMANI D`inuie de mii de ani.. Deci: VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ´ara lui Brasiva.. simbolul de SPIRALŒ. O privire de ansamblu pe harta acestui teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e ”nconjurat` de altele care o sus]in... §ercaia. Secular`-n atestare Denumirea-i gr`itoare DAKSA zeu creator De popor DAC. Sosirea. iubitor ën SPIRALŒ crez`tor .. se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI... \ntors [i el Acas`.. 203 . las` ”n urma lui ora[ul BRA§OV. VE´U etc..Epopeea poporului carpato-danubian c‰nd marele zeu Daksha leÐa dat.... a Ramanului BRASIVA.. ën jurul acestuia ”i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme. a[a c`: BLESTEMAT SŒ FIE CINE-§I UITŒ LIMBA.

........................ Vechea vatr` de lumin` A ãvediculuiÓ f`r` de vin` A[ezare milenar` Nobil` [i legendar` . Sunt [i ast`zi vii..... ROM•NIE....... Adev`ruri engramate ën cuvinte reflectate Din graiul RAMANILOR TRACO-GETO-DACILOR §i Ramanilor str`mo[i Ancestralii no[tri mo[i Din a lor limb` vorbit` Denumit` [i SANSCRITŒ Am dat lumii-ntregi O LIMBŒ... prezente.................................... z`u....... locul unde clanul De p`stori a luat fiin]` Devenind [i re[edin]` §i cu rol de ãcapital`Ó O cetate Arian` ......... ”n jurul t`u Nu a fost [i nu-i un h`u! Ancestrale a[ez`ri De pe vatra-ntregii ]`ri.. MOACSA.DACIA..... Ale vie]ii monumente! Avem TAMAS a lui FALAU Chiar aproape de Bra[ov........... o CULTURŒ §i-o ENIGMŒ!!! Cum de azi al nost-popor 204 ..SANDRA chiar [i PAVA Ce ne pream`re[te slava VEDICI Zei de mii de ani Stau de veghe pentru Neam ...

129) Rig-Veda... Rom~nia 205 ... cel care-a f`cut-o. acela care porni Crea]iunea..... [i nici Fiin]`...... .. I....... 1995. nici cer [i nici stihie.... cel care-o prive[te din ceruri. N-a fost nici nemurire.. Atunci nici Nefiin]` n-a fost.......... Sau. El.... El singur [tie.... El..... Thausis..Larian Postolache) ãImnul Crea]ieiÒ. C`ci nu era nici spa]iu. Nu se n`scuse moartea. •ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi. c`ci nu fusese zi.. sau poate n-a f`cut-o. ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`! Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ.. Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`. numal El.82.. (X.. c`ci Moartea nu-ncepuse...... Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul? Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie.. Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri. Ed. poate c` nici El. Sibiu... Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut? Doar El.. poate.Fig.. vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i pe Eminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai. Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput? Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul. (trad..

Este doar un SPECTATOR ! C‰nd ÔOM ridica iar fruntea S` st`m drep]i precum NEGOIUL Cu SIRIU l‰ng` noi §i puternici ca Titanul A[a cum era RAMANUL S` tr`im ”n Armonie ën respect [i Bog`]ie! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 206 .

Regele cet`]ii Philace.) cel mai mare poet latin. \n urm`toarele \mprejur`ri: c~nd flota greceasc` s-a oprit la ]`rmul din fa]a cet`]ii pelasgice Troia. ca erou al celebrului s`u poem epic Aeneida. fiind \ntrecut \n vitejie doar de Hector. daci. Dar 207 . carpato-danubieni). precum turcii [i ru[ii o vor face mai t~rziu. Enea a fost un ne\nfricat lupt`tor \mpotriva grecilor. care dup` ce au absorbit no]iunile de civiliza]ie ale popoarelor din jur: pelasgi (traci. de fapt. Faptele lui Enea din timpul r`zboiului greco-troian sunt amintite de Homer \n Iliada. Legenda spune c`. STR`LUCITORUL [I ENEIDA V ergilius. de partea grecilor.H. care particip` la r`zboi. Prin] din familia domnitoare pelasgic` a Troiei. ci un popor de lupt`tori organiza]i. Grecii sosi]i \n urm` (1900-1400 \. Afrodita i-a spus lui Anchise s` nu dezv`luie nim`nui [i niciodat` originea divin` a lui Enea.H. pentru c` o profe]ie spunea c` primul grec ce va cobor\ pe p`m~nt va fi [i primul care va muri \n acest r`zboi troian.) din estul M`rii Caspice \n patru valuri: ahei. Enea era fiul lui Anchise [i al Afroditei. l-a imortalizat pe Enea. a s`rit cu \ndr`zneal` pe ]`rm. avizi de continu` cucerire [i jefuire a cet`]ilor bogate din jur.cu 40 vase [i cu oameni de lupt`.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian DESPRE TRACUL ENEA. fiind ucis de Enea. dorieni [i eolieni nu mai sunt acum o hoard` barbar`.d. (70-19 \. ionieni. [i-au construit o civiliza]ie ãproprieÓ pe care voiau s-o r`sp~ndeasc` prin for]`. r`zboiul troian a pornit \nt~mpl`tor chiar din cauza lui Enea. zei]a frumuse]ii. egipteni. grecii st`teau cumin]i pe vasele lor. Protesilaos. care este marea epopee a poporului rom~n. ne\ndr`znind s` coboare pe ]`rm.d.

[i vor mai sosi.). La sud de Dun`re romanii ne ocupaser` Macedonia. Europa \ncepea s` fie b~ntuit` de triburi barbare germanice. [i vor mai trebui s` treac` secole p~n` c~nd acestea ne 208 vor \mpinge afar` din spa]iul de 200 de ani p~n` c~nd. Europa la anul 100 \. ni se ar`ta \nc` dominat` de daci.Fig. Grecii erau cunoscu]i ca achei [i tr`iau lini[ti]i \n sudul Peninsulei Balcanice sub romani.83. s` nu uit`m c` Burebista \[i ap`ra grani]ele pe malul lacului Constan]a (Elve]ia de azi). megleno .. \n urma u din teritoriul Daciei.d.H. [i o ramur` a lor ne va oc de azi etc. f`r` s` ne schimbe numele. separ~ndu-ne \n do arom~nii-macedoneni.

H. Austriei.).d.iei. croa]ii daco-rom~nii. s~rbii. la nord de ei [i stro-rom~nii. noi eram aici. la sud de ei. pe care ne vor ocupa-o. Herodot ne numea ãoamenii loculuiÒ. 209 . Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpia Panonic`. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \. Noi nu am venit de nic`ieri. dalmato-rom~nii. romanii vor ocupa 14% 500 de ani p~n` c~nd slavii vor Dun`rii (bulgarii. Vor mai trece \nc` atricid. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt` grupare slavic` [iÉ \nc` exist`m! §i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne primeasc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici. pelasgi.

nepotul filosofului Seneca.). el a scris o epopee Pharsale despre lupta dintre Caesar [i Pompei. pe tat`l s`u Anchise \n c‰rc` (unii spun c` pe umeri). Afrodita a r`mas o mam` iubitoare. Totu[i lipsa de discre]ie a lui Anchise nu a avut repercusiuni [i pentru Enea. de mama sa Creusa. s-a l`udat c` el s-a culcat cu Afrodita. un imperiu ce-l va avea ca nucleu de origine pe tracul Enea [i pelasgii lui.H. ënainte de Vergilius literatura latin` a avut [i al]i poe]i epici: pe Ennius (239-169 \. astfel c` Enea a ajuns la corabie f`r` ea. imperiul roman. Zei]a l-a pedepsit pe Anchise.d.) care a scris tragedii [i comedii. \n care atac` aristocra]ia roman`. unde era destinul lui [i unde trebuia s` porneasc` o na]iune nou` [i un imperiu. cum grecii \l vor numi mai t~rziu). pe micul IULIU (Ascaniu.d. [i-a luat familia. [i o parte din rudele sale apropiate. 210 . au fost luate \n sclavie de c`peteniile grecilor.Anchise. grec prin na[tere. la un pahar de vin cu prietenii. ajutat de mama lui. Aeneida lui Vergilius \l poart` pe tracul Enea \ntr-o c`l`torie lung` p~n` \l aduce \n Italia. pe Naevius (270-200 \. nu tot poporul troian a fost nimicit prin foc [i sabie. \n special femeile. Creusa a disp`rut. fiul s`u. oriunde [i oric~nd a avut nevoie. care-[i tr`ia apogeul \n timpul lui August. o parte dintre ei. Ovidius [i Horatius second~ndu-l cu cinste. C~nd. \n al zecelea an de r`zboi. ]in~ndu-l de m‰n`. grecii au reu[it s` cucereasc` Troia [i s`-i dea foc. El era poetul preferat al \mp`ratului [i al lui Mecena. fiica regelui Priam. Enea [i oamenii lui au reu[it s` se strecoare prin flota greceasc` [i s` porneasc` \n c`l`toria lor pe Marea Tracic` (Egee). care urma s` domine lumea timp de aproape un mileniu.H. numai c` \n \nv`lm`[eala creat` de cei care alergau \n toate p`r]ile [i mai ales din cauza nop]ii. betegindu-l de picioare. Vergilius a tr`it \n timpul domniei \mp`ratului Octavian August.H. care alerga al`turi de Enea. de fapt. un poet epic remarcabil a fost [i Lucan (39-65 d. care a scris o epopee (Annale) \n care c~nta istoria Romei. astfel c` Anchise a r`mas invalid. era perioada de aur a literaturii latine. el s-a bucurat de ajutorul mamei lui. Ajuta]i de \ntunericul nop]ii [i de Afrodita. Printre cei ce au reu[it s` scape nev`t`ma]i a fost Enea care. A[a c`.). nu avea o epopee na]ional`. dup` Vergiliu.

totu[i ei erau satisf`cu]i c`. \n 12 c~nturi. Hector. cel pu]in. fiica Elenei. El nu [i-a \ncheiat opera. Aeneida a fost conceput` cu inten]ia de a exalta imperiul [i poporul roman. C~nd dup` distrugerea Troiei c`peteniile grecilor au \mp`r]it \ntre ei femeile troiene capturate ca sclave. poet foarte educat [i fin. Dar el nu a supravie]uit prea mult acestei c`s`torii astfel c` dup` moartea lui. era OM. Italia. ën ultimul c~nt.H. de[i a lucrat la ea ultimii 10 ani (29-19 \. Dar. \ntr-o zi. Vergilius era foarte exigent cu propria sa oper`.ori a fi ãOMÓ . §i au pornit imediat la drum. AENEIDA. Dup` ce a reu[it s` se desprind` de ]`rmul din fa]a Troiei. Enea.\nseamn` deja a fi semizeu. La una din escale au avut pl`cerea [i uimirea s` se \nt~lneasc` cu Andromaca. se sim]ea necesitatea unei epopei na]ionale [i a unui erou na]ional. pe care nu o considera vrednic` a fi comparat` cu opera lui Homer [i inten]ioneaz` chiar s` o distrug`. vor avea un loc al lor unde s` se stabileasc`. este un Supra-OM. Andromaca se c`s`torise cu 211 . ei au fost nevoi]i s` plece mai departe \mpin[i de evenimente nepl`cute.d.) din via]a sa. iscusit versificator. geniul s`u personal se vede clar \n perfec]iunea absolut` a stilului s`u [i armonia versific`rii. \n vest. El a compus epopeea na]ional`. care \n zilele acelea era cunoscut` ca Hesperia. Enea [i pelasgii lui erau dornici s` g`seasc` c~t mai repede un loc unde s` se a[eze [i s` cl`deasc` un nou ora[. De[i ca structur` opera sa imit` Iliada [i Odyssea lui Homer. cu r`d`cini \n istorie [i origine divin`. ]ara de la apus. Neoptolemus a abandonat-o cur~nd pe Andromaca pentru Hermiona. Enea a fost avertizat \n vis c` ]ara ce-i este destinat` este undeva departe. fosta so]ie a v`rului lui. ën acel moment. cel care fugea din Troia \n fl`c`ri.Epopeea poporului carpato-danubian Aceast` sarcin` a preluat-o Vergilius. \nving`torul lui Turnus [i \ntemeietorul dinastiei [i poporului roman. Andromaca fusese dat` lui Neoptolemus (numit uneori Pyrrhus) fiul lui Achilles cu Deidamia (acest Neoptolemus era omul care \l ucisese pe regele Priam \n fa]a altarului unde se refugiase). Numai moartea lui prematur` a salvat Aeneida de la pieire. Tracul Enea. Enea [i troienii lui se aflau \n Creta [i de[i ]ara promis` era undeva foarte departe. un Semizeu .\n cultura vedic` . de[i au \ncercat de mai multe ori.

profetul troian Helenus. \n zdren]e. dac` nu se trezeau diminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om. De-abia se desprinseser` vasele tracului Enea de ]`rm. A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. a iscat o furtun` \ngrozitoare. dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal. Dup` ce au atins col]ul sud-estic al Italiei. auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa. astfel el l-a sf`tuit s` nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]i greci. a \ncercat s`-i opreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. c~nd se \nsera. troian [i c` dup` multe genera]ii acest ora[ va distruge Carthagina. prima so]ie a lui Enea. Enea fusese cumnatul Andromac`i prin so]ul ei Hector [i sora lui. care o preferase pe Afrodita. [i-a dat seama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap` dup` ei. Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte de desp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cu c`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia . Enea a continuat drumul spre sud sudvest a[a cum le spusese Helenus. care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inile Cyclopilor. care se \ndrepta spre ap` s`-[i spele orbita goal`. ei tr`geau la mal unde \nnoptau iar diminea]a plecau mai departe. Andromaca [i Helenus i-au primit cu mult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui . regele v~nturilor. dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde sunt st‰ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drum mai lung. c~nd ap`ru Polyphemus. ”n inten]ia 212 .Hesperia. Obi[nuit. numai c` acesta. \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord. neinten]ionat. l`sat \n urm`. Probabil c` ei ar fi fost prin[i [i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus. nu le-a spus pelasgilor s` nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei. ocolind Sicilia pe la vest. unde locuiau Cyclopii. pelasgii au dat peste altul [i mai grozav: Junona.\n fapt. care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cu Paris. ora[ul ei cel mai drag. \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii lui reu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-l orbeasc` pe Cyclop). necunosc~nd exact care este situa]ia de fapt a Siciliei. acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse. lui Enea. De-abia sc`pa]i de acest pericol. dar mai sigur. [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat` de oameni cu s‰nge tracic. Cu ajutorul lui Aeolus. Creusa.

nu ceda u[or unor sentimente prea afectuoase fa]` de b`rba]i (refuzase deja nenumarate cereri \n c`s`torie ale regilor din regiune) zei]a l-a trimis pe Cupidon s` pun` pe j`ratec inima Didonei atunci c~nd se va \nt~lni cu Enea. Mutto. nu departe de Carthagina. Dar Neptun. v`z~ndu-l pe Enea la un pas de Carthagina [i de Didona. Afrodita a ridicat v`lul ce ascundea pe Enea. care a lini[tit imediat apele. C~nd au ajuns \n fa]a unui templu monumental pe pere]ii c`ruia erau sculptate chiar scene din r`zboiul pelasgic troian. F`r` ca ei s` [tie c` au devenit invizibili. fusese ucis de Pygmalion care c`uta s-o omoare [i pe ea. au intrat \n cetate [i au mers pe str`zile aglomerate. C~nd Enea i-a spus cine este. ca s` [tie pe ce t`r~muri erau. ei s-au oprit \n admira]ie. pentru c` Didona. propria lui sculptur`). era foarte frumoas` [i. permi]~nd astfel troienilor s` trag` la ]`rm. le-a spus unde se aflau [i i-a sf`tuit s` mearg` direct la Carthagina unde regina Didona. ci rela]ia lui cu ea s` se limiteze la at‰t c~t s`-i foloseasc` lui s` ob]in` de la ea numai ceea ce avea el nevoie.. Enea a p`r`sit corabia [i a plecat \n recunoa[tere. Ea era \nc` regina ora[ului. care dorea ca fiul ei s` nu \ncerce sentimente deosebite pentru Didona. i-a \nt~mpinat. la r‰ndul ei. Junona. c`ruia nu i-a convenit deloc ca sora sa Junona s` se amestece \n treburile lui. Didona (sau Elissa). fiica regelui Tyr-ului. regina i-a 213 . sora lui Pygmalion (nu sculptorul cu accela[i nume care s-a \ndr`gostit de Galathea.Epopeea poporului carpato-danubian de a-l \neca pe Enea. numai c` de ast` dat` ei erau pe coasta Africii. v`duv`. Ea i-a \nv`luit pe ce doi \ntr-un val de cea]`. ap`r~nd \n fa]a Didonei drept [i frumos. f`r` a fi v`zu]i. deghizat`. Didona a reu[it s` fug` din Tyr cu o m~n` de oameni [i a navigat pe Mediterana un drum lung p~n` a ajuns \n col]ul unei peninsule africane unde a fondat Carthagina. Dar. Carthagina fusese fondat` de o femeie. Siche. solu]ia era s`-l \ncurce cu Didona. \nso]it de credinciosul s`u prieten Achate. Dar planul Junonei nu-i convenea deloc Afroditei. Afrodita. So]ul Didonei. mai mult ca sigur. Diminea]a.. a pl`nuit imediat cum s`-l opreasc` pe tracul Enea din drumul s`u spre Italia. \i va ajuta. l-a admonestat serios pe Aeolus. Tocmai atunci se apropia [i Didona ”nso]it` de un grup de femei.

Afrodita. i-a convins pe concet`]enii ei s`-l accepte ca pe un conduc`tor. toate daruri ale Didonei. dar s` fac` totul \n secret ca s` nu se afle.. f`r` s` [tie c` 214 . Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului. con[tient.. \mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate. Enea \[i chem` oamenii [i le ordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare.urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. dragostea tracului Enea. Didona a fugit [i s-a ascuns \n palat. Enea [i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care tr`ise fericit [i a v`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc. ën aceea[i sear` troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina. c~t de dificil` va fi desp`r]irea de Didona. Ea a dat un splendid banchet \n cinstea troienilor. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. Mercur l-a \nt~lnit pe Enea. Acesta era at~t de mul]umit de schimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n` definitiv la Carthagina. Dar Jupiter nu dormea.s` dea serb`ri \n cinstea lor [i s` organize v\n`tori pentru ei. dar c` el nu s-a c`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te. Cu aceste cuvinte zeul disp`ru. Enea \i r`spunse c` el nu este omul care s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor. singur. De pe mare. Ea nu cerea \n schimb altceva dec~t. el trebuie s` se supun`. dar [i Cupidon era prezent ca s` faciliteze lucrurile... c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia un popor care. c~ndva. [i c` Jupiter i-a ordonat s` plece [i. \ns`. A[adar el l-a trimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui. extrem de \ndurerat`. La \nceput Didona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse ea pentru el [i pentru oamenii lui. ãC~t vei mai pierde timpul t`u aici \n lux?Ó o voce sever` l-a oprit pe loc. l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea. Enea i-a povestit \ntreaga lor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina. El promisese fiicei lui. convins c` trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter. va supune [i conduce lumea. Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se \ndr`gosteasc` de Enea. plimb~ndu-se pe malul m`rii. ãConduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[ti Carthagina [i s` cau]i regatul care este destinul t`uÓ.

C`l`toria a continuat sub semnul terorii pe care a \ncercat-o Enea la vederea torturilor la care erau supuse sufletele celor care aveau de isp`[it p`cate din via]a lor anterioar`. b`tr~nul barcagiu transporta sufletele de pe un mal pe cel`lalt. au dat gre[. auzind de plecarea lui Enea. Hecate. Enea a g`sit-o [i ea i-a spus c` el va trebui s` se \nt~lneasc` cu tat`l s`u Anchise. p`s`rile Afroditei. s-a urcat pe rug [i [i-a provocat singur` moartea cu un pumnal. Tocmai c~nd ajunseser` la disperare. Dar mai \nt~i el trebuie s` g`seasc` ãramura de aurÓ f`r` de care nu se poate intra \n Infern. Enea. \ns` cei doi au ajuns. ea \l va \nso]i. a acceptat s`-i treac` dincolo. spun~nd c` el transporta cu barca numai mor]i nu [i vii. care \i va prezice viitorul [i-i va da sfaturi \n ceea ce are de f`cut. \n final. Enea \nso]it de Achate a \nceput imediat s` caute ramura de aur dar toate c`ut`rile lor. dar dac` el. Cerberus. La c`derea nop]ii. este hot`r~t s` \ntreprind` aceast` c`l`torie dificil`. Pe malul opus \i a[tepta \ns` c~inele cu trei capete. Dar Sybil preg`tise pentru el o bucat` de pr`jitur` cu care trecerea a fost rezolvat` u[or. nu departe de lacul Avernus unde era [i intrarea c`tre Infern. Charon nu a fost de acord s`-i transporte pe cei doi peste r~u. Enea a luat ramura de aur din arborele cu frunze galbene [i a dus-o Sibylei. C`l`toria spre Infern a fost \ntr-adev`r \nsp`im~nt`toare. o femeie foarte \n]eleapt`. unde Charon. la jonc]iunea celor dou` r~uri din Infern. ën drum au trecut 215 . Sibyl a intrat \n pe[ter`.Epopeea poporului carpato-danubian privea la rugul funerar al Didonei care. \n cinstea zei]ei nop]ii. La \nceput. care zbur~nd lin s-au a[ezat pe ramurile unui arbore cu frunze galbene str`lucitoare. Profetul Helenus \i spusese lui Enea c` imediat ce ajunge ”n Italia s-o caute pe profeteasa Sibyl la pe[tera ei de la Cumae. \ns` la vederea ramurii de aur. [i de la care va afla tot ce vrea s` [tie. Cocytus [i Acheron. Sibyl l-a avertizat c` drumul \n lumea de jos nu va fi u[or. a v`zut dou` turturele. dup` ce au sacrificat patru boi negri. C`l`toria pe mare p~n` pe coasta de vest a Italiei a fost foarte pl`cut` \n compara]ie cu furtunile prin care trecuser` \nainte. care p`zea cu str`[nicie trecerea [i nu l`sa pe nimeni s` treac` mai departe. urmat` de Enea. care murise chiar \nainte de marea furtun`. \n cele mai dese p`duri.

Aici. C~mpiile Elizee erau un loc foarte pl`cut. Apoi s-au desp`r]it. viitorii romani. Aici locuiau poe]ii. Enea [i Sibyl au reluat drumul lor \napoi pe p`m~nt unde s-au desp`r]it. iar cel din dreapta spre C~mpiile Elizee. Latinus fusese prevenit. Enea. Printre ei era [i Anchise. Enea a fost foarte emo]ionat de aceast` \nt~lnire [i [i-a [ters mult timp lacrimile dup` ce a pierdut-o din vedere. numindu-i pe fiecare. Enea a v`zut-o pe Didona. c~nd Enea va ajunge la cap`tul zilelor sale pe p`m~nt. Dar pe Enea [i pe oamenii lui \i a[teptau [i alte \ncerc`ri teribile. pe malul c`ruia a[teptau to]i cei care. st`p~nitorii lumii. i-a dat sfaturi cum s`-[i stabileasc` el re[edin]a. unul c~te unul. eroii [i to]i care \n via]a lor p`m~ntean` \[i ajutaser` semenii. [i un viu. p~n` mult departe \n timp. uitau totul despre via]a lor anterioar` [i urmau s` porneasc` o nou` via]` pe p`m~nt. destul de calm. r~ul uit`rii depline. Tat`l [i fiul au avut multe s`-[i spun`. care l-a salutat pe fiul s`u cu mult` bucurie. popoarele cele mai puternice din regiune. Anchise. [tiind c` \n cur~nd se vor re\nt‰lni. Anchise i-a ar`tat fiului s`u pe to]i str`mo[ii lor [i pe to]i urma[ii lor. undeva la v`rsarea Tibrului \n mare.[i pe l~ng` Valea Pl~ngerilor. a c`rui dragoste pentru tat`l s`u fusese at~t de profund` \nc~t s` vin` printre mor]i. Enea a \nceput s` pl~ng` c~nd s-a apropiat de ea. ën final. Totu[i regele latinilor pe nume Latinus. Ea nici nu i-a r`spuns [i nici nu l-a privit r`m~n~nd rece ca o st~nc` de marmur`. unde erau neferici]ii \ndr`gosti]i care se sinuciseser`. Enea \ntorc~ndu-se la corabia lui. unde Enea urma s`-[i \nt~lneasc` tat`l. ën fine au ajuns la o bifurcare de drumuri unde Enea a fost sf`tuit de Sibyl s` fixeze ramura de aur pe zidul care delimita cele dou` drumuri: drumul din st~nga ducea spre Infern. cauza lor fiind tot Junona. [i cum s` dep`[easc` toate necazurile care \l a[teptau. \n Italia. b~nd din apa r~ului. ãAm fost eu cauza mor]ii tale? Jur c` te-am p`r`sit \mpotriva voin]ei meleÓ. s` se opun` la a[ezarea pelasgilor pe teritoriul lor. era binevoitor fa]` de ace[ti str`ini. \n vis. Am‰ndoi [i-au [ters lacrimi de fericire pentru aceast` stranie \nt~lnire dintre un mort. Ea i-a incitat pe latini [i rutuli. Anchise l-a dus pe Enea la r~ul Lethe. Anchise. 216 . A doua zi diminea]a Enea a \nceput naviga]ia spre nord \n c`utarea p`m~ntului f`g`duit.

cu armata lui. pe care ei s` se a[eze. Un alt aliat era Camilla. Turnus. regina volsgilor. A[a c` atunci c~nd Enea a trimis o delega]ie la regele Latinus. dar de o cruzime nemai\nt~lnit`.Epopeea poporului carpato-danubian de tat`l s`u Faustus s` nu-[i m`rite singura fat`. care s-a a[ezat \n fa]a por]ilor cet`]ii. a incitat-o pe regina Amata. ën timpul zilei cerbul se plimba slobod pe paji[ti dar seara venea acas`. Lavinia. ca s` previn` orice \n]elegere \ntre latini [i troieni. Al`turi de el era Mezentius. ci cu un str`in ce va sosi cur~nd. Cu ajutorul uneia din Furii. regele a fost foarte binevoitor. care era cel mai serios pretendent la m~na Laviniei. fost rege al etruscilor. ci doar cu un str`in. care reu[i totu[i s` ajung` acas` la st`p~na lui. \l sp`la [i avea grija lui. Alecto. Un ]`ran localnic avea la curtea lui un cerb t~n`r. fiind la v~n`toare. 217 . s` porneasc` imediat un r`zboi \mpotriva latinilor. [i. fapt ce a generat o lupt` \ntre localnici. Alecto avu grij` s` r`sp~ndeasc` imediat zvonul uciderii. mama Laviniei. Aceast` armat` unit` era condus` de Turnus care era un soldat \ncercat. Acest Mezentius era un soldat iscusit. c`. \n defavoarea pelasgilor. sc`pat de furia poporului s`u [i ad`postit de Turnus. iar lui Enea \i trimise vorb` c` el are o fat` oprit` de ceruri s` se m`rite cu un localnic. din aceasta unire. Pe de alt` parte l-a incitat pe regele rutulilor. unde [i muri. [i tracii care \l ap`rau. s` se opun` c`s`toriei ficei ei cu un str`in. Fiul lui Enea. omul destinului fetei lui. Dar Junona a intervenit din nou. ën final armata rutulilor s-a unit cu cea a latinilor \mpotriva tracilor-troieni. care voiau s`-l omoare pe Iuliu. Alecto a reu[it s` creeze [i o a treia situa]ie. Turnus. Aceast` veste a ajuns la Latium imediat dup` sosirea regelui rutulilor. \l piept`na. to]i ]`ranii de prin \mprejurimi \l iubeau [i-l protejau. IULIU (Ascanius). Regele Latinus \nsp`im~ntat de desf`[urarea evenimentelor. \ndemnat de Alecto. [i care este Enea. se va na[te o ras` care va domina lumea. El promise tot sprijinul [i prietenia sa. r`ni mortal cerbul. cu nici un om din Italia. Fata ]`ranului \mpodobea coarnele cerbului cu ghirlande. frumos [i bl~nd. se \nchise \n palat l`s~nd lucrurile pe seama soartei. cer~nd o bucat` de p`m~nt de-a lungul m`rii. convins fiind c` Enea este str`inul care va fi ginerele s`u a[a cum \i prezisese tat`l s`u Faustus. [i mai dificl`.

Or`[elul era a[ezat pe c~teva coline \ntre care erau paji[ti verzi unde p`[teau oi. de asemeni d`du fiec`ruia din oamenii care \nso]eau pe Enea. zeul fluviului pe l~ng` care aveau troienii tab`ra lor. [i i-a spus s` plece imediat \n susul apei p~n` la un or`[el ne\nsemnat. Ea \ns`[i dispre]uia c`s`toria. Dar ceva mai \n susul Tibrului. Pallas.un popor din sudul Latiului. Evandru \i d`du lui Enea sfatul pentru care venise. un exilat din Grecia [i anume din Arcadia. etruscii. Enea \mpreun` cu c~]iva \nso]itori a navigat pe Tibru. Capitoliul. Evandru i-a povestit lui Enea c` \nainte cu mult timp ]ara era sub st`p~nirea unor oameni s`lbatici p~n` c~nd a venit zeul Saturn. printre care erau [i multe femei. Forul Roman [i alte edificii. Enea a \n]eles c` ceea ce el vedea erau locurile pe care \ntr-un viitor \ndep`rtat urma s` se \nal]e templele. Dup` aceea. 218 . \n vis. era suficient ca etruscii s`-i ofere ajutor lui Enea. dup` numele celei p`r`site \n Grecia). l-a vizitat pe Enea. pe malul opus. p~n` a venit el. a introdus ordine \n ]ar` [i a domnit cu at~ta \n]elepciune. fostul lor rege. Diminea]a. \n susul apei. Enea a petrecut noaptea \n umilul cort al lui Evandru pe un pat de frunze [i acoperit cu o blan` de urs. al c`ror rege fugitiv era \n tab`ra lui Turnus. gonit din cer de fiul s`u Jupiter. unde era rege Evandru. Aceast` Camilla fusese crescut` [i antrenat` de tat`l ei s` alerge mai repede dec~t p`s`rile \n zbor [i s` m~nuiasc` arcul [i s`ge]ile at~t de bine \nc~t dobora cea mai iute pas`re. aici au domnit o serie de tirani. r`zboiul [i libertatea ei. iubea v~n`toarea. Evandru se oferi s`-i dea ca ajutor pe unicul s`u fiu. c~te un cal care s`-i duc` c~t mai repede la etrusci. ën aceast` situa]ie periculoas` pentru troieni. din zbor. Tat`l Tibru. El \i spuse c` Arcadia (el numise noua sa ]ar`. p~n` la Evandru. Ea era \nso]it` de o m~n` de r`zboinici. justi]ie [i pace \nc~t timpul s`u a r`mas \n amintirea oamenilor ca Epoca de Aur. Zeul Saturn a schimbat totul \n bine. era un stat slab ce nu-i putea oferi dec~t un ajutor ne\nsemnat. Diminea]a. pentru c` ei \l urau de moarte pe Mezentius. Zeul Tibru i-a promis lui Enea c` va g`si acolo ajutorul de care are nevoie. Acest fapt numai. de care au fost primi]i cu mult` c`ldur`. tr`ia un popor bogat [i puternic.

deci toat` lumea dormea ad~nc. Fortificat` cu tran[ee [i cu un val de p`m~nt. Turnus a atacat cu furie dar tracii au respins cu succes toate atacurile lui. dar a c`zut [i el al`turi de Euryales str`puns de nenum`rate l`nci. Raportul de for]e \ntre armata condus` de Turnus [i grupul de troieni era dezastruos. Potrivit ordinelor lasate de Enea \nainte de plecare. Nisus. Pu]ini au 219 . au v`zut o sc~nteiere pe casca lui Euryales. hot`r~nd s`-l omoare. lucrurile \n tab`ra pelasgilor mergeau r`u. Euryales era cu el. Prietenia lor dus` p~n` la sacrificiu a r`mas simbol al adev`ratei prietenii. s-a \ntors s`-l caute [i a ajuns exact atunci c~nd inamicii se preg`teau s`-l omoare. Problema care se punea era cum s`-i dea de veste lui Enea despre situa]ia de fapt din tab`r`. Unul era Nisus iar cel`lalt era cel mai bun prieten al lui. Acest lucru era ceva de nerealizat. care se r`t`cise de prietenul s`u. [i-au dat seama c` nu este unul de-al lor [i l-au prins. pentru c` el este autorul m`celului [i nu prietenul lui. pentru c` for]ele inamicului erau mult prea numeroase. Dar soldatul ”mpl‰ntase deja suli]a \n pieptul lui Euryales. tab`ra. pleca]i dup` ajutor. observ~nd c` \n tab`ra rutulilor nu se vedea nici o lumin` [i nu se auzea nici un zgomot. Totu[i. a reu[it s`-[i croiasc` o c`rare printre solda]ii inamici omor~nd \n somn at~]i c~t a putut s` omoare. Nisus l-a omor~t pe loc pe uciga[ul prietenului s`u. Enea a sosit cu o armat` puternic` de etrusci [i b`t`lia dintre cele dou` armate a fost aproape o exterminare. troienii nu au ie[it la atac. Nisus care era un lupt`tor experimentat. Euryales. Dar aceast` ac]iune le-a luat prea mult timp [i la lumina slab` a dimine]ii care se anun]a. Atunci el a ie[it din ascunz`toare de unde observa toat` scena [i alerg~nd la comandantul c`l`re]ilor a cerut s` fie el omor~t. f`r` ca cei uci[i s` scoat` un geam`t. lipsit` [i de cei mai buni lupt`tori ai ei. astfel c` nu se \ntrevedea nici o solu]ie. pentru c` armata lui Turnus \nconjurase tab`ra. p`r`sirea taberei ar fi fost fatal` pentru ei. din toate p`r]ile.Epopeea poporului carpato-danubian ëntre timp. un copilandru \nc`. au propus consiliului taberei s` fie l`sa]i ei s` \ncerce s` str`pung` blocada inamic` [i s`-i dea de veste lui Enea. un grup de c`l`re]i care veneau spre tab`r`. era ”ntr-o situa]ie disperat`. \n tab`r` s-au g`sit doi tineri care.

Pentru Turnus lupta cu Enea era f`r` nici un sens. morm‰ntul lui se afl` ”n afara zidului cet`]ii. fratele lui Ilus. Laomedon. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia. a domnit ca rege al Latiului. c.supravie]uit. d. pun~ndu-i astfel bazele. rege legendar al Troiei. De aici legenda originii divine [i troiene (tracice) a poporului roman. ca [i c~nd avea s` se lupte cu un semizeu. tat`l lui Priam. La sf~r[it Turnus [i Enea s-au \nt~lnit. [i a fondat ora[ul Alba Longa. fiul lui Evandru. \n final inamicii tracilor-troieni sunt omor~]i \n mas`. foarte mul]i au c`zut: Mezentius. mul]i. dup` ce [i-a v`zut propriul b`iat omor~t. Note: a. rasa roman`. dup` tat`l s`u. Ilus. e. f. Assaracus. fiul lui Enea [i al Creusei. a c`zut [i el ca [i t~n`rul Pallas. rege al Troiei. El este str`mo[ul familiei Julia. din care pretindea Caesar c` se trage. IULIUS (Ascanius). 220 . Suntem l`sa]i s` credem c` Enea s-a c`s`torit cu Lavinia d~nd na[tere unei rase noi. lupta aceasta era \ns` inegal`. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii. Epopeea lui Vergilius se termin` cu uciderea lui Turnus. b.

2. omul primitiv sose[te ”n Europa ”n jurul anului 40 000 \.. Nu de pe Rin. Noi am dat na[tere la ceea ce se cheam` ast`zi Europa! Astfel c`. prima cucerire a Peninsulei Italice a avut la ”nceput D 221 . [i de acolo pe f~[ia de p`m~nt ce unea Peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care se va scufunda ”n Marea Mediteran` ”n jurul anului 4000 \. din Germania. 84). l`s~nd ”n locul ei o nou` mare.000 \. ca limit` nordic`. recucerirea pa[nic` a imperiului roman cu mutarea capitalei la Salonic sub conduc`torii daci Galer cel B`tr~n [i Galer cel T~n`r. popula]ia local`.H.).d. simpla migrare sud-vestic` a carpato-dun`renilor. sub numele de etrusci.d. Peninsula Italic` a fost ocupat` mult mai t~rziu de c`tre noi. din spa]iul Carpato-Dun`rean ”[i ”ncepe explorarea [i ocuparea teritoriilor din jur propice vie]ii.d. recucerirea peninsulei de c`tre ramanii carpato-dun`reni av~nd conduc`tor pe ãstr`lucitulÒ Enea. nici din bazinul Senei (din Fran]a) [i nici de pe Tamisa (din Anglia). 3. De la noi a ”nceput Europa s` existe. Le Monick (Time Magazine. [i continu~ndu-se prin spa]iul CarpatoDun`rean p~n` ”n Balcani.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA PENINSULEI ITALICE DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI ac` accept`m teoria cromozomal` a migra]iei [i r`sp~ndirii rapide a popoarelor dup` Michael D. Tracic` (Egee) [i o mul]ime de insule. ocup~nd o suprafa]` cuprins` ”ntre Cehia de ast`zi. Odat` cu topirea calotei glaciare ce acoperise toat` Europa except~nd spa]iul Carpato-Pontic [i sudul Mun]ilor Pirinei. ”n patru etape: 1. aproximativ 200. paleo-european`.H. 4.H. ”n sud-estul Africii..d.000 \. sosirea ”n spa]iul italic a aryenilor-carpato-dun`reni (aproximativ 3.H. 13 februarie 1995) (Fig. iar mai t~rziu sub dacul Constantin cel Mare care va muta din nou capitala la Constantinopol. odat` cu formarea [i apari]ia spe]ei umane.

Dup` Time. l`s~nd \n locul ei o nou` mare: Tracic` Ð Egee [i o mul]ime de insuli]e). vol. p`[ind pe f~[ia de p`m~nt ce lega c~ndva Peninsula Balcanic` de Asia Mic` (care se va scufunda \n Marea Mediteran`.64. ãSecrets of stone ageÒ. No.. p.H. Time map by Joe Lertola and Paul J. feb. 1995.13. 4000 \. \n Balcani.84.145.6. care a \nceput \n urm` cu 200 000 de ani din Africa.222 Fig. Pugliese . va atinge Europa \n urm` cu 40000 de ani.d. Cea mai devreme migra]ie a speciei umane.

sunt cu to]ii de aceea[i p`rere.H.d. Pe stela funerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?) ”narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul ”n jurul capului. altul pe una dintre fe]ele laterale ale stelei. exist~nd ”n sensul acesta o mul]ime de ipoteze.) ”i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t ”n peninsul` prin anul 2.d. Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \. ”nconjurat` de mistere. aryenii-carpato-dun`reni. preistoria omenirii [i ”n special a noastr`. s` aib` re]ineri fa]` de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut ”n Peninsula Italic` ”n apropierea anului 3. Bunescu ”n Dacia Secret`. ”n timp ce Nicolas Frere (secolul al XVIII-lea d. Etruscii ). Dup` cum am mai spus de multe ori.. lingvi[ti. At~t lumii antice c~t [i celei moderne. Dar.. prin jurul anului 3.000 \. etruscii. ãcivilizatoriÓ. sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i ”n Iliada). ”n anul 1885.) ”i considera urma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Fiecare nou` descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. descoper` ”n Insula Lemnos din Marea Egee. Iar dac` ”n 1963 Raymond Bloch ”n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un ”n]eles. dateaz` din secolul al VII-lea \. ce nu aveau nimic ”n comun cu popula]iile vecineÓ (Raymond Block. istorici ai artei etc. este ”nc` o mare enigm`. Vergilius.. iar duhul acestuia a fost re”nviat [i ap`rat de 10 nobili vrednici. produs al artei arhaice locale. ën traducerea acestuia. Acest monument. vor recuceri aceea[i Peninsul` Italic` de la fra]ii lor. Mult mai t~rziu. C~nd vom 223 .H. aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu. Literele sunt ãEtrusceÓ.d. iar modul de scriere este bustrofedon (de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta).H. unul dintre texte aminte[te de faptul c` Zalmoxis a tr`it 42 de ani.H. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine. fire[ti. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori ”i fac [i ast`zi pe istorici. ”nv`luit` ”n legende.d.. arheologi. organiza]i politic [i religios.H. cu o civiliza]ie avansat`..H.d.Epopeea poporului carpato-danubian aspectul unei simple migra]ii pa[nice. ”n apropiere de satul Kamina. pentru a dispare sub cucerirea roman`. Cousin [i Durrback.000 \. o stel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig.d. doi tineri de la [coala francez` din Atena. Ovidius [i Horatius.000 \.H. nu acela[i lucru ne spune A. 85). deci cu circa dou` sute de ani ”nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (”n jur de 500 \.

1966. §tiin]ific`.d. iar modul de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta). ca [i precedentul. Aceasta este datat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \. descoper` \n insula Lemnos din Marea Egee. 224 . s`n`tos fuse. A. •n anul 1885. doi tineri de la [coala francez` din Atena. N. ne ofer` o traducere mult mai sofisticat`. p. Ð de la tracii Sinthioni.H. consider~nd literele etrusce.. Cousin [i Durrback. deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei de c`tre greci Ð sub Temistocle.Fig. Densu[ianu consider` cele dou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: ãIolaie b`tr~nul \n aceasta zace. Bunescu \n Dacia Secret`. Bucure[ti. Dup` Raymond Bloch.d.H. ãEtrusciiÒ.55. Ed.85. a fost interinatÉÒ. o stel` funerar`. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziu Raymond Bloch \n Ancient people and Places. bolnav niciodat`. 500 \. \n apropiere de satul Kamina.

”n acest fel. s` nu uit`m c` dinastia etrusc` a Tarquinilor a condus Roma din 616 p‰n` ”n 509 \. . Dar Roma. a unui alfabet (surs` bun` de inspira]ie pentru cele grec [i latin) s` vedem ce altceva ne-au mai l`sat ace[ti aryeni carpato-dun`reni: . fiecare dintre ele av‰nd un nume de divinitate (Fig. etruscii. Rhea Silva.. fii ai virginei Rhea Silva. ”n 265 \. Rametha. ”ntr-un r`zboi pe care eu ”l numesc fratricid. s` ridic voalul nep`s`rii [i s` prezint trecutul a[a cum cred eu c` trebuie prezentat.d. Momentul poate fi considerat drept apogeu al puterii etruscilor carpato-dun`reni.d. r`m‰ne a[a. unindu-se cu cele ale cartaginezilor i-au oprit pe greci s` colonizeze sudul Italiei [i i-au ”nvins ”n b`t`lia naval` din 535 \. prelu‰nd-o [i la r‰ndul ei. sunt fascinat de misterele antichit`]ii rom~ne[ti [i sunt hot`r~t ca.Epopeea poporului carpato-danubian renun]a la opinia ãc`rturarilorÓ din Evul Mediu [i ne vom redescoperi pe noi?! Personal.H. §i ”ntorc‰ndu-ne la etrusci. str`lucitorul Enea.. Republica Roman` va distruge. aceast` ramur` carpato-dun`rean`.o expresie ãclasic`Ó a clasei conduc`toare de atunci sun` foarte arogant [i din nefericire o mai ”nt‰lnim [i ast`zi: ãclasa celor ce muncesc nu are drepturi ci numai ”ndatoririÓ.d.H.numele feminin Rama (se [tie c` ãArborele TracicÓ num`ra peste 200 de triburi unde. de la Alatia. prin c`s`toria cu fiica unui rege local. care s-a eliberat de tirania etruscilor carpato-danubieni a continuat s` existe sub influen]a cultural` mo[tenit` de la ace[tia. aryeni-carpato-dun`reni. dintr-o dat`.H.. disp`r‰nd.. al`turi de geto-daci erau [i ramanii) cu formele Ramatha. Dar s` ne oprim aici cu etruscii-carpato-dun`reni [i s` vedem cine au fost. ”n anul 474 \.. l`s‰nd-o mo[tenire Occidentului. Ramutha [i Ramtha.d. 86). ei au reprezentat un factor de civiliza]ie ”n inima Peninsulei Italice [i au ridicat-o din ”ntunericul [i barbaria primitiv`. pe Uei. fiind vestal` ”n Templul lui Marte. ”n Golful Naples. Lavinia). zeul Marte.H. la Piacenza s-a g`sit un ficat din bronz (de origine etrusc`) ”mp`r]it ”n 45 de sectoare. (De fapt. De-a lungul a aproape dou` milenii. de c~te ori pot.ei credeau ”n magi [i ritualuri magice. gravid` cu. romanii? Am s` ”ncep cu bine cunoscuta legend` a gemenilor Romulus [i Remus. ën afara multelor monumente funerare. c‰nd. ne-am 225 . . ”n 396 [i pe Volsini. care de atunci au intrat ”n declin fiind ”nvin[i de greci la Cunae. fiica numitorului de Alba Longa (familia Alba Longa a fost ”ntemeiat` de tracul raman..

Ficat etrusc de bronz.Fig.86. fiecare din ele av~nd un nume de divinitate. g`sit la Piacenza. 226 . \mp`r]it \n 45 de sectoare.

Fig.87. Fig. 86-87 sunt reproduse dup` Etruscanes: Italy Lovers of Life 227 . Cas` etrusc`. acoperit` de simboluri [i \nv`luit` de misticism.

Oltina . ãfericireÓ ”n limba geto-dacilor. Un suflet milos ”i va pune ”ntr-un co[ [i ”i va l`sa s` pluteasc` pe apa Tibrului. Revenind la legenda geto-dac`. BA! Urmele lor. Gheorghe Musu.. au r`mas prin locurile pe unde ei au emigrat. De-a lungul timpului. Dar s` revenim la adev`rata origine a romanilor. tracii. vor fi pescui]i [i ulterior hr`ni]i de o lupoaic`. cei doi gemeni Zalmoxis au fost adopta]i de nobilul Aisepos P`storul [i de so]ia lui Brito-Lagis (Divina Lupoaica). ale carpato-dun`renilor. (Altina ”nseamn` ãm`re]ieÓ. s` vedem care este p`rerea altora despre aceast` c`l`torie. Un grup de emigran]i traco-ge]i. Revenind la legenda noastr`. din actuala Oltina. dar dac` Vergilius recuno[tea originea trac` a poporului roman [i-[i folosea imagina]ia ”n a-l pune pe Enea ”n fruntea epopeii form`rii poporului latin. a[a-zisa ãlatin` vulgar`Ó). tot ãdin seninÓ. unchiul Silvei. Victor Kernbach. de mult. Limba lor se va numi Latina (Limba M`re]iei. purt‰ndu-[i eroul trac de la ruinele ”n fl`c`ri ale Troiei p‰n` pe Valea Tibrului. dar noi cei de azi.. ãcercet`tori de frunteÓ s-au c`znit ([i ”nc` o mai fac) s` g`seasc` o alt` origine pentru ace[ti latini. de unde. ”n a sa ãTracii ”ntre Arcul 228 . Latium. care a r`mas gravid`. ordon‰nd uciderea celor doi prunci gemeni. carpato-danubienii. n`sc‰nd pe cei doi Zalmoxis.Altina . frate [i sor`) etc. legenda spune. numind locul Latina. Manfred Oppermann. Limba Fericirii). Mama Florilor de M`r.obi[nuit cu minuni de felul acesta: este suficient s` ne amintim legenda geto-dacic` a lui Miriam. ”n ãMiturile esen]ialeÓ. ”n lucrarea ãDin mitologia tracilorÓ. ]inut din zona Dobrogei de azi.Latium Cu mii de ani ”nainte de cucerirea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre romani (sub conducerea ãstr`bunuluiÓ Traian) NOI.Latina . Amulius. av‰ndu-l ”n frunte pe Str`lucitorul Enea Ð trac raman Ð au p`r`sit nucleul carpatodun`rean ajung‰nd p‰n` ”n centrul Peninsulei Italice. cucerisem deja Peninsula Italic`. n-a crezut-o [i a aruncat-o ”n temni]`. Cronicari romani ai acelor timpuri au m`rturisit c` legenda roman` cu lupoaica a fost preluat` de la traci. cu o raz` de soare. atunci. Vergilius o [tia.

H. M. Doamna. 495). schimb‰ndu-i numele ”n Dacia Mare. femeie dac` din cetatea Recidava. s-a 229 . Bel-grad-ul de azi) unde se pare c` a avut loc idila dintre Str`lucitorul Enea [i DIDO. istoria se schimb` [i iat` c` Messapii din estul Peninsulei Italice c‰t [i Vene]ii de pe cursul inferior al Padului sunt ast`zi considera]i a fi de origine tracic` (dup` unii. Se pare c` el a fost [i un general de geniu. Str`lucitorul Enea. chiar dac` nu [i-a pierdut esen]a. S`tucuri din Rom‰nia poart` nume de Vene]ia de Sus. ”n secolul al IV-lea d.H. ”n special dup` victoriile ob]inute ”n Asia Mic`. Anii trec. unul dintre cei mai mari persecutori ai cre[tinismului. traco-iliri). Adrian Bucurescu. Statuia ce i s-a ridicat ”l ”nf`]i[a ]in‰nd ”n m‰n` o sfer` mare de aram`. numele ROMULA era frecvent la geto-daci.: The Earliest European Civilization before the Infiltration of the IndoEuropean People [i V. ce au st`p‰nit Roma [i ”ntreaga lume antic`. Au mai trecut c‰teva sute de ani [i legenda tracului Enea. Didona ”i va lua locul Doamnei Dido. Astfel. va ajunge p‰n` ”n Banat.d. ”n ãDacia Secret`Ó. regina ]inuturilor respective. Curtuzura va deveni Cartagena. s-a deplasat ca loc de ac]iune ”ntr-o alt` zon` geografic`. va trece Dun`rea [i se va opri pentru o scurt` perioad` de timp la sudul ei. secolul al VI-lea d. 7000-3500 \. la CURTU-ZURA (Curtea Str`lucitoare. geto-daci. execut‰nd ordinele socrului s`u. Galer. personajele suferind [i ele modific`ri. Dobrogea. ai c`rei locuitori traci erau tot din ramura ramanilor. cca. Ler ëmp`rat (293-311) ca ginere al lui Diocle]ian a avut un nume r`u ”ntre cre[tini. Primul dintre ei. Ora[ul Alb. ”n fruntea emigran]ilor carpato-dun`reniramani din Oltina. slujitoare a cultului lui Zalmoxis. Vene]ia de Jos. scriam despre ãCel mai mare Imperiu Dacic al erei noastreÓ. Fontes. men]ion‰nd numele a trei ”mp`ra]i romani. reprezent‰nd Soarele (dup` Ioannes Lydas.Epopeea poporului carpato-danubian Carpatic [i Marea EgeeÓ.H. ënainte cu mult de na[terea legendarului Roma. II. Gimbutas. Roma. fiind asemuit cu Alexandru Macedon (alt trac) de c`tre Niels Hannestad. iar ”n locul Oltinei avem Troia. Galer cel B`tr‰n desfiin]eaz` Imperiul Roman ”n anul 305 d. ”n cartea ãOld EuropeÓ.. A[a c`. ”i considera pe traci drept nucleul civiliza]iei proto-europene.H. Gordon Childe (”n lucrarea ãThe History of Civilization: The AryansÒ). Nu de mult.. Galer cel B`tr‰n era copilul din flori al Romulei.

re”nfiin]at Imperiul Dacia Mare. Scriitorul Eusebiu spune c` dup` ce Galerius a schimbat numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic.H.H. mama noului ”mp`rat. ce descindeau din vechea gint` dacic`. Cele dou` arcuri de triumf. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de Roman (Fontes. Realitatea era c` toat` armata avea ofi]eri. ”n Istoria DacoRom‰niei ). \mp`ratul dacilor. Lactanius. II. Monumentul a fost realizat din marmur` alb` cu sculpturi ”n basorelief despre care acela[i Niels Hannestad afirma c` este ãcel mai important dintre monumentele tetrarhice p`strateÓ consemn‰nd pentru eternitate triumful dacilor ”n ”ntreaga lume antic`. din 313 d. iar prin Edictul de la Milano. reprezent‰nd comandan]i daci. conduc`tori [i solda]i daci. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. Dup` victoria ”mpotriva per[ilor se ridic` ãArcul de TriumfÓ de la Salonic. iar mai apoi Constantin cel Mare. c` Galer cel B`tr‰n este ão fiar` cu totul str`in` de s‰ngele de RomanÓ (Fontes. un cronicar roman. ëi vor urma la tron cei doi nepo]i: Galer cel T‰n`r. 6-7) [i a mutat capitala la Tesalonic. Dumitru B`la[a. C‰ntecele [i colindele populare ”l mai omagiaz` [i azi pe Ler. Acesta din urm` va reconstrui podul de peste Dun`re f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. nota ”n 325 d. prins ”n pozi]ie orizontal` pe un baston de corn (dup` prof. II. dacii devenind din nou st`p‰nii lumii. El mut` capitala la Constantinopole. Ler Imp`rat ”nainte s` moar` (din cauza unei infec]ii) va da decretul de LIBERŒ PRACTICŒ A CULTULUI CRE§TIN. Credin]a ”n Zalmoxis [i ”n nemurire ”i f`cea aproape de ne”nvins. iar r`zboaiele dintre Daci [i Romani nu au fost nimic altceva dec‰t r`zboaie fratricideÓ. Preot Dumitru B`la[a 230 . cre[tinismul devine obligatoriu. oriental` [i occidental`. ën anul 311. ãRomanii au fost vechii Ramani. 7). acest fapt bucur‰nd-o mult pe Elena. El ridic` un Arc de triumf la Roma pe care daco-ramanii sunt prezen]i prin opt statui de peste trei metri ”n`l]ime. precum [i cei trei ”mp`ra]i daci men]iona]i glorific` pentru eternitate victoriile dacilor.. a dat [i armatelor sale ”nc` de la ”nceput vechiul drapel al dacilor. piele sau chiar stof`).

unele c`r‰nd s`bii curbe. acolo francezul Texier ”nt‰lne[te un s`tean doritor s`-i arate ceva deosebit. m`rginit` la nord de Marea Neagr`. Ruinele ne”ngropate sub nisipuri.) al]ii purt‰nd coroane conice. Peste tot el ”ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sau ziduri de fortifica]ii. ajunge ca ”ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri ”l privea o procesiune de 66 de figuri sculptate.a. capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei. ci totul se transform`. ëntr-un t‰rziu. 89). De fapt. [i totodat` capitala acestuia. p`m‰nturi ori jungle (ca ”n alte p`r]i ale lumii) erau doar cr`pate [i ruinate de ”nghe]uri. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian. peste tot afl‰ndu-se tot felul de hieroglife. la sud de Mun]ii Taurus care coboar` lin p‰n` ”n Marea Mediteran` ce-i desparte de insula Cipru. v‰nturi [i ploi.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA ANATOLIEI DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI natolia (Fig. iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se ”mpl‰nt` ”n nord ”n masivul Mun]ilor Pontici. zona central` a Turciei de ast`zi. Francezul Texier descoperea atunci ”n anul 1834 de fapt. care ”n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` ”n natur` nimic nu se pierde. uitat de istorie. ajung‰nd ”ntr-un s`tule] numit ast`zi Bozhazkale. Fluviul Eufrat ”[i are originea ”n apropiere. 88). ën anul 1834 un arheolog [i explorator francez. iar ceva mai la est Tigrul Ð ele vor delimita Mesopotamia (Fig. hitti]ii. nimic nu se c‰[tig`. Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite. cam la 90 de mile la est de Ankara. a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei p‰n` ”n centrul Anatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numit Tavium. (dacice Ð n. localnicii ”i spuneau ãYazilikayÓ sau ãst‰ncile cu inscrip]iiÓ. A 231 . Charles Felix Marie Texier. Hattusha.

88-89. un fost Imperiu Carpato-Danubian. Anatolia. carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`.Fig. zona central` a Turciei de azi. 232 . •n vecin`tate estic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]i sumerian` (de asemenea.

233 .

H. ”l va ”nt‰lni pe tracul macedonean Alexandru. Prin secolul VI \. Dar Anatoliei norocul nu-i sur‰de.Ó La numai c‰]iva kilometri est de Anatolia. la p.Mai trec [ase ani p‰n` sose[te pe acelea[i meleaguri. regilor persani. Sir William Hamilton care contempl‰nd minun`]iile ãromaneÓ. cel al lydienilor. dorieni. buni colegi ai lui Hamilton. Succesorul lui. 12: ãA fost dominat` pentru c‰teva sute de ani de o federa]ie tribal` originar` din Balcani. am cucerit de patru ori Peninsula Italic`. a[a-numita Asie Mic`.d. traverseaz` Europa 234 . Anatolia sufer` o alt` invazie. r`m‰n‰nd [i el pierdut ”n groapa uit`rii [i a istoriei. ën 547 \. unde dup` cum ne spune Dale Albrown ”n ãAnatolia: cauldron of culturesÓ. un alt regat tracic s-a n`scut. regele persan Cyrus cel Mare sose[te ”mp`r]ind Anatolia ”n provincii numite satrape. a inscrip]iilor de pe st‰nci ar face ca legendele [i enigmele s` nu ne mai domine trecutul.d. al c`rei rege Midas a r`mas ”n legende pentru opulen]a capitalei acesteia. iar turbulentele rela]ii ale hitti]ilor cu egiptenii s` ne apar` ”ntr-o alt` lumin`. mai pu]in norocos.H. cea a cimmerienilor (tot traci la origine) [i care dup` un r`zboi fratricid ”i sl`besc pe frigieni [i lydieni. Sosirea grecilor (1900-1400 \. continu` s` propov`duiasc` originea noastr` roman`.H. ”[i ”nchipuiau c` Anatolia a fost numai p`m‰ntul grecilor. c`lc‰nd pe urmele pa[ilor lui Texier. Zb`t‰ndu-se ”ntre grecii de pe malurile M`rii Tracice (Egee) [i frigieni. domin‰nd [i unele din coloniile grece[ti. Hamilton [i ai lui colaboratori [tiind c` ãp`rintele istorieiÓ Herodot se n`scuse tot ”n Anatolia la Halicarnas. iar r`zboiul romano-dac nu a fost nimic altceva dec‰t un r`zboi fratricid). eolieni [i ahei. decide s` le deseneze. carpato-dun`renii.) ”n patru hoarde: ionieni. [i stabilirea coloniilor acestora pe malul M`rii Tracice (ast`zi cunoscut` ca Marea Egee) nu va influen]a centrul Anatoliei. frigienii. ãistoriciiÓ. un alt imperiu a ”nflorit ca s` dispar`. ”ntinz‰ndu-[i puterea peste centrul Anatoliei p‰n` la Marea Tracilor. Gordion. regatul Urartu. care ”n anul 334 \.d. uit‰nd c` noi. Dar fiecare perioad` istoric` ”[i are vis`torii [i ignoran]ii ei.H. macedonenilor cuceritori [i chiar al Bizan]ului (cum la fel ast`zi ”n Rom‰nia. pe coasta vestic` a Anatoliei.. Descifrarea t`bli]elor de lut.d.

care schimbase numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic [i mutase capitala acestuia la Salonic [i Galer cel T~n`r. prin intermediul dinastiei pe care o ”ntemeiaz`. ca Texier s`-i redescopere. ãEu m` g‰ndesc s` curgÓ! . Gordon Childe ”n ãThe AryansÓ. unul dintre generalii lui. mut` capitala Imperiului Roman pe locul Istanbulului de azi. Abia prin secolul II d.H. care ãp`r`sesc spa]iul sf‰ntÓ. sosesc [i romanii prin Anatolia.Epopeea poporului carpato-danubian intr‰nd ”n Anatolia. ci la Sarmi-Seget-Usa (”n sanskrit`).. ”n jurul M`rii Tracice (Egee).. cei doi Leri Imp`ra]i (Galer cel B`tr‰n. Unul dintre str`mo[ii no[tri. hitti]ii carpato-danubieni s-au ”ndreptat spre inima Mesopotamiei ”ntemeind un imperiu ce se ”ntindea de la Marea Getic` (Marea Neagr`).. Seleucus. Spre deosebire de dardani-ramani care s-au oprit pe coastele Anatoliei. pentru mai mult de 250 de ani.H. traciiÓ. ei. urmate la scurt` vreme de cel al Luwi]ilor. va controla Babilonul [i Anatolia. ën nord-vestul Anatoliei el ”nvinge armata lui Darius al III-lea. liber‰ndu-[i neamul l‰ng` r‰ul Granicus. nu s`pa]i numai la Sarmis-e-Getusa (”n latina vulgar`. Dac` V. 158. C‰nd oare vom avea un alt Texier care s` ne spun`: ãDaco-rom~ni. p. 235 . 313 d. istoria. chiar [i legendele i-au uitat pe acei hitti]i carpato-dun`reni . descrie hitti]ii ca printre cele dint‰i triburi carpato-danubiene. ën urma mor]ii lui Alexandru Macedon. de trei ori mai mare ca a sa.). urmat de fiul s`u Hatusilas. Lumea. arheologia. Sarmis [i Getusa). care ”[i extinde imperiul. ëntemeietorul acestui imperiu. numind-o Constantinopol. ”i va urma la tronul Romei pe cei doi daci. 311 d. parc` cunosc`tor al celui de mai sus (cartea domnului Dr`gan ap`r‰nd ”ns` cu 16 ani ”naintea lucr`rii lui V. p. a trebuit s`-i ”nfrunte pe Hatii localnici. p‰n` ”n Palestina. ne arat` harta r`sp‰ndirii arienilor carpato-danubieni p‰n` ”n inima Anatoliei [i de acolo prin Mesopotamia p‰n` ”n Persia. dac la origine. n`scut ”n satul Ni[. Constantin cel Mare. nepotul lui Galer cel B`tr~n. Gordon Childe). Traco-dacul Constantin cel Mare. pun‰nd bazele Imperiului Roman de R`s`rit. 176-177.. Anii trec [i norocul Anatoliei se schimb` [i el odat` cu apari]ia unor noi sosi]i care vor da na[tere la Imperiul Otoman. Iosif Constantin Dr`gan ”n ãNoi.H.

236 . Rusia. •n Anatolia ãse vedea dubluÒ. altul spre R`s`rit. Polonia. de Bizan]. idee ce va fi ã\mprumutat`Ò. pentru creaturi cu dou` capete. [i asta se datora predilec]iei evidente.Fig. unul privind spre Apus. [i cine mai [tie de cine. Imperiul Austro-Ungar. mai t~rziu.90. Cehia. Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete. putem spune. pe sculpturi [i basoreliefuri.

[i asta se datora predilec]iei lor eviden]iat` pe sculpturi [i basoreliefuri. [i-l adjudec`.. Zeul lor principal era Soarele.1902. p‰n` c‰nd un ceh. intoleran]ei. briliant profesor de Asirologie. hunii devenind Imperiu Austro-Ungar (prin alian]a cu austriecii). de fapt. ën Anatolia ãse vedea dubluÓ. 91) Migra]ia tracilor carpato-danubieni ”n Anatolia.. Redescoperirea civiliza]iei hittite a ridicat multe semne de ”ntrebare at‰ta timp c‰t scrierea lor nu a fost descifrat` [i care a continuat s` fie ãmut`Ó. ”n Bulgaria. p‰n` ”n ad‰ncul Asiei Mici. preluat de ni[te iresponsabili [i transformat ”ntr-un simbol al iresponsabilit`]ii. Topoarele de lupt` poart` amprenta specific` a me[terului trac. unul cu un cap la R`s`rit [i altul la Apus ca ”nsemn al. simbol frumos.. A[a se explic` faptul de ce topoarele de bronz din aceste zone se aseam`n`. Limba hittit` apar]inea familiei euro-indiene.Epopeea poporului carpato-danubian Civiliza]ia hitit` carpato-danubian` s-a dezvoltat paralel cu civiliza]ia sumerian` [i egiptean`.. de toate zilele. pentru creaturi cu dou` capete. Bedrich Hrozny. iubeau simetria. folosind dou` sisteme de scriere: cuneiform Ð pentru faptele de toate zilele [i hieroglific Ð pentru inscrip]iile monumentale [i funerare. faza timpurie. s-a petrecut ”n plin` dezvoltare a epocii bronzului. putem spune. al vie]ii ve[nice la arienii carpato-danubieni (cea mai veche a fost g`sit` recent pe teritoriul dacic sud-dun`rean. J. 237 .. Bizan]ului. de ce ceramica din p`r]ile dun`rene prezint` caractere comune... [i mai trebuie s` a[tept`m c‰]iva zeci de ani p‰n` c‰nd Imperiul Sovietic s` se destrame [i noua Rusie ”n 1990 s` [i-l proclame simbol na]ional: pajura cu dou` capete. Ori putem spune c` . fiind cunoscute ca ãtopoarele traciceÓ. Aceast` idee este ã”mprumutat`Ó de Bizan] [i ”mi amintesc c‰nd am vizitat casa patriarhului din Istanbul [i am v`zut basorelieful cu cei doi vulturi gemeni. hitti]ii-carpato-danubieni creau forme duble ca Vulturul cu Dou` Capete (Fig. 90). [i aceasta ”ntr-o lume a[a-zis civilizat`! (Fig. dar pe l‰ng` el mai aveau [i o mul]ime de zei mici ... ]arul Rusiei [i el . A. cruzimii [i s`lb`ticiei. Knudtzon .. Dar ãho]iiÓ istoriei nu se opresc aici. Este. ”nc` din perioada neolitic`. av‰nd o vechime de 8000 de ani). a fost capabil s` o descifreze par]ial bazat pe ideea original` a unui norvegian. aceea[i poveste ca [i cu zvastica. Ei.

1995 238 .91. simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fost g`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean. [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`. Fig. \n Bulgaria de azi. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures. Editors of Time-Life Books. Lost civilizations. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [i transformat \ntr-un simbol al intoleran]ei.Fig. Crucea Pelasgic`. Virginia. Alexandria. av~nd o vechime de 8000 de ani) o g`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. cruzimii [i s`lb`ticiei.

hiti]ii. nu o vom face. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`. s-au putut pune bazele unei descifr`ri corecte.Epopeea poporului carpato-danubian [i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structural` european`. proclam` limba hitit` ca limb` indo-european`. atunci. istorie! S`racii hiti]i carpatodun`reni... al]i ãistoriciÓ ”i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintre Marea Neagr` [i Marea Caspic`. Dac` ei. Dardanelele.. sudul Turciei. ”n cadrul Societ`]ii ãOrientul ApropiatÓ din Berlin. Dar descifrarea scrierii hitite a ”ncurcat lucrurile [i mai mult. A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun` pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`. a vulturului cu dou` capete. ”n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei. urma[i ai vechilor hiti]i? . care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli ”n . istorie.. O lume ”ntreag` ”[i caut` r`d`cini ”n trecut. Istorie. trec‰nd peste Mun]ii Caucaz [i ateriz‰nd ”n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s` fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte al Bulgariei. unde hieroglifele hitite aveau fa]` ”n fa]` scrierea fenician` semitic`. traci. de unde au venit ei?. Con]inutul fiind aproape identic. vrea s`-[i dovedeasc` existen]a milenar` pe seama noastr`. profesor la Universitatea din Istanbul.. Cei mai mul]i ”i consider` un popor european ce a trecut Bosforul. vorbeau o limb` european` care nu apar]inea indigenilor din platourile Anatoliei. ”n 24 noiembrie 1919. de mult. Bosseri. dar vor mai trece 27 de ani p‰n` Helmuth T. dar s`-i vedem cum vor sta ”n fa]a cercet`rilor cromozomale care ”n mai pu]in de 10-15 ani vor fi la ”ndem‰na oric`rui ”ncep`tor ”n ale arheologiei! §i dac` noi. va descoperi inscrip]iile gemene care flancau intrarea ”n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]ii Turus... Astfel.. trec‰nd u[or Bosforul.. iar textul destul de lung. [i nu [i ru[ii.. au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` peste Mun]ii Caucaz.. Ludmila Jivcov. rom‰nii. ”nc‰t ”i putem numi ãcei mai mari alpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð ”n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. extinzindu-le istoria cu c‰teva milenii). s` sper`m c` al]ii o vor face pentru noi.Ó profesoara de istorieÓ. a carpato-dun`renilor.. istorie. atunci. prad` a politicienilor avizi de putere [i de. P‰n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istorici Rom‰ni(?) 239 .

Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` se a[teapt` o astfel de tehnologie. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: ãtrei cu sapa. doi cu mapa [i unul cu roabaÒ dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. se folosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i. Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`. poate nu.Fig. 240 .92.

. besinii (metalurgi[tii antichit`]ii) f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`. nasuri acviline [i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani. Asia Mic` era populat` de Ramani (cetatea Rama . CUCERITORI AI AFRICII DE NORD C ` tracii au fost daci . legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta. S`p~nd la ruinele unei vile romane. \n jurul anului 1250 \.ne-a spus-o [i Dio Cassius .H. ori ramanii-troieni etc. \i numea o mare na]iune. parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]ii Hoggar. face o descoperire ciudat` \n anul 1914. popor ce a condus Fezzan-ul. el descoper` un mozaic roman. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marile mistere ale Saharei. latinii. •n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`.Matei. caucazian. pe care spre norocul nostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru. sf~[iat \n buc`]i de un leopard. cap. a unui popor al c`rui obiectiv a fost cucerirea Egiptului. \n s`tucul libian Zliten. 17). nu mai reprezint` nici un secret pentru nimeni. Salvatore Aurigemma. II. la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ roman Leptis Magna. p`r drept. deoarece \n timpul primului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus). zona care ast`zi este parte din de[ertul Sahara. oameni care i-au \mpins pe negrii ãtroglodi]i. la mijlocul secolului al V-lea \. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii. Un arheolog italian.000 de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit.d. pl~ngere [i t~nguire mult` . tr`ind \n pe[teriÓ la o parte.d.Epopeea poporului carpato-danubian GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI. ãroireaÓ r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. Dou` alte victime. •n Sahara (probabil mai pu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastre st~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani. 241 . Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie. ramanii. ge]ii. lung. Herodot. Scena din mozaic reprezint` un t~nar alb. Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora.\n care Irod a t`iat 14.H.iar faptul c` dacii.

.242 Fig. c~t [i cirezi de vaci cu ni[te coarne lungi p`sc~nd pe v`ile fertile [i abund~nd \n vegeta]ie ale Saharei. albi [i negri. pictate superb. . \n .. Astfel putem vedea v~n`tori [i p`stori.93. •n anul 1958 exploratorul francez Henri Lhote descrie o serie de st~nci. Sahara.

gr`dini. \n 1891 ãbandajeleÓ au fost trimise la Universitatea din Viena unde exper]ii au identificat scrierea ca fiind. Nimic special. \n jur de 30 de ani. •n anul 1840. Etruscii sunt considera]i urma[i ai acestor ãOameni ai M`riiÓ. Profesorul Heinrich Karl Brugsch observ` imediat pe bandaje o inscrip]ie despre care el a crezut c` este egiptean`! Au mai trecut al]i 20 de ani p~n` c~nd. de altfel. la vederea curio[ilor. un explorator francez.. cu lacuri [i r~uri. textele nu coincid. etrusc`! Textul era \ngrijit. Henri Lothe. Cu toate acestea. pictat \n dou` culori (negru pentru cuvinte [i ro[u pentru sublinieri [i pentru un num`r de linii verticale). •n anul 1859 Baric moare. una \n fenician`. Acest Baric. ve]i spune. ferme [i cirezi. a cump`rat o mumie (u[or de achizi]ionat la vremea respectiv`) de la un anticar din Alexandria. Dar s` nu uit`m c` \n Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life. Cum de au ajuns egiptenii s` aib` la Alexandria o mumie \nf`[at` \n bandaje cu scriere etrusc`. Urma[ii lui Baric prezint` mumia [i bandajele ei Muzeului Na]ional din Zagreb.. descoper` o serie de picturi superbe. atunci. Time-Life Books Series) la pagina 32. Din p`cate. Sec]ia Egiptologie. Revenind la de[ertul Saharei .Epopeea poporului carpato-danubian Unii \i identific` pe ga-ramani cu ãOamenii M`riiÓ (cum \i numea Ramses al III-lea). c`ut~nd astfel o explica]ie pentru descoperirea \n insula Lemnos. a scrierii. Pentru un timp.arid [i neprietenos azi . etrusce. angajat al cur]ii regale austro-ungare \[i duce ãcump`r`turaÓ la Viena. reprezint` \n continuare un mister. §i. surpriz`! Cam t~rzie.. •n 1958. \n 8 iulie 1964 s-au g`sit la Pyrgi (\n Italia) 3 t`bli]e de aur: dou` \n limba etrusc`. nepotul s`u a vrut s` vad` ce era \n spatele ãbandajelorÓ. la mai mult de 700 mile de Roma. era o gr`din` abund~nd de via]`. gravate pe 243 . \n iulie 1862. Dar lucrurile nu se opresc aici. unde cu m~ndrie o expune \mpreun` cu alte obiecte de art` cump`rate pe parcursul c`l`toriilor sale.. de mult.trebuie spus c`. mumia a stat cuminte \ntr-o cutie. •mbr`c`mintea mumiei din Zagreb este singura etrusc` descoperit` p~n` azi. iar corpul mumiei este identificat ca fiind o femeie. (din volumul Lost Civilizations. Dac` armata lui Napoleon Bonaparte a descoperit \n 1799 Egyptis Rosetta Stone av~nd \n paralel scriere egiptean` [i greceasc` Ð oferind astfel cheia descifr`rii hieroglifelor egiptene Ð nu acela[i noroc l-am avut cu scrierea etruscilor carpato-dun`reni. p~n` c~nd. un nobil din Croa]ia pe nume Baric.

a refuzat s` lupte \mpotriva fra]ilor romani cauz~nd \nfr~ngerea lui Hannibal? Probabil c` garamanii au fost cuceri]i de trupele romane care dup` zdrobirea Cartaginei au cucerit nordul Africii. Oricare ar fi explica]ia. s-a scufundat \n nisip.animale ce tr`iesc \n savane. Unii consider` c` autorii picturilor au fost prizonieri ai ga-ramanilor (carpato-dun`reni. Ei au contribuit \n acest fel la controlul drumului caravanelor.. Rhapsa de mai t~rziu.a. gazelele. subjugate. paginile 14-15.000 sunt mici.st~ncile Saharei din Mun]ii Hoggar [i Ajjer. Garama. O parte dintre scheletele excavate de aici au caracterisiticle rasei albe. dar majoritatea sunt ãsigilateÓ sub nisip a[tept~ndu-[i dezlegarea. Alexandria. la pagina 98. fortifica]ii [i scrieri nedescifrate.600 km de tunele. femei [i copii. VA).H.) cuceritori.o via]` exotic` african`. \n. Peste tot prin de[ert se g`sesc ora[e \n ruin`. S-a descoperit o re]ea de 300 de ãfoggarasÓ constituite \ntr-o re]ea de peste 1. Nu se [tie nici p~n` \n ziua de ast`zi dac` apa era adus` din rezervoare artificiale sau din surse subterane. \n apropierea unor surse abundente de ap`.. Time-Life Books. Ancestors of Modern Tuaregs?. Arheologul francez Pierre Belair. cel care a descoperit canalele \n 1933. S` fi fost oare tot ei cavaleria ce l-a \nso]it pe Hannibal la trecerea Alpilor [i care. Sahara! (vezi AfricaÕs Glorious Legacy. aduc~nd la Roma boga]iile Africii: filde[.carpato-dun`reni. oameni albi [i negri \mpreun` . continu`m s` cunoa[tem prea pu]in despre ace[ti garamani . Modul \n care acest sistem de iriga]ie a func]ionat continu` s` fie un mister. Este mult mai probabil ca ace[tia s` fi devenit alia]i ai fra]ilor romani.. Canalele (numite ãFoggarasÓ) se \ntind pe distan]e de 4. •n apropierea capitalei Garama. s-au g`sit peste 100. dup` cum ne spune [i Rupert Furneaux \n The Garamantes.. pene de stru]. n. leii [i chiar. dintre care 40. ei. circulare. hipopotamii (\n Sahara?!) . 244 . \n 202 \. celelalte apar]in~nd rasei negroide. ar`t~nd v~n`tori alerg~nd cu arcuri \n m~ini.d. ga-ramanii carpatodun`reni au creat [i un sistem de iriga]ii descoperit \ntre Garama (capitala ga-ramanilor) [i oaza Ghat. devenit` ulterior Germa. aur. girafele.000 de morminte. sclavi [i animale s`lbatice pentru circuri. nu a putut preciza dac` acest sistem de iriga]ii indica existen]a unei popula]ii numeroase. Nu lipsesc din desene nici elefan]ii. ori fermieri cu cirezi de vaci.8 km. Nu am g`sit nici un studiu cromozomal tip ãPCRÓ.

conform relat`rilor istoricului arab Ibn Khaldoun. conduc`tori absolu]i ai caravanelor de la Fezzan la Niger. P`trunderea romanilor \n Sahara l-a intrigat pe Henri Lhote. Constantin cel Mare. \n urma unui atac al ga-ramanilor asupra localit`]ii Leptis Magna (atac ilustrat.ce se g`sea la circa 690 km de coast`. Iar c~nd \n 325 d. Ce s-a \nt~mplat cu ga-ramanii carpato-dun`reni. dacul n`scut \n comuna Ni[ devine \mp`rat (urm~ndu-i pe cei doi Ler-i) El. Garama (Germa). promite pace \ns` nu \[i ]ine promisiunea. Cre[tinismul nu a fost interzis [i \n acest fel ajunge [i la ga-ramani. este greu de spus. \n fa]a capitalei acestuia. av~nd semnifica]ia de ãr~uÓ). Arabii \ns` nu-i vor ierta.H. Tuaregii au [i alte particularit`]i: [i-au p`strat limba. probabil. Ga-ramanii o \mbr`]i[eaz` [i ei. a ajuns p~n` la ãDasi BariÓ (se pronun]` ãdaci bariÓ). am~ndoi daci. albii care c~ndva controlau Sahara.). pe care localnicii \l mai numesc [i Isa (nume foarte apropiat de Tisa. TamashEq (s` fie oare o aluzie la vechea zeitate vedic` carpato-dun`rean` 245 . [i capitala ga-ramanilor. sunt \nal]i. c~nd imperiul roman ajunge \mp`r`]ia celor doi Leri: Galer cel B`tr~n (311 d. tuaregii fiind numi]i ãst`p~ni ai de[ertuluiÓ (Lords of the desert). Aceast` teorie nu este complet acceptat`. Garama .H. Ei sunt complet diferi]i de ceilal]i oameni ai de[ertului. ast`zi cunoscut drept r~ul Niger. Cornelius Balbus.. \n mozaicul descris de Aurigemma) Septimus Flaccus a petrecut 3 luni \n de[ert ajung~nd p~n`-n Mun]ii Tibest.Epopeea poporului carpato-danubian Armatele romane au penetrat \n ad~ncime Sahara de trei ori: ¥ \n 19 \.H.. dar nici respins` (webmaster@keni. spune Plinius.d.com). Culoarea fe]ei lor este ar`mie. de Julius Maternus. •n anul 70 d. care vorbe[te despre traversarea Saharei de c`tre ga-ramani \n care de lupt` de la Fezzan la fluviul Niger. ating~nd. fapt ce constituie un mister chiar [i pentru ei. El descrie \n History of the Conquest of Egipt cum Okba conduc`torul armatei arabe ajung~nd la Fezzan. La ei b`rba]ii trebuie s`-[i acopere fa]a [i nu femeile.H.. dup` cum ne spune Plinius cel B`tr~n.) [i Galer cel T~n`r (313 d. El a fost urmat \n anul 86 d.H. arabii au pielea \ntunecat` [i sunt de statur` mult mai mic`. \n timp ce berberii. se pare. P~n` la sf~r[itul secolului al XIX-lea ei au fost sub administra]ie francez`.H. Cornelius Balbus a triumfat. instituie cre[tinismul ca religie oficial` a imperiului. Unii consider` c` tuaregii din Hoggar [i Air Mountains ar fi descenden]i ai lor.

\n urma examin`rii atente a scheletului. pornind de la aceast` legend`. Un arheolog amator francez. iar la \ncheieturile m~inilor cu br`]`ri de aur. apar]in~nd unei femei. Aceast` poveste romantic` se bazeaz` pe relat`rile lui Herodot. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilor carpato-dun`reni care au cucerit India?). 246 . a declarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \n Sahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida peste noapte. Dr. a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ng` Abalessa. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`. chiar idolatrizate (prin compara]ie cu cultul musulman). de la Facultatea de Medicin` a Universit`]ii din Alger.ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum. Personal. Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`. av~nd ca pandantiv o column`. la sudul mun]ilor Hoggar.. unul dintre str`mo[ii lor. Conform unei legende tuarege. Berlioux de la Universitatea din Lyon). La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer` central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat. iar continentul pierdut era plasat \n. iar scheletul din camer`.. a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor 3. Societatea tuaregilor era divizat`. p~n` nu de mult. care a descris un trib nordafrican numit ATLATES.H. S-au g`sit dou`sprezece schelete . regina Tien-Hinane. de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprieTifinagh pe care au uitat s-o citeasc`. •ntr-un col] al camerei se afla un vas cu insigna \mp`ratului Constantin cel Mare. a descoperit \n anul 1926 un mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]i erau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile. Leblanc. povestea scriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste. \n 3 clase: 1. asem`n`tor celor g`site \n ruinele Cartaginei. Sahara (dup` prof.. Exist` o poveste care pare a sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni. era \mpodobit cu un colier din aur masiv.dup` toate aparen]ele apar]in~nd unor nobili . cea a nobililor 2.Tamash vezi Tamash-Fal`u. Se crede c` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d. Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei ãfemei albeÓ l-a inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (nume atribuit de Platon reginei Atlantidei). cel pu]in p~n` azi.

Sudul Chinei. Am reg`sit acolo. Himalaya [i p‰n` ”n insulele Japoniei de azi. §i i-am spus de cartea lui V. grecii ”[i adjudec` acest simbol ”n lupta politic` ”mpotriva noii Republici Macedonia. ci ei C 247 . iar pe o fresc`. ionieni. The History of Civilization Ð The Aryans. ”n principal fiind interesat de micu]a insul` Santorini. spirala dacic` (pelasgic`). carpato-danubian.. ën treac`t fie spus. Dr.H. pentru cine.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA JAPONIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN ~nd ”n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`rii Tracice (Egee). Cocioba a reac]ionat imediat cu r‰sul lui de ãbon hommeÓ [i spontaneitatea care-l caracterizeaz`. istoria este ãciudat`Ó [i depinde de cine o scrie [i. Gordon Childe. care la paginile 176-177 are o hart` (Fig. 48) a r`sp‰ndirii poporului proto-european (aryan.. §erban Cocioba. Persia.d. Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani ”naintea sosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \. Dr. ”n patru valuri: ahei. India. dorieni [i eolieni). ãSoarele lui Alexandru MacedonÓ creat cu c‰teva mii de ani ”nainte de na[terea acestuia.. pe o amfor` mai ”nalt` de un metru. Miky. te-am ”n]eles c‰nd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei. Dup` cum am spus ”ntotdeauna. pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zona Carpa]i-Nistru-Balcani ”n Mesopotamia. replic‰nd: ãHai m`i. Vorbeam cu §erban ”ntr-o noapte frumoas` despre istoria neamului. ”i spuneam colegului [i prietenului meu. c` suntem pe urmele ãMarelui Imperiu PelasgicÓ.

248 Fig. . g`sim anfore decorate cu Spirala Pelasgic`.94. Sub cenu[a vulcanic`. cu aproape 1000 de ani \nainte de sosirea grecilor \n Europa. \n micu]a insul` Tera (Santorini). din Marea Tracic` (Egee).

Tot drumul m` \ntrebau: ãDe ce ne-ai adus aiciÒ? Odat` ajun[i pe buza vulcanului.Fig. Pe urmele Marelui Imperiu Pelasgic. av~ndu-l al`turi de dr. §erban Cocioba Ð primul din dreapta. c`lare pe m`gari. nici nu mai conta. \mpreun` cu doi prieteni. Cu toate astea. p~n` \n v~rful vulcanului din Tera-Santorini. Ei caut` s` se \ntreac` unul pe altul [i nu le pas` de ce st` pe spatele lor. de la c`l`ritul pe m`gari. Noi am sin]it-o din plin. dr. ba pot spune c` ur`sc c` trebuie s-o fac`. azi specialist \n boli de pl`m~ni \n New York). c~teva zile dup` aceast` aventur`. I-am c`rat. 249 .95. §erban nu s-a putut ab]ine s` nu se \ntrebe cu voce tare: ã§i ne vom \ntoarce tot c`lare pe bestiile alea?Ò C`l`ritul pe m`gari nu este a[a de romantic cum se crede. f`c~ndu-te s` sim]i asta. priveli[tea era a[a de fascinant` \nc~t durerea de [ezut. Sa[a Badlani (n`scut brahman. [i-[i dau toat` silin]a s-o dovedeasc` tot drumul. statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza niciodat` de acele animale patrupede denumite [iÉ m`gari.

Mul]i \i consider` pe vechii locuitori ai Terei ca fiind acei atlanzi. dovedind rafinament. descri[i de Platon. chiar aproape de u[`. locuitori ai TereiSantorini. P`rul lor este sofisticat aranjat. r`m~ne de dedus. Reprezint` de fapt cea mai veche imagine a doi boxeri.96. nu s-au g`sit resturi omene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei. 250 . r`sp~ndindu-[i cultura. care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice. de exemplu). dovedind c` au putut p`r`si locurile \n timp. Unde s-au dus ei. Pe unul din zidurile interioare ale unei case. Ce este ciudat. a fost pictat` scena luptei dintre doi tineri.Fig.

Fig.97. ãDoamnaÒ de pe unul dintre pere]ii picta]i, a fost g`sit` \n a[a-zisa ãCasa DoamnelorÒ; este de m`rime natural`, av~nd un p`r negru, foarte sofisticat str~ns sub un acoper`m~nt albastru, l`s~nd totu[i s`-i cad` pe frunte o [uvi]` rebel`, iar la spate o ãcoad` de calÒ, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s` g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la ãatlanteÒ, acum mai bine de 4-5000 de ani. •mi pare r`u c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte ãfrumoaseÒ ale acelor vremuri. Kimonoul pe care-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.
Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992

251

sunt ai no[tri; te-am ”n]eles [i te suport ”n ideea c` noi suntem primii oameni din Europa, proto-europenii, civiliza]ie presumerian`; c-am invadat Asia Ð Caucazul, China [i mai t‰rziu India Ð, c-am cucerit Egiptul [i Mesopotamia; m-am obi[nuit [i cu acestea, dar... c-am cucerit [i Japonia?!Ó Discu]iile au continuat p‰n` seara t‰rziu, pe terasa ãVulcanic Villa ViewÓ din Santorini, unde Marea Tracic` (Egee) din azurie se transformase ”n ro[ie, pentru o scurt` perioad` de timp, iar mai apoi, dup` ce a ”nghi]it soarele, s` devin` mai neagr` dec‰t lava vulcanului din apropiere, r`cit` de mii [i mii de ani, ”n timp ce cerul se acoperea cu mii [i milioane de felinare micu]e [i str`lucitoare galbene verzui. ën final, par]ial convins, prietenul §erban ”mi spune: ãDac` vei scrie despre invazia Japoniei de c`tre noi vezi s` nu afle [i guvernul lor...Ó A[a c` v` rog [i pe dumneavoastr` s` p`stra]i ãsecretulÓ. ën anul 1993 apare la Barnes & Noble cartea The Aryans [i nimic nu m-a [ocat mai mult dec‰t acea hart` care situa spa]iul Carpato-Nistru-Pontic ca cel al originii europenilor [i al culturilor lumii. Faptul c` acei arieni carpato-dun`reni au format o puternic` dinastie ”n Mesopotamia ”n 1500 \.d.H., au cucerit apoi Persia, Anatolia, Asia, India Ñ r`sp‰ndindu-[i limba, religia [i cultura p‰n` ”n Himalaya, nu-mi era necunoscut Ñ dar c` au cucerit Japonia?... A[a c` am pornit s` cercetez... preistoria Japoniei [i v` las pe dumneavoastr` s` judeca]i... C‰nd yayoi-ii, str`bunii japonezilor de azi, au sosit ”n Japonia, ”n anul 300 d.H. (foarte t‰rziu ”n istorie, dup` cum vede]i) ei au g`sit o popula]ie b`[tina[` alb`, blond`, b`rboas`, pe care au numit-o ãemishiÓ, ”nsemn‰nd ãb`rbo[iÓ. Ace[tia ”ns` se chemau ãainuÓ, cuv‰nt cu semnifica]ia de ãomÓ, ”n pronun]ia lor sem`n‰nd cu ãaomuÓ, fiind atunci simpli v‰n`tori [i pescari. Ei se numeau ãoameniÓ, la fel ca [i carpato-dun`renii aryeni care invadaser` India [i se ”nchinau zeului vedic ãOMÓ. Ace[ti ãoameniÓ cum le place s` se numeasc`, sunt considera]i azi urma[ii caucazienilor Ð carpato-dun`reni-arieni, care au invadat insulele a[a-zise japoneze acum 5000 de ani (3000 \.d.H.), imediat

252

Epopeea poporului carpato-danubian

dup` cucerirea Indiei, c~nd ei terminaser` deja cucerirea Chinei de azi. P‰n` nu demult, chinezii se m‰ndreau cu ãstr`mo[iiÓ lor Ð mumiile descoperite la Tarim Basin. Dar, se pare c` se m‰ndreau cu str`mo[ii ãno[triÓ. Apari]ia ma[inilor de ãPCRÓ (Polymerize Chain Reaction), dispozitive capabile s` citeasc` [i s` interpreteze r`m`[i]e cromozomiale, amprente l`sate ”n ADN-ul mitocondrial, au produs surprize... ãistoriceÓ [i arheologice. Astfel, cercet‰nd mumiile din vestul Chinei, de la Tarim Basin (revista Archaeology, Ð USA Ð March/April 1995) rezultatele au atestat originea lor... european` [i interrela]ia lor cu toch-aryenii. Surprize, surprize, surprize! ën sf‰r[it, s` ne ”ntoarcem la carpato-dun`renii ainu, din Japonia. Ei au fost for]a]i de c`tre n`v`litorii yayoi s` se retrag` din ce ”n ce mai spre nord, pe m`sur` ce ponderea demografic` a acestora a devenit cov‰r[itoare. Un memoriu prezentat ”mp`ratului ”n anul 805 d.H. se refer` la cheltuielile mari cauzate de lupta continu` cu ãainuÒ, men]ion‰nd c` ãainu se str‰ng ”n grupuri mari, ca furnicile, pentru ca apoi s` dispar` precum p`s`rileÓ. Popula]ia ainu, ”mpins` spre insulele friguroase Hokkaido [i Sakhalin, [i-a p`strat independen]a p‰n` ”n anul 1799 c‰nd japonezii s-au hot`r‰t s`-i ocupe pentru ãa-i proteja de agresiunea ruseasc`Ó. P‰n` nu demult, nu a interesat pe nimeni originea acestor b`rbo[i blonzi, ainu. Nu s-au f`cut cercet`ri cromozomale Ð PCR pentru c` nimeni nu a fost interesat s` cheltuiasc` suma de 5-10.000 de dolari pentru a afla adev`rul, iar statul japonez de azi prefer` s`-i ignore chiar, [i asta spre binele istoriei lor. Antropologul american Carleton Coon ”i consider` pe caucazienii sosi]i ”n urm` cu 5.000 de ani ca av‰nd aceea[i origine cu cei ce au ocupat insulele Kurile [i Aleutine (devenind nici mai mult, nici mai pu]in dec‰t primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur [i Manciuria. Al]ii ”i consider` pe ace[ti ainu (carpato-dun`reni, cum le spun eu) ca fiind cei care au migrat peste toat` Asia, caucazienii care au sosit ”n Mongolia de azi [i trec‰nd peste str‰mtoarea Behring se r`sp‰ndesc pe

253

teritoriul celor dou` Americi, teorie sus]inut` de descoperirea ”n 1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asem`n`toare cu cele ainu. De ce nu, carpato-dun`renii, arienii, pelasgii, ainu ori cum vre]i s`-i numi]i pe ace[ti str`mo[i ai no[tri, s` nu fie aceia[i sugera]i de ãLegenda Omului AlbÓ, ãB`rbosul blondÓ care a sosit ”n Mexic [i Peru cam ”n aceea[i perioad`, cu 5.000 de ani ”n urm`... Aparent [i carpato-dun`renii ainu, atunci c‰nd au invadat Japonia, au ”nt‰lnit o popula]ie cunoscut` drept ãCultura JomonÓ, despre care m`rturiile sunt sporadice [i incomplete. Izgoni]i de yayoi-ii veni]i de prin Coreea ”n jurul anului 300 d.H., ainu au fost ”mpr`[tia]i, decima]i, sau mai corect spus, ãasimila]iÓ, japonezii aduc‰ndu-[i cu mare dificultate aminte despre ãacei oameni albiÓ pe care i-au g`sit ”n insulele ocupate acum de ei. Aproximativ 14.000 de ainu mai tr`iesc [i ”n ziua de azi ”n mici s`tucuri de pe coastele insulei Hokkaido, dar ãinteresul [tiin]ificÓ ”n ceea ce prive[te originea acestora nu exist` [i se pare c` nu pasioneaz` pe nimeni. Azi se consider` c` insulele Japoniei au fost descoperite, din \nt~mplare, de trei marinari portughezi, care au atins coasta insulei Kyushu \n 1542. Ace[ti marinari r`t`ci]i nu sunt primii europeni care au ajuns \n Japonia, a[a cum ni se spune, eronat, \n c`r]ile de istorie. Cu multe mii de ani \naintea lor, noi, carpatodanubienii, am descoperit, invadat [i populat aceste insule. Sosirea \n 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta o cruce pe p`m~ntul ãnou descoperitÒ, nu va avea acela[i succes ca \n America de Sud; cre[tinismul nu a reu[it \n aceste insule, poate [i din cauza interesului practic minor pe care \l prezentau la acel moment. Japonezii au fost [i au r`mas [i azi un popor foarte rasist, \nchista]i \n castele lor sociale. Prejudismul na]ional \mpotriva oamenilor ainu devine total ridicul [i, ca s` v` dau un exemplu, unul dintre conduc`torii recen]i ai popula]iei ainu este Shi-Geru Yo-Sano care s-a luptat aproape 20 de ani cu o companie de construc]ii japonez` care voia s` construiasc` un dig, distrug~nd astfel un r~u sacru al oamenilor ainu dintr-un s`tule], din insula

254

Epopeea poporului carpato-danubian

Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[it s` aduc` \n fa]a Cur]ii acea companie de construc]ii, care apar]inea guvernului, judec`torul [i Curtea au refuzat s` accepte c` ar exista aceast` popula]ie ainu (vezi p. 280 din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce apar]ine rasei mongoloide. Ei \i numesc pe to]i care nu le apar]in ca ras` ãgaijinÒ. Aceasta s-ar traduce: gai Ð de afar` iar jin Ð persoan`. Ei bine, ei niciodat` nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi, dar pe ainu, da. Prigoana \mpotriva popula]iei ainu a atins maximul \n anul 1192 c~nd au fost \mpin[i cu s`lb`ticie \n nordul friguros [i neprimitor al Honshu-ului [i Hokkaido-lui. Azi ainu tr`iesc izola]i \n s`tucurile lor, zb`t~ndu-se s`-[i p`streze identitatea, limba, dup` cum ne spune acela[i Patrick Smith. Soarta lor ne aminte[te de aceea a nativilor americani, care se pierd treptat, ãnaturalÒ, prin rezerva]iile din Statele Unite. Japonezii obi[nui]i \i consider` pe oamenii ainu nimic altceva dec~t un parc de atrac]ii. Ce-i uime[te cel mai mult pe ace[tia sunt caracteristicile fizice deosebite de ei: figura distins` [i cizelat`, unii din ei av~nd chiar ochii alba[tri. ëncep‰nd din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimenta]ia tradi]ional` japonez`. Limba lor nu a fost studiat`, fiind considerat` de ãcercet`toriiÓ japonezi ãde neclasificatÓ. S` sper`m c` ”ntr-o bun` zi, un ãOMÓ, un urma[ al acestor carpatodanubieni va avea situa]ia material` [i dorin]a [tiin]ific` s` cheltuiasc` ni[te mii de dolari pentru a face acel test de arheologie molecular` Ð PCR Ð de confirmare a amprentei genetice (ãgenetic blueprintÓ) a acestora. Dac` ast`zi ma[ina de PCR cost` c‰teva mii de dolari [i are m`rimea unui cuptor cu microunde, se preconizeaz` ca ”n viitorul apropiat m`rimea unui asemenea aparat s` nu o dep`[easc` pe cea a unui ãpalmtop computerÒ (computer ce poate fi ]inut ”n palm`). Acest lucru ar permite transportarea sa la locurile de cercetare, informa]iile culese put‰nd fi apoi analizate cu ajutorul computerelor specializate ce compar` datele introduse cu mii de alte amprente genetice mitocondriale specifice diferitelor rase [i

255

civiliza]ii. V` spun toate acestea pentru a v` ”ntredeschide o u[` spre viitorul apropiat al arheologiei moderne. A[a c`, Oamenilor ainu carpato-dun`reni, mai ave]i de a[teptat... dac` nu ve]i disp`rea, p‰n` c‰nd cineva va fi interesat de civiliza]ia voastr`É a noastr`!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

256

viceconsul ”n portul Basra din Capul Golfului Persic. care ”[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia. obosit de c`l`rit. va angaja localnici [i s`p`turile vor ”ncepe. ën anul 1877 un diplomat francez. ori cobor‰nd ”n sudul Asiei [i cucerind India (vezi m`celul de la Mohendjo-Harappa). este anun]at de un director al unui oficiu po[tal francez de existen]a ”n zona numit` Tellon. continu‰ndu-[i drumul p‰n` ”n insulele Japoniei. ”n anul 1961. (zona Irakului de azi). nordul Africii (ga-ramanii). El ”[i va face o colec]ie personal` de figurine. dar s-au risipit spre R`s`rit p`trunz‰nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile de la Tarim Bassin). va descoperi o civiliza]ie uitat` acolo. ”mpreun` cu corpul unei statui umane. Sarzec. Ernest de Sarzec. cea pictografic`. aduc‰nd cu ei prima scriere. Cu un serviciu plictisitor. arieni. Faptul c` au cucerit Sumerul. cam la 155 de mile sud-est de Bagdad.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI) de C`tre carpato-dun`reni De la noi a ”nceput scrisul! ceia[i pelasgi. a unor inscrip]ii antice ciudate pe c`r`mizi. intrigat [i av‰nd probabil spiritul aventurierului gata de orice. nu ”nseamn` c` ei s-au oprit aici. v‰nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice. pe teritoriul Irakului de azi. Sarzec. carpato-danubieni nu numai c` au cucerit toat` Europa [i au populat-o. Mesopotamia. a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria . ãuit‰ndÒ s`-[i anun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilor otomane locale. A 257 .pe r‰ul Mure[. Asia Mic` (ramanii troieni). va fugi p‰n` la Tellon. Faptul c` au cucerit Anatolia (vezi poporul hittit).

g`sim cea mai timpurie descriere a Potopului. The Early Vedic Religion. El. Supravie]uitorul Potopului se va numi UtNapishtim. sumerienii. \n Sata Patha-Brahmana.000 de t`bli]e de lut. Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a ”nt‰mplat ”n anul 4250 \. Chiar dac` exper]ii muzeului nu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`. va fi preluat` dup` c‰teva mii de ani de predecesorii lor semitici babilonieni [i asirieni. av‰nd ”nscris` aceast` poveste. de unde r`sare soarele. 189. Aceasta \l va purta dincolo de munte. veche de 6. ”n 1929. un OM sf~nt. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni. suprapun‰ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`. ei ”[i vor da seama mai t‰rziu. pece]i. iar c~nd Potopul va dispare. era faptul c` [tiau s` scrie. negroid`. Aveau ”n m‰inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]i pierdute ”n negura istoriei. \n Book III. aveau o legend` despre Potop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pe p`m‰ntul ãDilmunÓ. indirect ar`t‰nd c` el venea dinspre apus. g`sim legenda Potopului [i laÉ vedici.d. g`sirea unor t`bli]e de lut care de fapt reprezentau o ”ntreag` bibliotec` a antichit`]ii. a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`tura toate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. va construi o corabie pe care se va salva de Potop. descoperit` ”n urma s`p`turilor lui Leonard Woolley. p. a fost g`sit` ”n templul de la Nippur. Exhumarea civiliza]iei sumeriene. Zeul Sudra). Ei. Dar. unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care ”i urmase. Mai avem [i versiunea Hibru. printre 35.I. Brahmanism. ch. Legenda acestui potop [i a eroului s`u ZiuSudra (cuv‰nt arian compus. unde Manu. tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le va transporta ”n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre ”n anul 1881 pentru suma de 130. a Potopului. Ei aveau ”n m‰inile lor civiliza]ia sumerian`. Aparent ace[ti sumerieni au sosit ”n dou` etape ”n acel spa]iu dintre fluviile Tigru [i Eufrat.000 franci. pe care o g`sim [i ”n Biblie. El va fi singurul 258 . va deschide o u[` spre trecutul ”ndep`rtat al omenirii. ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei. care ”i va spune povestea lui Gilgamesh. Astfel. ca [i la sumerieni.H. carpato-danubiene. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir Henry Rawlinson.cilindri. Manu. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui.000 de ani. ”n 1880.

d. ”n Balcani.Epopeea poporului carpato-danubian supravie]uitor. pentru care a primit [i Premiul Nobel. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [i arse ale unui adult. \n mod misterios [i. copil fiind. fiind ã\mprumutatÒ de babilonieni. acoperite cu ni[te ãm‰zg`lituriÓ. A[a c` mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni.000 de ani ”naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri. ”n stratul cel mai de jos al colinei. lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu (vezi www. [i c` nimic nou nu mai era de g`sit ”n zona T`rt`riei. singurul OM l`sat pe P`m~nt.. evrei [i cre[tini. ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. nu a l`sat nici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului. se afl` colina Turda[. Astfel t`bli]ele cu scrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in‰nd anilor 53005200 \.H. 5).talkoriginis. o groap` umplut` cu cenu[`. micu]e. ”nsemn‰nd. C‰nd s`p`turile arheologilor p`reau c` luaser` sf‰r[it. §i dac` ne lu`m dup` Biblie.org/faqs/faqmeritt/flood. De ce oare Potopul nu le-a afectat. \n final. Pe fundul acesteia se g`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i.html). c‰nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice ”n acea zon`. av‰nd o eroare de numai +-50-100 de ani. iat` c` deodat` se descoper`. Dup` p`rerea cercet`toarei americane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii. cu 1. apar]in‰nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[. Faptul c` Europa a ”nceput la noi.d. Metoda lui este destul de precis`. Cam la 20 km de T`rt`ria. ëmi amintesc.dl Nicolae Vlasa (Fig. O fiic` se va na[te.H. mai mult de 7000 ani vechime. Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestor t`bli]e . Potopul a avut loc \n 2000 \. Acest deal a fost s`pat ”nc` de la sf‰r[itul veacului trecut. c~nd piramidele egiptene existau deja. Tehnica utiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago. o br`]ar` din scoici marine [i trei t`bli]e de lut. faptul c` prima roat` s-a descoperit tot pe teritoriul nostru carpato-danubian (”n zona Ungariei de azi) de asemeni nu este ceva nou.. dar c` prima scriere ap`rut` ”n lume 259 . nu mai este un secret pentru nimeni. de fapt. s`tenii fiind foarte m‰ndri de secretele [i misterele locurilor.

ne apar]ine tot nou`. a scris. au trecut prin Asia Mic` ”n Kurdistan [i Huzistan. Tigru [i Eufrat. dintre cele dou` r‰uri. av‰nd o imagina]ie [i inspira]ie unic`. ”n mileniul V \. Se-ascunde g‰ndu-n dep`rtare De[ertul uit`rii. Andrei Nadirov. dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus Andrei Nadirov din Leningrad. Titov care crede c` scrierea primitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) ”[i are originea ”n Balcanii mileniului IV d.. El a sosit ca cioc‰rlia Solia fra]ilor pre-daci Nu. Strig: unde e[ti tu T`rt`rie? Prin vremuri n-aud r`spunsul t`u. S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. o frumoas` [i sensibil` poezie: ãO timp str`bun .d. ën cartea sa ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu (de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pe deasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea. carpato-danubienilor. [i nu a ap`rut sub influen]a ”ndep`rtatei ]`ri Sumer. al adultului ars l‰ng` doi idoli. 260 . [i nu numai lui. unde ”n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ. T`ceau martorii str`vechiului ritual.H.H. De la noi a ”nceput scrisul ”n lume. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui: De la noi a ”nceput Europa s` existe. mut Dar a-nviat a ta chemare ën micul [i-mpietritul lut. orientalist de preg`tire. n-ai pierit ”n ve[nicia Care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul T`rt`riei Un col] de val e destr`mat §i caut a ei slav` vie Ce ”nc` nu a r`sunat ã S`-i mul]umim poetului rus. pentru unii a fost mult prea mult. noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi.a ta stihie S-a potolit gonind prin h`u.

1975. ”ntr-un interviu publicat ”n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ . face urm`toarele preciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec‰t monumentele scrierii sumeriene. Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i.T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo [i Gracialni]a) este vorba de scris. ”n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`.50-100 de ani. cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]ele acestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ. . Dac` ”n toate cele trei cazuri (n. respectiv lui Boris Petrov care ”n anul 1975 a publicat ”n nr. Unul dintre cele mai vechi alfabete de aceea[i revist` ãTehnica pe teritoriul nostru. Un alt sumerolog rus. atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ. dar. Toate ar fi fost bune.n.000 de ani mai t‰rziu iar carbonul radioactiv C-14 put‰nd face ãgre[eliÓ numai de +/. 12 al revistei ãTehnica TineretuluiÓ [i ”n volumul ãTainele veacurilorÓ. 261 .000 de ani p‰n` s` apar`! Sumerologul rus Boris Petrov red` un Fig. [i cel al pluta[ilor MolodiojiÓ noi date de pe Bistri]a. Al]i ãspeciali[tiÓ [i mai pu]in inspira]i au legat scrierea de la T`rt`ria de cea cretan`. Kifisin.Epopeea poporului carpato-danubian Academicianul bulgar Vladimir I.t`bli]ele de pe Mure[ . pornind de la echivalentele sumeriene. A. Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkenstein care a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!! Ori altul ca M.171-179 .99. 98 tabel asem`n`tor celor de la T`rt`ria pe care-l voi completa cu anii apari]iei lor. a publicat ”n Fig. este. p. Moscova. Georgiev.C.articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ. scrierea sumerian` ap`r‰nd 1. dar aceasta din urm` va trebui s` mai a[tepte 2. Densu[ianu \n Dacia Preistoric`. a[a cum ni-l prezint` precum [i o hart` special N.

Dac` compar`m harta acestuia cu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans .). 1. [i ”n special asupra vechii Elade.H. o construc]ie ciudat` [i. 8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu. Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate ”n aceea[i ordine. ën nr. care au fost considerate ãtotemuriÓ.H. cu o popula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre anii 5.The History of civilizationÒ 1993 . Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictografice de pe t`bli]ele T`rt`riei.Barnes & Noble. ”n jurul g`urii t`bli]ei [i ”n sensul invers acelor de ceasornic.000 \. indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format ”n alt` parte (pe teritoriul nostru Ð n. un pe[te.a. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c` 262 . vom remarca similitudinea dintre ele.500 \. A[a c`. Sumerului [i Chinei. Simbolul a doi ]api av‰nd ”ntre ei un spic ar reprezenta bun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea animalelor.d.. p. 45). ”ntr-o form` pe deplin dezvoltat`. un cap de om sau zeu. Egiptului. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate. ”n sf‰r[it.d. oric‰t ar ap`rea de paradoxal.500-3. un scorpion. privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumii antice.H. cultura carpato-dun`rean`.d. a scrierii sumeriene la sf‰r[itul mileniului IV \. Acela[i A.000-4. 176-177 (Fig. inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zona Transilvaniei. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?). ”n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c` ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ. vedem c` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avem dar refuz`m s` o cunoa[tem. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]a noastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra. pe care o situeaz` ”ntre 7. Inscrip]ia trebuie citit` circular. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi apar]in‰nd Neoliticului formeaz` vechea cultur` european`.. A doua t`bli]`. o pas`re. cea ”mp`r]it` ”n linii orizontale [i verticale avea ”n fiecare sector zg‰riate diferite imagini simbolice. 2.”ntocmit`.

comuna Ungheni (fosta §au[a de C‰mpie) (a[a le place urma[ilor carpato-danubieni.1Ó tradus ar ”nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (. ars. tot ”nspre nord g`sim satul §au[a. sate. 41) din care men]ionez: Pe Valea Mure[ului. care pentru ei nu mai au nici un interes!) ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars` ”n Mure[ r‰ul Ludu[.zona Irakului de azi?). Dar cum se spune. s` schimbe unele nume de comune. care are afluent p‰r‰ul §aulia.) cel mai ”n v‰rst` (preot suprem) (”n virtutea) ad‰ncei ”n]elepciuni (. ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p‰r‰ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia. se pare c` este de excep]ie. ”n cinstea marelui zeu §aue. Mai la nord ”nt‰lnim §eulia de Mure[.KA. la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot. rom‰nii de azi. La nord de T`rt`ria.IDIM. Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult.SA. S` vedem ce putem noi g`si acas`.KARA. cea rotund`.L. g`sim satul §`ule[ti. Acela[i prodigios scriitor. A[adar. preot al cultului zeului §aue. Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig. av‰nd scrise pe ea urm`toarele: ã 4. dar cu acest straniu zeu §aue? Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1.UGULA.) a fost ars. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`. cine caut` g`se[te. La sumerieni. preotul suprem c‰nd ”[i termina anii de conducere era ars. P.PI. 263 . A treia t`bli]` de la T`rt`ria. scrierea Kohau-Rongo-Rongo. numele lui se g`se[te peste tot ”n zona adiacent` T`rt`riei [i numai acolo. la sud de Turda[. ”n Ardeal! Azi.000 de ani ”nainte de a-[i face apari]ia ”n Sumer (Mesopotamia .) pentru chipul Zeului §aue (. avem satul §eu[a. tot pe malul st‰ng al Mure[ului.NUN. ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patru surori preotese care se aflau fiecare ”n fruntea unui grup tribal. Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul este faptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` ”n diferite etape ale vie]ii peste tot ”n lume? 3.Epopeea poporului carpato-danubian semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui.

”l g`sim (sau mai bine zis.a pune m‰na pe ceva. baharolar(pahar). buluuh . §ieu-Magheru[Vale. Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`arian`. avem satul §auaeu.nu. Bau Bau . §ieu-M`gheru[. ”n timp ce popula]ia cotropit`. 264 . Tot ei. zu . au introdus roata [i carul. a lua. §i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud.tu.a sa.a pleca ”n grab` (buluc). erau albi. §ieu-Odorhei. negroid` . este eronat` (ca s` spunem frumos). nu face dec‰t s` arate migrarea carpato-danubienilor spre acele locuri. A[a c` teoria ne[tiin]ific` lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` a t`bli]elor de la T`rt`ria. §ieu Sf~ntul [i tot a[a p‰n` sus ”n Nord. ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeu ãsumerianÓ (?) ca: §ieut. Este ciudat faptul c` ei.ën jude]ul Bihor. §aue. rom~no-sumeriene: agar-ogor. nu . ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustor sumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7. ën schimb. dur . ”ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul Mare. hidu . ”[i aveau sensul lor. S`-i mai mul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de mai sus. spre Tisa.cetate de piatr`. sumerienii. a fost la el acas` cu o mie de ani ”nainte de a apare ”n Mesopotamia Sumer.paznic de noapte (haiduc). adorau ca zeu pe §aue. comuna Nojorid. Tracii au fost cei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. ”n antichitate. la-la. Descoperim nume rom‰ne[ti f`r` sens care. Dar s` vedem dac`.vor fi numi]i ãSag-gigÓ capete negre. butuk-ruptur` (butuc).so]ia regelui r`zboiului. annutimp (an). sa . ara. Cristur-§ieu. 7.000 de ani mai putem g`si cuvinte asem`n`toare. cu 1. salatu . ussuru . ap-apa. [tiau s` prelucreze aurul. aradu-sclav (argat).a strivi. care va cotropi India. maru amar. sumerienii. avea ca zei]` pe ãGulaÓ. g`site ”n Europa pe teritoriul Daciei ca fiind plecate de aici. ”l g`seam) din bel[ug la noi acas`. §ieu. lu-ai lui (lu). metal care nu se g`se[te ”n aceast` zon`. Pe valea r‰ului §ieu. Faptul c` ”n Ardealul nostru zeul Sumerului. l‰ng` comuna Uriu g`sim satul Ili-§ua.000 de ani.a elibera.000 de ani ”naintea na[terii Sumerului. suti . a u[ura.000 de ani ”n urm`. de acum 7.a ”n[ela. a [uti.

2000 BC. Bloch. Cheikh. §tiin]ific` [i Enciclopedic`. Ovidiu. Academiei Rom~ne. p. Kogaion. Ed. 1991. bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care un popor a cunoscut-o c‰ndva. §tiin]ific`. s`-]i declari dependen]a cultural` de focare t‰rzii latine. 7. Incinerarea mor]ilor. 1997 2. Ed. Personal. Anta Diop. Poezii.. Mihai. Miulescu. 1966 4. ´ara Noastr`. J.. Hrinciu. Bucure[ti. R. Ed. ”n special. Bucure[ti. 1964-65 10. 1985 9. Tomul I. 1903 3. s` le spunem ”n [coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii. Marcu. USA 11. Bucure[ti. Dr\mba. U. V. Este o adev`rat` ru[ine s` ]i se recunoasc` de c`tre savan]i str`ini calitatea de leag`n planetar de civiliza]ie iar tu.. pentru Literatur`. ori slave. Densu[ianu.67. Literatura. Eminescu. Ed. dac-rom‰n.S. Ed. s` fie m‰ndri de neamul de care apar]in. probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. December 1998. 1997 6. Borda. Civilization Or Barbarism. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830. Lawrence Hill Books. B`la[a. Discover. Dacia ´ara Zeilor.V. Stabilimentul Grafic. Bucure[ti. D. 1913 8. Socec. asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni. Dimitrie. Etruscii.Epopeea poporului carpato-danubian Dup` cum vedem. N. E. The First City Indus Valley. spiritual. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`m jefui]i material [i. Pr. An Authentic Anthropology. Cantemir. a sosit timpul s` le d`m rom‰nilor ”napoi istoria lor milenar` [i m~ndria de neam! Bibliografie 1. Menon. a sosit timpul adev`rului. M. Istoria Culturii [i Civiliza]iei. Domnilor istorici. realit`]i de acum 7.. ´ara Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei. Kraus Reprint Limited.000 de ani se mai p`streaz` ”n limbaj. Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ. grece[ti.A. Shanti. toponimie [i hidronimie.. cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` ”n locul ei. 1994 5. N. Descrierea Moldovei. ´ara •nainte De Toate. Este o crim` social` s` nu le d`m rom‰nilor ceea ce le apar]ine: M•NDRIA DE NEAM [i cea mai frumoas`. Colec]ia Trika Ð Rom~nia 265 . Dacia Preistoric`. Ed. Bucure[ti. Chi[in`u.

1985 13. Schmandt Ð Besserat. The Rig Veda.L. Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life. 1995 19.Y. D. 1996 14. N.12. Austria. Anatolia: Cauldron of Cultures. 1984 17. 1995 18.. Alexandria. Virginia. Penguin Book. Stonehenge. Time-Life Book. Virginia.C. Time-Life Book. How writing came about. Austria. The Free Press. 1992 16.. University of Texas Press. Ed. Alexandria. Before Writing. University of Texas Press. 1991 15.. The Adventure of Archaeology. North. Tonciulescu. John. 1996 266 . Schmandt Ð Besserat. Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone 20. De la T`rt`ria la ´ara Luanei.. D. Time-Life Book.. A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos. Miracol. Lost Civilizations. National Geographic Society. Washington D. P.

bulgari. macedonenii fiind fie barbari (deci nu greci). c‰nd este ”mp`r]it ”ntre greci. to]i c`ut‰nd s`-[i adjudece teritoriul [i . Cu c‰]i macedoneni. convenabile. Dar c‰]i dintre ace[tia.. Limba vechilor macedoneni a fost.. un arom‰n? C‰]i dintre ace[tia au ”ncercat s` descopere limba macedonenilor? C‰]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor [i a statului macedonean de la ”nfiin]are [i p‰n` ”n zilele noastre. [i ”n special dintre istorici. arom‰ni o fi discutat d‰nsul ”nainte de a scrie a[a o inep]ie? Subiectul nu este controversat. ”n limba civiliza]iei c`reia apar]in. O 267 .Alesul zeilor ALEXANDROS [I MACEDONIA lume ”ntreag` a vorbit [i ”nc` mai vorbe[te despre Alexandru Macedon. originar din nucleul carpato-danubian.pe macedoneni. la ei acas`. iugoslavi [i albanezi.. nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pentru a nu li se acorda dreptul de minoritate? C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci [i turci. au vizitat Macedonia [i au ”ncercat s` vorbeasc` cu un macedon. un vlah. sunt la ei acas` . vlahi. o duc mai r`u dec‰t sub cel otoman.. macedonenii. ”n dialectul lor arom~n ori. chiar majoritari ca num`r. Cui ”i pas` c` ast`zi. L-am citat de cur‰nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great (WW Norton & Comp. care la pagina 22 consider` originea macedonenilor ãcontroversat`Ó. \n jurul anului 1921. ci numai vopsit cu culorile politice. este [i va fi un dialect traco-dac. teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i. limba daco-rom‰n`! Macedonenii au fost. 1997). sunt [i vor r`m‰ne acela[i popor: tracodac-pelasgic. care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]ii legitime de a avea [coli [i ziare ”n limba lor. sub jugul grecesc.. fie greci (deci nu barbari). zv~rli]i afar` din Turcia [i care au ocupat zona Tesalonicului iar acum . de ce s` nu spunem deschis.

dup` care domina]ia roman` a ”nceput s` se extind` spre nord. Domnia sa arat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint` o limb` diferit` de cea greac` [i latin`. Aceast` limb` nu este dec‰t limba traco-dac`.500 de ani. p‰n` la Marea Baltic`. s` ne reamintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. tracice. traco-dacice. Vom reg`si. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafinament poetic nemai”nt‰lnit la vechile popoare europene. deci cu mult ”nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` ”n Balcani. Dl Stefanoski. ”n Bulgaria. expus ulterior la muzeul din Sofia. Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul (Fig. prin latinizarea textului: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE ANE SKOR RAZEA DO MA ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE ën acest grup trebuie s` ”n]elegem c` nu exist` spa]ii ”ntre cuvinte. macedoneana fiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: de la nord de mun]ii Balcani [i Dun`re.. cunoa[te ”n detaliu limba macedo-rom~n`. tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de 3 centimetri. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \. 100) g`sit ”n 1912 la Ezerova. Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fost c` textul gravat pe inel era de nedescifrat. pe 268 .H. Acest inel are o vechime de circa 2. Stefanoski publicat` ”n urm` cu 3-4 ani vine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` sunt dialecte ale aceleia[i limbi pelasgice. fapt care-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi.d. s` vedem cum poate fi el citit. deci.Cartea domnului B.

Fig. S` vedem ce este scris pe el. latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE ANE SKOR RAZEA DO MA ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE 269 . teritoriu dac suddun`rean.000 de ani. ocupat azi de bulgari. Inel. Vechimea lui este de 2. g`sit \n 1912 la Ezerova. cu un diametru de trei centimetri.100.500-3. deci a fost f`cut cu mult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`.

]ine mereu inelul la tine. dar la ãTrandafirÓ [i mai mult. S` ne mai amintim c` la Celei (”n jude]ul Olt). Trandafir. La el s` prive[ti. ]ine mereu inelul la tine. Traducerea ãIÒ: ãVulture. Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie (doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. dar ”nc` ”[i mai p`streaz` caracteristicile.. g`sim: ãR TRE IREÓ. arom‰ni. ”ntr-un morm‰nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris: ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu ]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. zeul Soare): Roza.. ori mai corect ”n limba dacotraco-macedonean` ”nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ. S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-”n]eles pentru grecii de ast`zi. nimeni nu-i ”ntreab`. E scris de Raze cu dragoste. nimeni nu le ascult` limba. veche de mii de ani cu schimb`rile [i transform`rile pe care orice limb` le sufer` ”n decursul mileniilor.000 de RE ani. vlahi. poezie) vei privi. Pe macedoneni. pentru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel. ]ine o liter` din doina (poezie). §tiind c` ROLLIS (care ”nseamn` [i vultur poate fi asimilat cu numele unui b`rbat din acea vreme. La acesta (inelul cu poezia . un acrostih. dar la Raze [i mai mult!Ò (vezi ãDacia secret`Ò.S.n. Citind doar primele litere de sus ”n jos. atunci c‰nd facem desp`r]irea ”n cuvinte. Nu [tiu de ce trebuie s` c`ut`m documente ”n care s` se dovedeasc` faptul c` macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`.500-3. La el s` prive[ti.. dar la Raze [i mai mult.acest inel. ceea ce ”n latina vulgar`. s` vedem ”n]elesul versurilor. Adrian Bucurescu. Bucure[ti. Arhetip R. nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[i vorbeasc` limba. dar la Trandafir [i mai multÒ. geto-daco-macedonean. Ed.) vei privi.. 1998). 270 . ar fi putut fi un nume de femeie (eventual so]ie a lui ROLLIS). vechi de peste 2. Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis.n.. Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului ei Rollis (Vulturul) care a st`p‰nit Scythia Minor (Dobrogea de ast`zi) [i Moesia. E scris de Raze cu dragoste. Ruza. iar RAZE (RA-ZE zeul RA. Traducerea ãIIÒ: ãRolis.

fata regelui macosienilor. Libr`ria Na]ional`. c`s`torit cu traca Eurydice. Olimpia. US. tat`l lui Alexandru Macedon. Dup` Hammond.Alesul zeilor Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea. Tat`l acestuia a fost Amyntes III. 271 .101. University of North Carolina Press. dup` un medalion de aur. cu care a avut trei b`ie]i. considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c‰t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturor grecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca ”n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`. aceast` eroare nu trebuie s` persiste [i trebuie denun]at`. supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra. Alexander the Great. Neoptolemeus din Epir (traco-ilir). tat`l lui Alexandru Macedon. 1997. unul dintre ace[tia fiind [i Filip II. ce se g`se[te azi la Paris. din perioada roman`. era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`. Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia. Mama lui Alexandru. A[a ar`ta Filip II. Fig. cu care a avut doi copii: pe Alexandru III.

macedonenii.000 de ani scur[i de la Strabo ”ncoace.De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I. iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`. el. nu vor s` renun]e la limba lor. regele Macedoniei. ”n Macedonia. fiul lui Amintas. ”i pute]i ”nt‰lni la ei acas`. tot Strabo spune: ã”n Macedonia. Am adus doar c‰teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor. ca macedonenii. bulgari ori s~rbi. asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se ”mbrac` cu mantii groase. din care reiese c` aceasta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p‰n` la Corcyra. iar ”n Acarnania [i Etolia se afl` Epiroti.Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci. 272 . vorbindu-[i limba ne\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni! Ei. dar dac` ave]i curiozitatea. spune Strabo.). a[a cum le place unora s` spun`..).?! Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r‰ndul lor f`ceau parte tot din marea familie tracic`-pelasgic`.n. a[a cum probabil ar dori mul]i greci. referindu-se la limba macedonenilor contemporani cu el. c‰nd Epirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani. p‰n` la Pontul Euxin (Constan]a [i Hemus .n. ”n sensul c` de[i mul]i macedoneni sunt azi bilingvi. ën alt` parte. care a tr`it cu un secol ”naintea lui Herodot. Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`. Grecii le neag` originea [i existen]a.n. De la r‰ul Strymon ”ncolo. Mai mult.n. Nici la nume nu s-au schimbat prea mult ”n cei aproape 2. bulgari [i iugoslavi. p‰n` la r‰ul Strymon sunt macedoneni [i peoni (iliri . nu se romanizaser`. i s-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c` nu era grec? Iar Strabo sus]ine ”n Geografia sa: ã”n Macedonia [i ”n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci. locuit` de greciÓ. Aceasta. de l‰n`. azi ”mp`r]it` ”ntre greci. [i deci.. vorbesc aceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca . nici la o ]ar` a lor [i nici la o limb` a lor. nu au dreptul nici la un nume. except‰nd coasta.

Macedonia. azi neag` existen]a macedonenilor. nu sunt nimic altceva dec‰t una dintre ramurile acelor carpato-danubieni. Ei. dac` nu chiar recuno[tin]`. cum ”i mai spun grecii. carpato-danubienii. de pe valea Timocului. spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice. Serbia nu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba? Rom‰nii timoceni din imediata noastr` apropiere. Culmea..000 de greci care tr`iesc ”n Rom‰nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` ”n limba lor. nu este nimic altceva dec‰t sor` cu daco-rom‰na de ast`zi. ”n Bulgaria [i Serbia. de o parte [i alta a r‰ului. ”n loc s` ne arate mai mult` prietenie. f`r` [coli ori pres` ”n limba rom‰n` (except‰nd anii 1859-1868) continu` s` existe. ”n inima ]`rii lor. pentru care la Plevna ”n 1877 ne-am dat s‰ngele. iar 800. Bulgaria. vlacic`. care vor cuceri lumea. dar pentru c‰t timp? Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugoslavilor. Limba macedonenilor. numit` ast`zi de c`tre ei arom‰na.. Este absolut de ne”n]eles de ce 6. iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt ”ntreaga lor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult. ei ne-au ”nchis [colile rom‰ne.000 de macedoneni (arom‰ni) ce tr`iesc ”n Grecia nu au dreptul la reciprocitate ”n ãprietenaÓ Ellada!? De ce macedonenii din Albania. macedonenii. ”n a lor ãistorieÓ. De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pe macedoneni greci (?) atunci c‰nd este at‰t de evident c` gre[esc? Este p`cat. s` nu fie pe grani]`.Alesul zeilor Originea Macedonenilor pa]iul Carpato-Dun`rean. bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otoman multisecular.. astfel ”nc‰t capitala lor Belgrad. considerat leag`nul vechii Europe. pelasgice. tracice este locul de unde [i-au ”nceput roirea proto-europenii. S 273 . ”n num`r de nu mai pu]in de 2 milioane.

Din c`s`toria lor au rezultat trei b`ie]i. vr‰nd s` participe la Jocurile Olimpice. Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia. ”n traducere: ãomul care [tie tainele va merge ”n ceruriÓ. Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni. aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiind numit [i Argeiades . iar ”n Peninsula Balcanic` ”i vor ”mpinge c`tre nord. mul]i dintre ”nving`tori ajung‰nd s` fie ”nvin[i [i sub o alt` form`. unul dintre ei fiind Filip II. V` ve]i ”ntreba de ce acest nume.de pe Arge[). din estul M`rii Caspice.600 \. fata regelui macosienilor. ën legendele traco-dacilor. nu grec.Dar s` vedem c‰nd au ap`rut macedonenii. Legendele elene [i romane spun c` Orfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat apoi ”n r‰u. Ei vor avea doi copii: pe Alexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra. Pe una dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise . din tribul tracilor. Prin anul 700 \.H. Tot despre el se spune c` era prin]ul Kycon-ilor. nici unul dintre ei nefiind de origine greac`. cum ”i descrie orbul Homer.900 [i 1. [i ”n sf‰r[it. pelasgii. intonim apropiat de Kogaion. ”n patru grupuri: aheii blonzi. dorienii care-i vor subjuga pe primii. Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedonean Amyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice. o parte dintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni ”n jurul regelui Perdicas I.dup` cum vedem. Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) . 300-400 de ani mai t‰rziu.. i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat ”n r‰ul ce curgea ”n apropiere. albi.cel pu]in a[a spun unii.cele de la T`rt`ria. Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ).un ini]iat ”n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce. preotesele Domnului Nop]ii din legendarul Kogaion. Sosirea grecilor ”n Peninsula Balcanic` ”ntre anii 1. Alexandru I al Macedoniei. a fost respins pe motiv c` era barbar. ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`. ”n v‰rful c`reia se afl` un cap.H. Alexandru. ne vor g`si pe noi. Rom‰nia . mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`. Unul dintre urma[ii lui. T`bli]a poart` urmatorul text. eolienii [i ionienii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee). jocurile olimpice de atunci.. 274 . este a[a de frecvent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni).d. mai erau [i o mare atrac]ie homosexual`.d. De fapt.

a trimiterii unui sol curat la ceruri. originea lui Alexandru Macedon (tat`l .barbar`. originea lor. Domnului Nop]ii. Alexandru este un nume pur pelasgic. Pentru prima dat` de la sosirea lor ”n Peninsula Balcanic`. macedonean. el se va confrunta cu o societate condus` de legi de supravie]uire simple [i barbare. aluzie la decapitarea ãDomnului Nop]iiÓ de c`tre preotese. traco-dac. conduc‰ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat` ”nfr~ngerea [i construind un stat ”ntins de la Dun`re la de[ertul Nubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian. s-a afirmat ”n istoria universal` ca o figur` proeminent` ”n plan organizator [i militar. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dans Ciuleandra sau §uleandra. Astfel. ca s` duc` zeilor mesajul p`m‰ntean. lui ãIon MagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul. zimbru. fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea [i al traco-ilirei Olimpia. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei. r`sp‰ndind cultura balcanic` pe trei continente. la Pella. obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCel Jertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). 102). capitala regatului PELAÐSGIC al Macedoniei. Magnificul (Orfeu de mai t‰rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb. pe care ”n vechime ”l ”ncepeau doar preotesele Ko-ga-ion-ului. c‰nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis ”n suli]e respectiv la ceruri. ”mpletindu-se cu acela al unui t‰n`r pelasg. dar [i cu duritatea caracteristic` perioadei ”n care a tr`it.Alesul zeilor Ca ”mp`rat ce a fost. A[adar. numele de Alexandros. chiar ”n noaptea ”n care a luat foc vestitul templu al zei]ei Artemis din Efes. contradictoriu [i vulcanic.H.barbar. caracterul lui. dar [i ca o persoan` cu gust artistic. Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acest obicei al barbarilor. getic`. Alexandros. o alt` barbar`.d. tracomacedonean. grecii au un st`p‰n care-i cotrope[te [i-i 275 . regii care ”i considerau pe macedoneni ãbarbariÓ ”[i vedeau cet`]ile avariate [i ocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av‰ndu-l ”n frunte pe Filip al II-lea. traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia ”n istorie. Acum dup` ce am trecut ”n revist` lumea macedonilor. Baia (Fig. iar ”n amintirea sacrificiului s`u a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`. iubitor de via]` [i petreceri. N`scut ”n 356 \. ãDomnului Nop]iiÓ. La acel timp. bour etc. apare un cerb cu capul t`iat. mama .

Arhetip R. Bucure[ti. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei. Baia.Fig. apare un cerb cu capul t`iat. S` fie asta o aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii. 22..S. p. Ed.102. a Magnificului Ion? Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò. 1998 276 .

ën anul 340 \. o lucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N. fluent ”n limba macedonean`. la v~rsta de 13 ani (343 \.H. geografia. botanica. este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. atunci c‰nd tat`l s`u. G. Astfel. dar [i ”n cea greac` pe care [i-o va ”mbun`t`]i la [coala lui Platon. fiind considerat ”n mod eronat ori tenden]ios de unii istorici ca av‰nd tendin]e sexuale diferite. atunci. The Genius of Alexander the Great. la v‰rsta de 16 ani. spre deosebire de tat`l s`u care nu s-a ab]inut ”n satisfacerea apetitului sexual ”n raport cu reprezentantele sexului opus. Filip al II-lea. zoologia. Deoarece ereditatea singur` nu poate explica ”n ”ntregime caracterul lui Alexandru.d. dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor.) Filip ”i d` comanda cavaleriei macedonene 277 . el fiind de fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi Aulus Gellics ”n ãNop]ile AtticeÓ). Filip al II-lea ”l va ”ns`rcina pe Aristotel s`-l ”nve]e pe t‰n`rul macedonean Alexandru astronomia. Alexandru a manifestat o oarecare re]inere ”n rela]iile aventuroase amoroase. Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fost macedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`. Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ. Pentru Alexandru. Aristotel.H.H.d. L.) Alexandru ”mpreun` cu c‰]iva tineri de aceea[i v‰rst` vor sta ”n s`tucul Miezo pentru o perioad` de 3 ani. a[a cum le ”nv`]ase de la Platon. medicina c‰t [i metafizica.d. va pleca ”n campania ”mpotriva Bizan]ului. av‰ndu-l ca profesor pe Aristotel. La 18 ani (338 \. Alexandru trebuie s` p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei. de mult. sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. Hammond.Alesul zeilor une[te sub ai lui genunchi. care la r‰ndul s`u era elev al lui Platon. p. g‰nditor la care se adaug` temperamentul impulsiv aryan carpato-danubian. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel. Acesta va avea o influen]` profund` asupra viitorului t‰n`rului Alexandros (Alesul zeilor). doctorul lui Amyntas al Macedoniei. 6). poezia [i bazele g‰ndirii politice a[a cum le [tia el. La Pella revine la v‰rsta de 40 de ani.. ën acela[i timp. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nu numai s~ngele pelasgo-tracic. fiu al doctorului Nicomachus.

iar ideea c` Alexandru ar fi fost implicat ”n acel complot nu poate fi nimic altceva dec‰t o calomnie. p`r`se[te Macedonia ”mpreun` cu mama sa.000 de ani..Cleopatra [i o abandoneaz` pe Olimpia. la traco-iliri. (ëncepem s` ne ”ncurc`m ”n ace[ti Alexandri [i s` ”n]elegem c` pentru neamul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numai foarte frecvent. Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a ”nceput domnia ”ntr-un mod destul de s‰ngeros [i despotic. la re”ntoarcerea de la Congresul de la Corint. ”n Epirus. sora lui Alexandru . ãistoriciiÓ greci. Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se face reconcilierea tat`-fiu.este dat` ca so]ie unchiului ei. ëntre timp.”n lupta decisiv` de la Chaeronea. este ”njunghiat de un t‰n`r nobil macedonean. acuz‰ndu-i c` au provocat omor‰rea lui Filip. motivul fiind o revan[` personal`. (cum de-o fi devenit ea. ca de obicei. dup` 2. Dar numai la un an dup` aceste evenimente. Mai t‰rziu. Olimpia. duc‰ndu-se la bunici. ”n semn de protest. Pausanias. Alexandru. dar [i foarte stimat [i nobil. pe Arhabaeus [i Heromenes. ën 337 \. el va ordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian. Alexandru Lyncestian l-a iertat. ”n timpul ceremoniei funerare a lui Filip. Pe nobilul macedonean care i-a omor‰t tat`l ”l va da pe m‰inile armatei Macedoniei care.d. regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric).. Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l. dar complicitatea ei la omor nu a fost dovedit` niciodat`.. ”l va crucifica.H. [tiu!!). ãgrecoaic`Ó azi. cum de altfel era [i 278 . Filip al II-lea se ”ndr`goste[te de o macedoneanc` . Sf‰r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne”n]elegerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia. dovad` fiind [i faptul c` i-a r`zbunat moartea. Alexandru re”ntorc‰ndu-se la Pella. numai ei. dup` un tratament ãdeosebitÓ.Cleopatra . pentru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe Alexandru Macedon ca rege [i l-a ”nso]it peste tot cu respect. Dar pe al treilea frate. ën acela[i context. buna rela]ie tat`-fiu ia sf‰r[it. merg‰nd la nunt`. f`r` a fi p`zit. Filip. s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propus lui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta ”l va asista pe cel ce avea s` r`m‰n` ”n istorie Alexandru Macedon.

Alesul zeilor

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic, pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii. Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind ”nc` ”n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostru Alexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere ”mpreun` cu un frate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie a lui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i ”n special mama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragoste a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru a dat o fug` p‰n` ”n Asia [i i-a omor‰t pe to]i b`rba]ii din acea familie, iar mama lui, Olimpia, nevr‰nd s` r`m‰n` mai prejos, o va omor” pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, ”n bra]ele acesteia, for]‰nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care a cauzat v`rsare de s‰nge ”ntr-o m`sur` probabil mult mai mare dec‰t ne putem noi ”nchipui, nu a f`cut dec‰t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla ”n Persia, India sau Egipt. Dar grecii ]inu]i sub c`lc‰iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prin a[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele de libertate [i aversiune ”mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena, conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedonean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus (muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci la revolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui, cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \n frunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i ]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-i s` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-i convingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul de popula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestui secol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~nd Tesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`, devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`. A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultragiu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \n propria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

279

sale ”i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p‰n peste greci (Demostene a fost recunoscut ”n timpul s`u pentru puterea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, el onoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, ”i cheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolienii decid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i ”i recheam` pe to]i cei exila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedonean`. Tebanii ”[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, ”n Peloponese - ”n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri ”mpotriva cuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii ”i cuprinde pe to]i p‰n` ”n Asia, unde Demostene ”l va contacta ”n secret pe Parmenio [i pe Attalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele persan, cer‰ndu-i ajutorul. De ce to]i ace[ti greci se unesc ”mpotriva macedonilor, cer‰nd ajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fost niciodat` teritoriu grecesc, dec‰t dup` primul r`zboi balcanic, c‰nd s-a hot`r‰t sf‰[ierea Macedoniei [i ”mp`r]irea ei la pr`d`tori. Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p‰nii nu numai ai Macedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz‰nd India, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria? Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av‰nd probleme serioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei intr‰nd ”n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip de ac]iune continu‰nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, determinarea, rapiditatea ”n ac]iune ”nsemn‰nd succes. Apari]ia sa rapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-l proclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]‰ndu-i asisten]a nelimitat` ”n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nici mai mult nici mai pu]in dec‰t urma[ al pelasgului Achile. El, Alexandru Macedon se repede ca un fulger ”n fruntea trupelor de macedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup‰nd Termophile [i r`sp‰ndind spaim` [i supunere ”n fa]a trupelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` ”n Beo]ia r`sp‰ndind teroarea asupra tebanilor care, ”nsp`im‰nta]i, nu vor s` mai aud` de atenieni [i de g‰nduri de libertate. Spre spaima atenienilor, Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H. Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò. Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`tor pe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban. De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predarea instigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupele macedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum de azi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [i jefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`?
Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

281

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioase ale t‰n`rului rege macedonean, uit` la r‰ndul lor de ãsetea de libertateÓ [i se pleac` iar ”n jugul macedonean, trimi]‰nd o delega]ie av‰ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grec pentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit` s` dea ochii cu t‰n`rul rege macedonean. Astfel, ”n toamna anului 336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` ”n jugul macedonenilor, mai pu]in Sparta. Acum, c‰nd la sud de Macedonia nu mai existau inamici, cu un num`r crescut de solda]i ”n trupele sale - prin completarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - ”nainte de a porni spre Asia, Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian`
Dup` re”ntoarcerea din Corint, ”n iarna anului 336-335 \.d.H., ”n loc s`-[i ”nceap` campania ”n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asigure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau cel mai mult [i ”mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [i Dun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea. Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporar regatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a ”ntreprins ”n anul 339 \.d.H. o expedi]ie ”n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde regele get Kothelas l-a ”nt‰mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiica sa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, de mult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea a fost foarte norocoas` ”n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i ”nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizonieri [i vite. La ”ntoarcere, travers‰nd mun]ii Hemus (Balcani), oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luat toat` prada [i ”n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea. Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, ”l putem descoperi pe Alexandru de mai t‰rziu, v`z‰nd cum ”[i prepar` o campanie. ën primul r‰nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium pe Marea Getic` (Marea Neagr`) p‰n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Alesul zeilor

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buni informatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`ti invazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu ”i va mai folosi pe vechii generali ai tat`lui s`u, pe Parmenio [i pe Antipater ”n campaniile sale, dar ”i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia [i de ]inuturile grece[ti subjugate. ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de la Amfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung‰nd la Kotca, unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe ”n`l]imile de la Iipca (Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consolidaser` pozi]ia ”nconjur‰nd-o cu c`ru]e, pe care mai t‰rziu le vor rostogoli ”mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C‰nd Iipca (Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii s`i, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insul` a Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, ”n fruntea trupelor sale, s-a ”ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a ”ncercat s` invadeze insula de pe ap`, insula unde m‰ndrul rege geto-dac Syrmos ”[i g`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` ”n via]a sa, Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe ”n fa]a regelui Syrmos, conving‰ndu-l astfel s`-i cear` prietenia. Ra]iuni logice [i ”n special nelogice fac ca ac]iunile lui de ne”n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c‰nd se lupta cu fra]ii lui nordici, probabil c` nu avea ”n minte ideea cuceririi lumii. Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu: corturile de campanie din piele au fost umplute cu f‰n [i papur` devenind adev`rate plute pentru ã”not`toriiÓ macedoneni. Prin aceast` metod` primitiv`, ”n timpul nop]ii, peste 1500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanurile de gr‰u erau mai ”nalte dec‰t cavaleria macedonean`. Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, ”[i vor urca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s‰ndu-i pe macedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, Alexandru Macedon ãënving`torulÓ neav‰nd cu cine s` se mai lupte, va trece Dun`rea ”napoi ”n aceea[i zi, ãm‰ndruÓ c` nu a pierdut ”n lupt` nici un soldat; dar nu [i ”n ap`, c‰]iva macedoneni ”nec‰ndu-se. Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [i pe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor (prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c‰nd cel]ii vor invada

283

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat 25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t‰n`rului Alexandru a fost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s` calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti! Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius of Alexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ s`u ”n Balcani, printre fra]ii traci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice au fost l`sate ”n pace, s` se guverneze singure, men]in‰ndu-se legile [i obiceiurile locale. Av‰nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoane macedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c` pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile, tradi]iile [i respectul personal. De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a ”nfiin]at - potrivit obiceiului macedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean` ”mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, va deveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitatea Plovdiv, ”n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re”ntoarc` ”n Macedonia prin Peonia, pe l‰ng` Skopje de ast`zi, trec‰nd [i pe la un trib tracic al Agrianilor, l‰ng` actuala Sofia. Regele de acolo ”i era prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania de ast`zi) Cleitus s-a revoltat ”mpotriv`-i. A[a c`, ”n luna august, pe o vreme foarte c`lduroas`, porne[te ”ntr-un mar[ for]at (”naint‰nd cam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`r` a [ti c` aceasta era deja \n m‰inile inamicului. Lucrurile s-au ”ncurcat [i mai r`u prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inut din vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r‰t s`-l ajute pe Cleitus ”n lupta sa ”mpotriva macedonilor. ën plus, vechii s`i informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia de azi) vor porni ”n luna martie a anului viitor ”mpotriva Macedoniei. Mi[c‰ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus ”n zona Pelionului ”naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitus a sacrificat trei b`ie]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-a abandonat ”n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` ”n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m‰inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`, iar cei doi regi ”nvin[i.

284

”n special ”n Atena. r`nit. Moartea lui Alexandru Macedon ”nsemna anularea pactului corintian. plecat ”n luptele din nord. Demostene aduce un b`rbat grec. persoan` f`r` scrupule. care spunea c` luptase l‰ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru a c`zut ”n luptele cu ãtribaliiÓ traci. atr`g‰ndu-i pe greci nu numai cu promisiunile sale. a acceptat imediat 300 de talan]i [i [i-a ”nceput propaganda ”n favoarea cauzei persane. Darius al III-lea venit pe tron ”n mai 336 \. ”n special ”ncuraja]i de absen]a foarte t‰n`rului rege macedonean. Tebanii. au omor‰t A 285 . frenezia vitejilor greci la auzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc‰nd. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate. a hot`r‰t s`-l previn`. ëntre timp. Euforia. macedonene. Dar nelini[tea. ”[i ”ncep r`zmeri]a. barbarilor macedoneni. o furie ”n mas` ”mpotriva str`inilor. Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` ”mpotriva jugului macedonean. dar [i cu aurul s`u. pentru care garnizoana macedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`.d. noul rege al Persiei.Alesul zeilor A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean parent.H. Demostene al Atenei. con[tient de inevitabilitatea unui conflict macedono-persan. Grecia rec`p`t‰ndu-[i libertatea de care se bucurase ”nainte de b`taia c`p`tat` la Cerone. Astfel. iritarea [i ”n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s` redevin` doritori de lupt` ”mpotriva hegemoniei barbare. grecii ”nvin[i au stat cumin]i. at‰ta timp c‰t Alexandru Macedon a fost ”n Macedonia.

”l situa ”n pozi]ia cea mai apropiat` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. Poate c` Alexandru se g‰ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fi putut pieri ”n b`t`lie. Apoi. ”n ciuda mesajului primit de la Antipater . Ziua urm`toare. cer‰nd ca ”nt‰i s` le fie predat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei macedonene din Cadmeira. s`-l judec`m ”n continuare nu numai ca rege al Macedoniei [i cuceritor al Greciei. l-au atacat cu cavaleria. Dar tebanii. dac` ace[tia renun]` la lupt` [i ”i predau pe conduc`torii instigatori.c‰]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat ”n cetate. iar c‰nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba de Alexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup` moartea lui Alexandru Macedon. Gre[eal` fatal` pentru ei. regele macedonean. m‰ndru [i intransigent. Aceste ve[ti i-au parvenit t‰n`rului macedonean. Tebanii crez‰nd c` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit. el. ”n momentul b`t`liei de la Pelion. le-a propus tebanilor s` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. ”n Beo]ia. care o vor pl`ti foarte scump ”n fa]a t‰n`rului de 21 de ani. exploziv ”n deciziile sale. de pe timpul lui Filip al II-lea . un adev`rat macedonean. Arcadienii s-au ridicat [i ei ”mpotriva macedonilor desf`[ur‰ndu-[i armata spre Istamus. ”n acela[i timp.l`sat de Alexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei sale dun`rene. barbarul macedonean. A[adar el. la ”nceput. ”n v‰rst` de 21 de ani.generalul macedonean. oprindu-se ”n dreptul por]ii Electra. mi[c`ri de eliberare ”n Etolia [i Elis. ”ntr-un mar[ for]at de 32 de km pe zi. ”n lupta pentru libertatea Greciei ”mpotriva tiranului barbar Alexandru 286 . ”ncrez`tori ”n sine [i ”n fra]ii greci. dar care. le promite ”nc` o dat` iertare tebanilor. de asemenea. aceia[i tebani prost inspira]i au anun]at printr-un curier urcat pe cel mai ”nalt turn al cet`]ii c` oricine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea.. ”n 13 zile va fi la Onchestus. Au ”nceput. Alexandru a ”nconjurat cetatea Tebei. ci [i ca pe. Deci. unde se termina [i drumul dinspre Atena. §i ”nc` din acest moment. d‰nd dovad` de maturitate politic`. ãun t‰n`r de 21 de aniÓ educat [i arogant.. baz‰ndu-se pe ajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. refuz‰nd s` o retrag`. Acesta. Tebanii r`spund cu obraznicie.

este binevenit. ën loc s` se m‰ndreasc` cu eroii lor. To]i fugarii din Teba au fost declara]i ”n afara legii.000 de ani ar auzi a[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor. cinstea greceasc`. i-a l`sat pe greci s`-[i pedepseasc` ei ”n[i[i fra]ii doritori de independen]`. ei [i-l aleg ca erou pe cel care i-a ”ngenunchiat. ar`t‰ndu-le ”nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i. c‰t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilor greci-tebani.d. nici mai pu]in dec‰t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2. iar tebanii [i corintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii. c‰nd colapsa imperiul atenian. cru]‰nd vie]ile solda]ilor macedoneni.Alesul zeilor Macedon. veneticul. Desigur. tiran. un str`in. Masacrul popula]iei tebane nu a fost f`cut de macedoneni. cel mai mare poet teban al timpurilor. a fost ras de pe fa]a p`m‰ntului. Unde le-o fi m‰ndria.H. i-a oprit pe greci s` distrug` casa lui Pindar. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in‰nd ligii de la Corint. Dar el. helenic`? Dar s` vedem ce le va face t‰n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓ tebani. ën final. re”mp`r]irea teritoriilor apar]in‰nd Tebei. Pentru atenieni. un barbar. el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` ”n temelii [i astfel. la fel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m‰ntului a Tebei. ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m‰ntului a cet`]ii 287 . cum ar fi Pericle. s-a trezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti. ci de grecii din Beo]ia [i Focia. de asemenea. A[a cum ”n 404 \. ãbarbarulÓ macedonean. §i c‰nd te g‰nde[ti c` azi grecii ”l consider` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult. grece[ti. care pentru un petic de p`m‰nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic ”[i reneag` istoria.. str`inul. iar de acest spectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profita micu]ul ãbarbarÓ trac macedonean. unea o parte a grecilor ”mpotriva altei p`r]i. ora[ul lui Epaminonda. iar acest lucru ”l f`ceau grecii [i nu macedonenii! S-a cerut [i s-a realizat. ora[ul lui Cadamus [i Oedip. ën felul acesta. Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva. Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãprieteniiÓ greci ”n av‰ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]ii de tebani ce-[i doreau libertatea. dar nefiind interesul lui...

cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii. tracii. Atenienii au arestat ei ”n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni. Dar s`-l vedem ”n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum va cuceri lumea antic`: * Asia mic` [i Anatolia * Siria. traci. Ei. Probabil cuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[i pe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3. Comportamentul atenienilor a fost at‰t de josnic ”nc‰t [i Ulrich Wilcken ”n Alexander the Great. atunci Alexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp‰nditor de cultur`Ó. t‰n`rul macedonean de 21 de ani. pred‰ndu-i ãst`p‰nului barbarÓ. turcii musulmani [i al]ii pe care nu-i men]ionez pentru a nu intra ”n polemica religiilor. ai c`rui urma[i. autorii intelectuali ai mi[c`rii de eliberare. Dac` r`sp‰ndirea culturii lor ”nseamn` s` porneasc` r`zboaie. ramur` a acestor carpato-danubieni. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubian.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii. s` le subjuge [i s` le for]eze s` se ”nchine la aceia[i zei. o vor face din nou. ”i iart` din nou pe atenieni. Toate aceste ”nt‰mpl`ri s-au petrecut la 3-4. ”n frunte cu Demostene.000 de ani. ”i va ãcultivaÓ el pe ace[tia! 288 . latinii. o alt` ramur` a lor. au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgice. pelasgi (capitala lor a fost Pela). Macedonenii. Libanul. acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic. tracice de la greci. vor continua tradi]ia ”nainta[ilor lor ”n r`sp‰ndirea culturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. 75 ”i condamna. s` distrug` cet`]i [i popoare. la fel cum ceva mai t‰rziu. la p. Palestina [i Egiptul * India * Pakistan. [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesageri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea.tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. invadaser` deja lumea. Arieni. atenienii. Iran [i Irak ën cele din urm`. auzind de catastrofa Tebei. Mult mai ”n]elept.

El. Alexandru. a fost unul dintre propagandi[ti [i care ”n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [i Aristotel). care [tiau s` c`l`reasc`. sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]i greci. s` v~neze.. bine educa]i. astronomi. de fapt. 289 . pe care o lua cu el peste tot (a[a cum va face [i H. decide s` exploreze lumea antic` ”n fruntea armatei sale. la v~rsta de 22 de ani. unde tracii-troieni au fost ”nvin[i de grecii-ahei. pelasgul Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei sale spre Helespont (Dardanele). Cum medicina nu putea fi neglijat`. El este ”nso]it de ingineri. istorici [i propagandi[ti (Calistenes. ele fiind ocupate de greci prin sosirea acestora ”n 1900-1400 \. ”nc` sub influen]a povestirilor despre r`zboiul troian. a[a cum mai t~rziu o vor face romanii [i turcii. nu se putea opri numai la cucerirea Greciei. de pe teritoriile cucerite de el. din estul M`rii Caspice. Se pare. A[a c`. el. av~nd chiar o copie a acesteia primit` ”n dar de la profesorul s`u Aristotel. ”n primavara anului 334 \. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau. plus un mare num`r de oameni de [tiin]`: botani[ti.Alesul zeilor CUCERIREA LUMII ANTICE L a v~rsta de 20 de ani.H. filozofi. ”nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni. Cunosc`tor al Iliadei. nepotul lui Aristotel. Filip al II-lea. Alexandru ia cu el un numeros corp medical plus tone de medicamente [i materiale medicale. ”ns`. constructori de poduri [i turnuri de asalt mobile. Alexandru a devenit regele Macedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u. tracice la origine. pelasgice. arunc`toare de pietre. La 21 de ani a pornit ”n Campania Dun`rean` cu rezultatele descrise mai ”nainte. c` gustul de aventur` la un t~n`r de v~rsta lui. str~mtoare ce desparte Europa de Asia. s` participe la tot felul de jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin.d.d.H. Schliemann dup` 2000 de ani pornit ”n descoperirea Troiei).

Ajung~nd la ]`rmul Asiei. plus armata de heleni aduna]i din teritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui. un t~n`r nu prea ”nalt (1. ”n drumul s`u spre cucerirea Indiei.Armata lui num`r~nd 32. slab. ëntr-un vechi templu ”nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tat arme. reflect~nd cor`biile pline cu tineri ”nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. el va s`ri primul din corabie. o armat` invincibil`. l`nci. l`sa v~ntul s`-i ridice p`rul lung ar`miu. Pe vasul din frunte.H. av~ndu-l ”n preajm` pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion. Alexandru a pus apoi o coroan` de flori pe morm~ntul lui Achile. Invazia LUMII ”ncepea. ën continuare. f`r` haine. cunoscut azi ”n Turcia ca Kocabas Cay. totaliz~nd. era gata de lupt`. cavaleria. pe o ap` alb-albastr`. S` nu-l judec`m ”ns` dup` legile de comportament de azi . La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene. vroia LUMEA! ëmbr`cat ”ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice. lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian. anul 334 \. cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui s`u). a lunii mai. cei doi eroi. pun~nd piciorul pe acest p`m~nt. ca un st`p~n.000 de solda]i plus 12. va dansa gol. ”mping~nd vasele macedoneanului spre Asia. scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. pu]in r`coroas`. dup` Hammond. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau de dorin]e ”nc` ne”mplinite: vroia Troia. India. iar Hefaistion alta pe morm~ntul lui Patrocle. Persia. scruta zarea. drumul lui va fi vijelios [i f`r` ”ntoarcere. 90. ”mbinate cu curelu[e de piele. Va merge ”n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile. Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost). pe piept av~nd capul ”nfior`tor al unei divinit`]i uitate. beat de fericire [i vin. ”n timp ce preo]ii jertfeau un bou negru al c`rui s~nge ”l aruncau ”n mare pentru ”mbunarea zeilor. Alexandru a luat scutul lui Achile pun~ndu-l ”n loc pe al s`u. auxiliarii mai sus aminti]i.000 de oameni). 290 . Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se va da pe r~ul Granicus. acum mai mult de 2000 de ani ele nu se aplicau. vroia Asia.d. Un v~nt r`coros sufla peste Str~mtoarea Helespontuui (Dardanele).000 solda]i de avangard` care trecuser` deja cu un an ”n urm` Dardanelele.55 m). Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avut antichitatea. Acest scut ”i va salva via]a pe meleagurile de la Punjab. str`lucitoare.

etc. Harta cuceririi lumii a lui Alexandru Macedon.Fig. . ilirii. Pe acea vreme tracii dominau Peninsula Balcanic`: geto-dacii.105. tribalii. vlahiidardani (pe teritoriul Kosovo-ului de azi). Mai trebuiau s` treac` 7-9 secole p~n` la sosirea slavilor \n sudul Dun`rii.

Harta cuceririi lumii de c`tre ãAlesul zeilorÒ 334-323 \. University of California Press.106. Dup` ÒIn the footsteps of Alexander the GreatÒ de Michael Wood.H.d. 1997 .Fig.

107. A. foarte sofisticat construite c~t [i berbece de penetrare a zidurilor [i por]ilor cet`]ilor. Paliouras. .293 Fig. Athenas 1998. Noua tehnic` militar` folosit` de Alexandru Macedon se compunea printre altele din: turnuri de asalt. Helenic National Line. Dup` ÒMacedonia HistoryÒ Prof.

ci s`-l h`r]uiasc` doar. de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului. ce-l considera pe Alexandru un barbar maniac.000 de mercenari greci ”n care ura clocotea ”mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei. 1700 de ani mai t~rziu. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult` [i. De cealalt` parte ”i a[teptau persanii Ð 10. Wood : In the foot 294 . parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu.000 de cavaleri[ti de elit`. B`tr~nul general macedonean. dar. a privi g~nde[ti s` tac §i armata mea persan` s` se ”mpiedice de-un trac?Ó Era un amurg de mai. Ace[tia aveau [i un grup de mercenari greci ”n frunte cu Memnon din Rodhos. capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fi o problem`. ”i va ”nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea. au r`sunat brusc trompetele macedonene [i lupta a ”nceput. astfel armata se va odihni [i va putea lupta cu mai mult succes. spuneau: ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`. Parmenio. cu o mic` armat`. s` duc` tactica p`m~ntului p~rjolit. exist` un moment psihologic. ”l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani. dar periculos prin dispre]ul s`u ”n fa]a mor]ii tipic neamului nostru traco-dac. s` am~ne lupta p~n` ”n zori. alesul zeilor? Raportul de for]e era de 1:10. Alexandru. t~n`r [i arogant. [i anume: ã”i va sur~de noroculÓ! Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fi interceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb` [i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee). aduna]i de peste toat` Asia. trupe de infanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. pelasgul Alexandru. s`-i taie leg`turile de aprovizionare.. soarele se cobora lene[ la orizont c~nd armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus. Lui Alexandru i s-a ”nt~mplat ceea ce i se va ”ntampla lui Cortez ”n lupta ”mpotriva lui Mentezums. Dar cine-l putea convinge pe el. Alexandru. ”n care parc` [i natura s-a oprit ”n loc. Al`turi de ace[tia erau [i 4. ëntr-un interval foarte scurt. destin c`ruia nimeni nu i se poate ”mpotrivi. Memnon din Rodhos ”i sf`tuie[te pe persani s` nu se angajeze ”n lupt` direct` cu macedoneanul. adic` unui soldat din oastea macedonean` ”i corespundeau 10 persani.Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic. Alexandru trece r~ul ”n fruntea armatei [i ”n strig`tele de lupt` ale vechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M.. ëntr-o lini[te perfect`.

mic` dup` unii. numai ”n Lycia. sosit acolo ”ntr-o c`ru]` de lemn. pe care a l`sat-o. a fost un emigrant trac din Macedonia. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. Dup` cucerirea a peste 30 de ora[e. 40) sose[te cu numai 1. Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coasta Ionic`. ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i ”n lan]uri.Alesul zeilor steps of Alexander the Great. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au ”mpotrivit. Alexandru probabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. ãMausoleumÓ. parc` hipnotizate de faima pelasgului macedonean. Ei nu puteau ”n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut ”nfr~nge. a fost cea de la Caria. Gordius. solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca. iar India [i Egiptul. Asia Mic`. Poate Darius ar fi fost salvat. ën praful ridicat [i ”n confuzia creat`. legat` de un ]`ru[ cu un nod foarte complicat. crez~nd c` ”n felul acesta se va descurca mai u[or. ”n minele de argint din Tracia. p. Alexandru ”[i ”ndreapt` trupele la 90 de grade spre Nord. O alt` victorie. ei. cu copiii la Darius pentru a fi ”n siguran]`. morm~ntul regelui Mausolus. ajung~nd p~n` la localitatea Gordion. de asemenea. dup` un 295 . Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`. ei au beneficiat ”ns` de mila lui Alexandru. Alexandru. Legenda spunea c` cine va deznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. ca pe un monument pentru posteritate. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste. Din nou. dar care l-a ajutat pe Alexandru s` nu fie ]inut pe loc ”n Anatolia. micile cet`]i [i ora[ele a[ezate ”n acele locuri. ënvin[i. macedonenii ”i ”nving pe persani care ”nm`rmuri]i nu sunt ”n stare s` se ”mpotriveasc`. dar nu [i dup` moartea lui Alexandru. una din acestea fiind [i Miletul. Jum`tate din grecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri. Barsine. unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]ia persan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru). Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`. la ”nceput nu au avut nici o ”nsemn`tate. t~n`rul Alexandru se dovede[te un tiran cult. salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice. va renun]a la lupt` fugind pe mare. S` nu uit`m c` jum`tate din armata sa era format` din greci.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u.

\nving`tor pe teritoriul Anatoliei. ëntre timp. va scoate sabia [i va ãt`ia nodul GordianÓ. 296 . Darius al III-lea. p`trunde ”n Capa-Dacia (Capa Docia). Libanului [i Egiptului de azi.H.).d. Alexandru ”[i continu` ”naintarea. apoi trec~nd peste r~ul Nely. pierdute ”n timp [i ”n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ. Odat`. mercenarul Caridemos. dar ”n timpul unei discu]ii pline de insulte grave. Ce s-a ”nt~mplat cu familia sa constituie un ”ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii ”l descriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ ”ndr`gostit de mama lui Darius. Alexandru va ”ncepe cucerirea acestor teritorii. la aflarea ve[tii mor]ii generalului s`u Memnon. regele persan.. a ordonat executarea lui Caridemos. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azi cunoscute pentru a u[ura ”n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti ”n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute. cert este c` nodul a fost ãdeznodatÓ. F`r` un general cu experien]`. grecul Memnon.H. [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat. CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI. care distrusese pe mare flota macedonean`.d. unul din marii lui du[mani. nu ascult` de sfaturile unui alt comandant grec.) spre teritoriile Siriei. 1. la ”nceput estic` spre Ancyra (Ancara de azi). Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiar adev`rat`.d.moment de g~ndire [i t`cere. locuri cucerite de str`mo[ii s`i carpatodanubieni cu c~teva mii de ani ”naintea lui.000 de km dep`rtare de mare. Eu. Alexandru ”[i ”ndrept` armata (332-331 \. Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei ”mpotriva macedoneanului [i va fi pierdut ”n urma b`t`liei de la Issus (Kinet Huyuk) din noiembrie 333 \. femeie peste 60 de ani.H. ën Babilon. de a cump`ra cu aur pe grecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia ”mpotriva macedonilor. s-a ”mboln`vit [i a murit. LIBANULUI. la 1. ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE ASTŒZI La 24 de ani (332-331 \. nu ”i cred. personal. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu ”ns` nu [i Alexandru c`ruia norocul ”i sur~de de dou` ori. dac` s-a ”nt~mplat ori nu s-a ”nt~mplat a[a.

Fig. Descoperire hieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya. Alexandru a fost declarat Faraon. Michael Wood Ð University of California Press 1997 297 . Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ. Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra.108.

vecini ai Tyrului. vor fi folosite de el. macedonean`. Dup` o rezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci. Plutarh spunea c` ea ar fi ”ntre]inut rela]ii intime [i cu Alexandru. iugoslavi [i albanezi. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aur dar. mai corect spus. Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia la Damasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar. deoarece Tyrul era o insul` cu ziduri puternice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii ”n el. Cu ajutorul unor cor`bii feniciene. generalul Memnon. fat` a unui nobil persan. publica [i comunica ”n limba lor. dar nu [i geografia. av~nd un b`iat. cu dreptul de a scrie. Dup` b`t`lia de la Issus. persanilor. bulgari. a doua oar` cu cel mai ”nver[unat adversar al lui Alexandru. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani? Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iesc supu[i sub greci. ei sunt azi liberi. ëntre timp. Singura cetate care a ”ncercat politica neutralit`]ii a fost Tyrul. subjuga]i de ei. Numai ”n patria mam`. rezisten]a popula]iei Tyrului va fi ”nfr~nt` ori. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor. Ea avea o educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: o dat` cu c`pitanul de mercenari greci. Ce s-a ”nt~mplat cu acest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. Dup` ce armata lui Alexandru nu a fost ”n stare s` cucereasc` singur` cetatea Tyrului. Nu a fost o lupt` u[oar` pentru armata lui Alexandru. arom~n`. Aceasta este ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupra grecilor. 298 . surpriz`. al flotei din Rodos [i ”n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului. armata lui Alexandru se mobilizeaz` ”n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanul de azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile ”l recuno[teau pe Alexandru drept urma[ul lui Darius al III-lea. Dacia-Roman`. Cine [tie cine va domina aceste locuri ”n anul 4000 [i ce nume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i la consecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. el o va lua ca prizonier` pe Barsine. nu l-au l`sat s` p`trund` ”n cetate. indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i ”mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. Mentor din Rodos.Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [i popoare. numit Heracles. m`cel`rit` sau trimis` ”n sclavie.

dup` 299 . ën iarna aceluia[i an. noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a ”nt~mplat acolo. ”n jurul pere]ilor cet`]ii. ca atunci c~nd va muri s` fie ”nmorm~ntat l~ng` tata Ammon. f`r` nici o ”mpotrivire din partea acestora. ciudat pentru noi cei de azi. Dar ”n mod ciudat. Ce-o fi sim]it el atunci. el o va lua pe un drum sudic. El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`mile cam 30 km pe zi. [tia c` prive[te la acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani ”naintea lui de Alexandru Macedon. ”n fa]a piramidelor? Cine [tie? Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai s`i str`buni. De fapt. religios [i supersti]ios. cu 2000 de ani ”naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma. tracului-raman Hector ”n timpul R`zboiului Troian. se pare. Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar` la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus.Alesul zeilor Alexandru. Un lucru este sigur c`. era copilul timpului s`u. str`b`t~nd de[ertul. s-a av~ntat cu s`lb`ticia celor 24 de ani ai s`i [i cu experien]a c`p`tat` ”n supunerea grecilor. Alexandru traverseaz` Gaza pentru a intra ”n Egipt. cuceritori ai nordului Africii. pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni ai templuluiÓ Oracolul lui AmmonÓ ”l vor recunoa[te ca fiu al Zeului [i ”l vor numi chiar Faraon al Egiptului . Alexandru a ordonat ca gleznele s`-i fie g`urite [i legate de spatele unui car de lupt`. [i plimbat de viu. un prieten foarte apropiat. Alexandria. decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie a tratamentului aplicat de Achile. C~nd guvernatorul Tyrului [i al ”ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins.d. Curtius spune c` peste 10. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`. dar [i Alexandru a fost r`nit la un picior. omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea ”n cale. p`trunz~nd ”n cetatea Tyrului. carpatodanubieni.000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i. zb`t~ndu-se de durere [i ”n chinurile mor]ii. Alexandru nu se re”ntoarce pe acela[i drum: plec~nd de la Siwa. ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs. Alexandru..H. 332 \.”n scris. la Siwa! Acest lucru nu a avut ”ns` loc niciodat`. dup` cum el a cerut (dar va fi scris nu ”n grece[te ci ”n egipteana hieroglific`). profund impresionat de templul Oracol al Zeului egiptean de la Siwa. ga-ramani. el fiind ”nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[. Dar el. la 24 de ani. fiind nevoit s` p`r`seasc` c~mpul de lupt`.

Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani. dar ”ntreaga armat` a lui Cambyses a fost ”nghi]it` de nisip. fiul lui Cyrus . Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de ”ntoarcere al lui Alexandru. cet`]i [i temple? Ce o fi sim]it acel b`iat de 24 de ani. a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` ”nc` ascuns` sub nisip). Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`. s-a ”ntors el de la Siwa. generalul s`u Ptolomeu. descoper` alte cartu[e de hieroglife men]ion~nd c` templul era ”nchinat faraonului Alexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis. de a cuceri [i distruge Siwa. ”n anul 1939 a descoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut. p~n` la sosirea Islamului. i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru a ordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa ”ntoarcere de la Siwa. ca s`-[i construiasc` un templu acolo. De fapt. precum Alexandru. Alexandru a ales alt drum de ”ntoarcere. ”[i va pune ”ntrebarea: ãCare a fost drumul sudic de re”ntoarcere a lui Alexandru?Ó Generalul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli pe englezi ”n drumul s`u spre Egipt. care mai t~rziu va conduce Egiptul. probabil. [i care a fost r`spunsul oracolului. Se pare c` [i el. 2000 de ani mai t~rziu. Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i ”ncercarea lui Cambyses. s-a dus la Oracol cu o singur` ”ntrebare: care a fost aceea. din Balcani. ”n pustiu. acel drum nu prea a fost cunoscut. Alexandru decide construc]ia primului s`u ora[: Alexandria. a fost un arheolog egiptean care. lu~nd un drum sudic. C~nd a avut timp Alexandru ”n scurta sa via]` s` d`r~me [i s` recucereasc` imperii. generalul german Rommel. pe aceast` rut`. La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor. ”n oaza Bahariya? Pe aceast` rut`. venit de departe. acolo. Acesta va fi primul din cele 30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot ”n lumea cucerit` de el.d. acoperit de nisip. mai precis ”n vara anului 1942.H.regele Persiei. precum al s`u tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e. nimeni nu [tie.. pe coasta Mediteranei [i a[a a [i fost. 300 . probabil.Ptolomeu (care se pare c` l-a ”nso]it pe Alexandru ”n drumul spre Siwa).

000 de c`l`re]i. B`t`lia de la Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive: 301 .d. Este imposibil de ”n]eles incompeten]a lui Darius. Acesta va ”ncerca s`-l cumpere pe t‰n`rul macedonean oferindu-i. care ”ntr-un nor de praf. distrug cavaleria persan`.d.Alesul zeilor 2.000 de talan]i ”mpreun` cu una din fiicele sale. spre ghinionul lui. p‰n` la r‰ul Halys.000. alerg‰nd printre dealurile Kurdistanului. El ”i va r`spunde lui Darius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pe l‰ng` mine ca vice-rege. la ”nceput. Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou. care de[i avea sub m~na lui o uria[` armat`. S`racul general Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [i t‰n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [i lupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui [i s`-[i cl`deasc` o familie ”n lini[te [i pace. fabuloasa sum` de 30. ”n loc s` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase. Alexandru ”[i continua mar[ul ”n cucerirea Lumii Antice.. la v‰rsta de 25 de ani. cei doi. ”i era fric` de un grup de solda]i macedoneni.000 de cavaleri[ti. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI •n prim`vara anului 331 \. nici mai mult nici mai pu]in dec‰t fluviul Eufrat [i ”n plus. Darius [i Alexandru.H. trupe specializate ”n astfel de lupte. de ast` dat` limita noului imperiu oferit acestui t‰n`r de 25 de ani fiind.H. [eful cavaleriei din nordul Afganistanului. lanseaz` un atac asupra aripii drepte macedonene dar.000 de infanteri[ti [i 7. Alexandru ”l va sf`r‰ma din nou ”n lupta de la Arbela (Gaugamela). 109).000) [i mai mult de 34. alerg‰nd dup` acela[i Darius.. pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v‰nt fierbinte. la sf‰r[itul verii anului 331 \. Darius ”l va ”nt‰mpina cu peste 200. Apoi ”[i extinde oferta. ori opre[te-te din fug` [i vino s` ne lupt`mÓ. recunoa[terea unui imperiu cu limita ”n centrul Anatoliei. se vor g`si din nou fa]` ”n fa]` (Fig. mai precis pe 1 octombrie.000 de infanteri[ti (dup` al]ii chiar 1. ”[i continu` atacul nimerind ”n fa]a falangelor macedonene. Bessul. Astfel. unde va sosi cu 40.

Alexandru [i Darius \n lupta de la Issu: dup` un mozaic la Pompei .302 Fig.109.

va fi respins` de Darius. Istorici. dup` unii. va distruge Persepolis ”n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. ”nseta]i. fiind ucis chiar de ãcredincio[iiÓ s`i. o istorie a ”nving`torului f`r` scrupule [i ru[ine ”n fa]a posterit`]ii! 303 . niciodat`. •n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajung la Ray (vechiul Teheran). Ce vor fi sim]it persanii despre aceasta este u[or de imaginat: [i azi ei ”l consider` pe Alexandru drept un m`celar. ”nc` ”n via]`. satrapul Betriei. obosi]i. apoi va continua invazia zonei Iranului de azi. •ntre timp. propunerea de ”nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus. Alexandru afla c` Darius a p`r`sit Ecbatana.000 talan]i de aur. 600 km nord de Persepolis. conduc`torul cavaleriei de la Arbela.. ”n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri. le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ. aproape t‰r‰ndu-se prin marea de nisip. Armatei lui. credincio[i lui.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti. De aici istoricii. ”ndreptandu-se spre zona Afganistanului de azi. obosite dar victorioase. unde se va odihni. c‰t [i pe satrapul Bessus. ”l va ”nt‰lni pe Alexandru [i ”i va mul]umi pentru felul ”n care ”i tratase familia. care va muri. av‰ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci. Istoria e scris` ”ntotdeauna de ”nving`tor! T‰n`rul Alexandru ”[i va continua drumul h`r`zit de destin. Alexandru va g`si comoara regilor persani. Ei vor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru ”l va g`si pe Darius. va arde ora[ul ãcel mai ur‰t din lumeÓ.000 de piei de animale. va p`trunde ”n Babilon. probabil. scriau o istorie p`rtinitoare. fugea de un grup nebun de macedoni care nu-i doreau nimic altceva dec‰t s`-l fac` s` dispar`. •n fierbintea lun` iulie a anului 330 \. cu limba de moarte ”l va numi succesorul s`u la tronul Marelui Imperiu Persan.d. Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana. ”nving`torii. istorici [i atunci. istorici. a c‰[tig`torilor. Ba chiar mai mult. ”i va aduce ap` ”ntr-un coif. vor scrie iar istoria lor. ca [i acum. iar ”nainte s` moar`. marele rege al Imperiului persan. ”ntr-o c`ru]`. ”njunghiat. compus` din peste 120. ”i ofer` ora[ul spre jefuire Ð frumoas` recompens`. o f`ptur` diabolic` care le-a d`r‰mat templele [i le-a ucis preo]ii. care-l vor p`r`si. av‰nd o armat` de zeci de ori mai mare [i mai puternic`.Alesul zeilor num`rul mor]ilor ”n armata lui Darius s-a ridicat. scris` cu aur pe 12. la 56.H. Ciudat` este [i frica lui Darius.

Adev`rul este c`. din Iliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Calisthene. barbaric. Acum. EL. De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã”ndep`rta]iÓ pentru totdeauna din aceast` lume. to]i tineri. s` nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare. ca s` aterizeze ”n ãinimaÓ lui Alexandru. Ce a urmat dup` aceea nu se deosebe[te de ce urmase cu c‰]iva ani ”n urm` ”n regatul Macedoniei. Cum adic`. c‰t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii persane corpul ne”nsufle]it al marelui Darius. Cert este c` ”n urma unui banchet ãsplendidÓ. la t‰n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓ Hephaistion [i s` se ”ndr`gosteasc` de t‰n`ra [i frumoasa Roxana nimeni nu [tie. dup` moartea lui Filip al II-lea. ori Marco Polo. dup` ce au cucerit Persia. ën final. a fost adus` s` danseze ”n compania altor fete. pe Darius. De la v‰rsta de 27 de ani p‰n` la 29 el ”i va purta de pe ”ntinderile Afganistanului. se vor ”ntoarce acas` ace[ti macedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele ”n care ei ar trebui s`-l inving` pe Bessus. Alexandru ”l va acuza pe nepotul lui Aristotel. p‰n` la moarte. Se va c`s`tori cu Roxana. a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus. nu a[a de mult din respect. ea. omul care i-a construit mitul. pe Calisthenes. sub 20 de ani. pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme . 304 . El. ”ntr-o criz` de personalitate. Alexandru nu numai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat. istoricul. pe grecul care a creat [i realizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. s`tui de alerg`turi. Darius era deja mort la sosirea lui Alexandru iar corpul s`u a fost trimis ”napoi la Persepolis. nu ”nainte de a-l omor”. care ”ntre timp se declarase rege.Cleitus. ”n plus. fie c`s`tori]i cu macedoneni . de a fi organizat complotul. ”i va purta spre ãsf‰r[itulÓ p`m‰ntului pe acelea[i drumuri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan). au pl`nuit asasinarea lui.”n felul acesta nel`s‰ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua ”n viitor pe fostul rege al regilor. Ace[tia vor fi descoperi]i [i tortura]i f`r` mil`. Alexandru. Alexandru. Uzbekistanului [i Tadjikistanului de azi p‰n` la Samarkand. cea mai frumoas` fat` din Asia. Dar firea totalitar` [i despotic` a t‰n`rului ãzeuÓ va exploda iar`[i c‰nd un grup de paji. Roxana. cu mult consum de alcool. Ce l-a f`cut pe t‰n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele Eunucului Bagoas.

orice se poate spune r`u despre t~n`rul Alexandru. au cucerit India nu numai militar ci. se pare c` ãserviciul lui secretÓ Ð format ”n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese ”n aceast` zon`. T‰n`r. dar nu i se poate contesta seriozitatea [i meticulozitatea ”n preg`tirea unei invazii. arienii. ori cum vre]i s` ne numi]i. Alexandru nu [tia prea mult.H. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului.d.Alesul zeilor 3. Despre India. Cucerise aproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar . abuziv. la fel [i de ast` dat`. iar o mic` parte (2) o va conduce EL ”nsu[i. carpato-danubienii-arieni. c`ruia ”i pl`ceau be]iile. Ei. CHEMAREA STRŒBUNILOR La v~rsta de 29 de ani. ”l vom g`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului. p`trundeau ”n India pe cursul superior al Indusului. limita p`m~ntului. el voia s` vad`. [i va avea un caracter.d. Ce o fi sim]it el. EL.H. undeva ”ntre Pakistanul [i Afganistanul Nuristan. se vedea un ãzeuÓ. ”n urma m`celului de la Harrapa. oare. Se vor re”ntoarce la Kabul [i de 305 . ”n special spiritual. c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui ”nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil ”n acel moment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire ”l purta tot mai departe.nu toat`! El vroia totul. sf~r[itul. plin de energie. sau poate nu era altceva dec~t o chemare a str`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani ”naintea lui. m~nat de o dorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. din v~rful acestor mun]i. EL ”[i va ”mp`r]i armata ”n dou`: (1) grosul ei ”l va pune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion. mai cur~nd de exploatare a Indiei. a[a c` ”n prim`vara anului 327 \. vedicii. carpatodanubienii. A[a cum ”l ”nv`]ase Aristotel. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \. Ei vor merge ”mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i de acolo p~n` la Bactra (Balkh). dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primite despre India. c~nd al]i tineri nu [tiu ”nc` de ce s` se apuce ”n via]`. Alexandru.

c`l`toresc pe Lun`. Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe aceste meleaguri. el era un om deosebit de educat. ”ntre Afganistanul de azi [i Pakistan a avut loc un incident extraordinar: ”n micul or`[el Nysa localnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia. dar [i de contestat. al c`rei rege va fi de partea macedonilor. ”n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i ”nso]eau erau oamenii timpurilor lor: creduli. undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganistanului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului). ajung~nd p~n` la Pir Sar (Dornos). preluat mai t~rziu de greci [i de romani. care la Charsadda va fi ”nvins de Hefaistion [i chiar omor~t. spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeului Bachus. zeu tracic. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` se distreze. De fapt. deci. supersti]iosi. nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u. oamenii nu s-au schimbat prea mult. [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete. C` Alexandru [i ai lui macedoneni erau alcoolici este greu de spus. nici azi. ”n nord spre Himalaia. vinului. ”n valea r~ului Swat. ce le putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelor ãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru. intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. zeu al be]iei. \n urm` cu mai bine de 2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor! Undeva ”n v`ile Kunarului. poseda]i de demoni ori de zei. sau simplu ã”n spa]iuÓ. atunci ”n antichitate. extaziei (provocate de amestecarea ”n vin a unei vi]e s`lbatice). cult. o femeie foarte frumoas`. Bachus. religio[i. p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis. el va ajunge la Massaga. unde a ”nt~mpinat rezisten]`. Atunci regina local`. continu` s` fie supersti]io[i ori s` cread` ”n fiin]e supranaturale la care se ”nchin` cu evlavie. trec~nd prin valea Kunarului. ”i va deschide 306 . dreptul de a fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul ”n exploatarea acelei lumi. dup` 2300 de ani. erudit.acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion ”[i va conduce armata la sudul r~ului Kabul spre Taxila. Alexandru se ”ndreapt` cu mica lui trup`. atunci.

000 de solda]i [i o cavalerie de 2. dup` cca. ar`t~nd la sf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus. Diodorus vorbe[te de 12.700 de ani (327 \. Porus. Rajah. pe r~ul Jhelum (Hydaspes). printr-un interpret. Dar el s-a ”n[elat [i nu numai at~t. se pare c` ea i-a adus pe lume [i un copil. care luptaser` ”mpotriva sa. El ”l va ”nt~lni pe Alexandru. elefan]i. Istoricul Arian ”i descrie pe ace[ti elefan]i. Tot acela[i istoric. libertatea. v`i. spre a-[i ”ndeplini destinul. dealuri [i mun]i. istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii). care credea c`. acum. ”l va ”nt~lni ”n lupt` pe macedonean. care ”i va sta ”n fa]` cu 30. de multe ori.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ.H. respectiv 300 de elefan]i. Porus a sc`pat masacrului. Alexandru ”[i continu` campania spre centrul Indiei cu 80. ”mp`rat al Indiei. modern. botani[ti. de [ah. Alexandru ”[i va construi un pod de vase. El nu avea nevoie de solda]i inamici ”n spatele s`u. s`-l ãtrateze ca pe un 307 .d. dar [i trompele lor t`iate de s`biile macedonene. de[erturi [i m`ri.000 de solda]i. dar nici asta nu va dura prea mult. un adev`rat gigant pentru acea vreme. cu o cavalerie de 2. animale. dar ”n timpul nop]ii. Astfel. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni.80 m. ”ntr-o zi ”nsorit`. ”n jurul zilei de 21 mai a anului 237 \. Comportamentul lui pare. ”nalt de 1. dar a [i fost omor~t. i-a m`cel`rit. cer~ndu-i. 1. probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpatodanubieni. cel al unui juc`tor.por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea.000 \. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean! Ramanul Porus. umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor din mun]ii Hymalaia. 9. La ”nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange. Arian.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) ”l va speria pe macedonean. care [i turnuri de lupt`. plus oameni de [tiin]`. ne spune c` num`rul mor]ilor ”n tab`ra lui Porus a fost de 20.d. falangiste. f`cut de carpato-danubieni-vedici la 2. Dac` dup` m`celul de la Harrapa.000. ace[tia au p`truns pe valea Indus-ului..H. El traverseaz` r~uri [i fluvii.000 de mor]i.000 de prizonieri [i 80 de elefan]i mor]i.d. El ”l va ”nt~lni pe ramanul. ochii elefan]ilor fiind principala ]int` a suli]elor lungi.) un alt m`cel a avut loc.H.

Un monument va fi ridicat ”n cinstea cailor de lupt`. La fel cum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rile pentru a descoperi sf~r[itul lor. B`t`lia de la Jhelum. cu capitala la Patna. ”mboln`vit` de malarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni). dincolo de acest r~u. asem`n`tor zeului suprem al traco-dacilor. cu o popula]ie de 400. iar cu st~nga se sprijin` ”ntr-o suli]`. pe Gange. Alexandru ”[i va ridica iar armata duc~nd-o mai departe ã”n inima IndieiÓ. nu mai visau ca ”n urm` cu 7 ani. loc pe care chinezii budi[ti ”l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ. Gebeleizis. solda]ii obosi]i [i uzi. de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel de plante. c~nd traversaser` Dardanelele ”n Asia. speriat` [i decimat` de [erpii venino[i. Cine-i putea opri setea de aventur`. calul lui drag. tradus` ”n limba persan` ”ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. Pentru macedonean. ”i va m`ri imperiul ad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. care moare r`nit ”n lupt` (sau. Locul monumentului a fost identificat la Jalapur. El auzise c`. ar exista un regat. ”l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el ”l va pierde pe Bucefal. atac~ndu-l pe Porus care se g`sea pe spatele unui elefant. de b`tr~ne]e).000 de locuitori. chiar mai mult. ni-l ”nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal. voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tii care-l ”nso]eau erau ”nc~nta]i de noua flor` descoperit`. Musonul era observat [i comentat de Theophasus. are ”n m~na dreapt` un fulger. ”n cinstea credinciosului lui cal . f`cut` ”n Babilon. Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum. de fapt. dup` al]ii. c~nd au avut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice. era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man. de dizenterie. 308 . de[i c~[tigat`. O moned` din acele timpuri.regeÓ. la aventuri [i bog`]ii. Alexandru. voia s` fac` acela[i lucru pe uscat. de cucerire a acelei ”mp`r`]ii? Cine? Dar armata era obosit` de ploile din timpul perioadei musonice. 564 de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 de ani l-a ”nso]it peste tot.Bucefal. Alexandru ”[i ”mpinge armata ”nt~i spre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis). cel mai dep`rtat loc [tiut p~n` atunci dup` istoricul Arrian. el. Alexandru o va face [i. Pe cealalt` fa]` a monedei avem portretul lui Alexandru care. a c`rui lucrare pierdut` a fost reg`sit`. ora[ ce rivaliza cu Babilonul.

Dar nici aceste fraze nu au convins pe nimeni. Alexandru se va c`]`ra pe una din sc`rile de asalt. [i l-au l`sat singur printre inamici. cruciada ”mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se ”ntr-una ”mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau.Alesul zeilor Coenus. Ei credeau c` Alexandru al lor era mort. se aga]` cu m~inile de zidul du[man s`rind ”n`untru cu al]i trei ”nso]itori. a[a ”nc~t se vor ”ntoarce spre Jalapur. pedepseau. cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian. spre Est. ba chiar o s`geat` ”i va str`punge pieptul ”n partea dreapt`. nu prea mai aveau chef s` mai cucereasc` un ora[. so]ia lui Alexandru ”i va aduce pe lume un fiu care va muri ”ns` ”n toamna anului urm`tor. Macedonenilor li s-a ”mpotrivit o popula]ie local`. Roxana. s` le exploreze. unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` ”i va spune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit ”n b`t`lii. cei trei tovar`[i ”l vor acoperi. s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe. ”n Macedonia. pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt ”n via]`. ëncepuse teroarea contra oric`rei ”mpotriviri. Solda]ii. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic. Alexandru va ”ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei. V`z~nd ãro[uÓ ”n fa]a ochilor. av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. Solda]ii macedoneni din afara zidurilor.000 de vase pe care o va comanda. Alexandru ”[i va preg`ti o flot` de peste 2. luat din Troia. t~n`rul macedonean uit` cine este. ”ncerc~nd s`-l scape de furia ap`r`torilor. se va a[eza ”n fruntea armatei de 200 de elefan]i [i ”l va urma de-a lungul fluviului Indus. s` spun` c` [i-au ”ntors spatele la el. al]ii sunt invalizi. Bucuria ap`r`torilor cet`]ii. Nemul]umit. continu~nd s` traverseze locuri noi. cu mic [i mare. grandios. vor s`-[i vad` so]iile [i copiii. dar el a fost adus. vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul de boli. ëntre timp. Alexandru le spune c` va merge singur ”nainte numai cu voluntari. Dar dac` armata a acceptat aparent ”n a merge mai departe. vor s`-[i vad` locurile nataleÓ. ceilal]i se pot ”ntoarce acas`. Coenus va muri. obosi]i [i bolnavi. ”n]eleg~nd dezastrul. aproape mort. Prietenul s`u. Infanteria [i cavaleria. Cu acel scut al lui Achile. care au t`b`r~t pe ei. ”n ora[ul Multan. Hefaistion. mul]i au fost l`sa]i ”n diferite p`r]i ale Asiei. care se va rupe. distrugeau orice ”mpotrivire. ”n tab`ra unde doctorii se ”ntrebau dac` s` ”ncerce sau nu s`-i scoat` 309 .

Adev`rul este c` Alexandru ”[i va continua drumul pe ap` ”nc` 9 luni.000 din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene.H. folosind notele amiralului lui. ãAlexandru a murit atunci [i a fost ”nmorm~ntat undeva pe acolo. 204 ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood).000 de ani. dar va sf~r[i crucificat. Alexandru va fi intrigat de filosofia sceptic`. adus` de carpato-dun`reni. Nu numai indienii. c~t [i tinere]ea sa vor ”nvinge. \n special ”n ceea ce privea legile naturale ale Universului. ca [i cea greceasc`. Alexandru deschide ochii [i le cere s` o fac`. carpato-danubiene. de altfel. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este ”nc` ”n via]`Ó. ën vara anului 326 \. pe cea a str`mo[ilor no[tri. la ”nceput. Alexandru a decis ã”ntoarcerea acas`Ó. Ajung~nd la acest punct terminus. ëntr-un moment de luciditate. Este dificil pentru noi s` specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice ”[i avea era ”n spa]iul Carpato-Dun`rean. ”n timpul acela ei au venit ”n contact cu filosofia Vedica. Nearchus. 310 . istoricul Arrian va publica o carte separat` intitulat` ãIndiaÓ. ariene. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aer a ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept al ãZeului MacedoneanÓ. mai t~rziu ”l va ataca. am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe baza celei pelasgice.d. Dar s`n`tatea de fier. trupele lui Alexandru vor ”nt~lni pe cele ale regelui Indian Musicanus care. Peste 80. pref`c~ndu-se prieten. Totu[i localnicii din zona Multan [i Uchcr spun azi c`.s`geata din piept. [i el va supravie]ui. De-a lungul Indusului. dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor al cunoa[terii. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad). ra]ional` [i materialist` vedic` [i de asem`narea ei cu ce se practica ”n acea vreme ”n Grecia (vezi p. ce se practic` ”n India de peste 2. de fapt.

de asemenea. Ajung~nd ”n oaza fertil` a Turbat-ului.d. Asta nu ”nseamn` c`. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungul coastei M`rii Arabice. echipament. av~nd cu el cam 80.000 de infanteri[ti [i 18. arme. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu peste 10. Ei ”[i L 311 . Armata [i-a ”mp`r]it-o ”n trei grupuri: 1.000 de solda]i cu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge ”n Iranul de azi. chinuit` de boli. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km. cu vasele sale. care devenise ”ntre timp centrul lumii sale. Astfel ”l g`sim ”n toamna anului 325 \. atunci c~nd natura vrea. toren]ii. potopul distrug~ndu-i o parte din armat`. ”n fruntea flotilei. ”n Marea Arabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm.) a v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se ”ntoarc` acas`.H.H. centrul imperiului s`u. undeva ”ntre Iranul [i Pakistanul de azi. Norocul ”ns` nu-i mai sur~de ca pe vremuri: armata sa obosit`. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armata necredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas. f`r` s` ”nt~mpine dificult`]i. De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [i ostil. undeva pe l~ng` Karaci. nem~ncat`. ën sf~r[it el. va alege un drum foarte ciudat de ”ntoarcere acas`. apa. va cobor” de pe fluviul Indus.000 de cavaleri[ti.Alesul zeilor \ntoarcerea acas` (326-325 \. t~r~ndu-se prin de[ertul nemilos. inunda]iile nu pot s` apar`. ploile. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l ”nt~lni pe Nearchus. except~nd faptul c` nu l-a putut ”nt~lni pe Alexandru la Gwadar! 3. ”ndrept~ndu-se spre Babilon. dar traseul este foarte dificil. trec~nd prin str~mtoarea Hormuz ”n Golful Persic p~n` la Chrax (Alexandria).000 de veterani (care de ast` dat` se ”ntorceau acas` pentru a fi elibera]i din armat`). a[a s-a ”nt~mplat [i cu armata lui Alexandru care ”n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de un astfel de fenomen natural.d. Nearchus. dar [i distrac]ii. Alexandru. Alexandru ”[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`. 2. al`turi de ace[tia mai erau 20. lipsit de vegeta]ie [i ”n special de ap`. trec~nd prin Bolan Pass (”n general un drum f`r` dificult`]i). c~nd ai nevoie de ea. lipsit` de ap` se va transforma ”ntr-o hoard` disperat`.

Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV. Abrams. bolnav.110. Dup` ãAlexander the Great. Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant. Publishers Ð New York 1996 312 . \n pictura de fa]` Alexandru. Inc.Fig. Harry N. este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i.

confuzie mental` [i halucina]ii. unde Alexandru ”l va ”nt~lni pe Nearchus.H. A suferit el. ori prin lipsa de magnezium tetania. ca veterani. Alexandru. Armata lui Alexandru ars` de soare. ”nt~lnire descris` de istoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. sex [i violen]`. abuziv. Dac`-l analiz`m azi din punct de vedere medical. El ”[i va schimba capitala imperiului la Babilon. cunoscut` ca encefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific. Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic. Alexandru o ]inea din be]ie ”n be]ie. b`rboas`. Alexandru va for]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei locale cre~nd astfel o nou` popula]ie. va regreta faptul c` a distrus ora[ul. [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdelirium tremens: anxietate. iubitul s`u prieten. depresie. g`lbeneal` (icter). Hefaistion. ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). o condi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie [i confabula]ie. dup` unii. encefalopatie [i. unde. a[a-zis ãnezg~riat`Ó. c`s`torit [i el cu o fat` a lui Darius. ”mbr`ca]i ”n costume elegante.d. Alexandru. s`n`toas`. ”nainte de vreme. cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii.. probabil. p~n` la Bandar-eAbbas.d. putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) se caracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`ri confuzionale care se pot transforma ”ntr-o stare apatic`.d. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cu v`rs`turi. ën februarie va fi la Susa. dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai 313 . maniac. prost hr`nit`. va muri pe 10 iunie 323 \. suspicios. El. ”n final. era un exemplu clasic de alcoolic. Plutarch ”i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci). datate din octombrie 324 \. cu plete lungi [i nesp`late. care duce la probleme mentale. Alexandru.H. El. depresiv. un nou popor. El. combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici. ca av~nd o constitu]ie solid`. Wernicke.H. umbl~nd paraliza]i de b`utur` [i gata de ceart`. dac` ne lu`m dup` fragmentele scrise de secretarul s`u. la moarte. aceasta explic~nd comportamentul s`u din acea perioad`: megalomanic. va muri ”n condi]ii ciudate. consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff. Eumenes din Cardia. la aproape 33 de ani.Alesul zeilor vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice. Tot la alcoolici putem ”nt~lni: din cauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu oboseala muscular`. va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie a anului 324 \. Pe cei mai ”nc`p`]~na]i ”i va pl`ti [i ”i va trimite acas`. Personal. ëntre timp. tremur`turi ale extremit`]ilor. leziuni cerebrale. consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic. o ”nt~lne[te pe cea condus` pe ap` de Nearchus. de a[a ceva? Tot la alcoolici putem ”nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff. febr`. Personal. Alexandru.

au fost r`ni]i [i ”ngriji]i ”n condi]iile vitrege de atunci. Aparent. ci dimpotriv`. Plutarch spune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit. prietenul lui Aristotel. S` nu uit`m ”ns`. ãconchistadorii macedoneniÒ au devenit. Demostene. va fi [i ea ucis`.. Hefaistion. dar. boli ca malaria. cre~nd o dinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra. ori Iolas.H. care i-ar fi administrat otrava. la 313 \.. Botanistul Theofrastus. SUA. Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea lui Alexandru. Marele orator al Atenei.d. Despre Barsine [i fiul ei. cine l-a urmat la conducerea imperiului. ën plus. Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va mai face vreodat`Ó. Unii ”i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. c` a murit ca un alcoolic. nu se va [ti ce s-a ”nt~mplat. ”mpreun` cu fiul ei. va spune: ãpentru macedoneni. dec~t regi. La r~ndul ei.Ó. putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire. Olimpia. crede c` Alexandru a murit ”n urma unei febre tifoide.. ën 11 iunie. va dispare [i ea ”n r`zboiul civil ce va f`r~mi]a Macedonia. mai mult a contat. ”n final a contat mai pu]in. av~ndu-i ”mprejur pe generalii s`i de baz`. fata lui Darius. specialist ”n boli infec]ioase. sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune. ori ca un otr`vit. Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor” pe Stateira. ”ndur~nd foame [i mizerii. care i-a produs o paralizie ascendent`. provoc~ndu-i o moarte aparent` de lung` durat` (”ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`). Seleucus. 1998. nici mai mult nici mai pu]in. Seleucus. cu limb` de moarte. Astfel. c` acei oameni au str`b`tut lumea antic`.Oldach de la Universitatea din Maryland. Diodorus. fiul b`tr~nului general Antiparter. el a spus s`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC! A[a c`. mama lui. Olimpia. doctorul David W.mult de o lun`. rege al Egiptului. ”l vom g`si pe Ptolomeu. au murit ”n condi]ii aproape similare [i la scurt interval unul de altul. va reface Babilonul [i-l va conduce cu succesorii s`i.. Faptul c` Alexandru [i prietenul s`u. ”ns`. Heracles. cu nevasta lui Apama din Bactrian. dizenteria. ar fi fost involvata ”n acest omor. ”n New England Journal of Medicine. Ptolomeu. sl`biciune muscular` [i stare de confuzie aproape permanent`. Nearchus [i al]ii. excesul de alcool nu i-a ”nt`rit. apatie. mama lui Alexandru. o sut` de ani mai t~rziu. difteria. Dup` al]i scriitori. avea cuno[tin]e temeinice despre stricnin`. totodat`. 314 . a propus public s` se mul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni.

erou bulgar. a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni. cuceritori ac` grecii cuceri]i de macedoneni. ”ngenunchia]i. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza. arieni. Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`. Construc]ia a 6 temple colosale ”n memoria prietenului Hefaistion. care erau planurile lui de viitor: 1. 3. Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor? Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii lui urma[i! D 315 .. 4.nimeni nu [tie precis. Ei vor str`bate Egiptul. unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`. la Memphis. Unde a fost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. Dac` azi ”l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat ”n Alexandru cel Mare devenit. hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA. ën Egipt. la ”nceput au avut numai de pierdut. Interesant mi s-a p`rut ce a spus Michael Wood despre ce s-ar fi ”nt~mplat ”n lume dac` Alexandru nu ar fi murit. A[a c` grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. nici mai mult nici mai pu]in. pelasgi. pe drumurile str`b`tute ”nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. cu porturi [i baze militare. Inscrip]ii ”n limba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia. De acolo la Sema. 2. trimi[i ”n armata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru. ei vor fi c~[tig`torii de mai t~rziu. Asia. albanez sau. India. Alexandria va deveni centru al civiliza]iei. minuni ale lumii.. ën drum spre Macedonia el a fost furat de Ptolomeu [i dus ”n Egipt. Ce s-a ”ntamplat cu corpul sicriul lui Alexandru . amplasate pe teritoriul Macedoniei [i Greciei.Alesul zeilor din cuceri]i. ori cum vre]i s` ne numi]i. India [i vor r`sp~ndi elenismul. acum mai mult de 2000 de ani. pentru tat`l sau Filip. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar. culmea. India [i Pakistan. grecesc ”nseamn` c` lumea ”nc` admir` curajul t~n`rului macedonean care. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu care s` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane.

1962. * Wood. Alexander the Great. John. * D. Alexander of Macedon. Inc. U. Norton & Co. * Hammond.. Berkely. 1997 * Atanasios Paliouras. P... * Burn. man of spirit. University of NC Press. A. 1997. Macedonia Archaeologi-Civilisation. Alexander the Great and the Hellenistic World. In the Footsteps of Alexander the Great.. London. Pandermalis. R. 1988. L. 1967. N. The Genius of Alexander the Great. University of California Press. Hellenic National Line. Los Angeles. New York.. W. 1974. Athens 1998. Ulrich. W. Discoveries.Bibliografie * Bosworth. Thessaloniki 1992.. man of action. 1997. Michael. A. G. New York. * Wilcken. * Green. * Snyder. B. Alexander the Great. 1966. Oxford. Alexander the Great. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 316 . S. * Pierre Briant. W. London. Macedonia. From Arrian to Alexander.. New York.

d.3500 \. 111.H.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Fig.317 - . . VECHEA EUROPΠa[a cum a \nceput s` existe din anii 7000 .

6000 \.H .318 - . Distribu]ia COMPLEXELOR NEOLITICE \n anii 7000 . 112.d.Fig.

d. [i grupele ei regionale . PERIOADA COLITICŒ: EUROPA \n perioada ei maxim` de dezvoltare a anilor 5000 \.Fig.H.319 - . 113.

anii 5300 .320 - .d.3500 \.Fig. Area de ditribu]ie a civiliza]iei VINCIA. 114.H. .

H.d..321 - Fig. ale anilor 5000 . . 115.4000 \. Civiliza]iile TISA [i DUNŒREA MIJLOCIE.

4500 \. .H.d.322 - . Civiliza]ia BALCANICΠDE EST a anilor 5500 . 116.Fig.

35 . 1996 p. 117. LOS ANGELES.29 .H.20 .21 . 111-117 dup` Marija Gimbutas ãThe GODDESSES and Gods of OLD EUROPE Ó University of California Press BERKELEY. 16 .23 .323 - .d.Fig.31 . Fig. Civiliza]ia CUCUTENI a anilor 5000 .3500 \.

tehnologie [i continuitate în spa ]iul carpato-danubian .. I believe Zamolxis have lived long before the time of Pitagoras” (Herodotus. who is also a god. 93-96.. Traian 30..„Columbia” from Branzeni Animal sketches in France & Spain Amulet from Mitoc 30. our king. V BC) „Zamolxis.” (Platon. Technology and Continuity D Zig-zag at Bacho Kiro Thracia 30000 Cuciulat Horse 20000 11000 15000 Madona from Cosauti 9000 UBAID CULTURE Gaura Chindiei Cuina Turcului Schela Cladovei 8000 Vinca „.. book 4.000 de ani de spiritualitate.” (Iordanes) The Greatest Unknown Civilization of the World 7000 4004 3200 3000 2700 2500 2300 Writing in Sumer 6000 Writing inTartaria Cucuteni 5000 Starceva Turdas Bolan Cumelnita and Hamangia UR SAMARRA ceramic SUSA ceramic Imhotop PYRAMIDS Burebista Caesar 1500 1250 Lai Tzu Zamolxis Pytagoras MINOS PHENICIA 44 550 432 101-106 TROIA Socrates. Charmides) „He taught them logic and made them skilled in reasoning beyond all other races. physician of Zamolxis Decebal.000 Years of Spirituality.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful