You are on page 1of 25

Cap.I 1.

NOIUNI GENERALE DESPRE CALCULATOARE


Din cele mai vechi timpuri, oamenii au numrat, socotit i msurat lucrurile, le-au trecut pe rboj i au comunicat altor oameni despre aceste lucruri. Lucrurile acestea puteau fi numrul de oi dintr-o turm, greutatea unui copil, mrimea unui cmp, timpul scurs de la ultima secet sau intensitatea unui cutremur. Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte i tehnici care s-i ajute s numere cu mai mult acuratee, s msoare mai precis, s in un rboj sau s fac nsemnri care s se poat pstra mai mult timp, s transmit cu mai mult precizie; ei au folosit n acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cntare, balane, ceasuri etc. Calculatorul nu e dect cel mai nou din acest ir lung de maini de calculat i de nregistrat. Doar att-nimic mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula i nmagazina rezultatele calculelor. Totui, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate c e simplu, dar fac lucrul respectiv n cantiti impresionante i incredibil de bine. Azi, viteza calculatoarelor se msoar n milioane de operaii pe secund. Operaiile pot s fie simple, dar ele pot fi combinate n foarte multe feluri pentru a rezulta un ir enorm de funcii utile. Acestea s-au ntmplat aproape n ntregime n ultimii 30-40 de ani; aceasta e istoria complet a calculatoarelor comerciale. n anii60, un calculator comercial ocupa o ncpere mare dotat cu aer condiionat; era nevoie de o echip de specialiti ca s lucreze cu el. Consuma o cantitate enorm de energie i se strica des. Calculatoarele de azi sunt, n mod definitoriu, mult mai mici i mai rapide; ceea ce ocupa pe vremuri o camer ntreag, acum ncape ntr-o cutie mic. Calculatoarele pot nmagazina mai mult informaie; ele consum mai puin energie i au devenit mult mai uor de manevrat.

Primele calculatoare personale (PC-uri) au fost lansate n 1979, avnd o vitez cronometrat de vreo 5 MHz.

Cap.I 2 . EVOLUTIA CALCULATOARELOR


Momentul iniial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele matematicianului englez Charles Babbage. El a propus n anul 1830 o Main Analitic care a anticipat n mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile sale au devansat cu peste 100 de ani posibilitiile tehnologice ale vremii sale. naintea a mai fost ncercri n acest domeniu ale lui Leibnitz i Pascal (sec al XVII-lea) . Urmtorul moment de referin este anul 1937, cnd Howard Aiken, de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secven de Comand Automat, bazat pe o combinaie ntre ideile lui Babbage i calculatoarele electromecanice, produse de firma IBM. Construcia acestuia a nceput n anul 1939 i s-a terminat n anul 1944, fiind denumit Mark I . El a fost n principal primul calculator electromecanic, fiind alctuit din comutatoare i relee. nlocuirea releelor cu tuburi electronice a constituit un important pas nainte. Rezultatul a fost concretizat n calculatorul ENIAC ( Electronic Numerical Integrator And Computer ), primul calculator electronic digital. El conine circa 18.000 de tuburi electronice i executa 5.000 de adunri pe secund, avnd o memorie de 20 de numere reprezentate n zecimal. Programarea sa se realiza prin poziionarea a circa 6.000 de comutatoare, cu mai multe poziii. O semnificaie aparte o are faptul c n arhitectura calculatoarelor Mark I i ENIAC, intrau mai multe elemente de calcul, ce lucrau n paralel la o problem comun, fiind dirijate de o singur unitate de comand . Aceast soluie a fost aleas datorit vitezei reduse a fiecrei uniti de calcul, n parte. La versiunea urmtoare s-a renunat la aceast structur paralel de calcul, deoarece s-a considerat c viteza unei uniti de calcul, realizat cu circuite electronice, este suficient . Soluia prelucrrii paralele a fost reluat ulterior dup anii 80 pentru mrirea performanelor unui sistem de calcul; astfel n 1996 Firma INTEL a realizat un supercalculator ce folosete peste 7000 de procesoare PENTIUM utiliznd tehnica de calcul masiv (utilizat pentru simularea testelor nucleare, n cercetri genetice, spaiale, meteorologice). De remarcat c la realizarea primelor calculatoare, n calitate de consultant al echipei, a lucrat i matematicianul John von Neumann, unul dintre matematicienii importani ai secolului XX. De altfel, la realizarea calculatorului EDVAC ( primul calculator cu circuite electronice ) el a stabilit 5 caracteristii principale ale calculatorului cu program memorat :
2

1. Trebuie s posede un mediu de intrare, prin intermediul cruia s se poat introduce un numr nelimitat de operanzi i instruciuni . 2. Trebuie s posede o memorie, din care s se citeasc instruciunile i operanzii i n care s se poat memora rezultatele. 3. Trebuie s posede o seciune de calcul, capabil s efectueze operaii aritmetice i logice, asupra operanzilor din memorie. 4. Trebuie de asemenea s posede un mediu de ieire, prin intermediul cruia un numr nelimitat de rezultate s poat fi obinute de ctre utilizator. 5. Trebuie s aib o unitate de comand , capabil s interpreteze instruciunile obinute din memorie i capabil s selecteze diferite moduri de desfurare a activitii calculatorului pe baza rezultatelor calculelor .

Date

Unitate de intrare Comenzi

Date i instruciuni Stri Mem Stri Unitate de calcul Adrese

Rezultate

Unitate Stri Instruciuni

Rezultate

de ieire i instruciuni

Comenzi

Rezultate/Comparaii
Comenzi

Unitate de Comand
-Figura reprezint Organizarea unui calculator numeric Primul calculator comercializat a fost UNIVAC (Universal Automatic Computer ) realizat pe structura calculatorului EDVAC, n anul 1951. n anii urmtori, dezvoltarea calculatoarelor a devenit exploziv, la mai puin de zece ani intervenind cte o schimbare care a fost interpretat drept apariia unei noi generaii de calculatoare. Ele pot fii clasificate astfel : Generaia I (1946-1956) caracterizat prin : Hardware: relee, tuburi electronice ; Software: programe cablate, cod main, limbaj de asamblare ; Capacitate de memorie : 2 Koctei ; Vitez de operare : 10.000 de operaii/sec. ; Calulatoare : ENIAC, UNIVAC, IBM ; Generaia a IIa (1957-1963) marcat de apariia tranzistorului
3

Hardware: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat ; Software : limbaj de nivel nalt ( Algol, Fortan) Memorie : 32 Koctei ; Viteza : 200.000 de instruciuni/sec Calculatoare : IBM 7040, NCR501 ; Generaia a IIIa (1964- 1981) caracterizat prin : Hardware : circuite integrate ( la nceput pe scar redus, apoi pe scar medie i larg ; scara de integrare se refer la numrul de componente electronice pe unitatea de suprafa ), cablaje imprimate multistrat , discuri magnetice, aparariia primelor microprocesoare ; Software : limbaje de nivel foarte nalt, programare orientat pe obiecte B.Pascal, programare structurat LISP, primele programe pentru grafic i baze de date . Memorie : 12 Moctei ; Viteza : 5.000.000 de operaii/sec ; Calculatoare : IBM 370 , FELIX Comunicaii : Primele comunicaii prin satelit, transmisia de date prin fibr optic. Generaia a IV-a (1982-1989) caracterizat prin : Hardware: circuite integrate pe scar foarte mare ( VLSI ) , sisteme distribuite de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 bii, primele elemente optice (discurile optice ) ; Software : Pachete de programe de larg utilizare, sisteme expert , sisteme de operare, se perfecioneaza limbajele de programare orientate pe obiect, baze de date relaionale ; Memorie : 810 Moctei ; Viteza : 30 de milioane de instruciuni/sec ; Caculatoare : INDEPENDENT, CORAL, IBM (apar mai multe versiuni) Generaia a V-a ( 1991- 2002 ) n curs de dezvolatare Hardware : circuite integrate pe scar ultralarg ULSI ( proiectare circuite integrate 3D ), arhitecturi paralele, alte soluii arhitecturale noi ( reele neurale etc. ), proiectele galiu-arsen . Software : limbaje concurente,programare funcional, prelucrare simbolic , baze de cunotiine, sisteme expert evoluate,programe de realitate virtual, acum apar i sistemele de operare windows. Aceast

perioad este marcat de apariia internetului i extinderea rapid a acestei reele mondiale. Memorie : de la zeci,sute de Moctei pn la Goctei ; Viteza : 1G de instruciuni /sec 3 G de instruciuni/sec Comunicaiile: au atins un nivel nemaiintlnit.. emisiile radio de ordinul GHz, reele globale pe fibr optic , reele de comunicare prin satelit. Calculatoare : o gam foarte larg de calculatoare .

Cap.II 1. CALCULATORUL ENIAC


ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost primul calculator numeric, de dimensiuni mari, pentru uz general. ENIAC a fost construit iniial pentru Armata Statelor Unite, spre a calcula traiectoria proiectilelor de artilerie. Mai trziu, a fost folosit n calcule asociate cu cercetarea armelor nucleare, a prediciilor meteorologice, i proiectarea tunelelor aerodinamice. ENIAC a fost pus n funciune n februarie 1946 i a fost folosit pn n octombrie 1955. ENIAC a fost construit la Moore School of Electrical Engineering din cadrul Universitii din Pennsylvania, de ctre fizicianul american John W. Mauchly i inginerul electronist, americanul J. Presper Eckert. Eckert i Mauchly au proiectat ENIAC la numai 3 ani dup ce au primit aceast sarcin din partea Armatei. n 1947, ENIAC a fost mutat de la Universitatea din Pennsylvania la lcaul final: Zona de Testare din Aberdeen, din statul Maryland. Numai un singur sistem de acest gen a fost vreodata construit, dar a funcionat n mod continuu pn n octombrie 1955. Spre deosebire de calculatoarele moderne care folosesc microprocesoare alctuite din mii sau milioane de tranzistoare, ENIAC a folosit tuburi electronice pentru procesarea datelor. A fost construit din 19.000 de tuburi de mrimea unui bec mic. Calculatorul era alcatuit din 30 de module separate, fiecare cu alimentare proprie

i sistem de rcire. Cntrea mai mult de 30 de tone, a ocupat un spaiu de 162 metri ptrai i a consumat 175 de KW. ENIAC coninea 20 de registre speciale, numite acumulatoare, care depozitau calculele intermediare i cele finale. Fiecare acumulator reinea un numr de 10 cifre. Spre deosebire de sistemul binar folosit de calculatoarele din ziua de azi, calculele i operaiile n ENIAC se fceau n sistemul zecimal. ENIAC putea s efectueze n jur de 5.000 de operaii pe secund. Aceast vitez era de 10.000 de ori mai mic dect viteza calculatoarelor moderne din ziua de azi. Probleme care era rezolvate la acea vreme manual, ntr-o zi sau dou, erau rezolvate de ENIAC n 20 secunde. La nceput, oamenii de tiin programau i introduceau datele n ENIAC, schimbnd manual, conexiunile interne ale mainii. Mai trziu, o metod mult mai eficient pentru introdusul datelor a fost maina IBM de perforat cartele. O alt main de citit cartele perforate a fost folosit ca s nmagazineze datele. Cnd ENIAC termina un calcul, o serie de lumini se aprindeau, sau de tiprea o anumit secven de cartele, ca s i anune pe utilizatori c operaia era finalizat. ENIAC a fost conceput s calculeze n mod continuu zi i noapte. Datorit faptului c circuitele sale erau compuse dintr-un numr mare de tuburi care se ardeau regulat, ENIAC era des n reparaii. Din acest motiv, timpul net de funcionare a fost mult redus. n timpul unei sptmni tipice, ENIAC funciona cam 2/3 din timp. Imediat ce Eckert i Mauchly au terminat ENIAC, au semnat un nou contract n vederea construirii unui urma: EDVAC (Calculator Electric Automatic pentru Variabile Discrete). Structura mai eficient a acestuia reducea numrul de tuburi din EDVAC la aproximativ 4000. Dei a fost prima main de mrime mare care s efectueze calcule de rutin ntrun mediu de producie, ENIAC nu a fost primul calculator electronic. ntre 1939 i 1942, John Atanasoff, un profesor de fizic i matematic de la Universitatea de Stat din Iowa i studentul lui, Clifford Berry, au asamblat calculatorul Atanasoff-Berry, care a introdus multe inovaii legate de circuitele numerice. Sitemul lor folosea sistemul matematic binar cu 1 i 0, folosit n mod asemntor cipurilor de memorie folosite n ziua de azi. Dup ce Eckert i Mauchly au brevetat ENIAC, au avut loc o serie de procese care s determine cine a creat de fapt primul calculator electronic modern. ntr-un trziu, n 1973, Curtea Federal de Justiie a anulat brevetul pentru ENIAC i a recunoscut, la mai mult de 30 de ani dup descoperire, pe Atanasoff i Berry ca fiind pionierii calculatorului.

2. CALCULATORUL UNIVAC

UNIVAC (Universal Automatic Computer) a fost primul calculator electronic proiectat i vndut pentru a rezolva probleme comerciale. Calculatorul UNIVAC coninea aproximativ 5.000 de tuburi electronice, ocupa un volum de 25 metri cubi i avea o greutate de 8 tone. n perioada 1951-1957 au fost achiziionate un numr de 48 calculatoare UNIVAC de ctre o mare variatate de clieni guvernamentali i comerciali. UNIVAC a fost succesorul primului calculator de uz general, ENIAC, creat tot de J.Presper Eckert i John W.Mauchly. n martie 1951 Eckert i Mauchly au livrat primul UNIVAC pentru Biroul de Recensmnt al Statelor Unite (U.S. Census Bureau). UNIVAC a ctigat atenia naiunii n 1952, cnd generalul Dwight D.Eisenhower a candidat mpotriva lui Adlai E. Stevenson la prezidenialele Statelor Unite. Un UNIVAC a fost folosit la televiziunea naional pentru a estima rezultatele. Bazat pe informaia rezultat dintrun eantion redus de voturi, de numai cteva procente, UNIVAC a estimat o victorie net pentru Eisenhower. Televiziunea naional a ntrziat anunarea rezultatelor pn cnd au fost numrate un numr mai mare de voturi. Cnd n sfrit acestea au fost numrate, concluzia a fost c UNIVAC a prezis rezultatul corect. Aceasta demonstraie reuit a contribuit n mare msur la creterea popularitii UNUVACului i de asemenea la formarea opiniei publicului vizavi de calculatoare. UNIVAC, coninea multe mbuntiri comparativ cu predecesorul su , ENIAC. Numrul tuburilor electronice a fost redus de la 19.000 n ENIAC, la aproximativ 5.000 n UNIVAC. Acesta cu un volum de 25 metri cubi de dulapuri, ar fi putut umple un garaj ntreg. Cu toate acestea, ocupa mai puin spaiu dect ENIAC. UNIVAC cntrea 8 tone comparativ cu cu cele ale predecesorului i consuma 100 KW fa de cei 175consumai de ENIAC. n ciuda tuturor mbuntirilor aduse lui UNIVAC, comparativ cu ENIAC, a fost , totui, foarte ineficient comparativ cu standardele din ziua de azi. UNIVAC folosea sistemul zecimal cu tuburi elctronice, fcnd numrtori pn la 10 i de la capt, n fiecare ir de tuburi n spaiul de nmagazinare a operaiilor aritmetice.
7

Memoria acestuia, care reinea datele i programele, era construit din tuburi cu mercur . Aceti cilindrii orizontali conineau mercur lichid care transmitea vibraii acustice ce reprezentau datele nmagazinate i valori de instruciuni. Fiecare linie de memorie putea s acomodeze 1024 de cuvinte, iar fiecare cuvnt putea s rein o valoare numeric de 12 cifre sau 2 valori de instruciune de 6 caractere. Datele externe puteau fi citite de pe banda magnetic sau cartele perforate. Datele puteau fi salvate pe band magnetic, sau puteau s fie tiprite la imprimante. UNIVAC, putea s efectueze 1905 operaii pe secund. Proiectat iniial pentru pentru aplicaii comerciale, UNIVAC a avut performana bun cu numere zecimale cu precizie fix, dar i date de tip alfanumeric . Printre primii clieni ai acestui tip de calculator au fost ageniile guvernamentale, A. C. Nielsen Company, the Prudential Insurance Company i General Electric Appliance Division. Calculatoarele UNIVAC au fost folosite n multe scopuri, printre care contabilitate i prelucrare de date. UNIVAC i alte calculatoare de prim generaie au fost nlocuite de calculatoare cu tranzistoare. Acestea erau mai reduse ca dimensiuni, utilizau mai puin energie i puteau efectua aproape de o mie de ori mai multe operaii pe secund. Acestea la rndul lor, au fost nlocuite de calculatoare cu circuite integrate, inventarea microprocesorului a fcut posibila apariia unor calculatoare mici i puternice, cum ar fi i mai recent laptopul i palmtopul.

3. CALCULATORUL Z1
Primul calculator programabil a fost inventat de catre Konrad Zuse (1910-1995) si s-a numit ,, Z1 Computer. Zuse a fost inginer constructor la o companie germana, Henschel Air Craft din Berlin. El a castigat titlul semioficial de ,, inventator al calculatorului modern pentru o serie de calculatoare pe care lea inventat in ideea de ai usura munca in calculele sale ingineresti. Zuse a respins insa cu modestie acest titlu, si a laudat tot timpul inventii ale contemporanilor si predecesorilor sai, spunand ca sunt la fel daca nu chiar mai importante decat ale sale. In 1936, Zuse a construit un calculator mecanic numit Z1, primul calculator binar. Zuse l-a folosit pentru a experimenta pe el niste idei care aveau sa fie semnificative in parcursul dezvoltarii calculatoarelor: ,,floating-point aritmetic, memorii de mare capacitate si module care operau dupa principii de tip: da/nu (yes/no).

Ideile lui Zuse, nu au fost implementate in intregime in Z1, tocmai de aceea au aparut mai multe prototipuri Z. In 1939, Zuse a terminat Z2, primul calculator electro-mecanic functional. Z3 a urmat in 1941 si a fost construit din materiale reciclate, donate de colegi de universitate si studenti. Acesta a fost primul calculator electronic, cu functii programabile, bazat pe numere binare si sistem de schimbare-din lume. Pentru Z3, Zuse a folosit filme vechi pe care a stocat programele si datele, in loc de cartele perforate Germania avea probleme cu stocul de hartie din cauza razboiului si a fost nevoit sa gaseasca o solutie. Potrivit cartii ,,Viata si munca lui Konrad Zuse autor Horst Zuse in 1941, Z3 avea toate caracteristicile unui calculator modern dupa definitia lui John von Neumann si a colegilor sai din 1946. Singura exceptie era ca nu avea abilitatea de a stoca in memorie programele alaturi de date. Konrad Zuse nu a implementat aceasta proprietate Z3-ului, pentru ca memoria sa era prea mica si nu ar fi suportat o asemenea operatie. Datorita faptului ca el voia in principal sa poata calcula mii de instructiuni intr-un mod ordonat, el a folosit memoria doar pentru a stoca valori sau numere. Per ansamblu structura Z3-ului era foarte similara cu cea a unui calculator modern continea ,,punch tape reader, unitate de control, unitate ,,floating-point aritmethic.

4. CALCULATORUL CRAY-1
CRAY-1 a fost primul supercalculator din lume aprut n anul 1976. Acesta putea s efectueze 240 de milioane de operaii aritmetice ntr-o secund. CRAY-1 s-a dovedit a fi extrem de folositor n spargerea codurilor. n cteva minute puteau fi descifrate coduri care ar fi necesitat zile sau sptmni de munc pentru creierul uman. Aceasta se realiza prin ncercarea tuturor combinaiilor numerice posibile, iar acestea puteau ajunge la miliarde. Calculatoarele nu erau nite instrumente noi n domeniul spionajului. Unul dintre primele calculatoare
9

electronice a fost construit de ctre englezi n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, iar unicul su scop a fost spargerea codurilor germane. Existena acestuia a rmas secret pn n anul 1970. CRAY-1 este un aparat care i merit cu adevrat numele de ,,supercalculator. Proiectat i produs de Seymour Cray, CRAY-1 este de departe cel mai rapid computer al planetei. CRAY avea un uimitor talent de a proiecta circuite care maximizeaz vitez. Pentru a mri viteza acestui sistem, CRAY-1 a fost construit n form de ,,C, permind ca circuitele integrate s fie mai apropiate. Nici o srm din sistem nu are mai mult de 1,2 metri. Acest aparat folosete mult energie i genereaz o cldur intens, avnd un sistem de rcire inovat, cu gaz Freon. CRAZ-1 poate fi achiziionat pentru doar 8,8 milioane $ i este destinat mai ales domeniilor tiinifice.

5. CALCULATORUL DEEP BLUE


n 1996 International Business Machines Corporation (IBM) l-a provocat pe Garry Kasparov, campionul mondial de ah n acel moment, la un meci de ah cu un supercalculator numit DEEP BLUE. Acest calculator folosea 256 de microprocesoare ntr-o arhitectur paralel pentru a analiza mai mult de 100 de milioane de mutri de ah pe secund. Kasparov a ctigat meciul cu trei victorii, dou egaluri i o nfrngere. DEEP BLUE a fost primul calculator care a ctigat un joc de ah mpotriva unui campion mondial cu limitare de timp. Unii experi cred c acest tip de maini cu procesare paralel vor surclasa posibilitile umane de a juca ah. Alii susin c puterea mare de calcul va nlocui inteligena. DEEP BLUE este un prototip pentru viitoarele calculatoare care vor trebui s rezolve probleme mai complexe.

10

DEEP BLUE, din care se poate vedea doar ecranul , joac ah mpotriva campionului Garry Kasparov n 1997. DEEP BLUE este un supercalculator creat de IBM care utilizeaz tehnologia de procesare masiv n paralel creat s rezolve probleme complexe. DEEP BLUE folosete 256 de procesoare care lucreaz mpreun pentru a calcula ntre 50 si 100 de miliarde de micri de ah n mai puin de 3 minute. Aplicaiile folosite n lumea real pe care le efectueaz DEEP BLUE sunt prognoza vremii, cercetri medicale i genetice, dezvoltarea de planuri de curare pentru deeurile toxice i susinerea de servere web pe Internet. Acest tip de calculator este capabil de a evalua 100.000.000. de poziii pe secund. Funcia sa de evaluare a fost iniial scris ntr-o form generalizat, cu muli parametri care urmau s fie determinai. Valorile optimale pentru aceti parametrii erau determinate apoi de nsui sistemul, prin analizarea a mii de jocuri ale maestrilor internaionali.

6. CALCULATORUL ASCI WHITE


Un laborator al guvernului american a creat calculatorul cel mai puternic din lume care, n civa ani, va permite simularea exploziei unei bombe atomice. ASCI WHITE, construit de International Bisinees Machine Corporation, a costat 110 milioane de dolari, are mrimea a dou terenuri de baschet, cntrete 106 tone, necesit un sistem de rcire echivalent cu climatizarea a 765 de case i poate calcula ntr-o secund ceea ce i-ar lua unui calculator clasic 10.000.000 de ani, dup declaraiile celor de la IBM. Compus din 512 servere IBM RS 6000 montafffffffffffffffffffffffffffffffffffff montate n reea i dotate fiecare cu cte 16 procesoare procesoare , calculatorul este construit pe baza unei unei versiuni ameliorate a sistemului versiuni ameliorate a sistemului de exploatare AIX. Sistemul va fi folosit de ctre Lawrence Livermore Natio National Laboratory, pentru a putea simula exploziile exploziile nucleare.

11

Pentru a ne face o idee despre cum funcioneaz, o singura experien matematic i va lua ASCI WHITE 30 de zile, n timp ce CRAY ar fi avut nevoie de 60.000 de zile pentru a face acelai lucru. n urma Tratatului de interzicere complet a testelor nucleare, adoptat n 1996 guvernul american a avut ideea de a dezvolta un sistem care ar permite eliminarea ,,oficial a testelor nucleare fr a compromite cercetarea. Ultimul test nuclear american subteran a fost fcut acum zece ani i exist din ce n mai puini oameni de tiin care se ocup de conceperea i testarea acestor arme. Calculatoarele vor trebui deci, s preia din mers aceast sarcin dificil. Planul pe zece ani al ASCI, lansat acum cinci ani, are drept scop construirea unui supercalculator capabil s simuleze o explozie nuclear, avnd o capacitate de 100.000 de miliarde de operaii pe secund fa de 12.300 de miliarde de operaii pe secund, capacitatea pe care o are n prezent ASCI WHITE.

7.

CALCULATORUL EARTH SIMULATOR


Aflat in Japonia, instalat in laboratoarele care ii poarta numele, Earth Simulator are ca scop intelegerea si previziunea schimbarilor globale ale climei, precum si studiul placilor tectonice. In esenta, proiectul Earth Simulator are ca scop crearea unui Pamant virtual pe care sa se analizeze si sa se prevada modul in care va arata din punct de vedere climatic si tectonic lumea noastra in viitor, pe baza unei tehnologii numerice de simulare avansata. Nu are rost sa punctam aici avantajele aduse de astfel de cercetari, nici beneficiile pe care le vom avea atunci cand proiectul va fi functional intr-o proportie apropiata de 100%. Astfel se va ajunge poate intr-un viitor apropiat la ceea ce prevesteau cartile SF controlul atmosferic.

12

Conform celor de la NEC, Earth Simulator poate calcula maxim 40 teraflops. El este echipat cu 5120 de procesoare fabricate de NEC. Fiecare procesor ruleaza la 500 MHz, este capabil de 8 gigaflops si dispune de 2 GB de memorie. Sistemul este echipat in total cu 10 terabytes de memorie. Earth Simulator ofera o latime de banda interna de 16GB/s. Toate componentele sunt structurate in 640 de noduri, fiecare nod dispunand de 8 procesoare si 16GB de memorie. Supercomputerul este structurat in 320 de cabinete albastre, fiecare dintre aceste incorporand doua noduri, deci 16 procesoare. Acestea sunt asezate in jurul a inca 65 de cabinete verzi, care adapostesc componentele ce asigura interconectarea nodurilor de care am vorbit mai sus. La acestea se adauga cabinetele albe, destinate matricii de discuri pentru stocare. Toate cabinetele dispun de led-uri care semnalizeaza permanent starea ansambului (functionala sau nu). Earth Simulator este izolat complet de mediul inconjurator, iar racirea lui este asigurata de un sistem care pompeaza aer rece in intreaga incinta. Supercomputerul este izolat electromagnetic si mecanic si este suspendat, pentru a preveni eventualele daune cauzate de un posibil cutremur.

Cap.III.

CALCULATOARELE VIITORULUI

Calculatorul viitorului va fi mic i performant. Specialitii anticipeaz c dorina de mobilitate va fi cea care va dicta tendinele. Astfel, n civa ani vom avea un computer performant de dimensiunile unui palmtop. De asemenea, se anticipeaz c pn n 2010 comanda vocal va deveni ceva uzual. Evoluia ultimilor ani n domeniu, a fcut ca noile descoperiri se perimeze n doar cteva luni. Competiia dintre productorii de hardware a fcut ca totul s evolueze ntr-un ritm foarte rapid. Este de ateptat ca ntr-un viitor nu foarte ndeprtat produsele de ultim generaie din strintate s devin uzuale i n Romnia. Specialitii consider ca n viitor calculatoarele vor fi de dimensiuni reduse
13

tocmai pentru a satisface nevoia de mobilitate. Acest lucru se va produce n paralel cu dezvoltarea i rspndirea tehnologiei fr fir. De asemenea, pe acelai computer se vor putea derula mai multe aplicaii fr a se afecta performanele acestuia. Apariia pocket-PC-urilor spune multe despre cum vor arta calculatoarele viitorului. ,,Vor deveni calculatoare de buzunar. Memoriile sunt din ce n ce mai puternice, capacitatea de stocare crete. Totul merge mn-n mn cu wireless-ul, afirm Valentin Negoi, preedintele Asociaiei Productorilor i Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaiei i Comunicaii. Procesoarele dual-core, dezvoltate de Intel sunt deja introduse pe piaa din Romnia, dar n 2010 vor fi deja rspndite procesoarele multi-core. O mare schimbare se va produce, anticipeaz specialitii, n ceea ce privete modul de accesare. Se anticipeaz c n civa ani se va trece la comanda vocal. Astfel, se consider c tastatura va deveni un accesoriu util pentru nostalgici. De asemenea, nu ne vom mai ncurca n cabluri. Unii vizionari doreau chiar un computer care s fie un partener de discuie agreabil, ns mai este pn la ,,epoca Star Treck.

1. DESKTOP-UL
Desktop-ul este cel mai folosit calculator de ctre majoritatea oamenilor. Acesta poate fi ntlnit n majoritatea ntrprinderilor, fabricilor, precum i n coli sau casele oamenilor, datorit performanelor sale i costului redus.

14

Procesor Model Procesor: FSB (MHz): Frecventa procesor (MHz): Placa De Baza Model placa de baza Video integrat: Sunet integrat: Retea integrata: Memorie Capacitate (MB): Tip RAM: Unitati De Stocare Capacitate HDD: Unitate optica Viteza de citire CD-ROM: Periferice Mouse: Tastatura: Altele Porturi: Carcasa: Culoare

AMD Sempron 1000 1600

Asrock K8NF4G-VSTA Da Da (7.1 canale) 10/100 Mb/s 256 DDR 400 40 GB CD-RW 52x Optic PS/2 - negru Multimedia - negru 6 x USB 2.0 Middletower Negru+Argintiu

15

2. LAPTOP-UL
Calculatorul portabil (in engleza laptop sau notebook) a devenit, in ultimul timp, un instrument indispensabil pentru o mare parte dintre utilizatorii din Romania. Laptop-ul reprezint un calculator performant, portabil, folosit n general de ctre oameni importani, aflai n misiuni sau deplasri de serviciu. Este ntlnit n Parlament, Senat sau n ntrprinderiri importante, fiind folosit la
Procesor: Frecventa procesor (GHz): Capacitate HDD: Chipset video: Memorie standard: Unitati citire/scriere: Greutate (Kg): Sistem de operare: Audio: Baterie: Rezolutie optima: Memorie RAM maxima (Mb): Capacitate memorie video (MB): Dimensiune Cache procesor (KB): Tip memorie video: Centrino Core 2 Duo 2.0 GHz 100 Intel 945GM 512 DVD Super Multi (Double Layer) drive 2.90 Windows XP Professional Built-in stereo speakers lithium-ion 1280 x 800 4096 MB up to 128 MB 4 MB DDR2 RAM (UMA)

comandarea unor anumite operaii ale unui proces tehnologic.

16

3.

PALMTOP-UL

Cntrind mai puin de 100g i avnd aproximativ dimensiunile unui pachet de cari de joc, palmtop-ul este compact i stilat, avnd partea frontal de culoare alb i partea din spate de culoare albastru-translucid. Suficient de mic pentru a ncpea n orice poet, borset sau buzunar, dispozitivul ofer un ecran color strlucitor, care mbuntete lizibilitatea pentru nume i adrese. Utilizatorii pot chiar codifica programrile coloristic i pot vizualiza i pstra poze ale prietenilor i familiei oriunde s-ar duce.

17

Procesor: Procesor (MHz):

Intel PXA-270 520

Capacitate memorie 128MB Nand flash (MB): 64MB SDRam Diagonala display (inch): Tip display: Alimentare: Sistem de operare: Altele: Dimensiuni (W x H x D mm): Greutate (g): Introducere date: Numar culori: Porturi: 2.7 Transmissive TFT LCD Battery -1300mAh Microsoft Windows Mobile 5.0 GPS Module:Built-in GPS module 20 channel SiRFStar III chipset 17x59 x21.8 150 Microphone Camera :Fix Focus 1.3 Mp CMOS Touch Panel 65k USB 1.1 Bluetooth SD / MMC

18

Cap.IV. EVOLUTIE IN LUMEA INFORMATIEI DE LA MASINI DE CALCUL LA SUPERCALCULATOARE

n decurs de peste un secol, observm dezvoltarea surprinztoare a mainilor de calcul de la o simpl idee transformat n ceea ce vedem astzi V.I.P.-urile lumii informaiei. Totul a inceput n 1871 cnd JC Maxwell a avut primul ideea stabilirii unei legturi ntre noiunea de informaie i noiunile de baz ale energeticii. L. Boltzmann uureaz aceast legtur prin aprofundarea noiunii de entropie i definirea ei ca logaritmul probabilitii formrii unei anumite configuraii ntr-o mulime de alte configuraii posibile. L. Szilard face nteleas invazia noiunii de informaie n domeniul energeticii cnd, n 1929, n cadrul celebrului paradox al demonului lui Maxwell demonstreaz c o informaie de 1 bit ar trebui s atrag o reducere a entropiei ansamblului egal cu Klog 2, n timp ce entropia sursei de unde provine aceast informaie ar trebui s creasc cu aceeai cantitate sau, altfel spus, entropia se pltete cu informaie. Dar lucrrile lui L. Szilard nu gsesc ecouri pn la cel de-al II-lea razboi mondial, cnd are loc un rapid avnt al teoriei informaiei. D. Gabor extinde energetica cuantic n domeniul de aciune al informaiei selective, stabilindu-i discontinuitatea cea mai mic cantitate de entropie negativa (negentropie dupa cum o numea L. Brillouin) necesara obtinerii informatiei de 1bit xxxxxxxxxxx 0.7K, K fiind constanta lui Boltzmann (1.380622 0.000059) 10 23 J/K. Lucrarile lui Szilard, Gabor precum si ale lui Mackay, R. Valle clarifica ideea potrivit careia teoriile matematizate ale informatiei trebuie sa fie plasate la baza oricarei teorii riguroase a masurarii in stiintele fizice deoarece ele permit sa observam in mod convenabil interactiunea dintre operatiile prin care se masoara fenomenele observate si observator. Alta teorie ce a cauzat progresul informational de astazi este teoria comunicatiilor care studieaza problemele puse de emisia, transmisia si receptia informatiilor
19

selective. Aici si-au adus aportul J. Ville, D. Gabor si Tuller prin punerea la punct a teoriei matematice a semnalului, un mesaj fiind format dintr-o succesiune de semnale care reprezinta informatii convenabil codificate. Problemele codificarii si decodificarii constituie obiectul a numeroase lucrari printre care semnalez teoria scandarii lui B. Mandelbrot. Studiul transmisibilitatii unui mesaj intr-un timp dat este dominat de o teorie fundamentala a lui Cl.E.Shannon ce pune in evidenta o viteza masurabila cunoscuta ca viteza de informatie. Daca M este ansamblul a 2 mesaje M1 si M2 aceasta valoare a informatiei R are proprietatea R(M) = R(M1) +R(M2) daca () N1 posibilitati pe de o parte si N2 pe de cealalta care dau N1N2 posibilitati, atunci R(N1) +R(N2) = R(N1N2) Transmisia unui mesaj poate fi afectata de diverse deformari: dispersie, distorsiune, zgomot. Cibernetica permite studiul matematic al notiunii generalizate de zgomot. Inca din 1940, Kolmogorov si Wiener au aratat interesul de a se considera zgomotul ca un fenomen aleator. Informatia lui Wald poate fi considerata ca o informatie cu zgomot. Informatia metrica a lui Mackey corespunde aproximativ raportului intre intensitatea semnalului si a zgomotului care ii acopera semnificatia. Redundanta o intalnim in diverse fenomene, studiul sau fiind dominat de o teorema enuntata de Shannon si demonstrata de Hincin. Dar transmiterea unei serii informatiilor, indiferent de natura si forma seriei Hartley, Wiene si Shannon (1949) demonstreaza ca exista un maxim posibil al cantitatii de informatii transmis in o unitate de timp, Shannon dand si o formula care exprima capacitatea unei linii de comunicatii care prezinta zgomot; rezultatul sau va fi extins de Gabor si in cazul domeniilor discontinue. Gabor inventeaza si o unitate de informatie, logon ce serveste la masurarea capacitatii canalelor de transmisie folosite. Teoria informatiei si comunicatiilor este astazi folosita in cea mai mare parte a stiintelor, spre exemplu in psihofiziologie si numeroase domenii tehnice. Astfel s-a descoperit ca urechea umana este sensibila la 1 mil. de biti pe secunda, ochiul uman la 500 mil. biti / sec., iar creierul uman poate rationa asupra 10 biti pe secunda. Teoria lui MacKey despre senzatia de trecere a timpului este ca timpulnu este altceva decat aprecierea unei mai mari sau mai mici abundente infoamtionale. Teoria informatiei se gaseste si in inceracrile de exprimare a mecanismelor memoriei si recunoasterii formulelor. Evolutia masinilor de calcul porneste din sec. al XVII-lea cu Schickard (1624). Pascal (1642) si Leibnitz (1672). Urmatoarea etapa a fost gandita si aproape realizata de catre matematicianul si actuarul Charles Babbage (1792-1871) care a inteles perfect care trebuie sa fie planul unei masini complexe, capabila nu numai sa combine numerele conform uneia din cele patru operatii aritmetice, ci sa asocieze aceste operatii intr-o ordine data corespunzatoare unei formule. Datorita unei subventii, el a
20

reusit daca nu sa construiasca, cel putin sa fabrice diferitele piese ale unei astfel de masini, care desi prezentata la Expozitia universala de la Londra (1851) nu au fost niciodata reunite. Este de mentionat ca o astfel de masina nu ar fi functionat niciodata corect datorita dificultatilor mecanice, independente de conceptia sa. In 1879, Lord Kelvin a aratat posibilitatea de a rezolva ecuatii diferentiale cu o masina, schema fiind reluata in 1923 de L. Wainwright. IN 19925 V. Bush a fabricat un prim analizator diferential, iar in 1942 i-a incorporat un program de calcul. H.H. Aiken cu ajutorul tehnic al Companiei I.B.M. a reluat problema masinilor complexe de la punctul la care o lasase Babbage. Intre 1937 si 1944 el construieste prima masina mecanica cu program automat, Mark. I. In acea perioada apare E.N.I.AC, masina electronica caabila sa efectueze 32.000 operatii pe secunda, conceputa de J.W. auckly si M.J. Eckert in cadrul efortului american pentru razboi, moment ce marcheaza dezvoltarea masinilor de calcul intr-un context electronic si patrunderea lor in domenii din ce in ce mai vaste datorita performantelor spectaculoae. Spre exemplu, isi gasesc utilizarea in siderurgie prin calculele interminabile sau in teleghidarea unui satelit artificial. Marile masini de calcul intra si in clinica medicala. Numeratia binara, recomandata inca din 1938 de L. Coffignal, apare la timp pentru a simplifica operatiile ce se efectueaza in interiorul unei masini de calcul. Ea se putea realiza prin intermediul oricarui dispozitiv de comutatie, sre exemplu flip-flop un circuit electronic basculant inventat de E. Jordan in 1919. Inregistrarea unei enorme cantitati de date n-a devenit posibila decat prin inventarea unor memorii din ce in ce mai vaste. Fiecare element de memorie fiind capabil sa conserve un anumit numar de stari fizice a caror succesiune permite reprezentarea numerelor. Lui J. von Neumann i se datoreste ideea inregistrarii nu numai a datelor numerice ale unei probleme ci si a instructiunilor care sa permita rezolvarea ei: trierea datelor operatii aritmetice sau comparatii, punerea in rezerva provizorie a unor rezultate partiale etc. In 1951 Wilkes a inventat metoda microprogramarii, iar intre 19521954au aparut biblioteci de subprograme, de programe de interpretare, de compilatori etc. De altfel, registrele indecsi ale colectivul F.O. Williams, T. Kilburu de la Universitatea din Machester, permit modificarea unor instructiuni inaintea executarii lor. Acum se punea problema cum trebuie vorbit masinilor de calcul? Adica introducerea instructiunilor care se facea printr-un limbaj special fiecarui tip de calculator. Limbajul Algol, produs in 1958 la Conferinta de la Zurich a fost adaptabil la toate tipurile de calculatoare cunoscute. Un alt pas a fost trecerea de la calculul aritmetic si de la domeniul muneric la operatii asupra structurilor logice care nu ar fi putut fi realizate fara lucrarile pregatitoare ale filozofilor si matematicienilor, lucrari ca cea apartinand sec. al XIXlea despre crearea calculului logic al lui Boole si dupa axiomatizarea progresiva a
21

matematicii. O prima legatura a fost realizata din 1937 de C.E.Shannon, care a demonstrat ca circuitele de comutatie automata satisfac algebra logcii a lui Boole, algebra care serveste si ca baza a lucrarii Calculateur de veritis logiques a lui Kalin si Burchard. In 1936 A.M. Turing a definit ceea ce se numesc masinile Turing, ceea ce nu reprezinta aparate efectiv construite, ci modelul abstract general si general al tuturor masinilor pentru tratarea informatiei. Aceste masini au fost imaginate pentru a da un raspuns la intrebarea: Cum trebuie definit riguros conceptul matematic corespunzator notiunii vagi de functie aritmetica, efectiv calculabila? Turing a aratat intai ca masinile sale puteau sa apartina la tipuri diferite, dar formand o multime numarabila, astfel incat multimea lor desi infinita, sa nu formeze decat o mica parte din multimea numerelor intregi. El a mai stabilit ca este posibil realizarea unei masini Turinguniversala capabila sa ia aceleasi decizii ca si o masina Turing particulara oarecare, a carei structura si instructiuni ar putea fi totdeauna descrise cu ajutorul codului si sintaxei masinii universale. In acelasi an 1936, Church si Kleene, Kalmar si Post au furnizat raspunsuri echivalente cu cel al lui Turing, desi au fost prezentate intr-un mod care nu scotea in evidenta posibilitatea de a aplica aceste idei la rezolvarea problemei gandirii automate, aceasta problema fiind rezolvata inca din 1934 cand Godel H. reprezentand fara indoiala culmea cea mai inalta a istoriei geometriilor neeuclidiene si a axiomatizarii matematici la care ele au condus. Matematicienii erau indispensabili pentru a conduce masinile de calcul urias si pentru a concepe altele mai perfectionate. In 1864 Ch. Babbage si Dr. Rogers in 1974 propun planurile unui automat care sa joace jocul ronds et croix (tic-tac-toe) punand bazele automatizarii jocurilor deductive. Primele masini construite pentru a juca acest joc, automatizat de B. Cadwell, sunt cele ale D.W.Savres (1949) si ale lui N. Elliot (1950). Alt joc automatizat este jocul lui Nim, fant-tan, a carui solutie depinde de functia lui Grungy ce este legata de teoria grafurilor. O astfel de masina este realizata in 1951 de F.O. Williams, numita masina Ferronti, programata sa castige sigur jocul Nim cu conditia sa inceapa prima jocul. Proma masina de calcul capabila sa trateze riguros o problema de sah se datoreste inginerului spaniol L.Torres Quevedo. Conceput in 1899 si construit in 1911, acest robot electromecanic nu cunostea decat o finala care comporta un material foarte redus dar permitea ca pornind de la orice pozitie legitima si cu conditia ca automatul sa faca prima miscare, sa termine victorios partida. Aceiasi performanta a fost transpusa pe o masina electronica de calcul de Van der Poel. Primul servo-mecanism cunoscut este probabil orologiul luminii un regulator de flaara prin metoda totul sau nimic descris de al-Jazari in 1206 urmat in evul mediu de disppzitivul baille-ble, Un dispozitiv cu feed-back al carui dispozitiv a fost analizat
22

de Maxwell, il intalnim la James Watt (1790) in regulatorul cu bile care permite readucerea unei masini cu aburi la un regim constant cand ea tinde sa aiba abateri. Dar abia intre cele doua razboaie, notiunea de feed-back produce interes, meritul principal fiind atribuit lui H.S. Black (1931) si H. Nyquist (1932). Un dispozitiv feed-back este un dispozitiv insarcinat sa asigure 5 functii: 1. Explorarea mediului in vederea culegerii de informatii asupra rezultatelor actiunii intreprinse; 2. Introducerea acestor informatii in obectul considerat; 3. Masurarea la diverse momente a abaterilor intre obiectivele urmarite si rezultatele obtinute; 4. Obtinerea prin calcul (aritmetic, analogic sau logic) a mijloacelor de a corecta actiunile urmatoare pentru reducerea suficienta a abaterilor constante 5. Transmiterea acestor indicatii organelor obiectului; insarcinate sa-i permita sa atinga scopul propus. Feed-back-ul destinat conducerii unui mecanism spre un scop putea fi gresit reglat sau se putea deregla in cursul functionarii sale, cand risca a corecta insuficient actiunea pe care o ghideaza, sa o determine sa-si depaseasca scopul, acest fenomen fiind constatat la masini (Nyquist, 1932). In acest caz se utilizau feed-back-uri de feed-back-uri ce permiteau ameliorarea calitatilor de adaptabilitate ale unui sistem. In 1938 Th. Ross construieste o masina, capabila prin feed-back, sa iasa dintr-un labirint, dar care se deplasa pe sine. In 1950 broastele testoase ale lui Grey Walter, neurofiziolog, au lansat moda imitarii electromecanice a mersului. Aceste masini exploreaza mediul inconjurator, poseda tropisme pozitive si negative, sunt capabile sa aleaga intre un comportament eficace sau neeficace, sa recunoasca un individ asemanator, realizand toate acestea cu o mare simplitate a mijloacelor. Grey Walter obtine o masina cu reflexe conditionate prin complicarea si imbunatatirea performantelor modelelor sale anterioare. Soricelul lui Shannon (1952) reuseste sa iasa dintr-un labirint si sa-si aminteasca solutia. Astfel, treptat, se va ajunge la instalatii capabile sa recunoasca forme si structuri. Un exemplu sunt aparatele Vocoder si Voder, inventate in 1936 si 1939 de H. Judley care recurg la teoria redundantelor. La emisie, mesajul vorbit trece printr-o serie de filtre dispuse paralel. Lipsite de redundantele lor, variabiile esentiale ale sunetelor sunt transmise in acelasi timp in care un scurt semnal aduce formula acestor redundante. Ansamblul semnalelor transmise poate fi condensat intr-o proportie de 10 la 1. La receptie Voder-ul recombina aceste mesaje si reconstituie vocea cu individualitatea sa. Audrey este un

23

alt aparat de acest tip capabil sa recunoasca vocea umana si sa o deosebeasca de alta voce. In 1947 americanii W. Pitts si W. Culloh au aratat ca posibilitatea pentru o masina de a recunoaste o structura, descriind-o in termeni de informatie selectiva, se leaga de invariatia comportarii unui mecanism fata de un anumit grup de transformari. Perceptorul dr. Rosenblatt (1960) isi propune a fi in acelasi timp un aparat destinat recunoasterii structurilor sensibile, atat vizuale cat si sonore sau de alta natura. Intrevazuta de J.B.Estomp (1916), legea jingvistica acelui mai mic efort a fost indelung studiata de G.K.Zipf (194), apoi criticata si imbunatatita de diferiti cercetatori si in special de B.Mandelbrot (1955), caruia i se datoreste si notiunea de temperatura informationala. Conform acestei legi, frecventele cuvintelor limbilor naturale urmeaza o formula hiperbolica, sau altfel spus, perioadele lor urmeaza o lege liniara. Datorita matematicianului rus A. Markov, care in 1913, a analizat nu numai frecventele lor ci si frecventele inlantuirilor de cuvinte dintr-un poem celebru al lui Puskin, urmat in 1948 de analiza markoviana a lui Shannon a limbii engleze la nivel al literelor. Prin numeroase alte studii, la 7 ianuarie 1954, la New York, un ordinator I.B.M. 701, programat cu un vocabular modest de 250 de cuvinte, a tradus in limba engleza, sub directia lui dr. Dostert, cateva texte scurte in limba rusa, aceasta performanta introducand traducerea automata. O astfel de masina construita in 1962 (I.B.M.) de G.W.King traducea zilnic 60.000 cuvinte rusesti in engleza. Intr-o nota din 1921 E. Borel pune primele baze ale jocurilor strategice. Prin jocuri strategice, trebuie intelese nu numai jocurile de rationament pur, jocurile numite cu informatie perfecta (ex. Jocul de sah) ci si jocurile care comporta un anumit hazard, cu conditia de a ramane un loc si pentru rationament. Prelungind lucrarile lui Gray Walter (1951) asupra reflexelor conditionate artificiale, dr. A.M. Uttely a dat o teorie a masinilor de inductie care a servit ca punct de plecare si chiar ca model mai multor proiecte si unor realizari ale sale (1954-55) si ale lui F.H. George, G. Pask, Berr. Masina lui T. Kilburu, R.L. Grimschele si F.H. Summer (1957-1959) imbunatateste dupa un anumit numar de experiente, programele cu care a fost dotata, eliminand procedurile defectuoase si retinand pe cele reusite carora le mareste eficacitatea prin referirea la solutii obtinute in probleme simple. Masinile pentru demonstrarea teoremelor matematice, reprezinta un amestec de deductiv cu inductiv, teoriile acestor masini fiind puse de Newell, Shaw, Simon, Minsky (1961), J. Pitrat (1962) Masina lui H. Gelernter (IBM New York) poate gasi teorema de geometrie euclidiana. Ea se compune dintr-o masina de calcul sintactica (pentru traducerea
24

sistemului formal), o masina de calcul diagramatica (ce contine diagrama necesara demonstratiei teoremei) si o masinade calcul euristica, ce, folosind cele 2 blocuri precedente, cauta lantul rationamentelor ce permite de la ipoteze la concluzii. Masina Logic Theorist a lui A.Newell, Shaw si Simon a fost astfel programata pentru a obtine teoreme pornind de la axiomatica lui Bertrand Russell. Din anii 1960 si pana acum, calculatoarele au evoluat intr-atat incat puterea de calcul a primului Cray si cea a modelului Earth Simulator de la NEC difera cu cateva zeci de trilioane de operatii cu virgula mobila pe secunda. Mai exact, Cray-1, care o fost instalat la Los Alamos national Laboratory in 1976, era capabil de o performanta maxima de 160 milioane de operatii cu virgula pe secunda (160 megaflops) si dispunea de o memorie principala de 8 megabytes. Earth Simulator de la NEC, instalat la Center din Japonia in 2002poate calcula maxim 40 de trilioane de operatii cu virgula pe secunda (40 teraflops) si este echipat cu 10 terabytes de memorie principala. TOP 500 se efectueaza de doua ori pe an, in lunile iunie si noiembrie. Ea se bazeaza pe o colectie proprie de benchmark-uri, denumita Linpack. Testul principal propus de Linpack este rezolvarea unui sistem de ecuatii liniare foarte dens. Pentru TOP 500, este utilizata o versiune Linpack care permite utilizatorului sa masoare marimea problemei si sa optimizeze software-ul astfel incat masina testata sa dea rezultatele optime. Testul nu ofera o imagine clara a performantei globale a sistemului, ci se concentreaza exclusiv asupra performantei obtinute de un sistem pentru a rezolva o problema regulata, care permite obtinerea de rezultate foarte mari. Linpack ofera o imagine foarte clara a performantei maxime ce poate fi atinsa de un sistem in cazul acestui test, fapt care, de altfel, este tocmai ceea ce ne intereseaza. Notatiile utilizate de Linpack sunt urmatoarele: Rmax este performanta maxima obtinuta pentru o problema de complexitatea Nmax, iar performanta teoretica maxima este notata Rpeak.

25