You are on page 1of 28

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE

PROFESIONALE

CE SUNT ACCIDENTELE DE MUNCA?

Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D).

In functie de gradul de afectare a capacitatii de munca, se recunosc urmatoarele grade de invaliditate:

GRADUL I - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca si nu are posibilitatea autoservirii (in caz de orbire, de pierdere a ambelor maine sau picioare, etc);

GRADUL II - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca, dar se poate autoservi;
GRADUL III - Cand persoana afectata si-a pierdut partial capacitatea de munca, dar isi poate continua activitatea la acelasi loc de munca sau altul, insa in conditiile unui program redus.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR:
Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in: accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice; accident care produce invaliditate; accident mortal; accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii. In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul

TEORII PRIVIND MECANISMUL APARITIEI SI


PRODUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE

Teoria predispozitiei la accidente Teoria behaviorista Modelul dominoului Modelul Cauzalitate si erori umane Teoria fiabilitatii sistemelor

ANALIZA STATISTICA A ACCIDENTELOR DE


MUNCA
Sistemul de analiza a accidentelor de munca trebuie sa cuprinda urmatoarele faze:

Completarea formularului de inregistrare a accidentelor de munca (FIAM) Centralizarea formularelor pe perioada de referinta Verificarea completarii corecte a formularelor Prelucrarea automata a datelor Prezentarea rezultatelor

Criteriile in functie de care se face gruparea accidentelor, in cadrul analizei statistice sunt:

Felul acivitatii in cursul careia a avut loc accidentul Datele privind identitatea accidentului; varsta, sex, meseria, vechimea in munca, vechimea in meserie Localizarea administrativa, economica si de timp a accidentului Agentul material care a intervenit in producerea acestuia Leziunea produsa de accident Localizarea leziunii, etc

Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel: de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca; de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice; de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala

SISTEMUL ASIGURRILOR PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE


Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, face parte din sistemul de asigurri sociale, este garantat de stat cuprinde raporturi specifice prin care se asigur protecia social a salariailor mpotriva diminurii sau pierderii capacitii de munc i decesului acestora ca a producerii riscului social asigurat cel al accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Prin asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale rspunderea civil a persoanei fizice sau juridice pentru efectuarea prestaiilor sociale este preluat de asigurator. Este de menionat faptul c n situaia n care se face dovada altor prejudicii materiale care nu sunt acoperite, n mod subsidiar i complementar, intr n funciune rspunderea civil, potrivit dreptului comun.

Scopul urmrit de sistemul de asigurri sociale pentru accidente de munc i boli profesionale este cel al: - promovrii sntii i a securitii n munc i prevenirii accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - diminurii i compensrii consecinelor accidentelor de munc i ale bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc si boli profesio nale are urmtoarele obiective principale: - prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - reabilitarea medical i socio-profesional a asigurailor, victime ale accidentelor de munc i ale bolilor profe sionale, precum i recuperarea capacitii de munc a acestora; - acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub forma de indemnizaii i alte ajutoare.

Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale se fundamenteaz pe urmtoarele principii: 1. asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz fora de munc angajat cu contract individual de munc; 2. riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de rezultatul muncii prestate;-angajatori 3. constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale din contribuii difereniate n funcie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care ncheie contract de asigurare; 4. creterea rolului activitii de prevenire n vederea reducerii numrului accidentelor de munc i al bolilor profesionale; 5. solidaritatea social, prin care participanii la sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale i asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de lege; 6. asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevzute de lege;

In dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile:


1.

Faza I: constituirea situatiei de accidentare Faza II: desfasurarea situatiei de accidentare Faza III: producerea leziunii

2.

3.

Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii are rolul de lege fundametala pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca, asigurand totodata:

stabilirea principiilor de prevenire

trasarea cadrului general pentru intregul proces de legiferare in domeniul Protectiei muncii

trasarea cadrului general pentru modeul de desfasurare si organizare a activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale

CE SUNT BOLILE PROFESIONALE?


Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse n conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii.

CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Neoplazii

Boli de snge non-maligne

Boli ale sistemului nervos

Afectiuni psihice si comportamentale

Boli ale ochiului si anexelor,

Boli ale urechii

Boli ale sistemului circulator

Boli ale sistemului respirator

Boli ale aparatului urinar

Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici

Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor

Boli ale sistemului osteo-musculoarticular si ale tesutului conjunctiv

A) N FUNCIE DE NATURA FACTORULUI DE RISC

CARE LE-A GENERAT, BOLILE PROFESIONALE SE


POT CLASIFICA N URMTOARELE GRUPE:

Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice; Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice; Boli prin expunere la energie radiant; Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute; Boli prin expunere la zgomot i vibraii; Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut; Alergii profesionale; Dermatoze profesionale; Cancerul profesional; Boli infecioase i parazitare; Boli prin suprasolicitare; Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).

DUP TIMPUL DE EXPUNERE LA ACIUNEA FACTORULUI DE RISC:


B)

Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de munc), generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.

Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze relativ mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;

Intoxicaii acute: efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.

Efect toxic instantaneu: se manifest dup sau n timpul unei expuneri foarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin efecte acute funcionale i/sau lezionale care pot antrena n special o pierdere de cunotin, o com sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezint aceste caracteristici de intoxicaie fulgeratoare.
Efect toxic imediat: se manifest dup o

expunere de scurt durat printr-o iritare acut a mucoaselor respiratorii sau a pielii, printr-o narcoz care incumb o inaptitudine funcional, printr-o afectare celular ireversibila

Exemple de intoxicaii acute cercetate ca i

accidente: arsuri, afeciuni respiratorii, digestive etc.

Intoxicaii cronice (boli profesionale) De regul efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani dupa expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservat, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant. Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifest dup expuneri prelungite, repetate timp de mai multe sptmni; chiar ani, prin apariia cancerului, a efectelor toxice asupra funciei de reproducere, a afeciunilor sistemului nervos, a reaciilor de hipersensibilitate ntrziat. Cancerul . Perioada lung de laten a bolii (15-20 de ani de expunere la noxele respective, uneori chiar mai mult) face, pe de o parte, ca persoanele n cauz s nu contientizeze imediat pericolul, iar, pe de alta, frecvent declararea bolii se petrece dup pensionare i astfel, in lipsa unei evidente clare, nu mai sunt analizate antecedentele profesionale ale acestora.

Pentru ca o afeciune s fie calificat ca boal profesional, trebuie s fie ndeplinite trei condiii:
S decurg din exercitarea unei meserii sau profesii; S fie provocat de factori de risc fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munc sau de suprasolicitri; Aciunea factorilor de risc asupra organismului s fie de lung durat.

FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I DE MBOLNVIRI PROFESIONALE: SUNT FACTORI PROPRII ELEMENTELOR SISTEMULUI DE MUNC, CE POT PROVOCA N ANUMITE CONDIII, ACCIDENTE DE MUNC SAU BOLI PROFESIONALE.

Dar nainte de a clasifica factorii de risc de accidentare i mbolnviri profesionale este important s cunoatem elementele procesului de munc i interaciunea lor.

SISTEM DE MUNC
EXECUTANT

MIJLOACE DE PRODUCIE SARCINA DE MUNC MEDIU DE MUNC

PROCES DE MUNC

Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest sub dou forme:

Coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.

Sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului.

Bolile profesionale, ca i suspiciunile de boli profesionale, trebuie semnalate obligatoriu de ctre toi medicii care depisteaz astfel de mbolnviri cu prilejul oricrei prestaii medicale (controale medicale la angajare, periodice etc). Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de sntate public teritoriale n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc

CARE ESTE SCOPUL CERCETRII UNEI MBOLNVIRI PROFESIONALE?


Se urmresc la faa locului cauzele mbolnvirii, ct i modalitile de nlturare a lor. Se stabilesc noxele existente, rolul unor factori dependeni de organizarea produciei (intensitatea eforturilor, ritmul de munc, lipsa pauzelor etc). n cercetare se pornete de la analiza procesului de munc, pentru a se putea depista cu ct mai mult precizie momentul i situaiile periculoase care ar fi putut interveni n geneza bolii. Concluziile cercetrii cazurilor de mbolnviri profesionale se consemneaz ntr-un proces verbal, n care se menioneaz factorii determinani, condiiile care au favorizat apariia bolilor i msurile ce se impun pentru prevenirea unor situaii similare, responsabilitatea pentru declanarea bolii respective.

TRATAMENTUL BOLILOR PROFESIONALE


Se bazeaz pe trei principii: tratamentul etiologic, patogenic i simptomatic. 1. Tratamentul etiologic: ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz n cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv i ndeprtarea toxicului neabsorbit nc, iar n cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporar sau permanent a locului de munc. Eliminarea toxicului absorbit n organism. 2. Tratamentul patogenic: aciuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului i a evoluiei bolii.

3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaz simptomelor i disfuncionalitilor aparatelor i sistemelor organismului.

MSURI TEHNICO ORGANIZATORICE N VEDEREA PREVENIRII MBOLNVIRILOR PROFESIONALE

Eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau inofensive; Izolarea aparaturii generatoare de noxe (automatizare, cabine speciale, termoizolare); mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locurilor de munc ( ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilaie local);

Diminuarea concentraiilor noxelor existente la locurile de munc sub CMA sau LMA (ventilaie general, fonoabsorbie); mpiedicarea aciunii noxei asupra lucrtorilor sau diminuarea acestei aciuni prin reducerea efortului fizic, a suprasolicitrilor fizice i neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc, folosirea echipamentului individual de protecie etc; Asigurarea alimentaiei de protecie i consumarea acesteia n unitate; Efectuarea corect a instructajului pentru securitatea i sntatea n munc.

MSURILE MEDICALE SUNT REPREZENTATE DE:

Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de determinri de noxe, studii epidemiologice; Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a celui periodic (examene clinice i de laborator n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examinrilor);

Educaia sanitar, care se adreseaz cadrelor de conducere tehnic i administrativ, n scopul realizrii de ctre acetia a msurilor tehnicoorganizatorice amintite n condiii de eficien maxim, personalului muncitor n scopul respectrii regulilor de igien individual, purtarea corect a echipamentului individual de protecie, acordarea primului ajutor, cunoaterea i recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acut i cronic profesional, prezentarea la examenele medicale