APARATUL CARDIOVASCULAR

Inima este localizată în cavitatea toracică, în etajul inferior sau cardiac al mediastinul ui anterior

• Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici:
• Pericardul fibros, aşezat la exterior. Are consistenţă fibroasă, este rezistent şi inextensibil. El formează stratul extern al pericardului şi este legat de formaţiunile vecine prin ligamente: sternopericardice, frenopericardice (care îl leagă de diafragmă) şi vertebropericardice. • Pericardul seros are o structură asemănătoare cu pleura şi peritoneul şi este format dintr-o foiţă sau lamă parietală şi o altă viscerală. Foiţa parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros şi se continuă la baza inimii cu cea viscerală, care formează stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi epicard.

.

.

Inima are forma unui con turtit. iar volumul asemănător pumnului drept. . cu axul longitudinal dispus oblic în torace şi are o greutate de 250-300g. culcat pe diafragmă.

• Pe lângă bază şi vârf. . La nivelul său se găsesc şanţul interventricular posterior şi şanţul coronar. care desparte atriile de ventricule şi este perpendicular pe axul longitudinal – Faţa plană (diafragmatică) priveşte inferior spre muşchiul diafragm. inima prezintă feţe şi margini: – Faţa sternocostală este orientată anterior şi prezintă în părţile laterale şanţul coronar. care-l continuă pe cel de pe faţa sternocostală.

Baza inimii aparţine atriilor şi în special atriului stâng. Ea priveşte înapoi (spre esofag şi coloana vertebrală) şi la dreapta. de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele patru vene pulmonare) Varful inimii este situat pe Vasele mari de la baza inimii .

prevăzut cu valvula tricuspidă . prevăzut cu valvula Thebesius » orificiul auriculului drept » orificiul atrioventricular drept.cavitar • este formată din 4 compartimente – Atriul (AD) şi ventriculul drept (VD) – Atriul (AS) şi ventriculul stâng (VS • Atriul drept are cinci orificii » orificiul venei cave inferioare prevăzut cu valvula Eustachio » orificiul venei cave superioare » orificiul sinusului coronar.• Alcatuirea interna • Inima este un organ musculo .

• Atriului stang are sase orificii • patru vene pulmonare – două vene pulmonare drepte şi două stângi – care aduc de la plămâni sânge încărcat cu O2 • orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida. valvula mitrală • orificiul de deschidere a auriculului stang .

.

trabecule cărnoase si cordaje tendinoase • musculatura peretilor este formata din fibre . ei prezintă pe faţa internă nişte muschi papilari. cu baza spre orificiul atrioventricular • peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor.• Ventriculele • au formă piramidală triunghiulară. cel stang are are peretele de trei ori mai gros • pereţii lor nu sunt netezi.

Aspectul valvulelor sigmoide ale arterei aorte Aspectul valvulelor sigmoide ale trunchiului arterei pulmonare .

.

• Structura histologica • endocard • miocard » contractil » tesutul excitoconductor • epicard .

.

.

.

care alcătuiesc “scheletul cardiac” şi servesc drept punct de ataşare pentru valvulele cardice şi miocard • Dispunerea fibrelor pe mai multe straturi şi cu orientări diferite creşterea forţei de ejecţie .Scheletul cardiac • Format din patru inele fibroase.

Sistemul de comandă – excitoconductor al inimii Keith Flack Aschoff Tawara .

.

care într-o oră pompează în circulaţie aproximativ 400 litri sânge.• Vascularizaţia inimii • Inima este un organ bogat vascularizat. a miocardului. • Activitatea metabolică crescută a miocardului necesită deci un aport ridicat de sânge. care se realizează prin arterele coronare dreaptă şi stângă. neîntreruptă. iar în decurs de o zi 10. aspect condiţionat de activitatea ritmică. • .000 litri sânge.

care străbate şanţul coronar drept.vena mică a inimii. • Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos principal al inimii. Sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu prevăzut cu valvula Thebesius . şi anume: . sinusul coronar.vena mare a inimii. care se află în şanţul atrioventricular stâng.vena mijlocie a inimii. . care urcă prin şanţul interventricular anterior. care urcă prin şanţul interventricular posterior.• Sângele venos al inimii este colectat de vene. .

• Inervaţia inimii • Inervaţia inimii este realizată de ramuri simpatice şi parasimpatice ale plexului cardiac. • Fibrele parasimpatice. • Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior. avand ca efect diminuarea activitatii inimii. Care inerveaza predominant nodulul sinoatrial si atrioventricular. din nervul vag. care vin din ganglionii simpatici cervicali si au efecte stimulatoare asupra miocardului. • . mijlociu şi inferior.

Sistemul vascular • Este format din • artere – vase care transportă sângele de la inimă spre ţesuturi • vene – vasele care transportă sângele de la ţesuturi spre inimă • capilare – la nivelul cărora se realizează schimburile dintre sânge şi ţesuturi. .

este formată din ţesut conjunctiv cu fibre colagene. Media venelor este în general mai subţire şi este formată din fibre musculare şi elastice în venule şi venele mijlocii. Astfel. fiind foarte puţin dezvoltată la venele mari. la arterele mari (de tip elastic) ea este formată din lamele concentrice de fibre elastice. aşezate pe o membrană bazală sub care se gaseste un tesut conjunctiv subendotelial. Adventicea este mai subţire la artere şi foarte groasă la venele mijlocii . formată dintr-un strat de celule turtite endoteliale.Structura vaselor sanguine • Peretele format din trei straturi principale: – intimă. iar în spaţiile dintre lamele se află puţine fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv. – adventicea stratul cel mai extern al peretelui vascular. de regulă orientate longitudinal şi fibre elastice. – medie are o structură foarte variată potrivită diverselor tipuri de vase.

.

.

celule adipoase şi mastocite. celule reticulare. Tot în periteliu se află fibre nervoase vegetative. care prin contracţie. dispuse în substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive ca: fibroblaşti. orientaţi în lungul capilarului. iar printre celulele periteliului se găsesc celule pericapilare sau pericite. macrofage. • Peretele capilar este alcătuit din: – Endoteliul capilar se continuă cu endoteliul arterelor şi venelor. – Membrana bazală – Periteliul este stratul subţire din jurul peretelui capilar format din ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină. micşorează calibrul acestuia. fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari.Structura capilarelor • Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină arteriolele şi de la care pornesc venulele. . de formă stelată.

.

• Arterele • • Peretele lor mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide – Clasificarea • aorta şi arterele mari: artere elastice • arterele mici şi arteriolele: de tip muscular • arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul. care se deschid cu usurinta si lumenul mai larg • Nu exista o delimitare neta intre cele trei tunici • Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa • Calibrul lor creste de la periferie spre inima • Clasificare – vene mari – vene mijlocii si mici » fibroase » fibroelastice » fibro-musculare » musculo-fibroase . media contine un strat muscular subtire Venele • Au peretii mai peretii mmai subtiri.

.

• Capilare tipice endoteliu membrana bazala periteliu atipice discontinuitati in endoteliu discontinuitati in membr. bazala absenta periteliulu Clasificarea capilarelor atipice » sinusoidale » fenestrate .Capilare • Sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele • Dupa structura peretelui capilar este adaptata realiyarii schimburilor dintre sange si tesuturi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful