CONTABILITATE PUBLICA

- NOTE DE CURS -

Bibliografie : Saguna Dan Grosu – “ Tratat de drept financiar si fiscal “, Editura Eminescu, Bucuresti, 2000 ; Doru Plesea – “ Bugetul public national si economia durabila “, Editura Romprint, Brasov, 2004 ; Doru Plesea – “ Buget si contabilitate publica ”, Editura Sigma, Bucuresti, 2000 ; Mosteanu Tatiana – ” Buget si tezorerie publica ”, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997 ; Legea nr. 500/2000 a finatelor publice ; O.M.F.P. 1792/2005 – Reglementari contabile .

2

BUGETUL PUBLIC NATIONAL. REGLEMENTARI LEGALE. FUNCTII Semnificatia deosebita a bugetului public national rezida din cele 2 tipuri de fluxuri economice ce apar intre buget pe de o parte si agentii economici, institutiile publice si persoanele fizice pe de alta parte. Fluxurile economice dintre bugetul public national si participantii la viata economico sociala a statului respectiv sunt :  Fluxuri intre agentii economici si celelalte persoane care obtin venituri sau care detin in proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul statului pe de alta parte contributiilor ;  Fluxuri economice intre bugetul public national pe de o parte si institutiile publice, persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile bugetare. In prezent bugetul statului reprezinta principalul instrument financiar aflat in mana statului prin care pe de o parte sunt mobilizate resursele financiar publice, iar pe de alta parte sunt consumate, cheltuite aceste resurse. Pentru prima data termenul de buget astfel cum este el denumit el astazi apare in anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ” si reflecta situatia in care pentru prima data parlamentul britanic delimita prin lege veniturile si cheltuielile suveranului de cele ale bugetului statului. In tarile române pentru prima data natiunea de buget astfel cum este definite astazi apare in regulementul din 1916 act emis in baza statului dezvoltator al Conventiei de la Paris prin care bugetul statului era definit ca find veniturile si cheltuielile ce au a se efectua pentru serviciu fiecarui exercitiu. De-a lungul timpului prin diferite acte normative, bugetului statului i-au fost date diverse definitii astfel : - prin legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929, bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ; in perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;
3

sub forma impozitelor, taxelor si

. taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul asigurarii. Consolidarea bugetului de stat semnifica operatia de eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si a cheltuielilor. Pe plan international cand se face referire la deficitul bugetului public national al fiecarui stat se ia in considerare bugetul general consolidat. Stiinta finantelor publice opereaza cu notiunea de buget general anual consolidat. functionarii organelor puterii judecatoresti. 500/2002 bugetul statului a fost definit ca fiind activitatea privind finantele publice care cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat. 4 . bugetului fondurilor speciale. bugetului asigurarilor sociale. bugetul fondurilor speciale . . bugetul asigurarilor de stat . 72/1996. stabilirea si perceperea impozitelor. Bugetul general consolidat cuprind in present in Romania 4 categorii de bugete: • • • • bugetul statului = administratiei centrale de stat .dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice.L 10/1991. bugetul local. bugetelor locale. legislative si administartive.

5 . a) La constituirea fondurilor bugetare participa totii contribuabilii. b) La distribuirea fondurilor bugetare constituite prin aportul diverselor PF sau PJ participa in principal institutiile statului beneficiare de surse financiare bugetare. PF si PJ indiferent de forma de proprietate dar in mod diferit in functie de capacitatea lor de finantare . asigurare profesional sociala .  distribuirea acestora.FUNCTIILE BUGETULUI DE STAT Bugetul public national ca principal instrument financiar al statului la nivel macroeconomic indeplineste in prezent 2 functii :  functia de repartitie . asigurari. Distribuirea fondurilor bugetare constituite la nivel national are in vedere in principal indeplinirea functiilor statului contemporan vizand urmatoarele sectoare publice : • • • • • • invatamant. Necesitatea functiei de control rezulta din faptul ca nu intotdeauna toti membrii societatii au un comportament fiscal corect. cultura . Functia de control este strans legata de functia de repartitie si este necesara deoarece se porneste de la ideea ca fondurile publice constituite apartin intregii societati.  functia de control. ordine publica . aparare nationala . sanatate. actiuni economice. dezvoltarea infrastructurii si alte activitati . iar in cheltuirea banilor publici unele persoane sau entitati pot fi favorizate in detrimentul interesului personal. Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :  constituirea fondurilor bugetare . restituirea datoriei publice si a serviciului acestuia (dobanzi. comisioane).

Legea 500/2002 a Finantelor publice defineste sistemul bugetar ca fiind un ansamblu de bugete format din :  bugetul statului .Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia.  bugetul trezoreriei statului .  bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a caror rambursare inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice . iar al bugetelor locale prin directiile fiscale din cadrul primariei. 6 . de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control legislativ al parlamentului asupra bugetului.  bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii(ICLUNPAT) .  bugetul fondurilor speciale .  bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului. Structura sitemului bugetar romanesc corespunde organizarii administrativ teritorial a tarii iar componetele de aprobare a diverselor bugete difera in functie de nivelul la care acestea sunt adoptate si executate. bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale . STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR Sistemul bugetar al unui stat cuprinde totalitatea bugetelor elaborate si aprobate legal in unitatea lor organica. Controlul administrativ de specialitate al bugetulu statului este realizat in prezent prin Ministerul finatelor publice. De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli ca un control administrativ de specialitate.  bugetele locale.  bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) . Notiunea de sistem bugetar contravene uneia din regulile procedurii bugetare si anume: unitatea bugetara.  bugetul fondurilor externe nerambursabile .  bugetul asigurarilor sociale de stat .

orasenesti si comunale. Bugetele locale sunt bugete autonome deoarece se aproba si se executa in mod distinct fata de bugetul statului. BUGETUL STATULUI SAU BUGETUL ADMINISTRATIEI CENTRALE DE STAT Bugetul statului este un buget intocmit de guvern prin Ministerul finantelor publice si aprobat de legislativ dupa dezbatere parlamentara. municipale. Bugetul statului reprezinta in esenta un dicument cu caracter politic deoarece reflecta optiunile partidului aflat la guvernare intr-o anumita perioada de timp. Legile bugetare cuprind : 7 . b) bugetele consiliilor locale. In mod firesc avand in vedere resursele care se mobilizeaza la nivelul fiecarei comunitati locale. Tinand seama de structura administratiei teritoriale a tarii Legea 1/1968. Veniturile bugetului de stat provin in principal din impozite si taxe ca venituri de natura fiscala. Acest buget reprezinta principala balanta financiara a tarii si se prezinta sub forma unui document cu putere de lege care cuprinde pe de o parte veniturile publice iar pe de alta parte cheltuielile publice dintr-un an. bugetul statului dobandeste prin aprobarea parlamentara putere de lege si astfel optiunea politica devibne norma de drept cu caracter obligativ (obligatoriu).Cea mai importanta veriga a sistemului bugetar o reprezinta bugetul statului. a doua veriga ca importanta a sistemului bugetar o reprezinta bugetele locale. Avand acest caracter politic. bugetele locale se impart in : a) bugetele consiliilor judetene . Ca si procedura de aprobare in Romania se aplixca sistemul initiativei mixte potrivit careia guvernul si parlamentul au un rol aproximativ egal. iar alocatiile de natura fiscala reflecta efortul financiar public al statului int-un exercitiu bugetar. adica bugetul administratiei centrale de stat.

c) legea de rectificare.a) legea de aprobare a bugetului statului . BUGETELE LOCALE Sunt bugete autonome adoptate la nivelul comunitatii locale. a anului respectiv. 8 . veniturile provenind in principal din impozite si taxe locale. subventii de la bugetul statului sau alte bugete. donatii si sponsorizari. Cheltuielile bugetelor locale reflecta in principal necesitatile comunitatii locale si asigura functionarea deverselor institutii publice de interes local. Legea bugetara prin care este aprobat initial bugetul statului nu poate fi modificata in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare decat pana la data de 30. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE Practica adoptarii bugetelor fondurilor speciale ca bugete anexa la legea bugetului statului este tot mai des implicata de specialistii finantelor publice deoarece incalca in mod evident regula unitatii bugetare si permite guvernului mascarea unor cheltuilei publice care nu pot fi acoperite din venituri publice curente. obisnuite.XII. BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT Este un buget intocmit de guvern si aprobat de parlament prin lege distincta de cea a bugetului de stat. b) legea de aprobare a bugetului asigurarilor sociale de stat . transferuri de la bugetul statului. a anului curent guvernul trebuie sa ceara aplicarea procedurii de urgenta .XI. Conform procedurii bugetare stabilita prin Legea Finantelor publice 500/2002 in situatia in care parlamentul nu aproba bugetul de stat al anului viitor pana la data de 15. Veniturile acestui buget provin in principal din contibutia asigurarilor sociale iar cheltuielile au ca destinatie protectia sociala sub forma pensiilor si diferitelor ajutoare sociale.

CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL PUBLIC Bugetul national public cuprinde veniturile publice ce urmeaza a se incasa intr-un exercitiu bugetar si cheltuielile publice ce au a se efectua in acele exercitii. Prin acesta definitie rezulta trasaturile impozitului astfel : 1. Are un caracter obligatoriu fiind impus prin lege PF si PJ . produse. acestea se impart in venituri curente avand un caracter obisnuit. Veniturile fiscale sunt formate din venituri din impozite si taxe (directe si indirecte). Legea fundamentala. 4. In cazul neplatii se efectueaza executarea silita de catre organele fiscale . 2. Clasificarea generala impune impartirea impozitului in impozite directe si impozite indirecte. Constitutia prevede ca prelevarile de natura fiscala sub forma impozitelor si taxelor nu pot fi percepute la diversele bugete decat daca sunt prevazute de lege. ordinar si venituri extraordinare cu caracter intamplator. directa/indirecta din partea statului. 9 . La randul lor veniturile curente se impart in venituri fiscale si venituri nefiscale. Impozitele se aplica asupra veniturilor obtinute sau asupra averii PJ / PF si aupra unor activitati. Daca raportam veniturile la natura lor si la ritmicitatea incasarii. Legea Finantelor publice defineste impozitul ca fiind acea prelevare obligatorie fara contraprestatie directa si nerambursabila facuta de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general. prestari de servicii. Astfel impozitul se deosebeste de imprumutul public deoarece nu trebuie restituit si nu genereaza dobanzi . Are un caracter definitiv si nerambursabil deoarece platitorii lui nu pot pretinde o prestatie directa din partea statului. 3. Prelevarea este gratuita fara o contraprestatie imediata.

avere sunt : taxa asupra mijloacelor de transport. Se calculeaza in diverse cote unice sau in sistem progresiv si pentru Romania se aplica asupra venitului obtinut din orice sursa sau asupra bunurilor mobile / imobile detinute in proprietate. Veniturile supuse impozitarii directe pot fi : salariul. ca venituri ale bugetului local. taxe vamale. unor bunuri si servicii pe care statul nu le considera ca fiind strict necesare existentei umane. cifra de afaceri. Alti specialisti considera ca desi in aparenta aceste impozite sunt echitabile fiscal.Impozitele directe sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri si formeaza in prezent veniturile bugetare in tarile dezvoltate in proportie de 30 – 40 %. profitul. dividendele. Impozitele indirecte sunt impozitele care se aseaza si se incaseaza de la PF si PJ asupra circulatiei marfurilor.etc.etc. Principalele impozite indirecte incasate la bugetul statului sunt :TVA. ele provoaca grave identitati sociale. Impozitele directe aplicate pe proprietate. veniturile obtinute din Romania de PF / PJ nerezidente. PROCEDURA BUGETARA 10 . accizele. terenuri. povara fiscala a acestor impozite fiind suportata de persoanele cu venituri mici. marea lor majoritate aplicandu-se in cote simple. cladiri. Unii specialisti sustin ca aceste impozite indirecte sunt flexibile si usor de incasat. Literatura de specialitae este divizata in ceea ce priveste necesitatea si echitatea aplicarii acestor impozite. valorii adaugate.

Exprima optiunile generale rezultate in urma votului cetatenilor in legatura cu cerintele pe care statul trebuie sa le satisfaca acestora sub forma serviciilor publice . Procedura bugetara cuprinde trei etape : 1. Alocarea resurselor financiare publice obtinute Procedura bugetara a aparut sub forma etapelor cunoscute astazi la sfarsitul secolului al XVII . Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite forme de impozitare si posibilitatea de a muta povara fiscala asupra unei parti a contribuabililor Procedura bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor de intocmire si elaborare a bugetului de stat. Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de interese si indivizi tinand cont de marimea resurselor financiare ale statului si caracteristicile cheltuielilor publice 3. de dezbatere si aprobare parlamentara. de executie a cifrelor bugetare. 2. Producerea resurselor financiare publice sub forma veniturilor de natura fiscala si nefiscala 2.Bugetul public national este in esenta un document politic deoarece : 1. Cererea de cheltuieli publice 3. Reflecta proportia relativa dintre dorintele politicienilor privind satisfacerea diverselor interese de grup si posibilitatea practica de satisfacere a acestor interese 4. Reflecta optiunea partidului aflat la putere in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor de interes general 6. Acestea sunt in fapt etapele procedurii bugetare. Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau grupuri de interese de a influenta politica cheltuielilor bugetare 5. 11 . de incheiere a contului general anual de executie bugetara si de control bugetar.lea in Anglia cand bugetul statului era intocmit si executat dupa anumite reguli.

acestea figurand in buget cu sumele lor brute (principiul necompensarii).O. Practic este si imposibil a afecta de exemplu suma incasata cu tiltlu de impozit pe profit intr-un exercitiu bugetar pentru acoperirea cheltuielilor cu educatia. De asemenea anual prin legea bugetului de stat se publica in M.veniturile incasate la bugetul statului trebuie grupate intr-o masa unica si depersonalizata servind la acoperirea cheltuielilor publice in mod global. PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE 1. Principiul universalitatii bugetare Acest principiu trebuie sa raspunda in mod obiectiv a doua cerinte : . . In Romania principiile procedurii bugetare au fost prevazute pentru prima data in mod explicit in Legea 500/2002 a finantelor publice. lista impozitelor si taxelor care urmeaza a se incasa la bugetul statului sau la bugetele locale precum si actele normative care le reglementeaza.veniturile si cheltuielile publice trebuie inscrise in bugetul statului cu sumele lor reale (sume brute) si fiecare separat . Aceasta cerinta este legata de un alt principiu al procedurii bugetare si anume neafectarea veniturilor publice potrivit caruia nici un impozit sau taxa incasate la bugetul statului nu pot fi utilizate pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. Universalitatea bugetului impune totodata anumite reguli de casare a veniturilor de natura fiscala. 2. taxa sau contributie nu pot fi incasate la bugetul statului sau la alte bugete decat daca sunt prevazute de lege. Potrivit legilor fundamentale niciun impozit. Respectarea principiului universalitatii bugetare permite parlamentului un control mai riguros asupra veniturilor si cheltuilelilor publice.Aceste reguli de gospodarire a resurselor finantelor publice au dobandit in timp rang de principii.Principiul unitatii bugetare (unitatea bugetara) 12 .

Ele figureaza ca anexa la legea bugetului de stat pe sold deficitul acoperindu-se de la bugetul statului. judet prin consiliile locale adopta si executa bugetele locale. Pe langa bugetul statului practica a demonstrate ca se executa urmatoarele 4 categorii de bugete: 1. autonome deoarece scapa controlului parlamentar. excedentul varsandu-se la acest buget.oras. Fata de bugetele extraordinare bugetele anexa au o frecventa mai ridicata deoarece vizeaza satisfacerea unor necesitati pe timp nedeterminat. fiind o exceptie de la regula unitatii bugetare deoarece aprobarea lor se face de catre consiliile de administratie ale R. comunitatile locale la nivelul unitatii administartiv teritoriale. Bugetele extraordinare – au un caracter potrivit stiintelor finantelor publice. Bugetele autonome – se intocmesc de unele regii autonome si de catre comunitatile locale.A sau de catre consiliile locale. intamplator fiind legate de unele evenimente imprevizibile ca de exemplu: calamitatile naturale. 3. Regula unitatii bugetare in ceea ce priveste fondurile speciale este si mai mult incalcata practic. Adoptarea acestor bugete se face de regula odata cu legea bugetara anuala. Astazi respectarea practica a acestui principiu reprezinta un ideal. razboaiele. deoarece sunt adoptate bugete anexa in afara legii bugetare anuale prin diverse acte normative. cheltuielile de inarmare. Pe principiul autonomiei bugetare R. Avand in vedere principiul descentralizarii. 2. comuna. In prezent aceste bugete extraordinare si-au pierdut caracterul lor aleator fiind utilizate pentru realizarea unor programe de investitii de interes national .A pot pastra la 13 . etc. Bugetele anexa – reprezinta o alta exceptie de la regula unitatii bugetare si se manifesta sub forma fondurilor speciale si a bugetelor unor institutii publice. in realitate fiind incalcat prin adoptarea si executarea mai multor bugete.Potrivit acestui principiu veniturile si cheltuielile publice trebuie inscrise intr-un singur document si dupa o schema unica de clasificare.

Conturile de imprumut si consolidare . 14 . Utilizarea acestor fonduri se face in functie de subordonarea regiei respective. III. 3.dispozitia lor o parte din profitul realizat pentru constituirea unor fonduri proprii. Deschiderea si executarea acestor conturi speciale de trezorerie a du de-a lungul timpului la veritabile abuzuri. venituri respectiv cheltuieli pot fi utilizate diverse metode clasice si moderne de simulare si prognoza. de rationalizarea optiunilor bugetare. Conturile cu afectatie speciala . subventii si alte ajutoare sau varsarea profitului net realizat de catre R. de situatia interna si internationala. Conturile de reglementare cu guvernele altor state . V. Principiul realitatii bugetare Acest principiu pleaca de la ideea ca intocmirea bugetului de stat trebuie sa se faca pe baze reale care sa tina cont de situatia economico financiara a tarii. Conturile de operatiuni menetare. IV. Conturile speciale de trezorerie – reflecta operatiunile de plati si incasari efectute de organele statului cu titlu provizoriu fara a fi expresia unor venituri si cheltuieli cu caracter definitiv. Prognoza cifrelor bugetare trebuie sa tina cont de executia efectiva a bugetelor anilor anteriori.A ca venituri nefiscale ale bugetului de stat sau bugetele locale. Intre bugetele autonome pe de o parte si bugetul statultui pe de alta parte pot exista fluxuri reciproce sub forma transferurilor de sume. cheltuieli Conturile speciale de trezorerie sunt : I. II. VI. In dimensionarea indicatorilor bugetari. 4. finantandu-se anumite ale statultui in afara regulilor contabilitatii publice. Conturile de avans . de ajustarile posibile datorate modificarii legislatiei financiar fiscale. Conturile comertului .

Suedia. clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat. Belgia. Germania. Specializarea bugetara Potrivit acestui principiu veniturile si cheltuielile publice se aproba si se inscriu in buget pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuilei dupa natura lor economica si destinatia lor conform clasificatiei bugetare. Tarile anglofone in principal Marea Britanie. Intocmirea bugetului de stat trebuie sa tina seama de metodele moderne de simulare si planificare astfel incat s ofere guvernului si parlamentului mai ulte modele. Clasificatie bugetara reprezinta un instrument elaborat de M. 4. Principiul anualitatii bugetare Acest principiu se refera la perioada de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuieli bugetare.P.F. Canada aplica regula exercitiului bugetar cuprins intre 1 aprilie si 31 martie a anului urmator. Tari precum Italia. etc. 203) precizeaza ca exercitiul bugetar se suprapune anului calendaristic incepand la 1 ianuarie si sfarsind la 31 decembrie. In Romania in perioada 1880 – 1923 exercitiul bugetului corespunde regulii britanice incepand la 1 aprilie si terminandu-se la 31 martie a anului urmator. Regula conform careia exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic se aplica in tari ca : Franta. urmand ca decizia sa-i apartina. Regula Americana precizeaza ca exercitiul bugetar incepe la 1 octombrie si se termina la 30 septembrie a anului urmator. Austria. Tratatul privind Uniunea Europeana (art. Sunt state in care exercitiul bugetar se intinde pe o perioada mai mare de 1 an. 15 . De exemplu Germania adopta bugetul statului pe o perioada de 2 ani dar cu defalcare pe fiecare an. India. obligatoriu pentru toate institutiile publice cuprinzand clasificatia privind finantele publice. 5.Adoptarea bugetului de stat reprezinta in esenta o decizie politica. Australia aplica regula 1 iulie 30 iunie a anului urmator.

Clasificatia bugetara grupeaza veniturile si cheltuielile publice din punct de vedere administrativ. adica cheltuielile publice sa fie acoperite din veniturile curente incasate. Practica a demonstrat ca bugetul statului poate fi deficitar in situatia in care cheltuielile depasesc veniturile publice sau excedentar in situatia in care veniturile exced cheltuielilor publice. Echilibrarea bugetului de stat presupune gasirea unor solutii de finantare a deficitului bugetar. Din punct de vedere economic veniturile si cheltuielile bugetului de stat sunt clasificate dupa natura si felul acestora . Principiul echilibrarii bugetare Echilibrarea bugetara a fost considerata multa vreme “regula de aur “ a finantelor publice. Potrivit acestui principiu bugetul statului trebuie sa fie echilibrat. In situatia in care bugetul statului este executat cu excedent acesta potivit legii trebuie utilizat pentru acoperirea deficitelor exercitiilor anterioare si pentru plata datoriei publice. articole si alineate. economic si functional. titluri. capitole. subcapitole. Clasificatia bugetara pe venituri este structurata pe capitole si subcapitole iar pentru cheltuieli pe parti. 6. Din punct de vedere administrativ veniturile si cheltuielile bugetului de stat sunt grupate dupa institutiile care le administreaza respectiv incaseaza si efectueaza. 16 si se mai utilizeaza pentru acoperirea deficitului bugetar 3 metode considerate clasice si anume : . De asemenea cuprinde clasificatia pe minister si in profil departamental precum si pe unitati administrativ teritoriale (judete). In stiinta finantelor publice sau utilizat Metoda fondului de rezerva .clasificatia veniturilor si cheltuielilor fondurilor speciale.bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale de stat. Din punct de vedere functional veniturile si cheltuielile bugetului de stat sunt clasificate dupa destinatia lor pentru alocarea eficienta a resurselor bugetare.

este nevoit sa apeleze pentru acoperirea deficitului publice. Din acest excedent al veniturilor fiscale incasate s-ar putea constituii un fond de rezerva ce ar fi utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar al anilor de depresiune ai ciclului economic cand P. Metoda amortizarii alternative a datoriei publice. in conditiile pastrarii neschimbate a cotelor de impozitare.B.I.Metoda fondului de egalizare . I Metoda fondului de rezervă Se poate utiliza in anii de prosperitate ai ciclului economic ca urmare a cresterii P. taxe sporesc s-ar putea restitui imprumuturile angajate si individualizate(metoda fondurilor de egalizare) bugetar la diferite surse de finantare in principal imprumuturi III Metoda amortizarii alternative a datoriei publice 17 . Aceste imprumuturi publice numite si credite de anticipatie vor fi cuantificate si individualizate separat intr-un fond de egalizare.B.I. In momentul in care economia se afla intr-0 perioada de crestere economica iar incasarile din impozite.I. II Metoda fondului de egalizare Este astfel conceputa pentru a fi aplicata incepand din faza de depresiune a ciclului economic si vizeaza restabilirea echilibrului bugetar pentru un interval indelungat de timp. In aceasta situatie guvernul datorita reducerii incasarilor din taxe si impozite ca urmare a diminuarii P. se va reduce si totodata si nivelul incasarilor bugetare. In practica aceasta metoda este greu de aplicat deoarece nu se poate prezice momentul declansarii crizelor economice si mai ales intinderea si intensitatea acestora.B. se pot obtine venituri de natura fiscala superioare.

De asemenea cifrele bugetare sunt facute cunoscute opiniei publice prin diferitele mijloace de informare in masa. se executa in anul pentru care a fost adoptat iar in anul urmator celui de executie se aproba prin lege contul anual de executie bugetara. Ca si procedura. cerintele parlamentare fiind publice. bugetul anului viitor se aproba pana la sfarsitul anului precedent. este un proces politic deoarece in elaborarea optiunilor bugetare se tine mai putin seama de criteriile economice luandu-se in calcul optiunile politice prezentate in programul de guvernare al partidului aflat la putere . Procesul bugetar are urmatoarele trasaturi :  este in esenta un proces de decizie prin alegerea pe car trebuie sa o faca parlamentul in stabilirea resurselor bugetare si mai ales in alocarea acestora pentru acoperirea cheltuielilor publice . ETAPELE PROCEDURII BUGETARE Procesul bugetar se desfasoara in timp pe cel putin 3 ani fara a tine cont ca prin legea finantelor publice guvernul este obligat ca pe langa cifrele bugetare ale anului viitor sa prezinte estimarile indicatorilor pe urmatorii 3 ani. Principiul publicitatii bugetare Acest principiu se realizeaza inca din faza de intocmire si elaborare a bugetului si in faza de dezbatere si aprobare parlamentara. 7.  18 .Presupune acordul creditorilor pentru amanarea restituirii imprumuturilor angajate iar situatiile concrete difera de la tara la tara in functie de modalitatea de gestionare a datoriei publice. Totodata ca orice act normativ legea de aprobare a bugetului de stat pentru a produce efecte trebuie adusa la cunostiinta publica prin publicarea in Monitorul Oficial partea I dupa promulgarea ei de catre seful statului.

societati bancare si chiar organisme internationale . 2. INTOCMIREA SI ELABORAREA BUGETULUI DE STAT Sisteme de iniţiativă bugetară Pe plan international in elaborarea bugetului de stat sunt cunoscute si unanim acceptate 3 sisteme model de initiativa bugetara : 1. c) executia partii de venit si a partii de cheltuieli . I. parlamentul avand un rol secundar. 3. d) incheierea contului anual general de executie bugetara si aprobarea lui prin lege . 19 potrivit caruia rolul esential in cadrul procedurii bugetare il are presedintele ajutat de un .   Etapele procedurii bugetare sunt : a) intocmirea si elaborarea proietului de buget . institutii publice. Sistemul initiativei prezidentiale (american) birou federal bugetar. este un proces complex deoarece in toate etapele procedurii bugetare participa un numar mare de agenti economici. este un proces ciclic care se repeta la aproximativ 3 ani cu respectarea principiulu analitatii bugetare . e) controlul bugetar. Sistemul initiativei mixte (francez) aplicat si in Romania potrivit caruia guvernul si parlamentul au un rol aproximativ egal in cadrul procedurii bugetare . b) dezbaterea si aprobarea de catre parlament . potrivit caruia rolul principal in elaborarea proiectului de buget revine guvernului. camera superioara a parlamentuui britanic neavand drept de vot . este un proces care se desfasoara dupa un algoritm strict cu respectarea legii finantelor publice si a normelor emise de MFP . Sistemul initiativei guvernamentale (britanic).

Tinand cont de functia de stategie a guvernului. Aceiasi obligatie o au si organele administratiei publice locale care trebuie sa prezinte MFP eventualele modificari in plus fata de anul precedent a transferurilor de la bugetul statului.03 a anului curent. Indicatorii macroeconomici si sociali vor fi elaborati de organele abilitate (MFp.06 obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar. In acelasi termen si camera deputatilor si senatul vor depune la MFP proiectele proprii de buget. pentru care se elaboreaza proiectul de buget precum si estimarile pe 3 ani impreuna cu limitele de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite bugetare. Institutul National de Statistica) pentru anul viitor si estimarile pe urmatorii 3 ani pana la data de 31. Acesti indicatori vor putea fi modificati pe tot parcursul executie bugetare. MFP va inainta guvernului pana la data de 01. 20 . o limitele maxime de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite. Ministerul finantelor este obligat sa inainteze guvernului pana la data de 01.In mod concret prima etapa a procedurii bugetare in Romania se desfasoara la initiativa guvernului. Aceasta scrisoare cadru va fi trimisa si ordonatorilor principali de credite bugetare.07 o scrisoare cadru prin care sunt prevazute : o metodologia de intocmire a planului de buget . la intocmirea legii de buget se tine cont de prognoza indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul in care se elaboreaza bugetul si estimarile acestora pentru urmatorii 3 ani.07 a fiecarui an sa intocmeasca proiectul de buget cu incadrarea in limitele de cheltuieli stabilite de MFPsi impreuna cu anexele acestora sa le depuna la MFP. intocmirea si executia bugetului de stat are in vedere in primul rand prioritatile politice stabilite in programul de guvernare. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia ca pana la data de 15. o contextul in care va fi intocmit proiectul de buget . Potrivit legii finantelor publice.

08 a fiecarui an. DEZBATEREA ŞI APROBAREA PARLAMENTARĂ Aceasta etapa este marcata in principal de publicitate functie de sistemul de organizare statala. Acest raport va contine si investitiile publice ce se vor efectua conform strategiei guvernului pe anul bugetar ulterior si estimarile pe 3 ani.09 a fiecarui an la parlament. Dupa aprobarea proiectultui de buget si a legii bugetare anuale de catre guvern acestea vor fi trimise parlamentului spre dezbatere si adoptare pana la data de 15. II. Dupa insusirea si aprobarea proiectului de buget de catre MFP. alineate.10 a anului curent. Parlamentul este obligat ca in sedinta comuna sa aprobe proiectul bugetului de stat si legile bugetare anuale cel mai tarziu cu 3 zile de expirarea exercitiului bugetar curent 28. dupa caz si pe ordonatorii principali de credite bugetare. 21 fiind diferita in . In urma ______________definitive a proiectelor de buget ale ordonatorilor de credite bugetare acestea vor fi depuse la MFP pana la data de 01.12. capitole.In urma examinarii proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Proiectul de buget precum si legile bugetare anuale vor fi trimise de MF guvernului insotite de un raport privind starea economico sociala a tarii precum si de estimarile de politica bugetara pe 3 ani. In situatia in care proiectul bugetului pentru anul viitor nu este adopta de parlament cu ce putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar curent ordonatorii bugetari de credite vor efectua angajarea cheltuielilor publice in limita a cel mult 1/12 din creditele bugetare aprobate pentru anul curent. acesta se depune impreuna cu proiectele legii bugetului anual pana la data de 31. Aprobarea proiectului de buget se face pe parti. In cadru bine justificat aceasta limita poate fi depasita sau incadrarea cheltuielilor efectuate in anul viitor trebuie sa se faca in cel mult 1/12 din creditele bugetare cuprinse in proiectul de buget al anului viitor. MF hotaraste asupra acestora iar in caz de divergente decizia o ia guvernul.

Sistemul francez al dezbaterii si aprobarii parlamentare a proiectului de buget si a legii bugetului anual aplicat si in Romania presupune parcurgerea in cadrul parlamentului a urmatoarelor etape : Intr-o prima etapa dezbaterea proiectului de buget a legilor bugetar anuale si a raportului privind starea economico sociala a tarii se face in cadrul comisiilor permanente din cadrul celor 2 camere pe domenii de activitate. ministrii si specialisti in domeniu. In a 3-a etapa se trece la dezbatera si aprobarea proiectului de buget si a legilor bugetului anual. de regula primul ministru. Cele 2 comisii adopta un raport comun asupra proiectulu de buget care va cuprinde inclusiv amendamentele celorlalte comisii permanente ale camerei deputatilor si senatului. In a 2-a faza se trece la dezbaterea si aprobarea pe articole si aliniate a proiectului de buge si a legilor bugetare anuale. de catre cele 2 comisii de buget finante din cele 2 camere in sedinta comuna. La sedinta celor 2 comisii de buget finante ale camerei deputatilor si senatului pot participa cu statut de invitati alti parlamentari. III. A 4-a etapa cuprinde promulgarea legilor de catre presedintele Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial. EXECUTIA BUGETULUI DE STAT 22 . In a 2-a etapa cele 3 documente sunt dezbatute impreuna cu amendamentele aduse de celelalte comisii permanente din cadrul parlamentului si de catre compartimentul tehnico-legislativ. exprima motivele care au stat la baza intocmirii proiectului de buget si prezinta raportul privind starea economico sociala a tarii. In a 3-a faza se trece la votul de ansamblu asupra prioectului de buget si a legilor bugetare anuale. Intr-o prima faza reprezentantul guvernului. Deasemenea in aceasta etapa este necesara acordarea avizului dat celor 3 documente de catre compartimentul tehnico legislativ al parlamentului.

Executia bugetului de stat reprezinta cea mai importanta etapa a procedurii bugetare, responsabilitatea principala revenindu-i guvernului. In executia bugetului de stat responsabilitate mai au si institutiile publice, agentii economici, trezoreria finantelor publice si societatile bancare. Executia bugetului de stat cuprinde 2 parti :
 

executia partii de venituri; ececutia partii de cheltuieli. Potrivit legii finantelor publice in executia bugetului de stat adica in

incasarea veniturilor bugetare si efectuarea cheltuielilor publice, trebuie sa se tina seama de 2 principii si anume : a. veniturile de natura fiscala / nefiscala reprezinta limitele minime de incasat iar cheltuielile publice aprobate reprezinta limite maxime a caror depasire nu poate fi facuta decat in cazuri speciale prevazute de lege. In situatia in care totusi prin lege se prevede o micsorare a veniturilor bugetare de incasat sau crestere a creditelor bigetar aprobate, initiatorii legilor trebuie sa prevada si sursele din care se vor acoperii sporurile de venituri si sporurile de cheltuieli; b. in executia partii de venituri a bugetului de stat nu se pot percepe impozite, taxe si contributii decat daca nu sunt prevazute de lege.

Execuţia părţii de venit Presupune incasarea veniturilor bugetare cel putin la nivelul stabilit prin lege si cuprinde 4 etape : 1) Asezarea impozitului presupune stabilirea materiei impozabile a obiectului impunerii si evaluarea acestora . Asezarea impozitului ca etapa distincta a executiei partii de venituri se refera numai la impozite si taxe deoarece in principal acestea formeaza veniturile bugetare; 2) Lichidarea impozitului presupune stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor datorate pe baza materiei impozabile evaluate in prima etapa si acopera si transele de impozit prevazute de legislatia in vigoare. In aceasta etapa are loc „deschiderea rolului „ fiecarei persoane fizice si juridice contribuabile;

23

3) Perceperea impozitelor si taxelor presupune emiterea titlului de incasare a dispozitiei in baza careia se percep impozitele si taxele; 4) Plata efectiva presupune incasarea la bugetul statului sau la alte bugete a taxelor, impozitelor si contributiilor datorate. Procedee tehnice 1. Plata din proprie initiativa a impozitelor, taxelor si contributiilor prevazute de lege la termenele si in cotele legale. Astfel se incaseaza la bugetul statului impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, tva, alte impozite; 2. Plata impozitelor care se realizeaza prin stopaj sau retinere la sursa priveste acele impozite care si ca subiect al impozitarii il reprezinta salariatii actionari, asociatii iar ca obiect (materie impozabila) al impunerii il reprezinta vaniturile de natura salariala, din dividende, din diverse activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei de persoane fizice si juridice nerezidentiale; 3. Debitarea din oficiu de catre organul fiscal a persoanelor fizice si juridice pe baza rolului deschis si incasarea impozitului la termenele prevazute de lege; 4. Plata prin anularea timbrelor fiscale pentru incasarea taxelor de timbru. Execuţia părţii de cheltuieli Cheltuielile reflecta expresia valorii a consumului de mijloace materiale, de forta de munca si de fonduri banesti. Cand vorbim de cheltuieli publice practic ne raportam la acel consum de PIB de venit national. Cheltuielile publice anuale reflecta efortul financiar public al unui stat in cursul unui exercitiu bugetar pentru indeplinirea functiilor acelui stat. In cadrul contabilitatii publice cheltuielile publice sunt reprezentate de catre creditele bugetare. Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate anual prin legile bugetare a caror limita este maximum si nu poate fi depasita. Trasaturile creditelor bugetare
24

Creditele bugetare se acorda bugetarilor cu titlu gratuit ca urmare a interesului direct a societatilor in realizarea unor activitati sau actiuni de interes general sau in asigurarea functionalitatii institutiilor statului;

Creditele bugetare sunt nerambursabile si nu sunt purtatoare de dobanzi ceea ce inseamna ca nu trebuie restituite de beneficiarii lor legali;

Creditele bugetare aprobate prin lege bugetara pentru un exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor altui exercitiu. Orice cheltuiala aprobata din creditele bugetare ale exercitiului curent si

neefectuata pana la 21.12 va fi platita in contul exercitiului viitor. Raspunderea principala in cheltuirea sumelor aprobate de la buget o au ordonatorii de credite bugetare care sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica. Dpdv ierarhic ordonatorii de credite sunt structurati astfel :  ordonatorii principali de credite bugetare ;  ordonatorii secundari de credite bugetare ;  ordonatorii tertiari de credite bugetare ;

Deschiderea bugetara reprezinta principala si prima operatiune a executiei partii de cheltuieli a bugetului statului si consta in alimentarea cu fonduri publice a conturilor ordonatorilor principali de credite bugetare deschise la trezoreria finantelor publice, operatiune realizata de MFP. Ordonatorii principali de credite bugetare sunt pentru : bugetul statului, ministrii si ceilalti conducatori ai organelor centrale, ale administratiei de stat cu personalitate juridica(SRI). Ministrii pot delega calitatea de ordonator principal de credite si altor persoane cu avizul scris al MFP si BNR. Prin imputernicirea scrisa se vor preciza conditiile si limitele delegarii.
25

In cadrul executiei bugetare principala regula ce trebuie respectata in utilizarea creditelor bugetare este prevazuta de legea finantelor publice si interzice ca sumele aprobate cu titlu de credite bugetare pentru un ordonator principal de credite sa fie virate si utilizate de un alt ordonator principal de credite bugetare. cel mult 10% din creditele bugetare aprobate pentru nevoi proprii. Creditele bugetare aprobate prin lege bugetara anuala din bugetul asigurarilor de stat. De exemplu : Ministerul finantelor este ordonator principal. bugetul statului si bugetele fondurilor speciale pot fi utilizate de ordonatorii de credite bugetare numai dupa deschiderea bugetara. Legea permite virarea de sume intre alte parti ale clasificatiei bugetare (in afara de capitale) in limita a 10% din creditele 26 . presedintii consiliilor judetene. Prin lege ordonatorul principal de credite poate retine inainte de repartizarea creditelor bugetare pe institutiile subordonate si in afara sumelor necesare acoperirii cheltuielilor materiale si de personal. Ordonatorii tertiari de credite bugetare utilizeaza credite bugetare repartizate pentru indeplinirea sarcinilor investitorilor pe care le conduc si sunt in conformitate cu bugetele proprii de venituri si cheltuieli. presedintele ANAF este ordonatorul secundar iar directorul DGFP judetean este ordonator tertiar. Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica aflate in subordinea ordonatorului principal.Pentru bugetele locale ordonatori principali de credite sunt : primarii. In subordinea ordonatorilor de credit se afla ordonatorii secundari si tertiari. Ordonatorii secundari de credite bugetare repartizeaza creditele bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele suburdonate. repartizarea creditelor bugetare si/sau alimenatrea cu fonduri a conturilor acestuia. Deasemenea conform legii creditele bugetare aprobate pentru un capital de cheltuieli conform clasificatiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capital de cheltuieli.etc. conducatori ai institutiilor publice cu personalitate juridica.

27 . plata unor datorii compensatorii. Angajarea cheltuielilor publice implica 2 tipuri de angajamente: o angajament legal. o angajament bugatar. Executia partii de cheltuieli a bugetului de stat (etape) In cadrul procedurii bugetare executia partii de cheltuieli reprezinta cea mai importanta etapa deoarece sunt angajate fonduri publice. Executia partii de cheltuieli se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bugetare de cele care au calitatea de contabil. Angajarea voluntara reprezinta rezultatul unei decizii voluntare de eliberare a ordonatorului de credite bugetare. Angajarea cheltuielilor publice poate fi voluntara de regula prin efectul legii. Angajarea involuntara se face de regula ca urmare a aplicarii unor acte voluntare ca de exemplu inversarea salariilor. Etapele executiei partii de cheltuieli a bugetului de stat sunt :  angajarea  lichidarea  ordonantarea  plata 1. a unei legi economice. Angajarea cheltuielilor publice reprezinta asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fizice/juridice o suma de bani din creditele bugetare aprobate in baza unui contract a unei sedinte judecatoresti.bugetare cu suplimentarea sumelor respective cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor. acoperirea unorm pagube produse de calamitati naturale.

Lichidarea cheltuielilor publice consta in determinarea sumei ce trebuie achitata din creditele bugetare aprobate care atesta angajarea cheltuielilor publice. In aceasta situatie persoana imputernicita cu viza de CFP este obligata sa anunte curtea de conturi si directia generala a finantelor publice judeteana. reprezinta orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie de plata in limita creditelor bugetare aprobate. ca exemplu: plati de furnizori. In aceasta etapa documentele justificative care reflecta operatiunile ce angajeaza creditele bugetare aprobate sunt supuse vizei de control financiar preventiv. confirma prin semnatura si pe proprie raspundere legalitatea operatiunilor. Ordonantarea cheltuielilor publice este etapa in care se emite ordinul de plata prin care o suma de bani din fondurile publice este transferata in conturile unor terte persoane fizice/juridice. 2. Ordonatorii de credite bugetare pot dispune efectuarea operatiunilor refuzate la viza de CFP cu exceptia celor care depasesc creditele bugetare aprobate. etc . plati salarii. Operatiunile supuse vizei de CFP sunt specificate intr-un act normativ emis de MFP (OMFP 522/2003). Lichidarea se face de catre o persoana anume imputernicita de ordonatorul de credite bugetare. regularitate si incadrare in limita si destinatia creditelor bugetare aprobate. ordonatorul de credite bugetare poate dispune pe proprie raspundere efectele acestora. In situatia in care se refuza viza de control financiar preventiv pentru anumite operatii care nu indeplinesc conditiile de legalitate.a) Prin angajament legal se intelege acea faza a procesului executiei bugetare. Viza de CFP se acorda in conditiile legii de seful compartimentului financiar contabil sau de catre o alta persoana imputernicita in acest scop. b) Prin angajament bugetar se intelege acel act emis de o autoritate competenta prin care sunt afectate fondurile publice in limita creditelor bugetare aprobate pe destinatii. 3. Practic in aceasta etapa sunt verificate de forma si de fond documentele justificative care atesta infaptuirea operatiunilor economico financiare. Operatiunea se face dupa ce persoana imputernicita sa verifice realitatea operatiunilor in faza de lichidare. 28 .

12 a fiecarui an si consta in inregistrarea contabila a veniturilor obtinute. Intocmirea contului general anual de executie bugetara se face de catre guvern si se prezinta parlamentului spre adoptare prin lege pana la data de 1 iulie a anulu urmator celui de executie. In executia bugetara in cazul in care credietle bugetare aprobate pentru exercitiul bugetar curent nu au fost consumate sunt anulate. o la cheltuieli creditele bugetelor initiale. Situatiile financiare anuale vor cuprinde pe langa bilant si contul de executie bugetara. o bugetul asigurarilor sociale de stat. Executia bugetara se incheie la 31. 29 . o bugetul fondurilor speciale.Plata cheltuielilor publice consta in transferul efectiv al unor sume din fondurile publice catre terte persoane fizice/juridice. efecte comerciale. creditele bugetelor finale si plati definitive. a platilor efectuate precum si a cheltuielilor si a incasarilor din anul respectiv. In vederea intocmirii contului general anual de executie bugetara ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa depuna la MF situatiile financiare anuale pentru bugetele proprii aprobate.4. mandat postal. Plata se poate face prin diverse instrumente de plata cu numerar prin virament. prevederile bugetare finale si incasari definitive. INCHEIEREA CONTULUI ANUAL GENERAL DE EXECUŢIE BUGETARĂ Procedura bugetara se incheie in al 3-lea an consecutiv din momentul intocmirii proiectului de buget prin intocmirea la nivelul fiecarui ordonator de credite bugetare a situatiilor financiare anuale. Structura contului anual general de executie bugetara : o conturile anuale ale bugetului de stat. IV. Acestea trebuie sa cuprinda : o la venituri prevederile bugetare initiale.

V. Controlul legislativ realizat de parlament in mod direct prin dezbatere parlamentara a legilor bugetare anuale si a legilor de aprobare a conturilor descarcat anuale de generale de este executie a singurul bugetara. administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si de sectorul public.  Colegiul jurisdictional. organism Guvernul prin care este votul gestiunea financiara anului bugetar parlamentului. Curtea de conturi este formata din 18 consilieri de conturi si este condusa de un presedinte si un vicepresedinte. CONTROLUL BUGETAR Controlul bugetar se manifesta in toate etapele procedurii bugetare si este necesar datorita restrictiilor in alocarea resurselor bugetare impuse de caracterul limitat al acestora Dpdv al atributiilor de control ce revin diferitelor organisme de control. Principala atributie a curtii de conturi o reprezinta controlul modului de formare. Parlamentul asigura supravegherea modului de incasare a veniturilor publice si de efectuare a cheltuielilor publice.  Sectia jurisdictionala. 30 . Structura curtii de conturi este :  Sectia de control ulterior. Controlul jurisdictional este exercitat in prezent de catre curtea de conturi a Romaniei conform legii de organizare 94/1992 organul suprem de control financiar.  control administrativ/specialitate.  control jurisdictional/judiciar. controlul bugetar se imparte in :  control legislativ/parlamentar.

indeplinirea intocmai si la termene egale a obligatiilor fiscale precum si modalitatea de organizare si conducere a evidentei contablitatii. Principalul criteriu de clasificare il reprezinta cel al prestatiilor catre populatie. Finantarea bugetara trebuie sa se faca numai in 31 . Finantarea de la buget consta in asigurarea conditiilor si a mijloacelor necesare functionarii institutiilor publice conform legilor de organizare. INSTITUŢIILE PUBLICE ŞI FINANŢAREA LOR Institutiile publice sunt institutii ale statului de drept functionand ca organe ale puterii legislative. Acest criteriu de clasificare corespunde structurii activitatilor si actiunilor finantate din creditele bugetare aprobate. Secretariatul general. Controlul administrativ/specialitate se exercita in prezent prin aparatul MFP prin 2 directii: o directia financiar contabila. Finantarea bugetara de la diversele bugete reprezinta cauza principala de finantare a institutiilor publice. Vizeaza in principal modalitatea de formare a veniturilor bugetare.  institutii din domeniul apararii si sigurantei nationale .  institutii din domeniul protectiei. administrative si judecatoresti. astfel:  institutii din domeniul educatiei. o garda financiara.  Camerele de conturi judetene.  institutii din domeniul economic si al cercetarii. asistentei sociale. In cea mai mare parte din cazuri principala sau unica sursa de finantare a cheltuielilor de functionare si de capital ale acestora o reprezinta finantarea bugetara. autoritatii ale administratiei publice centrale si locale.

 din venituri proprii si din subventii de la bugetul statului. In cazul institutiilor publice finantate integral de la bugetul fondurilor publice primite cu titlu gratuit se vor varsa la bugetul din care se asigura finantarea.  numai din venituri proprii(autofinantare). Prin cofinantare se intelege mentinerea finantarii unui proiect.conformitate cu destinatia creditelor bugetare aprobate. Institutiile publice sunt obligate sa inregistreze distinct in contabilitate bunurile si fondurile primite de la persoanele fizice si juridice cu titlu de donatii/sponsorizari. asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale dupa caz.  in situatii exceptionale aprobate prin legea bugetara anuala si de la bugetaul statului si de la bugetele locale/institut din domeniul culturii. Lunar ordonatorii principali de credite in termen de 10 zile de la expirarea lunii vor transmite MF situatia bunurilor si a sumelor primite cu titlu de donatie(sponsorizare). Institutiile publice finantate integral din venituri proprii vor inregistra fondurile publice primite cu titlu gratuit majorand veniturile aprobate trimestrial. Cu aceste sume vor fi majorate creditele bugetare aprobate pentru exrcitiul bugetar respectiv fiind utilizate numai cu respectarea destinatiei stabilite de transmitator.  din donatii si sponsorizari. de la bugetele locale sau din fondurile speciale conform legii. Institutiile publice pot deasemenea finanta unele activitati economice sau cheltuieli de capital din credite interne/externe indiferent de subordonarea lor. vor prezenta situatia acestor conturi intr-o aneza la darea de seama trimestriala. 32 . Sursele de finantare pot fi:  numai de la bugetul statului. program sau obiectiv de la bugetul statului cu finantarea din surse externe. Conform legilor finantelor publice incepand cu exercitiul bugetar al anului 2003 sa introdus notiunea de cofinantare. de la bugetul asigurarilor sociale de stat.

activitati de editura. publicarea si pastrarea informatiilor privind pozitia si performanta financiara a unor entitati si a fluxurilor de trezorerie atat in relatiile cu creditori financiari. metrologie. Entitatile patrimoniale si implicit institutiile publice reprezinta sfera de actiune si de cunoastere a contabilitatii. Legea finantelor publice stabilesta ca veniturile proprii ale institutiilor publice pot fi obtinute din activitati economice sau din diferite taxe incasate. prelucrarea. furnizori. drepturile si obligatiile precum si modificarile intervenite in cursul perioadelor de gestiune. O alta sursa de finantare a institutiilor publice o poate constitui veniturile de natura financiara ca urmare a participatiilor detinute in capitalul social al unor societati comerciale. titlurile de valoare. administrate si tilizate conform prevederilor legale. Finantarea din credite interne/externe implica angajarea datoriei publice nationale si locale. 33 . dispensare. Contabilitatea prin campul sau de actiune este grevata pe o entitate patrimoniala. Finantarea se poate realiza pentru desfasurarea unor activitati economice aducatoare de profit sau pentru dezvoltarea unor proiecte de investitii. disponibilitatile banesti. In perioada 1948-1989 termenul a fost inlocuit cu notiunea „contabilitatea institutiilor bugetare”. inchirieri. impresariat. Veniturile proprii pot provenii din concesiuni.Autofinantarea institutiilor publice reprezinta obtinerea venituri proprii incasate. cultural artistice. cunoasterea. etc. de autorizare. cat si pentru cerintele interne ale entitatii. PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII CONTABILITATII PUBLICE Contabilitatea are ca obiect studiul patrimoniului cuprinzand bunurile mobile si imobile. Contabilitatea ca activitate specializata in masurarea. capitalurilor proprii si datoriilor trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica. etc. laboratoare. evaluarea. clienti. Prima lege de contabilitate publica in Romania a aparut in anul 1864 motivarea pastrandu-se pana la instalarea regimului comunist. Finantarea din credite se poate realiza inclusiv prin emiterea de obligatiuni. gestiunea si controlul activelor.

Institutiile publice incheie executia bugetara prin intocmirea situatiilor financiare care trebuie sa cuprinda :  bilantul. Viza urmareste certificarea platilor de casa efectuate si a 34 .  contabilitatea trezoreriei statului.  costul programelor aprobate.  contabilitatea generala (financiara) bazata pe principiul constatarilor si obligatiunilor care sa reflecte evolutia situatiei financiar patrimoniale precum si excedentul sau deficitul executiei bugetare.  rezultatul executiei bugetare.  contul de executie bugetara.  politici contabile si note explicative. Contabilitatea publica trebuie sa ofere urmatoarele informatii cu privire la:  patrimoniul aflat in administrarea institutiilor publice. Institutiile publice intocmesc si tin situatiile financiare trimestriale care au acelasi regim de raportare.  alte anexe. Situatiile financiare anuale se vor intocmi de catre toti ordonatorii de credite bugetare si se vor depune la organul ierarhic superior iar ordonatorii principali le vor depune la MFP.Prin legea contabilitatii 82/1991s-a definit contabilitatea publica ca fiind contabilitatea care cuprinde:  contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor fiecarui exercitiu bugetar.  contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.  rezultatul patrimonial.  situatia veniturilor si cheltuielilor. Depunerea situatiilor financiare anuale si trimestriale este precedata de obligativitatea acordarii vizei de catre unitatile trezoreriei la care acestea au deschise conturile.

In cazul institutiilor publice tratamentele contabile aplicate vizeaza in principal modalitatile de evaluare si momentele evaluarii. acesta fiind singurul cost obiectiv determinat deoarece este reflectat de documentele justificative.  principiul inregistrarii separate a elementlelor de activ si de pasiv.  principiul intangibilitatii bilantului de deschidere. creantelor si datoriilor sunt: 35 .disponibilitatilor aflate in conturi si in numerar care trebuie sa corespunda cu situatia soldurilor(conturilor) respective deschise de fiecare institutie publica. Exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic cu exceptia primului si ultimului an de activitate. au obligatia cu oranizarea si conducerea contabilitatii generale(financiare). Pentru a reflecta cat mai fidel situatia patrimoniului institutiilor publice. divizare sau cedare a activitatii. Evaluarea ca si in cazul agentilor economici consta in atribuirea unei valori monetare activelor sau pasivelor sau operatiunilor care modifica sistemul elementelor patrimoniale. sa respecte cu buna credinta urmatoarele principii contabile:  principiul independentei exercitiului. Raspunderea pentru organizarea contabilitatii publice revine ordonatorului de credite bugetare.  principiul continuitatii. acestea sunt obligate sa efectueze ca lucrare pregatitoare inventarierea generala a patrimoniului. in principal evaluarea se bazeaza pe principiul costului istoric.  principiul prudentei. Si institutiile publice potrivit reglementarilor contabile specifice. In situatia in care nu exista concordanta intre datele institutiei publice si datele trezoreriei finantelor publice.  principiul permanentei metodelor. Momentele evaluarii bunurilor.situatiile financiare trimestriale si anuale vor fi restituite ordonatorilor de credite bugetare pentru corectare.  principiul necompensarii. Aceasta se mai efectueaza si in institutiile de fuziune. Fiind vorba de fonduri publice in cazul institutiilor publice.

4. In organizarea contabilitatii institutiilor publice trebuie sa se tina seama de modalitatea principala de finantare a acestora astfel:  Institutiile publice in marea lor parte functioneaza pe principiul acoperirii cheltuielilor de la buget si doar o mica parte pe principiul autofinantarii.  la costul efectiv de productie cele construite sau obtinute in cadrul institutiei.  la pretul lor de inregistrare cele primite prin transfer fara plata de la alte institutii publice. La inchiderea exercitiului elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. de aparare. 36 . La data inventarierii elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea lor actuala denumita si valoare de inventar stabila infunctie de utilitatea bunurilor. La data intrarii in patrimoniu acestea sunt evaluate si inregistrate in functie de sursa de provenienta astfel:  la cost de achizitie cele primite cu titlu oneros.starea acestora si pretul de pe piata. 3. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea de incasat respectiv de platit.  Institutiile publice finantate integral din venituri bugetare realizeaza decontarile cu bugetul statului pe baze brute adica orice venit incasat se varsa la bugetul statului si orice cheltuiala efectuata se acopera de la buget. etc. adica a acoperirii cheltuielilor de functionare si de ____________________din venituri proprii. mai putin provizioanele si ajustarile de valoare inregistrate.1.  Institutiile publice sunt institutii ale statului de drept care indeplinesc functii social educative.  la valoare justa cele primite cu titlu gratuit. elementele patrimoniale sunt inregistrate la valoarea lor contabila. La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum . 2.

 Conturile de cheltuieli apar cu sold in bilant doar in cursul anului cand se inregistreaza suma angajamentelor efectuate fata de terti pe baza creditelor bugetare aprobate. PLANUL DE CONTURI Conform celor 3 sectoare de activitate din cadrul economiei nationale. 37 . Specific planului de conturi actual este faptul ca sau introdus conturi pentru organizarea contabilitatii veniturilor bugetare pe structura bugetelor cunoscute si totodata sau diferentiat conturile pentru bugetele locale de bugetul statului. Pana la data de 01.01. In functie de regimul proprietatii publice din Romania fondurile institutiilor publice sunt diferentiate pentru institutiile publice finantate de la bugetul statului si pentru cele finantate de la bugetele locale. CONTABILITATEA CAPITALURILOR Capitalurile unei institutii publice reflecta in fapt sursele de finantare ale activelor ce privesc fondurile acelei institutii. clasele de conturi fiind identice cu cele pentru agentii economici.2006 institutiile publice au condus contabilitatea dupa planul de conturi aprobat prin OMFP 324/1984. ministerul finantelor publice emite plan de conturi distinct pentru sectorul agentilor economici.  Institutiile publice care imbina finantarea bugetara cu autofinantarea vor efectua decontarile cu bugetul statului pe baze nete respectiv vor primi sau varsa la buget sume in limita diferentelor favorabile sau nefavorabile dintre veniturile si cheltuielile proprii. pentru sectorul bancar si pentru sectorul public. Incepand cu 1 iunie 2006 planul de conturi pentru institutiile publice a fost adaptat cadrului general al planului de conturi. La finele anului se inregistreaza diminuarea finantarii bugetare a anului curent prin debitarea conturilor de cheltuieli si creditarea contului de finantare prin intermediul contului de rezultate.  Institutiile publice care se autofinanteaza in intregime pot pastra si reporta pentru exercitiul viitor fondurile obtinute dupa varsarea veniturilor care prin lege au aceasta destinatie.

Fondurile institutiilor publice cuprind :  fondul imobilizarilor necorporale(cont 100). constituirea fondului de rulment. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI SI A REZULTATULUI REPORTAT Rezultatul patrimonial sau rezultatul exercitiului se determina la 31. Rezultatul reportat reprezinta rezultatul patrimonial al exercitiilor bugetare anterioare care la fel poate fi excedent sau deficit bugetar. Acest rezultat este patrimoniul deoarece reflecta si constata drepturi neimputate si obligatii neachitate.  fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului (cont 101). Contabilitatea bugetelor locale trebuie sa ofere informatii despre rezultatul executiei bugetare care se determina la finele anului prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli indiferent de momentul incasarii veniturilor si platii cheltuielilor (se aplica principiul contabilitatii de angajament). Excedentul bugetar al bugetelor locale determina dupa efectuarea regularizarilor in limita transferurilor de la bugetul statului. prin inchiderea conturilor de cheltuieli. 38 . de venituri si de finantare la sfarsitul perioadei. pana la sfarsitul exercitiului determinanduse ca excedent sau ca deficit bugetar.  fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului(cont 102).  fondul  fondul bunurilor bunurilor care care alcatuiesc alcatuiesc domeniul domeniul public privat al al unitatilor unitatilor administrativ teritoriale(cont 103). administrativ teritoriale(cont 104).  fonduri in afara bugetelor locale grupa 13. lunar sau cel mult pana la intocmirea situatiilor financiare trimestriale sau anuale. interna si externa. este utilizat in urmatoarea ordine pentru : • • rambursarea datoriei publice locale.12.

Fondul de rezerva are ca destinatie acoperirea cheltuielilor cu prestatiile sociale si a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. regasindu-se sub forma unor drepturi de proprietate intelectuala avand ca suport un document juridic sau administrativ.  activelor fixe corporale. Rezultatul executiei bugetare se determina dupa regularizarea transferurilor primite de la bugetul statului iar in situatia in care este excedent se utilizeaza potrivit destinatiilor legale. In situatia in care este definit. materiala. Activele fixe necorporale sunt reprezentate de acele valori economice care nu au forma concreta.  activelor fixe in curs. 39 plati .205. licentele. Portivit legii anual in limita a 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se constituie fondul de rezerva.Deficitul bugetar anual al bugetului local se acopera potrivit legii din fondul de rulment constituit in exercitiile anterioare. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE Activele fixe reprezinta acele bunuri care au existenta indelungata in activitatea institutiilor publice de cel putin un an si care se regasesc sub forma:  activelor fixe necorporale. acesta se acopera din fondurile de rezerva constituit in exercitiile anterioare. alte drepturi si valori similare – ct. fiind intangibile. brevetele. Contabilitatea bugetului asigurarilor sociale de stat ofera informatii despre rezultatul executiei bugetare dupa inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri aferente exercitiului indiferent de momentul incasarii veniturilor si cheltuielilor.  titlurilor de participare. In cazul institutiilor publice activele fixe necorporale cuprind: • concesiunile.

• • • cheltuielile de dezvoltare .208.tva 19%. Amortizarea imobilelor necorporale si corporale reprezinta procesul obiectiv si constient de recuperare treptata a valorii de intrare pe seama cheltuielilor pe durata de functionare sau de utilizare potrivit legii. alte valori similare amortizarea se calculeaza si inregistreaza pe perioda de utilizare. Se achita furnizorul prin virament.203. amortizarea se calculeaza si se inregistreaza pe o perioada de cel mult 5 ani. Cota de amortizare se stabileste tinand cont de durata normala de functionare.20 La data intrarii in patrimoniu imobilele necorporale sunt evaluate la cost de achizitie. La data bilantului sunt evaluate la valoare de inventar mai putin amortizarea inregistrata. Cotele de amortizare anuala corespund cu cele utilizate pentru agentii economici. Se achizitioneaza de la terti lucrari si proiecte de dezvoltare in valoare de 3000 de lei. alte suporturi –ct. alte imobilizari necorporale – ct. lucrari muzicale. In cazul institutiilor publice regimul de amortizare este numai cel liniar. Se inregistreaza amortizarea anuala tinand cont de o durata de utilizare de 5 ani. La sfarsitul perioadei se scoate din funtie utilajul. brevete. lucrari artistice inregistrate pe pelicule. Pentru activele fixe necorporale sub forma de cheltuieli de dezvoltare si a programelor informatice.pentru inregistrari ale evenimentelor cultural sportive nu se calculeaua amortizare. cost de productie sau valoare justa dupa caz. programe radio-tv. ale manifestarilor cultural sportive. Pentru concesiuni.ct. CAM= 100/Dn × 100 In cazul imobilizarilor corporale duratele de functionare pot fi reduse cu aprobarea ordonatorului de credite bugetare cu cel mult 20%. inregistrari ale reprezentatiilor teatrale. benzi magnetice. 40 . Exemple 1. pret de achizitie fara tva.

Amortizarea imobilului se face pe o perioada de 3 ani. dupa 2 ani se scoate din functiune imobilizarea. Dupa 2 ani de utilizare se vinde proiectul de dezvoltare catre o persoana fizica la pretul de 2500 de lei. 203 = 779 6811 = 2803 461 = 791 % = 203 2803 691 5311 = 461 2000 lei 1000 lei 2500 lei finantata integral din venituri bugetare se 3000 lei 1000 lei 2500 lei 3000 lei 3. furnizorul fiin o soc com platitoare de tva. Se primeste cu titlu gratuit de la o persoana fizica un proiect de dezvoltare evaluat la sume de 3000 de lei. La o institutie publica achizitioneaza o lucrare literara pe suport magnetic la pret deachizitie de 4000 lei fara tva. 206 = 100 6822 = 404 404 = 5311 100 = 206 4760 lei 4760 lei 4760 lei 4760 lei 41 . incasarea debitului facandu-se cu numerar.203 = 404 404 = 7701 6811 = 2803 3570 lei 3570 lei 714 lei CAM = 3570/5 =714 2803 = 203 3570 2. Se achita furnizorul cu numerar.

mijloacela fixe se vor inregistra la valoarea de transfer si in actul normativ prin care sa dispus transferul. 42 . cost de productie efectiv sau valoare justa.  inchiriere sau concesiune conform legii catre terte persoane . valoarea justa se determina pe baza unui raport de evaluare intocmit de specialisti si aprobat de ordonatorul de credite bugetare. Spre deosebire de agentii economici. Mijloacele fixe cuprind :  instalatiile tehnice.  scopuri administrative. de arta si de expozitie .  investitiile la mijloacele fixe luate cu chirie. Activele fixe corporale ca si valori de utilitate cuprind terenurile si mijloacele fixe. aparatura birotica. La intrarea in patrimoniu mijloacele fixe sunt avaluate si inregistrate in functie de sursa lor de provenienta la cost de achizitie. mijloacele de transport. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale .  alte active. In cazul institutiilor publice sunt asimilate mijloacelor fixe urmatoarele :  valorile de muzeu.  mobilireul. In situatia in care se fac transferuri intre institutiile publice avand aceeasi sursa de finantare.CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE Activele fixe corporale sunt acele bunuri detinute de catre o institutie publica pentru :  a fi utilizate in activitatea operationala . animalele si plantatiile .  cartile de biblioteca (doar cele care fac parte din patrimoniul national cultural si care sunt constituite in depozite speciale sau depozite legale) .

 armamentul si tehnica de lupta. Plata furnizarului se face prin virament.  iazurile. inclusiv investitiile efectuate la acestea . Casarea se face atunci cand prin utilizare. Ajustarile de valoare reprezinta corectiile aduse valorii de intrare stabilita la data inchiderii exercitiului indiferent definitiv.  activele fixe corporale din patrimoniul institutiilor publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica si a caror valoare de intrare se recupereaza prin tarif sau pret conform legii . Nu sunt supuse amortizarii urmatoarele active fixe corporale :  bunurile apartinand domeniului public al statului si al unitatilor administrativ teritoriale. daca au sau nu caracter 43 .  activele fixe aflate in conservare si in rezerva de mobilizareatata timp cat se afla in aceasta situatie . Se achizitioneaza de catre o institutie publica finantata integral de la buget un teren la pretul de achizitie fara tva de 100000 lei conform listei de investitii aprobate de ordonatorul principal de credite pentru construirea sediului institutiei. mijloacela fixe nu mai pot fi utilizate de institutia publica si nici nu mai prezinta interes de transfer pentru alta institutie publica.La data bilantului activele fixe necorporale se inregistreaua la valoarea de intrare corectata cu ajustarile de valoare. reparare sau modernizare.  bunurile apartinand patrimoniului national cultural . Inregistrarile contabile legate de operatiunile cu mijloacele fixe difera in functie de faptul daca sunt sau nu supuse amortizarii. lacurile si baltile care nu sunt rezultatul unor investitii . Scoaterea din functiune se face prin casare sau cedare.  terenurile . In general sunt supuse amortizarii mijloacele fixe care nu apartin proprietatii (domeniului) publice si private a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale. Exemple 1.

aparatul fiind amortizat 40%. In baza legii se procedeaza la reevaluarea cladirii apartinand unei institutii publice avand o valoare de intrare de 250000 lei. 212 = 105 +A +P 50000 4. Cu ocazia inventarierii situatiei generale a patrimoniului se constata lipsa unui aparat telefonic la valoare de intrare de 2000 lei. Pretul de imputatie este de 2500 lei debitul retinandu-se in 6 rate egale pe statul de plata. Inregistrarea imputatiei 4282 = 4481 +A +P 2500 lei Scoaterea din evidenta 44 . Se primeste din donatie de la o persoana fizica unteren la pretul de 10000 lei si de la o institutie publica prin transfer un alt teren evaluat in documentele de transfer la 5000 lei. In urma reevaluarii valoare de inventar este de 300000 lei.2111 = 101 +A +P 119000 lei 6821 = 404 +A +P 119000 lei 404 = 7701 -P +P 119000 lei 2. 2111 = 779 +A +P 5000 lei 10000 lei 2111 = 779 +A +P 3.

pentru construirea sediului institutiei. La o institutie militara se achizitioneaza armanent si tehnica de lupta in valoare de 500000 lei. Se achita obligatia catre antreprenor si se regularizeaza avansul acordat. 232 = 7701 100000 lei +A +P 45 .% 2814 -P 691 +A = 214 -A 2000 lei 800 lei 1200 lei Retinerea ratelor pe statul de plata 421 = 4282 -P -A 416. La o institutie publica finantata integral din credite bugetare se achita antreprenorului general. Lucrarile efectuate de antreprenrul pentru investitii pentru anul in curs sunt de 250000 lei. cu titlu de avans suma de 100000 lei. La sfarsitul anului se inregistreaza receptia cladirii la valoarea facturata de antreprenor. 215 = 101 +A +A -P -A 500000 lei 500000 lei +P +P 500000 lei 6821 = 404 404 = 7701 casarea 101 = 215 -P -A 500000 lei 6. La implinirea duratei de utilizare se caseaza.66 lei Virarea obligatiei fata de bugetul statului 4481 = 7701 -P +P 2500 lei 5.

Activele fixe de natura imobilizarilor financiare se inregistreaza in momentul dobandirii acestora in conditiile prevazute de lege. Creantele imobilizate cuprind imprumuturile pe termen lung acordate potrivit legii si se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de creanta. Activele fixe financiare sunt evaluate initial la costul de achizitie sau la alte costuri determinate potivit legii in functie de modul de dobandire.. incasarea facandu-se prin virament. achizitia facandu-se prin virament. Deasemenea creantele imobilizate mai cuprind cautiunile sau garantiile cerute de furnizori. La data bilantului sunt evaluate la valoarea de intrare mai putin pierderile de valoare inregistrate. Exemple : 1. Se inregistreaza actiunile detinute de o institutie publica de interes local in capitalul social al unei SRL in numar de 1000 de bucati la o valoare nominala de 100 lei/buc.231 = 404 +A 404 = -P 232 -A 7701 +P 212 = 231 +P % 250000 lei 250000 lei 100000 lei 150000 lei 250000 lei CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR FINANCIARE Imobilizarile financiare in cadrul institutiilor publice cuprind titlurile de participare detinute sub forma actiunilor sau partilor sociale in capitalul societatilor comerciale dobandite in mod voluntarsau prin compensarea creantelor bugetare si creantele imobilizate. Dupa o anumita perioada se cedeaza 50% din partile sociale respective unei alte societati comerciale la pret de vanzare de 60000 lei. 46 .

plata 269 = 7702 -P +P 100000 lei +P 100000 lei . Dobanda anuala conform contractului este de 5%.. purtator de dobanda.vanzarea 7702 = Sau 521 % 260 -A 764 +P 2. Un consiliu local acorda in conditiile legii unei entitati patrimoniale din subordine un imprumut in suma de 100000 lei.restituirea imprumutului si incasarea dobanzii 5211 = +A % 2675 -A 2676 -A CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE 47 105000 lei 100000 lei 5000 lei .inregistrarea dobanzii 2676 = 763 +A +P 5000 lei .achizitia partilor sociale 260 = 269 +A . 2675 = 5211 +A -A 100000 lei 10000 lei 60000 lei 50000 lei . restitutirea imprumutului facandu-se la sfarsitul exercitiului.

materiile prime. organizarea de santier. metoda LIFO . avand ca destinatie consumul sau comercializarea . Constatarea costului stocurilor si inregistrarea cheltuielilor se face in momentul reiesirii din patrimoniu sau trecerii in consum. materiale si altele asemenea. stocurile aflate la terti. adica valoarea de vanzar posibil de incasat diminuata cu toate costurile vanzarii. materialele sanitare. marfurile. 48 .In general in cadrul institutiilor publice notiunea de stocuri sau de materiale cuprinde : materialele consumabile si auxiliare inclusiv cele de intretinere.  este reprezentat de o creanta aferenta ciclului normal de exploatare(sub 1 an) . achizitionate sau produse in unitate. produsele. obiectele de inventar(in depozit si in folosinta). medicamentele. metoda pretului de vanzare cu amanuntul utilizata indeosebi in cazul institutiilor publice care detin magazine de desfacere cu amanuntul. Ca si in cazul agentilor economici elementele legate de inventarierea stocurilor din legislatia financiar contabila se aplica institutiilor publice inclusiv limitele legale de perisabilitate.  este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Un activ este socotit ca activ circulant in situatia in care :  este reprezentat de materii prime. Astfel valoarea de inregistrare va fi egala cu valoarea realizabila neta. Evaluarea la data bilantului nu tebuie sa se faca la o valoare mai mare decat valoarea care s-ar putea obtine prin vanzarea stocurilor sau utilizarea lor. Inregistrarea stocurilor se face la cost de achizitie. ambalajele. utilizand una din urmatoarele metode :     metoda CUMP . cost efectiv de productie sau valoare justa.  este reprezentat de investitii financiare pe termen scurt . animalele si pasarile. metoda FIFO .

Declasarea sau casarea unor stocuri se aproba de ordonatorul de credtite bugetare. Exemple : 1.la magazinul de alimente o lipsa imputabia gestionarului la pret de inregistrare de 300 lei. 49 . recuperarea facandu-se prin retinere pe statul de plata. 3021 = 401 +A +P 500 lei 5000 lei 1000 lei 6028 = 401 +A +A +P +P 5324 = 401 .materiale sanitare neimputabile la pret de 200 lei in magazie . . pret de imputatie 500 lei.lipsa unui aparat telefonic la pret de 800 lei.plata obligatieiilor 401 = 7701 -P +P 6500 lei 2500 lei 2. Se aprovizioneaza materiale de intretinere si de gospodarire pa baza de factura in valoare de 1000 lei inclusiv tva. rechizite de birou care se dau direct in consum in valoare de 500 lei inclusiv tva si bonuri valorice pentru ridicarea carburantului auto de la statiile de desfacere a produselor petroliere in valoare de 5000 lei. Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului al o institutie publica finantata integral din credite bugetare se constata urmatoarea situatie : . .consumul de carburant 6022 = 3022 . pret de imputatie 1000 lei.ridicarea conbustibilului 3022 = 5324 +A +P 2500 lei . Se ridica carburant auto in valoare de 2500 lei si se inregistreaza consumul de carburant. Se achita obligatiile prin varament. recuperarea facandu-se cu numerar .

.un minus neimputabil de munitie de 200 lei.Nota !!! In situatia in care stocurile provin din finantarea anului curent se va vira bugetului de stat numai diferente dintre pretul de inregistrare si pretul de imputatie.lipsa de materiale sanitare neimputabile 6029 = 3029 +A 4282 = -A % 4481 719 . facandu-se venit doar suma inregistata la nivelul pretului de inregistrare. La o unitate militara se constata la o inventeriere urmatoarea situatie : .retinerea 421 = 4282 -P -A 800 lei 603 = 303 500 lei 1000 lei 200 lei 800 lei . In situatia in care stocurile provin din finantarea anilor precedenti se va inregistra ca datorata bugetului de stat intreaga suma imputabila. .imputarea 4282 = +A % 4481 -A 719 . .lipsa aparatului telefonic .un plus de munitie de 300 lei . 50 .un plus de casa de 11 lei .anii precedenti 4282 = 4481 3.retinerea 5311 = 4282 +A -A 200 lei 500 lei 500 lei 200 lei +P 300 lei .

consumul de materii prime 601 = 301 +A Notă !!! Filiera înregistrărilor presupune debitarea celorlalte conturi de cheltuieli. .5311 = 4481 +A +P 11 lei . In urma prelucrarii rezultă obiecte de inventar în sumă de 2000 lei.obţinerea produselor finite 345 = 709 2000 lei 51 1000 lei -A . Produsele finite vor fi înregistrate la cost efectiv de productie format din costul materiilor prime şi al materialelor consumabile încorporate în produsul finit la care se vor adauga cheltuielile direct productive şi o cotă parte a cheltuielilor indirect productive determinate ca fiind raţional legată de obţinerea produselor respective.minusul de minitie neimputabil 609 = 309 +A -A 200 lei . .minusul neimputabil sau descarcarea gestiunii 709 = % 341 346 345 4. Se prelucrează în cadrul institutiei publice materii prime în vederea transformarii în obiecte de inventar în valoare de 1000 lei.plusul de minitie 309 = 609 +A -A 300 lei .

De 20 de scaune la preţul de 100 lei/buc.achiziţia obiectelor de inventar 3031 = 401 +A +P 1190 lei 2380 lei 3032 = 3031 +A -A . Plata obligatorie cătreu furnizori se face prin virament iar după 2 ani de zile se scot din folosinţă obiectele de inventar. Se predau compartimentului financiar contabil ai instituţiei 10 scaune.transferul produselor finite în gestionarea obiectelor de inventar 3031 = 345 +A -A 2000 lei 5. preţ fără tva..plata 401 = 7701 -P +P Notă !!! Înregistrarea consumului de obiecte de inventar şi concomitent constatarea costului acestora în cazul instituţiilor publice se face în momentul scoaterii din folosinţă a obiectelor de inventar.înregistrarea cheltuielilor de transport 624 = 401 +A . 603 = 3032 +A -A 52 300 lei +P 2680 lei 1190 lei .+A +P . . Se înregistrază cheltuieli de transport aprovizionate de la furnizori pentru transportul scaunelor la sediul institutiei la o valoare de 300 lei inclusiv tva. La o instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat se achiziţionează pe bază de factură un nr.

direct de la locul de depozitare sau de la locul în care acestea se află în momentul confiscării.P. Inregistrările în contabilitatea D.F. prin magazine proprii. 1753/2004. cu excepţia bunurilor degradate care nu mai pot fi comercializate şi a celor interzise la comercializare.F. Contabilitatea acestor operaţiuni se conduce la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice iar valorificarea bunurilor mobile intrate în proprietatea privată a statului se face după o metodologie precis stabilită prin lege.F.P.P. judeţene a bunurilor confiscate sau integrate legal în prorpietatea privată a statului se face pe baza inventarierii acestor bunuri. Aceste bunuri se valorifică de către organele de valorificare din cadrul M.F.P.G. Inregistrarea în contabilitatea D. efectuate conform prevederilor O.6. 6021 = 3021 +A -A 500 lei 300 lei 3031 = 779 +A +P CONTABILITATEA BUNURILOR LEGAL CONFISCATE SAU INTRATE POTRIVIT LEGII ÎN PROPRIETATEA PRIVATĂ A STATULUI Deţinătorii de bunuri (instituţiile publice) intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului au obligaţia să le declare direcţiilor judeţene ale finanţelor publice în termen de 10 zile de la data primirii titlului de proprietate. se poate face cantitativ valoric sau numai valoric în funcţie de modalitatea de comercializare aleasă potrivit metodei inventarului permanent.M. Cheltuielile cu valorificarea acestor bunuri se suportă din sumele obţinute în urma valorificări şi se consemnează în documente justificative care atrag 53 . prin licitaţie publică în regim de consignaţie sau prin bursele de mărfuri.G. Se constată materiale degradate din finanţarea anilor pecedenţi în sumă de 300 lei şi se primesc de la o altă instituţie publică prin transfer obiecte de inventar evaluate la 500 lei.

vizat. 4481 = 401 -P +P (462) 54 . .predarea bunurilor şi intrarea lor în proprietatea privată a statului 347 = 102 100000 lei +A +P . după caz.vânzarea bunurilor 4111 = 751 100000 lei +A +P . Direcţia controlului fiscal judeţeană predă în baza legii bunuri mobile confiscate în valoare de 100000 lei în baza procesului verbal de predare primire(titlu de proprietate) şi a procesului verbal de evaluare de bunuri. Exemple : 1. facturarea acestora de către furnizor va diminua datoria faţă de bugetul statului reprezentând sume obţinute din valorificarea acestor bunuri.virarea sumei de încasat la bugetul statului 4481 = 557 . statului 751 = 4481 100000 lei -P -A . care conform procedurii de valorificare se vând prin magazinul propriu.depunerea în cont 557 = 5311 30000 lei . diferenţa prin contul de dispoibil.încasarea creanţelor % = 4111 100000 lei 5311 -A 30000 lei +A 557 70000 lei +A .concomitent înregistrăm obligaţia de a vira sumele obţinute prin valorificare la bug.răspunderea persoanelor care le-au întocmit.descărcarea gestiunii 102 = 347 100000 lei -P -A Notă !!! În situaţia în care există cheltuieli cu valorificarea. încasarea creanţei stabilita făcându-se 30% cu numerar. aprobat şi înregistrat în contabilitate.

Comisionul unităţii consignatare este de 10 % care se reţine din suma datorată. Cheltuielile cu organizarea licitaţiei.restituirea celor 2 garanţii 462 = 552 2000 lei -P -A . . Se vând prin licitaţie publică un nr.P.evidenţierea garanţiei depuse de participanţii la licitaţie 552 = 462 3000 lei +A +P . De 100 de anvelope intrate în proprietatea privată a statului prin confiscare. sunt de 500 lei.încasarea sumei obţinută prin valorificare 557 = 4111 80000 lei +A -A . pe bază de aviz.2. Numărul participanţilor la licitaţie este de 3. Se încasează sumele obţinute din valorificarea bunurilor confiscate în regim de consignaţie în contul de disponibil.înregistrarea cheltuielilor cu valorificarea bunurilor 4481 = 462 500 lei . Se predau pentru vânzare în regim de consignaţie pe bază de aviz de însoţire a mărfurilor bunuri confiscate în valoare de 50000 lei. care conform legii se suportă din sumele obţinute din valorificare. Preţul de adjudecare este de 800 lei/buc.înregistrarea obligaţiei de a vira suma respectivă la buget 751 = 4481 80000 lei .vânzarea prin licitaţie a bunurilor confiscate 4111 = 751 80000 lei +A +P . 55 .F.virarea garanţiei la buget 462 = 552 1000 lei -P -A 3. Se vând prin consignaţie bunuri în valoare de 20000 lei. Pentru participarea la licitaţie se solicită depunerea unei garanţii în sumă de 1000 lei. Bunurile nevândute se restituie D. Se restituie garanţiile celor 2 participanţi care nu au câştigat licitaţia iar garanţia depusă de participantul câştigător al licitaţiei se virează la bugetul de stat conform legii.plata cheltuielilor 462 =557 500 lei -virarea sumelor obţinute din valorificare 4481 = 557 79500 lei -P -A .

predarea marfurilor 359 = 347 +A -A 50000 lei .obtinerea materialelor din dezmembrarea mijloacelor fixe 3028 = 4481 +A +P 56 1500 lei .descarcarea gestiunii de bunuri aflate la terti 102 = 359 20000 lei -P -A 2000 lei +P = 4111 20000 lei 18000 lei 20000 lei .restituirea bunurilor nevandute 347 = 359 30000 lei +A -A 4.. incasarea debitului facandu-se mijloacelor cu fixe numerar. .vanzarea bunurilor in regim de consignatie si emiterea facturii catre consignatar 4111 = 751 20000 lei . platite din contul de disponibil. Pe baza procesului verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe si de declasare a unor bunuri materiale in valoare de 1500 lei care sunt vandute unei entitati specializate autorizate. Cheltuielile efectuate pentru dezmembrarea efectuate de o firma specializata sunt de 300 lei pret fara tva..concomitent inregistram obligatia de a vira la bugetul de stat suma respectiva 751 = 4481 -P % 557 +A 4481 -P .

Decontarile interne vizeaza acele raporturi reciproce de drepturi si obligatii in primul rand cu personalul institutiei ca urmare a raporturilor juridice 57 . alta decat entitatea patrimoniala care efectueaza inregistrari contabile.diminuarea datoriilor 4481 = 401 -P +P 357 lei .virarea la bugetul de stat 4481 = 557 -P -A 1143 lei CONTABILITATEA TERTILOR Prin terti se intelege orice persoana fizica sau juridica.incasarea 5311 = 4111 +A -A 1500 lei .vanzarea 411 = 3028 1500 lei +A -A . Relatiile cu tertii in cadrul institutiilor publice sunt reprezentate de decontarile interne si externe..dispunerea in contul de disponibil 557 = 5311 +A -A .plata facturii 401 = 557 -P -A 357 lei .

comunitatea europeana pentru decontarile din fondurile PHARE. in scopul realizarii de actiuni proprii sau al infiintarii de noi activitati sau institutii. cu debitorii si creditorii diversi. In grupa conturilor de furnizori mai sunt cuprinse si conturile asimilate acestora care reflecta obligatii de palta pentru active fixe pe baza de efecte comerciale sau obligatii fata de terti pentru care sau primit documente justificative. Decontarile externe institutiei publice privesc drepturile si obligatiile reciproce intre institutia superioara si institutia subordonata.d. pentru transmiterea unor bunuri imobile sau materiale mobile. Contabilitatea analitica a furnizorilor se condice pe intern si extern. Fondul de rulment se constituie din excedentul bugetar la finele exercitiului si este destinat acoperirii golurilor temporare de case ca urmare a decalajelor de timp intre incasarea veniturilor bugetului local si plata cheltuielilor acestuia. SAPARD si ISPA.de munca existente. pe fiecare in parte si pe termene de plata. Fondul de rulment se utilizeaza in urmatoarea ordine : 1) pentru restituirea eventualelor datorii contractate de autoritatile publice locale inclusiv dobanzile si comisioanele aferente acestora .v. D. 58 . 2) pentru finantarea deficitului bugetar al anului precedent. Deasemenea in cadrul contabilitatii bugetelor locale fondul de rulment reprezinta o decontare interna. Contabilitatea furnizorilor institutiilor publice inregistraza achizitiile de bunuri.p. Dupa efectuarea acestor operatiuni fondul de rulment poate fi utilizat si pentru realizarea unor obiective de investitii de interes local. Decontarile externe mai cuprind evidenta datoriilor si creantelor institutiei publice cu clientii si furnizorii. Contabilitatea clientilor reflecta creantele de natura comerciale rezultate din valorificarea unor bunuri(proprietatea statului) sau din lucrari efectuate si servicii prestate in cadrul activitatilor autofinantate. contabil furnizorii se mai numesc şi creditori comerciali si se inregistreaza in situatia in care momentul aprovizionarii nu corespunde cu momentul platii obligatiilor. lucrari si servicii. cu bugetul general consolidat al statului. si intre institutiile subordonate aceluiasi ordonator de credite bugetare.

elevilor si doctoranzilor in cadrul institutiilor publice se inregistreaza distinct(ct. Particularitatile organizarii contabilitatii.Asimilate conturilor de clienti sunt si creantele pe baza de efecte de incasat precum si creantele pentru livrari de bunuri. 2) obligatiile privind plata ajutorului de somaj si a altor indemnizatii datorate. 409) precum si avansurile incasate de la client(ct. 429). Contabilitatea analitica a clientilor se conduce pe intern si extern. Potrivit principiilor contabilitatii de angajamente. 424) . Debitorii si creditorii diversi reflecta creantele si obligatiile institutiei publice fata de alte persoane. se inregistreaza distinc in contabilitate(ct. bugetului asigurarilor sociale de stat. bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale. asigurarile sociale de sanatate. la fondl de somaj se evidentiaza separat pentru angajator si angajati. Operatiunile care reflecta activele si pasivele de regularizare se inregistreaza distinct ca venituri inregistrate in avans. obligatiilor si creantelor cu personalul institutiei sunt : 1) se inregistreaza pe bugetul asigurarilor sociale de stat distinct drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de lege pentru pensionari . fata de salariatii proprii. efectele tranzactiilor si a altor evenimente se inregistreaza contabil in situatia in care acestea se produc fara a tine seama de momentul in care numerarul sau echivalentele de numerar se realizeaza. 419). Contributiile la asigurarile sociale. respectiv pe termene de incasare. Distinct se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor(ct. Se mai evidentiaza contributia unitatii pentru indemnizatii si concedii pentru boli si accidente profesionale. Specific institutiei publice este faptul ca pentru inregistrarea creantelor din impozite si taxe cuvenite bugetului de stat. execztari si prestari de servicii pentru care nu s-au intocmit documentele justificative. pe fiecare in parte . 3) bursele cuvenite studentilor. 59 . se utilizeaza conturi distincte de debitori deasemenea la fel si pentru obligatiile fata de aceste bugete. cheltuieli inregistrate in avans si decontari din operatiuni in curs de clarificare in momentul inregistrarii creantelor si obligatiilor.

Rate in favoarea tertilor – 200 lei .5 = 200 lei . . La o institutie publica finantata integral de la bugetul statului salariile cuvenite personalului sunt in suma de 40000 lei.CASS institutie – 7% = 2800 lei .Altfel spus veniturile se inregistreaza in momentul obtinerii lor. Ulterior in momentul incasarii creantelor respectiv platii obligatiilor se inregistreaza venituri si cheltuieli de natura financiara.Contributie somaj salariat – 1% = 400 lei .Contributie somaj – 2.Contributie pt accidente de munca si boli profesionale – 0.Impozit pe salarii – 5312 lei .Debite stabilita anterior pentru pagube produse patrimoniului institutiei publice si retinute pe statul de plata – 1000 lei Plata drepturilor salariale in cazul institutiilor publice se face o data pe luna.Contributie indemnizatii si concedii – 0. Creantele si obligatiile in valuta sunt inregistrate initial la cursul de schimb al leului fata de valuta respectiva din momentul constatarii drepturilor si obligatiilor.75 % 2.5% = 1000 lei . respectiv de platit.75 = 300 lei .5 % 7% 0. Pentru deprecierea creantelor si obligatiilor institutia publica poate inregistra ajustari de valoare la sfarsitul exercitiului financiar pe seama cheltuielilor. Creantele si datoriile institutiilor publice se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.5 % 0.CAS institutie – 19. Exemple : 22. in momentul intrarii in patrimoniu.5 2600 lei 6.CASS salariat 6.5 400 lei 1 5312 lei 16 .75 % % % % % 60 15112 lei 3800 lei 9. indiferent de momentul incasarii iar cheltuielile in momentul efectuarii indiferent de momentul platii.75% = 7900 lei . 641 = 421 40000 lei 6451 = 4311 7900 lei 6452 = 4371 1000 lei 6453 = 4313 2800 lei 6454 = 4315 200 lei 6458 = 4317 300 lei 421 = % 4312 4314 4372 444 19.5% = 2600 lei .CAS salariat – 9. La data bilantului creantele si obligatiile sunt evaluate si inregistrate la valoarea probabila de incasat.5% = 3800 lei .

inregistrarea burselor neridicate la termen 429 = 462 3000 lei . Notă !!! Cantina este considerata subunitate fara personalitate juridica iar contabilitatea se tine pana la nivel de balanta de verificare. . La o institutie publica de invatamant superior finantata integral de la bugetul statului se inregistreaza bursele cuvenite studentilor in suma de 10000 lei.plata burselor cu numerar 5311 = 7701 429 = 5311 3000 lei 3000 lei .427 4282 5311 = 7701 421 = 5311 % = 7701 4311 4312 4313 4314 4371 4372 4315 4317 427 444 2000 lei 1000 lei 24888 lei 24888 lei 26312 lei 7900 lei 3800 lei 2800 lei 2600 lei 1000 lei 400 lei 200 lei 300 lei 2000 lei 5312 lei 23.inregistrarea burselor 679 = 429 10000 lei . din care care se platesc cu numerar burse in suma de 3000 lei. se vireaza cantinei studentesti suma de 4000 lei reprezentand burse datorate studentilor pentru distribuirea de legitimatii de masa si se inregistreaza burse neridicate in suma de 3000 lei care se vor plati ulterior. sursa de finantare fiind mixta (venituri proprii cu alocatii bugetare).virarea sumei de 4000 lei catre cantina studenteasca 61 .

502 = 719 4000 lei) .429 = 7701 4000 lei (la cantina .declasarea 603 = 3032 45000 lei 24.darea in folosinta 3032 = 3031 45000 lei .distribuirea legitimatiilor de masa 719 = 5328 4000 lei 23. 409 = 5311 1500 lei 3031 = 401 401 = % 409 7701 45000 lei 45000 lei 1500 lei 43500 lei . . pretul de inregistrare al materialelor fiind de 8000 lei. In anul curent se constata o paguba produsa patrimoniului institutiei publice din vina unui tert. Se achita diferenta de plata prin virament iar dupoa indepliirea normei de declasare se scot din uz. Se acorda cu titlu de avans suma de 1500 lei unui furnizor pentru achizitionarea unor uniforme. imputabila prin hotarare de instanta definitiva la valoarea de inlocuire de 10000 lei.virarea la bugetul de stat 4481 = 7701 12000 lei 7701 = 461 10000 lei Notă !!! In situatia in care bunurile materiale respective provin din finantarea anilor precedenti intreaga suma imputabila se va face venit al bugetului de stat. Se receptioneaza uniformele la cost de achizitie inclusiv tva de 45000 lei.stabilirea debitului 461 = % 10000 lei 719 8000 lei 4481 2000 lei . 62 .scaderea materialelor 6021 = 3021 8000 lei . Materialele provin din finantarea anului curent.

disponibilitatile bugetului de stat. la surse de finantare complementare veniturilor bugetare prin emiterea si punerea in vanzare de obligatiuni cu dabanda sau cu discount pe care trebuie sa le rascumpere in termenul stabilit la emitere. avansurile si alte valori de trezorerie. In situatia in care deprecierile investitiilor financiare pe termen scurt sunt suplimentare celor initiale. La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar urmatoarele institutii financiare trebuie sa anuleze sau sa diminueze ajustarile inregistrate prin reluarea acestora la venituri in situatia in care pierderile de valoare nu au avut loc. Investitiile financiare pe termen scurt se inregistreaza numai in contabilitatea unitatilor administrativ teritoriale sub forma obligatiunilor proprii emise si rascumparate. bugetelor fondurilor speciale. Conform legii finantelor publice. acreditivele. disponibilitati din finantarea uniunii europene. institutiile publice indiferent de sursa de finantare. Evaluarea la data bilantului se face la valoarea de intrare mai putin ajustarile de valoare inregistrate.CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUTIILOR PUBLICE Contabilitatea tezoreriei institutiilor publice cuprinde operatiunile privind investitiile financiare pe termen scurt. disponibilitatile banesti in casa la trezoreria statului si la banca. bugetului asigurarilor sociale de stat. Consiliile locale pot apela potrivit legii finantelor publice locale. inclusiv cele finantate integral din venituri proprii sunt obligate sa-si pastreze disponibilitatile si sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin 63 . Intotdeauna la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen scurt ajustarile de valoare constituite pentru acestea se anuleaza. disponibilitati din fonduri cu destinatie speciala. La sfarsitul exercitiului financiar institutiile publice de interes local pot inregistra rezerve sub forma ajustarilor pentru pierderile de valoare. Evaluarea initiala a acestor obligatiuni se face la costul lor de achizitie din momentul rascumpararii sau la o valoare stabilita conform contractului. ajustarile de valoare se majoreaza. bugetelor locale.

carnete chitantier pentru incasarea taxelor forfetare(fixe) in piete. institutiile publice sunt obligate sa depuna la unitatile teritoriale de trezorerie bugetul de venituri si cheltuieli aprobate in conditiile legii. 64 . targuri si oboare. bonuri valorice . Pentru asigurarea certitudinii platii unor datorii fata de furnizori. Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de incasari si plati prin bancile comerciale. Pentru a asigura efectuarea cheltuielilor prevazute in buget in limita creditelor bugetare aprobate si pentru a incadra platile efectuate in limita acestor credite. La sfarsitul perioadei atat creantele si datoriile in valuta cat si disponibilitatile aflşate in conturi si in casa sunt reevaluate la cursul valutar de la acea data. Casa reprezinta totalul biletelor bancii de emisiun. cartele de masa . legitimatii. institutiile publice pot deschide acreditive la dispozitia acestora. biletele de tratament si odihna . Contabilitatea institutiilor publice trebuie sa asigure inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati pe structura clasificatiei bugetare. partea de venituri respectiv. inregistrandu-se cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar dupa caz. pieselor monetare si monedei divizionare existente la un moment dat in caseria unitatii. Institutiile publice sunt obligate sa respecte plafonul de casa impus de unitatile de trezorerie pentru fiecare institutie in parte. In cadrul altor valori de trezorerie se cuprind acele instrumente de plata cum sunt : timbrele fiscale si postale . tichetele de calatorie . cheltuieli.conturile deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica de pe raza unde isi au sediul. tichetele de masa . Specific institutiilor publice este faptul ca in cazuil incasarilor si platilor in valuta acestea se inregistreaza la cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiilor respectiv fara ca acestea sa genereze diferente de curs valutar.

Se restituie din incasarile de venituri bugetare imprumutul angajat din fondul de rulment. Obligatiunile se achita din contul de finantare bugetar. Pentru disponibilul ramas in contul fondului de rulment. . La o institutie publica se acorda in numerar avansuri spre decontare astfel : .anularea obligatiunilor 161 = 505 2500000 lei 27.realizarea numerarului 5311 = 7701 542 = 5311 4000 lei x 2000 lei g 2000 lei % = 542 2000 lei 646 1500 lei 5311 500 lei 646 % 2500 lei 542 2000 lei 5311 500 lei 28.2000 lei salariatului Ionescu . disponibilul fiind construit ca si depozit. .rascumpararea obligatiunilor emise 505 = 509 2500000 lei % = 7702 509 1681 2510000 lei 2500000 lei 10000 lei . La intoarcerea din deplasare pe baza documentelor justificative Popescu justifica suma de 1500 lei iar Ionescu suma de 2500 lei. La un consiliu local se inregistreaza 1000 de obligatiuni a 2500 lei/buc. . trezoreria statului acorda o dobanda de 5% anual.2000 lei salariatului Popescu . Se constituie la un consiliu local fond de rulment in suma de 350000 lei din excedentul anual rezultat la inchiderea exercitiului potrivit legii finantelor publice. 65 = . In cursul anului se acorda un imprumut din fondul de rulment constituit la nivelul bugetului local pentru acoperirea temporara a golului de casa provenit din decalajul dintre veniturile incasate si cheltuielile curente ale bugetului local in suma de 150000 lei.Exemple : 26.inregistrarea dobanzii 666 = 1681 10000 lei .emiterea obligatiunilor – dobanda pe perioada scadentei este de 10000 lei 5211 = 161 2500000 lei . emise si rascumparate.

incasarea dobanzii 5222 = 5187 10000 lei +A -A .Se vireaza cu titlu de avans unui antreprenor general pentru investitii suma de 110000 lei din disponobilul din fondul de rulment pentru realizarea unui obiectiv de investitii (cladire) apartinand domeniului public al consiliului local.lichidarea 5221 = 4687 150000 lei +A -A .primirea dobanzii aferenta capitalului 5187 = 766 10000 lei +A +P .constituirea fondului de rulment 121.primirea facturii 231 = 404 140000 lei +A +P 66 .restituirea imprumutului 5197 = 5211 150000 lei -P -A .separarea disponibilului din fondul de rulment 5221 = 5212 350000 lei +A -A .plata unui avans unui antreprenor de investitii 232 = 5221 110000 lei +A -A .constituirea unui depozit din fondul de rulment in conditiile legii 581 = 5221 200000 lei +A -A 5222 = 581 200000 lei +A -A . Pe baza facturii furnizorului de investitii se achita diferenta din finantarea bugetara.imprumut din fondul de rulment 4687 = 5221 150000 lei +A -A . .02 = 131 350000 lei .inregistrarea in contul de disponibil al bugetului local a sumei primite cu titlu de imprumut 5211 = 5197 150000 lei +A +P .

inchiderea conturilor la sfarsitul anului 131 = 6821 140000 lei -P -A CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE Activitatea institutiilor publice poate fi grupata in general dupa natura veniturilor si cheltuielilor obtinute.concomitent se inregistreaza afectarea cheltuielilor bugetare 6821 = 231 140000 lei . 67 . Din acest punct de vedere activitatea se imparte in : activitate curenta(operationala) . activitate cu caracter extraordinar. in situatia in care apar astfel decat in cursul activitatii curente/obisnuite.. In general veniturile institutiilor publice sunt formate din : venituri proprii. respectiv efectuate in cursul unui exercitiu bugetar. Pentru a determina daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente se are in vedere faptul daca acestea sunt desfasurate in mod curent fara a se lua in considerare frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aibe loc. Tinand cont de acesta precizare veniturile si cheltuielile institutiilor publice trebuie inregistrate ca apartinand activitatii extraordinare.inregistrarea cladirii 212 = 103 140000 lei +A +P .decontarea si plata datoriei 404 = % 140000 lei -P 232 110000 lei 5221 30000 lei +A . activitate financiara .

5. transferuri sau alocatii cu destinatie speciala . alte venituri operationale. contributii nerambursabile care indiferent de natura sau sursa de provenienta se inregistreaza pe principiile contabilitatii de angajamente. intrarile de credite externe. venituri fiscale . Veniturile institutiilor publice sunt grupate conform planului de conturi astfel: 1. venituri din contributii de asigurari sociale . Contabilitatea de angajamente in institutiile publice. 4. veniturile se inregistreaza in momentul incasarii iar cheltuielile in momentul efectuarii lor indiferent de momentul platii. 8. venituri din fonduri cu destinatie speciala . 3. veniturile si cheltuielile institutiilor publice se inregistreaza contabil in momentul in care evenimentele si tranzactiile se produc fara a se tine cont de momentul in care numerarul sau echivalentul de numerar se realizeaza. finantari . 10. taxe. facturi fiscale sau alte documente legal intocmite inclusiv cele din momentul incasarii efective a veniturilor (in situatia in care nu au fost stabilite drepturi de creanta anterioare). Potrivit contabilitatii de angajamente. venituri din activitati economice . 9. 2. prevede ca veniturile sunt reprezentate de impozite. venituri din productia de active fixe . venituri financiare . 68 . Momentul recunoasterii veniturilor Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor justificative care atesta dreptul de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal). 6. avize de expediere. 7.- venituri gestionate in regim extrabugetar. alocatiile de la buget. venituri nefiscale . contributii si alte sume de incasat sau de pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate aferente unei perioade de timp. Altfel spus. subventii.

prestatii editoriale. Veniturile din dobanzi sunt inregistrate in momentul obtinerii lor conform contractelor care le genereaza. adica in momentu transferului efectiv de proprietate. Inchiderea conturilor de venituri (clasa 7 ) se face pentru determinarea rezultatului luner sau cel mult pana la intocmirea situatiilor financiare. concesiuni. 12. venituri extraordinare.11. valorificari de bunuri ale activitatii anexe. 69 . a livrarii pe baza de factura sau a altor documente prevazute in contract. Rezultatul executiei bugetare se stabileste prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli inclusiv a celor de finantare care reflecta suma platilor efectuate din creditele bugetare aprobate. din alte prestari de servicii. a datoriilor. acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor dar cu suma in rosu. cu ocazia decontarii sau raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare. Veniturile din venituri din provizioane sau ajustari . activitati economice se inregistreaza contabil in momentul predarii bunurilor de catre cumparatori. Veniturile din diferente de curs valutar se inregistreaza in proprii mai sunt cunoscute ca veniturile activitatii autofinantate (extrabugetare) si cuprind veniturile din : contabilitate la perioada la care apar. publicatii. Veniturile chirii. In situatia in care institutia publica nu obtine nici un alt venit in afara finantarii bugetare conturile din clasa 6 ca si suma a soldurilor lor debitoare trebuie sa corespunda cu soldul creditor al soldurilor de finantare. trimestriale sau anuale. In situatia in care exista operatiuni de inregistrat care presupun debitarea conturilor de venituri. a creantelor. la cursuri de schimb diferite fata de cele la care au fost inregistrate aceste elemente initial.

forta de munca si mijloace banesti. Momentul recunoasterii cheltuielilor 70 . Angajarea – este reprezentata de orice act juridic din care rezulta o obligatie de plata din fonduri publice. Cheltuielile publice reflecta efortul anual punlic pentru functionarea institutiilor publice inclusiv acoperirea cheltuielilor de investitii. In acest sens pentru prima data prin legea finantelor publice 500/2002 sau prevazut ca etape obligatorii in executia cheltuielilor bugetare urmatoarele : 1. In fapt angajarea implica asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane o suma de bani din fonduri publice. Angajarea cheltuielilor publice se poate face numai in limita creditelor bugetare probate. Lichidarea – reprezinta o faza in etapa de executie a cheltuielilor publice in care se verifica existenta angajamentelor bugetare.Cheltuielile reflecta in general consumurile de resurse materiale. Angajarea. in numerar sau prin mandat postal. Atat angajarea cat si ordonantarea ca etape distincte ale executiei partii de cheltuilei a bugetului de stat se pot face numai cu viza de control financiar preventiv. Ordonantarea – reprezinta acea faza a procedurii bugetare in care se verifica ca bunurile au fost livrate sau serviciile prestate efectiv si se da acceptul ca plata sa fie realizata. ordonantarea si lichidarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de catre ordonatorul de credite bugetare iar plata se face de catre contabiul sef. Plata – reprezinta etapa in care efectiv se transfera o suma de bani din fondurile publice in conturile unor terte persoane. Cea mai importanta etapa a procedurii bugetare o reprezinta executia partii de cheltuileli a bugetului de stat. 4. 3. Platile se pot efectua prin virament. se determina sau se verifica realitatea sumei datorate pe baza documentelor justificative care atesta infaptuirea operatiunii sau tranzactiei respective. 2.

Exemple: 71 . 9. 6. drepturi in natura. 2. cheltuieli cu alte servicii executate de terti. contributiile aferente fondului de salarii se recunosc in perioada in care munca a fost prestata. cheltuieli financiare. 8. cheltuieli cu personalul. Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice se tine pe grupe de cheltuieli dupa natura si destinatia lor astfel : 1. taxe si varsaminte asimilate. 10. 3. 5. 4. alte cheltuieli operationale. Consumul se recunoaste in momentul in care are loc obtinerea productiei. Drepturile de personal neridicate si neachitate aferente exercitiului bugetar curent sunt deasemenea incluse in costurile cu personalul. cu exceptia costului materialelor de natura obiectelor de inventar care se recunoaste in momentul scoaterii din folosinta a acestora. al 13-lea salariu. salarii in bani. Costul stocurilor este recunoscut in momentul in care aceste a au fost date in consim sau au iesit din patrimoniu. Cheltuilelile cu serviciile prestate de terte persoane sunt recunoscute in momentul in care serviciile au fost prestate. cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti.Cheltuielile de personal. Cheltuielile de capital se recunosc lunar sub forma amortizarii activelor fixe. Cheltuielile cu activele fixe in curs de executie sunt recunoscute numai in momentul punerii in functiune a acestora. adica a recuperarii in mod sistematic a valorii de intrare a acestora pe intreaga durata de viata utila. 7. cheltuieli de capital cu amortizarea si provizioanele. cheltuieli extraordinare. cheltuieli cu impozite. Cheltuielile cu dobanzile se recunosc la termenele de plata prevazute in contractele de imprumut indiferent de momentul platii efective ale dobanzilor. Valoarea recuperata a activelor fixe se recunoaste ca si cost in momentul in care acestea sunt scoase din functiune. alte cheltuieli finantate de la buget. cheltuieli cu stocurile.

inregistrarea creantei 463 = 7301 150000 lei . numarul participantilor fiind de 3.pentru 10000 lei se efectueaza o compensare cu tva de restituit la cererea persoanei platitoare.compensarea 4671 = 463 10000 lei . un autoturism al debitorului.29. .1 5000 lei (an precedent) (an curent) Creanta fiscala neincasata la 31. . In exercitiul urmator se incaseaza in proportie de 10 % prin proprire la terti pe contul bancar. Taxa de participare la licitatie depusa in cuantumul prevazut de lege este de 450 lei in numerar.incasarea in numerar 5311 = 463 25000 lei . Pentru diferenta se declanseaza procedura executarii silite. 72 .decembrie este de 5000 lei. Se inregistreaza majorari de intarziere pentru plata cu intarziere a creantelor bugetare in suma de 2500 lei.110000 lei incasare in contul de disponibil.majorari de intarziere 463 = 7301 25000 lei . incasarea creantei bugetare facandu-se astfel: . Se inregistreaza creante bugetare ale bugetului de stat provenind din impozite pe profit datorate de contribuabili in suma de 150000 lei. Suma de 5000 lei ramane neincasata la sfarsitul exercitiului financiar. Se scoate la licitatie fiind singurul bun disponibil.incasarea in contul de disponibil 520 = 463 110000 lei . In urma desfasurarii licitatiei se adjudeca bunul supus executarii silite la pretul de 5500 lei fara tva. Cheltuielile de executare silita sunt de 400 lei care conform legii se suporta din sumele obtinute din valorificare.2500 lei in numerar.inregistrarea sumei de 5000 lei ramase 463.2 = 463. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful