Pe cine reprezinta in primul rand, rinocerii?

Pasul lor greoi, cadentat, cornul infipt in varful nasului asemenea unor baionete, tradand agresivitatea culoarea lor verzuie indica limpede fascismul care in urma cu sase decenii a fost infrant cu armele, dar a carei ideologie, ameninta sa se intinda ca o plaga pe trupul civilizatiei, bazandu-se pe aportul unei parti a micii burghezii, fie direct, fie utilizand-o ca o masa de manevraLa semicentenarul de la victoria armata asupra fascismului, Rinocerii lui Eugen Ionescu reprezinta nu numai un grotesc necrolog tragic, comic in acelasi timp, ci si un semnal de alarma impotriva acestei ideologii fasciste. Rasul - la lectura sau reprezentarea piesei - inseamna depasirea disperarii in fata unei posibile redresari a ideologiei fasciste, luciditatea i ntelegerii primejdiei acestui proces antiuman. Rinocerii nu sunt - asa cum s-ar putea crede - un simbol, ci o metafora vizuala menita sa dea un echivalent artistic cat mai precis fenomenului social corespunzator, creand o imagine scenica fantastica cu forta sugestiva a monstrilor lui Goya. Aparitia rinocerilor in piesa lui Eugen Ionescu cunoaste etape succesive distincte: primejdia aparitiei primului rinocer trece neobservata (intre el si celelate personaje nu sunt relatii, ci numai deosebiri); inmultirea rinocerilor face remarcata transformarea unor personaje in rinoceri transformare care se produce, mai intai in culise, apoi sub ochii spectatorilor. In faza urmatoare, mecanismul producerii rinocerilor devine o forta de soc antiumana punandu-se tot mai mult problema salvgardarii sensului valoric al dezvoltarii societarii omenesti. In acest proces, se manifesta atat "comicul" acelei parti a micii burghezii care si-a recapatat adevarata aparenta si tragedia aceleiasi paturi sociale care si-a pierdut calitatea umana jucand un rol antisocial si antiuman. "Obsesia" transformarii oamenilor in rinoceri este prezenta in mai toate piesele lui Eugen Ionescu, pretutindeni personajele respective vietuind in virtutea inertiei, incapabile de reactii si involuand catre false acceptiuni asupra valorilor. "Smith-ii si Martin-ii - observa dramaturgul in Tragedia limbajului - nu mai stiu sa vorbeasca pentru ca nu mai stiu sa gandeasca si nu mai stiu sa gandeasca pentru ca nu mai stiu sa simta, sa se emotioneze. Nu mai au pasiuni. Nu mai stiu sa fie. Ei pot, desigur, deveni, dar vor deveni orice, vor deveni oricine. Ei nu sunt ei, ci-s doar ceilalti, lumea impersonala, lumea interschimbabilului"(in "rinoceri", adaugam noi). Read more: http://articole.famouswhy.ro/comentariul_operei_rinocerii_de_eugen_ionescu__partea_a_doua/#ixzz1LyRdJhrK Actul II Tabloul I Acţiunea se petrece la locul de muncă a lui Bérenger. Se ducea o discuţie aprigă între Daisy, colega pe care o iubea Bérenger, şi Botard, un alt angajat. Daisy afirma că a văzut rinocerul însă Botard era de părerea că toate astea sunt poveşti de adormit copiii. În discuţie se implică şi ceilalţi angajaţi, împreună cu şeful – Domnul Papillon. Discuţia aceasta durează destul de mult, după care apare şi Bérenger care întîrziase la servici. Acesta tot este întrebat dacă a văzut rinocerul. Bérenger spune că l-a văzut, însă nu era sigur dacă văzuse unul sau doi rinoceri. Şeful devine obosit de gîlceavă şi le spune tuturor să termine cearta şi să se apuce de lucru. Însă liniştea nu durează mult, Domnul Papillon iese şi totul reîncepe. În cîteva clipe revine Domnul Papillon şi întreabă dacă n-a venit Domnul Boeuf. Toţi spun că n-a venit. Tocmai apare şi soţia sa, DoamneaBoeuf, care le spune că soţul ei are o gripă uşoară, apoi le spune că a fost

adică să se transforme în rinocer. cu o voce răguşită. afirmînd că se simte dator să-şi urmeze şefii şi camarazii. Bérenger se hotărăşte să-l viziteze pe Jean pentru a se împăca cu acesta. Apoi vine în vizită la Bérenger şi colega de servici pe care o iubea – Daisy. şi pornesc împreună. Îşi dă seama că rinocerul e soţul ei. Ei se hotărăsc să cheme pompierii. Bérenger se duce în vizită la Jean pentru a-şi cere iertare. Bérenger pentru început nu-şi dă seama că prietenul său se transformă în rinocer şi-l sfătuie să cheme un medic să-l examineze. pielea i se face tot mai verde şi se întăreşte. Bérenger abservă faptul că vocea lui Jean devine din ce în ce mai răguşită. pe atît de calm era Dudard care încetul cu încetul vedea în această transformare ceva firesc. Rinocerul n-avea cum să urce pentru că a dărmat scara. însă pînă la urmă Dudard deschide uşa şi o ia la goană. Se văd treptele scării care se prăbuşesc sub o greutate colosală. doar .urmărită de un rinocer de acasă pînă la servici şi că e jos. Spre final însă Jean se transformă total în rinocer. Astfel Bérenger se înspăimîntă că şi el s-ar putea transforma în rinocer. vrea să urce scările. şi pe cît de indignat era Bérenger de transformarea colegilor săi în rinoceri. însă realitatea îl cutremură. Bérenger îşi cere scuze pentru că s-a certat cu el. iar Jean pare chiar că a uitat deja de ceartă şi nu-l deranjează absolut de loc. Tabloul II Acţiunea are loc în camera lui Jean. în rest. Înspăimîntat Bérenger o ia la goană unde îl duceau ochii. Domnul Boeuf. Doamna Boeuf s-a ridicat şi priveşte pentru cîteva clipe cu atenţie rinocerul care se învîrte jos. Rinocerul răspunde cu un muget violent. Ea le spune numele altor persoane cunoscute lui Bérenger care s-au transformat în rinoceri. Cei trei discută pe baza acestor lucruri. spune că nu-şi poate lăsa soţul şi sare. Colegul său îi spune numele a cîtorva colegi de servici care şi ei la rîndul lor s-au transformat în rinoceri. rinocerul începînd să fugă. care e vizitat de unul dintre colegii săi de servici – Dudard. Îl găseşte pe Jean culcat în pat. Acum Bérenger îşi mărturiseşte iubirea şi Daisy îl asigură că vor rămîne împreună. Doamna Boeuf. însă acesta refuză categoric. Neoficial se anunţau că sunt 32 de rinoceri în oraş. şi tot nu se simţea prea bine. pe nas îi creşte un corn care seamănă tot mai mult cu un corn de rinocer. respiră din ce în ce mai greu. care a chemat pompierii le spuse că i-a fost greu să prindă pompierii fiindcă au fost chemaţi pentru alţi rinoceri. persoane care pentru început erau categorici şi extrem de revoltaţi de apariţia rinocerilor şi în care Bérenger avea încredere că nu se vor transforma în rinoceri. Discuţia lor se axează iarăşi pe tema rinocerilor şi în timp ce discutau ei. În acel moment se aude un zgomot. se sufocă. în vreme ce mugetele rinocerului continuau. Apoi Bérenger îi spune că în oraş sunt mai mulţi rinoceri. Dudard vrea să plece iar Bérenger nu vrea să-l lase de teamă să nu cedeze şi acesta şi să se transforme în rinocer. şi de spaimă Bérenger îl închide în cameră şi fuge. tuşind. la intrare. pe geam se uită şi străzile sunt pline de rinoceri. Între timp. însă transformări vizibile n-aveau loc şi el treptat s-a liniştit. Actul III Acţiunea se petrece în camera lui Bérenger. şi tot mai des scoate sunete specifice rinocerilor. însă tandru. Bérenger rămîne şocat. La un moment dat. o decizie personală ce trebuie respectată. Totul se transformă într-un coşmar. exact cum l-a găsit Bérenger pe Jean. Acesta îl găseşte pe Bérenger în pat. brusc scoate un urlet cumplit. În scurt timp realizează că doar ei sunt în tot oraşul. În scurt timp sosesc pompierii şi îi evacuează. Poartă o discuţie cu Dudard tot pe tema rinocerilor. aterizînd călare drept în spinarea lui. Rămîn împreună doar Bérenger şi Daisy. chiar de nerecunoscut. Daisy. De jos se aud mugete speriate. însă cînd iese dă numai de rinoceri. cam prost dispus.

dar începe să aibă un dispreţ faţă de trupul şi chipul său uman. le înţelege limba şi apoi îl părăseşte şi ea. Daisy se înspăimîntă şi în scurt timp afirmă că îi plac rinocerii. Însă înţelege că e prea tîrziu şi că nu se mai poate transforma. şi va rămîne om pînă la capăt! . Îi plac tot mai mult rinocerii şi vrea să se transforme în rinocer. Îşi ia puşca şi îşi spune că se va apăra împotriva tuturor. Bérenger se resemnează cu situaţia în care se află.rinoceri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful