BAZELE STIINTEI NURSINGULUI Referat Societatea de Cruce Rosie Profesor : D-na.

Orlic Antigona Cursanti : Tatu (Bolgiu) Mihaela Mihalcea Mihael a Toderita (Nitoiu) Ioana Perissoti Adrian 1

REZUMAT Misiunea fundamentala a Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania (SNCRR) este imbunatatirea conditiilor de viata a celor mai vulnerabile persoane. Prin p ersoane vulnerabile se intelege acele persoane care se afla in pericol datorita situatiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile acestora de a tra i in conditii minime de securitate materiala si demnitate umana. In vederea inde plinirii misiunii sale, proiectele desfasurate de SNCRR vizeaza cele 4 domenii c heie definite ca prioritare de Strategia 2010 a Federatiei Internationale, si an ume: pregatirea impotriva dezastrelor, raspunsul in caz de dezastru, sanatate si bunastare sociala, difuzarea valorilor umanitare si a Principiilor Fundamentale . INTRODUCERE Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie Miscarea Internati onala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de aface ri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una dintre cele mai san geroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino. Dunant a atras atentia l umii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un aco rd international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ing rijesc. Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afa ceri. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. Acesta a scris carte a numita O amintire de la Solferino. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului. Cartea propunea doua idei care sau dovedit a avea o importanta cruciala: infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari; promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, ofer indu-le astfel un statut neutru. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si s a recunoasca obiceiurile razboiului. In lunile care au urmat intrunirii Societat ii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajut orarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferinte internati onale la Geneva de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari. In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva o cruce rosie pe fond alb (revers ul drapelului elvetian) cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Astfel a luat fiinta, ca instit utie, Crucea Rosie. La sfarsitul primului razboi mondial, mari regiuni din Europ a se aflau in haos: economia fusese distrusa, populatia era decimata de epidemii .Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cru ce Rosie care, prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului i n favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor, atrasesera milioane de vo luntari si construisera un mare organism de experti. 2

Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la P aris, de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta, Marea Britanie, Italia, Ja ponia si Statele Unite la 5 mai 1919, avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanat atii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru a ni de razboi. De asemenea, era destinata sa consolideze si sa uneasca pentru acti vitatile de sanatate, Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crear ea de noi societati. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. Din 1939, sediul sau permanent a fost la Geneva. In 1991, s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in Federa tia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Crucea Rosie Romana la inceput de drum Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie d e la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. Doi ani mai tarziu, la 4 iulie 18 76, a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitate a in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. Printre semnatarii actul ui de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, D imitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila. Primul presedinte al Cruc ii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica, in perioada 18761897. In anii 187 7-1878, in timpul Razboiului de Independenta, Crucea Rosie Romana a intervenit c u personal sanitar, ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de campa nie. A infiintat asezaminte spitalicesti in Bucuresti si in diferite orase din t ara. Societati de Cruce Rosie din Germania, Italia, Belgia, Suedia si Franta au trimis ajutoare materiale si personal medical. Pe frontul de la Rahova, voluntar ii Crucii Rosii s-au luptat sa limiteze ravagiile febrei tifoide. Intre anii 188 8 si 1892, societatea si-a extins activitatea prin organizarea de cursuri specia le pentru pregatirea surorilor de caritate. In 1891, s-a infiintat scoala perman enta pentru infirmiere, iar un an mai tarziu s-a infiintat un spital scoala cu 1 0 paturi. Profitand de o perioada de pace, Crucea Rosie Romana a continuat sa se organizeze si sa se pregateasca, atat din punct de vedere material, cat si din punctul de vedere al personalului, pentru a putea fi in masura sa actioneze cat mai eficient in cazuri de necesitate. Prin Statulul Crucii Rosii, adoptat in 187 6, femeile nu puteau face parte din conducerea Societatii. De aceea, in 1906, au pus bazele Societatii de Cruce Rosie a doamnelor din Romania, prima presedinta al easa fiind Irina Campineanu. Societatea activa in paralel cu cea infiintata in 1 876 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de razboi si c alamitati, pregatea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape toate orasele tarii. In 1915, Adunarea Generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a aprobat fuziunea celor doua entitati. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al ca rei patronaj se afla Crucea Rosie la acea vreme, a adresat romanilor urmatorul m esaj: Crucea Rosie, nadejdea tuturor in timp de pace, ca si in razboi, nu 3

trebuie sa piara. Cu totii, de la mic la mare sa o sprijinim cu evlavie, cu insu fletire, cu nesfarsita dragoste. Cu sprijinul unui numar impresionant de voluntar i, Crucea Rosie Romana a trecut proba de foc a primului razboi mondial. Misiunea sa era aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 d e spitale in Bucuresti si in tara. Dupa stoparea holerei asiatice, o alta epidem ie de proportii a izbucnit tot in plin conflict armat: tifosul exantematic. La i nceputul anului 1917, Crucea Rosie Romana avea de ingrijit si ranitii evacuati d e pe front, si bolnavii afectati de cele doua boli contagioase grave. Dupa incet area razboiului, mii de prizioneri eliberati din captivitate incercau sa se into arca la casele lor. Si pentru acestia, Crucea Rosie Romana a oferit asistenta. A infiintat o cantina care asigura hrana, zi si noapte, fostilor prizonieri roman i, francezi, italieni, rusi, germani etc. De asemenea, pentru prizonierii detinu ti in Bulgaria si Turcia, a organizat un spital la Giurgiu, Dupa razboiul de rei ntregire, tara se afla intr-o situatie dificila, fiind macinata de saracie, boli si mizerie. Situatia sanatatii publice era deosebit de precara, si, de aceea, S ocitatea Nationala de Cruce Rosie si-a concentrat eforturile, cu prioritate, in directia sprijinirii actiunilor de combatere a bolilor contagioase tuberculoza, malarie, holera - si ridicarii gradului extrem de scazut de educatie sanitara a populatiei. Dupa intrarea Romaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial, Crucea Ro sie Romana si-a mobilizat toate resursele materiale si umane pentru a acorda spr ijin neintrerupt ranitilor, bolnavilor, prizonierilor si refugiatilor, actionand astfel in conditii de razboi total. 2 754 de surori voluntare de Cruce Rosie si 2 430 de auxiliare sanitare ale Crucii Rosii au muncit pe front si in spitale. Diversificarea paletei de preocupari, cresterea numarului de membri si de volunt ari atat la nivel national, cat si international, actiunea si afirmarea Crucii R osii in timpul Primului Razboi Mondial au dus la infiintarea, in 1919, a Ligii S ocietatilor de Cruce Rosie, organism international de coordonare si sprijin al S ocietatilor Nationale. In acelasi an, Crucea Rosie Romana adera la nou infiintat a Liga care, in 1991, va lua denumirea de Federatia Internationala a Societatilo r de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Sfarsitul anului 1989 si anul 1990 au reprez entat pentru Crucea Rosie Romana inceputul revenirii la misiunea organizatiei. A inceput o perioada de democratizare si de aliniere la standardele international e ale Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. In timpul cel mai scurt, person alul Crucii Rosii Romane si toti voluntarii care i s-au alaturat au incercat sa se conecteze realitatilor zilei, incercand sa contribuie cu mijloacele specifice la rezolvarea noilor probleme. Sediul central al Crucii Rosii din Bucuresti a d evenit un imens dispecerat de receptie si de distributie a ajutoarelor umanitare trimise in Romania de organizatii nationale si internationale ale Crucii Rosii/ Semilunii Rosii. Emblema Crucii Rosii Romane Emblema unei cruci rosii pe fond al b a fost adoptata la Conferinta Internationala din 1863 ca semn distinctiv pentr u societatile voluntare care asistau soldatii raniti. La randul sau, Conferinta Diplomatica din 1864 a adoptat acest simbol n prima Conventie de la Geneva, ca se mn distinctiv pentru serviciile medicale militare. Ideea care a condus la adopta rea emblemei de cruce rosie a fost aceea de a conferi statut neutru celor care 4

asistau ranitii si, astfel, de a asigura protectia acestora pe campul de lupta. Semiluna Rosie a fost adoptata in Conventia din 1929, impreuna cu leul si soarel e rosii pe fond alb, semn cerut de Persia, dar in 1980, guvernul Republicii Isla mice Iran a decis sa renunte la aceasta emblema si sa foloseasca, in schimbul ei , semiluna rosie. Misiune Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in s ituatii de dezastre si de criza. Prin programele si activitatile sale in benefic iul societatii, contribuie la prevenirea si alinarea suferintei sub toate formel e, protejeaza sanatatea si viata, promoveaza respectul fata de demnitatea umana, fara nicio discriminare bazata pe nationalitate, rasa, sex, religie, varsta, ap artenenta sociala sau politica. Viziune Prin actiune unitara, Crucea Rosie Roman a se adapteaza schimbarilor dinamice din cadrul societatii pentru a putea spriji ni comunitatile sa faca fata situatiilor de criza si suferintei umane. Programul social al Crucii Rosii vizeaza imbunatatirea conditiilor de existenta a persoan elor vulnerabile, prin mobilizarea puterii umanitatii. Pentru Crucea Rosie Roman a, persoane vulnerabile sunt acele persoane care se afla in pericol datorita situa tiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile lor de trai, in condit ii minime de securitate materiala si demnitate umana. Principii Fundamentale Ter menul de "principiu" este derivat din cuvantul latin "principium", care inseamna "cauza primara, origine, baza". Mai exact, principiul poate fi definit ca o ide e de baza care exprima, in orice imprejurari, valorile fundamentale ale unei com unitati, persoane sau organizatii. In viziunea Crucii Rosii, un principiu este o regula de conduita obligatorie, bazata pe ratiune si pe experienta, care guvern eaza activitatea tuturor componentelor Miscarii, in orice moment. Exista sapte p rincipii fundamentale ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Ros ie: Umanitate; Impartialitate; Neutralitate; Independenta; Voluntariat; Unitate; Unive salitate. Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Rom ania (Legea nr.139/1995,Art.11.); a) sa actioneze in caz de conflict armat,iar i n timp de pace sa se pregateasca si sa actioneze, ca auxiliara a autoritatilor p ublice, in toate domeniile prevazute de Conventiile de la Geneva din 1949 si in favoarea tuturor celor aflati in suferinta, atat persoane civile, cat si militar e; 5

b) sa contribuie la ameliorarea starii de sanatate, la prevenirea imbolnavirilor si la alinarea suferintelor prin programe de intrajutorare in beneficiul colect ivitatii; c) sa organizeze, la nivel national sau local, dupa caz, servicii de a jutoare de urgenta in favoarea victimelor dezastrelor, indiferent de cauzele si natura acestora; d) sa recruteze, sa instruiasca si sa puna la dispozitie person alul necesar pentru realizarea misiunii sale; e) sa promoveze participarea copii lor si a tinerilor la activitatile specifice; f) sa autorizeze folosirea embleme i, pe timp de pace, conform legii; g) sa organizeze si sa participe la actiuni i nternationale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele si natura dezastr elor; h) sa faca cunoscut opiniei publice, in special copiilor si tineretului, a ctiunile sale, cat si pe cele ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semi luna Rosie, precum si Principiile Fundamentale ale Crucii Rosii, idealurile paci i, respectului si intelegerii intre toti oamenii si toate popoarele; i) sa inche ie conventii de colaborare si sa alcatuiasca programe de actiune comune cu alte societati sau asociatii care desfasoara activitati umanitare, cu ministere si al te institutii de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, in vederea realizarii misiunii sale umanitare; j) sa participe, pe baza programelor initiate de Ministerul Sanatatii, la recrutarea donatorilor de sange, la combat erea unor epidemii si la alte actiuni. Actiunile Crucii Rosii Romane se impart i n trei categorii: prevenirea suferintelor prin ajutarea oamenilor sa se pregatea sca pentru a evita expunerea la situatii care le pot spori vulnerabilitatea; aju torarea persoanelor a caror vulnerabilitate se agraveaza datorita unei catastrof e sau a unei crize; alinarea suferintei, imbunatatind capacitatile persoanelor c are traiesc constant in situatii in care securitatea lor materiala este ameninta ta; Tipuri de activitati programe sociale pentru asistarea persoanelor fara v turi; acordarea de alimente pentru imbunatatirea mesei la cantinele sociale; spr ijinirea copiilor din centrele de plasament; sprijin moral si material varstnici lor; ajutorarea ocazionala a refugiatilor din Romania; servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice; programe de dezvoltare comunitara; dotarea cu echipamente a scolilor din localitatile afectate de dezastre. 6

CONCLUZII Elaborarea de proiecte care raspund nevoilor identificate de membrii comunitatilo r; Recrutarea si fomarea de voluntari din comunitatile cu risc mare de vulnerabil itate; Informarea, educarea comunitatilor avand ca scop schimbarea comportamentul ui (boli transmisibile si netransmisibile, abuzul de substante) prin derularea d e campanii si de actiuni de informare in comunitate; Campanii de promovare a dona rii de sange voluntare si neremunerate; Dezvoltarea de parteneriate cu organisme guvernamentale, alte ONG-uri, precum si cu alte SN in vederea elaborarii si impl ementarii unor proiecte/programe; SNCRR devine furnizor de servicii sociale prima re si specializate la nivel comunitar. (Sursa: www.crucearosie.ro) 7

CUPRINS Rezumat Introducere Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie Crucea Rosie Romana la inceput de drum Emblema Crucii Rosii Romane Misiune Viziu ne Principii fundamentale Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cru ce Rosie din Romania Tipuri de activitate Concluzii 8