UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlul de manuscris
C.Z.U.657.1:37(478)(043)
TABAN Elena
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT DIN REPUBLICA MOLDOVA
Specialitatea: 08.00.12 – Contabilitate; audit; analiză economică
TEZA DE DOCTOR ÎN ECONOMIE
Conducător ştiinţific:
TUHARI Tudor, doctor habilitat
în economie, profesor universitar:


Autor:
TABAN Elena
CHIŞINĂU 2009
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. BAZELE CONCEPTUALE ALE ORGANIZĂRII SISTEMULUI
FINANCIAR-CONTABIL ÎN INSTITUŢIILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT…............ ......................................... ................................ 9
1.1. Particularităţile activităţii şi finanţării instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa
acestora asupra modului de organizare a contabilităţii......................................................... 9
1.2. Bugetarea şi utilizarea resurselor financiare – funcţie de bază a organizării
contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior ............................................................... 19
1.3. Diversitatea aspectelor economico-juridice ale organizării contabilităţii în instituţiile
de învăţământ superior .......................................................................................................... 28
CAPITOLUL II. ASPECTE PROBLEMATICE ALE CONTABILITĂŢII ÎN
INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PUBLICE ŞI
CĂI DE SOLUŢIONARE......................................................................... 44
2.1. Probleme ale contabilităţii finanţărilor, cheltuielilor bugetare şi modalităţi de
soluţionare a acestora............................................................................................................. 44
2.2. Perfecţionarea organizării contabilităţii mijloacelor speciale din studii cu plată şi din
alte plăţi şi servicii prestate de instituţiile de învăţământ publice ......................................... 62
2.3. Aspecte ale contabilităţii mijloacelor fixe............................................................................ 76
2.4. Perfecţionarea contabilităţii decontărilor cu personalul şi cu studenţii ................................ 85
2.5. Rapoartele privind executarea bugetelor instituţiilor de învăţământ superior publice......... 97
CAPITOLUL III. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI
CHELTUIELILOR ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SUPERIOR PRIVATE ........................................................................... 104
3.1. Consideraţii generale privind veniturile şi cheltuielile din prestarea serviciilor în
instituţiile de învăţământ private ......................................................................................... 104
3.2. Aspecte problematice ale contabilităţii veniturilor din prestarea serviciilor de
pregătire a specialiştilor ...................................................................................................... 111
3.3. Particularităţi privind contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor ..................................... 117
Sinteza rezultatelor obţinute .................................................................................................... 131
Concluzii şi recomandări .......................................................................................................... 132
Bibliografie................................................................................................................................. 137
Adnotare (rom., engleză, rus.) ................................................................................................. 151
Cuvinte-cheie(rom., engleză, rus.)............................................................................................ 154
Lista abrevierilor ....................................................................................................................... 155
Anexe .......................................................................................................................................... 156
3
INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Globalizarea
învăţământului superior înseamnă nu numai un efort intelectual de a avea absolvenţi, dar şi un
efort administrativ şi financiar necesar, care ar face posibilă circulaţia internaţională a ideilor şi
soluţiilor ştiinţifice şi ar facilita mobilitatea studenţilor şi a personalului academic. Atingerea
acestor obiective presupune resurse financiare suplimentare, precum şi organizarea unei
contabilităţi moderne bazate pe Standardele Internaţionale de Contabilitate, Standardele
Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, în corelaţie cu legislaţia naţională, care
trebuie să corespundă obiectivelor lansate de cerinţele actuale ale culturii managerial-
organizaţionale în instituţiile de educaţie. Contabilitatea în instituţiile de învăţământ superior are
o serie de particularităţi condiţionate de specificul domeniului şi de baza legislativă.
Schimbările social-economice din ultimii ani au dat dreptul la autogestiunea deplină şi la
diversitatea formelor de proprietate în domeniul educaţional, creându-se instituţii de învăţământ
de diferite forme organizatorico-juridice din sectorul privat. Contabilitatea în aceste instituţii este
organizată în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul de conturi
contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.174 din 25 decembrie 1997 [91]. Instituţiile de învăţământ din sectorul public ţin
contabilitatea în conformitate cu Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile
publice” aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996, cu unele
modificări ulterioare[97]. Planul de conturi este vechi, având până în prezent conturi activ-
pasive, iar raportările contabile au fost divizate după sursele de venituri în: Contabilitatea
bugetară şi Contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale.
Aceasta justifică necesitatea de a găsi unele modalităţi adecvate pentru a organiza corect
perfectarea documentaţiei şi contabilizarea operaţiunilor economico-financiare cu privire la
finanţarea bugetară, la încasarea veniturilor din taxele de studii şi alte taxe cu privire la evidenţa
mijloacelor fixe şi circulante.
Unele aspecte ale organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ sunt examinate şi
abordate într-o serie de lucrări ale cercetătorilor şi savanţilor economişti: E. Belverd, Jr. Needles,
R. Henrz, J. Anderson, C. Caldwel (Statele Unite ale Americii); V. Raude, J. C. Pagat (Franţa);
S. A. Beleacov, L. P. Vorobiova, V. Mavliukeev (Rusia); A. A. Cerniuc (Belorusia); C. Jitaru, L.
Ionescu, A. Răduţi, E. Hlaciuc, I. Plumb, A. Androniceanu, O. Abaluta, V. Greceanu-Cocoş, M.
D. Paraschivescu, Ş. Florea, M. Ristea, N. Tabără, I. Văcărel, GH. D. Bistriceanu, M. Korka
(România); A. Nederiţa, V. Ţurcanu, V. Bucur, T. Tuhari, E. Bajerean, M. Nani, L.
Grabarovschi, R. Babălău, S. Caisîn, L. Cobzari, T. Manole, V. Bălănuţa (Republica Moldova).
4
Deşi lucrările autorilor nominalizaţi dezvăluie diverse probleme, privind contabilitatea şi
managementul financiar-universitar, unele dintre ele rămân insuficient cercetate, necesită
argumente, precizări şi desigur o studiere mai aprofundată. În acest context, cercetarea bazei
metodologice de organizare şi reglementare normativă a contabilităţii instituţiilor de învăţământ
din Republica Moldova, precum şi propunerea unui model de organizare a contabilităţii, de
determinare a taxelor de studii şi stabilirea unor modalităţi de perfecţionare a lor, sunt actuale
atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi practic, ceea ce a şi determinat selectarea temei şi
domeniului de investigaţie.
Scopul şi obiectivele tezei. Pornind de la actualitatea problemei şi nivelul de investigare
a acesteia, prezenta lucrare are drept scop studierea profundă şi multilaterală a teoriei şi bazelor
metodologice a organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior atât din sectorul
public, cât şi din cel privat; depistarea neajunsurilor aferente domeniului şi fundamentarea unor
propuneri concrete în vederea perfecţionării acestora în conformitate cu cerinţele actuale.
Întru îndeplinirea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:
 evidenţierea particularităţilor activităţii instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa
acestora asupra organizării contabilităţii în domeniul cercetat;
 analiza ştiinţifică a noţiunilor ce ţin de finanţele publice şi contabilitatea publică, venituri şi
cheltuieli în instituţiile de învăţământ din sectorul public şi privat;
 examinarea şi analiza critică a bazei legislative şi normative şi a planului de conturi al
evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare;
 identificarea aspectelor problematice la întocmirea, aprobarea, modificarea şi organizarea
controlului asupra executării bugetelor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi
elaborarea unor propuneri de perfecţionare a lor;
 formularea propunerilor şi recomandărilor de perfecţionare a contabilităţii finanţărilor,
cheltuielilor bugetare, mijloacelor băneşti, mijloacelor fixe şi a decontărilor cu personalul şi
studenţii;
 argumentarea modului de organizare a contabilităţii mijloacelor speciale şi elaborarea
metodicii de determinare şi calculare a taxelor de studii;
 abordarea unor probleme aparente la întocmirea rapoartelor contabile şi elaborarea unor
propuneri de perfecţionare ale acestora;
 evidenţierea aspectelor problematice privind recunoaşterea şi contabilitatea veniturilor şi
cheltuielilor din serviciile de bază prestate de instituţiile de învăţământ superior din sectorul
privat.
Obiectul de cercetare îl constituie particularităţile organizării contabilităţii la instituţiile
de învăţământ superior şi în special: Contabilitatea Universităţii de Stat din Tiraspol,
5
Universităţii de Stat din Bălţi, Academiei de Studii Economice din Moldova, Universităţii de
Stat din Moldova, Universităţii Cooperatist Comerciale din Moldova, Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova, Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (România) ş. a.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în elaborarea unor recomandări şi
propuneri de perfecţionare a organizării contabilităţii în sistemul de învăţământ superior, care se
reflectă în:
- precizarea noţiunilor: „finanţe publice şi private”, „proprietate publică şi privată”,
„contabilitatea în instituţiile publice”, „buget” ş.a., care influenţează fundamentarea unor
concepte noi de organizare a contabilităţii în instituţiile de învăţământ;
- definirea noţiunilor de „venituri de bază” şi „cheltuieli de bază” conform clasificaţiei
bugetare şi analiza acestor noţiuni în contextul IPSAS;
- demonstrarea necesităţii de a unifica contabilitatea surselor bugetare cu cea a mijloacelor
extrabugetare în instituţiile de învăţământ superior publice;
- identificarea posibilităţilor de perfecţionare a organizării contabilităţii finanţărilor, mijloacelor
băneşti, a cheltuielilor bugetare, a mijloacelor fixe şi a decontărilor cu personalul şi studenţii;
- elaborarea metodicii de determinare a taxelor de studii şi a modalităţii de contabilizare a
veniturilor din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ superior publice şi a
veniturilor similare din sectorul privat;
- elucidarea problemelor aferente determinării momentului de recunoaştere a veniturilor din
taxele de studii şi formularea propunerilor de soluţionare;
- sistematizarea problemelor şi înaintarea propunerilor privind ameliorarea organizării
contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior publice şi a celor din sectorul privat, în
contextul Legii Contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 [54], a reformelor administraţiei
publice centrale şi locale în Republica Moldova, a cerinţelor SIC şi S.I.C.S.P.;
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al investigaţiei îl constituie metodele
universale de cercetare a materiei, fenomenelor, proceselor – metoda dialectică a cunoaşterii cu
elementele ei (analiza, sinteza, inducţia şi deducţia), precum şi metodele de cunoaştere raţională
specifice ştiinţelor economice: observaţia, clasificarea, raţionamentul, calculaţia, selectarea,
gruparea, modelarea economico-matematică etc. Drept bază teoretică şi metodologică a
cercetării temei date au servit conceptele teoretice ale savanţilor din străinătate şi din ţară;
convenţiile fundamentale şi principiile de bază ale contabilităţii; prevederile de bază ale legilor
şi actelor normative privind finanţele publice şi organizarea contabilităţii în instituţiile de
învăţământ superior din Rusia, România, Republica Moldova şi alte ţări, Legea Contabilităţii,
SNC, S.I.C.S.P. Ca suport informaţional în procesul cercetării au servit: informaţia din practica
activităţii instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova şi România, rapoartele
6
organelor de control financiar şi revizie cu privire la rezultatele activităţii financiare în
instituţiile de învăţământ etc.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele teoretice ale
cercetării se referă la următoarele:
 analiza comparativă a bazelor metodologice şi normative aferente organizării contabilităţii în
instituţiile de învăţământ publice şi private;
 elaborarea şi argumentarea metodicii de determinare a taxelor de studii, reieşind din analiza
cheltuielilor medii pentru pregătirea unui specialist din cadrul celor 11 instituţii de învăţământ
superior subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova;
 argumentarea economică de elaborare a normelor privind evaluarea, reevaluarea şi
amortizarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de
finanţare a cheltuielilor şi de subordonare;
 argumentarea diverselor metode de recunoaştere şi evaluare a veniturilor din taxele de studii,
precum şi de aplicare în practica instituţiilor de învăţământ private a metodei proporţionale cu
volumul serviciilor prestate şi altor metode de alternativă prevăzute în politica de contabilitate.
 evidenţierea necesităţii elaborării unui standard de contabilitate pentru instituţiile ce prestează
servicii cu caracter neproductiv şi activează pe principiul nonprofit (studii cu plată, consultaţii
etc.).
Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării constă în posibilitatea implementării
propunerilor şi recomandărilor în activitatea personalului încadrat în sistemul managerial-
economic şi contabil al instituţiilor de învăţământ superior prin:
 implementarea propunerilor de perfecţionare a planurilor de finanţare şi a modalităţii de
întocmire a bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ;
 utilizarea conturilor analitice de evidenţă a mijloacelor băneşti, finanţărilor şi cheltuielilor
bugetare propuse în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării;
 includerea în Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de
cheltuieli ale instituţiilor bugetare a subconturilor: 125 „Casa în valută străină”; 204
„Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi”; 206 „Cheltuieli anticipate”; 401 „Venituri
anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi a contului analitic 158.1 „Avansuri primite
din mijloacele şi fondurile speciale”;
 folosirea modelelor de formulare propuse pentru contabilitatea decontărilor cu studenţii,
registrului de evidenţă a delegaţiilor de retragere a numerarului;
 folosirea calculelor actualizate la determinarea mărimii retribuţiei muncii personalului încadrat
în instituţiile de învăţământ publice, a formulelor contabile aferente operaţiunilor de
remunerare a personalului şi a decontărilor cu studenţii;
7
 acceptarea recomandărilor de echivalare a anului financiar (01 ianuarie - 31 decembrie) cu
anul de studii (01 septembrie - 31 august) şi de perfecţionare a formularelor de raportare
contabilă;
 aplicarea modului de înregistrare a veniturilor din taxele de studii la instituţiile de învăţământ
private prin înregistrarea acestora (la începutul anului de studii) în conturile 221 „Creanţe pe
termen scurt aferente facturilor comerciale” şi 515 „Venituri anticipate curente” şi a
modalităţii de clasificare şi contabilizare a consumurilor şi cheltuielilor aferente prestării
serviciilor de studii.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice, precum şi tezele principale
au fost prezentate, discutate şi aprobate la: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Concepte şi
strategii de dezvoltare a învăţământului contemporan”, Chişinău, 19-20 noiembrie 2004;
Conferinţa ştiinţifică internaţională „Probleme actuale ale eficienţei funcţionării cooperaţiei de
consum”, UCCM, Chişinău, 21-22 aprilie 2005; Simpozionul ştiinţific internaţional al tinerilor
cercetători ediţia a V-a, ASEM, Chişinău, 19-20 aprilie 2007; Conferinţa Internaţională
„Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere”, ASEM, Chişinău, 28-
29 septembrie 2007; Conferinţa ştiinţifică internaţională „Calitatea Învăţământului Profesional
Tehnic şi Cerinţele Pieţei Muncii”, Universitatea Tehnică din Moldova, Chişinău, 26-27
octombrie 2007.
Structura tezei: Tezele esenţiale ale investigaţiei ştiinţifice de cercetare sunt expuse,
reflectate şi organizate în trei capitole, precedate de o introducere şi finalizate cu sinteza
rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie, adnotare, cuvinte cheie, lista
abrevierilor şi anexe.
Capitolul I „Bazele conceptuale ale organizării sistemului financiar-contabil în instituţiile de
învăţământ” se începe cu evidenţierea particularităţilor activităţii instituţiilor de învăţământ
superior, analiza, conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor şi influenţa acestora asupra
organizării contabilităţii în domeniul cercetat. Sunt dezvăluite principiile de bugetare şi finanţare,
modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare ale instituţiilor universitare
din Republica Moldova: cu proprietate publică şi cu proprietate privată. Este specificată
diversitatea aspectelor legislative şi economice ce stau la baza contabilizării lor. Se evidenţiază
unele aspecte de perfecţionare a organizării sistemului financiar contabil, este elaborat modelul
de bugetare şi propuneri de elaborare a planurilor de finanţare cu repartizare pe semestre. Se
examinează necesitatea urgentării trecerii contabilităţii publice la un plan nou de conturi şi
necesitatea elaborării Standardelor Naţionale de Contabilitate a Sectorului Public, reieşind din
problemele actuale menţionate.
8
În capitolul II „Aspecte problematice ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ
superior publice şi căi de soluţionare” este propusă modalitatea de evidenţă a finanţărilor,
mijloacelor băneşti şi cheltuielilor bugetare în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării. Este
elaborată metodica de determinare a taxelor de studii, particularităţile contabilizării veniturilor
din mijloacele speciale. Sunt tratate probleme ale contabilităţii mijloacelor fixe, contabilităţii
decontărilor cu personalul şi cu studenţii, problemele aparente la întocmirea rapoartelor
financiare şi înaintate propuneri de soluţionare a acestora.
În capitolul III „Particularităţile contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile
de învăţământ superior private” sunt examinate problemele de recunoaştere, evaluare şi
clasificare a veniturilor din taxe de studii în instituţiile de învăţământ privat. Este menţionată
diversitatea metodelor de reflectare în contabilitate a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor în
practica instituţiilor de învăţământ superior private din Republica Moldova şi propuse variante
concrete de soluţionare a problemelor menţionate prin exemplificare cu calcule, tabele şi formule
contabile.
Publicaţii. Tezele principale ale lucrării au fost publicate în 8 articole ştiinţifice, dintre
care 2 cu recenzie, un volum total de 2.4 coli de autor.
9
CAPITOLUL I. BAZELE CONCEPTUALE ALE ORGANIZĂRII SISTEMULUI
FINANCIAR-CONTABIL ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.1. Particularităţile activităţii şi finanţării instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa
acestora asupra modului de organizare a contabilităţii
Învăţământului îi revine un rol determinant în evoluţia social-economică a ţării.
Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul instituţiilor de învăţământ de
stat şi particulare de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi
educare. Una din treptele de învăţământ este învăţământul superior, care are ca obiectiv principal
dezvoltarea competenţei atât prin asigurarea cunoştinţelor şi aptitudinilor operaţionale, cât şi prin
dezvoltarea permanentă a capacităţii de adaptare la noile cerinţe din lumea profesiilor.
Conform Legii învăţământului[55], la fel şi a Proiectului Codului Învăţământului[104]
elementul de referinţă din învăţământul superior îl constituie instituţia de învăţământ. Învăţământul
superior este organizat în instituţii cu denumiri de: universităţi, academii, institute. Scopul
instituţiilor de învăţământ superior este activitatea didactică, susţinută de cercetare.
Instituţia de învăţământ superior se structurează în facultăţi, catedre, unităţi de cercetare,
biblioteci şi alte subdiviziuni funcţionale.
 Facultatea reprezintă baza instituţiei de învăţământ superior, care pregăteşte specialişti la
una sau mai multe specialităţi.
 Catedra este subdiviziune de bază a facultăţii sau, care realizează activităţi de învăţământ
şi de cercetare.
Una din caracteristicile activităţii instituţiei de învăţământ superior este autonomia
universitară, care constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce. În plan financiar,
autonomia universitară presupune dreptul de gestionare, conform cadrului legislativ a finanţărilor
alocate de la bugetul public naţional şi a celor provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate
din taxele de studii, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu ministerul de resort.
Structurile de conducere în instituţia de învăţământ superior sunt: senatul, consiliul facultăţii,
departamente, catedre.
 Senatul este organul suprem de conducere în instituţia de învăţământ superior fiind
condusă de rector. Fiecare facultate desemnează reprezentanţi în senat - cadre didactice, cercetători
şi studenţi potrivit legii şi statutului universităţii.
10
 Consiliul facultăţii prezidat de către decan conduce cu facultatea, departamentul. Este
ales de către membrii cadrelor didactice titulare, din cadrul facultăţii departamentului subordonate
lor.
 Catedra, ca unitate structurală de bază a facultăţii sau a departamentului, funcţionează cu
cel puţin 8 posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurată de către biroul catedrei, alcătuit din
şeful de catedră şi din cel puţin doi membri aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectivă.
Conducerea operativă revine şefului de catedră.
Învăţământul universitar se organizează sub formă de:
 studii superioare de licenţă - ciclul I, care se termină cu diplomă de licenţă;
 studii superioare de masterat - ciclul II (diplomă de master);
 doctorat (diplomă de doctor);
 postdoctorat (diplomă de doctor habilitat).
Activitatea didactică se poate organiza sub formă de învăţământ de zi; învăţământ cu
frecvenţă redusă; învăţământ la distanţă ş. a.
Conţinutul învăţământului este consemnat în: planul de învăţământ alcătuit pe ciclurile de
studii, programele analitice ale disciplinelor universitare, care se elaborează de către titularii de
discipline şi se aprobă de către catedră sau departament; manuale şi alte materiale didactice
auxiliare pentru studenţi; ghiduri sau alte tipuri de materiale pentru profesori ş.a.
Personalul didactic este format din: asistenţi universitari, lectori universitari, lectori
superiori universitari, conferenţiari universitari, profesori universitari.
Conform art. 13 al Legii Învăţământului nr. 547 XIII din 21.07.1995 „Învăţământul în
Republica Moldova poate fi de stat şi privat [55].
Forma de învăţământ privat nu este o noutate. Reluarea acestei forme de învăţământ este ca
o alternativă a învăţământului de stat, fapt care a fost exclus în perioada sovietică [24].
Începând cu anul 1991 în Republica Moldova, a luat amploare organizarea învăţământului
privat care se finanţează din taxele încasate de la studenţi sau de la părinţii acestora. În Anexa 1 sunt
enumerate instituţiile de învăţământ superior publice şi private din Republica Moldova. Finanţarea
instituţiilor de învăţământ private se efectuează din sursele fondatorilor, din taxele de şcolarizare,
din sponsorizări, credite, donaţii. În învăţământul privat, taxele de şcolarizare se stabilesc de fiecare
instituţie de învăţământ, în funcţie de cheltuielile necesare pentru realizarea scopurilor statutare, cu
avizul Ministerului Educaţiei şi Tineretului [55, art. 39, pct.17,18].
11
În Republica Moldova instituţiile de învăţământ, indiferent de forma de proprietate, se
organizează şi funcţionează pe principiul nonprofit. Această este notificat în Legea Învăţământului:
„Învăţământul privat se organizează şi funcţionează pe principiul nonprofit şi aplică cu stricteţe
standardele educaţionale de stat [55].
Masificarea învăţământului superior are o influenţă directă şi asupra nivelului relativ al
finanţării acestui sector. Oricât de prosperă ar fi societatea, oricât de bogate ar fi resursele colectate
la bugetul de stat, cota parte destinată învăţământului superior nu poate creşte în ritmul noilor
înmatriculări, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă a alocaţiei bugetare/student [52].
Ţările europene au declarat drept condiţie importantă pentru crearea spaţiului european
comun al învăţământului superior anume asigurarea calităţii acestuia. Republica Moldova, prin
aderarea la Procesul Bologna (mai 2005), şi-a asumat acelaşi obiectiv - calitatea instruirii
universitare, ţinând cont de tendinţele actuale de dezvoltare a acestui domeniu în plan global.
Această nouă viziune s-a concretizat în: masivitatea învăţământului superior; modificarea
sistemului de finanţare; creşterea autonomiei instituţionale; liberalizarea pieţii educaţionale la nivel
european şi mondial; internaţionalizarea învăţământului; creşterea mobilităţii forţei de muncă.
În Republica Moldova aceste tendinţe au un grad diferenţiat de intensitate. Reţeaua naţională
a învăţământului superior în perioada anilor 1990 – 2008 este prezentată în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Evoluţia instituţiilor de învăţământ superior şi a studenţilor pe forme de proprietate
Forma de
proprietate
Contingentul de studenţi,
persoane
A
n
u
l

d
e


î
n
v
ă
ţ
ă
m
â
n
t
T
o
t
a
l

i
n
s
t
i
t
u
ţ
i
i
,

u
n
i
t
ă
ţ
i
P
u
b
l
i
c
ă
P
r
i
v
a
t
ă
A
l
t
a
Total Bugetari
P
r
i
n

c
o
n
t
r
a
c
t
N
r
.

m
e
d
i
u

d
e

s
t
u
d
e
n
ţ
i

l
a

1
0
0
0

d
e

l
o
c
u
i
t
o
r
i
C
a
d
r
e

d
i
d
a
c
t
i
c
e
,

p
e
r
s
o
a
n
e
1990-1991 9 9 54700 54700 125 4300
2001-2002 47 16 27 4 86400 63500 22900 217 5300
2002-2003 45 17 24 4 95039 71200 23839 262 5532
2003-2004 40 17 19 4 104029 23904 80125 288 5740
2004-2005 35 18 14 3 114552 24303 90249 318 5909
2005-2006 33 18 15 126132 25021 101111 350 6221
2006-2007 31 17 14 127997 27550 100447 356 6571
2007-2008 31 17 14 122939 27462 95477 343 6447
Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova [86].
12
La începutul anului de studii 2007/08 în Republica Moldova numărul instituţiilor de
învăţământ superior au fost 17 instituţii de stat şi 14 – private. Numărul total de studenţi a constituit
122939 persoane, ponderea majoritară fiind deţinută de studenţii care îşi fac studiile în instituţiile de
învăţământ de stat (82,8% din nr. total de studenţi), alcătuind 101779 persoane. Numărul studenţilor
din instituţiile private alcătuiau 21160 persoane. Ponderea studenţilor care achită taxa de studii este
mare (77,7% nr. total de studenţi), mărimea taxelor de studii variind între 800 lei şi 13600 lei, în
dependenţă de instituţie şi de specialitate.
Din tabel rezultă că învăţământul superior înregistrează un nivel tot mai ridicat al cererii, deşi
în anul de învăţământ 2007 – 2008, comparativ cu anii 2001 – 2002, numărul instituţiilor de
învăţământ s-a micşorat, numărul studenţilor a crescut de 1,5 ori.
În continuare ne-am propus de a dezvălui principiile de bugetare şi finanţare, care determină
modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare de asigurare a finanţării
instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova: 1) celor cu proprietate publică, unde
statul este ca titular al resurselor financiare ale acestora, cu denumirea de instituţii de învăţământ
superior publice/ de stat; 2) celor cu proprietate privată, care se numesc instituţii de învăţământ
superior private.
Analiza ştiinţifică a finanţelor ne dă posibilitatea de a le clasifica după forma de proprietate
în: finanţe publice sau finanţe private. Primele elemente de finanţe au apărut odată cu formarea
primelor formaţiuni statale, adică cu apariţia statului. Statul este instituţia supremă a unei comunităţi
umane. Împuternicit cu funcţii de apărare, ordine internă, educaţie, el avea nevoie de oameni
specializaţi şi mijloace materiale pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate. În acest scop, statul avea
nevoie de resurse pe care urma să le procure prin preluarea cu titlu gratuit a unei părţi din venitul sau
averea cetăţenilor pe care îi reprezentă. Resursele preluate au fost numite „publice” deoarece pe
seama lor se stabilesc preocupările comune ale întregii societăţi.
Întâlnim o diversitate de opinii cu privire la termenul de finanţe publice, care diferă de la un
autor la altul şi de la o etapă istorică la alta. Astfel, economiştii cu renume, definesc finanţele în
acest mod:
1) fonduri băneşti la dispoziţia statului (resurse băneşti la dispoziţia statului destinate pentru
acoperirea cheltuielilor în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale);
2) mijloace băneşti şi bunuri utilizate pentru funcţionarea instituţiilor publice;
3) totalitatea resurselor şi sarcinilor care se referă la activitatea instituţiilor publice, precum
şi regulile care stabilesc regimul acestora;
13
4) mijloace de intervenţie a statului în economie (impozite, împrumuturi, alocaţii bugetare,
subvenţii şi alte pârghii sau instrumente cu ajutorul cărora statul intervine în viaţa
economică).
Vom relata în continuare opiniile unor economişti din diferite ţări din secolul al XIX-lea şi al
XX-lea referitoare la noţiunea de finanţe publice. Economistul francez M. R. Gandillot în 1840
scria: „prin cuvântul finanţe deosibim orice valori aplicate serviciilor publice indiferent dacă acestea
sunt prelevate sau nu la buget, dacă constau în numerar sau în alte bunuri, daca provin din impozite
sau din surse diferite” [29, p. 1]. În această ordine de idei Paul Leroy-Beaulieu, prin finanţe
înţelegea „veniturile publice şi utilizarea acestor venituri” [146, p.35]. Este remarcabilă şi opinia lui
George N. Leon care considera că ştiinţa financiară se ocupă de gospodăria statului sau a altor
organizaţii publice: provincii, judeţe, comune etc. [146, p.36]. Un alt economist, Ion Răducanu,
afirma că „ştiinţa financiară ne dă regulile şi principiile după care statul şi celelalte organizaţiuni
publice subordonate sau supraordonate lui îşi procură, administrează şi întrebuinţează bunurile
economice şi mai ales banii într-o epocă unde predomină schimbul în viaţa economică” [105].
În viziunea noastră definirea finanţelor publice dată de M. R. Gandillot [29] este cea mai
aproape de definirea finanţelor instituţiilor ce prestează servicii publice de educaţie, „indiferent dacă
acestea sunt prelevate sau nu de la buget”, „dacă previn din impozite sau din surse diferite”.
Astfel în opinia noastră finanţele publice reprezintă „totalitatea resurselor, indiferent dacă
acestea sunt preluate sau nu de la buget şi a sarcinilor care se referă la activitatea instituţiilor
publice, precum şi regulile care stabilesc folosirea acestor resurse pentru a-şi realiza scopurile
statutare”.
Mai târziu, sfera de cuprindere a finanţelor s-a lărgit, ocupându-se nu numai de clasificarea
aspectelor privind formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti publice, ci şi de descifrarea
mecanismelor ce guvernează constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti ale agenţilor
economici. Astfel iau naştere „finanţele private” ca o ramură a finanţelor generale. Acestea vor fi
grupate în finanţe publice şi finanţe private reprezentate prin fonduri băneşti centralizate, la
dispoziţia statului, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale, şi fonduri băneşti necentralizate,
ce stau la dispoziţia agenţilor economici, destinate diferitelor activităţi economice.
Proprietatea publică reprezintă resursele financiare ale: bugetului de stat, bugetelor
unităţilor administrativ teritoriale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale
extrabugetare, fondurilor proprii ale întreprinderilor cu capital integral sau majoritar de stat şi ale
instituţiilor publice, fondurilor proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu capital integral sau
majoritar de stat, fondurilor unor regii publice, companii (societăţi naţionale cu caracter autonom).
14
În funcţie de calitatea pe care o are statul ca titular a mijloacelor menţionate, acesta apare în calitate
de: Autoritate publică; Agent economic; Asigurător; Bancher (împrumutător). În calitate de
autoritate publică, statul foloseşte o parte din resursele bugetare pentru finanţarea cheltuielilor de
menţinere a ordinii publice, sănătăţii, apărării naţionale, educaţiei etc. La rândul său, reprezintă
proprietatea privată resursele financiare care aparţin: societăţilor comerciale agricole, bancare, de
asigurare şi reasigurare cu capital integral sau majoritar integral privat, întreprinzătorilor particulari,
altor asociaţii fără scop lucrativ, precum şi resursele băneşti ce aparţin populaţiei [146, p. 82].
Instituţiile publice sunt unităţile patrimoniale, care se finanţează de la bugetul public
naţional, create şi organizate de stat pentru realizarea funcţiilor sale în domeniul administraţiei
publice, în sfera acţiunilor social-culturale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
învăţământ, sănătate, justiţie etc. Ele sunt unităţi, care preponderent, desfăşoară activităţi de
conducere, îndrumare, coordonare şi control în domeniul administraţiei de stat şi prestează servicii
cu anumite funcţii sociale. Cheltuielile de întreţinere, funcţionare şi investiţii, precum şi cele de
realizare a serviciilor de către instituţiile publice sunt acoperite de bugetul de stat sau din bugetele
locale sub formă de finanţări. Unele instituţii publice, care realizează venituri din diferite taxe, chirii
sau servicii prestate, aduc venit în bugetul din care sunt finanţate. O altă categorie de instituţii
publice dispun de o bază proprie de venituri care le permite să-şi acopere prin autofinanţare o parte
din cheltuieli, primind în completare şi fonduri de la buget. Instituţiile publice, inclusiv cele de
învăţământ superior au următoarele trăsături care le deosebesc de agenţii economici:
- prestează, de regulă, servicii cu caracter nemarfar, nefiind producătoare de bunuri
economice;
- se organizează şi funcţionează după principii specifice, care nu concordă cu acelea ale
unităţilor economice;
- fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii lor au caracter public, adică provin de la
persoane fizice şi juridice pe căi bugetare şi extrabugetare şi sunt destinate satisfacerii
unor nevoi sociale cu caracter individual sau colectiv;
- patrimoniul, pe care îl au în administrare, trebuie să-l folosească în strictă concordanţă cu
obiectul activităţii lor. Dacă agenţii economici îşi creează patrimoniul pe baza capitalului
vărsat de investitori, în cadrul instituţiilor publice nu intervine categoria economică de
capital propriu;
- de acţiunile pe care le desfăşoară beneficiază, în mod direct sau indirect, întreaga
populaţie;
15
- conducătorii instituţiilor publice abilitaţi să gestioneze resursele bugetare au calitatea de
executori de bugete;
- cheltuielile curente şi de capital sunt finanţate: a) integral din bugetul de stat sau din
bugetele locale în funcţie de subordonare; b) din venituri extrabugetare şi finanţări
acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale în funcţie de subordonare. Veniturile
extrabugetare pot proveni din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice,
publicaţii, impresariat, difuzarea filmelor, prestări editoriale, consultaţii şi servicii
medicale, studii, proiecte, exploatarea unor bunuri aflate în administrare, prestări servicii
ş.a.; c) din fonduri speciale pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege; d) integral din
venituri extrabugetare; e) veniturile realizate din taxe sunt folosite parţial sau integral de
instituţie şi nu urmăresc obţinerea profitului, acestea fiind unităţi nonprofit.
Instituţiile publice sunt definite de Legea finanţelor publice din România ca „denumire
generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi
instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora” [53, art.2, pct. 30].
Remarcăm faptul că, indiferent de forma organizatorico-juridică, de sursele de finanţare,
instituţiile de învăţământ prestează servicii în sfera social-educaţională de care beneficiază toată
populaţia, iar principiul nonprofit este aplicabil şi la instituţiile private şi la cele publice, cu
finanţare din contul veniturilor de bază a bugetului public naţional, care, de fapt, paralel prestează
aceleaşi servicii cu plată, ambele pot fi numite instituţii de educaţie publice. În cazul instituţiilor
cu finanţare de stat, beneficiar devine Statul, care promovează politica educaţională pentru realizarea
funcţiilor sale, prin susţinerea financiară a unei părţi din populaţie, care studiază fără plată din contul
acestuia (a Statului). În cazul instituţiilor de învăţământ private analogic celor publice este
promovată politica educaţională a statului, fiind direct sau indirect dirijată de către autorităţile statale
prin Legea Învăţământului[55] şi alte legi.
Finanţele publice au fost întotdeauna interesate de instrumentele de gestiune financiară, în
special de modelele, de regulile juridice şi contabile utilizate pentru întocmirea bugetelor şi a
conturilor. Managementul public actual pe plan contabil acordă o importanţă crescândă
contabilităţii analitice şi controlului de gestiune, iar pe planul managementului face eforturi de a
introduce unele elemente de sancţiuni şi recompense în scopul ridicării responsabilităţii executorilor.
În literatura de specialitate noţiunea de buget este întâlnită tot mai des şi are un aspect larg de
utilizare.
16
Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unui agent economic pentru o
perioadă de timp, de regulă, pentru un an [67, p.303].
Noţiunea de buget corespunde situaţiei previzionale anuale a cheltuielilor şi veniturilor unui
agent economic (stat, colectivitate locală), situaţie pe care organul executiv (guvernul, primarul) al
acestui agent o supune spre aprobare organului deliberativ (parlament, consiliu), care într-o
democraţie, este singurul împuternicit să autorizeze perceperea impozitelor şi efectuarea
cheltuielilor. Aceste două aspecte ale bugetului, act politic de autorizare şi document sintetic de
gestiune previzională, sunt disociate din punct de vedere juridic în Franţa, în ceea ce priveşte
finanţele statului: Parlamentul votează anual legea finanţelor, care determină „natura, suma şi
afectarea resurselor şi a cheltuielilor statului”, în timp ce „bugetul” – stricto sensu – este constituit
din „totalitatea conturilor care descriu, pentru un an civil, resursele şi cheltuielile statului” [12, p69].
Finanţele instituţiilor publice trebuie să asigure rezolvarea concretă, curentă, continuă a unei
game largi de probleme, care formează conţinutul activităţii financiare a fiecărei instituţii.
Orice activitate din domeniile vieţii sociale nu se poate desfăşura în condiţiile optime fără o
proiecţie corespunzătoare a evoluţiei sale viitoare, pe un interval de timp mai scurt sau mai lung.
Caracterul complex şi dimensiunile activităţilor, care dau conţinut funcţiilor statului sunt de
neconceput fără o comesurare prealabilă a resurselor băneşti posibile de mobilizat la dispoziţia
statului într-un anumit interval de timp şi a necesităţilor ce se vor acoperi pe seama lor. Vorbim în
acest caz de planificarea mărimii şi surselor de provenienţă a veniturilor statului, a volumului şi a
destinaţiei cheltuielilor statului. Rezultatul concret de planificare a veniturilor şi cheltuielilor publice
se materializează în documentul numit Legile Bugetare anuale.
În conformitate cu prevederile „Legii Republicii Moldova privind sistemul bugetar şi
procesul bugetar” nr. 847-XIII din 24.05.96 [62], procesul bugetar cuprinde o multitudine de
activităţi care se desfăşoară în următoarele etape: elaborarea estimărilor preliminare de venituri şi
cheltuieli de către Ministerul de Finanţe; prezentarea propunerilor de buget şi examinarea lor de
către Ministerul de Finanţe; elaborarea şi prezentarea proiectului legii bugetare anuale Guvernului;
aprobarea legii bugetare anuale; prezentarea şi examinarea proiectului de lege în Parlament;
executarea bugetului (încasarea efectivă a veniturilor şi efectuarea cheltuielilor); încheierea şi
aprobarea raportului anual despre executarea bugetului; controlul bugetar.
Acest proces începe cu 1 mai a anului premergător, celui care se referă indicatorii bugetari şi
se încheie cu aprobarea raportului privind executarea bugetului de stat prin hotărâre de Parlament
până la data de 15 iulie a anului următor [62, art.44].
17
În Republica Moldova resursele financiare publice se constituie şi se gestionează prin
sistemul de bugete, care poare fi prezentat schematic în modul următor:
Cadrul temporal al anului bugetar diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în Franţa anul
bugetar corespunde anului calendaristic, în Statele Unite anul fiscal începe pe 1 iulie, iar în Marea
Britanie - la 1 aprilie [12, p.69].
La baza finanţării instituţiilor publice stă finanţarea bugetară, în cuprinsul căreia veniturile şi
cheltuielile sunt grupate într-o ordine unitară şi obligatorie, având la bază anumite criterii ştiinţifice.
Această ordine este stabilită de Clasificaţia bugetară aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor
nr.91 din 20.10.2008 „Privind clasificaţia bugetară” [89]. Structura clasificaţiei bugetare stabileşte
gruparea veniturilor, cheltuielilor bugetare, programelor şi categoriilor de mijloace speciale şi este
obligatorie pentru toate organele şi instituţiile cu atribuţii la elaborarea şi executarea bugetului de
stat. Fiecare sumă încasată în buget sau plătită din contul bugetului trebuie înregistrată în
compartimentul respectiv al clasificaţiei bugetare, în funcţie de esenţa venitului realizat şi
cheltuielilor efectuate. Clasificaţia bugetară creează condiţii pentru exercitarea controlului asupra
executării bugetului şi respectării disciplinei bugetare în concordanţă cu cerinţele planificării
financiare; permite urmărirea veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare subdiviziune a bugetului în parte;
face posibilă completarea dărilor de seamă cu indicatorii necesari pentru analiza executării bugetului
în comparaţie cu planul aprobat.
Veniturile în clasificaţia bugetară sunt grupate în funcţie de sursa şi tipul lor, atribuindu-se
fiecărui tip de venit un anumit cod al capitolului şi cod al paragrafului [89, a. 1].
Bugetul Public Naţional
Fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală
Bugetul asigurărilor
sociale de stat
Bugetul de stat
Bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale
Bugetul organelor centrale a
puterii de stat
Figura 1.1 Sistemul de bugete componente a Bugetului Public Naţional al RM
Sursa: elaborată de autor în baza legilor bugetare.
18
Clasificarea cheltuielilor bugetare are 3 direcţii: clasificaţia funcţională; clasificaţia
organizaţională; clasificaţia economică.
Clasificaţia funcţională reprezintă gruparea funcţiilor autorităţilor publice cheltuielile
bugetare fiind codificate în grupe principale şi grupe [89, a. 2]. Clasificarea organizaţională
codifică: § A. Autorităţi publice centrale şi locale şi alţi beneficiari de mijloace din buget [89, a. 4],
§ B. Instituţii, activităţi, măsuri finanţate de la buget [89, a. 5]. Clasificaţia economică a cheltuielilor
bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conţinutului lor
economic. Cheltuielile din cadrul acestei clasificaţii sunt grupate în articole şi aliniate [89, a. 3].
Organizarea evidenţei bugetare, în baza Clasificaţiei bugetare, asigură înregistrarea şi
furnizarea de informaţii complete referitoare la executarea bugetelor de toate nivelurile. Indicii
reflectaţi de evidenţa bugetară pe baza Clasificaţiei bugetare exprimă într-o formă simplă, clară şi
precisă conţinutul bugetului de orice nivel. În anexa 1 este prezentată Clasificaţia funcţională şi
organizaţională a tuturor instituţiilor de învăţământ superior de stat din Moldova la situaţia anului de
învăţământ 2008/2009. Instituţiile menţionate aplică indicatorii din tabel la prezentarea informaţiei
economico-financiare (Planuri de finanţare, rapoarte financiare etc.).
Particularităţile instituţiilor publice reiese din specificul activităţii acestora, din modul de
finanţare şi statutul juridic, din sarcinile pe care le îndeplinesc conducătorii acestora, care în
conformitate cu ordinul Ministerului de Finanţe al RM nr. 2 din 03.01.07 „Cu privire la aprobarea
regulamentului privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget ” [92], îndeplinesc
calitatea de executori de buget şi care se împart în două categorii:
1. executor primar de buget – conducătorul autorităţii publice centrale, care are în subordine
instituţii publice (Pentru instituţiile de învăţământ superior aceştia sunt ministrul educaţiei
şi tineretului şi alţi miniştri care au în subordine instituţii de învăţământ superior);
2. executor secundar de buget – conducătorul unei instituţii, subordonate autorităţii publice
centrale cu statut de persoană juridică (rectorii instituţiilor de învăţământ superior etc.).
În contextul acestei legi executorii de bugete au o serie de obligaţii şi responsabilităţi pe
care le prezentăm în Anexa 2.
19
1.2. Bugetarea şi utilizarea resurselor financiare – funcţie de bază a organizării contabilităţii
în instituţiile de învăţământ superior
De-a lungul anilor cea mai mare parte a cheltuielilor pentru sistemul de învăţământ
universitar erau finanţate din bugetul statului, ţinându-se cont de necesităţile de cadre cu studii
superioare cerute de dezvoltarea economică a ţării. Bugetul acestui sistem reprezintă finanţările
alocate în scopuri educaţionale din bugetele republicane sau locale.
Bugetarea este o activitate importantă a oricărei entităţi, indiferent dacă este vorba de o
întreprindere cu scop lucrativ sau o organizaţie nonprofit. Procesul bugetar îi obligă pe manageri să
depună eforturi pentru a stabili anumite strategii, tactici şi obiective înainte de începerea activităţii
[55, p. 1040].
Activităţile instituţiilor de învăţământ sunt finanţate de la bugetul public naţional prin
sistemul executorilor de bugete pe baza clasificaţiei bugetare şi a indicatorilor specifici aprobaţi de
Ministerul Finanţelor de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, precum şi cu alte
ministere, care au în subordine instituţii de învăţământ (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului [Anexa 3]) ori instituţii din sfera ştiinţei şi
inovării (Academia de Ştiinţe a Moldovei). Ministerele sunt organele centrale specializate ale
administraţiei publice cu statut de executor primar de buget, care la rândul lor aprobă devizele de
cheltuieli şi planurile de finanţare ale executorilor secundari de buget.
Elaborarea devizelor de cheltuieli şi a planurilor de finanţare este reglementată de Legea 847
XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar [62] şi Regulamentul privind
repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat aprobat
prin Ordinul Ministerului finanţelor nr.82 din 06 decembrie 2006 [96]. Din contextul acestor
documente legislative sunt folosite şi definite următoarele noţiuni:
 deviz de cheltuieli - documentul instituţiei publice finanţate de la buget, prin care se
stabileşte volumul şi destinaţia cheltuielilor acesteia conform clasificaţiei bugetare,
 plan general de finanţare - sinteza repartizărilor pe luni a cheltuielilor prevăzute în
devizele de cheltuieli ale executorilor secundari de buget din subordinea unui executor
primar de buget, ce autorizează alocarea de resurse de la bugetul de stat;
 plan secundar de finanţare - repartizarea pe luni a cheltuielilor din devizul executorului
secundar de buget, ce autorizează alocarea de resurse de la bugetul de stat;
20
 venituri de bază - veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor din contul
fondurilor speciale şi mijloacelor speciale, precum şi a granturilor destinate finanţării
proiectelor finanţate din surse externe;
 cheltuieli de bază - cheltuielile bugetului de stat, cu excepţia cheltuielilor efectuate din
contul fondurilor speciale şi mijloacelor speciale, precum şi a granturilor destinate
finanţării proiectelor finanţate din surse externe.
Definiţiile veniturilor de bază şi cheltuielilor de bază cer o concretizare, deoarece conform
opiniei noastre nu au o claritate din punct de vedere a conţinutului acestora. Aceşti termeni sunt
folosiţi în contabilitate la instituţiile de învăţământ superior publice şi vom avea nevoie de definirea
lor atunci când vom dezvălui problematica organizării contabilităţii divizate în dependenţă de
sursele menţionate. Reieşind din aceşti termeni, se mai folosesc şi combinaţiile: Contabilitatea de
bază, bugetul mijloacelor de bază, finanţarea de bază. Desigur întâlnim aceste noţiuni şi în
denumirea formularelor planurilor de finanţare (în caseta Componenţa bugetară din Formularele
nr.2 şi nr.3 a Planurilor generale şi planurilor secundare de finanţare identificăm: Venituri de bază,
Cheltuieli de bază, Proiecte investiţionale, Mijloace speciale, Fonduri speciale).
La baza formulării noţiunii venituri/cheltuieli de bază a bugetului public naţional, în
contextul legilor menţionate [62, 96], putem acorda o atenţie deosebită clasificării veniturilor
bugetare [89, a.1], care cuprind:
 Venituri curente (Partea 1.):
 Venituri fiscale (Titlul 1.1): Impozitele pe venit (Capitolul111); Contribuţii de asigurări
sociale de stat obligatorii (112); Primele pentru asigurările obligatorii de asistenţă
medicală (113); Impozite pe proprietate (114); Impozite interne pe mărfuri şi servicii
(115); Impozitele asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe (116),
 Venituri nefiscale (Titlul 1.2): Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din
proprietate (121) - nu se includ în venituri bugetare [62,art. 8]; Taxele şi plăţile
administrative (122); Amenzi şi sancţiuni administrative (123); Încasări neidentificate
(124); Mijloacele speciale ale instituţiilor publice (151) – nu se includ în venitul de bază
(rezultă din definiţie); Veniturile fondurilor speciale (161) - nu se includ în venitul de
bază (rezultă din definiţie),
 Venituri din operaţiuni cu capital (Partea 2) - nu se includ în venituri bugetare [62, art. 8]
Veniturile din vânzarea capitalului fix şi din transferuri cu capital (210); Veniturile din vânzarea
capitalului fix (211); Mijloacele băneşti de la vânzarea terenurilor proprietate publică (212),
21
 Transferuri /Transferuri între bugete şi de peste hotare/ (300) - nu se includ în venituri,
 Granturi (400) - nu se includ în venitul de bază (rezultă din definiţie).
În conformitate cu articolul 8 al Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847
XIII din 24 mai 1996 [62], veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte
încasări. Ele nu includ împrumuturile de stat, încasările din operaţiunile cu capital (proprietate
publică).
Conform Legii nr.500 privind finanţele publice a României veniturile bugetare sunt definite
ca resurse băneşti, care se cuvin bugetelor prevăzute în baza unor prevederi legale, formate din
impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte [53, art.2, pct42], iar „Veniturile şi cheltuielile
sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv
cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor
evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau
dezechilibru, după caz” [53, art.3, pct.1].
Pentru claritate vom prezenta în figura 2 (Anexa 4) conţinutul veniturilor şi cheltuielilor
bugetului de stat al Republicii Moldova şi divizarea lor în venituri/cheltuieli de bază şi alte
venituri/cheltuieli, precum şi impactul acesteia asupra separării contabilităţii la instituţiile publice,
inclusiv şi la cele de învăţământ superior în:
 Contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază (Componenţa de bază);
 Contabilitatea mijloacelor speciale, a fondurilor speciale şi a altor surse (Alte
componente).
Având la bază legislaţia în vigoare, propunem definirea noţiunilor menţionate anterior în felul
următor: „veniturile de bază ale Bugetului public naţional reprezintă încasările fiscale şi nefiscale
curente provenite din impozite directe şi indirecte, la fel şi din alte taxe, plăţi, amenzi şi sancţiuni
administrative, iar cheltuielile de bază reprezintă alocaţiile efectuate din contul acestor venituri,
conform bugetului anual aprobat şi în conformitate cu clasificaţia organizaţională, funcţională şi
economică a lor”. Această definiţie poate fi aplicabilă la etapa actuală de armonizare a contabilităţii
publice cu normele internaţionale contabile, dar nu şi atunci când vom avea elaborate şi aprobate de
către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în conformitate cu Legea Contabilităţii [54, art. 4
p. 6], a Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (în continuare S.N.C.S.P.).
Aşa cum ele vor fi bazate pe Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (în
continuare S.I.C.S.P./IPSAS), elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (FIC), vom
analiza în continuare aceste noţiuni din contextul acestora.
22
Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,
8, 9, 18) definesc noţiunea de venituri din activităţi curente, ca „intrări brute de beneficii
economice şi potenţial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când
aceste intrări se concretizează în creşteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele
legate de contribuţii ale proprietarilor”, iar noţiunea de cheltuieli ca „descreşteri ale beneficiilor
economice sau a potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare, sub formă de ieşiri sau
consum de active sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele nete/capitalurile
proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari ” [114, p. 27,78, 103, 131, 149,
164, 185, 200, 219, 458, 650, 693, 710]. În comentariul propus de IPSAS 1 ,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 la
definiţia activelor se menţionează: „Activele oferă un mijloc de realizare a obiectivelor entităţilor.
Activele utilizate pentru livrarea de bunuri şi servicii în conformitate cu obiectivele unei entităţi, dar
care nu generează în mod direct fluxuri de trezorerie nete sunt adesea descrise ca înglobând un
„potenţial de servicii”. Activele care sunt utilizate pentru a genera intrări nete în numerar sunt
adesea descrise ca înglobând „beneficii economice viitoare”. Pentru a cuprinde toate scopurile în
care pot fi utilizate activele, standardele utilizează termenul de „beneficii economice viitoare sau
potenţial de servicii” pentru a descrie caracteristica esenţială a activelor” [114, p. 690].
Punctul 18 din IPSAS 2 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie” spune că: „Situaţia fluxurilor de
trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie ale perioadei, clasificate în funcţie de
activităţile de exploatare, investiţie şi financiare” [114, p. 79]. De aici rezultă că activităţile
curente ale entităţii din sectorul public la nivel internaţional sunt divizate în: Activităţi de
exploatare; Activităţi de investiţie; Activităţi de finanţare. Conform IPSAS - 2, p. 8; 3, p.6, 4, p.9,
18, p.8 ele sunt definite astfel:
 Activităţile de exploatare sunt acele activităţi ale entităţii, care nu sunt activităţi de
investiţii sau de finanţare. Ele includ activităţile entităţii finanţate din taxe (direct şi
indirect) sau din încasările din bunuri şi servicii furnizate de către entitate;
 Activităţile de investiţii sunt achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte
investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar;
 Activităţile de finanţare sunt activităţi din care rezultă modificări în mărimea şi
compoziţia capitalului cu care s-a atribuit şi împrumuturile entităţii.
Pornind de la cele expuse, IPSAS includ veniturile/cheltuielile din bunurile sau serviciile
furnizate de către entităţile din sectorul public în activitatea de exploatare, care de fapt este
activitatea operaţională a entităţii din sectorul public. Suntem ferm convinşi, că odată cu
23
armonizarea contabilităţii sectorului public din Republica Moldova cu S.I.C.S.P (IPSAS), mijloacele
provenite din servicii cu plată (în cazul instituţiilor de învăţământ - taxe de studii, servicii editoriale,
servicii de locaţiune etc.), care sunt definite ca mijloace speciale nu trebuie separate de cele
provenite din finanţările bugetare, aşa numite, de bază. Activităţile instituţiilor publice, inclusiv şi
acelor de învăţământ superior trebuie clasificate conform IPSAS. Astfel, activitatea de bază a
entităţii publice de învăţământ să fie considerată - pregătirea specialiştilor din domeniul specializat,
atunci şi veniturile/cheltuielile de bază să fie considerate cele provenite din această activitate.
Suntem de părerea că acest argument este suficient pentru a unifica cele două contabilităţi, care sunt
motivul multor probleme menţionate de autor în teză.
Un studiu detaliat asupra noţiunilor de venituri şi cheltuieli, care le vom atribui şi la
instituţiile de învăţământ superior private, a fost abordat în lucrările savantului Nederiţa A., care a
pus la bază diferite abordări ale savanţilor din diferite timpuri şi din diferite ţări ale lumii, Bazele
conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare[91], SNC 3 „Componenţa
consumurilor şi cheltuielilor” [109], SNC 18 „Venitul”[119], SIC şi SIRF, care a permis autorului
să le definească astfel: „Veniturile reprezintă creşteri ale avantajelor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creşteri ale activelor, sau diminuări/stingeri ale
datoriilor, care au influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar
cheltuielile – diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
formă de ieşiri/diminuări ale activelor sau apariţiei/creşteri ale datoriilor, care au influenţat
rezultatul net(profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.”[75, p.15].
Instituţiile de învăţământ publice, anual prezintă Ministerului de resort necesarul de mijloace
financiare pentru realizarea sarcinilor înaintate. Ele sunt elaborate în conformitate cu Normele
metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor
la proiectul bugetului de stat [82,.83], care conţin principiile de întocmire, fundamentare şi
prezentare a propunerilor de buget pe anul respectiv, precum şi limitele de cheltuieli elaborate în
aspectul funcţiilor şi pe fiecare executor primar de buget. Pentru anul 2009 normele metodologice au
fost elaborate, reieşind din principiile de bază ale Cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anii
2009-2011. Executorii de buget trebuie să estimeze şi să sistematizeze cheltuielile conform
clasificaţiei lor economice, care urmează să fie însoţite de note explicative textuale desfăşurate pe
fiecare grup funcţional şi componente ale lui, cu referinţă în mod obligatoriu la indicatorii de
performanţă (rezultatele) care urmează a fi atinşi. Cheltuielile în sumele neconfirmate şi nejustificate
în nota explicativă, la generalizarea proiectului de buget nu pot fi luate în seamă [83, pct. 35].
24
Propunerile de venituri şi cheltuieli la mijloacele speciale se prezintă de către executorii
primari de buget pe categorii de mijloace speciale conform Regulamentului cu privire la gestionarea
mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.94 din 31 decembrie 2004, cu modificările ulterioare [98]. Propunerile autorităţilor
publice la acest capitol urmează să fie mai prudente (minimizate), reieşind din rezultatele revizuirii
cadrului normativ în acest domeniu şi în temeiul nomenclatoarelor şi mărimilor taxelor la lucrările şi
serviciile prestate contra plată, precum şi regulamentele privind modul şi direcţiile de utilizare a
veniturilor de la prestarea serviciilor respective, aprobate de Guvern [98, pct. 48, 49].
Veriga cea mai importantă în asigurarea stabilităţii financiare a instituţiilor universitare este
sistemul de planificare. Acest lucru, conform cerinţelor legislative menţionate deja cere un efort din
partea colaboratorilor tuturor subdiviziunilor structurale ale acestor instituţii şi constă după părerea
noastră din următoarele etape:
1. Planificarea bugetară a subdiviziunilor de bază unde se includ departamentele, facultăţile
(ele la rândul lor includ planificarea pe catedre), secţia studii etc., care nemijlocit
deservesc procesul de studii;
2. Planificarea bugetară a subdiviziunilor administrativ-gospodăreşti şi generale ale
instituţiei;
3. Planificarea bugetară a întreţinerii studenţilor orfani şi a altor categorii de persoane
social vulnerabile;
4. Planificarea bugetară a întreţinerii căminelor;
5. Planificarea bugetară a proiectelor de cercetări ştiinţifice;
6. Consolidarea planificării bugetare a întregii activităţi a instituţiei.
Sistemul de planificare include: procesul de formare a bugetelor, structura acestora,
responsabilităţile pentru procesul de alcătuire şi executare a bugetelor, procedurile de coordonare,
aprobare şi control asupra executării bugetelor.
În scopul organizării planificării bugetare a activităţii facultăţilor şi altor subdiviziuni este
raţional de calculat şi aprobat următoarele bugete:
1. Bugetul fondului de retribuire a muncii şi a contribuţiilor la asigurări sociale şi
medicale;
2. Bugetul cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli care include: bugetul consumului de
servicii comunale divizate pe feluri: energie electrică; gaze; energie termică; apă şi canalizare;
autosolubritate etc.; bugetul consumului de materiale divizate pe tipuri: materiale didactice
consumabile a procesului de învăţământ; materiale gospodăreşti generale (de întreţinere a
25
încăperilor) şi a obiectelor de inventar; bugetul cheltuielilor de transport; bugetul serviciilor
informaţionale şi de comunicare care include: telefonia fixă şi mobilă; internetul; deservirea
programelor informaţionale şi a tehnicii de calcul; bugetul serviciilor editoriale şi a aprovizionării cu
manuale şi literatură de specialitate; bugetul cheltuielilor de deplasare; bugetul transferurilor către
populaţie care include: bursele studenţilor autohtoni; bursele studenţilor străini; compensarea
cheltuielilor de transport etc.
3. Bugetul de dezvoltare care include: procurarea utilajului şi a bunurilor atribuite la
categoria de mijloace fixe; reparaţii capitale; investiţii capitale.
Conţinutul bugetului consolidat al universităţii poate fi reprezentat astfel:
Executarea bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin intermediul
Trezoreriei de Stat prin metoda de casă. Aceste operaţiuni sunt reglementate de Ordinul cu privire la
aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public
naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr.98 din 28.11.2005 [90].
Bugetul de cheltuieli
consolidat al instituţiei
de învăţământ superior
Bugetul
facultăţii
nr. 1
Bugetul
facultăţii
nr. 2
Bugetul
facultăţii
nr. N
Bugetul altor
departamente
universitare
Bugetul
administrativ
gospodăresc
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

1
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

2
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

N
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

1
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

2
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

N
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

1
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

2
B
u
g
e
t
u
l
c
a
t
e
d
r
e
i


n
r
.

N
B
u
g
e
t
u
l

d
e
p
a
r
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i

n
r
.

1
B
u
g
e
t
u
l

d
e
p
a
r
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i

n
r
.

2
B
u
g
e
t
u
l

d
e
p
a
r
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i

n
r
.

N
B
u
g
e
t
u
l

r
e
c
t
o
r
a
t
u
l
u
i
B
u
g
e
t
e
l
e

s
e
c
ţ
i
i
l
o
r

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v

g
o
s
p
o
d
ă
r
e
ş
t
i
B
u
g
e
t
e
l
e

c
ă
m
i
n
e
l
o
r
Figura 1.2 Subordonarea bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ superior*
Sursa: Elaborată de autor
26
Execuţia curentă a bugetului reprezintă totalitatea actelor, procedurilor şi autorizarea,
responsabilitatea pentru transferurile, încasările şi plăţile efectuate în scopul acoperirii cheltuielilor
şi încasarea veniturilor în baza cerinţelor legii bugetului public naţional. Execuţia bugetară are
următoarele etape: repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetare; controlul preventiv al
angajamentelor; executarea de casă a bugetului; realizarea veniturilor planificate; efectuarea
cheltuielilor; întocmirea modificărilor la bugetele aprobate după necesitate; inventarierea conturilor
anuale de execuţie; închiderea alocaţiilor la sfârşitul anului.
Repartizarea generală pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului
instituţiei, se întocmeşte desigur pe bază de consolidare a bugetelor pe facultăţi şi alte subdiviziuni,
apoi se prezintă spre aprobare Ministrului Finanţelor prin intermediul executorului primar de buget -
ministerul de ramură. După publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă
repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare.
Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din Ministerul
Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific. Nici o autoritate publică nu
poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de Ministrul Finanţelor sau de persoana autorizată
din Ministerul Finanţelor. [55, art. 33].
Pentru exemplificare în Anexa 5 prezentăm planul secundar de finanţare cu repartizare pe
luni a Universităţii de Stat din Tiraspol pentru anul 2008.
Baza legislativă actuală, care determină procedurile de finanţare bugetară a învăţământului
superior public nu dispune de un mecanism unic, care ar reglementa rezolvarea unor probleme
urgente sau neprevăzute). Acesta se conduce de singurul criteriu de concordanţă a planurilor de
finanţare cu execuţia lui în conformitate cu clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, adică
asigurarea disciplinei financiare, pe când scopul de bază al instituţiilor de învăţământ este asigurarea
bunei desfăşurări a procesului de învăţământ. Posibilităţile de a gestiona resursele sunt reduse în
legătură cu cerinţele de a respecta strict procedurile bugetare. Se ştie că asta concentrează
executorii de bugete în mod prioritar asupra evidenţei, controlului, întocmirii unor documente
confirmative suplimentare, modificării planurilor de finanţare etc., dar nu asupra scopului principal –
organizarea şi desfăşurarea procesului de studii, la fel şi la modernizarea lui. Considerăm că
problema menţionată ar putea fi ameliorată în cazul, când procedurile de gestionare a resurselor
prin executarea de casă a planurilor de finanţare din mijloace speciale prin intermediul Trezoreriei
de Stat ar fi reduse la cerinţele de a respecta strict limitele bugetare numai în cadrul articolelor de
cheltuieli conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, prin renunţare la alineate.
27
O problemă serioasă reprezintă atât mecanismul de planificare, cât şi cel de execuţie a
planurilor de venituri şi cheltuieli din mijloacele speciale care constau în următoarele:
a) veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ sunt încasate neproporţional în
decursul anului, fapt ce complică planificarea anuală, repartizată pe luni, la fel şi planificarea
cheltuielilor;
b) soldurile mijloacelor speciale la sfârşitul anului pot fi planificate în anul următor în partea de
cheltuieli numai după efectuarea modificărilor la Legea Bugetului, fapt ce complică
posibilitatea utilizării lor în semestrul I al anului.
Fără a exagera, putem afirma că repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor duce la
unele restricţii pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de activitatea instituţiei de învăţământ superior
şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli apărute în caz de urgenţă sau în cazul deficitului de
careva mărfuri sau servicii pe piaţă. Ţinând cont de specificul instituţiilor de învăţământ şi de
imposibilitatea planificării uniforme ale încasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii, suntem de
părerea, că planificarea semestrială, având la bază actualul an financiar, este suficientă pentru o
activitate efectivă a unei instituţii de învăţământ superior. În anexa 6 prezentăm modelul Planului de
Finanţare cu repartizare pe semestre, elaborat de autor în baza celui cu repartizare lunară.
Executarea de casă a bugetului instituţiei prin intermediul trezoreriei, procurarea de bunuri materiale
şi servicii în conformitate cu legile achiziţiilor publice, aplică principiul precauţiei la un nivel destul
de exagerat din partea autorităţilor statale, ceea ce exclude necesitatea unei stricte delimitări în timp
a finanţelor planificate. Din practica studiată şi consultându-se literatura de specialitate s-a constatat
că în unele ţări (România, Rusia) repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare are loc trimestrial
(vezi în Anexa 7 Bugetul de venituri şi cheltuieli cu repartizare pe trimestre a instituţiilor de
învăţământ superior din România).
În Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul
Ministerului Finanţelor nr. 85 din 09.10.1996 până în prezent nu s-au făcut modificări la acest
capitol şi s-a păstrat termenul de planificare/finanţare trimestrială. Conform punctului 101
„…finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă
conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuţie
trimestrială….” [97, pct. 37]. Luând în consideraţie legislaţia în vigoare e necesară o redactare
corectă: „...finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în
strictă conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în planurile generale şi secundare de
finanţare anuale cu repartizare lunară”.
28
1.3. Diversitatea aspectelor economico-juridice ale organizării contabilităţii în instituţiile de
învăţământ superior
Trecerea Republicii Moldova la etapa actuală la economia de piaţă a determinat necesitatea
creării unui nou mecanism de dirijare a economiei. Un rol important şi primordial a fost acordat
contabilităţii, care trebuie să asigure cu informaţie obiectivă şi veridică proprietarii şi angajaţii
întreprinderilor, finanţatorii şi creditorii, acţionarii, bursele de valori, autorităţile fiscale şi de stat,
executorii de bugete, structurile de prognozare a dezvoltării economiei şi alte categorii de utilizatori
ai informaţiei prezentate în rapoarte financiare ale întreprinderilor. Rolul unui contabil profesionist
în condiţiile contemporane este, pe de o parte, apărarea intereselor întreprinzătorilor prin evidenţa
contabilă corectă a tuturor operaţiunilor economice şi, pe de altă parte, evitarea conflictelor cu
organele de stat, în deosebi cele de control.
Unele aspecte problematice ale organizării contabilităţii, în general, ale contabilităţii
instituţiilor publice, pot fi atribuite şi organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior
care au fost dezvăluite de cercetătorii străini şi cei autohtoni ca T. Tuhari [137-140], A. Nederiţa
[73-79], V. Bucur [6-8], V. Ţurcanu [142-145], E. Bajeran [144], M. Nani [69-72], V. Raude, J. C.
Pagat[147], Б. Нидлз, Х. Андерсон, Д. Колдуэлл [160], А. Чернюк [165], M. Ristea. [107-108],
M. D. Paraschivescu [101, 102] ş.a.
Sistemul contabil actual al Republicii Moldova a întrat in vigoare la 01 ianuarie 1998, in
conformitate cu Hotărârea Guvernului RM „Cu privire la reforma contabilităţii” nr. 1187 din 24
decembrie 1997. Acest sistem este bazat pe Standardele Internaţionale de Contabilitate şi se extinde
asupra tuturor agenţilor economici, care-şi desfăşoară activitatea de întreprinzător şi sunt înregistraţi
în RM, indiferent de apartenenţa ramurală, de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică
a acestora.
În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general în Republica Moldova este format din
următoarele elemente: Legea Contabilităţii nr.113-XVI din 24.04.07 [54]; Standardele Naţionale de
Contabilitate; Comentarii la SNC; Standardele Internaţionale de Contabilitate (în continuare IAS);
Standardele Internaţionale de raportare Financiară (în continuare IFRS); Planul de conturi contabile
al activităţii economico-financiare a întreprinderilor [91]; Codul civil al Republicii Moldova [16];
Codul fiscal al Republicii Moldova [19]; Codul muncii al Republicii Moldova [20]; Alte instrucţiuni
şi scrisori ale Guvernului, Ministerului Finanţelor şi ale altor autorităţi.
Spre deosebire de sistemul contabil al agenţilor economici, contabilitatea instituţiilor publice
a rămas la vechiul plan de conturi şi nu are la bază standarde naţionale de contabilitate a sectorului
29
public. Acest fapt generează unele probleme, care au fost mai puţin menţionate în literatura de
specialitate şi care necesită o abordare atât ştiinţifică cât şi practică în vederea soluţionării. Unele din
ele le vom menţiona:
 lipsa în planul de conturi a compartimentului de contabilizare a activelor nemateriale duce
la înregistrarea acestora în componenţa mijloacelor fixe sau în general la cheltuielile instituţiei, fapt
ce contravine cu Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21 martie 2003, acţiunea căreia este obligatorie şi pentru
instituţiile publice [39, pct.6];
 existenţa conturilor de „activ-pasiv” şi lipsa celor de „creanţe” şi „datorii” îngreunează
ţinerea conturilor analitice din capitolul „Decontări” separat pe surse de finanţare, pe agenţi
economici sau persoane fizice, pe feluri de servicii acordate sau primite etc. Remarcăm faptul, că şi
cu agenţii economici ÎCS „Reţelele Electrice”, SA „Termocom”, SA „Apă Canal” etc., în
dependenţă de sursele de finanţare una şi aceeaşi instituţie publică poate avea datorii debitoare la
unele din surse şi datorii creditoare la altele, care sunt reflectate în acelaşi subcont 178 „Decontări
cu diferiţi debitori şi creditori” (Anexa 8);
 Lipsa în planul de conturi a conturilor de „Venituri anticipate” şi „Cheltuieli
anticipate” duce la contabilizarea acestora la venituri/cheltuieli ale perioadelor de raportare, cea ce
contravine principiului specializării exerciţiului (contabilităţii de angajamente);
 Cerinţele Ministerului Finanţelor de adaptare a planurilor de finanţare la nivelul
veniturilor/cheltuielilor de casă şi a organelor de control de a nu depăşi veniturile/cheltuielile
efective faţă de cele planificate duce la dualitatea metodelor de evidenţă a lor (de casă şi de
angajamente). Conform art.17, pct.3 din Legea contabilităţii instituţiile publice înregistrează
elementele contabile în baza contabilităţii de casă şi/sau contabilităţii de angajamente [54];
 Necesitatea divizării contabilităţilor în contabilitate bugetară de bază şi contabilitate din
sursele mijloacelor şi fondurilor speciale, precum şi necesitatea raportărilor separate prin întocmirea
şi prezentarea a două sau, în unele cazuri, a mai multor rapoarte financiare, complică lucrările
contabile şi de analiză a informaţiei furnizate distinct.
Contabilitatea în instituţiile publice asigură evidenţa tuturor operaţiunilor de încasări şi
plăţi referitoare la bugetul public naţional. Ea evaluează atât obligaţiile contribuabililor, evidenţiază
încasările din aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile neonorate, cât şi
responsabilitatea executorilor de bugete pentru efectuarea plăţilor din fondurile publice. Organizarea
30
acesteia este obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, inclusiv şi
pentru instituţiile de învăţământ superior publice.
Cercetătorii francezi V. Raude şi J. C. Pagat au dat următoarele definiţii pentru contabilitatea
publică, ca fiind: „ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat”; „reguli de prezentare
a conturilor publice”; „regulile contabilităţii publice sunt în acelaşi timp reguli de prezentare a
conturilor şi reguli de organizare a serviciilor contabililor publici” [147, pag. 3-6].
Contabilitatea publică reprezintă totalitatea normelor, procedurilor, tehnicilor şi metodelor
prin care se evaluează, se înregistrează, se controlează şi se administrează averea şi patrimoniul
public. Contabilitatea publică trebuie să determine elementele concrete de avere şi mijloace pe care
se sprijină proprietatea publică, să fixeze cu certitudine elementele şi angajamentele necesare pentru
începutul fiecărui exerciţiu, să evidenţieze, să calculeze şi să pună ordine în modificările intervenite
pe parcursul perioadei de gestiune, să stabilească la închiderea exerciţiului bugetar situaţia finală şi
rezultatul gestiunii [34].
Conform Legii Contabilităţii [54] contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public
naţional se ţine de instituţiile publice conform planului de conturi contabile şi clasificaţiei bugetare a
bugetului aprobat, asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective conform
clasificaţiei bugetare a bugetului aprobat pentru finanţarea cheltuielilor. În limita devizelor de
cheltuieli instituţiile publice au obligaţia de a organiza şi de a ţine evidenţa angajamentelor în
conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor [54, art.17,
pct.11,12,13].
Deşi contabilitatea în sectorul public se organizează în baza planului de conturi diferit şi cu
unele particularităţi atât în ceea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea acestora. La baza
contabilităţii în instituţiile publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii generale şi
anume: folosirea unor modele de registre contabile şi formulare de documente justificative, privind
activitatea financiară şi contabilă; efectuarea obligatorie a inventarierii patrimoniului şi reflectarea
rezultatelor ei în contabilitate; întocmirea, cel puţin lunar, a balanţei de verificare, care reflectă
egalitatea între totalul sumelor debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale
conturilor; prezentarea periodică a rapoartelor financiare etc. Contabilitatea în instituţiile publice
trebuie să asigure o imagine fidelă, cu privire la executarea bugetului, a informaţiilor pentru
necesităţile proprii ale instituţiilor publice, cât şi pentru utilizatorii externi de informaţii. În acest
sens contabilitatea instituţiilor publice trebuie să respecte, regulile şi normele unitare general
valabile ale contabilităţii generale, precum şi principiile acesteia.
31
Cadrul legislativ contabil pentru instituţiile publice de învăţământ superior este următorul:
Legea Învăţământului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 [55]; Legea privind sistemul bugetar şi procesul
bugetar nr.847-XIII din 24.05.96 [62]; Legea Contabilităţii nr.113-XVI din 24.04.07 [54]; Ordinul
Ministerului Finanţelor nr. 85 din 09.10.96 despre aprobarea instrucţiunii “Cu privire la evidenţa
contabilă în instituţiile publice” [97]; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 „Privind
clasificaţia bugetară” [89]; Ordinul despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea
mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget nr. 94 din 31.12.2004 [98]; Legea
cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005 [57]; Alte Hotărâri
de Guvern, regulamente, instrucţiuni, scrisori ale Ministerului Finanţelor, Ministerelor şi
Departamentelor de resort.
Recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile reprezintă un moment de mare
importantă a contabilităţii instituţiilor de învăţământ, indiferent de tipul de proprietate şi forma de
organizare juridică a acestora.
Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte termenul „recunoaştere” ca „acţiunea şi
rezultatul ei de a identifica un lucru, de a deosebi ceva după anumite semne caracteristice, de a
considera ceva merituos, valoros.” [23, p. 904].
În literatura de specialitate întâlnim două abordări principale privind recunoaşterea
elementelor contabile. Savanţii Vereşceaghin S. [150], Novodvorski V., Sabanin R. [161], Palii V.
[162] (Federaţia Rusă), Cebanova N., Vasilenko Iu. [164] (Ucraina) şi alţii - tratează recunoaşterea
ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta elementele contabile în evidenţă şi în rapoartele
financiare. În lucrările savanţilor - Nederiţa A. [73-79], Bucur V. [6-8,], Tuhari T. [137-140],
Ţurcanu V. [142-145], (Republica Moldova), Needles B., Anderson H., Caldwell J. [160] (SUA),
Feleagă N., Malciu L. [27], Paraschivescu M. D. [101, 102], Pântea I. [100], Oprea C., Ristea M.
[85, 107, 108], Tabără N., Horomnea E., Toma S. [133] (România) - recunoaşterea este definită ca
un proces complex de stabilire a perioadei în care elementele contabile pot fi înregistrate în bilanţul
contabil sau raportul privind rezultatele financiare cu evidenţierea mai multor elemente şi criterii.
Această abordare corespunde cerinţelor economiei de piaţă şi prevederilor reglementărilor
contabile internaţionale. În cazul ambelor abordări recunoaşterea oricărui element contabil, trebuie
să asigure respectarea anumitor criterii şi să se bazeze pe conceptele şi principiile contabile
fundamentale.
Definirea, componenţa, modul de recunoaştere şi evaluare a elementelor contabile ale
persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv
şi ale instituţiilor de învăţământ superior private, sunt reglementate de prevederile „Bazelor
32
conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare” [91], SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi
materiale”[91], SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”[109], SNC 5
„Prezentarea rapoartelor financiare”[121], SNC 9 "Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor
de cercetări ştiinţifice şi de proiectare experimentare"[113], SNC 11 „Contracte de construcţii”[110],
SNC 13 „ Contabilitatea activelor nemateriale” [116], SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale de
termen lung” [117], SNC 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)” [118], SNC 18 „Venitul” [119],
SNC 19 „Beneficiile angajaţilor” [111], SNC 20 "Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea
informaţiei aferentă asistenţei de stat" [120], SNC 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”[112]
etc.
Conform Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor „Constatarea este un
proces de includere în bilanţul contabil sau raportul privind rezultatele financiare a postului care
corespunde definiţiei elementului raportului financiar şi corespunde criteriilor de constatare. Acest
proces cuprinde atât descrierea textuală a postului, cât şi expresia lui bănească şi includerea acestei
sume în bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare.
Postul care corespunde definiţiei elementului din raportul financiar trebuie să fie constatat în
cazul când:
a) orice avantaj economic viitor aferent postului poate fi obţinut la întreprindere sau ieşi din
acesta;
b) postul are valoare care poate fi evaluată cu un grad înalt de exactitate.
La determinarea faptului dacă postul răspunde sau nu acestor criterii şi în acest fel poate fi
recunoscut în rapoartele financiare sau nu, trebuie luată în considerare noţiunea de esenţialitate [91,
art.78-80].
Reglementările contabile internaţionale, specifică diverse criterii de recunoaştere a
elementelor contabile. Conform Cadrului general al IASB, recunoaşterea este procesul de
încorporare în bilanţ sau în contul de rezultate a unui element care satisface definiţia unui post şi
corespunde următoarelor criterii:
a) de probabilitate a beneficiului economic viitor, care se referă la gradul de incertitudine cu care
beneficiile economice viitoare, asociate elementului contabil vor genera un flux către sau dinspre
întreprindere;
b) de credibilitate a evaluării, care presupune ca elementul contabil recunoscut trebuie să aibă un
cost sau o valoare ce poate fi evaluat cu credibilitate [108, p.27].
În contextul IPSAS activele care sunt utilizate pentru a genera intrări nete în numerar sunt
adesea descrise ca înglobând „beneficii economice viitoare”. Pentru a cuprinde toate scopurile în
33
care pot fi utilizate activele, în cazul studiului nostru pentru instituţiile de învăţământ superior
publice, IPSAS utilizează termenul de „beneficii economice viitoare sau potenţial de servicii”
pentru a descrie caracteristica esenţială a activelor” [114, p. 690].
Recunoaşterea elementelor contabile, inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţământ este în
strânsă legătură cu evaluarea acestora. În reglementările contabile naţionale şi internaţionale, precum
şi în literatura de specialitate, noţiunea de evaluare este tratată în mod diferit. Astfel, potrivit Bazelor
conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [91], precum şi relatărilor autorilor
români: Feleagă N.[27], Ristea M. [107,108], Jitaru C. [51], Hlaciuc. E. [35] ş. a evaluarea este
redată drept un criteriu al recunoaşterii elementelor contabile şi este caracterizată ca „procesul prin
care se determină valorile monetare (sau etalonul bănesc)”. Cercetătorii americani Belverd E.,
Needles B., Anderson H., Caldwell J. consideră că evaluarea constă în „atribuirea valorii monetare
unei operaţiuni economice” [5, p. 51; 160].
Elementele contabile la instituţiile de învăţământ se vor evalua în contabilitate la următoarele
momente: la intrarea în patrimoniu, la inventar, la bilanţ şi la ieşirea din patrimoniu.
La intrarea în patrimoniu elementele contabile se evaluează şi se înregistrează la valoarea
de intrare sau valoarea contabilă, care se stabileşte astfel: la preţ de achiziţie pentru bunurile
procurate; la cost de producţie pentru bunurile produse în instituţie; la valoarea justă pentru bunurile
intrate pe alte căi decât achiziţie sau producţie.
Costul de achiziţie al unui bun cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv TVA. Cheltuielile de
transport, aprovizionare şi alte cheltuieli necesare pentru punerea în funcţiune a bunului, conform
normelor internaţionale trebuie incluse în preţul acestora, pe când la moment instituţiile publice le
reflectă la cheltuielile perioadei.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi
consumabilelor şi alte cheltuieli de producţie care pot fi direct atribuibile bunului. Nu se includ în
costul de producţie, ci constituie cheltuieli ale perioadei (se înregistrează în conturile de cheltuieli)
următoarele: pierderile de materiale, sau alte costuri de producţie înregistrate peste limite normal
admise, cheltuielile de depozitare, cheltuielile generale de administraţie care nu participă la aducerea
stocurilor în forma şi locul final, precum şi costurile de desfacere.
Valoarea justă este „suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două
părţi aflate în cunoştinţă de cauza, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.” Bunurile
obţinute cu titlu gratuit de instituţiile de învăţământ publice şi private se vor evalua la valoarea
justă.
34
Evaluarea la inventar se stabileşte la data efectuării inventarierii este valoarea actuală a
fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea
acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de
valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
Evaluarea la data întocmirii bilanţului elementele patrimoniale se evaluează astfel:
elementele de natura datoriilor se evaluează la valoarea de intrare modificată cu rezultatele
inventarierii; elementele contabile care sunt exprimate în valută şi înregistrate la valoarea justă
(mijloacele băneşti valutare, precum sumele datoriilor de primit/de plătit), trebuie raportate utilizând
cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective comunicate de Banca
Naţională a Moldovei. Elementele monetare sunt disponibilităţile băneşti, precum şi activele/
datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
La ieşirea din patrimoniu sau la consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la
valoarea contabilă (de intrare), iar în cazul bunurilor de natura stocurilor acestea se evaluează cu
ajutorul metodei costului mediu ponderat, dacă se utilizează această metodă de evaluare.
La evaluarea elementelor contabile ale instituţiilor de învăţământ publice, este necesar de
aplicat următoarele principii contabile:
1. Principiul continuităţii activităţii în cazul contabilităţii în instituţiile publice, determină
existenţa ei atâta timp, cât va exista sectorul public, iar acesta la rândul său se va menţine atâta timp,
cât va exista organizarea statală. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior publice, starea de
încetare a activităţii, se manifestă foarte rar, majoritatea fiind finanţate şi de la bugetul de stat. Orice
încetare de activitate poate avea loc doar prin acte legislative cu predarea patrimoniului în posesia
altor instituţii. În cazul instituţiilor de învăţământ superior private, acest proces ar putea avea loc din
cauza că instituţia nu a fost acreditată sau alte motive, care la fel se vor stipula în acte normative, cu
menţiunea de transfer a studenţilor pentru a prelungi studiile în alte instituţii. În cazul în care se
constată disfuncţionalităţi grave legate de desfăşurarea activităţii, acestea trebuie specificate în
notele explicative la rapoartele de activitate şi financiare.
2. Principiul permanenţei metodelor impune utilizarea aceloraşi reguli şi norme privind
modul şi criteriile de stabilire a necesarului de finanţări bugetare, asigurându-se comparabilitatea în
timp a informaţiilor cu privire la structura planurilor de finanţare şi executarea acestora, precum şi
modul de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor, a elementelor de activ şi pasiv.
3. Principiul prudenţei, care nu admite subevaluarea veniturilor şi supraevaluarea
cheltuielilor, atât în procesul de întocmire a planurilor de finanţare, cât şi în cel de execuţie. În
35
conformitate cu acest principiu, recomandăm instituţiilor de învăţământ superior private dar şi celor
publice, pentru cazurile de exmatriculări frecvente a studenţilor să se constituie provizioane.
4. Principiul contabilităţii pe bază de angajamente – conform căruia, în contabilitate se vor
înregistra tranzacţiile în momentul în care acestea au avut loc (potrivit documentului care atestă
efectuarea tranzacţiei) şi nu pe măsură achitării acestora. Astfel, rapoartele financiare întocmite prin
respectarea acestui principiu vor oferi informaţii despre tranzacţiile şi evenimentele trecute care au
determinat încasări sau plăţi, dar şi despre creanţele şi obligaţiile viitoare care urmează a fi încasate
sau plătite.
Spre deosebire de contabilitatea de casă, care înregistrează şi delimitează veniturile şi
cheltuielile conform fluxurilor monetare de încasări şi respectiv plaţi, contabilitatea de angajamente
permite înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor atunci când ele au loc, altfel spus se cuantifica
contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor pe perioade determinate de gestiune. În acest
sens, în Republica Moldova nu există o metodologie bine determinată cu privire la organizarea
contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice în conformitate cu acesta şi cu alte principii.
5. Principiul independenţei exerciţiului determină începerea execuţiei bugetare la o anumită
dată şi încheierea ei la o altă dată precisă şi, în consecinţă, a neadmiterii ca în această perioadă să se
înregistreze venituri şi să se efectueze cheltuieli care aparţin altor perioade. Acest sistem impune
valabilitatea planurilor de finanţare aprobate numai în cadrul exerciţiului bugetar respectiv; de
asemenea, plăţile de casă pot fi efectuate numai în limita şi în cadrul termenului respectiv. La partea
de venituri sunt valabile numai acele încasări care se colectează în cursul anului financiar-bugetar,
iar cele încasate după 31 decembrie se evidenţiază pe exerciţiul financiar următor.
La aplicarea acestui principiu în practica, instituţiile publice, în deosebi cele de învăţământ
superior publice care prestează servicii cu plată, vor avea posibilitatea de a urmări determinarea
corectă a rezultatelor financiare obţinute în fiecare perioadă de gestiune. Acest fapt le va permite să
aprecieze dacă activitatea lor a generat beneficii/potenţial de servicii (vezi acest termen în IPSAS)
sau a acumulat pierderi, sau altfel spus, dacă patrimoniul lor a sporit sau dimpotrivă, s-a diminuat.
6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere se aplică numai parţial în situaţia
contabilităţii instituţiilor publice, deoarece, în cazul finanţărilor bugetare, alocaţiile cuvenite anului
curent, dar încasate în anul viitor, se înregistrează, ca venit, în anul în care s-au încasat. De
asemenea, şi fondurile aprobate prin bugetele anuale şi nefolosite în acel an îşi pierd valabilitatea la
sfârşitul exerciţiului. Numai în cazul anumitor bugete, ca de exemplu în cele din mijloace speciale
care au dreptul să-şi utilizeze soldul din anul precedent, am putea vorbi despre o anumită
intangibilitate a bilanţului de deschidere.
36
În cazul în care, după aprobarea şi depunerea rapoartelor financiare, se descoperă eventuale
erori în contabilitate, acestea se vor corecta în anul în care se constată, pe seama rezultatului
perioadei curente. Aceste erori pot fi ca urmare a unui calcul greşit, al aplicării greşite a metodelor
contabile, al interpretării greşite a evenimentelor, a fraudelor sau omisiunilor.
La aplicarea acestui principiu, se va ţine cont de regulile şi cerinţele fiscale, conform cărora
se cere ca erorile depistate după prezentarea rapoartelor să fie corectate prin ajustarea rapoartelor
pentru anul, care au avut loc.
7. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Potrivit acestui
principiu, pentru stabilirea valorii unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea fiecărui
element individual de activ şi pasiv.
Existenţa până în prezent în planul de conturi al evidenţei bugetare al conturilor de activ-
pasiv complică lucrările contabile de divizare a creanţelor şi datoriilor instituţiilor de învăţământ
superior publice, care în practică sunt în relaţii de decontări, uneori cu zeci de mii de studenţi şi cu
alţi beneficiari sau agenţi economici.
8. Principiul necompensării - respectarea acestui principiu presupune ca elementele de activ
şi de pasiv datorii, respectiv cele de cheltuieli şi venituri, să nu se compenseze între ele, cu excepţiile
prevăzute de reglementări.
9. Principiul comparabilităţii informaţiilor. Acest principiu decurge din principiul
permanenţei metodelor şi stabileşte ca elementele prezentate în situaţiile financiare să poată fi
comparate în timp. Cerinţele de întocmire a bugetelor, evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor de casă
şi a celor efective, iar mai apoi de raportare, conform clasificaţiei bugetare [89], ajută ca acest
principiu să lucreze la moment suficient.
10. Principiul pragului de semnificaţie - se referă la modul cum trebuie prezentate
informaţiile în situaţiile financiare. Elementele care au valori nesemnificative, dar care au aceeaşi
natură sau funcţii similare, se pot prezenta în situaţiile financiare însumate într-o poziţie globală, în
timp ce elementele cu valori semnificative se vor prezenta în poziţii distincte. O informaţie este
considerată semnificativă dacă excluderea ei din rapoartele financiare ar influenţa deciziile
utilizatorilor de informaţii.
11. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului - respectarea acestui principiu
presupune ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de forma lor juridică.
12. Principiul concordanţei, care presupune o asociere între veniturile perioadei cu
cheltuielile perioadei. În instituţiile de învăţământ superior acest principiu vine în contradicţie cu
37
modul obligatoriu de planificare proporţională cu repartizare pe luni a veniturilor şi cheltuielilor din
taxe de studii, care sunt încasate în mod neproporţional de la studenţi sau părinţii acestora. În
planurile de finanţare pe mijloace speciale la categoria servicii cu plată (taxe de studii) instituţiile
urmează să prevadă în lunile august-septembrie (la începutul I-lui semestru de studii) şi în lunile
ianuarie – februarie (la începutul semestrului II) venituri de casă (încasări) mai mari decât cele real
calculate, care vor reflecta prin metoda de calcul în mărime proporţională. Pentru a relata această
situaţie în tabelul 1.2 şi figurile 1.3 şi 1.4 vedem dinamica încasărilor din taxe pentru perioada anului
de studii şi pentru anul financiar din cadrul Universităţii de Stat din Tiraspol şi Universitatea de Stat
„Alecu Russo din Bălţi.
Tabelul 1.2
Dinamica încasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii pentru
perioada 01.07.2007-31.12.2008* (mii lei)
Nr. Perioada U S Tiraspol U S Bălţi Nr. Perioada U S Tiraspol U S Bălţi
1 VII -2007 1011.3 4885.7 10 IV -2008 93.8 264.2
2 VIII -2007 562.4 4338.7 11 V -2008 239.8 252.2
3 IX -2007 872.4 4030.4 12 VI -2008 734.7 1141.7
4 X-2007 367.4 1948.6 13 VII -2008 297.9 1166.6
5 XI -2007 350.9 1887.5 14 VIII -2008 1066 5567.2
6 XII -2007 877.1 1678.5 15 IX -2008 929.9 4016.3
7 I -2008 1140 2818.1 16 X -2008 432 1375.1
8 II -2008 371.8 1159 17 XI -2008 383.5 1674.2
9 III -2008 268.4 700.5 18 XII -2008 957.3 1769.4
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Jurnal „Cartea Principală” pe a. 2007, 2008 la UST şi USB
Figura 1.3 Dinamica incasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii
pentru anul de stiudii 2007-2008
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
V
I
V
I
I
I
-
2
0
0
7
X

-
2
0
0
7
X
I
I
-
2
0
0
7
I
I

-
2
0
0
8
I
V
-
2
0
0
8
V
I
-
2
0
0
8
peioada luni
m
i
i

l
e
i
USTiraspol
USBalti
38
Figura 1.4 Dinamica încasărilor din taxele din studii pe parcursul
anului financiar 2008
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
i
n
i
t
i
a
l
I


-
2
0
0
8
I
I

-
2
0
0
8
I
I
I
-
2
0
0
8
I
V
-
2
0
0
8
V

-
2
0
0
8
V
I
-
2
0
0
8
V
I
I
-
2
0
0
8
V
I
I
I

-
2
0
0
8
I
X
-
2
0
0
8
X
-
2
0
0
8
X
I
-
2
0
0
8
X
I
I
-
2
0
0
8
luni
m
i
i

l
e
i
USTiraspol
USBalti
Politica de contabilitate se referă la stabilirea unor proceduri legate de toate operaţiile
efectuate de instituţie, care trebuie să pornească de la întocmirea documentelor justificative, circuitul
acestora, întocmirea documentelor contabile, efectuarea contabilităţii curente, centralizarea datelor
din contabilitatea curentă, finalizându-se cu întocmirea situaţiilor financiare.
Politica de contabilitate trebuie elaborată astfel încât să se asigure furnizarea, prin rapoartele
financiare, a unor informaţii care trebuie să fie:
 relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi
 credibile în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a instituţiei publice;
sunt neutre, prudente şi complete sub toate aspectele semnificative [114, p.35].
Elaborarea procedurilor se face având în vedere specificul activităţii instituţiei, şi de acest
lucru trebuie să se ocupe specialişti din diverse domenii de activitate. Articolul 16 al Legii
Contabilităţii afirmă că „entitatea, cu excepţia instituţiilor publice, elaborează politica de
contabilitate de sine stătător, iar politica de contabilitate a instituţiilor publice se elaborează de
organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de autorităţile administraţiei publice
locale şi se aprobă de Ministerul Finanţelor” [54]. Suntem de părerea, că politica de contabilitate a
instituţiilor de învăţământ superior trebuie să fie elaborată şi aprobată de Organul suprem de
conducere a instituţiei (senatul), apoi propusă spre aprobare de către Ministerul de resort. Această
necesitate reiese din principiul autonomiei universitare, din specificul şi diversitatea aspectelor
organizaţional-manageriale şi financiar-contabile ale lor. Politica de contabilitate trebuie să conţină:
descrierea metodelor de evidenţă şi evaluare; planul de conturi de lucru; formularele de documente
39
primare; graficul circuitului documentar etc., care pot fi elaborate numai nemijlocit de entitate.
Desigur că se necesită o metodă generală elaborată de Ministerul de resort, aprobată de Ministerul
Finanţelor, care ar face ca entităţile să se conducă, la elaborarea politicilor proprii, de contabilitate.
Contabilitatea în instituţiile de învăţământ superior publice se organizează în compartimente
distincte, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul-şef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie. Această persoană, conform cerinţelor Legii
Contabilităţii trebuie să aibă studii economice superioare sau medii de specialitate [54, art.13, pct.5].
Contabilitatea are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, care au caracter
obligatoriu, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cât şi
în relaţiile acestora cu alte instituţii, clienţii, furnizorii, băncile şi alte persoane fizice şi juridice.
În instituţiile publice, contabilul-şef este numit şi eliberat din funcţie de conducătorul
instituţiei, cu acordul organului ierarhic superior, iar în organele centrale de specialitate ale
administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale şi în instituţiile publice autonome
- cu acordul Ministerului Finanţelor [54, art.13, pct.4].
Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii în instituţiile de învăţământ
superior îi revine persoanei care are obligaţia gestionării patrimoniului – executorul secundar de
bugete în persoana rectorului, care trebuie să asigure condiţiile necesare pentru:
1. Încadrarea cu personal specializat a sectorului financiar-contabil;
2. Întocmirea circuitului documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale;
3. Organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii în mod cronologic şi sistematic;
4. Controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, a procedeelor de prelucrare utilizate şi a
executării datelor contabile furnizate;
5. Păstrarea şi arhivarea documentelor justificative a registrelor de contabilitate şi a dărilor de
seamă;
6. Organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului şi valorificarea rezultatelor acesteia;
7. Respectarea regulilor de întocmire a dărilor de seamă contabile şi prezentarea acestora la
termenele stabilite.
În organizarea şi conducerea contabilităţii un rol important revine Ministerului Finanţelor
care, potrivit Legii Contabilităţii [54], emite cadrul general al planului de conturi, normele de
aplicare a acestuia, modelele registrelor de contabilitate şi a celorlalte formulare tipizate comune
privind activitatea financiar-contabilă, emite norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii
40
patrimoniului, emite modelul bilanţului contabil, precum şi normele privind întocmirea, verificarea,
certificarea şi centralizarea acestora.
În orice instituţie de învăţământ superior sistemul financiar-contabil poate fi organizat în
două compartimente şi anume: sectorul financiar (direcţia planificare şi analiză economică) care, la
rândul său, în funcţie de volumul lucrărilor se poate separa pe grupe de lucrări (planificarea
financiară şi control asupra îndeplinirii prevederilor bugetare, întocmirea ştatelor de personal,
direcţionarea plăţilor şi a decontărilor, control intern etc.) şi sectorul contabilitate care poate avea
în componenţa sa sectorul general, sectorul decontări, sectorul de evidenţă a bunurilor materiale,
casierie ş.a. Organizarea muncii personalului din sectorul financiar-contabil se poate efectua pe
obiective sau pe grafice în funcţie de o serie de factori: natura, volumul şi complexitatea lucrărilor,
experienţa personalului, mijloace tehnice de prelucrare a datelor, programe computerizate etc.
Dintre atribuţiile mai importante ale sectorului financiar-contabil reţinem: asigură
înregistrarea cronologică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului;
asigură controlul operaţiilor efectuate, exactitatea datelor contabile şi a procedeelor de prelucrare a
acestora; furnizează informaţiile necesare execuţiei planurilor de finanţare şi întocmirii bilanţului;
întocmeşte statele de salarii, efectuează plata salariilor şi ţine evidenţa salariilor neridicate;
realizează decontările cu terţii (decontări interne, decontări cu debitorii şi creditorii); organizează şi
efectuează controlul financiar preventiv, inclusiv inventarierea patrimoniului; întocmeşte bilanţul
contabil şi efectuează analiza economico-financiară.
În anexa 9 autorul propune obligaţiile de funcţie a personalului financiar-contabil din
instituţia de învăţământ superior.
Orice operaţiune economico-financiară, fapte economice se contabilizează în baza
documentelor primare/justificative. Conform art. 19 din Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din
24.04.07 care a intrat în vigoare de la 01.01.08, un document primar trebuie să conţină următoarele
elemente obligatorii: denumirea şi numărul documentului; data întocmirii documentului; denumirea,
adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul; denumirea,
adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul
personal; conţinutul faptelor economice; etaloanele cantitative şi valorice în care sunt exprimate
faptele economice; funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor
responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.
Figura 1.5 arată modul de acumulare şi de asigurare cu documente primare a sectorului
financiar-contabil al instituţiei de învăţământ superior din partea altor sectoare pentru a fi prelucrate
în ordinea stabilită.
41
CONTABILITATE
Verificare, analiză, certificare, controlul corectitudinii şi grupare după criterii omogene
Secţia Studii şi
evidenţa studenţilor
Ordine înmatriculare/
exmatriculare, informaţii
contingent studenţi, reuşita
şcolară, prezentarea ordinelor
pentru acordarea burselor,
exmatriculare,absolvire, etc.
Consiliul
Administrativ
Ordine generale, procese
verbale ale şedinţelor,
instrucţiuni, dispoziţii, etc.
Decanatele şi catedrele
Demersuri, necesar de mijloace.
Grafice deplasări, planificări ore,
rapoarte a gestionarilor, laboratoare,
reuşita, frecvenţa, biblioteci, etc.
Secţia Resurse
Umane şi juridică
Contracte, ordine de
angajare/eliberare, state de
retribuţie, tabele de pontaj,
titluri executorii, etc.
Cancelaria
Corespondenţa intrare-ieşire,
Comitetele
sindicale
Lista studenţi, personal social
vulnerabili, ordine de ajutoare
materiale, foi de odihnă, etc.
Secţia
Administrativ
Gospodărească şi
aprovizionare
Contracte de arendă, contracte
de achiziţii, servicii/ bunuri,
necesarul pentru materiale
gospodăreşti, devize pentru
reparaţii, acte primire/
transmitere, casare bunuri
materiale, rapoarte a
gestionarilor, etc.
Grupare după sursa de finanţare
Contabilitatea componentei de bază:
venituri / cheltuieli de bază
Contabilitatea altor componente:
mijloace şi fonduri speciale, granturi
Codificare conform clasificaţiei economice a cheltuielilor
bugetare
Înregistrare cronologică, sistematică (note contabile, fişe,
conturi analitice, registre, cartea mare, balanţa de verificare,
dări de seamă, etc. )
Grupare după categorii de mijloace speciale:
001. Servicii cu plată, 002. Arenda, 003. Granturi
Înregistrare cronologică, sistematică (note contabile, fişe,
conturi analitice, registre, cartea mare, balanţa de
verificare, dări de seamă, etc. )
Arhivare
Codificare conform clasificaţiei economice a cheltuielilor
Figura 1.5 Schema circuitului documentelor contabile în instituţia publică de învăţământ *
*Sursa: Elaborată de autor
42
Corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi
achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit.
Contabilului-şef (şefului serviciului contabil) i se interzice să primească spre executare
documente privind faptele economice ce contravin actelor legislative şi altor acte normative,
informând despre aceasta în scris conducătorul entităţii. Astfel de documente se primesc spre
executare numai cu indicaţiile suplimentare în scris ale conducătorului entităţii căruia, ulterior, îi
revine răspunderea pentru aceasta.
Obiectul evidenţei contabile în instituţiile de învăţământ superior public cuprinde
înregistrarea, prelucrarea, analiza şi transmiterea datelor privind finanţările primite, încasarea
veniturilor din mijloacele şi fondurile speciale şi efectuarea cheltuielilor din contul veniturilor de
bază şi din contul mijloacelor şi fondurilor speciale prin intermediul Trezoreriei de Stat, conform
planurilor de finanţare aprobate. Obiectul principal al contabilităţii instituţiilor publice îl
constituie patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv domeniul public
[54, art. 27, pct1].
Un alt aspect al obiectului contabilităţii este generalizarea informaţiilor contabile şi
statistice prin intermediul dărilor de seamă contabile. Trimestrial, anual instituţiile publice de
învăţământ subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului întocmesc şi prezintă darea de
seamă contabilă. În conformitate cu Legea contabilităţii [54, art.38, pct.6], instituţiile publice şi
celelalte entităţi ai căror conducători au calitatea de executori de buget, depun un exemplar al
raportului financiar trimestrial şi anual la organele centrale de specialitate ale administraţiei
publice, la autorităţile administraţiei publice locale, în termenele stabilite de acestea.
***
În capitolul I „Bazele conceptuale ale organizării sistemului financiar-contabil în
instituţiile de învăţământ” este descris conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor instituţiilor
de învăţământ ca componentă a finanţelor publice; sunt dezvăluite principiile de bugetare şi
finanţare, modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare a instituţiilor
universitare de educaţie din Republica Moldova, a celor cu proprietate publică şi cu proprietate
privată; este specificată diversitatea aspectelor economice şi legislative ce stau la baza
contabilizării lor. Se examinează necesitatea urgentării trecerii contabilităţii publice la un plan
nou de conturi şi necesitatea elaborării şi aplicării în practică a Standardelor Naţionale de
Contabilitate în Sectorul Public, reieşind din problemele actuale menţionate. În concluzie se
evidenţiază unele aspecte de perfecţionare a organizării activităţii sectorului financiar contabil.
Desigur, este importantă marcarea modelului obligaţiilor de funcţie a personalului din sectorul
financiar contabil, modelul circuitului documentar în instituţiile de învăţământ superior, este
descris modul de întocmire, aprobare, modificare şi de execuţie a planurilor de finanţare a
43
instituţiilor de învăţământ superior. Autorul defineşte noţiunile de venituri de bază şi cheltuieli
de bază în contextul legilor actuale şi clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare; sunt
înaintate propuneri de a defini aceste noţiuni în contextul IPSAS, activitatea de bază a
instituţiilor de învăţământ fiind considerată pregătirea specialiştilor în domeniul specializat, iar
veniturile/cheltuielile de bază să fie considerate cele provenite din această activitate. Este
elaborată propunerea de întocmire a bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ în baza
bugetelor sectoriale (decanate, catedre, departamente etc.) bazate pe bugete întocmite conform
clasificaţiei economice a cheltuielilor. În final sunt menţionate neajunsurile repartizării pe luni a
planurilor de venituri şi cheltuieli ale instituţiei şi înaintate propuneri de elaborare a planurilor
de finanţare cu repartizare pe semestre.
44
CAPITOLUL II. ASPECTE PROBLEMATICE ALE CONTABILITĂŢII ÎN
INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PUBLICE
ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE
2.1. Probleme ale contabilităţii finanţărilor,
cheltuielilor bugetare şi modalităţi de soluţionare a acestora
Resursele financiare, necesare finanţării învăţământului superior public, se formează reieşind
din structura şi destinaţia cheltuielilor pentru învăţământ, care conform clasificaţiei bugetare [89]
includ cheltuielile curente şi capitale.
- Cheltuieli curente - retribuirea muncii şi contribuţiile pentru cadrele didactice, auxiliare şi de
conducere; cheltuieli pentru procurarea bunurilor materiale; cheltuieli administrative şi gospodăreşti
(energia electrică şi termică, gaz, rechizite de birou ş. a.,); burse; deplasări etc.;
- Cheltuieli capitale - construcţia blocurilor de studii şi auxiliare, procurarea utilajului şi a
mijloacelor de transport, mobilierului şi a aparaturii, construcţia de terenuri sportive şi a căminelor
studenţeşti etc.
Acoperirea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse şi anume:
finanţarea bugetară, venituri din prestarea serviciilor cu plată, donaţii, surse ale diferitor fundaţii,
asociaţii, surse ale populaţiei, întreprinderilor, ajutoare externe, venituri din granturi şi proiecte de
cercetare ştiinţifică, alte activităţi de consultanţă şi de microproducţie [9, p.69]. Proiectul Codului
Învăţământului [104, art7. pct.4] la fel prevede, că învăţământul public este finanţat de la bugetul de
stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi poate beneficia şi de surse alternative
de finanţare.
Finanţarea bugetară prevede acordarea mijloacelor financiare din bugetul public naţional
conducătorilor instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în planurile de finanţare
anuale [69, p.35]. Prin intermediul finanţării bugetare a instituţiilor de învăţământ superior publice
se realizează sarcinile statului în domeniul educaţiei, pregătirii specialiştilor, dezvoltării ştiinţei şi
inovării etc.
Odată cu introducerea sistemului trezorerial de dirijare a Bugetului Public Naţional s-a
schimbat radical şi modalitatea de finanţare a executorilor de bugete, la fel şi direcţiile de circulaţie a
mijloacelor băneşti din finanţări. Mijloacele băneşti nemijlocit din conturile organelor teritoriale ale
Trezoreriei de Stat, sunt transferate în conturile furnizorilor de bunuri materiale şi servicii pentru
executorii de bugete, precum şi altor beneficiari. Mişcarea mijloacelor băneşti alocate instituţiilor de
învăţământ superior publice o prezentăm în figura 2.1.
45
Instituţiile de învăţământ superior publice au deschise în trezoreria centrală şi unităţile
teritoriale ale Trezoreriei de Stat conturi trezoreriale prin intermediul cărora pot efectua operaţiuni
de plăţi conform planurilor de finanţare aprobate. În conformitate cu pct. 1.3.1. al Normelor
metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public naţional prin Trezoreria de
Stat a Ministerului Finanţelor, aprobate prin Ordinul nr.98 din 28.11.2005 [90], deschiderea
conturilor se efectuează în baza „Cererii de deservire” la care se anexează următoarele documente:
documentul care confirmă fondarea şi statutul instituţiei; decizia de numire în funcţie a
conducătorului instituţiei, contabilului-şef, sau a persoanelor autorizate să exercite funcţiile
respective; fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei rotunde, care legalizează
semnăturile persoanelor învestite cu dreptul de semnare a documentelor de plată, autentificată de
către organul ierarhic superior sau de către notar; copia certificatului de înregistrare, care confirmă
numărul de identificare de stat şi codul fiscal; procura de primire a extraselor din conturile
trezoreriale; certificatul despre închiderea conturilor bancare; registrul unic al conturilor trezoreriale
de încasări; planurile de finanţare; repartizările lunare a veniturilor şi cheltuielilor; repartizările
lunare a veniturilor şi cheltuielilor din mijloacele speciale.
Contul trezorerial este sistematizat în părţi, fiecare din ele având o semnificaţie specială, care
formează structura contului trezorerial.
Ministerul Finanţelor
Ministerul Educaţiei şi
Tineretului, alte ministere care
au în subordine instituţii de
învăţământ superior
(executorul primar de buget)
Trezoreria de Stat (organul
teritorial)
Instituţia de învăţământ
superior (executoriul
secundar de buget)
Figura 2.1: Mişcarea mijloacelor băneşti în cadrul finanţării bugetare*
*Sursa: Elaborată de autor
Furnizori de mărfuri,
servicii (agenţi
economici, persoane
fizice), bugetele
Mişcarea mijloacelor băneşti
Alte relaţii
Instituţia bancară
46
Pentru efectuarea operaţiunilor prin intermediul Trezoreriei se Stat se utilizează următoarele
documente de plată:
- Ordinul de plată - se utilizează pentru efectuarea plăţilor prin virament din conturile
trezoreriale ale executorilor de buget;
- Notă de transfer trezorerială – se utilizează pentru efectuarea operaţiunilor
trezoreriale interne în cadrul unui cont trezorerial.
Ordinele de plată se întocmesc de către executorii de buget în conformitate cu actele
normative în vigoare în 2 exemplare. Semnăturile persoanelor autorizate şi ştampila rotundă a
instituţiei publice se aplică pe ambele exemplare. Concomitent cu ordinele de plată se prezintă, după
caz, următoarele documente justificative: contractele de achiziţie publică a mărfurilor, lucrărilor şi
serviciilor; conturile de plată; facturile fiscale, facturile de expediţie sau actele de achiziţie;
procesele verbale de primire a lucrărilor. După efectuarea plăţilor, acestea se restituie executorului
de buget.
Instituţiile de învăţământ publice dispun de mai multe conturi trezoreriale, în dependenţă de
destinaţia finanţării şi în conformitate cu clasificaţia bugetară [89], după cum urmează: Executorul
primar de buget (Ministerul Educaţiei şi Tineretului - 129, Academia de Ştiinţe a Moldovei - 157
etc.); Grupa principală (învăţământul - 06, asigurare şi asistenţă socială - 10 etc.), Grupa
(învăţământul superior - 4, postuniversitar - 5, cursurile şi instituţiile de perfecţionare a cadrelor - 6,
instituţiile şi serviciile din domeniul asigurării şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri - 11
etc.); Tipul instituţiei (academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior - 064,
masteratul - 244, doctoratul – 240, postdoctoratul - 241 căminele - 246 etc.); Program /subprogram
(învăţământul public şi servicii de educaţie/învăţământ superior – 88/05).
Multitudinea conturilor complică, iar în unele cazuri dublează numărul documentelor de
executare bugetară. De exemplu:
- la achitarea facturilor către RED „Union Fenosa” pentru fiecare contor, precum şi pentru
fiecare cont cu alocaţii disponibile la articolul respectiv de cheltuieli (art.113, alineat 01 „Energie
electrică”) şi pentru fiecare tip de activităţi (studii superioare, doctorat, postdoctorat, ştiinţe
aplicative, ştiinţe fundamentale, întreţinerea căminelor, mijloace speciale din servicii cu plată, din
servicii de arendă, plata pentru cazare în cămine etc.) se vor repartiza sumele acceptate pentru
fiecare factură şi se vor întocmi ordine de plată respective. Astfel, pentru instituţiile care dispun de
mai multe blocuri de studii şi cămine studenţeşti, numărul lunar al ordinelor de plată, numai pentru
furnizorul de energie electrică ar putea ajunge la 30-40 de exemplare;
47
- la achitarea retribuirii muncii numărul notelor justificative, a delegaţiilor de ridicare a
numerarului şi a ordinelor de plată pentru achitarea reţinerilor din retribuiri anexate la note atinge
numărul de conturi trezoreriale (UST – 14 conturi, ASEM – 18 conturi etc.), pe când instituţiile
private (UCCM, ULIM etc.) prezintă la instituţia bancară numai un set de documente. Lista
conturilor trezoreriale existente la 01.10.2008 la Universitatea de Stat din Tiraspol prezentată în
anexa 10 demonstrează multitudinea lor.
Considerăm, că unificarea conturilor pe domenii de activităţi ( de bază şi auxiliare) şi doar
evidenţa analitică separată în cadrul lor pentru prezentarea informaţiilor cu privire la fluxul
mijloacelor băneşti, ar simplifica evidenţa finanţărilor şi mijloacelor băneşti, ar micşora volumul de
documente şi ar reduce cheltuielile de întreţinere a resurselor umane.
În conformitate cu cap. V, pct. 102 din Instrucţiunea nr. 85 [97], pentru evidenţa circulaţiei
mijloacelor băneşti în conturile trezoreriale de finanţare din contul veniturilor de bază ale Bugetului
Public Naţional, este destinat contul de activ 09 „Contul curent în bugetul de stat”, care se utilizează
în evidenţa instituţiilor bugetare de subordonare de stat. Evidenţa acestor mijloace la instituţiile de
învăţământ superior publice este organizată pe următoarele subconturi:
- 090 "Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
subordonate şi alte activităţi";
- 093 "Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale";
În debitul acestor subconturi se înregistrează mijloacele băneşti primite şi sumele vărsate
pentru restabilirea cheltuielilor/plăţilor de casă, iar în credit - mijloacele bugetare cheltuite conform
planurilor de finanţare aprobate şi sumele mijloacelor restituite la cont.
Pentru evidenţa analitică a mişcării mijloacelor băneşti în conturile curente deschise la
trezoreria teritorială propunem folosirea în cadrul instituţiilor de învăţământ superior a următoarelor
conturi analitice, care sunt comode şi pentru utilizare în programele computerizate de evidenţă
contabilă( WizCount, 1C: Contabilizare etc.).
- 090.01 „Cont curent în bugetul de stat pentru învăţământul superior, ciclul I”;
- 090.02 „Cont curent în bugetul de stat pentru ciclul II „masterat”;
- 090.03„Cont curent în bugetul de stat pentru doctorat”;
- 090.04 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea căminelor”;
- 090.05 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea studenţilor orfani”;
- 090.06 „Cont curent în bugetul de stat pentru cursurile de perfecţionare a cadrelor” etc.
Evidenţa finanţării din bugetul de stat în instituţiile publice se ţine la contul de pasiv 23
„Finanţări” [97, cap. IX, modificat prin ordinele Ministerului Finanţelor nr.116 din 20.12.01, nr.49
48
din 21.07.03, nr.46 din 27.07.04]. Evidenţa finanţărilor la instituţiile de învăţământ superior publice
este organizată pe următoarele subconturi:
- 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;
- 231 "Finanţarea din buget a investiţiilor capitale";
În creditul subconturilor nominalizate se înregistrează: sumele mijloacelor primite; sumele
surplusurilor de materiale depistate, iar în debitul lor se înregistrează: sumele mijloacelor restituite;
sumele cheltuielilor decontate la sfârşitul anului în baza dărilor de seamă anuale; sumele lipsurilor
de materiale trecute la pierderi şi datoriilor compromise. După închiderea anuală a cheltuielilor
efective, creditul subcontului 230 reflectă sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate
la sfârşitul anului financiar.
Din schema mişcării mijloacelor băneşti (vezi figura 2.1) rezultă că finanţarea instituţiilor
de învăţământ superior (executorilor secundari de bugete), are loc fără participarea ministerelor de
resort (executorului principal de bugete). De aceea, evidenţa finanţărilor în contabilitate se va
reflecta, conform opiniei noastre, la contul 23 „Finanţări”, care conform Instrucţiunii nr. 85 „este
folosit de către ordonatorii principali de credite” [97, pct. 191]. Folosirea contului 14 „Decontări
interdepartamentale privind finanţarea” în cazul dat îşi pierde necesitatea deşi, Instrucţiunea nr. 85
prevede că la acest cont „se ţine evidenţa decontărilor privind finanţarea din buget, care au loc în
procesul îndeplinirii devizelor de cheltuieli între ordonatorii superiori de credite şi instituţiile
subordonate lor” [97, pct. 131].
Prin intermediul trezoreriilor finanţarea cheltuielilor bugetare are loc, de regulă, din conturile
trezoreriale fără încasarea lor la conturile bancare. În evidenţa contabilă a executorului de buget se
reflectă primirea finanţării bugetare simultan cu utilizarea acestora (încasarea mijloacelor băneşti în
numerar sau transferul agenţilor economici, la buget etc.). Astfel, conturile curente trezoreriale ale
instituţiilor de învăţământ superior publice (contul 09) nu au solduri deoarece, concomitent sumele
sunt reflectate în debitul şi creditul contului curent.
Înregistrările contabile privind operaţiunile legate de mişcarea mijloacelor băneşti în conturile
trezoreriale se reflectă în „Borderoul cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare
curente” f.nr.381 (nota de contabilitate 2). În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe
conturi trezoreriale, pentru fiecare cont se perfectează un borderou cumulativ aparte, iar notelor de
contabilitate propunem să li se atribuie numerele 2.01, 2.02, 2.03, 2.04 în succesiunea simbolurilor
analitice recomandate mai sus pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente şi a
finanţărilor bugetare. Înregistrările în borderourile cumulative se efectuează în baza extraselor din
conturile trezoreriale şi a documentelor justificative anexate la ele.
49
Sumele mijloacelor primite concomitent cu acceptarea documentelor de plată (ordine de plată,
note de transfer, delegaţii de retragere a numerarului etc.) prin intermediul trezoreriei se înscriu în
contabilitatea instituţiei publice în debitul contului 09 „Contul curent în bugetul de stat” şi creditul
contului 23 „Finanţări”. Restituirea mijloacelor neutilizate la conturile curente se înscrie ca
restabilire a cheltuielilor de casă la articolul şi alineatul respectiv de cheltuieli, înregistrându-se în
debitul contului 09 „Contul curent în bugetul de stat”, precum şi în creditul subconturilor
corespunzătoare ale conturilor „casa” şi de „decontări cu diferite organizaţii” etc. La efectuarea
acestor înregistrări se întocmeşte formula contabilă suplimentară de micşorare a finanţării primite
anterior. Se propune formula contabilă prin stornare în debitul contului 09 „Contul curent în bugetul
de stat” şi creditul contului 23 „Finanţări”.
Exemplu. În baza contractului de achiziţie a materialelor didactice şi a facturii de plată a fost
acceptat de către Trezorerie, din contul pentru învăţământul superior ciclul I, ordinul de plată în
sumă de 2850,00 lei pentru a fi efectuat transferul către S.A. „Molddidactica”. Marfa livrată a fost
înregistrată în baza facturii fiscale în sumă de 2720,00 lei, mai puţin cu 130,00 lei ( din cauza lipsei
la moment a unor poziţii marfare contractate). Suma restantă de 130,00 lei a fost restituită la contul
curent al instituţiei. În baza extraselor din contul trezorerial al instituţiei au fost efectuate
următoarele înregistrări contabile în borderoul cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile
bugetare curente - nota de contabilitate nr.2:
1. Înregistrarea finanţării acceptate pentru procurarea materialelor didactice (articolul de cheltuieli
113 „Plata mărfurilor şi serviciilor” alineat 05 „Manuale, materiale didactice, practica de
producţie a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică”):
- Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer
instituţiilor subordonate şi alte activităţi”, cont analitic 090.01 „Cont curent în bugetul de
stat pentru învăţământul superior ciclul I” 2850,00 lei,
- Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”, subcont
analitic 230.01 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul şi
alineatul de cheltuieli 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor
şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică” 2850,00 lei,
2. Înregistrarea transferului efectuat în baza ordinului de plată:
- Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 2850,00 lei,
- Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer
instituţiilor subordonate şi alte activităţi”, cont analitic 090.01 „Cont curent în bugetul de
stat pentru învăţământul superior ciclul I” 2850,00 lei.
3. Reflectarea sumei restante încasate în contul trezorerial al instituţiei de la S.A. „Molddidactica”:
50
- Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer
instituţiilor subordonate şi alte activităţi”, cont analitic 090.01 „Cont curent în bugetul de
stat pentru învăţământul superior ciclul I” 130,00 lei,
- Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 130,00 lei.
4. Concomitent se înregistrează micşorarea finanţării în mărimea sumei neutilizate şi restituite în
cont prin formulă contabilă inversă. Propunem spre utilizare metoda „Storno”, deoarece aceasta
asigură, ca rulajul creditor al subcontului 230 să garanteze egalitatea cu finanţarea primită pe
parcursul perioadei de gestiune :
- Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer
instituţiilor subordonate şi alte activităţi”, cont analitic 090.01 „Cont curent în bugetul de
stat pentru învăţământul superior ciclul I” 130,00 lei,
- Ct 230 "Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", cont analitic
230.01 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul şi alineatul de
cheltuieli 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor şi
studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică” (130,00 lei).
5. Înregistrarea materialelor didactice achiziţionate în baza facturii fiscale are loc în borderoul
cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii - nota contabilă nr. 6:
- Dt 060 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri” 2730,00 lei,
- Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 2730,00 lei.
Evidenţa analitică a finanţărilor (contul 23) se ţine pe fişe cu mai multe rubrici (forma nr. 283),
iar pe conturile curente (09) se ţine în „Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor” (forma
nr.294) pe fiecare articol de cheltuieli şi aliniate din cadrul acestor articole conform clasificaţiei
economice a cheltuielilor. Similar evidenţei conturilor curente (subcont 090) se propune deschiderea
în contabilitatea computerizată a următoarelor conturi analitice pentru subcontul 230 "Finanţarea din
buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi":
- 230.01 „Finanţarea din bugetul de stat pentru învăţământul superior, ciclul I ”;
- 230.02 „Finanţarea din bugetul de stat pentru masterat”;
- 230.03 „Finanţarea din bugetul de stat pentru doctorat”;
- 230.04 „Finanţarea din bugetul de stat pentru întreţinerea căminelor”;
- 230.05 „Finanţarea din bugetul de stat pentru întreţinerea studenţilor orfani”;
- 230.06 „Finanţarea din bugetul de stat pentru Cursurile de perfecţionare a cadrelor” etc.
În condiţiile cerinţelor informaţionale actuale este complicat de realizat manual, evidenţa
analitică a finanţărilor şi a cheltuielilor de casă în conformitate cu clasificarea organizaţională,
51
funcţională şi economică precum şi, în corelaţie cu divizarea pe programe şi subprograme a
cheltuielilor pentru instituţiile de învăţământ superior publice. Programele computerizate oferite pe
piaţa produselor informaţionale din Republica Moldova nu sunt adaptate la legislaţia privind
evidenţa contabilă în instituţiile din sectorul public. De aceea, instituţiile de învăţământ fie că au ales
doar anumite produse, care de fapt computerizează parţial contabilitatea (numai unele sectoare), fie
că pentru diferite sectoare folosesc produse diferite. Aceasta conduce la efectuarea manuală a unor
lucrări de evidenţă, totodată sunt necesare unele suplimentare (dublare de lucrări) pentru a contopi
informaţia furnizată de sectoarele de evidenţă computerizate separat în scopul întocmirii registrelor
generalizatoare de evidenţă sintetică şi analitică sau a bilanţului contabil. Astfel, Universitatea
Tehnică din Moldova şi Academia de Studii Economice din Moldova folosesc produse
informaţionale sectoriale adaptate în baza programului „1C- Contabilizare”. Pe parcursul anilor
2000-2004 unele instituţii universitare (Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „A. Ruso” din Bălţi, Universitatea de Stat de Medicină
„N. Testimiţeanu” din Chişinău) au computerizat contabilitatea procurând programul WIZCOUNT,
care cu greu a fost adaptat la cerinţele legislative ale contabilităţii publice, utilizând separat module
pentru programul de calcul al retribuţiei muncii. Autorul este de părerea că un program de module
(modulul de Personal, modulul Bursieri, modulul Gestiune stocuri şi calculul amortizărilor, modulul
de evidenţă a decontărilor cu studenţii pentru plata taxelor de studii unite cu modulul Casa, Banca şi
alte decontări), instalate într-o reţea generată pe baza Programului „1C- Contabilizare” ar fi eficient
şi comod spre utilizare instituţiilor de învăţământ publice. Această propunere este bazată pe faptul,
că în programul „1C- Contabilizare” înregistrările se efectuează în baza documentelor justificative,
care, fiind introduse în program, automat se face înscrierea lor în toate registrele cronologice,
sintetice şi analitice. Aceste date formează baza informaţională de întocmire şi emitere a rapoartelor
financiare, statistice şi de impozitare.
În forma computerizată a evidenţei analitice a finanţărilor şi cheltuielilor de casă se propune ca
subconturile analitice să fie deschise atât pe articole şi alineate de cheltuieli, cât şi pe centre de
cost (grupe principale şi grupe), dacă programul permite astfel de rubrici (figura 2.2).
Exemplu: a) 230.113.01.06.04.064 – contul 23 „Finanţări”, 230 "Finanţarea din buget pentru
cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", pentru articolul de cheltuieli, 113 „Plata mărfurilor şi
serviciilor”, alineat 01 „Energie electrică”, grupa principală 06 „Învăţământul”, grupa 04
„Învăţământul superior”; tipul instituţiei 064 „Academii, universităţi şi alte instituţii de învăţământ
superior universitar” (246 „Cămine” etc.);
52
b) 230.135.07.07.03.240 – contul 23 „Finanţări”, subcontul 230 "Finanţarea din buget pentru
cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", articolul de cheltuieli - 135 „Transferuri către populaţie”,
alineat 07 „Burse”, grupa principală 07 „Cercetări ştiinţifice”, grupa 03 „Pregătirea cadrelor
ştiinţifice”; tipul instituţiei 240 „Doctoratul” (241 „Postdoctoratul”);
Conform Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96 la data de
31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului
bugetar curent[62, art. 34, punct.4]. Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar, cu excepţia
unor cazuri prevăzute de legislaţie [62, art. 37, pct.1]. Finanţările aprobate, dar neutilizate în anul de
gestiune curent nu pot fi utilizate în anul următor. De aceea executorii de bugete la finele anului sunt
grăbiţi să efectueze plăţile de casă planificate. Opinăm că acest lucru este contradictoriu cu
prevederile art.40, în care e stipulat că dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul
deficitului, Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menţinerea
nivelului deficitului aprobat prin legea bugetară anuală [62, art. 40, pct.1]. Deoarece executorii de
bugete nu sunt înştiinţaţi că au fost efectuate aceste blocări, iar trezoreria respinge seturi întregi de
documente fără explicaţii adecvate, toate acestea condiţionează atât neexecutarea planurilor de
finanţare, cât şi efectuarea plăţilor cu decalaje, nerespectându-se prevederile contractuale cu agenţii
economici. Astfel de acţiuni complică activităţile instituţiei, generează acumularea alocaţiilor
neutilizate spre sfârşitul anului financiar, iar mai apoi consumul lor iraţional din cauza îngrijorărilor
de închidere a alocaţiilor neutilizate. Considerăm necesară revizuirea acestei practici de finanţare şi
propunem, ca soldurile neutilizate în anul curent de către executorii de bugete (urmate de explicaţii
întemeiate), să fie lăsate în gestiunea acestora, fiind automat incluse în planurile de finanţare pentru
230. XXX. XX. XX. XX. XXX.
Cont / subcont
Articol de cheltuieli
Alineat de cheltuieli Grupa principală
Grupa
Criteriul de evidenţă
Figura 2.2. Structura propusă a contului evidenţei analitice al finanţărilor
bugetare conform clasificaţiei cheltuielilor bugetare [89].
*Sursa: Elaborată de autor
Tipul instituţiei
53
anul următor de gestiune. Aceasta va face ca executorii de bugete să fie mai raţionali, să utilizeze
finanţele neutilizate în scopul creării unor fonduri de dezvoltare tehnico-materială a instituţiilor, în
urma cărora vor avea de câştigat beneficiarii principali – elevii şi studenţii. Soluţia poate fi în
modernizarea strategiei de finanţare a sistemului de învăţământ public din Moldova prin acordarea
conducerii universităţilor a libertăţii de a elabora strategii proprii de optimizare a cheltuielilor. Acest
lucru ar putea asigura o autonomie universitară – cerinţă susţinută de organismele internaţionale
(Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei). Poate fi urmat exemplul României, a cărei
metodologie de finanţare a învăţământului superior are un algoritm complex bazat pe numărul de
studenţi echivalenţi, pe forme de învăţământ şi domenii de specializări, precum şi pe 13 criterii de
calitate [13, 14]. Fondurile respective se alocă în baza unui contract semnat anual între Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a României şi fiecare instituţie de învăţământ superior de stat.
Sumele neutilizate în anul precedent sunt disponibile pentru anul următor.
Evidenţa mijloacelor băneşti în numerar. Pentru ridicarea numerarului, în scopul efectuării
cheltuielilor din bugetele de toate nivelurile, executorii de buget prezintă unităţilor Trezoreriei de
Stat cecul de numerar. În scopul ridicării numerarului pentru instituţiile care deţin mai multe conturi
trezoreriale, se întocmeşte un cec de numerar în sumă totală, la care se anexează Descifrarea la cecul
de numerar.
Conform punctului 3.4.3 al Normelor metodologice, privind executarea de casă a mijloacelor
bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor aprobate prin Ordinul
nr.98 din 28.11.2005 [90], unităţile Trezoreriei de Stat asigură executorii de buget cu carnete de
cecuri de numerar, care sunt procurate de la băncile deservente. Recent Trezoreria de Stat a înlocuit
cecul de numerar cu un nou document numit Delegaţie de retragere a numerarului (Anexa 11),
care permite instituţiilor publice ridicarea de numerar. Această decizie a fost luată în baza Hotărârii
Băncii Naţionale a Republicii Moldova nr. 92 din 19 aprilie 2007 „Cu privire la modificarea şi
completarea Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova” [36]. Prin pct. 5 din Hotărâre a fost modificat pct. 3.7 din Regulament, care actualmente
stipulează că: „Retragerea numerarului de către entităţi, cu excepţia cazurilor în care sunt utilizate
cardurile de afaceri, se efectuează în baza unei delegaţii, forma şi procedurile de utilizare a căreia se
elaborează de sine stătător de către bancă…”. Totodată conform părţii a II-a „Cecurile de numerar
care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se află în utilizare, precum şi cele din stocurile
Băncilor, vor fi acceptate până la utilizarea deplină a acestora”. Delegaţia de retragere a
numerarului a fost elaborată de către Banca de Economii S.A. (în care se deservesc unităţile
Trezoreriei de Stat), în format A4 cu aplicaţia în partea stângă a cotorului, iar pe verso sunt indicate
54
cerinţele privind completarea şi utilizarea delegaţiei. Numărul de evidenţă se atribuie de către
emitentul delegaţiei, seria lipseşte.
Considerăm că acest document are anumite neajunsuri. Astfel, el nu este un document de
strictă evidenţă; nu are Serie şi număr atribuit de către bancă, de către Biroul Naţional de Statistică
sau de către alte organe împuternicite; nu este imprimat pe hârtie de protecţie; poate fi uşor
falsificat; Semnătura delegatului este autorizată de către Trezorerie şi nu de către emitent; lipseşte
confirmarea delegatului „a primit suma indicată în delegaţie ___, semnătura____”. Reieşind din cele
sus menţionate, credem că revenirea la carnetele de cecuri sau elaborarea unei delegaţii, ca fiind de
strictă evidenţă şi înlăturarea neajunsurilor indicate, considerăm că este strict necesară.
Înregistrarea delegaţiilor emise urmează a fi organizată de către emitent, conform punctului 20 al
cerinţelor privind completarea şi utilizarea delegaţiei (Verso Anexa 11). Propunem un model al
registrului de evidenţă a delegaţiilor, care să fie cu foile numerotate, cusute, cu aplicarea
semnăturilor conducătorului şi contabilului-şef precum şi a ştampilei instituţiei. Acest registru
trebuie să fie păstrat în safeul contabilului-şef (Anexa 12). La fel se propune de a fi efectuate
modificările respective în Capitolele II şi III ale Normelor metodologice privind executarea de casă
a mijloacelor bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr.98 din
28.11.2005 [90].
Executorii de buget anexează la Delegaţia de retragere a numerarului următoarele documente
justificative:
- Nota justificativă privind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitarea contribuţiilor la
bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală (Anexa 13);
- Nota justificativă privind plata burselor (Anexa 14) - pentru ridicarea sumelor necesare
achitării burselor;
- Nota justificativă privind cheltuielile de deplasare (Anexa 15) - pentru ridicarea sumelor
necesare plăţii cheltuielilor de deplasare;
- Nota justificativă privind alte cheltuieli (Anexa 16) - pentru plăţile în numerar, conform
calculelor care argumentează cheltuielile.
Notele justificative se semnează de către persoanele autorizate cu dreptul la prima semnătură
şi dreptul la a doua semnătură pe documentele de plată, cu aplicarea ştampilei rotunde a
executorului de buget. În notele justificative se indică suma şi numărul din delegaţia de retragere a
numerarului, sumele şi numerele din ordinele de plată pentru transferarea impozitelor reţinute din
salariu şi a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat precum şi a fondurilor asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală, informaţii referitoare la actul juridic, după caz (ordin, decizie,
55
contract, contract de achiziţie etc.), în baza căruia se efectuează operaţiunea. Notele justificative se
prezintă în două exemplare, primul exemplar rămâne la Trezorerie, iar exemplarul al doilea, după
efectuarea plăţilor menţionate, se restituie executorului de buget.
Numerarul primit în casieriile instituţiilor publice se utilizează de către acestea în termen de 3
zile lucrătoare, incluzând ziua de primire a banilor de la instituţia bancară. După expirarea
termenului instituţiile publice sunt obligate să depună sumele de numerar neutilizate din casierii,
inclusiv sumele primite în casieria instituţiei pentru restabilirea cheltuielilor efectuate, la conturile
bancare ale trezoreriilor teritoriale deservente.
Soldul numerarului disponibil în casa instituţiei publice, în ultima zi a lunii de gestiune, în
mod obligatoriu, se depune la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale deservente.
Numerarul se eliberează instituţiilor, de obicei, în a doua jumătate a zilei care urmează după
depunerea actelor la Trezorerie. Astfel spus, pentru eliberarea mijloacelor băneşti beneficiarilor
(personalului, bursierilor etc.), prelucrarea documentelor de plată, calcularea totalurilor şi soldurilor
pe articole şi aliniate de cheltuieli instituţiile au la dispoziţie doar o singură zi (practic prima şi a
treia zi sunt folosite pentru ridicarea şi, respectiv, calcularea totalurilor şi depunerea numerarului
neutilizat la unitatea bancară). Din considerentele de mai sus, propunem pentru instituţiile deservite
prin intermediul trezoreriei, majorarea termenului de utilizare a numerarului până la 5 zile.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează conform Normelor pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.92 [37]. Casierul reflectă operaţiunile de încasare
şi plăţi în Registrul de Casă pe măsura efectuării acestor operaţii. Înregistrările în acest Registru se
efectuează în 2 exemplare prin foaia indigo, al doilea exemplar fiind detaşabil şi serveşte casierului
drept dare de seamă pe care o prezintă în contabilitatea instituţiei. La acest exemplar se anexează
documentele primare, care atestă încasarea sau plăţile efectuate din casierie (dispoziţia de încasare,
dispoziţia de plată, borderou de plată). Soldul în Registrul de Casă trebuie să corespundă
numerarului de mijloace băneşti şi se determină la sfârşitul fiecărei zile. Instituţiile publice, inclusiv
cele de învăţământ superior, pentru a asigura evidenţa contabilă şi întocmirea rapoartelor financiare
separat pe surse, întocmesc registre de casă pentru sursele provenite din veniturile de bază separat de
sursele provenite din mijloacele şi fondurile speciale. Acest fapt contravine punctului 23 din
Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă unde se prevede că „Fiecare întreprindere ţine un
singur registru de casă, care trebuie numerotat, şnuruit şi sigilat cu ceară roşie sau de parchet.”[37,
pct.23]. Recomandăm spre modificare acest punct, pentru evitarea conflictelor cu organele de
control financiar, prin următorul conţinut „Numărul registrelor de casă nu va depăşi numărul de
56
conturi la instituţiile bancare. Numărul registrelor de casă se va indica în Politica de contabilitate cu
indicarea surselor de încasări şi plăţi. Fiecare registru trebuie numerotat...”.
Conform Instrucţiunii nr. 85 [97], pentru generalizarea informaţiei privind circulaţia şi existenţa
mijloacelor băneşti în casieria instituţiilor publice este destinat contul de activ 12 „Casa”, care
include următoarele subconturi:
120 „Casa”;
121 „Casa pe mijloace speciale”;
122 „Casa pentru alte mijloace”;
123 „Casa pe mijloace ale fondurilor speciale”;
124 „Casa veniturilor cu destinaţie specială”.
Subcontul 120 „Casa” este destinat pentru evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti provenite din
finanţările bugetare de bază, indiferent de clasificaţia cheltuielilor. In debitul subcontului 120 se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti în casiere din creditul subconturilor contului 09 „Contul curent
în bugetul de stat” şi a subconturilor: 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii”; 181
„Decontări cu bursierii”; 160 „Decontări cu titularii de avans”; 170 „Decontări privind manco”; 178
„Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” etc. În credit se reflectă utilizarea mijloacelor băneşti din
casierie, în corespondenţă cu subconturile contului 09 şi a subconturilor de decontări 180, 181, 160,
170, 178. În opinia noastră, pentru a corespunde conţinutului real al operaţiunilor reflectate,
subcontul 120 „Casa” trebuie denumit „Casa pentru mijloacele bugetare de bază”. În baza dării de
seamă a casierului în contabilitatea instituţiei bugetare se întocmeşte nota contabilă nr. 1 –
„Borderou cumulativ privind operaţiunile de casă”.
Instituţiile de învăţământ, conform planurilor de finanţare aprobate anual efectuează cheltuieli
pentru deplasarea personalului şi a studenţilor peste hotarele Republicii Moldova. Conform
Regulamentului cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din
Republica Moldova, salariaţilor li se acordă un avans în valuta naţională a ţării unde a fost detaşat
[46, pct. 38]. Pentru plata deplasărilor instituţiile publice de învăţământ superior au nevoie de
mijloace băneşti bugetare (în numerar) în valută străină, iar în planul de conturi lipseşte un asemenea
cont, propunem includerea în planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de
cheltuieli ale instituţiilor publice a subcontului 125 „Casa în valută străină”. Acest subcont poate
fi folosit chiar şi în cazul utilizării mijloacelor valutare în numerar provenite din mijloacele şi
fondurile speciale.
Să studiem un exemplu concret: În conformitate cu ordinul rectorului şi a planului de studii au
fost delegaţi în România (Chişinău – Braşov – Bigaz – Putna - Chişinău) 29 de studenţi şi 2
57
profesori ai facultăţii de geografie pentru a petrece practica îndepărtată în perioada 08 – 18 iulie
2008. Devizul de cheltuieli a fost întocmit şi aprobat după cum este prezentat în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Deviz de cheltuieli pentru detaşarea studenţilor şi profesorilor în România pentru
efectuarea practicii, conform planului de studii pentru anul 2007-2008
Nr./
r.
Indicatori
Valuta
Tariful
Nr.
persoane
Curs
valutar
la
07.07.08
Suma
MDL
Suma
EUR
1
Transport tur-retur:
autocar /achitat prin
virament
MDL 10900 31 - 10900
2
Diurna studenţi - 10
zile (10Euro/zi)
EUR 100 29 15,4801 44892,29 2900
3
Diurna profesori - 10
zile (20Euro/zi)
EUR 200 2 15,4801 6192,04 400
4
Cazarea – gratis,
conform contr. de
colaborare
- - - - - -
5
Total
619844,33 3300
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Contabilitatea UST( ordinului Rectorului UST
nr.118 din 07 mai 2008).
În baza datelor contabilitatea a executat ordinul, operând numai cu valută naţională cu
determinarea necesarului fiind aplicat cursul Băncii Naţionale a Moldovei pentru diurna achitată.
Pentru situaţia acordării în avans a cheltuielilor pentru detaşare, conform exemplului menţionat
propunem întocmirea formulelor contabile prezentate în tabelul 2.2. Detaşaţii au revenit la data de
17.07.08- cu o zi mai devreme, pentru care au restituit mijloacele băneşti neutilizate parţial în valută
străină, parţial în lei moldoveneşti.
Evidenţa cheltuielilor bugetare. Un aspect deosebit de important în procesul bugetar este
efectuarea cheltuielilor. Instituţiile publice de învăţământ pot face cheltuieli în condiţia în care
aceste alocaţii corespund planurilor de finanţare anuale aprobate şi numai în conformitate cu
articolele şi alineatele de cheltuieli incluse în aceste planuri. Alocaţiile incluse în repartizarea lunară
pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea
Ministrului Finanţelor. Se interzice acoperirea cheltuielilor prin finanţarea directă de către bănci,
precum şi la contractarea împrumuturilor de către instituţiile publice.
58
Tabelul 2.2
Formule contabile pentru evidenţa mijloacelor băneşti în numerar în valută străină*
Conturi corespondente
Suma
Nr.
crt.
Conţinutul operaţiunii
euro lei
debit credit
1.
Procurarea valutei în ziua de 07.07.08 mijloace
bugetare/ mijloace speciale
3300 51084,33 114 090/ 111
2
Încasarea valutei în casierie (la cursul zilei încasării)
3300 54285 125 114
3.
Acordarea avansului din casierie în valută (în
aceeaşi zi) titularului de avans.
3300 54285 160 125
4.
Acceptarea cheltuielilor de deplasare în baza
decontului de avans la revenirea delegaţilor
(17.07.08), curs 15,4801
2970 45975,90 200/ 211 160
Restituirea avansului neutilizat:
a) în valută străină, curs 15,4801
300 4644,03 125 160
5.
b) în valută naţională
464,40 120/ 121 160
6.
Depunerea valutei neutilizate în contul valutar la
18.07.08, curs 15,5299
300 4658,97 114 125
7.
Înregistrarea diferenţei favorabile a cursului
valutar:
mijloace bugetare/ mijloace speciale
14,94 114 230/400
8.
Înregistrarea diferenţei nefavorabile a cursului
valutar
mijloace bugetare/ mijloace speciale
0,00 200/211 114
9. Vânzarea valutei neutilizate la 18.07.08
300 4658,97 090/111 114
10.
Depunerea în contul curent a avansului neutilizat,
restituit în casierie în valută naţională
464,40 090/111 120/121
11.
Restituirea cheltuielilor depăşite din contul personal
al titularului de avans la revenire (numai în valută
naţională)
0.00 160 120, 121
Notă: Recomandăm procurarea şi acordarea avansului în valută străină în limita sumelor aprobate în devizul de
cheltuieli întocmit, conform cerinţelor legislative, pentru a evita operaţiunile de restituire în conturile curente a valutei
neutilizate. Restituirile, dacă acestea totuşi vor avea loc, se vor efectua la conturile curente la restabilirea cheltuielilor
de casă la articolul şi alineatul 114.02 „Deplasări peste hotare”
*Sursa: Elaborat de autor.
Cheltuielile efective se înregistrează în contabilitatea instituţiilor de învăţământ superior în
baza documentelor justificative conform principiului contabilităţii de angajamente pe măsura
efectuării lor, indiferent de momentul achitării. Taxele şi impozitele aferente mărfurilor şi serviciilor
procurate sunt incluse în componenţa cheltuielilor respective. Evidenţa cheltuielilor din buget se ţine
pe subdiviziunile clasificării bugetare, pe articole şi cheltuieli ale clasificaţiei economice a
cheltuielilor bugetare şi în strictă corespundere cu planurile de finanţare aprobate şi repartizate pe
luni. Conform Instrucţiunii nr. 85 [97, pct.181, 183], cheltuielile efective din contul veniturilor
bugetare de bază se înregistrează în contul 20 "Cheltuieli din buget", subcontul 200 "Cheltuieli
bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi", iar a cheltuielilor bugetare
pentru investiţii capitale - la subcontul 203 "Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale".
59
În debitul subconturilor se înregistrează calcularea cheltuielilor bugetare ca de exemplu:
calcularea retribuţiilor, burselor, contribuţiilor la asigurări sociale, plăţilor pentru serviciile prestate,
consumul materialelor etc.
În credit se înregistrează diminuarea cheltuielilor bugetare pe parcursul anului, precum şi
închiderea soldului contului de cheltuieli la sfârşitul anului în debitul subcontului 230 "Finanţarea
din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi" cu excepţia soldurilor din pasivul bilanţului
la capitolul "Decontări", cu excluderea subcontului 175 "Decontări privind manco transmise în
organele de anchetă".
Recomandăm ca diminuarea cheltuielilor să fie înregistrată prin metoda de stornare, reflectând
sumele cu semnul minus în debitul contului 20, astfel fiind asigurat principiul necompensării, iar
rulajul debitor va informa despre cheltuielile acumulate pe parcursul anului curent. O modificare
binevenită ar fi includerea în planul de conturi al subconturilor 204 „Cheltuieli neacoperite ale
anilor precedenţi” şi 206 „Cheltuieli anticipate”. Sumele restante ale cheltuielilor bugetare
(subcont 200) la sfârşitul anului de gestiune se vor înregistra la începutul anului următor în debitul
subcontului 204. Această evidenţă ne va asigura divizarea cheltuielilor anului curent de cele ale
anilor precedenţi, fapt ce va fi util la întocmirea rapoartelor semestriale şi anuale, la efectuarea
analizei economico-financiare a activităţii instituţiilor publice, la executarea controlului financiar
intern şi din partea organelor competente. Sugestia de a contabiliza cheltuielile anilor precedenţi la
un subcont separat a parvenit din partea cercetătorului M. Nani încă în anul 2004 [70], care a propus
de a fi introdus în planul de conturi al evidenţei contabile ale instituţiilor bugetare spre utilizare
subcontul 204”Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei în anii precedenţi”. O astfel de
necesitate a existat în practica contabilă pe parcursul a mai multor ani şi continue să fie actuală,
deoarece evidenţa cheltuielilor în instituţiile publice se desfăşoară pe două direcţii: evidenţa
cheltuielilor efective şi evidenţa cheltuielilor de casă (plăţilor de casă). La compararea acestora,
utilizatorii de informaţii (organele de resort, organele de control etc.) cer explicaţii întemeiate, cu
privire la devierile dintre ele. Unul din răspunsuri este efectuarea cheltuielilor de casă în anul curent
pentru cheltuielile efective înregistrate în contabilitate în anul precedent şi invers, achitarea în avans
în anul curent a cheltuielilor care vor fi efectuate în anul următor. Contabilizarea lor la conturi
distincte ar uşura efectuarea unei analize a cheltuielilor în instituţiile publice şi la luarea deciziilor
manageriale corecte.
Evidenţa analitică a cheltuielilor efective se ţine în Registrul de evidenţă a alocaţiilor şi
cheltuielilor (f.nr.309-b), în care se deschid conturi aparte pe fiecare articol de cheltuieli din
paragraful corespunzător pentru toate grupele principale şi grupele conform clasificaţiei cheltuielilor
60
bugetare. La sfârşitul lunii în registru se fac totalurile lunare şi cumulative de la începutul anului.
Organizarea contabilităţii în baza clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor a fost descrisă în
Capitolul I paragraful 1.1. din lucrare.
Pentru evidenţa analitică a cheltuielilor în cazul contabilităţii computerizate, propunem
deschiderea următoarelor conturi analitice, în dependenţă de articolul şi aliniatul de cheltuieli, grupă
principală şi grupă, precum şi de tipul instituţiei conform clasificaţiei bugetare a cheltuielilor [89]:
- 200.113.04.06.04.064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul
113 „Plata mărfurilor şi serviciilor”, alineat 01 „Energie termică”, grupa principală 06
„Învăţământul”, grupa 04 „Învăţământul superior”; tipul instituţiei 064 „Academii,
universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior universitar” (246 „Cămine” etc.);
- 200.113.04.06.04.246 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea căminelor”,
- 200.135.07.07.03.240 „Cheltuieli bugetare pentru studii doctorat”, articolul de cheltuieli -
135 „Transferuri către populaţie”, alineat 07 „Burse”, grupa principală 07 „Cercetări
ştiinţifice”, grupa 03 „Pregătirea cadrelor ştiinţifice”; tipul instituţiei 240 „Doctoratul” (241
„Postdoctoratul”);
- 200.113.09.10.11.064 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea studenţilor orfani”,
- 200.112.00.06.06.066 „Cheltuieli bugetare pentru cursurile de perfecţionare a cadrelor”etc.
200. XXX. XX. XX. XX. XXX.
Cont / subcont
Articol de cheltuieli
Alineat de cheltuieli Grupa principală
Grupa
Criteriul de evidenţă
Figura 2.3. Structura propusă a evidenţei analitice a cheltuielilor
bugetare conform clasificaţiei bugetare[89]
*Sursa: Elaborată de autor
Tipul instituţiei
61
Vom exemplifica contabilizarea unor cheltuieli pentru întreţinerea instituţiei de învăţământ
în baza figurii 2.3:
1. Calcularea bursei lunare studenţilor autohtoni (art.135, al.07):
Debit 200135070604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I”
Credit 181 „Decontări cu bursierii”.
2. Acceptarea facturii fiscale pentru serviciile de apă şi canalizare prestate de SA „Apă - Canal”
(art. 113, al.35):
Debit 200135350604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I”
Credit 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”.
3. Trecerea la cheltuieli a consumului de materiale folosite la reparaţia curentă a căminului
studenţesc (art.113, al.17):
Debit 200113170604246 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea căminelor”,
Credit 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou”.
Conform Legii Contabilităţii, în instituţiile publice, rezultatul executării bugetare se stabileşte
anual prin închiderea conturilor de cheltuieli şi a conturilor de surse din care acestea au fost
efectuate [54, art. 17, pct.17]. Închiderea conturilor de cheltuieli bugetare la sfârşitul anului în limita
finanţării primită din buget în anul de gestiune se efectuează separat pe fiecare cont analitic prin
următoarea formulă contabilă:
Debit 230135070604064 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”,
Credit 200135070604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior ciclul I”.
Subcontul 203 "Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale" este destinat pentru evidenţa
cheltuielilor ce ţin de construirea şi reconstruirea clădirilor şi edificiilor din contul mijloacelor
bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cheltuielile
acumulate pentru lucrările executate se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul
subcontului 150 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii". La sfârşitul anului sunt trecute în
debitul subcontului 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” numai cheltuielile legate
de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului. Obiectele de construcţie finalizate şi
date în exploatare în baza actelor de primire se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare
ale contului 01 „Mijloace fixe” şi creditul subcontului 250 „Fondul mijloacelor fixe”. Cheltuielile
aferente obiectelor de construcţie şi reconstrucţiilor nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost
date în exploatare, rămân în soldul subcontului 203 în balanţa anului următor.
Modul respectiv de decontare a cheltuielilor capitale în cadrul instituţiilor publice, inclusiv şi în
cadrul instituţiilor de învăţământ superior nu corespunde cerinţelor standardelor naţionale şi nici
62
celor internaţionale de contabilitate, la fel nici principiilor de bază a contabilităţii. În perioadele când
a avut loc construcţia şi darea în exploatare a unei construcţii (bloc de studii, cămin), cheltuielile
înregistrate sunt enorme, pe când în anii următori acestea lipsesc. IPSAS-17, paragraful 54
mărturiseşte că, „ ...Costul amortizării pentru fiecare perioadă ar trebui recunoscută ca o cheltuială,
cu excepţia cazului în care este inclus în valoarea contabilă a altui activ” [114, p.442]. Trecerea la
cheltuieli prin decontarea lunară a uzurii mijloacelor fixe este, în opinia noastră cea mai corectă,
indiferent de proprietarul acestora, de aceea se necesită o schimbare radicală în contabilitatea
instituţiilor publice, prin trecerea la planul general de conturi şi prin ajustarea ei la Standardele
Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.
Alte aspecte ale contabilităţii cheltuielilor vor fi dezvăluite şi în cadrul altor compartimente din
lucrare.
2.2 Perfecţionarea organizării contabilităţii mijloacelor speciale din studii cu plată şi din
alte plăţi şi servicii prestate de instituţiile de învăţământ publice
O particularitate a activităţii instituţiilor de învăţământ superior publice constă în diversitatea
fondurilor băneşti necesare pentru desfăşurarea procesului de studii. Ca urmare sursele provenite din
finanţările bugetare de bază şi cele din mijloacele speciale, care necesită contabilizare şi reflectare în
rapoartele privind executarea bugetelor separat.
În conformitate cu art. 12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII
din 25 mai 1996 [62], mijloace speciale ale instituţiilor publice sunt veniturile acestora obţinute, în
condiţiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată,
precum şi din donaţii, sponsorizări şi din alte mijloace băneşti, intrate legal în posesia instituţiei
publice. Ele se includ în bugetele respective, se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru
cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor instituţii, în conformitate cu
principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare.
Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de instituţiile publice şi
mărimea taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale pe tipuri
se stabilesc de către Guvern, dacă actele normative nu prevăd altfel.
Instituţiile de învăţământ publice acumulează venituri şi efectuează cheltuieli din contul
mijloacelor speciale în conformitate cu Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale
ale instituţiilor publice finanţate din buget aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din
31.12.2004 [98]. Clasificarea şi conţinutul veniturilor din mijloacele speciale ale instituţiilor de
învăţământ superior publice sunt prezentate în tabelul 2.3.
63
Mărimea taxelor de studii în instituţiile de învăţământ publice depinde de volumul de
cheltuieli necesare pentru pregătirea specialiştilor şi este aprobată de organul de conducere al
instituţiei, fiind propusă apoi spre confirmare Ministerului de resort.
Tabelul 2.3
Clasificarea şi conţinutul veniturilor obţinute din mijloace speciale
ale instituţiilor publice de învăţământ superior*
C
a
t
e
g
o
r
i
a
Denumirea Conţinutul veniturilor:
001 Servicii cu plată
Studii pe bază de contract; Plăţile persoanelor fizice şi juridice pentru reciclarea şi
perfecţionarea cadrelor; Instruirea persoanelor la cursurile de scurtă durată; Cursurile de
instruire militară; Comercializarea biletelor în bazele de odihnă; Venituri din activitatea
sportivă şi de întremare a sănătăţii; Prestarea serviciilor informaţionale (serv. Internet,
instalări şi elaborări soft, scanări, machetări, culegeri computerizate a textelor etc.);
Comercializarea produselor din gospodăriile didactice, auxiliare şi loturile experimentale;
Comercializarea articolelor confecţionate în atelierele didactice; Servicii de alimentaţie
publică prestate de cantinele studenţeşti; Veniturile provenite din exploatarea transportului
propriu; Plata pentru chirie în căminele instituţiilor de învăţământ; Alte venituri din
servicii cu plată intrate legal în posesia instituţiei;
002
Plata pentru
chiria/arenda
bunurilor
proprietate publică
Prestarea serviciilor comunale;
Arenda încăperilor;
003
Granturi,
sponsorizări /
filantropie şi
donaţii
Granturi, sponsorizări, donaţii şi alte venituri cu destinaţie specială neatribuite la tipurile
enumerate mai sus;
005
Alte mijloace
speciale
Mijloace încasate în scopul realizării unor măsuri şi activităţi de interes public.
*Sursa: Elaborat în baza ordinului MF nr.94 [98] şi a HG nr.196[44].
Prin Hotărârea Guvernului RM „Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor
subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului” nr. 196 din 22 februarie 2007, cu modificările
operate prin Hotărârea Guvernului nr. 872 din 17 iulie 2008 [44], a fost aprobat nomenclatorul şi
cuantumul plăţilor la lucrările şi serviciile prestate de către instituţiile de învăţământ, subordonate
Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Taxele de studii indicate în nomenclator
[44, Anexa 1] au fost aprobate la propunerea instituţiilor de învăţământ, care diferă de la o instituţie
la alta şi chiar la aceleaşi specialităţi. Ele sunt reexaminate în fiecare an de către conducerea
instituţiilor, propuse Ministerului Educaţiei şi Tineretului spre aprobare, apoi legiferate prin hotărâre
de guvern. De aici rezultă necesitatea unificării modalităţilor de determinare a taxelor de studii,
având la bază programele de studii, calitatea predării şi nivelul didactico-ştiinţific al personalului,
baza tehnico-materială, înzestrarea cu materiale didactico-metodice şi biblioteci dotate cu literatură
de specialitate, existenţa bazelor experimentale şi de efectuare a practicii de producere, crearea
condiţiilor social-culturale şi de odihnă a beneficiarilor etc.
Conform datelor din tabelul 2.4 am determinat dinamica cheltuielilor pentru întreţinerea
unui student echivalent în instituţiile de învăţământ superior subordonate Ministerului Educaţiei şi
Tineretului din Republica Moldova pentru anii 2005-2007.
64
Tabelul 2.4
Calculul cheltuielilor totale medii la un student echivalent în instituţiile de învăţământ
superior din Republica Moldova (Total 11 instituţii)*
(mii lei)
*Sursa: Elaborată de autor în baza datelor formularelor nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”, nr. 4
„Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” şi Formularul 3-5b „Raport privind efectivul de elevi al instituţiilor medii de specialitate şi studenţi al
instituţiilor de învăţământ superior” al Ministerului Educaţiei şi Tineretului din RM (lista instituţiilor datele cărora sunt incluse în calcul este prezentată în
anexa 3.
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Total pe
3 ani
Indicatori nr.
artic
buget
mijloace
speciale
Total
cheltuieli
buget
mijloace
speciale
Total
cheltuieli
buget
mijloace
speciale
Total
cheltuieli
Total pe
3 ani
Ponderea
în totalul
Chelt.
%
Ponderea
în total
Chelt.
curente,
%
A 1 6 7 8 3 4 5 9 10 11 12 13 14
TOTAL CHELTUIELI CURENTE 100 86614,8 201281,5 287896,3 107834,7 239585,0 347419,7 142174,3 268805,7 410980,0 1046296,0 80,05 100,0
Retribuirea muncii 111 42543,3 116887,3 159430,6 54181,8 142218,6 196400,4 71862,5 151244,0 223106,5 578937,5 44,29 55,33
Contrib. la bugetul asig. sociale de stat 112 10888,8 30753,3 41642,1 13526,2 36510,6 50036,8 17285,8 36896,6 54182,4 145861,3 11,16 13,94
Plata mărfurilor şi serviciilor 113 9371,9 50208,0 59579,9 8047,3 56751,6 64798,9 7284,0 75650,3 82934,3 207313,1 15,86 19,81
Deplasări în interes de serviciu 114 10,0 687,9 697,9 8,2 943,8 952,0 0,0 724,7 724,7 2374,6 0,18 0,23
Primele de asigurare oblig. de asist.
medical 116 815,2 2280,1 3095,3 1042,7 2782,3 3825,0 1733,5 3692,2 5425,7 12346,0 0,94 1,18
Transferuri curente 130 22985,6 464,9 23450,5 31028,5 378,1 31406,6 44008,5 597,9 44606,4 99463,5 7,61 9,51
Transferuri pentru produse şi servicii 131 0,0 182,7 182,7 0,0 73,6 73,6 0,0 187,4 187,4 443,7 0,03 0,04
Transferuri către populaţie (inc. bursele) 135 22985,6 188,8 23174,4 31028,5 241,0 31269,5 44008,5 354,8 44363,3 98807,2 7,56 9,44
Transferurile peste hotare 136 0,0 93,4 93,4 0,0 63,5 63,5 0,0 55,7 55,7 212,6 0,02 0,02
TOTAL CHELTUIELI CAPITALE 200 7682,0 63871,1 71553,1 12768,4 118092,2 130860,6 11823,7 46499,1 58322,8 260736,5 19,90 100
Investiţiile capitale şi reparaţii capitale 240 7682,0 63871,1 71553,1 12768,4 118092,2 130860,6 11823,7 46499,1 58322,8 260736,5 19,90 100
Investiţiile capitale în construcţii 241 5873,1 39310,0 45183,1 10881,4 95063,1 105944,5 10083,8 26416,0 36499,8 187627,4 14,40 71,96
Procurarea de utilaj şi de obiecte 242 1581,2 12288,9 13870,1 1575,5 9615,2 11190,7 772,2 8054,0 8826,2 33887,0 2,60 13,00
Reparaţia capitală 243 227,7 12272,2 12499,9 311,5 13413,9 13725,4 967,7 12029,1 12996,8 39222,1 3,00 15,04
TOTAL-CHELTUIELI 94296,8 265152,6 359449,4 120603,1 357677,2 478280,3 153998,0 315304,8 469302,8 1307032,5 100 100
Nr. mediu de studenţi la secţia de zi 15236 41009 56245 16067 40032 56099 16712 38853 55565 167909 X X
Nr. mediu de stud. la secţia fr. redusă 1402 29727 31129 1513 28937 30450 1637 27845 29482 91061 X X
Nr. mediu total de stud. echivalenţi 15797 52900 68697 16672 51607 68279 17366 49991 67357 204333 X X
Chelt. totale medii la un stud. echiv. (lei) 5969 5012 5232 7234 6931 7005 8868 6307 6967 6397 X X
Chelt. curente la 1 st. echivalent (lei) 5483 3805 4191 6468 4643 5088 8187 5377 6101 5121 X X
Chelt. personal la 1 st. echivalent (lei) 3434 2834 2972 4124 3517 3665 5233 3837 4197 3608 X X
65
Cheltuielile totale includ cheltuielile curente şi cheltuielile capitale. Ponderea cheltuielilor
curente în totalul de cheltuieli este de 80,05%, iar ponderea cheltuielilor de personal în totalul
cheltuielilor curente constituie -70,45%. (coloana 14, articolele: 111 „Retribuirea muncii”-55,33%;
112 „Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale”- 13,94%; 116 „Primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală” -1,18%).
Cheltuielile totale medii pentru un student echivalent s-au majorat de la 5232 lei în anul 2005
până la 6967 lei în 2007 sau cu 33,2%, iar cheltuielile curente medii respectiv de la 4191 la 6101 lei
sau cu 45,6%, cheltuielile medii de personal respectiv de la 2972 lei la 4197 lei sau cu 41,2%.
În continuare propunem o metodă de calcul a taxelor de studii pentru instituţiile de
învăţământ superior, bazată pe analiza cheltuielilor prezentate în tabelul 2.4. Instituţiile, pentru a
putea determina taxele de studii pe facultăţi, specialităţi, vor lua ca bază cheltuielile totale medii la
un student echivalent pe anul financiar precedent. Pentru a evita problemele, care ar apărea din
cauza decalajului dintre cheltuielile medii pentru studenţii ce-şi fac studiile din contul bugetului şi
pentru cei cu taxă de studii, se vor calcula cheltuielile totale medii (cele efectuate din veniturile de
bază ale bugetului şi cele din mijloacele speciale).
Taxa pentru studii se va constitui din cheltuieli curente şi cheltuieli capitale.
Cheltuielile curente se divizează în:
1) cheltuieli de personal, care includ: cheltuieli privind retribuţia muncii; cheltuieli privind
contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat; cheltuieli privind contribuţii la fondul asigurării
obligatorii de asistenţă medicală;
2) cheltuieli pentru plata mărfurilor, serviciilor şi a altor cheltuieli curente care includ:
cheltuieli pentru serviciile comunale şi de deservire (energia electrică şi termică, gaze, apă,
canalizare şi salubrizare, paza, deservirea ascensoarelor şi a altui utilaj şi inventar utilizat); cheltuieli
de procurare a materialelor gospodăreşti, a materialelor didactice, manualelor, cărţilor şi ediţiilor
periodice, a inventarului moale şi a echipamentului atribuit la categoria de obiecte de mică valoare şi
scurtă durată, alte bunuri;
3) cheltuieli de comunicare (poşta, telefonia fixă şi mobilă); cheltuieli de transport; cheltuieli
pentru reparaţia curentă a clădirilor şi a încăperilor; cheltuieli privind arendarea bunurilor; cheltuieli
privind formarea profesională a personalului; cheltuieli privind lucrările de informatică şi calcul
(procurarea de programe informaţionale, internetul);
4) cheltuieli de deplasări (locale şi internaţionale);
5) alte cheltuieli curente aferente procesului de studii (cheltuieli legate de acreditarea
instituţiei, organizarea conferinţelor şi a altor manifestări ştiinţifice, culturale etc.)
66
5) alte cheltuieli curente aferente procesului de studii (cheltuieli legate de acreditarea
instituţiei, organizarea conferinţelor şi a altor manifestări ştiinţifice, culturale etc.)
Cheltuielile capitale includ:
1) cheltuieli pentru procurare a bunurilor materiale şi nemateriale, atribuite la categoria de
active pe termen lung;
2) cheltuielile pentru reparaţia capitală a obiectelor social culturale.
Deoarece instituţiile publice includ în cheltuielile efective ale perioadei de gestiune costurile
ce ţin de procurarea şi de reparaţia capitală a mijloacelor fixe, propunerea noastră este de a exclude
din taxele de studii cheltuielile capitale şi de a include uzura anuală a mijloacelor fixe destinate
procesului de studii şi de administrare, precum şi a obiectelor social-culturale.
Procesul de pregătire a unui student la diferite forme de învăţământ (zi, frecvenţă redusă,
serală etc.) necesită diferite cheltuieli, de aceea este necesar de a echivala numărul studenţilor de la
diferite forme cu numărul studenţilor de la învăţământul cu frecvenţă la zi. Pentru aceasta este
necesar de a aplica coeficienţi de echivalare, care exprimă raportul dintre cheltuielile necesare
pentru pregătirea unui student la alte forme de învăţământ şi cheltuielile pentru pregătirea unui
student cu frecvenţă la zi [13, 14].
Numărul studenţilor echivalenţi se va determina prin aplicarea următorilor coeficienţi de
echivalare:
 Studenţi cu frecvenţă la zi: k =1,0;
 Studenţi cu frecvenţă redusă: k = 0,4.
Algoritmul determinării numărului de studenţi echivalenţi e următorul:
|
.
|

\
|
× + =
4 , 0
. . . . N N N ff s zi s e s
, unde
N e s . .
= numărul studenţilor echivalenţi în instituţie;
N zi s .
= numărul de studenţi cu frecvenţă la zi;
N ff s .
= numărul de studenţi la cursuri cu frecvenţă redusă.
Costul pe student echivalent pentru perioada anilor precedenţi se determină aplicând formula:
(pentru claritate se va vedea Clasificaţia economică a cheltuielilor[89]):
N
Ch Ch
C
s.e.
capitale curente
s.e.
+
= ;
67
Unde:
Tabelul 2.5
Determinarea factorilor folosiţi pentru calculul costului pe student echivalent*
Factori Denumirea Modul de determinare
C e s . .
costul pe student echivalent
Chcurente
cheltuieli curente
Ch Ch are deFunction personal
+
Chcapitale
cheltuieli capitale
ChRC ChMF art art art ) 01 . 243 . 243 . ( 242 . ÷
+
Ch personal
cheltuieli de personal
CAM CAS FRM art art art 116 . 112 . 111 .
+ +
Ch are deFunction
cheltuieli de funcţionare
ChD ChMS art art art 114 . ) 09 . 113 . 113 . (
+
÷
FRM art 111 .
fondul retribuirii muncii articolul 111
CAS art 112 .
contribuţii la bugetul
asigurărilor sociale
articolul 112
CAM art 116 .
prime de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală
articolul 116
ChMS art art ) 09 . 113 . 113 . ( ÷
cheltuieli materiale şi servicii total articolul 113 minus cheltuieli de
alimentaţie art.113.09
ChDart 114 .
cheltuieli de deplasare articolul 114
ChMFart 242 .
cheltuieli de procurare a
mijloacelor fixe
articolul 242
ChRC art art ) 01 . 243 . 243 . ( ÷
cheltuieli de reparaţii capitale articolul 243 minus cheltuieli de
reparaţie capitală a fondului de locuinţe
*Elaborat de autor
Analizând cheltuielile efectuate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea
Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru ultimii 3 ani financiari (tabelul 2.4) putem conchide că
este necesară excluderea din calcul a cheltuielilor pentru investiţiile capitale de lungă durată şi
cheltuielile de ordin social şi stimulator: investiţiilor capitale în construcţii (art. 241), reparaţiilor
capitale a fondului de locuinţe (art. 243.01), transferurilor pentru produse şi servicii (art. 131),
transferurile către populaţie (art. 135 - bursele, indemnizaţiile, compensarea cheltuielilor de
transport etc.), cheltuieli pentru alimentaţie (art.113.09).
Dacă excludem din cheltuielile totale reflectate în tabelul 2.4, cheltuielile aferente articolelor sus
menţionate ponderea cheltuielilor va fi diferită, iar cheltuielile medii la un student echivalent se
reduc de la 6967 la 5600 lei. Această diferenţă se remarcă dacă am compara datele din tabelul 2.4 cu
datele din tabelul 2.6. Pentru cheltuielile ce ţin de investiţiile capitale, în cazul când nu se acceptă
excluderea lor din taxa de studii este necesară o analiză a cheltuielilor medii determinate pentru o
perioadă de 10-15 ani.
68
Tabelul 2.6
Periodicitatea: anul 2005,2006,2007 cod
Instituţia Total pe Ministerul Educaţiei şi Tineretului pe 11 institutuţii superioare subordonate 129
Executorul primar de buget Ministerul Educatiei şi Tineretului 129
Grupa principala Învăţământul 6
Grupa Învăţământul superior, universitar 4
Tipul instititiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţămînt superior 64
unitatea de măsură mii lei
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 1.CHELTUIELI CURENTE 100 63629,2 193634,8 257264,0 76806,2 231017,9 307824,1 98165,8 259010,6 357176,4 922264,5 92,82 100
2 Retribuirea muncii 111 42543,3 116887,3 159430,6 54181,8 142218,6 196400,4 71862,5 151244,0 223106,5 578937,5 58,26 62,77
3 Contrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 10888,8 30753,3 41642,1 13526,2 36510,6 50036,8 17285,8 36896,6 54182,4 145861,3 14,68 15,82
4
Primele de asigurare oblig. de
asist.medical 116 815,2 2280,1 3095,3 1042,7 2782,3 3825,0 1733,5 3692,2 5425,7 12346,0 1,24 1,34
5 Total cheltuieli de personal/111,112,116 54247,3 149920,7 204168,0 68750,7 181511,5 250262,2 90881,8 191832,8 282714,6 737144,8 74,19 79,93
6 Plata mărfurilor şi serviciilor 113 9371,9 43026,2 52398,1 8047,3 48562,6 56609,9 7284,0 66453,1 73737,1 182745,1 18,39 19,81
7 Deplasări în interes de serviciu 114 10,0 687,9 697,9 8,2 943,8 952,0 724,7 724,7 2374,6 0,24 0,26
8 Transferuri curente 130 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
9 Transferuri pentru produse si servicii 131 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 Transferuri către populaţie 135 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
11 Transferurile peste hotare 136 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
12 2.CHELTUIELI CAPITALE 200 1808,9 24558,3 26367,2 1887,0 23029,1 24916,1 772,2 19315,6 20087,8 71371,1 7,18 100
13 Investiţiile capitale si reparatii capitale 240 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
14 Investiţiile capitale în construcţii 241 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
15 procurarea de utilaj şi de obiecte 242 1581,2 12288,9 13870,1 1575,5 9615,2 11190,7 772,2 8054,0 8826,2 33887 3,41 47,48
16 Reparaţia capitală 243 227,7 12269,4 12497,1 311,5 13413,9 13725,4 0,0 11261,6 11261,6 37484,1 3,77 52,52
17 TOTAL-Cheltuieli generale 65438,1 218193,1 283631,2 78693,2 254047,0 332740,2 98938,0 278326,2 377264,2 993635,6 100 x
18 Nr mediu de st udent i / zi 15236 41009 56245,0 16067 40032 56099,0 16711,5 38853 55564,5 167908,5 x x
19 Nr. mediu st udenţi secţia F/F 1402 29727 31129,0 1513 28937 30450,0 1637 27845 29482,0 91061 x x
20 Nr. mediu studenţi- echivalent 15796,8 52899,8 68696,6 16672,2 51606,8 68279 17366,3 49991 67357,3 204332,9 x x
21
Celtuieli medii totale la 1 student-
echivalent lei 4142,49 4124,65 4128,75 4720,02 4922,74 4873,24 5697,13 5567,53 5600,94 4862,83 100 x
22 Chelt.medii curente la 1 stud. echivalent lei 4028,0 3660,4 3744,9 4606,8 4476,5 4508,3 5652,7 5181,1 5302,7 4513,5 92,82 100
23 inclusiv: Chelt.medii de personal lei 3434,1 2834,1 2972,0 4123,7 3517,2 3665,3 5233,2 3837,3 4197,2 3607,6 74,19 79,93
24 inclusiv:Chelt.medii de materiale si servicii lei 593,9 826,4 772,9 483,2 959,3 843,0 419,4 1343,8 1105,5 906,0 18,63 20,07
25 chelt. medii capitale la 1 stud. echivalent lei 114,5 464,2 383,8 113,2 446,2 364,9 44,5 386,4 298,2 349,3 7,18 x
(lista instituţiilor de învăţământ superior subordonate MET dinRM, care au fost incluse în calcul se poate vedea din anexa 3)
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Calculul şi aprecierea cheltuielilor medii (fără cheltuielile de investiţii capitale şi cele de ordin social) la un student echivalent în dinamică
nr. d/r Indicatorii artic. alin
Ponderea în
chelt.
curente %
Total
cheltuieli
buget
mijloace
speciale
Total
cheltuieli
Sursa: Elaborată în baza datelor reale din Formularul 2,4 şi 3-5b total pe grupa principală 6 Invăţământul,Grupa 4 Invăţământul superior
Din cheltuielile curente au fost scăzute cheltuielile pentru burse şi alte transferuri către popolaţie şi alimentaţia art.113,09
din cheltuielile capitale au fost scăzute investiţiile capitale în construcţii şi reparaţiile capitale a fondului de locuinţe
Total pe 3
ani
Ponderea
chelt in
total%
mijloace
speciale
buget
mijloace
speciale
Total
cheltuieli
buget
69
Analiza datelor din tabelul 2.6 ne arată că am obţinut următoarea pondere a cheltuielilor:
Cheltuielile curente [
Chcurente
] – 92,82 %;
Din ele: Cheltuieli de personal [
Chpersonal
] - 79,93 % sau 74,19 % din total,
Cheltuieli de funcţionare [
Ch are deFunction
]- 20,07 % sau 18,63 % din total.
Cheltuielile capitale [
Chcapitale
] – 7,18 %
Astfel am obţinut egalitatea:
% 18 . 7 % 82 . 92 % 100
Ch Ch Ch capitale curente totale
+ = sau
( ) % 18 . 7 % 63 . 18 % 19 . 74 % 100
Ch Ch Ch Ch capitale are deFunction personal totale
+ + = ,
din care putem determina coeficienţii de raportare a factorilor necunoscuţi:
(
Ch are deFunction
,
Chcapitale
), faţă de cei de bază (
Chpersonal
)
aplicând egalitatea: 100 = (74,19 +18,63) + 7,18
Nivelul I de raportare a
Ch are deFunction
faţă de
Chpersonal
:
2438 , 1
19 . 74
28 . 92
1
= = =
Ch
Ch
K
personal
are deFunction
, (Verificare: 74,19 × 1,2438 = 92,28)
Nivelul II de raportare a
Chcapitale
faţă de
Chcurente
:
0836 , 1
28 . 92
100
2
= = =
Ch
Ch
K
curente
capitale
, (Verificare: 92,28 × 1,0836 = 100)
Astfel, aplicând coeficienţii de raportare determinaţi obţinem egalitatea:
100 = (
Chpersonal
)×K
1
×K
2
= (74.19) ×1.2438×1.0836
Pentru determinarea taxei de studii în cadrul instituţiei de învăţământ superior se va efectua
calculul cheltuielilor medii de personal la un student echivalent pentru anul precedent, care se va
ajusta la coeficientul respectiv de majorare a salariilor în conformitate cu legile salariale în
vigoare şi cu indicele de majorare adoptat de către Ministerul Finanţelor la întocmirea
propunerilor de buget, ţinându-se cont şi de modificările efectuate în statele de personal. De
exemplu, în anul 2008 procentul de majorare a salariilor faţă de anul 2007 a constituit 10%
[Hotărârea Guvernului nr.1399 din 12.12..2007 „Cu privire la implementarea normelor salariale
prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar” [41], stipulează că, cu
începere de la 1 ianuarie 2008, li se alocă mijloace bugetare în cuantum de 10% de la salariile de
bază real stabilite, ţinându-se cont de toate sporurile, suplimentele şi premiile calculate în
cuantum procentual faţă de salariul tarifar (de funcţie)].
70
Dacă luăm ca bază cheltuielile medii de personal la un student echivalent pentru anul
precedent de studii (2007), care alcătuieşte - 4197 lei (tabelul 2.6, col. 11, rândul 23) şi aplicăm
coeficientul 0,1 (10%) de majorare a salariilor pentru anul următor (2008), vom determina
indicele costului mediu pentru instruirea unui student echivalent în instituţiile de învăţământ
superior din subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova pentru anul
2008 prin formula:

( )
N
Ch
C
s.e.2008
s.e.2008
K K
8 prsonal200
2 1
× ×
= , unde:
Cs.e.2008
- reprezintă costul mediu la un student echivalent pentru anul 2008;
Ns.e.2008
- reprezintă numărul de studenţi echivalenţi planificaţi pe anul 2008;
(
)
CAM CAS
FRM
Ch 08 art.116.20 08 art.112,20
07 art.111,20
08 personal20
1.1 + + × =
;
1.1 – reprezintă coeficientul de majorare a retribuţiei muncii pentru anul 2008;
CAS 08 art.112,20
este egal cu 24% la suma cheltuielilor de personal (conform Legii Bugetului
Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2008) minus suma planificată la art. 111.06 „Ajutorul
material”;
CAM 08 art.116.20
este egal cu 3% la suma cheltuielilor de personal (conform Legii Fondului
Asigurare Obligatorie de Asistenţă Medicală pe anul 2008) minus suma planificată la art. 111.06
„Ajutorul material”.
Aşa dar, calculul cheltuielilor medii la un student echivalent pentru anul 2008 în baza
informaţiei din anul 2007 prezentate în tabelul 5, se va efectua în modul următor:
- determinăm creşterea FRM pentru anul 2008:
223106.5mii lei × 1,1 = 245417.5mii lei,
- determinam mărimea posibilă a ajutorului material pe anul 2008, care constituie 0,5 din
salariul lunar: [(245417,5mii lei ÷13salarii) ×0,5] = 18878,2 mii lei;
- determinăm
CAS 08 art.112,20
:
245417,5-18878,2 = 226539,3×24% = 54369.4 mii lei;
- determinăm
CAM 08 art.116,20
:
245417,5-18878,2 = 226539,3×3% = 6796,2 mii lei;
- determinăm
Ch 08 personal20
:
245417,5 + 54369.4 + 6796,2 = 306583,1 mii lei.
Apoi determinăm cheltuielile medii pentru un student echivalent cu condiţia că,
Ns.e.2008
=
Ns.e.2007
:
71

( )
lei 1000
1.0836 1.2438 306583.1
6135
67357
Cs.e.2008
= ×
× ×
=
Din calculul expus rezultă taxa medie de studii pentru instituţiile de învăţământ superior
subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova pentru anul 2008, care
va constitui:
 pentru studenţii cu frecvenţă la zi (6135 * 1,0) - 6135 lei;
 pentru studenţii cu frecvenţă redusă (6135 * 0,4) - 2454 lei.
Deoarece anul de gestiune nu coincide cu anul universitar, este mult mai complicat de
efectuat aceste calcule neavând ca bază informaţională cheltuielile repartizate pe ani de studii (de
ex. 2005-2006, 2006-2007, 2007-2008). De aceea, rezultatele obţinute pot fi aproximative.
Tabelul 2.7
Exemplu de calcul al taxei de studii la Universitatea de Stat din Tiraspol pentru
anul 2008*
(în baza metodei propuse de autor)
din venitui
bugetare
de bază
din
mijloace
speciale
total 2007
1 Retribuirea muncii, mii lei 111 4460,0 3584,8 8044,8 1,1 8849,3
inclusiv: ajutor material, mii lei 111.06 168,9 120,0 288,9 1,1 317,8
2 Contribuţii la BASS, mii lei 112 1084,7 856,4 1941,1 1,1 2047,6
3 Contribuţii la BFOAM, mii lei 116 108,4 85,7 194,1 1,1 255,9
4 Total cheltuieli de personal, mii lei 5822,0 4646,9 10468,9 1,1 11152,8
5 Nr. studenţi la secţia zi persoane 1111,3 767,5 1878,8 1878,8
6 Nr. studenţi la secţia F/redusă, prsoane 435,3 2216,4 2651,7 2651,7
7 Nr. studenţi echivalenţi, persoane 1285,4 1654,1 2939,5 2939,5
8 Celt.de personal la un st echivalent,lei 4529,3 2809,4 3561,5 3794,1
9 Chelt. curente la un st. echiv., lei 1,2438 4719,1
10 Cheltuieli totale la un st. echivalent, lei 1,0836 5113,7
11
Taxa de studii pentru un student de la
secţia de zi, lei
1 5113,7
12
Taxa de studii pentru un student de la
secţia învăţământ cu frecv. redusă, lei
0,4 2045,5
Cheltuieli
totale pentru
anul 2008
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

d
e

r
e
c
a
l
c
u
l
a
r
e
nr./r Indicatorii
a
r
t
i
c
o
l
Cheltuieli (2007)
* Sursa: Elaborată de autor în baza datelor formularelor nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei
publice din contul cheltuielilor de bază”, nr. 4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” şi
Formularul 3-5b „Raport privind efectivul de elevi al instituţiilor medii de specialitate şi studenţi al instituţiilor de
învăţământ superior” a UST la situaţia din 01.ianuarie 2008.
Instituţiile de învăţământ superior la calcularea taxei de studii pot aplica, în dependenţă
de coeficienţii K
1
şi K
2
(care pot fi diferiţi în dependenţă de profilul socio-uman sau real), indici
de cost agregaţi. Aceşti indici pot fi determinaţi prin ponderea cheltuielilor necesare pentru
pregătirea unui student echivalent la diferite forme de studii, pe facultăţi/specialităţi, în
dependenţă de anii de studii, ţinându-se cont şi de alţi factori stabiliţi în conformitate cu
72
specificul instituţiei de învăţământ superior (agrar, medicină, tehnic, pedagogic etc.) În cazul
determinării şi aprobării acestor indici de către o comisie competentă din cadrul Ministerelor de
resort în baza unor acte legislative, ar dispărea necesitatea elaborării anuale a Nomenclatorului şi
cuantumului plăţilor la lucrările şi serviciile prestate de către instituţiile de învăţământ [44].
Acest lucru ar spori stabilitatea activităţii financiare a instituţiilor de învăţământ din Republica
Moldova.
Conform punctului 205 din Instrucţiunea 85 [97], veniturile din mijloace speciale sunt
contabilizate la subcontul de pasiv 400 “Venituri din mijloace speciale”. În creditul subcontului
400 se înregistrează veniturile calculate prin debitarea subconturilor corespunzătoare ale
conturilor de decontări sau subconturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti din mijloace speciale,
iar în debitul subcontului 400 se înregistrează închiderea la sfârşitul anului a cheltuielilor din
mijloace speciale acumulate prin creditarea subcontului 211 “Cheltuieli privind mijloacele
speciale”.
Veniturile provenite din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ trebuie să fie
confirmate prin documente justificative, care nu sunt stipulate în actele normative în vigoare.
Pentru calcularea taxei de studii sunt necesare documentele confirmative de înmatriculare a
studenţilor şi de promovare a acestora în următorul an de studii, cum ar fi: contractele de studii,
ordinele de înmatriculare, ordinele de promovare de la un an de studii la altul, listele de evidenţă
a frecvenţei studenţilor, notele informative privind rezultatele sesiunilor, ordinele de
exmatriculare, certificate contabile etc. În opinia noastră, ordinul de înmatriculare şi contractul
de studii încheiat cu beneficiarii nu dă o certitudine justă că acesta a frecventat sau, cel puţin,
dacă a fost prezent la lecţii. Dacă beneficiarul nu s-a prezentat la studii, atunci el poate pretinde
la rezilierea contractului şi desigur, la restituirea avansurilor acordate, fapt ce prejudiciază
instituţia pentru un timp de cel puţin 5 luni sau un an de studii (se are în vedere prima sesiune
sau sesiunea a doua), cum se procedează de obicei la instituţiile cercetate. Aceste informaţii la
serviciul contabilitate apar odată cu ordinele de exmatriculare, desigur după efectuarea
tranzacţiilor de calculare a veniturilor sau după prezentarea rapoartelor financiare anuale. Din
aceste considerente apare necesitatea unei evidenţe stricte a frecvenţei studenţilor cu prezentarea
în contabilitate a documentului justificativ (de exemplu - tabel nominativ de prezenţă la ore)
semnat de persoane responsabile, care, la rândul lor, să fie urmate de ordonanţele de
exmatriculare sau alte măsuri legale (concedii academice, frecvenţă liberă etc.). Documentele
respective pot fi întocmite de către decanate sau de secţia studii, fiind structurate pe forme de
studii, specialităţi, ani de studii, grupe şi prezentate la contabilitate, în mod obligatoriu, conform
unui grafic stabilit. Se recomandă ca responsabilii de întocmirea şi prezentarea la timp în
73
contabilitate a acestor documente să fie desemnaţi prin ordinul rectorului şi adus la cunoştinţa
tuturor colaboratorilor.
Pentru calcularea veniturilor din transmiterea spaţiilor libere în arendă şi prestarea
serviciilor comunale sunt necesare: contractele de arendă aprobate de către organul ierarhic
superior, bonurile de plată, facturile de expediţie, procesele verbale de prestare a serviciilor
nominalizate. Aceste documente pot fi întocmite de către persoanele responsabile din secţia
administrativ-gospodărească şi contabilitate (secţia decontări cu debitorii şi creditorii privind
veniturile din mijloace speciale).
Calcularea veniturilor din taxele de cazare în căminele studenţeşti se vor efectua în
baza bonurilor de cazare şi a listelor persoanelor cazate în cămine prezentate de către intendenţi,
iar în căminele familiale - în baza bonurilor lunare de plată, întocmite conform borderourilor
cumulative a cheltuielilor efective pentru servicii comunale şi de întreţinere.
În opinia noastră, subcontul 400 „Venituri din mijloace speciale” poate fi aplicat doar în
cazurile în care instituţia de învăţământ superior ar avea venituri din mijloace speciale numai de
un singur tip şi o singură categorie. Deoarece veniturile din mijloace speciale sunt diferite după
categorii şi tipuri, iar evidenţa analitică trebuie ţinută separat, propunem următoarele conturi
analitice pentru înregistrarea acestora:
- 400.01.01 “Venituri din taxele de studii pentru învăţământul ciclului I”;
- 400.01.02 “Venituri din taxele de studii masterat (ciclul II)”;
- 400.01.03 “Venituri din chiria în căminele studenţeşti” etc. categoria 001;
- 400.02.01 “Venituri din prestarea serviciilor comunale”;
- 400.02.02 “Venituri din arenda spaţiilor libere” etc. pentru categoria 002;
- 400.03.01 “Venituri din granturi: Fondul ecologic” etc., pentru categoria 003...
Conturile analitice propuse sunt utile pentru contabilizarea computerizată a veniturilor pe
categorii şi tipuri de mijloace speciale. În aşa mod se asigură obţinerea informaţiilor necesare
pentru analiză, control, luarea deciziilor manageriale, precum şi pentru întocmirea Rapoartelor
privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale (formularul nr. 4) prezentate ministerului de
resort, separat pe categorii şi tipuri.
Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la mijloacele speciale ale
instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului” nr. 196 din 22.02.2007,
modificată prin Hotărârea Guvernului nr.872 din17.07.2008 [44] veniturile efective din taxele de
studii se calculează de instituţie în 2 etape: la începutul anului financiar pe semestrul 2 al anului
de studii şi la începutul anului nou de studii pe semestrul 1 al acestuia indiferent de modalitatea
de achitare a plăţilor pentru studii [44, pct.16]. Această formulare nu dă claritate asupra
determinării sumelor aferente trecerii în calcul a veniturilor perioadei, deoarece pentru unele
74
instituţii semestrul I poate dura de la 1 septembrie până la 31 decembrie, iar altele pot include şi
luna ianuarie. Considerăm că la baza acestei formulări au stat prevederile articolului 12 din
Hotărârea menţionată: „Plăţile pentru studii se achită în 2 etape, la începutul fiecărui semestru”.
Cazul menţionat necesită o clarificare conform cărei metode (metoda contabilităţii de casă sau a
contabilităţii de angajamente) reflectăm în calcul veniturile efective din taxele de studii ale
perioadei de gestiune curente, deoarece cerinţele de mai sus nu corespund nici uneia din aceste
metode.
O problemă actuală a contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior publice constă în
faptul că veniturile pentru anul de studii sunt încasate în diferite perioade, iar baza legislativă în
vigoare de calculare a veniturilor în aceste instituţii nu permite de a le reflecta la conturile de
„Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” sau „Avansuri primite din mijloacele şi
fondurile speciale” din lipsa acestora în planul de conturi.
Cercetătorul M. Nani în anul 2006 a propus includerea în Planul de conturi al evidenţei
contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare [97] a subcontului
401 „Venituri anticipate din mijloace speciale” [71], dar până în prezent Ministerul Finanţelor
nu a luat nici o decizie cu privire la problema respectivă.
Modul de planificare a veniturilor provenite din mijloacele speciale condiţionează
necoincidenţa veniturilor de casă cu cele efective, astfel, ajungându-se la un decalaj semnificativ
faţă de cele planificate pentru diferite perioade ale anului financiar. Trebuie de menţionat ca,
începând cu 01 ianuarie 2005, aceste mijloace sunt parte componentă a bugetului public naţional,
evidenţa căruia se ţine prin metoda de casă, iar decalajul la prima vedere exprimă neexecutarea
bugetului la nivelul întregii ţări. Astfel, Ministerul Finanţelor cere ca planurile de finanţare să fie
modificate, ţinând cont de executarea lor de casă, iar organele de control financiar
(Departamentul de Revizie şi control financiar, care este o subdiviziune a Ministerului
Finanţelor, Curtea de conturi etc.) cer ca executarea efectivă să nu depăşească planul aprobat,
fapt pentru care în conformitate cu Codul pentru contravenţii administrative [15, art. 162
11
] se
aplică amenzi. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 [104, art.
298], care va intra în vigoare din 31.05.2009, la fel prevede sancţiuni pentru încălcarea modului
de calculare, de aprobare şi de utilizare a mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la
bugetele de toate nivelurile (inclusiv şi instituţiile de învăţământ superior publice). Considerăm
că problema în cauză rămâne actuală şi propunem soluţia de rezolvare a acesteia prin includerea
în planul de conturi a subcontului 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi
a contului analitic 158/1 „Avansuri primite din mijloacele şi fondurile speciale”, la fel şi
deschiderea conturilor trezoreriale suplimentare, unde instituţiile de învăţământ publice vor
depune încasările de mijloace băneşti din contul veniturilor anticipate, efectuând lunar transferuri
75
la contul trezorerial a veniturilor curente din mijloace speciale în mărimea veniturilor lunare
efectiv calculate. Evidenţa mijloacelor băneşti din venituri anticipate, propunem să fie efectuată
la contul de activ 11 „Cont curent pentru mijloace speciale şi fondurilor speciale” subcont 112
„Cont curent privind alte mijloace”.
Tabelul 2.8
Formule contabile pentru evidenţa veniturilor anticipate, avansurilor primite şi a
mijloacelor băneşti din mijloace speciale încasate în avans
Conturi
corespondente
Nr.
crt
.
Conţinutul operaţiunii
Suma
(lei)
debit credit
1. Încasarea mijloacelor băneşti din taxele de studii în casierie
integral pentru anul de studii 2008/2009 la 01.09.2008
6200.00 121 158
2. Încasarea mijloacelor băneşti din taxe de studii în avans
pentru următorii ani de studii 2009/2010 şi 2010/2011 (Unii
beneficiari solicită achitarea în avans a taxelor pentru toată
perioada de studii).
12400.00 121 158/1
3. Vărsarea la contul trezorerial al mijloacelor speciale a
sumei, care revine perioadei curente (septembrie 2008)
6200/10*
620.00 111 121
4. Depunerea avansului primit la contul trezorerial pentru
avansuri primite în aceiaşi zi (6200+12400-620).
17920.00 112 121
5. Transferul lunar al veniturilor curente la contul curent al
mijloacelor speciale din contul trezorerial al avansurilor
primite*
620.00 111 112
6. Calcularea veniturilor anticipate pentru anul de studii
2008/2009 în mărimea taxei anuale de studii.**
6200.00 158 401
7. Trecerea la venitul perioadei curente în mărimea a 10 părţi
din venitul total al anului de studii ***
620.00 401 400
8. Trecerea veniturilor din taxe de studii primite la venituri
anticipate la începutul următorului an de studii 2009/2010**
6200.00 158/1 158
Notă: evidenţa analitică pe subconturile 158 şi 158/1 se va ţine separat pe fiecare beneficiar. Înregistrările
contabile se vor efectua şi pentru alte tipuri de venituri din mijloace speciale (taxe pentru cazare în cămin,
servicii de arendă etc.)
* Operaţiunea se va efectua pentru toţi studenţii, care au achitat în perioada respectivă (zi/lună) taxa de
studii anticipat;
**Calculul se va efectua pentru fiecare beneficiar separat.
*** Calculul se va efectua pentru toţi beneficiarii în sumă totală.
Sursa: Elaborat de autor.
Menţionăm că, pct.19, 20 IPSAS 9 „Venituri din tranzacţii de schimb” stipulează
următoarele: „Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii poate fi
estimat în mod credibil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie recunoscut în măsura executării
contractului la data raportării”[114, pct.19, p.221], „Recunoaşterea veniturilor pe măsura
derulării tranzacţiei este denumită în mod curent „metoda procentului de finalizare”. În baza
acestei metode veniturile sunt recunoscute în perioada de raportare în care sunt prestate
serviciile”[114, pct.21, p.221]. În pct.12 din anexa la IPSAS 9 se recomandă ca veniturile din
76
taxe de şcolarizare să fie recunoscute pe parcursul perioadei de şcolarizare [114, p.230].
Veniturile lunare efective pot fi calculate prin formula:
V
l
= V
c
/ P
ş
,
Unde: V
l
– reprezintă venitul lunar; V
c
- venitul anual contractat; P
ş
- perioada de şcolarizare;
Deoarece perioada anuală de şcolarizare pentru ciclul I de studii universitare este de 10 luni (01
septembrie - 30 iunie), în cazul când taxa pentru anul de învăţământ 2008/2009 stipulată în
contract va constitui 6200 lei, venitul lunar efectiv va fi de 620 lei (6200,00 lei/10 luni).
Formulele contabile pentru aceste operaţiuni sunt prezentate în tabelul 2.8.
Considerăm că problema menţionată şi multe alte probleme ale contabilităţii în instituţiile
publice ar putea fi soluţionate prin trecerea la planul general de conturi contabile şi prin
elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (S.N.C.S.P.), care în
conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 [54, art. 47, pct. 3 (a)] vor fi
elaborate şi aprobate în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi în baza
Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru sectorul Public (S.I.C.S.P. sau IPSAS),
elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) [114].
2.3. Aspecte ale contabilităţii mijloacelor fixe
Pe cât de diverse sunt ramurile învăţământului contemporan, atât de diverse sunt şi
necesităţile tehnico-materiale de instruire. Baza tehnico-materială şi financiară a instituţiei de
învăţământ formează în comun patrimoniul ei, care poate fi clasificat în: active nemateriale;
mijloace fixe; stocuri de materiale; obiecte de mică valoare şi scurtă durată; mijloace băneşti ş. a.
În componenţa mijloacelor fixe sunt incluse obiecte ale căror valoare unitară depăşeşte
plafonul stabilit de legislaţie şi durata de funcţionare utilă este mai mare de un an. Potrivit
modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice,
aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 09 octombrie 1996 [97], ce au avut loc
în baza ordinelor Ministerului Finanţelor nr.26 şi nr. 27 din 12 martie 2007 plafonul stabilit
pentru valoarea nominală de intrare a mijlocului fix a fost stabilit de 3000 lei, iar mijloacele fixe
care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la 12 martie 2007 cu valoarea de la 1000 lei
până la 3000 lei, urmau să fie trecute la categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Pentru efectuarea acestor operaţiuni contabile instituţiile publice trebuiau să îndeplinească unele
lucrări contabile preliminare, care constau în următoarele:
1. Retragerea Fişelor de inventar f.MF-6 pentru mijloacele fixe cu valoarea de la 1000 până la
3000 lei;
77
2. Identificarea acestor mijloace fixe în tabelul de evidenţă a uzurii calculate la situaţia din 31
decembrie 2007 (menţionăm că, instituţiile bugetare calculează uzura mijloacelor fixe o dată
pe an la finele anului financiar, iar uzura pentru OMVSD nu se calculează);
3. Întocmirea Borderourilor cumulative: a) de evidenţă a uzurii acumulate pentru mijloacele
fixe identificate pentru transfer în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; b) de
evidenţă a uzurii acumulate pentru mijloacele fixe cu valoare iniţială mai mare de 3000 lei.
În ambele borderouri este foarte important să se păstreze evidenţa analitică a mijloacelor fixe
în dependenţă de subconturi şi locul de păstrare (gestionari), fiind completate cu mijloacele
fixe procurate în perioada anului 2007;
4. Însumarea totalurilor din ambele Borderouri şi verificarea corectitudinii divizării cu sumele
respective din bilanţul contabil după formulele:
 Valoarea iniţială a mijloacelor fixe = Sold debitor subconturile 010-019
 Uzura acumulată a mijloacelor fixe = Sold creditor subcontul 020
 Valoarea rămasă a mijloacelor fixe = Sold creditor subcontul 250;
5. Întocmirea notei de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi
deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438, efectuând următoarele înregistrări contabile:
a) scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe identificate pentru transfer în categoria
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” – la valoarea rămasă a mijloacelor fixe,
Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” - la suma uzurii acumulate,
Ct 01„Mijloace fixe” , subconturile 010-019 – la valoarea iniţială;
b) înregistrarea obiectelor de mică valoarea şi scurtă durată trecute din categoria mijloacelor
fixe la valoarea iniţială:
Dt subconturile 070-073 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,
Ct subcontul 260 „Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
După efectuarea înregistrărilor contabile în cartea mare şi întocmirea balanţei de
verificare, se vor verifica corectitudinea modificărilor ce au avut loc în bilanţul contabil în felul
următor:
 Sold debitor subconturile 010 – 019 = Suma soldurilor creditoare a subconturilor 250 şi
020;
 Sold debitor subconturile 070-073 = Sold creditor subcontul 260.
Ţinând cont de faptul că, instituţiile publice duc evidenţa contabilă pentru mijloacele
bugetare de bază separat de contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale, aceste operaţiuni se
vor efectua pentru ambele contabilităţi, efectuând verificarea separat cu formularul nr. 1
”Bilanţul executării bugetului organelor autorităţilor publice centrale şi locale din contul
78
veniturilor/cheltuielilor de bază” şi formularul nr.1-1” Bilanţul executării bugetului organelor
autorităţilor publice centrale şi locale din contul mijloacelor, fondurilor speciale şi a altor
mijloace”. Instituţiile de învăţământ publice superior care primesc finanţări în baza proiectelor
ştiinţifice finanţate de Academia de Ştiinţe a Moldovei urmează să efectueze aceleaşi operaţiuni
de trecere a mijloacelor fixe cu valoarea de la 1000 lei până la 3000 lei în categoria obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată, modificând bilanţul executării bugetelor din sectorul ştiinţific.
Potrivit Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21 martie 2003 [39] mijloacele fixe se divizează în
următoarele grupuri:
1. Clădiri.
2. Construcţii speciale.
3. Instalaţii de transmisie.
4. Maşini şi utilaje.
5. Mijloace de transport.
6. Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc, alte tipuri de mijloace fixe.
7. Animale de producere şi reproducere.
8. Plantaţii perene.
9. Alte mijloace fixe.
În Anexa 17 prezentăm Clasificaţia şi componenţa mijloacelor fixe la instituţia de
învăţământ superior şi legătura acestora cu subconturile 010 – 019 a contului 01 „Mijloace fixe”
din Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale
instituţiilor bugetare [97].
Instituţiile de învăţământ superior publice înregistrează în categoria Alte mijloace fixe
proprietăţile, care necesită atribuite la categoria de active nemateriale (programe automatizate,
drepturi de utilizare a unor tehnologii, documentaţie tehnică de proiectare etc.) din lipsa în planul
a capitolului „Active nemateriale”. Acest moment negativ existent în actele legislative actuale
este deja menţionat de contabilii practicieni, la fel şi de cercetătorul economist Nani M. [72], cu
menţionarea căilor de soluţionare a lor şi modificarea planului de conturi al evidenţei contabile
privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare. La categoria de active
nemateriale recomndăm de înregistrat şi certificatele de acreditare a instituţiilor de învăţământ
superior publice şi private, costul cărora la moment sunt trecute direct la cheltuielile curente,
rămânând să fie necontabilizate.
Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare [89] completarea instituţiilor
publice cu mijloace fixe se efectuează din contul articolului de cheltuieli 242 ”Procurarea de
mijloace fixe”. Specificul contabilităţii instituţiilor publice este că în contul cheltuielilor efective
79
curente nu se reflectă lunar uzura mijloacelor fixe ci integral, la procurarea lor. Valoarea
mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare
ale contului 01 „Mijloace fixe” şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului
"Decontări". Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 al capitolului
„Cheltuieli” şi creditul subcontului 250 „Fondul mijloacelor fixe”. [97, pct.51]. În dependenţă
de durata de funcţionare utilă a fiecărui obiect anual se calculează uzura mijloacelor fixe, care
micşorează Fondul mijloacelor fixe. În consecinţă, neevidenţierea uzurii mijloacelor fixe prin
trecerea acesteia lunar la cheltuielile de întreţinere, face ca contul cheltuielilor efective ale
instituţiilor publice să nu reflecte corect efortul pe care-l face instituţia pentru pregătirea unui
student, doctorand etc. Această neconcordanţă capătă amploare pe măsură ce instituţiile de
învăţământ superior publice beneficiază de o bază tehnico-materială complexă şi valoroasă.
Considerăm că ar fi mai corect ca şi în cazul instituţiilor publice uzura mijloacelor fixe să se
reflecte la cheltuielile efective curente. Această situaţie se referă şi în cazul obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, care propunem să fie trecute la cheltuieli nu prin crearea „Fondului
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” la procurare, ci conform prevederilor SNC 2,
eventual pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora este mai
mică de 1/2 din plafonul stabilit, urmează să fie casate la cheltuieli sau consumuri pe măsura
predării acestor obiecte de la depozit în exploatare, iar pentru obiectele de mică valoare şi
scurtă durată, valoarea unitară a cărora depăşeşte 1/2 din plafonul stabilit, în cazul livrării de la
depozit în exploatare uzura se calculează în proporţie de 100% din valoarea acestora
diminuată cu valoarea probabilă rămasă [91, SNC 2, art. 36, 37].
Mijloacele fixe ale instituţiilor publice sunt reflectate în contabilitate la valoarea de
intrare, conform preţurilor de procurare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele
procurate până la 01 ianuarie 1996 – la valoarea reconstituită, conform reevaluării efectuate la
data respectivă. Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a
construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea lor iniţială. Pentru alte categorii de
mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea lor
iniţială [97, art.46, alin.4, modificat prin ordinul MF nr.46 din 27.07.2004, în vigoare din
27.07.2004].
Exemplu: Pentru reparaţia capitală a acoperişului blocului de studii a Universităţii de Stat din
Tiraspol au fost efectuate cheltuieli finanţate din bugetul de bază în sumă de 300000 lei şi din
bugetul mijloacelor şi fondurilor speciale 179000 lei.
Aşa cum clădirea blocului de studii se află la bilanţul bugetului de bază, părerea
noastră este că, operaţiunile de majorare a costului clădirii se vor efectua numai în contabilitatea
bugetară.
80
Reieşind din datele exemplului nostru contabilitatea va efectua următoarele înregistrări:
În contabilitatea mijloacelor speciale şi altor mijloace:
1. Înregistrarea cheltuielilor din mijloace speciale pentru reparaţia capitală a acoperişului în
baza actului de recepţie a lucrărilor, facturii fiscale sau facturii de expediţie:
Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale” articol 243.3 „Reparaţia capitală a
obiectelor social-culturale” 179000 lei
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 179000 lei
2. Achitarea facturilor de plată în baza ordinului de plată, facturii de expediţie, actelor de
recepţie a lucrărilor, contractului de achiziţie preventiv înregistrat la „Agenţia rezerve
materiale achiziţii publice şi ajutoare umanitare”, Trezorerie şi la Ministerul Finanţelor.
Dt 178„Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 179000 lei
Ct 111 „Cont curent al mijloacelor speciale” 179000 lei
În contabilitatea bugetului mijloacelor de bază:
3. Înregistrarea cheltuielilor din mijloacele bugetului de bază pentru reparaţia capitală a
acoperişului în baza actului de recepţie a lucrărilor, facturii fiscale sau facturii de expediţie:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi”
articol 243.3 „Reparaţia capitală a obiectelor social –culturale” 300000 lei
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 300000 lei
4. Achitarea facturilor de plată în baza ordinului de plată, facturii de expediţie, actelor de
recepţie a lucrărilor, contractului de achiziţie preventiv înregistrat la Departamentul
„Achiziţii publice”, Trezorerie şi la Ministerul Finanţelor.
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 300000 lei
Ct 090 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea instituţiei...” 300000 lei
5. Majorarea valorii de bilanţ a blocului de studii cu mărimea cheltuielilor de reparaţie capitală,
indiferent de sursa lor de finanţare:
Dt 010 „Clădiri” 479000 lei
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” 479000 lei.
Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preţ
de procurare (inclusiv TVA), iar cheltuielile pentru reparare şi restaurare, inclusiv pentru
copertarea repetată, nu măresc valoarea lor şi sunt trecute la cheltuieli [97, art. 46, alin.3].
Menţionăm faptul că, mijloacele fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice din Republica
Moldova la momentul actual nu corespund valorii reale şi necesită o reevaluare (ultima a avut
loc la situaţia din 01 ianuarie 1996). Aceasta ar aduce costul curent sau valoarea de intrare
actualizată în corelaţie cu utilitatea bunurilor şi cu valoarea de piaţă a acestora, iar utilizatorii de
81
informaţie privind patrimoniul public naţional, vor dispune de o informaţie actualizată, conform
cerinţelor Standardelor internaţionale. Pentru aceasta se recomandă Ministerului Finanţelor:
 elaborarea unor norme metodologice privind inventarierea, reevaluarea şi amortizarea
mijloacelor fixe aflate in patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare
a cheltuielilor şi de subordonare;
 stabilirea unor coeficienţi de actualizare a valorii, determinaţi în baza indicatorilor
studiaţi de Departamentul de Statistică.
 crearea unei comisii consultative şi de control în componenţa căreia să fie incluşi
evaluatori autorizaţi, pentru supravegherea procedurilor de reevaluate a bunurilor din
patrimoniul cultural naţional.
Instituţiile de învăţământ superior publice sunt obligate anual să supună inventarierii
patrimoniului, luând ca bază legislativă Regulamentul privind inventarierea [93], Legea
Contabilităţii [54] şi alte norme legislative. Ţinerea contabilităţii separat pe surse de finanţare
îngreunează procesul inventarierilor fiind dublate actele, listele şi balanţele de verificare a
rezultatelor. O atenţie deosebită este necesară la determinarea şi înregistrarea în contabilitate a
surplusurilor sau lipsurilor mijloacelor fixe. Dacă apare surplus/lipsuri în listele de inventariere a
mijloacelor fixe înregistrate în contabilitatea bugetară de bază, atunci suplimentar se verifică
dacă în listele de inventariere a mijloacelor fixe înregistrate în contabilitatea mijloacelor şi
fondurilor speciale nu apare rezultatul opus, la aceeaşi categorie de mijloace fixe, apoi se
constată, care ar fi fost sursa de apariţie a surplusului/lipsurilor de mijloace fixe pentru a fi
reflectate corect în contabilitatea respectivă.
Reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor fixe în contabilitatea instituţiilor publice
are loc în baza Balanţei de verificare a rezultatelor INV-3, care serveşte ca document justificativ
de înregistrare în evidenţa gestiunii (magazii, depozite) şi în contabilitate a surplusurilor şi
lipsurilor constatate. Comisia de inventariere întocmeşte un proces verbal unde se fac propuneri
de reglementare a diferenţelor depistate, care se aprobă de conducătorul instituţiei. Rezultatele
inventarierii urmează a fi înregistrate în contabilitate în decurs de 5 zile din data aprobării
deciziei [93, art.116].
Înregistrarea mijloacelor fixe depistate în plus la inventariere (frecvent se întâmplă când
persoanele responsabile nu prezintă în contabilitate documentele justificative cu privire la donaţii
în formă de bunuri materiale) are loc prin următoarea înscriere contabilă:
1. Reflectarea valorii de piaţă (se confirmă prin minimum trei oferte de preţuri de la
distribuitorii de aparate identice sau prin informaţii primite de la organele autorizate în
domeniul evaluării patrimoniului) a obiectului nominalizat în lista de inventariere ca surplus:
Dt 01 „Mijloace Fixe”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
82
În cazul depistării lipsurilor de mijloace fixe la inventariere din vina unor persoane, este
important ca persoana responsabilă să dea o explicaţie în scris de recunoaştere a vinei în cauză şi
un angajament de recuperare benevolă a prejudiciului cu indicarea termenului de achitare, în caz
contrar materialele neapărat trebuie transmise organelor de judecată.
Exemplu: La instituţia publică în laboratorul de informatică, unde gestionar este numit
prin ordin D-nul Petraru Petru, cu care administraţia a încheiat contract de responsabilitate
materială, în rezultatul inventarierii au fost depistate lipsă 1(una) imprimantă la preţ iniţial 4500
lei, (uzura calculată – 1500 lei) şi 1(unu) computer în sumă de 9500 lei (uzura calculată – 3170
lei). Din explicaţia gestionarului Petraru P. rezultă, că computerul lipseşte din vina sa şi îşi
asumă obligaţia să restituie suma de 7800 lei (preţ confirmat prin oferte de preţuri de la 3
distribuitori de aparate identice la momentul depistării lipsei) proporţional, în decursul a 6 luni.
Domnul nu cunoaşte când o fi dispărut imprimanta, motivând că în perioada de vacanţă au avut
loc lucrări de reparaţie în laborator. Hotărârea judecăţii a decis că gestionarul Petraru P. nu este
vinovat, deoarece în perioada reparaţiei administraţia instituţiei trebuia să asigure alte încăperi
pentru păstrarea utilajului.
Conform datelor acestui exemplu în contabilitate vom efectua următoarele înregistrări:
 Casarea mijloacelor fixe constatate lipsă la inventariere (imprimanta şi computerul):
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” la valoarea rămasă a obiectelor menţionate – 9330 lei
((4500,00-1500,00)+(9500-3170))
Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” la suma uzurii acumulate la momentul inventarierii – 4670 lei
(1500+3170)
Ct 01 „Mijloace fixe”, subcont 013 ”Maşini şi utilaje” la valoarea iniţială – 14000 lei
Concomitent efectuăm înscrierile secundare:
 Contabilizarea datoriei debitoare cu persoana, care a cauzat prejudiciul la suma
recunoscută spre recuperare (preţul de piaţă a computerului) şi a datoriilor creditoare faţă
de buget :
Dt 170 „Decontări privind manco” - 7800 lei
Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - 7800 lei
 Reflectarea sumei reţinută din retribuţia lunară a D-lui Petraru P. cu păstrarea a 50 la sută
din salariu (art.149, Codul Muncii ):
Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii” (7800 lei/6 luni) - 1300 lei
Ct 170 „Decontări privind manco” - 1300 lei
 Înregistrarea sumei prejudiciului lunar în cazul achitării lui de către D-nul Petraru P. în
casierie:
Dt 120 „Casa”, Dt 121 „Casa pe mijloace speciale” - 1300 lei
83
Ct 170 „Decontări privind manco” - 1300 lei
 Contabilizarea sumei lipsurilor transmise în organele de judecată:
Dt 170 „Decontări privind manco” - 4500 lei
Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei
 Reflectarea în contabilitate a sumelor neconfirmate de Hotărârea judecăţii:
Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei
Ct 170 „Decontări privind manco” - 4500 lei
 Reflectarea în contabilitate a sumelor în caz de recunoaştere a vinovăţiei persoanei
responsabile de către Hotărârea judecăţii:
Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei
Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - 4500 lei.
Casarea mijloacelor fixe, în cazul uzurii fizice şi/sau morale, la instituţiile publice trebuie
efectuată în baza Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe
[38], care stabileşte modul de creare a comisiilor, perfectarea documentelor pentru casarea
mijloacelor fixe, reflectarea şi raportarea rezultatelor casării mijloacelor fixe. Conform art. 5
cap.1 a regulamentului mijloacele fixe pot fi casate şi scoase de pe conturile contabile numai cu
autorizarea autorităţilor centrale de specialitate. Autorizaţia poate fi primită în urma prezentării
următoarelor documente: scrisoarea de însoţire, decizia organului de conducere a instituţiei
publice, actele de casare a mijloacelor fixe (Formularele MF-3, MF-4 (buget), MF-6) cu
reflectarea în ele a valorii materiale ce urmează a fi trecută la venituri în urma casării [38, pct.9,
cap. III]. Din practica studiată, în cazul instituţiilor de învăţământ superior, care dispun de o
dotare tehnico-materială complexă, modalitatea de casare a mijloacelor fixe cu acordul
ministerelor de resort complică lucrul membrilor comisiilor care dublează atât procedura de
întocmire a documentelor primare, cât şi timpul de executare a acestor lucrări. Considerăm că
includerea în componenţa acestor comisii a unui specialist expert în domeniu, numit de către
organul ierarhic superior ar soluţiona problema menţionată.
Sumele obţinute din vânzarea mijloacelor fixe sau a anumitor obiecte sau părţi ale
mijloacelor fixe se transferă în bugetul respectiv [38, alin.12, cap. IV], fiind întocmite
următoarele înregistrări contabile:
 Înregistrarea operaţiunii de scoatere din evidenţă a mijlocului fix comercializat:
Dt 250„Fondul mijloacelor fixe” la valoarea rămasă
Dt 02 „Uzura mijloacelor fixe” la suma uzurii acumulate
Ct 01 ”Mijloace fixe” la valoarea iniţială a mijlocului fix
 Contabilizarea datoriei debitoare a cumpărătorului faţă de instituţie la suma contractuală
în baza facturii de expediţie, contractului de livrare etc.:
84
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget”
 Înregistrarea sumei mijloacelor băneşti încasate din realizare prin conturile trezoreriale
sau în numerar prin casierie:
Dt 090, 111, 120, 121 Subconturi ale mijloacelor băneşti
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
 Reflectarea transferului mijloacelor băneşti în bugetul respectiv:
Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget”
Ct 090 „Cont curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”
Ct 111 „Cont curent al mijloacelor speciale” – pentru valoarea mijlocul fix realizat
din contul mijloacelor speciale.
La casarea mijloacelor fixe ce conţin metale preţioase instituţiile publice sunt obligate să
ţină evidenţa lor, blocurile, plachetele, elementele demontate fiind prelucrate în ordinea
respectivă [38, pct.14, cap. V]. Modul de efectuare a acestor operaţiuni este stabilit în
Regulamentul privind evidenţa, colectarea păstrarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce
conţin metale preţioase şi predarea metalelor preţioase prelucrate în Fondul de stat al metalelor
preţioase şi pietrelor preţioase, aprobat prin Ordinul MF nr.92 din 20.12.2006 [95].
În Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (formularul 1-
Anexa18) instituţiile publice reflectă uzura mijloacelor fixe în pasiv cu semnul plus, formând
împreună cu „fondul mijloacelor fixe” valoarea iniţială a mijloacelor fixe reflectate în activ.
Astfel activul bilanţului nu reprezintă valoarea reală a patrimoniului instituţiilor publice, fiind
majorat cu suma uzurii acumulate, aşa cum se vede în tabelul 2.9.
Tabelul 2.9
Modul actual de reflectare a mijloacelor fixe în
Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (formularul 1)*
mii lei
ACTIV PASIV
Indicatori
Componenta
de bază
(mijloace
bugetare)
Alte
componente
(Mijloace
speciale)
Indicatori
Componenta
de bază
(mijloace
bugetare)
Alte
componente
(mijloace
speciale)
I. MIJLOACE
FIXE
II. FONDURI ŞI
MIJLOACE CU
DESTINAŢIA SPECIALĂ
Mijloace fixe
(010-019)
23411,9 2002,8 Fondul mijloacelor fixe
(250)
15505,4 759,3
Uzura mijloacelor fixe (020) 7906,5 1243,5
Total 23411,9 2002,8 Total 23411,9 2002,8
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Bilanţul executării bugetului autorităţilor/ instituţiilor
publice formularul 1 la situaţia din 01.01.2008 la UST- Anexa18.
85
Suntem de părerea că, acest mod de prezentare a mijloacelor fixe face bilanţul contabil
dificil de citit de către utilizatorii de informaţie bugetară, deoarece nu corespunde nici cerinţelor
SNC şi nici cerinţelor IAS şi IPSAS. Propunem Ministerului Finanţelor de a efectua modificări
în formularul 1 (Anexa 18), prin excluderea din pasivul bilanţului a rândului „Uzura mijloacelor
fixe” şi includerea acestui rând în activul bilanţului la Capitolul I „Mijloace fixe” cu semnul
scăderii, după cum se vede în tabelul 2.10.
Tabelul 2.10
Modul de reflectare a mijloacelor fixe în Bilanţul executării bugetului
autorităţilor/instituţiilor publice, în rezultatul modificărilor propuse
ACTIV PASIV
Indicatori
Compone
nta de
bază
(mijloace
bugetare)
Alte
componente
(Mijloace
speciale)
Indicatori
Component
a de bază
(mijloace
bugetare)
Alte
componente
(Mijloace
speciale)
I. MIJLOACE
FIXE
II. FONDURI ŞI
MIJLOACE CU
DESTINAŢIA
SPECIALĂ
Mijloace fixe
(010-019)
23411,9 2002,8 Fondul mijloacelor
fixe (250)
15505,4 759,3
Uzura
mijloacelor fixe
(020)
(7906,5) (1243,5)
Total 15505,4 759,3 Total 15505,4 759,3
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor( la situaţia din 01.01.2008) din Bilanţul
executării bugetului autorităţilor/ instituţiilor publice formularul 1 la UST- Anexa18.
După cum vedem datele referitoare la valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe din
formularul 1 (Anexa18) prezentate în tabelul 2.9 nu reflectă valoarea reală a mijloacelor fixe la
sfârşitul perioadei de gestiune, ci valoarea lor iniţială (de achiziţie), pe când în cel modificat
(tabelul 2.10) se reflectă valoarea restantă.
Înregistrarea şi evaluarea corectă a mijloacelor fixe, inventarierea şi reflectarea la timp a
rezultatelor ei în contabilitate redau o imagine corectă bilanţului contabil.
2.4 . Perfecţionarea contabilităţii decontărilor cu personalul şi cu studenţii
În totalul cheltuielilor de învăţământ cheltuielile curente deţin o pondere de 80-90%.
Componenţa principală a cheltuielilor curente pentru învăţământul superior o reprezintă
cheltuielile de personal (didactic şi alte categorii de personal) cu o pondere de 50-60%. În
perioada anilor 2005-2008 în Republica Moldova au avut loc schimbări esenţiale în schemele de
86
finanţare şi de determinare a cuantumului de salarii pentru personalul din instituţiile finanţate de
la buget. Aceasta a orientat la abordarea unor probleme în contabilitatea datoriilor faţă de
personal privind retribuirea muncii în instituţiile de învăţământ. Problemele evidenţiate ţin de
determinarea corectă a mărimii salariilor noi în dependenţă de indicii normativi (vechimea în
muncă, funcţia ocupată, gradul şi titlul ştiinţific etc.) şi calitativi (înalta eficienţă în muncă,
intensitatea muncii, executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau de urgenţă etc.).
Propunerile de rezolvare a problemelor menţionate vor facilita lucrul personalului încadrat in
sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din Moldova. Vor da
posibilitate de a reflecta corect în tranzacţiile contabile, operaţiunile economico-financiare legate
de contabilitatea datoriilor faţă de personal privind retribuţia muncii şi de a atribui corect aceste
cheltuieli la articolele respective conform clasificaţiei economice a cheltuielilor.
Modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor personalului din autorităţile publice,
instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional la momentul actual sunt
reglementate conform: Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI
din 23.12.2005 promulgată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.461-IV din
22.02.2006 şi modificările ce au avut loc conform Legii nr. 69- XVI din 22 martie 2007 şi
Nr.276 din 18 decembrie 2008 [57,58]; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr.381
din 13.04.2006 cu modificările efectuate conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova
nr.361 din 03.04.2007, modificat recent prin Hotărârea Guvernului Nr.18 din 20 ianuarie 2009
cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din
ramurile sectorului bugetar [47]; Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de
muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile
bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.801 din
20 iulie 2007 [42]; Alte acte normative şi regulamente ale Ministerului Finanţelor şi
Ministerelor de ramură.
Cuantumul salariului tarifar corespunzător categoriilor de salarizare ale Reţelei tarifare
unice pentru personalul cu funcţii de conducere, corpul profesoral didactic, personalul auxiliar şi
administrativ-gospodăresc din instituţiile de învăţământ superior, postuniversitar şi de
perfecţionare a cadrelor începând cu 01 octombrie 2008 sunt reflectate în tabelul 2.11:
87
Tabelul 2.11
Salariile de funcţie pentru angajaţii din învăţământul public*
Salariile de funcţie lunare din învăţământul
public:
Salariile de funcţie lunare din
învăţământul public:
C
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e
de la
01.04. 07
HG nr. 381
din 13.04.06
de la
01.01. 08
HG nr. 1399
din 12.12.07
de la
01.01.09
Legea
276 din
18.12.08
C
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e
de la
01.04.07
HG nr. 381
din 13.04.06
de la 01.01. 08
HG nr. 1399
din 12.12.07
de la
01.01.09
Legea
276 din
18.12.08
1 400 440 600 14 600 660 840
2 410 451 610 15 625 687,5 870
3 420 462 620 16 660 726 900
4 430 473 640 17 700 770 950
5 440 484 660 18 750 825 1000
6 450 495 680 19 800 880 1050
7 465 511,5 700 20 850 935 1100
8 480 528 720 21 900 990 1160
9 500 550 740 22 950 1045 1220
10 520 572 760 23 1000 1100 1300
11 540 594 780 24 1100 1210 1400
12 560 616 800 25 1200 1320 1500
13 580 638 820 x - - -
*Sursa: HG nr. 381 [47], HG nr. 1399[41], HG nr. 1088 [13.3], Legea 276 [58].
Persoanelor din corpul profesoral-didactic şi de conducere cu grad ştiinţific şi titlu
ştiinţifico-didactic li se stabilesc sporuri lunare la salariile de funcţie în mărime de 700 lei pentru
gradul ştiinţific de doctor habilitat şi/sau profesor universitar şi respectiv, 300 lei pentru gradul
ştiinţific de doctor şi/sau conferenţiar universitar, 50 lei pentru corpul profesoral-didactic fără
grad ştiinţific. Specificăm că aceste sporuri, conform pct. 7 al anexei nr. 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2007[47], se acordă numai în limita unei sarcini didactice şi nu
se acordă în cazul muncii prin cumul în afara orelor de program, fapt ce contravine pct. 6 art. 267
din Codul Muncii al Republicii Moldova[20], unde se prevede că „salariaţii angajaţi prin cumul
beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă”. În multe
cazuri anume persoanele cu titlu şi grad ştiinţific sunt mai solicitaţi pentru a presta munca prin
cumul, de aceea este important să fie retribuit personalul angajat prin cumul şi cu acest spor
salarial.
88
Tabelul 2.12
Cuantumul salariilor pentru corpul profesoral didactic din instituţiile publice de
învăţământ superior din Republica Moldova începând cu 01.01.2009*
vechimea în munca ştiinţifico-pedagogică
până la 5 ani
de la 5 la 10
ani
de la 10 la
15 ani
de la 15 la 20
ani
mai mult de
20 ani
Postul
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d

e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e
/

l
e
i
v
e
c
h
i
m
e

m
u
n
c
a


%

2
-
5

a
n
i
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e

/

l
e
i
v
e
c
h
i
m
e

m
u
n
c
a


%

/

l
e
i
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e

/

l
e
i
v
e
c
h
i
m
e

m
u
n
c
a
%

/

l
e
i
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e

/

l
e
i
v
e
c
h
i
m
e

m
u
n
c
a
%

/

l
e
i
c
a
t
e
g
o
r
i
a

d
e

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e

/

l
e
i
v
e
c
h
i
m
e

m
u
n
c
a
%

/

l
e
i
profesor universitar
19 15 20 20 21 25 22 30
salariu lunar 1050 158 1100 220 1160 290 1220 366
+700 lei p/u dr. habilitat = 1908 1320 2150 2286
conferenţiar univ. 18 15 19 20 20 25 21 30
salariu lunar 1000 150 1050 210 1100 275 1160 348
+700 lei p/u dr. hab.= 1850 1960 2075 2208
+300 lei p/u dr.= 1450 1560 1675 1808
lector sup. universitar 17 15 18 20 19 25 20 30
salariu lunar 950 143 1000 200 1050 263 1100 330
+300 lei p/u dr. = 1393 1500 1613 1730
+50 lei fără grad şt. = 1143 1250 1363 1480
lector universitar 15 10 16 15 17 20 18 25 18 30
salariu lunar 870 87 900 135 950 190 1000 250 1000 300
+300 lei p/u dr.= 1257 1335 1440 1550 1600
+50 lei fără grad şt. = 1007 1085 1190 1300 1350
asistent universitar 15 10 16 15 17 20 18 25 18 30
salariu lunar 870 87 900 135 950 190 1000 250 1000 300
+50 lei fără grad şt. = 1007 1085 1190 1300 1350
*Sursa: Elaborat de autor în baza actelor legislative indicate mai sus.
Conform Legii nr. 355-XVI [13.1, art. 29 alin. (3) ] şi Hotărârii Guvernului nr. 381 [13.2,
pct. 6], personalului din instituţiile de învăţământ (cu excepţia muncitorilor), începând cu 01
iulie 2007 i se stabileşte spor lunar pentru vechime în muncă calculat în procente faţă de salariu
de funcţie. Sporul pentru vechime în muncă se stabileşte de către o comisie creată prin ordinul
conducătorului întreprinderii. Hotărârea comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă ce acordă
dreptul de a primi sporul dat se consemnează într-un proces verbal semnat de membrii comisiei.
Personalul corpului profesoral-didactic din învăţământul superior de stat, la situaţia din 01
ianuarie 2009 dispune de un salariu conform tabelului 2.12.
89
Tabelul 2.13
Clasificaţia economică a cheltuielilor de personal*
Articolul şi alineatul Conţinutul plăţilor
111.01. “Salariul funcţiei
(tarif de funcţie)”
remunerarea conform salariilor funcţiei stabilite, tarifelor sau
salariilor de bază; plata cu ora a muncii profesorilor.
111.02. “Sporuri la
salariul funcţiei”
plata sporurilor la salariu pentru: măiestrie profesională;
îndeplinirea unor lucrări de mare importanţă la momentul
desfăşurării lor; realizări deosebite în muncă; vechime în muncă,
gradul, categoria de calificare, grad ştiinţific, titlurile onorifice,
conducătorilor auto pentru categorie; alte sporuri, stabilite de
legislaţia în vigoare.
111.03. “Retribuirea
complementară la
salariul funcţiei”
cheltuielile de plată a sporurilor pentru: cumularea profesiilor,
funcţiilor, extinderea zonelor de activitate sau majorarea volumului
de lucrări executate, îndeplinirea îndatoririlor angajatului care
lipseşte provizoriu; munca în condiţii nocive şi grele; munca pe timp
de noapte; pentru regimul de muncă pe schimburi sau divizarea zilei
în părţi, conducătorilor auto pentru regimul de muncă nenormat;
profesorilor instituţiilor de învăţământ pentru administrarea
cabinetelor de studii, laboratoarelor etc.; alte sporuri prevăzute de
legislaţia în vigoare.
111.04. “Salarizarea
lucrătorilor netitulari”
remunerarea persoanelor neîncadrate în statele de personal ale
instituţiei.
111.06. “Ajutor material” cheltuielile pentru acordarea de ajutor material din contul
mijloacelor prevăzute pentru retribuţia muncii, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
111.07. “Premieri” cheltuielile pentru plata premiilor din contul mijloacelor destinate
retribuţiei muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
111.08. “Alte plăţi
băneşti”
se referă cheltuielile pentru retribuirea muncii neatribuite alineatelor
01-07.
112 Contribuţii de
asigurări sociale de stat
obligatori
cheltuielile instituţiei calculate la Fondul salarial în mărime de 23%
(a.2009) Contribuţii la asigurări sociale de Stat obligatorii în
conformitate cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.
Plata îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă (la
evidenţa cheltuielilor de casă).
116.01 Primele de
asigurare obligatorie de
asistenţă medicală
achitate de patroni în
interiorul ţării
cheltuielile instituţiei calculate la Fondul salarial în mărime de 3,5%
(a.2009), primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în
conformitate cu Legea fondurilor asigurării obligatorii de
asistenţă medicală
*Sursa: Elaborat în baza clasificaţiei economice a cheltuielilor Anexa nr.3 la Ordinul
ministrului finanţelor nr.91 din 20 octombrie 2008 [89].
În toate instituţiile de învăţământ necesarul de personal se stabileşte prin statele de funcţii
aprobate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, care sunt determinate în corespundere cu
modificările legislative privind cuantumul salariilor.
90
O problemă importantă a contabilităţii decontărilor cu personalul în instituţiile de
învăţământ superior este reflectarea corectă în evidenţa analitică a cheltuielilor de personal
conform clasificaţiei economice a cheltuielilor. Documentele primare de evidenţă a muncii
(tabelele de pontaj, borderourile de evidenţă a orelor citite în regim de plată cu ora şi procesele
verbale de executare a lucrărilor etc.) nu conţin datele necesare pentru repartizarea corectă a
cheltuielilor conform articolelor şi alineatelor sus menţionate. Ca exemplu putem pune în
discuţie cheltuielile pentru plata cu ora a pedagogilor şcolari pentru conducerea practicii
studenţilor, care nu sunt lucrători titulari, dar plata se efectuează în regim cu ora, ceea ce s-ar
putea atribui la alin. 111.01 „Salariul de funcţie” sau 111.04 „Salarizarea lucrătorilor netitulari”.
Considerăm că aceste cheltuieli nu se vor atribui la articolul 111 „Retribuirea muncii” dar la
articolul 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor şi studenţilor,
literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică”. În cazul dat cheltuielile pentru contribuţiile la
asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate la fondul de
retribuţie respectiv se vor atribui tot la articolul 113 alineat 05.
Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, cheltuielile de personal sunt
atribuite la articolele prezentate în tabelul 2.13.
Retribuirea muncii se achită regulat în termenii stabiliţi conform contractului Colectiv de
Muncă, dar nu mai rar de 1 dată în lună, (de regulă în primele zile ale lunii următoare). Pentru
efectuarea cheltuielilor efective privind remunerarea muncii instituţia trebuie să verifice limitele
mijloacelor bugetare prevăzute în planurile de finanţare. Pentru evidenţa decontărilor cu salariaţii
este destinat subcontul 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”. La calcularea
retribuţiei lunare conform borderourilor se întocmeşte nota contabilă nr. 5 cu următoarele
înregistrări contabile:
 La suma totală a retribuţiei calculate din contul finanţărilor bugetare;
Dt. 200 „Cheltuieli bugetare”
Ct. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
 La suma totală a retribuţiei calculate din contul mijloacelor speciale:
Dt. 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”
Ct. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
Din retribuţia lunară în momentul achitării se efectuează următoarele reţineri:
- contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (în mărime de 6% pentru anul
2009);
- primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală (3,5% pentru anul 2009);
- impozitul pe venit;
- cotizaţii de membru al organizaţiei sindicale (în mărime de 1%);
91
- reţineri conform titlurilor executorii.
Reţinerile din retribuţii se reflectă în Nota contabilă 5-a fiind efectuate următoarele
înregistrări contabile:
Dt. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”- la suma total reţinută,
Ct. 188 „Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat
obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat",
Ct. 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală”,
Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - la suma impozitului pe venit reţinut,
Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor
cotizaţiilor de membru al sindicatului”,
Ct 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri”- la suma reţinută
conform titlurilor executorii.
Achitarea retribuţiei se reflectă prin următoarele înregistrări contabile:
Dt. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
Ct 120 „Casa„ ; 121 „Casa pe mijloace speciale”- la suma retribuţiei achitate în numerar
prin casieria instituţiei,
Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” -
la suma retribuţiei transferată la carduri bancare,
Retribuţiile neridicate în timp de 3 zile de către salariaţi din casierie se depun la contul 177
„Decontări cu personalul privind deponenţii”. La înregistrarea sumelor deponate se va ţine cont
de cerinţele Codului Fiscal conform căruia impozitarea venitului la sursa de plată are loc în
momentul achitării. Propunem de efectuat un calcul inversat pentru reţinerile calculate anterior şi
de depus retribuţiile în mărimea iniţială (calculată). La îndreptarea spre plată a sumelor depuse,
reţinerile se vor efectua conform normelor legislative la momentul achitării.
Exemplu: „Domnului profesor, doctor habilitat Petraru Petru în luna decembrie 2008 i s-a
calculat salariul în mărime de 3250 lei. Retribuţia a fost calculată şi inclusă în borderoul de plată
în luna decembrie 2008. Din motiv că, domnul profesor Petraru Petru nu s-a prezentat în luna
decembrie la casieria instituţiei de învăţământ, achitarea retribuţiei a avut loc în luna ianuarie
2009. Domnul Petraru P. dispune de scutire personală în mărime de 525 lei lunar pentru anul
2008 (6300 /12 luni) şi 600 lei lunar pentru anul 2009 (7200/12 luni); este membru al
organizaţiei sindicale şi achită cotizaţie de membru în mărime de 1% din salariul lunar. Calculele
şi înregistrările contabile le vom prezenta în tabelul 2.14.
92
Tabelul 2.14
Calcularea retribuţiei muncii, a reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea
lor în notele de contabilitate*
lei
Conturi corespondente Nr.
crt.
Conţinutul operaţiunii
Suma
(lei) debit credit
1. Calculul retribuţiei Dlui profesor pentru orele citite din contul
finanţărilor bugetare. Nota contabilă nr.5 pentru luna decembrie
2008, articolul de cheltuieli 111. 01 Salariul de funcţiei
3250.00 200 180
2. Calculul reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea lor în nota de
contabilitate 5-a pentru luna decembrie 2008: (2.1 + 2.2 + 2.3.2)
505.20
2.1 contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (3250 * 5%) 162.50 180 188
2.2 primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală (3250 * 3%) 97.50 180 159
2.3 impozitul pe venit:
2.3.1 determinare venitul impozabil: (1 - 2.1 - 2.2 – 525 lei)
(3250 – 162.50 – 97.50 – 525 = 2465)
- - -
2.3.2 Determinarea impozitului pe venit prin aplicarea cotelor de
impozitare (de la 0 la 2100-7% (2100 * 7% = 147); de la 2100 în
sus - 18% (365*18% = 65.70)
Total impozit pe venit (147 + 65.70 = 212.70)
212.70 180 173
2.3.3 Determinăm suma cotizaţiei de membru al organizaţiei sindicale
3250*1% =32.50
32.50 180 185
3.1 Suma inclusă în Borderoul de plată,
achitată - înregistrată în nota contabilă nr.1 din luna decembrie
2008:
0
180
120
3.2 depusă - înregistrată în nota contabilă nr.5 din luna decembrie
2008:
2744.80 180 177
3.3
Achitarea sumei depuse în luna ianuarie 2009 cu înregistrarea ei în
nota contabilă nr.1
2744.80 177 120
Notă:Se propune ca operaţiunea 3.2 să nu fie înregistrată, dar să se înscrie toate reţinerile în nota contabilă nr.5
pentru luna decembrie 2008 cu semnul minus, astfel ca suma calculată a retribuţiei (3250 lei) să rămână în
soldul subcontului 180 la situaţia din 31.12.2008.
La achitarea salariului în orice perioadă anului 2009 se vor efectua alte calcule pentru reţineri:
4. calculul reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea lor în nota de
contabilitate 5-a pentru luna ianuarie 2009:
(2.1 + 2.2 + 2.3.2)
475.02
4.1 contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (3250 * 5%)
(cota rămâne neschimbată)
162.50 180 188
4.2 primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală
3250 * 3,5% 113.75 180 159
4.3 impozitul pe venit:
3250 - 162.50 – 113.75 – 600 = 2373.75
(2373.75 – 2100) * 18% + (2100 * 7%) = 49.27 + 147
166,27 180 173
4.4 Determinăm suma cotizaţiei de membru al organizaţiei sindicale
3250*1% =32.50
32.50 180 185
5. Suma inclusă în Borderoul de plată,
achitată - înregistrată în nota contabilă nr.1 din luna ianuarie
2009:
2774.98 180 120
În cazul prezentat în I varianta, prin depunere, calculele suplimentare nu sunt necesare, decât numai achitarea din
casierie a sumei 2744.80 lei domnului profesor Petraru P., pe când în varianta a II-a – suma alcătuieşte 2774.98 lei şi
corespunde cerinţelor legislative de impozitare.
*Sursa: Elaborat de autor.
Calculul respectiv îngreunează evidenţa decontărilor, dar aceasta va evita un conflict cu
organele de control fiscal şi cu personalul, care poate reveni să-şi ridice retribuţia cuvenită în
93
anul fiscal următor, când mărimea cotelor de impozitare vor fi diferite. Se recomandă efectuarea
acestor calcule în programul computerizat pentru „salarizare”, care prezintă un lucru contabil
suplimentar dar posibil de îndeplinit.
După cum a fost menţionat, instituţiile de învăţământ superior ţin contabilitatea bugetară
separat de contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale, prezentând rapoarte financiare în
dependenţă de provenienţa finanţărilor şi veniturilor. Acest fapt dublează lucrul contabilităţilor
din instituţiile de învăţământ superior în general, dar şi mai mult pentru sectorul de decontări cu
personalul privind retribuţia muncii. Conform cerinţelor Codului Fiscal, evidenţa veniturilor
personalului şi a impozitelor reţinute din ele în cadrul unei şi aceeaşi instituţie trebuie efectuată
cumulativ în unica fişă personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din
aceste plăţi (Anexa 6 la ordinul Inspectoratului Fiscal nr.676 din 04.12.2007), iar cheltuielile
efective, plăţile de casă şi decontările, conform Instrucţiunii nr.85 [97], trebuie reflectate distinct,
în diferite note contabile, diferite cărţi mari, diferite bilanţuri şi rapoarte financiare. Sugerăm ca
aceste calcule să se efectueze consecutiv, determinând separat reţinerile după fiecare plată,
ţinându-se cont de sursa de finanţare.
Problema în cauză se poate soluţiona numai după unificarea conturilor trezoreriale şi
contabilizarea operaţiunilor economice într-un singur bilanţ, indiferent se sursa de proveninţă a
veniturilor.
Contabilitatea decontărilor cu studenţii are următoarele direcţii:
a) decontările cu studenţii privind plata burselor şi a altor plăţi;
b) decontările cu studenţii privind plata taxelor de studii;
c) decontările cu studenţii privind plata taxelor de cazare în cămine;
d) alte decontări cu studenţii.
Contabilitatea decontărilor cu studenţii privind plata burselor. La 01 septembrie
2006 a fost adoptată Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1009 „Cu privire la
cuantumurile burselor, altor forme de ajutoare sociale pentru studenţii din instituţiile de
învăţământ superior, elevii din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate, secundar
profesional şi persoanele care studiază în învăţământul postuniversitar” [43]. Conform acestei
Hotărâri a fost stabilit plafonul de acordare a burselor de studii la nivel de 70% din numărul
studenţilor şi elevilor autohtoni înmatriculaţi la studii cu finanţare bugetară cu frecvenţa la zi.
Trebuie de menţionat că pentru prima dată în limita plafonului stabilit, pot beneficia de burse de
studii, alocate din mijloacele bugetului de stat, studenţii/elevii admişi la studii cu finanţare
bugetară, precum şi, studenţii/elevii admişi la studii în bază de contract cu achitarea taxei pentru
studii. Studenţilor/elevilor care-şi fac studiile în baza contractelor cu agenţii economici li se
94
acordă burse de către agenţii economici, nu mai mică de cuantumul burselor prevăzute de la
buget.
In contabilitatea instituţiilor de învăţământ, în baza ordinelor conducătorului instituţiei se
deschid fişe personale pentru fiecare student, fiind aranjate pe facultăţi, specialităţi şi grupe.
Lunar, în fişe se fac înregistrări privind calcularea burselor şi a reţinerilor (cotizaţie de membru
al organizaţiei sindicale şi alte reţineri). Informaţia din fişele personale serveşte la întocmirea
borderourilor (listelor) de plată a burselor. Borderourile se întocmesc pe grupe, sunt semnate de
conducerea instituţiei, apoi prezentate în casierie spre plată. Totalurile din borderouri se înscriu
în „Borderoul cumulativ privind plata burselor”, apoi se înregistrează în nota contabilă nr. 5 –
centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse, (formularul nr. 405). Pentru primirea
finanţărilor la Trezoreria teritorială se prezintă „Nota justificativă privind plata burselor” (Anexa
14), delegaţia de retragere a numerarului, ordinele de plată a reţinerilor din burse, precum şi
borderoul documentelor prezentate.
Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor [89], plata burselor este atribuită la
articolul 135, alineat 07 „Plata burselor studenţilor autohtoni”, articolul 135, alineat 12 „Plata
burselor studenţilor străini”. În conformitate cu Instrucţiunea nr.85 [97, pct.163], evidenţa
decontărilor privind bursele cu studenţii, masteranzii, doctoranzii instituţiilor de învăţământ
universitar, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi elevii colegiilor, şcolilor, audienţii cursurilor etc.
în instituţiile de învăţământ publice se ţine la contul 18 „Decontări cu personalul privind
retribuirea muncii şi bursieri”, subcontul 181 „Decontări cu bursierii”. Sumele burselor
calculate se înscriu în creditul subcontului 181, iar în debitul acestui subcont se înregistrează
sumele reţinerilor, burselor plătite şi a celor care nu au fost ridicate la timp. În baza borderoului
cumulativ privind plata burselor, înregistrările contabile vor fi următoarele:
 Calcularea burselor:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare”, art. 135 aliniat 07, simbol analitic - 200135070604064
„Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I” - la suma totală a burselor
calculate studenţilor autohtoni;
Dt 200 „Cheltuieli bugetare”, art. 135 aliniat 12, simbol analitic - 200135120604064
„Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I” - la suma totală burselor
calculate studenţilor străini;
Ct 181 „Decontări cu bursierii” - la suma totală a burselor calculate.
 Reţinerile din burse şi achitarea burselor:
Dt 181 „Decontări cu bursierii”
95
Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor
cotizaţiilor de membru al sindicatului” - la suma cotizaţiilor de membru al organizaţiei
sindicale reţinute din burse;
Credit 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri” la suma reţinerilor conform
titlurilor executorii (amenzi, pensii alimentare, plăţi comunale ş.a. în baza hotărârilor de
judecată) şi a altor reţineri;
Ct 120 „Casa” – la suma burselor achitate din casierie;
Ct 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii” – la suma burselor deponate;
Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” – la
suma burselor achitate prin intermediul cardurilor bancare.
Recomandăm organizarea evidenţei analitice a decontărilor cu studenţii prin deschiderea
conturilor analitice: 181.01 „Decontări cu studenţii bursieri”; 181.02 „Decontări cu
masteranzii bursieri”; 181.03 „Decontări cu doctoranzii bursieri”; 181.04 „Decontări cu
postdoctoranzii bursieri”. Informaţia din conturile analitice recomandate va fi utilă la
întocmirea rapoartelor privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor
de bază (formularul nr. 2), la fel şi la întocmirea anexei la bilanţ descifrarea debitorilor şi
creditorilor care se prezintă trimestrial şi anual, separat pe fiecare compartiment.
Pentru evidenţa decontărilor cu studenţii privind plata taxelor de studii, plata taxelor de
cazare în cămine şi alte plăţi, care sunt atribuite la veniturile din mijloace speciale, în instituţiile
publice, este destinat subcontul de activ-pasiv 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori
privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”. În debitul acestui cont se reflectă suma
veniturilor calculate pentru serviciile prestate sau restituirea sumelor greşit încasate, iar în credit
– achitarea de către studenţi/elevi a obligaţiunilor contractuale.
Exemplu. Instituţia de învăţământ în baza contractului de studii şi a ordinului de înmatriculare a
studentului Ionaş Ion (taxa anuală alcătuieşte 6000.00 lei) în anul de studii 2008/2009, a calculat
venituri din mijloace speciale din servicii cu plată prin două tranzacţii (la 01 septembrie 2008 în
sumă de 2400.00 lei ((6000.00 lei/10 luni) * 4 luni) şi la 01 ianuarie 2009 în sumă de 3600.00
lei) întocmind următoarele formule contabile:
 La suma venitului calculat:
Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi
fondurilor speciale”
Ct 400 „Venituri din mijloace speciale”
 La suma achitată de studentul Ionaş Ion în baza dispoziţiei de încasare în casierie:
Dt 121 „Casa pe mijloace speciale”
Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi
fondurilor speciale”
96
Astfel, atunci când studenţii achită taxa integral la începutul anului de studii cresc
datoriile creditoriale şi invers datoriile debitoare sunt mari pentru studenţii, care achită taxa de
studii în rate, aceste decalaje fiind nereale la prezentarea dărilor de seamă. Pentru soluţionarea
problemei respective au fost înaintate propuneri în punctul 2.2 din lucrare.
Evidenţa analitică pe subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind
veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se tine separat pe fiecare student în fişa analitică a
decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract. Propunem spre utilizare
modelul fişei analitice elaborat de autor, prezentată în Anexa 19. În contabilitatea computerizată
conturile analitice ale subcontului 158 pot fi codificate după forma de studii, număr de matricul
şi după secţii. Exemplu: 158S4576 - Buga Dumitru, 401 (simbol analitic S2Z – căutare
suplimentară), unde:
158S4576/S2Z
158 – subcontul, S – studii, 4576 – nr. matricol, 401 – grupa, S2Z : S – studii, 2 – codul
facultăţii de Geografie, Z – secţia zi (Anexa 20). Pentru exemplificare mai detaliată în anexa 21
prezentăm un extras din planul de conturi analitice de evidenţă a decontărilor cu studenţii,
masteranzii, doctoranzii elaborat de către grupul de lucru din contabilitatea Universităţii de Stat
din Tiraspol, sub conducerea autorului, pentru computerizare în programul WIZCOUNT.
Organizarea şi efectuarea acestei evidenţe necesită un lucru contabil enorm, din cauza numărului
mare de studenţi şi a mişcării acestora (înmatriculări, transfer, exmatriculări, absolvenţi etc.), în
schimb contabilitatea poate furniza la orice perioadă informaţii despre situaţia decontărilor cu
studenţii pentru plata studiilor în bază de contract divizată pe facultăţi, forme de studii, grupe etc.
Această informaţie, în contabilitatea instituţiilor de învăţământ superior este una din cele mai
solicitate din partea utilizatorilor interni (rectorat, secţie studii, decanate etc.), precum şi din
partea celor externi (ministerul de resort, organele de audit şi control etc.). Registrul de evidenţă
pe subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi
fondurilor speciale” este posibil de divizat în dependenţă de informaţia necesară pentru
utilizatori, folosind conturile analitice: 158S***„Decontări cu studenţii privind plata
studiilor în bază de contract”; 158M***„Decontări cu masteranzii privind plata studiilor
în bază de contract” etc. aşa cum este prezentat în extrasul din programul computerizat
WIZCOUNT de la Universitatea de Stat din Tiraspol, mun. Chişinău (Anexa 21). Programul 1C
„Contabilizare” are la fel posibilităţi de a ţine evidenţa analitică pe fiecare student. Această
evidenţă deja este organizată în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Pentru
instituţiile de învăţământ publice acest program necesită ajustat la Planul de conturi al evidenţei
contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare [97].
97
2.5. Rapoartele privind executarea bugetelor instituţiilor
de învăţământ superior publice
Instituţiile de învăţământ publice întocmesc rapoarte financiare, trimestriale şi anuale [54,
art.38, pct.6] în mod cumulativ de la începutul anului financiar. An financiar, pentru toate
organizaţiile, este anul calendaristic, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. În
contextul reformelor administraţiei publice, în Republica Moldova au loc schimbări radicale în
schemele de finanţare şi de raportare financiară a instituţiilor finanţate de la buget.
Incomodităţi la determinarea rezultatelor financiare şi la raportarea acestora pentru
instituţiile de învăţământ superior se creează şi din cauza diferenţei dintre anul financiar şi anul
de studii, care este de la 01 septembrie până la 30 iunie. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27
aprilie 2007, care a intrat în vigoare începând cu 01 ianuarie 2008, prevede pentru unele categorii
de entităţi, în funcţie de particularităţile activităţii acestora, stabilirea de către Ministerul
Finanţelor a perioadei de gestiune, care nu coincide cu anul calendaristic [54 Art. 32, pct.(2)].
Pentru întocmirea rapoartelor financiare trebuie parcurse mai multe etape: inventarierea
generală a patrimoniului; încheierea anuală a conturilor; întocmirea balanţei de verificare
sintetice; întocmirea formularelor de raportare financiară.
Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice se efectuează în conformitate cu
Regulamentul privind inventarierea, acţiunea căruia se extinde asupra tuturor persoanelor fizice
şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare [93]. Conform Legii
Contabilităţii „rapoartele financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru
autentificarea existenţei şi stării activelor şi datoriilor [97, art.29, pct. 9].
In cadrul instituţiilor publice, rolul inventarierii este acela de a asigura păstrarea
integrităţii patrimoniale, adică de a stabili situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv, iar în
cazul existenţei unor diferenţe între situaţia reală, determinată la momentul inventarierii şi
situaţia din contabilitate, să se regularizeze diferenţele, astfel încât în situaţiile financiare să fie
prezentată situaţia actuală şi imaginea fidelă a patrimoniului [93].
Un alt aspect specific instituţiilor de învăţământ superior este inventarierea debitorilor şi
creditorilor. Există situaţii, când instituţia cu unul şi acelaşi agent economic, la una din surse de
finanţare să fie debitor, iar la alta creditor. Frecvent apar asemenea situaţii cu agenţii economici
ce prestează servicii comunale. În cazul dat, inventarierea în interiorul instituţiei se face separat
pe surse, apoi se comasează rezultatele şi se întocmeşte un singur act de verificare cu agentul
economic respectiv. Cel mai complicat lucru, la acest capitol, credem că este inventarierea
decontărilor cu studenţii care fac studiile în bază de contract cu plata taxelor. Complexitatea
apare din următoarele cauze:
98
- mişcarea studenţilor, care pleacă din instituţii din diferite motive (nu se prezintă la
programul de studii, au restanţe academice, concedii academice etc.);
- diversitatea recunoaşterii momentului de trecere în calcul a veniturilor din taxe;
- diversitatea modalităţilor de plată a taxelor (unele instituţii acceptă achitarea taxelor în
rate, unele insistă la achitarea taxelor integral la începutul anului de studii).
Astfel, la unele instituţii pot apărea sume colosale debitoare, iar la celelalte creditoare
(folosim aceşti termeni, deoarece în contabilitatea instituţiilor publice se mai folosesc conturile
de activ-pasiv (Anexa 22)). La procesul de inventariere a decontărilor cu studenţii este necesar
de implicat lucrătorii din secţia de instruire, decanate, care nemijlocit cunosc situaţia fiecărui
student. Deoarece la baza decontărilor cu studenţii stă contractul de studii încheiat între instituţia
de învăţământ şi student, avem temei juridic de a întocmi acte de verificare cu fiecare student
debitor sau creditor, iar evidenţa sumelor restante ale studenţilor exmatriculaţi, propunem să fie
ţinută la contul extrabilanţier 05 „Restanţe anulate ale debitorilor insolvabili”. În caz de
restabilire la studii a acestora se va ţine cont de restanţele nominalizate.
Actuală este problema inventarierii şi corectitudinii contabilizării terenurilor şi bunurilor
imobiliare, deoarece actele de inventariere, necesită confirmate de către ÎS „Cadastru”. În
procesul de inventariere apar problemele:
 corectitudinii evaluării terenurilor, care poate fi efectuată numai de organele competente;
 suprafeţele indicate în documentele de proiectare iniţială nu coincid cu cele din registrul
cadastral, care necesită timp îndelungat pentru clarităţi şi dovezi;
 corectitudinii contabilizării imobilului transmis în folosinţă temporară în baza ordinelor
Ministerelor de resort, precum şi reparaţia lor capitală din contul instituţiei, care îl
exploatează temporar. Propunem soluţionarea problemei în cauză prin cererea insistentă de la
instituţiile, care sunt proprietari, informaţia completă despre patrimoniul primit (inclusiv cartela
de evidenţă a mijlocului fix), pentru a fi luat la evidenţă în contul extrabilanţier 01 „Mijloace fixe
arendate” - la valoarea primită, apoi aceasta fiind majorată în mărimea cheltuielilor de reparaţii
capitale efectuate.
În baza procesului verbal al rezultatelor inventarierii contabilitatea va înregistra lipsurile sau
surplusurile depistate prin următoarele înregistrări:

99
Tabelul 2.15
Înregistrări contabile de reflectare a rezultatelor inventarierii*
Conţinutul operaţiuni Debit cont / subcont Credit cont / subcont
Lipsuri de:
mijloace fixe (MF) decontate din
contul instituţiei (la valoarea rămasă)
250„Fondul
mijloacelor fixe”
01„Mijloace fixe”
( la uzura acumulată) 02 „Uzura MF” 01„Mijloace fixe”
Lipsuri de :
obiecte de mică valoare şi scurtă durată:
260 ”Fondul
Obiectelor de mică
valoare şi scurtă
durată”
07 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată”
la suma lipsurilor transmise în organele
de anchetă
la suma lipsurilor conform hotărârii
organelor de anchetă
170 „Decontări
privind manco”
175„Decontări privind
manco transmise în
organele de anchetă”
175„Decontări privind
manco transmise în
organele de anchetă”
173”Decontări privind
plăţile la buget”
Lipsuri de : materiale
imputate persoanelor vinovate
170„Decontări privind
manco”
06”Materiale”
Lipsuri de : mijloace băneşti şi
documente băneşti
170„Decontări privind
manco”
12”Casa”,132”Documen
te băneşti”
Surplusuri de Mijloace fixe: 01„Mijloace fixe” 250„Fondul mijloacelor
fixe”
Surplusuri de Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată:
07 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă
durată”
260”Fondul Obiectelor
de mică valoare şi scurtă
durată”
Surplusuri de Materiale, mijloace
băneşti
06 „Materiale”,
12 ”Casa”
23”Finanţări”,
400”Venituri din
mijloace speciale”
*Sursa:Elaborat în baza Instrucţiunii nr.85[97]
Rezultatele inventarierii trebuie reflectate în evidenţa contabilă separat pe surse: în
contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază; în contabilitatea veniturilor/cheltuielilor din
contul mijloacelor speciale, fondurilor speciale, mijloacelor proiectelor finanţate din sursele
externe şi altor mijloace. Instituţiile de învăţământ superior care au activităţi din sfera ştiinţei şi
inovării finanţate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei vor efectua inventarierea
patrimoniului din acest domeniu separat, iar rezultatele la fel se vor înregistra în contabilitatea
sectorului menţionat.
Următoarea etapă „Încheierea anuală a conturilor” se va efectua în baza unei analize a
rulajelor conturilor de finanţări şi cheltuieli de bază, conturilor de venituri şi cheltuieli din alte
surse. Cheltuielile de bază se vor închide cu finanţările numai în mărimea celor achitate, soldul
restant fiind egal cu datoriile, iar cheltuielile pe mijloace speciale se vor închide integral cu
contul de venituri.
100
Balanţa de verificare se va întocmi în baza rulajelor şi soldurilor din „Cartea mare” f. nr.
308. Rulajele şi soldurile pentru conturile de activ-pasiv se vor verifica cu datele din Notele de
contabilitate respective cum s-a menţionat mai sus pentru sursele de venituri separat.
După efectuarea lucrărilor contabile menţionate se poate trece la întocmirea formularelor de
raportare financiară. Componenţa formularelor prezentate de către instituţiile de învăţământ în
cadrul rapoartelor anuale şi trimestriale este următoarea (în continuare de citit A - se prezintă
anual, T – trimestrial):
- formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor /instituţiilor publice” - A/T
(Anexa18);
- anexa la bilanţ „Raport privind descifrarea decontărilor cu debitorii şi creditorii
înregistrate la balanţa instituţiei” - A/T;
- formularul nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul
cheltuielilor de bază” - A/T (Anexa 23);
- formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” -A/T (Anexa
24);
- formularul nr. 5 „Raport privind circulaţia mijloacelor fixe” – A (Anexa 25);
- formularul nr. 6 „Raport privind circulaţia valorilor materiale” – A (Anexa 26);
- formularul nr. 15 „Dare de seamă privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi
valori materiale în instituţiile bugetare” – A (Anexa 27);
- alte formulare şi tabele la cerinţa Ministerelor de ramură;
- nota explicativă la raportul financiar.
Mai jos ne vom referi la unele aspecte importante sau problematice pe care le putem întâlni
la completarea unor formulare din cele sus numite.
Formularul nr.1 – „Bilanţul executării bugetului autorităţilor publice/instituţiilor
publice” pe subconturile corespunzătoare se completează în baza datelor din balanţa de
verificare şi din Cartea mare (f.nr.308). Este necesar până la completarea bilanţului a confrunta
identitatea mijloacelor finanţate cu datele trezoreriilor teritoriale. În capitolul VI (Activ) şi III
(Pasiv)- „Decontări” (subconturile 151 - 199) soldurile se indică sub aspect desfăşurat, adică
soldurile debitoare ale fiecărui dintre aceste subconturi – în activ, iar soldurile creditoare – în
pasiv. În bilanţul anual în capitolul VII „Cheltuieli” (componenta de bază), coloana 5 „După
închiderea anuală”, se reflectă suma soldurilor subconturilor corespunzătoare după închiderea
lor, iar în partea Alte componente, coloana 8 „După închiderea anuală” nu vor fi indicate solduri
101
pe subconturile corespunzătoare, deoarece ele se vor închide cu veniturile. Cheltuielile pentru
investiţii capitale se vor închide numai după finisarea lucrărilor pe obiecte de construcţii.
Bilanţul contabil (Anexa18) trimestrial şi anual reflectă în partea de activ – cheltuielile,
iar în pasive - finanţările, veniturile, uzura acumulată (pe care le putem analiza din Formularele
2, 4, 5- anexele 23-25) dar nu rezultatul financiar şi valoarea restantă a mijloacelor fixe.
Recomandăm în bilanţul contabil să fie incluse grafe, de totalizare a capitolelor, care ar fi utile la
verificarea activelor şi pasivelor, precum şi la analiza activităţii economice a instituţiei.
La întocmirea formularului nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice
din contul cheltuielilor de bază” (Anexa23) folosim informaţiile din planurile de finanţare
aprobate şi precizate, pentru a le compara cu executarea lor de casă (plăţile efectuate) şi efectivă,
conform clasificaţiei economice a cheltuielilor. Problema cea mai frecventă la îndeplinirea şi
analiza raportului este faptul, că în coloana „cheltuieli efective” sunt introduse cheltuielile
achitate în anul precedent, dar efectuate în anul curent, pe care organele de control de obicei le
specifică ca supracheltuieli, fapt ce aduce la sancţiuni, conform codului cu privire la contravenţii
administrative [15, apt.162
11
]. Recomandăm, soluţionarea problemei aparente prin introducerea
unei coloane suplimentare „Cheltuieli efective achitate în anii precedenţi”, care poate fi
inclusă şi în formularul nr. 4.
Formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale”
(Anexa24) se întocmeşte separat pentru fiecare tip de venituri /cheltuieli din mijloace speciale.
Una din problemele actuale ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ publice ţine de
executarea bugetelor aprobate şi precizate la capitolele de venituri şi cheltuieli, care este greu de
prevăzut la cerinţa Ministerului Finanţelor cu execuţie la 100% şi a veniturilor /cheltuielilor de
casă şi a celor efective (menţionăm, că planificarea are loc cu repartizare pe luni). Cerinţa
Ministerului Finanţelor de a îndeplini ambele condiţii nu corespunde metodei specializării
exerciţiului (contabilităţii de angajamente), ci metodei de casă (contabilităţii de casă) de
reflectare în contabilitate a faptelor economice. Bugetele trebuie să corespundă efectivului şi nu
fluxului de mijloace băneşti, care de fapt pot sta în soldurile mijloacelor băneşti la conturile
trezoreriale şi în conturile de decontări (debitoare sau creditoare).
În contextul Legii Contabilităţii nr.113-XVI din 24 aprilie 2007, care a intrat în vigoare
de la 01 ianuarie 2008 [54] şi a reformelor administraţiei publice în Republica Moldova sunt
necesare schimbări radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului financiar din
sectorul public, astfel vor decădea şi problemele menţionate. Suntem de părerea că rapoartele
102
financiare ale instituţiilor publice necesită unificare într-un bilanţ contabil, lăsând ca numai
formularele anexate să raporteze execuţia planurilor de finanţare pe surse de provenienţă.
Standardul Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public 1 „Prezentarea
situaţiilor financiare” (IPSAS 1) stabileşte componenţa unui set complet de situaţii financiare
[114, p.43-68]:
 Situaţia poziţiei financiare (numită şi bilanţ sau situaţia activelor şi datoriilor);
 Situaţia performanţei financiare (numite şi astfel: situaţia veniturilor şi cheltuielilor;
situaţia veniturilor; situaţia de exploatare sau cont de profit şi pierdere);
 Situaţia modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie;
 Politicile contabile şi note la situaţiile financiare (pot fi denumite şi „programe”).
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor
instituţiei publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituţiei şi de conducătorul
compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită de acesta. IPSAS 1
prevede că „obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea
informaţiilor utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele
încredinţate ei”[114, p.32].
În acest context, în Republica Moldova se necesită o reformă a contabilităţii în instituţiile
publice, inclusiv şi a celor de învăţământ superior.
***
În capitolul II „Aspecte problematice ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ
superior publice şi căi de soluţionare” este propusă modalitatea de organizare a evidenţei
analitice a mijloacelor băneşti, a finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, cu deschiderea conturilor
analitice în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării. Se recomandată includerea în planul
de conturi a subconturilor 204 „Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi”, 206 „Cheltuieli
anticipate” şi 125 „Casa în valută străină”.
Este elaborată metoda de determinare a taxelor de studii, în baza analizei cheltuielilor
medii la un student echivalent în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea
Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova, particularităţile contabilizării
veniturilor din mijloacele speciale şi de contabilizare a cheltuielilor instituţiei în dependenţă de
sursele de venituri. Este caracterizată baza tehnico-materială, evidenţiate probleme ale
contabilităţii mijloacelor fixe, contabilităţii decontărilor cu personalul şi studenţii şi propuneri
de soluţionare a acestora, este elaborată de autor modelul fişei de evidenţă a decontărilor cu
103
studenţii privind plata pentru studii prin contract şi propunerea de a include în planul de conturi
a subconturilor 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi 158/1
„Avansuri pe termen lung primite din mijloacele şi fondurile speciale”. Sunt evidenţiate
problemele frecvente ce ţin de raportarea financiară şi înaintată propunerea de a exclude din
pasivul bilanţului instituţiilor publice a rândului „Uzura mijloacelor fixe” şi includerea acestui
rând în activul bilanţului la Cap.1 „Mijloace fixe” cu semnul scăderii. De asemenea, se propune
de a unifica evidenţa şi raportarea contabilă, care în prezent este divizată pe surse de venituri,
pe tipuri de activităţi, lăsând să fie separată doar informaţia privind sursele de venituri, iar
cheltuielile să fie separate numai pe tipuri de activităţi în contextul clasificaţiei economice ale
lor. Sunt descrise cerinţele IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” faţă de situaţiile
financiare.
104
CAPITOLUL III. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI
CHELTUIELILOR ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PRIVATE
3.1. Consideraţii generale privind veniturile şi cheltuielile din prestarea serviciilor în
instituţiile de învăţământ private
Instituţiile de învăţământ superior private tind să dispună de cât mai multe resurse financiare
pentru a desfăşura corect activităţile propuse conform cerinţelor economiei de piaţă şi nevoilor reale
ale beneficiarilor mediului universitar. Universităţile, la fel ca şi celelalte entităţi din Republica
Moldova sunt puse în situaţia de a demonstra capacitaţi înalte de adaptare la cerinţele şi legităţile
economiei de piaţă. Menţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor sferei neproductive are cerinţe înalte
faţă de acumularea şi utilizarea resurselor financiare materiale, şi umane. Ridicarea nivelului
calitativ al activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera socială reiese din dezvoltarea
activităţii economico-financiare îndreptate spre acumularea resurselor financiare suplimentare, care
în cele din urmă ajută la dezvoltarea şi lărgirea ariei de activitate a lor.
Contabilitatea instituţiilor de învăţământ private este o componentă a sistemului unic de
evidenţă, având la bază Cadrul legislativ general de reflectare a operaţiunilor economice în conturile
contabile.
Instituţiile de învăţământ îşi realizează scopurile acumulând venituri pentru a acoperi
cheltuielile curente apărute în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a celor de investiţii pe
termen lung.
Conform legislaţiei actuale din Republica Moldova veniturile şi cheltuielile sunt clasificate
în funcţie de natura activităţilor în două grupe:
1 Venituri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale, care sunt veniturile din activitatea de bază
a întreprinderii ce pot fi divizate în venituri din vânzări şi alte venituri operaţionale.
2 Venituri şi cheltuieli ale activităţii neoperaţionale, care includ:
- venituri şi cheltuieli ale activităţii de investiţii;
- venituri şi cheltuieli ale activităţii financiare;
- venituri şi cheltuieli excepţionale;
- economii şi cheltuieli privind impozitul pe venit.
Odată cu implementarea IFRS [115], în Republica Moldova întreprinderile vor putea
clasifica veniturile şi cheltuielile în conformitate cu necesităţile sale informaţionale şi cele
internaţionale. În literatura de specialitate din Republica Moldova nu sunt suficient abordate
problemele de recunoaştere, evaluare şi clasificare a veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor de
învăţământ private la fel şi de contabilizare a acestora în conformitate cu legislaţia actuală.
105
Considerăm necesar elaborarea unui standard de contabilitate pentru instituţiile din sfera socială,
care au la bază activităţi neproductive dar necesare publicului larg şi care activează pe principiul
nonprofit.
Veniturile instituţiilor de învăţământ private pot fi clasificate în:
1. Venituri din activităţi de bază;
2. Venituri din activităţi auxiliare.
Venituri din activităţi de bază pot proveni din:
 Prestări servicii de studii cu taxe de şcolarizare;
 Prestări servicii de cercetări ştiinţifice.
Venituri din activităţi auxiliare pot proveni din prestări servicii: cazare cu plată în
căminele studenţeşti, familiale; hoteliere şi turistice; editoriale; arendă şi servicii asociate arendei;
consultaţii şi servicii medicale; venituri din organizarea unor manifestări culturale; concursuri
artistice; publicaţii, impresariat, difuzarea filmelor etc. ; venituri din exploatarea unor bunuri aflate
în administrare, prestări servicii şi altele; venituri din comercializarea mărfurilor, alimentaţie publică
etc.; alte venituri.
Instituţiile de învăţământ private, fiind instituţii nonprofit de ordin social pot avea venituri
din activităţi necomerciale provenite din: subvenţii sau asistenţă primite din bugetele de stat, locale
sau a organizaţiilor ierarhic superioare; granturi provenite din proiecte naţionale şi internaţionale;
donaţii; sponsorizări; cotizaţii de membru al organizaţiei; alte venituri cu destinaţie specială.
Activităţile necomerciale sunt cele, care nu au scop de a obţine profit şi sunt îndreptate spre
realizarea sarcinilor statutare de bază a instituţiei. Sursele provenite din aceste activităţi au destinaţie
şi caracter special şi pot fi îndreptate spre:
- desfăşurarea activităţii de bază a instituţiei;
- organizarea unor manifestări (conferinţe ştiinţifice, concursuri, perfecţionări de cadre,
schimb de experienţă etc.);
- desfăşurarea unor programe cu destinaţie specială.
Finanţările cu destinaţie specială din partea Statului a instituţiilor de diferite forme
organizatorico-juridice sunt reglementate de Standardul Naţional de Contabilitate nr. 20
„Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.55 din 05.06.2002, unde subvenţiile de stat
sunt definite ca „ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în
schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia”
[120, pct. 6].
106
Asistenţa de stat poate avea diferite forme. După natura asistenţei acordate ele pot
reprezenta:
- transmiterea nerambursabilă a terenurilor şi a altor bunuri (clădiri, construcţii speciale etc.);
- mijloace băneşti şi alte forme.
Scopul asistenţei de stat constă în a trezi interesul sau a încuraja o întreprindere să obţină
acele avantaje sau să dezvolte acele activităţi, acceptate din punct de vedere economic şi social care,
în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când asistenţa nu ar fi fost acordată.
Subvenţiile de stat sunt uneori denumite: granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau
tehnică, prime sau recompense etc.
Indiferent de formele pe care le îmbracă subvenţiile, conţinutul lor economic şi efectele
trebuie să corespundă cu noţiunile de subvenţii şi asistenţă de stat şi să fie contabilizate şi prezentate
în rapoartele financiare.
Finanţările cu destinaţie specială (granturi, donaţii, sponsorizări etc.) primite de la persoane
juridice sau fizice, de obicei, se transferă la conturile curente în valută naţională, sau în valută
străină, dacă au forma mijloacelor băneşti. Primirea granturilor trebuie să fie confirmată de un
contract din partea ambelor părţi cu indicarea condiţiilor de grant, cerinţele de raportare a
activităţilor efectuate şi de raportare financiară a fondurilor utilizate, termenul de executare a
lucrărilor propuse şi a celui de raportare.
Toate sursele de finanţări cu destinaţie specială trebuie cheltuite în baza bugetelor aprobate
de ambele părţi cu prezentarea rapoartelor de executare a sarcinilor propuse părţii, care a acordat
mijloace.
Conform art. 103, pct.5 al Codului Fiscal al Republicii Moldova sunt scutite de TVA:
„mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ, legate de procesul instructiv de producţie şi
educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor mărfuri, servicii în scopuri de
instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor
şi adolescenţilor în cercuri, secţii, studiouri …”[19, p.43].
În conformitate cu cerinţele internaţionale veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi
pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui
activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi are un grad suficient de
certitudine. Pentru a putea reflecta realitatea economică criteriile de recunoaştere a veniturilor sunt
aplicate, de regulă, pentru fiecare tranzacţie separat, aşa cum prevede IAS 18 „Venituri din activităţi
curente” şi SNC 18 „Venitul”. Însă în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe
componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii include o
107
anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a preţului este
constatat nu la momentul vânzării, dar pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă,
venitul se calculează concomitent pentru două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru
este condiţionat de faptul că suma venitului pentru o singură operaţie nu poate fi determinată cu
exactitate fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare [119, p.15].
Criteriile de recunoaştere a veniturilor din vânzări le putem diferenţia în raport cu natura lor
astfel [75, p.69, 108, p. 280-286]:
Veniturile din realizarea bunurilor sunt recunoscute atunci când sunt satisfăcute
următoarele condiţii: întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative
ce decurg din proprietatea asupra bunurilor; întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute şi
nu deţine controlul efectiv asupra lor; mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil
(credibil); beneficiile economice asociate tranzacţiei vor fi generate către întreprindere; cheltuielile
aferente tranzacţiei pot fi evaluate rezonabil (credibil).
Veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzacţii, ce implică
prestarea de servicii, poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie
recunoscut în funcţie de stadiul de execuţie a contractului la data închiderii bilanţului. Rezultatul
unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiţii:
suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil; este probabil că beneficiile economice asociate
tranzacţiei să fie direcţionate către societate; stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a
bilanţului poate fi evaluat în mod rezonabil; costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile
de finalizare a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aparente tranzacţiilor respective nu
pot fi evaluate corect, în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit este recunoscut ca
datorie.
Recunoaşterea veniturilor pe măsura execuţiei contractului este denumită în mod curent
„metoda procentului de execuţie” . Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele
contabile în care sunt prestate serviciile.
În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii venitului, Cadrul contabil general IASB
precizează că se identifică cu momentul livrării (vânzării) bunurilor. Dacă la livrare credibilitatea
încasării contravalorilor bunurilor este scăzută, veniturile sunt recunoscute pe măsura încasărilor.
Conform principiului periodicităţii activitatea întreprinderii este delimitată în perioade de
gestiune (lună, trimestru, an), şi rezultatul financiar se calculează la finele perioadei ca diferenţa
dintre venituri şi cheltuieli. Anul de gestiune pentru întreprinderile din Republica Moldova coincide
108
cu anul calendaristic 1 ianuarie – 31 decembrie. Pentru instituţiile de învăţământ anul de studii
1 septembrie – 30 iunie nu coincide cu anul calendaristic. Aceasta complică lucrările contabile de
determinare a rezultatului financiar din activitatea unui ciclu de servicii prestate (an de studii).
Autorul susţine propunerea cercetătorului A. Nederiţă „ pentru instituţiile de învăţământ, considerăm
că este mai rezonabil să se stabilească anul de gestiune de la 1 septembrie la 31 august” [75, p. 34].
Principiul periodicităţii la prestarea serviciilor de studii trebuie luat în consideraţie, deoarece apar
venituri din plata taxelor de şcolarizare care se referă la perioadele viitoare, care trebuie
contabilizate ca venituri anticipate. În perioada de gestiune curentă veniturile anticipate se vor
înregistra ca creanţe ale beneficiarilor (studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor etc.) şi ca datorii,
apoi vor fi trecute la venituri curente în decursul anului de studii.
Recunoaşterea veniturilor are strânsă legătură cu evaluarea lor. Pentru noţiunea de evaluare,
savantul A. Nederiţa a dat următoarea definiţie: „evaluarea este procesul de determinare a sumelor
veniturilor şi cheltuielilor perioadei de gestiune curente conform anumitor baze concepte şi principii
contabile, care urmează a fi reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare ” (75, p. 39).
Ţinând cont de conceptul de menţinere a capitalului şi de condiţiile cerinţelor actuale faţă de
baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţământ superior, când apare necesitatea majorării
capitalului prin crearea fondurilor de dezvoltare a instituţiilor de învăţământ, evaluarea veniturilor
din taxele de studii are loc în baza costului istoric actualizat. După cum am menţionat mai sus,
taxele de studii sunt determinate de către organul de conducere al instituţiei, în baza cheltuielilor
medii efectuate anterior pentru un beneficiar (student). Până în prezent în Republica Moldova nu
exista un document, care ar legifera metodologia determinării taxelor de studii, care sunt extrem de
variate de la o instituţie la alta. Propunem determinarea taxelor de studii în dependenţă de
cheltuielile medii pentru un student echivalent (numărul studenţilor ce-şi fac studiile cu frecvenţă
redusă vor fi recalculaţi la coeficientul 0.4, studenţii ce-şi fac studiile prin învăţământul la distanţă
propunem să fie echivalaţi la coeficientul 0.2), actualizate în dependenţă de majorările de costuri la
serviciile comunale, bunurilor materiale achiziţionate pentru asigurarea procesului de studii,
majorarea retribuirii muncii în contextul noilor cerinţe legislative şi social-economice. Metodica
determinării taxelor de studii propusă de autor pentru instituţiile de învăţământ publice poate fi
aplicată şi la instituţiile de învăţământ private din Republica Moldova [132].
Componenţa cheltuielilor, modul lor de măsurare şi constatare sunt reglementate de
prevederile S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” [109].
109
Cheltuieli pentru desfăşurarea
procesului de producere a
materialelor de învăţare
Cheltuieli pentru organizarea odihnei,
profilaxiei sanitare a colaboratorilor
şi studenţilor
Cheltuieli pentru desfăşurarea
activităţilor comerciale şi de
microproducţie
Cheltuieli pentru activitatea de bază :
servicii de pregătire a specialiştilor
prin contract cu plată
Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice
şi de inovare
După conţinutul
economic
Alte cheltuieli
Cheltuieli pentru amortizarea
activelor nemateriale şi uzura
mijloacelor fixe
Cheltuieli de personal
Cheltuieli pentru procurarea
materialelor şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată
Cheltuieli pentru serviciile primite
Cheltuieli de transport şi deplasări
Cheltuieli de perfecţionare a cadrelor
şi de cercetări ştiinţifice
Cheltuieli pentru acordarea burselor,
reducerilor la taxe şi alte compensări
pentru studenţi
După momentul
efectuării
După categoria de
servicii prestate
Auxiliare
Alte cheltuieli
De bază
Cheltuieli
preliminare
pregătire către
procesul de studii
Cheltuieli curente
au loc nemijlocit
pe parcursul
anului de studii
Cheltuieli
ulterioare
se înregistrează
după finisarea
anului de studii
Cheltuielile instituţiilor de învăţământ superior
Figura 3.1. Clasificarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ superior private din Republica Moldova
*Sursa: Elaborată de autor
110
Cheltuielile instituţiilor de învăţământ superior în opinia noastră pot fi clasificate şi după
următoarele criterii (figura 3.1):
1. După momentul efectuării :
- Cheltuieli preliminare - de pregătire către procesul de studii;
- Cheltuieli curente – care au loc nemijlocit pe parcursul anului de studii;
- Cheltuieli ulterioare – care se înregistrează după finisarea anului de studii.
2. După categoria de servicii prestate:
- Cheltuieli pentru activitatea de bază (asigurarea procesului de instruire şi de cercetare);
- Cheltuieli de cercetare şi organizare a diferitor activităţi ştiinţifico-didactice (conferinţe şi
congrese ştiinţifice naţionale şi internaţionale);
- Cheltuieli pentru desfăşurarea activităţilor comerciale şi de microproducţie (alimentaţia
publică – cantine studenţeşti, tarabe, chioşcuri cu vânzări de birotică şi cărţi etc.);
- Cheltuieli pentru organizarea odihnei, profilaxiei sanitare a colaboratorilor şi studenţilor
(tabere de odihnă, sanatorii, centru medical, cabinete stomatologice etc.);
- Cheltuieli de producere a materialelor de învăţare (editare, multiplicare, manuale, lucrări
ştiinţifice etc.);
- Cheltuieli din finanţări cu destinaţie specială (subvenţii, granturi, proiecte, donaţii etc.)
3. După conţinutul economic cheltuielile curente pot fi divizate în:
- Cheltuieli de personal care includ: retribuirea muncii, contribuţii la asigurări sociale, prime
de asigurări medicale obligatorii;
- Cheltuieli de asigurare a procesului de studii cu materiale şi obiecte de mică valoare şi
scurtă durată (rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc şi pentru reparaţii
curente ale utilajului, clădirilor şi încăperilor, manuale, materiale didactice, literatură tehnico
- ştiinţifică şi metodică, cărţi şi ediţii periodice, obiecte de inventar şi echipament );
- Cheltuieli pentru serviciile primite (energia electrică, gaze, energie termică, apă şi canalizare,
salubrizare, pază şi securitatea muncii, servicii de comunicare, poştă şi internet, servicii de
reclamă şi publicitate, servicii bancare etc.);
- Cheltuieli de transport şi deplasări (locale şi internaţionale);
- Cheltuieli de perfecţionare a cadrelor şi de cercetări ştiinţifice (deplasări cu scop de
cercetare şi perfecţionare, plata recenzenţilor şi oponenţilor, editarea autoreferatelor etc.);
- Cheltuieli pentru acordarea burselor, reducerilor la taxe şi alte compensări pentru studenţi;
- Cheltuieli pentru amortizarea activelor nemateriale şi uzura mijloacelor fixe (uzura
clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe destinate procesului de studii; uzura
clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe cu destinaţie administrativ-
gospodărească; uzura clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe cu caracter
socio-cultural (cămine studenţeşti şi familiale, cluburi, săli festive); uzura altor mijloace fixe
(utilajul cantinelor şi a altor centre comerciale din cadrul instituţiilor));
- Alte cheltuieli.
111
3.2. Aspecte problematice ale contabilităţii veniturilor din prestarea serviciilor de
pregătire a specialiştilor
Studiul practic a demonstrat, că instituţiile de învăţământ superior private din Republica
Moldova contabilizează în mod diferit venitul din taxe de şcolarizare, unele atribuindu-le la
avansuri pe termen scurt, unele evită evidenţa decontărilor cu studenţii la un cont separat de
decontări, dar ţin numai o evidenţă analitică a acestora în secţiile de planificare, care furnizează
lunar în contabilitate informaţia despre sumele aferente trecerii la venituri curente prin
diminuarea avansurilor primite (UCCM, ULIM). Evidenţa analitică, în cazurile menţionate, nu
are legătură directă cu încasările de mijloace băneşti din taxele de studii, iar calculele se
întocmesc în sume generale pe instituţie, fapt ce poate duce la apariţia unor diferenţe şi erori
esenţiale în evidenţa decontărilor cu studenţii şi în calcularea veniturilor curente. Propunem
contabilizarea veniturilor din taxele de studii separat pentru fiecare tranzacţie (aceasta rezultă
din contractul de studii încheiat cu fiecare student în parte), prin înregistrarea acestora în
contul de decontări cu studenţii. Instituţiile de învăţământ private (ULIM, UCCM), folosesc
programul „1C Contabilitate” adoptat la contabilitatea întreprinderilor de antreprenoriat.
Neajunsurile sunt generate de faptul, că nu în toate cazurile sunt folosite posibilităţile depline ale
programului aşa cum ar fi neasigurarea legăturii directe a operaţiunilor de casiere (cont 241) cu
cele de decontări cu studenţii (cont 221). La emiterea dispoziţiei de încasare programul are
posibilitate de căutare a beneficiarilor, există posibilitatea de a deschide mape cu informaţii
despre studenţii, pe facultăţi, forme de studii, grupe etc.
Aşa cum taxele de studii sunt rambursabile numai în unele cazuri condiţionate şi numai la
emiterea unui ordin de exmatriculare şi, respectiv, de anulare a acţiunii contractului de studii,
propunem de contabilizat sumele contractuale la începutul anului de studii la contul 221
„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” şi 515 „Venituri anticipate curente”.
Evidenţa analitică a decontărilor se va ţine în „Fişa analitică de evidenţă a decontărilor
cu studenţii privind plata pentru studii prin contract” (model prezentat în Anexa nr. 18, elaborat
şi propus de autor). Fişele se întocmesc pentru fiecare student, atribuindu-se numărul, care va
coincide cu contul sintetic şi numărul de matricol al studentului (ex. - 2211078549 pentru
studentul Petraru Petru din grupa 101, facultatea - A, secţia – studii la zi, taxa de studii – 5000,00
lei), fiind deschise la începutul studiilor unde se vor acumula înregistrările pentru toţi anii de
studii cu înscrierea în ele a tuturor operaţiunilor economice. În baza documentelor menţionate se
vor efectua înregistrări în fişe pentru anul respectiv de studii, apoi se vor întocmi borderouri
cumulative structurate pe grupe, facultăţi, secţii sau după alte criterii în dependenţă de cerinţele
utilizatorilor de informaţii interni şi externi. Fişele analitice pot fi întocmite în format electronic
şi structurate pe grupe de studenţi, pe facultăţi sau pe secţii în dependenţă de posibilităţile
112
programului utilizat la întreprindere. Se propune evidenţa pe centre de cost (sau centre de
responsabilitate) pentru a putea generaliza informaţia privind veniturile, cheltuielile, creanţele
etc. în felul următor:
a) Codul studiilor: studenţi - S, masteranzi - M, doctoranzi - D etc.;
a) Codul facultăţi: A, B, C, D;
a) Codul formei de studii: secţia studii la zi - ZI, secţia frecvenţă redusă - FF,
învăţământ la distanţă - ID etc.
Propunem modul de contabilizare a veniturilor din taxele de şcolarizare prin
exemplificare.
Exemplu: La Universitatea X pentru anul de studii 2008-2009 în baza contractelor de
studii şi a ordinului de înmatriculare au fost înregistraţi la studii superioare în anul liceal, anul I,
şi promovaţi conform ordinului de promovare la următorii ani de studii II şi III 4889 de studenţi
la secţia de zi şi la secţia cu frecvenţă redusă.
În baza ordinului de stabilire a taxelor de studii şi a documentelor sus menţionate s-a
efectuat calculul total al veniturilor pentru anul de studii 2008/2009 conform tabelului 3.1.
Tabelul 3.1
Calculul venitului pentru anul universitar 2008/2009*
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor convenţionale
Facultatea
Taxa
anuala,
lei
Nr.
stud.
Venit,
lei (anul
liceal)
Nr.
stud.
Venit,
lei (anul
I)
Nr.
stud.
Venit,
lei (anul
II)
Nr.
stud.
Venit,
lei (anul
III)
Total
nr.
stud.
Total
venit, lei
A / ZI 5000 30 150000 170 850000 100 500000 200 1000000 500 2500000
A / FR 3000 40 120000 250 750000 200 600000 320 960000 810 2430000
Total A 70 270000 420 1600000 300 1100000 520 1960000 1310 4930000
B / ZI 6000 25 150000 154 924000 80 480000 120 720000 379 2274000
B / FR 3500 50 175000 280 980000 120 420000 300 1050000 750 2625000
Total B 75 325000 434 1904000 200 900000 420 1770000 1129 4899000
C / ZI 4000 32 128000 150 600000 260 1040000 285 1140000 727 2908000
C / FR 2500 60 150000 185 462500 300 750000 320 800000 865 2162500
Total C 92 278000 335 1062500 560 1790000 605 1940000 1592 5070500
D / ZI 5500 25 137500 150 825000 52 286000 78 429000 305 1677500
D / FR 4000 48 192000 280 1120000 100 400000 125 500000 553 2212000
Total D 73 329500 430 1945000 152 686000 203 929000 858 3889500
Total 310 1202500 1619 6511500 1212 4476000 1748 6599000 4889 18789000
113
Pentru contabilizarea decontărilor cu studenţii pentru plata taxelor de studii, ţinând cont
de faptul că, de obicei, studenţii le achită în avans pentru un an de studii integral sau parţial în
două rate, reflectăm următoarele înregistrări contabile (vom examina un exemplu de mai sus -
plata taxei de studii pentru studentul Petraru Petru de la facultatea A, secţia învăţământ cu
frecvenţă la zi, anul I, grupa 101, centru de cost SA/ZI ), unde taxa anuală alcătuieşte –5000 lei:
1. Achitarea taxei pentru studii în luna septembrie parţial în sumă de 2500 lei în casieria
instituţiei. În contabilitatea computerizată această tranzacţie se va efectua în mod automat la
emiterea dispoziţiei de încasare, fapt ce uşurează căutarea simbolului de decontare prin ordine
alfabetică şi evidenţa analitică a decontărilor cu studenţii pentru taxele se studii:
Dt 241 „Casa” - 2500 lei,
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” în evidenţa analitică 2211
„Facturi de primit din ţară”, simbol 2211078549 Petraru Petru ( unde nr.078549 este numărul
de matricol , centrul de cost SA/ZI) – 2500 lei;
2. Calcularea veniturilor anticipate este raţional să fie trecute în cont în sumă totală
contractată pe anul de studii curent, pentru a avea informaţia privind decontările cu fiecare
student în parte pentru anul de studii integral. Următoarea înregistrare contabilă se va întocmi în
luna septembrie în baza contractelor de studii, a ordinelor de înmatriculare sau a ordinelor de
promovare în următorul an de studii:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” în evidenţa analitică 2211
„Facturi de primit din ţară”, simbol 2211078549 Petraru Petru (unde nr.078549 este numărul
de matricol , centrul de cost SA/ZI) - 5000 lei,
Ct 515 „Venituri anticipate curente” - 5000 lei;
3. În cazul exmatriculării din motive stipulate în contract, în baza cererii studentului cu
indicaţia motivului, ordinului de desfacere a contractului de studii şi de exmatriculare din 15
octombrie 2008 (din condiţiile contractului restituirea se va efectua în procente, reieşind din
perioada posibilă de frecventare a studiilor la momentul depunerii cererii şi a ordinului de
exmatriculare, reieşind din perioada anului de studii, care este de 10 luni ) în contabilitate se vor
efectua înregistrările:
La suma diminuării venitului anticipat calculat integral în luna septembrie (5000lei/10luni * 8,5
luni):
Debit contul 515 - 4250 lei,
Credit contul 221(simbol analitic 2211078549) - 4250 lei;
La suma taxei restituită din casieria instituţiei în baza dispoziţiei de plată (2500-(5000-
4250)=1750):
Debit contul 221(simbol analitic 2211078549) - 1750 lei,
114
Credit contul 241 „Casa” - 1750 lei.
În politica de contabilitate instituţia de învăţământ îşi va stabili metoda de decontare a
veniturilor anticipate la veniturile curente, care poate fi :
Metoda decontării uniforme sau liniare, care va constitui a XII-a parte din taxa
stipulată în contractul de studii, fiind luat ca bază anul calendaristic. Această metodă este
susţinută de cercetătorii din Republica Moldova Nederiţa A.[75, p.88-90], Nani M. [71, p.26-27].
Formula de calcul va fi următoarea:
Vl = Vc / 12
Unde: Vl - este venitul lunar; Vc - este venitul contractat; 12 – nr. de luni ale anului
calendaristic.
În baza exemplului menţionat mai sus, conform metodei date în luna septembrie 2007 se
va trece la venituri curente suma de 1565750 lei (18789000 lei / 12):
Debit cont 515 „Venituri anticipate curente” - 1565750 lei,
Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”, cont
analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare”, pe centre de cost după cum urmează:
Tabelul 3.2
Determinarea venitului curent din taxe de studii prin metoda liniară pentru luna
septembrie 2008 şi repartizarea lor pe centre de cost (facultăţi şi forme de studii)
Studii superioare, facultatea,
secţia
Venitul pe anul
universitar
2008/2009
Venitul calculat pentru
luna septembrie 2008
(Credit 61131 „Venituri din
taxe de şcolarizare”)
centru de cost SA/ZI (2500000/12) 2500000 208333
centru de cost SA/FF(2430000/12) 2430000 202500
centru de cost SB/ZI (2274000/12) 2274000 189500
centru de cost SB/FF(2625000/12) 2625000 218750
centru de cost SC/ZI (2908000/12) 2908000 242333
centru de cost SC/FF(2162500/12) 2162500 180209
centru de cost SD/ZI (1677500/12) 1677500 139792
centru de cost SD/FF(2212000/12) 2212000 184333
Total pe instituţie, studii
superioare
18789000 1565750
*Sursa: Elaborată de autor in baza datelor din tabelul 3.1 din lucrare
115
Metoda proporţională cu volumul serviciilor prestate [perioada de şcolarizare], care va
constitui a n-a parte din suma stipulată în contractul pentru studii, care va fi egală cu numărul
de luni în care va decurge procesul de studii. Aici se propune de a fi luată ca bază perioada de
şcolarizare, în decursul căreia studentul are relaţii contractuale cu instituţia de învăţământ şi pe
parcursul căreia are loc procesul de studii (de exemplu, pentru studii universitare ciclul I această
perioadă decurge 10 luni, începând cu 01 septembrie până la 30 iunie) sau orice altă perioadă
determinată pentru fiecare formă de studii. După părerea autorului această metodă este cea mai
corectă din următoarele considerente:
1. Pot exista diferite durate de studii pentru diferite forme de studii, cum ar fi masterat,
doctorat, cursuri de reciclare, cursuri specializate etc.;
2. Procesul de studii este un proces când au loc neapărat relaţiile profesor-student şi acestea
pentru studii superioare ciclul I durează 10 luni;
3. La acest calcul participă şi studenţii ultimului an de studii, care după termenul indicat (30
iunie) nu mai au relaţii cu instituţia de învăţământ, dar şi în cazul studenţilor anilor curenţi în
timpul de vară acestea încetează;
4. Cheltuielile pentru concediile profesorilor sunt contabilizate după metoda contabilităţii de
angajamente şi sunt reflectate în conturile respective de cheltuieli în luna iunie, iar pentru
cheltuielile referitoare la concedii, la reparaţiile curente şi de pregătire a blocurilor de studii către
noul an de studii propunem să fie constituite provizioane (aceste situaţii necesită abordări mai
aprofundate şi vor constitui obiectul altor cercetări);
5. În lunile de vară se propune de efectuat inventarierea decontărilor cu studenţii şi
reflectarea rezultatelor în contabilitate cu prezentarea informaţiei respective la decanate pentru
întocmirea ordinilor de promovare sau de exmatriculare din motiv de neachitare a taxelor de
studii.
Conform metodei date, formula de calcul va fi ca şi acea propusă pentru instituţiile de
învăţământ publice:
Vl = Vc / Pş
Unde: Vl - este venitul lunar; Vc - este venitul contractat; Pş - este perioada de şcolarizare.
Reieşind din exemplul menţionat în tabelul 3.3, în luna septembrie 2008 se va trece la
venituri curente suma de 1878900,00 lei (Vl = 18789000 lei / 10 luni).
Debit cont 515 „Venituri anticipate curente” - 1878900 lei,
Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”, cont
analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare” pe centre de cost după cum urmează:
La aplicarea ambelor metode sus menţionate calculul în fiecare lună trebuie ajustat cu
sumele diminuate în baza ordinelor de exmatriculare.
116
Tabelul 3.3
Determinarea venitului curent din taxe de studii prin metoda proporţională perioadei
de şcolarizare pentru luna septembrie 2008 şi repartizarea lor pe centre de cost*
(lei)
Studii superioare, facultatea,
secţia
Venitul anual
2008/2009
Venitul calculat pentru
luna septembrie 2008
(Credit 61131 „Venituri din
taxe de şcolarizare)
centru de cost SA/ZI (2500000/10) 2500000 250000
centru de cost SA/FF(2430000/10) 2430000 243000
centru de cost SB/ZI (2274000/10) 2274000 227400
centru de cost SB/FF(2625000/10) 2625000 262500
centru de cost SC/ZI (2908000/10) 2908000 290800
centru de cost SC/FF(2162500/10) 2162500 216250
centru de cost SD/ZI (1677500/10) 1677500 1677500
centru de cost SD/FF(2212000/10) 2212000 221200
Total Pe instituţie, studii
superioare
18.789.000 1.878.900
*Sursa: Elaborată de autor in baza datelor din tabelul 3.1
Metoda trecerii la venituri curente a sumelor în mărimea cheltuielilor efectuate. Această
metodă revine din organizarea şi funcţionarea învăţământului pe principiul nonprofit, principiu
menţionat în Legea Învăţământului din Republica Moldova [55]. Suntem de părerea, că acest
principiu poate fi atribuit numai în instituţiile de învăţământ cu forma organizatorico-juridică
de organizaţii obşteşti, care după părerea noastră trebuie să dispună de certificat de utilitate
publică, iar efectuarea cheltuielilor să fie aprobată prin devize de venituri şi cheltuieli cu
trecerea soldurilor de venituri neutilizate ale anului curent în devizul pentru anul următor.
Debit cont 515 „Venituri anticipate curente”,
Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”,cont
analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare”.
La evidenţa cheltuielilor se vor utiliza aceleaşi centre de cost menţionate mai sus.
Întocmirea formulei contabile de trecere a veniturilor anticipate la venituri curente se vor
înregistra în mărimea cheltuielilor acumulate pe centre de cost. Înregistrarea acestei tranzacţii în
Programul 1C:Contabilitate este posibil de efectuat în mod automat, concomitent cu tranzacţia de
înregistrare a cheltuielilor în contabilitate. Aceste înregistrări pot deveni posibile prin adaptarea
Programului 1C:Contabilitate la specificul instituţiei.
117
La determinarea veniturilor anticipate propunem de a se ţine cont de încasările primite
de la studenţi în calitate de avansuri, care se vor contabiliza în conturile de avansuri primite pe
termen scurt şi avansuri anticipate pe termen lung. Aceste cazuri pot fi reflectate prin
următoarele formule contabile:
1. La încasarea mijloacelor băneşti din taxele de studii până la emiterea ordinului de
înmatriculare sau a ordinului de trecere a studentului la următorul an de studii:
- Debit conturile mijloacelor băneşti 241, 242, 243,
- Credit cont 523 „Avansuri pe termen scurt primite”.
2. La încasarea de la studenţi a taxelor în avans pentru o perioadă mai mare de un an de
studii (de exemplu unii studenţi, părinţi sau întreprinderi achită taxa integral pentru toţi anii de
studii):
- Debit conturile mijloacelor băneşti 241, 242, 243,
- Credit cont 422 „Avansuri anticipate pe termen lung”.
3. Trecerea sumelor de la conturile de avansuri la începutul anului de studii în baza
ordinelor de înmatriculare sau de promovare la alt an de studii la stingerea creanţei în mărimea
sumelor achitate în avans pentru anul curent de studii:
- Debit conturile 422, 523,
- Credit cont 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”.
3.3 Particularităţi privind contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor
Contabilitatea cheltuielilor în cadrul instituţiilor de învăţământ private este unul din cele
mai importante sectoare ale sistemului actual de colectare, prelucrare contabilă a informaţiilor
economico-financiare.
Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii se ţine în funcţie de direcţiile efectuării acestora
care se subdivizează în 3 grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale;
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale apar în procesul desfăşurării activităţii de bază a
instituţiei de învăţământ, care trebuie să corespundă cu statutul sau cu alte acte de constituire. La
cheltuielile activităţii operaţionale se referă: costul vânzărilor; cheltuielile comerciale;
cheltuielile generale şi administrative; alte cheltuieli operaţionale.
Înregistrarea cheltuielilor în contabilitate se efectuează în baza documentelor justificative
(tabele de pontaj, bonuri de consum a materialelor, facturi de expediţie, facturi fiscale, foi de
118
parcurs, deconturi de avans, note contabile etc.). Deoarece instituţiile de învăţământ pentru
activitatea de bază sunt scutite de TVA, la contabilizarea cheltuielilor TVA se va include în
componenţa acestora fără a fi divizată.
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor conform Planului de conturi contabile ale
activităţii economico-financiare a întreprinderilor [91] sunt destinate conturile din Clasa 7
„Cheltuieli”:
Cheltuielile activităţii operaţionale ale instituţiei de învăţământ superior private cuprind:
 711 „Costul vânzărilor”;
 712 „Cheltuieli comerciale”;
 713 „Cheltuieli generale şi administrative”;
 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.
La instituţiile de învăţământ costul serviciilor prestate de instruire sunt contabilizate în
subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate” care includ:
- Cheltuieli pentru materiale didactice folosite în procesul de studii (reactive, chimicale,
materiale demonstrative pentru efectuarea lucrărilor de laborator);
- Salariile calculate conform statelor de personal pentru corpul profesoral didactic (care
nemijlocit este inclus în procesul de studii conform planurilor de studii);
- Contribuţiile la asigurările sociale şi medicale;
- Cheltuieli de deplasare cu scopuri didactice;
- Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale şi uzura mijloacelor fixe utilizate în
procesul de instruire;
- Alte cheltuieli didactice;
Cheltuielile comerciale ce apar în procesul de prestare a serviciilor sunt contabilizate la
contul 712 „Cheltuieli comerciale”. Ele includ:
- Cheltuielile pentru reclamă şi publicitate (anunţuri în presă, spoturi publicitare la radio şi
televiziune, valoarea posterelor şi afişelor publicitare, uzura panourilor publicitare atribuite
la categoria de mijloace fixe etc.);
- Cheltuielile privind datoriile dubioase;
- Alte cheltuieli.
O problemă actuală a contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile de învăţământ
superior, care nu este dezvăluită în literatura de specialitate este corectitudinea reflectării
scutirilor de plată a taxei pentru studii acordate pentru unele categorii de studenţi. Exemplu:
Conform regulamentului intern şi în baza ordinului Rectorului unele categorii de studenţi
beneficiază de scutire integrală sau parţială a taxei de şcolarizare şi anume:
- Studenţii din familii socialmente vulnerabile;
119
- Studenţi cu aptitudini şi performanţe deosebite la studii, studenţi cu reuşita academică înaltă
şi pentru cei care participă la diferite activităţi ştiinţifice şi obşteşti;
- Sportivi de performanţă;
- Alte categorii de studenţi.
În opinia noastră pot exista două variante de reflectare în contabilitate a sumelor din
scutirile de taxe:
 I variantă: Suma scutirilor se va reflecta în conturile de venituri, precum şi în cele de
cheltuieli;
 II variantă: Suma scutirilor nu se va reflecta nici în conturile de venituri şi nici în cele de
cheltuieli.
Studentului Pavel P. după prima sesiune, pentru performanţe deosebite la studii, în baza
ordinului rectorului a fost scutit de taxa de studii pentru semestrul II în mărime de 100% .Taxa
pentru anul de studii 2008-2009 alcătuieşte 5000 lei. Semestrul II se începe la 01 februarie 2009.
În tabelul 3.4 vom prezenta înregistrările contabile pentru a dezvălui ambele variante.
Tabelul 3.4
Înregistrările contabile pentru scutirea de taxa de studii în bază de contract*
Corespondenţa
conturilor
Nr.
d/o
Conţinutul operaţiunii Suma
(lei) Debit Credit
Documentul justificativ
1.
Calcularea veniturilor anticipate din taxele de
studii la 01.09.08
5000 221 515
Ordin de înmatriculare,
contract studii, nota
contabilă de calcul
2.
Încasarea mijloacelor băneşti din taxa de studii
pentru anul 2008-2009 de la Pavel P. a) în
casierie;
b) în contul curent; c) la contul valutar
5000
241,
242,
243
221
Dispoziţia de încasare, bon
fiscal,
chitanţă de plată
3
Trecerea veniturilor anticipate la veniturile
curente lunar (septembrie 2008 – ianuarie
2009).Total 5 luni *500 = 2500
500 515 611
Notă de contabilitate,
borderou de calcul
4.
Varianta I: Restituirea din casierie a sumei de
2500 lei achitate anterior
2500 221 241
Ordin pentru scutire,
cererea studentului, copia
buletinului de identitate
5.
Reflectarea la cheltuieli curente a scutirii din
taxe lunar februarie – iunie2009.Total 5 luni
*500 = 2500
500 712 221
Notă de contabilitate,
borderou de calcul
6. Trecerea veniturilor anticipate la veniturile 500 515 611 Notă de contabilitate,
120
curente lunar (februarie 2009 – iunie
2009).Total 5 luni *500 = 2500
borderou de calcul
7.
Reflectare la cheltuieli anticipate a sumei
restante pentru 4 luni
2000 251 221 Notă de contabilitate
8.
Trecerea cheltuielilor anticipate la cheltuieli
curente lunare (martie –iunie 2009) Total 4
luni*500 = 2000
500 712 251 Notă de contabilitate
9.
Varianta II: Restituirea din casierie a sumei de
2500 lei achitate în avans
2500 221 241
Ordin pentru scutire,
cererea studentului, copia
buletinului de identitate
10.
Diminuarea veniturilor anticipate cu suma
scutirilor acordate
2500 515 221
Notă de contabilitate Ordin
pentru scutire
*Sursa: Elaborat de autor
Considerăm că varianta I-a este mai complicată din punct de vedere a calculelor
contabile, dar corespunde convenţiilor şi principiilor de contabilitate. La aplicarea variantei a II-a
în caz de scutire totală (pentru tot anul de studii) înregistrările contabile dispar totalmente, iar în
scopuri fiscale se va ţine cont de cerinţele Codului Fiscal al Republicii Moldova pentru a fi
ajustată suma deductibilă la costul de întreţinere a acestor studenţi. Este binevenit ca în politica
de contabilitate să fie stipulate aceste aspecte pentru a evita conflictele cu organele de control.
Cheltuielile generale şi administrative ale instituţiei de învăţământ se vor înscrie în contul
713 „Cheltuieli generale şi administrative” care include:
- Retribuirea muncii calculată pentru personalul administrativ gospodăresc conform statelor
de personal (rectoratul, contabilitatea, serviciul personal, cancelaria, secţiile economice şi
gospodăreşti, de aprovizionare etc.);
- Contribuţiile la asigurările sociale şi medicale calculate la fondul salarial atribuit
personalului deja menţionat;
- Calcularea amortizării activelor nemateriale şi uzurile mijloacelor fixe cu destinaţie generală
şi administrativă;
- Cheltuieli de reparaţie a mijloacelor fixe generale şi administrative;
- Acceptarea facturilor pentru serviciile comunale;
- Utilizarea materialelor gospodăreşti şi a obiectelor de inventar;
- Deplasări ale personalului de conducere, general şi administrativ;
- Alte cheltuieli de ordin general.
În contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” instituţiile de învăţământ superior private
pot contabiliza:
- Cheltuieli privind arenda spaţiilor şi a bunurilor materiale;
- Cheltuieli privind amenzile, penalităţile;
- Cheltuieli privind dobânzile pentru credite şi împrumuturi;
- Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor ş. a.
121
Specificul instituţiilor de învăţământ, inclusiv şi a celor universitare, constă în
desfăşurarea procesului de studii care necesită cheltuieli prealabile, de pregătire către noul an
de studii, strict necesare, conform normelor şi cerinţelor legislative. Acestea includ: cheltuieli
aferente pregătirii planurilor şi elaborării programelor de studii; cheltuieli de reclamă, anunţuri
în presă; cheltuieli privind detaşarea personalului în teritoriu cu scop de reclamă; cheltuieli de
organizare a manifestărilor cu genericul „Uşi deschise”, de organizare şi desfăşurare a
concursului de admitere, încheierea contractelor pentru studii; cheltuieli de pregătire a blocurilor
de studii şi a căminelor studenţeşti, conform normelor tehnice şi sanitare etc. În rezultatul
cercetărilor efectuate s-a constatat că aceste cheltuieli în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior private (UCCM, ULIM ş. a.) sunt contabilizate la conturile de consumuri sau cheltuieli
de perioadă. În baza principiului concordanţei cheltuielile trebuie reflectate în contabilitate în
perioada când vor fi recunoscute veniturile aferente serviciilor acordate, în cazul examinat -
serviciile de pregătire a specialiştilor în bază de contract. Propunem, cheltuielile de pregătire
către noul an de studii să fie reflectate la conturile 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”
şi 251 „Cheltuieli anticipate curente”, apoi trecute în mod uniform în fiecare lună la cheltuieli
de perioadă proporţional pe parcursul anului de studii.
Serviciile de studii acordate de către instituţiile de învăţământ superior private sunt
prestate în decursul a două perioade de gestiune (dacă luăm ca bază anul de studii, care nu
coincide cu anul financiar). Credem că ar corespunde tuturor principiilor de contabilitate dacă
cheltuielile curente pentru desfăşurarea procesului de studii ar fi recunoscute pe măsura
efectuării lor (lunar), concomitent cu recunoaşterea veniturilor curente din taxe de studii. Este
greu de corelat cheltuielile efectuate pe parcursul procesului de studii cu veniturile, care
propunem să fie recunoscute proporţional în decursul a 10 luni (01septembrie - 30 iunie). În
perioada desfăşurării examenelor de licenţă, a totalizărilor şi a evaluării cunoştinţelor la studenţi,
masteranzi, doctoranzi etc. cheltuielile sunt mai mari în comparaţie cu alte luni, dar o altă
modalitate de repartizare a cheltuielilor ar îngreuna procedurile de calcul, care în final nu
influenţează esenţial rezultatul financiar total.
Cheltuielile curente în vederea desfăşurării procesului de studii formează costul
studiilor, care sunt incluse în cheltuielile activităţii de bază a instituţiilor universitare de
învăţământ. Conform SNC 3 costul vânzărilor pentru întreprinderile de prestări servicii cuprinde:
consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de
producţie [109, pct. c, par.16]. Însă particularităţile prestării serviciilor educaţionale, inclusiv a
celor acordate de instituţiile de învăţământ superior private sunt: în componenţa consumurilor
ponderea cea mai mare o au consumurile de retribuţie a muncii; de asigurare cu spaţii de studii,
de amenajare şi întreţinere a lor, consumul materialelor didactice în sălile de laborator,
122
asigurarea cu literatură didactică, cheltuieli de detaşare a studenţilor şi profesorilor la practica de
teren etc. În opinia noastră, costul serviciilor de pregătire a specialiştilor în instituţiile de
învăţământ private, trebuie să includă: consumul materialelor didactice; retribuirea muncii
personalului de profil; plata pentru arendă sau uzura suprafeţelor cu destinaţie pentru studii şi
întreţinerea lor (iluminare, încălzire, apa şi canalizare, salubrizare etc.), cheltuielile de detaşare a
studenţilor şi profesorilor ce fac parte din programul de studii.
Cheltuielile ulterioare ce apar după finisarea anului de studii pot fi: cheltuielile pentru
plata concediilor, cheltuielile de restituire a taxelor de studii, în caz de exmatriculări din motive
întemeiate legislativ (în caz de incapacitate de muncă, pe motiv de boală etc.), prejudicii
materiale sau morale în caz de judecată, amenzi, penalizări etc. Suntem de părerea că, pentru
unele din aceste cheltuieli se pot constitui provizioane (pentru concedii, pentru restituire taxe
etc.), iar altele trebuie să fie contabilizate în componenţa cheltuielilor comerciale.
Specificul contabilităţii cheltuielilor la instituţiile de învăţământ superior private este
condiţionat de faptul că paralel cu activitatea didactică, care este de bază, se prestează şi alte
servicii auxiliare. Consumurile aferente activităţii de bază urmează a fi contabilizate în
contabilitatea managerială la contul 811 „Activităţi de bază”, cu decontarea lor ulterioară în
debitul contului 7113 „Costul serviciilor prestate”. Consumurile aferente activităţilor auxiliare
pot fi reflectate la contul 812 „Activităţi auxiliare”.
Este cunoscut faptul că la unele instituţii de învăţământ superior private apar multiple
probleme contabile, care nu sunt reglementate prin acte legislative-normative şi nici nu sunt
abordate în literatura de specialitate. Astfel, contabilii tratează în mod diferit noţiunea de
consumuri pentru serviciile de pregătire a specialiştilor şi întâmpină dificultăţi la divizarea
componentelor: în consumuri sau în cheltuieli. Dacă unii le contabilizează pe toate la conturile
contabilităţii de gestiune (numai la contul 811(UCCM)), alţii la conturile de cheltuieli cu
reflectarea lor numai la contul 711 „Costul vânzărilor”, sau sunt divizate haotic, nefiind bine
fundamentate de calcule justificative.
Costul serviciilor prestate de instituţiile de învăţământ reprezintă consumurile care au
fost incluse în componenţa cheltuielilor în legătură cu desfăşurarea procesului de studii.
Indicatorul costului serviciilor ne vor servi şi la determinarea taxelor de studii.
Cu siguranţă e binevenit modelul de divizare a cheltuielilor după conţinutul lor economic
în instituţiile de învăţământ superior private pentru activitatea de bază (pregătirea specialiştilor
la studii superioare ciclul I, masterat ciclul II etc.) în consumuri şi cheltuieli cu repartizare la
conturile respective. Divizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, in opinia noastră, se va
efectua în baza statelor de personal bine repartizate după subdiviziuni, facultăţi, catedre etc. în
cadrul lor după categorii de personal, care poate fi prezentat astfel: Personalul de profil;
123
Personalul auxiliar şi de deservire a procesului de studii; Personalul de conducere; Personalul
administrativ; Personalul gospodăresc general şi de deservire a blocurilor de studii şi
administrative.
Personalul de profil se va repartiza în state după numărul de ore stabilite la începutul
anului de studii şi după normele stabilite la o unitate de personal didactic, aprobate prin hotărârea
organului de conducere (senatul, consiliul administrativ, adunarea fondatorilor etc.) cu indicarea
sporurilor la salariile de bază pentru diferite merite deosebite şi munci suplimentare. În tabelul
3.5 prezentăm un model de state de retribuţii a muncii pentru personalul de profil cu direcţionare
la consumuri directe şi indirecte sau la cheltuieli.
Tabelul 3.5
State de retribuţie lunară a muncii pentru personalul de
profil al instituţiei de învăţământ cu repartizare la consumuri şi cheltuieli
Sursa:Elaborat de autor
Sporuri la salariu (lei) Consumuri şi cheltuieli
Nr
.
d/o
Denumirea
structurii,
subdiviziunii şi
funcţiei
Nr.
unităţi
de state
/nr. ore
Salari
ul de
funcţi
e
/tarif
ore
Grad
ştiinţific
/grad
calificar
e
Vechim
e în
muncă
Pt.
condu
cerea
grup
stud.
alte
sup
lim
ent
e
Total
salariul
lunar
calculat
Consumuri
directe
Cons
umur
i
indir
ecte
Chelt
uieli
gener
ale şi
adm.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
I Catedra A
1 Profesor universitar 2,5 2500 700 1875,0 12 687,50 12687,50
2 Conf. universitar 5,75 2200 300 3795,0 220,00 37 461,25 37461,25
3 Lector sup. univ. dr. 5 1600 300 2400,0 21 500,00 21500,00
4 Lector universitar 6 825 50 1237,5 12 675,00 12675,00
5 Asistent universitar 2 726 50 217,8 1 987,60 1987,60
Total 21,25 86 311,35 86311,35
II Catedra B
1 Profesor universitar 2 2500 700 1500,0 9 400,00 9400,00
2 Conf. universitar 4,00 2200 300 2640,0 20 560,00 20560,00
3 Lector sup. univ. dr. 6 1600 200 2400,0 25 200,00 25200,00
4 Lector sup. fără gr. şt. 3 825 50 618,8 4 481,25 4481,25
5 Lector universitar 4 825 50 660,0 6 140,00 6140,00
Total 19 65 781,25 65781,25
III Total cat. D, E….n 239,75 363 230,00 363230,00
1 Plata cu ora/ teoretice 1070 30,00 32 100,00 32100,00
2 Plata cu ora/ practice 2020 24,00 48 480,00 48480,00
Total plata cu ora 3090 80 580,00 80580,00
Total personal 280 595 902,60 595902,60
Contrib. la BASS
23%
137057,60
Prime de asig. oblig.
de asist. med. 3,5%
20856,59
Total 753816,79
124
Mărimea salariilor se vor stabili şi aproba la şedinţa organului de conducere (senatul,
consiliului administrativ sau adunarea fondatorilor). Sumele indicate în tabele sunt estimate
convenţional la salariile stabilite pentru instituţiile de învăţământ superior publice la situaţia din
01.01.2009.
Tabelul 3.6
State de retribuţie lunară pentru personalul de conducere al instituţiei de învăţământ cu
repartizare în consumuri şi cheltuieli pe anul 2009 *
Sporuri la salariul de
bază (lei)
Consumuri şi cheltuieli
Nr.
d/o
Denumirea structurii,
subdiviziunii şi funcţiei
N
r
.

u
n
i
t
ă
ţ
i

a
p
r
o
b
a
t
e
S
a
l
a
r
i
u

d
e

f
u
n
c
ţ
i
e

(
l
e
i
)
G
r
a
d

ş
t
.

/
g
r
a
d

c
a
l
i
f
i
c
a
r
e
V
e
c
h
i
m
e

î
n

m
u
n
c
ă
E
f
i
c
i
e
n
ţ
ă

/

m
u
n
c
i
i
F
o
n
d
u
l

l
u
n
a
r

(
l
e
i
)
C
o
n
s
u
m
u
r
i
d
i
r
e
c
t
e
C
o
n
s
u
m
u
r
i

i
n
d
i
r
e
c
t
e
Cheltuieli
generale
şi
administr
ative
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Rector 1 1400 700 420 1050 3570 0 3570
2 Prorector activ. didactică 1 1300 700 390 1000 3390 3390 0
3
Prorector cercetare şt.şi
relaţii externe
1 1220 300 366 760 2646 0 2646
4 Prorector administrare 1 1050 300 210 675 2235 0 2235
5 Decan 5 1220 0 0 0 6100 6100 0
6 Prodecan 5 990 0 0 0 4950 4950 0
7 Şef catedră 18 1220 0 0 0 21960 21960 0
8 Şeful secţiei studii 1 1000 300 200 0 1500 1500 0
9 Contabil-şef 1 950 0 285 475 1710 0 1710
10 Şef serviciu planificare 1 900 0 270 450 1620 0 1620
11 Director bibliotecă 1 870 0 217,5 0 1087,5 1087,5 0
12 Inginer-şef 1 870 0 217,5 435 1522,5 0 1522,5
13 Şef serviciu res. umane 1 840 0 252 0 1092 0 1092
14 Şef cancelarie 1 900 0 270 135 1305 0 1305
15 Şef aprovizionare 1 900 0 180 0 1080 0 1080
16 Total 40 55 768 38987,5 16780,5
17 Contribuţii BASS 23% 12826,64 8967,13 3859,52
18
Prime de asig. oblig. de
asist. med. 3,5%
1951,88 1364,56 587,32
19
Total pt. personalul de
conducere
70546,52 49319,19 21227,33
Sursa:Elaborat de autor
125
Pentru repartizarea corectă a cheltuielilor şi consumurilor de întreţinere a personalului
auxiliar şi de deservire, contabilitatea trebuie să dispună de o informaţie cu privire la repartizarea
spaţiilor disponibile la instituţie: pentru procesul de studii; pentru necesităţi generale şi
administrative; suprafeţe comune, spaţii folosite pentru alte activităţi (date în arendă, cantine
etc.). Această informaţie poate fi prezentată la contabilitate de către serviciul administrativ-
gospodăresc cu aprobarea prorectorului pentru administrare conform tabelului 3.7. Datele din
tabel vor fi folosite şi la repartizarea consumurilor şi cheltuielilor de uzură a mijloacelor fixe;
pentru serviciile primite; reparaţii curente a clădirilor etc.
Tabelul 3.7
Repartizarea spaţiilor pe blocuri şi după destinaţie*
Spaţii destinate pentru
B
l
o
c
u
r
i
l
e

d
e

s
t
u
d
i
i

ş
i

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v
e
S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

t
o
t
a
l
ă
,

m
2
p
r
o
c
e
s
u
l


d
e

s
t
u
d
i
i

(
a
u
d
i
t
o
r
i
i
,

l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e
,

)

m
2
/
%
auxiliar, de
conducere şi
deservire
(decanate,
catedre,
biblioteca),
m
2
/%
necesităţi
generale şi
administrative
m
2
/%.
comune
(coridoare,
scări etc.)
m
2
/%
alte
activităţi
(date in
arendă,
pentru )
m
2
/%
1 2 3 4 5 6 7
Bloc A 4000/100 2000 / 50 500 / 12,5 800 / 20 700 / 17,5 0
Bloc B, 2800/100 1800/64 780/28 0 220/8% 0
Bloc
C,D,E…
12500 7300 1200 2500 1000 500
Total 19300/100 11100/ 58 2480/12 3300/17 1920/10 500/3
*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor convenţionale
Prin urmare, la repartizarea retribuţiei lunare pentru personalul auxiliar şi de
deservire a blocurilor de studii să se ia în calcul cota procentuală a suprafeţelor conform
destinaţiei lor. Retribuţia personalului de deservire a suprafeţelor destinate nemijlocit pentru
studii se va include în componenţa consumurilor directe şi indirecte cu aplicarea ponderii
suprafeţelor deservite. În tabelul 3.8 prezentăm un model de repartizare a consumurilor şi
cheltuielilor menţionate.
126
Tabelul 3.8
State de retribuţie lunară pentru personalul auxiliar şi de deservire al instituţiei de
învăţământ cu repartizare în consumuri si cheltuieli pe anul 2009
Suplimente Consumuri şi cheltuieli
N
r
.

d
/
o
Denumirea structurii,
subdiviziunii şi funcţiei
N
r
.

d
e

u
n
i
t
.
a
p
r
o
b
a
t
e
S
a
l
a
r
i
u
l
d
e

f
u
n
c
ţ
i
e
V
e
c
h
i
m
e

î
n

m
u
n
c
ă
O
r
e

d
e

n
o
a
p
t
e

/
a
l
t
e

p
l
ă
t
i
Fondul
lunar
C
o
n
s
u
m
u
r
i
d
i
r
e
c
t
e
C
o
n
s
u
m
u
r
i

i
n
d
i
r
e
c
t
e
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

g
e
n
e
r
a
l
e

ş
i

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v
e
1 2 3 5 8 19 20 9 10 11
III Personal auxiliar
1 Secretar al conducătorul 1 900 90 990,00 990,00
2 Secretar ştiinţific 1 1200 360 1 560,00 1560,00
3 Medic 1 980,0 196,0 1 176,00 1176,00
4 Total 3 3 726,00 3726,00
5 Secţia studii
6 Metodist coordonator 2 1000 300,00 2 600,00 2600,00
7 Statist 1 900 270,00 1 170,00 1170,00
8 Pedagog social 1 1000 300,00 1 300,00 1300,00
9 Organizator sportiv 1 900 270,00 1 170,00 1170,00
10 Secretar-dactilograf 1 900 270,00 1 170,00 1170,00
11 Dactilograf 1 900 270,00 1 170,00 1170,00
12 Total 7 8 580,00 8580,00
13 Contabilitatea
14 Contabil cat. I 5 1200 420,0 8 100,00 8 100,00
15 Contabil cat. II 1 1100 275,0 1 375,00 1 375,00
16 Casier superior 0,5 900 112,5 506,25 506,25
17 Contabil casier 1 900 225,0 1 125,00 1 125,00
18 Economist coordonator 1 1200 300,0 1 500,00 1 500,00
19 Inginer programator 1 900 135,0 1 035,00 1 035,00
20 Total 9,5 13 641,25 13 641,25
21 Serviciu resurse umane
22 Inspector 2 1000 250,00 2 500,00 2 500,00
23 Arhivar 1 900 225,0 1 125,00 1 125,00
24 Dactilograf 3 900 135,0 3 105,00 3 105,00
25 Jurist-consultant 1,5 1200 240,0 2 160,00 2 160,00
26 Curier 1 900 135,0 1 035,00 1 035,00
27 Inspector superior 1 900 180,0 1 080,00 1 080,00
31 Total 9,5 0,0 22 072,50 22 072,50
32 Bloc de studii A 50% 26% 24%
33 Şef gospodărie 1 1000 300,0 1 300, 650 338 312
34 Dereticătoare 7 900 6 300,00 3150 1638 1512
35 Măturător 1 900 900,00 450 234 216
36 Paznic 3 900 213,00 3 339,00 1669,5 868,14 801,36
37 Uşier 2 900 1 800,00 900 468 432
38 Total 14 13 639,00 6819,5 3546,14 3273,36
39 Bloc de studii B 72% 28%
40 Şef gospodărie 1 1000 300,0 1 300,00 936,00 364,00
41 Paznic 4 900 159,80 4 239,20 3052,22 1186,98
42 Dereticătoare 15 900 13 500,00 9720,00 3780,00
43 Dereticătoare 1 900 900,00 648,00 252,00
44 Măturător 2 900 1 800,00 1296,00 504,00
45 Total 23 21 739,20 15652,22 6086,98
46 Secţia Gospodărie
47 Şef depozit 1 950 190,0 1 140,00 1 140,00
48 Agent aprovizionare 1 900 180,0 1 080,00 1 080,00
49 Inginer energetic coordonator 1 1020 204,0 1 224,00 1 224,00
50
Inginer pentru
securitatea muncii
1 1020 306,0 1 326,00 1 326,00
51 Tehnician telefonist 1 900 900,00 900,00
52 Lemnar 2 900 1 800,00 1 800,00
127
53 Electrician 2,5 900 2 250,00 2 250,00
54 Tencuitor-zugrav 2 900 1 800,00 1 800,00
55 Lăcătuş 2 900 1 800,00 1 800,00
56 Lăcătuş - sudor 1 900 900,00 900,00
57 Sudor 0,5 1200 600,00 600,00
58 Conducător limuzină 1 900 225,00 1 125,00 1 125,00
59 Conducător microbuz 1 900 225,00 1 125,00 1 125,00
60 Conducător camion 1 900 225,00 1 125,00 1 125,00
61 Muncitor 4 900 135 4 140,00 4 140,00
62 Hamal 1 900 900,00 900,00
63 Secretar 0,5 900 67,5 483,75 483,75
64 Total 23,5 23 718,75 23 718,75
65 Biblioteca
66 Bibliotecar 1 1100 330,0 1 430,00 1 430,00
67 Bibliograf 4 980 980,0 7 840,00 7 840,00
68 Bibliotecar 5 840 1050,0 9 450,00 9 450,00
69 Total 10 18 720,00 18 720,00
70 Personal auxiliar didactic
71 Inginer cat. ITC 3,5 1000 525,0 5 337,50 5 337,50
89 Lab. sup. limbi moderne 2 1000 200,0 2 400,00 2 400,00
97 Secretară decanat 5 900 900,0 9 000,00 9 000,00
98 Secretară 1 900 135,0 1 035,00 1 035,00
99 Metodist 3 900 675,0 4 725,00 4 725,00
100 Total 14,5 22 497,50 22 497,50
101 Total personal 114 126 261,70 22 471,72 59 430,62 44 359,36
102 Contribuţii BASS 23% 29040,19 5168,50 13669,04 10202,65
103
Prime de asig. oblig.
de asist. med. 3,5%
4419,16 786,51 2080,07 1552,58
104 Total 159721,05 28426,73 75179,73 56114,59
*Sursa: elaborat de autor
*Notă: Mărimea salariilor se vor stabili şi aproba la şedinţa organului de conducere (senatul, consiliul
administrativ sau adunarea fondatorilor
În baza datelor din tabele 3.5, 3.6, 3.8 vom efectua înregistrările contabile prezentate în
tabelul 3.9:
Tabelul 3.9
Formule contabile pentru evidenţa consumurilor şi cheltuielilor de personal aferente
prestării serviciilor de pregătire a specialiştilor în instituţiile private de învăţământ
superior
Corespondenţa
condurilor
Nr.
d/o.
Conţinutul operaţiunii Suma (lei)
Debit Credit
1 Calcularea retribuţiei lunare pentru
personalul de profil (tabelul 3.5)
595902,60 811 5311
2 Calculul contribuţiilor la asigurări
sociale la fondul salarial al personalului
de profil
137057,60 811 5331
3 Calculul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală la
fondul salarial al personalului de profil
20856,59 811 5333
4 Calcularea retribuţiei lunare pentru 38987,50 813 5311
128
personalul de conducere al procesului
de studii (tabelul 3.6)
5 Calculul contribuţiilor la asigurări
sociale la fondul salarial calculat
personalului de conducere al procesului
de studii
8967,13 813 5331
6 Calculul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală la
fondul salarial al personalului de
conducere al procesului de studii
1364,56 813 5333
7 Calcularea retribuţiei lunare pentru
personalul de conducere a universităţii
(tabelul 3.6)
16780,50 7133 5311
8 Calculul contribuţiilor la asigurările
sociale la fondul de retribuţie al
personalului de conducere a universităţii
3859,52 7133 5331
9 Calculul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală la
fondul de retribuţie al personalului de
conducere a universităţii
587,32 7133 5333
Calcularea retribuţiei lunare pentru
personalul auxiliar şi de deservire
(tabelul 3.8):
a) a suprafeţelor destinate
procesului de studii;
22471,72 811 5311
b) personalul auxiliar didactic şi
biblioteca;
59430,62 813 5311
10
c) de deservire generală şi
administrativă;
44359,36 7133 5311
Calculul contribuţiilor la asigurări
sociale la fondul de retribuţie a
personalului auxiliar şi de deservire
a) a suprafeţelor destinate al
procesului de studii;
5168,5 811 5331
b) personalul auxiliar didactic şi
biblioteca;
13669,04 813 5331
11
c) de deservire generală şi
administrativă;
10202,65 7133 5331
Calculul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală la
fondul de retribuţie al personalului
auxiliar şi de deservire
a) a suprafeţelor destinate
procesului de studii;
786,51 811 5333
b) personalul auxiliar didactic şi
biblioteca;
2080,07 813 5333
12
c) de deservire generală şi
administrativă;
1552,58 7133 5333
*Sursa: Elaborat de autor
Repartizarea altor cheltuieli, conform clasificaţiei economice (figura 3.1) le vom prezenta
în tabelul 3.9.
129
Tabelul 3.10
Formule contabile pentru evidenţa consumurilor şi cheltuielilor pentru activitatea de bază
în instituţiile private de învăţământ superior
Corespondenţa
conturilor
Nr.
d/o
Conţinutul operaţiunii Suma
Debit Credit
Reflectarea valorii serviciilor şi bunurilor materiale incluse
in ele (inclusiv TVA) (energia electrică şi termică, gaze, apă,
canalizare şi salubrizare, paza, deservirea ascensoarelor şi a altui
utilaj şi inventar) utilizate pentru*:
1.1 pentru procesul de studii (58%)
50000
29000 811 521, 539
1.2 auxiliar, de conducere şi deservire(12%) 6000
813 521, 539
1.3 pentru alte activităţi (3%) 1500
812 521, 539
1.
1.4 necesităţi generale şi administrative (27%) 13500
713 521, 539
*Recomandăm a le repartiza prin pondere conform datelor din tabelul 3.7, în baza documentelor primare (facturi
fiscale sau de expediţie, procese verbale etc.)
Eliberarea şi consumul materialelor pentru:
2.1 procesul de studii (ghiduri şi manuale; reactive, preparate şi
alte materiale didactice pentru laborator şi practică; literatura
tehn.-ştiinţ. şi metodică etc.
3500
811 211
2.2 reparaţii curente a spaţiilor de studii 200
813 211
2
2.3 necesităţi generale şi administrative (rechizite de birou etc.),
inclusiv şi pentru reparaţia spaţiilor
2000
713 211
eliberarea sau /şi calcularea uzurii OMVSD utilizate:
3.1 nemijlocit pentru procesul de studii (mese, scaune, table etc.) 2800 811 213, 214
3
3.2 pentru necesităţi generale şi administrative (mese, scaune,
table etc.)
800
713 213, 214
Reflectarea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii
mijloacelor fixe utilizate pentru*:
4.1 procesul de studii (58%)
3500
2030 811 113, 124
4.2 auxiliar, de conducere şi deservire(12%) 420
813 113, 124
4.3 alte activităţi (3%) 105
812 113, 124
4
4.4 necesităţi generale şi administrative (27%) 945
713 113, 124
*Se recomandă de repartizat prin pondere conform datelor din tabelul 3.7, sau alte ponderi conform destinaţiei, în
baza documentelor primare (facturi fiscale sau de expediţie, procese verbale etc.)
5
Reflectarea deplasărilor in scopul:
- asigurării procesului de studii /
- generale şi administrative
1750
1200
811 /
713
227,532,
521,539
6
Decontarea consumurilor activităţilor auxiliare aferente
procesului de studii (producţia tipografiei, materiale didactice
produse în ateliere şi laboratoare de microproducţie etc.)**
X 811
812
7
Decontarea consumurilor indirecte aferente studiilor** X 811
813
8
Reflectarea costului studiilor prestate beneficiarilor (studenţi,
Masteranzi, doctoranzi etc. )**
X
711 811
9
Decontarea cheltuielilor acumulate conform destinaţiei la finele
anului la contul de rezultate**
X
351
711,712,
713,714
*Sursa: Elaborat de autor.
**X - suma acumulată pe perioadă.
130
Propunerile şi recomandările din acest capitol vor facilita lucrul contabililor din sistemul
învăţământului superior privat, care au un şir de particularităţi specifice sistemului, proprietăţii,
formelor organizatorico-juridice a instituţiei din lipsa unui standard pentru activităţile
desfăşurate din sistemul social.
Fiecare instituţie de învăţământ privată necesită să descrie în politica de contabilitate un
program clar de divizare a consumurilor şi cheltuielilor şi de ţinere a contabilităţii sintetice şi
analitice, ţinând cont de prevederile standardelor şi principiilor fundamentale de contabilitate şi
de raportare financiară.
***
În capitolul III „Particularităţile contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile de
învăţământ superior private” sunt examinate problemele de clasificare a veniturilor,
consumurilor şi cheltuielilor instituţiilor de învăţământ private, la fel şi de contabilizare a
acestora în conformitate cu legislaţia actuală, este argumentată necesitatea elaborării unui
standard de contabilitate pentru instituţiile ce prestează servicii din sfera socială care au la
bază activităţi neproductive, dar necesare publicului larg şi care activează pe principiul
nonprofit. Este menţionată diversitatea metodelor de reflectare a veniturilor şi de determinare a
momentului de recunoaştere a acestuia aplicat în practica instituţiilor de învăţământ din
Republica Moldova şi propus calculul elaborat de autor în baza metodei proporţionale cu
volumul serviciilor prestate, fiind examinate şi alte metode de alternativă care pot fi aprobate de
instituţii în particular în politica de contabilitate. Sunt specificate unele particularităţi
problematice de reflectare în contabilitate a consumurilor şi cheltuielilor şi propuse soluţii prin
exemplificare în tabele cu calcule şi formule contabile.
131
SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE
Prezenta lucrare reflectă rezultatele unui studiu cu caracter teoretico-aplicativ în domeniul
organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior din sectorul public şi privat. Prin
studiul dat s-au identificat neajunsuri şi probleme aferente domeniului, urmate de concluzii,
propuneri şi recomandări concrete în vederea perfecţionării acestora.
Autorul a descris conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor instituţiilor de învăţământ, a
dezvăluit principiile de bugetare, finanţare, specificând diversitatea aspectelor economice şi
legislative ce stau la baza organizării contabilităţii în universităţile din Republica Moldova. Sunt
identificate aspectele problematice de întocmire, aprobare, modificare şi organizare a controlului
asupra executării bugetelor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior. În acest context sunt
elaborate propuneri de perfecţionare a acestora, fiind argumentată necesitatea efectuării
modificărilor radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului financiar din sectorul public
prin armonizarea lor la IPSAS.
În lucrare este propusă modalitatea de organizare a contabilităţii mijloacelor băneşti, a
finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, cu deschiderea conturilor analitice în dependenţă de sursele şi
scopurile finanţării. Un spaţiu deosebit în lucrare este dedicat elaborării metodicii de determinare a
taxelor de studii, în baza analizei cheltuielilor medii pe student echivalent în cadrul instituţiilor de
învăţământ superior din subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Este descris modul de
organizare a contabilităţii mijloacelor speciale, mijloacelor fixe, a decontărilor cu personalul privind
retribuirea muncii şi a decontărilor cu studenţii, masteranzii, doctoranzii privind plata pentru studii,
sunt menţionate particularităţile ce ţin de raportarea financiară fiind notificate cerinţele IPSAS faţă
de situaţiile financiare.
Cercetările efectuate în domeniul contabilităţii instituţiilor de învăţământ din sectorul privat
au oferit posibilitatea de a specifica particularităţile clasificării, recunoaşterii şi înregistrării în
contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor. În acelaşi timp s-au propus recomandări de soluţionare a
lor prin exemple, tabele cu calcule şi formule contabile.
Rezultatele cercetării prezintă valoare teoretică şi aplicativă pentru personalul angajat în
sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova.
132
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate la tema propusă au permis autorului formularea şi
argumentarea următoarelor concluzii şi recomandări:
Concluzii:
1. Organizarea învăţământului superior în instituţii cu proprietate publică şi privată a dus la
diversitatea aspectelor economice şi legislative ce stau la baza contabilizării activităţii acestora.
Acest fenomen a creat dificultăţi în organizarea proceselor de elaborare, în executarea şi controlul
bugetelor; perfectarea documentaţiei şi contabilizarea conform normelor naţionale şi internaţionale a
operaţiunilor economico-financiare cu privire la finanţarea bugetară, la încasarea veniturilor din
taxele de studii şi alte taxe cu privire la evidenţa mijloacelor fixe şi circulante etc.
2. Actele normative actuale ce stau la baza contabilităţii în instituţiile publice nu sunt armonizate cu
standardele naţionale şi internaţionale ale contabilităţii generale şi IPSAS. Diferenţa dintre anul
financiar (01 ianuarie – 31 decembrie) şi anul de studii (01 septembrie – 30 iunie), creează
incomodităţi la întocmirea bugetelor, determinarea rezultatelor financiare şi la raportarea acestora
pentru instituţiile de învăţământ.
3. Posibilităţile de gestionare a resurselor instituţiilor de învăţământ sunt reduse în legătură cu
cerinţele de întocmire şi execuţie a planurilor anuale de venituri şi cheltuieli din mijloacele speciale
cu repartizare pe luni. Acest fapt duce la unele restricţii pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de
activitatea instituţiei şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli apărute în caz de urgenţă. Criteriul
de concordanţă a planurilor de finanţare cu executarea lor în conformitate cu clasificaţia economică
a cheltuielilor bugetare şi cerinţele de a respecta strict procedurile bugetare concentrează executorii
de bugete în mod prioritar asupra evidenţei, controlului, întocmirii unor documente confirmative
suplimentare, modificării planurilor de finanţare etc., dar nu asupra scopului principal – asigurarea
bunei desfăşurări a procesului de învăţământ.
4. Taxele de studii în instituţiile de învăţământ superior sunt determinate de suma cheltuielilor
necesare pentru pregătirea specialiştilor. Ele diferă de la o instituţie la alta, la aceleaşi specialităţi,
din cauza lipsei unei metodologii unice de determinare a acestora.
5. Lipsa în „Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli
ale instituţiilor bugetare” a conturilor de „Venituri anticipate” şi „Cheltuieli anticipate”, duce la
contabilizarea acestora la venituri/cheltuieli ale perioadelor de raportare, ceea ce contravine
principiului specializării exerciţiului (contabilităţii de angajamente), prudenţei, concordanţei şi
periodicităţii. Metoda actuală de planificare a veniturilor din mijloacele speciale condiţionează
necoincidenţa veniturilor de casă cu cele efective, astfel, ajungând-se la un decalaj faţă de cele
133
planificate pentru diferite perioade ale anului financiar. Aceste mijloace sunt parte componentă a
bugetului public naţional, evidenţa căruia se efectuează prin metoda de casă, iar decalajul, la prima
vedere, vorbeşte de neexecutarea bugetului la nivelul întregii ţări.
6. În contul cheltuielilor efective nu se reflectă uzura mijloacelor fixe treptat, ci integral, la
procurarea lor prin crearea Fondului mijloacelor fixe. Mijloacele fixe aflate în patrimoniul
instituţiilor publice din Republica Moldova nu corespund valorii reale şi necesită o reevaluare
(ultima a avut loc la situaţia din 01 ianuarie 1996).
7. Instituţiile de învăţământ superior private din Republica Moldova contabilizează în mod diferit
venitul din taxe de şcolarizare, unele atribuindu-le la avansuri pe termen scurt, altele evită evidenţa
decontărilor cu studenţii la un cont separat de decontări, dar se ţine numai o evidenţă operativă şi
nesistematizată a acestora în secţiile de planificare, care furnizează lunar în contabilitate informaţia
despre sumele aferente trecerii la venituri curente prin diminuarea avansurilor primite. Evidenţa
operativă, în cazurile menţionate nu are legătură directă cu încasările de mijloace băneşti din taxe de
studii, iar trecerea în calcul a veniturilor se întocmeşte în sume generale pe instituţie, fapt ce duce la
apariţia unor diferenţe şi erori esenţiale în evidenţa decontărilor cu studenţii şi în calcularea
veniturilor curente.
Recomandări:
1. În scopul perfecţionării organizării activităţii sectorului financiar-contabil din instituţiile de
învăţământ superior, se propune: urgentarea armonizării bazelor normative actuale, ce stau la baza
organizării contabilităţii în instituţiile publice, cu standardele naţionale şi internaţionale ale
contabilităţii generale şi cu cerinţele IPSAS; trecerea instituţiilor de învăţământ superior publice la
Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor.
2. La etapa actuală de armonizare a contabilităţii publice cu normele internaţionale contabile în
contextul legilor actuale şi a analizei clasificaţiei veniturilor bugetare se recomandă de a defini
noţiunile „venituri de bază” şi „cheltuieli de bază” astfel: „veniturile de bază ale Bugetului public
naţional sunt încasările fiscale şi nefiscale curente provenite din impozite directe şi indirecte, la fel
şi din alte taxe, plăţi, amenzi şi sancţiuni administrative, iar cheltuielile de bază sunt alocaţiile
efectuate din contul acestor venituri, conform Bugetului anual aprobat şi în conformitate cu
clasificaţia organizaţională, funcţională şi economică a lor”. În contextul IPSAS, activitatea de
bază a instituţiilor de învăţământ se va considera - prestarea serviciilor de pregătire a specialiştilor,
iar veniturile/cheltuielile de bază, e necesar să se considere cele provenite din această activitate.
3. În scopul eficientizării gestiunii financiare şi perfecţionării metodelor actuale de întocmire,
aprobare, modificare şi de execuţie a planurilor de finanţare a instituţiilor de învăţământ propunem:
134
- modalitatea de întocmire a bugetului instituţiei de învăţământ superior publice bazat pe bugete
sectoriale;
- elaborarea planurilor de finanţare cu repartizare pe trimestre/semestre;
- mijloacele bugetare neutilizate în anul curent de către executorii de bugete (urmate de explicaţii
întemeiate), să fie lăsate în gestiunea acestora pentru următorul an financiar, fiind automat incluse şi
acceptate în planurile de finanţare în următorul an de gestiune;
- procedurile de gestionare a resurselor prin executarea de casă a planurilor de finanţare din
mijloace speciale prin intermediul Trezoreriei de Stat, să fie reduse la cerinţele de respectare strictă
a limitelor bugetare numai în cadrul articolelor de cheltuieli conform clasificaţiei economice a
cheltuielilor bugetare prin renunţare la alineate.
4. Pentru perfecţionarea contabilităţii: finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, a mijloacelor băneşti prin
intermediul trezoreriilor se recomandă:
 de a renunţa la multitudinea conturilor trezoreriale deschise pe surse de finanţare prin unificarea
lor pe domenii de activităţi (activitatea de bază, activitatea de cercetare ştiinţifică, alte activităţi);
 de a organiza evidenţa analitică a mijloacelor băneşti, a finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, prin
utilizarea conturilor analitice pe surse şi scopuri de finanţare;
 de a reveni la utilizarea carnetelor de cecuri sau modificarea „Delegaţiei de retragere a
numerarului”, prin perfecţionarea conform cerinţelor normative aplicate faţă de formularele
documentelor de strictă evidenţă; recomandăm spre utilizare modelul „Registrului de evidenţă a
delegaţiilor” elaborat de autor; de modificat termenul de utilizare a numerarului pentru instituţiile
deservite prin intermediul trezoreriei de la 3 până la 5 zile;
 de a include în planul de conturi al evidenţei bugetare subconturilor 125 „Casa în valută
străină”, 204 „Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi” şi 206 „Cheltuieli anticipate”.
5. În scopul creării stabilităţii la determinarea taxelor de studii în cadrul instituţiilor de învăţământ
recomandăm spre utilizare metoda de determinare a taxelor de studii, elaborată de autor.
6. Reieşind din particularităţile contabilizării veniturilor din mijloacele speciale şi de contabilizare a
cheltuielilor instituţiei în dependenţă de categoriile şi tipurile de venituri propunem:
 introducerea în planul de conturi a subcontului 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi
fondurile speciale” şi a subcontului analitic 158/1 „Avansuri primite din mijloacele şi fondurile
speciale”;
135
 deschiderea unui cont trezorerial separat, în care instituţiile de învăţământ publice ar putea
acumula încasările de mijloace băneşti din contul veniturilor anticipate din taxe de studii, efectuând
lunar transferuri la contul trezorerial a veniturilor curente;
 propunem spre utilizare conturile analitice pentru înregistrarea veniturilor din mijloace speciale pe
categorii şi tipuri de venituri: 400.01.01 “Venituri din taxele de studii din învăţământul ciclului I”;
400.01.02 “Venituri din taxele de studii masterat” etc.
7. În scopul soluţionării problemelor contabilităţii mijloacelor fixe menţionate, recomandăm
următoarele:
 în cazul instituţiilor publice utilizarea mijloacelor fixe să se reflecte la cheltuieli efective, sub
forma uzurii calculate; recomandăm Ministerului Finanţelor: de a elabora norme metodologice
privind reevaluarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de
finanţare a cheltuielilor şi de subordonare;
8. Pentru perfecţionarea problemelor contabilităţii decontărilor cu personalul şi studenţii propunem:
 retribuţiile neridicate în timp de 3 zile de către salariaţi din casierie să fie depuse la contul 177
„Decontări cu personalul privind deponenţii” în mărimea salariului calculat prin recalcularea
reţinerilor;
 de a organiza evidenţa analitică a subcontului 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori
privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” separat pe fiecare student în fişa de evidenţă a
decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract;
9. Problemele frecvente ce ţin de raportarea financiară ar trebui soluţionate prin realizarea
următoarelor măsuri:
 de a exclude din pasivul bilanţului instituţiilor publice rândul „Uzura mijloacelor fixe” şi
includerea acestuia în activul bilanţului la Cap.1 „Mijloace fixe” cu semnul scăderii;
 de a unifica contabilitatea şi raportarea contabilă a instituţiilor publice, care în prezent este
divizată în contabilitatea bugetară şi contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale;
 a stabili pentru instituţiile de învăţământ anul de gestiune de la 1 septembrie la 31 august, care va
coincide cu perioada de finisare a unui ciclu de prestare a serviciilor de studii. Totodată se necesită
urgentarea efectuării modificărilor radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului
financiar din sectorul public prin armonizarea lor la IPSAS şi la contabilitatea de angajamente.
10. În vederea perfecţionării problemelor abordate de recunoaştere, evaluare şi clasificare a
veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor de învăţământ superior private, precum şi de contabilizare a
136
acestora bazate pe SNC şi Planul general de conturi contabile în conformitate cu legislaţia actuală
considerăm necesar:
 de elaborat un standard de contabilitate pentru instituţiile din sfera socială, care au la bază
activităţi neproductive şi activează pe principiul nonprofit;
 de a contabiliza veniturile din taxele de studii prin înregistrarea analitică a acestora în contul 221
„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, separat pentru fiecare la începutul
anului de studii şi în contul 515 „Venituri anticipate curente” iar pentru generalizarea informaţiei
privind creanţele şi datoriile studenţilor se recomandă întocmirea Fişelor analitice în format
electronic prin separarea lor în următoarele centre de responsabilităţi: Codul studiilor: studenţi - S,
masteranzi - M, doctoranzi - D etc.;
 instituţiile de învăţământ private, în politica de contabilitate, pot aproba una din metodele de
reflectare a veniturilor şi de determinare a momentului de recunoaştere a acestuia şi anume se
recomandă metoda proporţională cu volumul serviciilor prestate ( perioada de şcolarizare);
 cheltuielile de pregătire pentru noul an de studii să fie reflectate la conturile 141 „Cheltuieli
anticipate pe termen lung” şi 251 „Cheltuieli anticipate curente”, apoi să fie decontate la cheltuielile
perioadei de gestiune curente proporţional pe parcursul anului de studii;
 pentru reflectarea corectă în contabilitate a scutirilor de plată a taxei pentru studii, se propune spre
aprobare una din variantele posibile: a) Suma scutirilor se va reflectată în conturile de venituri
precum şi în cele de cheltuieli; b) Suma scutirilor nu va fi reflectată nici în conturile de venituri şi
nici în cele de cheltuieli;
 se recomandă modelul (propus de autor) de divizare a cheltuielilor conform conţinutului lor
economic în instituţiile de învăţământ superior private pentru activitatea de bază (pregătirea
specialiştilor etc.) în consumuri şi cheltuieli cu repartizare la conturile respective.
137
BIBLIOGRAFIE
1. BABALĂU, R., VRABIE, L. Contabilitatea cheltuielilor pentru procurarea, fabricarea şi
repararea mijloacelor fixe. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişi-
nău, 2003, partea 3, p. 30-33.
2. BABALĂU, R., VRABIE, L. Contabilitatea creanţelor pe termen scurt privind veniturile
calculate. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişinău, 2004, partea 4,
p. 118-119.
3. BABALĂU, R., VRABIE, L., BALAN, I. Contabilitatea rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi
preliminare. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişinău, 2004, partea
4, p. 121-122.
4. BALANUŢA, V. Analiza rentabilităţii generale a întreprinderii sub aspectul eficienţei
utilizării factorilor de producţie. Revista „Contabilitate şi audit” nr. 10, Chişinău, 2008. - p.
77 - 79.
5. BELVERD, E., NEEDLES, JR., HENRZ, R., ANDERSON, J., CALDWEL, C. Principiile de
bază ale contabilităţii, ediţia a V. – Chişinău: Editura „Arc”, 2000. –1240 p.
6. BUCUR, V. Aspecte metodice ale evaluării ulterioare a activelor nemateriale şi materiale pe
termen lung: contabilitate şi efectele acestora. Conferinţa internaţională „Ştiinţa, businessul,
societatea: evoluţii şi intercorelări în condiţiile integrării în spaţiul economic european (12-18
februarie 2004), vol. I, Chişinău, ASEM, 2004, p. 108-111.
7. BUCUR, V. Modificarea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe şi contabilizarea
acestora / Contabilitate şi audit, nr.4, 2008. – p.67-72.
8. BUCUR, V. Probleme ale contabilităţii activelor nemateriale şi materiale pe termen lung.
Referat ştiinţific al tezei de doctor habilitat în economie în baza lucrărilor publicate. –
Chişinău: Tipografia ASEM, 2005, 72 p.
9. CAISÎN, S., COBZARU, L., BOTNARI, N., BUŞMACHIU, E., Management financiar
universitar. Chişinău –: Centrul editorial al USM, 2001. – 226 p.
10. Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin
Hotărârea Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004. Publicat Monitorul Oficial al României, Partea I,
Nr. 46 din 13 ianuarie 2005. Intrare in vigoare: 13 ianuarie 2005.
11. СARAMAN, S. CUŞMĂUNSĂ, R. Contabilitatea managerială, note de curs. – Chişinău:
Editura “Tipografia Centrală”, 2007. – 225p.
138
12. CLAUDE, J., CHRISTIAN, L., DANIEL, V., DAMIEN, G., Dictionnaire des sciences
économiques, Universitaires de France, Paris, 2001, versiunea românească, Delia-Georgeta
Bob, Mirela Coborzan, Ştefana Cristea, Chişinău: Editura Poligrafică Ştiinţa, 2006. – 1048 p.
13. CNFIS România // Finanţarea învăţământului superior din România–punct de vedere al
CNFIS, Document informativ. Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului din România, 27
iunie, 2007, 32p. www.cnif.ro.
14. CNFIS România, Propunerile privind Metodologia de repartizare pe instituţii de învăţământ
superior a alocaţiilor pentru finanţarea de bază în anul 2008, februarie, 2008, 17 p.
http:www.cnif.ro.
15. Codul cu privire la contravenţiile administrative. Nr. CCA din 29 martie 1985 în vigoare
până la 31 mai 2009; publicată în Veştile Nr.3, art. Nr.47 din 29 aprilie 1985 cu modificările
ulterioare, www.lex.justice.md.
16. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial
Nr.82-86 din 26 iunie 2002.
17. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.
18. COJOCARU V. SLUTU L. Management Educaţional. Suport de curs masterat. Editura Cartea
Moldovei, Chişinău, 2007, 160 p.
19. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi Audit
Nr.1, 2009, p.6-145.
20. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial
Nr.159-162 din 29.07.03.
21. Constituţia Republicii Moldova . Monitorul Oficial Nr.1 din 27 august 1994.
22. Contabilitatea instituţiilor publice Legislaţie, formulare, registre. – Bucureşti: Editura Lumina
Lex, Vol. II, 2005, – 382 p.
23. COTEANU, I., SECHE, L., Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II –a, Ed. Univers
enciclopedic, Bucureşti: 1996. – 1192p.
24. COZMUŢĂ, A. Învăţământul privat. // Cotidian independent al judeţului Maramureş. Graiul
Maramureşului din 20.03.2008. www.graiul.ro .
25. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova. Cu privire la Trezoreria de Stat. Nr.39 din 10
martie 1993; Monitorul Oficial, 28 martie 1993.
26. DINCĂ, G. Analiza factorilor de cost în învăţământul superior. MEN, Programul PHARE
RO9601 ”Reforma învăţământului superior”. – Sinaia, 11-13 martie, 1999, 17p.
139
27. FELEAGĂ, N.; MALCIU, L. Politici şi opţiuni contabile. – Bucureşti: Editura Economică,
2002. – p.464.
28. FLOREA, Ş.. Gestiunea şi Managementul activităţii financiare din întreprindere. Bucureşti:
Ed. Victor, 1997. 200 p.
29. GANDILLOT, M.R. Essai sur la science de finance – Paris Joubert:Libraire – Editeur, 1840.
500 p.
30. GRABAROVSCHI, L. Direcţii de perfecţionare a contabilităţii costurilor de producţie.
Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Racordarea sistemului financiar la
exigenţele integrării europene”. ASEM, Chişinău, 2004, p. 136 – 137.
31. GRABAROVSCHI, L. Organizarea procesului bugetar în instituţiile publice la etapa actuală.
Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Biotica, filosofia, economia, medicina” în
strategia de asigurare a societăţii umane. - Chişinău, USMF „Nicolae Testemiţeanu”, 2005, p.
– 148-152.
32. GRABAROVSCHI, L. Unele aspecte privind contabilitatea diferenţelor de curs valutar.
Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Problemele contabilităţii şi auditului în
condiţiile globalizării” din 15 – 16 aprilie 2005, ASEM, Chişinău, p. 47 – 50.
33. GRECEANU-COCOŞ, V. Contabilitatea administrării patrimoniului actualizată la asociaţii şi
fundaţii. Bucureşti: Ed. Lucman, 2003. – 512 p.
34. GRIGORESCU, I. Ş. Bazele contabilităţii în administraţia publică. Cursuri în format digital,
Editura InfoMedia, Bucureşti 2004, 336 p. www.ase.ro.
35. HLACIUC, E. Contabilitatea instituţiilor publice. www.usv.ro.
36. Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei. Privind aprobarea
Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova. Nr.200 din 27.07.2006; Monitorul Oficial Nr. 120-123 din 04 august 2006,
modificat prin Hotărârea Băncii Naţionale nr. 141 din 31 iulie 2008; Monitorul Oficial nr.174
din 16 septembrie 2008.
37. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în
Economia Naţională a Republicii Moldova. Nr. 764 din 25 noiembrie 92; Monitorul Oficial
Nr.011 din 30 noiembrie 1992.
38. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Despre aprobarea Regulamentului privind casarea
bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe. Nr. 500 din 12 mai 1998; Monitorul
Oficial Nr.62-65 din 09 iulie 1998.
140
39. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Catalogul mijloacelor fixe
şi activelor nemateriale Nr. 338 din 21 martie 2003; Monitorul Oficial Nr.62 din 4 aprilie
2003.
40. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind
retribuirea muncii pentru anumite categorii de salarii cărora li se stabileşte durata redusă a
timpului de muncă. Nr.1254 din 15 noiembrie 2004; Monitorul Oficial Nr.208 din 19
noiembrie 2004.
41. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la implementarea normelor salariale
prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar. Nr.1399 din 12
decembrie 2007; Monitorul Oficial nr.198-202 din 21 decembrie 2007.
42. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Privind aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în
muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice. Nr. 801 din
20 iulie 2007; Monitorul Oficial Nr.117-126 din 10 august 2007.
43. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la cuantumurile burselor, altor forme
de ajutoare sociale pentru studenţii din instituţiile de învăţământ superior, elevii din instituţiile
de învăţământ mediu de specialitate, secundar profesional şi persoanele care studiază în
învăţământul postuniversitar, Nr. 1009; Monitorul Oficial Nr. 142-145 din 08 septembrie
2006, modificat prin Hotărârea Guvernului Nr.1287 din 18 noiembrie 2008, pentru aprobarea
modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 1
septembrie 2006 ; Monitorul Oficial Nr. 215-217 din 5 decembrie 2008, art. 1337.
44. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor
subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Nr. 196 din 22 februarie 2007; Monitorul
Oficial Nr.43-46 din 30 martie 2007, modificată prin Hotărârea Guvernului Nr.872 din 17
iulie 2008; Monitorul Oficial Nr.143-144 din 05 august, 2008.
45. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la scutirea de plata taxei de studii a
studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat
înmatriculaţi pe bază de contract. Nr.125 din 15 februarie 2001. Monitorul Oficial nr.19-20
din 22 februarie 2001. modificată prin HG 915 din 29 iulie 2008. Monitorul Oficial nr.143-
144 din 05 august 2008.
46. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova. Nr.836 din 24 iunie 2002; Monitorul
Oficial nr.95 din 01 iulie 2007, modificat prin Hotărârea Constituţiei Naţionale Nr.22 din 18
141
decembrie 2008, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a unei prevederi din pct. 9 alin.(1)
al Regulamentului cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 24 iunie
2002; Monitorul Oficial Nr.1-2 din 13 ianuarie 2009.
47. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la condiţiile de salarizare a
personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unic. Nr.381 din 13.07.2006;
Monitorul Oficial Nr.66-69 din 24 aprilie 2006, modificat recent prin Hotărârea Guvernului
Nr.18 din 20 ianuarie 2009 cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul
2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar; Monitorul Oficial nr. 10-11 din 23
ianuarie 2009.
48. Hotărârea Curţii de Conturi. Privind raportul asupra planificării şi utilizării mijloacelor
publice în instituţiile de învăţământ superior în perioada anilor 2005 – 2006 (9 luni). Nr.3 din
18 ianuarie 2007; Monitorul Oficial nr.47 din 06 aprilie 2007.
49. Informaţia Ministerului Finanţelor. Cu privire la modul de achitare şi evidenţa a plaţilor la
bugetul public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor în anul 2007;
Monitorul Oficial nr. 186-187 din 08 decembrie 2006.
50. IONESCU, L. Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală. –Bucureşti: Editura
Economică, 2001. – 256 p.
51. JITARU, C. Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică – Bucureşti: Ed. Didactică şi
pedagogică R.A.,Bucureşti, 1996. – 236 p.
52. KORKA, M. Contextul intern şi internaţional al universităţii aflate în pragul mileniului trei
impune un nou management financiar. MEN, Programul PHARE RO9601 ”Reforma
învăţământului superior”. – Sinaia, 11-13 martie, 1999.
53. Lege privind finanţele publice Nr. 500 din 11 iulie 2002. Publicat Monitorul Oficial al
României , Partea I, Nr. 597 din 13 august 2002, intrare in vigoare: 1 ianuarie 2003.
54. Legea Contabilităţii a Republicii Moldova. Nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007; Monitorul
Oficial Nr.90-93/399 din 29 iunie 2007.
55. Legea învăţământului din 21 iulie 1995, nr. 547 XIII; Monitorul Oficial nr. 62-63, 1995.
56. Legea Republicii Moldova. Cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ
din RM. Nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997; Monitorul Oficial nr. 69-70 din 23 octombrie 1997.
57. Legea Republicii Moldova. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
Nr.355-XVI din 23 decembrie 2005; Monitorul Oficial nr.35-38 din 03 martie 2006 modificat
142
ulterior prin Legea Parlamentului Nr.306-XVI din 25 decembrie 2008, pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative; Monitorul Oficial Nr.30-33 din 13 februarie 2009.
58. Legea Republicii Moldova. Pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23
decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Nr.276 din 18
decembrie 2008; Monitorul Oficial Nr.237-240 din 31 decembrie 2008.
59. Legea Republicii Moldova. Privind aprobarea Regulamentului de evaluare şi acreditare a
instituţiilor de învăţământ. Nr.423-XIV din 04 iunie 1999; Monitorul Oficial nr.080 din 29
iulie 1999.
60. Legea Republicii Moldova. Privind bugetul de stat pe anul 2008. Nr.254-XVI din 23
noiembrie 2007; Monitorul Oficial Nr.192-193 din 13 decembrie 2007.
61. Legea Republicii Moldova. Privind bugetul de stat pe anul 2009. Nr.244 din 21 noiembrie
2008; Monitorul Oficial Nr.223-225 din 16 decembrie 2008.
62. Legea Republicii Moldova. Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Nr.847-XIII din 24
mai 1996; Monitorul Oficial Nr.91 din 30 mai 2003, modificată prin Legea Nr.172 din 10
iulie 2008, pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; Monitorul Oficial Nr.134-
137 din 25 iulie 2008.
63. MALECA, T.H. Funcţiile şi mijloacele normative ale sistemului complex de management al
calităţii învăţământului universitar. – Chişinău, UCCM. Analele ştiinţifice, 2006. – p. 14-16.
64. MANOLE, T. Abordare teoretică şi practică privind modul de calculare a cheltuielilor
publice: Indicaţii teoretico – metodice. –Chişinău: UTM, 2006. – 108 p.
65. MANOLE, T. Finanţarea cheltuielilor în instituţiile de învăţământ: metode şi principii.
Revista Administrare Publică, nr. 2, 2008. AAP. Ediţie Aniversară. 15 ani de la fondarea
Academiei. Chişinău, 2008, p. 129-138.
66. MANOLE, T. Principii de finanţare a învăţământului public. Analele Academiei de Studii
Economice din Moldova, Ed. a 6-a . – Chişinău: ASEM, 2008, p. 249-256.
67. MOLDOVANU D. Curs de teorie economică. – Chişinău: Editura ARC, 2006. – 432p.
68. MOSTEANU, T., CĂMPEANU E., ŢAPU L., ş. a. Finanţe publice: note de curs şi aplicaţii
pentru seminar, ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Universitară, 2005. – 360 p.
69. NANI, M., Evidenţa Bugetară. Centrul de perfecţionare a contabilităţii Bilanţ. –Chişinău:
1994, 188 p.
70. NANI, M.. Аспекты совершенствования бухгалтерского учёта расчётов и расходов в
бюджетных учреждениях // Бухгалтерские и Налоговые Консультации, Nr.4, 2004, –
с.34-36.
143
71. NANI, M.. Unele aspecte privind perfecţionarea contabilităţii veniturilor din mijloace speciale
ale instituţiilor publice, Contabilitate şi Audit, nr.6, Chişinău, 2006. – p. 26-27.
72. NANI, M.. Ajustarea contabilităţii mijloacelor fixe şi activelor nemateriale în instituţiile
publice la Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Conferinţa ştiinţifică
internaţională „Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere” (28-
29 septembrie 2007), Volumul II. Chişinău: Editura ASEM, , 2008, – p. 204-205.
73. NEDERIŢA, A.; BUCUR, V.; CARAUŞ, M.; Colectiv de autori: coordonator, Noul Sistem
Contabil al agenţilor economici din Republica Moldova – Volumul 1şi 2 – Chişinău: ACAP,
1998-1999, 432 p. şi 400 p.
74. NEDERIŢĂ, A.. Colectivi de autori: coordonator (coautor). Contabilitate financiara.– Ed. a
II-a, revăzută şi completată. – Chişinău: ACAP, 2003. – 640 p.
75. NEDERIŢA, A.. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi practică.
Monografie – Chişinău: Editura ASEM, 2007. – 300 p.
76. NEDERIŢĂ, A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului
fiscal Combinatul Poligrafic. – Chişinău: 2007. – 640 p.
77. NEDERIŢĂ, A. Формирование учётной полтики на 2008 год в соответствии с
требованиями нового Закона о бухгалтерском учёте. Contabilitate şi audit, nr. 12. –
Chişinău, 2007. – p. 31-38.
78. NEDERIŢA, A.. Cum să implementăm noua Lege a contabilităţii. Contabilitate şi audit nr.4 –
Chişinău: 2008, – p.23-35.
79. NEDERIŢĂ, A. Некоторые вопросы связанные с составлением и применением
первичных документов. Contabilitate şi audit, nr. 4. – Chişinău, 2008. – p. 9-11.
80. Normă metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr.
146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu
modificări prin Legea Nr. 201/2003 din 19 septembrie 2003 Publicat Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 734 din 21 octombrie 2003 şi modificările ce au avut loc în baza
Ordinului Nr. 2254 din 29 decembrie 2006. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I,
Nr. 26 din 16 ianuarie 2007.
81. Normă metodologică privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi
legale, aprobată prin Ordin Ministerului Finanţelor Publice a României Nr. 1792 din 24
decembrie 2002. Publicat Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 37 din 23 ianuarie
2003.
144
82. Norme metodologice - Ministerul Finanţelor. Privind elaborarea şi prezentarea de către
autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2008, p. 12
www.mf.gov.md.
83. Norme metodologice - Ministerul Finanţelor. Privind elaborarea şi prezentarea de către
autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2009, p.12,
www.mf.gov.md.
84. Notă informativă a Biroului Naţional de Statistică al RM „Activitatea instituţiilor de
învăţământ superior, la începutul anului de studii 2007/08”, 25.12.07. – p. 5,
http://www.statistica.md.
85. OPREA, C.; VĂDUVĂ I.; RISTEA, M.; NEAMŢU, H. Bazele Contabilităţii. – Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A. 1999. – 252 p.
86. Ordin Nr. 1487 din 30 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al
persoanelor juridice fără scop patrimonial. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I,
Nr. 788 din 07 noiembrie 2003. Intrare in vigoare: 07 noiembrie 2003.
87. Ordin Nr. 522 din 16 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale
referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv. Publicat Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 320 din 13 mai 2003. Intrare in vigoare: 13 mai 200.
88. Ordin Nr. 912 din 15 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice
generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice Nr. 522/2003, cu modificările ulterioare. Publicat Monitorul
Oficial al României , Partea I, Nr. 627 din 09 iulie 2004, Intrare in vigoare: 09 iulie 2004;
89. Ordinul Ministerului de Finanţelor al Republicii Moldova. Privind clasificaţia bugetară Nr.91
din 20 octombrie 2008; Monitorul Oficial Nr.95 din 31 octombrie 2008.
90. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Normelor
metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public naţional prin
Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor. Nr.98 din 28 noiembrie 2005; Monitorul Oficial
Nr.13-15/39 din 24 ianuarie 2006, modificat prin ordinul Ministerul Finanţelor Nr.13 din 9
februarie 2009; Monitorul Oficial Nr.34-36 din 17 februarie 2009.
91. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea şi punerea în
aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii
economico–financiare a întreprinderilor. Nr.174 din 25 decembrie 1997; Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 88–91 din 30 decembrie 1997.
145
92. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea
Regulamentului privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget. Nr.2 din 03
ianuarie 2007; Monitorul Oficial Nr. 021 din 16 februarie 2007.
93. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea şi punerea în
aplicare a Regulamentului privind inventarierea. Nr. 27 din 28 aprilie 2004; Monitorul Oficial
nr.123–124 din 27 iulie 2004.
94. Ordinul Ministerului Finanţelor Nr.61 din 23 iunie 2008, cu privire la aprobarea modificărilor
şi completărilor nr.6 la Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor
financiare”, nr.2 la Standardul Naţional de Contabilitate 7 „Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti”; Monitorul Oficial Nr.112-114 din 27 iunie 2008.
95. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Privind evidenţa, colectarea, păstrarea
şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase şi predarea metalelor preţioase
prelucrate în Fondul de stat al metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. Nr.92 din 20
decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.067 din 18 mai 2007.
96. Ordinul Ministerului Finanţelor. Cu privire la aprobarea Regulamentul privind repartizarea pe
luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat. Nr.82 din 06
decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.195 din 22 decembrie 2006, modificat prin Ordinul
Ministerului Finanţelor Nr.22 din 28 februarie 2007; Monitorul Oficial Nr.32-35 din 9 martie
2007.
97. Ordinul Ministerului Finanţelor. Despre aprobarea instrucţiunii cu privire la evidenţa
contabilă în instituţiile publice. Nr.85 din 9 octombrie 1996 cu modificări ulterioare.
98. Ordinul Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova. Despre aprobarea Regulamentului cu
privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget. Nr. 94
din 31 decembrie 2004; Monitorul Oficial Nr. 39-41/125 din 11 martie 2005, modificată prin
Ordinul Ministerului Finanţelor Nr.83 din 6 decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.195-198
din 22 decembrie 2006.
99. Ordonanţă Nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I, Nr. 624 din
31 august 2003. Intrare in vigoare: 31 august 2003.
100. PÂNTEA, I. Managementul contabilităţii româneşti. –Deva: Editura Intelcredo, 1999. – 742p.
101. PARASCHIVESCU, M. D. Colectiv de autori: coordonator. Contabilitate financiară. – Iaşi:
Tehnopres, 2007. - 670 p.
146
102. PARASCHIVESCU, M. D., RADU, F. Managementul contabilităţii financiare. Monografie.
Editura Tehnopres, Iaşi, 2008, 816 p.
103. PLUMB, I.; ANDRONICEANU, A.; ABALUTA, O. Managementul serviciilor publice. –
ediţia a II-a, Bucureşti: ASEM, 2003, 520 p. www.ase.ro.
104. Proiect. Codul Învăţământului al Republicii Moldova. www.edu.md.
105. RĂDUCANU, I. Curs de ştiinţă şi legislaţie financiară. – Bucureşti – Academia de înalte
Studii Comerciale şi Industriale, 1939, p. 5-6.
106. RĂDUŢI, A. Contabilitate publica. – Bucureşti: Editura Economică, 2003. – 223 p.
107. RISTEA, M. coordonator. Contabilitate financiară, Ed. II-a. – Bucureşti: Editura Universitară,
2005. – 354 p.
108. RISTEA, M. coordonator. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. II-a. – Bucureşti:
Editura Universitară, 2005. 350 p.
109. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii” aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.
110. Standardul Naţional de Contabilitate 11 „Contracte de construcţii” prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.35-38 din 15.04.1999.
111. Standardul Naţional de Contabilitate 19 „Beneficiile angajaţilor” prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.61 din 08.08.2006. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.138-141 din 01.09.2006.
112. Standardul Naţional de Contabilitate 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare” prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.1999.
113. Standardul Naţional de Contabilitate 9 "Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor de
cercetări ştiinţifice şi de proiectare experimentare" aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.115 din 18.12.2002. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.278-282 din 27.12.2002.
114. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Federaţia Internaţională a
Contabililor – Bucureşti: Editura CECCAR, 2005, 832 p.
115. Standardele internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). – Bucureşti: Editura CECCAR,
2006. – 2479 p.
147
116. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999 /Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.
117. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.
118. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.32 din 03.03.2000 /Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 27-28 din 09.03.2000.
119. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 18 „Venitul”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 /Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.
120. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea
informaţiei aferentă asistenţei de stat”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr.55 din 05.062002 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.75 din
13.06.2002.
121. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 /Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.
122. Standardul Naţional de Contabilitate nr.8 „Profitul(pierderea) net(ă) al (a) perioadei de
gestiune”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 68 din
19.11.2003 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.234 din 24.11.2003.
123. ŞAVGA, L. Învăţământul superior în RM: situaţie, deficienţe priorităţi în asigurarea calităţii.
Buletin ştiinţific: UCCM la 10 ani. – Chişinău: ediţie jubiliara. 2003. – p.9-26.
124. ŞAVGA, L.; ŞAVGA, GH. Asigurarea calităţilor învăţământului superior din RM în contextul
priorităţilor şi obiectivelor europene. UCCM. Analele ştiinţifice. – Chişinău, 2006. p.3-13.
125. TABAN, E. Particularităţi economico-organizatorice, de administrare şi evidenţă contabilă a
mijloacelor financiare în instituţiile de învăţământ. Acta et Commentationes. Analele
Universităţii de Stat din Tiraspol din 2002, v.2. – Chişinău: „Elan Poligraf” 2003. – p.258-
262.
126. TABAN, E. Baza tehnico–materială şi financiară ca resurse importante în asigurarea
dezvoltării învăţământului contemporan. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţională
148
„Concepte şi strategii de dezvoltare a învăţământului contemporan” a Universităţii de Stat din
Tiraspol din 19-20 noiembrie 2004. – Chişinău: Elan Poligraf, 2004. – p. 258-263.
127. TABAN, E. Particularităţile contabilităţii decontărilor cu studenţii pentru instruire în bază de
contract . Analele ştiinţifice ale UCCM. – Chişinău: centrul Editorial-poligrafic al USM,
2006. – p. 266-269.
128. TABAN, E. Contabilitatea cheltuielilor de personal şi a decontărilor cu personalul în
instituţiile publice de învăţământ superior . Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale
„Calitatea Învăţământului Profesional Tehnic şi Cerinţele Pieţei Muncii” din 26-27 octombrie
2007, UTM. – Chişinău, 2007. – p. 118-123.
129. TABAN, E. Particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe în instituţiile publice. Contabilitate
şi audit, nr.12. – Chişinău, 2007. – p. 70-73.
130. TABAN, E. Contabilitatea operaţiunilor de decontare cu studenţii în instituţiile de învăţământ.
Simpozionul ştiinţific internaţional al tinerilor cercetători, Ediţia a V-a ASEM, 19-20 aprilie
2007, Chişinău, 2008. – p. 271-273.
131. TABAN, E. Raportările contabile în instituţiile publice de învăţământ superior, Conferinţa
ştiinţifică internaţională „Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere” din 28-29 septembrie 2007, volumul II. – Chişinău: editura ASEM, 2008. – p.
221-224.
132. TABAN, E. Determinarea taxelor de studii în instituţiile de învăţământ. Revista ştiinţifico-
didactică Economica, nr.3 septembrie(63), 2008. – Chişinău: editura ASEM, 2008. – p 67-71.
133. TABĂRĂ, N.; HOROMNEA, E.; TOMA, C. Conturile anuale în procesul decizional. – Iaşi:
TIPO Moldova, 2001. – 387 p.
134. TALPOŞ, IOAN. Finanţele României, vol. I. – Timişoara: Ed. Sedora, 1995. – p. 7-28.
135. TOSTOGAN, P. GHERMAN, V. Порядок проведения, документалъное оформление и
учёт резулътатов инвентаризации . Contabilitate şi audit nr.12. – Chişinău, 2001. – p.15-37.
136. TOSTOGAN, P. Privind modul de restituire a cheltuielilor de deplasare suportate în valută
străină. Contabilitate şi audit, nr. 12. – Chişinău, 2005. – p.49-50.
137. TUHARI, T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ. – Chişinău: Tipografia ASEM, 2002. p.
224.
138. TUHARI, T. Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii în comerţ şi cooperaţia de consum.
Referat ştiinţific în baza lucrărilor publicate pentru conferirea titlului de doctor habilitat în
ştiinţe economice. – Chişinău, 2002. – 70 p.
149
139. TUHARI, T. Contabilitatea cheltuielilor în comerţ şi alimentaţia publică. Analele Academiei
de Studii Economice din Moldova, Vol. III, Editura ASEM, Chişinău, 2005, p. 309 - 315.
140. TUHARI, T. Organizarea contabilităţii şi controlului în unităţile economice: Studiu, UCCM. –
Chişinău: Tipografia ASEM, 2005. – 127 p.
141. ŢIRIULNICOVA, N. Analiza rapoartelor financiare. Colectiv de autori: coordonator. –
Chişinău: F.E. P. „Tipografia Centrală”, 2004. – 384 p.
142. ŢURCANU, V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. – Chişinău: Tipografia
ASEM, 1996. 264 p.
143. ŢURCANU, V.; IACHIMOVSCHII, A. Îndrumări teoretice şi aplicaţii practice la
contabilitate. – Chişinău: Complex editorial–poligrafic al ASEM, 2002. – 188 p.
144. ŢURCANU, V.;BAJERAN, E. Bazele contabilităţii. – Chişinău: F.E. P. „Tipografia
Centrală”, 2004. – 268 p.
145. ŢURCANU, V. Unele aspecte ale teoriei contabilităţii. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională
ASEM „Creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere” 28-29
septembrie 2007, ASEM, Chişinău, 2008, p.164-166.
146. VĂCĂREL, I. Finanţe publice. Ediţia a V-a. Colectiv de autori: coordonator. – Bucureşti:
Editura didactică şi pedagogică, 2006. – 666 p.
147. VINCENT, RAUDE, JEAN, CLAUDE PAGAT. “Cours sur les règles de la comptabilitè
publique”, École nationale des services du Trésor. – Paris, 1991.
148. БЕЛЯКОВ, С. А. Новые лекции по экономике образования. Научное издание. – Москва:
Издательство ООО „МАКС Пресс”, 2007. – 425 с.
149. БЕЛЯКОВ, С. А.; КЛЯЧКО, Т. М.; ОЗЁРОВА, Н. Б. Система финансирования
образования: анализ эффективности. – Москва, Технопечатъ, 2003. – 182 с.
150. ВЕРЕЩАГИН, С. Реализация: Бухгалтерский налоговый учет. – Москва: Информцентр
XXI века, 2004. – 184 с.
151. ВОРОБЬЕВА, Л. П. Анализ изменений плана счетов бюджетного учета и порядок его
применения . Университетское управление, nr. 5(45), 2006. – 76-82 c.
152. ГОРИЦКАЯ, Н.Г. Особенности бухгалтерского учета в современных условиях. – Киев:
Бухгалтерия. Налоги. Бизнес, 2002. – 352 с.
153. ЕЛОЗИНА, Н. Н., КУХРЕНКО, А. Н. Финансовая система СССР- сборник
нормативных документов: Финансирование подготовки кадров – Том 7, часть II,
Москва: Финансы и статистика, 1982, – 850 с.
150
154. ПАВЛЮТКИН, И. В.. Управление университетом в условиях новой рыночной
ситуации (к концепции «нового менеджериализма») // Вопросы образования. 2004. №
3. С. 57-65.
155. КОРОЛЕВ, В.Б. КУЛАГИН, В.А.. Управление вузом с точки зрения принципов
корпоративного управления // Университетское управление. 2006. № 6(46). С. 90-97.
156. ЛЕСЛИ, Л. ДЖОНСОН Г. Модель совершенной конкуренции и рынок высшего
образования // Вопросы образования. 2004. № 2. С. 89-105.
157. МАВЛЮКЕЕВ, В. Р. Организация работы по реализации законодательства о
размещении заказов на поставки товаров, выполнение работ оказание услуг в
образовательном учириждении // Университетское управление, но. 5(45), 2006. – 82-
91c.
158. МАЛЪЦЕВА, Г. B., РОМАНЕНКО T. B. Аутсортинг, трансфертное ценообразование,
проектно-ориентированное бюджетирование, внутренний контроль и аудит
эффективности использования ресурсов при реализации финансовой стратегии вуза //
Университетское управление, но. 6(46). 2006. – 71-78 c.
159. МИХАЙЛОВА, Е. Н. Основные направления финансовой политики Российского
Государственного Университета им. А. И. Герцена.– Санкт-Петербург. 1999,
www.ecsocman.edu.ru, 8 p.
160. НИДЛЗ, Б.; АНДЕРСОН, Х.; КОЛДУЭЛЛ, Д. Принципы Бухгалтерского учета,
„Финансы и статистика”. – Москва, 1997. – 496 c.
161. НОВОДВОРСКИЙ, В.; САБАНИН, Р. Бухгалтерский и налоговый учет доходов и
расходов. – С. Петербург: Питер, 2003. – 256 с.
162. ПАЛИЙ, В. Бухгалтерский учет доходов, расходов и прибыли. – Москва: Бератор-
Пресс, 2003. – 176 с.
163. РАДАЧИНСКИЙ, В.И.; Бухгалтерский учет в некоммерческих организациях. – Москва:
Издательство „Алфа-Прес”, 2005. – 256 c.
164. ЧЕБАНОВА, Н.В.; ВАСИЛЕНКО, Ю.А. Бухгалтерский финансовый учет. – Киев: ВЦ,
„Академия”, 2003. – 688 с.
165. ЧЕРНЮК, А.А. Бухгалтерский учет в бюджетных организациях: учебник – 2-е изд. –
Выш. шк., 2005. – 496с.
151
ADNOTARE
la lucrarea „Organizarea contabilităţii în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova”
elaborată ca teză pentru conferirea gradului ştiinţific de doctor în economie.
În prezenta lucrare sunt examinate un şir de problemele actuale ce ţin de perfecţionarea
contabilităţii în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova.
Pornind de la actualitatea problemei şi nivelul de investigare a acesteia, autorul a întreprins
un studiu asupra teoriei şi bazelor metodologice ale organizării contabilităţii în instituţiile de
învăţământ superior atât din sectorul public, cât şi din cel privat.
Autorul analizează şi precizează noţiunile elementelor contabile ce ţin de finanţele publice şi
private, de bugetare, de venituri şi cheltuieli în instituţiile de învăţământ din sectorul public şi cel
privat. La fel este examinată baza legislativă şi normativă; sunt identificate aspectele problematice
de întocmire, aprobare, modificare şi organizare a controlului asupra executării bugetelor în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior. În acest context sunt elaborate propuneri de perfecţionare ale lor,
fiind argumentată necesitatea urgentării trecerii contabilităţii în instituţiile publice la un nou plan de
conturi şi a elaborării Standardelor Naţionale de Contabilitate din Sectorul Public, reieşind din
problemele actuale menţionate.
Investigaţia oferă un spaţiu vădit subiectului de elaborare şi argumentare, prin formule
matematice, a metodei de determinare a taxelor de studii în baza analizei cheltuielilor medii pentru
un student echivalent din cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea Ministerului
Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova. Totodată sunt tratate problemele organizării
evidenţei finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, a veniturilor şi cheltuielilor din mijloacele speciale, a
mijloacelor băneşti, a mijloacelor fixe, a decontărilor cu personalul şi cu studenţii şi înaintate
propuneri de soluţionare ale lor.
De asemenea, în teză sunt elucidate şi elaborate propuneri de rezolvare a problemelor
aferente recunoaşterii, evaluării, modului de contabilizare a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor
aferente serviciilor de studii cu plată, acordate de instituţiile de învăţământ superior private.
Propunerile, în vederea soluţionării problemelor menţionate în teză, vor facilita lucrul
personalului încadrat în sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din
Republica Moldova.
152
ANNOTATION
To paper for the appointment of the academic degree of Doctor of Economics, entitled
“Organization of Accounting in the Educational Institutions from the Republic of Moldova”.
This paper reviews a series of actual issues on accounting improvement in the educational
institutions from the Republic of Moldova.
Starting from the urgency of the issue and its level of investigation, the author attempted to
study the theory and methodological basis of accounting management in both public and private
higher educational institutions.
It analyzes and defines notions of accounting elements on public and private finances,
budget, incomes and expenses in public and private educational institutions. It examines the legal
and normative basis; it identifies the problematic features on drawing up, approving, changing and
managing the budget fulfillment within higher educational institutions. Therefore, it comes with
proposals on their improvement, arguing thus the urgent need to shift the accounting within public
institution to a new chart of accounts and to elaborate Accounting National Standards in Private
Sector, following the mentioned actual issues.
The research comes with a deep analysis on the elaboration and motivation with mathematic
formulas of the method on establishing school fees by analyzing the average expenses for each
student within the highest educational institutions subordinated to the Ministry of Education and
Youth of the Republic of Moldova. At the same time, it reviews the issues on the management of
recording financing and budget expenses, incomes and expenses from special means, funds, fixed
assets, paying over the staff and students, and it comes with proposals for their solution.
Also, the paper emphasizes and draws up proposals to solve the issues on recognition,
evaluation, entry of incomes, costs and expenses related to school fees, established by private higher
educational institutions.
In order to solve the issues mentioned in the paper, the proposals will ease the work of the
staff employed in the managerial and economic system of higher educational institutions from the
Republic of Moldova.
153
АННОТАЦИЯ
диссертации на соискание ученой степени доктора экономики на тему
„Организация бухгалтерского учёта в учебных учреждениях
Республики Молдова ”
В данной работе рассмотрены ряд актуальных проблем, касающихся
совершенствования бухгалтерского учета в учебных учреждениях Республики Молдова.
Исходя из уровня изученности данной темы и её актуальности для экономики страны,
автор провел исследование теоретических и методологических основ организации
бухгалтерского учета в высших учебных заведениях государственного и частного секторов .
Автор проанализировал и конкретизировал бухгалтерские понятия, касающиеся
финансов - государственных и частных, бюджета, доходов и расходов учебных учреждений
государственного и частного секторов. Также рассмотрены законодательные и нормативные
основы, определены проблемные аспекты составления, утверждения, изменения и
организации контроля за исполнением бюджета в рамках высших учебных заведений. В этом
контексте разработаны предложения по их улучшению и обоснованы предложения по
переходу бухгалтерского учета в государственном секторе на новый план счетов и к
Национальным Стандартам Бухгалтерского Учета в Государственном Секторе.
В исследовании предложен метод определения уровня платы за обучение,
разработанный на основе математических формул и анализа средних затрат на одного
студента высших учебных заведений Министерства Просвещения и Молодежи Республики
Молдова. Также рассмотрены проблемы организации бухгалтерского учета денежных
средств и бюджетного финансирования; учета бюджетных расходов; учета доходов и
расходов специальных средств (внебюджетных); учета основных средств; учета расчётов с
персоналом и со студентами, а также выдвинуты предложения по их решению.
Кроме того, в диссертации уточнены и разработаны предложения по решению
проблем, связанных с признанием, оценкой, особенностями бухгалтерского учета доходов,
затрат и расходов по предоставлению услуг платного образования в частных высших
учебных заведениях.
Предложения по решению проблем, изложенных в диссертации, облегчат работу
сотрудников, занятых в управленческих и экономических отделах высших учебных
учреждений Республики Молдова.
154
Cuvinte–cheie: organizarea contabilităţii, instituţii de învăţământ superior publice, instituţii
de învăţământ superior private, conturi, subconturi, buget, finanţări, venituri, cheltuieli, executori de
bugete, planuri de finanţare, decontări cu personalul, studenţi, mijloace speciale, taxe de studii,
mijloace băneşti, trezorerie, mijloace fixe, minister, acte normative.
Key-words: accounting management, public higher educational institutions, private higher
educational institutions, accounts, sub accounts, budget, law on state budget, financing, incomes,
expenses, budget officer, financing plans, paying over the staff, paying over the students, equivalent
student, special means, school fees, funds, treasury, fixed assets, competent minister,
methodological norms, normative acts.
Ключевые слова: организация бухгалтерского учёта, бюджетные высшие учебные
учреждения, частные высшие учебные учреждения, счета, субсчета, бюджет, закон,
финансирования, доходы, расходы, исполнители бюджетов, планы финансирования, расчёты
с работниками, студенты, специальные средства, плата за обучение, денежные средства,
казначейство, основные средства, министерство, нормативные документы.
155
Lista abrevierilor
1. Instrucţiunea 85 – Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996;
2. MET din RM– Ministerul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova;
3. BPN – Bugetul public naţional;
4. MF – Ministerul finanţelor;
5. MO – Monitorul oficial;
6. H.G. – Hotărârea Guvernului;
7. UST – Universitatea de Stat din Tiraspol, mun. Chişinău;
8. USB – Universitatea de stat „Alecu Russo” din Bălţi;
9. ULIM – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;
10. UCCM– Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova;
11. ASEM– Academia de Studii Economice din Moldova;
12. S.N.C.S.P – Standarde Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;
13. IPSAS (S.I.C.S.P.) – Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorului Public;
14. FIC – Federaţia Internaţională a Contabililor;
15. SNC – Standarde Naţionale de Contabilitate;
16. SIC – Standardele Internaţionale de Contabilitate;
17. SIRF – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară;
18. BASS – Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
19. FAOAM– Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală.
ANEXE
Anexa 1
*Sursa: Elaborată de autor
 Ministerul Educaţiei şi Tineretului:
1. Universitatea de Stat din Moldova
2. Universitatea Pedagogică de Stat "I. Creangă"
3. Universitatea Tehnică a Moldovei
4. Academia de Studii Economice din Moldova
5. Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi
6. Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în mun. Chişinău)
7. Universitatea de Stat din Comrat
8. Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
9. Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu"din Cahul
10. Universitatea de Stat din Taraclia
11. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova
 Ministerul Sănătăţii:
12. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„N. Testemiţeanu”
 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
13. Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 Ministerul Afacerilor Interne
14. Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne
 Ministerul Culturi şi Turizmului:
15. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 Ministerul Apărării:
16. Institutul Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"
1. Institutul Internaţional de Management "IMI - NOVA"
2. Universitatea "Perspectiva - INT"
3. Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova
4. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
5. Universitatea Slavonă
6. Institutul de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale
7. Universitatea de Studii Europene din Moldova
8. Institutul Nistrean de Economie şi Drept
9. Filiala instituţiei nestatale de învăţământ "Балтийский
институт экологии, политики и права" din Moldova
10. Universitatea "Şcoala Antropologică Superioară"
11. Institutul Umanistic Contemporan
12. Universitatea de Studii Aplicate din Moldova
13. Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii
Instituţiile de învăţământ superior din RM
Instituţii publice Instituţii private
Anexa 2
Obligaţiile şi responsabilităţile executorilor de bugete în conformitate cu ordinul
Ministerului de Finanţe al RM nr. 2 din 03.01.07 „Cu privire la aprobarea regulamentului
privind statutul, drepturile şi obligaţiile executorilor de buget ”
executor primari de buget – conducătorul autorităţii
publice centrale, care are în subordine instituţii publice
(Miniştri)
executor secundar de buget – conducătorul unei instituţii,
subordonate autorităţii publice centrale, cu statut de persoană
juridică
(Rectori)
Obligaţii Responsabilităţi administrative şi penale
 să repartizeze veniturile / cheltuielile în conformitate cu clasificaţia bugetară şi
în funcţie de perioada de acumulare / efectuare a veniturilor / cheltuielilor;
 să întocmească şi să prezinte în termenul stabilit, pentru aprobare executorului
primar de buget devizele de cheltuieli şi planurile secundare de finanţare,
întocmite în conformitate cu clasificaţia bugetară şi însoţite de calcule şi note
explicative;
 să efectueze cheltuieli pe parcursul anului bugetar în limita alocaţiilor
aprobate în devizele de cheltuieli şi planurile de finanţare (respectând
prevederile lunare) şi să nu admită datorii creditoare cu termenul de achitare
expirat;
 să prezinte pentru înregistrare la unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat
contractele încheiate cu furnizorii de mărfuri şi servicii pe anul în exerciţiu,
precum şi alte documente necesare pentru justificarea tranzacţiilor din
conturile trezoreriale şi pentru eliberarea numerarului;
 să prezinte în cazul rectificării bugetului de stat pe anul respectiv, spre
aprobare executorilor primari de buget, modificările care se impun în devizele
de cheltuieli şi planurile secundare de finanţare;
 să prezinte executorului primar de buget calcule justificative privind
modificările planurilor secundare de finanţare la venituri/cheltuieli;
 să revadă relaţiile contractuale cu furnizorii de mărfuri şi servicii şi să reducă
consumurile din contul alocaţiilor de la buget, dacă în perioada exerciţiului
bugetar, Ministerul Finanţelor a efectuat limitarea sau suspendarea
cheltuielilor sau dacă în rezultatul rectificărilor legii bugetare anuale,
limitele de alocaţii au fost reduse;
 să prezinte în termenele stabilite unităţii teritoriale a Trezoreriei de Stat
documente de plată trezoreriale pentru alocarea mijloacelor aprobate în
planurile secundare de finanţare;
 să asigure utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a alocaţiilor de la buget;
 să asigure executarea titlurilor executorii conform hotărârilor definitive ale
instanţelor judecătoreşti prin prezentarea la unitatea teritorială a Trezoreriei de
Stat a ordinelor de plată respective;
 să ţină evidenţa contabilă a veniturilor/cheltuielilor, conform normelor
stabilite şi clasificaţiei bugetare aprobate;
 să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, pentru confirmarea
veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare;
 să prezinte, în termenele stabilite, rapoarte financiare şi alte informaţii
adiţionale;
 să transfere la contul bugetului de stat, în ultima zi bancară a anului,
soldurile mijloacelor bugetare neutilizate din conturile bancare ale executorilor
de buget, care se deservesc în bănci;
 să lichideze neajunsurile şi încălcările depistate de organele de control;
 să prezinte, la solicitarea Ministerului Finanţelor sau a organelor de control,
orice informaţie sau explicaţii legate de elaborarea şi aprobarea devizelor de
cheltuieli şi repartizării pe luni a veniturilor/cheltuielilor şi surselor de
finanţare (soldurilor).
 denaturarea calculelor de stabilire a
necesarului de mijloace bugetare;
 formarea de surplusuri de mijloace
bugetare sau de bunuri materiale;
 neprezentarea spre aprobare sau
neaprobarea, în termenul stabilit, a
devizelor de cheltuieli şi planurilor de
finanţare;
 formarea şi utilizarea contrar legislaţiei a
mijloacelor bugetare, inclusiv a fondurilor
şi mijloacelor speciale;
 contractarea de lucrări, servicii şi bunuri
materiale în sume ce depăşesc prevederile
devizelor de cheltuieli aprobate;
 neînregistrarea în unităţile teritoriale ale
Trezoreriei de Stat a contractelor de
achiziţie de mărfuri, lucrări şi servicii;
 efectuarea de cheltuieli reale în sume ce
depăşesc limitele alocaţiilor
bugetare;neprezentarea în termen şi
conform cerinţelor a rapoartelor financiare;
 neasigurarea integrităţii mijloacelor băneşti
şi bunurilor materiale;
 alte neajunsuri şi încălcări (pentru care
legislaţia prevede responsabilitate
administrativă şi penală).
Executori de bugete
Anexa 3
Clasificaţia organizaţională şi funcţională a instituţiilor
de învăţământ superior publice din RM
*Sursa: Elaborat de autor
Clasificaţia
organizaţională a
cheltuielilor (Ministerul)
Clasificaţia
funcţională a
cheltuielilor
CODUL
A.
Autorităţi
publice
centrale şi
locale şi alţi
beneficiari
de mijloace
din buget
B.
Tipuri de
instituţii,
organizaţii
şi măsuri
finanţate
din buget
G
r
u
p
a

p
r
i
n
c
i
p
a
l
ă
G
r
u
p
a

C
o
d
u
l

i
n
s
t
i
t
u
ţ
i
e
i

d
e

î
n
v
ă
ţ
ă
m
â
n
t
Instituţiile de învăţământ superior de stat din Republica
Moldova
064
Academii, Universităţi si alte instituţii de învăţământ
superior universitar
6 Învăţământ
4 Învăţământ superior
129 Ministerul Educaţiei şi Tineretului:
129 064 6 4 1. Universitatea de Stat din Moldova
129 064 6 4 2. Universitatea Pedagogică de Stat "I. Creangă"
129 064 6 4 3. Universitatea Tehnică a Moldovei
129 064 6 4 4. Academia de Studii Economice din Moldova
129 064 6 4 5. Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi
129 064 6 4
6. Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în mun.
Chişinău)
129 064 6 4 7. Universitatea de Stat din Comrat
129 064 6 4 8. Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
129 064 6 4
9. Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu"din
Cahul
129 064 6 4 10. Universitatea de Stat din Taraclia
129 064 6 4 11. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova
128 Ministerul Sănătăţii:
128 064 6 4
12. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„N.Testemiţanu”
125 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
125 064 6 4 13. Universitatea Agrară de Stat din Moldova
133 Ministerul Afacerilor Interne
133 064 6 4
14. Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor
Interne
130 Ministerul Culturi şi Turismului:
130 064 6 4 15. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
132 Ministerul Apărării:
132 064 6 4 16. Institutul Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"
Anexa 4
Bugetul de Stat
Venituri Cheltuieli
De bază Mijloace
speciale
Fonduri
speciale
001. Servicii cu
plată
002. Chiria
/arenda bunurilor
proprietate
publică
003. Granturi,
sponsorizări,
filantropie şi
donaţii
…………………
005. Alte mijloace
speciale
161. Fondurile
speciale
161. Veniturile
fondurilor
speciale
508. Fondul
pentru încurajarea
dezvoltării culturii
nucului
512. Fondul
republican de
susţinere socială a
populaţiei
503. Fondul
special pentru
manuale
Fonduri
speciale
Cheltuielile
fondurilor speciale
conform
clasificaţiei
organizaţionale,
funcţionale şi
economice a
cheltuielilor
100. Cheltuieli
curente
200. Cheltuieli
capitale
Mijloace
speciale
Alte surse
(Granturi etc.)
Conform
clasificaţiei
organizaţionale,
funcţionale şi
economice a
cheltuielilor
100. Cheltuieli
curente
200. Cheltuieli
capitale
Conform
clasificaţiei
organizaţionale,
funcţionale şi
economice a
cheltuielilor
100Cheltuieli
curente
200Cheltuieli
capitale
Figura. 2. Divizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat şi impactul acesteia asupra separării contabilităţii instituţiilor publice
*Sursa: Elaborată de autor
Alte surse
(Granturi etc.)
412.1. Granturi
externe pentru
susţinerea
bugetului 412.2.
Granturi pentru
proiectele
finanţate din surse
externe
De bază
Conform
clasificaţiei
organizaţionale,
funcţionale şi
economice a
cheltuielilor
100. Cheltuieli
curente
200. Cheltuieli
capitale
Contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază
(Componenţa de bază)
Contabilitatea mijloacelor speciale, a fondurilor extrabugetare
şi a altor surse (Alte componente)
111. Impozit pe
venit
115. Impozitele
interne pe mărfuri
si servicii
116. Impozite pe
comerţul exterior
şi tranzacţiile
internaţionale
…………………
122. Alte încasări
Anexa 5
Aprobat: Coordonat cu Ministerul Finanţelor
Executorul primar de buget V. Ţvircun ______________ Direcţia finanţelor de ramură _______________ _____________
(Numele, prenumele) (semnătura) (Numele, prenumele) (semnătura)
L.Ş. „______”____________20___ L.Ş. „______”____________20___
Plan secundar de finanţare pe anul 2008
Componenta bugetară
1)
Venituri de bază
Cheltuieli de
bază
Proiecte
investiţionale
Fonduri
speciale
Mijloace
speciale
x

Numărul
Data
Cifrul [0; 1; 2; W]
Executorul primar de buget Ministerul Educaţiei şi Tineretului Sursa [0; 1;0R]
Grupa principală a funcţiei Învăţământul
Grupa funcţiei Învăţământul superior
Programul/subprogramul
Unitatea de măsură [371- lei; 372 - mii lei]
Temeiul Legea Bugetului de Stat pe anul 2008
Codurile lunile
capitol
/ art.
parag.
/ alin.
Suma
anuală
i
a
n
u
a
r
i
e
f
e
b
r
u
a
r
i
e
m
a
r
t
i
e
a
p
r
i
l
i
e
m
a
i
i
u
n
i
e
i
u
l
i
e
a
u
g
u
s
t
s
e
p
t
e
m
b
r
i
e
o
c
t
o
m
b
r
i
e
n
o
i
e
m
b
r
i
e
d
e
c
e
m
b
r
i
e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1. Venituri 510,1 95,0 90,0 85,0 50,0 27,0 35,0 27,8 27,2 73,1 0,0 0,0 0,0
Mijloace speciale ale instituţiilor publice 151 01 510,1 95,0 90,0 85,0 50,0 27,0 35,0 27,8 27,2 73,1 0,0 0,0 0,0
2. Cheltuieli 510,1 92,4 91,7 78,4 49,7 34,8 34,7 28,1 27,2 14,6 22,8 17,8 17,9
Retribuirea muncii 111 108,2 7,5 7,5 12,5 7,8 7,8 7,8 8,4 7,8 7,8 14,4 9,4 9,5
Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 111 1 50,1 4,1 4,1 4,1 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2
Sporurile la salariul funcţiei 111 2 2,4 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Retribuirea complementară la salariul funcţiei 111 3 45,7 3,2 3,2 3,2 3,4 3,4 3,4 4,0 3,4 3,4 5,0 5,0 5,1
Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 4
Ajutorul material 111 6 5,0 5,0
Premierile 111 7 5,0 5,0
Aprobare iniţială x
Tipul operaţiunii
1)
Modificare
Codurile
0
0
0129
06
04
35200
372
Continuare la Anexa 5
Alte plăţi băneşti 111 8 0,0
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 112 24,8 1,8 1,8 3,0 1,9 1,9 1,9 2,0 1,9 1,9 2,3 2,3 2,1
Plata mărfurilor şi serviciilor 113 374,0 82,9 82,2 62,5 39,8 24,9 24,8 17,4 17,3 4,7 5,8 5,8 5,9
Energia electrică 113 1 47,0 8,0 8,0 8,0 6,0 5,0 5,0 3,5 3,5 0,0 0,0 0,0 0,0
Gazele 113 2 27,8 2,0 2,0 3,0 3,0 2,5 2,5 1,0 1,0 1,8 3,0 3,0 3,0
Rechizitele de birou,materialele şi obiectele de uz gospodăresc 113 3 0,0
Energia termică 113 4 113,0 43,0 40,0 23,0 7,0
Manuale, materialele didactice, practica de producţie a elevilor şi
studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică
113 5 0,0
Cărţile şi ediţiile periodice 113 6 0,0
Alimentaţia 113 9 0,0
Medicamentele şi materialele pentru pansamente 113 10 0,0
Serviciile de telecomunicaţie şi de poştă 113 11 0,0
Lucrările de cercetări ştiinţifice 113 12 0,0
Arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de
transport proprii
113 13 0,0
Inventarul moale şi echipamentul 113 14 0,0
Hrana animalelor 113 15 0,0
Reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor 113 17 0,0
Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 113 18 8,9 0,6 2,9 0,6 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5
Arendarea bunurilor 113 19 74,0 15,0 15,0 15,0 12,0 5,5 5,5 3,0 3,0
Simbolurile de stat şi locale 113 20 0,0
Reciclarea cadrelor 113 21 0,0
Serviciile editoriale 113 22 0,0
Cheltuielile de protocol 113 23 0,0
Combustibilul 113 26 0,0
Procurarea şi instalarea contoarelor 113 27 0,0
Amenzile 113 28 0,0
Paza interdepartamentală 113 29 0,0
Lucrările de informatică şi de calcul 113 30 0,0
Apa şi canalizaţia 113 34 75,6 12,0 12,0 10,6 9,0 9,0 9,0 7,0 7,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salubritatea 113 35 25,2 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1
Mărfurile şi serviciile neatribuite altor alineate 113 45 2,5 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3
Deplasările în interes de serviciu 114 0,0
Deplasările în interiorul ţării 114 1 0,0
Deplasările peste hotare 114 2 0,0
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de
patroni
116 3,1 0,2 0,2 0,4 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4
Continuare la Anexa 5
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de
patroni
116 1 3,1 0,2 0,2 0,4 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4
Transferurile pentru produse şi servicii 131 0,0
Alte transferuri pentru produse şi servicii 131 9 0,0
Transferurile către populaţie 135 0,0
Transferurile pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor peste
hotare
135 6 0,0
Bursele pentru studenţii autohtoni 135 7 0,0
Bursele pentru studenţii de peste hotarele republicii 135 12 0,0
Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi studenţi 135 13 0,0
Alte transferuri către populaţie 135 25 0,0
Investiţiile capitale în construcţie 241 0,0
Investiţiile capitale în construcţia obiectelor social-culturale 241 3 0,0
Investiţiile capitale în construcţia obiectelor comunale 241 5 0,0
Investiţiile capitale în construcţia conductelor de gaz 241 6 0,0
Procurarea mijloacelor fixe 242 0,0
Reparaţia capitală 243 0,0
Reparaţia capitală a fondului de locuinţe 243 1 0,0
Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale 243 3 0,0
Reparaţia capitală a mijloacelor de transport 243 5 0,0
3. Deficit / Excedent 0,0 2,6 -1,7 6,6 0,3 -7,8 0,3 -0,3 0,0 58,5 -22,8 -17,8
-
17,9
4. Surse de finanţare
5. Sold la începutul perioadei 75 0 2,6 0,9 7,5 7,8 0,3 58,5 35,7 17,9
6. Sold la sfîrşitul perioadei 76 2,6 0,9 7,5 7,8 0,3 58,5 35,7 17,9
Şeful Serviciului Economic / Contabilul ____________________ T. Lazarenco
„25" decembrie 2007
1) Formularul se completează pentru o singură componentă bugetară şi tip de operaţiune, care se vor marca cu simbolul "X"
*Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 6
Aprobat: Coordonat cu Ministerul Finanţelor
Executorul primar de buget V. Ţvircun ______________ Direcţia finanţelor de ramură _______________ _____________
(Numele, prenumele) (semnătura) (Numele, prenumele) (semnătura)
L.Ş. „______”____________20___ L.Ş. „______”____________20___
Plan secundar de finanţare pe anul 2008
Componenta bugetară
1)
Venituri de bază
Cheltuieli de
bază
Proiecte
investiţionale
Fonduri
speciale
Mijloace
speciale
x

Numărul
Data
Cifrul [0; 1; 2; W]
Executorul primar de buget Ministerul Educaţiei şi Tineretului Sursa [0; 1;0R]
Grupa principală a funcţiei Învăţământul
Grupa funcţiei Învăţământul superior
Programul/subprogramul
Unitatea de măsură [371- lei; 372 - mii lei]
Temeiul Legea Bugetului de Stat pe anul 2007 nr. 348-XVI 23 noiembrie 2006
Codurile lunile
capitol / art. parag. / alin.
Suma
anuală
S
e
m
e
s
t
r
u

I
S
e
m
e
s
t
r
u

I
I
1 2 3 4 5 8 9 10
1. Venituri 510,1 255,05 255,05
Mijloace speciale ale instituţiilor publice 151 01 510,1 255,05 255,05
2. Cheltuieli 510,1 255,05 255,05
Retribuirea muncii 111 108,2 54,1 54,1
Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 111 1 50,1 25,05 25,05
Sporurile la salariul funcţiei 111 2 2,4 1,2 1,2
Retribuirea complementară la salariul funcţiei 111 3 45,7 22,85 22,85
Ajutorul material 111 6 5,0 2,5 2,5
Premierile 111 7 5,0 2,5 2,5
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 112 24,8 12,4 12,4
Aprobare iniţială x
Tipul operaţiunii
1)
Modificare
Codurile
0
0
0129
06
04
35200
372
Continuare la Anexa 6
Plata mărfurilor şi serviciilor 113 374,0 187 187
Energia electrică 113 1 47,0 23,5 23,5
Gazele 113 2 27,8 13,9 13,9
Energia termică 113 4 113,0 56,5 56,5
Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 113 18 8,9 4,45 4,45
Arendarea bunurilor 113 19 74,0 37 37
Apa şi canalizaţia 113 34 75,6 37,8 37,8
Salubritatea 113 35 25,2 12,6 12,6
Mărfurile şi serviciile neatribuite altor alineate 113 45 2,5 1,25 1,25
Deplasările în interes de serviciu 114 0,0
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni 116 3,1 1,55 1,55
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni 116 1 3,1 1,55 1,55
Investiţiile capitale în construcţie 241 0,0
Procurarea mijloacelor fixe 242 0,0
Reparaţia capitală 243 0,0
3. Deficit / Excedent 0,0
4. Surse de finanţare
5. Sold la începutul perioadei 75 0
6. Sold la sfîrşitul perioadei 76
Şeful Serviciului Economic / Contabilul ____________________ T. Lazarenco
"_____" _______________ 200___
1) Formularul se completează pentru o singură componentă bugetară şi tip de operaţiune, care se vor marca cu simbolul "X"
*Sursa: Elaborat în baza datelor din Anexa 5
Anexa 7
Instituţia de Învăţământ superior
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava România
SE APROBĂ
Ordonator principal de credite
BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI
PE ANUL _____________
Nr.
rând
Denumirea indicatorilor COD Prevederi
anuale
Din care:
Tr. I, Tr. II,
Tr. III, Tr.
IV
01. Venituri – total (1+2+3+4+5+6+7) din care:
02. Sold din anul precedent.
03. Venituri proprii, din care:
03.1. – sume primite de la Ministerul Educaţiei drept finanţare de bază;
03.2. – venituri proprii din taxe şi activităţi desfăşurate de instituţiile de învăţământ superior;
03.3. – alte venituri proprii potrivit legii;
04. Venituri din activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză.
05. Alocaţii de la bugetul de stat cu destinaţie specială, din care pentru:
05.1. a) reparaţii capitale;
05.2. b) subvenţii pentru cămine şi cantine studenţeşti;
05.3. c) dotări şi alte investiţii;
05.4. d) burse;
05.5. e) alte forme de protecţie socială a studenţilor;
05.6. f) sume alocate pentru realizarea unor obiective de investiţii;
05.7. g) finanţarea de proiecte cofinanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi surse externe;
06. Venituri din microproducţie, din activitatea staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, a centrelor
de specializare şi perfecţionare şi a editurilor;
07. Venituri proprii ale căminelor şi cantinelor;
08. Sume în lei, provenite din finanţarea externă, pentru realizarea unor proiecte cofinanţate de la bugetul de stat şi din
credite externe acordate de Ministerul Educaţiei Naţionale;
09. Cheltuieli – total – (1+2+3+4+5+6) din care:
10. Cheltuieli pentru activitatea de bază.
11. Cheltuieli pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză.
12. Cheltuieli din alocaţii de la bugetul de stat cu destinaţie specială din care:
12.1. Cheltuieli pentru reparaţii capitale;
12.2. Subvenţii pentru cămine şi cantine;
12.3. Cheltuieli pentru dotări şi alte investiţii;
12.4. Cheltuieli pentru burse;
12.5. Cheltuieli pentru alte forme de protecţie socială;
12.6. Cheltuieli pentru realizarea unor obiective de investiţii;
12.7. Cheltuieli pentru proiecte cofinanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi surse externe;
13. Cheltuieli pentru microproducţie, activitatea staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, a centrelor
de specializare şi perfecţionare şi a editurilor.
14. Cheltuieli pentru cămine şi cantine studenţeşti.
15. Cheltuieli din sume alocate de către Ministerul Educaţiei Naţionale provenite din surse externe rambursabile.
NOTĂ: Cheltuielile totale, precum şi cheltuielile corespunzătoare fiecărei surse de finanţare, se defalca pe subdiviziunile
clasificaţiei economice si funcţionale a cheltuielilor instituţiilor publice şi activităţilor extrabugetare.
RECTOR, CONTABIL - ŞEF
*Sursa: Contabilitatea Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava România
Anexa 8
*Sursa: Extras din evidenţa subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” cont analitic 1783 „Decontări cu furnizorii de servicii comunale”
din contabilitatea mijloacelor speciale (alte componente) a UST. (ARSER – arenda servicii, STUD – studii cu plată, CĂMIN – cazare în cămine)
Anexa 9
Obligaţiile de funcţie a personalului financiar - contabil
din instituţia de învăţământ superior
Secţia financiar-contabilă
Compartimente / cerinţe Obligaţii de funcţie
Contabil-şef / contabil-şef adjunct
Contabilul – Şef/adjunct trebuie să
cunoască Politica Financiară a Statului,
bazele contabilităţii şi a analizei economico-
financiară în instituţiilor publice,
Managementul financiar în instituţii publice,
Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09
Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la
evidenţa contabilă în instituţiile publice”,
Clasificaţia bugetară, Legea contabilităţii,
Codul Fiscal al RM, Codul Muncii al RM,
Legea Bugetului de Stat al RM, Legea
Bugetului Fondului Asigurărilor Sociale, Lege
Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală, care sunt aprobate anual de
Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce
ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit,
control şi analiză economico - financiară.
Cunoaşte regulile securităţii muncii,
drepturile şi obligaţiunile sale şi ale
subalternilor săi.
Contabilul - şef având ca obiectiv de bază organizarea activităţii financiare a instituţiei îndeplineşte funcţiile de
mobilizare şi alocare a resurselor financiare, care include:
- Planificarea financiară (întocmirea planurilor de finanţare şi a devizelor de venituri şi cheltuieli);
- Organizarea evidenţei contabile (ţinerea evidenţei contabile sintetice şi analitice în conformitate cu legile şi
instrucţiunile în vigoare, asigură un circuit raţional şi unitar al documentelor justificative, care se prezintă la contabilitate in
mod obligatoriu de angajaţii, care au atribuţie la ele).
- Coordonarea lucrului cu personalul contabilităţii (angajarea personalului contabilităţii, instruirea şi informarea cu
legile şi instrucţiunile noi apărute şi întocmirea mecanismului de aplicare corectă a lor, repartizarea obligaţiilor de funcţie).
- Controlul repartizării şi utilizării corecte a resurselor financiare şi materiale a Instituţiei (verificările lunare,
trimestriale, analiza rezultatelor financiare, participarea la petrecerea inventarierilor, contoarelor spontane, etc.).
- Rezolvarea problemelor cu caracter financiar (analiza deciziilor primite, din punct de vedere financiar şi propunerea
variantei optime de acţiune, ţinând cont de necesităţile şi posibilităţile fluxului financiar).
Poartă responsabilitate de disciplina financiară a instituţiei şi de nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare
dărilor de seamă.
Contabilul şef –adjunct este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele, dispoziţiile conducătorului,
documentele justificative pentru evidenţa mijloacelor băneşti în casierie şi la conturile trezoreriale/bancare, deconturile de
avans, facturile de plată etc.) şi să efectueze tranzacţiile contabile în conformitate cu operaţiunea economică şi cu
regulamentul de evidenţă contabilă în vigoare, să verifice veridicitatea şi corectitudinea formării lor, existenţa semnăturilor
executorilor şi şefilor de subdiviziuni responsabili de executarea operaţiunilor, ştampila etc.
Contabilul şef –adjunct este responsabil de sectorul evidenţă contabilă a mijloacelor băneşti în casierie şi la conturile
bancare; finanţări bugetare şi venituri extrabugetare; evidenţa sintetică şi analitică a cheltuielilor bugetare şi extrabugetare;
decontările cu titularii de avans; îndeplineşte Cartea Mare şi Balanţa de verificare lunar şi prezintă la control contabilului şef
pentru întocmirea Rapoartelor financiare şi Statistice.
Contabilul sef-adjunct poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi evidenţă contabilă a sectoarelor
încredinţate şi având dreptul la a doua semnătură, poartă răspundere personală pentru corectitudinea operaţiunilor semnate
personal, şi pentru nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective.
Secţia planificare economică
Economistul coordonator trebuie să
cunoască Politica Financiară a Statului,
bazele contabilităţii şi a analizei economico-
financiară în instituţiilor publice,
Managementul financiar în instituţii publice,
Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09
Economistul coordonator este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele rectorului, contractele
de studii, achiziţii, de arendă etc.) şi să efectueze calculele şi Planurile de venituri şi cheltuieli, elaborează planurile de
finanţare bugetară, statele şi contingentul de personal şi elevi/studenţi al Instituţiei.
Înfăptuieşte controlul pentru respectarea Legislaţiei şi disciplinei de Ştate, determină mărimea salariilor pentru tot
personalul, si repartizează volumul de burse planificat pe facultăţi/grupe, conform regulamentelor în vigoare, urmăreşte
executarea planurilor de finanţare şi a devizelor de venituri şi cheltuieli şi face propuneri pentru a lua la timp măsuri de
corecţii la planificări .
Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la
evidenţa contabilă în instituţiile publice”,
Clasificaţia bugetară, Legea contabilităţii,
Codul Fiscal al RM, Codul Muncii al RM,
Legea Bugetului de Stat al RM, Legea
Bugetului Fondului Asigurărilor Sociale, Lege
Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală, care sunt aprobate anual de
Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce
ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit,
control şi analiză economico - financiară.
Cunoaşte regulile securităţii muncii,
drepturile şi obligaţiunile sale.
Poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi de planificare a veniturilor şi cheltuielilor instituţiei,
nerespectarea termenilor de întocmire ţi prezentare a documentelor respective şi Dărilor de seamă statistice şi economice.
Secţia decontări:
- decontări cu personalul:
Contabilul pe decontări trebuie să
cunoască Politica Financiară a Statului,
bazele contabilităţii şi a analizei economico-
financiară în instituţiilor publice,
Managementul financiar în instituţii publice,
Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09
Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la
evidenţa contabilă în instituţiile publice”,
Legea contabilităţii, Codul Fiscal al RM,
Codul Muncii al RM, Legea Bugetului de Stat
al RM, Legea Bugetului Fondului Asigurărilor
Sociale, Lege Fondurilor asigurării obligatorii
de asistenţă medicală, care sunt aprobate anual
de Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce
ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit,
control şi analiză economico - financiară.
Cunoaşte regulile securităţii
muncii,drepturile şi obligaţiunile sale.

Contabilul pe decontări este responsabil de:
Calcularea salariului, concediilor, concediilor pentru incapacitate temporară de muncă şi alte plăţi salariale în fişe
personale şi de întocmirea listelor de plată ( salariul de bază, adăugător, adaosurile la salariu, contul special, ajutoare
materiale etc.)
Calcularea reţinerilor din salariu cu înregistrările respective în fişele personale de evidenţă a impozitului pe
venit şi întocmirea listelor de plată,
Întocmirea notelor justificative separat pe surse de finanţare din buget şi pe surse extrabugetare.
Evidenţa analitică a salariului deponat şi recalcularea plăţilor reieşind din corecţiile efectuate către plată.
Întocmirea notelor contabile nr. 5, 5A şi introducerea tranzacţiilor contabile în Programul computerizat de contabilitate.
Păstrarea bazei de date informaţionale computerizate.
Întocmirea registrelor analitice pe conturile salariale: 180-187,173 - salariu pe surse de finanţare şi verificarea lor cu
tranzacţiile contabile şi cu soldurile din programul contabil de calculare a salariului.
Pregătirea Dării de Seamă “ Cu privire la impozitul pe venit reţinut din plăţile salariale si achitat în buget” şi
prezentarea ei la Inspectoratul Fiscal teritorial (IRV, IAL, IAS).
Pregătirea şi prezentarea dărilor de seamă 4BASS, REV şi MED,
Pregătirea declaraţiei anuale despre veniturile salariaţilor şi a informaţiilor despre veniturile anuale pentru fiecare
persoană in parte şi repartizarea lor pe secţii.
Alte decontări cu personalul (Contracte de muncă şi altele, calcularea concediilor, foilor de boală, certificate de
venituri persoanelor ce se pensionează şi altele).
Alte operaţiuni contabile la cerinţă.
- decontări cu elevii / studenţii Contabilul pentru decontările cu studenţii este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele
rectorului, contractele de studii etc.) şi să efectueze calcularea burselor şi altor plăţi pentru elevii/studenţii instituţiei.
Documentele ce vin la contabilitate înainte de a fi executate să fie verificate corectitudinea îndeplinirii, semnăturile
executorilor şi şefilor de subdiviziuni, să fie înregistrate şi bine păstrate în mape pe secţii/facultăţi.
Efectuarea plăţilor se face o dată în lună în baza ordinelor Conducătorului. Calcularea veniturilor pentru studii prin
contract o dată în an în baza ordinelor de înmatriculare şi listelor de promovare prezentate de către secţia studii. Micşorarea
veniturilor şi scoaterea din liste a studenţilor se face în baza ordinelor de exmatriculare, scutirile de taxe –în bază de ordin.
Poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi evidenţa contabilă a decontărilor cu studenţii, şi pentru
nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective
- decontări cu diferiţi debitori /
creditori
înregistrarea operaţiunilor de intrare a Mijloacelor Fixe, materialelor şi OMVSD la depozit, în baza Facturilor de
cumpărare, la fel ţi înregistrarea facturilor pentru serviciile prestate.
eliberarea procurilor şi evidenţa achitării la timp cu ele.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru serviciile procurate şi prestate.
Evidenţa sintetică şi analitică a conturilor 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” şi întocmirea notelor
contabile pe aceste conturi, verificarea lor cu Cartea Mare şi cu conturile de plată.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu titularii de avans
Prezentarea anexei la bilanţ - Descifrarea decontărilor cu Debitorii şi Creditorii.
Întocmirea Actelor de verificare cu furnizorii de bunuri materiale, de surse energetice şi servicii.
Prezentarea declaraţiei lunare pentru impozitul la sursa de plată - 5% din servicii şi procurări în numerar.
Completarea actelor de achiziţie a bunurilor materiale de la persoanele fizice.
Prezentarea declaraţiei anuale şi a certificatelor pentru fiecare persoană fizică şi juridică.
Secţia evidenţă a bunurilor materiale Evidenţa OMVSD şi a mijloacelor fixe:
întocmirea notelor contabile pentru mişcarea materialelor în interiorul întreprinderii (deconectarea, transmiterea şi
altele),
înregistrarea intrărilor de materiale şi OMVSD la depozitul central, apoi transmiterea lor la persoanele responsabile în
exploatare şi întocmirea notelor contabile,
evidenţa analitică a materialelor şi OMVSD în Balanţa de verificare cantitativ - valorică şi în cărţi aparte pe
responsabili, calcularea soldurilor şi verificarea cu conturile corespondente şi cu cartea mare.
deconectarea la timp a materialelor solicitate de responsabil pentru efectuarea lucrărilor curente.
participarea la transmiterea, predarea bunurilor materiale de la un responsabil la altul cu întocmirea la timp a actelor
de transmitere.
Evidenţa neajunsurilor şi lipsurilor. Întocmirea dărilor de seamă pe mişcarea bunurilor materiale şi mijloace fixe.
Evidenţa foilor de parcurs şi a combustibilului folosit.
Participarea la inventarierea bunurilor materiale şi reflectarea rezultatelor ei în conturile contabile.
Alte operaţiuni contabile.
Casieria

Cunoaşterea Normelor pentru
efectuarea operaţiunilor de casă în economia
naţională a RM, aprobate prin HG RM nr.764
din 25.11.1992,
Legea contabilităţii, alte acte
normative.
Contabilul –casier, casierul este obligat la timp să perfecteze documentele ce vin în casierie (ordinele de plată şi de
încasare etc.) şi să efectueze operaţiunile de plată, respectând cu stricteţe Regulamentul despre operaţiunile de casă aprobat
de Guvernul RM, primeşte şi eliberează banii din casierie în baza documentelor întocmite corespunzător cerinţelor şi fără
nici o corecţie. Documentele ce vin la casierie înainte de a fi executate să fie verificate corectitudinea îndeplinirii,
semnăturile contabilului –şef şi a conducătorului instituţiei.
Contabilul –casier este obligat zilnic să depună sumele încasate la conturile trezoreriale respective, sa-şi verifice
soldul de mijloace băneşti şi să prezinte Darea de seamă pe casierie.
Contabilul –casier este persoană responsabilă material, conform Contractului de responsabilitate materială şi poartă
responsabilitate personală pentru erorile de calcul şi lipsuri ale mijloacelor băneşti şi valorilor materiale exprimate în
documente de valoare (taloane p/u combustibil, cecuri şi altele), evidenţa contabilă a încasărilor şi plăţilor de casierie şi
bancare, şi pentru nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective.
*Sursa: Elaborat de autor
Anexa 10
Lista conturilor deschise în Trezorerie la 01.10.2008
UNIVERSITATEA de STAT din TIRASPOL
Codul fiscal 1007600007036
MF TT Chişinău - Bugetul de STAT
Banca Ministerul Finanţelor - Trezoreria Centrala
Codul băncii TREZMD2X

Contul bancar mijloace bugetare 226301
Conturile trezoreriale mijloace bugetare
1. Bugetul principal 210106040641334
2. Buget cămin 210106042461334
3. Masteratul 210106052441334
4. Ştiinţa & 76 210107018171334
5. Ştiinţa & 77 210107028171334
6. Doctorantura 210107032401334
7. Orfanii 210110110641334
8. Postdoctoratul 210107032411334
9. Bursa Preşedintelui 210106070751334
10.Reciclarea cadrelor 210106060661334
11. Masterat ciclul II 210106042441334
Contul centralizator 210100000001334
Cont bancar mijloace extrabugetare 226401
Conturile trezoreriale mijloace extrabugetare - Cheltuieli
1.Studii, comisia de admit.,mast 240100113340200
2. Cămin 240100113340300
3. Arenda spaţiului, arenda servicii 240100213340100
4. Grant 240100313340100
Conturile trezoreriale mijloace extrabugetare - Venituri
1. Servicii cu plată (studii) 440100113340200
2. Cămin 440100113340300
3. Arenda spaţiului, arenda servicii 440100213340100
4. Grant 440100313340100
*Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 11
(A) Ramine la emitent
Banca de Economii S.A.
Filiala nr.1 Chişinău
Delegaţie de retragere a numerarului
În SUMA (lei)
(în cifre)
_____ ____________ _____
(data) (luna în litere) (anul)
Delegaţia s-a eliberat
____________________________
(numele, prenumele delegatului)
____________________________
(cod personal)
____________________________
(seria si nr. buletinului de identitate)
Semnăturile emitentului:
1.________________
2.________________
Semnătura delegatului de primire a delegaţiei
_____________________
(semnătura)
_____ ____________ _____
(data) (luna în litere) (anul)
(B)Se prezintă la Banca Delegaţia este valabila până la “___” ____________ _____
(data) (luna în litere) (anul)
Ministerul Finanţelor Trezoreria
Teritoriala Chsinau bugetul de stat ____________________
(denumirea emitentului Delegaţiei) (numărul contului emitentului)
str. Cosmonauţilor, 7 1006601000037
(Adresa juridica a emitentului) (cod fiscal al emitentului)
Delegaţie de retragere a numerarului Nr.________
Data emiterii _____ ________________ _____
(data) (luna in litere) (anul)
Dl (Dna)_______________________________________________,
(nume, prenume delegat)
actul de identitate (s./nr.)_________________,
eliberat de____________________ din _____ ___________ _____,
(denumirea instituţiei care a eliberat documentul) (data) (luna în litere) (anul)
cod personal___________________________ este delegat(a) la Banca de Economii S.A.
Filiala nr.1 Chsinau, str. Puşkin 33, c/f 1003600002549, BECOMD2X609
(localitatea) (codul fiscal al băncii) (codul băncii)
Pentru a ridica suma (lei)
Suma în litere _____________________________________________________
________________________________________________________________

Inclusiv pentru:
Semnătura delegatului_________
Conducătorul ________________
(prima semnătura L.S.
Contabilul – sef_______________ emitentului
(a doua semnătura)
_______________________________________________________________
(denumirea instituţiei publice)
________________________________ ___________________________
(nr. contului trezorerial) (cod fiscal)
Semnăturile autorizate
Conducătorul ________________
(prima semnătura L.S.
Contabilul – sef_______________ instituţiei publice
(a doua semnătura)
Menţiunile Băncii
Verificat Verificat
Controlor nr.1________ Controlor nr.2________ Casier_________________
Data retragerii numerarului____ _____________________ _____
(data) (luna în litere) (anul)
Simbol Scopul plaţii SUMA (lei) Articol Aliniat
Total
Anexa 11 - Verso
Cerinţele privind completarea si utilizarea delegaţiei de retragere a numerarului de câtre emitent
(B) DELEGATIA DE RETRAGERE A NUMERARULUI
1. Delegaţia se întocmeşte in limba de stat (manual sau prin intermediul mijloacelor tehnice disponibile) si se semnează de câtre
emitent in mod obligatoriu cu stilou sau pix de culoare albastra sau neagra. In textul delegaţiei nu se admit corectări si ştersături.
2. Termenul de valabilitate a delegaţiei pentru a fi prezentat la banca este de 10 zile calendaristice. Ziua emiterii nu se ia in calcul.
3. In rubrica “delegaţia este valabila până la” urmata de linii continue, sub care sunt tipărite înscrisurile "(data)","(luna in
litere)","(anul)", se indica de câtre emitent data, luna si anul expirării termenului de valabilitate a delegaţiei.
4. In rubrica “Delegaţie de retragere a numerarului Nr.____ se indica numărul de evidenta, atribuit de câtre emitentul delegaţiei.
5. In rubrica “Data emiterii” se indica data emiterii delegaţiei.
6. Rubrica “Dl (Dna)_________” se completează de câtre emitent cu numele si prenumele delegatului.
7. După înscrisurile " actul de identitate (s./nr.)", "eliberat de", “din” “cod personal” spatiile marcate prin linii continue se completează
de câtre emitentul delegaţiei respectiv cu următoarele date din actul de identitate al delegatului: seria si numărul actului de identitate,
denumirea instituţiei care a eliberat actul de identitate, data, luna, anul si codul personal al delegatului.
8. Lubricele care urmează după înscrisul “este delegat(a) la Banca de Economii S.A. filiala nr.” se completează de câtre emitentul
delegaţiei respectiv cu: numărul filialei Băncii de Economii S.A., localitatea filialei, codul fiscal al Băncii si codul filialei Băncii.
9. Marcajul special de după înscrisul "Pentru a ridica suma (lei)" este destinat completării sumei in cifre. Pentru spaţiul alocat înscrierii
sumei in cifre este prevăzut separator de cifre zecimale. Suma in cifre se aliniază la dreapta, iar spaţiul rămas necompletat se taie de
câtre emitent cu doua linii continue.
10. In rubrica după înscrisul "suma in litere" emitentul delegaţiei înscrie suma in litere care începe cu majuscula si se aliniază la stânga
spaţiului destinat, urmata de cuvântul "lei", numărul de bani in cifre si cuvântul "bani" fără a fi separata. Spaţiul liber după cuvântul
"bani" se taie cu doua linii continue.
11. In tabela ce urmează după înscrisul “inclusiv pentru”, rubricile "Simbol" si "Scopul plaţii”, Suma(lei) se completează de câtre
emitent conform prevederilor actelor normative in vigoare. Spaţiul marcat cu un dreptunghi in care este tipărit înscrisul "Semnăturile
emitentului", este destinat aplicării primei si a doua semnături conform fisei cu specimene de semnături si amprenta ştampilei
emitentului.
12. In rubrica după înscrisul “semnătura delegatului”, delegatul, in prezenta emitentului aplica semnătura personala.
13. Emitentul entităţii aplica prima si a doua semnătura in rubricile corespunzătoare: “Conducător” si “Contabil-şef”.
14. Înscrisul "L.S. emitentului" indica locul aplicării ştampilei rotunde a emitentului delegaţiei care trebuie sa corespunda specimenului
din fisa cu specimene de semnături si amprenta ştampilei remisa băncii.
(A) COTORUL DELEGATIEI
15. Completarea delegaţiei prevede si completarea concomitenta a elementelor de pe cotorul acestea. Informaţia înscrisa pe cotor trebuie
sa coincidă cu informaţia înscrisa in delegaţie.
16. Sub înscrisul "Semnătura delegatului de primire a delegaţiei" in spaţiul marcat printr-o linie continua, sub care este tipărit înscrisul
"(semnătura)", delegatul aplica semnătura personala drept confirmare a primirii delegaţiei de la emitent.
17. Spaţiul marcat prin linii continue, sub care sunt tipărite înscrisurile "(data)","(luna in litere)","(anul)", se completează de câtre
delegat cu data, luna si anul primirii delegaţiei de la emitent.
18. Emitentul delegaţiei este obligat sa păstreze cotoarele delegaţiilor utilizate conform prevederilor actelor normative in vigoare.
DISPOZITII SPECIALE
19. Banca nu poarta răspundere pentru lipsurile de bani reclamate de câtre clienţii care nu au verificat la banca banii primiţi.
20. Evidenta delegaţiilor emise urmează a fi organizata de câtre emitent conform prevederilor actelor normative in vigoare.
Anexa 12
Entitatea: Universitatea de Stat din Tiraspol Formular aprobat la şedinţa
consiliului
mun. Chişinău, str. Iablocichin, 5 administrativ din
___________2008
Cod fiscal:1007600007036 proces verbal nr.
_______________
REGISTRU DE EVIDENŢĂ A DELEGAŢIILOR
DE RETRAGERE A NUMERARULUI
(model)
ANUL: 2008
Început la:____________ Terminat la: _______________
Responsabil: contabil şef TABAN Elena
Continuare la Anexa 12
*Sursa: Elaborat de autor
Numărul
Delegaţiei
Data
Contul
Trezorerial de
cheltuieli
Scopul Plăţii
Clasificaţia
cheltuielilor
SUMA (lei)
Numele,
prenumele
delegatului
Semnătura
Cod ins. Nr. Buget Mijloace speciale Articol Aliniat
1334
1335
1336
1337
1338
1339
1340
1341
1342
1343
1344
1345
1346
1347
1348
1349
Anexa 13
US Tiraspol Unitatea Trezoreriei de Stat MF TT Chişinău buget de stat
(denumirea instituţiei publice) (denumirea)
Cont trezorerial 210106040641334
Cod program 88.05
Minister 129
NOTA JUSTIFICATIVĂ
privind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitarea
contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat
şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală
pe luna ianuarie 2009
Nr.
d/o Indicatori Calculat
1 2 3
1. Numărul total de salariaţi 298
2. Calculat salariu şi indemnizaţii – total (r.2.1+r.2.2) 468951,00
2.1 Retribuirea muncii 462142,73
2.1.1
din care:
Plăţi la care nu se calculează cote de asigurare socială de stat obligatorie
2.1.2 Drepturi şi venituri la care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală
2.2 Indemnizaţii calculate din contul contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat 6808,27
2.2.1
Inclusiv:
În caz de incapacitate temporară de muncă
6808,27
2.2.2 În caz de sarcină şi lăuzie
2.2.3 Pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 1,5 ani
2.2.4 Pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 1,5 ani până la 6 ani
2.2.5 La naşterea copilului
2.2.6 În caz de deces
2.2.7
2.2.8
2.2.9
3. Calculat reţineri – total (suma rândurilor 3.1-3.9) 89717,00
3.1 Inclusiv:
Avans şi plăţi anticipate
3.2 Impozit pe venit 42406,00
3.3 Cotizaţii sindicale 3407,00
3.4 Cotele de asigurare obligatorie 27729,00
3.5 Titluri executorii
3.6 Asigurarea benevolă
3.7 Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 16175,00
3.8
3.9
Anexa 13 verso
4. Sold către plată în numerar (r.2 – r.3)
numerar
card
379234,00
13706,99
365527,01
4.1 Retribuirea muncii (art. 111.00)
numerar
card
372425,73
13706,99
358718,74
4.2 Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 112.00)
numerar
card
6808,27
0
6808,27
5. Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat
(r.2.1 – r.2.1.1) X (cota de impozitare) - 23%
106292,82
6. Plăţi directe din contul contribuţiei la bugetul asigurării sociale de stat – total (r.2.2) 6808,27
7. Suma pentru transfer la bugetul asigurărilor sociale de stat
(art. 112.00), (r.5 – r.6),
94484,56
8. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (art. 116.00)
(r.2.1 – r.2.1.2) X (cota primei de asigurare) – 3,5%
16175,00
Conducător _________________ ______________________
(semnătura) (numele, prenumele)
L.Ş.

Contabil-şef __________________ ______________________
(semnătura ) (numele, prenumele)
Menţiunea trezoreriei teritoriale
Executor: _____________ _____________ _____________________ ________
(funcţia) (semnătura (numele, prenumele) (telefon)
Cecul de numerar Nr. __________ suma ______________
Ordin de plată trezorerial Nr. doc. Suma art. alin.
12 99484,56 112.00
13 16175,00 116.00
14 16175,00 111.00
15 27729,00 110.00
16 0,00 111.00
17 42406,00 111.00
18 358718,74 111.00
19 6808,27 112.00
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 14


__U S TIRASPOL_______ Trezoreria teritorială _Chişinău__
Bugetul de Stat
(denumirea executorului de buget)
Contul trezorerial __210106040641334
Cod program 88.05 129
NOTĂ JUSTIFICATIVĂ
Bursa pentru luna OCTOMBRIE 2008 art. 135-07
Nr. d/o Numărul studenţilor Categoria de bursă Suma, lei
1 2 3 4
1 492 342-00 168264-00
2 125 372-00 46500-00
3 48 438-00 21024-00
4 81 160-00 12960-00
5 35 434-00 15190-00
6 97 399-00 38703-00
7 21 511-00 10731-00
8 3 555-00 1665-00
9 1 675-00 675-00
10
TOTAL X X 315712-00
X 3027-52
TOTAL X X 312684-48

Conducător ______________ ___________________
L.Ş. ( semnătura) ( numele, prenumele)
Contabil-şef _______________ ____________________
( semnătura) ( numele, prenumele)
Menţiunea trezoreriei teritoriale
Executor: ___________ ____________ ________________ ___________
( funcţia) ( semnătura) numele, prenumele) ( telefon)
Cecul bancar Nr. Suma 312684-48 lei
Dispoziţia de plată trezorerială Nr. Suma 3027-52
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 15
MF-TT Chsinau – bugetul de stat Instituţia publică USTiraspol
(denumirea)
Cont trezorerial 210107018171334
Nota justificativă
privind cheltuielile de deplasare
art.___114-02
pe luna decembrie 2008
Program 16.08
Nr.
d/o Indicatori
Nr.
рersoane
Perioada
(zile)
Suma,
valuta
Curs oficial
de schimb
valutar
Suma
(lei)
1 2 3 4 5 6 7
1. Diurne
Categoria 1
Categoria 2
Categoria 3
1 6

20$ 10.3917 1247-00
2. Cazare
Plafonul A
Plafonul B
1 5 30$ 10.3917 1558-76
3. Transport 1 6 LEI 1327-88
4. Alte cheltuieli
TOTAL: 4133-64
Conducător _________________ _____________________
(semnătura) (numele, prenumele)
L.Ş.
Contabil-şef __________________ _____________________
(semnătura) (numele, prenumele)
Menţiunea trezoreriei teritoriale
Executor: _____________ ___________ _________________ __________
(funcţia) (semnătura) (numele, prenumele) (telefon)
Cecul bancar Nr. 13340 suma 4133-64
Ordin de plata Nr. ____________ suma _______________
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 16
Instituţia publică US Tiraspol
Trezoreria teritorială Chsinau – bugetul de stat
(denumirea)
Cont trezorerial _240100113340200
Nota justificativă
privind alte cheltuieli pe art. __113-03
Progr. 88.05 (lei)
Nr.
d/o
Denumirea mărfurilor
(serviciilor)
Cantitatea
(volumul)
Preţul pentru o
unitate
Suma
totală
Nr. şi data documentului
(act de achiziţie, ordin,
etc.)
1, Filtru 1 45-00 45-00 F/f Sx3624787 din
20.05.2008
2. Supapa 1 35-00 35-00 F/f SX3624787din
20.05.2008
3.
4.
5.
4.
TOTAL : x x 80-00
Conducător _______________________
L.Ş.
Contabil-şef _______________________
Menţiunea trezoreriei teritoriale
Executor: _____________ _____________ _______________ ___________
(funcţia) (semnătura) (numele, prenumele) (telefon)
Cecul de numerar Nr. __________ suma 80-00
(în cifre, în litere)
Reţineri:
Ordin de plata Nr. doc. Suma art. alin.
____________ _______________
____________ _______________ ___________
____________ _______________ ___________
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 17
Clasificaţia şi componenţa mijloacelor fixe la instituţia de învăţământ superior şi
legătura acestora cu Planul de conturi
010 Clădiri
construcţiile arhitecturale destinate pentru crearea
condiţiilor necesare pentru desfăşurarea
procesului de studii şi de deservire, de trai, de
depozitare a valorilor materiale (blocuri de studii
şi administrative, cămine studenţeşti, depozite,
garaje etc.).
011 Construcţii speciale
obiectele necesare la crearea condiţiilor pentru
realizarea proceselor de studii şi de administrare
(terenuri sportive, estacade, rezervoare, staţii de
pompare a apei, fântâni şi alte construcţii cu toate
căile şi îngrădirile respective etc.).
012 Instalaţii de transmisie
consideră instalaţiile cu ajutorul cărora se
realizează transportul de energie electrică, termică
sau mecanică de la motoare la maşinile de lucru,
precum şi transportul de informaţie, de substanţe
lichide, gazoase, pulverulente şi de alt tip de la un
obiect la altul (reţelele electrice, reţelele de
telecomunicaţii, conducte a substanţelor lichide,
gazoase etc.).
013 Maşini şi utilaje
maşini şi utilaje de forţă
(cazangerii autonome, generatoare autonome de
energie etc.)
maşini şi utilaje de lucru
(aparate, compresoare, ventilatoare, condiţionere,
maşini de spălat, frigidere, maşini de cusut,
strunguri, maşini de găurit etc.)
aparate şi instalaţii de măsurare şi
reglare şi utilaj de laborator
(balanţe, instrumente şi aparate de măsurare,
instrumente şi aparate pentru analize chimice,
contoare etc.)
tehnică de calcul
(computere cu diferită destinaţie, maşini şi utilaje
de prelucrare a datelor)
alte maşini şi utilaje, inclusiv automate
(aparatele de cântărit, aparate electrice de
semnalizare, ocheane, lunete, telescoape, aparate
fotografice, camere de luat vederi, copiatoare,
aparate pentru laboratoare topografice,
microscoape, busole, instrumente muzicale,
magnetofoane, aparate video etc.)
015 Mijloace de transport
mijloacele fixe ce servesc la transportarea
călătorilor şi mărfurilor: autoturisme,
autovehicule, remorci etc.
016 Unelte şi scule,
inventar de producere şi
gospodăresc, alte tipuri de mijloace
fixe
unelte şi utilaje manuale sau mecanice, unelte
pneumatice, hidraulice, maşini şi aparate de
birou, mobilier, articole de pat, covoare,
tablouri, sculpturi etc.
017 Animale de producere şi
reproducere
animalele de muncă - cabaline, bovine etc.
(inclusiv cele utilizate pentru transport) şi
animale de reproducţie – vaci şi tauri de prăsilă,
armăsari şi iepe de prăsilă, alte animale de
prăsilă, pot fi la instituţiile de învăţământ
publice din sectorul agrar.
019 Alte mijloace fixe
În categoria dată sunt incluse: fondurile de carte
şi valorile muzeale (indiferent de preţul unui
exemplar), cu excepţia exponatelor de
importanţă ştiinţifică, istorică nesupuse
evidenţei contabile în expresie valorică etc.
Plantaţii perene
Din acest grup fac parte toate plantaţiile
artificiale perene, indiferent de vârstă, cu
excepţia plantaţiilor crescute în calitate de
material săditor. Din această categorie fac parte
plantaţiile de pomi fructiferi de toate speciile;
plantaţiile viticole; spaţiile verzi şi plantaţiile
decorative (arbori şi arbuşti) pe străzi, în pieţe,
parcuri, grădini publice, pe teritoriul instituţiilor
de învăţământ; plantaţiile din grădinile botanice
şi ale staţiilor agrobiologice destinate cercetări
ştiinţifice şi procesului de studii şi practicii în
teren.
014 Terenuri
018 Fondul de bibliotecă
*Sursa: Elaborată de autor
Anexa 18
Instituţia publică ____Universitatea de Stat din Tiraspol Formularul nr.1
Aprobat prin Ordinul
ministrului finanţelor
nr. 105 din 08.12.2008
BILANŢUL EXECUTĂRII BUGETULUI AUTORITĂŢILOR / INSTITUŢIILOR PUBLICE
La 1 Ianuarie 2009__
Periodicitatea: trimestrial, anual
Unitatea de măsură ___mii. lei__________
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
ACTIV
Cod
rând
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
I. MIJLOACE FIXE
Mijloace fixe (010-019) 010 23415,9 24177,3 24177,3 2002,8 2290,0 2290,0
II. STOCURI DE MATERIALE
Produse ale atelierelor de producţie (didactice) (030) 020
Producţia gospodăriilor agricole auxiliare (031) 021
Materiale de lungă durată pentru cercetări ştiinţifice şi investigaţii de laborator (043) 033
Utilaj special pentru lucrări de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract economic
(044) 034
Animale tinere şi la îngrăşat (050) 035
Materiale şi produse alimentare (060-069) 050 412,3 164,1 164,1 554,1 552,7 552,7
III. OBIECTE DE MICĂ VALOARE ŞI SCURTĂ DURATĂ
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (070, 071, 072, 073) 060 614,2 794,3 794,3 1534,7 1526,7 1526,7
IV. CHELTUIELI DE PRODUCŢIE ŞI ALTE CHELTUIELI
Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie (080) 070
Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice) (081) 071
Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract (082) 072
Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale (083) 073
Cheltuieli de colectare şi prelucrare a sângelui şi materialelor (084) 074
V. MIJLOACE BĂNEŞTI
Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
subordonate şi pentru alte activităţi (090) 080
Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale (093) 083
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
ACTIV
Cod
rând
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială (094) 084
Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat
(095) 085
Contul curent deschis din contul altor bugete (096) 086
Contul curent pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru
alte activităţi (100, 101) 090
Contul curent pentru investiţii capitale (103) 093
Cont curent al bugetului satului (comunei), oraşului, municipiului (107) 097
Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei) oraşului,
municipiului (108)
098
Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul bugetului satului (comunei)
oraşului, municipiului (109)
099
Contul curent al sumelor mandatate (110) 100
Contul curent al mijloacelor speciale (111) 101 3477,9 3683,7 3683,7
Contul curent privind alte mijloace (112) 102
Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale (113) 103
Contul valutar (114) 104
Contul curent al veniturilor vamale (115) 105
Contul curent pentru ajutoare umanitare (116) 106
Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru
realizarea proiectelor finanţate din surse externe (117)
107
Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe (118)
108
Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică (119) 109
Casa pe mijloace bugetare (120) 110
Casa pe mijloace speciale (121) 111
Casa pentru alte mijloace (122) 112
Casa pe mijloace ale fondurilor speciale (123) 113
Casa veniturilor cu destinaţie specială (124) 114
Alte mijloace băneşti şi investiţii (130-133) 120 3,6 3,6
Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (135) 125
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
ACTIV
Cod
rând
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Investiţii pe termen lung în părţi legate (136) 126
Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (137) 127
VI. DECONTĂRI
Decontări cu sumele veniturilor vamale (151) 131
Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor
experimentale de construcţie conform tematicii bugetare (152) 132
Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi (153) 133
Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţii (154) 134
Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice (155) 135
Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru realizarea lucrărilor în bază de contract economic
(156)
136
Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică (157) 137
Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale
(158) 138
526,8 656,2 656,2
Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (159) 139 0.1
Decontări cu titularii de avans (160) 140
Decontări privind manco (170) 150
Decontări privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi
juridice (171)
151
Decontări privind tipurile speciale de plăţi (172) 152
Decontări privind plăţile la buget (173) 153 0,7 22,5 22,5
Decontări privind manco transmise în organele de anchetă (175) 155
Decontări cu personalul privind deponenţii (177) 157
Decontări cu diferiţi debitori şi creditori (178) 158 3,9 3,9 144,7 42,2 42,2
Decontări conform plăţilor planificate (179) 159
Decontări cu personalul privind retribuirea muncii (180) 160
Decontări prin virament cu personalul (182-188) 162 1,8 31,0
Alte decontări privind lucrările executate (189) 163
Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale
pentru perioada aflării peste hotarele republicii (190) 164
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
ACTIV
Cod
rând
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor (192) 165
Decontări ale indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă (197) 177
Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu Bugetul Asigurărilor
Sociale de Stat (198)
178
Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania
Naţională de Asigurări în Medicină (199) 179
VII. CHELTUIELI
Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi (200) 180 362,9 13308,7 425,1
Cheltuieli din contul altor bugete (202) 182
Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului (205) 185
Cheltuieli de casă din bugetele satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor (207) 187
Cheltuieli pentru distribuţie (210) 190
Cheltuieli privind mijloacele speciale (211) 191 8096,7
Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare (213) 193
Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale (214) 194
Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe
(215)
195
Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie (217) 197
Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică (218) 198
VIII. VENITURI
Venituri şi pierderi (410) 200
IX. CHELTUIELI PENTRU CONSTRUCŢII CAPITALE
Utilaj care urmează a fi montat (040) 210
Materiale de construcţie pentru construcţii capitale (041) 211
Decontări cu furnizorii şi antreprenorii (150) 220
Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale (203) 230
Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului (212) 235
XI. ÎMPRUMUTURI
Împrumuturi bugetare (520) 240
Împrumuturi externe primite de la organisme internaţionale (540) 250
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
ACTIV
Cod
rând
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Recreditarea altor nivele de buget (550) 260
XII. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE
Mijloace transmise şi primite (730) 300
XIII. SURSE DE FINANŢARE
Împrumuturi de la băncile comerciale (810) 350
Alte surse interne (870) 370
BILANŢ 400 24807,1 38448,3 25564,7 8272,8 16874,3 8777,6
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
PASIV
Cod
rând
La început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
I. FINANŢĂRI
Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi pentru alte activităţi (230, 140) 410 414,1 13051,6 168,0
Decontări privind finanţarea din contul altor bugete (232, 142) 412
Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială (234) 414
Mijloace din fondurile speciale (235) 415
Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei (238) 418
II. FONDURI ŞI MIJLOACE CU DESTINAŢIA SPECIALĂ
Fondul pentru dezvoltarea instituţiei (246) 426
Credite bancare (248) 428
Fondul mijloacelor fixe (250) 430 15509,4 15580,8 15580,8 759,3 883,4 883,4
Uzura mijloacelor fixe (020) 440 7906,5 8596,5 8596,5 1243,5 1406,6 1406,6
Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (260) 450 614,2 794,3 794,3 1534,7 1526,7 1526,7
Fondul investiţional (265) 451
III. DECONTĂRI
Decontări cu sumele veniturilor vamale (151) 501
Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor
experimentale de construcţii conform tematicii bugetare (152)
502
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
PASIV
Cod
rând
La început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi (153) 503
Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţii (154) 504
Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice (155) 505
Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru realizarea lucrărilor în baza de contract economic
(156)
506
Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor
proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică (157)
507
Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor, fondurilor speciale
(158)
508 514,6 842,6 842,6
Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (159) 509 4,4 4,4
Decontări cu titularii de avans (160) 510
Decontări privind manco (170) 520
Decontări privind chelt. suplim. legat. de titlurile execut. cu pers. fizice şi juridice(171) 521
Decontări privind tipurile speciale de plăţi (172) 522
Decontări privind plăţile la buget (173) 523 6,0
Decontări privind sumele în depozit (174) 524
Decontări privind manco transmise în organele de anchetă (175) 525
Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate (176) 526
Decontări cu personalul privind deponenţii (177) 527 1,9
Decontări cu diferiţi debitori şi creditori (178) 528 77,7 270,2 270,2
Decontări conform plăţilor planificate (179) 529
Deconturi cu personalul privind retribuirea muncii (180) 530 278,8 322,9 322,9 336,3 328,8 328,8
Decontări cu bursieri (181) 531
Decontări prin virament cu personalul (182-188) 532 0,3 0,8 0,8 5,0 15,0 15,0
Alte decontări privind lucrările executate (189) 539
Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor
speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii (190)
540
Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor (192) 542
Decontări ale indemnizaţiilor pentru copii aflaţi sub tutelă (197) 543
Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu BASS (198) 548 79,6 92,6 92,6 73,3 87,7 87,7
Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM (199) 549 4,2 8,8 8,8 6,8 8,5 8,5
IV. REALIZAREA PRODUCŢIEI
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
PASIV
Cod
rând
La început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La
început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice) (280) 560
Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice) (281) 561
Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract (282) 562
V. VENITURI
Venituri din mijloace speciale (400) 570 3713,7 11500,4 3403,7
Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale (402) 572
Venituri cu destinaţie specială (404) 574
Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe (405) 575
Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de asistenţă tehnică (406) 576
Venituri bugetare (407) 577
Veniturile obţinute din ajutoare umanitare (408) 578
Veniturile mijloacelor din granturi externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse
externe (409) 579
Venituri şi pierderi (410) 580
XI. ÎMPRUMUTURI
Împrumuturi bugetare (520) 590
Împrumuturi externe primite de la organisme internaţionale (540) 591
Recreditarea altor nivele de buget (550) 592
XII. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE
Mijloace primite (730) 600
XIII. SURSE DE FINANŢARE
Împrumuturi de la băncile comerciale (810) 610
Alte surse interne (870) 620
Mijloace de la vânzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică (830) 621
VI. FINANŢAREA CONSTRUCŢIILOR CAPITALE
Finanţarea din buget a investiţiilor capitale (231, 143) 630
Decontări cu furnizorii şi antreprenorii (150) 640
VII. REZULTATELE EXECUTĂRII BUGETULUI
Rezultatele executării bugetului (900) 645
BILANŢ 650 24807,1 38448,3 25564,7 8272,8 16874,3 8777,6
Componenta de bază Alte componente
La sfârşit
de an (trimestru)
La sfârşit
de an (trimestru)
CONTURI EXTRABILANŢIERE
Cod
rând
La început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
La început
de an
până la
închiderea
anuală
după
închiderea
anuală
1 2 3 4 5
1
6 7 8
1
Mijloace fixe arendate (01) 661
Valori de mărfuri şi materiale primite în custodie (02) 662
Formulare cu regim special (04) 663 3..5 3..3 3.3
Datorii anulate ale debitorilor insolvabili (05) 670
Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată (06) 671
Restanţele studenţilor şi elevilor pentru valorile materiale nerestituite (07) 672
Premii şi cupe sportive transmisibile (08) 675
Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative (09) 676
Indemnizaţie unică acordată tinerilor specialişti, conform legislaţiei în vigoare (10) 677
Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale (11) 680
Datorii privind împrumuturile bugetare (12) 685
Împrumuturi acordate angajaţilor (13) 690
Valori primite în custodie de la condamnaţi (14) 700
Datoriile bugetului de nivel superior faţă de bugetul local privind transferurile din
fondul de susţinere financiare a teritoriilor (15)
710
Datorii privind mijloacele transmise şi primite între bugetele de alt nivel (16) 720
Datoria bugetului local privind alte surse interne (17) 730
Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale (19) 740
Datorii privind recreditarea altor nivele de buget (20) 750
Cota-parte a garanţiilor emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul
executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele
preferenţiale (30)
760
Cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate de către instituţiile financiare în baza
scrisorilor de garanţie emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul
executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special (31)
770
Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin
ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei (50)
780
Suma de control 999 3..5 3..3 3.3
Notă:
1
coloniţa 5 şi 8 „după închiderea anuală” din bilanţ se completează numai în raportul anual.
INFORMAŢIE PRIVIND RULAJUL SUMELOR FINANŢATE DIN BUGET CONFORM
SUBCONTURILOR 230, 231 şi 234 (140 ŞI 143)
Suma Suma
DEBIT
Cod
rând
Conform
planului
de
finanţare
Investi
ţii
capital
e şi
alte
activit
ăţi
Mijloace
cu
destinaţi
e
specială
CREDIT
Cod
rând
Conform
planului
de
finanţare
Inves
tiţii
capit
ale şi
alte
activi
tăţi
Mijlo
ace
cu
desti
naţie
speci
ală
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Trecut la contul 173
“Decontări privind plăţile la
buget”
800
Sold la începutul
anului
851 414,1
Finanţat în cursul anului
(trimestrului)
852 12637.5
Anularea datoriilor
insolvabile
801 Anularea datoriilor
insolvabile
853
Casarea lipsurilor de
materiale atribuite din
contul instituţiei
802
Înregistrarea surplusului
de materiale
854
Anularea cheltuielilor
privind obiecte de
construcţie terminate şi date
în exploatare
2
803 12883.6 Plăţi efectuate centralizat
de ordonatori de credite
ierarhic superiori din
contul planului de
cheltuieli al instituţiei
855
Cheltuieli anulate în anul
gestionar
2
804 Transferate de la contul
fondurilor fixe şi
obiectelor de mică
valoare la contul
materialelor
856
Primit cu titlu gratuit 857 Transmis cu titlu gratuit 805
Total 890 12637.5
Total
850 12883.6 Sold la cont la sfîrşitul
anului (trimestrului)
900 168.0
INFORMAŢIE PRIVIND RULAJUL SUMELOR PE CONTUL 400, 246
Suma Suma
DEBIT
Cod
rând
Conform
planului de
finanţare
Investiţii
capitale şi alte
activităţi
CREDIT
Cod
rând
Conform
planului de
finanţare
Investiţii
capitale şi
alte activităţi
1 2 3 4 6 7 8 9
Anularea datoriilor
insolvabile
900
Sold la începutul
anului
951
3713,7
Casarea lipsurilor
901
Calculat în cursul anului
(trimestrului)
952
7786.8
Anularea cheltuielilor
privind obiecte de
construcţie terminate şi
date în exploatare
2
902 Înregistrarea surplusului 953
Cheltuieli anulate în
anul gestionar
2
903 8096.7 Primit cu titlu gratuit 954
Transmis cu titlu gratuit 904 Total 989 7786.8
Total
950 8096.7
Sold la sfîrşitul anului
(trimestrului)
990
3403,7
Notă:
2
Rândurile 803, 804, 902 şi 903 se completează numai în raportul anual.
Conducătorul instituţiei Contabil-şef
“____” ____________________ 200___
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 19
Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036 STUD
Fişa analitică Nr. 158S4576
de evidenţă a decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract
Buga Dumitru Ion 2003
Numele Prenumele Patronimicul Anul înmatriculării
*Sursa: Elaborată de autor
Facultatea/
specialitatea
Grupa
Secţia Zi /
frecvenţă
redusă
Nr.
Ordin
Data
Contract,
nr./data
anul de
studii
Taxa de
studii
/lei
Reduceri /
scutire taxă
Exmatriculat
Concediu
academic
alte date
Geografie şi turism / 101 zi 1 2600
Geografie şi biologie 201 zi 2 3300
301 zi 3 3400
301 zi 112 03.03.2006 3 -1700 C/A
301 zi 101 12.02.2007 3 3800
restabilire
826 23.10.2007 3 -3850 exmatriculat
CALCULAT ACHITAT/restituit Sold
anul de studii l. IX Tr. IV Tr. I Tr. II
l. VII,
VIII Total Nr. Doc Data Suma DT CT
2003/2004 260 780 780 780 2600 2772 07.10.2004 2600
2004/2005 330 990 990 990 3300 1646 01.06.2005 3300
2005/2006 340 1020 1020 1020 3400 744 27.02.2006 1750 1750
2005/2006 -1700 -1700 50
2006/2007 2660 1140 3800 3850
2007/2008 -3850 -3850 0
Anexa 20
Sursa: Contabilitatea UST program WizCount. Fişa computerizată pe contul analitic 158S***„Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază
de contract” (158S3039 studentul Chitoroagă Andrei, facultatea geografie, grupa 301)
Anexa 21
Universitatea de Stat din Tiraspol
PLAN DE CONTURI
158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori
privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”
Data listării 05/03/2009
Sintetic Cheie Cont Nume Cont Analitic
158S***„Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract”
158S 158S3009 GOLOVATII ELENA F/MAT307-B S1Z**
158S 158S3011 PRIHODCENCO ANGELA PED 45 S5F^^
158S 158S3012 TASNICENCO LARISA F/MAT 42 S1F^^
158S 158S3013 GUTAN TATIANA GEOG 206 S2Z ^
158S 158S3015 DANCHIVSCHI OXANA F/MAT 507-A S1Z**
158S 158S3016 RUSU ANDRIANA GEOG 403 S2Z^^
158S 158S3018 CALMIC VERA B/CH 502 S3Z**
158S 158S3020 ARDELEANU SERGHEI GEOG 51 S2F^^
158S 158S3022 VIERU ALIONA VICTOR F/MAT 408 S1Z^^
158S 158S3024 DOMNITA MARIA PED 41 S5F^^
158S 158S3025 CULEAC TATIANA F/MAT 507-B S1Z**
158S 158S3026 ENACHI GALINA B/CH 43-B S3F**
158S 158S3027 GUTU VASILII F/MAT 407-A S1Z^^
158S 158S3028 PAVLOV MARGARITA PED 41 S5F^^
158S ... ... ...
158M***„Decontări cu masteranzii privind plata studiilor în bază de contract”
158M 158M001 MORNEALO ELENA MAST M****
158M 158M002 BURLAC SVETLANA MAST M****
158M 158M0024 JSSAR ABD AL HAKEM MAST M****
158M 158M0025 JSSAR ABD AL HAKEM MAST M****
158M 158M003 BSOUL SAID MAST M****
158M 158M004 CIORBA VALENTINA MAST M****
158M 158M005 STEFIRTA VASILII MAST M****
158M 158M006 VIDMICHI CAROLINA MAST M****
158M 158M007 STARASCIUC IRINA MAST M****
158M 158M008 POIARCHIN MARIANA MAST M****
158M 158M009 MUNTEANU LILIA MAST M****
158M 158M010 CRACIUN TATIANA MAST M****
158M 158M011 MOTELICA OXANA MAST M****
158M 158M012 BORONINA FLORINA MAST M****
158M ... ... ...
158D***„Decontări cu doctoranzii privind plata studiilor în bază de contract”
158D 158D001 GHINDEA DAN DOCT PED D^^^^
158D 158D002 PUFU ELENA FIZ /MAT DOCT. D^^^^
158D 158D003 OPRISOR VALERIAN DOCTOR D^^^^
158D 158D004 ANTONESCU LILIANA DOCT D^^^^
158D 158D005 VLADU MARIANA DOCT. D^^^^
158D 158D006 TICUTA ELENA ROXANA DOCT D^^^^
158D 158D007 GHITURIN GHEORGHE PED D^^^^
158D 158D008 GHINDEA DAN PED D^^^^
158D 158D009 BOGHIU ZINAIDA D^^^^
158D 158D010 TEAGULSKAIA LIUDMILA F/MAT D^^^^
158D 158D011 POCINOC LILIAN PED D^^^^
158D 158D012 SANDULESCU LILIANA-CAMELIA
158D ... ... ...
Printed by WIZCOUNT 2000
*Sursa: Elaborată de grupul de lucru din contabilitatea UST
Coordonat de autor.
Anexa 22
Jurnal - order
Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract
№ Cheie cont Denumirea cont Rulaj debit Rulaj credit
Debit Credit 121 400 111 121 Debit Credit
1 158S0015 CEBAN RODICA F/MAT 1700,00 1700,00 1700,00
2 158S2435 MLADAN DIANA 1500,00 1500,00 1500,00
3 158S2443 BEJENARU MIHAIL 1700,00 1700,00 1700,00
4 158S3462 BANOV-GUTUL INNA 1500,00 1500,00 1500,00
5 158S4480 ERMACOV STELA F/MAT 1500,00 1500,00 800,00 800,00 700,00
6 158S4509 CEBANU DANIELA 300,00 1700,00 1700,00 1400,00
7 158S4561 VULPE ANA F/MAT 51 1500,00 1500,00 1500,00
8 158S4606 MOTELICA ZINAIDA 1500,00 1500,00 1500,00
Total pagina 1 - 300,00 - 12 600,00 12 600,00 - 800,00 800,00 11 500,00
1 158S3648 BOTNARI NATALIA 3200,00 3200,00 3200,00 3200,00
2 158S3653 RATCOVA VERONICA 3200,00 3200,00 2100,00 2100,00 1100,00
3 158S3669 PALAI NATALIA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,00
4 158S3698 CURMEI TATIANA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00
5 158S3722 IONITA MARIA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,00
6 158S3724 FRUNZA SERGIU F/MAT 1400,00 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 3000,00
8 158S4629 FINTINA CRISTINA 3200,00 3200,00 3200,00
9 158S4647 SLONOVCHI VICTORIA 3200,00 3200,00 3200,00
10 158S4681 POPA SERGIU F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00
11 158S5000 OSIPOV ELENA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,00
12 158S5041 SAVAN DIANA F/MAT 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 1600,00
13 158S5091 POGOR GHEORGHE 3000,00 3000,00 3000,00
14 158S5175 BRAGA OLESEA F/MAT 3200,00 3200,00 1100,00 1100,00 2100,00
15 158S5202 VIRLAN OLESEA F/MAT 2400,00 3000,00 3000,00 2400,00 2400,00 3000,00
16 158S5221 VITOROI ANNA F/MAT 3200,00 3200,00 3000,00 3000,00 200,00
17 158S5240 PLESCA GHERGHE 3000,00 3000,00 3000,00
18 158S5324 JARDAN VLADIMIR 2400,00 3000,00 3000,00 3900,00 3900,00 1500,00
19 158S5513 SIRBU OXANA F/MAT 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 1600,00
20 158S5530 CASAUTAN LUDMILA 3000,00 3200,00 3200,00 200,00 200,00
Total pagina2 6 200,00 3 000,00 - 60 000,00 60 000,00 - 30 300,00 30 300,00 32 900,00 -
Urmeză -total 93 pagini
Total pe instituţie 794487,60 1609476,0 56000,00 6717983,4 6773983,4 2700,00 1263069,0 1265769,0 4788526,0 95300,00
814988,40 4693226,0
*Sursa: Contabilitatea UST, mun. Chişinău
Universitatea de Stat din Tiraspol
Cod sintetic de la 158 la 158 Cod analitic S****
Data de la 01/09/2007 la 31/10/2007 Cheie cont de la la zzzzzzzzzzzz (Toate)
158 S1F** Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract (1 - facultatea Fizică şi Matematică, F - frecvenţă redusă)
158 S1ZI** Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract (1 - facultatea Fizică şi Matematică, Z - cu frecvenţăla la zi)
Sold initial Din creditul conturilor In debetul conturilor Sold final
Anexa 23
Formularul nr. 2
Aprobat prin ordinul Ministrului
finanţelor Republicii Moldova
nr. 57 din 26.05.2008
RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI
INSTITUTIEI PUBLICE DIN CONTUL CHELTUIELILOR DE BAZĂ */**
Periodicitatea: annual, 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie la 01 Ianuarie 2009
Denumirea instituţiei Universitatea de Stat din Tiraspol
Executorul primar de buget Ministerul Educatiei, Tineretului şi Sportului
Grupa principala Total pe instituţie - Codurile: 06;10
Grupa Total:Învăţământul superior, universitar, masterat,cşminele, Cursuri perfecţionare, ş.a
Tipul instititiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior ş.a.
Program/Subprogram
Unitatea de masura MII LEI
debitoare creditoare debitoare creditoare
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1.CHELTUIELI CURENTE
Retribuirea muncii 111 6241,3 6265,8 6265,8 6265,8 6312,9 323,7
inclusiv :
Salariul funcţiei 01 4338,2 4349,6 4349,6 x 4396,7 x x x x
Sporurile la salariul funcţiei 02 1268,2 1269,9 1269,9 x 1269,9 x x x x
Retrib. Complementară la salar.funcţ. 03 180,7 181,2 181,2 x 181,2 x x x x
Salarizarea lucrătorilor netitulari 04 x x x x x
Solda militar.supşim.şi sporurile la ea 05 x x x x x
Ajutor material 06 227,0 232,5 232,5 x 232,5 x x x x
Primierile 07 227,2 232,6 232,6 x 232,6 x x x x
Alte plăţi băneşti 08 x x x x x x
Contrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 1443,4 1447,1 1447,1 1446,8 1459,1 92,6
Plata mărfurilor şi serviciilor 113 657,1 778,1 778,1 777,9 775,6 3,9
inclusiv :
Energia electrică 01 57,5 81,6 81,6 81,6 81,6
Gazele 02 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0
Rechizite de birou, mater.de uz gospod. 03 240,0 240,0 239,8 239,7
Energia termică 04 148,9 260,1 260,1 260,1 260,1
Materiale didactice intuitive şi practica de
producţie a elevilor şi studenţilor 05 1,8 7,0 7,0 7,0 7,1
03 ;04; 05; 06; 11
064; 066; 075; 244; 246
88.05
372
codurile
1334
129
06;10
Indicii Artic. Alin
Aprobat
pe an
2008
Precizat
pe an
2008
Total
Datorii
Incl cu term. de achit exp.
Cheltuieli
efective
Executat
Precizat
pe
perioada
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cărţile şi ediţiile periodice 06
Utilajul şi inventarul special 07
Alimentaţia 09 46,3 52,1 52,1 52,1 52,1
Medicamentele şi mater.p/pansamente 10
Serviciile de telecomunicaţie şi de poştă 11
Lucrările de cercetări ştiinţifice 12
Arendarea mijloacelor de transport şi între-
ţinerea mijloacelor de transport proprii 13
Inventarul moale şi echipamentul 14 9,0 9,0 9,0 9,0 9,0
Lucrările de prospecţiuni geologice 15
Serviciile de proiectare tipică 16
Reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperil. 17 300,0 3,9 3,9 3,9 1,6 3,9
Reparaţiile curente ale utilajului şi inventar. 18
Arendarea încăperilor 19
Simbolurile de stat şi locale 20
Reciclarea cadrelor 21
Serviciile editoriale 22
Cheltuielile de protocol 23
Combustibil 26
Procurarea şi instalarea contoarelor 27
Amenzile 28
Paza interdepartamentală 29
Lucrările de informatică şi de calcul 30
Serviciile avocaţilor din oficiu 31
Preparate lactate pentru copii 32
Protezarea 33
Apa şi canalizaţia 34 65,8 96,6 96,6 96,6 96,6
Solubritatea 35 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8
Mărfurile şi serviciile neatribuite alt.alineate 45
Deplasări în interes de serviciu 114
inclusiv :
Deplasările în interiorul ţării 01
Deplasările peste hotare 02
Primele de asigurare oblig. de asist.medical 116 180,4 180,8 180,8 177,7 182,3 8,8
Transferuri către populaţie 135 3851,4 3664,5 3673,3 3673,2 3673,2
inclusiv :
Compensarea costului biletelor de călătorie
Bursele în inter.ţării 07 3735,8 3575,0 3583,8 3583,7 3583,7
Bursele în inter.ţării 12 39,3 16,1 16,1 16,1 16,1
Ajutoare unice populaţ.conf-disp.Guvernului 13 55,0 60,0 60,0 60,0 60,0
Alte transferuri către populaţie 25 21,3 13,4 13,4 13,4 13,4
Investiţiile capitale în construcţii 241
Investiţiile capitale în construcţia locuinţel 01
Investiţiile capitale în cons.ob.soc.-cultural 03
procurarea de utilaj şi de obiecte 242 240,0
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Reparaţia capitală 243 296,1 296,1 296,1 542,7
Rep.cap.a fondului de locuinţe 01
Rep.cap.a obiectelor de producţie 02
Rep.cap.a obiectelor social-culturale 03 296,1 296,1 296,1 542,7
Rep.cap.a clădirilor administrative 04
Rep.cap.a mijloacelor de transport 05
rep.cap.a altor obiecte 06
TOTAL-Cheltuieli generale 12613,6 12632,4 12641,2 12637,5 12945,8 3,9 425,1
* Formularul 2 se intocmeşte şi se prezintă pentru fiecare grupă principală; grupă; tip al instituţiei; program/subprogram separat
**Formularul dat reprezintă totalul tuturor datelor din Formularele 2 prezentete de UST( 7exemplare)
"28" ianuarie 2009 Conducătorul
Contabil şef
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI
INSTITUTIEI PUBLICE DIN CONTUL CHELTUIELILOR DE BAZĂ / Modificat în rezultatul propunerii autorului
debitoare creditoare debitoare creditoare
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1.CHELTUIELI CURENTE
Retribuirea muncii 111 6241,3 6265,8 6265,8 6265,8 6312,9 323,7
Contrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 1443,4 1447,1 1447,1 1446,8 1459,1 92,6
Plata mărfurilor şi serviciilor 113 657,1 778,1 778,1 777,9 775,6 8,7 3,9
Deplasări în interes de serviciu 114
Primele de asigurare oblig. de asist.medical 116 180,4 180,8 180,8 177,7 182,3 8,8
Transferuri către populaţie 135 3851,4 3664,5 3673,3 3673,2 3673,2
2.CHELTUIELI CAPITALE
procurarea de utilaj şi de obiecte 242 240,0
Reparaţia capitală 243 296,1 296,1 296,1 542,7 246,6
TOTAL-Cheltuieli generale 12613,6 12632,4 12641,2 12637,5 12945,8 255,3 3,9 425,1 0,0 0,0
* Includerea unei coloane - vezi 7
** Planificare şi executarea bugetului numai pe articole, prin renunţare la alineate
Incl cu term. de achit exp.
Cheltuieli efective Datorii Precizat
pe
perioada
Executat Total anul
curent
Incl.
achitate în
Total Indicii Artic.
Aprobat
pe an
2008
Precizat
pe an
2008
Anexa 24
Formularul nr. 4
Aprobat prin ordinul Ministrului
finanţelor al Republicii Moldova
nr. 41 din 28.03.2008
RAPORT PRIVIND ÎNCASAREA ŞI UTILIZAREA
MIJLOACELOR SPECIALE
la ianuarie 200 9_
Periodicitatea: 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie, anual
Codurile
1334
129
06
04
064
001; 002
88.05
Denumirea instituţiei Universitatea de stat din Tiraspol
Executor primar de mijloace speciale Ministerul Educaţiei, tineretului şi Sportului
Grupa principală Învăţământul
Grupa Învăţământul superior, universitar
Tipul instituţiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior
Categoria mijloacelor speciale total : Servicii cu plată; chirie/arendă
Program / Subprogram
Unitatea de măsură mii lei
372
Codul
Executat pe
perioada de gestiune
Datorii
Denumirea Venit / Cheltuieli Total Incl cu term. de achit exp.
Nr.
rând
.
Capit./artic. Parag./Alin.
Aprobat
iniţial pe
an
Plan
precizat
pe an
Precizat
pe
perioada
de
gestiune
Venituri /
cheltuieli
de casă
Venituri /
cheltuieli
efective
Debi
toare
Credi
toare
Debi
toare
Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
I. VENITURI,TOTAL 10 7697,1 8053,8 8053,8 8012,8 7782,9 656,2 842,6
Veniturile anului curent 11 151 00 7697,1 8053,8 8053,8 8012,8 7782,9 656,2 842,6
19,8 19,8 19,8 19,8
Transferuri între componentele bugetului
de stat 17 361
II. CHELTUIELI ,TOTAL 20 7697,1 8011,3 8011,3 7810,9 8096,7 64,7 714,3
inclusiv:
RETRIBUIREA MUNCII 111 3677,9 4134,0 4134,0 4075,0 4110,6 22,0 347,9
inclusiv:
Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 01 556,6 492,5 479,5 x 478,9 x x x x
Sporurile la salariul funcţiei 02 67,2 49,0 48,4 x 49,0 x x x x
Retribuirea complementară la salariul
funcţiei 03 2881,1 3242,2 3233,4 x 3232,4 x x x x
Salarizarea lucrătorilor netitulari 04 x x x x x
Ajutorul material 06 5,0 221,4 221,4 x 221,4 x x x x
Premierile 07 168,0 128,9 120,0 x 128,9 x x x x
Alte plăţi băneşti 08 x x x x x
CONTRIBUŢIILE DE ASIGURĂRI
SOCIALE DE STAT OBLIGATORIU
112 881,6 940,7 940,7 910,4 931,4 87,7
PLATA MĂRFURILOR ŞI SERVICIILOR 113 2439,7 2004,6 2004,6 1928,2 2154,4 42,7 269,6
inclusiv:
Energia electrică 01 215,9 227,5 227,5 195,4 239,5 22,9
Gazele 02 27,8 19,8 19,8 19,6 22,6 5,8
Rechiz. de birou,materiale şi obiectele de
uz gospodăresc. 03 387,0 274,2 274,2 273,8 293,0 0,6
Energia termică 04 574,7 390,6 390,6 390,6 502,7 196,3
Materiale didactice intuitivă şi pract. de
producere 05 162,8 135,1 135,1 135,1 104,1
Cărţile şi ediţiile periodice 06 63,0 10,5 10,5 10,5 17,3 1,8
Utilajul şi inventarul special 07
Alimentaţia 09
Medicamentele şi mater. p/u pansamente 10 4,0 3,0 3,0 3,0 1,9
Serviciile de telecomunicaţie şi de poşta 11 66,4 61,1 61,1 58,6 62,0 1,9
Lucrările de cercetări ştiinţifice 12
Arendarea mijloacelor de transport 13 93,0 69,8 69,8 68,8 74,4
Inventarul moale şi echipamentul 14 5,0 0,7 0,7 0,7 2,2
Reparaţiile curente ale clădirilor şi
încăperilor 17 253,6 95,4 95,4 95,4 115,5
Reparaţiile curente ale utilajului şi
inventarului 18 13,8 7,5 7,5 7,5 8,9 1,1
Arendarea încăperilor 19 74,0 213,9 213,9 212,9 227,4 16,8
Simbolurile de stat şi locale, semnele de
distincţie de stat
20
Reciclarea cadrelor 21
Serviciile editoriale 22 40,0 22,0 22,0 -5,7 5,4
Cheltuielile de protocol 23
Combustibilul 26
Procurarea şi instalarea contoarelor 27
Amenzile 28
Paza interdepartamentală 29 9,6 8,0 8,0 7,9 7,5
Lucrările de informatică şi de calcul 30 25,2 26,6 26,6 26,3 26,1 0,5 0,6
Serviciile avocaţilor din oficiu 31
Protezarea 33
Apa şi canalizaţia 34 208,7 233,8 233,8 231,6 258,0 20,3
Salubritatea 35 66,6 56,4 56,4 48,2 49,3 3,9
Mărfuri serviciile neatribuite altor aliniate 45 148,6 148,7 148,7 148,0 136,6 38,0
DEPLASĂRILE ÎN INTERES DE
SERVICIU 114 87,6 59,1 59,1 59,1 59,4
inclusiv:
Deplasări în interiorul ţării 01 54,0 37,7 37,7 37,7 38,0
Deplasări peste hotare 02 33,6 21,4 21,4 21,4 21,4
PRIMELE DE ASIGURARE
OBLIGATORIE DE ASISTENTA
MEDICALA ACHITATA DE PATRONI 116 110,3 117,8 117,8 113,8 116,5 8,5
TRANSFERURI PENTRU PRODUSE ŞI
SERVICII 131
inclusiv:
Transferuri pentru amenajarea teritoriului 05
Alte transferuri pentru produse şi servicii 09
TRANSFERURI CĂTRE POPULAŢIE 135
inclusiv:
Burse 07
Bursele pentru studenţii de peste hotare 12
INVESTIŢII CAPITALE 21
INVESTIŢII CAPITALE ÎN CONSTRUCŢII 241 0
Investiţii capitale în construcţia obiectelor
social-culturale 03
Investiţii capitale în construcţia conductelor
de gaz 06
PROCURAREA DE UTILAJ 242 255,1 255,1 255,1 255,1 0,6
REPARAŢII CAPITALE 243 500,0 500,0 500,0 469,3 469,3
inclusiv:
Reparaţia capitală a obiectelor social
culturale 03 500,0 500,0 469,3 469,3 469,3
Reparaţia capitală a mijloacelor de
transport 05
Excedent (r.010-r.020)(+) 25 42,5 42,5 201,9 -313,8
Deficit (r.010-r.020)(-) 26 42,5 42,5 201,9 -313,8
Surse de finanţare 40
Surse interne 41 27 00
Surse externe 42 28 00
Depăşirea veniturilor asupra
cheltuielilor,care urmează a fi
transferate la buget 70
Soldul la începutul perioadei de gestiune 75 3476,8 3476,8 3477,9 3713,7
Soldul la sfîrşitul perioadei de gestiune 76 3519,3 3519,3 3679,8 3399,9 720,9 1556,9
Notă: În cazul în care indicii articolelor şi alineatelor de cheltuieli nu şi-au găsit reflectarea în formular, ei se vor înscrie în rândurile libere.
Conducător ________________________ Contabil-şef ________________________ “ _____ ” __________________ 200 ___
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 25
Formularul 5
Aprobat de către Ministerul
Finanţelor al Republicii Moldova
prin ordinul nr. 69 din 21.11.2003
RAPORT PRIVIND CIRCULAŢIA MIJLOACELOR FIXE
LA 1 IANUARIE 2009
Instituţia: Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036
Clasificaţia organizaţională A 129
Periodicitatea: anual Unitatea de măsura: mii lei
Existent la începutul anului Existent la sfârşitul anului
inclusiv inclusiv
Indicii
Codul
rândului Total
din contul
mijloacelor
bugetare
din contul
mijloacelor
extrabugetare
Total
din contul
mijloacelor
bugetare
din contul
mijloacelor
extrabugetare
1 2 3 4 5 6 7 8
Clădiri (110) 010 21974,1 2197,4,1 - 22739,4 22739,4 -
din care
Clădiri de locuit
020
Construcţii speciale (011) 030 60,8 40,8 20,0 60,8 40,8 20,0
Instalaţii de transmitere (012) 040 362,0 362,0 - 362,0 362,0 -
Maşini şi utilaje (013) 050 1807,7 450,3 1357,4 2062,5 450,3 1612,2
Terenuri (014) 060
Mijloace de transport (015) 070 195,3 95,4 99,9 195,3 95,4 99,9
Unelte de producţie, instrumente, mobilier (016) 080 15,0 7,4 7,6 15,0 7,5 7,5
Animale de muncă şi productivitate (017) 090
Fondul de bibliotecă (018) 100 976,7 485,9 490,8 1005,2 481,9 523,3
Alte mijloace fixe (019) 110 27,1 - 27,1 27,1 - 27,1
Total mijloace fixe (010-019) 120 25418,7 23415,9 2002,8 26467,3 24177,3 2290,0
Uzura mijloacelor fixe (020) 130 9150,0 7906,5 1243,5 10003,1 8596,5 1406,6
Calcularea uzurii mijloacelor fixe
pentru perioada de raportare
131 X X X 853,1 690,0 163,1
Decontarea uzurii mijloacelor fixe
pentru perioada de raportare
132 X X X
Inclusiv
Indicii
Codul
rândului
Total din contul mijloacelor
bugetarare
din contul mijloacelor
extrabugetare
1 2 3 4 5
Intrări – total 140 1053,0 765,4 287,6
dintre care:
Cu titlu gratuit
150
Procurări din mijloace băneşti 151
Reevaluarea (+) 160 1053,0 765,4 287,6
Ieşiri – total 170 4,4 4,0 0,4
dintre care:
Din demolarea şi uzura bunurilor
180
Realizarea bunurilor 181
Casarea lipsurilor 190
Cu titlu gratuit 200
Reevaluarea (-) 210 4,4 4,0 0,4
Conducător _________________________________
Contabil-şef _________________________________
„ 23 ” ianuarie 2009
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 26
Formularul 6
Aprobat de către Ministerul
Finanţelor al Republicii Moldova
prin ordinul nr. 35 din 05.04.2005
RAPORT PRIVIND CIRCULAŢIA MIJLOACELOR FIXE
LA 1 IANUARIE 2009
Instituţia: Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036
Clasificaţia organizaţională A 129
Periodicitatea: anual
Unitatea de măsura: mii lei
Existent la începutul anului Existent la sfîrşitul anului Existent la sfîrşitul anului
inclusiv inclusiv inclusiv
Indicii Codul rândului
Total
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

b
u
g
e
t
a
r
e
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

e
x
t
r
a
b
u
g
e
t
a
r
e
Total
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

b
u
g
e
t
a
r
e
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

e
x
t
r
a
b
u
g
e
t
a
r
e
Total
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

b
u
g
e
t
a
r
e
d
i
n

c
o
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

e
x
t
r
a
b
u
g
e
t
a
r
e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri (160) 010 23,9 1,6 22,3 53,6 1,4 52,2 33,6 0,2 33,4
020
030
040
Produse alimentare (061) 050
Medicamente şi materiale de pansament (062) 060 2,4 - 2,4 3,6 - 3,6 1,9 - 1,9
Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou (063) 070 795,0 410,7 384,3 607,0 162,7 444,3 537,9 255,2 282,7
dintre care:
Materiale de construcţii pentru reparaţii curente şi capitale
080 513,4 393,2 120,2 271,8 144,6 127,2 339,4 248,6 90,8
Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi (064) 090 22,0 - 22,0 31,6 - 31,6 42,6 - 42,6
Nutreţ şi furaje (065) 100
Ambalaj (066) 110 0,9 - 0,9 0,6 - 0,6 0,3 - 0,3
Diverse materiale (067) 120 2,2 - 2,2 - 21,0 - 21,1
Materiale în expediţie (068) 130 99,5 - 99,5 15,2 - 15,2 84,2 - 84,2
Piese de schimb pentru maşini şi utilaje (069) 140 20,5 - 20,5 5,2 - 5,2 16,4 - 16,4
Total materiale şi produse alimentare (060-069) 150 966,4 412,3 554,1 716,8 164,1 552,7 738,0 255,4 482,6
Inclusiv
Indicii
Codul
rândului
Total din contul mijloacelor
bugetarare
din contul mijloacelor
extrabugetare
1 2 3 4 5
Intrări – total 160 488,4 7,2 481,2
dintre care:
Cu titlu gratuit
170 3,4 - 3,4
Ieşiri – total 180 738,0 255,4 482,6
dintre care:
pentru necesităţile instituţiei
190 738,0 255,4 482,6
Realizarea 195
Cu titlu gratuit 200
Notă: Instituţiile de cercetări ştiinţifice pe rândurile 020-040 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri”
înscriu „din care: materiale preţioase, sticlă reactive”.
Conducător _________________________________
Contabil-şef _________________________________
„ 23 ” ianuarie 2009
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău
Anexa 27

Formularul nr.15
Aprobat prin ordinul Ministrului
finanţelor al Republicii Moldova
nr. 41 din 28.03.2008
RAPORT
privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti
şi valori materiale
la 1 ianuarie 2009
Periodicitatea: trimestrial, anual
Instituţia ___Universitatea de Stat din Tiraspol_
Clasificaţia organizaţională A____129____________
(mii lei)
Inclusiv
INDICI
Cod
rând
Total
din contul
mijloacelor
de bază
din contul
altor mijloace
1 2 3 4 5
Datoriile privind lipsurile şi delapidările
de mijloace băneşti şi valori materiale la
începutul anului 010
0 0 0
S-au constatat lipsuri şi delapidări de
mijloace băneşti şi valori materiale de la
începutul anului în total 020
0 0 0
dintre care:
atribuite persoanelor culpabile conform
hotărârilor instanţelor de judecată 030
0 0 0
Încasate de la persoanele culpabile 040 0 0 0
Anulate pe contul instituţiei 050 0 0 0
Sold de datorii la sfîrşitul anului
(rd.010 + rd.020 – rd.040 – rd.050) 060
0 0 0
inclusiv:
atribuite de judecată 070
0 0 0
se află la organele de anchetă 080 0 0 0
Conducător ________________________________
Contabil-şef ________________________________
„28” ianuarie 2009
Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful