You are on page 1of 17

Prof. Dr.

Braga Victoria

BACILI GRAM POZITIVI

dar există şi specii saprofite.GENUL CORYNEBACTERIUM  Corynebacteriile sunt bacili Gram pozitivi la limită. Un mare număr de membri ai acestei familii sunt patogeni. nesporulaţi. cu rezistenţă medie în mediul extern. întâlnite pe piele şi mucoase (difteroizi). Specia Corynebacterium diphteriae este singura specie patogenă strict pentru om . aerobi.

PATOGENITATE  Toxina difterică este o exotoxină constituită din două părţi (A şi B). Componenta B fixează molecula pe celula ţintă. pe ţesutul renal şi glandele suprarenale. în timp ce componenta A este responsabilă de acţiunea toxinei. a sistemului nervos. Toxina difterică acţionează la nivelul celulei miocardice. Toxina inhibă activarea factorului de elongaţie (EF-2) care este necesar pentru alungirea lanţului proteic format la nivelul ribozomului. blocându-le activitatea şi determinând complicaţiile difteriei .

care se cantonează la poarta de intrare. . determinând fenomene toxice la distanţă. în faza lizogenă. provocată de Corynebacterium diphteriae. transmisibilă.DIFTERIA  Toxiinfecţia difterică este o boală infecţioasă acută. în diferite organe. acest caracter bacteriei. se multiplică şi determină fenomene locale (edem şi false membrane) şi elaborează o toxină care difuzează în organism. Tulpinile de bacili difteric producătoare de toxină sunt cele infectate cu un bacteriofag care imprimă.

.

GENUL BACILLUS  Bacillus anthracis (genul Bacillus) este un bacil lung (8-10 microni lungime). Face parte dintr-un gen cu numeroase specii saprofite. cu capetele tăiate drept. imobil. . sporulat. izolat sau aşezat în lanţuri scurte. Gram pozitiv.

Sporii sunt extrem de rezistenţi. În afară de forma vegetativă. În organism şi pe geloză-sânge apare înconjurat de o capsulă de natură proteică. sporii rămân viabili şi virulenţi. în produsele acestuia (păr. Pe frotiurile fixate şi colorate. piele) sau în pământ timp de ani (chiar 70 de ani). Astfel se explică persistenţa contaminării unor păşuni în anumite regiuni. după metodele obişnuite. . Nu este rezistent la căldura şi la agenţi chimici (moare într-o oră la 550C). unde vitele se infectează regulat. mai ales dacă sunt feriţi de lumină. bacilul cărbunos dezvoltă spori. dând boala la şoareci. rămânând în organismul animal. însă numai în prezenţa oxigenului sau la expunerea la aer.

.

digestiv. de la care poate fi transmisă la om. afectând în mod primar animalele şi îndeosebi ierbivorele. determinată de Bacillus anthracis. sub două forme principale: cărbune (antrax) extern sau cutanat (forma uzuală) şi cărbune intern (pulmonar. Antraxul este o antropozoonoză. . meningian).

putând provoca chiar moartea acestuia. care pot rămâne îngropaţi în sol mulţi ani. Atunci când animalele (oi. unde se înmulţesc. . sporii ajung din nou la nivelul solului unde ciclul se reia. vite sau alte rumegătoare) pasc pe solul respectiv. Odată nutrienţii epuizaţi. iar înmulţirea poate continua şi pe animalul mort. În condiţii vitrege sau de secetă bacilul produce endospori. sporii ajung în interiorul organismului animal.

acestea fiind imprimate de variabilitatea genelor care le codează. and pag. piei. factorului edematos şi a factorului protector. afectând pe lângă zootehnicieni şi agricultori. necesare pentru formarea capsulei. Plasmida pXO2 conţine genele capA. ambele fiind răspunzătoare pentru virulenţă. cya. Antraxul are un caracter de boală infecţioasă profesională. iar altele (Sterne) pot fi utilizate pentru inoculare. Fiecare lanţ are grad diferit de virulenţă şi de producere a toxinelor. . Virulenţa este dată de 2 plasmide[2]: plasmida pXO1 (182 kb) şi plasmida pXO2 (95 kb). unele (de tipul Ames sau Vollum) fiind utilizate în bioterorism. Plasmida pXO1 conţine genele lef. păr. pe muncitorii care manipulează animale sau produsele acestora: lână. capB şi capC.  Bacilul antrax are 89 lanţuri proteice cunoscute. ce codează toxinele factorului letal.

în 2-3 zile ulcerează şi se acoperă de o crustă neagră (de aici numele de antrax sau cărbune). Antraxul cutanat se mai numeşte şi „pustulă malignă” pentru că evoluează ca o leziune de la forma de papulă. Incubaţia este de 2-3 zile. Leziunea este înconjurată de un edem important .