You are on page 1of 91

DORU VLAD POPOVICI

ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIA INTEGRARII SI NORMALIZARII ELEVILOR HANDICAPATI MINTAL

BUCURESTI, 1998.

CUPRINS

1

1. Obiectul de studiu al psihopedagogiei integrarii si normalizarii. 2. Scurt istoric al preocuparilor UNESCO, legate de constituirea invatamantului integrat. 3. Trasaturi definitorii actuale ale principiului normalizarii in Europa de Vest (Tarile Scandinave) si S.U.A. 4. Nivele de functionare ale normalizarii si calitatea vietii la persoanele handicapate mintal. 5. Erori constatate in aplicarea principiului normalizarii. 6. Relatia dintre normalizare si integrare; Implicatii practice ale principiului normalizarii. 7. Avantaje si limite ale integrarii si normalizarii. 8. Principiul “INTEGRARII” si nivelele sale de dezvoltare. 9. Principiul “INCLUZIUNII” si implicatiile sale pentru educarea elevilor handicapati. 10. Modele de organizare ale invatamantului integrat pentru elevii handicapati. 11. Influenta institutiilor traditionale asupra personalitatii handicapatilor mintal. 12. Strategii didactice recomandate in educatia integrata a elevilor handicapati mintal. 13. Educatia integrata in Europa de Vest - modelul norvegian - prezent si perspective (in Rev. Educatie Speciala, nr.1-1993). 14. Contributia Proiectului “S” si al Cartii Albe la dezvoltarea educatiei integrate din Norvegia. 15. Dezvoltarea educatiei integrate pentru copiii handicapati mintal din S.U.A.
2

16. Sistemul legislativ al invatamantului integrat in europa de Vest. 17. Extrase din principalele documente internationale si romanesti, cu privire la educatia integrata; a) Recomandarile Consiliului Europei R92/6 din 09.04.1992; b) Regulile standard privind egalizarea sanselor persoanelor cu handicap - adoptate prin Rezolutia ONU 48/96 din 20.12.1993; c) Declaratia de la Salamanca si Acordul General de Actiune, adoptate la Conferinta Mondiala asupra Educatiei Speciale din Spania, 7-10 iunie 1994; d) Legea Invatamantului din Romania, nr.84/1995. e) Regulamentul Invatamantului Special din Romania cu aplicare experimentala, TEMPUS-JEP, pag.8-11. 18. Realizari si perspective ale educatiei integrate din Romania in perioada contemporana.

OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOPEDAGOGIEI INTEGRARII SI NOEMALIZARII Psihopedagogia integrarii si normalizarii, este o ramura a psihopedagogiei speciale, care studiaza sistemul de invatamant bazat pe
3

SCURT ISTORIC AL PREOCUPARILOR UNESCO. Aceasta ramura moderna s-a constituit in anii ‘60. Impunerea acestei discipline a fost determinata de necesitatea respectarii Drepturilor Fundamentale ale Omului. dreptului fundamental la educatie egala pentru toti copiii. sociologiei. in acea perioada. menit sa satisfaca necesitatile educationale speciale ale tuturor copiilor. s-a pus pentru prima data problema organizarii unei educatii adaptate posibilitatilor si nevoilor persoanelor handicapate (adica educatie speciala). Psihopedagogia integrarii si normalizarii s-a impus gratie carcetarilor si experimentelor efectuate in ultimii 40 ani si este o replica data defectologiei clasice.scolile inclusive. care face apel la cunostintele din domeniul psihologiei. Toate aceste elemente au determinat necesitatea abandonarii segregarii si izolarii elevilor handicapati. Este o replica data sistemului de invatamant clasic. deci este o stiinta noua. nevoile educationale ale tuturor copiilor cu CES (cerinte educationale speciale). metode si mijloace didactice specifice. Psihopedagogia integrarii si normalizarii are legi si principii. din punct de vedere al integrarii in societate. in scoli speciale. care au construit un individ insuficient adaptat. incapabile sa satisfaca. prin modul de organizare si caracteristicile educationale oferite. LEGATE DE CONSTITUIREA INVATAMANTULUI INTEGRAT Preocuparile legate de normalizarea si integrarea persoanelor handicapate s-au declansat in anii’60. pedagogiei. 4 . in sistemul obisnuit de invatamant. in plina afirmare. bazat pe institutiile traditionale. tinand seama de cerintele lor specifice. Este o stiinta intedisciplinara. medicinei si asistentei sociale.

se apreciaza ca serviciile de educatie speciala trebuie sa fie individualizate. deoarece atrag cheltuieli suplimentare. pentru a-i ajuta sa le atinga (astfel. care permite majoritatii copiilor includerea intr-un mediu scolar normal si * sa se puna la punct programe intensive atunci cand este cazul. 2. s-a recomandat ca in viitor: * programele educationale sa se inscrie in diverse cadre.programele de educatie speciala sunt foarte costisitoare. iar activitatea lor trebuie sa cuprinda: 1. . La cea de-a 20-a sesiune a CONFERINTEI GENERALE UNESCO. pot fi retinute urmatoarele idei mai importante: . 5 .sa recomandat sa se puna la punct un program de ansamblu si de perspectiva. variind doar tehnicile care se impun. cand este cazul. accesibile. deasemenea. ca avantajele economice ce decurg din aceste programe vor inclina balanta in favoarea lor. analizata tema integrarii.obiectivele fundamentale ale educatiei sunt aceleasi pentru toti copiii. obiective si metode clar definite si pe termen scurt analizate si modificate. s-a subliniat necesitatea “elaborarii unui program de educatie speciala pentru copiii si tinerii deficienti. . pentru unii.La a 14-a sesiune a CONFERINTEI GENERALE UNESCO. A fost. iar pentru altii modificarile vor fi minore). pe care trebuiau sa se fondeze progrmele UNESCO.resursele educative mobilizate in sprijinul/beneficiul elevilor handicapati.rezulta din studiile efectuate pe plan mondial. se subliniaza ca. In concluzie. Rezultatele studiilor efectuate. vor fi necesare modificari substantiale ale programelor educative. vizand accentuarea dreptului fiecarei persoane handicapate de a primi o educatie corespunzatoare nevoilor si aspiratiilor sale. s-au concretizat intr-o DECLARATIE DE PRINCIPIU. Astfel. in legatura cu programele de recuperare si educare. din 1966.in continuare. in 1979. Din cuprinsul acestei Declaratii. pe baza contributie voluntare a statelor membre”. . evaluari exacte ale fiecarui copil. . trebuie sa fie comparative cu cele de care dispun ceilalti copii si trebuie sa raspunda nevoilor specifice ale persoanelor handicapate (adeseori neglijate). nici un copil de varsta scolara nu poate fi privat de educatie pentru ca este prea handicapat sau sa beneficieze de servicii educative net inferioare celor de care se bucura ceilalti copii.

Normalizarea. declansate imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Realizarea acestui obiectiv a fost considerata. isi are originea in Tarile Scandinave. atat educationale cat si din alte domenii. DEFINIREA PRINCIPIULUI NORMALIZARII IN TARILE SCANDINAVE SI SUA. In consecinta. 6 . unde sa incercat pentru prima oara integrarea handicapatilor mintal in cadrul comunitatii. ca actiune. dupa expertii UNESCO. va fi acela al integrarii in colectivitate a handicapatilor prin gasirea unor solutii optime. fiecare tara are obligatia sa studieze solutiile ce convin propriei situatii si sa conceapa propria strategie in acest domeniu.Principiul de baza care trebuie respectat in orientarea politicilor educationale. Numai in acest mod se vor evita segregarile inutile si discriminarile. ca facand parte din structura unei politici sociale ambitioase.

legate de normalizare in Suedia. ca reprezentand ”procesul prin care se asigura accesul la tiparele existentiale si la conditiile de viata cotidiana. care il caracterizeaza. in primul rand. pentru toate categoriile de persoane”. ritmul normal anual al omului. pe cat mai apropiat posibil de caracteristicile vietii obisnuite. ritmul normal zilnic. in final. adult si batranete. odihnei si distractiilor.ritmul existential. in acord cu prevederile drepturilor universale ale omului. precum si a principalelor elemente structurale si functionale. 4. inclusiv dreptul de a duce o viata privata libera (fara nici un fel de imixtiuni). prin includerea a inca doua componente. concretizat prin succesiunea regulata a perioadelor de repaus (sarbatori si vacante) si perioadele de lucru. inca din 1969. anumite clarificari teoretice si conceptuale. 1. stadiile de tinerete. este necesar sa fie adaugate alte elemente referitoare la precizarea formelor vietii zilnice. 3. ritmul normal al unei saptamani. 2. 4. Tot cercetatorul suedez defineste sintagma “conditii normale de viata” ca fiind constituita. determinat de relatia judicioasa ce trebuie instaurata intre zilele lucratoare si cele de odihna de la sfarsitul saptaminii. dintr-o succesiune de 4 ritmuri fundamentale ale existentei. 3. care tin de individ si relatiile sale sociale. 2.ritmul saptamanal. concretizarea in formularea asa-numitului “principiu al normalizarii”. intr-o stransa 7 . ritmul existential de dezvoltare al vietii. Cercetarile realizate de Nirje in Suedia si Mikkelsen in Danemarca. La aceste aspecte. si anume: 1. adoptate in 1948 si a modului cum acestea pot fi asigurate in cazul persoanelor handicapate. a necesitat. a condus la completarea imaginii acestui proces. siau gasit. Clasificarea teoriei. Aceste ritmuri sunt urmatoarele: 1. asigurarea respectului pentru integrarea persoanei.ritmul normal zilnic. Imaginea acestui proces se completeaza. in final. Nirje definea normalizarea. dreptul de a trai intr-o lume a ambelor sexe. mai intai. b) asigurarea unor conditii normale de mediu. si anume: a) asigurarea unui standard economic normal. care se refera la asigurarea locuintelor in cadrul comunitatii si organizarea mediului fizic. prin considerarea sa. incepand de la trezire si terminand la culcare. incluzand repertitia duratei muncii.Punerea in practica a unui deziderat atat de complex.ritmul anual. 2.

esenta principiului normalizarii consta in utilizarea tuturor mijloacelor posibile pentru construirea si sprijinirea formarii unor comportamente dezirabile din punct de vedere al normelor culturale dintr-o societate. este necesar sa fie intregite cu punctul de vedere din teoriile americane asupra normalizarii. ci si felul in care mediul este pregatit sa primeasca si sa integreze aceste categorii de persoane. insa. normalizarea nu se refera la eliminarea handicapului sau la tratarea acestuia. de nevoile pe care le manifesta si modul lor de rezolvare. exprimate de Wolfensberger (1972). Nirje si Perrin. ideea ca exista grade (nivele) diferite de realizare a actiunii de normalizare. normalizarea inseamna. In acest sens. Flynn si Nitsch (1980). Trebuie subliniata. care s-o ajute in final. precum si de competenta sociala pe care o pot atinge. prin factorii sai stimulativi. Persoana handicapata necesita. In viziunea scandinava. nu numai felul in care persoana handicapata se adapteaza mediului. sistin ca. Aceasta se traduce prin cerinta acordarii unui sprijin diferentiat. un ajutor specializat. Acestea au scopul de a asigura persoanei handicapate un antrenament sau o stimulare adecvata. Aceasta semnifica faptul ca. Handicapul mintal este vazut in aceasta viziune ca fiind expresia unui comportament deviant care este totdeauna definit in relatie cu mediul. Ea va determina. Aceste puncte de vedere din teoria scandinava. de fapt. sa ajunga la o viata cat mai aproape de normal. in acest sens. Aceasta se poate realiza datorita faptului ca. schimbari pozitive la nivelul deprinderilor. in functie de nevoile si tipul de deprinderi si capacitati. 8 . in functie de originea si profunzimea handicapului in care se incadreaza. pe care-l poseda fiecare persoana in parte. normalizarea presupune si acordarea unei multitudini de servicii speciale. Astfel trebuie sa se aiba in vedere. normalizarea. din punct de vedere teoretic. deasemenea.interdependenta cu elementele ce tin de persoana si cele apartinand mediului in care aceasta traieste. capacitatilor si comportamentelor. De aceea. nu se refeara numai la aigurarea unei existente “total independente”. traiul in conditii obisnuite de viata reprezinta. pentru a putea face fata cerintelor de mediu. Dupa acesti teoreticieni. trebuie specificat ca. realizarea accesului la conditiile de viata obisnuita pentru toti handicapatii mintal. principiul normalizarii poate fi aplicat bine pentru imbunatatirea conditiilor si programelor ce se acorda intr-o institutie. un catalizator al dezvoltarii comportamentului individual.

cu alte cuvinte.iar principala cerinta.a. la un moment dat. normalizat. s. RELATIA DINTRE NIVELELE FUNCTIONALE ALE NORMALIZARII SI CALITATEA VIETII PERSOANELOR CU HANDICAP MINTAL Aplicarea practica a normalizarii. consta in adaptarea comportamentului lor la mediul social normal. cea scandinava si cea americana. de exemplu. putand determina in practica chiar ivirea unor contradictii. de a se asocia cu alte persoane.m. 2. trebuie realizata din punct de vedere structural. Normalizarea fizica. posibilitati financiare pentru deplasari. comportamentul deviant al persoanelor retardate mintal trebuie schimbat. Aceste teorii asupra normalizarii.accentul pus pe un aspect sau altul. haine si bunuri personale. de a avea un apartament propriu.d. incluzand aici o gama larga de servicii posibile. dupa cum urmeaza: 1. cara consta in asigurarea accesului la serviciile publice ale societatii. 1982). Normalizarea functionala. adica. pun in lumina laturi diferite ale aceluiasi principiu. de a avea contacte sociale. In concluzie. care se refera la posibilitatea de a avea acces la mijloacele fizice (obiectuale) pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (primare). posedarea cunostintelor necesare pentru a beneficia de 9 . ce trebuie adresata deficientilor mintal. pe patru nivele functionale (Kebbon.

care se realizeaza. se refera la nivelul participarii persoanelor handicapate la procesul util. avand responsabilitati. in interiorul comunitatii). sibliniaza faptul ca exista o participare redusa a retardatilor mintal la activitatile publice. are inca frecventa redusa. demonstreaza.d. din cadrul societatii. integrarea in cadrul comunitatii. Lipsa de coordonare intre diferitele programe. 4. etc. s. cu precadere din cele nordice. Cercetarile realizate pe baza observarii modului de impartire a timpului zilnic. se refera la posibilitatea de a avea contacte sociale spontane si regulate. Un alt aspect. productiv. cu vecinii. din cauza complexitatii lor deosebite. la cele organizate in asa-numitele “centre de recreere”. de obicei. participarea deficientilor mintal la activitatile din cadrul comunitatii. in zonele limitrofe acestora. 10 . la persoanele care beneficiaza de un program zilnic integrat). Rezulta de aici concluzia. Studiile efectuate de specialisti din diverse tari. au evidentiat faptul ca. in relatiile familiale. in fapt. chiar atunci cand acestea se afla in drumul lor obisnuit catre centrele de zi. dar ca “normalizarea sociala” si “societala”. pentru loisir (petrecerea timpului liber). transportul in comun. in general. la dreptul de a se simti si a fi percepute ca facand parte dintr-un context social. dupa parerea cercetatorilor. Datele pe care le avem la dispozitie. bazata pe servicii extensive.m. ca in Suedia. iar normalizarea functionala. a determinat normalizarea fizica a handicapatilor mintal in proportie de 60% (in cazul celor care traiesc in grupuri mici. pot fi atinse mult mai greu.serviciile respective. “normalizarea fizica”. cu prietenii. pentru efectuarea de cumparaturi. 3. magazine. dupa care. constituie. Normalizarea sociala. (care se refera la folosirea facilitatilor din domeniul transportului public si serviciilor din aria de resedinta). banci. principala cauza a decalajului inregistrat in zona normalizarii functionale.a. reprezinta. de exemplu. o extindere in intelegerea conceptului de normalizare. au aratat ca. persoanele handicapate din cartiere rezidentiale. folosesc rareori transportul in comun sau magazinele din imprejurimi. ca cea “functionala”. in cadrul echipei de munca ca un membru al personalului. ex. piscine. Nivelele descrise. ce a fost constatat. spre exemplu. in principal. spre exemplu. Normalizarea societala. influenta si beneficiind de increderea normalilor. activitati comerciale. aceasta referindu-se la comunicare. dupa aceea. in proportie de 30% (aceasta referindu-se. in cadrul diferitelor organizatii si asociatii. biblioteci. este mai usor de atins.

ERORI CONSTATATE IN APLICAREA PRINCIPIULUI NORMALIZARII Conform definitiei lui Nirje (1976). Mikkelsen (1976). in legatura cu dificultatile atingerii in practica a nivelelor superioare de normalizare. Aceste drepturi includ asigurarea posibilitatilor de alegere si manifestare a optiunilor personale.Integrarea sociala. au relevat ca. este foarte greu de realizat din punct de vedere practic. problemele care se pun astazi in fata tarilor care au atins un nivel ridicat de normalizare si integrare. la cele psihologice. se refera la imposibilitatea asigurarii unor “relatii afective” corespunzatoare la nivelul trebuintelor persoanelor handicapate mintal. care sa asigure in permanenta. care sa constituie. se realizeaza. principiul normalizarii inseamna a face accesibile retardatilor mintal. pledand pentru a oferi handicapatilor aceleasi conditii cu cele oferite celorlalti cetateni. absolut necesar. ce trebuie pus in evidenta. Ceea ce este important. este insa faptul ca. existenta in interiorul comunitatii. la fel cu cele ale membrilor societatii. pentru o lunga perioada de timp. prin mutarea accentului de la problemele sociale si mediu fizic. educatia si scolarizarea necesara sa furnizeze dezvoltare optima. Dintre aceste erori. Un ultim aspect. incluzand tratamentul. intr-un fel paradoxale. rezultatele interviurilor respective au relevat ca. nu doreste sa se intorca intr-o institutie specializata de ocrotire. putem mentiona: 11 . in acelasi timp. in proportie si mai redusa. bazata pe atingerea normalizarii sociale. In concluzie. conditiile si modelele de viata zilnice. handicapatii mintal sunt indreptatiti sa aiba aceleasi drepturi cu cele disponibile pentru ceilalti membri ai societatii. Principiul normalizarii se bazeaza pe conceptia ca. un contact afectiv profund si care sa realizeze continuitatea relatiilor interpersonale cu asistatii. Factorul afectiv. specifice persoanelor handicapate. niciuna dintre persoanele ale caror raspunsuri au fost studiate. specialistii din tarile respective cansidera ca. deoarece este dificil de gasit profesionisti. pe ansamblu. cu privire la acest aspect. sunt. in unele cazuri mai mult accentueaza izolarea decat integrarea retardatilor mintal. studiile efectuate prin tehnica interviului. Aplicarea principiului normalizarii a creat o serie de probleme in ce priveste intelegerea acestuia. este necesar sa fie reconsiderate strategiile lor de actiune. descrie normalizarea ca pe un mod de acceptare a inapoierii mintale. De aceea. In acest sens. insa. in prezent. un model de identificare.

astfel incat. este necesara utilizarea unor “servicii comune si generale”. normalizarea este o sintagma care se aplica sub toate formele sale sau deloc. Normalizarea inseamna sa faci oamenii normali. Conform acestei conceptii. 12 . persoanele handicapate mintal trebuie protejate de rigorile societatii. 3. normalizarea inseamna sa faci oamenii normali. Organizarea administrativa a serviciilor respective e secundara in aceasta problema. Normalizarea se refera. normalizarea se refera la sprijinul ce trebuie furnizat pentru a permite un stil de viata similar cu cel al celorlalti membri ai societatii. normalizarea a fost confundata cu normalitatea. 1. in mod esential. normalizarea este un concept idealizat si impracticabil. serviciile speciale sunt incompatibile cu normalizarea. pot. 7. chiar benefice. diminua decat intensifica asigurarea conditiilor pentru o existanta normala. normalizarea este un concept scandinav. persoanele handicapate mintal ar trebui sa aiba acces la acele forme de asistenta speciala suplimentara de care au nevoie. 2. normalizarea ”sprijina” oamenii intr-o comunitate fara sprijin. se sustine. universal aplicabil. 8. Principiul normalizarii indica faptul ca. sa ia parte la viata normala in acelasi mod in care serviciile speciale sunt furnizate celorlalti membri ai societatii. Uneori . Serviciile speciale sunt incompatibile cu principiul normalizarii. 5. in principal. asigurandu-le aceleasi drepturi. In realitate. la asigurarea unor conditii de existenta corespunzatoare. incluzand posibilitati individuale de alegeri variate. normalizarea este aplicabila numai handicapatilor mintal. Normalizarea inseamna acceptarea persoanelor handicapate asa cum sunt ele. sunt solicitate pentru a permite asigurarea unor conditii de viata similare cu ale celorlalti membri ai comunitatii. ea include. responsabilitati si posibilitati cu cele disponibile celorlalti membri ai societatii. asigurarea unor conditii corespunzatoare de existenta. Acolo unde este posibil. 2. De aceea. ca anumite caracteristici ale serviciilor educationale si de sprijin. 4.1. 6. din contra. in cadrul societatii normalilor. mai degraba. anumite servicii speciale. Conform principiului normalizarii.

1982). Normalizarea sprijina indivizii intr-o societate care nu ofera sprijinul necesar. Este raspandita ideea dupa care teoria normalizarii se refera. Normalizarea este o teorie care se aplica sub toate formele sale sau deloc. Aceasta conceptie gresita a stat la baza crearii unor institutii specializate.“Sunt de preferat. antrenarea indivizilor in scopul adaptarii la diverse situatii de existenta si insusirea unor modele de comportament. destinate protejarii handicapatilor. deoarece asigura. de la simplu la complex. 4. Asa cum arata Nirje. in 1980. la asigurarea existentei independente in totalitatea ei. prin oferirea unor conditii de existenta diferite de cele din cadrul societatii. fara asigurarea serviciilor corespunzatoare. in functie de conditiile de scolarizare. cat mai apropiate de cele ale normalilor. puternic contestata in multe tari ale lumii. 3. Deci. normalizarea handicapatilor. Amplasarea fizica a handicapatilor in cadrul comunitatii sau societatii este insuficienta si nu determina. 13 . de exmplu. Aceasta viziune este. Principiul normalizarii este aplicabil numai handicapatilor mintal. Dybad (1982). si pentru imbunatatirea conditiilor si progresului in cadrul unor situatii institutionale.1980). El a demonstrat ca. normalizarea conduce (implica) sase forme diferite de integrare. in aceasta situatie. presupunand o serie de nivele intermediare de normalizare. insa. indiferent de categoria de handicap din care fac parte. o aplicare graduala a acestui principiu. formele si structurile administrative mai putin restrictive (Nirje. in principal. ele pot atinge nivele de functionare nebanuite (ex: cercetarile lui Gold. Deci plasarea in comunitate trebuie facuta cu asigurarea serviciilor necesare. Aceste programe au drept obiectiv. Exista. Persoanele handicapate mintal trebuie protejate de rigorile vietii sociale. de aceea. situate pe nivele diferite. 5. in principal. a aratat ca. Aplicarea acestui principiu permite proiectarea de programe pentru toate categoriile de handicapati (inclusiv pentru cei cu polihandicapuri). deprinderile si capacitatile persoanelor handicapate au fost subestimate. Normalizarea se poate aplica. in momentul de fata. ce depind de nevoile individuale ale fiecarei persoane. prin ea insasi. realizarea integrarii in societate”. Aceste se realizeaza prin acordarea unui sprijin diferentiat si crearea de structuri variate. principiul este aplicabil tuturor handicapatilor. 6.

Normalizarea este o teorie ideala si impracticabila. timp indelungat. In concluzie. obtinute in contexte diferite de aplicare. intreprinse de diverse cercetatori (Kebbon Hjarpe si Sonnander. Cercetarile laborioase.Numerosi subiecti (considerati irecuperabili). Normalizarea este un principiu care se va aplica diferentiat in diversele culturi. Rezulta de aici ca. au evidentiat rezultate concludente. se refera la “aplicabilitatea sa in practica”. transferarea diverselor tipuri de servicii de sprijin scandinave in alte tari. in practica a principiului normalizarii. 7. 1982). asa cum gresit se considera. care nu au o structura inca bine conturata de facilitati si programe de integrare in comunitate. deoarece exista diferente intre ceea ce constituie modele normale de viata si posibilitatea lor de asigurare de la o societate la alta. adaptate la specificul local. 14 . 8. una din marile calitati ale principiului normalizarii. scosi din institutii (restrictive). deoarece ea este neutra din punct de vedere cultural (al valorilor culturale). el furnizand numeroase idei valoroase. deoarece au practicat. Normalizarea nu se refera la aplicarea serviciilor de tip scandinav oriunde in lume. cu ajutorul testelor si chestionarelor. Acest principiu se poate aplica. un sistem segregat pentru handicapati. au demonstrat capacitatea de a functiona adecvat ca oameni si au exprimat o clara preferinta pentru acest fel de viata. Deci. aplicarea principiului normalizarii nu semnifica. principiul normalizarii (PN) reprezinta un cadru teoretic si practic valoros. ci construirea unor servicii proprii. Normalizarea este un concept din Tarile Scandinave. cu usurinta. universal aplicabil. si in tarile dezvoltate. ce pot sta la baza actiunilor de recuperarea persoanelor handicapate (PN=cadru de actiune practica).

criticand conformitatea si nepasarea care se bazeaza pe ideea deviatiei de la norma. inseamna “ca tu actioneze corect. furnizand argumentele necesare pentru demontarea teoriilor adeptilor acestei viziuni. de realitatea vietii. Principiul noermalizarii (PN) serveste ca instrument pentru formularea de intrebari si raspunsuri. in mod pregnant (dupa Nirje). atunci cand lasi persoana handicapata sa obtina aceleasi sau cele mai apropiate conditii de viata. la empatia celor care organizeaza recuperarea handicapatilor. PN se ocupa. Nirje face apel. in legatura cu activitatile de recuperarea handicapatilor. pe care le-ai prefera tu. in acest fel. dupa Nirje.RELATIA DINTRE NORMALIZARE SI INTEGRARE . conditiile si modelele de viata existente in cadrul societatii normalilor. PN. 15 . Consecintele practice ale normalizarii sunt conceptiile bazate pe integrare. bazata pe ideea “respingerii” handicapatilor.IMPLICATII PRACTICE ALE PRINCIPIULUI NORMALIZARII Principiul normalizarii inseamna a face disponibile tuturor handicapatilor mintal. daca ai fi in locul ei”. PN ataca conceptia bazata pe segregare.

caminele si centrele pentru adulti handicapati mintal. va putea deveni “normalizanta”. In tarile scandinave. sa fii capabil si sa ti se permite safii tu insati printre ceilalti”. urmarindu-se. Alegerea dintre mai multe alternative posibile va tine seama exclusiv de dorintele si nevoile celor implicati si nu se va rezuma la o decizie arbitrara si dureroasa de ordin administrativ. psihologice. medicale. cat si de detaliu. PN se bazeaza pe date din antropologie. 16 . trebuie privite ca orice institutii. in acest sens “ integrarea ca bazandu-se pe recunoasterea integritatii unei persoane. “teoria valorii descriptive”. facilitatile rezidentiale pentru handicapatii mintal trebuie privite simplu. in general). In invatamant. acordandu-i puterea unei norme sociale. In acest fel atitudinea societatii fata de handicapul mintal. extensive. destinate adultilor obisnuiti. clasificarea mai amanuntita a avantajelor si limitelor sale. In continuare. De aceea. pe PN s-au bazat multe lucrari de cercetare sociala. Nirje l-a numit.Nirje defineste. integrarea se refera la asigurarea serviciilor pentru invatamantul special in cadrul invatamantului obisnuit. sociale si politice din cadrul unei societati. PN este aplicabil si util in cadrul oricarei societati. scolile speciale trebuie integrate cu cele normale si privite (abordate) ca orice scoala. PN constituie un sprijin important pentru parinti (si familie. 3. teoria normalizarii este testata in numeroase tari ale lumii. de asemenea. deoarece poate fi adaptat oricaror schimbari sociale si dezvoltarii individuale. ca niste “case de copii”. El se poate aplica. intr-o perioada. “PN se aplica tuturor persoanelor handicapate. In acceptiunea practica contemporana a PN. Implicatii practice ale principiului normalizarii. Aplicarea PN se concretizeaza in oferirea de diverse scoli si case familiale disponibile. El constituie un ghid pentru intreaga gama de actiuni educationale. 2. cuprinde urmatoarele aspecte: 1. indiferent de gradul lor de handicap”. prin cercetarile efectuate. psihologie si etica. si grupurilor minoritare si tuturor persoanelor dependente. in functie de nevoile persoanelor handicapate si ale familiei si cat mai apropiate posibil de domiciliu. fapt care semnifica sa fii tu insati printre ceilalti. sociologie. subliniind valentele sale etice deosebite.

“integrarea inseamna sa ti se permita sa fii capabil sa fii tu insuti printre ceilalti. permite persoanelor handicapate satisfacerea nevoilor de baza ale existentei si realizarea ritmurilor exitentei. integrarea sociala 4. 2.Evident. de la simplu la complex. relatiile dintre indivizi sunt bazate pe o recunoastere a integritatii lor. in conditii obisnuite. Prin integrarea fizica. si petrecerea timpului liber. Nirje spune ca. se afla in prelungirea celei fizice. Integrarea se realizeaza pe mai multe nivele. profesionalizarea in domenii diverse (existenta unor profesiuni si locuri de munca pentru handicapati). integrarea organizationala 1. integrarea fizica 2. PRINCIPIUL INTEGRARII SI NIVELELE SALE STRUCTURALE Integrarea semnifica faptul ca. a valorilor si drepturilor comune ce le poseda. prin 17 . se refera la organizarea diferitelor forme de integrare pentru persoanel handicapate. Integrarea fizica. Ea se refera la asigurarea functionarii persoanei in mediul inconjurator.” Integrarea se refera la “relatia care se instaureaza intre individ si societate”. organizarea claselor si grupelor in scoli normale. se instaureaza alienarea si segregarea intre grupurile sociale. consecintele practice ale acestui principiu. Integrarea functionala. Cand lipseste recunosterea acestor valori. Aceste nivele sunt urmatoarele: 1. integrarea in societate 6. integrarea personala 5. se asigura construirea locuintelor in zone rezidentiale. integrarea functionala 3.

indivizi sau grupuri sociale cu care acestea se intersecteaza (vecini. serviciile publice generale sa fie organizate in asa fel. pentru un copil existenta unor relatii cat mai apropiate cu familia. incat sa raspunda nevoilor tuturor indivizilor din societate. in diversele perioade ale vietii. pierde aspecte esentiale legate de integrarea personala. In situatiile cand.folosirea tuturor facilitatilor si serviciilor. La fel se intampla si cu un adult privat de la casatorie. nu poate fi asigurata in interiorul serviciilor normale sau cand nu exista serviciile necesare in cadrul celor generale. serviciile speciale trebuie dezvoltate si modelate dupa caracteristicile serviciilor generale si aliniate. 5. Integrarea in societate. restaurante. cu relatii diverse in cadrul grupurilor sociale din comunitate. Un copil mutat din familia de apartenenta. Posibilitatile de exprimare la nivel de grup. Aceste relatii sunt influentate de atitudinile de respect si stima. 4. 18 .). si anume. iar pentru un adult. 6. Programele si deciziile persoanelor handicapate trebuie sa le apartina in totalitate. acesta sufera integrarea personala. pentru o integrare eficienta. De exemplu. specializarea serviciilor solicitate. prieteni. hoteluri. colegi de serviciu. prieteni. este necesar sa fie respectate. la fel cu cele ale celorlalte grupuri sociale. membri ai comunitatii). se refera la formele si structurile organizatorice. Rezulta ca. Integrarea organizatorica. 3. se refera la asigurarea de drepturi egale si respectarea autodeterminarii individului handicapat. celelalte forme de integrare). Aici sunt incluse categorii de relatii diverse. Se recomanda ca. in functie de varsta subiectului. se impun anumite conditii. pe care acesta le ofera (ex. pe care trebuie sa se bazeze si la ansamblul manierelor de interactiune intre normali si handicapati. pentru un copil relatiile cu parintii. la standardele serviciilor acestora. folosirea mijloacelor de transport in comun. Integrarea sociala. care nu se poate muta din casa parintilor si nu poate duce o existenta independenta. Integrarea personala. care sprijina integrarea. conform varstei. sot/sotie si copiii. integrarea lor nefiind respectata. este legata de dezvoltarea relatiilor de interactiune cu persoane semnificative. Adesea. pe cat posibil. este traumatizat prin segregare si pierde elemente esentiale ale integrarii personale. grupurile de persoane handicapate sunt tratate diferit fata de ceilalti cetateni. etc. rude. Un adult. Persoanele handicapate in interiorul societatii (asigurand. asigurarea unei existente demne. in acelasi timp. se refera la ansamblul relatiilor sociale dintre handicapati si normali. pentru adult relatiile cu rude.

cu referire la un registru larg de tulburari care se intinde de la deficientele profunde la tulburarile usoare de invatare”. in fapt. considerata ca avand implicatii psihopedagogice mai nuantate. comparativ cu sistemul traditional. sociologie. necesita desfasurarea unui sistem de actiuni inchegat. Actiunile respective trebuie desfasurate. 1. bazat pe scoli speciale separate. considera ca. introdusa in terminologia UNESCO relativ recent. juridic si politic.In concluzie. transpunerea in practica a integrarii. Consideram ca. de invatamantul integrat au acutizat dezbaterea ce se poarta in legatura cu avantajele si dezavantajele acestui tip de invatamant. (CES)”. AVANTAJE SI LIMITE ALE INTEGRARII SI NORMALIZARII Progresele realizate. care exista inca in numeroase tari ale lumii. in ultimile decenii. evaluarea copiilor se face in stransa relatie cu posibilitatile lor de adaptare la procesul educational prin organizarea de programe de interventie individualizate. pedagogie. se adapteaza scoala obisnuita la nevoile copilului si nu se 19 . inlocuind-o cu sintagma “copii cu cerinte educationale speciale. din domenii diverse. schimbarea societatii pe ansamblu si transformarea ei intr-o societate capabila sa asigure integrarea persoanelor cu cerinte speciale in interiorul ei. asistenta sociala. Aceasta sintagma desemneaza un “continuum al problemelor speciale I educatie. fara de care nu se poate vorbi in mod efectiv de egalizarea sanselor de acces. Adeptii acestei viziuni moderne de “educatie pentru toti copiii”. al formelor si metodelor de organizarea celor mai eficiente pentru recuperarea elevilor handicapati. al terminologiei 2. pana la cel social. participarea scolara si sociala”. aceasta disputa se desfasoara pe doua planuri principale: 1. urmarindu-se. numai in acest mod. organizatoric. Din punct de vedere al terminologiei. in final.* Din aceasta perspectiva. incapand de la nivelul individual. psihologic. “Cerinte educative speciale exprima trebuinta fundamentala a unor copii de a li se acorda o atentie si o asistenta educativa suplimentara. adeptii sistemului integrat postuleaza ideea renuntarii la clasificarea rigida si stigmatizanta pe grupe de handicap a elevilor.

ajutati fiind de un psiho-pedagog abilitat in domeniu de o asistenta medicala. fie pe profilul pregatirii lor universitare. in raport de care se aplica metodologii adaptate. in functie de particularitatile psihi-individuale ale copilului. univ. alaturi de normali. Din punctul de vedere al formelor si metodelor optime de organizarea instruirii elevilor handicapati. g) chiar in tarile in care se practica sistemul bazat pe normalizare. c) numai invatamantul special poate functiona cu clase ce au un efectiv restrans de elevi. existand posibilitatea integrarii ulterioare in mediul socio-profesional. in functie de categoria handicapului si de nivelul varstei cronologice si mintale. b) o adevarata omogenizare a grupelor de lucru.70. partizanii viziunii traditionale din domeniul invatamantului special. in Revista de Educatie speciala.Vrasmas-studiul”Copii cu cerinte speciale”. d) invatamantul special din tara noastra.1/1993. se ocupa 3-4 specialisti. in felul urmator: a) pregatirea si recuperarea copiilor handicapati in institutii speciale. fiecare dintre ei desfasoara o activitate individuala suplimentara. In acest sens. In replica. Astfel. din ce in ce mai accentuata. in mod diferentiat si nici nu dispun de pregatirea necesara pentru a le stimula activitatea. fie si partiala.selectioneaza un anume copil cu cerinte speciale pentru un anumit tip de scoala specializata. sustin in continuare impartirea elevilor. permite aplicarea unui program specializat. f) intr-o clasa unde exista 2-3 copii handicapati. 2.si T. etc. pe categorii de handicap cu grade diferite de profunzime. in functie de care sa se faca orientarea acestora catre institutii de invatamant. e) integrati in invatamantul obisnuit. dupa care. pag. acestia vor fi neglijati de cadrele didactice. fie prin dobandirea unei experiente in activitatea practica desfasurata cu copiii handicapati. prof. Nr. --------------------------* E. copiii handicapati frecventeaza scoala de masa circa 2-3 ore zilnic. copiii handicapati constituie tinta unor atitudini negative din partea colegilor normali. de o educatoare. fapt ce permite organizarea activitatii. 20 . destinate educarii elevilor ce apartin acelei categorii de handicap. se poate realiza mai bine in invatamantul separat. deoarece acestea nu au la dispozitie timpul necesar de a se ocupa de ei. dezbaterea se poarta intre partizanii invatamantului special segregat si cel integrat. Emil Verza a sintetizat argumentele ce sunt aduse in sprijinul desfasurarii invatamantului segregat. ceea ce determina o autoizolare a lor. de fiecare copil handicapat. dispune de o serie de cadre specializate.

avantajele sistemului de invatamant integrat constituie neajunsuri ale invatamantului segregat. 2. invatamantul special segregat nu poate fi desfiintat fara crearea unui cdru organizatoric. practic ineficient si. stimuleaza performantele scolare ale handicapatilor. autorul citat. prin includerea handicapatilor in scolile obisnuite. la acceptarea si protejarea lor. la acestia sistemul instructiv-educativ trebuie sa vizeze. se ajunge mai usor la intelegerea lor de catre normali. urmatoarele argumente: 1. avantajele subliniate de adeptii invatamantului special separat. care sa-l inlocuiasca si sa contribuie la perfectionarea pregatirii persoanelor handicapate. sunt o reluare simplificata a celor din invatamantul obisnuit. al handicapatilor motori. In continuare. Referindu-se la situatia din tara nostra. s-ar afla 1-2 elevi cu handicap de vedere.ceea ce in conditiile tarii noastre este neeconomic. dezinteresate de specialitatea lor. considera ca. imposibil. reprezinta.* Se observa ca. care frecventeaza scolile normale. si dezavantaje majore ale invatamantului integrat si invers. in acelasi timp. cu timpul. asigurarea unor conditii materiale si spirituale superioare. ceea ce este o utopie in asemenea conditii. ori o instruire in sistemul Braille. omogenizarea deplina nu este posibila. intr-o clasa obisnuita. existente in conditiile obisnuite. de intelect. 5. datorita unei solicitari reduse. al celor cu nevoi speciale reduse. de auz. chiar in grupurile sociale obisnuite. cel putin in etapa actuala. I) totusi conditiile normalizarii sunt indeplinite in cazul handicapatilor de limbaj. prin modul de organizare al invatamantului special. ori o metodologie specifica pentru demutizare. integrarea in scolile de masa. care sa contribuie la dotarea superioara a invatamantului si 21 . in activitatea cu handicapatii autentici. in afara orelor de clasa. cadrele didactice devin. sa urmeze ambulatoriu un program special de terapie complexa. h) daca admitem ca. alaturi de normali. ca urmare a contactului cu expectatiile superioare. data fiind diversitatea structurilor psiho-fizice ale subiectilor. pentru care un astfel de sistem de organizare le permite ca. cu specialisti abilitati in domeniu. 4. sunt enumerate cateva dintre elementele necesare trecerii la invatamantul integrat din Romania: schimbarea radicala a atitudinilor societatii fata de handicapati. Partizanii sistemului bazat pe integrare si normalizare. 6. se ajunge la izolarea handicapatilor de mediul obisnuit si de contactul nemijlocit cu lumea normalilor. 3. programele sau metodologiile aplicate in invatamantul handicapatilor. aduc in sprijinul acestor solutii.

in vederea construirii unei scoli unice. In concluzie. pe care acestia le prezinta. 22 . cu elevii handicapati. ca pe un proces indelungat si gradual. vor coexista forme organizatorice specifice invatamantului special integrat. obtinute in integrarea elevilor cu debilitate mintala. integrarea educationala sa fie inceputa cu acei elevi cu deficiente mintale usoare (debilitate mintale). atat cel special. Numai dupa o atenta evaluare a performantelor. la sistemul integrat. In cadrul acestui proces. O serie dintre aceste elemente au fost atinse total sau partial. pentru o lunga perioada de timp. cat si cel obisnuit la nevoile elevilor. de la data elaborarii studiului. in institutii obisnuite.existenta unui numar mare de cadre didactice cu pregatire psihopedagogica de specialitate. din tara noastra. asa cum ne demonstreaza experienta tarilor occidentale. in particular. Nr. este util ca. de aspecte teoretice ce tin de elaborarea unui cadru legislativ si organizatori adecvat si de instaurarea unei atitudini mai favorabile fat de persoanele handicapate. In cazul elevilor handicapati mintal. ele devenind adevarate centre de resurse pentru invatamantul integrat. in general. pentru o perioada de timp. nerezolvate elementele esentiale. Raman. Este vorba . in Revista de Educatie Speciala. Rolul scolilor speciale se va modifica. pentru activitatile individuale. integrarea si normalizarea handicapatilor presupune ajustarea ambelor sisteme de invatamant. Elevii cu handicap mintal moderat (imbecili) si sever (idioti).1/1992. ce tin de imbunatatirea conditiilor materiale ale societatii. Concepem trecerea de la sistemul segregat de invatamant special.Verza-”Psihopedagogia integrarii si normalizarii”. precum si insuficienta specialistilor calificati in domeniul psihopedagogiei speciale. pag. se va putea incerca integrarea asistatilor cu handicapuri mintale mai grave.7-8. indiferent de specificul cerintelor educationale. -----------------------------* E. in principal. in domeniul educatiei speciale. pana in momentul de fata. vor fi retinuti in continuare in cadrul sistemului de institutii speciale. pentru toti copiii. in care sa se tina seama de conditiile specifice si traditiile romanesti. cu cele ale invatamantului integrat. si ale invatamantului. insa.

medicale si celelalte servicii puse la dispozitie tuturor membrilor societatii. a unui principiu mai cuprinzator. 1992). facand aceleasi lectii ca si ceilalti elevi. primul subsumandu-l pe cel de-al doilea. in scoala locala. il reprezinta. este necesara rezolvarea respingerii sociale. trebuie tratat ca un membru al societatii. principiul incluziunii. elaboreaza. se desfasoara conform tabloului de mai jos. semnifica “sa fie membru deplin intr-o clasa. Consideram ca. cu elevi de varsta apropiata.PRINCIPIUL INCLUZIUNII SI IMPLICATIILE SALE PENTRU EDUCAREA ELEVILOR HANDICAPATI Aplicarea. o definitie mai clara si nuantata.Hall (1992).T. o incluziune totala a persoanei handicapate. un concept mai larg. exista o diferenta graduala de nuanta. (fig. a determinat aparitia. cat si al celui comunitar. impreuna cu ceilalti cetateni”. care largeste sfera de cuprindere a celor anterioare. in ansamblul sau. indiferent de deficienta sa sau de dificultatile pe care le intampina in invatare. pe care persoanele handicapate o intampina din partea societatii. elaborarea unui program educational pentru un copil cu nevoi speciale. sa fie pe deplin inclus in viata comunitatii.* Incluziunea este.Hall. Obiectivul final oricarei activitati de integrare. in acest sens. J. “Incluziunea” se refera la faptul ca. copilul cu nevoi speciale are prieteni. incluziunea totala a unui copil cu deficiente. folosind serviciile generice. De asemenea. El se bazeaza pe extinderea aplicarii drepturilor omului. aratand ca. si anume. plus altii carora sa nu le fie indiferent si sa lucreze mult pentru a-l ajuta pe copil. printr-o discriminare “pozitiva” a persoanelor handicapate mintal. in ultimile doua decenii.1. Pentru atingerea acestui obiectiv. 23 . de care are nevoie. care se refera atat la integrarea copilului handicapat mintal in sistemul educational. educationale. a principiilor normalizarii si integrarii. contand daca el nu este acolo. oricine. cu care sa-si petreaca timpul in afara orelor de curs. asa cum o notiune generala este supraordonata unei notiuni speciale. intre conceptele de incluziune si integrare. trebuie furnizate in cadrul serviciilor sociale. deci. In viziunea autorului. la inceputul anilor ‘90. in tarile dezvoltate. in vederea asigurarii egalitatii sanselor. iar diversele servicii speciale. de fapt.

--------------------------------------------------------------------------------------Nivele la care apare respingerea sociala Modalitati de rezolvare ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Individual Individual * din partea colegilor.2. de organizarea scolilor si de un sistem de factori de implementarea carora depinde buna desfasurare a educatiei inclusive. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Societal Societal * copilul cu nevoi speciale este vazut ca fiind * prin imbunatatirea imaginii serviciilor si a altfel. Univ. cu care se finalizeaza acest proces complex. neapartinand societatii. astfel incat acestea sa poata media integrarea sociala a copiilor lor. care trateaza procesul incluziunii. se pot gasi numeroase sugestii legate de predare si de practica in practica la clasa. * prin sfatuirea si ajutarea concreta a parintilor si scolilor. 1998).Reactia de respingere se produce la nivele diferite.) Factorii incluziunii Incluziunea nu este numai o sarcina pentru profesori.2. pe cea de rspingere si determina incluziunea persoanei respective. de modul in 24 . S. etc. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Fig. cond stiintificLucrare de disertatie-Felicia Stanescu. Reactia de acceptare. dupa cum reiese din tabelul de mai jos.dr.W.Emil Verza si prof. descriu urmatorii factori (nu inainte de a vorbi despre cadrul in care acestia se dezvolta: se considera ca educatia inclusiva depinde de ceea ce fac profesorii in clasa. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Organizational Organizational * din partea scolilor.J. * stimularea ocaziilor de interactiune cu publicul.Pijl si C. rudelor.). In literatura de specialitate. Bucuresti. etc. incluziunea cipiilor cu nevoi speciale necesita schimbari la diferite nivele ale invatamantului.Meyer.3. (fig. dupa prof. cluburilor. Jasper Holst. diferit de ceilalti. necesitatnd modalitati de rezolvare specifice. a fost prezentata de Ritchie (1988). care se face in vederea adaptarii curriculare. beneficiarilor. dr. * ajutand sistemul educational normal sa coopereze in directia dezvoltarii unei integrari mature.J. * ajutandu-l pe copil sa aiba o varietate de experiente in interiorul si in afara scolii. in final. care o anuleaza. In articolul “Factors in inclusion: a framework”. Desi foarte mult depinde de atitudinea profesorului fata de copil cu nevoi speciale si de expertiza. (fig.

Atitudinea si resursele profesorilor sunt anterioare in procesul de predare pentru copiii cu CES. 25 . in mare masura. cei cu CES au nevoie de un timp de instruire mai mare.3. materialele utilizate. (Felicia Stanescu-Educatia speciala in Danemarca. din scoli normale. Scoala are in vedere.* A FI ACOLO GRUPULUI -------------------------------------a fi in a fi in nu fi vecinatate scoala stigmatizat a comunica cu oamenii a I se simti lipsa A FI AFECTAT DE CEEA CE SE INTAMPLA ------------------------------------------------a lua decizii a nu fi a exclus A FI VAZUT CA PARTE A ----------------------------------------------------------------------------a plimba a merge catelul prin parc -----------------------------------------------------------------------------------------a fi in toaleta a fi in discoteca a fi in curtea scolii a fi in clasa Fig.care scoala isi organizeaza educatia si de un numar de factori exteriori scolii).* -------------------------------------. timpul disponibil pentru instruire. (Ritchie. atunci cand se iau decizii in ceea ce priveste abordarea copiilor in grup si a structurii timpului de lucru.1988) Profesorul Modul in care profesorul realizeaza incluziunea in clasa. de atitudinea lui fata de copiii cu nevoi speciale si de resursele disponibile pentru invatarea acestora. cunostintele si deprinderile profesorilor. dobandite prin educatia si instruirea personala. Aceste resurse sunt considerate a fi metodele de predare.Bucuresti-1998). Spre deosebire de ceilalti elevi. depinde. fiind un criteriu important. pe langa rolul de a asigura copilului cu nevoi speciale (CES) un program de lucru intr-o clasa obisnuita si urmatoarele variabile care influenteaza procesul incluziunii: a) Varsta apropiata a copiilor. folosirea unor metode de predare adaptate nevoilor lor si cunostinte profesionale. predare care se face conform curriculumului pentru toti elevii. A FI ACCEPTAT * ---------------------------------------. Intelegerea profunda a incluziunii. Univ.

Scoala Factorii de la nivelul scolii sau de la nivel national. la terapeuti. Valoarea pe care multi oameni o identifica.b) Prezenta la scoala locala. dintr-o alta zona a orasului. a invata cum se face si cum se desface o prietenie . orice lectie poate fi explivata oricarui copil. Fiind prezent in clasa. A fi inclus in scoala locala este o sansa in plus pentru ca un copil sa fie impreuna cu ceilalti si in timpul liber. pentru copilul cu nevoi speciale. d) Intemeierea prieteniilor si intelegerea dezvoltarii. cooperarea intre scolile normale este utila in vederea gasirii celor mai bune modalitati de a ingriji copiii cu CES. aici. a fi inscris intr-o scoala care serveste comunitatea locala. la biblioteci. la specialisti. participarea lui la ore sa capete sens. este un proces care cere participare si prezenta fizica si. este un lucru de valoare sociala. observatii si alte experiente informale ce pot aparea intr-o scoala tipica. Desi vorbim de incluziune. contrar punctului de vedere al multor pedagogi. organizarea educatiei inclusive la nivelul scolii implica: # o structura care sa furnizeze servicii speciale in scoli. A-i cunoaste pe ceilalti nu este un act planificat. obisnuita. profesorii pot apela.sunt numai cateva. c) Participarea in comun la lectii. la ce aspira. Folosirea materialelor se poate face prin adaptarea si multiplicarea celor obisnuite la posibilitatile copilului (de exemplu . cunostintele si facilitatile acestui sistem pot fi puse la dispozitia scolii obisnuite.marirea unui text). prin fotocopiere. a vedea cum se relationeaza adultii (altii dacat parintii lui). fie la sprijinul unor asistenti. Pentru a crea mai mult timp. care cuprinde toate relatiile interpersonale care se stabilesc. este aceea ca se dezvolta astfel deprinderile copiilor de a se cunoaste reciproc si de a fi prieteni in afara scolii. care pot influenta factorii ce actioneaza la nivelul profesorului. 26 . De asemenea. astfel incat. sunt prerechizite pentru schimbarea atitudinii si a aplicarii resurselor in educatie. se creaza ocazii de interactiune de durata. ci este ceea ce autorul numeste curriculum ascuns. a afla ce le place celor diferiti de el. din zona. Experienta. care contin informatii despre metodele si tehnicile specifice de predare-invatare. Ne referim. nu putem elimina din structura organizarii invatamantului sistemul scolii speciale. profesorii pot apela la ajutorul si sprijinul echipelor de consultanta. fie incurajeaza activitatea individuala a elevilor mai dotati si sprijinirea reciproca intre elevi. la sprijinul din partea echipelor de specialitate. a fi acceptat si inclus. In concluzie. A vedea cum se comporta colegii de aceeasi varsta normali sau cu handicapuri. care nu ar fi aparut daca copilul ar fi fost in alta scoala. In ceea ce priveste imbunatatirea cunostintelor fata de problematica copiilor cu NS.

Consistenta legaturii intre profesori . referindu-se la ceea ce face ca scolile sa fie bune. 3. unde conditiile generale de invatare sunt bune. Caracteristicile acestor scoli eficiente sunt descrise de Mel Ainscow.# educatie speciala. # descentralizare. ca o predare buna este eficienta atunci cand fiecare copil poate invata. in lucrarea sa “Effective School for All”. Ea isi valorizeaza elevii. astfel: 1. acesta sa se simta binevenit si in siguranta. efectele pozitive nu intarzie sa apara. Curriculumul si activitatile de invatare zilnica. Implicarea grupurilor de presiune . este acela. London. s-a observat un progres pozitiv al copiilor. personalul si pe parinti. scoala inclusiva impartaseste si onoreaza diversitatea umana. David Fulton Publishers. Sesiuni structurate . 2. pag. Aici. dar si independenta copiilor.atunci cand profesorii isi planifica munca si sunt bine organizati. # alte sisteme de spijin. considerandu-l dota intr-un fel sau altul. Implicarea profesorilor . 5. spunea ca acestea “stabilesc standarde bune.scoala eficienta pentru toti Scoala inclusiva valorifica interdependenta. pot juca un rol foarte important in dezvoltarea eficientei unei scoli. unde profesorii furnizeaza modele pozitive de comportament. daca I se creaza conditiile necesare. fiind o comunitate a celor care invata. O scoala inclusiva vede potentialul fiecarui elev. astfel incat. daca e incurajat si daca I se faciliteaza participarea la activitati care au sens pentru el.71. se bazeaza pe toate cunostintele legate de un proces bun de predare-invatare. venind in intampinarea nevoilor fiecarui elev din scoala. 27 . Scoala inclusiva . 4. Rutter (1979). unde elevii sunt laudati si li se ofera ocazii de a-si asuma responsabilitatea.efecte pozitive au fost evidentiate in scolile in care profesorii se implicau in planificarea curriculara si in alte aspecte ale procesului decizional.1991. iar lectiile sunt bine coordonate”. din scoala inclusiva. Conducerea centrata pe personal de catre directorul scolii directorii scolilor efective se implica activ in activitatea scolii. fara a exercita un control total.deputatii (ca grupuri de presiune).acolo unde profesorii sunt preocupati de folosirea liniilor directoare propuse. De asemenea. Un alt principiu al scolii inclusive. # cooperare intre scoli. atentia se indreapta asupra modalitatilor de ajutorare a copiilor.

profesorii cu o atitudine pozitiva in timpul orelor si care manifesta interes fata de elevi. Mediul centrat pe munca . progresul lor individual si ingrijorarile pe care acestia le au vis-a-vis de anumite probleme.acest aspect al planificarii si evaluarii. Incurajarea predarii intelectuale . 9. s-a cazut de acord asupra faptului ca. ajutorul parintilor la clasa. pe care profesorul o face. Tinerea evidentei . toate acestea promoveaza eficienta scolii. Atmosfera pozitiva . in vederea indeplinirii acestui obiectiv. Profesorul petrece mai mult timp pentru a discuta continutul activitatii. Comunicarea maxima intre profesori si elevi . 28 . Implicarea parintilor .6.clasele eficiente erau ocupate si activitatile desfasurate acolo urmareau un scop bine precizat. 8. au dreptul legal de a invata alaturi de copiii normali. organizarea intalnirilor cu parintii. profesorii maresc numarul de contacte cu elevii.o politica informala a usii deschise. elevii handicapati mintal. au promovat progresul copiilor. 7. cresc in mod vizibil progresul individual. are un efect pozitiv asupra elevilor. Cand apar mai multe activitati. 10. In ultima suta de ani s-a creat o varietate de modele. 12. MODELE DE ORGANIZARE ALE INVATAMANTULUI INTEGRAT PENTRU HANDICAPATI In multe tari. in timpul sesiunii. decat in activitatea in sine. 11.invatarea era facilitata atunci cand profesorii se concentrau pe unul sau doua subiecte.vorbind cu toata clasa sau cu grupuri. atentia profesorilor se divizeaza si se implica mai mult in organizarea clasei.intrebarile si afirmatiile ordonate la un nivel superior care ii incurajeaza pe elevi sa fie creativi si sa rezolve astfel problemele. in aceeasi scoala. Atentie limitata in timpul sesiunilor . Evidentele includ date referitoare la dezvoltarea sociala a elevilor. pentru a discuta progresul copiilor.

Copiii handicapati mintal pot afla lucruri noi despre convietuirea cu copiii normali si beneficiaza de scoala de provenienta. Pentru a fi eficient. bazat pe profesor itinerant specialist in activitatea cu handicapatii mintal. scoala obisnuita ia conducerea in dezvoltarea integrarii. 5. acest model necesita colaborare si pregatire minutioasa. Scoala speciala poate oferi scolii obisnuite resurse suplimentare. Aceasta scoala speciala ca stabili legaturi cu cea mai importanta scoala obisnuita din vecinatate. Prelegere sustinuta in Octombrie 1990 la Simpozionul Scolii pentru Handicapati Vizual. In momentul in care legaturile sunt bine stabilite. of Birmingham. cooperarea consta in schimbul de vizite intre copiii celor doua scoli. In schimb. 4. in cadrul scolii obisnuite. Cooperarea scolii speciale cu scoala obisnuita. ClujNapoca. In cadrul acestui model. cat si experienta profesorilor. copiii handicapati mintal de la scoala. sunt urmatoarele:* 1. Modelul bazat pe profesor itinerant. adaptand materialele la ore. * adaptare dupa Steve Mc Call-Univ.* 1. dand sfaturi profesorilor din scoala obisnuita. vor face planuri de lectie impreuna si vor putea sa predea alaturi de colegii lor in scoala de referinta. pentru a putea beneficia de facilitatile lor. Modelele cele mai extinse. care desrveste toti copiii handicapati mintal dintr-o anumita zona geografica. vor asista la o parte sau la toate orele de la cealalta scoala. Copiii normali pot dobandi capacitatea de intelegere fata de copiii handicapati. din cadrul scolii pentru copii normali. special. Modelul comun. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale pentru handicapati mintal in scoala obisnuita. copiii handicapati mintal pot avea deseori acces la programa (curriculum) mult mai diversificata si la socislizarea mult mai larga. care deserveste scoala obisnuita.Modelele reprezinta grade variate de integrare. in preantampinarea greutatilor de invatare ale handicapatilor mintal. Modelul bazat pe folosirea unei camere de instruire si resurse separate. Profesorii de la scoala speciala ii vor ajuta pe copiii handicapati integrati. 2. in plan mondial. specializat in activitatea cu handicapatii mintal. cu privire la metodele de predare. 3. in cazul in care lucrurile nu merg bine. Pentru inceput. * Avantajele acestui sistem: 29 . Modelul cooperarii scolii speciale cu scoala obisnuita. de la integrarea partiala la cea totala.

Dac. copiii implicati in acest program pot petrece mult timp pe drum. Modelul bazat pe folosirea unei camere de instruire si resurse. fara a necesita un capital suplimentar pentru cheltuieli. pentru sfaturi. el s-a adaptat la nivel national. 2. pentru ca elevul continua sa locuiasca in decorul rezidential al scolii speciale.a. de la un loc la altul. Autoritatile de invatamant vor utiliza. profesorii din scoala obisnuita se pot informa asupra unor multiple aspecte. Copii sunt inscrisi in aceasta clasa speciala si profesorul specialist in munca cu copiii handicapati. copiii normali invata despre handicapuri. scoala speciala poate oferi scolii obisnuite un plus de resurse. in acest scop. de zi. El merge la centru de resurse la date planificate. este angajat in scoala pentru a sprijini procesul de invatamant. b. de fapt. Modelele (2) si (3) sunt modele de integrare. Aplicabilitate In tarile fara traditie in integrare. care se afla in grija unui profesor specialist in activitatea cu handicapati mintal. in grupuri. handicapatii mintal care locuiesc acasa. Acest model constituie o forma restransa de integrare. copiii handicapati isi dezvolta sociabilitatea. in cadrul unei scoli pentru copii normali. 2. in principal. profesorii din scoala speciala beneficiaza de posibilitati de predare mult mai largi. acest sistem are avantajul de a oferi posibilitatea folosirii resurselor si experientei existente. c. 3. raspunde de educarea lor. o scoala obisnuita. lucrand si amestecandu-se cu cei normali. pe bunavointa cadrelor didactice implicate. insa. bazandu-se. urmeaza o scoala pentru copii normali. d. De obicei. Aceasta este o camera. ar reprezenta. Contine resurse ale specialistului. * Dezavantaje: 1. acest sistem este dificil de administrat. o reafirmare a rolului traditional al scolilor speciale. in cadrul carora. copilul handicapat este inscris intr-o clasa de copii normali si profesorul acelei clase raspunde de el. specialist. O camera separata este pusa la dispozitie pentru predarea si acordarea de sprijin copiilor handicapati si un profesor. legate de nevoile individuale si dobandi experienta de la colegii din scoli speciale. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita. Permite dezvoltarea si cresterea gradului de integrare din interiorul scolii speciale. instructiuni 30 .

El poate sa predea alaturi de profesorul clasei. in ambele sisteme. El mai detine disponibilitati in legatura cu pregatirea si punerea la dispozitie a materialelor didactice pentru ore. inainte sau dupa scoala. in activitatea pe grupuri mici sau de la cei normali. putand folosi cladirile existente. In cadrul ambelor sisteme. de asemenea. d. Clasa speciala sau camera de instruire si resurse. cum ar fi logopedia sau corectarea deficientelor fizice. Trebuie sa fie dusi unde profesorul specialist lucreaza. Modelul se poate completa cu profesori asistenti (specializati in educatia copilului cu nevoi speciale). copiii nu pot sa urmeze scoala din vecinatatea locala. Ambele sisteme ofera ajutor imediat. * Avantaje: a. dau copiilor posibilitatea de a invata de la copiii normali. intr-un sistem stabil si familiar si pot consulta profesorul specialist. membru al scolii obisnuite. c. Copiii deficienti mintal pot lucra si invata unul de la altul. b. in masura cerintelor si asigura o gama larga de materiale si aparatura. poate sa-l indrume pe acesta si asigura sprijinul pentru copiii handicapati mintal. preantampinand nevoile copiilor handicapati mintal. constituie un inconvenient in acest caz. Ambele sisteme (in special modelul camerei de instruire si resurse). 2. cat si pentru a lua aparatura speciala sau materialele de care au nevoie pentru a-i ajuta la ore. exista pericolul incapacitatii copiilor de a participa la ore. copiii pot locui acasa si pot beneficia de siguranta traiului si cresterii in mijlocul familiilor si comunitatii lor. Clasa pentru handicapati mintal poate ajunge sa fie privita ca un element separat de scoala obisnuita si copiii din clasa speciala pot fi izolati de copiii normali si de profesorii din scoala obisnuita (segregati). individual si specializat. Deplasarile lungi si obositoare. De obicei. Suma de bani necesara e foarte mica. pe o baza regulata. pentru materii. * Dezavantaje: 1. e un coleg familiar. in situatii sociale naturale. care sprijina profesorul clasei in timpul cursurilor pentru rezolvarea problemelor educationale ale copiilor handicapati mintal. precum si dezvoltarea intr-un mediu al normalilor. copiilor handicapati mintal. care.speciale. in vederea sprijinirii copiilor in zonele de predare specializata. 31 . In cadrul ambelor sisteme. daca profesorul specialist lipseste (este bolnav). e. 3. Profesorii din scoala obisnuita dobandesc un grad de specializare si de intelegere. Profesorul este. de cele mai multe ori.

singurul copil handicapat mintal din scoala. 5. Profesorul itinerant va acorda ajutor in coordonarea progreselor. consta intr-o combinatie de acordare de sfaturi si de metode de predare. in vederea dobandirii unor abilitati speciale sau in domenii mai dificile ale programei. de indata ce acesta a fost depistat de serviciile medicale ca fiind deficient mintal (poate chiar la numai cateva saptamani). Copilul este. Modelul itinerant. Copilul este instruit de catre profesorul clasei normale de copii si este sprijinit de un profesor itinerant (specializat in munca cu copii handicapati mintal) angajat de autoritatile de invatamant locale. pentru copiii deficienti mintal. Copilul constituie. de la una pe trimestru. ca produce un program de stimularea simturilor lui. de orientare spatiala si autoservire. o parte integranta din clasa pentru copii normali. mai ales in legatura cu alegerea si folosirea metodelor de predare celor mai adecvate. mai intai cu parintii. de asemenea. atunci profesorul specialist acorda ajutor copilului pe parcursul scolii si chiar pana in invatamantul superior. Modelul comun. cu copiii vecini). Un model comun eate acela in care un profesor itinerant este responsabil pentru toti copiii handicapati mintal dintr-o zona. uneori. evalueaza capacitatea copilului si cand e cazul. pentru copii normali. de obicei. la 3-4 pe saptamana. In mod ideal. deoarece copilul urmeaza scoala pe care o gaseste la cea mai mica distanta de domiciliu (din cartierul sau. Profesorul itinerant da. Acest serviciu isi propune sprijinirea copilului si a familiei. * Avantaje: 32 . pe masura ce copilul creste. facandu-i sa dobandeasca disponibilitati pentru comunicare. va ajuta parintii sa alcatuiasca un program de invatare timpurie. in acest caz. In majoritatea cazurilor.4. instructiuni copilului. in cdrul procesului educational si vfa vizita periodic scoala in cauza. va ajuta la alegerea scolii adecvate si va oferi sfaturile necesare educatorilor si profesorilor din respectivele institutii. Frecventa vizitelor profesorului itinerant variaza in functie de nevoile copilului. Profesorul va facilita inscrierea copilului intr-o gradinita. rolul profesorului itinerant. Profesorul. copilul handicapat mintal va participa la toate orele din programa si profesorul itinerant va oferi toata aparatura speciala. Profesorul itinerant va lucra. Daca parintii aleg o scoala locala. Profesorul itinerant va indruma profesorii clasei. de care copilul are nevoie. sfatuindu-i cu privire la nevoile timpurii ale copilului si. Este un sistem care evita dezavantajul deplasarilor.

Ca in orice sistem de integrare. Sistemele se dovedesc a fi eficiente in momentul in care sunt cladite pe bazele existente. Copiii DM au posibilitatea sa se amestece cu copiii normali. atat din punct de vedere social. in faza initiala.a. deoarece unii dintre copii se pot adapta bine in cadrul invatamantului integrat. 3. Aceste modele sunt dependente de facilitatile de transport si de comunicare.trebuie planificate cu atentie. Amplasarea individuala poate sa implice necesitatea dublarii aceleeasi aparaturi. in timp ce altii ar lucra in scolile speciale. este logic sa se mentina o varietate de astfel de variante. de aceea. .geografic. in scopul unei dezvoltari normale. care au fost identificati ca fiind 33 . prin acest sistem. In concluzie. Ating un randament maxim in cazul copiilor cu handicapuri mintale usoare. * Dezavantaje: 1.de invatamant. profesorii pot incepe sa lucreze cu copiii de cand sunt foarte mici si cu familiile lor in acelasi timp. care sa faca fata tuturor nevoilor copiilor handicapati si. pot urma scolile locale si pot sta cu familiile si comunitatile lor. mai intai si apoi identificarea celei mai adecvate forme organizationale de invatamant pentru a satisface aceste nevoi. Nu este posibil sa existe modele. numai copiilor cu deficienta mintala usoara. pe o arie larga. in mai multe scoli. Este mai dificil ajutorul acordat. succesul lui depinde de atitudinea si gradul de cooperare de la clasa si de personalitatea. aceste ar putea fi principalele modele de invatamant integrat.socio-economic. 4. aptitudinile si responsabilitatea profesorului itinerant. Pentru dezvoltarea lor. . Sunt sisteme care nu necesita mari cheltuieli in vederea construirii de noi cladiri de scoala sau de clase. Ei pot instrui parintii pentru a acorda ajutor copiilor lor. pentru copiii handicapati mintal sever. . copiii deficienti mintal (DM). cat si din punct de vedere academic. c. 2. Permite o interventie timpurie. In cadrul acestor sisteme. b. Cheia alegerii adecvate a modelului organizatoric consta in fidelitatea metodelor de evaluare folosite. . al pregatirii intelectuale. vor determina succesul scontat. Ele trebuie sa ia in consideratie contextele: . este necesara diversificarea gamei de servicii oferite acestor copii. Identificand in mod corect nevoile copilului. pentru a fi eficient. d. Acesta implica asigurarea unui invatamant integrat.

Kurt Lewin a extins nuantat acest model. Este cunoscut in psihologie modelul dinamic al schimbarii. se fac.M). adica “comportamentul (C) este functie a personalitatii (P) si a mediului (M)”. INFLUENTA INSTITUTIILOR TRADITIONALE ASUPRA PERSONALITATII HANDICAPATILOR MINTAL In tara nostra. doar diverse incercari timide.cei mai capabili de a avea succes in cadrul noului sistem (cei mai dotati si socisbili). Conform acestui model . deocamdata. la acest sistem de tipul institutiilor de mica marime. Pe masura ce copiii DM fac progrese si incredera in acest sistem se contureaza. pe care le exercita mediul asupra dezvoltarii sale. care explica dezvoltarea personalitatii in relatie cu mediul. formate din scoli ajutatoare cu case de copii pentru debili mintal sau alte categorii de retardati mintal. copiii handicapati mintal sunt crscuti si educati in cadru institutiilor de ocrotire si invatamant special.3) persoanele si mediul interactioneaza in permanenta si se schimba constant in urma interactiunii lor. comunitare. atunci se va deschide drumul si copiilor handicapati mintal moderati si severi. in diverse zone ale tarii.1) mediul dezvoltat de persoane. familiale sau educarea acestora in cadrul comunitatii in scolile publice. fara a fi luate in seama influentele profunde. de a beneficia de avantajele pe care invatamantul integrat le ofera. concretizate su forma unor proiecte pilot de mici dimensiuni. Principalul merit al lui Lewin a fost acela ca a atras atentia asupra erorii tratarii izolate a personalitatii. introducand formula C=f(P. 2) persoanele se dezvolta sub influenta mediului de apartenenta si . Din interpretarea 34 . Desi legislatia permite infiintarea de forme organizatorice alternative.

ci ca pe o asociere de trei handicapuri. 35 . Aspectele legate de influenta pe care o exercita mediul institutional asupra formarii personalitatii retardatilor mintal. El este exprimat prin conceptii despre sine distorsionate. Aici trebuie incluse aspecte legate de conditiile institutionale. care este. 2. include deficientele cognitive. nu ca pe un simplu handicap. interactionand intr-o structura comuna. Pe aceasta linie merg si observatiile lui Benght Nirje. de fapt. peste caracteristicile de specificitate ale personalitatii handicapatului se adauga noi elemente. traire exacerbata a problemelor personale. Deci. Constientizarea handicapului complica. sentimentele de frustrare si esec asociate cu lipsa de rabdare si intelegere din partea celorlalti membrii ai societatii. a fost cercetat si in psihologia americana contemporana. mai usor. tulburarile de invatare. 3. teoretician de seama al principiului normalizarii. 2. sau datorita atitudinii eronate a parintilor. handicapul in constientizarea intarzierii mintale. definirea neclara a pozitiei sale fata de ceilalti parteneri de viata. Toate cele trei handicapuri mentionate se afla in stransa legatura si se influenteaza reciproc. imputabil modului de organizare al institutiilor si societatii. Aceste handicapuri sunt: 1. in mod deosebit procesul de definire a propriei personalitati. Pentru reducerea handicapului dobandit va rezulta reducerea sau atenuarea celorlalte doua tipuri de handicap. se refera la viata interioara a persoanei retardate. se refera la tulburarile aparute in comportamentul handicapatului mintal.acestei teorii. personalitatea individului. Handicapul de constientizarea intarzierii mintale. handicapul dobandit sau impus. izolare psihica. factorii de mediu pot determina diferente profunde intre diversele tipuri de personalitati retardate mintal. in general. 3. lipsa contactelor sociale. care priveste retardul mintal. handicapul mintal al individului. determinate de mediul de existenta al acestuia. 1. cel mai sisceptibil de schimbari este handicapul dobandit. Handicapul dobandit sau impus. rezulta ca. pe care persoana handicapata mintal. Handicapul mintal al individului. in general. insificiente in pregatirea culturala si profesionala si izolarea de comunitate. in acest caz. in functie de caracteristicile lor si perioada de timp in care actioneaza. le va suporta. datorita imposibilitatii adecvarii acestuia la conditiile de mediu ale societatii. educatorilor sau altor persoane implicate in procesul de recuperare. In anumite situatii.

De asemenea. consideram ca ea determina cresterea simtului responsabilitatii acestor copii. in cadrul adoptarii acestei noi atitudini. Acestea se manifesta. exista o legatura evidenta intre marimea institutiilor si comportamentul predictibil al subiectilor institutionalizati. ei au demonstrat ca. in mediul institutional. institutiile pot deveni adevarate medii retardante. Solutia alternativa la constituirea. a unei legaturi permanente si stranse intre copil si educator. E. Precautia care trebuie avuta in vedere. conformism si stricta organizare. studiile efectuate de numerosi psihologi americani. un exemplu in acest sens ar fi scolile mamut din tara noastra. in lipsa indrumarilor continue ale educatorilor. datorita 36 . Analizele efctuate in acest sens au pus in evidenta numeroase diferente. care determina o predictibilitate dusa pana la automatism a existentei in cadrul unei institutii. dupa Ziegler.Ziegler si David A. retragere in sine. decat in cele mici. mai ales atunci cand cadrele din institutii realizeaza intarirea comportamentului asistatilor prin reactii verbale si comentarii permanente. in planul personalitatii. care se afla in aceasta situatie. cu cat o institutie este mai mare si mai izolata de comunitate. duce la instaurarea unei stari de dependenta accentuata fata de personalul din institutii. Wolf si Bowlby.Astfel. consta in evitarea exagerarii de a nu-i acorda nici un sprijin copilului retardat mintal. in comunitate. Deprivarea asistatilor de experientele vietii in afara institutiilor. Acest mediu determina in comportamentul copiilor handicapati mintal. Toate aceste aspecte au fost puse in evidenta in urma unor cercetari laborioase. ducand la modificari care se refera la instaurarea unei stari de apatie. este reducerea numarului si duratei interactiunilor la strictul necesar. care tin de insasi organizarea lor. Deprivarea sociala determina tulburari profunde. instaurarea incompetentei sociale. de tip comunitar si familial. Balla. cel mai des mentionate au fost caracteristicile de rigiditate. imbunatatirea autonomiei personalitatii copiilor retardati din institutii. In institutiile mari. au dus la concluzia ca. Autorii mentionati au demonstrat ca. de la Universitatea Yale. care au inclus utilizarea unor chestionare si teste de personalitate complexe. au scos in evidenta faptul ca. copiii cu handicap mintal sunt mai deprivati de influenta sociala benefica. diminuarea simtului responsabilitatii. cu atat mai mult determina cresterea motivatiei asistatilor pentru sprijin si asistenta din partea personalului din respectiva institutie. In acest sens. Aceasta noua atitudine ar determina. elaborate Spitz. In aceasta ordine de idei. dandu-i o autonomie totala in activitatile sale. anumite caracteristici ale institutiilor influenteaza comportamentul retardatilor mintal din cadrul acestora. printre acestea.

accentuarii conformismului si a lipsei de initiativa in actiunile proprii. cu claritate. sunt expuse situatiile de conflict si rezolvarea de probleme caracteristice existentei de viata cotidiana. de asemenea. modificarile de comportament enumerate isi au originea in dezechilibrul creat de structurile de personalitate. cu precadere cand avem in vedere o institutionalizare indelungata. in favoarea copiilor cu retard mintal. deci intr-un mediu mai putin organizat si predictibil. a studiat comportamentul copiilor care traiesc in micile institutii rezidentiale in cadrul comunitatii. Constituirea unei noi structuri de personalitate. este legat de diferentele intre comportamentul copiilor. In cadrul structurarii unui astfel de comportament oarecum liniar si stereotip. inca de la inceputul existentei lor si cei care au fost educati in comunitate si familie si apoi introdusi in cadrul institutiilor pentru retardati mintal. Este evident faptul ca. despre acumularea a trei categorii de handicapuri. semnalat de King. specifice ale subiectilor si aceasta se realizeaza. vizibila mai ales in momentul integrarii tanarului in viata sociala. Asemenea demersuri epistemice. in vederea conformarii si respectarii unor regulamente stricte. pe viitor se impune si in tara noastra. structura in interiorul institutiilor a unui comportament pe baza de imitatie. Cercetarile efectuate de autorii respectivi au demonstrat faptul ca. accentuarea starii de handicapare. legatura dintre influenta diferitelor tipuri de institutii destinate retardatilor mintal si structura personalitatii si comportamentului asistatilor din interiorul acestora. in viziunea rezultatelor cercetarilor prezentate succint. Tinand cont de teoria lui Nirje. in cadrul personalitatii handicapatului mintal. in final. fata de cei din institutiile de dimensiuni mari. care sa puna in evidenta. Autorul amintit. consideram ca ar putea contribui cu succes 37 . are o influenta negativa. Se remarca. Putem conchide ca.absentei spontaneitatii. procesul semnalat determina. fapt care va ingreuna adaptarea ulterioara la viata sociala. Din cercetarile efectuate a rezultat prezenta unui avans considerabil in sfera capacitatii de comunicare verbala si maturitatii deprinderilor de viata cotidiana. Ziegler si Balla au demonstrat ca exista diferente de comportament din cauza unei structuri diferentiate a personalitatii copiilor care au fost institutionalizati. efectuarea unor studii longitudinale de anvergura. de tip institutional. a caror existenta se desfasoara in institutiile comunitare mici. Un alt aspect. aceste diferente se mentin chiar daca comportamentul subiectilor in cauza este evaluat dupa o lunga porioada de institutionalizare. in functie de tipul de institutie in care se realizeaza procesul lor de recuperare.

care pot functiona in continuare. renuntarea la marile institutii traditionale si inlocuirea lor cu institutii mici. recuperare si asistenta sociala pentru retardatii mintal. ca centre de resurse. flexibile. existent in prezent. se va recupera rapid decalajul. urmatoarele categorii de masuri: 1. intre tara noastra si tarile avansate. 2.la optimizarea si schimbarea structurilor de educatie. fara distrugerea sistemului scolilor speciale autohtone. printr-o strategie coerenta. trecerea la sistemul de educatie speciala. Consideram ca. apreciem ca. pentru perfectionarea recuperarii personalitatii si terapia comportamentului handicapatilor mintal din tara noastra. institutionalizarea nu determina anormalitatea handicapatului mintal. strans legate de comunitate. Evident ca. in plan organizatoric. dar un mediu sarac in contacte sociale si stimulari nu poate contribui la recuperarea personalitatii sale dizarmonice. se impun. cu prioritate. modificarea mediului institutional clasic si inlocuirea lui cu unul de tip familial. In incheiere. 3. bazat pe normalizare si integrare. in realizarea educatiei integrate. 38 . in prima etapa.

metode pedagogice generale. in primul rand. in activitatea cu elevul handicapat. intitulata “Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor . o mare parte dintre metodele recomandate. nu face referire explicita la elevii handicapati mintal. mai degraba. printre altele. din domeniul pedagogiei. 1. cu cadru adecvat activitatii educationale. urmaresc. care lucreaza cu diverse categorii de elevi cu CES. o enumerare a celor mai utile procedee pedagogice 39 . aceste metode si tehnici pot fi impartite in doua categorii: 1. UNESCO a pus la dispozitia profesorilor din invatamantul obisnuit. la elevii handicapati. asa cum mentioneaza “Pachetul de resurse pentru instruirea profesorilor” urmaresc. optimizarea procesului de invatare. ce asigura. in primul rand. folosite pentru instruirea elevilor handicapati alaturi de normali. folosite in mod nemijlocit. ele nu constituie noutati absolute pentru invatamantul special din tara noastra. metode pedagogice specifice si organizatorice. In cazul procedeelor de recuperare a elevilor handicapati mintal. 2. Dupa parerea noastra. o descriere a celor mai eficiente metode si procedee. in anul 1995) Lucrarea realizata pe baza experientei dobandite de numerosi reputati experti internationali. o culegere metodica. Metodele pedagogice generale. ocupanduse de tehnici educationale speciale (elevi care intampina dificultati mai mari sau mai mici. cuprinde. cu succes si in educarea elevilor handicapati mintal in sistem integrat. de scurta sau lunga durata in procesul de invatamant).cerinte speciale in clasa” (tradusa in limba romana cu sprijinul reprezentantei UNICEF din Romania. Desi.STRATEGII RECOMANDATE PENTRU EDUCATIA A ELEVILOR DEFICIENTI MINTAL INTEGRATA In anul 1993. in diverse tari ale lumii. ci constituie. pot fi aplicate.

constituie o metoda atractiva. ca fiind mai importante: A. cat si pentru recompensarea acesteia. in scopul instruirii.pentru activitatea cu acesti copii. in vederea impunerii unei practici educationale unitare. din optica specialistilor straini. integrati. asa cum am aratat. sunt urmatoarele: a) “construirea lectiilor noi pe baza cunostintelor anterioare ale elevilor”. 40 . b) folosirea experientelor zilnice ale elevului. Metodele specifice numai invatamantului integrat si organizatorice generale. dupa caz. care se refera la folosirea de catre profesor a experientei acumulate de elevi in trecut. Procedeele didactice recomandate. d) trezirea interesului pentru continut. -elevii de aceeasi varsta se asista reciproc. la situatia in care un elev acorda altui elev asistenta. in mod singular sau prin asociere.* Acest sistem se refera. Consideram ca. prin folosirea povestirilor. profesorul trebuie sa”penduleze” in permanenta. Invatarea prin cooperare in cadrul grupului de elevi (Sistemul de instruire tutor). g) jocurile. Toate aceste metode de stimularea invatarii pot fi folosite in activitatea cu handicapatii mintal. asupra informatiilor dobandite. enumeram urmatoarele. se refera la includerea unor exemple care tin de experimentele zilnice ale elevului. ca mediator. intre cele doua categorii de metode. 2. interdisciplinara. -elevii mari ii asista pe cei mai mici decat ei. f) folosirea calatoriilor si excursiilor ofera elevilor posibilitatea sa aplice in practica cunostintele teoretice dobandite la diverse discipline de studiu. Sistemul de tip “tutor” poate fi de doua feluri: 1. in cadrul invatamantului integrat. pentru achizitionarea de informatii noi. Din categoria metodelor specifice invatamantului integrat. 2. atat pentru stimularea invatarii. metodele directe de invatare. dupa David Baine. reprezinta a modalitate care consta in a da elevului ocazia sa aplice cunostintele dobandite in viata zilnica. e) raportarea invatarii la alte materii. asigurand un cadru adecvat in care se pot folosi sau nu. c) acordarea de functionalitate invatarii. contribuie la sporirea interesului pentru continutul predat elevilor. pentru insusirea unor concepte noi. in general. oferind elevului o imagine complexa intr-o viziune moderna. asigura realizarea legaturii intre cunostintele predate la o anumita disciplina. pregatesc realizarea activitatii cu elevii handicapati mintal. in acest sens.

Numarul tutorilor creste in mod gradual. foarte rapid. unde. pot fi folositi in diverse domenii ca tutori pentru colegi de-ai lor (in prealabil alesi in acest scop) sau pentru elevi mai mici decat ei.In mod normal. opt tutori care vor incepe sa instruiasca alti opt elevi pentru a deveni tutori. ca elevii handicapati. 1988. B) Invatarea prin colaborarea dintre profesorul clasei si alte persoane adulte de sprijin. ia nastere atunci cand elevii handicapati sunt instruiti sa se asiste unii pe altii. in context teoretic. este util ca inainte de a incepe sa lucreze cu elevii. sunt: * nevoile specifice ale tutorilor si ale elvilor pe care acestia urmeaza sa-i asiste: * timpul si efortul necesar instruirii tutorilor. prima metoda se dovedeste mai eficienta decat cealalta. Elevii DI vor instrui pe cei DC sa devina la randul lor tutori. tutorii sa aiba mai mult de castigat. patru elevi cu dificultati de invatare (DI) sunt instruiti sa fie pentru patru elevi cu deficiente comportamentale (DC). a analizei fonetice. Numarul tutorilor creste. Spre exemplu. invatandu-i pe altii decat ar invata intr-o carte sau audiind un profesor. Persoanele de sprijin pot fi parinti. sa li se acorde o zi pentru observatie si intrebari. Edit. astfel. Cei mai multi cercetatori considera ca elevii handicapati. cand. Mai mult. a deprinderilor pentru interactiune sociala. Ei vor fi instruiti sa completeze o fisa de control. Conform studiilor. – « Educatia copiilor cu cerinte speciale in educatie si dinamica ei”. Daca obiectivul tutoriatului este indreptat inspre acceptarea sociala a elevilor handicapati. Initierea lor va avea loc in absenta elevilor. Considerentele de la care trebuie sa porneasca un profesor atunci cand decide sa foloseasca sau nu un elev in rol de tutor. cat si elevii pe care acestia ii indruma. De asemenea. De obicei. pe masura ce tutorii instruiesc alti elevi handicapati sa devina tutori. Sistemul tutor in regim “propagare”. pot invata mai mult despre un subiect . inainte de a incepe sa lucreze cu elevii. Tribuna invatamantului.147-156. a doua s-ar putea sa fie mai * Preda V. * raportul cost/eficienta a procedurii in situatia data. uneori se intampla ca. 41 . S-a constatat. Lor trebuie sa li se spuna exact. eficienta. exista un elev cu abilitati asemanatoare sau inferioare. Rezulta astfel. bine instruiti si supravegheati. etc. voluntari. persoane specializate. rezulta ca multi elevi tutori au fost folositi pentru a ajuta la cresterea capacitatii de recunostere a cuvintelor. cu cine trebuie sa lucreze si cum. din acest sistem au de invatat atat tutorii. pag. s-a constatat ca. care cuprinde o descriere a ceea ce se astepta de la ei si care poate fi ulterior folosita de ei insisi in scopul evaluarii propriei munci. a deprinderilor matematice. ce au de facut.

a pus la punct un sistem eficace de utilizarea persoanelor adulte si elevilor. UNICEF. 42 . exact ceea ce trebuie sa faca si sa spuna tutorul.persoana care ofera ajutor. In cadrul tipului de colaborare. cat de frecvent si unde se va desfasura programul tutorial? . tutori si elevii lor? . de metoda de predare. Scenariile arata. trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: . aceste sarcini sunt incredintate.managerul activitatii mentine restul clasei implicata in rezolvarea sarcinilor si activitatilor stabilite.Gary Thomas. 2) .de ce materiale sau echipament este nevoie? .care sunt obiectivele acestui program? ce rezultate benefice sunt asteptate pentru profesorii de sprijin. propus de el.cum si cand vor fi acestia supravegheati si cum si cat de des li se vor aduce la cunostinta observatiile rezultate? . Intr-o clasa bine organizata.pentru cat timp. este responsabila de sprijinirea intensiva a unui elev sau grupuri mici de elevi. cum si cat timp sa se desfasoare instruirea tutorilor sau profesorilor de sprijin? . cu probabilitatea cea mai mare si cum ar trebui ele abordate si rezolvate? Scenarii de predare-invatare Scenariile de predare-invatare descriu in secventa. 1995. prin rezolvarea problemelor legate de resurse. fiecare dintre persoanele adulte participante la procesul de invatare. de asemenea. cand se hotaraste instituirea unui program pentru folosirea de elevi tutori sau profesori de sprijin. pentru rezolvarea problemelor de invatare ale elevilor cu CES.cel care se deplaseaza. de obicei. modulul 4. elevilor.137-182. pag. dupa cum urmeaza: 1) . tinde sa mentina fluenta activitatilor. * In general. indeplineste un rol bine definit.cum trebuie tutorul sa reactioneze la comportamente corecte sau incorecte? . pentru o scurta perioada de timp. ----------------------adaptare dupa UNESCO – « Pachetul de resurse pentru instruirea profesorilor – Cerinte speciale in clasa ».ce metode tutoriale sau de invatare se vor folosi? .ce probleme (legate de ajutorul tutorial. in calitate de colaboratori ai profesorilor. precum si fiecare pas al instruirii. ce trebuie facut in cazul in care apare o eroare.ce abilitati concrete solicita obiectul instruirii? . de comportamente) pot sa apara mai frecvent.cand.cine ar putea sa fie tutori sau profesori de spijin? . 3) .

2. Observarea in cuplu.exersarea comportamentului tinta. care ia locul elevului. Metoda se compune din trei etape distincte: a) . Profesorul. Instruirea tutorilor si profesorilor de sprijin In general.sedinta de planificare. care se refera la asistarea unui profesor de un alt coleg al sau. deja instruiti. folosita pe scara larga in SUA. Predarea pe baza de parteneriat intre profesorii scolii. folosind jocul de rol. in care se stabilesc aspectele ce vor fi urmarite. predarea sub supraveghere: profesorul va supraveghea tutorul in prima saptamana de lucru. demonstratia: profesorul demonstreaza tutorului. poate fi folosit. tutorul sau profesorul de sprijin demonstreaza. 43 . aceasta poate fi suplinita de profesor sau de alti tutori sau profesori de sprijin. utilizata pentru perfectionare profesionala. tutorii si profesorii de sprijin sunt instruiti dupa urmatoarele metode: .inversarea rolurilor . comite erori pe care elevii le comit in mod frecvent. c.Odata ce un astfel de scenariu a fost elaborat. testand. profesorului metoda proaspat invatata. de mai multi tutori cu mai multi elevi. astfel. tutorii si profesorii de sprijin sunt instruiti sa foloseasca urmatoarea metoda: . pentru clarificarea si solutionarea problemelor pe care acesta le intampina. cum trebuie sa instruiasca elevul. inversarea rolurilor: dupa demonstrarea metodei de instruire de catre profesor. C. capacitatea tutorului de a le corecta in mod corespunzator. la randul sau.predarea sub supraveghere. o perioada mai indelungata. se prezinta sub urmatoarele variante: 1. in cadrul lectiilor. care se concentreaza pe masurarea performantelor obtinute de profesori. b. in mod repetat.captarea atentiei. . Aceasta strategie. tutorii sau profesorii de sprijin handicapati pot avea nevoie de indrumare.demonstratia .verificarea/evaluarea atingerii obiectivului.demonstratia. a. . . Supervizarea clinica. este o tehnica mai elaborata de observatie. are drept scop perfectionarea pedagogica a fiecarui participant si solutionarea optima a problemelor educationale aparute in activitatea cu elevul handicapat mintal. In general.

Cu privire la acesta.spatiu de lucru . a aparut in literatura de specialitate conceptul de “centru de invatare”. daca fiecare profesor isi alege si pregateste un pachet de instruire specializat pe o anumita problema”. mai familiarizat. unde elevii pot sa desfasoare o activitate de invatare independent sau sub indrumare.ghid pentru corectarea erorilor. Doi sau mai multi profesori. Centrele pot fi folosite in timpul fazelor de dobandire. necesita existenta unui spatiu adecvat. spre exemplu. cu o anumita problema din cadrul curriculumului de predare.sedinta de concluzii. in care se analizeaza rezultatele obtinute in atingerea obiectivelor propuse si se cauta noi alternative. profesorul respectiv poate fi folosit in instruirea mai multor clase in care sunt integrati elevi handicapati mintal. 44 . poate fi economisit timp si efort. in care sa se poata desfasura activitatile adaptate posibilitatilor elevilor handicapati mintal. in viitor. instruire individuala sau pentru grupuri mici de elevi cu nevoi speciale. in acest caz. pot stabili sa-si combine elevii. Intr-un centru de invatare. au nevoie de instruire speciala. Aceasta consta dintr-o “programare adecvata a activitatilor. Cand elevii. din doua sau mai multe clase. In acest mod. detine rolul de instructor.b) . se refera la perfectionarea unui profesor de catre un alt profesor. pastrare sau generalizarea cunostintelor. Predarea pe baza de parteneriat dintre profesorii unei scoli. in cadrul procesului de instruire. pentru activitati care necesita mai putina supraveghere.o lista de control pentru evaluarea muncii . pentru atingerea acestora. recapitula sau generaliza conceptele predate in cadrul clasei si isi pot forma diverse categorii de deprinderi.foi de raspuns – fise individuale . c) . elevii handicapati mintal pot aplica. se poate imbunatati prin utilizarea unei programari flexibile. in care se aduna datele ce se subsumeaza aspectelor (obiectivelor) stabilite anterior. “Un centru de invatare este un spatiu rezervat in clasa. Instruirea cuplului. Acesta trebuie sa puna la dispozitia elevilor urmatoarele: . 3. Aplicarea tututror acestor strategii didactice.fise pentru inregistrarea performantelor . care face posibil ca profesorii sa acorde. ocazional.materialele si echipamentele necesare .instructiuni care descriu ce si cum trebuie facut .observarea clasei in timpul activitatii. care.

de exemplu).altor agenti comunitari b) alcatuirea si stabilirea sarcinilor echipei de interventie.profesor specializat . -transformari organizatorice. incat unul sau mai multi elevi sa poata fi implicati. Se poate apela la centrul de invatare. 1999. 2. alcatuita.Popovici – « Elemente de psihopedagogia integrarii ». ca alternativa pentru temele date elevilor spre rezolvare in clasa sau pentru imbogatirea activitatii. care implica mai multe componente: 1. Centrele de instruire trebuie sa fie astfel organizate.Centrul de instruire permite profesorului sa individualizeze instruirea si sa faciliteze exersarea suplimentara pentru elevii care necesita acest lucru. nefiind absolut necesara prezenta profesorului. ProHumanitate. -adoptarea unor proceduri de evaluare clare si precise.” Structura procesului interventiei psihopedagogice intr-un centru de integrare Orice scoala publica obisnuita. edit. 4. datorita existentei unui numar de elevi cu CES (handicapati mintal.V. 6.profesor titular . centrul asa cum era cand au venit.profesor itinerant . in situatia in care doreste sa cuprinda in sistemul sau educational general. -adaptarea interventiei psihopedagogice. intr-un CENTRU DE INTEGRARE. din: .conducerii centrului . 1. in urma unei lectii. pag. in acelasi timp sau la momente de timp diferite. in zona de deservire a institutiei de invatamant respective. se poate transforma intr-un centru de integrare. Transformarea unei scoli obisnuite. -modificari structurale. -selectarea metodelor utilizate.parintilor ---------------------------*D. 45 . este un proces complex.profesor asistent. 5. -schimbari curriculare. acei elevi cu probleme. . 3. in functie de posibiltati si cerinte. Transformarile organizatorice vor viza aspectele legate de: a) clasificarea rolurilor si atributiilor urmatorilor factori: .66-71. Materialele trebuie pregatite din timp. in functie de obiectivele fixate. iar elevii instruiti sa lase la plecare.

NIVELUL II . distributia pe nivele educationale.. care trebuie sa beneficieze fiecare de un program educational propriu. in raport ce obiectivele clasei sau cu capacitatile ce trebuie dobandite pentru trecerea in clasa urmatoare. dupa cum urmeaza: NIVELUL I .cuprinde obiectivele clasei si capacitatile ce trebuie dobandite pentru trecerea in clasa urmatoare. cu variabilele aferente: a) elementele materiale .medici . Modificarile structurale.asistente medicale . cu precadere a celor fragile. relatii cu alte centre. vor avea in vedere urmatoarele componente. relatii cu comunitatea. plecand de la ce stie (repertoriul personal) si de la ce I se ofera (situatii. Schimbarile curriculare trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente: a. sprijinindu-se pe propriile achizitii.kinetoterapeuti . continuturi.logopezi . se obtine astfel parcursul dorit pentru copil. are drept scop satisfacerea cerintelor educationale speciale ale unui elev (handicapat mintal. b) elementele umane . 1991). reprezinta o conditie absolut necesara pentru integrarea elevilor handicapati minta. c) elementele formale .elevi. 3.se refera la decelarea achizitiilor copilului cu CES.finalitatea zonei de integrare 46 . pentru realizarea recuperarii si terapiei specializate: . 2.timpul. Schimbarile curriculare.terapeuti ocupational. profesori. care trebuie oferite pentru ca. obiective. sa puna in lucru noile demersuri. obiecte).se refera la structura demersului pedagogic si cuprinde 2 faze: a) analizarea capacitatilor ce trebuie dobandite pentru a distinge etapele componente si a le ordona.spatiul si resursele materiale disponibile. 4. de exemplu) si presupune rezolvarea unui set de probleme specifice rezolvate pe trei niveluri (dupa Janne Jaume.c) angajarea de personal medical si paramedical.psihoterapeuti . NIVELUL III . Adaptarea interventiei psihopedagogice. parinti. b) se determina situatiile sau obiectele de studiu.

metodologia disponibila. folosite in integrarea scolara. INVENTAR AL METODELOR SI INSTRUMENTELOR DE INTEGRARE SCOLARA (dupa Murielle Sack .. 5.. ADAPTAREA SOCIALA METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE # Grile de observare a comportamentului # Chestionare si interviuri 47 . respectiv.continutul curricular de baza d. elaborata de Murielle Sack in 1992.b. se afla in stransa relatie cu procesul de integrare. Selectarea metodelor de inteventie.1992) OBIECTUL EVALUARII 1. asa cum reiese din schema de mai jos..obiectivele de integrare c.

Evaluari zilnice sau periodice (ale progreselor si dificultatilor copilului) * Interviuri * Chestionare de opinii * Grile de observare = Chestionare = Grile de observatie = Probe de evaluare a randamentului scolar si profesional = Analiza psihologica a produselor activitatii * Studii privind obiectivele specificate * Anchete statistice &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 6.copilul .INSERTIA INSTITUTIILOR IN MEDIUL SOCIAL (scoli.EFICACITATE * Teste de inteligenta * Probe piagetiene . centre.INTELECTUAL b).# Teste de personalitate (de frustrare.1992) EVALUARE INAINTE DE INTEGRARE DUPA INTEGRARE 48 . Evaluarea procesului de integrare.SCOLAR c). NIVELUL DE DEZVOLTARE AL COPILULUI INTEGRAT a). COST .Probe scolare standardizate cu evaluare sumativa si formativa .mediul educational Acestia trebuie evaluati inainte si dupa declansarea procesului integrativ. se adopta decizia mentinerii sau plasarii copilului in alta scoala. Ansamblul desfasurarii procesului de evaluare a fost descris de Murielle Sack. conform schemei de mai jos: ===================================================== SCHEMA TEORETICA A PROCESULUI DE EVALUARE A INTEGRARII SCOLARE (dupa Murielle Sack .BLOBAL 3. ATITUDINEA MEDIULUI SOCIAL (directori. parinti ai copiilor handicapati sau normali) 4. incepe cu evaluarea a doi factori esentiali: . in urma procesului de evaluare. servicii) 5. proiective) 2. profesori.

evaluarea . atat elevul. pot fi folosite pentru “masurarea” integrarii.evaluarea .initiala . Se elaboreaza.formativa . asa cum am mai subliniat. sunt evaluate competentele curriculare.sumativa . in cadrul procesului integrarii. toate formele de evaluare importante din pedagogia moderna.continua Practic.COPIL MEDIU COPIL EVALUAREA EVOLUTIEI MEDIU EVALUAREA EVOLUTIEI CONTEXTUL INTERACTIUNILOR DECIZIA IPOTEZE PRIVIND PROCESUL CARE ANTRENEAZA EFECTELE CONSTATATE DECIZIA MENTINERE FARA MODIFICARE MENTINERE CU MODIFICARE RETRAGERE INTOARCEREA IN INSTITUTIE PLASAREA IN ALTA SCOALA ===================================================== Formele de evaluare educativa. sunt urmatoarele: . 49 . impactul strategiilor educationale si nivelul interactiunilor sociale. ce se recomanda sa fie folosite. In cazul elevului. se observa ca. motivatia. cat si contextul educational.

In cazul contextului, evaluarea se refera, cu precadere, la efctele deciziilor curriculare, atitudinile personalului si organizarea centrului de integrare. In final, informatiile obtinute cu privire la elev si contextul educational, ajuta, dupa o judicioasa analiza, la perfectionarea procesului de invatare al elevilor cu CES, integrati printr-o mai buna adaptare a strategiilor educationale la specificul acestora. In situatia integrarii educationale a elevilor handicapati mintal, cercetarile de specialitate au evidentiat faptul ca, este util sa se inceapa cu cei cu handicap mintal usor (debilitate mintala), urmand ca, pe baza experientei dobandite in fiecare centru de integrare in parte, sa se treaca, treptat, la integrarea educationala a celor cu handicap mintal moderat si sever.

EDUCATIA INTEGRATA IN EUROPA DE VEST MODELUL NORVEGIAN - PREZENT SI PERSPECTIVE PREMISE PENTRU UN POSIBIL MODEL ROMANESC DE REFORMA Capitolul de fata ets consacrat reformei destinate persoanelor handicapate din tarile nordice. In cadrul acestui proces complex, au loc schimbari structurale in interiorul intregului sistem de asistenta sociala si educatie speciala, care vizeaza toate componentele sale, avand drept obiectiv final, stergerea deosebirilor dintre existenta persoanelor cu diverse tipuri de handicap, si cele normale, prin inlaturarea intregului ansamblu de bariere fizice, sociale si culturale, care reprezinta obstacole in calea realizarii lor dpline. Subsistemul educatiei speciale, datorita ajustarilor care urmeaza sa se produca in interiorul sau, va juca un rol determinant in cadrul acestui proces.
50

Cunoscand preocuparile prezente si de prspectiva din tara noastra, din planul reformei, consideram util sa prezentam aceste realizari, cu speranta ca vom contribui, astfel, la imbunatatirea propriului sistem de invatamant special. Subscriem la parerea ca, insusirea unei experiente de pe plan international, oricat ar fi de avansata, este necesar sa se tina seama de particularitatile nationale, de tara unde urmeaza sa fie transferate, in caz contrar, putandu-se ajunge la distorsiuni intre componentele adoptate si conditiile existente pe plan local. In cazul in care se va gasi o solutie corespunzatoare , care va duce la adoptarea elementelor potrivite cu particularitatile dintr-o anumita regiune, se vor economisi timpul si resursele financiare, necesare unor experimente proprii, destinate rezolvarii unor probleme ce si-au gasit deja raspunsurile pe plan international. Adoptarea, cu discernamant, a unor modele ce si-au demonstrat in timp utilitatea practica, va conduce, totodata, la evitarea unor greseli ce s-au savarsit in anumite perioade de timp, in diverse tari ale lumii. Din acest punct de vedere, o astfel de strategie va asigura procesului de reforma un caracter constant progresiv, prin eliminarea discontinuitatilor determinate de incercarile si experimentele nereusite. Speram ca, analiza noastra sa constituie o sursa de dezbateri, pentru specialistii din invatamantul special, care sa duca, in final, la gasirea cailor si mijloacelor practice, cele mai potrivite, in vederea optimizarii organizarii acestui important domeniu al vietii sociale si alinierii sale standardelor europene, cele mai avansate. PRINCIPIILE NORMALIZARII SI DESCENTRALIZARII-SUPORT TEORETIC PENTRU REFORMAREA SERVICIILOR DESTINATE PERSOANELOR HANDICAPATE O reforma cuprinzatoare, vizand imbunatatirea conditiilor de viata ale persoanelor handicapate, se desfasoara in prezent in Norvegia. In centrul acestei actiuni se afla conceptul de normalizare si transpunerea acestuia in practica. Normalizarea inseamna, in acest sens, promovarea sprijinului pentru integrarea handicapatilor in totalitatea sferelor vietii din comunitatile in care acestia traiesc si unde este necesar sa li se asigure un viitor lipsit de griji. Pentru realizarea acestui obiectiv, intreaga strategie de actiune, destinata acestor categorii de persoane, va fi restructurata fundamental. Normalizarea se bazeaza pe conceptia ca, fiecare individ are dreptul sa fie integrat in cadrul sistemului de locuinte ale comunitatii in care traieste si
51

are nevoie sa fie ajutat, pe cat mai mult posibil, ca sa parcurga acelasi ciclu de dezvoltare pe care il au cei de aceeasi varsta cu el, care fac parte din aceeasi societate. In Norvegia, aceasta semnifica sa se ofere copiilor posibilitatea ca sa traiasca in mijlocul familiilor si sa urmeze gradinite si scoli publice din vecinatate. Fiecare adult trebuie, de asemenea, sprijinit pentru a putea avea propria locuinta si familie si pentru a putea beneficia de munca platita, in afara casei. Normalizarea include, de asemenea, sustinerea participarii active a fiecarui individ, in functie de interesele sale la viata culturala si pentru petrecerea timpului liber in cadrul comunitatii. Serviciile si ajutorul individual vor fi promovate in asa fel, incat sa se asigure includerea tuturor handicapatilor in locuintele din localiatile in care domiciliaza si sa impulsioneze participarea lor cu drepturi egale la toate tipurile de activitate din plan local. Normalizarea include asigurarea unei asistente individualizate, bazata pe sprijin diferentiat, altfel spus, inseamna constituirea unor servicii specializate, care sa permita realizarea unor actiuni variate. La nivel administrativ, normalizarea presupune organizarea si dezvoltarea unor structuri corespunzatoare celor realizate pentru ceilalti cetateni din comunitate. Aceasta cuprinde gradinite si scoli, oficii pentru construirea de lucuinte, oficii de munca, transport public si asezaminte culturale de petrecere a timpului liber, s.a.m.d. Reforma prevede in acest sens, un transfer clar al responsabilitatilor pentru serviciile acordate, de la nivel districtual-regional la nivelul organizarii administrativ-teritoriale, de tipul oraselor si comunelor. In aceasta tara, autoritatile locale au deja responsabilitatea pentru majoritatea serviciilor acordate din diverse sectoare ale vietii sociale. Reforma propusa accentueaza, insa, necesitatea unei mai mari descentralizari a serviciilor specializate, organizate anterior la nivel regional. Se considera ca descentralizarea este absolut necesara, daca se doreste ca serviciile respective sa raspunda, intradevar, necesitatilor locale. Cu atat mai mult participarea persoanelor handicapate la viata comunitatii reclama organizarea unei forme de sprijin sincronizata la nivel local. Coordonarea locala este importanta, atat pentru a asigura dezvoltarea tuturor variantelor de servicii necesare la nivel municipal, cat si pentru constituirea unei cat mai complete game de servicii, realizate prin coordonarea unor sectoare si agentii care activeaza in domenii diferite.

52

este imposibil de realizat fara crearea institutiilor corespunzatoare.Este impartasita conceptia ca. Adoptarea principiului normalizarii. mentionata de guvernul acestei tari in anul 1966. un standard de viata acceptabil. elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Norvegia. de aceea. desfiintarea sistemului bazat pe institutii. in colaborare cu alte ministere si institutii guvernamentale. multe consilii administrative din diverse localitati. in cadrul comunitatii in care traieste. Au fost propuse legi care au acordat responsabilitatea pentru organizarea asistentei medicale generale si serviciilor sociale. incluzand si realizarea celorlalte drepturi cetatenesti. bazat pe institutii. atat la o solida critica a sistemului traditional. au fost capabile sa asigure servicii adecvate. cat si la accentuarea cautarilor in vederea gasirii unei alte alternative si anume sistemul bazat pe dezvoltarea fiecarei persoane handicapate. inclusiv persoanelor cu polihandicap. de la nivelul consiliilor locale. Dezvoltarea in continuare a ideilor legate de normalizare a condus. 53 . a decis. pentru prima oara. se incadreaza armonios in aceasta perspectiva si. consideram util sa-l prezentam in continuare. Proiectul “S”. dupa o profunda analiza. In continuare s-a dovedit ca. guvernul norvegian. in anul 1987. este. ca un principiu director pentru dezvoltarea serviciilor sociale din Norvegia. sa promoveze liniile directoare ale reformei si ale implementarii sale in practica. In final. Aceasta a incurajat Ministerul Regal al Sanatatii si Afacerilor Sociale ca.

CONTRIBUTIA PROIECTULUI “S” SI A CARTII ALBE LA DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE DIN NORVEGIA Intre anii 1987-1988, Guvernul norvegian a discutat indelung despre responsabilitatea statului, referitoare la promovarea unor servicii pedagogice speciale. Reglementarea propusa cu acest prilej, prevedea ca toate cele 40 de scoli speciale ale statului sa fie reorganizate si stabilea principiile acestei actiuni, scopul fiind acela de a se oferi sistemului de invatamant posibilitatea sa promoveze o mai buna educatie speciala pentru toti copiii handicapati. Proiectul S a fost alcatuit cu scopul de apune la dispozitia Ministerului Educatiei si Cercetarii perspectiva teoretica si practica, necesara planificarii si aplicarii unei reforme radicale pentru reorganizarea invatamantului. In anii 1989-1990 au fost prezentate in Cartea Alba nr.54, planurile detaliate in acest scop, referitoare la organizarea educatiei speciale pentru copiii si tinerii din Norvegia. Principala problema analizata este felul in care poate fi extins acest tip de educatie, ce cade deopotriva in sarcina organelor administratiei, cat si a celor regionale, orasenesti si comunale. Cartea Alba nr.54 (1989-1990), continand masuri privind educatia speciala pentru copii, tineri si adulti (elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii), a fost aprobata de guvern la data de 1 iunie 1990. Acest document subliniaza ca organismele regionale si municipale, au responsabilitatea prevazuta de lege, pentru organizarea educatiei persoanalor handicapate.
54

Se reaminteste ca, integrarea, descentralizarea si posibilitati egale de educatie pentru toti copiii au fost principii fundamentale ale sistemului educativ norvegian. Toti copiii vor avea posibilitatea, in cel mai larg sens posibil, sa fie educati in scolile locale. Statul intentioneaza sa intareasca sistemul de educatie speciala organizat la nivelul regional si orasenesc-comunal, prin transferarea fondurilor necesare la nivelul local. Prin reorganizarea scolilor speciale, detinute de stat, o mare parte din resursele financiare si materiale vor fi canalizate spre municipalitati, prin sistemul bugetar privind veniturile regionale. A. CENTRELE NATIONALE PENTRU EDUCATIE SPECIALA In scopul organizarii unor institutii de specialitate, dispunand de procedee avansate de asistenta, statul intentioneaza sa infiinteze 10 centre nationale pentru educatie speciala. Fiecare va acoperi un domeniu distinct al educatiei speciale si anume pentru persoane cu deficiente de auz, vizuale, sociale, emotionale, de comunicare si greutati de invatare. Centrele vor oferi asistenta pentru copiii de toate varstele, incepand cu cei de varsta prescolara. Obiective Centrele vor avea o multitudine de obiective. Obiectivul principal va fi, insa, organizarea unor activitati perfectionate pentru educarea si recuperarea elevilor deficienti, in colaborare cu alte institutii implicate in aceasta activitate. Pentru realizarea acestui deziderat se prevede asigurarea unui curriculum diferntiat si adaptat posibilitatilor practice, oferite de scoala obisnuita. In acelasi timp, centrele vor avea posibilitatea sa acorde asistenta pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, in cazul unor copii care necesita educatie in conditii deosebite si cu o metodologie promovata de specialisti cu inalta calificare. Organizarea de servicii de consultanta si conducere a procesului educativ, va constitui o alta prioritate a centrlor bazate pe o analiza de diagnosticare atenta si o buna cunoastere a posibilitatilor locale. Aceasta include, de asemenea, realizarea unor programe suplimentare de cursuri de perfectionare pentru parinti, profesori, personalul din scoli si alte categorii de personal. O ultima, dar la fel de importanta, sarcina a acestor institutii se refera la informarea generala a publicului. B. TEHNOLOGII MODERNE BAZATE PE FOLOSIREA COMPUTERULUI IN AJUTORUL PROFESORILOR
55

Tehnicile moderne, bazate pe folosirea computerului, desi foarte noi, sau impus in domeniul educatiei speciale. In viitor vor fi introduse computere, destinate activitatilor educative intr-o parte din centrele respective. Unitatile dotate cu computere vor intra sub directa coordonare a Ministerului Educatiei si Cercetarii, a Cosiliului pentru Educatie Primara si Gimnaziala si a Consiliului pentru Educatie Liceala. “Consiliul pentru Educatia Laponilor”, va detine rolul principal in dezvoltarea tehnicilor bazate pe computer, necesare educatiei speciale. Centrele vor avea datoria sa instruiasca cadrele didactice in vederea folosirii eficiente a mijl;oacelor de invatamant moderne, puse la dispozitie.

C. CERCETARE SI INOVARE Pentru realizarea multitudinii si variatatii de obiective cerute, personalul centrelor nationale pentru educatie speciala, va trebui sa posede cea mai inalta pregatire de specialitate din domeniul lor de activitate. Aceasta, bineinteles, implica un inalt nivel de educatie pentru fiecare profesie in parte. Se prevede ca ministerul de profil sa incurajeze personalul care lucreaza aici, in scopul de a se perfectiona tot timpul, pentru a putea asigura un inalt grad de pregatire institutiei in care lucreaza. Va fi incurajata, de asemenea, dezvoltarea modelelor si strategiilor de integrare, precum si cercetarea si inovarea, ca rezultanta a experientei dobandite in practica pedagogica zilnica. Cartea Alba accentueaza, in aceasta directie, necesitatea unei stranse colaborari cu colegii si universitati care pregatesc specialisti de profil. D. MASURI ORGANIZATORICE PE PLAN LOCAL (Intarirea puterii de decizie pentru administratia locala) Reorganizarea fostelor scoli speciale, apartinand statului, presupune aparitia unor sarcini pentru administratia locala si regionala. Pentru traducerea lor in viata, statul va transfera in mod consecvent mai multe fonduri catre autoritatile respective. 1. Specialisti in fiecare consiliu administrativ-regional Careta Alba stabileste principiile necesare dezvoltarii serviciilor la nivel local, iar Ministerul Educatiei si Cercetarii propune ca, cel putin, un profesor specialist in surdopedagogie si un altul de specialist in tiflopedagogie sa fie atasati pe langa conducerea administrativa a fiecaruia din cele 19 districte ale tarii. Acesti specialisti vor deveni consilierii pe probleme
56

pentru educatia speciala. colaborarea dintre parinti si ceilalti specialisti implicati in procesul de invatamant si recuperare. 4. vor fi nevoite sa gaseasca alte modalitati pentru organizarea educatiei speciale. in scopul acordarii unui sprijin corespunzator. In conformitate cu legea existenta aceasta reforma acorda intreaga responsabilitate pentru stimularea. alti doi specialisti in pedagogia handicapatilor mintal vor fi asigurati de catre stat in fiecare district. acestea vor putea ajuta numai o parte din copii. Acestia vor fi integrati echipei pentru recuperarea deficientilor mintal. 57 . in functie de handicapul fiecarui elev. unui copil cu nevoi speciale nu I se poate acorda sprijinul corespunzator prin reteaua locala. Se prevede. recuperarea si educarea handicapatilor mintal. se va dovedi ca. organizata la nivel local. in acelasi timp. serviciile psihopedagogice. aceasta deoarece. aceasta usurand activitatea de recuperare viitoare. In afara de acesti experti. de aceea. 3. sa functioneze intr-o stransa cooperarea dintre diferiti specialisti din domenii diverse. intarind scolile cu profesori calificati in domeniu si asigurand mijloacele de invatamant corespunzatoare. sa se organizeze. Echipele specializate in recuperarea persoanelor handicapate. vor colabora in activitatea ce o vor depune cu Centrele nationale. Aceasta va duce. care se desfasoara in prezent. primul ajutor si sprijin sa fie acordat handicapatilor cat mai devreme posibil (la varsta cea mai frageda).specifice pentru toti copiii si tinerii din zona geografica respectiva. in final. Echipe pentru educatia speciala in scoli In Cartea Alba se prevede. ca reteaua de servicii. In cazul in care . localitatilor in care acestia domiciliaza. la nivelul fiecarei scoli. Toti specialistii enumerati. la imbunatatirea serviciilor pentru persoane cu nevoi speciale pe intreg teritoriul Norvegiei. echipe pentru educatie speciala. 2. Reteaua de servicii promovata la nivel local Cartea Alba accentueaza asupra importantei deosebite pe care o reprezinta faptul ca. autoritati scolare. ca de exemplu. ce functioneaza in cadrul “Consiliilor administrative locale”. I se va asigura acestuia posibilitatea sa fie primit de un spital districtual sau de un “Centru National pentru Educatie Speciala”. “Consiliile municipale”. lucratori sociali. personalul din gradinite. Alte modalitati de organizare a educatiei speciale Pentru un numar restrans de elevi. vor fi de mare importanta in realizarea “Reformei norvegiene privind persoanele cu deficiente in dezvoltare” (HVPU). Echipele vor asigura.

de asemenea. in care vor beneficia de educatie speciala. vor fi plasati intr-o scoala locala. parinti. cum ar fi. acordand o atentie deosebita copiilor cu nevoi speciale de educatie si vor oferi indrumari si procedee terapeutice adecvate. Cartea Alba propune infiintarea unui “Centru National pentru Dezvoltarea Serviciilor Psihologice si de Educatie”. sa sprijine copiii incepand de varsta prescolara si apoi. Oricine poate apela la ajutorul acestor servicii. Aproximativ jumatate dintre ele asigura serviciile pentru o singura localitate. care isi desfasoara activitatea in diverse orase si comune. oferit de localitati prin intarirea si coordonarea gamei de prestatii oferite. iar restul deservesc doua sau mai multe localitati. dar pe langa acestia. cei cu mari probleme emotionale si de adaptare sociala. In afara de acestia. Este important faptul ca. de exemplu. corespunzatoare deficientelor sau intr-o institutie sociala si medicala pentru o anumita perioada de timp. MODELE DE COOPERARE “Ministerul Educatiei si Cercetarii”. a initiat proiecte experimentale. a crescut in ultima decada. studenti. Psihologii si pedagogii educationali sunt majoritari din punct de vedere numeric. s.m.Altii. 58 .d. pentru stimularea acestor facilitati. copii. personal didactic. Serviciile psihologice si educationale (denumite si psihopedagogice) au rolul (cum am mai aratat). (in prezent Ministerul afacerilor pentru copil si familie). in multe parti. in echipe sunt inclusi si lucratori sociali.a. Serviciile vor avea rolul important in munca preventiva si. impreuna cu “Ministerul familiei si afacerilor de consum”. de exemplu. astfel de institutii sa intretina o colaborare permanenta cu reteaua locala de invatamant. E. Ele vor colabora cu reteaua scolara locala. Echipele sunt constituite din specialisti cu pregatire din diverse domenii. pe toata durata cursurilor scolii obligatorii de 9 ani. 5. numarul educatorilor si profesorilor (care au urmat cursuri de specializare de profil). Serviciile psihologice si de educatie Norvegia are aproximativ 300 de echipe psihologice si de educatie. avand drept scop imbunatatirea sistemului de servicii. doctori. vor acorda asistenta necesara personalului din gradinite si scoli in desfasurarea si indrumarea unor programe de recuperare eficiente.

Incheiem. Aceasta situatie trebuie rezolvata cu prioritate. In Cartea Alba se stipuleaza. fata de cele existente. diferentiate pentru toete persoanele handicapate. in ansamblul sau. in functie de potentialul economic al fiecarei societati in parte. reprezinta o deschidere curajoasa spre viitor. in final. CRESTEREA CERERII DE SPECIALISTI Pentru realizarea scopurilor prevazute. Este considerata absolut necesara colaborarea dintre colegii. in domenii cum ar fi: psihologie. iar rezultatele sale. de organizare. considerand ca “PROIECTUL S”. 59 . defectologie si asistenta sociala. se face simtita nevoia cresterii numarului de specialisti la toate nivelurile. in legatura cu asigurarea dreptului la masuri pedagogice si de recuperare. in aceasta directie. universitati si gradinite si scoli. necesitatea ca perfectionare personalului din diversele institutii implicate in realizarea obiectivelor propuse sa se desfasoare in paralel cu actiunea de dezvoltare si inovare prin experimentare. Ministerul raspunzator de acest proces. pedagogie. joaca un important rol in cdrul experimentelor de promovare a unor solutii alternative. Consideram ca acest fapt este determinat si de varietatea si anvergura proiectelor sale in domeniile educational. F. deoarece. Norvegia resimte inca lipsa unui numar suficient de specialisti. pe baza experimentala. pot fi preluate si de alte tari. benefice dupa o evaluare de substanta. fiecare copil. sa determine care sunt modelele cele mai eficiente de colaborare pentru a putea ajuta. pentru organizarea si evaluarea unor programe de sprijin la nivel local. dupa informatiile furnizate. social si medical.Serviciile psihologice si de educatie. cauta ca.

sensibil la problematica handicapatilor mintal. A crescut sensibilitatea fata de problematica handicapului mintal si promovarea unor servicii pentru cei afectati de aceasta tulburare de personalitate. 2. continea 112 recomandari pe mai multe directii principale. unde prematuritatea si rata copiilor deficienti era inalta. Servicii din cadrul comunitar John Kenedy. -cresterea substantiala a fondurilor federale pentru programe si servicii destinate handicapatilor. Cercetari in directia cauzelor retardatului mintal si a metodelor de terapie. 60 . Masuri preventive de sanatate. -raspandirea cunoasterii drepturilor universale ale omului. PPMR). b) protectie in timpul sarcinii impotriva radiatiilor si drogurilor. pentru aceste categorii de persoane.DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE PENTRU ELEVII HANDICAPATI MINTAL DIN SUA In 1960-70. se pot mentiona urmatoarele: 1. In acest sens . Pentru a deveni in sprijinul cerintelor persoanelor handicapate. focalizat la inceput pe centrele populate. 2. deoarece avea o sora handicapata mintal si optiuni politice democratice. vizand: -a) calitatea vietii si -b) calitatea serviciilor destinate handicapatilor. Restul cauzelor au fost legate de motive incluzand experienta culturala si de mediu. recuperare si educatie. Raportul final de actiune (President Panel of Mental Retardation. incluzand: a) un program puternic de ingrijire si supraveghere a mamelor si copiilor. un impact deosebit asupra imbunatatirii situatiei persoanelor handicapate. Ereditatea si defectele fizice severe. in domeniul educatiei si asistentei sociale. a devenit presedinte la 20 ianuarie 1961 si a initiat o politica ce cuprindea obiective. care a stabilit sase obiective strategice. destinate sa orienteze politica americana. au fost considerate ca fiind relevante pentru 10-15% din cauzele care determina handicapul mintal. l-au avut doua elemente: 1. condusa de Leonard Mayo. Kenedy a infiintat o comisie de 26 de membri.

7. in scolile 61 . multe persoane retardate mintal. perfectionate si servicii sociale comprehensive. Aparitia unui concept legal si social despre handicap. in scolile publice si private. prin asigurarea de posibilitati studentilor sa studieze varietatea aspectelor. in stransa legatura cu forme organizatorice de maturizare vocationala. serviciile sa fie integrate la nivelul comunitatii. formare si antrenament profesional. care cuprindeau referiri cu privire la: a) raspandirea programelor educationale generale si crearea de programe de educatie speciala. descoperirea unor metode si procedee de ingrijire diversificate. ca persoanele handicapate au aceleasi drepturi cu cele ale celorlalti cetateni si de aceeasi varsta din aceeasi tara. cu accent pe familie si dezvoltarea unei game largi de facilitati pe plan local si comunitar. 6. in general. incluzand protectia drepturilor lor civile. corespunzatoare nevoilor acestora. Intarirea programelor educationale. in general. statele si comunitatile locale poarta raspunderea principala pentru finantarea si imbunatatirea conditiilor de viata pentru persoanele retardate mintal. in esenta. intr-o retea de legaturi corespunzatoare. reabilitarea profesionala. pentru sensibilizarea publicului pentru problematica deficientei mintale: a) pentru a intari cercetarea si activitatea de prevenire. Promovarea de programe de educatie si informare. 5.c) extinderea serviciilor de diagnosticare si diferntiere. Acordarea unei atentii deosebite dezvoltarii stiintei si a fiecarui tip de serviciu. 3. stipula. in vederea angajarii in diverse meserii: b) educarea adultilor handicapati mintal si organizarea de ateliere protejate. Infiintarea unor clinici de specialitate. destinate handicapatilor mintal. o atitudine deschisa din partea legii si a instantelor de judecata si clarificarea teoriei legate de responsabilitatea in savarsirea de acte criminale. in adoptarea unei platforme pentru initierea de reforme si programe de dezvoltare din domeniul handicapurilor. 4. raportul recomanda ca. la diferite varste. si b) cu asistenta federala. in cele 7 articole. legate de problematica deficientei mintale si handicapurilor. Declaratia ONU din 1971. Declaratia respectiva a influentat SUA. inca nu primeau serviciile adecvate. prevederi destinate protectiei vietii acestora. erau luate in consideratie o varietate de nevoi speciale. In legatura cu dezvoltarea serviciilor. Realizari obtinute in practica sociala In ciuda castigurilor inregistrate in anii 1940-1950. extensive. De exemplu. cu privire la drepturile retardatilor mintal.

Astfel de corectii aduse legislatiilor statale. pe cat mai mult posibil. in scolile publice pentru toti copiii retardati mintal. de a asigura o educatie corespunzatoare. nediscriminatorii. impreuna cu cei normali. au pregatit LEGEA FEDERALA PRIVIND EDUCATIA PENTRU TOTI COPIII. Intelegerea incheiata in anul urmator. Este interesant de notat ca. 1500 de copii exclusi din scolile din Pensylvania au fost admisi in acestea”. Aceste prevederi au avut un impact deosebit asupra revigorarii serviciilor educationale pentru handicapatii mintal. dar n-au eliminat. Cei 13 copii au fost considerati reprezentativi pentru toti cei exclusi din invatamantul public”. caile. in functie de rasa si cultura de provenienta. abuzurile si n-au aratat “cum acest tip de educatie speciala sa fie asigurat”. 3. asigurarea de procedee de asistenta pentru copii. ci ei se incadrau in categoria celor cu deficienta mintala usoara si moderata. nu erau handicapati sever. a fost aceea referitoare la coordonarea de sprijin financiar din bugetul federal pentru agentiile statale si locale implicate in organizarea programelor din domeniul educatiei speciale. metodele si mijloacele ei de realizare. Alte prevederi.publice. includeau urmatoarele: 1. proceduri de testare si evaluare pentru copii. aceasta insemnand educarea copiilor handicapati. programe realizate in mod descentralizat. In legatura cu respingerea a 13 copii deficienti mintal din scolile publice ale statului. “Se specificau. dezvoltarea de programe educationale individualizate pentru fiecare copil handicapat. din 1975. 62 . 2. 1972. 4. din cauza tipului sau severitatii handicapului lor. un mare numar de copii erau exclusi de la programele educationale. procedurile de evaluare si de asigurare a protejarii acestor copii. mai mult de jumatate din acestia. cat si pentru parinti. O prevedere esentiala din aceasta lege. stabilea obligatia Departamentului de Asistenta Sociala si a celui pentru Educatie. de asemenea. “Semnalul a fost dat de demersul facut de Asociatia pentru Copii Handicapati din Pensylvania. acordarea unei educatii libere si adecvate pentru toti copiii handicapati. In urma intelegerii respective. educarea intr-un mediu social cat mai putin restrictiv. cu alte cuvinte. inca. Anul 1971 a fost anul schimbarii acestei situatii dificile. cum s-ar fi asteptat sa fie cazul. 5. in stransa legatura cu educatia speciala.

care definea standardele minimale pe care trebuiau sa le indeplinesca scolile statale. rezidenti in institutii. sa fie asigurate de catre echipe interdisciplinare. au fost violate. precum si procedurile lor de lucruc . principiul dezinstitutionalizarii 1. In 1972. prin includerea aspectelor legate de institutiile pentru handicapatii mintal. indiferent de severitatea handicapului” si. de asemenea ca. Aceste prevederi stipulau. asigurandu-se accesibilitatea situatiilor si conditiilor vietii cotidiene. in asa fel incat. De asemenea. toti copiii si adultii handicapati mintal sunt capabili de crestere.Perfectionarea sistemului institutional In anii ‘70. cu rezultate similare. instantele judeactoresti federale. Hotararea sa judecatoreasca includea si un apendix. drepturile constitutionale ale handicapatilor mintal. Prevederile din aceasta lege cuprindeau multe din standardele propuse de “Consiliul pentru servicii destinate handicapatilor mintal” si altor persoane cu handicapuri de dezvoltare si statuau obligatia asigurarii de fonduri din bugetul federal. in amendamentul din 1971. a declarat ca. In anul 1971. problema a fost reluata de o curte juridica din Winsconsin. invatare si dezvoltare. principiul dezvoltarii 3. judecatorul Johnson de la tribunalul din Alabama. Principiul normalizarii. in tarile scandinave. Reforma institutiilor americane a luat un drum nou. a fost infiintata o comisie care sa duca la indeplinirea hotararilor instantelor judecatoresti respective. Principii ale educatiei integrate Masurile reformatoare adoptate prin aceasta lege erau guvernate de trei principii fundamentale de educatie si asistenta sociala: 1. aceasta sa traiasca conform standardelor dupa care traiesc majoritatea membrilor normali ai societatii. standardele impuse. principiul normalizarii 2. Principiul dezvoltarii. au acordat un interes major dezvoltarii institutiilor. deci. ca fiind neconstitutionale. “obiectivul fundamental al programelor pentru handicapatii mintal. capitolul XIX din Legea privind protectia sociala. pentru realizarea standardelor propuse. a fost propus initial de “Liga internationala a societatilor pentru handicapati mintal” si se refera la faptul ca. declarand multe din conditiile oferite de acestea. “Fiecare individualitate poseda un potential de progres.* 63 . 2. consta in stimularea insusirilor umane ale acestora”. se refera la faptul ca trebuie facute toate eforturile pentru a asigura persoanei retardate mintal o existenta cat mai normala posibil. dezvoltat mai intai.

“In trecut. 1980)”. in cadrul reformei institutiilor. intervalul 1970-1979.J. Realizarile obtinute apartin unei societati a carei atitudini si responsabilitati. Pentru a se atinge acest obiectiv. fata de locul lor in cadrul comunitatii si responsabilitatea societatii americane. ca fiind solutia cea mai eficienta. din multe puncte de vedere. Dezinstitutionalizarea a devenit un obiectiv major al anilor ‘70.SINTEZA 64 . in realizarea de progrese in aceste domenii. astfel. pana in prezent.3. a fost vazut frecvent. 1982. ------------------------------*Cegelka P. .Mental retardation from categories to people. spera ca. s-au schimbat frecvent si profund. atitudinea fata de persoanele handicapate mintal. vor fi traduse integral si constant in fapte si ca. pana la sfarsitul secolului. persoanele handicapate mintal au fost tratate intr-un mod care raspunde mai mult cerintelor specialistilor din cadrul comunitatii si mai putin necesitatilor individuale ale acestei categorii de persoane”. a scazut pana la 50139 de persoane. se reflecta in faptul ca. in rezolvarea problemelor legate de om . carora le sunt destinate. a cunoscut cele mai radicale schimbari in atitudine si tratamentul deficientilor mintal din intreaga istorie a Americii. in timp ce populatia americana a continuat sa cresca (Scheerenberger. Teoreticienii de azi. atitudinile inovatoare prezente. institutiile a de facut un efort.T. numarul rezidentilor din institutiile administrate de stat.Merrill Publishing Company. in directia cresterii independentei membrilor acestora. pana in prezent. “Progresele realizate in acest sector. Principiul dezinstitutionalizarii. vor raspunde adecvat nevoilor persoanelor handicapate. SISTEMUL LEGISLATIV SI DE ORGANIZARE AL INVATAMNATULUI INTEGRAT IN EUROPA DE VEST . iar comunitatile trebuie sa-si dezvolte nivelul serviciilor pentru a putea asigura mentinerea handicapatilor mintal in mijlocul societatii. Constatam ca. cand presedintele Nixon a lansat obiectivul national de reducere a populatiei din cadrul institutiilor la 30%. Prehm H. au crescut de-a lungul ultimilor ani. pregatindu-i pentru plasarea in mijlocul comunitatilor. din SUA. Charles E. Ohio. Concluzii Perioada dintre 1960 pana in prezent.

7. In majoritatea statelor. sunt adepte ale realizarii educatiei speciale. handicapurilor grave. 10. cu privire la invatamant. majoritatea tarilor dezvoltate ale lumii (atat din Comunitatea Europeana. se desfasoara in stransa legatura prin colaborarea intre autoritatile administrative centrale si locale. cu organizatiile neguvernamentale (ONG-uri). polihandicapurilor sau handicapurilor senzoriale. 2. descentralizarea responsabilitatii de la nivel central si delegarea ei la nivel regional si local. care au in ingrijire persoane handicapate. Aceasta schimbare. altele au elaborat legi destinate numai acestui domeniu (ex. In concluzie. programele destinate educatiei si recuperarii persoanelor handicapate. este determinata de aplicarea principiilor universale ale drepturilor omului si pentru aceste categorii de persoane. 8. pe diverse trepte si nivele. in cadrul invatamantului obisnuit. In toate tarile dezvoltate. 3. caracterizata prin continue cautari de noi formule organizatorice si schimbari legislative. conducerea. este o solutie optima pentru asigurarea unei game largi si eficiente de servicii pentru handicapati. pe langa unitati scolare obisnuite.1. organizarea si planificarea educatiei speciale. Se constata schimbarea mentalitatii la nivel international fata de persoanelor handicapate. destinate cu precadere. cat si din SUA). 9. 4. in acord cu progresele societatii contemporane. 11. in viziunea majoritatii cercetatorilor contemporani. prevederi referitoare la organizarea invatamantului special. In majoritatea tarilor dezvoltate. tarile scandinave). 5. punandu-se accent pe asistenta acordata familiilor. la nivel fiziologic si ideologic. Succesul in realizarea obiectivelor integrarii si al egalizarii sanselor. in care se afla integrati handicapati. incepand cu cele de la nivel national. se bazeaza pe progresul realizat in diversificarea gamei de servicii destinate persoanelor cu nevoi speciale. asistam la o ampla reforma a invatamantului special. Se observa ca. unele fiind mai avansate in acest sens (ex. Integrarea este realizata in diverse tari. asigurarea serviciilor de invatamant special si a celor din cadrul comunitatii. In prezent se manifesta o acuta preocupare pentru diversificarea si largirea ariei de actiune a serviciilor destinate handicapatilor. altele se afla intr-o faza incipienta. revin Ministerului Educatiei sau Invatamantului. exista si unitati de ocrotire si invatamant special. Unele tari au introdus in legislatia nationala generala. Se considera ca. 6. destinate protectiei persoanelor handicapate. bolnave sau facand parte din grupe cu grad ridicat de risc. Integrarea din punct de vedere actional inseamna. tarile scandinave). 65 . conform principiul integrarii persoanelor handicapate. separate.

RECOMANDARILE CONSILIULUI EUROPEI R92/6/904/92 66 . EXTRASE DIN PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE SI ROMANESTI. CU PRIVIRE LA EDUCATIA INTEGRATA I. care coexista.In planul legiferarii. din domeniul educatiei si asistentei sociale pentru persoanele handicapate. cu legi permanente. aceasta are ca efect existenta unor legi temporare (vezi cazul Olandei). in mod provizoriu.

acolo unde poate fi asigurata totdeauna asistenta necesara pentru copiii deficienti. Obiectivele educatiei speciale Educatia va ajuta persoanele cu deficiente sa atinga cea mai mare independenta economica posibila. care sa raspunda cerintelor si dorintelor lor. in vederea rezolvarii cerintelor specifice. la proiectarea. impreuna cu grupuri de copii normali.Toate persoanele cu deficiente. in colaborare cu parintii si educatorii. aplicarea. prevazute pentru fiecare caz in parte. in vederea integrarii ambelor categorii. tehnice si educationale.o stransa colaborare intre scolile speciale si cele generale. 3.contacte intre copiii cu si fara deficiente. Atunci cand situatia individuala a copilului cere educatie specializata. prin utilizarea echipamentelor terapeutice. se impun masuri continue. Intre copiii deficienti si cei fara probleme se realizeaza contacte care asigura o stimulare puternica. * asistenta practica pentru existenta si integrarea in societate. care este adaptat nevoilor capacitatilor si dorintelor (cerintelor) sale. luand in consideratie caracteristicile deficientelor si folosin forme de sprijin pentru facilitarea invatarii. . educatia tinerilor va cuprinde: * formarea deprinderilor sociale si pregatirea pentru viata independenta.copilul sa urmeze gradinita si scoala la o varsta cat mai mica. Tinand cont ca. Educatia va asigura persoanelor deficiente urmatoarele: 1. care includ: . 67 . au dreptul la educatie corespunzatoare. astfel incat sa contribuie la dezvoltarea sociala a tarii lor. educatia trebuie realizata intr-un mediu obisnuit. va contribui la acceptarea deficientelor si achizitionarea deprinderilor necesare pentru depasirea obstacolelor cu care se confrunta.sa se inceapa cu masuri medico-educationale inca de la varsta prescolara. este necesar: . Pentru aceasta. Specialistii (profesionistii) vor asocia familia copilului pe cat mai mult posibil in mod activ. Familia va fi in permanenta informata asupra evolutiei copilului si va beneficia de tot sprijinul de care are nevoie. ca parte a unui program individual pedagogic educational si terapeutic global. In afara de formarea deprinderilor academice. . Obiectivele si sensurile educatiei consta in educarea copilului deficient. urmarirea si evaluarea programului desemnat. de aceeasi varsta. atingerea celui mai inalt nivel posibil de dezvoltare personala. in functie de tipul sau gradul deficientei. principiile interventiei timpurii sunt in interesul copilului. obisnuita sau combinata. 2. mai usoare in stadiile ulterioare. va stimula invatarea. in special atunci cand se intentioneaza realizarea unei educatii scolare.

68 . 2. atat din partea copilului. sa se asigure cladiri si echipamente adaptate pentru copiii deficienti. Tuturor copiilor deficienti. O atentie speciala trebuie acordata rolului si impactului noii tehnologii. in acord cu cerintele (nevoile) lor si dorintele familiei. sunt indreptatiti la o educatie corespunzatoare. 3. sa se puna la dispozitie clase adaptate din punct de vedre al formei in care profesorul titular sa fie ajutat. serviciile pedagogice prescolare. incluzand masuri pentru imbunatatirea accesibilitatii si transportului. intr-un mediu adecvat. tranzitia copilului de la un mediu educational la altul. vor fi alese in functie de rezultatele unui proces de evaluare atenta. care tin seama de tipul de deficienta carora li se adapteaza. daca este necesar. Caracteristicile si tipul de scoala. Aceasta se realizeaza atunci cand ele sunt capabile sa utilizeze mijloace flexibile pentru incurajarea indivizilor. in scopul sprijinirii indivizilor. trebuie sa li se acorde posibilitatea continuarii acesteia. sa se aplice metode de consiliere si conceptii de actiune. de alt personal calificat corespunzator. care vor avea nevoie de sprijin psihilogic. . unde este posibil. in unele cazuri.. interesul si participarea familiei in munca scolii. curriculum-uri si proceduri de examinare adaptate.incurajarea abordarilor inovatoare. reclama o mare adaptabilitate. sa urmeze scoala obisnuita trebuie satisfacute urmatoarele cerinte: 1. copiii invata sa se socializeze unul de la altul si nu in cadrul unui program educational bazat pe performante standardizate. Deoarece contactele intre scoala si familia copilului va fi incurajat. asupra planificarii procesului educational. indiferent de natura acestora. materiale. un numar cat mai mare posibil de copii cu deficiente. 4. sunt examinati de o comisie multidisciplinara de specialisti care intrebuinteaza tehnici de anliza copilului si se concentreaza pe capacitatile (abilitatile). reprezinta un punct de pornire favorabil pentru educarea in comun a copiilor cu si fara deficiente.incurajarea tranzitiei catre scolile obisnuite. Este necesar sa fie investigate modurile in care computerele pot sprijini educatia copiilor cu deficiente. 5. sa se asigure servicii medico-terapeutice si psihologice. daca beneficiaza de pe urma educatiei. Educatia in scolile inclusive Pentru ca. Gradinitele sau. in care parintii si copiii cu deficiente. trebuie subliniat ca. Toti copiii cu deficiente. cat si a familiei. sa se foloseasca metode. dorintele si nevoile copilului.

Educatie si recuperare In cadrul educatiei elevilor deficienti. cum ar fi pregatirea vocationala si alte sisteme de sprijin. de exemplu. vor fi incadrate cu profesori cu calificare in domeniul educatiei speciale. in cadrul orelor de curs. vor fi prevazute sa functioneze ca centre de resurse pentru scolile obisnuite si vor fi legate de scolile obisnuite pentru a dezvolta colaborarea. trebuie sa primeasca sprijin educational special. care nu pot urma o gradinita obisnuita. in timpul desfasurarii procesului de invatamant. Unde ingrijirea in mediul institutional este necesara. incercarea de a educa copii deficienti alaturi de cei normali. echipate cu mijloace tehnice necesare. In cadrul scolii. este indicata plasarea sa in familii adoptive si este incurajata colaborarea permanenta intre copiii deficienti si parintii lor. daca copiii handicapati fac progrese mai mari intr-o scoala speciala sau una obisnuita. Educatia pentru 69 . Institutiile de invatamant vor fi usor accesibile si adaptate structural nevoilor copiilor cu deficiente. intre activitatile de educatie. Educarea adultilor deficienti (cu deficiente) Va fi acordata o atentie deosebita rolului educatiei pentru adulti. cu grija.Aceste cerinte trebuie indeplinite pentru ca. Pentru evitarea izolarii prelungite a copilului. ea va fi asigurata intr-o atmosfera familiala. astivitatile de profesionalizare si viitoarele ocupatii alese prin organizarea unei evaluari a maturizari profesionale curente (obisnuite) sau specializate. intr-o gradinita speciala. vor primi educatie speciala prescolara. dorintele parintilor de a se asigura facilitatile terapeutice si educationale in apropierea domiciliului. Vor fi stabilite legaturi. Vor fi analizate. fie acasa sau intr-un centru special. in special cei cu dificultati de invatare. Educatia speciala Copiii handicapati profund. acestora li se va asigura accesul la programe si resurse destinate sa-i ajute la pregatirea profesionala. depinde de situatia fiecarui caz in parte si de specificul deficientei. fara asigurarea sistemelor de sprijin necesare. in special in ceea ce priveste persoanele cu deficiente mintale. Tinerii cu deficiente. in vederea acordarii unui sprijin individual si colectiv. Un numar suficient de scoli speciale si profesionale speciale vor fi organizate. compromite sansele de egalitate si. copiii trebuie sa aiba acces la resurse variate de recuperare din domeniul medical si functional.

de formarea deprinderilor cotidiene. intelectuale sau senzoriale. deoarece. a elaborat o Rezolutie. 70 . 48/1996. care stabileste regulile care consfintesc obligatiile autoritatilor fata de persoanele handicapate. Persoanele varstnice pot beneficia semnificativ de o educatie de criza. Scopul acestor reguli este. REGULILE STANDARD PRIVIND EGALIZAREA SANSELOR PERSOANELOR CU HANDICAP Sesiunea Adunarii ONU. Aceste reguli ofera un instrument pentru stabilirea politicilor si atitudinilor. in favoarea persoanelor cu handicap.1993. precum si de pe urma participarii in cadrul unor programe integrate pentru educarea adultilor.adulti va asigura toate conditiile posibile pentru persoanele cu deficiente. II. acestea se diferentiaza de cele ale altor adulti cu deficiente. Vor fi luate in consideratie nevoile persoanelor varstnice cu deficiente. insumeaza un mare numar de diverse limitari functionale. Concepte fundamentale I. Ele pot fi permanente sau temporare. de conditii de sanatate sau boli mintale. din 20 dec. sa li se asigure handicapatilor aceleasi drepturi si obligatii cu cele ale persoanelor normale. pentru autoconducere. in societate.INCAPACITATEA. care pot fi intalnite la o populatie. incluzand formarea deprinderilor de baza si educatia specializata. cauzate de disfunctionalitati fizice.

implica faptul ca.PREVENIREA.REABILITAREA. iar resursele societatii trebuie folosite pentru ca fiecare individ sa aiba sanse egale de participare. Adaptarea practicilor educatiei in invatamantul general presupune: 71 .PRINCIPIUL DREPTURILOR EGALE.EGALITATEA SANSELOR. inseamna pierderea sau limitarea sanselor de a lua parte la viata comunitatii. Trebuie acordata o atentie speciala: -copiilor foarte mici. amintim: REGULA 6 . comunicarea si educatia). diversele sisteme ale societatii si mediului. in conditii de egalitate. in contexte integrate. Terminologia curenta cuprinde 2 aspecte: . in special femeilor.EDUCATIA Autoritatile din domeniul educatiei generale sunt responsabile de educatia persoanelor handicapate. Scopul acestui concept este de atrage atentia asupra deficientelor de mediu (informatiile. preventie primara. prin care. sau impiedicarii aparitiei deficientelor ce determina limitari functionale permanente.recunoaste necesitatea de a se adrea nevoilor individuale (cum ar fi reabilitarea si ajutorul tehnic). activitatile. informatiile si documentarea). IV. Dintre regulile standard mai importante. senzoriale). Educatia in scolile obisnuite presupune asigurarea de interpreti. este procesul destinat sa dea persoanelor handicapate sansa sa ajunga si sa-si pastreze nivele functionale optime. pe de o parte. Educatia handicapatilor. la un nivel echivalent cu al celorlalti membri ai sai. cu handicap -copiilor prescolari. . necesitatile persoanelor handicapate sunt de importanta egala. reprezinta o parte integranta a sistemului general de invatamant. inseamna actiunea destinata impiedicarii aparitiei deficientelor (intelectuale. este procesul. VI. la care persoana handicapata nu poate participa. III. El descrie interactiunea dintre persoana cu incapacitati si mediul sau. pe de alta parte. V. preventie secundara.HANDICAPUL. si alte servicii corespunzatoare. sunt puse la dispozitia persoanei handicapate (serviciile. cu handicap. furnizandu-le acestora instrumentele cu ajutorul carora pot obtine un grad mai mare de interdependenta. Persoanele handicapate trebuie sa ramana in comunitati.interactiunile societatii (obstacolelede participare la viata acesteia). -adultilor cu handicap.II. unde trebuie sa li se asigure serviciile necesare.

si anume: . Legislatia speciala trebuie sa aiba in vedere: . precum si pregatirea profesorilor. este utila stabilirea unui mecanism legal de depunere a reclamatiilor pentru protectia intereselor persoanelor handicapate. in Romania exista legile 53 si 57 din 1992). datorita necesitatilor de comunicare specifice ale acestora. Exista doua modalitati de realizare a acestor conditii. pe baza de egalitate cu ceilalti cetateni.mentionarea persoanelor cu handicap in textele care servesc la interpretarea legilor existente. .inglobarea drepturilor si obligatiilor in legislatia generala. se recomanda educatia speciala. . Legea invatamantului. din Romania). Este de dorit. insa.includerea lor intr-o legislatie speciala. privind incapacitatea (de exemplu.-politica clara (la nivel national) -flexibilizarea si imbogatirea curriculum-ului scolar -materiale didactice de calitate. De asemenea. REGULA 14 . In situatia in care. 88/1995. . 72 .LEGISLATIA Legislatia nationala trebuie sa asigure respectarea drepturilor persoanelor handicapate.decretarea unei legi separate. in cadrul legilor generale (ex. Statele trebuie sa asigure respectarea drepturilor fundamentale civile si politice. sistemul scolar general nu face fata nevoilor persoanelor handicapate. in scolile speciale.introducerea conceptului de incapacitate in paragrafe speciale. Educatia handicapatilor senzoriali mai potrivita. ca aceste procedee sa fie combinate.

adica. 73 . Aceste doua documente sunt inspirate de principiile integrarii si a recunosterii necesitatii de a lucra pentru crearea “Scolilor pentru toti”. conducatori politici. Conferinta de la Salamanca s-a finalizat cu Declaratia de la Salamanca si. conferinta la care au fost prezenti peste 300 de paticipanti. organizata de guvernul spaniol in colaborare cu UNESCO. DECLARATIA DE LA SALAMANCA Intre 7 si 10 iunie 1994.III. a avut loc in Spania. reunind personalitati cu inalte responsabilitati in domeniul educatiei. Obiectivul conferintei a fost educatia pentru toti. la Salamanca. reprezentanti ai ONU si ai organizatiilor sale specializate. au fost examinate schimbarile politice fundamentale. care respecta diferentele dintre acestia. necesare promovarii unei abordari integratoare a educatiei. pentru a permite scolilor de a se pune in slujba tuturor copiilor. reprezentand 92 de guverne si 25 de organizatii internationale. de asemenea cu un Cadru General de Actiune. si in particular a celor cu cerinte educationale speciale (CES). sprijina elevii in activitatea de invatare si care raspund cerintelor individuale ale fiecaruia. si altor organizatii internationale si ai unor organizatii de binefacere. si in baza acestuia. acestea insemnand institutii pentru scolarizarea tuturor copiilor. Conferinta Mondiala asupra Educatiei Speciale.

74 . in cadrul sistemului obisnuit de educatie. reaminteste numeroasele declaratii ale ONU. comunitatilor si grupurilor de parinti si. • . asa cum a fost constituit in 1948. Delegatii la Conferinta Mondiala asupra Educatiei pentru Toti. din 1993. prin Declaratia de la Salamanca. • . in particular. care indeamna statele sa asigure conditii necesare transformarii educatiei persoanelor cu handicap. intr-o parte integranta a sistemului educational general.fiecare copil are dreptul fundamental la educatie si fiecarui copil trebuie sa I se ofere sansa de a ajunge si de a se pastra la un nivel acceptabil de invatare. sunt cele mai utile mijloace de combatere a atitudinilor discriminatorii. si.persoanele cu cerinte speciale trebuie sa aiba acces in scolile obisnuite. • .sistemele educationale ar trebui proiectate astfel incat sa tina seama de diversitatea acestor caracteristici si necesitati. recunoscand necesitatea de a asigura educatia copiilor. in materie de educatie si de cerinte educationale speciale. In acest sens s-a concluzionat: • . pe reafirmarea dreptului la educatie al fiecarei persoane. isi afirma atasamentul la principiile Educatiei pentru Toti. culminand cu Regulile Standard asupra Egalizarii Sanselor pentru Persoanele cu Handicap. in primul rand. capabila de a iesi in intampinarea acestor necesitati. PENTRU TOTI. creand comunitati primitoare. interese. prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului.scolile obisnuite. tinerilor si adultilor cu cerinte educationale speciale (CES). intr-adevar.fiecare copil poseda caracteristici. construind o societate inclusiva si oferind educatie pentru toti elevii. in incercarea de imbunatatire a accesului la educatie a majoritatii persoanelor cu cerinte speciale. in particular. care au adoptat aceasta orientare.Declaratia de la Salamanca se bazeaza. Se mai face apel la implicarea guvernelor. grupurilor de sustinere. pentru cei vulnerabili si pentru cei care au cea mai mare nevoie de aceasta. de asemenea. aptitudini si necesitati de invatare proprii. organizatiilor persoanelor cu handicap. care trebuie sa se adapteze unei pedagogii “centrata asupra copilului”. Prezentul document reflecta un consens international asupra orientarilor ce trebuiesc adoptate in viitor. . Toate partile interesate trebuie sa accepte aceasta provocare si sa lupte ca educatia sa devina.

M. ART.S.Reorientarea rapida spre scoala de masa din scoala speciala si invers. ART.Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala al organizatiilor de stat si particulare.43 .46 . Hotararea se ia de catre comisia de expertiza cu acordul familiei.Integrarea copiilor cu cerinte speciale se face prin unitati de invatamant special si obisnuite. interscolare si judetene.47 .Tipul si gradul handicapului se stabileste de comisii de expertiza.P.45 . al societatilor de binefacere si al persoanelor fizice sau juridice din tara si strainatate.42 . ART.41 . in colaborare cu organisme guvernamentale si neguvernamentale asigura integrarea in viata activa. Propunerea de reorientare se face de cdrul didactic care a lucrat cu copilul si psihologul scolar. 75 . ART.M. ART. LEGEA INVATAMANTULUI -NR. subordonate inspectoratelor scolare.84/1995 INVATAMANTUL SPECIAL ART.IV.Se prevede organizarea de catre inspectoratele scolare a caselor de copii de tip familial.

REGULAMENTUL INVATAMANTULUI SPECIAL DIN ROMANIA (CU APLICARE EXPERIMENTALA) Prevederile cu privire la educatia speciala. enumerate in articolele de la numarul 15 la numarul 21. art. Regulile standard privind egalizarea sanselor persoanelor cu handicap (1993) si Declaratia mondiala asupra educatiei speciale. in cadrul regulamentului sunt prezentate principiile pe care urmeaza sa se bazeze educatia speciala din tara noastra. enumeram: Programul mondial de actiune cu privire la persoanele handicapate (1983).23). se completeaza cu cele ale “Regulamentului Invatamantului Special”. Declaratia mondiala asupra educatiei pentru toti (1990). privind organizarea si functionarea special romanesc. de ctre Ministerul Educatiei Nationale. o parte insemnata dintre ele fiind ratificate si de ctre tara noastra. incapacitatilor si handicapurilor. Conventia cu privire la drepturile copilului (1989. De asemenea. care presupune ca evaluarea si interventia psihupedagogica sa fie cat mai timpurie. conform caruia se are in vedere necesitatea unei mari diversitati de actiuni specializate in domeniul sanatatii si educatiei. Dintre acestea. UNESCO (1994). Noul regulament. in raport cu identificarea cerintelor speciale. 76 . aceste principii sunt aplicabile in aceeasi masura si educatiei integrate. tine seama de standardele internationale reglementare prin numeroase documente internationale. recomandat pentru aplicare experimentala. relativ recent. Consideram ca. privind reabilitarea persoanelor cu handicap (1992).V. de la Salamanca. Recomandarile Consiliului Europei. Aceste principii sunt: Principiul prevenirii deficientelor. Principiul interventiei educationale precoce.

care presupune ca activitatea in favoarea copiilor cu handicap vizeaza. care presupune valorificarea tuturor capacitatilor si disponibilitatilor cognitive. 4-6. Cu privire la desfasurarea educatiei integrate. principalele reglementari in aceasta privinta sunt cuprinse in articolele 51-58 din Regulament. flexibila si comprehensiva”. Principiul drepturilor si sanselor egale. se realizeaza planificat si gradual cu asigurarea asistentei psihopedagogice necesare. Conform articolului 55. Educatia copiilor cu cerinte speciale este considerata ca fiind “o parte integranta a sistemului national de invatamant” si trebuie sa fie “accesibila. Conform acestui principiu. in functie de amploarea. necesare in functie de amploarea. Principiul asigurarii serviciilor de sprijin. dreptul la participarea si integrarea copiilor cu deficiente se realizeaza prin includerea lor intr-un mediu educational cat mai putin restrictiv si separat de ceilalti copii de aceeasi varsta. Subprograme de integrare. cat si eliminarea unor obstacole sociale. afectiv-relationale si socialadaptative existente sau potentiale la un anumit copil. care se organizeaza pentru asistenta psihopedagogica individuala. cu varsta cuprinsa de regula intre 5 si 12 ani. in grupe si clase obisnuite. in varsta de 5 pana la 12 ani. atat satisfacerea egala a necesitatilor individuale. care presupune colaborarea specialistilor din domeniu cu autoritatile care au preocupari in domeniu. care cuprind un numar mai mic de copii sau elevi cu cerinte speciale. “integrarea scolara a copiilor cu cerinte educationale speciale in scolile obisnuite de invatamant. carora li se acorda sprijin individual in cadrul unei institutii. 77 . intensitatea si specificul cerintelor educative speciale ale fiecarui copil. prin modalitati diverse. psihomotorii. cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale de profil si cele ale parintilor. inclusi in grupe sau clase ale aceleeasi gradinite sau in clase obisnuite. Structurile organizatorice prevazute in regulament sunt urmatoarele: Programul de integrare. Principiul cooperarii si parteneriatului in educatia speciala. pentru un numar de 8-12 copii cu cerinte de educatie speciala. care cuprinde copii sau elevi cu deficiente. Aceste reglementari sunt conforme cu caracteristicile modelelor fundamentale de integrare folosite in mod frecvent in tarile dezvoltate ale lumii. Grupa sau clasa speciala afiliata.Principiul educatiei globale si individualizate a copilului cu cerinte educative speciale. in premiera absoluta pentru tara noastra. intensitatea si specificul tulburarilor de invatare”.

asupra careia dorim sa ne oprim. beneficiaza de acces la resursele de educatie speciala si de reabilitare din unitatile de invatamant special” (articolul 55). Se poate observa ca regulamentul prevede diverse alternative de organizare a invatamantului integrat. alaturi de normali. care cuprinde. in varsta de 6 pana la 10 ani. psihopedagogi. incepand cu formele individuale si terminand cu cele colective. 78 . In cazul folosirii unor modele bazate pe integrarea individuala. Pentru realizarea acestui obiectiv. Dupa cum se poate observa. prin desfasurarea unei activitati de terapie si recuperare de calitate. incadrati conform prevederilor invatamantului special. este necesra sprijinirea cadrelor didactice din invatamantul obisnuit de catre profesori. dupa modelul itinerant (in conformitate cu prevederile articolului 57). copii sau elevi cu tulburari de invatare sau dezvoltare. In cazul aplicarii modelelor de integrare bazate pe clase sau grupe separate de copii cu cerinte educationale speciale. obiectivul urmarit consta in asigurarea dezvoltarii acestora. O ultima prevedere importanta. in clasele sau grupele obisnuite. cat mai rapida. se stipuleaza necesitatea sprijinirii copiilor cu cerinte educationale speciale de catre cadre didactice specializate in psihopedagogie speciala.Grupa sau clasa speciala de sprijin. intreaga gama de reglementari din domeniul invatamantului special prefigureaza cu claritate posibilitatile legale pentru desfasurarea unei educatii integrate de calitate. de regula. in asa fel incat sa se asigure reantoarcerea lor . este aceea dupa care “elevii cu handicap din scolile obisnuite.

Ei nu au gasit nicaieri in lume. (dupa Gunar Stangvig . este util sa ne referim la cercul elabnorat de Flynn si Nitsch. acestia analizeaza stadiile aplicarii modelului normalizarii in diferite tari ale lumii. ca un proces. in care se stabilesc resursele financiare necesare aplicarii unor proiecte din domeniul educatiei integrate. Cercul incepe cu adoptarea modelului in teorie. cu evolutie diferita de la o tara la alta. “Conform lui Flynn si Nitsch (1980). cercetarile au aratat ca situatia nu s-a schimbat radical si. unde acestea au avut loc. 4-7 Noiembrie. cat si ale oricarei inovatii in domeniul social. procesul incheindu-se cu extinderea experientei pozitive dobandite prin procedeele pilot la nivelul intregii tari.cominicare prezentata la Simpozionul EDUCATIE SI HANDICAP. ca si in oricare alta tara. Se continua cu etapa adoptarii modelului in practica. dupa 10 ani. in cea de-a doua jumatate a cercului. cu ajutorul caruia. Consideram ca. in Scandinavia o mare parte din resursele finanxciare sunt cheltuite pe modelul institutional”. Bucuresti. care se refera la clasificarea conceptelor si teoriilor legate de normalizare si crearea legislatiei corespunzatoare pentru transpunerea in practica a conceptelor odata adoptate de o comunitate stiintifica. ca practic si in prezent. 1991. pe scara larga. ne aflam intr-o situatie nu cu mult scimbata in acest sens.REALIZARI SI PERSPECTIVE ALE EDUCATIEI INTEGRATE DIN ROMANIA IN PERIOADA CONTEMPORANA 1.) Paradoxul subliniat de autori este acela ca. pentru analiza dezvoltarii educatiei integrate in Romania. MODEL TEORETIC PENTRU ANALIZAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE AL EDUCATIEI INTEGRATE Educatia integrata poate fi privita. cu titlul ‘Modelul de educatie si ingrijire bazat pe normalizare. o elaborare multidisciplinara si bazata pe comunitate’. inceput dupa cel de-al doilea razboi mondial. consideram noi. se continua cu realizarea unor proiecte pilot. o adoptare in practica. 79 . modelul normalizarii este la jumatatea drumului prin cerc. si au afirmat ca.

1 STADIILE UNEI INOVATII IN PLAN SOCIAL (dupa Flynn si Nitsch) 2.Apar. care tin de tipul si de profunzimea handicapului si varsta persoanelor cu nevoi speciale. APLICAREA IN PRACTICA TEORIE APLICAREA IN INSTITUTIONALIZAREA SOCIETALA CONCEPTUALIZAREA IMPLEMENTAREA PE SCARA LARGA ACCEPTAREA INITIALA RESURSE (ALOCARE DE FONDURI) LEGITIMARE LEGISLATIVA FIG. cu argumente temeinice.JEP-09125/95”. anumite diferente de nuanta. fara discriminari preconcepute. “o prioritate a sistemului de educatie speciala pentru copiii cu deficiente din Romania. analizate. in raport cu educatia 80 . IN PERIOADA 1990-1998 In raportul privind analiza nevoilor de pregatire a unor specialisti prin “Programe de masterat pentru educatie integrata” . (fig. insa. faptul ca. o constituie dezvoltarea formelor de educatie integrata.raport intocmit in cadrul actiunii “TEMPUS II S.ANALIZA DEZVOLTARII EDUCATIEI INTEGRATE IN ROMANIA.1). a fost subliniat.

Adaptarea modelului de analiza propus. Babes-Bolyai. cea a colaborarilor de ordin legislativ.Doru Popovici. 1. cu asistenta internationala.dr. in legatura cu opiniile cadrelor didactice din scoli. numeroase aspecte teoretice si practice privind educatia integrata si posibilitatile adaptarii acestuia la specificul educatiei speciale din Romania. inclusiv scolare. Subliniem si cercetarile referitoare la contradictiile sistemului de invatamant din tara noastra. pe baza acumularii unei experiente teoretice si practice. Dezideratul mentionat. Vasile Preda (Univ. la situatia Romaniei.Bucuresti).. De asemenea. etc. in domeniul educatiei speciale a persoanelor handicapate sau cu alte intarzieri si abateri de la traseul normal al dezvoltarii si adaptarii. Etapa clarificarilor conceptuale si teoretizarile s-a declansat in tara noastra in 1990 si a durat . care au determinat introducerea unor etape suplimentare fata de modelul initial. s-a desfasurat mai ales intre anii 1991-1995. Articolul 46 din Constitutie. Bucuresti). care fac necesare prefaceri profunde. ne releva cateva aspecte esentiale. in domeniu. s-au conturat o conceptie si o strategie mai clara. pana in 1992. in care au fost dezbatute. inclusiv in sensul promovarii educatiei speciale integrate pentru persoane handicapate si cu alte cerinte educative (conf. au fost desfasurate o serie de cercetari. prin care se aduce la cunostinta cititorilor din Romania. Univ. desfasurate.Radu.Bucuresti). experientapozitiva a tarilor cu rezultate demne de aprecierea educatiei integrate (lect. de catre specialisti. cand putem afirma ca. democratice. gratie elaborarii de catre MEN. (1991). necesitatea acordarii unei atentii speciale persoanelor cu nevoi speciale si integrarii acestora in societate. Acest proces de studiu si dezbatere a problemelor integrarii. cu specific romanesc. De asemenea. care constituie argumente “pro” si “contra” sistemului educatiei integrate. aproximativ. continua si in prezent. PENTRU COPII CU CERINTE SPECIALE. In acesta etapa s-au desfasurat numeroase simpozioane si sesiuni stiintifice cu participare internationala. s-a afirmat pentru prima oara in legislatia tarii noastre. Univ. Odata cu aparitia noii Contitutii. dr. arata ca” Persoanele handicapate se 81 . a pus in evidenta si este argumentat in continuare. in legatura cu fenomenele prezente in invatamantul romanesc. mai ales. care ramane valabil si pe mai departe.obisnuita a copiilor fara deficiente”. cercetarile desfasurate de prof.Emil Verza (Univ. a PROGRAMULUI NATIONAL DE PROMOVARE A INTEGRARII SCOLARE SI SOCIALE IN COMUNITATE. printr-o serie de cercetari. Cluj). O alta etapa. 2. privind aplicarea conceptiei integrationiste in scolarizarea copiilor cu cerinte educationale speciale (CES). precum si studiile comparative.dr. Astfel mentionam cercetarile desfasurate de prof.Gh.drd. dupa anul 1989. a Romaniei.

asupra educatiei speciale.41)ca. De asemenea. de readaptare. regulament in care. este importanta aplicarea. 82 . a continuat cu adoptarea unei legislatii speciale in domeniul asistentei sociale pentru handicapati: Legea 53. asupra educatiei pentru toti (1990). . iar la art. cu titlu experimental. privind politica coerenta pentru (re)abilitarea persoanelor cu handicap (1994). nr. “integrarea copiilor cu cerinte speciale se face prin unitati de invatamant special si obisnuit”.Declaratia mondiala. . privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (1994).Regulile Standard. evitandu-se in felul acesta institutionalizarea lor precoce. cu privire la persoanele handicapate (1983). privind protectia speciala a persoanelor handicapate si Legea 57. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire. Prin modificarile aduse legislatiei legate de adoptii si incurajarea adoptiei nationale. de instruire si integrare sociala a handicapatilor. Aici sunt cuprinse facilitati legate de scolarizarea la domiciliu a persoanelor handicapate si sprijinirea financiara a familiilor care au in ingrijire copii handicapati.Programul mondial de actiune.1994). l-a constituit aparitia Legii Invatamantului. se releva in detaliu si tipurile si formele de educatie integrata. .Declaratia Conferintei Mondiale. privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate. pentru copiii cu cerinte educative speciale.bucura de protectie speciala. In Capitolul VI -”Invatamantul Special”.Recomandarile Consiliului Europei. . de la Salamanca (UNESCO. MMPS in colaborare cu organisme neguvernamentale “asigura integrarea in viata activa”. de tratament. respectand drepturile si indatoririle ce revin pacientilor si tutorilor. completate cu cele din Regulamentul pentru invatamantul special.46. se enumera si documentele internationale cu privire la handicapati si alte persoane cu cerinte educative speciale.84/1995. ce se pot organiza de catre MEN.Conventia. a capatat un nou imbold. Elementul esential pentru integrarea educationala si sociala a copiilor cu nevoi speciale. Aceste prevederi. a unui Regulament de organizare si functionare a invatamantului special. cu privire la drepturile copilului (1989). printre altele. la care Romania este parte si pe care se obliga sa le aplice: . integrarea in comunitate a copiilor handicapati.” Procesul legislativ favorabil integrarii. . se arata (la art. tot in anul 1995.

UNESCO si nationale. La reusita actiunilor desfasurate in centrele pilot a contribuit implicarea cu interes a unor cadre din invatamantul obisnuit si special din cele doua orase. PATRICK DAUNT. in anul scolar 1995-96. o serie de initiative de educatie integrata. rezultatele obtinute in cadrul centrelor pilor au fost pozitive. care.3. la nivel de masterat. cat si de specialisti ai unor organisme internationale. intrucat numarul de specialisti din invatamantul obisnuit. seful Departamentului de Educatie Speciala a Universitatii din Birmingham. 4. trebuie spus ca. ca o aplicare a propunerilor facute la Simpozionul tematic de specialitate din Ministerul Educatiei Nationale. s-a realizat o serie de actiuni concrete. cuprinzand specialisti din diverse zone ale tarii. o buna perioada de timp. s-au creat primele proiecte pilot pentru educatie integrata. sprijinit material si moral de Reprezentanta UNICEF din Romania. intre anii 1995-96. acest program a dost de prea scurta durata. a grupului mixt de evaluare finala. in domeniul educatiei integrate. 83 . format din specialisti din Romania si Marea Britanie. ceea ce a contribuit la infiintarea asanumitelor zone de integrare (ZEDEI). incepand inca din anul 1992. au aparut in intreaga tara. in cadrul carora urmeaza sa se aplice experienta proiectelor pilot de la Cluj si Timisoara. precum si sprijinul pe care l-au acordat in fundamentarea stiintifica a activitatilor. urmand ca experienta acumulata sa fie valorificata operativ. Dupa cum se stie. care deja lucreaza in domeniul educatiei speciale. Pentru pregatirea cadrelor. Iasi si Timisoara. din partea ONU (UNICEF). este deosebit de mare. prin extinderea treptata. Asa cum s-a subliniat in Raportul din februarie. a fost consultant special UNESCO pentru Romania. 1997. Cluj. prin intermediul unui program TEMPUS de masuri complementare. Trecand la aplicarea in practica a ideii de educatie integrata. a formelor experimentate de educatie integrata. catedrele de specialitate din universitati. in intreaga tara. din partea MEN. Prin alocarea unor resurse financiare internationale. aceasta s-a realizat. in principalele centre universitare din tara. Bucuresti. In cadrul colaborarii fructuoase intre MEN si UNICEF a luat fiinta o retea nationala de integrare si normalizare RENINCO. initiativa si coordonarea acestei actiuni care a debutat in anul 1992. care trebuie pregatiti in domeniul educatiei integrate. el depasind posibilitatile actuale ale facultatilor noastre. In anul 1995 s-a declansat pregatirea aprofundata a specialistilor in domeniul educatiei integrate. coordonat de dl HARY DANIELS. in primul rand de dl. Ulterior. la Cluj si Timisoara. chiar inaintea adoptarii unui cadru legislativ adecvat. Consideram ca.

o serie de dificultati. iar cei care o fac. in alte parti. In fata noastra apar. dupa parerea noastra. pe care o vom continua doar cu forte proprii. unii lucreaza in invatamantul specila separat. este util ca. Ne aflam acum in pragul finalizarii etapei de lucru. in conditiile finantarii externe. De asemenea. pentru care le multumimcelor care au fost receptivi la colaborare si s-au straduit sa ne inteleaga nevoile si sa ne cunoasca specificul.salariile in invatamant. am beneficiat de cursurile tinute si demonstratiile facute. insa. chiar daca nu muncesc in specialitate. cu privire la organizarea concursurilor de ocuparea posturilor din invatamantul special. unde cauta modalitati de apropiere cu scolile obisnuite. absolventii sectiilor de psihopedagogie ale universitatiloe. ne aflam in pragul unei noi etape. de exemplu. deoarece la aceste concursuri pot sa participe si alti absolventi de invatamant superior 84 . sunt pusi intr-o situatia de neta inferioritate. Ea ne va da posibilitatea sa perfectionam planul de invatamant. cat si prin cursuri de scurta durata. pregatirea specialistilor sa se faca atat la nivel universitar. Asa. am beneficiat de sprijin material pentru a ne dota laboratoarele si bibliotecile catedrelor. nu toti specialistii cu studii aprofundate in domeniul educatiei integrate isi desfasoara activitatea profesionala in acest domeniu. sunt mai ales logopezi la catedrele interscolare din invatamantul obisnuit. de pregatire continua. b) . din programul TEMPUS JEP-09125/95. Aceasta utilizare nerationala a specialistilor cu studii aprofundate in domeniul educatiei integrate. de odihna si recreere cu elevii celor doua tipuri de scoli. urmatoarelor cauze: a) . mai ales pentru tinerii specialisti fara grade didactice. pentru studii aprofundate-master-in domeniul educatiei integrate. sprtive. Pornim in aceasta etapa cu o experienta de trei ani. pe viitor.De aceea. inca de pe bancile facultatii. se datoreste. desfasurata in cadrul programului TEMPUS. Malaga (Spania) si Bologna (Italia). sunt mult inferioare celor pe care ei le primesc. inclusiv cei cu studii aprofundate. altele decat psihopedagogia handicapatilor. Copenhaga (Danemarca). Toate acestea au insemnat un sprijin real. 5. adesea.in instructiunile din iului 1997 ale MEN. mai ales sub forma desfasurarii in comun a unor activitati culturale. inclusiv pentru cei cu specializari. In aceasta etapa. de catre specialistii universitatiloe mentionate. pentru profesori din promotiile mai vechi. dupa absolvire. in colaborare cu specialisti ai departamentelor de profil ale universitatilor din Birmingham (Anglia). sa reactualizam si sa imbunatatim programele analitice pentru disiplinele cuprinse in planul de invatamant. In prezent. in fata catedrelor si studentilor nostri. precum si de stagii de documentare si pregatire a unor cadre si studenti romani la universitatile respective. De asemenea.

pe care acestea le aduc. dar si intretinerea lor sunt gratuite. unde nu numai scolarizarea. 2. acumulate in cadrul centrelor pilot de la ClujNapoca si Timisoara. este limitat. foarte sarci si prefera sa-si mentina copiii in invatamantul separat. In contextul celor aratate. De exemplu. s-a indicat schimbarea denumirilor diferentiate ale cabinetelor de corectare (a tulburarilor de limbaj. care foarte usor poate fi interpretata ca o scoala destinata tuturor copiilor cu cerinte educative speciale. prin care integrarea este asimilata ideii de abordare nediferentiata.) cu denumirea globala de “cabinet de compensatie”.perfectionarea continutului si a formelor de pragtire aprofundata a tinerilor specialisti pentru educatie integrata si sprijinirea forurilor competente pentru utilizarea completa si eficienta a acestor specialisti. s-a dat dispozitia schimbarii denumirii de “scoala speciala’ pentru handicapati. Dezvoltarea lenta a formelor de invatamant integrat. -parintii multora dintre copiii cu cerinte educative speciale sunt. sunt initiate uneori false masuri de asa-zisa integrare. 3. revista RENINCO nu ajunge in mainile tuturor acelor parinti care ar avea nevoie de ea. “la gramada” a tuturor copiilor cu probleme. nu se face pe cai accesibile celor interesati. . -popularizarea formelor de educatie integrata si a beneficiilor reale. consideram ca. 2. 85 . ca in locul unor masuri reale de integrare. adesea. de asemenea.(chiar cu profil tehnic). este determinata de urmatoarele cauze principale: 1. De asemenea. in “scoala de educatie speciala”. considerand ca. a formelor reale de educatie integrata si combaterea tendintei de inlocuire a acestora cu forme false si masuri formale. ci din domeniul specialitatii de pe diploma.in conditiile dezvoltarii lente a sistemului de educatie integrata in toate judetele tarii. a tulburarilor neuromotorii. sunt: 1.intensificarea efortului pentru dezvoltarea. in continuare. Mentionam. de exemplu. etc. . separata de invatamantul obisnuit. acestea vor reprezenta pentru ele o obligatie si o povara in plus. de extindere a experientei pozitive. numarul posturilor cu profil de educatie integrata propriu-zisa. c) . principalele masuri ale etapei in care ne aflam. iar pentru specialisti nu exista o revista de nivel corespunzator. -o parte dintre cadrele didactice din invatamantul obisnuit au o atitudine nefavorabila fata de formele integrate de instruire. prin inspectorul de specialitate din MEN. proba de concurs nefiind din domeniul educatiei speciale si integrate. uniforma.

.strangerea colaborarii cu ONG-urile locale pentru atragerea acestora in dezvoltarea unor proiecte de integrare scolara si sociala. 13. tara noastra se afla la inceputurile aplicarii modelului integrarii educationale si sociale pe scara larga. 15. medicala si educationala. care sa raspunda de domeniu. . 9. . in special. 10. din partea ONU.atragerea in proiectele de integrare a autoritatilor locale din domeniile asistentei sociale si medicale. 12.includerea in planurile si programele din invatamantul superior a unor cursuri si teme de educatie integrata. in cazul in care realizeaza programe de integrare educationala si sociala. 16. in care sa fie invatati cum sa-si ingrijeasca copilul acasa.proiectarea unei strategii coerente de educatie integrata de catre MEN.pregatirea comunitatii prin activitati de consultanta pentru asigurarea serviciilor descentralizate de integrare sociala. . Apreciem ca. 14. in continuare.depistarea si sprijinirea oricaror initiative locale din domeniul integrarii scolare si sociale. alocare 86 . 17.organizarea de cursuri pentru educatie continua in domeniul integrarii pentru profesorii din invatamantul special si obisnuit. . premiza a integrarii sociale si scolare viitoare. 7. .diversificarea modalotatilor de popularizare a obiectivelor si disponibilitatilor sistemului de educatie integrata pentru persoanele handicapate sau cu alte cerinte educative speciale.atragerea. in prezent. 5. de 8 ani. ea a strabatut o serie de etape importante. .continuarea activitatilor de consultanta a expertilor straini. legate de clarificari teoretice. prin activitati de consultanta de specialitate. a unor resurse financiare suplimentare. (vezi Fig.organizarea de cursuri pentru familiile cu copii cu nevoi speciale. UNICEF. .schimbarea mentalitatii populatiei privind drepturile omului. 11. . pe baza de programe concrete. . . . si drepturile handicapatilor.realizarea de conferinte si seminarii de educatie integrata in cat mai multe judete ale tarii. din tarile cu traditie in integrare.publicarea de cursuri si manuale de educatie integrata. .sprijinirea ONG-urilor cu resurse financiare de la buget. 18. 19. in general.2) Intr-o perioada de timp relativ scurta.implicarea inspectoratelor scolare judetene in transpunerea in paractica a acestei strategii. . eventual prin desemnarea unui inspector de specialitate. 8.proiectarea unui program de interventie timpurie pentru copiii cu CES. . . schimbari legislative. 4. efectuate de specialistii din universitati si formatori. 6.3. . UNESCO.

in mare masura. Prezentati avantajele si limitele modelelor de organizare. Care sunt erorile frecvente. mai ales in domeniul consultantei si finantarii unor programe de integrare regionale. 3. Care sunt principalele asemanari si deosebiri in aplicarea principiului normalizarii in Tarile Scandinave si SUA. 5. de la nivel central si local. 4. Descrieti relatia dintre procesul normalizarii si cel al integrarii. in diferite regiuni ale tarii. ce apar in aplicarea pricipiilor normalizarii. cu sprijinul prezumtiv al MEN si asigurarea colaborarii unui ONG. realizarea de proiecte pilot. 6. important.2) In concluzie. folosite in integrarea educationala a elevilor handicapati mintal. structural si functional. la nivel educational si comunitar. apreciem ca. institutiile traditionale pentru elevii handicapati. 87 . constituit pe scheletul initial al RENINCO. INTREBARI SI TEME RECAPITULATIVE 1. in cooperare cu autoritatile nationale de invatamant. 2. (vezi Fig. in colaborare cu organizatiile neguvernamentale locale si internationale.de resurse. Care sunt implicatiile principiului incluziunii in plan educational. De ce este necesar sa fie modificate. Rolul specialistilor straini ramane. in continuare. succesul procesului integrarii depinde. de mentinerea acumularilor anterioare si de aplicarea unei strategii coerente. pregatirea unui numar de specialisti si inceperea procesului ZEDEI. finantata de la nivelul autoritatilor din invatamant.

10. 4. David Fulton Publishers. London. Care sunt principalele caracteristici legislative si organizatorice ale sistemului de invatamant integrat din Europa de Vest si din ce documente internationale decurg acestea. *** UNESCO . 9. Prezentati realizarile si perspectivele invatamantului integrat din Romania. UNICEF. 88 . 5.1995. University of Alberta. 1991.Declaratia de la Salamanca si directiile de actiune in domeniul educatiei speciale. 3. 1991. 1995. 1995. Care sunt cele mai raspandite strategii didactice folosite in educatia integrata pentru elevii handicapati.Regulile standard privind egalizarea sanselor persoanelor cu handicap. -B I B L I O G R A F I E- 1.Handicapped children in developing countries. BAINE D.71. AINSCOW MEL . UNICEF. *** UNESCO . pag. cu aplicabilitate la reforma institutiilor de invatamant special din Romania. assessment. curriculum and instruction.Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor . .7. 8. *** ONU . Descrieti aspectele caracteristice ale dezvoltarii educatiei integrate in Norvegia si SUA. 2.Cerinte speciale in clasa. UNICEF.Effective school for all. Edmonton.

1990.Impact of institutional behavior and development of retarded person. NIRJE B.. 14. PREDA V.11. 89 . .The Normalization Principle Implications and Comments. 1990. NEALE J. . FLYNN J. nr.M. 13. Airlie House.82.S. nr. Tribuna Invatamantului.16.1-11.Mental retardation from categories to people.2. ZIEGLER E. pag.1. University of Birmingham. pag. concepts de base en ameliorer la qualitee de la vie. PERRIN BURT.. NIRJE B. Baltimore.S 11.147-156. MUSU I. nr. Journal of Developmental Disabilities.Psychologie dinamique.Normalization integration and the quality of life and the reality. Journal of Developmental disabilities.The Basis and Logic of Normalization Principle in Australia and New Zeeland.Abnormal psychology. 1980. 19. CORNICK Mc.. comunicare la Simpozionul RENINCO-Craiova. nr.Normalisation et integration.69-74. Merrill. NIRJE B. 1977. PUF. Virginia. . British Journal of Mental Subnormality. American Journal of Mental Deficiency. 1985.G. Cluj. 7.6. .M. . KATHLEEN E. NITSCH R. University Park Press. 18. social integration and community services. ZIEGLER E.. BALLA D. 15. DAVIDSON C.11. . 1975. CALL Mc. nr. BALLA D..Resident care practices in institutions for retarded persons acrossInstitutional class cultural studies. pag.A.Normalisation. CEGELCA PATRICIA T. University of Kent Cantebury.Organizarea unui centru de educatie integrata.Paris. 12. LEWIN K.62-70 17. pag. . 1976. 16. vol.2. 1995. PREHM HERBERT J.Educatia copiilor cu cerinte speciale in educatia si dinamica ei.A.. 8. . John Wilei & Sons Inc. 1982.Comunicare tinuta la Simpozionul scolii pentru handicapati vizual. KEBBON LARS . 1967. . . . 9. Charles E. vol. 1986. Edit. NIRJE B. 1988.1. American Journal of Mental Deficiency.. 1970. Ohio. . Publishing Company. p.1-17. . vol. Institute of Social and Applied Psychology.A Critique of Some Frequent Misconceptions of the Normalization Principle in Australia and New Zeeland. 1985. 10.

1992. 32.Aspecte ale relatiei dintre normalizare si calitatea vietii la handicapatii mintal.Contradictii ale sistemului actual de insusire si educatie speciala a handicapatilor mintal. 33. une nouvelle conceptualisation de la normalisation”.Viitorul educatiei speciale din Norvegia . PREDA V.Copii cu cerinte educative speciale..20. RADU GH. VERZA E. RADU GH.noua Carte Alba. 1993.91-95. 24. .V.Inclusive education. nr.educatia speciala in Norvegiaprezent si perspective. 31. ..The Principle of Normalization in Human Services. . 21.Influenta institutiilor traditionale asupra personalitatii handicapatilor mintal.151. 27. STANESCU F.J. Revista de Educatie speciala. 29.V. studiu in Revista de Educatie Speciala. . 22. POPOVICI D.Note de curs-dactilo. 23. .“La valorisation du role social. studiu in Revista de Educatie Speciala.. 90 .. 1998. Babes-Bolyai. Toronto National Institute of Mental Retardation. Univ.Educatia speciala in Danemarca. Lucrare de Disertatie. PIJL S.1.V. 1993. pag. 1996. Ministerul Invatamantului. .Bucuresti.. 1998. MEYER J.V. 1997. POPOVICI D. 1997. in Revista “Recuperarea si integrarea persoanelor cu handicap”.69-71. . 1992. 25. nr. nr. POPOVICI D. . Romania.Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale.2. pag.J.Press Padston. 30. MUSU I. HEGARTY S. in Revista de Educatie Speciala. WOLFENSBERGER W.Comunicare tinuta la Simpozionul TEMPUS de la Cluj. a global agenda. pag. 2. T.1. 28. 1993. Ltd.Idei pentru reforma. POPOVICI D.Psihopedagogia integrarii si normalizarii. in “Deficience mentale”. ..2.Proiectul “S” . VRAJMAS E. pag. 34/2/1984. in Revista “Recuperarea si integrarea persoanelor handicapate. VRAJMAS T. . . DAUNT P.1. .V. WOLFENSBERGER W. VRAJMAS T. Cluj. . Univ. nr. Reprezentanta UNICEF. . nr. 1996. POPOVICI D.. nr. 26.W. in Revista de Educatie speciala.1. nr.101-105.

91 .