EXPLOATAREA PADURILOR

1

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităţilor prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura condiţii optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerinţele societatii. Prin exploatarea pădurilor se realizează doua aspecte: - aspectul cultural - aspectul economic In practica silvica exploatarea pădurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin act de cultura al acesteia. Realizarea obiectivelor economice si culturale impun structurarea in procese de producţie adaptate condiţiilor concrete de lucru si obiectivelor finale ale exploatării pădurii. Ideea de baza in organizarea proceselor de producţie este aceea de mecanizare in proporţie cat mai mare si de reducere la minimum a lucrărilor specifice desfăşurate in pădure. Se realizează astfel necesitatea de rentabilizare a lucrărilor si de diminuare a prejudiciilor. Procesele tehnologice prin care se realizează exploatarea lemnului sunt: recoltarea, colectarea, fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea definitiva. 1. Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează fragmentarea arborilor marcaţi corespunzător cerinţelor impuse pentru deplasarea masei lemnoase in funcţie de condiţiile de teren si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfăşurare este parchetul, iar operaţiile specifice procesului de recoltare sunt: doborârea, curăţirea de craci si secţionarea. 2. Colectarea – are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate in urma recoltării de la cioata pana la platforma primara aflata langa o cale permanenta de transport. Locul de desfăşurare sunt căile de colectare, iar operaţiile specifice sunt: adunatul, scosul, apropiatul. 3. Fasonarea primara – reprezintă procesul prin care materialul lemnos ajuns in platforma primara este pregătit pentru transportul tehnologic sau pentru transport câtre beneficiar. Aceasta pregătire are drept scop principal asigurarea condiţiilor impuse de folosire la capacitate a mijloacelor de transport.
2

Transportul tehnologic – constituie procesul prin care masa lemnoasa este deplasata din platforma primara in centrele de sortare si preindustrializare utilizându-se căile permanente de transport. 5. Sortarea si fasonarea definitiva – reprezintă procesul tehnologic prin care se asigura sortarea si definitivarea fasonării masei lemnoase pana la obţinerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezintă produsele finale ale exploatării. Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie sa fie organizata si sa se desfăşoare după principii care sa asigure îndeplinirea obiectivelor privind regenerarea si conducerea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei lemnoase in concordanta cu cerinţele de gospodărire raţionala a fondului forestier. Aceste principii sunt: 1. Principiul conservării si dezvoltării fondului forestier Având in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea pădurii si necesitatile societatii. 2. Principiul integrării lucrărilor de exploatare in cerinţele de gospodărire a pădurilor Necesitatile de gospodărire a pădurii implica extragerea de masa lemnoasa făcuta in scopul asigurării pe parcursul vieţii arboretului unei structuri, compoziţie si starea de sănătate corespunzătoare. 3. Principiul valorificării integrale si superioare a lemnului In procesul de producţie al exploatării lemnului, datorita condiţiilor de desfăşurare, se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior. Aceste pierderi sunt obiective atunci când se încadrează intre anumite limite, respectiv maxim 2%, la foioase si 3% la răşinoase. 4. Principiul rentabilităţii economice Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatării sunt in egala măsura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate. In aceste condiţii trebuie găsite soluţii prin care activitatea de exploatare sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea lucrărilor de exploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare.

4.

3

datele sunt preluate de la Ocolul Silvic Anina. 4 . analiza tehnico-economica a variantelor de colectare. proiectul de execuţie a drumului de vite si tractor si de amenajare a platformei primar cat eficienta economica a lucrărilor.Lucrarea de fata are un caracter aplicativ. Direcţia Silvica Resita. Toate activităţile prevăzute sunt in concordanta cu normele ce reglementează regulile de protecţie a muncii si PSI. iar după alegerea variantei optime de colectare s-au întocmit proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet. judeţul Caras Severin.932 Arena Veche inventariat in 25 iulie 2006 pentru producţia anului 2007.In lucrare sunt prezentate condiţiile de lucru din parchetul Arena Veche. Obiectivul prezentei lucrări este de proiectare a lucrărilor de exploatare a masei lemnoase constituita in APV nr.

felul si denumirea lor Unitatea de Fondul producţie forestier UP V Celnic Pădure stat Detinatorul de Regia Naţionala Pădurilor de Regia Naţionala Pădurilor Primăria Anina de Regia Naţionala Pădurilor a Limite. Culmea Cumpăna si Vl. administrata de Ocolul Silvic Anina.Anina Valea Anina si Culmea Celnicul Mic UP V Celnic Pădure stat de Regia Naţionala Pădurilor 5 Naturala a . face parte din UP VI Anina. cuprinzând Depresiunea Anina. Din punct de vedere geografic. Direcţia Silvica Resita. partida 932. din Regia Naţionala a Pădurilor – Romsilva. Amplasarea parchetului si situaţia teritorial administrativa Parchetul de exploatare Arena Veche. hotare Felul Naturala a Naturala a Denumirea Culmea Celnicul Mic Şoseaua Marghitas si Culmea Clonovat Est UP VII Pădure Marghitas stat Sud Vest UP VIII Pasunea Steierdorf Izvarna UP Brădet IV Pădure stat Convenţionala Liziera pădurii Naturala Culmea Porcanului.1. Pădurile ce alcătuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localităţii Anina din judeţul Caras – Severin. UP VI Anina este situata in Carpatii Banatului. In tabelul următor sunt redate vecinatatile si limitele unitatii de producţie pe puncte cardinale: TABEL NR 1 Puncte cardinale Nord Vecinatati.CAPITOLUL II CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL „ARENA VECHE” 2.

21 22 – 26.0 Pe teritoriul unitatii de producţie exista 9.0 2. 11-18 1-2.0 1.6 T.0 1.4 141.Fondul forestier ce compune UP VI Anina este situat in cinci bazinete si se prezintă astfel: TABEL NR. 2 Nr.0 1.0 3.3 Trup nr.0 Gara 1.0 2.1 9..6 12.in km Ocol 5. 13 14 ua Supraf.4 4.5 2.0 3. 1 2 3 4 5 Denumire bazin Fata Aninei Celnic Walter Fata Cumpănii Afini TOTAL Parcele componente 3-5.5 8 Me. igiena - 14B 15B TOTAL In continuare se prezintă schiţa de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si amplasarea Unitatii de Producţie VI Anina: 6 . 6-10 D27. D28 19 .9 Distanta medie pana la …….0 5. Descriere sumara (ha) Compoziţie V (ani) 5. crt.5 ha de pasune împădurita descrisa in tabelul următor: TABEL NR.0 4. igiena T.1 203.5 678. 2 Fa 10 Me 40 40 D (cm) 14 8 I (m) 8 6 Cls.0 1.5 2.3 54.0 Localitate 1.5 0.0 3.0 6.de producţie V V Lucrări Consistenta propuse 0.0 7. D29 20 1 – D29 Suprafaţa (ha) 267.

P.S.SCHITA DE ANSAMBLU O.Anina .localizare U. VI Anina 7 .

a.UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA Localizare parchet Arena Veche u. 10B 8 .

umbrita 8 Expoziţiile sunt parţial însorite. dependent de regimul pluviometric zonal. a căror profil este drept sau concav. iar cea maxima este de 650 m. Lungimea in general mica a versanţilor nu este favorabila fenomenelor de torentialitate. deşeuri si resturi menajere. mai puţin apărând lunca si platoul. putem estima ca majoritatea debitului Văii Anina la ieşirea din teritoriul UP provine din canalizarea oraşului.moderata mai mica de 16 gr 17 .2. Condiţii geomorfologice Teritoriul unitatii de producţie VI Anina face parte din grupa sudica a Munţilor Banatului. mai rar frământata sau plana. In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versanţi cu suprafeţe cuprinse intre 0. Reteua hidrografica este relativ densa fiind formata de afluientii Văii Aninei. Regimul hidrologic are fluctuaţii foarte mari . zona este numita si Munţii Aninei cu subdiviziunile: Munţii Garlistei. Unitatea geomorfologica predominanta este versantul. cu debit temporar.însorita 13 . pseudogleizarea si gleizarea solurilor apar foarte rar.7-1. Inclinare Procente . singura cu debit permanent fiind Valea Aninei. constituind regiunea dealurilor înalte premontane ale Semenicului. fiind apa uzata menajera si industriala cu un bogat conţinut de detergenţi. debitul pâraielor este mic. multe din izvoarele limitrofe oraşului Anina fiind captate. altitudinea minima este de 540 m.2. Procentual. repartiţia versanţilor pe categorii de inclinare si expoziţie se prezintă astfel: 1. Expoziţie . Rocile premiabile asigura un drenaj bun al solurilor.5 ha. iar reteua freatica slab dezvoltata.2. 9 . Caracteristicile fizico – geografice ale condiţiilor de lucru 2.repede 16 -30 gr 83 2. Relieful carstic a determinat o reţea freatica de adâncime. Culmea Certej-Puscasu Mare si Depresiunea Aninei.parţial însorita 79 . Astfel.1. Configuraţia terenului este de regula ondulata.

In sistemul Kopenn. iar toamna-iarna din N si NV.X.7 III 3. 7 1 0 X 9.F. 14. În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare şi anuale. 19. 1 VII VII IX I 19. determina caracteristicele unui climat favorabil introducerii răşinoaselor (Br.2. 2.2 XI 3. 1. Condiţii climatice Regiunea din care face parte unitatea de producţie se caracterizează printrun climat temperat moderat continental cu nuanţe submediteraniene. unitatea de producţie se încadrează in zona climatului continental moderat cu influente mediteraneene. Du. inversiuni termice si staţiuni reci. cu numeroase alternante inget-dezget cu o amplitudine termica redusa. Pi. Ţinând seama de minima.2. Mo. Pis). Precipitaţiile abundente vara.2.1.6 7 10 .2. Pădurile situate in zona inferioara a versanţilor sunt influenţate de climatul Depresiunii Aninei.2. cu un plus de nebulozitate si poluare.5 V 14. caracterizat printr-un regim termic moderat si precipitaţii abundente. atingând uneori intensitati deosebite in special toamna. iar fitoclimatic in etajul deluros de făgete. 5 VI 18.B. determina un minus de umiditate in sol si creează un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin reducerea evapotranspiratiei. Regimul termic Temperaturile medii lunare şi anuale Lun I a Te mp 2.9 21.4 XII me Am dan p 8.. iar iernile moderate cu zăpezi nu prea mari. maxima si amplitudinea termica.5 TABEL NR.8 IV 9.0 II 0. Verile sunt călduroase si umede. Vanturile bat frecvent primăvara-vara din V si SV. Situarea arboretelor in general pe calcare. cauzând doborâtori si rupturi. unitatea se încadrează in districtul C.

1 Graficul temperaturilor medii anuale 8 9 10 11 12 temperatura medie anuala 8. Precipitaţiile lunare şi anuale Luna I II Precip. Regimul pluviometric În tabelul următor sunt redate cantităţile lunare şi anuale (mm).1.9 o C . .XII. 3 TABEL NR. IV.primăvara 9. (mm) . 32 40. 5 V 69.IV.4 o C .2.iarna . Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 o C) .20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4 19.3 o C .5 9.2.2.X. 6 VI VII VIII IX 88. .07 -2 3.5 o C Durata medie a perioadei de vegetaţie (T = 10 o C) . Data medie a primului îngheţ : 6. 1 9 X 64.5 -0.5 -1.1 75. 62.6 Luna 1 2 3 4 5 6 7 Fig. Data medie a ultimului îngheţ : 28.8 18.7 14.toamna 8.5 XI XII An 57.1 14 9.2. 71.8 9 III 34.9 o C Temperatura medie în perioada de vegetaţie : 14.2 3.9 o C amplitudinea temperaturii 21. 3 IV 62.1 Temperatura ( C) 19.9 9 5 11 . 740.X.274 zile şi se încadrează în intervalul : 4.III. 2.5.7 o C Temperatura medie pe anotimpuri : .165 zile şi se încadrează în intervalul : 24.vara 18.0 81.

cantitatea de precipitaţii indică 58 % din totalul anului.5 40.195 mm.90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 88. În continuare.6 62. Repartizarea precipitaţiilor în timpul anului este neuniformă.8 34.1 69. un rol de protecţie.9 64. iar cele mai reduse în lunile ianuarie-martie. Anotimpurile cu cele mai multe precipitaţii sunt : vara .6 III IV 5 1 12 .3 75 81.9 Precipitatii (mm) 2 3 4 5 6 Luna 7 8 9 10 11 12 Fig. se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă şi grosimea medie a stratului de zăpadă.1 71.3 62. Graficul precipitaţiilor medii lunare Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 700-800 mm. Precipitaţiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol şi pentru culturile tinere. în sensul că cele mai mari cantităţi se înregistrează în lunile iunie-august. TABEL NR.245 mm şi toamna . În regiune nu se semnalează ploi torenţiale.9 32. Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă şi grosimea medie a stratului de zăpadă Luna X XI XII I II Număr mediu zile cu sol 0 4 17 21 19 acoperit cu zăpadă Grosimea medie a stratului de 0 5 5 7 1 zăpadă Valoarea precipitaţiilor indică o clasă de favorabilitate medie spre ridicată pentru specia de bază fag ce vegetează pe acest teritoriu.5 57. În sezonul de vegetaţie. 2.

Regimul eolian Frecvenţa şi viteza medie a vântului pe direcţii este redată în tabelul următor.2 TABEL NR.2.5 V 6. valorile lunare şi anuale ale evapotranspiraţiei. expoziţie.6 42.2.3 1. Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri şi minusuri de temperatură.3 1.7 Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Evapotrans. Din datele prezentate mai sus se constată că bilanţul hidric este excedentar. Cu excepţia unor accidente climatice 13 .8 NV Calm 11.1 1. Evapotranspiraţia Mai jos se redau tabelar.0 0 13 49 89 111 123 107 70 39 12 0 613 piraţia Evapotranspiraţia potenţială anuală : 613 mm.9 NE 3. Tabelul frecvenţei şi vitezei medii a vântului Direcţie N Frecvenţă (%) 0.2. 2. Valoarea maximă a evapotranspiraţiei se înregistrează vara (iunie .5 6.august).4 2. toate datorându-se interacţiunilor dintre formele de relief.3.7 SE S 18.2. altitudine. depuneri de zăpadă etc. iar intensitatea medie maximă se înregistrează din direcţia NV. profilul pantei. de precipitaţii.0 1. Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.6 E 9. clima din teritoriul unităţii având un caracter umed. această valoare nefiind periculoasă pentru vegetaţia forestieră.8 1.9 SV 1. de umiditate atmosferică etc.3 Vânturile cu frecvenţă mai mare sunt cele din direcţiile E .9 2. Evapotranspiraţia lunară şi anuală TABEL NR.2.4.. Totuşi.SE 28 % şi V NV 18 %. înclinare.). în ultimele decenii au fost semnalate şi vânturi cu intensităţi mai mari care au provocat daune arboretelor (rupturi şi doborâturi) mai ales atunci când acţiunea acestora a fost concomitentă cu prezenţa altor factori favorizanţi (umezeala excesivă în sol.9 Viteză (m/s) 0.

3 8. 10B unde este amplasat parchetul Arena Veche. inclinatii pana la 40%.0 520. Regimul hidrologic are fluctuaţii foarte mari.2. suficient de largi pentru accesul utilajelor forestiere. frasin). are un debit temporar. crt. reprezentată de afluientii Văii Aninei. tipul de sol cel mai des întâlnit 66%.2 39. constituit pe suprafaţa unitatii amenajistica 10 B. toţi acestea cu debit temporar. 14 .9 Nr.3 639.0 65.care au produs doborâturi mai ales în arboretele de brad în teritoriul unităţii predomină perioadele de calm.2.9 Suprafaţa % 4 14 18 66 1 10 77 94 6 100 Total clasa Total clasa Total pădure Alte terenuri TOTAL UP In parchetul Arena Veche.1 89. 3 ramificaţii. Condiţii edafice Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de producţie sunt prezentate in tabelul următor: TABEL NR.8 118.5. a căror traseu este drept sau uneori curb. afluentul Văii Aninei care determina formele de relief pe aceasta suprafaţa. brad. solul este brun eumezobazic. paltin. dependent de regimul pluviometric zonal.7 678.3. Condiţii hidrologice Teritoriul Unităţii de Producţie este străbătut de o reţea hidrografică relativ bogată. formând un bazinet complex cu văii scurte . In u. cu lungimi cuprinse intre 75-200 m.a. mijlociu profund pana la profund cu un grad ridicat de saturaţie in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile autohtone (fag. 2.9 447. singura cu debit permanent fiind Valea Aninei. 1 2 3 4 5 Clasa de soluri Molisoluri Tipul Redzina Subtipul tipica litica Cambisoluri Brun tipic eumezobazic litic Brun acid tipic Codul ha 1701 1703 3101 3107 3301 29. 2. Acest sol are un volum edafic mare.2.

brun. Caracterul actual al tipului de pădure este natural fundamental. Litiera este continua – subţire fapt ce presupune o protecţie slaba a solului in procesul de colectare a materialului lemnos care se va face prin semitarare. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuanţe gălbui si o structura subpoliedrica.Asarum Natural fundamental prod. Orizontul Ao este gros de 10 – 20 cm si o structura grăunţoasa. apropiatul materialului lemnos care pot fi utilizate chiar si in zilele ploioase. 28G ALTITUDINE: 540 .Succesiunea orizonturilor pe profil este următoarea Ao-Bv-R. cat mai ales. TEL: 8 Fa 1 DT 1 DR SORT: Fa Gros si mijl. S-a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru vegetaţia forestiera a diverşilor factori climatici. mijlocie relativ echien COMP. Tipul de pădure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s-a constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Făget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull. Caracteristicile vegetaţiei Prezentarea cadrului natural ca si al vegetaţiei forestiere din aceasta unitate de producţie a fost însoţita de interpretări adecvate. făgete pure de dealuri. A TS : 5242 TP: 4212 SOL:3101 Versant ondulat EXPOZITIE S INC. implicaţiile asupra vegetaţiei forestiere. 120 ani 15 . 10 B 13. Descrierea staţiunii si arboretului se prezintă in tabelul următor preluat din amenajamentul UP VI Anina – Ocolul Silvic Anina. cherestea VARSTA EXPL. ACTUALA : 10 Fa COMP. 2. fiind tipul de pădure cel mai reprezentativ din cadrul up-ului. edafic mijlociu cu Asperula-Asarum.5 ha GF 1-4B SUP. Roca mama aflându-se relativ la suprafaţa (30 – 70 cm) se pot construi drumuri de vite si tractor pentru scosul.3.subţire TIP FLORA: Asperula . atât in ceea ce priveşte condiţiile speciale de mediu. Tipul de staţiune este 5242 Deluros de făgete Pm.650 M LITIERA: continua .

Din compararea datelor privind bonitatea staţiunilor si productivitatea pădurilor se constata o buna utilizare a potenţialului staţionar. – A sunt încadrate in tipul III funcţional deci conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului grădinărit. paltin. brad.VI DENS VOLUM L ES AG NIENTA TA P TE AJ LI CONS MC/ MC/ HA UA 3 3 6 RN N 0.U. aceştia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de sănătate. Te. potenţialul staţionar si productivitatea arboretelor. un volum mare de masa lemnoasa la hectar. ştiut fiind faptul ca aceste arborete înconjoară depresiunea in care este situat oraşul Anina.80 0. Arboretul prezintă o consistenta buna de 0. 16 . Modul de regenerare sau provenienţa este din samanta dovedind o buna preocupare in trecut pentru obţinerea unor regenerări naturale corespunzătoare si parcurgerea cu lucrări silvotehnice pentru extragerea lăstarilor. Pam. Arboretele sunt încadrate in categoria I – 4B având ca tel de protecţie rolul de agrement pentru oraşul Anina. Br. Ca. A cadru regulat având ca tel de producţie lemnul gros pentru cherestea si derulaj. Starea de sănătate actuala a arboretului este buna (normala).SEMINTIS UTILIZABIL : SUBARBORET: DATE COMPLEMENTARE LUCRARI EXECUTATE: LUCRARI PROPUSE: ELM P ARB R P Fa 1 0 10 Fa 15 ani 0. ca pădurile sunt străbătute de numeroase cai de acces câtre pasunile care aparţin oraşului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera.80 592 592 799 2 799 2 CRES MC/HA 3. Prin lucrările care se vor executa se va urmări creşterea ponderii speciilor valoroase in amestecuri prin utilizarea seminţişurilor si completarea regenerărilor cu frasin. Pi T progresive C AM EL PROVE. ulm. Fr. molid. pin. Este necesara monitorizarea poluării industriale in zona si interzicerea păşunatului.P.80.2 M VAR D H RE STA CM M GE ANI IN 130 130 42 2 9 TOTAL Subunitatea de gospodărire este SUP. Arboretele din S. cireş.4 S grupe Mari variaţii de elemente taxatorice Dis.2 3.

Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 . 2. starea arboretului si condiţiile de regenerare.35 ani. fiind recomandat si pentru pădurile din grupa I cu funcţii speciale de protecţie.dar datorita înclinării medii ale terenurilor care depăşesc 25 grade s-a renunţat la acest regim.masa lemnoasa de calitate superioara Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai 17 . pentru regenerarea făgetelor sau amestecurilor de fag cu răşinoase.volumul arborelui mediu. Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat – structura relativ pluriena) in cadrul arboretului s-a încercat promovarea actualelor pâlcuri de seminţiş de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul de nuielis. in general.5 inaltimi de arborete (45 – 50 m). Alegerea tratamentului s-a făcut in corelare cu solul funcţional (de agrement) cu accesibilitatea buna. aplicarea tratamentului tăierilor progresive se caracterizează prin: .4. asigurându-se la maxim eficienta economica si stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunzător funcţiei de recreere. Vârsta exploatabilităţii corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un arboret de fag clasa III de producţie la care sortimentul tel stabilit intr-un procent maxim este cheresteaua. Caracteristicile silvotehnice aplicate Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului tăierilor progresive respectiv prima taiere de constituire a ochiurilor de regenerare. condiţiile de exploatare legate de înclinarea terenului (28 grade).volumul de exploatat la hectar de circa 150 – 200 mc .perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 – 35 ani cu periodicitate corelata cu anii de fructificaţie si necesitatile de regenerare . Amplasarea ochiurilor de regenerare s-a făcut pe toata suprafaţa parchetului avându-se in vedere seminţişul utilizabil existent in condiţiile necesare pentru dezvoltarea acestuia.7 mc . mai mare de 0. Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate la care regenerarea se realizează sub masiv. deschizându-se concomitent si ochiuri de regenerare noi cu diametre pana la 1. Din punctul de vedere al exploatării.pentru evitarea dezechilibrelor in peisaj si obţinerea unei regenerări maxime si cu o amplitudine maxima de vârste in cadrul viitorului arboret.

fiind inclus in „Borderoul agenţi economici „ pentru anul 2007.2 buc. • muncitori direct productivi -11 buc.1 buc. vizează in special seminţişul utilizabil si ele constau in: . si care urmează sa exploateze masa lemnoasa trebuie sa dispună de următoarele mijloace de munca: • fierăstraie mecanice tip Husgvarna 262 -4buc. la aplicarea acestui tratament. Partida va fi scoasa la licitaţie începând cu luna decembrie a anului 2006 in cadrul volumului de masa lemnoasa ce se vinde pe picior.stabilirea direcţiei de doborât având in vedere suprafeţele ocupate cu seminţiş utilizabil si direcţiei de deplasare a lemnului la adunat . 2.3 buc. • personal indirect productiv .1 buc.cai .5 ha. fara schimbarea mijloacelor si modalităţilor de scos si apropiat.1 buc. • funicular FPU 500 . • vagon de dormit – 12 locuri . Agentul economic care va câştiga licitaţia acestei partizi. Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare.1055 mc. • autotrenuri forestiere ATF 20 t . • tractoare TAF 650 -1 buc. Condiţii tehnico-economice de lucru Parchetul Arena Veche ce face obiectul partiţii 932 are un volum total de exploatat de 1055 mc pe o suprafaţa de 13. fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de aplicare a amenajamentului. pe o suprafaţa de 13.5 ha. • atelaje.aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente .crearea unei reţele de colectare astfel dezvoltata incat sa poată fi folosita pe întreaga perioada de aplicare a tratamentului.5. 18 .

p. procentul minim de arbori incluşi in sondaj este de 15%.Forţa de munca necesara pentru exploatare este reprezentata de agajatii societatii economice. care trebuie sa aibă calificarea corespunzătoare muncii prestate. Parchetul Arena Veche este amplasat in imediata apropiere a drumului auto forestier fiind si foarte aproape de oraşul Anina.metoda clasica de control . fapt ce constituie un avantaj atât din punct de vedere organizatoric cat si economic.p.v. 19 . respectiv minim 42 arbori aleşi aleatoriu si raspanditi uniform pe toata suprafaţa parchetului vor fi reevaluaţi in ceea ce priveşte încadrarea in categoriile de diametre si clasa de calitate. 2.v.1.aplicarea analizei secvenţiale 2. Verificarea actului de punere in valoare nr.verificarea corectitudinii măsurării diametrelor . in funcţie de natura arboretului si in funcţie de numărul de arbori marcaţi total se stabileşte numărul minim din lotul de sondaj.6. Verificarea actului de punere in valoare se face si de câtre administraţia silvica in vederea evaluării activităţii profesionale a personalului tehnicoingineresc si pentru verificarea gestiunii silvice. cu scopul de a stabili corectitudinea datelor înscrise in acest document.6. In cazul a. Metoda clasica de control Pe baza datelor din a. Metodologia de parcurs se face in conformitate cu „Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării” ediţia 2000. nr.precizia de determinare a clasei de calitate .verificarea corectitudinii măsurării inaltimii arborilor Verificarea lucrărilor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării se poate rezolva prin doua metode: . 932 Arena Veche unde s-au inventariat un număr de 280 arbori.932 Arena Veche Verificarea actului de punere in valoare se face de câtre agentul economic interesat sa cumpere masa lemnoasa oferita spre exploatare sau sa execute lucrările de exploatare a lemnului din parchet. In conformitate cu aceste norme metodologice de calcul se rezolva in final verificarea actului de punere in valoare întocmit de administraţia silvica sau proprietarul de pădure pe următoarele segmente: ..

Specia Diametrul in cm 2 56 64 64 56 60 52 68 60 52 56 60 60 64 64 76 60 60 60 52 64 60 72 Clasa de calitate 3 I I I I I II I II II I II II I I I I I I I I I I 29. la inaltimea de 1. se parcurge terenul si se măsoară diametrele arborilor incluşi in lotul de sondaj.30 m.0 30.0 29.5 30.5 Inaltimea in m 4 Nr. Datele măsurate pe teren in comparaţie cu cele înscrise in carnetul de inventariere se prezintă in tabelul următor: Înscrierea datelor de la verificare in carnetul de teren TABEL NR. se notează numărul de ordine a acestora. se stabileşte clasa de calitate. Se măsoară inaltimea la 10 – 15 arbori cu diametrul apropiat de diametrul central stabilit la inventariere. de ordine 5 3948 3949 3953 3954 3955 3957 3962 3970 3990 3972 3995 4028 4040 4038 4037 4054 4048 4065 4066 4070 4077 4078 Arbori din carnetul de inventariere Specia Diametrul in cm 7 56 64 64 56 60 56 72 60 52 56 60 60 64 68 76 60 64 60 52 64 60 72 Clasa de calitate 8 I I I I I II I I II I III II I I I I I I I II I I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag 6 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag 20 .11 Arbori verificaţi in teren Nr. pe cioplajul făcut in partea din amonte. numărul înscris pe arbore.Practic.5 29. crt.

calculata pe baza datelor de la verificare 21 .00 0.18 Grupa de specii Clasa de calitate I II III IV Foioase Calculul abaterilor referitoare la măsurarea diametrelor (ed %) se poate realiza folosind relaţia : ed%= Sd 2 * 100 Sd1 unde: ed%= eroarea de măsurare a diametrelor Sd1 = suprafaţa de baza totala a arborilor verificaţi.23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag 52 60 60 60 48 64 60 60 60 60 72 68 60 60 60 60 72 60 60 68 I II I I I I I II I I II I II I II I I II I I 29.81 0.0 4079 4085 4094 4110 4111 4112 4117 4134 4009 4142 4143 4147 4150 4158 4175 4180 4198 4199 4191 4192 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag 56 60 64 60 48 68 60 60 60 60 68 68 60 60 60 60 72 60 60 72 I II I I I I I II I I II I I I II I I I I I Coeficientii de echivalenta pentru transformarea numărului total de arbori in arbori de lucru TABEL NR.0 31.57 0.12 Coieficienti de echivalenta 1.0 30.0 30.0 31.

încadrarea arborilor in categorii de diametre identice cu cele folosite la inventariere. .02% deci o eruare de 0.se încadrează in toleranta de 1.2 16. si a inaltimii medii stabilite la verificare ( 29.95=0.operatorul aşezat in partea dinspre amonte a arborelui va măsura 22 .02% Precizia de determinare a clasei de calitate .Precizia de determinare a inaltimii medii: 30. . se stabileşte inaltimea medie a arborilor verificaţi si se compara cu cea stabilita la întocmirea actului de punere in valoare.Sd2 = suprafaţa de baza totala a arborilor verificaţi.verificarea periodica a clupelor. calculata pe baza datelor din carnetul de inventariere Abaterea ed% se interpretează fata de valoarea 100% astfel: -daca abaterea este < 3% apv-ul este bun -daca abaterea este >3% apv-ul se respinge Calculul abaterilor referitoare la clasa de calitate ec% se calculează cu relaţia: ec%= Sc 2 *100 Sc1 unde: ec%= eroarea de apreciere a clasei de calitate Sc1 = suprafaţa de baza a arborilor de lucru stabilita cu date de la verificare Sc2 = suprafaţa de baza a arborilor de lucru stabilita cu datele din carnetul de inventariere • daca abaterea constatata este < 5%. Daca diferenţa intre cele doua valori este mai mare de 1. In acest caz.5m La verificare trebuie sa se tina seama de următoarele recomandări: La măsurarea diametrelor: . apv se respinge Pentru verificarea inaltimii medie .95 m la fag) rezulta pentru: . pe baza datelor din TABELUL NR.9 16.2m ( hc din apv )29. respectiv a paralelismului braţelor. lucrarea se accepta • intre 5-10% proporţia lemnului de lucru din apv se corectează in plus sau in minus cu diferenţa constatata daca este >10% .484 ec%= 15.25m .Precizia de determinare a diametrelor ed= 16.757 deci o eroare de 0.5 m atunci actul de punere in valoare se respinge. Pentru acceptarea unui apv trebuie sa fie îndeplinite simultan toate condiţiile prezentate anterior.

daca in porţiunea de la baza arborele nu prezintă defecte (50% din inaltimea la foioase si 60% din inaltimea la răşinoase) atunci se va încadra in clasa I de calitate.se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate in categorii de diametre. conform precizărilor din tabelul următor: TABEL NR. bifurcare. La stabilirea clasei de calitate: . daca înfurcirea este la o inaltimea mai mica de 2 m. fiecare parte a arborelui se va măsura separat. . . gâlme sau noduri atunci diametrul se va măsura deasupra acestora. .3 m de la sol (inaltimea pieptului). . .la arborii înfurciţi. 14 Grupa de specii Clasa de calitate I Răşinoase II III IV I Foioase II III IV Proporţia din inaltimea totala a arborelui in % apta pentru lemn de lucru >60 40-60 10-40 <10 >50 25-50 10-25 <10 . . putregai. prin apreciere vizuala. nu este cilindrica se vor măsura doua diametre perpendiculare si se va face media acestora. iar daca la locul de măsurare sunt umflături.citirea mărimii diametrului se va face cu clupa pe arbore.diametrul la inaltimea de 1.încadrarea corecta a arborilor in clase de calitate.se vor lua in considerare numai defectele (curbura.in momentul citirii clupa trebuie sa fie orizontala si sa aibă trei puncte de contact cu arborele. noduri) care limitează încadrarea sortimentelor in categoria lemn de lucru. .se va acorda o atenţie deosebita analizei calităţii lemnului din prima jumătate a trunchiului care reprezintă in general 75% din volumul total al arborelui.daca secţiunea trunchiului la locul de măsurare. 23 . gelivuri.

Fiecare dreapta are o ecuaţie de reprezentare si in funcţie de amplasarea cerculeţelor pentru arborii verificaţi. . .pe terenuri cu panta mai mare de 3 gr. . iar daca acest lucru nu este posibil atunci distanta se va măsura cu ruleta. Metoda se bazează pe folosirea graficului de control care conţine 3 drepte. . ori de continuare a controlului după fiecare arbore verificat.inaltimea unui arbore rezulta prin însumarea valorilor rezultate din citirea inaltimii de la orizontala situata la nivelul ochiului operatorului pana la vârful arborelui. in cazul in care operatorul este amplasat deasupra nivelului bazei arborelui si prin scăderea celei de-a doua valori când operatorul este amplasat sub nivelul bazei arborelui.2.folosirea unor aparate (dendrometre) in buna stare de funcţionare.aparatele se folosesc pentru măsurarea distantei de la operator la arbore si a inaltimii arborelui. . analiza secvenţiala permite luarea deciziei de acceptare sau de respingere a lucrării. .distanta de măsurare sa fie cuprinsa intre inaltimea arborelui si cel mult o data si jumătate aceasta inaltimea. Este o metoda simpla si se foloseşte in sistemul informatizat al ocoalelor sau direcţiilor silvice. La măsurarea inaltimilor: . 2. care vor fi verificate periodic. 2 de respingere si una de acceptare. verticali a căror mugur terminal poate fi vizat de la sol.operatorul sa se amplaseze pentru măsurare pe aceeaşi curba de nivel cu arborele sau in amonte fata de acesta. 24 . se vor aplica corecţii de panta.calitatea lemnului din treimea superioara a arborelui nu se ia in considerare la stabilirea clasei de calitate. Metoda analizei secvenţiale Spre deosebire de metoda de control clasica prezentata mai sus potrivit căreia se efectuează măsurători la un număr de arbori stabilit cu anticipaţie.pentru măsurare se vor alege arbori drepţi.distanta de la operator la arbore se va alege astfel incat sa corespunda uneia din scările prevăzute pe dendrometru.6.. Aceasta ultima situaţie se accepta doar când nu sunt alte posibilitatea de amplasare a operatorului. .

6. platouri şi trasee a suprafeţelor omogene (suprafeţe caracterizate printr-o direcţie unică de scurgere a apelor şi o pantă uniformă) şi înscrierea pe schiţă a direcţiilor liniilor de cea mai mare pantă. 4. Pentru aceasta se foloseşte harta amenajistică corespunzătoare suprafeţei parchetului analizat care mărită de la scara 1:10000 la scara 1:5000 va fi apoi completată cu detaliile necesare.7. delimitarea pe schiţa parchetului a versanţilor. înscrierea pe schiţa parchetului a pantelor şi distanţelor caracteristice. subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit. poziţionarea pe schiţa parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce nu apar pe harta amenajistică. Structura masei lemnoase de exploatat Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Pentru parchetul Arena Veche structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul următor: Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Arena Veche partida 932 pr-co 25 . Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru întocmirea documentaţiei utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul Arena Veche 2. necesare pentru proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Arena Veche pot fi redate sintetic într-o schiţă a parchetului întocmită la o scară convenabilă. lemn subţire şi lemn mărunt precum şi la consumurile tehnologice. delimitarea pe versanţi. a înclinării terenului şi a profilului acestor suprafeţe.8.2. referitoare la caracteristicile condiţiilor de lucru. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării unor măsurători si observaţii în teren şi vor consta din: 1. Structura masei lemnoase de exploatat se stabileşte in func ţie de prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat. platourilor. evidenţierea acolo unde este cazul a unor zone cu seminţiş utilizabil. stabilirea locului de amplasare a platformei primare. 2. 5. Schiţa parchetului Datele. culmilor. Această structură se referă la volumele de lemn gros. 3.

Nr. crt 1. 2. 3.

Specificaţii Volum brut cu coajă Coaja lemnului de lucru Volum brut fără coajă a. Lemn lucru gros b. Lemn lucru subţire c. Lemn foc d>5cm d. Crăci d<5cm Volum brut la ha Numărul de arbori total Numărul de arbori la ha Volumul arborelui mediu Taxa forestieră totală Taxa forestieră la m3 Consumuri tehnologice şi pierderi Volumul brut cu coajă pentru producţie Volumul lemnului mărunt

U.M. m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 Buc. Buc. m3 Lei Lei % m3 m3 % m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3

Total 1055 43 1012 802 1 160 49 78 280 21 3,77 96910 92 2 21 1034 13 140 894 893 1 989 848 1 91 49

TABEL NR. 17 Fag Div. Tari 998 38 960 768 1 144 47 74 253 19 3,94 90345 91 2 20 978 13 134 844 843 1 940 805 1 87 47 57 5 52 34 16 2 4 27 2 2,11 6565 115 2 1 56 11 6 50 50 49 43 4 2

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

11. Volum brut cu coajă gros şi subţire a. Lemn gros b. Lemn subţire 12. Volum net (comerciabil) a. lemn gros b. lemn subţire c. lemn de steri d. lemn de crăci

Valorile din tabel s-au obţinut astfel: volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV volumul V3 se stabileşte diferenţiat: V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros şi gros); V3b reprezintă suma volumelor de lemn subţire din APV;

26

V3c şi V3d se preiau din APV; valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV; consumurile tehnologice (V8) se stabilesc în funcţie de condiţiile de lucru din parchet sau se apreciază procentual din lemnul brut, iar pentru cazul analizat s-a considerat 2%; volumul V9 se calculează cu relaţia: V9 = V1 – V8; volumul V10 se calculează cu relaţia: V10 = V9 – V3 + 3V3d volumul V11 se calculează cu relaţia: V11 = V9 – V10, iar V11a şi V11b cu relaţiile: V11a = (V11a · V3a) / ( V3a + V3b); V11b = (V11 · V3b) / (V3a + V3b); V12 se calculează cu relaţiile: V12a = V11a - [V11a : (V11a + V11b)] · V2; V12b = V11b - [V11b : (V11a + V11b)] · V2; V12c = V10 – V3d; V12d = V3d.

27

CAPITOLUL III ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE COLECTARE
3.1. Stabilirea metodei de exploatare Prin metoda de exploatare a lemnului înţelegem concepţia de organizare tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg procesul de producţie a acestei activităţi. În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode: ►metoda de exploatare în sortimente definitive; ►metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge; ►metoda de exploatare în arbori şi părţi de arbori; ►metoda de exploatare în tocătură; ►metoda ARCOT; ►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definitive) ►metoda ARCOT (şi trunchiuri şi catarge) rezultă din aplicarea simultană a mai multor metode. Metoda de exploatare se alege în funcţie de factorii fizico-geografici, vegetaţie, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici ce caracterizează parchetul analizat, şi nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de obligativitate. În cazul parchetului Arena Veche se consideră optimă metoda de exploatare în multipli de sortimente care se caracterizează prin câteva aspecte mai importante: • se aplica in cazul tăierilor cu regenerare unde seminţişul utilizabil este instalat peste 60% din suprafaţa parchetului; • panta terenului este in general mare , mai mare de 30%; • parchetul se încadrează in grupa parchetelor cu restricţii, deci se va lucra in perioada sezonului de repaus vegetativ, când terenul este inghetat, sau acoperit cu zăpada; • indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;
28

Datorită erorilor de redare de pe schiţă este necesar ca pentru fiecare suprafaţă omogenă să se aplice o corecţie astfel încât în final.1. Numărul suprafeţei omogene Simbolul vârfurilor Coordonatele vârfurilor X 1 2 3 4 5 6 7 8 9 3 2 1 a b c e e c d s b 300 170 375 365 365 375 475 440 170 Y 0 70 190 60 60 190 175 65 70 29 Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligonului Xi 300 170 375 365 365 375 475 440 170 Yi+1 70 190 60 0 190 175 65 60 195 Yi-1 60 0 70 190 65 60 190 175 190 1.89 Mărimea suprafeţei omogene Mărimea compensata a suprafeţei omogene 1.• calitate sporită a lucrărilor din şantierul de exploatare.35 1. masa lemnoasă este colectată preponderent sub formă de piese scurte pana la 6-8 m. 18 Nr.2. metoda caroiajului.08 1. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda planimetrării. În cadrul acestei metode. suma suprafeţelor omogene să corespundă suprafeţei parchetului. • folosirea pe scara larga a adunatului nemecanizat. realizându-se o fragmentare mai accentuata a lemnului la cioata. Stabilirea mărimii suprafeţelor omogene Mărimea suprafeţelor omogene se stabileşte folosind datele din schiţa parchetului.92 . metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce definesc fiecare suprafaţă omogenă.2. 3. crt. • prejudicii mai mici înregistrate în special la colectare. În cazul de faţă s-a folosit metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafeţe omogene. 3.06 1. cu atelajele sau prin corhanire.33 1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafeţe omogene TABEL NR.

31 13.50 1.23 30 .30 1.41 0.10 1.80 0.75 0.81 1.39 1.09 1.76 1.32 1.09 1.42 1.10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 TOTAL 11 10 9 8 7 6 5 4 g f c g h i f f i j c i l k j h m t l i m n k l t m p n p z o n h r p m 175 285 375 175 120 280 285 285 280 350 375 280 275 340 350 120 140 205 275 280 140 260 340 275 205 140 120 260 120 155 180 260 120 45 120 140 195 200 190 195 235 320 200 200 320 340 190 320 425 465 340 235 335 370 425 320 335 550 465 425 370 335 425 550 425 580 615 550 235 330 425 335 175 285 375 175 120 280 285 285 280 350 375 280 275 340 350 120 140 205 275 280 140 260 340 275 205 140 120 260 120 155 180 260 120 45 120 140 200 190 70 235 320 200 195 320 340 190 200 425 465 340 320 335 370 425 320 235 550 465 425 370 335 425 550 335 580 615 550 425 330 425 335 235 70 195 200 200 195 235 320 190 200 320 340 340 320 425 465 320 235 335 370 425 370 335 550 465 425 550 335 425 550 425 580 615 335 235 330 425 13.40 1.21 1.10 0.

2.39 31 .06 26575 x 10‾ 4 x 0.09 15975x 10‾ 4 x 0.5 =1.89 21225 x 10‾ 4 x 0.5 =1.5 =1.80 27800x 10‾ 4 x 0.5 =1.Calculul mărimii suprafeţelor omogene S=0.0)]=69350 ∑[365(65-190)]= -45625 ∑[375(60-175)]= -43125 ∑[475(190-65)]= 59375 ∑[440(175-60)]=50600 ∑[170(190-195)]= -850 ∑[175(70-200)]= -22750 ∑[285(195-190)]= 1425 ∑[375(200-70)]=48750 ∑[175(200-235)]= -6125 ∑[120(195-320)]= -15000 ∑[280(235-200)]= 9800 ∑[285(320-195)]= 35625 ∑[285(190-320)]= -37050 ∑[280(200-340)]= -39200 ∑[350(320-190)]= 45500 ∑[375(340-200)]= 52500 ∑[280(340-425)]= -23800 ∑[275(320-465)]= -39875 ∑[340(425-340)]= 28900 ∑[350(465-320)]= 50750 ∑[120(320-335)]= -1800 ∑[140(235-370)]= -18900 ∑[205(335-425)]=-18450 37800 x 10‾ 4 x 0.5 =1.2.21 21750 x 10‾ 4 x 0.yi+1)] ∑[300(60-70)]= -300 ∑[170(0-190)]= -32300 ∑[375(70-60)]= 3750 ∑[365(190.5 =1.5 x 10‾ 4×∑[xi(yi-1.5 =0.33 24300 x 10‾ 4 x 0.3.

mărunt).75 21750x 10‾ 4 x 0. în m3. de pe fiecare suprafaţă omogenă. în m3.5 =1.∑[275(370-320)]= 13750 ∑[280(425-235)]= 53200 ∑[140(370-550)]= -25200 ∑[260(335-465)]= -33800 ∑[340(550-425)]= 42500 ∑[275(426-370)]= 26125 ∑[205(425-335)]= 18450 ∑[140(550-425)]= 17500 ∑[120(335-550)]= -25800 ∑[260(425-335)]= 23400 ∑[120(550-580)]= -3600 ∑[155(425-615)]= -29450 ∑[180(580-550)]= 5400 ∑[260(615-425)]= 49400 ∑[120(335-330)]= 600 ∑[45(235-425)]= -8550 ∑[120(330-335)]=-600 ∑[140(425-235)]= 26600 28075x 10‾ 4 x 0.). corespunzător fiecărei suprafeţe omogene.40 15100x 10‾ 4 x 0. respectiv volumul pe specii sau grupe de specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr. Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producţie (volumele 32 .3.5 =0.5 =1. Vt = volumul total de exploatat.09 26000x 10‾ 4 x 0. respectiv volumul pe specii şi grupe de specii. subţire.30 3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafeţe omogene se calculează cu relaţiile: VTS = (Vt : Sp) · Stc VDS = ( Vd : Sp) · Stc în care : VTS = volumul total de exploatat. VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producţie (gros.5 =1.

TARI Subţire Mărunt 1 1 1 1 1 1 6 Total 8 5 6 5 4 3 6 6 3 4 6 56 Sortimente dimensionale pentru producţie 33 .23 1. V11b şi V10 din tabelul nr.92 1.V11a.în ha.08 1. Stc = mărimea fiecărei suprafeţe omogene. supr.).81 1.76 1. omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total Mărimea suprafeţei omogene 1. Sp = mărimea suprafeţei parchetului. Pentru parchetul Arena Veche repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene este redată în tabelul următor: Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene TABEL NR.32 13. 19 Nr.42 0.10 1. în m3. corespunzătoare întregului parchet.41 1.35 1.50 147 83 103 94 84 62 108 109 58 84 102 1034 Volum de masă lemnoasă Specii sau grupe de specii Total Gros 120 67 84 77 69 51 88 89 48 69 81 843 FAG Subţire 1 1 Mărunt 18 11 13 12 11 8 14 14 7 11 15 134 Total 139 78 97 89 80 59 102 103 55 80 96 978 Gros 7 4 5 5 4 3 5 5 3 4 5 50 DIV.10 0.

Stabilirea variantelor de colectare Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabilească mai intai. parchet cu restricţii (in perioada 15. respectiv partida P 932 poate fi eşalonat la taiere in perioada 01. Intr-o prima etapa alegerea se face luându-se in considerare in mod deosebit efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmând ca după stabilirea unor soluţii acceptabile sa se facă o analiza economica a variantelor propuse care sa conducă in final la varianta optima. s-au luat in 34 . Condiţiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activităţii de colectare in operaţii specifice. 20 Traseul A–B C–D G–E C–G–F Lungimea (m) 170 225 250 350 Înclinarea medie (%) 28 33 38 31 Volum de colectat (mc) 230 281 279 244 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Tractor + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje In legătura cu aceste variante se pot face următoarele aprecieri: .adunatul se va face in cuprinsul suprafeţelor omogene 1 – 11. Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei lemnoase s-a făcut pe baza informaţiilor culese din teren si transpuse pe schiţa parchetului.in toate cazurile. G – E si C–G–F.10) cu o durata maxima de exploatare de 4 luni. soluţiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic.10 – 15. .03 – 1. precum si a informaţiilor culese din APV si din harta amenajistica. C – D.scosul si apropiatul se va face pe traseele A – B. după cum urmează: .3. la alegerea mijloacelor de colectare. In continuare se prezintă modul de alegere a variantelor de colectare pentru parchetul Arena Veche. Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos si apropiat in parchetul Arena Veche TABEL NR.03.4. in funcţie de condiţiile concrete de lucru din parchetul Arena Veche. respectiv in perioada de repaus vegetativ. Parchetul Arena Veche.

fapt pentru care s-au prevăzut mijloace de colectare ce vor lucra in combinaţie. . . având in vedere condiţiile concrete de lucru. impune o combinaţie de mijloace de colectare. 35 . .pe traseul A – B cu o lungime relativ mica si inclinare medie de 28%. Mijloace de scos si apropiat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Arena Veche TABEL NR. vor fi condiţii grele de lucru. se pot folosi pentru scos materialul lemnos tractorul sau tractorul + atelaje ( in releu).pe traseul G – E. tractor + atelaje sau funicular + atelaje. in funcţie de condiţiile fizico-geografice. In tabelul următor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos si apropiat ce vor fi luate in considerare. iar mijloacele de transport au acces pe acest traseu de la drumul auto prevăzut pe schiţa parchetului.pe traseul C – D . efectele ecologice ale folosirii acestor mijloace. tractor + atelaje sau funicular + atelaje. Distanta mare si volumul mare pe fir nu este favorabila pentru scos numai cu atelajele care ar prelungi durata de exploatare a parchetului. precum si de sezonul de repaus vegetativ in care se va lucra. in stabilirea tehnologiei optime de colectare. in continuare. . 21 Traseul A–B C–D G–E C–G–F Lungimea (m) 170 225 250 350 Înclinarea medie (%) 28 33 38 31 Volum de colectat (mc) 230 281 279 244 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje In ceea ce priveşte operaţia de adunat.traseul C – G – F permite folosirea tractoarelor numai in combinaţie cu atelajele sau a funicularului in combinaţie cu atelaje. caracterizat printr-o inclinare medie de 38% pe o lungime de 250 ml. Materialul lemnos va fi colectat in punctul C unde sunt condiţii bune de amplasare a unei platforme primare. se pot lua in considerare soluţiile prezentate in tabelul de mai sus. Alegerea mijloacelor de adunat s-a făcut luându-se in considerare: • înclinarea terenului în fiecare suprafaţă omogenă. cu o inclinaţie medie apropiata de limita maxima de folosire a tractoarelor.considerare.

Dacă s-ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei reţele de drumuri de tractor ce ar afecta negativ solul si seminţişul. mărunt). 36 . în acest caz putând fi folosite ambele variante. subţire. Folosirea atelajelor implica in schimb o deplasare după o direcţie oblica pe versant.9 si 11 s-au propus câte 2 variante de adunat pentru lemnul gros deoarece în aceste suprafeţe panta variază între 40-60 %. În urma analizei economice şi a condiţiilor concrete de lucru din teren se va alege una sau alta din aceste două variante.8. funiculare care deplasând sarcina prin semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul şi seminţişul. datorită prejudiciilor aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora. • suprafaţa pe care se găseşte seminţişul utilizabil. Nu se iau în considerare mijloace mecanice de adunat.• distanţa de adunat (măsurată pe hartă). • categoria de material lemnos (lemn gros.22 Nr. suprafeţe omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Mijloace de adunat pentru Lemn gros Atelaje Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Corhanire/Atelaje Corhanire/Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Lemn subţire şi lemn mărunt Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje Purtat pe braţe + atelaje În suprafeţele omogene 4. Mijloacele de adunat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Arena Veche TABEL NR. deci pe distanta mai mare. În cazul în care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite funicularele din categoria celor ce se montează şi demontează uşor (asemănătoare instalaţiei FUC 401).7.

Ţinând cont de faptul că analiza economică are un caracter aproximativ. Vom prezenta în tabelul 23 analiza economică a variantelor de adunat lemn gros în suprafeţele omogene: 3.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B În cazul operaţiei de scos pe traseul A-B s-au evaluat costurile tehnologice în cele 2 variante propuse. panta(40%) fiind la limita dintre cele două variante.5. şi suprafa ţa fiind destul de mare. figurat si pe 37 . Analiza economică a variantelor de colectare propuse Alegerea unei variante optime de colectare pentru situaţiile în care pot fi folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută şi pe baza unei analize economice.9 si 11 vom putea observa că în toate cazurile costurile la adunat prin corhănire sunt puţin mai mici ca în cazul în care adunatul se face cu atelaje.1. La costurile menţionate în acest tabel trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru procurarea carburanţilor.7. celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiţiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate.3. s-a ales varianta de adunat cu atelaje. Analizând variantele de adunat pentru suprafeţele omogene 4. conform precizărilor din tabelul 24. Traseul A-B se suprapune peste un drum de tractor existent. În suprafe ţele omogene 13.8.5.

Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: Tractorul TAF 650 TAF-650+Atelaje 304 321 625 38 552 238 790 . Pentru cea de-a doua variantă.171·1. pentru prima variantă sunt : 304+153+123+45=625.1 lei/l =123.012·3.012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului. prestaţiile efectuate sunt : pentru tractor : p2 = (230 · 1.171·1. -la tras cu cablu : 230·0.schiţa parchetului si care din verificările făcute pe teren se prezintă in buna stare si nu necesita alte cheltuieli de amenajare.1 =64.5lei/l = 45.012·3.1 lei/l =153 .534·1.25 Specificaţii 1. În ceea ce priveşte consumul de carburanţi s-a folosit relaţia: p = (Vi · qi)dm p = reprezintă prestanţa efectuată în [tkm] Vi = volumul qi = masa specifică a lemnului verde dm = distanţa medie Pentru prima variantă.012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru a doua variantă propusă sunt : 4·7.012·3. 1. Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru cea de-a doua variantă sunt : 552+144+64+30= 790 Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul A-B în cele 2 variante propuse TABEL NR. Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor :6·7.012·3. prestaţia efectuată este : p1 = (230 · 1. Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi.095) · 0. 1.120 = 30 [tkm] Costuri carburanţi pentru tractor: -la apropiat : 30 ·1.5 lei/l = 30.170 = 43 [tkm] Costurile pentru carburanţi-la apropiat : 43·1. tractor+atelaje. Costuri tehnologice 2.095) ·0.1 lei/l=144 -la tras cu cablu : 120·0. tractor de sus până jos. Amenajarea căii 3.133·1.

Ţinând cont de faptul că analiza economică are un caracter aproximativ. celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiţiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate. La costurile tehnologice menţionate trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru amenajarea căilor de colectare şi pentru procurarea carburanţilor.5. Evaluarea costurilor se prezintă in tabelul 26: 39 . adică tractorul TAF 650.2. tractor+atelaje si funicular+atelaje.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D În cazul operaţiei de scos pe traseul C-D s-au evaluat costurile tehnologice în cele 2 variante propuse. 3.Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante este nesemnificativă se alege o soluţie optimă de scos pentru traseul A-B.

Dacă fondul de timp calculat pentru executarea manuală a drumului de 40 . exprimată în valori subunitare. Aceste relaţii folosesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) în care se vor executa lucrările.112 · it · L în care: Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuţia manuală.525 · it · L Ftmec = 0. Ftmec = reprezintă fondul de timp pentru execuţia mecanizată. folosind relaţiile: Ftman = 6. L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m]. it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor.Pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp necesar pentru amenajarea căii.

Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operaţie se stabileşte cu formula: m= 8 ∗ Na În cazul parchetului analizat aceste relaţii devin: Ftman = 6.775 (S · STO4 + p · SMG)it · L unde: S = procentul de stâncă P = procentul de pământ STO4 = salariu tarifar orar. În concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi costuri de execuţie mai scăzute. adică tractor + atelaje.14 · L · SMG Pentru prima variantă propusă. pentru lucrări forestiere în [lei/oră] 645 Ft 41 .pentru drumul de vite : Cc = 0. costul de amenajare al căilor de colectare sunt : .pentru drumul de tractor : Cm = 6.05 · 2.95 · 2. Costul aproximativ pentru execuţia manuală a drumului de tractor se stabileşte cu relaţia: Cm = 6. costul de execu ţie a drumului de tractor este : .525 · 0. categoria a 4-a. pentru lucrările de terasamente în [lei/oră] SMG = salariu tarifar orar.14·L·SMG = 0.625·L·SOF5 Cf = 2. Costul total pentru prima varianta = 1787 lei Pentru cea de-a doua variantă propusă.828 = 1299. unde: SOF5 = salariu tarifar orar . funicular +atelaje.pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2. . m= 8 ∗ 45 ∗0. categoria 5-a.613 = 29.33· 300 = 645ore.613) · 0.33 · 300=1758.787 + 0.625·175·2.tractor impune folosirea unui număr mai mare de 10-15 muncitori pe o perioadă de timp cuprinzând mai mult de 45 zile calendaristice. atunci se recomanda executarea mecanizata a lucrărilor de terasamente.602 = 3 muncitori Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil c = 0.602 lucrarea se poate executa de către 3 muncitori în perioada de 45 de zile acordată.14·80·2.775 (0. categoria munci grele pentru lucrările de terasamente în [lei/oră] Costul aproximativ pentru execuţia drumului de vite se stabileşte cu relaţia: Cc = 0.

5 = 23. prestaţiile efectuate sunt : pentru funicular p3=(180·1. 42 .175=34 [tkm] Costuri carburanţi pentru funicular : [(34·0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.300 = 59 [tkm] Costuri carburanţi pentru tractor: -la apropiat : 59 ·0..012·3.14 ·70·2. Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru cea de-a doua variantă sunt : 90+23 = 113lei.1 = 90 lei S-a aplicat coeficientul 0.999·1.095) ·0.1 =151.84)+15] ·3. Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7. tractor + atelaje.1 lei/l=185 -la tras cu cablu : 281·0.095) ·0.5 lei/l = 38.012·3. Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru prima variantă sunt : 185+151+38=374 lei.012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :5·7. 1. funicular + atelaje.pentru drumul de vite : Cc = 0.613 = 26 Costul total pentru ceea de-a doua varianta = 1325 lei.490·0. prestaţia efectuată este : pentru tractor : p1 = (181 · 1. Pentru cea de-a doua variantă.14·L·SMG = 0.700/fir si s-au acordat 15 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi).171·1. În ceea ce priveşte consumul de carburanţi s-a folosit relaţia: p = (Vi · qi)dm p = reprezintă prestanţa efectuată în [tkm] Vi = volumul qi = masa specifică a lemnului verde dm = distanţa medie Pentru prima variantă.

Costul aproximativ pentru execuţia manuală a drumului de tractor se stabileşte cu relaţia: 43 421 . conform tabelului nr.5.28. Pentru drumul de tractor se face fondului de timp necesar pentru amenajarea caii folosind relaţia : Ftman = 6.Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-D în cele 2 variante propuse TABEL NR. 3. Amenajarea căii 3. exprimată în valori subunitare. Ftman = 6.38 · 170 = 421 Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operaţie se stabileşte cu formula: m= 8 ∗ Na Ft m= 8 ∗ 45 ∗ 0.525· 0.3. Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 541 1787 374 2702 1095 1325 113 2533 Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante nu este semnificativă (169 lei ) se alege o soluţie optimă de scos pentru traseul C-D.602 = 2 muncitori Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi costuri de execuţie mai scăzute.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G-E Pe traseul G-E s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos din suprafeţele omogene 6. L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m]. Costuri tehnologice 2. adică combinaţia între tractor şi atelaje.525 · it · L în care: Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuţia manuală.7 si 8 . it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor. 27 Specificaţii 1.

pentru drumul de vite : Cc = 0. pentru cea de-a doua variantă. Costul total pentru prima varianta = 1196.613) · 0.14 ·60·2.613 = 49.828 = 1410. funicular +atelaje.095) ·0.1 =150.14·L·SMG = 0.787 + 0. Pentru cea de-a doua variantă propusă.012·3. În ceea ce priveşte consumul de carburanţi s-a folosit relaţia: pentru prima variantă. tractor + atelaje. costul de execu ţie a drumului de tractor este : pentru drumul de tractor : Cm = 6. unde: SOF5 = salariu tarifar orar .613 = 22 Costul total pentru ceea de-a doua varianta =1432. adică tractor + atelaje.14 · 135 · 2.Cm = 6.05 · 2.012·3.14·L·SMG = 0.95 · 2. categoria a 4-a. costul de amenajare al căilor de colectare sunt : pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2. categoria munci grele pentru lucrările de terasamente în [lei/oră] Costul aproximativ pentru execuţia drumului de vite se stabileşte cu relaţia: Cc = 0.775 (0.301·1.625·190·2. pentru lucrări forestiere în [lei/oră] pentru drumul de vite : Cc = 0.171·1.14 · L · SMG Pentru prima variantă propusă. 1.5 lei/l = 38.38 · 170 =1147.775 (S · STO4 + p · SMG)it · L unde: S = procentul de stâncă P = procentul de pământ STO4 = salariu tarifar orar. prestaţiile efectuate sunt : 44 .250 = 76 [tkm] Costuri carburanţi pentru tractor: -la apropiat : 76 ·1. prestaţia efectuată este : pentru tractor : p1 = (279 · 1. categoria 5-a.012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :5·7. pentru lucrările de terasamente în [lei/oră] SMG = salariu tarifar orar. -la tras cu cablu : 279·0.1 lei/l =310. Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru prima variantă sunt : 310+150+38 = 498lei. funicular + atelaje.625·L·SOF5 Cf = 2.

pentru funicular p2=(250·1.095) ·0.190=52 [tkm] Costuri carburanţi pentru funicular : [(52 ·0,490·0,84)+23] ·3,1 = 138 lei S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi); Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7.5 = 23; Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru cea de-a doua variantă sunt : 138 + 23 = 161 lei. Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul G-E în cele 2 variante propuse
TABEL NR.29 Specificaţii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea căii 3. Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 685 1196 498 2379 1095 1432 138 2665

Diferenţa intre cele doua variante de colectare este de 286 lei in favoarea celei cu TAF-650+Atelaje.
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F

Pe traseul C-G-F s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos ,tractor TAF-650+Atelaje si funicular FPU-500+Atelaje, conform tabelului nr.30. Pentru drumul de tractor ,fondul de timp necesar pentru amenajarea caii este: Ftman = 6,525· 0.31 · 450 = 910 Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operaţie : m= 8 ∗ 45 ∗ 0.602 = 4 muncitori Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi costuri de execuţie mai scăzute. Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execu ţie
910

45

a drumului de tractor este : pentru drumul de tractor : Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,31 · 450 =2478; pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 150 · 2,613 = 55; Costul total pentru prima varianta = 2533; Pentru cea de-a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de amenajare al căilor de colectare sunt : pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2,625·L·SOF5 Cf = 2,625·350·2,828 = 2598; pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26; Costul total pentru ceea de-a doua varianta =2624; În ceea ce priveşte consumul de carburanţi s-a folosit relaţia: pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestaţia efectuată este : pentru tractor : p1 = (244 · 1,095) ·0.450 = 120 [tkm] Costuri carburanţi pentru tractor: -la apropiat : 120 ·0,950·1,012·3,1 lei/l =358; -la tras cu cablu : 244·0,171·1,012·3,1 =131; Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :10·7.5 lei/l = 75; Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru prima variantă sunt : 358+131+75 = 564lei. Pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestaţiile efectuate sunt : pentru funicular p2=(244·1.095) ·0.350=94 [tkm] Costuri carburanţi pentru funicular : [(94 ·0,397·0,84)+23] ·3,1 = 168 lei S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi); Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7.5 = 23; Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru cea de-a doua variantă sunt : 168 + 23 = 191lei. Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-G-F în cele 2
46

variante propuse
TABEL NR.31 Specificaţii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea căii 3. Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 707 2533 564 3804 968 2624 191 3783

Diferenţa intre cele doua variante de colectare este nesemnificativa (21 lei) in favoarea celei cu funicularul FPU-500. Structura optimă a procesului tehnologic de colectare pentru parchetul Arena Veche partida 932
TABEL NR.32

Operaţia Adunat

Categoria de material lemnos Lemn gros

Traseul -

Soluţia de colectare -corhănire pe suprafeţele omogene 4,7,8,9,11. -atelaje pe suprafeţele omogene 1, 2, 3, 5, 6, 10. Purtat pe braţe + atelaje -tractor TAF-650 -tractor TAF-650 + atelaje-cai -funicular FPU-500 + atelaje -funicular FPU-500 + atelaje

Scos şi apropiat

Lemn mărunt -

A-B G-E C-D C-G-F

În analiza economică a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive de calcul care au ca scop scoaterea în evidenţă a diferenţelor valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o analiza economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferen ţele mari ale costurilor se sesizează prin metode le expeditive.

47

legate între ele şi care în situaţia specifică exploatării lemnului se subdivide în: procese tehnologice. Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operaţiilor prin care arborele se transformă schimbându-şi însuşirile. Faza este partea componentă a operaţiei şi reprezintă acţiunea independentă şi terminată asupra obiectului muncii folosind acelaşi procedeu fără a schimba regimul de lucru a utilajului.CAPITOLUL IV DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN PARCHETUL ARENA VECHE 4. Operaţia este lucrarea componentă a procesului tehnologic ce se execută asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă. Aspecte generale privind procesul de producţie Prin proces de producţie în general. Activitatea de exploatare trebuie să fie. înţelegem totalitatea proceselor de muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producţie transformă obiectele muncii şi materia primă în scopul obţinerii de bunuri materiale necesare societăţii omeneşti. pe de o parte. În cadrul parchetului Arena Veche se disting următoarele procese tehnologice: 48 . adică cheltuielile de exploatare să nu depăşească un anumit nivel. rentabilă din punct de vedere economic. forma şi poziţia relativă în spaţiu. iar pe de altă parte să se desfăşoare astfel încât să nu se producă în arboretul în care se intervine prejudicii care să depăşească pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv. operaţii şi faze. complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu. dimensiunile. Procesul de producţie al exploatării lemnului este o activitate tehnică. utilizând unelte şi utilaje adecvate şi aplicând anumite procedee de lucru. Procesul de producţie al exploatării lemnului cuprinde totalitatea proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de depozitare în vederea transportului şi a valorificării.1.

• distanţele de deplasare.2. • cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile (anvelope. • necesarul de carburanţi şi lubrifianţi. cabluri de sarcină. echipament de lucru şi de protecţie). • salariu orar mediu al formaţiei de lucru prevăzută pentru fiecare operaţie sau fază.• procesul tehnologic de recoltat. 49 . • volumele corespunzătoare fiecărei operaţii şi faze. 4. exprimată în unităţi monetare ce trebuie plătită pentru efectuarea fiecărei operaţii sau faze din cadrul lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect. • fondul de timp (Ft). respectiv timpul în care un muncitor ar efectua o operaţie sau fază. • valoarea respectiv suma. • procesul tehnologic de colectat. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet Proiectul tehnico-economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se referă strict la lucrările tehnologice necesare a se desfăşura în şantierul de exploatare şi redă: • structura procesului tehnologic pe operaţii şi faze. • cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi reglarea utilajelor din parchet. în condiţiile de lucru concrete din parchet. • cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi. • cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor şi sculelor. un muncitor efectuează operaţia sau faza pentru o unitate de măsură specifică activităţii considerate. acumulatori. • normele de timp (NT). • amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform reglementărilor NIS şi PSI. • procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară. în ordinea concretă de desfăşurare. Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect se mai stabilesc şi elemente ce se referă la: • necesarul de forţă de muncă şi de utilaje dimensionate astfel încât lucrările să fie terminate în durata acordată. respectiv timpul în care.

3. În tabelele 35-40 se prezintă calculul distanţelor de adunat lemn gros prin corhănire.4. cos α unde: D0 = distanţa orizontală α = panta terenului corespunzător fiecărei suprafeţe omogene sau traseu în grade.07 0. calculul distanţelor de scos şi apropiat cu tractorul TAF-650. crt.01 Secţionat 0. cu atelajele..Doborăt şi secţionat Condiţii de bază şi factori de Doborât influenţă Condiţii de bază 0. Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare ce sunt prezentate în tabele 35-40. 2. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice Evaluarea costurilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor tehnologice din parchetul Arena Veche sunt prezentate în tabelul nr.33.2.01 strat zăpadă > 20cm Înclinare 21. 1.01 strat zăpadă < 20cm Sezon de repaus vegetativ cu 0. calculul distanţelor de scos cu atelaje. a. Corecţia normelor de timp la recoltare TABEL NR.34 Nr..30 g 0.01 26. Cs = coeficient de sinuozitate a traseului. 4..100 buc/ha Sezon de repaus vegetativ cu 0.02 0. Distanţele corectate se calculează cu relaţia: D= Do ⋅ Ca ⋅ Cs . Ca = coeficient de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele pe suprafeţele omogene cu înclinarea mai mare de 30 %.. calculul distanţelor de adunat lemn mărunt cu atelaje.01 0.1. calculul distanţelor de scos cu funicularul FPU-500.09 Desimea arborilor marcaţi 0.01 50 .

18 11 22 12 11 10 Înclinarea terenului (%) 32 20 40 22 20 17 Volumul (Vi) în m3 FA Div.5.09 influenţă Total 0.11 B. suprafeţei omogene 4 7 8 9 11 Total Panta terenului gr.35 Total Nr. Curăţat de crăci Condiţii de bază şi factori de 0.13 0. Tari Orizontală Corectată ( Li ) 77 88 89 48 81 383 5 5 5 3 5 23 45 42 40 65 50 57 52 52 83 63 24049 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=59m 406 Calculul distanţelor de adunat lemn gros cu atelaje TABEL NR.09 Calculul distanţelor de adunat lemn gros prin corhănire TABEL NR. 0. Tari 120 67 84 69 51 69 460 7 4 5 4 3 4 27 Distanţa în m Orizontală Corectată 85 55 82 70 60 45 203 91 201 117 100 74 51 . 29 26 31 30 28 Înclinarea terenului (%) 56 48 60 58 53 Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m FA Div.36 Nr. suprafeţei omogene 1 2 3 5 6 10 Total 69474 Panta terenului gr.

326 Schiţa tehnologica 52 .37 Nr. suprafeţei omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total 19846 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ─────= 140m. 141 Panta terenului gr. suprafeţei omogene 7 8 3 4 Volumul (Vi) în m3 FA Div.D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ────── =142m 487 Calculul distanţelor de adunat lemn mărunt cu atelaje TABEL NR. Tari 73 72 87 79 311 2 3 5 5 15 Distanţa în m Orizontală Corectată 90 85 50 85 131 122 71 123 35839 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=110 m.38 Traseul G-J H-I K-L M-N Total Nr. Tari 19 11 13 12 11 8 14 14 7 11 15 135 1 1 1 1 1 1 6 3 Distanţa în m Orizontală Corectată 85 55 82 45 70 60 42 40 65 45 50 203 91 201 139 117 100 106 125 202 74 152 Calculul distanţelor de scos cu atelajele TABEL NR. 18 11 22 29 12 11 26 31 30 10 28 Înclinarea terenului (%) 32 20 40 56 22 20 48 60 58 17 53 Volumul (Vi) în m FA Div.

Lm Lg.de colectare a lemnului din parchetul Arena Veche Calculul distanţelor de scos cu funicularul FPU-500 TABEL NR. Lm Lg.39 Suprafaţa omogenă sau Traseul Tason traseul de pe care provine materialul lemnos Categoria de material lemnos Lg. Lm Lg. Lm Lg. Lm Lg. Lm Lg. 401 53 .Tari 6 5 4 6 15 3 4 43 Orizontală 110 150 215 150 190 260 340 Corectată 116 158 226 157 199 272 356 T1 T2 C-D C-G-F T3 T1 T2 T3 T4 Total 3 4 5 11 G-E 9 10 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 162999 = 203 m. Lm Lg.40 Suprafaţa omogenă sau Traseul Tason traseul de pe care provine materialul lemnos Categoria de material lemnos Lg. Lm Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m FA 139 78 103 59 379 Div. Lm Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m FA 97 89 80 96 264 55 80 761 Div. Lm Lg. Lm Lg. 804 Calculul distanţelor de scos-apropiat cu tractorul TABEL NR.Tari 8 5 6 3 22 Orizontală 40 135 75 200 Corectată 53 181 103 276 A-B G-E Total T1 T2 T1 T2 1 2 8 6 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 51153 = 128 m.

2.095) ·0. Structura masei lemnoase exploatate din parchetul Arena Veche TABEL NR. Structura masei lemnoase exploatate Proporţia fiecărei categorii de material lemnos se stabileşte în funcţie de structura dimensională a masei lemnoase. La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat separat consumul de carburant pentru tras cu cablu de sarcină (adunat) şi pentru apropiat.Lemn de steri 3. Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi este redat în tabelul nr.3.203=179 [tkm] Coeficientul de utilizare a capacităţii de deplasare la tractor este de 0.2.2.41 Categoria de material lemnos 1. Pentru apropiat s-a calculat prestaţia efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relaţia: p = (Vi · gi)dm p1 = (401· 1.42. 4.Crăci în snopi Total 100 1034/344 848/344 Foioase 5 49/196 -/196 Foioase 9 92/148 -/148 Se livrează ca lemn de foc Specia Procent din volumul total 86 Volumul (m3/mst) Exploatat 893/- Observaţii Comerciabil 848/- Foioase Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deţine o pondere de 86% din totalul lemnului.095) · 0.9. 54 .Lemn rotund gros 2. iar lemnul de steri şi crăcile o pondere de 14%. În cele ce urmează vom da câteva explicaţii cu privire la datele înscrise în acest tabel.4. p2=(804·1.128 = 56(tkm) Cu aceeaşi relaţie se calculează şi prestaţia făcută cu funicularul FPU-500.

Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la şi de la locul de muncă.2334 35 Total MOTORINĂ Funicular FPU500 Tractor TAF650 tras cu troliu Apropiat Foioase Foioase tkm m3 179 401 0.9400 109/110 55 .Husqvarna 16% din cantitatea de benzină .0354 61 95 35 6 Curăţire de crăci Foioase Secţionare în parchet Secţionare în platforma primară Fasonat lemn de steri Foioase Foioase Foioase mst 148 0.2831 0.Tractor TAF-650 la 250 ore funcţionare – 12 litri .M.1 797 51/69** 69/70*** Foioase tkm 56 1.Funicular FPU la 250 ore de funcţionare – 8 litri Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi TABEL NR. pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară. Conform cărţii tehnice a utilajelor necesarul de ulei este: • ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzină • ulei ungere ferăstraie . tipul utilajelor şi lucrările executate Prestaţia efectuată Specia U.0922 0.M.0407 0.) Cantitate necesară (l) Valoarea în lei Unitară Total BENZINĂ FERĂSTRAIE MECANICE HUSQVARNA 262 Doborâre Foioase m3 m3 m3 m3 1034 1034 870 164 0.1710 232/257* 3.iar vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcţionare.0589 0.42 Felul combustibililor. Totală Norma de consum (l/U.

1290 115/1115 344/364 3. 4.108 deoarece se lucrează în sezon rece.1 1128 ULEI Ferăstraie mecanice Amestec Ungere Tractoare Funicular Total Total Foioase Foioase Foioase Foioase 5 41 16 18 15.2.5 7. **Se lucrează 18 zile cu funicularul şi se adaugă 1 l/zi deoarece se lucrează iarna ***Se înmulţeşte cu 1.Doborât. Consumul de ulei la funicularul FPU-500 s-a stabilit la fel ca la tractor doar că se folosesc 8 l/250 ore funcţionare.5 79 307 120 135 641 2566 *S-a aplicat coeficientul 1.Manipulat platforma primară Total Foioase m3 893 0.012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500 ore de funcţionare Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabileşte în funcţie de numărul de ore de funcţionare calculat în structura procesului tehnologic (12 l /250ore). Calculul necesarului de muncitori şi utilaje TABEL NR.7 7.4.5 7.38 1 2 56 .43 Activitatea Fond de timp Număr muncitori Formaţia de lucru pentru un utilaj sau atelaj 2 Numărul utilaje sau atelaje Numărul adoptat Utilaje sau atelaje Muncitori 1. curăţat de crăci şi secţionat cu ferăstrăul mecanic 328 0.76 0.

0.71 0. Pe baza fondului de timp din tabelul menţionat se stabileşte numărul de muncitori cu relaţia simplificată: m = Ft / 8 · Na .Adunat şi scos cu atelaje 6.Încărcat material lemnos 64 305 141 954 563 337 65 59 768 78 188 0.Fasonat mecanic manual lemn de steri 3.03 2.33) în ore 57 .43 5 1 4 2 2 1 - 0.39** 2 2 1 1 Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de : .33* 0.Colectat şi manipulat cu tractorul 8.2 atelaje – caii .30 0.15 0.18 0.Scos cu funicularul 7.33 2.Adunat manual 5. nivel de calificare) respectiv activităţi care se desfăşoară în condiţii asemănătoare.33 funicular FPU-500* .Expediat material lemnos 12.39 tractor TAF-650** .39 2 1 2 0. unde: m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operaţii sau grupe de activităţi într-o perioadă de timp dată (durata de exploatare acordată) Ft = fondul de timp normat pentru o operaţie sau grupă de activităţi (din tabelul nr.33).21 1.21 0. după caracteristici comune (utilaj.Fasonat şi stivuit crăci în snopi 11.14 1.78 0. formaţii de lucru.2.78 0.0.Corhănit 4.15 0.33 0.11 muncitori direct productivi .1 ferăstrău mecanic Necesarul de muncitori şi utilaje s-a stabilit prin gruparea activităţilor din procesul tehnologic (tabelul nr.Stivuit lemn de steri 10.Stivuit manual lemn rotund 9.

Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului şi desfăşurarea lucrărilor tehnologice Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului conform condiţiilor impuse de normele de protecţia muncii şi de pază contra incendiilor. ~ forjorul trebuie să depună o activitate de: (0. 58 .590 lei/ora = 979 lei.68ore/zi = 241ore · 2. adică: 3 luni · 4 săpt.atelaje şi muncitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată. Postul acesta se justifica deoarece aceasta trebuie sa desfăşoare o activitate zilnica de 4. Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat următoarele calcule: ~ maistru de parchet: 3 luni · 1500 lei/lună = 4500 lei ~ îngrijitor de cabană: 3 luni · 30zile ·4. · 2ore · 0.195 · 0. sunt prezentate în tabelul nr.Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizaţie. Combinând în mod convenabil şi logic activităţile se poate opta un număr întreg de utilaje.33 funiculare = 8 ore De aici rezultă că pentru calculul valorii întreţinerii mijloacelor de muncă s-a înmulţit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanţilor (fasonator mecanic. Cheltuielile pentru întreţinerea utilajelor se calculează astfel: • pentru ferăstraie mecanice s-au acordat 2 ore săptămânal.787 = 181 lei. În cazul parchetului Arena Veche: Na = 3 luni · 30 zile · 0. · 4ore · 0.2 ore (11muncitori · 0. tractorist). 4.33 funicular – reprezintă un funicular ce lucrează 33% din timpul acordat exploatării parchetului (18 zile). Cunoscând din “Normele de timp” formaţia de lucru pentru fiecare utilaj (atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. adică: 3 luni · 4 săpt.381ore/zi//muncitor = 4.39 tractoare – reprezintă un tractor ce lucrează 39% din perioadă (21 zile).68 ore/zi (4cai · 0.590 = 624 lei. 65ore · 2. adică: 3 luni · 4 săpt.44.39 + 0.2 ore) ~ îngrijitorul de vite trebuie să desfăşoare o activitate zilnică de 2.602 = 54 zile active *0. **0.39 tractoare = 19 ore • pentru funicularul FPU-500 s-au acordat 2 ore pe săptămână.33 · 0.2 ore =379ore · 2. Fondul de timp necesar şi încadrarea tarifară orară a lucrărilor s-au apreciat în funcţie de condiţiile de lucru.01 · 3+0. funicularist.33 + 0.03·3) ·54 = 65ore.45 · 2 + 0. · 2ore · 1 ferăstrău = 24 ore • pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe săptămână.2.5.67ore) astfel avem 90 zile · 2.

44 Norma de Specificaţii U. - 3. platforma primara) s-au întocmit documentaţii separate pentru evaluarea cheltuielilor.828 68 59 . drum de tractor.M.M.590 2. Amenajarea depozitului de carburanţi Amenajarea locului de masă TOTAL B.I.Pentru celelalte amenajări (drum de vite . 30 4 5. Cantităţi timp (ore/U. - A.590 78 11 89 B. Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activităţi impuse de pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de exploatare TABEL NR. 4. 61 ore 4 2. montăridemontări funiculare.787 50 C.) Fond de timp (ore) Valoare (lei) Unitare Totale 0. 6. Ferăstraie mecanice ÎNTREŢINEREA MIJLOACELOR DE MUNCĂ ore 24 2. Doborârea iescarilor Amenajarea potecilor Plantarea plăcuţelor avertizoare TOTAL A. LUCRĂRI DE PROTECŢIE A MUNCII 2.787 11 ore 18 2. buc ore ore 2. LUCRĂRI DE P. 1.S.

Acumulatori pentru tractoare şi funicular 0. ALTE CHELTUIELI Montări-demontări funicular Drum de vite Drum tractor Amenajare platformă primară Hrană animale Reparaţii drum auto Cabluri pentru tractoare 0.5 lei/m Cabluri pentru funiculare 0.10m/m3x804x8. TOTAL A+B+C+D CAS 19.401x4x 600 lei./1000m3x0.590 4500 624 181 624 5929 6224 1214 373 124 53 64 16 8068 E.787 2.85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV Maistru parchet Îngrijitor cabană Fierar(forjor) Îngrijitor vite TOTAL D.7 lei/m Anvelope14/38 0.3buc.828 23 54 145 D.8) x250 lei 60 192 700 277 zile 90 15 205 1350 2140 3528 592 3035 60 .25% TOTAL I luni luni ore ore 3 3 65 241 2.4+0.Funiculare Tractoare TOTAL C. ore ore 8 19 2.06m/m3x401x11.032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0.2buc/1000m3x(0.828 2.5% FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0.

Volumul nu este diferenţiat pe categorii dimensionale şi prin operaţia sau faza respectivă trece întreg volumul din parchet.84 lei/mst 57. 8. În legătură cu această diferenţiere se fac următoarele precizări: • la doborâre. Stabilirea acestor tarife s-a făcut după o diferenţiere a cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 46-48). numai pentru lemnul gros şi lemnul mărunt de steri (fără crăci).Lemn rotund de m3 foioase 2.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche TABEL NR. TOTAL 12079 20147 4. • la diferenţierea valorilor totale din tabelul 33 apar 3 situaţii: 1.M. 2.Crăci în snopi pentru m3/mst foc Proporţia din volumul total pe specii sau grupe de specii 86 9 5 Cantitate Tarif lei/U.6. 1.Lemn de steri pentru m3/mst celuloză 3.M. în lei Vof = volumul total trecut printr-o operaţie sau fază.2. 3. Volumul nu este diferenţiat pe categorii dimensionale şi o parte din volum este trecut prin operaţia sau faza respectivă.TOTAL E.34 lei/mst 896 92/148 49/196 În tabelul prezentat mai sus s-au calculat tarifele respectiv suma ce se plăteşte muncitorilor (manopere) pentru lucrările prestate prevăzute în structura procesului tehnologic.43 lei/ m3 10.16 lei/ m3 17. Volumul este diferenţiat pe categorii dimensionale.37 lei/ m3 14.45 Specificaţii U. în m3 PCD = procentul din volum al categoriei dimensionale analizate în 61 . curăţire de crăci şi secţionare cheltuielile se repartizează în mod proporţional. În primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relaţia: c = Vof · PCD · Vu. în care: c = este valoarea manoperei.

Expediţia lemnului rotund gros 4.10. în lei/U.Adunat cu atelaje 2.11.Scos cu atelaje 2.46 Activitatea 1.4. de aceea această analiză trebuie făcută cu multă atenţie pentru a încadra corect cheltuielile.1.4.2.3.7.3.valori subunitare. în care: VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecută printr-o operaţie sau fază.Încărcat lemn rotund gros cu troliu Manopera (lei) 332 230 235 850 1120 1164 1347 376 12 549 180 202 323 Total 6920 Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase 62 . în platforma primară pe categorii dimensionale Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase TABEL NR.1.. 2.2.Scos cu funicularul FPU-500 2.1.1.12. operaţia şi faza se preiau direct din tabelul 33.Doborât 1.M.. Vu = valoarea unitară pentru operaţia sau faza respectivă.Corhănit 2. (valoare preluată din tabelul 33) În cea de-a doua situaţie se foloseşte relaţia: C = VCD · Vu. în m3 În cel de-al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie dimensională. măsurate.Manipulat lemn rotund gros cu tractorul 3. Tarifele sunt necesare pentru plata lunară a muncitorilor în funcţie de volumele efectiv fasonate. Curăţat de crăci 1.8.2. 2. 2.2. Apropiat cu tractorul 3.Stivuit manual lemn rotund gros 3..9.5. Cele 3 situaţii menţionate apar simultan în stabilirea tarifului.Secţionat 3.Secţionat 2.6.

9. 2.Adunat manual lemn mărunt 2.2.Scos cu atelaje 2. 2.Fasonat manual crăci în snopi 3.TABEL NR.2.4.7.. Apropiat cu tractorul 3.Expediat 4.12.11..Scos cu funicularul FPU-500 2.Fasonat mecanic-manual 3.5.10.3.Secţionat 3.48 Activitatea 2.Scos cu atelaje 2.Adunat cu atelaje 2.5.7.2.10.Adunat cu atelaje 2. Apropiat cu tractorul 3.2.6.11. 2.1.12.3.Stivuit manual crăci în snopi 3.4.2. 2.9.6...Adunat manual 2.Stivuit 3.7.8.2.2.5.7. Costuri de producţie pentru exploatarea masei lemnoase Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din 63 .8.Încărcat manual Manopera (lei) 341 66 68 82 22 2061 46 10 115 Total 2811 4.47 Activitatea 1..Secţionat 2.Încărcat manual Manopera (lei) 41 29 29 640 107 122 140 40 2 186 173 9 86 Total 1604 Cheltuielile pentru exploatarea crăcilor în snopi TABEL NR.1. 2.6.Doborât 1.8.9.. 2.9.2.Scos cu funicularul FPU-500 2. Curăţat de crăci 1.2.Expediat 4.

parchetul Arena Veche s-a făcut în tabelul nr.5% şi beneficiu de 15% Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche TABEL NR. Cheltuieli întreprindere (5%) Total II 8. cheltuieli desfacere 2. Cheltuieli secţie (5%) 7.49 Specificaţii 1.49.3. Taxa forestieră a fost preluată din APV. Cheltuieli reparaţii utilaje proprii (5%) 6. În cadrul acestor cheltuieli intră şi cheltuielile pentru reparaţii utilaje proprii cu un procent de 5% din totalul sumei.Taxa forestieră 2. iar înclinarea să fie mai mică de 10 %. cheltuieli de secţie şi de întreprindere 10%. în general până la 200 m.Cheltuieli pentru alte activităţi Total I 5. • iarna pe porţiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se asigure condiţiile de evitare a alunecării sarcinii. Proiectul de execuţie a drumului de vite Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemnos prin târâre. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depăşească 30 %. pe distanţe. Profit (15%) Total Valoarea 96910 15796 2566 20147 135419 6771 6771 6771 155732 3893 23360 182985 4. act întocmit în 2006.Cheltuieli pentru carburanţi şi lubrifianţi 4. Dacă acestea nu pot fi evitate atunci lungimea lor să nu depăşească 100 m. • să se evite rampele la cursa în plin. Cheltuieli desfacere (2.5%) 9.Salarii pentru lucrările tehnologice 3. Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de tras. 64 .

acolo unde este cazul.7 m. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă şi de 3:2 în celelalte cazuri. respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite. H-I. Forţa de tracţiune a atelajelor este de 60-90 daN la cai şi 120-180 daN la boi. iar înclinare medie se calculează astfel: 65 . Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. Înmulţind această suprafaţă cu lungimea tronsonului caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecare tronson. Productivitatea realizată este de 5-15 m3/8h. Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare şi utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră uşoară a sarcinii. Pentru traseul G-J cu lungimea de 131m înclinarea este 26%.iar pentru porţiunea M-N cu o lungime de 123m înclinarea este 25%. În tabelul 50 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuţia drumului de vite. Lăţimea drumului se realizează în cazul de faţă de 0. Evaluarea cheltuielilor. înclinarea medie pentru drumul de cai se obţine ca o medie ponderată între înclinările tronsoanelor de drum corespunzătoare traseelor G-J. se vor amenaja mărginare pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant. Pentru parchetul Arena Veche. Apoi în tabelul 51 este prezentat calculul necesarului de manoperă iar în tabelul 52 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea cheltuielilor. Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului. a materialelor şi utilajelor necesare pentru execuţia drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentaţii corespunzătoare. pentru traseul K-L cu lungimea de 71m înclinarea este 20%. K-L si M-N. Defalcarea acestui volum (pământ-stâncă) se face pe baza aprecierilor procentuale făcute le culegerea datelor în teren. Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi observaţii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. pentru traseul H-I cu lungimea de 122m înclinarea este 22%.• pe porţiunile în curbă. Raportând grafic profilele transversale ale terenului şi pe acestea profilul transversal al drumului de vite se poate calcula suprafaţa debitului în fiecare profil caracteristic. pe tronsoane caracteristice se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de stâncă.

m3 28 Calculul necesarului de manoperă TABEL NR.18 • 0. TSA 01 C1 m3 28 Muncitor necalificat MG N. Simbolul şi denumirea articolului de deviz TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari şi brad cu diametrul de 31-51 cm şi deplasarea acestora în afara amprizei prin purtare manuală TSA 01 C1 : Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în teren tare U.74 1. 3x+0.51 Manopera Nr. Cantitatea 40 2.M.M. buc.20 • 71 + 0. unde 3x reprezintă înălţimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului. 1.7)/2 = 0.22 • 122 + 0.it = 0. tg α = 3x/(0. a III-a Muncitor necalificat MG 2. 1.50 Nr. Cantitatea 40 Meseria Fasonator manual categ.52 66 .Astfel: Suprafaţa = (0. Simbolul articolului de deviz TSG 07 B1 U.04 Fond de timp (ore) 42 buc.7 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.25 • 123 105.06.063 • 447 = 28 m³ Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite TABEL NR.) 1.M. S-au făcut aceste notaţii pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.85 = = 23% 447 447 . crt. (ore/ U. crt.7+2x)  x= 0.063 m² Volumul = 0.45 190 41 Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor TABEL NR. 4.26 • 131 + 0.T.

67 . traseul lateral cu acest tip de funicular nu se recomandă să se facă pe distanţe mai mari de 20 m.Nr. Cheltuielile privind încărcarea. descărcarea şi transportul garniturii de funicular la şi de la locul de montare se stabilesc în funcţie de condiţiile concrete (distanţă.032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0.25% Total 4. mijloace disponibile de încărcare şi transport. Pentru evaluarea costurilor de montare şi demontare a funicularului pe traseul C-D si traseul C-G-F se întocmeşte o documentaţie specifică (tabelele 53-54) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular. Deci folosirea eficientă a acestei instalaţii presupune tasonarea materialului lemnos sub sau în apropierea liniei de funicular.85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1. întocmit separat şi a prevederilor din “Anexe”. Meseria Fond de timp (ore) 42 131 Salariu orar (lei/oră) 2. număr de muncitori necesari) şi de preţurile din “Anexă”. 2. 1. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular În cazul parchetului Arena Vechea s-a folosit un funicular FPU-500. Acest tip de funicular este recomandat pentru operaţiile de scos sau apropiat şi se montează în variantă gravitaţională sau negravitaţională.748 2. crt. Datorită masei mari a cârligului de sarcină 23 kg precum şi a modului de dirijare a cablului de sarcină. În această documentaţie sunt prevăzute toate activităţile necesare pentru montarea-demontarea funicularului pe traseele stabilite precum şi cheltuielile necesare pentru realizarea acestor lucrări.613 CAS 19. greutate.5% Valoarea manoperei (lei) 115 342 457 89 27 9 4 5 1 592 Fasonator manual Muncitor necalificat Total FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0.4. Acest funicular pasager universal se montează pe distanţe maxime de 500 m şi poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN.

M.8 tone 2. Cuie 180 mm 3.Fig.cablul de sarcina. 4.grup de acţionare. 6. Centralizator al necesarului de materiale TABEL NR. l kg kg m3 m2 Cantitatea 131 8 4 0.1 Funicularul FPU-500 5.carucior.55 Specificaţii 1. Motorină 2.56 Specificaţii 1. Carton asfaltat U.vartej.6 25 Evaluarea costurilor privind transportul materialelor şi utilajelor TABEL NR.Transportul funicularului la şi de la parchet cu autocamion de 7.cablul tragator. Cuie 100 mm 4. 1. T-tambur 2. Scândură răşinoase 5. 3.cablul purtător.Încărcarea şi descărcarea funicularului cu macaraua de 16 tone Costul transportului în lei 140 45 Total 185 Costul total al transportului se obţine ţinând cont de numărul de ore necesar pentru încărcarea şi descărcarea garniturii funicularului cu macaraua de 16 tone (16 ore) dar şi de distanţa de transport a garniturii cu autocamionul de 68 .

57 Specificaţii 1. 69 . Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi observaţii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului. se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de stâncă. Proiectul de execuţie a drumului de tractor În cazul parchetului Arena Veche pentru apropiatul şi scosul materialului lemnos se foloseşte tractorul TAF-650 şi în unele locuri şi funicularul FPU-500. Evaluarea costurilor totale ale instalării funicularului FPU-500 TABEL NR. precum şi atelajele.5.7. Manoperă 3.8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/oră. a materialelor şi utilajelor necesare pentru execuţia drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documenta ţii corespunzătoarea . Evaluarea cheltuielilor. Materiale 2. respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor. Transporturi Total Costuri în lei 816 2527 185 3528 4. pe tronsoane caracteristice. Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului.

stâncă) se face pe baza aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. Lăţimea drumului se realizează în cazul de faţă de 3 m. înclinarea medie pentru drumul de tractor se obţine ca o medie ponderată între înclinarea versan ţilor care mărginesc drumul.M. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă şi de 3:2 în celelalte cazuri. În tabelul 58 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuţia drumului de tractor.42 + 76 • 0.30 m² Volumul = 2. m3 94 . crt. Astfel: Suprafaţa = (1. iar în tabelele 61-64 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă şi materiale şi evaluarea cheltuielilor.53 • 3)/2 = 2.38 =38% 128 128 tg α =3x/(3+2x) => x= 0.58 Nr. se calculează astfel: it = 52 • 0. Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. 3x+2 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format. şi lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versan ţilor de aceeaşi înclinare.30 • 128 = 294 m³ Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor si repararea drumului auto existent TABEL NR.Raportând grafic profilele transversale ale terenului şi pe acestea profilul transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafa ţa debleului şi înmulţind această suprafaţă cu lungimea drumului se obţine volumul de săpătură. 1. unde : 3x reprezintă înălţimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului. Simbolul şi denumirea articolului de deviz TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari cu diametrul de 31-51 cm şi deplasarea acestora în afara amprizei prin purtare manuală TSA 01 B1 : Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în teren mijlociu 70 U. S-au făcut aceste notaţii pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stâncă.48 = = 0. buc.pentru drumul de tractor. Apoi în tabelul 60 este prezentat calculul necesarului de materiale şi manoperă.51. Defalcarea acestui volum în (pământ . Cantitatea 10 2. Înclinarea tansversală medie. Pentru parchetul Arena Veche.36 54.

s-a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active din suprafeţele omogene 1 si 2.5. m3 300 4. existând suficient spaţiu si condiţii corespunzătoare pentru stocarea masei lemnoase . în m3 h = înălţimea de stivuire. TSC 19 D1 : Săpătură mecanică cu buldozerul de 81-180 CP. cu relaţia: S= V h•c• f .8.factorul de cubaj c=0. în teren categoria IV m3 200 4. Pentru primul caz. ce se stochează într-o stivă. Tot în acelaşi tabel sunt date numărul şi dimensiunile suprafeţelor de stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei lemnoase în platforma primară într-o perioadă de 5 zile active(aproximativ o 71 . Pentru lemnul de steri suprafaţa de stivuire(S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să fie stocat(V). Această relaţie este valabilă .5m. inclusiv împingerea pământului la 10m.3.7. în m3 V = volumul de lemn rotund. c = 0.pentru situaţia în care:  -înălţimea de stivuire H=1. pentru stivuire. Pentru parchetul Arena Veche s-a proiectat amplasarea a doua platforme primare din care numai prima platforma necesita lucrări de amenajare.  -coeficientul de umplere a stivei f=1. Pe baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii. unde: S = suprafaţa de stivuire necesară pentru lemnul rotund. s-au adoptat valorile: h = 1. f = 0. în m c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0. in punctul C de pe schiţa. în teren categoria IV TSE 04 C1 : Nivelarea platformei drumului mecanică cu buldozerul de 81-180 CP .pe fostul teren de fotbal la aceasta data dezafectat.0. Cealaltă platforma amplasata la capătul traseului de scos-apropiat C-G-F. a cărei structură este dată în tabelul numărul 64. nu necesita lucrări de amenajare.exprimat în metri steri.6-0.8) În cazul lemnului rotund.6-0.62.8) f = coeficient de umplere a stivei (0.6 Proiectul de amenajare a platformei primare Amenajarea platformei primare trebuie făcută în aşa fel încât să asigure condiţii de stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp.

m3 mst mst Volum 91 10 21 Suprafaţa de depozitare În m2 108 10 21 N x ( L x l x h) 2(9 x 4 x 1. TSE 01 B1 100 m 2 6. Canti tatea Meseria Muncitor săpător Categ III Manopera NT Fond de (ore/UM) timp(ore) 8.5) Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei primare TABEL NR. Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare TABEL NR.6 Calculul necesarului de manoperă TABEL NR. crt.săptămână). Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s-a făcut în tabelele 65-67.6 72 . crt. Simbolul articolului de deviz U.64 Specificaţii 1. stivuirea se face manual.66 Nr.Crăci în snopi de fag U. Simbolul şi denumirea articolului de deviz TSE 01 B1 Nivelarea manuală a terenului U.M.5 2(7 x 1 x 1.M. M. Înălţimea maximă a stivelor de 1. 1.Lemn rotund gros de fag 3. în toate cazurile.5m s-a ales deoarece.Lemn de steri de fag 5.65 Nr.5) 10 x 1 x 1. 100 m 2 Cantitatea 6.82 58 1.

de aceea fasonarea lor se face in imediata apropiere a drumului auto. crt. Transportul lemnului de la platformele primare a parchetului se va face fie la un centru de sortare si preindustrializare sau direct la beneficiari. Meseria Muncitor Total CAS 19.cu deosebire de felul mijloacelor de apropiat si manipulare precum si de structura dimensionala a masei lemnoase. Lemnul de steri si cracile in snopi se manipuleza manual.748 Valoarea manoperei (lei) 159 159 31 9 3 1 2 205 Total Platforma primară s-a amplasat în aşa fel încât să poată fi efectiv amenajată si adaptata la mijlocul de transport auto. iar stivuirea in condiţiile spaţiului îngust.5% FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0. Compartimentele funcţionale ale platformei primare sunt in general aceleaşi.25% Fond de timp (ore) 58 Salariu orar (lei/oră) 2.Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor TABEL NR. 73 . 1. Pe langa lucrările de nivelare prevăzute in antemăsurătoare se vor aşeza lungoane pentru stivuirea lemnului. peste santul drumului auto. la modalitatea de manipulare a lemnului si la spaţiul disponibil pentru amplasarea compartimentelor funcţionale.67 Nr.85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1.032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0.

pentru fag G1/ (G1 +G2 ) = 579/579 + 172 = 77% • FE = 7% (G1 +G2 ) = 53 m³ • FT = 25% (G1 +G2 ) = 188 m³ • gater C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) C = 579+172+13+2(53+188) = 525 m³ • CR = 2+1 =3 m³ • Lobde celuloza = S + 50% l.V. Pentru masa lemnoasa de diverse tari: FE = 4 . se va face având in vedere următoarele : 1.4.7. FT= 18% (G1 +G2 ) Buştenii pentru cherestea ( gater) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) Lemn pentru construcţii rurale CR = 1/2 M2 +M3 Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc + craci 2. Pentru masa lemnoasa de fag: când G1/ (G1 +G2 ) este mai mare de 51% • buşteni pentru furnire estetice FE = 7% (G1 +G2 ) • buşteni pentru furnire tehnice FT = 25% (G1 +G2 ) când G1/ (G1 +G2 ) este intre 30-50% • FE = 5% (G1 +G2 ) . foc = 76 m³ pentru frasin FE = 4% (G1 +G2 ) = 1 m³ 74 . Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul Arena Veche Modul de calculul al sortimentelor industriale din sortimentatia dimensionala a A. foc = 72 m³ • Lobde PAL = 30% l.P. FT= 20% (G1 +G2 ) când G1/ (G1 +G2 ) este de pana la 29% • FE = 3% (G1 +G2 ) . foc = 43 m³ • L.5% (G1 +G2 ) FT = 16 -18 % % (G1 +G2 ) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) CR = 1/2 M2 +M3 Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc Lemn de foc + 20% lemn foc + craci In cazul parchetului Arena Veche .

foc = 2 m³ pentru carpen celuloza = 5 m³ PAL = 5 m³ L.68 Nr. Calculul valorii masei lemnoase din P 932 TABEL NR.lei 33867 53392 101325 402 6624 3612 6080 205302 1600 920 3913 276 240 6949 2800 3216 2080 184 160 8440 . FE = 5% (G1 +G2 ) = 1 m³ FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³ C = 8+3-3 = 8 m³ Celuloza = 2 m³ L.FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³ C = 9+6+1-3 = 13 m³ Celuloza = 3 m³ L. foc Volum -mc53 188 525 3 72 43 76 960 1 2 13 3 3 22 1 2 8 2 2 15 Preţ Unitar lei/mc 639 184 193 134 92 84 80 * 1600 460 301 92 80 * 2800 1608 260 92 80 * Total . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total Pam 75 Total Fr Paltin m.8. foc Specia Fag Sortiment industrial FE FT C CR Celuloza PAL l. crt. FE FT C Celuloza l. foc Total Fa Frasin FE FT C Celuloza l. foc = 3 m³ pentru paltin m. foc = 6 m³ 4.

9. In aceste condiţii. beneficiul obţinut ar putea fi mai mare de 15% (conform tabelului nr. un agent economic poate licita. astfel incat beneficiul sa fie de 15% (adică = 23360 lei . se considera ca preţ de pornire a licitaţiei. daca masa lemnoasa s-ar exploata si valorifica de un agent economic. Treptele de licitaţie se stabilesc ca fiind 5% din valoarea preţului de pornire. rezultând un beneficiu de 39% in condiţiile in care partida 932 s-ar adjudeca la acelaşi preţ mediu de 91.24 lei/mc. fie ca volum total. In aceste condiţii preţul mediu adjudecat ar putea ajunge pana la cel mult 129.24/4.86 lei/mc x 5% = 4. fie ca volum diferenţiat pe sortimente. Indici de utilizare a masei lemnoase prin intermediul acestor indici se exprima gradul de utilizare a masei lemnoase. Numărul treptelor maxime care pot fi parcurse la licitaţie : 37. 49 ) astfel: Calcul beneficiu masa lemnoasa licitata: 221971 lei – 159625 lei = 62346 lei . respectiv 37.03. 4.propus in tabelul nr. se poate face calculul treptelor pana la care .10 lei/mc. 49).2007. foc 5 5 5 15 1012 92 84 80 * * 460 420 400 1280 221971 Total Ca TOTAL Preturile luate in calcul corespund cu cele obţinute in urma licitaţiei masei lemnoase fasonat la Direcţia Silvica Resita in data de 31. Se disting doua categorii de indici de utilizare: • Indici de utilizare sintetici (globali) care se refera la întreaga masa lemnoasa ( indici de utilizare a masei brute pe picior si a masei lemnoase utilizabile pe picior) 76 .21 22 23 24 25 Carpen Celuloza PAL l.23360 = 39286 lei.6 lei/mc Diferenţa valorica de beneficiu: 62646 . pentru a realiza un beneficiu de 15%.86 lei/mc.6 = 8 trepte. astfel: 91. adică la valoarea taxei forestiere de 96909 lei.86 lei/mc. Daca preţul mediu de 91.

lemnul rotund pentru industrializare. Suma indiciilor de utilizare analitici calculaţi este egala cu indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior. Cei mai importanţi sunt cei referitori la lemnul de lucru . Indicii de utilizare analitici reprezintă proporţiile diferitelor sortimente care se obţin din volumul utilizabil pe picior si se calculează cu relaţia: Vx Ix=——— x 100 [ %] Vup in care: Vx .volumul utilizabil pe picior. se exprima prin relaţia: Vup Iub=——— x 100 [ %] Vbp in care: Vup. 77 .volumul total valorificabil(comercializat). sau indicele de punere in valoare.volumul valorificat al sortimentelor Vup – volumul utilizabil pe picior din care s-a realizat sortimentul. in m3 Vbp – volumul brut pe picior. in m3 Iup = 98% Acest indice exprima gradul de valorificare cantitativa a volumului utilizabil pe picior preluat pentru exploatare. după ce toate sortimentele au fost livrate. in m3 Vup – volumul utilizabil pe picior.• Indici de utilizare analitici (diferenţiaţi) care se refera la sortimente Indicele de utilizare a masei lemnoase brute pe picior. Calculul corect al indiciilor de utilizare analitici se face numai la finele exploatării. in m3 Iub = 98% Indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior se exprima prin relaţia: Vv Iup=——— x 100 [ %] Vup in care: Vv. preocuparea unitatiilor de exploatare de reducere a consumurilor tehnologice si a perderilor de exploatare.

rumeguşul.0 1002 1. coaja etc. craci subţiri.. In exploatarea lemnului intervine de asemenea noţiunea de resturi de exploatare care nu se suprapune cu cea de deşeuri. reprezentând resturi inutili abile si putregaiuri. constituie deşeuri parţiale sau totale in procesul de prelucrare industriala a lemnului.10. Se disting doua categorii de deşeuri: • cioate.La punerea in valoare Volum utilizabil pe picior Deşeuri –craci Deşeuri –coaja Deşeuri lemn putregăios Total volum brut pe picior predat special exploatării 2. In tabelul următor se reda balanţa masei lemnoase la punerea in valoare si la exploatare: Balanţa masei lemnoase. scurtăturile.4.0 32 0. daca economic se justifica acest lucru. La exploatare 78 TABEL NR69 Produse principale -specia fag Procent (%) Volum -mc1055 95.5 5 100. rezultate la recoltarea lemnului ( consumuri tehnologice) sau la colectare alcătuind pierderi la aceste procese tehnologice Lemnul lăsat ca supralungime . dar care pot fi utilizate parţial in diferite sectoare de consum. coaja si lemn putregăios. materiale care ramin in pădure • aşchiile. Deşeuri la exploatarea lemnului Prin deşeuri in exploatarea lemnului se înţeleg diferenţele relativ mici de lemn brut – dintre volumul arborilor puşi in valoare si principalele sortimente valorificabile – care nu pot fi utilizate pentru realizarea principalelor sortimente .0 1055 . existente înaintea de executarea lucrărilor de exploatare si care se strâng in cadrul lucrărilor de curatire a parchetului si servesc la fertilizarea solului. sortimentele de lemn rotund si coaja. in P 932 Specificaţii 1.5 16 3.

in cazul parchetului Arena Veche înseamnă in primul rând luarea masurilor pentru conservare împotriva răscoacerii. ridicarea calităţii profesionale a personalului. in locuri umbrite. cat si datorita doborârii sau secţionării necorespunzătoare sau prin 79 . iar pentru menţinerea umidităţii se pot utiliza procedee de scufundare totala in apa ( imersie). punerea in valoare si exploatarea arborilor vatamati si doboraţi de vânt. constituie de asemenea masuri de păstrare in special a fagului care este supus sufacarii. astfel incit sa fie impedicata aerisirea si uscarea lemnului. sau prin stropire .0 15. Păstrarea lemnului fasonat la pădure. cat mai strâns. având in vedere condiţiile de dezvoltare a ciupercilor dăunătoare si a insectelor xilofage ce se pot dezvolta in condiţii de temperaturi de peste 20 0 C.0 0.Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pădurilor Economisirea lemnului in exploatare presupune acţionarea in următoarele direcţii: • imbunatatirea si perfecţionarea activităţii de organizare tehnica a exploatării • reducerea volumului deşeurilor valorificabil • păstrarea lemnului fasonat la pădure Imbunatatirea activităţii de organizare implica estimarea precisa a masei lemnoase. Stivuirea materialului lemnos prin aşezarea stivelor pe tălpi. extinderea mecanizării si respectarea normativelor tehnice de consumuri specifice.11.0 1034 517 41 155 284 8 21 7 1034 4.Volum brut fasonat la cioata : -lemn rotund pentru industrializare -lemn rotund pentru construcţii -lemn de steri pentru industrializare -lemn de steri pentru combustibil Deşeuri consum tehnologic Deşeuri pierderi de colectare Supradimensionări Volum utilizabil pe picior 50. Crăparea lemnului este provocata de contragerea fibrelor ca urmare a uscării.7 100. efectuarea lucrărilor pe baza unor planuri (proiecte ) de exploatare judicios întocmite. la o inaltime de 30 cm de sol. Lemnul după ce este doborât pierde prin uscare apa .0 4.5 0. Alt procedeu este acela de conservare cu paste aplicate la capete.pe noduri sau acolo unde coaja este căzuta.8 2.0 27. etc.

80 . corhanire. iar lemnul se fereşte de soare si se acoperă capetele cu huma sau var. Crăpăturile cu tendinţa de dezvoltare se opresc prin baterea unor agrafe metalice.manipularea greşita. Pentru prevenirea crăpării ca urmare a doborârii si secţionării lemnului trebuie aplicate cu stricteţe regulile de tehnica a executarii operaţiilor respective. La tasoane si depozite de asemenea se va evita izbirea lemnului. La corhanire trebuie înlăturate obstacolele in care lemnul s-ar putea izbi. etc.

Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare. În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri: • doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu seminţiş evitându-se deprecierea şi vătămarea puieţilor şi a arborilor nemarcaţi care rămân în picioare. persoana responsabilă cu exploatarea sau şeful de district. seminţişului şi solului. • dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat. şiroirea. ruperea vârfului coroanei. În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina.CAPITOLUL V MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează trei elemente ale ecosistemului. în raza 81 . Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei. Prejudiciile sunt mult influenţate de tratament. mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină. fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor. fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini şi de mişcarea cablurilor. la diferite înălţimi. Astfel în urma activităţii de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare. Prejudicierea seminţişului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului de colectare a materialului lemnos. dar de regulă la bază. Cele ce afectează subarboretul şi seminţişul sunt: ruperea şi zdrelirea. Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare amintim:  cojirea trunchiului şi a rădăcinilor proeminente  zdrelirea trunchiurilor şi a rădăcinilor proeminente  dezrădăcinarea. şănţuirea. subarboretului. grăparea. ele fiind mai mari şi mai greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă şi de mijlocul de colectare. smulgerea din pământ. rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate.

astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului. în zonele de deal şi munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile. protejarea arborilor nemarcaţi. lăţimea platformei primare se realizează de maxim 4 metri. în parchetele cu restricţii în cadrul perioadei permise pentru recoltarea şi colectarea materialului lemnos. colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate. pe teren îngheţat sau acoperit cu gheaţă. 82 . aşezarea grămezilor de crăci şi a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate şi în locuri fără seminţiş. materializate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor. manşoane. etc. scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă şi prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de zăpadă. coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre. nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curăţirea concomitentă a postaţelor eliberate de materialele lemnoase comerciale. traseul drumului de tractor urmăreşte porţiunile fără seminţiş. limitrofi căilor de acces aprobate. în arborete cu desime mare pentru buştenii de dimensiuni mari. se realizează cu lungoane.• • • • • • • • • • • căruia se află parchetul. iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare şi stabilizare a taluzelor. în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de răşinoase şi apoi cei de foioase. ţăruşi. depune raport pentru înlocuirea arborilor vatamati fără ca aceşti arbori să se doboare. corhănirea nu se va face pe pante şi distanţe mari. culoarelor de funicular şi platformei primare. pachetizată în legături cu dimensiuni reduse. a arborilor şi seminţişului. la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiţii: lăţimea culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare şi 6 metri pentru cele cu un cărucior şi punctele de încărcare şi descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porţiuni fără seminţiş iar arborii suport şi de ancorare nu se elaghează şi se protejează prin manşoane. În perioadele cu precipitaţii abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea traseelor. împotriva vătămărilor.

slab coezive. umede sau mlăştinoase este interzisă deplasarea unor cantităţi mari de material lemnos prin târâre şi semitârâe pe acelaşi traseu. 83 .• în cazul unor soluri afânate. • unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.

prezentata in schiţele anterioare.P.. de igiena si de medicina muncii. parţial dezradacinati. social-economice . schiţa parchetului si a platformei primare. operaţiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic 4. cu elementele caracteristice 3. locurile cu pericol deosebit ( cioate de arbori dezradacinati. este o obligaţie prevăzută în legislaţia în vigoare Legea 316/2006 (Legea protecţiei muncii). secţii sectoare şi parchete de exploatare. unităţi. cum ar fi arborii periculoşi ( aninaţi. 84 . fisa urmând a se completa cu numărul de autorizaţie emisa pentru acest parchet atât pentru lucrările de exploatare cat si pe linie de protecţia muncii. Reducere numărului şi a gravităţii accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al activităţii de protecţie a muncii. Protecţia muncii are ca obiectiv cunoaşterea si înlăturarea perturbaţiilor ce pot apărea in procesul de munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si funcţionarea unui sistem de masuri si mijloace tehnice . in acest parchet nu se constata factori de risc. pericol de supare stânci in poziţii instabile) cat si existenta daca este cazul a unor animale periculoase si reptile veninoase. lucrări de pregătire din punct de vedere al protecţiei muncii ce urmeaza a fi executate înaintea începerii exploatării In cazul parchetului Arena Veche elementele caracteristice au fost descrise in capitolele precedente.V. Din observaţiile făcute pe teren si din A. care se suprapune in acest caz cu ordinea numerotării suprafeţelor omogene. fisa elementelor caracteristice parchetului 2. In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmeşte un plan de organizare a procesului de producţie si masuri specifice de protecţia muncii. alunecări de teren. iescari). organizatorice . In schiţa parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordinea de lucru in postate . La „elemente caracteristice” se va identifica in parchet factorii de risc. care trebuie sa contina: 1.CAPITOLUL VI PROTECŢIA MUNCII Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanţă pentru întregul personal muncitor şi în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi.

1 . cat si masuri specifice pentru fiecare operaţie din cadrul procesului tehnologic de exploatare.. Răspunzător direct de respectarea organizării procesului de producţie si a masurilor de protecţia muncii este maistrul de parchet.Se va ataca mai intai masa lemnoasa din suprafaţa postaţa nr. In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de protecţia muncii in exploatări forestiere. 85 . Nu se va trece la următoarea postata pana nu se va colecta toata masa lemnoasa si se va curata parchetul din suprafaţa atacata.postata care se găseşte in limita cu drumul auto forestier Fata Celnic pe unde fi transportata întreaga cantitate de masa lemnoasa din parchetul Arena Veche si care poate constitui un pericol pentru circulaţia pe acest drum.

de vârsta muncitorilor. de complexitatea operaţiilor şi de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operaţia respectivă ∗ purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în NTS (cască. pentru a preveni muncitorii din vecinătate.6. de starea fizică a acestora. 6. 2. Direcţia de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine şi să nu cadă peste alţi arbori doborâţi: • tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de răşinoase şi de 1/3 până la foioase • când arborele dă semne de mişcare. Ei se vor îndepărta la o distanţă de 15 metri de trunchiul arborelui.2. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în: • tăierea vegetaţiei lemnoase din subetaj. iar introducerea lor în lucru se va face numai după ce s-a constatat că şi-au însuşit normele de protecţie a muncii ∗ la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească ∗ la repartizarea muncitorilor în procesul de producţie se va ţine seama de pregătirea profesională. doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură şi vor da semnalele convenţionale. palmare) de către toţi muncitorii în timpul procesului de producţie ∗ delimitarea şi marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă ∗ conducătorul procesului de producţie nu va părăsi locul de muncă până nu stabileşte precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipseşte din parchet. curăţirea crăcilor • bătătorirea zăpezii în jurul arborilor • formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori. pe direcţie laterală şi înapoi faţă de direcţia de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviţi de arborii în cădere ori de bucăţi de lemn sau crăci 86 . Măsuri cu caracter general de protecţie a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele: ∗ instruirea muncitorilor se va face prin demonstraţii practice.1. a tufărişului. Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a lemnului se referă la următoarele aspecte: 1.

4. 7. • este interzis a se sprijini buşteanul cu corpul sau cu picioarele. 9. pentru a se evita căderea sau ruperea lanţului. 12. la sfârşitul tăierii. interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăţă arborii de crăci. 17. 8.3. 15. se vor folosi pene din lemn. 11.Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eşapament să nu se atingă de hainele sau de părţi ale corpului muncitorului. în direcţia opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii. 16. La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. asigurându-se fiecare secţiune contra rostogolirii. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părţii arborelui de pe care se curăţă crăcile. operaţia făcându-se cu tăişul toporului.Secţionarea lemnului se face mecanic din amonte. aceasta se va ancora cu un cablu şi se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1. contra rostogolirii. 87 . Este interzisă doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu coronamentul într-o parte. condusă de maistrul sau gestionarul de parchet şi dotată cu dispozitive (tirfor. retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turaţie redusă. cabluri).Crăcile se curăţă începând cu cele de la baza trunchiului şi terminând cu cele de la vârf. se va înlătura arcuirea şi se va asigura rădăcina cu cablu. iar numai după aceea se va trece la fasonare. 6.Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă. Pentru a nu bloca lanţul tăietor al ferăstrăului cât şi pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui. În timpul căderii arborelui. 13.La secţionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ţine seama de următoarele reguli: • înainte de începerea operaţiei de secţionat trunchiurile vor fi sprijinite cu ţăruşi sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secţionare.Curăţirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor.5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.Curăţirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte. iar în terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu ţăruşi împotriva rostogolirii.Dezaninarea arborilor agăţaţi se face de către o echipă instruită în mod special. trebuie să se facă lin. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. fără smucituri. 10. Nesprijinirea ferăstrăului şi introducerea bruscă a lanţului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât şi pentru muncitor. Eliberarea ferăstrăului din tăietură. În cazul ruperii lanţului tăietor se opreşte imediat motorul ferăstrăului. 14. în caz afirmativ. asigurând trunchiul contra rostogolirii. 5.

târâre sau semitârâre. 88 . vor fi dotaţi cu unelte în perfectă stare şi cu echipament de protecţie adecvat. • la corhănirea cu ţapina a lemnului se vor înlătura crăcile. vârfurilor sau a unor arbori mici se va face prin purtare.• pe terenuri în pantă secţionarea trunchiurilor se va face numai din amonte. va putea începe numai după ce maistru şi şeful de echipă vor lua măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru şi a zonelor periculoase. • adunatul cu braţele şi cu ţapina a crăcilor. curăţarea terenului de crengi. • şeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor şi sarcinile ce îi revin. • operaţia în sine. nefiind permis să se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pantă. • corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanţe scurte (sub 100 de metri) şi pe terenuri cu pante mari. iar muncitorii vor acţiona la o distanţă de cel puţin 4 metri unul de altul. Corhănitul lemnului cu ţapina: • muncitorii care lucrează la corhănit cu ţapina vor dispune de îndemânarea necesară. • muncitorii din aceeaşi echipă sau echipele de muncitori care lucrează la corhănit se vor dispune pe aceeaşi curbă de nivel. cioturile. acţionând sincronizat şi la comandă.1. buturugi. pietre. lăbărţările. astfel încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mişcare a lemnului se face numai cu ajutorul ţapinelor şi pârghiilor. vor cunoaşte comenzile şi codul semnelor care se referă la executarea acestor lucrări.2.bolovani şi astuparea gropilor. Colectarea lemnului cu vitele • toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de exploatare şi întreţinere a acestora. 6.Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele: A. B.

acesta va fi instruit şi avertizat asupra năravurilor animalelor. Este interzisă încredinţarea temporară a atelajelor altor persoane şi în cazul schimbării conducătorului de atelaj. • la trasul cu vitele se va păstra distanţa între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane. atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanţuri. în dreptul spetei. urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât şi atunci când atelajul este oprit. • la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanţa de cel puţin 50m între atelaje. • la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0. • în timpul legării buşteanului muncitorul va sta lateral şi în amonte. • apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului.• fiecare atelaj se încredinţează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat şi instruit cu privire la normele de exploatare şi întreţinere a atelajelor. • vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate. ploaie cu descărcări electrice sau viscol. În toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea buştenilor de deasupra. dar şi ţapină. ciocan pentru baterea penelor şi lanţ de rezervă. format din tânjeala. • atelajul complet.5 metri şi grosime 10-12 cm. • este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buştenilor de la bază pentru evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mişcării.5m adâncime. o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să îndeplinească condiţiile: tânjeala să fie confecţionată din lemn rezistent. • este interzisă trecerea peste buşteni în timpul mersului. pene şi cioflânge. de lungime 2. • vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale. obişnuite la ham sau jug şi potcovite (de iarnă sau de vară). • la scosul buştenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buştenilor peste animale sau peste muncitori. pentru a evita loviturile sau muşcăturile. Este interzisă staţionarea între buşteni şi vite. • pe drumurile alunecoase şi pe pante mari buştenii vor fi frânaţi prin înfăşurarea unui lanţ în jurul lor sau prin împrăştierea de pământ ars şi nisip pe traseu. 89 . legându-se cu cabluri suficient de lungi. forţarea animalelor sau lovirea violentă a acestora. • este interzisă staţionarea muncitorilor în spatele cailor. • este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună. iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din faţă să fie ajuns la piciorul pantei.

• se interzice stabilirea traseului unei instalaţii cu cablu peste cabane. • în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce trebuie să execute comenzile. În limitele acestor porţiuni se vor planta semnale cu inscripţii indicându-se pericolul pe care în reprezintă aceste locuri în caz de acces. 90 . la grajd se va evita lovirea găleţilor pentru a nu speria animalele. • În timpul lucrului cu instalaţiile cu cablu este interzis: . • este interzisă punerea în mişcare a căruciorului de către motorist până nu primeşte comanda telefonică de la legător sau dezlegător.să se schimbe viteza. putrezi sau cu defecte. . legători şi dezlegători. trebuie delimitate în mod obligatoriu. Distanţa minimă până la instalaţie să fie de 20m. • pe locul unde lucrează o instalaţie cu cablu pentru colectare lemnului porţiunile periculoase în care accesul muncitorilor este interzis în timpul funcţionării troliului. trepte confecţionate din lemn de esenţă tare. C. astfel încât să se asigure în bune condiţii comunicarea între motorist. • potecile de acces trebuie să fie astfel construite încât să se evite trecerea pe sub instalaţie.să se încarce pe cărucior buşteni peste sarcina nominală stabilită în cartea tehnică a instalaţiei. • montarea instalaţiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect. • este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalaţia telefonică să fie în perfectă stare de funcţionare. • conducerea grupului de acţionare al instalaţiei cu cablu de orice tip se face numai de muncitorii calificaţi în meseria de funicularişti. când motorul este în sarcină fără a frâna tamburul. Colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu • defrişarea completă a traseului instalaţiei. case de locuit. • arborii destinaţi să servească drept piloni precum şi arborii şi cioatele pe care se vor fixa scripeţii sau dispozitivele de întindere. • în scopul montării suporţilor cablului purtător a ancorelor şi scripeţilor ajutători se vor bate pe arborii aleşi. grajduri.• când adăpatul cailor se face cu găleata. . • semnalele telefonice să fie simple. • se vor evita trecerile peste drumurile de acces şi şosele. trebuie să fie sănătoşi şi cu sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. verificat şi aprobat de conducerea unităţii. Nu este permis a utiliza în acest scop arbori uscaţi în picioare. clare şi precise.să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă.

se interzice legarea cu ciochinare a buştenilor îngheţaţi în tasoane şi smulgerea lor din tasoane. se poate desprinde şi poate provoca accidentarea muncitorilor ce urmăresc sarcina. D. • este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere).• zilnic. . • la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări: . • legarea buştenilor la căruciorul instalaţiei se va face în aşa fel încât capătul buşteanului. precum şi la plecarea căruciorului pentru a nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciochinar. cu căruciorul instalaţiei de funicular. imediat ce s-a anunţat plecarea căruciorului încărcat. să înlăture eventualele defecţiuni. stânci) şi a denivelărilor de teren pronunţate. • este interzis transportul de persoane pe tractor.eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori.atunci când este suspendat să fie mai jos cu 10cm decât cârligul sau inelul opritor al acestuia. Colectarea lemnului cu tractoare • la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistenţă la răsturnare. cioate. • pe teren îngheţat este interzis să se retragă buştenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pantă. • semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da după ce muncitorul legător s-a îndepărtat de zona periculoasă. pentru a nu-i surprinde pe rampă. • înainte de legarea cu ciochinare a buştenilor aceştia vor fi mişcaţi din loc cu ajutorul ţapinelor.prevederea staţiilor de încrucişare şi dimensionarea acestora corespunzător cu traficul preconizat. • muncitorii de la staţia de jos vor fi atenţi când vine căruciorul cu sarcină. • în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri speciale se interzicere a circulaţiei în timpul funcţionării instalaţiei. • este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu au fost terminate. trolistul este obligat să verifice troliul. înainte de începerea lucrului. Distanţa până la postaţele în care se doboară va fi de minimum 50m. 91 . împreună cu întreg utilajul auxiliar. cu plasă de protecţie şi anexe necesare (sapă şi troliu). • este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat. • muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral de cablu purtător. • în timpul iernii.

pentru a începe trasul cu troliul.2. • legarea se va face la 50cm de la capătul buştenilor. • pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu ţapina sau prin manipularea materialului lemnos şi muncitorii care lucrează în platforma primară. • la sfârşitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate. la punerea în mişcare să se rotească parţial în jurul axei lor.mersul în faţa sau lângă buştenii care se scot prin semitârâre cu tractoare. • cablu de pe troliu va fi de construcţie indicată de cartea tehnică a utilajului. • în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de buştean. funcţie de capacitate mijlocului de transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile şi trunchiurile aşezate stabil pe sol. Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s-au retras din zona periculoasă. 92 . pentru ca buştenii. • este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracţiune care se pot rupe şi produc accidente. • trasul buştenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului este fixată la sol. cu zaua sau lanţul în partea de jos. În caz de obstacole. .lucrul cu cablul troliului şi cu ciochinarele fără mănuşi sau fără palmare. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanţ sau za. 6. . • manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist. . legătorul va da semnalul de oprire cu cel puţin 3m înainte de a ajunge la el. • este interzisă legarea buştenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. tractoristul trebuie să aştepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legătorului. • după legarea sarcinii.urcarea pe buşteni în timpul mişcării acestora.mersul în faţa sau în aval de buştenii care se retrag cu troliu.2. spre pământ. peste cablu în timpul funcţionării acestuia.• se interzice: . Măsuri de protecţie a muncii la lucrările din platforma primară • secţionarea arborilor sau trunchiurilor.trecerea peste buştenii aflaţi în mişcare. .

637 2.787 2.828 2.710 2.70 Nivelul de calificare Necalificaţi Categoria de încadrare Munci uşoare Munci grele Munci foarte grele 1 2 3 4 5 6 7 Salariul tarifar orar (lei/oră) 2.613 2.748 2.01.637 2.2007 conform Contract Colectiv de Munca 2006-2007 93 . Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul exploatărilor forestiere TABEL NR.925 3.104 Calificaţi -Salarii valabile la 1.• toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanţă cu Legea 316/2006 – Legea protecţiei muncii şi cu “Normele unice de protecţie a muncii în exploatări şi transporturi forestiere”.590 2.

94 .

Tehnologia exploatării lemnului. Timişoara 2006 Ilie Oprea.modalităţilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase 95 . Ministerul Apelor . Facultatea de Horticultura. Caransebeş. încheiat la Regia Naţionala a Pădurilor . Studiul General si U. Rotaru C. Chisalita Ion: Cursuri . Editura Lux Libris. Romsilva . 2000 X X X – Norme specifice de protecţia muncii in exploatări forestiere. 1997 XXX – Contractul Colectiv de Munca 2006-2007 .BIBLIOGRAFIE Arcade Ciubotaru : Braşov 1998. Pădurilor si Protecţiei Mediului.A. Ioan Sbera : Tehnologia exploatării lemnului. X X X – Amenajamentul Ocolului silvic Anina. I. Editat de CDPT-MIM. Ministerul Apelor .S. 1974.Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor.P. 2004. Bucureşti.Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării. Exploatarea pădurilor. Ministerul Apelor . Secţia Silvicultura . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificaţi si necalificaţi. Editura Tridona . Olteniţa . VI Anina . 2000 X X X . X X X .C. Arcade Ciubotaru: Elemente de proiectare si organizare a exploatării pădurilor.Exploatări forestiere. Pădurilor si Protecţiei Mediului.635/2002 – pentru aprobarea normelor privind stabilirea termenelor. Editura Lux Libris. Pădurilor si Protecţiei Mediului. 2000 X X X -Ordinul Ministrului nr.