1

Primii paşi în lumea insectelor
Autori: Clubul Montan Apuseni Mulţumiri: (in ordine alfabetică) Călin Pop, Ioana Iancu, Horaţiu Popa Material realizat in cadrul proiectului: Ecodidactica - natura ca sală de clasă Proiect finantat de: Manfred Hermsen Stiftung, Bremen, Germania februarie - iulie 2006

2

Cuprins Introducere Despre insecte Aproape totul despre insecte Utilitatea insectelor Habitatul şi migraţia Insecte colonizatoare Arta comunicării Insecte din Munţii Trascău Viespi şi albine Fluturi, molii şi omizi Furnicile Croitorul alipin Croitorul mare al stejarului Rădaşca Fluturele Polixena Mămăruţa Carabida violacee Ce ştim şi ce nu ştim despre insecte Jocuri 3 4 4 5 5 7 7 9 9 11 14 16 17 18 19 20 21 22 25

Aceste broşuri vă sunt adresate vouă. Aceste broşuri sunt structurate pe 3 capitole: fiecare va conţine informaţi generale.3 Primii paşi în lumea insectelor Proiectul Ecodidactica are ca scop dezvoltarea şi implementarea unor metode de educaţie pentru mediu prin organizarea de tabere şi excursii pentru elevi şi studenţi. O componentă importantă a proiectului o reprezintă dezvoltarea de metode educaţionale care se pot aplica în mijlocul naturii. reptile. habitate naturale şi plante. referitoare la păsări. de aceea noi ne-am propus să realizăm 6 modele de broşuri tematice. tinerilor care sunteţi implicaţi în procesul de educare pentru mediu. insecte. mamifere. concursuri şi alte activităţi practice pe care le puteţi face în timpul excursiilor voastre! Sperăm că aceste materiale vă vor fi folositoare şi aşteptăm sugestii pentru îmbunătăţirea acestora! Lectură frumoasă! Echipa proiectului Ecodidactica . având ca sală de clasa ariile naturale protejate din regiunea Rîmeţului. informaţii specifice referitoare la tipuri de habitate sau specii floristice sau faunistice şi o parte cu idei de jocuri.

Ciclul vieţii al insectelor Majoritatea insectelor suferă modificări importante în timpul vieţii lor. Toracele insectelor este alcătuit întotdeauna din trei perechi de picioare.fără metamorfoză . au o carapace dură care se transformă odată cu dezvoltarea lor. Această carapace le protejează de şocuri şi uscăciune. Corpul unei insecte este alcătuit din trei părţi: capul. muşte. ochi şi aparatul bucal care ţine locul gurii. Capul are două antene. Asta înseamnă că nu au coloană vertebrală.metamorfoza incompletă (la lăcuste) . Din contră. tenebrion) . Există trei tipuri de dezvoltare a insectelor: metamorfoza completă (la fluturi.Despre insecte Aproape totul despre insecte Ce este o insectă? Insectele sunt nevertebrate. Aceste modificări de formă şi de activităţi pe care le suferă insectele de-a lungul dezvoltării lor se numeşte metamorfoză. toracele şi abdomenul.

Când o insectă se aşează pe o floare. mai multe popoare se hrănesc cu insecte. albinele produc ceară şi miere. Lacul provine de la o mica cochenille din Asia. multe recolte ar fi distruse. traiectoria este efectuată de mai . Ele servesc la prinderea peştilor. Fără insectele bune care le mănâncă pe cele rele. Cu siguranţă că larvele şi adulţii devorează plantele cartofilor. unele specii de ţânţari. Insectele joacă un rol important în viaţa plantelor. De aceea insectele cum ar fi albina sunt utile. Când zboară pe o altă floare de aceeaşi specie. În fine. Ele asigură polenizarea a unui număr mare de plante cultivate sau utile omului. Cu siguranţă că insectele produc substanţe care ne sunt foarte utile. lasă o parte din polen acolo şi aşa are loc fecundaţia florii. alte insecte sunt foarte utile omului. ploşniţele. La fluturii migratori. Africanii degustă unele specii de fluturi de noapte ca mâncăruri rafinate. alte popoare libelule şi furnici fripte. ea ia cu ea granule de polen care stau fixate pe corp şi pe picioare. Multe insecte sunt utile pescarilor. Fără ele nu am avea cele mai bune fructe. muştele sunt mari purtători de boli şi infecţii. dăunătoare.5 Utilitatea insectelor Majoritatea insectelor sunt dăunătoare omului şi animalelor. frunzele şi trunchiurile copacilor. Creşterea viermilor de mătase foloseşte la producerea mătasei Aceasta a fost descoperită de mai mult de 4000 de ani în China. Siamezii mănâncă greieri. De exemplu. pomii fructiferi şi multe altele. În plus. Arabii consumă criquets fripţi. Din contră. Habitatul şi migraţia Migrarea insectelor nu este ca cea a păsărilor care iarna pleacă în ţările calde. buburuzele se hrănesc cu insecte dăunătoare. În primul rând.

rândunelele se duc în fiecare toamnă în Africa. Unele specii de muşte fac de asemenea călătorii importante. Ele se deplasează cu o viteză de 45-50 km/oră. Fluturii nu sunt singurii care zboară aşa. Lăcustele sunt bine cunoscute pentru invaziile lor devastatoare. ca şi la păsări. Cele care se reproduc în locul de origine şi în regiunea spre care ele se deplasează şi cele care se reproduc doar în ţara lor.6 multe generaţii succesive. De exemplu. Aceste deplasări nu sunt întotdeauna regulate. . Lăcustele migratoare trăiesc mai ales în Africa şi în sudul Asiei. Se disting 2 categorii de specii de insecte migratoare.

Albinele şi viespile au ace puternice. Cum altfel ar putea să explice ce au făcut ? Arta comunicării Insectele. Aceste insecte pot fi recunoscute după segmentul îngust dintre torace şi abdomen. pe cînd furnicile au fălci puternice. viespile şi furnicile. Muşcătura furnicii poate provoca senzaşia unei arsuri pe piele deoarece se elimină acid formic. Unul dintre cei mai importanţi factori pentru ca o societate să funcţioneze bine este capacitatea indivizilor de a comunica între ei. de exemplu. împart sarcina de a-şi conduce propria comunitate. furnicile lucrătoare sunt lipsite de aripi. întregul stup profitînd de pe urma acestei împărţiri a sarcinilor. sau alte culori de avertizare. adesea numiţi trîntori. comunică prin mijloace tactile.7 Insecte colonizatoare Roiurile de muşte sau de lăcuste nu sunt considerate insecte sociale. pe care îl produce furnica în corp. Celălalt grup de insecte sociale include albinele. precum medicii. sau furnicile albe. sonore şi vizuale. lucrătoarele adună hrana şi păzesc puii. îndeplinesc anumite acţiuni folositoare pentru comunitate. Un grup include termitele. în schimb. În cazul albinei de stup. Insectele sociale. Deşi albinele şi viespile lucrătoare au aripi. femele şi lucrătoare. asemenea oamenilor. dar majoritatea se evidenţiază prin coloritul galben cu negru. Asemenea colonii sociale conţin un număr variat de masculi. dar numai două grupuri de insecte au dezvoltat o asemenea organizare socială. care sunt mai strîns înrudite cu gîndacii de bucătărie decît cu furnicile. Rasa umană are o structură socială în care indivizii. în timp ce regina rămîne acasă pentru a depune ouă. Ele transmit mesaje frecîndu-şi antenele una de . deoarece fiecare insectă din roi este interesată doar de propria sa supravieţuire. olfactive.

S-ar putea să mai existe şi alte căi prin care comunică insectele. asemănător cu felul în care oamenii primesc informaţii despre hrană prin simţul mirosului. . de a transmite informaţii. în afara gamei percepute de urechea umană. s-ar putea ca ele să se folosească de ele pentru a 'vorbi' unele cu altele.8 cealaltă. de asemenea. producînd o substanţă chimică mirositoare numită feromon. Acţiunile lor la întoarcerea la stup pot dezvălui altor albine sursele de nectar găsite. deosebită. Ele comunică. Acest miros transmite informaţii celorlalţi membri ai coloniei. Se ştie că multe insecte folosesc ultrasunete de frecvenţe foarte înalte. pe care însă trebuie să le descoperim. Albinele au dezvoltat o altă cale.

În ciuda acestui fapt. deşi există multe alte specii care duc o viaţă solitară. cînd familia a ajuns la maturitate. . În regiunile temperate. Acestea părăsesc colonia şi. în căutare de fructe şi hrană dulce. aceste larve devin viespi. mor în timpul iernii. puii de viespe se dezvoltă în celule special construite de către lucrătoare. distrugînd multe insecte dăunătoare. În acest fel ele sunt utile. un număr de larve din celule primesc hrană specială şi în loc să iasă mai multe viespi lucrătoare. galbenă cu negru. după împerechere. ele îşi părăsesc cuiburile.000 de specii diferite de viespi. În interiorul cuibului. adesea făcut din lemn mestecat şi avînd o textură asemănătoare cu a hîrtiei. Toamna. Toamna. În cea mai mare parte a primăverii şi a verii. şi acestea au moduri de viaţă diferite. Ei se hrănesc cu hrană depozitată în celule şi cînd ajung la maturitate se transformă în viespi lucrătoare. Aceste viespi trăiesc în colonii. pe care le duc inapoi la cuib pentru a-şi hrăni puii. femele sau masculi. Imaginea populară a viespii comune este de insectă înfricoşătoare. speciile de viespi vespide formează colonii cu lucrătoare înaripate în timpul lunilor de vară. şi devin o pacoste. cu o înţepătură puternică şi dureroasă. viespile caută omizi şi alte insecte. înmulţind astfel numărul coloniei. Coloniile de viespi se reîntemeiază în fiecare an. însă reginele ies în primăvara următoare pentru a întemeia noi colonii. efectul lor benefic depăşeşte cu mult paguba pe care o produc. împreună cu masculii. Toate lucrătoarele părăsesc cuibul şi. viespea regină îşi găseşte un loc de hibernare.Insecte din Muntii Trascăului Viespi şi albine Se cunosc peste 10. Aceste viespi formează un cuib cu o structură complicată. regine.

Albina. există multe specii diferite de albine. o modificare deosebită a membrelor posterioare pentru colectarea polenului.10 Ca şi în cazul viespilor. unde se află acesta. execută adesea un “dans” complicat. alături de femele cu aripi. răsucindu-şi aripile şi abdomenul în timp ce alte albine o privesc. colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei în timp ce 'vizitează' flori. Polenul se desprinde de picior cînd albina se intoarce la cuib sau la stup şi este pus într-o celulă a fagurelui de miere. Albinele diferă de viespi prin faptul că unele părţi ale gurii lor sunt adaptate la suptul şi linsul nectarului. Doar speciile mai mari. care sunt sterile. cînd se întoarce la stup. unde asigură un depozit de hrană pentru colonie. Ele au. . o singură regină şi cîţiva trîntori masculi. majoritatea nefiind cunoscute ca insecte sociale. Aceste varietăţi trăiesc în colonii sau. Stupul constă într-un număr mare de albine lucrătoare.în stupi făcuţi de oameni. precum bondarii şi albinele de stup sunt insecte sociale. Acest dans respectă un anumit model. Colonia poate supravieţui în timpul iernii datoritî depozitului de hrăni pe care îl construieşte în lunile de vară. Polenul. este îndepărtat cu membrele posterioare şi adunat într-o 'pungă de polen' specială aflată pe picior. de asemenea. mai important. din care celelalte albine pot afla daca cea care s-a intors a găsit o sursă mai bună de hrană şi. în cazul albinei de stup.

3. Moliile adesea îşi depun ouăle în hainele de lână. 2. a căror populaţie poate fi profund afectată de condiţiile de climă. ori nu-i observă printre copaci sau tufişuri. Omizile de molie mănâncă hainele de lână. 7. Unii fluturi îşi depun ouăle pe unele specii de plante. Fluturii. Omizile se hrănesc cu frunze. unde nu este nici prea cald. aşa că atunci când apar omizile au ce mânca. 10. Ei zboară iarna mii de kilometrii către locuri cu climă mai caldă şi se întorc primăvara. molii şi omizi Fluturii şi moliile au un ciclu de viaţă asemănător. În lume există peste 28.11 Fluturi. 8. Fluturii sunt creaturi fragile. Aceste desene au ca scop camuflarea. Mulţi fluturi au pe aripi modele complicate şi drăguţe. cum ar fi păsările. îşi depune ouăle pe frunzele de varză. datorită aripilor. Ouăle clocesc în omizi. Unii fluturi sunt migratori. Fluturii de obicei pot fi găsiţi afară. cum ar fi Fluturele Alb de Varză.aparţin ordinului Lepidopterelor. Aripile fluturilor sunt transparente. iar alţii în timpul zborului. 4. modelele de pe aripi îi ajută în găsirea perechii.şi moliile. nici prea frig. Deoarece le plac să-şi lase ouăle în haine. 5. puteţi să vă uitaţi în haine după molii. De asemenea. 9.000 de specii de fluturi cunoscute. crezând că sunt nişte creaturi mai mari. Fluturii nu pot zbura dacă temperatura corpului lor este mai mică . Omizile devin pupe. aşa că prădătorii. care apoi se transformă în fluturi sau molii. Ele sunt delicate şi se pot rupe în mâini. 30 de lucruri despre fluturi 1. Unii fluturi. Fluturii se găsesc peste tot în lume. 6. ori se sperie.ouăle şi omizile care ies sunt verzi catifelate şi învelite în frunzele de varză. iar fluturii cu polen.

11. 13. fluturii au un aparat lung ca un pai. deoarece senzorii lor gustativi sunt pe picioare. le plac fructele stricate sau fecalele animalelor.12 de 28 de grade. cum ar fi fluturele Monarh. Fluturii adulţi nu cresc în mărime pe măsură ce îmbătrânesc. dar care este alcătuit din material provenit din stagiul de pupă. ajung să trăiască chiar un an. asigurându-se polenizarea şi răspândirea de noi seminţe şi plante. şi îşi închid aripile când se odihnesc. În loc de gură. 19. Unele omizi îşi schimbă pielea şi de 5 ori până să devină pupă. Fluturii. omida creşte de peste 27. la peste 4. Fluturele Parnasian a fost întâlnit în Munţii Stâncoşi. Fluturii au viaţă scurtă. 22. Polenul este ataşat picioarelor fluturilor şi este transportat de la o plantă la alta. 17. Înainte ca ouăle să se transforme în pupă. Unii. unde flora abundentă le oferă hrană şi iarbă proaspătă. 12. produc toxine care înlătură prădătorii. Alţi fluturi. ca orice insectă. 15. 21.000 de ori. Aripile fluturilor cântăresc cât 2 petale de trandafir. 25. Fluturilor le merg cel mai bine la tropice.700 m altitudine. dar majoritatea lor trăiesc de la câteva luni la câteva săptămâni. Omizile sunt fără oase. 14. 18. 23 . Unora.000 de muşchi. Pielea omizii creşte odată cu omida şi de aceea este necesar ca ea să se schimbe. au antene ca nişte mânere rotunde.Fluturilor nu le place nectarul. 26. 20. în general cei de la tropice. Fluturii elimină un lichid roşu care seamănă cu sângele. cum ar fi Amiralul Roşu. . 16. Fluturii gustă mâncarea stând pe ea. unii chiar câteva ore numai. dar sunt alcătuite din peste 1. au 6 picioare. Fluturii zboară în timpul zilei. 24. care se numeşte trompă.

Fluturii constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări. este necesară conservarea habitatelor naturale. are loc şi reducerea numărului de fluturi. în căutarea mâncării sau pentru a se feri de prădători. sănătos. 28. 29. Fluturii sunt creaturi fragile şi populaţia lor poate fi profund afectată de schimbările climatice. ajungându-se chiar la extincţia lor. erbicidelor şi a altor chimicale. ceea ce îi face importanţi pentru menţinerea unui ecosistem echilibrat. reducerea pesticidelor. . 27. Pentru ca fluturii să se înmulţească. Odată cu reducerea habitatelor. iar lipsa lor poate indica un mediu cu probleme. 30. Mulţi fluturi sunt indicatori pentru un ecosistem echilibrat.13 care le ajută să se mişte rapid dintr-un loc în altul.

deplasîndu-se în grupuri mari. cunoscute ca furnici soldaţi. Aceste coloane de furnici feroce strãbat pãdurea. Aceste larve sunt hrãnite de lucrãtoare. Furnicile construiesc multe tipuri diferite de cuiburi. Legenda susţine cã acesta este motivul pentru care întotdeauna gãsim furnici. în timp ce furnica de lemn formeazã movile imense de ace de pin şi rãmurele. şi diametrul de 300 cm. existã multe în regiuni temperate. Ca şi în cazul termitelor. Capacitatea lor de a gãsi hrana poate fi adesea observatã cînd un şir lung de furnici intrã în casã la o hranã preferatã. oriunde am sãpa în pãmînt. demult. Fiecare cuib are o mulţime de galerii. Se cunosc chiar . Pãmîntul era acoperit de apã. Ele sunt un grup de insecte foarte rezistente.14 Furnicile Nu este surprinzãtor faptul cã furnicile par sã se gãseascã peste tot. unele colonii stabilindu-se sub pavaje. Existã peste 6000 de specii cunoscute de furnici. sunt specializate în apãrarea cuibului. La tropice. femela gãseşte un loc potrivit pentru a-şi forma o nouã colonie. Creatorul a fãcut apoi furnici care s-au înmulþit în numãr mare şi au format uscatul. masculi şi mii de lucrãtoare care nu se înmulţesc. omorînd şi mîncînd orice animal le iese în cale. O legendã a bãştinaşilor din America povesteşte cã. cu o înãlţime de peste 150 cm. Cuiburile furnicilor sunt de obicei subterane şi pot rezista mulþi ani. în anumite momente ale anului din cuib ies femele şi masculi noi şi îşi iau zborul. armata de furnici legionar trãieşte la suprafaþa solului. Fiecare cuib poate sã conţinã mai multe milioane de indivizi si are o singurã reginã înaripatã. Dupã împerechere. Ele atacã cu sãlbãticie prãdãtorii din apropierea cuibului. şi camere în care sunt crescute larvele sau puii. rãspîndite în toatã lumea. şi nu zboarã acestea se vãd cel mai adesea mişunînd în cãutarea hranei. Deşi cele mai multe specii trãiesc la tropice. a cãror viaţã zilnicã este organizatã printr-o structurã socialã complexã. prin care furnicile circulã liber. Unele lucrãtoare cu fãlcile foarte mari. cu o structurã socialã şi colonialã complexã.

În timp ce albinele sunt utile omului. Furnicile înrobitoare şi-au dezvoltat o tehnicã proprie de creştere a puilor. sunt importante pentru reducerea numãrului de insecte dãunãtoare. Ele nu au furnici lucrãtoare. deşi uneori supãrãtoare. în timp ce frunzele sunt legate laolaltã pentru a forma cuibul. Lucrãtoarele capturate sunt duse înapoi la cuib unde îngrijesc puii noilor lor stãpîni. furnicile şi viespile. dar jefuiesc cuiburile altor specii. Furnicile ţesãtor. care cuibãresc în copaci şi trãiesc la tropice. datoritã mierii pe care o produc. îşi fac cuiburi din frunze.15 cazuri în care au omorît şi mîncat animale priponite. Firul de mãtase este produs de cãtre larve. . pe care furnica maturã le þine între fãlci ca pe nişte ace de cusut vii. legînd frunzele laolaltã cu fire de mãtase.

iată deci ce greu ajung la maturitate. acesta fiind un motiv în plus pentru a avea grijă să nu le distrugem nici pe le şi nici haboitatul în care acestea trăiesc. cu atât mai mult cu cât sunt pe cale de dispariţie. Trăieşte în păduri de fag şi conifere. de lungimea corpului la femele şi mai mari decât corpul la masculi. preferând făgetele mai bătrân. mai mare. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Pe partea dorsală are un desen mare negru catifelat. format din 5 buline. Are 2 antene mari. . Perioada de dezvoltare de la stadiul de ou până la cel de adult durează 2-3 ani. de mărime mai mică. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni.16 CROITORUL ALPIN Denumirea ştiinţifică: Rosalia alpina Caracteristici: Este de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie şi are o lungime de 1538 mm. Una centrală. Se recomandă de asemenea amatorilor să nu le colecţioneze. două sus şi două jos. Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară din iunie până în septembrie.

14 zile apare larva. . Antenele la mascul sunt mai lungi decât corpul dar la femele nu depăşesc lungimea perechii de aripi tari. castanului. Femela depune ouăle câte 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarţei. Există 5 stadii de larvă de-a lungul unui interval de 28 de luni. etc. Acest gândac frumos are un corp alungit. reprezentând circa 60 % din totalul populaţiei. Habitatele în care trăieşte sunt pădurile bătrâne de stejari şi uneori cele de nuc. urmat de 32 de zile de stadiu de pupă. Ziua se ascund în coroanele arborilor. Adulţii sunt nocturni şi crepusculari. iar mai apoi pătrunde în lemn. ca toate speciile din familia croitorilor are antene lungi. având o lungime de 23 . Culoarea este neagră.55 mm şi abdomen lucios. care iniţial se hrăneşte cu scoarţa. ulmului. Adultul imatur iasă dar rămâne ascuns inactiv în lemnul copacilor încă 7 luni până în luna martie când iasă pentru a se împerechea într-o perioadă de doar 13 zile în care este activ pentru împerechere. Zborul are loc în lunile mai-august. Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează de regula 3 ani. fagului. nucului. Masculii sunt mai numeroşi decât femelele. Femelele pot depune până la 300 de ouă. Specia se dezvoltă în lemnul stejarului. însă uneori se poate prelungi până la 5 ani. uneori poate fi întâlnită şi în parcuri.17 CROITORUL MARE AL STEJARULUI Denumirea ştiinţifică: Cerambyx cerdo Caracteristici: Este o specie ameninţată cu dispariţia. subţire şi. După circa 10 . frasinului. scorburi.

. foarte mari. Femela are capul şi mandibulele potrivite ca mărime. Arealul de răspândire este în Europa. iar lungimea corpului 25-50 mm. Ca măsuri de protecţie şi conservare se recomandă conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici prin păstrarea copcacilor căzuţi sau veterani în păduri. Masculul are capul masiv şi mandibulele sub forma unor coarne ramificate. Caucaz. negru. Iran. Asia Mică. cu luciu mat. Africa de Nord. interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori. Crimeea. reducerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în păduri. Corpul este alungit.18 Acest gândac posedă o structură specială pentru a face zgomot: o margine (lamă) tare este frecată de un şir de creste întărite ale abdomenului făcând un zgomot ca de ciripit. Siria. cu lungimea corpului de variază între 25-75 mm. RĂDAŞCA Denumirea ştiinţifică: Lucanus cervus Caracteristici: Probabil este cea mai spectaculoas ă insectă care trăieşte la noi în ţară datorită mandibulelor sub forma unor coarne de cerb.castanie. iar antenele destul de lungi. de culoare brună. masiv. de unde îi şi vine numele speciei "cervus".

19 Populeaza pădurile bătrâne de foioase. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esenţe cu frunze căzătoare (stejar. cu pete laterale roşii. hrănindu-se cu acesta. FLUTURELE POLIXENA Denumirea ştiinţifică: Zerynthia polyxena Caracteristici: Este cel mai frumos fluture din Munţii Tracăului. Toracele este negru. dar poate fi întâlnită şi în zonele de silvostepă şi stepă. Rădaşca este o specie rară şi ameniţată. de aceea este importantă protejarea ei. în funcţie de factorii climatici. negri şi roşii. au pete negre. . Specia se întâlneşte în poieni. a habitatelor unde ea trăieşte . etc. acoperit cu peri negri şi galbeni. iar amatorii nu trebuie să o colecţioneze. Gândacii tineri apar toamna. roşii şi albastre. Deseori adulţii zboară în grădini şi parcuri. Aripile anterioare au fondul galben cu numeroase pete mari brune-negricioase. Zboară în amurg în decursul perioadei mai-iulie. Abdomenul este negru. Se reproduce o dată la 5 ani. însă nu părăsesc larva până în primăvara următoare. mesteacan. la liziera pădurilor. având fruntea acoperită cu peri lungi. Aripile posterioare sunt de asemenea galbene. În decursul zilei adulţii pot fi observaţi pe trunchiurile stejarilor şi altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. cu un desen marginal format din lobi negri cu o dungă galbenă. în luncile râurilor.). frasin.

Culorile luminoase. pe pajişti şi chiar în case. când se simt în primejdie. se prefac că sunt moarte. se cere conservarea şi protejarea habitatelor în care trăieşte. la naştere nu semănând deloc cu adultul. Adultii vizitează florile diferitor specii de plante. 2-3 săptămâni în perioada aprilie. . şi este periculoasă.. puternice indică de obicei că insectele sunt periculoase. MĂMĂRUŢA Denumirea ştiinţifică: Coccinella 7-punctata Caracteristici: Cine nu stie cum arată o mămăruţă? Sunt poate cele mai iubite insecte alături de fluturi. dacă o luaţi în mână. ceea ce înseamnă că este activă ziua. veţi observa că ea lasă un lichid gălbui. reducerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în natură sau agricultură. cu 7 buline negre pe spate. Este o insectă cu metamorfoză completă. Deoarece este ameninţată cu dispariţia. de culoare roşie sau galbenă. interzicerea colectării speciei de către colecţionari. De asemenea. puternic mirositor. dar nu pentru noi. Femela depune ouăle pe dosul frunzelor plantei hrănitoare. Ele au corpul semisferic. ci pentru alte vieţuitoare mai mici. iar durata de zbor este foarte scurtă.mai. De exemplu.20 Specia prezintă o singură generaţie pe an. Mămăruţele trăiesc într-o mare varietate de habitate: în copaci. în tufe. Iar mămăruţa are o astfel de culoare. în grădini. pe ţărmuri. Este o specie diurnă.

A fost semnalată zburând spre sursele de lumină. Se întâlneşte în toate tipurile de păduri. Fiind o specie vulnerabilă. pupe şi adulţi ai gândacului de Colorado. iar larva 40. cât şi larvele. atât larvele. Un adult mănâncă într-o zi aproximativ 75 de păduchi pe zi. CARABIDA VIOLACEE Denumirea ştiinţifică: Carabus violaceus Caracteristici: Corpul este alungit şi are o lungime de 20-35 mm. în construcţii sau în vegetaţia înaltă şi le place să stea în grup. preponderent în cele de foioase. dar se poate întâlni şi în culturile agricole. Partea dorsală este neagră. cât şi a locurilor în care trăieşte. se hrănesc cu polen pentru energie. Pe perioada iernii se ascund în buşteni. cât şi adulţii se hrănesc cu păduchii care mănâncă frunzele plantelor. Este o specie care iernează. Pentru a putea supravieţui iernii. Se hrăneşte cu râme. atât adulţii. . păianjeni. verzui sau albăstrui. deoarece. adesea lucioasă cu luciu bronzat.21 De asemenea este o specie foarte folositoare. larve. De asemenea nu se recomndă colectarea ei de către amatori. este necesară protejarea ei.

Deşi există mii de ţânţari într-un singur roi. Ţânţarul mascul îşi găseşte femela ascultând sunetul aripilor sale în zbor. ar atinge greutatea balenei albastre. Prin comparaţie cu masculul. ci pentru că nu mai poate mânca. Dacă. gândacul îşi pierde capul. Gândacul-Goliat îsi poartă numele cu multă mândrie. adunate laolalta.Ce ştim şi ce nu ştim despre insecte Gândacul este mai plin de viaţă decât pare. Antenele moliei-mascul sunt atât de sensibile.. pentru că este cea mai mare insectă care trăieşte în lume la ora actuală. Interesant este că 1 590 493 de asemenea insecte. Creierul gândacului se află în corpul acestuia. în urma unui accident (natural sau provocat de om).. Romeo va putea întotdeauna să o găsească pe Julieta lui. el îşi găseşte tragicul sfârşit nu pentru că nu mai poate gândi. încât pot depista şi o cantitate minimă de feromoni sexuali ai femelei. femela dă din aripi mult mai rapid. deşi este mult mai puţin apetisant. În final. deşi toţi îşi fâlfâie aripile în acelaşi timp. Poate atinge greutatea unui cheeseburger. . deşi fiecare caută să facă o cucerire romantică. Fluturele-monarh poate detecta amprenta olfactivă a perechii sale de la opt kilometri distanţă. poate trăi până la nouă zile complet decapitat. Insectele au si ele personalităţile lor. iar această afirmaţie poate fi interpretată în diferite moduri.

Pentru a culege polenul din care se produc două kilograme de miere. în timp ce termitele dăunătoare încep să repare dauna. de exemplu. dacă. În realitate. La un grup de termite.23 Albinele privesc cu multă seriozitate procesul de fabricare a mierii. blocînd tunelele pentru a preveni pătrunderea furnicilor pînă la regină sau la puii de termite. apărarea coloniei s-a dezvoltat atît de mult încît. cuibul este invadat de furnici. de asemenea. o singură femelă regina a cărei unică sarcină în cadrul coloniei este de a depune ouă. furnicile . unii dintre soldaţii care se reped în apărare înghit aer şi se umflă pînă explodează. un roi de soldaţi aleargă la partea afectată pentru a apăra colonia împotriva prădătorilor. dar cele care le fac au o organizare socială mai complexă. Nu toate termitele fac movile. care construiesc cuibul şi apără colonia. Dacă o movilă de termite se strică. şi mai surprinzător ar fi să aflăm cine a făcut această numărătoare ! Termitele Chiar dacă nu trăiesc în Munţii Tracăului este interesant de ştiut câteva lucruri despre viaţa socială a termitelor. Soldaţii şi regina sunt hrăniţi de lucrătoare. există un altul care este aproape imposibil de pronunţat. alţii au un bot îngust prin care elimină o secreţie lipicioasă. Unele dintre lucratoare pot fi soldaţi specializaţi a căror singură sarcină este de a apăra cuibul. o singură albină ar trebui să viziteze două milioane de flori şi să zboare pe o distantă de 80 000 de kilometri. ceea ce ar echivala cu de două ori ocolul lumii Dar. Dacă vi se pare incredibil. care părăsesc cuibul şi caută hrană pe care o duc înapoi la cuib. şi mii de lucrătoare lipsite de aripi. Unii soldaţi au fălci imense. Explodînd. există 10 000 000 000 000 000 000 de insecte pe planeta Pământ. termitele acoperă. Coloniile de termite constau din masculi cu aripi. dacă acest număr este impresionant.

Întreaga colonie formează un 'oras' prosper. . Aceste roiuri constau din masculi şi femele cu aripi. Roiurile de termite apar în anumite momente ale anului cînd se formează o nouă colonie. hrănind şi crescînd micile termite. Aceste termite soldaţi îşi apără practic colonia cu propria viaţă. După ce femela se împerechează. aripile îi cad şi ea incepe procesul de depunere a ouălor pentru a întemeia o nouă colonie.24 invadatoare cu sînge şi intestine. cu un grad de organizare desăvaîrşit. Termitele lucrătoare îngrijesc ouăle depuse de femelă.

Jocuri Identificaţi cele 8 tipuri de insecte aflate in această mulţime de litere şi marcaţile cu creionul. D L C E S T I G C S G M H S F O D F D W L H I G D U L D T E A F U R N I C Ă R S Ă T A D A Y I V F D S R E C C I T S I L A B D C C G T R U U I F E M B I Ţ U D Ă I A S O E U L N E I Â L E R U S T L G R D I R A N R R I S E Ă J K T C L C F Ţ Ă O Ţ A T I M S I R U C U A E P Ă D P E N A F L U T U R E L D F O R M G D S F L F S I G A N D A C H M A L T A R S C R E J W N I N I O P S C D A I I L D M Notaţi aici răspunsul: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful