CURS 7 ANIMAŢIA ŞI ANIMATORUL ÎN TURISM 7.1.

Conceptul şi tipologia serviciilor de agrement Denumirea generică de agrement se referă la ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor etc. puse la dispoziţia turiştilor sau unei unităţi de cazare, staţiuni sau zone turistice, pentru plăcere, distracţie sau relaxare Agrement = agrément, loisir, plaisir,divertisment (fr.) = placer, diversión, entretenimiento (sp.) = divertismento (it.) = leisure, entertainment (engl.) 1) Agrementul mai poate fi definit ca activitate umană care se desfăşoară în natură sau în spaţii amenajate corespunzător, în scopul refacerii tonusului fizic şi psihic, iar loisir-ul se defineşte prin timpul liber de care individul poate dispune după dorinţa sa, el având un rol tot mai mare pe măsura reducerii săptămânii de lucru. 2) Agrementul (agrément fr.) este definit în dicţionarul limbii franceze astfel: calitatea care-i conferă unui lucru să fie agreabil, să fie plăcut, agrementul fiind sinonim cu plăcerea (plaisir), loisir-ul, divertismentul, amuzamentul Agrementul reprezintă:  pentru turist:  destindere şi reconfortare fizică;  divertisment şi dezvoltarea capacităţilor acestuia;  satisfacţie psihică, prin activităţi cultural distractive şi instructiveducative;  amuzament, comunicare şi sporirea volumului de cunoştinte.  pentru prestatorii de servicii turistice:  sursă importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice a activităţii de turism;  mijloc de creare de clienţi fideli;  mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare a destinaţiilor. Pentru turism se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire frumoasă Agrementul reprezintă o componentă de bază a serviciilor turistice, datorită faptului că este un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiştilor. Conceput în calitate de componentă de bază a serviciilor turistice, agrementul răspunde unor nevoi şi interese specifice turiştilor şi organizaţiilor în domeniu. Organizarea agrementului se particularizează pe formele de turism cunoscute:  montan de vară şi/sau iarnă,  de litoral,  balnear,  în oraşe.

1

Timpul liber, odihnă activă şi recreere Timpul liber poate fi definit ca: ,,un interval de timp care rămâne după ce se scade din timpul fizic total, timpul legal de muncă (timpul de muncă propriu-zis, timpul de transport de la domiciliu la locul de muncă şi invers ş.a.m.d.), timpul fiziologic de bază (somn, odihnă etc.), timpul dedicat activităţilor gospodăreşti, alte secvenţe de timp impuse” Timpul liber are trei funcţii:    distracţia, divertismentul, recreerea; refacerea fizică şi psihică a organismului după efectuarea orelor de muncă;

şansa de întregire a culturii, de lărgire a orizontului cunoaşterii, de achiziţionare şi aprofundare de noi valori ale geniului uman. Recreerea. Din punct etimologic, termenul de recreare vine de la latinescul ,,recreare” care înseamnă a se odihni, a se reface, a se înviora şi chiar a se destinde. Acest termen înseamnă împrospătarea forţei de muncă. Recreerea are ca scop refacerea resurselor fizice şi mentale epuizate în procesul muncii. A anima înseamnă, ,,a pune suflet”, a însufleţi, adică a da viaţă, mişcare, ritm, dinamism, a crea o anumită ambianţă favorabilă, respectiv o atmosfera de ,,căldură”. În sens propriu, a anima înseamnă:  a da viaţă sau aparenţă de viaţă la ceva;  a da mişcare, activitate, vivacitate;  a realiza o expunere mai vie. În sens figurat, a anima înseamnă:  a încuraja, a incita la acţiune;  a interesa, a pasiona, a face mai vie o acţiune ;  a inspira pe cineva, a-l împinge să acţioneze;  a da viaţă privirii, a-i da strălucire. Expresii curente cuprinzând cuvântul animaţie :  a discuta cu animaţie;  a anima jurnalul de ştiri de la ora …;  stradă animată ;  desene animate;  oraş fără animaţie Expresii curente utilizând cuvântul animator :  animatorul unei reuşite;  el a fost animatorul acestui eveniment;  animator cultural sau sportiv

2

Cele mai cunoscute forme de animaţie, în funcţie de conţinutul activităţilor, sunt următoarele: 1) animaţia de tip ,,pură destindere’’ 2) animaţia recreativă (de tip ,,distracţie’’) 3) animaţia culturală 4) animaţia de tip spectacol 5) animaţia destinată menţinerii echilibrului fizic şi moral 6) animaţia destinată menţinerii echilibrului psihic 7) animaţia istorică 8) animaţia comercială 9) animaţia gastronomică 10) animaţia profesională 11) animaţia – agrement ,,atipic’’. 1. Animaţia de tip ,,pură destindere’’ Persoanele active, stresate de activitatea lor profesională, caută să se destindă pe perioadele vacanţelor lor. Această dorinţă de a se rupe de viaţa cotidiană îmbracă diferite forme. 2. Animaţia recreativă (de tip ,,distracţie’’) Acest tip de animaţie se referă, de fapt, la două categorii distincte: animaţia din parcurile de distracţie şi cea din casino-uri. a) Parcurile de distracţii (numite şi ,,parcuri recreative”) sunt la rândul lor, de mai multe categorii: • Parcuri de amuzament ,,clasice”- dintre care, majoritatea sunt parcuri ,,tematice”, de tip „Disneyland” sau „Euro-Disney”, „Asterix” , „Futuroscop” (acesta din urmă având un statut aparte, destinaţia sa nefiind doar una ,,ludică”, parcul găzduind şi instituţii de învăţământ, precum şi un parc industrial) etc. • Parcuri de agrement nautic b) Casino-urile 3. Animaţia culturală constă în: * Vizitarea muzeelor şi a monumentelor * Sejururile dedicate învăţării limbilor străine * Alte forme de animaţie culturală

3

4. Animatia de tip spectacol Această formă de animaţie corespunde dorinţei fiecăruia dintre spectatori de a-şi satisface plăcerile simţurilor, în special ale celor legate de ceea ce văd şi aud. Cele mai cunoscute tipuri de festivaluri sunt următoarele:  Festivalurile de cinema  Festivalurile de muzică  Festivalurile de teatru  Festivalurile de artă 5. Animaţia destinată menţinerii echilibrului fizic şi moral Aceasta se poate realiza fie prin practicarea unor forme de mişcare sau a unor sporturi, fie apelând la cure balneo - medicale ori la exerciţii de fitness ori de body - building. - Curele balneare sau balneoterapia - Practicarea unor sporturi Numărul practicanţilor diferitelor sporturi a crescut în mod considerabil în ultimele decenii. La aceasta a contribuit şi super–mediatizarea unor competiţii sportive, precum Jocurile Olimpice, Campionate mondiale şi continentale pentru diferite sporturi etc. 6. Animaţia pentru menţinerea echilibrului psihic (a moralului) Tot mai mulţi turişti fac parte din categoria celor care nu mai sunt dispuşi să meargă în vacanţă doar pentru a se bronza ori pentru a beneficia de distracţii facile, ei simţind nevoia unei atitudini voluntariste. Pentru asemenea persoane se cunosc cel puţin două categorii de animaţie ce contribuie la recăpătarea echilibrului psihic: religia şi militantismul a. Turismul religios este considerat a fi cea mai veche formă de turism ; b. Militantismul :  Militantismul de tip sindical a stat la baza dezvoltării turismului social. Iniţial, turismul social se caracteriza prin faptul că participanţii la mişcarea turistică aparţineau categoriilor sărace ale populaţiei, ceea ce imprima o concepţie specifică a vacanţelor pentru aceştia;  Militantismul politic poate fi considerat ca o formă particulară a turismului de afaceri. Toate partidele politice organizează, periodic, congrese sau conferinţe, colocvii, reuniuni internaţionale, şcoli de vară, acţiuni ce au loc, adesea, în staţiuni turistice. 7. Animaţia istorică a. Castelele Tipologia clienţilor de animaţie istorică este următoarea:  pasionaţii de cultură  nostalgicii  persoanele interesate de istoria unui anumit monument  persoanele interesate de istoria unui anumit monument  curioşii  cei interesaţi de “palmares”  vizitatorii întâmplători

4

cimitirele. 7. specializat. Câmpurile de luptă Există cel puţin trei categorii de astfel de locuri.b. colocvii. datorită eterogenităţii lor. 11. cum ar fi cele de la Mărăşeşti sau de la Nămăieşti (lângă Câmpulung-Muscel 8. Dintre acestea. greu de clasificat în categorii omogene. conferinţe. cum ar fi seratele dansante sau unele jocuri de societate (jocuri de cărţi. Animaţia comercială (pentru cumpărături) Chiar dacă un turist este adeptul unei concepţii mai pasive privind sejurul său. cum este cazul faimoasei “linii Maginot” în Franţa sau..000 de persoane. picturi. de regulă. suveniruri.locurile unor bătălii considerate adevărate tragedii. împletituri.3. .) sau manifestări expoziţionale (târguri. sau Waterloo. cadouri etc. a vinului sau a altor băuturi. sau a unor produse pe care nu le găseşte cu uşurinţă în localitatea sau regiunea în care îşi are domiciliul ori care ar costa considerabil mai mult în ţara au zona din care provine. 10. Animaţia profesională Această categorie de animaţie se adresează. 5 . Unii tour-operatori oferă cu succes circuite turistice focalizate pe această temă: circuitul vinurilor. participanţii au prilejul de a degusta vinuri rafinate din diferite podgorii.vestigiile unor lupte de apărare. Tipuri şi activităţi de animaţie turistică Alte tipuri cunoscute de animaţie:  animaţia de tip « socializare ». 9. mausoleele şi osuarele. saloane specializate). de la o persoană la alta. olarit etc. pot fi menţionate următoarele:  Animaţia de tip „prestigiu” . în cadrul cărora.. de ex. cum ar fi localitatea Verdun. unui public avizat. . în ţara noastră. seminarii. expoziţii. circuite în zonele renumite pentru fabricarea brânzeturilor etc. îndeosebi participanţilor la diferite forme ale turismului de afaceri: reuniuni (congrese. desen. Animaţia gastronomică Sunt destule persoanele care ştiu săaprecieze calitatea unor produse culinare.  Animaţia de tip „aventură” Semnificaţia cuvântului aventură poate să fie foarte diferită. scrabble etc.). respectiv: . mese rotunde etc. Animaţia din categoria „agrementului atipic” Există şi alte forme de animaţie. existenţa unor unităţi comerciale în locurile vizitate îi va permite acestuia să-şi cumpere unele lucruri de care are nevoie în mod uzual. în Belgia. loc vizitat anual de peste 500. mult mai vechiul Val al lui Traian.  animaţia de tip « creativitate ». în Dobrogea. în Franţa.  animaţia de tip « mişcare ».

 animaţia de tip «cultură. odihnă». Animaţia diurnă În timpul zilei adulţii pot să participe în trei tipuri de programe principale: gimnastică şi sport. ci prin activităţi precum: practicarea de exerciţii de tip yoga. Necesitatea de a-şi ocupa timpul. viaţă». de iniţiere în tehnici noi. Clientul nu trebuie niciodată să aibă senzaţia monotoniei. şi în conţinutul lor se poate vedea efortul întregii echipe. reprezintă un segment deosebit de important al populaţiei turistice.  coruri de copii. Spectacolele profesioniste Câteva exemple:  grupuri folclorice locale. excursii. descoperire.  concerte clasice. Programele trebuie să fie diferite în fiecare seară.  animaţia de tip «linişte. au mari disponibilităţi de timp liber şi chiar posibilităţi financiare care le permită practicarea turismului. deci sunt cei care comandă.  animaţia de tip «aventură». Aceste persoane. sunt exigenţi şi doresc să fie bine informaţi de tot ceea ce le oferă sejurul. magicieni şi iluzionişti. Activităţile pentru persoanele în vârstă Persoanele în vârstă sau. 2. de gastronomie. conferinţe. speologia etc. vizite însoţiţi de ghid etc. nu prin distracţie zgomotoasă şi mişcare.etc.  grupuri de samba sau dansuri tropicale. 6 . calm. în special în ţările cu economie dezvoltată. seminarii. jocuri de abilitate. Animaţia nocturnă Activităţile de după cină sunt cele mai frecventate de turişti. al căror număr sporeşte . Adulţii sunt cei care plătesc. O activitate de animaţie şi de contact cu clientul de-a lungul zilei pregăteşte drumul pentru succesul animaţiei nocturne. după-amieze speciale cu caracter cultural. inclusiv programul de animaţie.). cursuri de limbi străine.) şi chiar prin deplasări ce presupun confruntarea cu unele elemente naturale ce prezintă un anumit risc (vulcanologia. bungee-jumping etc. persoanele de vârsta a treia.  spectacole cu muzică şi dansuri populare specifice zonei. cum mai sunt numite. Să nu fie singure. datorită creşterii duratei medii a vieţii.  orchestre şi grupuri muzicale locale. ex: parapantă. menită să compenseze stresul vieţii cotidiene.) Activităţile de animaţie pentru adulţi Adulţii sunt segmentul majoritar al turiştilor. raliuri. plimbări uşoare în mijlocul naturii etc. Principalele nevoi ale persoanelor în vârstă sunt considerate a fi următoarele: 1. cum ar fi: festivaluri de muzică. meditaţii în grup.

pot fi invitaţi în cadrul unităţilor ce găzduiesc clienţi vârstnici. 4. Serviciile de animaţie oferite în interiorul şi în afara hotelurilor Hotelurile din Asia şi în special cele din Asia de Est şi Sud-Est se remarcă atât datorită calităţii ireproşabile a serviciilor şi a profesionalismului personalului. Paşte. capabili să realizeze activităţi de animaţie indiferent de vârsta grupurilor ce beneficiază de serviciile acestora. cu prilejul unor sărbători (Crăciun. Sentimentul utilităţii şi integrarea în societate. nu doar activităţi „ocupaţionale” simple. socio-culturali. pentru realizarea unor mini-spectacole. dar şi prin serviciile puse la dispoziţia oaspeţilor. să se distreze şi dacă este posibil. agrementul are un alt sens. unde. şi nu la agrement aşa cum este văzut în ţările occidentale. diferit de cel pe care îl întâlnim în hotelurile din Statele Unite. dacă există o piscină şi o saună. Activităţile de animaţie pentru copii Copiii (până la 15 ani) au de obicei o mare disponibilitate pentru distracţie şi jocuri. 7. obişnuiesc să fie participativi şi activi. alte sărbători nereligioase. De regulă. Animatorii pentru persoanele în vârstă În afara animatorilor „clasici”. în aşa fel încât să se simtă luaţi în seamă. în principal următoarele: 7 .). Apărarea de dependenţă fizică şi mentală. se consideră că este acoperit segmentul de agrement. există şi animatori specializaţi pentru lucrul cu persoanele în vârstă. îngrijire corporală etc. în special servicii de agrement. de asemenea. de exemplu.  să practice activităţi de o anumită amploare. În hotelurile din Asia.3. De aceea. Ne referim aici la servicii de agrement în adevăratul sens al cuvântului. este bine:  să li se propună să realizeze activităţi utile. Serviciile şi atracţiile oferite de hotelurile asiatice În cadrul hotelurilor pot fi desfăşurate mai multe tipuri de activităţi de animaţie. între care. Valorizarea persoanelor va fi realizată. de tot ceea ce încetineşte procesul de îmbătrânire: gimnastică uşoară. Jocurile pentru ei se organizează în funcţie de vârsta şi nivelul de sociabilitate. fie de ergoterapeuţi sau educatori (animatori) sportivi. aniversări etc. să obţină o diplomă sau un premiu care să dovedească fapta lor vitejească. în special cântăreţi. în general foarte apreciate. adesea infantilizante. creaţie artistică. Pentru copii programul de animaţie este echivalent cu programul lor de vacanţă şi animatorul este persoana care face ca realitatea să devină un vis. fie că e vorba de animatori propriu-zişi. A se simţi util pentru cineva sau ceva reprezintă un sentiment reconfortabil pentru persoanele în vârstă. pentru a-şi dovedi lor înşile că încă fac parte din societate şi că mai pot ocupa un loc activ în cadrul acesteia.4. O serie de animatori externi. Principalele lor obiective sunt: să se joace.

 Animaţia culturală. deci în special hotelurile din mediul urban. Dintre categoriile de animaţie enumerate în clasificarea de mai sus. Clasificarea sporturilor de agrement Complexitatea serviciilor turistice determină o mare varietate de servicii de 8 . astfel încât ei să se poată dedica propriilor activităţi. Animaţia recreativă. să participe împreună cu alţi copii la activităţi comune. Animaţia hotelieră mondială În cazul destinaţiilor turistice internaţionale. Iar pentru hotelurile care nu au animatori proprii există totdeauna varianta societăţilor specializate de animatori. 7.5. unicul obiectiv fiind obţinerea amuzamentului turiştilor.  Animaţia pentru copii este deosebit de importantă pentru familiile care călătoresc împreună cu copiii lor. dar nu are posibilitatea de a le desfăşura în viaţa cotidiană. Sporturile de agrement Relaţia dintre timpul liber si dezvoltarea activităţii de cultură fizică este evidenta. în condiţiile în care tariful mediu pentru conferinţă şi bufet este de 25-30 euro de persoană. pun la dispoziţia clienţilor săli de conferinţe şi chiar centre de afaceri. specifice adulţilor şi odihnei. având siguranţa că.  Animaţia sportivă porneşte de la interesul pentru îngrijirea propriului corp – o preocupare tot mai la modă în ultimii ani Animaţia hotelieră în România În România. situaţia se prezintă cu totul altfel în ceea ce priveşte animaţia şi animatorii. Între 30 şi 40% din cifra de afaceri a unui hotel din Bucureşti provine din închirierea de săli şi activităţi aferente. din categoria celor ludice şi punerea lor în practică . care se preocupă de realizarea unor programe distractive şi recreative. copiii lor se simt bine şi sunt îngrijiţi corespunzător . precum şi prin dezvoltarea unor cunoştinţe. fie pur şi simplu din dezinteresul hotelierilor. simpozioane). în ţara noastră întâlnim animaţia pentru oameni de afaceri şi evenimente (conferinţe. Hotelurile dispun de echipă proprie de animatori. animaţia pentru copii şi animaţia de cazinou. şi implicit sporturile de agrement trebuie să facă parte din „economia timpului liber”. prin realizarea unor activităţi pentru care clientul are abilităţi şi o anumită înclinaţie. în perioada respectivă. Există factori favorizanţi şi defavorizanţi ai culturii fizice. fără nici o preocupare. fie din lipsa unui personal specializat. care încă nu au realizat că această animaţie este o investiţie în atragerea unui număr cât mai mare de clienţi. părinţii acestora dorind să găsească hoteluri de vacanţă în cadrul cărora copiii lor să poată să se joace. îndreptată spre destindere şi spre petrecerea unui sejur agreabil. animaţia hotelieră nu se bucură de o arie prea largă de utilizare. Toate hotelurile destinate în principal turismului de afaceri.

acesta vizează creşterea nivelului de încredere. 7.  negociation. Se pot dezvolta următoarele competenţe:  coeziunea echipelor. fiecare angajator organizează un Team-Building ori de câte ori simte că echipa sa are nevoie de consolidare.  negociere.  effective communication. Criteriile de clasificare însă sunt diferite având în vedere particularităţile de practicare a acestora şi categoria de confort din care face parte hotelul. 4* şi 5* sporturile sunt mai multe.  team working.  încrederea în sine şi în echipă.  planificare/organizare.  creative problem solving. Aproape fiecărei forme de turism îi corespunde unul sau mai multe sporturi. Încercările la care sunt supuşi angajaţii durează de regulă între două şi cinci zile 9 . Dacă cei de la Coca Cola apelează frecvent la această formulă pentru fiecare departament. Procter&Gamble.agrement. şi sunt practicate in interiorul şi în afara lor.6.  orientare către client.  trust building. pentru un număr de participanţi sub 10 persoane şi două-trei zile de cazare. construirea unei identităţi puternice a echipelor şi eficientizarea acestora. Team building-ul – o distracţie „dirijată” Definire si competente Având în vedere că fiecare echipă este unică şi fiecare eveniment de Team-Building este unic. Team Building-uri organizate în România Bugetul unei reprize de Team-Building organizate în afara marilor oraşe pleacă de la câteva sute de euro. Costurile pot ajunge însă şi la 7000 euro pentru o companie al cărei număr de angajaţi este de 100-150 de persoane. Întrucât nu există o regulă. alţii organizează traininguri de două ori pe an – McCann Erikson.  înţelegerea şi implementarea schimbării. mai diverse. Tipuri de jocuri de grup structurate:  icebreaking & warm-up.  team leading.  tactic & strategic decision making.  conducere/coordonare/delegare.  barrier-breaking. În hotelurile de categorii superioare.  self-esteem building.

iniţiază o activitate. Centrele de vacanţă în Franţa şi România În Franţa. ceva dintr-un medic. Competentele şi aptitudinile animatorului Animatorul turistic nu trebuie să aibă doar cunoştinţe şi aptitutidini. de exemplu). ceva dintr-un formator. ceva dintr-un transformator al stărilor de spirit. ceva dintr-un prieten.. Cunoştintele  Se obţin în urma cursurilor de tehnici de animaţie. adică atitudinile înseamnă felul de . în Franţa. duc la obinerea de BAFA (Brevet d’Aptitude aux Fonctions de d’Animation).7. persoană care animă un spectacol creând atmosferă. pentru expresivitate verbală şi corporală 3. În concluzie. iar în Spania poartă numele de Técnico Superior en Animación Turística.a fi”. pe când în România nu putem încă vorbi de o tradiţie. 1. Centrele de Vacanţă şi animaţia în cadrul acestora au o tradiţie de peste 50 de ani.  Aptitudinile sunt capacităţile care. Atitudinile  Adaptabil şi cameleonic  Iubitor al publicului  Să fie carismatic  Amabil şi răbdător Centrele de vacanţă şi parcurile de distracţie A. 2. ceva dintr-un psiholog. ceva dintrun… şi destul de mult dintr-un mesager al fericirii. ci va trebui să se adapteze fiecărei situaţii sau colectivităţi. ceva dintr-un leader.  Cunoştinţele unui animator se dobândesc prin formarea de bază de specialitate (animator turistic) sau cea specifică (animator cu specializare întrun anumit sport.  Atitudinile sunt predispoziţiile care se datorează învăţării şi execiţiului obţinut prin cunoştinte şi aptitudini. Animatorul are ceva dintr-un iluzionist. 10 . o acţiune. Aptitudinile  Imaginaţie şi creativitate  Showman  Observator şi psiholog  Capabil să conducă şi să dinamizeze diferite grupuri  Să aibă condiţie fizică şi aptitudini pentru sport.7 Animatorul şi competenţele sale Animatorul turistic – cateva definitii Animator = animateur de loisir (fr) = animador (sp) = animatore (it) = recreacionista (port) = entertainer (engl) 1) Animator = persoana care însufleţeşte. care. permit exercitarea abilităţilor necesare unui program de animaţie. ceva dintr-un vânzător. împreună cu cunoştinţele dobândite.

o lume magică în care se întâmplă întotdeauna ceva frumos: prinţi şi prinţese. Este nevoie aşadar de spaţii foarte mari. competiţii. locaţia parcului. În funcţie de atracţia turistică dominantă 7. cu caracter naţional şi internaţional. artei şi culturii. cu tarife de intrare unice incluzând de cele mai multe ori accesul la toate utilităţile. În funcţie de zona de amplasare a parcului 3. tematica atracţiilor. Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar:  organizează activităţi extraşcolare la nivel naţional prin: tabere specializate pe discipline de învăţământ sau pe diferite domenii ale ştiinţei. personaje de poveste şi eroi din desene animate îşi dau întâlnire aici pentru a oferi o vacanţă de neuitat.Centrele de vacanţă din Franţa se deosebesc de taberele din România. Aventureland. tabere sportive. PRATER – VIENA Mai aproape de noi este Viena cu Parcul Prater – o adevarată instituţie austriacă. atracţia turistică dominantă etc. Aceste spaţii sunt pietonale şi dispun adesea de un mijloc de transport gen mini-tren (Opryland.. În funcţie de tematica atracţiilor 4.parcului de distracţie tematică”:  Un parc tematic este un spatiu închis. În funcţie de zona geografică 2. Centrele de vacanţă din Franţa. reprezintă un loc de continuare a educaţiei. Parcul are câte ceva pentru fiecare turist. împreună cu alte zeci de atracţii mai mici. 11 . Clasificarea parcurilor poate fi făcută după mai multe criterii: după zona geografică. USA). expediţii. indiferent de vârstă. Marile parcuri de distracţie europene şi americane DISNEYLAND – PARIS Disneyland Paris este locul în care visele se împlinesc.9. ludic (educaţia în timpul liber). de căi de acces. Fantasyland şi Dicoveryland. Parcul este împărţit în cinci "tărâmuri" cu denumiri sugestive: Main Street/USA.  Evoluţia ultimilor 40 de ani a determinat anumite particularităţi ale . Astfel avem următoarele clasificării : 1. tehnicii. la fel ca şi renumitele cafenele. Centrul industriei a devenit Coney Island din New York. cluburi de vacanţă. manifestări cultural-artistice şi de educaţie civică. Industria parcurilor de distracţii a cunoscut o creştere extraordinară în următoarele trei decenii. Frontierland. dar o educaţie care se face prin intermediul jocului şi al animatorului. care avea chiar în mijlocul ei trei dintre cele mai dezvoltate parcuri de distracţii ale Americii. o prelungire a educaţiei din familie şi din şcoală. de spaţii de depozitare etc.

Cu atât mai mult. oportunitatea lor decurge din necesitatea accesului în timp real la un act de consum. ci şi la dotările din spaţiile anexe de la sol (din aeroporturi) care adaugă o motivaţie la baza opţiunii privind selecţionarea avionului ca mijloc de transport.CURS NR. Imbarcarea şi debarcarea turiştilor se face în afara localităţilor. Transportul aerian se efectuează. în condiţii de frecvenţă. DEZAVANTAJE Dependenţa transporturilor aeriene de condiţiile naturale. 9 TICKETING-UL PENTRU TRANSPORTUL TURISTIC AERIAN 9. ceea ce pune sub semnul incertitudinii respectarea riguroasă a orarului sau chiar realizarea călătoriei. o anumită insecuritate a voiajelor.1. Tipuri de curse aeriene pentru pasageri. orare şi tarife relativ stabile. răspunzând cerinţelor clienţilor companiilor aeriene. 9.2. Respectarea acestor condiţii se reflectă asupra reputaţiei prestatorilor şi poziţiei lor pe piaţă. Avantaje si dezavantaje ale transportului aerian AVANTAJE: Rapiditatea este atributul esenţial al transportului aerian. de documentare. Serviciile sunt un alt atribut important al călătoriei cu avionul. în ultimii ani.dupa motivatie: 12 . Regularitatea prestării serviciilor de transport aerian decurge din modul de organizare a acestora. Oportunitatea reprezintă avantajul competitiv major. prin cursele de linie. ajungând la ora actuală să fie principalul domeniu de concurenţă între companiile aeriene. Pentru pasageri. Tipuri de aranjamente turistice 9. în cazul serviciilor logistice. Economicitatea se referă la posibilitatea clientilor de a beneficia în condiţii avantajoase de serviciile respective. Confortul se referă nu numai la condiţiile de transport la bordul aeronavei. Tipuri de curse aeriene pentru pasageri Categorii de pasageri . Serviciile nu se limitează numai la cele din timpul zborului. în cea mai mare parte. Numărul şi calitatea acestora a crescut şi s-a diversificat impresionant. dar şi în condiţii de confort şi de servicii net superioare.3. Avantaje si dezavantaje ale transportului aerian 9.2. evoluţia aeronavelor a adus posibilitatea de a călători mult mai repede. de producţie. Cheltuielile de transport aerian 9. permiţând practicarea unor preţuri tot mai atractive.1. Investiţiile mari generate de construirea şi exploatarea unor aeroporturi moderne. in prestarea oricărui serviciu. accesibile unui public tot mai larg. ci le includ şi pe cele de la sol. Costurile de operare s-au redus substanţial. necesitând transferul la baza de cazare cu alte mijloace de transport. pe anumite rute fixe. crizele economice şi politice.

diverse excursii şi alte cheltuieli ale agenţiei.specializati: Southwest. feroviar. contra unui tarif corespunzător. Operarea unei curse regulate este determinată de existenţa unui trafic permanent de pasageri şi cu un volum suficient de mare pentru a permite recuperarea cheltuielilor din veniturile încasate. o călătorie dus şi întors (round-trip) sau în circuit. „Budget” şi „Tourist”. KLM. c) publicul care nu este obligat să călătorească cu avionul şi care optează pentru această modalitate de a călători. Aranjamentele IT din Europa şi Bazinul Mediteranean sunt reglementate de rezoluţia IATA sub două forme: . efectuată total sau parţial pe calea aerului. Tipuri de curse aeriene de pasageri I. Air Inter (specializata pe o anumita arie geografica). British Airways. respectiv a numărului de locuri (vânzarea unui număr optim de locuri pentru fiecare din categoriile de clase („First Class” şi „Business Class” sau „Economy”. si companii specializate in zboruri charter. -dupa statutul juridic al consumatorilor: a) organizatii (agentiile de voiaj. comparându-i avantajele şi dezavantajele cu cele din transportul rutier. în aceleaşi zile şi aceleaşi ore. b) categoria de public constrânsă să călătorească cu avionul. Compania aeriană acordă organizatorului de turism un comision asupra tarifului IT aprobat şi care poate să fie dat în procente faţă de tariful normal sau în cifre absolute.“generalisti” care isi desfasoara activitatea pe toate segmentele pietei: American Airlines.este o călătorie organizată de către o agenţie de turism împreună cu o companie de transport aerian de linie. Aranjamentele turistice propuse pe cursele regulate sunt: a) Inclusive Tour . cât şi serviciile la sol menţionate. acesta fiind singurul mijloc de transport cu care pot să întreprindă o călătorie. pe piata transporturilor aeriene se regasesc doua grupe principale de transportatori: . maritim. Agenţia care organizează IT-urile trebuie să fie agreată de IATA. Tariful global cuprinde atât tariful aerian IT. Scopul companiei aeriene este realizarea de profit din activitatea de transport. etc . în funcţie de obiectivele lor strategice care sunt. Programul turistic poate include transportul dus-întors sau circuit. pe durata unui întreg sezon. tour-operatorii si alte organizatii diverse) b) clienti individuali In concluzie. de natura comercială. în principal. masa.a) categoria de public care preferă călătoria cu avionul indiferent de cost (oameni de afaceri). Value Jet (linii aeriene ce isi orienteaza activitatea spre segmente sensibile la tarife sau spre arii geografice restranse).aranjamente IT de grup (GIT – Group Inclusiv Tour) şi 13 . compania fiind nevoita să-şi maximizeze utilizarea capacităţii oferite la vânzare. fiecare companie având minim două clase din cele enumerate). Cursele regulate sunt cursele pe care o companie aeriană le operează în conformitate cu orarul său public. care acoperă: costul transportului. tariful de cazare la hotel.

considerarea unei porţiuni din spaţiul aeronavei cursa charter şi vânzarea acesteia în sistem charter. formulă avantajată şi de creşterea ponderii turiştilor în totalul călătoriilor pe liniile aeriene. La comercializarea călătoriilor IT trebuie respectate anumite condiţii cum ar fi: termenul de valabilitate al biletului. la care pot apela tour-operatorii prin închirierea de la companiile prestatoare a uneia sau mai multor aeronave timp de un întreg sezon. care reprezintă aproximativ 50% din tarifele neturistice.SUA. b) Part charter-ul reprezintă decomercializarea parţială a cursei regulate.are la baza Rezolutia IATA 945 (1948) -grup maxim 50000 persoane -in unele cazuri 20000 pers. durata minimă a sejurului şi tarifele practicate. Cursele charter (la cerere) reprezintă o alternativă la cursele regulate.aranjamente IT individuale (ITX). Fara afinitate -declaratia de la Otawa -inchirierea intregii capacitati a avionului -numar minim de locuri Inchiriate – 40 -achizitionarea cu cel putin 60 zile inainte -funcţionează în două formule: TGC (Travel Group Charter) . normele şi restricţiile de operare stabilite prin acorduri guvernamentale între ţările de origine şi cele de destinaţie.. Este apreciată drept o variantă mai simplă şi mai avantajoasă. sejurul trebuie să aibă o durată minimă stabilită. Aranjamentele charter sunt. o închiriere parţială a aeronavelor de către tour-operatori. dar la date şi ore de trafic scăzute. Ambele aranjamente turistice sunt practicate mai ales în cadrul transportului turistic intraeuropean. repartizate pe mai multe zboruri. în principiu. Aranjamentele comerciale charter se stabilesc pe baza unui contract între cei doi parteneri în conformitate cu reglementările internaţionale. sunt stabilite de către companiile aeriene conform normelor IATA şi reprezintă o componentă a preţului global al călătoriei. Această formulă reprezintă o altă modalitate de a beneficia de tarife reduse în cursele regulate ale transportului aerian. II. practic. 14 .astfel de curse nu pot fi angajate de o organizatie care isi propune exclusiv transportul aerian. Reprezintă. .trebuie inchiriata intreagacapacitate a avionului . restricţiile în ce priveşte ruta. Tarifele IT. Biletul trebuie procurat printr-o agenţie turistică. constând în cumpărarea pentru un întreg sezon a unui număr de locuri pe o linie aeriană.şi ABC (Advanced Booking Charter) – în Europa. de patru tipuri: Charter de grup Charter IT Charter own-use Charter specializat Charter de grup: Cu afinitate .

-pot opera numai spre tara in care are loc evenimentul III. cu prioritate. Servicii de taxi aerian .sunt oferite de curse charter private. Acest mod de deplasare a cunoscut în ultimul deceniu o creştere deosebită. de exemplu. -includerea în preţ a transportului. având capacitatea de 418 locuri şi independenţa de zbor de 500-600 km. sunt practicate. Charter own-use (single entity) -o persoana fizica sau juridica inchiriaza un avion pentru uz propriu pentru a transporta persoane sau obiecte. -un minim de zile pentru înaintarea de către agenţie a prospectului călătoriei (inclusiv garanţia). -durata minimă a călătoriei (4 zile pentru destinaţii ca America de Nord şi 7 zile pentru alte destinaţii în cazul OSTC – One Stop Inclusive Tour). sportive.300 de terenuri de aterizare pentru astfel de curse. -numar nelimitat de grupuri -varsta maxima a participantilor sa fie de 25 de ani. cazării şi transferurilor. -sa existe un interval de minim 4 saptamani intre data plecarii si data intoarcerii Curse pentru evenimente speciale (Special Event Charter) -pot exista unul sau mai multe grupuri.. -organizatorii trebuie sa inainteze autoritatii aeronautice lista de pasageri cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii (destinatiile americane) si cu30 de zile pentru celelalte destinatii.Charter Inclusive Tour -călătorie tur-retur (cu sejur la destinaţie) sau în circuit (cu un minim de escale). ele oferă avantaje de flexibilitate şi confort. Cheltuielile de transport aerian Cheltuieli legate de desfasurarea zborului -costul carburantilorsi lubrifiantilor -cheltuieli cu asigurarea -plata personalului navigator si indemnizatia pe ora de zbor Cheltuieli legate de efectuarea escalelor -costul handlingului -taxele de aeroport Cheltuieli cu servicii acordate calatorilor -servicii la bord -servicii la sol 15 . Nu se admit modificari ale acestor liste. numai în ţările vesteuropene există circa 1. etc. profesionale. -scopul grupului este de a participa la evenimente culturale. -cel care inchiriaza nu il poate comercializa Charter specializat Curse pentru studenti sau grupuri de studio (Study Group Charter) -numar minim de participanti dintr-un grup sa fie 40 pers. în călătoriile de afaceri.

informarea pasagerilor in legatura cu intarzieri sau modificari ale rutelor. verificarea documentelor de calatorie.3. cheltuieli cu asigurarea cuprind: asigurarea echipajului. *Handling-ul pasagerilor – conducerea pasagerilor prin spatii destinate controlului de granita si vama. de catre o firma specializata. Handling-ul reprezinta serviciul acordat unei aeronave in escala.9. a marfurilor si postei). a pasagerilor si bagajelor. inlaturarea deseurilor. -plata personalului navigator si indemnizatia pe ora de zbor – la salariul membrilor echipajului se adauga indemnizatia de zbor in functie de numarul de kilometri parcursi precum si diurna zilnica pentru perioadele in deplasare. Factori care influenteaza consumul de combustibil: . curatarea masutelor. costul asigurarii exprimat prin nivelul primei de asigurare a crescut foarte mult sub influenta urmatorilor factori: intensificarea actelor teroriste si cresterea numarului de accidente. controlul biletelor. incarcarea-descarcarea bagajelor. blocarea comenzilor. Taxele de aeroport: de baza (in functie de greutatea aeronavei si cuantumul publicat al taxelor). . punerea scarilor. deschiderea-inchiderea calei de marfa. cresterea capacitatii de transport a avioanelor. conectarea grupurilor de forta la sol. la sosiri si plecari – punerea si scoaterea calelor de franare la roti.costul carburantilor si lubrifiantilor . curatirea chiuvetelor. transportul acestora la cladirea aerogarii. pe baza unui contract intre compania care detine aeronava si firma specializata. de parcare si adapostire in hangare (in functie de greutatea aeronavei si tipul de 16 . *Handling de platforma. intocmirea listei de pasageri. a cabinei echipajului si a toaletelor.conditiile climaterice pe aeroportul de plecare. * Handling de platforma. etc).costul handling-ului structurat astfel: * Handling de platforma. etc.structura rutei si nivelul de zbor (datorita densitatii in scadere a aerului si reducerii rezistentei la inaintare pe care avionul o intampina in zbor.au ponderea cea mai mare in pretul de cost al unui zbor. Dupa 1984.pentru curatenia interioara – curatirea cabinei de pasageri. asezarea centurilor de siguranta. ridicarea nivelului plafoanelor de responsabilitate ce trebuie asigurate ca urmare a cerintelor unor autoritati aeronautice sau aeroportuare. numita agent de handling. asigurarea pentru daune aduse tertilor. golirea scrumierelor.incarcatura comerciala a avionului (greutatea pasagerilor si a bagajelor. pentru incarcarea si descarcarea aeronavei – punerea in functiune a instalatiilor de descarcare-incarcare. Cheltuielile de transport aerian a) Cheltuieli legate de desfasurarea zborului . b) Cheltuieli legate de efectuarea escalelor. sortarea si etichetarea lor. marfurilor si corespondentei. periatul fotoliilor. *Handling-ul pentru pasageri si bagaje – primirea si cantarirea bagajelor. . a aeronavei. . temperatura influentand greutatea maxima de decolarea avionului reglata in functie de cantitatea de combustibil incarcat.

4 Particularitati ale calatoriilor pe liniile LOW-COST 10. Pe baza de reciprocitate. scopul. in conformitate cu reglementarile emise de acel stat. In virtutea acestui principiu. orar. are obligatia de a se adresa autoritatilor aeronautice din tara de destinatie. fiecare companie care intentioneaza sa opereze curse charter spre teritoriul altui stat. zboruri.2. c) Cheltuieli legate de serviciile acordate calatorilor -servicii acordate pasagerilor la bord (masa. definita de Conventia de la Chicago.1. Reglementarile cu caracter national privind acordarea drepturilor de operare a zborurilor cu scopuri turistice 10. servicii de divertisment) -servicii acordate pasagerilor la sol (masa si cazarea in cazul intreruperii. Reglementarile cu caracter national privind acordarea drepturilor de operare a zborurilor cu scopuri turistice Notiunea de “drepturi de trafic” sau “drepturi de operare” deriva din principiul suveranitatii spatiului aerian al fiecarui stat.stationare). ruta. amanarii sau anularii unei curse. servicii pentru oameni de afaceri. 5 al Conventiei de la Chicago. Liberalizarea transporturilor in Uniunea Europeana 10.3. pentru iluminare (consumul de electricitate necesar aprinderii balizajului pistei). etc) Curs 10. pasageri. produse cu vanzare la bord. Liberalizarea transporturilor aeriene americane 10. nr. LIBERALIZAREA TRANSPORTURILOR AERIENE. -exista si state unde este necesara obtinerea dreptului de survol cu cel putin 24/48 de ore inainte de efectuarea zborului (exemplu Germania) Zborurile cu escala comerciala -Cererile referitoare la imbarcarea pasagerilor pe teritoriul unei tari se adreseaza direct autoritatii aeronautice si contin informatii referitoare la: compania operatoare. ZBORURILE LOW-COST 10. se acorda permisiunea de a opera curse fara notificare prealabila. nr. de decolare. Drepturile de trafic Survolarea teritoriului unui stat sau efectuarea de escale tehnice -Politica majoritatii statelor urmeaza principiul cuprins in Art. echipajul. costul. Politica autoritatilor aeronautice in domeniul curselor charter Restrictii si metode de control -Restrictii prin definirea notiunii de charter Exemplu:Refuzul de a admiteanumite tipuri de charter 17 .1. avioanele ce urmeaza sa efectueze cursa.

la sistemul bazat pe libera initiativa a companiilor aeriene.-Restrictii geografice si de ruta -Controlul capacitatii Exemplu:Stabilirea unui volum de trafic maxim -Controlul tarifelor Exemplu:Stabilirea unui barem maxim de tarife 10.3.2. liberalizarea s-a produs gradual 1987. Evolutia pietei s-a caracterizat printr-o proliferare a actiunilor promotionale si a tarifelor speciale cu o durata limitata.disparitia companiilor mici.a aparut conceptul de inchiriere a avioanelor care implica eforturi financiare reduse.consolidarea pietei transporturilor aeriene. restrictionate si protejate prin limite prestabilite de capacitate si pret. 18 . Aceste tarife sunt introduse in “Sistemele Informatizate de Rezervari” (SIR) si este de asteptat ca noile tehnici de distributie sa focalizeze accesul a tarifele cele mai interesante. 1993. In 1978.a depasit granitele SUA = faza “tarifelor cat mai scazute” . caz in care companiile mari alimenteaza companiile mici cu pasageri. In anul 1993 a avut loc liberalizarea totala a sectorului. -tarifele promotionale. numite si tarife pline.sunt valabile atat pentru cursele de linie cat si pentru charter -nu necesita o autorizare prealabila a tarifelor b) Clasificarea tarifelor . transportul aerian a fost supus unui control riguros din partea guvernelor (numarul de zboruri si tarifele erau aprobate. 1990. -tarife speciale. . Dupa cel de-al doilea razboi mondial. 10. A DOUA ETAPA: . Aceasta lege a avut in vedere doua aspecte esentiale: capacitatea de transport si tarifele de vanzare. A TREIA ETAPA: . Liberalizarea transporturilor aeriene americane Bazele organizarii transportului aerian au fost puse de Conventia de la Chicago. fara restrictii. Liberalizarea transporturilor aeriene in Uniunea Europeana . Etapele procesului de liberalizare a transportului american de pasageri PRIMA ETAPA: . prin organismele lor specializate – autoritatile aeriene. tarifele “affaires” si tarifele “premiere classe”.trecerea de la sistemul de rute principale. LIBERALIZAREA TARIFELOR a) reglementari privitoare la libertatile tarifare . in prealabil. in 1944.In Europa. denumit “principiul dereglementarii”. corespunzatoare tarifelor economice. s-a adoptat in SUA o lege cunoscuta sub numele de “Deregulation Act” care a consfintit pentru prima data principiul liberalizarii transporturilor aeriene civile.tarifele “les plus flexibles”. regionale prin cumparare/fuzionare sau prin “CodeSharing”. Primele doua faze au adus o deschidere a rutelor si a regimurilor de tarifare. la nivel guvernamental).

Piata interna ramane fragila in masura in care continua sa fie supusa unor acorduri bilaterale intre statele membre UE si statele terte. d) Reglementari privind accesul pe piata Odata cu liberalizarea totala a accesului pe piata. De multe ori. prestarea serviciilor in mod descentralizat va conduce la asigurarea unei gestiuni riguroase si la o mai buna luare in calcul a costurilor.la nivelul rutelor interne . de securitate etc. existenta lor fiind in parte responsabila de lipsa de presiune concurentiala de pe piata.Tarifele diferă de la o zi la alta. specificându-se în regulamentul de călătorie. Impactul liberalizarii transporturilor aeriene in UE a) Tarifele – efectele generate de deschiderea pietei nu au adus o crestere a concurentei. dimpotriva.c) Reglementari referitoare la rutele de transport . cafea.la nivelul axelor celei de-a 5-a libertati a cabotajului (transport pe rute interne efectuat de o companie straina) CONCLUZII PRIVIND LIBERALIZAREA TARIFARA IN UE -concurenta tarifara s-a manifestat prin lansarea de noi tarife promotionale si speciale si nu prin scaderea tarifelor existente -scaderea tarifelor nu a atins cote maxime. utilizarea infrastructurii reprezinta 25% din totalul costurilor operationale. mâncare. dar toate acestea se plătesc separat faţă de costul biletului. aceste acorduri contin dispozitii incompatibile cu piata interna. s-a inregistrat o usoara crestere. -Se pot servi băuturi răcoritoare. Fiecare pasager se poate aşeza unde vrea şi unde mai găseşte locuri libere. -Avionul poate avea întârziere. biletele cu preturi reduse sunt insotite adeseori de restrictii privind orarul de zbor fiind disponibile doar pentru un numar limitat de locuri. în funcţie de cât de ocupat este avionul -Locurile din avion nu sunt numerotate şi nu sunt prealocate. situatia de duopol ce decurgea din acordurile bilaterale a putut fi curmata atat pentru companiile regionale cat si pentru cele charter. 19 . -La tarifele afişate se adaugă taxele de aeroport. pe rute exploatate in monopol. -concurenta a actionat doar pe pietele cu mai mult de doi transportatori. primul servit”. b) restrictii de capacitate – datorita cresterii traficului.la nivelul rutelor intracomunitare . c) Costurile serviciilor aeriene – potrivit evaluarilor. de rezervare.4 Particularitati ale calatoriilor pe liniile LOW-COST Condiţii de călătorie pe liniile LOW-COST . cea mai mare parte a aeroprturilor au fost nevoite sa-si revizuiasca planurile de dezvoltare. pentru restul se achită taxe suplimentare. 10. d) Accesul pe piata – liberalizarea a adus avantaje considerabile aviatiei civile si consumatorilor. -Pasagerul are dreptul la numai 15 kilograme de bagaje transportate gratuit. pe sistemul „primul venit. atat in ceea ce priveste capacitatea de primire cat si utilizarea pistelor. iar orele de program nu sunt garantate.

1. dorinţa turistului de a cunoaşte cât mai multe într-un interval cât mai scurt primează faţă de comoditatea călătoriei. -Nu sunt recomandate companiile low-cost pentru călătoriile de afaceri.2. prin accesibilitatea pe care o asigură. să fie preferat altor mijloace de transport. – evoluţia preţului energiei. Rezervarea se face. caz în care unele companii majorează tariful cu 5-7 euro. – facilităţi vamale şi de frontieră. • O serie de factori influenţează dezvoltarea turismului automobilistic: – producţia industriei de automobile. – dezvoltarea întreprinderilor care închiriază automobile si tarifele practicate.Transporturile turistice maritime si navale 11.-Biletele cu cele mai avantajoase tarife nu pot fi înlocuite. uneori.Transporturile turistice feroviare 11. Avantajele transportului rutier sunt: • autonomia în alegerea rutelor pe care turiştii vor călători în circuitele lor sau spre destinaţiile de vacanţă pentru care au optat. în general.3. 20 . – reţeaua rutieră şi de autostrazi. precum şi orice oprire făcută pe parcurs. • o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur în cadrul unei anumite destinaţii turistice. plecarea şi timpul de sosire. făcând ca autoturismul. în cazul în care pasagerul doreşte schimbarea datei de călătorie. Curs 11 ALTE FORME DE TRANSPORT TURISTIC Cuprins 11. • facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaţii.Transporturile turistice rutiere • Transportul rutier este o formă de transport terestru şi totodată un subsistem al sistemului naţional al transporturilor care asigură deplasarea în spaţiu a mărfurilor şi persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) şi a mijloacelor tractate (remorci.Transporturile turistice rutiere 11. • diminuarea costului personal. pe site-urile companiilor. -Sumele achitate nu se returnează în cazul în care pasagerul doreşte anularea călătoriei. chiar şi faţă de distanţă. • uşurinţa în transportul bagajelor personale şi în utilizarea acestora fără constrângeri de vreun fel. trailere). • o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales. dar se poate face şi telefonic.1. când două sau mai multe persoane călătoresc cu acelaşi automobil.

parcarea. radio. cu sau fara sofer. TV.Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace: • autocare si microbuze pt transporturile de grup. întreţinerea autovehiculului. 21 . pe întreaga perioadă a anului şi pe linii regulate. • autoturisme inchiriate in sistem “rent-a-car”. – Cei care. servicii de transport pentru anumite categorii de călători (elevi. climatizare. Organizatorii de voiaje în autocar pot fi de trei tipuri: – Cei care asigură. securitatii. nedispunând de vehicule proprii. – Cei care. muncitori). taxele rutiere. Transportul cu autocarul sau microbuzul: • poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup • pret rezonabil. adaptare la necesitatile turismului • coeficientul de utilizare a capacităţii autocarelor depăşeşte 75%. pt transport individual • autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie • transport in comun. – Operaţiuni de transfer. – Organizarea de circuite sau excursii. asistenti). reprezintă astăzi un sector important al turismului auto. din tineri sau din membrii unor asociaţii. • autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale. • tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului. numărul de ore sau zile efective. accesibil • o contributie importanta la dezvoltarea turismului • ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort. se pun la dispoziţia unui tour-operator sau a unei agenţii receptive (ori care îşi organizează propriile producţii de voiaje). posedând vehicule proprii. bar. distanţa efectiv parcursă. Serviciile oferite de transportatori specialişti în domeniu se divizează în: – Rute expres – interne şi internaţionale. fiind superior celor din transportul feroviar şi aerian • clientela turismului cu autocarul este formată. ghizi. – Închirierea de autocare sau rute la cerere (charter). întreprinderi. cu sau fără şofer. Inchirierea automobilelor: • Închirierile de maşini. în special. cu propriile vehicule. au servicii specializate în organizarea de voiaje de autocar (apelând la mijloacele de transport ale altora). completate cu excursii şi activităţi turistice sezoniere (prin curse speciale).

de exemplu. combinaţia „Fly and drive” .1.). a retelei de unitati de cazare dotate la nivelul actual al cerintelor turistilor • Dezvoltarea retelei de terenuri de campare • Completarea echiparii soselelor cu statii de benzina. puncte de schimb valutar.Infrastructura tehnica a transporturilor turistice rutiere • Dotari si servicii necesare: statii de benzina. Tendinte in dezvoltarea turismului automobilistic • Dezvoltarea continua. etc. – Unele agenţii de transport derulează activităţi de rent a car. service auto. Dollar şi Eurodollar. – toate concentrate in complexe comerciale si de servicii. in plus. autoturismul se transporta separat.1. comerciale si de alimentatie • Diversificarea itinerariilor si a produselor “Package-tour”. peste 2/3 din agenţiile de închiriere de maşini fiind situate pe aeroporturi. blocaje. National. Budget. Mai multe formule permit combinarea închirierii de autoturisme cu alte modalităţi de transport. Avis. locuri de parcare etc. limitat de km) – cu nr.2. pe autocamioane-platforma) 11. Rent-a-car • Agentiile ofera 3 tipuri de servicii de inchiriere de autoturisme: – inchirieri de masini fara sofer – inchirieri de masini cu sofer – inchirieri pe termen lung. cu cel feroviar (vagoane-platforma pt autoturisme) sau cel maritim (similar. restrictii de viteza. considerat cel mai mare prestator în domeniu.1.• • Dezvoltarea închirierilor de maşini fără şofer este în mare parte legată de progresele realizate în domeniul transportului aerian. popasuri turistice. servicii sanitare. moteluri si hoteluri de tranzit. servicii mobile de asistenta rutiera. conectate la sisteme de 22 . si alti factori pot frana derularea traficul rutier: caracterul pronuntat sezonier al traficului. 11. unitati de intretinere.1. Eurocar etc. în baza unor contracte de franciză (licenţă) cu firme de prestigiu internaţional (Hertz. • Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte mari. cu acoperire foarte largă. dependenta de conditiile meteo. hanuri. magazine specifice pt turisti automobilisti. Tarifele practicate sunt de 2 tipuri: – standard (se aplica pt un interval de timp si un nr. 11. „Rail-route” (avion + maşină şi tren + maşină) sau “Package-tour” (aranjamet semiorganizat de trasport rutier si croaziera maritima). nelimitat de km. sub forma unui contract de leasing. pe traseele turistice rutiere. cu noi destinatii • Rezervarea prealabila si a unor servicii complementare. specifice turismului automobilistic • Dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu transportul aerian.3.

– Dpdv turistic. pe trasee fixate (căile ferate). care circulă după un program prestabilit. • comoditatea oferită prin vagonul de dormit şi vagonul-restaurant. ca urmare a independenţei relative a mijloacelor feroviare faţă de starea vremii. 60 de trenuri de mare viteză care leagă Londra cu Paris şi Bruxelles). turistul contactează oficiul Hertz şi alege produsul care îl interesează. HERTZ (parteneriat cu Austrian Airlines). asociat cu viteza mare de deplasare. tarife per număr de persoane. 23 . firma Hertz oferă tarife speciale pentru vizitarea complexului de agrement „DisneylandParis”. EURODOLAR. acces nelimitat la mijloacele de agrement. In Romania : • Activitatea de rent a car s-a dezvoltat mai ales dupa 1990 • Principalele agentii rent a car sunt: AVIS (in parteneriat cu TAROM si British Airways). la preţuri mai scăzute decât cele practicate în transportul auto şi aerian. la care se adauga alte agentii nationale de inchirieri masini. legături multiple (sub denumirea Eurostar circulă. • posibilităţi mult mai largi de vizionare a peisajului: • faptul că îmbarcarea şi debarcarea se realizează. în interiorul localităţilor. – Procesul de transport se desfăşoară neîntrerupt. 11. • Caracteristici: – Transportul este asigurat. • costul relativ mai scăzut al călătoriei faţă de mijloacele aeriene. colaborând cu diverse formule cu companiile aeriene sau feroviare. ca urmare a respectării stricte a normelor de siguranţă a circulaţiei pe căile ferate.– rezervare computerizate. pentru programe cu tarife la zi. Pot fi menţionate în acest sens trenurile de mare viteză de tipul ICE (Intercity Express) în Germania. în general. asigurare de accidente. de regulă. • Principalii clienti sunt oameni de afaceri straini. asigurare personală. în condiţii de regularitate şi potrivit unor grafice prestabilite. EUROPCAR. TGV (Train a Grand Vitesse) în Franţa. Avantaje: • regularitatea şi certitudinea deplasării. BUDGET. TAV (Treno Alla Velocita) în Italia asigură.2. pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. transportul feroviar este aproape exclusiv “european”. pe lângă deplasarea foarte rapidă. Spre exemplu. îndeosebi pe distanţe medii şi lungi. oferindu-se pachete speciale – programe combinate. – Prezintă un grad ridicat de siguranţă. pachetele includ: transport. Pentru asemenea programe turistice. prin tunelul de sub Canalul Mânecii. atractive pentru turişti.Transporturile turistice feroviare • Transportul feroviar asigură deplasarea în spaţiu şi timp a bunurilor şi persoanelor cu ajutorul locomotivelor şi vagoanelor. ziua şi noaptea şi în tot cursul săptămânii. Închirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse.

între aceştia şi agenţiile de voiaj etc. de organizatorii de turism. Ele pot fi exploatate. • În aranjament RIT clasa I sau a II-a. • Tariful se stabileşte în contractul încheiat între agentul de voiaj şi calea ferată şi poate fi aplicat în mai multe variante tarifare. prevăd un număr minim de înnoptări hoteliere care variază de la un aranjament la altul. la un preţ global. întrucât s-a constatat un declin al rutelor standard. aliniat celui din anul precedent. Tarifele internaţionale se determină. În cazul curselor de linie. au fost revitalizate sau create rute care îmbină deplasarea cu agrementul (Trans-Siberian Express. în principiu. se pot realiza următoarele variante de călătorii: dus-întors pe un anumit traseu. Veneţia Simplon Orient-Expres. circuite speciale într-o singură direcţie. Spania. În concordanţă cu evoluţiile în domeniul rezervărilor s-a iniţiat şi pe calea ferată un astfel de sistem (SOCRATE – Systeme Offrant a la Cliente la Reservation D’Affaires et de Tourisme en Europe) în conexiune cu Sabre. În organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc atât cursele regulate. Cursele speciale (charter) sunt organizate în perioadele de sezon şi la sfârşitul săptămânii. tarife de grup). Elveţia). în funcţie de tipul de aranjamente RIT. ca o sumă a tarifelor naţionale. • RIT-IG este utilizat tot de către călători individuali sau de grupuri mici şi presupune reduceri tarifare de până la 40%. 24 . s-au introdus tichete automate (ATB – Automated Ticket and Boarding Pass) în vederea standardizării operaţiunilor. în situaţia traseelor mai aglomerate se realizează suplimentarea capacităţii trenurilor obişnuite. China. American OrientExpres). categorii de trenuri. Restricţiile. Orient-Express. legate de acest aranjament turistic. un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare. care asigură serviciile de călătorie şi cazare. de la reţelele ţărilor membre. integral sau parţial. Variante ale RIT: • RIT-I este folosit de turişti individuali şi presupune o reducere a tarifului feroviar cu circa 20%. aerieni. curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Aranjamente pe calea ferata: • Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de către agenţii de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate. Agenţiile de turism obţin prin Uniunea Internaţională a Căilor Ferate. fără a fi limitat volumul minim al traficului în acest aranjament. În contractul încheiat între parteneri se prevede un volum minim de trafic. Fiecare ţară îşi fixează propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp.• • • • • În ceea ce priveşte oferta de programe. s-au creat trenuri recreative (în Italia. rutieri). se promovează cooperarea între transportatori diferiţi (feroviari. agenţiile de turism închiriază o parte a capacităţii garniturilor. cât şi cele speciale (charter). folosind ca mijloc de transport trenul.

generând pentru agenţiile de voiaj importante beneficii suplimentare.. • publicitatea realizată prin materiale uzuale (pliant. • EURAIL (-Tariff. pentru destinaţii europene.Transporturile turistice maritime si navale 25 . RIT-Y şi RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani. fără programare sau cu programarea transportului şi presupunând reduceri tarifare până la 50%. – tinerilor sub 26 de ani. tinerii sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral • EURO MINI GRUP – pt calatorii in Europa.I. cu tarife reduse. Australia. cu reduceri intre 20 si 50%. in functie de destinatie (tara europeana) • BALKAN FLEXIPAS – nr. condiţiile de vânzare sunt: • vânzarea RIT se face numai prin agenţiile de voiaj care capătă acest drept de comercializare în urma încheierii unui acord-contract cu administraţia căilor ferate din ţara de reşedinţă. Sistemul se adresează tinerilor sub 21 de ani şi este girat de căile ferate franceze.3. • preţul minim de vânzare al aranjamentului turistic trebuie să depăşească cu minimum 10% preţul transportului pe ruta respectivă. ci numai inclus în preţul IT al aranjamentului. având scop promoţional şi utilizare conjuncturală. tipurile de prestaţii. • tariful transportului nu poate fi publicat separat. astfel: • INTER-RAIL . broşură) de către agentul de voiaj trebuie să îndeplinească anumite condiţii privind conţinutul.• • • RIT-GP este folosit de grupuri de turişti care sunt programaţi pe subperioade de timp. pentru călătorii izolaţi. RIT-G reprezintă o variantă de RIT practicat la cele mai scăzute tarife.-Group.un aranjament de transport feroviar ce se organizează pentru posesorii de legitimaţii cu acelaşi nume şi implică acordarea unor reduceri tarifare de 50% la vagoane de clasa a II-a pe tot parcursul feroviar al ţărilor ce au aderat la acest sistem. • agenţia de voiaj trebuie să lanseze şi să facă publicitate pentru un aranjament RIT ce nu poate depăşi 12 luni şi pentru care precizează tipurile de prestaţii turistice şi datele programate. preţul de vânzare.J. Ea trebuie să cuprindă: durata călătoriei. clasa calitativă. tipul de cazare folosit. intr-o luna. Agentiile de voiaj pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international.. Indiferent de tipul de aranjament RIT. nelimitat de calatorii in tarile balcanice. 11. Reducerea de tarif este de până la 45%.-Pass) . prevăzându-se pentru fiecare un anumit minim de trafic.. • B. Africa. Japonia.adresat turiştilor din ţările extraeuropene care pot achiziţiona biletele cu acelaşi nume de la reprezentanţii unor administraţii ale căilor ferate europene sau agenţii de voiaj acreditate în America de Nord şi Sud.. din care un tanar sub 16 ani. pt grupuri de minimum 2 persoane.

pentru transport. • Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare. de fapt. prin continuarea drumului pe calea aerului. datorită condiţiilor mai speciale de realizare. Produse turistice oferite de companiile maritime: • Traversari maritime cu preturi preferentiale. • Croaziera se poate constitui atât într-un produs turistic distinct. 26 . • Piaţa turismului de croazieră şi-a modificat imaginea în ultimii ani. de la o piaţă de lux la o piaţă şi o ofertă de masă. vitezei pe care o realizează navele şi necesităţile continuării călătoriei. în conformitate cu itinerarul stabilit în prealabil. În combinaţie cu transportul turistic aerian. cu alte tipuri de mijloace. transformându-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare într-una de agrement. Acesta este stabilit pe zi şi este determinat de totalitatea cheltuielilor de exploatare anuală a navei./zi. cât şi într-un element component al acestuia. • Navlul este tariful convenit în contractul de transport. cazare (uneori) si agrement la bordul navelor. • Croaziere. produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu plecare si sosire in acelasi port (circuit) Croazierele • Croaziera reprezintă. de cele mai multe ori. precum şi vizitarea unor porturi şi localităţi în afara graniţelor ţării. ci şi unele tratamente şi condiţii de agrement deosebite.• • • Transportul pe apă reprezintă una din formele de deplasare puţin solicitate. un produs turistic (pachet de vacanţă) constând în petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate. ponderea sa menţinându-se relativ constantă. • Tendinţele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor. oferindu-se călătorilor nu numai un voiaj maritim obişnuit. servirea meselor şi agrement. interpretat ca fiind un preţ relativ scăzut. de combinare a aranjamentelor aer – mare o dată cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o diversificare a activităţilor ce se desfăşoară la bordul navelor. rezultă un aranjament turistic denumit „fly-cruise” ce permite pasagerilor să atingă puncte de îmbarcare în vase rapide şi să revină. tot rapid la sfârşitul croazierei. sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs iniţial. într-un alt mod de organizare a deplasării. Transporturile navale se realizează în prezent mai mult sub forma croazierelor. rezervări la hotel. • Cvasi-croaziere. Drept urmare. la domiciliu. transportul naval contează doar cu 2-3% din traficul turistic internaţional şi 1-2% din circulaţia turistică a ţării noastre. încheiat de armator cu operatorul de turism pe o perioadă determinată. • Preţurile actuale pentru croaziere oscilează în jurul unei medii de circa 200$/pers. în comparaţie cu costul serviciilor turistice ce ar trebui achitate zilnic de un client. care ofera transport. destinată unui public mai larg şi mai tânăr. masa) in fiecare escala.

cu atât navlul este mai mic. Ca principale destinaţii sau orientări majore ale liniilor de croazieră se evidenţiază: • Marea Caraibelor. mărimea şi confortul navelor. Chandria si Epiroteki (Grecia). calitatea serviciilor. cu trasee pe lângă Mexic. clientelă diversă. The Sovereign 27 . croaziere pe distanţe scurte derulează firmele turistice „Prestige” pe sectorul românesc al Dunării şi „Atbad” în Delta Dunării. Li. Bahamas şi coastele de est ale Americii Centrale şi de Sud. confort superior. Kloster (Norvegia). este apreciată drept cea mai importantă destinaţie.• • • • Cu cât această perioadă este mai mare. itinerarii de 14-30 zile). Mississippi. Canada. nava revenind în portul iniţial de plecare. personal de înaltă calificare. • Circuite în jurul lumii. • Croaziere exotice sau de aventură (nave de capacitate mică.). În funcţie de numărul pasagerilor. În România. tipologia agrementului. Contractele de închiriere pot fi de mai multe tipuri: • Trip – călătoria se efectuează spre un anumit port de destinaţie şi retur. • Orientul Îndepărtat – linii între insulele din zonele Pacificului. între cele mai cunoscute şi frecvente trasee numărându-se cele pe Nil. cu insulele Bermude. • Africa de vest cu insulele Canare şi Madeira.000-2. • Coasta de Vest a Americii de Nord. destinaţii obişnuite). Serviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate în: curse de linie. Dunăre. destinaţii originale. • Marea Baltică şi legăturile între capitalele ţărilor nordice. deplasări scurte sau minicroaziere. • Round Trip Charter – călătoria se efectuază în mai multe porturi. putându-se deci stabili tarife de vânzare pe sezoane şi extrasezoane turistice. • Marea Mediterană. • In Europa. concentrând jumătate din numărul călătoriilor. canale. călătorii în interior pe râuri. SUA. cu trasee ce leagă ţările din vestul şi estul bazinului. Yangzi. Rin. itinerarii medii de circa şapte zile. • Croaziere de lux (nave de capacitate mai mică.000 de pasageri. • Time Charter – nava este pusă la dispoziţia celui care o închiriază o perioadă de timp determinată. cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club Mediterranee (Franta). destinaţia situată pe locul doi în topul preferinţelor turiştilor. servicii specifice. De asemenea. Costa (Italia). proprietate privată sau închiriate. un loc distinct în structura croazierelor îl ocupă călătoriile pe râurile interioare. Miami este capitala mondiala a croazierelor. personal cu instruire specială etc. durata călătoriei. 150-900 de pasageri. călătorii individuale cu vase de agrement. linii de croazieră. Comercializarea produselor turistice maritime • Piata croazierelor este dominata de SUA – circa 1200 distribuitori. 1. turişti amatori de explorări. Amazon. se disting: • Croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate. lacuri.

contractele sunt:  Contracte de comision (intermediere). • Durata contractului de turism poate fi precizata sau nu.• the Sea (Suedia). atunci cand este cazul. vom evidentia. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism • Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor intre operatorii si intermediarii din turism este preluarea sau nu de catre intermediar a riscului vanzarii produsului turistic contractat cu prestatorul. Desi acestea sunt in mare parte aceleasi pentru ambele grupe de contracte. prevederi specifice celor doua situatii. Chousta Roustavelli (Rusia).  Durata contractului • Derularea contractelor in turism incepe. in cazul in care acestea nu constituie subiecte ale unor capitole separate.1. iar acestea sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent) care elibereaza titlurile de transport. catre consumatorul final. si pe cele in care agentia de turism presteaza serviciile in baza materiala proprie. Curs 12 Contractele de intermediere in turism • • • • 12. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism 12. contra unui comision. sau pentru care aceasta rezulta din precizarea obiectului contractului.  Aceste doua categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor. piata si modul de comercializare a produsului de catre agentia de turism contractata. durata contractului poate fi exprimata: 28 .4.1. de obicei.  In continuare prezentam principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism. la data semnarii lor de catre reprezentantii abilitati ai partilor. Ultima situatie se intalneste in cazul unor contracte pentru actiuni izolate. Ultima varianta este mai larga ca sfera de cuprindere. a prestatiilor si a datelor la care vor fi asigurate. Conform acestui criteriu. P&O.  Obiectul contractului • Obiectul contractului trebuie sa mentioneze serviciile oferite spre comercializare agentiei de turism de catre prestator. alaturi de situatiile de garantare a contingentului de camere. Atunci cand este precizata. natura relatiei intre parti in legatura cu comercializarea produsului.  Contractul cu garantie sau charter. dupa cum agentia de turism actioneaza in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in nume si pe cont propriu. Contractul de reprezentare 12. Contractul de hotelarie 12. incluzand.2.3. Wihite Star Line (Marea Britanie) Cele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile. Tot aici este bine sa fie precizate. Contractul cu transportatorul aerian 12.

sezon intermediar. turist-om de afaceri. grup individual.  Contingentul de spatii de cazare • Contingentul poate fi exprimat in:  Numar de locuri (sau paturi). Marimea contingentului poate fi aceeasi pentru intreaga perioada de utilizare sau diferita pe sezoane. de obicei in contractele charter sau pentru hotelurile care din constructie au numai sau preponderent camere cu doua paturi. pentru unitatile de cazare cu o structura diversa sau atunci cand agentia de turism doreste sa promoveze si sa ofere o astfel de structura clientelei sale. o societate pentru salariatii sau invitatii sai. • Uzual. varf de sezon. acelasi produs va fi comercializat la preturi diferite. sunt caracteristicile pentru contractele charter. • Durata contractului se stabileste in functie de intervalele de timp la care apar sau pot aparea schimbari ale produsului comercializat.  Numar de camere si. cuprinzand cateodata intreaga capacitate de cazare a hotelului. sau date de sosire. contract pentru sezonul de vara 2006)  Exact (contractul este valabil pana la data de …). in contracte. functie de criterii care sunt in mare masura exterioare prestatiei propriu-zise sau costurilor. a turismului ca fenomen social. in cazul comercializarii pe “serii”. copil-adult-student-pensionar. cel mai utilizat fiind cel al variatiei cererii si corespunzand unei variatii a tarifelor.  Preturi/tarife • Caracteristica preturilor din turism este diferentierea acestora. ale tarifelor acestuia sau ale altor conditii legate de angajamentele contractuale. Astfel. Aproximativ (de ex.  Criteriile socio-profesionale legate de consumatorul final.  Cel care comanda si achita serviciile: un intermediar. eventual. dupa diferite criterii. Aceasta este specifica inceputului turismului de masa.  Volumul consumului: sejur lung-sejur scurt. mai ales in statiunile de vacanta cu un turism de masa. consumatorul final.  Graficul de sosiri • Graficul de sosiri cuprinde in ordine cronologica datele de sosire a turistilor. tarifele sunt diferentiate: 29 . indicandu-se astfel echivalenta intre cele doua marimi. Ea este de obicei conceputa astfel incat ziua de incepere a unei serii sa coincida cu ziua terminarii celei precedente. pe tipuri de capacitate.  Numar de camere si numar de locuri. respectiv practicarea unor preturi diferite pentru acelasi produs. • Seria este o durata predeterminata exprimata in zile a sejurului propus spre vanzare la agentia de turism. in functie de:  Sezoanele turistice: extrasezon.  Momentul inscrierii si al platii.  Perioada de contingent • Perioada de utilizare a contingentului este impartita in subperioade sau sezoane. • Contingentele mari de locuri.

12. Pe sezoane. de obicei. cu datele de operare ale mijloacelor de transport sau fixate in functie de preferintele de plecare in vacanta ale turistilor pentru anumite zile sau date. cum si in baza caror documente plateste serviciile ce fac obiectul contractului. Principalele clauze ale acestui contract sunt:  Libertatea de a primi • Practica a consacrat principiul libertatii hotelierului de a primi sau de a refuza clientului care se prezinta la receptie sau care solicita o rezervare. paralel cu prevederi care sa limiteze raspunderea agentiei de turism pentru calitatea serviciilor asigurate de prestator. cat si a celor cu contingente mari. nu exista reglementari si prevederi unitare. in care dependenta prestatorului de realizarea contractului este practic totala. fie sa decomande spatiile nevalorificate fara penalizari. tarifele contractuale servesc in principal si sunt exprimate pentru a sta la baza calculului garantiei. • Principalele obligatii ale intermediarului de vanzare sunt cele legate de utilizarea contingentului. Zilele de sosire pot fi prestabilite prin contract. • Atat in cazul contractelor charter. desi s-au facut eforturi pentru generalizarea uzantelor.  Raspunderea contractuala • Raspunderea contractuala in contractele de turism intre prestatori si intermediari mentioneaza situatiile in care aceasta este antrenata si masurile reparatorii pe care partile si le datoreaza.  Clauza de plata • Clauza de plata stabileste cine. constituind asa-numitele grafice de sosire corelate. plata serviciilor. ele fiind mai greu de reconstituit din preturile de vanzare ale intermediarului. de obicei 2 sau 3 la numar. raspunderea prestatorului trebuie evidentiata in mod deosebit.2. publicitatea produsului contractat. chiar prin mai multe rate sau transe. cand. 30 . • Pentru contractele charter. acesta nu va putea accepta decat plata in avans. cu precizarea numarului minim de persoane care constituie un grup.  Pentru turisti individuali si pentru grupuri. • Contractele de comision se incheie la tarife brute cu mentionarea comisionului exprimat de obicei ca procent din tariful brut. partile convin asupra unui avans achitat prestatorului inaintea inceperii sezonului si care trebuie considerat ca un efort comun pentru buna pregatire a sezonului. • In cazul contractelor de intermediere. Termenul fixat fata de ziua sosirii clientilor. Contractul de hotelarie • In contractul de hotelarie. • In contractele charter sau cu garantie.  Clauze de acces la contingent • Principalul reper temporal in clauzele de acces la contingent este cel pana la care intermediarul dispune de contingentul contractual si deci pana la care poate fie sa transmita rezervarile-vanzarile.

o 15 zile in extrasezon. Hotelierul este liber sa accepte sau sa refuze animalele care insotesc turistii. 31 . durata se intelege ca fiind nedeterminata. hotelierul avand datoria sa precizeze fara echivoc acceptiunea pe care intelege sa o dea platii anticipate:  Un avans destinat a fi utilizat in contul serviciilor comandate sau pentru acoperirea taxei de neprezentare retinute de hotelier. Pentru o rezervare.• • Opusul libertatii de primire este libertatea de intrerupere a contractului. se ia in considerare prima zi a acestui interval. • Clientul este dator sa restituie camera in aceeasi stare si cu acelasi inventar ca la primire si este raspunzator pentru lipsurile si stricaciunile care rezulta dintr-o utilizare anormala. fara a datora penalizari hotelierului. Aceasta poate avea doua forme. camera ocupata de client fiind considerata un domiciliu temporar. suma forfetara care se restituie la terminarea sejurului sau se retine integral in cazul neprezentarii la data rezervata sau anularii sub termenul limita prevazut. prin solicitarea unei plati anticipate.  Plati anticipate • Acoperirea riscului de neprezentare a clientului. sunt urmatoarele.  Obligatiile partilor privind utilizarea si prestarea serviciului de cazare • Hotelierul trebuie sa asigure instalatiile si dotarile.  In statiuni: o 30 zile in varf de sezon. serviciile de baza si suplimentare corespunzatoare pretului cerut si categoria hotelului. In cazul acceptarii acestora. verbal sau in scris. cel mai tarziu. el poate cere un supliment de pret. poate fi acoperit partial sau integral. • Contractul se poate prelungi zilnic sau poate inceta prin anuntarea receptiei pana la pranz. asumat de hotelier la confirmarea unei rezervari. eventuala diferenta neutilizata restituindu-se clientului.  Durata contractului • Atunci cand nu este precizata la efectuarea rezervarii sau la inregistrarea la receptie.  O garantie. care indica un interval aproximativ pentru data plecarii. sau pana la ora indicata de receptie pentru terminarea zilei hoteliere. calculate in zile fata de data anuntata a sosirii:  In orase: 3 zile. cat si hotelierul care a confirmat-o sunt obligati sa o respecte. functionarea corecta si accesul la acestea. El trebuie sa respecte regulile care protejeaza domiciliul.  Termene de anulare • Termenele uzuale de anulare a rezervarii de catre client.  Caracterul obligatoriu al rezervarii • Persoana care a facut o rezervare.

anuleaza sub termenele convenite sau comunicate de hotel.  Remunerarea reprezentantului 32 . • Indiferent de particularitatile fiecarui contract. partile comunicand fie prelungirea acestuia.3.  Societate de reprezentare. Reprezentarea se poate realiza prin:  Agent de reprezentare.  Raspundere contractuala. Contractul de reprezentare • In afara contractelor de comision. • Reprezentantul de hotel actioneaza de obicei in numele si pe seama hotelului si numai in aceasta calitate poate incheia contracte cu publicul sau agentiile de turism. 12. conflict in care reprezentantul poate fi atras de o societate impotriva celeilalte.  Dreptul de gaj asupra bagajelor clientului • Acest drept este presupus de majoritatea legislatiilor. cateva clauze se regasesc in majoritatea contractelor de reprezentare in hotelarie. fie intreruperea lui. in executarea activitatii lor este de doua feluri:  Raspundere delictuala sau cvasidelictuala.  Raspunderea hotelierului • Raspunderea civila a hotelierilor si a proprietarilor de restaurante. ceea ce justifica in practica calcularea si retinerea de catre hotelier a taxei de neprezentare sau a garantiei. decaleaza sau scurteaza sejurul rezervat. organizare si termen prevazut de legile nationale. El se extinde asupra tuturor efectelor aduse de client in hotel. • Hotelierul care nu pastreaza camera confirmata sau acorda o prestatie neconforma cu rezervarea facuta.  Clauza de reprezentare • O problema esentiala a contractelor de reprezenatre este conflictul de interese intre societatile servite de acelasi reprezentant. ca garantare a creantelor hotelierului. chiar daca acestea apartin unui tert care le-a incredintat clientului. nascute in urma unei prestatii neachitate. Anuntarea intreruperii contractului de reprezentare este un moment critic pentru comercializarea produsului pe termen lung. distributia produsului turistic se realizeaza si prin contractul de reprezentare.  Durata contractului • Orice clauza privind durata contractului cuprinde si o referire la termenul dinaintea terminarii contractului.  Salariat al societatii prestatoare in baza unui contract de munca. Realizarea gajului se face prin vanzare publica in conditiile de evaluare. cauzeaza un prejudiciu clientului sau. Daune-interese • Hotelierul sufera un prejudiciu atunci cand clientul nu se prezinta.

reclamatii primite de catre acesta. conform modului de lucru stabilit. evidenta si confirmare a comenzilor obtinute din zona de actiune. la aceeasi data. Plata sumelor datorate. care precizeaza in principal modul de operare:  Operare bilaterala. Recrutarea de personal hotelier sau artistic pentru actiuni organizate de hotelier. Suma fixa reprezentand remunerarea poate fi grevata de penalizari in cazul nerealizarii sarcinilor contractuale. in baza contractelor incheiate prin reprezentant. Plata comisioanelor de catre agentiile de turism care au trimis clienti direct sau prin reprezentant. Modul de preluare. pentru anii urmatori. Actiuni de informare privind solvabilitatea unor societati de turism.  •    •       • • • • • • • 12. conform actelor aditionale. 33 . si o parte variabila. Studii de piata cu precizarea continutului acestora si a periodicitatii lor. Cumpararea de echipamente hoteliere si pentru restaurante si expedierea lor. care sunt asigurate de reprezentant in baza unor acte aditionale la contract cu plata separata sunt: Contractarea si urmarirea derularii unei campanii de publicitate cu societati specializate.• Reprezentantul este remunerat cu o suma fixa anuala. • Principalele tipuri de contracte care se incheie in transportul aerian 1. Serviciile. Plata altor servicii auxiliare solicitate. Unele contracte pot stabili. Onorarea tuturor rezervarilor primite prin reprezentant. iar beneficiarul se angajeaza sa utilizeze mijlocul de transport convenit si sa plateasca pretul transportului conform tarifelor oficiale. Recuperarea unor debite de la clientii hotelului. Acorduri interguvernamentale. in functie de anumite rezultate usor comensurabile. pe langa remuneratia fixa. cum ar fi volumul comenzilor preluate si transmise hotelierului. denumita contract pool. platibila la semnarea contractului pentru urmatorul an. Sarcinile reprezentantului Sarcinile generale acoperite de remuneratia fixa a reprezentantului se refera la: Programul de vizite si contracte. Asigurarea reprezentantului. catre diversi furnizori. Contractul cu transportatorul aerian • In cadrul contractului cu transportatorul aerian. Preluarea spre solutionare a tuturor reclamatiilor privind serviciile acordate clientilor trimisi de reprezentant. transmitere. si ulterior. Sarcini ale hotelierului Plata reprezentantului la nivelul si termenele stabilite. gratuit cu materiale publicitare.4. acesta din urma se angajeaza sa asigure beneficiarului transportul.

2.4. Curs 13 Contractele de asociere in turism • • • • 13. dirijare trafic. caz in care se incheie unul din urmatoarele contracte comerciale: joint-venture. Operatiuni si intelegeri precontractuale 13. Obligatiile reciproce. Contractul de asociere hoteliera 13. merchandisingul • Fransiza este definita ca o licenta data unui producator. Valoarea contractului. Operare unilaterala. Responsabilitatea partilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoasa a contractului. Contractele pentru companii membre IATA •        • Aspectele specifice inscrise in contractul cu transportatorul aerian sunt: Numarul de pasageri. dar are si obligatia sa asigure asistenta tehnica.1. folosind un nume specificat apartinand furnizorului. clauzele de notificare si cele de supunere spre aprobare consiliilor de administratie ale celor doua parti. respectiv intre unitati independente (fransizate) si o intreprindere de acelasi tip. Conditiile de modificare a contractului.3. Contractul charter este unul din contractele importante incheiate cu transportatorul aerian. o anumita afacere. Contractul de time-sharing 13. Contracte de colaborare intre companii care nu opereaza pe aceeasi ruta:  SPA (Special Prorate Agreement)  Interline. distribuitor. Contractul de fransiza • Fransiza se inscrie in randul metodelor de conlucrare reglementata intre intreprinderi. comerciant de a produce sau comercializa un anumit produs sau serviciu intr-o anumita zona si 34 . • Asociatia Britanica de Franchising defineste fransiza ca o “licenta contractuala cedata de o persoana numita fransizor (cedent) care permite sau cere beneficiarului sa desfasoare. in perioada de valabilitate a licentei. modificarile contractului. Contractul de fransiza 13. legea care guverneaza contractul. fransizorul are dreptul de a exercita un control continuu asupra beneficiarului. bloked-space.1. Perioada de utilizare. dar mai mare sau/si mai cunoscuta (fransizor). In el sunt inscrise explicit drepturile si obligatiile touroperatorului. pregatirea cadrelor. conditiile de plata. 2. Conform acestui contract. Tipul de mijloc de transport.  GSA (General Sales Agency Agreement) 3.

prin care fransizorul cedeaza fransizatilor un sistem de comercializare completa si standardizata (denumit package deal) sub forma unui ansamblu coerent de know-how. 13.  Achitarea taxei de schimbare a folosirii unitatii sale de T.S.S. O societate de administratie a proprietatilor in T.2. de a-l ceda spre folosinta unor prieteni sau rude. O societate de management care are rolul de a asigura managementul apartamentelor si al unitatilor de T. defalcate in functie de numarul de unitati de T. care. si de a vinde efectiv. 3. . pentru care plateste proprietarului numelui comercial (fransizor) o suma convenita intre cei doi contractanti.S.S. sau de a-l inchiria unor solicitatori. in calitate de vanzator. dupa ce a achitat un anumit avans. o strategie de crestere si dezvoltare economica. al carui membru trebuie sa devina si proprietarul in T.S. 14 zile sau mai multe. Contractul de time-sharing • Contractul de time-sharing consta in faptul ca o familie formata dintr-un numar precizat de persoane (de ex.6. echipamentelor si a altor obiecte de inventar. Fransizorul poate ajuta fransizatul cu resurse financiare si expertiza tehnica. de a asigura serviciile de curatenie si intretinere curenta.S...perioada. avand dreptul de a-l folosi. dintr-un alt hotel si alta tara.  Achitarea taxei initiale de management. pe baza unui contract.  Este o retea de relatii durabile intre cele doua parti. • Continutul termenilor utilizati in relatiile contractuale 35 . de reparatii. este tot societatea de management si care are rolul de a incasa cheltuielile de intretinere ale apartamentului.). • Implicarea contractuala a participantilor la acest tip de proprietate se face in cadrul unui club de vacanta.S.. de obicei. 2. o proprietate in T. incheie un contract cu un beneficiar. de a-i convinge sa cumpere o unitate de T.S. cu o alta unitate de T. O societate de marketing care are rolul de a gasi clienti.  Achitarea taxei anuale de management. conform mandatului incredintat in acest sens de catre proprietarii in T. • Drepturile si obligatiile proprietarului  Achitarea pretului initial al proprietatii de T.S. in scop personal. care reuneste trei parti aflate in legatura cu proprietarul si anume: 1. Prin contractul de fransiza se reproduce un model de crestere care urmareste depasirea unor dificultati si realizarea unei rentabilitati sporite.  Achitarea taxei anuale de administratie. Beneficiarul licentei plateste in mod uzual proprietarului licentei (fransizorului) redevente din vanzari. Societatea de marketing.8) cumpara un apartament dintr-un anumit hotel pentru o perioada de 7 zile (denumita unitate de T.7.  Achitarea cheltuielilor periodice (o data la 2-3 ani) aferente inlocuirii mobilierului.S.S. • Continutul operatiunii de fransiza  Este o afacere din care ambii parteneri cauta sa castige profituri suplimentare. 4.  Este un contract prin care se acorda drepturi exclusive de utilizare a unui nume comercial de catre o intreprindere independenta in calitate de beneficair (fransizat).

S.  Graficul TIME-SHARE este graficul sau calendarul transmis proprietarului T. in scopul asigurarii managementului si a unitatilor. 13.  Administratorul este o companie specializata.  Acordul de vanzare TIME-SHARE este contractul prin care fiecare proprietar T.  Apartament – unul dintre apartamentele de vanzare din incinta unitatii de T. incepand cu ora 16. • Marimea chiriei se stabileste in mod diferit. fiecare hotel functionand ca o filiala sau entitate distincta. formare a salariatilor. situat intr-o zona de vacanta. Aceasta consta in aderarea unui numar de hoteluri care isi pastreaza autonomia deplina. o Ca o cota procentuala (20%) din veniturile totale. proprietarul plateste impozitele si taxele de proprietate si costul asigurarii.S.  Afilierea unitatilor hoteliere in cadrul unui lant hotelier integrat. chiria lunara reprezinta o suma platita pentru folosirea unui hotel sau motel. numele comercial propriu. la care isi adauga si numele lantului la care adera. cumpara o unitate.  In cadrul contractului de leasing cu participare la profit. in functie de natura contractului de leasing:  In cadrul leasing-ului simplu (straight lease). In acest tip de contract. Contractul de management • Contractul de management se incheie intre proprietarul hotelului si o firma de management independenta de proprietar.Obiectivul de T.3. Contractul de leasing • Problema esentiala a unui contract de leasing consta in modul de determinare a chiriei platite de cel care inchiriaza hotelul proprietarului acestuia. proprietarul isi asigura participarea la profit.00 a primei zile si terminata la ora 12 a zilei a 7-a. in scopul realizarii unor actiuni comune de comercializare.S.  O unitate – una din unitatile de proprietate de 7 zile in fiecare apartament.  Drepturile apartamentului reprezinta toate drepturile de folosire a unui apartament pe o perioada de 99 de ani. multi proprietari de hoteluri s-au orientat pentru cateva forme de asociere:  Afilierea la un lant voluntar. Marimea chiriei poate fi calculata astfel: o Ca un procent (circa 80%) din profitul brut de operare.  Proprietarul TIME-SHARE este o persoana inregistrata de administrator ca proprietar al unei unitati. Contractul de asociere hoteliera • In ultimii ani.S.  Compania de management este o companie specializata sau alti manageri numiti periodic de catre Consiliu... cumparare.  Consiliul este constituit din reprezentantii proprietarilor de T. este identificat de obicei cu un hotel si facilitatile sale.  Constituirea unei societati mixte intre un lant hotelier si un proprietar de hoteluri.S. In contract se stipuleaza ca firma de management actioneaza in totalitate ca un agent al proprietarului si in contul 36 .

1.2. Gruparea cardurilor dupa facilitatile oferite 14. ca o cota procentuala din profitul brut de operare. voucherul.3.3. cât şi pentru unităţile din industria hotelieră. • Cecul de călătorie. ordinul de plată. pentru că ele prezintă toate garanţiile şi nu presupun întârzieri de plată sau comisioane. Conventia. emis de o bancă sau de o agenţie de voiaj. iar rezultatele financiare sunt inregistrate in bilantul proprietarului. care.1. atât pentru clienţi.2. Cartea de credit 14. mijloc de plată. viramentul.2. cartea de credit.   •           proprietarului. Utilizarea cardurilor in tarile dezvoltate 14. Gruparea cardurilor in functie de emitent 14. Cecul de calatorie (Travelers Cheque) 14. Contractul de comodat. 37 . pentru care primeste o indemnizatie. Cecul de calatorie (Travelers Cheque) • Mecanismul plăţii serviciilor turistice presupune o serie de instrumente: cecul de călătorie. in numele proprietarului acestuia. Voucherul 14. Angajatii hotelului sunt salariati ai proprietarului. înscris cu valoare fixă. in functie de rezultatele obtinute.2. Contractul de leasing. numerarul. ca o combinare a celor doua forme de mai sus. Curs 14 Operatiuni si instrumente de plata in turism • • • • • • 14. Firma de management actioneaza doar ca un administrator al hotelului. de regulă. • Cecul de călătorie (Travelers Cheque) constituie un mijloc de plată avantajos. Tipuri de intelegeri precontractuale si contractuale Minuta contractuala. îi garantează titularului înlocuirea în cazul pierderii sau a furtului.2. Act aditional la contractul de impresariere. de obicei. iar altele sunt specifice numai plăţilor din turism (voucherul şi cecul de călătorie). Unele din aceste instrumente se regăsesc şi în alte sectoare economice. Contractul de publicitate.1. a carei marime este stabilita. cu excepţia unui procent mic de agio. Contractul de agent de vanzari. Contractul de vanzare-cumparare si bonul de comanda pentru bilete de odihna si tratament balnear. respectiv fie: ca o cota procentuala din totalul veniturilor. Contractul si conventia de sponsorizare. Turiştii şi oamenii de afaceri caută hotelurile şi restaurantele care acceptă aceste documente. Contractul de cooperare.

care este confruntata de lucratorul de la ghiseu cu prima si cu cea de pe actul de identitate. Ca atare. ci diferenta neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt primite de banca emitenta de la bancile platitoare. remit cecurile la incasare institutiei emitente. falsificarilor. agentia emitenta. nu il achita in totalitate. • International Money Order este emis in special de marile societati de voiaj din Anglia. 38 . taxa pentru depasirea greutatii la bagaje. dar care nu au valoare imprimată pe ele. care se extinde ireversibil. tipizate cu un grad de securitate ridicat. asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta. • • • Etapele derularii platii prin cec de calatorie 1-2 In baza unui disponibil in cont sau unei sume in valuta in numerar un solicitant de la ghiseele unei banci sau agentii cumpara cecuri de calatorie. In industria turismului. Eurocecurile sunt vândute de bănci clienţilor (care au conturi deschise la ele) sub forma unor carnete de cecuri în alb. Cartea de credit • Cartile de credit reprezinta o forma simplificata de plata. La cumparare. constituie o protectie impotriva furturilor. 5 Cu cecul poate achita direct. in beneficiul firmelor emitente. etc. banca. pe fiecare cec da o a doua semnatura. in cursul zilei din tara respectiva. Eurocecurile sunt cecuri cu limită de sumă.2. banca da clientului si o carte de garantie. pasaport. Cu acest prilej. Beneficiarii completează Eurocecurile. 3-4 In posesia cecului. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea ţărilor europene şi din bazinul mediteranean. SUA si avand acelasi regim de utilizare ca si cecurile de calatorie. beneficiarul se prezinta la banci sau agentii din diferite tari si contra cecurilor primeste suma echivalenta in valuta indicata pe cec sau. cat si institutiile la care s-au achitat diferite obligatii direct sau prin cec. pe de o parte. • Cartea de garantie (sub forma unei carti de vizita) cuprinde anumite elemente care. acestea fiind atrase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menţionată pe formularul Eurocecului. de exemplu intr-un aeroport. dupa dorinta. comisionul perceput pentru cartile de credit este de circa 10%. • Cecurile VISA sunt asemanatoare eurocecurilor. • • • 14. solicitantul semneaza fiecare un cec cumparat. • Eurocecurile se particularizeaza prin aceea ca. existente in contul bancii care le-a eliberat. in moneda locala. 8-9 In baza cecurilor primite. Se particularizeaza prin aceea ca sunt garantate de posesorul lor cu sumele acestuia.Eurocecurile • Eurocecurile reprezinta o categorie specifică a cecurilor de călătorie. iar pe de alta parte. cand primeste carnetul de cecuri VISA. în limita valorii contului clientului. transmite contravaloarea cecurilor primite. beneficiarul. o data cu eliberarea carnetului de cecuri. 6-7 Atat bancile unde a fost schimbat pe bani lichizi.

 Determina cresterea vanzarilor prin facilitatile de plata oferite. companiile emit de regula carduri structurate pe categorii de clienti si facilitatile oferite.  Posesorul cardului are posibilitatea de a achita datoria in intregime la primirea situatiei soldului. 39 . cu ajutorul caruia un posesor autorizat poate fie achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de la comerciantii abilitati. Store card (cardul de magazin) • In tarile dezvoltate. Cartea de debit (debit cardul) • Debit cardul permite detinatorului sa-i fie debitata. 14. care concureaza credit cardurile emise de banci. contravaloarea bunurilor sau serviciilor achizitionate si/sau a numerarului retras cu ajutorul distribuitoarelor automate de numerar. partea ramasa urmand a fi considerata o extensie a creditului acordat anterior. Aceste magazine prefera sa emita propriul instrument de plata (store card) din urmatoarele considerente:  Asigura loialitatea clientilor pentru magazinul sau reteaua de magazine. are posibilitatea sa aleaga momentul efectuarii anumitor cumparaturi. • Store cardurile pot fi folosite numai in cadrul aceluiasi grup de magazine. sau de a achita acest sold in rate lunare. Tranzactiile nu se deruleaza prin intermediul sistemului bancar. • Ca tendinta in politica de promovare a cardurilor. • Particularitatea credit cardului consta in faptul ca permite titularului sa efectueze plati chiar daca acesta nu are disponibilitati in contul sau bancar. Gruparea cardurilor dupa facilitatile oferite A. in mod direct.  Cu ajutorul unui card se poate achita contravaloarea unui bun sau serviciu. B. Credit card (cardul de credit) • Cardul de credit indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii permite sa achizitioneze bunuri/servicii si/sau sa ridice numerar. cumparatorul. emitentul acesteia si comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii.  Tranzactiile se realizeaza mult mai rapid decat in cazul cecului.• Cardul este un instrument de plata fara numerar. • Credit cardul este emis in asa fel incat partile detinatorului acestuia sa opteze pentru una din urmatoarele variante:  Sa ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite.1. • Facilitati de care beneficiaza detinatorul cardului  Posesorul unui card poate retrage numerar din contul sau. C. acest lucru avand la baza un contract incheiat intre posesorul cartii de plata.2. marile magazine au introdus pe piata propriile carduri.  Sa ramburseze creditul numai in parte. in acest caz fiind denumit si charge card. • Avantaje pentru posesorul cartii de credit  Detinatorul unei carti de credit. in limita unui plafon stabilit in prealabil. din contul sau. astfel ca putem considera acest tip de operatiuni ca apartinand unui sistem inchis. fie obtine lichiditati de la banca emitenta.

2. in functie de posibilitatea lor de utilizare. Tranzactia se realizeaza instantaneu. spre deosebire de cec.  Nivelul 2 cuprinde cartile nationale.  Decontarile sunt mai rapide decat in cazul cecului. Carduri bancare Cartile bancare se pot grupa pe mai multe niveluri distincte. insa avand grija ca intotdeauna sa ramana in cont o suma-limita pana la care se pot efectua operatiunile enumerate.2. banca percepe comerciantului vanzator taxe mai mici decat in cazul folosirii numerarului ca mijloc de plata. Cash cardul (carte de numerar) reprezinta debitul card care poate fi utilizat doar pentru retrageri de numerar. care sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla amplasata banca emitenta. Nu trebuie completat nici un document.  Pentru operarea debit cardurilor. Avantaje pentru clienti: Clientii nu mai sunt nevoiti sa poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita marfuri de valori mari. care pentru a invinge 40 . Emitentii acestora sunt marile magazine. 14. Avantajele debit cardurilor: Avantaje pentru banci: Gradul ridicat de control asupra tranzactiilor clientului in raport cu disponibilitatile banesti din cont. a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii unde este amplasata compania emitenta. Gruparea cardurilor in functie de emitent 1. Costurile bancii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile aferente utilizarii cecurilor sau a numerarului.  Avantaje pentru comercianti:  Cheltuielile impuse de asigurarea securitatii sunt mult mai reduse decat in cazul folosirii numerarului ca mijloc de plata. inclusiv reducerea cheltuielilor din acest punct de vedere. Degrevarea activitatii de la ghiseele bancare. care permit obtinerea cashului de la orice distribuitor de numerar.  Nivelul 3 grupeaza cartile internationale. a caror emitere este gratuita.  Nivelul 1 cuprinde cartile pentru retrageri de numerar. astfel:  Nivelul 0 cuprinde cartile pentru retrageri de numerar. Carduri private ale comerciantilor Cartile private ale comerciantilor sunt de fapt store cardurile care au fost prezentate anterior. eliminandu-se riscurile de furt si disconfort pe care le presupune numerarul la purtator.• • •         Particularitatea cartii de debit consta in faptul ca titularul poate efectua plati sau retrage numerar doar in limita disponibilitatilor din contul sau. ele putand juca rolul de instrumente de plata doar in tara respectiva.2.

 MASTERCARD. profitul initiatorilor unor astfel de programe fiind determinat de cresterea volumului vanzarilor de produse si nu utilizarea cartilor de credit.  Carduri ale companiilor petroliere.  EUROCARD. accesibil oricarui tip de solicitant.  Acces exclusiv la serviciile de club ale emitentului. o data cu satisfacerea exigentelor clientilor. parking gratuit. Piata internationala a cardurilor este dominata de:  VISA INTERNATIONAL.  ELECTRON CARD. Carduri emise de alte institutii si organizatii Institutiile internationale specializate delimiteaza acele institutii care apar pe piata cardurilor in calitate de proprietari de marca.  DINERS CLUB. adresat persoanelor care calatoresc in interes de serviciu. 41 . exista cinci tipuri de carduri VISA:  CLASSIC CARD. in calitate de reprezentanti ai firmelor. calculata la nivelul cumparaturilor efectuate.  BUSINESS CARD. accesibil persoanelor cu venituri mici.  Asigurarea masinilor si a locuintelor.  Cardurile de credit cu profit indirect Scopul acestor carduri de credit este acela de atragere a clientilor dintr-o sfera bine determinata de servicii si vanzari de produse.  Cardurile de plata selective Cartile de plata selective sunt acele carduri a caror folosire este limitata la o singura categorie de bunuri si servicii. 3. precum:  Plata de disponibilitati sau pe baza de credit. religioase sau nonprofit. respectiv:  Cartele telefonice. sociale. utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a numerarului.  GOLD CARD.  Dreptul la o remiza de fidelitate acordata la sfarsitul anului.concurenta. Cele mai cunoscute sunt AT&T (societate americana de telecomunicatii) si FORD MOTOR CO (marele producator de automobile). ataseaza cartilor private tot mai multe servicii care tin de cresterea imaginii firmei respective. De exemplu. pentru persoane cu venituri importante.  AMERICAN EXPRESS.  PLUS CARD.  Servicii de livrare. Aceasta a determinat o adevarata presiune asupra emitentilor de carduri bancare ca VISA si MASTERCARD.  Carduri de credit cu avantaj reciproc Cardurile de credit cu avantaj reciproc sunt emise de catre societati de servicii financiare care au incheiat protocoale comerciale cu institutii profesionale.

din motive concurentiale fata de Diners Club. Voucherul • Voucher-ul turistic este un document specific turismului individual şi grupurilor mici care constă dintr-un înscris emis de agenţia de voiaj parteneră conţinând: numele turistului. • Intercarte a fost emisa de Banca Populara Franceza. diverse cluburi si organizatii profesionale. serviciile turistice ordonate şi sumele pe categorii de servicii şi per total de facturat. pentru a-i permite sa achite. Carduri de asigurare. ci suprima riscul cecului fara acoperire. apoi aria sa de actiune s-a extins la serviciile de hotelarie si de comercializare. agentii de turism. printre altele. 14.  Cardurile de abonament Cardurile de abonament sunt carti cu utilizare specifica si clientela limitata. perioada de sejur. in totalitate sau partial. adaugand. 14. • Acest formular este expediat centralei sau filialei Diners Club. emitentii lor fiind. Folosirea sa se face la fel ca si cartea Diners Club. • Eurocard a fost creata de o organizatie financiara de origine engleza care a incheiat un acord cu “Interbank”. emiterea lor fiind facuta de companiile de transport aeriene si rutiere. firme care inchiriaza masini. un comision care poate sa atinga pana la 10% din valoarea debitului. ale carei operatiuni periclitau difuzarea cecurilor de calatorie emise de American Express si care stau la originea puterii sale financiare. • Creditul pentru vacanta permite petrecerea vacantelor si in cazul in care persoana sau familia nu dispune pe moment de suma necesara. in general. hoteluri. pe baza cărora se vând serviciile turistice clientului. • Tiketele-restaurant reprezinta titluri speciale de plata oferite de catre patroni personalului lor salariat. Utilizarea cardurilor in tarile dezvoltate  Cardul “Diners Club” a fost creat in Statele Unite in anul 1951 si introdus in Franta in 1954.500 de banci. o asociatie care grupeaza 5. clientul este invitat de catre seful hotelului sau restaurantului sa semneze un formular special pentru a verifica similitudinea semnaturii cu cea de pe cartea “Diners”. • De regulă. Ea nu este o carte de credit platitoare si nu inlocuieste cecul. • Cartea de credit “American Express” a fost lansata in anul 1958 de catre aceasta mare firma americana. care reglementeaza plata serviciilor intr-un interval oarecare de timp. Pot sa fie destinate unei folosiri in scop de identificare a posesorului. Initial. in favoarea “Diners Club”.3. Aceste credite sunt utilizate frecvent pentru calatoriile internationale maritime. a fost creat pentru restaurante.3.  Cardurile de identificare Acestea sunt mai modeste prin utilizarile lor in raport cu ansamblul cartilor. Agenţia de voiaj parteneră recunoaşte voucherul pe 42 . pretul mesei luate la restaurant.2. • La prezentarea cartii. pe verso sunt imprimate o serie de condiţii.

Un voucher este alcătuit din mai multe file: – Originalul încredinţat clientului. înainte de plata serviciului către furnizor. nu pot fi convertite în bani de către furnizorul de servicii. Faza de prezentare la plată. Biroul însărcinat cu plata facturilor. onorarea. Pot fi emise atât în moneda naţională pentru serviciile prestate pe teritoriul naţional. Furnizorul nu facturează voucherul. va expedia un cec prin intermediul unei bănci în favoarea furnizorului. 3. Pentru fiecare dintre aceste servicii poate fi emis un tip particular de voucher:  Vouchere pentru transport. Faza de emisie. A încasa totalul sumei respective. valabile si pentru servicii izolate. Voucher-ul are un ciclu de valabilitate care cuprinde patru faze: emisia. Onorarea unui voucher înseamnă prestarea serviciilor indicate în el. Furnizorul trebuie să ceară agenţiei emitente suma cuvenită după onorarea voucherului. Dupa serviciul prestat Serviciile prestate sunt numeroase si diverse.  2. fie duplicatul. cât şi în valută străină pentru serviciile prestate în ţări străine. Faza de plată. – Duplicatul transmis imediat furnizorului serviciului. A emite un voucher înseamnă: A se îngriji de rezervarea anticipată a serviciului. Voucher-ele au următoarele caracteristici: Sunt în acelaşi timp comenzi şi mijloace de plată a serviciilor. care revine direct de la agenţie înainte de sosirea clientului.  Vouchere pentru servicii receptive. fie originalul voucherului luat de la client. şi deşi. Vouchere pentru voiajuri in grup insotit. Clientul semnează voucherul original pe verso pentru a demonstra că serviciul i-a fost efectiv prestat. prezentarea la plată şi plata. Reprezintă servicii turistice şi nu bani. Tipuri de vouchere Dupa tipul voiajului. Anexat la factură. •     43 . A întocmi voucher-ul în întregime şi a indica tariful serviciului prestat.• • • • • 1. Copia agenţiei. va fi controlată pe baza originalului şi a duplicatului permite împreună cu factura furnizorului. care trebuie să fie onorată în conformitate cu sumele şi termenele convenite. – Copia contabilă pentru casier. – Copia pentru biroul plătitor . după primirea facturii şi efectuarea controlului pe baza copiei voucherului ce se află în posesia sa.  Vouchere de primire. ci facturează serviciile. furnizorul va trimite agenţiei emitente sau celei locale. sau biroului centralizator de plăţi. 4. se disting: Vouchere pentru voiajuri individuale. iar voucherul reprezintă un credit al furnizorului pentru agenţie.     care îl emite drept o garanţie de plată.această copie. de păstrat în actele agenţiei emitente Faza de onorare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful