Nu spune tot ce ştii, nu crede tot ce auzi

Cu acest proverb - "Nu spune tot ce ştii, nu crede tot ce auzi" (nr.5495 în Apa trece, pietrele rămân) - s-a întâmplat un fenomen interesant şi mai ales important, care apare şi în cazul altor proverbe, anume că a fost preluat, completat şi dezvoltat de un mare duhovnic ortodox Părintele Paisie Olaru († 18 octombrie 1990). Părintele Paisie Olaru nu a fost însă un om al scrisului, aşa încât zicerea părintelui este povestită de alţii sau redată după vreo înregistrare audio, sub două forme: 1. "Să nu faci tot ce poţi, să nu crezi tot ce auzi şi să nu spui tot ce ştii!" [aceasta este forma cea mai cunoscută] 2. "Să nu crezi tot ce auzi Să nu faci tot ce poţi Să nu spui tot ce ştii Să nu dai tot ce ai." Această a doua formă apare în volumul Părintele Paisie de la Sihla (fragmente) - volum apărut la Editura Bizantină (Bucureşti); ediţia a II-a, cu un Cuvânt introductiv de Arhiepiscopul Andrei al Alba-Iuliei. Totuşi, nici aici şi nici în Părintele Paisie Duhovnicul (volum de ziceri, apoftegme şi relatări, editat de Părintele Ioanichie Bălan şi apărut la Editura Trinitas, Colectia "Credinţă şi cultură" nr.1, în anul 1993) zicerea nu este explicată de Părintele Paisie. De aceea voi îndrăzni câteva cuvinte, de la mine.

"Să nu crezi tot ce auzi"
Sfinţii Părinţi spun că numai atunci să repetăm cuvintele cuiva când suntem în stare să punem ghilimele, adică să repetăm exact cuvântul aceluia. Aceasta ar fi rigoarea de care ar fi bine să ne ţinem... În practică însă cuvintele oamenilor trec din gură în gură şi, chiar fără rea voinţă, ele ajung din ce în ce mai deformate. De aceea Părintele Paisie spune "Să nu crezi tot ce auzi", iar Părinţii completează: chiar să nu vrei să auzi lucruri despre alţii. Iar dacă cineva spune în prezenţa ta ceva rău despre altcineva, tu să spui un bine despre acel altcineva, iar dacă acela insistă în clevetirea lui, atunci tu să schimbi subiectul, şi dacă nici aşa nu reuşeşti să opreşti bârfa, atunci să întrerupi conversaţia (cu ceva de genul: "Iartă-mă, trebuie să mă duc până la baie..."). Altminteri, ne facem părtaşi bârfei, la diferite nivele.

"Să nu faci tot ce poţi"

Şi cunoscând că episcopul Ammona este în locul acela. pe care o avem toţi: aceea de a şti lucruri despre aproapele. de rugăciune pentru el. a făcut pe toţi să se duca şi apucând de mana pe frate. a şezut deasupra chiupului şi a poruncit să se caute toată chilia. Aceasta nu este o atitudine creştină . Deşi uneori ni se pare că puterea o au doar cei puternici. ca şi cum nu le-ar fi auzit. după cum spune un alt . este tendinţa lumii acesteia. că trebuie să fiu atent la om. dar în acelaşi timp se cuvine să se poarte omeneşte cu ei. Pe cineva care se află într-un post de conducere şi are oameni sub el îl paşte ispita unei anumite tiranii. urâtă în faţa lui Dumnezeu. este lucrarea harului lui Dumnezeu venit în ciuda nevredniciei mele prin punerea mâinilor episcopului. i-a zis: «Ia aminte de tine." (Patericul egiptean. ci aceea de înţelegere a neputinţei aproapelui.dimpotrivă. a zis avva Ammona: «Ce este aceasta? Dumnezeu să va ierte!» Şi rugându-se. Şi până să vina norodul. s-a dus. atunci el riscă să cadă într-o anumită tiranie. Pentru avva Ammona.. 10) Atitudinea în legătură cu cele ce ştim sau aflăm despre aproapele nu este senzaţia vană şi virtuală de putere. Şi înţelegând fratele. Iar despre avva Ammona se spun următoarele: "A venit odată avva Ammona să guste ceva într-un loc şi era acolo unul care avea nume rău.vrând sau nevrând -. Şi atunci eu trebuie să-mi zic că am o mare responsabilitate şi că voi da seama. luând femeia. Aceasta este de folos cu adevărat şi pentru aproapele. Şi s-a întâmplat de a venit o femeie şi a intrat în chilia fratelui celui ce avea nume rău. 31). Pentru avva Macarie Egipteanul. ispita aceasta mă paşte mai ales atunci când remarc că oamenii mă ascultă. Atitudinea creştină este aceea a sfântului Macarie cel Mare. acumulăm informaţia ca pe o comoară. El trebuie să vegheze ca aceia să-şi facă treaba. cei mari. aproape îl posedăm într-un anumit fel. venind l-au rugat să meargă împreună cu dânşii. "Să nu spui tot ce ştii" "A se face dumnezeu pământesc" Adesea auzim lucruri despre aproapele . despre care se spunea că s-a făcut "dumnezeu pământesc". ca preot. Deci. din ce în ce mai accentuată azi. Când orgoliul sau ispita puterii sau dorinţa de a avea dreptate îl biruieşte. Ea se manifestă în special atunci când avem un anumit fel de putere asupra cuiva.Există un fel de asceză a puterii. a văzut avva Ammona ceea ce se făcuse şi pentru Dumnezeu a acoperit lucrul. În loc să nu vrem să ştim lucrurile acelea sau să nu vrem să le credem. Şi intrând. totuşi ispita puterii ne paşte pe toţi. aşa s-a făcut şi avva Macarie acoperind greşelile ce le vedea. dau credit la ceea ce eu spun. după ce au căutat şi nu au aflat pe femeie. să-l ascult şi să nu-i calc în picioare libertatea. Pe mine. Deci. în epoca internetului. sau le aflăm cumva. liniştea proprie." (Patericul egiptean. deşi lucrul acesta nu pot să-l ştiu acum. Această "ştiinţă" se manifestă în noi ca o putere virtuală asupra celuilalt. egipteanul. că "precum este Dumnezeu acoperind lumea. dar şi pentru pacea. frate!» Şi aceasta zicând. cei bogaţi etc. şi că dacă ceva bun se lucrează prin mine. a ascuns-o într-un chiup mare. ca şi cum nu le-ar fi văzut şi care le auzea. aflând cei ce locuiau în locul acela s-au tulburat şi s-au adunat ca să-i gonească pe el din chilie. Ni se pare că dacă ştim ceva despre cineva. Mai este o formă de putere.

dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu." (Matei 8. avva Iosif a aflat calea. 19) "Să nu dai tot ce ai" În Evanghelie. Fiul Omului însă nu are unde să-Şi plece capul. *** . altora de a lăsa toate. Prin cea dintâi.6591 din Apa trece. i-a zis: Învăţătorule. Şi vrând bătrânul [Antonie] să-i încerce. începând de la cei mai mici. O altă apoftegmă din Pateric spune: "Au mers odată nişte bătrâni la avva Antonie. Vedem însă că această "poruncă cuprinzătoare" de a da tot ce ai nu este a tuturor. a se face pe sine înţelept în faţa altora este aducător de orgoliu şi chiar de antipatie. în limbajul de astăzi. pietrele rămân). şi. neputând suporta nevoia în care singur pe sine se pune. Mai pe urmă de toţi. şi cine vrea să o împlinească peste măsurile sale. Pentru avva Antonie. Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi. Atunci a zis avva Antonie: «Cu adevărat. iar altuia îi cere acest lucru: "Şi apropiindu-se un cărturar. Dimpotrivă. se porunceşte lepădarea de toate avuţiile. Şi fiecare răspundea după puterea sa. mai tare se tulbură.5521 în Apa trece. Adică. unora Mântuirorul le vorbeşte de milostenie. printr-a doua. a spune "eu ştiu!". şi chiar acolo unde suntem competenţi putem să greşim. şi avva Iosif cu dânşii.adică: trezvie. în acelaşi moment Iisus pe unul îl opreşte să-i urmeze.»" (Patericul egiptean. căci a zis: Nu ştiu." (Marcu Ascetul. a zis către avva Iosif: «Tu cum zici că este cuvântul acesta?» Răspuns-a: «Nu ştiu». dacă vrei să ai pace" (nr. să vezi şi să taci. 27). Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne. Sfântul Marcu Ascetul explică lucrul acesta prin cuvintele: "Este o poruncă restrânsă şi este alta cuprinzătoare. ştiinţa noastră. De aceea Părintele Nicolae Steinhardt zicea că ne face întotdeauna bine să ne relativizăm puţin pe noi înşine. 19-22) De asemeni. Această atitudine ne aduce întotdeauna un plus de "bun simţ" şi de realism. a pus înaintea lor un cuvânt (verset) din Scriptură. dar discreţie! "Nu te face înţelept în tot lucrul" Un alt aspect al "Să nu spui tot ce ştii" apare în legătură cu un alt proverb: "Nu te face înţelept în tot lucrul" (nr. pietrele rămân) . Iar Iisus i-a zis: Vino după Mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor. se porunceşte să dăm o parte din ceea ce avem celui ce n-are. să acceptăm că nu suntem competenţi în toate. Însă bătrânul zicea fiecăruia: «N-ai aflat încă». îi întreba ce înseamnă acel cuvânt.proverb: "Să auzi. Despre legea duhovnicească. Te voi urma oriunde vei merge. la un moment dat.

Iată.. Înţelepciunea populară românească este adesea plină de un bun simţ apropiat de creştinism. atunci când nu este frivolă sau mai apropiată de moştenirea veche pagână a civilizaţiei româneşti.. am încercat un mod de înţelegere duhovnicească a unui prim proverb. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful