UNIVERSITATEA “ALMA-MATER” SIBIU Facultatea: Ştiinţe Economice, Sociale şi Politice Catedra: Ştiinţe economice Programul de studiu: Economia

Comerţului, Turismului, Serviciilor şi Managementul Calităţii (ECTSMC)

ASIGURARI ŞI REASIGURĂRI
Cuprins Capitolul 1 SCURT ISTORIC AL ASIGURĂRILOR…………………………5 1.1.Coordonate istorice ale asigurărilor 1.1.1. O privire retrospectivă a asigurărilor în România 1.2. Scurtă privire asupra cercetării domeniului asigurărilor 1.2.1. Activitatea de cerctare a asigurărilor în România Capitolul 2 NOŢIUNI INTRODUCTIVE ALE ASIGURĂRILOR……………..18 2.1.Conceptulde asigurare 2.2. Funcţiile asigurării 2.3.Premisele asigurării 2.4.Clasificarea asigurării Capitolul 3 ELEMENTELE ASIGURĂRII………………………………………35 3.1. Subiecte ale asigurării 3.2. Obiecte ale asigurării 3.3. Riscul 3.4. Interesul pentru contractarea asigurării 3.5. Suma asigurată 3.6. Prima de asigurare 3.7. Paguba, dauna şi avaria 3.8. Despăgubirea (dezdăunarea)în sistemul asigurărilor 3.9. Durata sau perioada de asigurare Capitolul 4 CONTRACTUL DE ASIGURARE………………………………….48 4.1. Conţinutul şi aspectele juridice 4.2.Mecanismul perfectării contractului de asigurare - Declaraţia de asigurare - Obligaţia asigurătorului în a încheia contractul - Momentul încheierii contractului - Conţinutul contractului 1

- Poliţa şi certificatul de asigurare - Interpretatrea contractului. 4.3. Derularea contractului de asigurare 4.4. Încetarea contractului de asigurare 4.5. Caracteristicile contractului de asigurare Capitlul 5 PIAŢA ASIGURĂRILOR.................................................................64 5.1. Conceptul, structura, caracteristicile, operatorii şi parametrii pieţei 5.2. Piaţa asigurărilor în România 5.2.1. Oprivire retrospectivă 5.2.2. Starea actuală 5.3. Organizarea şi funcţionarea pieţei internaţionale de asigurări 5.3.1. Conceptul de piaţă internaţională în asigurări 5.3.2. Componente ale pieţei internaţionale de asigurări 5.3.3. Principalele entităţi geografice ale pieţei internaţionale de asigurări 5.3.3.1. Cadrul general 5.3.3.2. Pieţele de asigurări din Europa 5.3.3.3. Pieţele de asigurări din America de Nord 5.3.3.4. Pieţele de asigurări di Asia 5.4. Piaţa asigurărilor din România în contextul internaţional şi prin prisma integrării europene Capitolul 6 REASIGURĂRI.......................................................................................110 6.1. Conceptul şi necesitatea reasigurării 6.2. Formele şi tehnicile reasigurării 6.2.1. Reasigurarea facultativă 6.2.2. Reasigurarea obligatorie 6.3. Pool-urile de reasigurare Capitolul 7 ASIGURAREA ŞI REASIGURAREA MĂRFURILOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI EXTERN............................................................................134 7.1. Obiectul asigurat 7.2. Subiecte ale asigurării 7.3. Răspunderea părţiilor în asigurare 7.4. Riscurile asigurate 7.5. Suma asigurată 7.6. Prima de asigurare 7.7. Constatarea, evaluarea şi despăgubirea pagubelor Capitolul 8 ASIGURAREA DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ – DE CĂLĂTORIE.........145 8.1. Subiecţii asigurării

2

8.2. Obiectul asigurării 8.3. Riscurile asumate 8.4. Întinderea teritorială 8.5. Suma asigurată 8.6. Prima de asigurare 8.7. Mecanismul derulării şi finalizarea asigurării Capitolul 9 ASIGURAREA RISCURILOR FINANCIARE ŞI POLITICE..................153 9.1. Conţinut şi elemente introductive 9.2. Asigurarea riscurilor financiare 9.3. Asigurarea creditelor 9.4. Alternative la asigurarea creditelor Capitolul 10 ASIGURAREA ŞI REASIGURAREA INTERNAŢIONALĂ DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO - CARTE VERDE.........................................163 10.1. Coordonate istorico – juridice 10.2. Asigurarea de răspundere civilă – Carte Verde 10.2.1. Elemente tehnice 10.2.2. Clauze contractuale Capitolul 11 MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN ASIGURĂRI……………………185 11.1. Elemente generale ale conceptului de risc 11.2. Asigurarea – alternativă a protecţiei de risc 11.2.1. Argumente şi fundamente ale protecţiei de risc prin asigurări 11.2.2. Concepte de riscuri în arealul asigurării 11.3. Riscul pe forme de asigurări 11.3.1. Riscul în asigurările generale 11.3.2. Riscul în asigurările de bunuri 11.3.3. Riscul în asigurările de persoane 11.3.4. Riscul în asigurările de viaţă 11.3.5. Riscul în asigurările de răspundere civilă 11.3.6. Exceptarea unor riscuri 11.4. Gestiunea şi managementul riscurilor în asigurări 11.4.1. Indentificarea şi analiza riscurilor 11.4.2. Controlul riscurilor 11.4.3. Prevenirea şi reducerea riscurilor 11.5. Caracterul dinamic al raportului risc – asigurare 11.6. Concluz Bibliografie................................................................................................................

3

Capitolul 1
Scurt istoric al asigurarilor
1.2.Coordonate istorice ale asigurărilor 1.1.1. O privire retrospectivă a asigurărilor în România 1.2. Scurtă privire asupra cercetării domeniului asigurărilor 1.2.1. Activitatea de cerctare a asigurărilor în România 1.1. Coordonate istorice ale asigurărilor Asigurările s-au născut din nevoia de protecţie a omului împotriva calamităţilor naturale, împotriva consecinţelor accidentelor, şi a oricăror pierderi sau limitări. Pe măsura dezvoltării societăţii, omul a făurit treptat mijloace tot mai eficiente de prevenire şi limitare a calamităţilor naturale, a accidentelor, bolilor etc. Originile asigurării se pierd în negura timpurilor, neputînd fi stabilite decât cu o mare aproximaţie. Poate, printre primii, au fost negustorii chinezi1 care îşi distribuiau marfa în mai multe vase, făcând astfel o dispersie a riscului, nu şi o protecţie. Totuşi, începuturile asigurărilor mai apropiate de felul în care le cunoaştem noi astăzi, a apărut în civilizaţia sumeriană unde s-a practicat pentru prima dată creditul şi un sistem de asistenţă mutuală împotriva pierderilor generate de transportul de caravane. Babilonienii sunt autorii unui sistem de credite sau împrumuturi maritime care, în cazul pierderii sau distrugerii mărfurilor sau corăbiilor care transportau mărfuri, scuteau persoana împrumutată de returnarea creditului. Acest sistem a fost preluat şi adaptat de către fenicieni în legăturile lor comerciale cu babilonienii. Cea mai veche dovadă scrisă provine din epoca regelui Hammurabi al Babilonului, (aproximativ 2250 î. Ch. ), într-un bloc de diorit negru, în care erau sculptate 282 de clauze ale unui contract comercial, cunoscut sub denumirea de „contract de împrumut”. Ulterior, grecii au preluat şi dezvoltat acest sistem, prin emiterea unor hârtii de valoare. Astfel, în sec. al IX –lea î.Ch. Legile Rodosului devin practica uzanţelor. Ceva mai târziu, romanii aderă şi ei la acelaşi sistem. De exemplu, în Roma imperială, pentru a aproviziona legiunile romane din provincii, autorităţiile publice garantau armatorii ce transportau arme şi soldaţi,

1

Bikelhaupt, D.L., General Insurance, 9th edition, Homewood, IL 1974, p. 62

4

astfel încât au apărut mai multe reglementări care au dus inevitabil la simplificarea lucrurilor. primitivă. apropiinde-se cel mai mult de precursoarea „bancasigurare”dar. condamnând astfel „împrumutul de mare anvergură” Bancherii s-au văzut astfel nevoiţi să recurgă la un artificiu juridic. Astfel putem concluziona faptul că acest tip de operaţiune financiară prezintă toate caracteristicile unei operaţiuni de asigurare. Biserica Catolică s-a ridicat împotriva acestor practici financiare cămătăreşti. „Listele din Oleron” în 1266 care reglementau 5 . Bancherii. În aceste condiţii. ca formă primitivă de garantare de către stat a riscului de război. După căderea Imperiului Roman. lucru ce pare şi astăzi o adevărată camătă. au fost practicate de către bancheri. care reglementau traficul în Marea Baltică. numindu-se: „împrumut de mare anvergură”. Astfel a apărut plata în avans a unei sume unice numită „primă”. Enumerăm doar o parte: „Ordonanţele de la Wisbury” sec XII-lea. termen neinventat la acea vreme. semnau astfel o convenţie bilaterală prin care se angajau la rândul lor să plătească o sumă de asemenea unică proprietarilor corabiei sau mărfurilor în caz de naufragiu.împotriva riscului de naufragiu sau capturarea de către inamic. în Europa a trebuit aşteptat secolul al XII-lea şi renaşterea schimburilor economice şi comerciale ca să apară o nouă formă. îi lipsea pentru a fi o operaţie de asigurare. ale încărcăturii şi ale rutei. care să reziste interdicţiei pontificale. astfel încât să putem vorbi de reapariţia unor forme incipiente de asigurare. şi anume prin promovarea unor vânzări pe împrumuturi lipsite de dobândă. reprezentând preţul riscului. piraterie sau capturare în război. în sensul modern. În această perioadă. prin care interzice orice stipulaţie privind dobânda cămătărească ca preţ al împrumutului. rate ale dobânzii cuprinse intre 30% şi până la 50%. Activitatea maritimă în bazinul Mării Mediterane a favorizat un sistem de credit al cărui specificitate a constat în multitudinea evenimentelor aleatorii care însoţeau orice expediţie maritimă. adică dacă ajungea cu bine în port. de credit. care să permită compensarea riscurilor şi cunoaşterea matematică a probabilităţii riscului. şi care era stabilită în funcţie de caracteristicile corabiei. prin ordinul Papei Grigore al IX-lea. riscul maritim fiind foarte mare. „mutualizarea” riscurilor între un număr de naviganţi. în anul 1234. Comerţul maritim avea nevoie de un pachet de legi şi de o încadrare juridică. potrivit căruia cel care împrumuta nu rambursa suma împrumutată decât dacă el putea să valorifice mărfurile la profitul aşteptat.

asigura 90% din comerţul maritim 2 .. era cea aparţinând lui Edward Lloyd*s. riscul pe fiecare îl prelua în contul său. 2 Ciumaş. Activitatea în continuă creştere a celor două porturi din nordul Europei ilustrează cel mai bine capitalismul întreprinzător care s-a dezvoltat mai liber în ţările reformate decât în ţările catolice. el se adresa interlocutorilor instalaţi în diferite boxe. Elisabeta I a semnat în anul 1660 „Actul Curţii Asigurărilor” ce autoriza activitatea asigurărilor pentru o perioadă de 90 de ani. În aceasta a constat originalitatea funcţionării Lloyd*s din Londra. „Consultantul Mării” în anul 1250. În acelaşi an. emisă de Parlamentul din Londra. în domeniul financiar şi bancar. 2007 6 . în anul 1601. C. între anii 1590 şi 1620. urmată de prima încercare de reglementare a pieţei asigurărilor maritime. localuri cu o mare comoditate. Florenţa şi Veneţia în comerţul maritim. În anul1576 se înfiinţează la Londra „Camera de Asigurare”. Pe lângă informaţiile indispensabile comerţului maritim.traficul în Oceanul Atlantic. Casa Cărţii de Ştiinţă. când un negustor hotăra asigurarea încărcăturii unui vapor cu destinaţia China. înscrise zi de zi pe o tablă neagră în mijlocul sălii principale. iarna unde interlocutorii se încălzeau. la o cotă convenită. prin Legea privind poliţele de asigurare folosite între negustori. De exemplu. care după 50 de ani de la înfiiţare. la bursă. Cluj-Napoca Ed. finanţiştii şi negustorii de toate felurile se reuneau pentru a afla zilnic noutăţi despre vapoare. încărcătorii. care reprezintă începuturile celebrei de mai târziu Lloyd*s. hârtie şi pene de scris”. proprietarul asigura boxe individuale pentru a negocia afacerile şi „cerneală. care se indentifica cu noţiunea de noroc şi care mai târziu va aduce reputaţia mondială a asigurării britanice. afacerile se negociau indiferent de natura lor. Genova. mult mai mult în taverne. Astfel. Parlamentul Angliei emite legea prin care se înfiinţează „Curtea de Arbitraj”. care a reglementat navigaţia în Marea Mânecii. ascultau noutăţiile şi încheiau afaceri. Una dintre cele mai celebre taverne. şi anume o bursă a asigurărilor şi nu o societate de asigurare. precum şi în birourile negustorilor. dar. „Ordonanţele de la Barcelona” din 1435 care se aplicau în Marea Mediterană sunt o adevărată culegere legislativă ce a pus bazele asigurării maritime internaţionale moderne. Aici. armatorii. Asigurări Generale. În secolul al XVII-lea deja. redactat la porunca regilor din regiunea Aragon a precedat Gidul Mării din anul 1500. şi care îşi împărţeau. Londra şi Amsterdam vor etrona în mod definitiv.

Lipsa acestei legi se făcuse resimţită numai de societaţile mici. două sisteme: casele de ajutor. Bismark adoptă în anul 1883 un sistem obligatoriu de asigurare de boală cu cotizaţii periodice şi patronale. accidentele de muncă şi repararea financiară a lor se baza pe principiile Codului Civil. practicând prime de asigurare scăzute care nu acopereau riscurile asigurate. Totuşi. având cotizaţii egale. iar in anul 1889. se instaurează asigurarea de invaliditate din accidente de muncă. Principalele acte normative care au reglemenat activitatea de asigurare.1. o reglementare unitară a întârziat sa apară circa şase decenii. din aproape în aproape. din iniţiativa patronatelor şi mutualele muncitorilor. În România. Apoi. Societaţile mari de asigurare. etc. despre contractul de 7 . dar se poate aprecia că asigurarea a "prins" în primul rând la meseriaşi şi la comunităţile rurale. asigurarile în forme organizate se localizează în jurul anilor 1870. Până în anul 1898. care promulga o responsabilitate pentru greşală. Până în anul 1930 România a fost singurul stat din Europa lipsit de o lege care să reglementeze industria asigurărilor.) au fost puse în practică. sunt prezentate în Codul Comercial din anul 1886. Această formă de protecţie socială se va dezvolta şi va inspira majoritatea ţărilor Europei în principal în partea de nord a continentului nostru. nici o categorie socio-profesională nu beneficia de protecţie socială. prima fiind la originea actualelor case de pensii. la titlul XIII. pentru a-şi apropia clasa muncitoare. în anul următor se va adopta o lege privind despăgubirea accidentelor de muncă. 1. şi nu exista nici un sistem integrat şi organizat în acest sens. precum şi un sistem de asigurare a bătrâneţii după 65 de ani. Falimentul a reuşit să compromită ideea de asigurare. nu s-au aventurat în operaţii hazardate şi nici nu s-au abătut de la aceste principii.1. În Germania. Până la Legea timbrului din anul 1927 contractele şi poliţele de asigurare nu erau sub protecţia legii care să apere atât interesele asiguratului cât şi ale asiguratorilor. când începe şi industrializarea. deşi nu au fost obligate sa organizeze activitatea de asigurare pe baza unor principii tehnice ale stiinţei asigurărilor.La sfârşitul secolului al XIX-lea. Pentru acoperirea riscurilor care încă nu se numeau sociale( accidente de muncă. această despăgubire fiind în sarcina proprietarilor locurilor de muncă. Din acest motiv a fost o perioada cand societăţile de asigurare se infiinţau şi activau clandestin facând concurenţă neloiala. O privire retrospectivă a asigurărilor în România Primele forme de întrajutorare a apărut în cadrul comunităţilor săteşti.

1943. în 1935 erau 22 societăţi de asigurare. Al doilea razboi mondial adus cu sine şi stagnare activităţii de asigurare.asigurare. Multe dintre aceste societăţi şi-au încetat activitatea.557-621 ale Codului Comercial au fost modificate prevederile articolelor 49-96 ale Legii asigurărilor. Bucureşti. pentru prima data a impus intreprinderilor private de asigurare să adopte norme „tehnice date de ştiinta asigurarilor 4 ” Piaţa asigurărilor în România a avut o evoluţie ascendentă până în anul 1929 când funcţionau 31 societăţi de asigurare.Economia Naţională. şi colectiv.216/1930 pentru constituirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare 3 . pag 673 4 3 8 . D. În ce privesc asigurările maritime. distribuţie şi consum. condiţiile ce trebuiau îndeplinite de catre societăţi la data constituirii (capital social minim. 12 mai 1932 şi 10 aprilie 1936. dispoziţiunile articolelor de la nr.vol.442 la 447. Putem afirma că acţionarii marilor companii de asigurare cu capital străin ale vremii au anticipat evoluţia Legii din anul1930 i s-au adus modificări de detaliu la 9 aprilie 1931. Dintre toate acestea. rezerva Ministerului Industriei şi Comerţului. . la 1 mai 1932 şi la 10 aprilie 1936. În 1945 mai funcţionau numai 13 societăţi de asigurare româneşti şi 5 reprezentante străine. Editura Monitorul Oficial. circulaţie. cel mai important act normativ care reglementa activitatea societăţilor de asigurare a fost Legea nr.). modificată la 9 aprilie 1931.Decretul lege din 1 octombrie 1941 privind acoperirea riscului de război în asigurările de viaţa s-a formalizat pe baza tarifelor suplimentare de prime legiferate) . Legea nr. 216 pentru construirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare. menţionate mai sus. din 7 iulie 1930. baza tehnică pentru fiecare ramură etc. au fost înlocuite prin Legea pentru constituirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurări şi reglementarea contractului de asigurare din 7 iulie 1930. iar în 1938 numărul acestora a fost de 21 societăţi de asigurare.. cu articolele nr. cu modificările ulterioare. Gusti.IV . promulgat prin decretul lege din 31 decembrie 1940. apoi a intrat în declin. Enciclopedia României .Decretul lege din 29 martie 1941 privind interzicerea constituirii de noi societăţi de asigurare în România. condiţiile în care puteau funcţiona societăţile străine în România. De remarcat este faptul ca această lege a determinat obiectul intreprinderilor de asigurare şi a fixat: cadrul în care acestea urmau să-şi desfăşoare activitatea.

Naţionala (1882) 7. Prima Societate de Înmormântare 9. fiind integrate economiei planificate. – Lista societăţilor de asigurare nationalizate la 11 iunie 1948 Denumirea intreprinderii (fondata în anul) 1. Naţionalizarea a intervenit dupa 78 de ani de funcţionare în cazul societăţii de asigurare „DACIA-ROMÂNIA". Societăţile de asigurare au funcţionat în vechea organizare până la 01 septembrie 1949 când au fost puse în lichidare 6 .119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea intreprinderilor industriale. Compania de Asigurare 5. Prima Ardeleană (1911) 8. miniere şi de transporturi (publicată în Monitorul Oficial nr.1. Tabelul nr.economică a României. 6 Decretul nr. se considerau dizolvate de drept şi îşi încetau activitatea. În anul 1948 naţionalizarea a lovit întreaga economie. Asigurarea Românească (1923) 2. Standard (1931) 13. bancare. prevăzute într-o listă anexă ce faceau parte integrantă din decret.362/1949 toate intreprinderile şi societăţile de asigurare. Steaua României 1921) 10. Metropola (1928) 12. retrăgându-se treptat de pe piaţă prin vânzarea portofoliilor sau cedarea acestora.362 din 1 septembrie 1949 pentru dizolvarea şi lichidarea întreprinderilor şi socielăţilor de asigurare (publicat în Buletin Oficial nr. 1. intrând în lichidare. 67 de ani pentru "NAŢIONALA" şi 55 de ani de activitate de asigurare a societăţii "GENERALA". Adriatica (reprezentanta) (1929) 11.58 din 1 septembrie 1949). Dacia România (1871) 6.133bis din 11 iunie 1948). Agricola Fonciera (1906) 3. de asigurări. Caledonian Română (1930) 4. 5 9 . În ziua publicării Decretului nr. Minerva Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Cluj Braşov Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Cluj Sediul Legea nr. Pe lângă intreprinderile din industrie s-au naţionalizat şi societăţile de asigurare5 . care au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor.

"Steaua României" . numit prin decizia ministrului de finanţe.S.Bucureşti. lichidatorii au fost obligaţi sa predea Societăţii unice generale de asigurari SovietoRomâne pe actiuni "SOVROMASIGURARE" averea mobilă şi imobilă..Dacia Romania" . nu a respectat nici o procedura legala în vigoare la aceea data. precum şi gestiunea de la ultimul bilanţ până la data predarii. "Victoria" . fără a fi respectate dispoziţiunile statutelor.S. procesul verbal cu denumirea lichidatorilor publicându-se fară nici o altă formalitate decât viza Ministerului Finanţelor într-un ziar de mare tiraj din Capitală. sa predea până la 30 septembrie 1949 întreg portofoliul Decretul 345 din 19 august 1949 pentru înfiinţarea Societăţii unice generale de asigurări SovietoRomana pe acţiuni (publicat în Buletin Oficial nr. considerându-se legal constituită fără a mai fi necesară autentificarea actelor sau îndeplinirea oricarei alte formalităţi. Singurul capital strain acceptat de conducerea politică la aceea vreme a fost cel sovietic 7 prin "Societatea generala de asigurări Sovieto-Română pe acţiuni „SOVROMASIGURARE". precum şi portofoliile de asigurări pentru toate ramurile. publicată într-un ziar de mare tiraj.Guvernarea timpului.Bucureşti au fost lichidate de catre doi lichidatori desemnaţi de către Adunarea Generală extraordinară a acţionarilor.Bucureşti. . încheindu-se un proces-verbal de predare-primire.54 din 20 august 1949). înfiinţată la data de 29 iulie 1949.. Societatea s-a constituit prin derogare de la dispoziţiunile Codului de Comerţ şi a celorlalte legi speciale. În perioada de lichidare. codului de comerţ şi orice alte legi sau dispoziţiuni în vigoare referitoare la lichidare. registrele şi întreaga arhivă a întreprinderii. decât dispoziţiunile actului normativ (decretului). Pe data numirii lichidatorilor a încetat mandatul administratorilor.Sibiu şi "Vatra Dornei" Bucureşti. Societatea Comercială de Stat de Asigurări (C. La aceeşi data. 7 10 . Societăţile de asigurare "Compania Europeana de Asigurare a Marfurilor şi Bagajelor" Bucureşti.) îşi înceta activitatea de asigurare şi se limita numai la operaţiuni de reasigurare.A. unul recomandat de către partea sovietică şi al doilea de către partea românească.Nationala" Bucureşti. Procedura de lichidare s-a făcut printr-un lichidator pentru fiecare întreprindere de asigurare. care au predat imediat lichidatorilor întregul patrimoniu. respectiv directorilor. împreuna cu rezervele tehnice şi matematice calculate la 15 septembrie 1949. Nerespectarea acestor obligaţii atragea dupa sine pedeapsa cu închisoarea.) a fost obligată de asemenea. . Lichidarea acestor intreprinderi şi societăţi de asigurare s-a făcut numai în baza normelor din decret.A. "Transsylvania" . Societatea Comerciala de Stat de Asigurări (C.

iar cei domiciliaţi sau cu sedii în străinatate în termen de 90 zile. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. desigur pe alte baze. Cooperativele meşteşugăreşti Cooperativele de aprovizionare şi desfacere a mărfurilor (CPADM) 9 11 .asigurărilor proprii şi pe cel al asigurărilor încheiate de fosta Regie Autonoma a Asigurarilor de Stat (R. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. încasatorii. Societăţii "SOVROMASIGURARE". între întreprinderile şi societăţile intrate în lichidare pe de o parte şi reprezentanţii. angajamentele şi întelegerile scrise sau verbale. achizitorii. Asiguraţii care nu au reclamat sumele asigurate în termenul prevazut au pierdut dreptul de a mai primi sumele cuvenite.). În această perioadă activitatea de asigurare a fost continuată. Sistemul politic nu agrea soluţia asigurării patrimoniului societăţilor de stat sau al institutiilor publice. De la data publicării decretului s-au desfiinţat de drept toate contractele. împreună cu rezervele tehnice şi matematice calculate la 30 septembrie 1949.S. fie individuale.831/l952. Rolul ADAS nu poate fi ignorat. (UCECOM). organizaţiilor obşteşti ale statului precum şi ale cultelor. sistemelor cooperatiste. sub orice forma ar activa ei. Normele tehnice de lucru. activitatea de asigurare devenind astfel monopol de stat pentru o perioada de 38 de ani. A fost şi asa destul de marginalizat prin încadrarea acestei instituţii în sistemul activităţilor integrate în complexul . Asigurările de bunuri se încheiau îndeosebi pentru proprietăţi imobiliare sau mobiliare aparţinând persoanelor fizice. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. Patrimoniul persoanelor fizice s-a bucurat pentru prima dată de o protecţie reală după reorganizarea ADAS din anul 1971 prin introducerea asigurărilor 8 Decretul nr. Creditorii sau orice alta parte interesată au fost obligaţi să-şi formuleze pretenţiile referitoare la drepturile lor în termen de 30 zile. tarifele de prime.38/1952. Cooperativele agricole de producţie (CAP). dezdăunarea şi asigurările s-au considerat prescrise. Singurele structuri economice din această perioadă care au avut dreptul sa adere pentru asigurarea patrimoniului au fost unităţile din sistemul cooperatist 9 .national economic". în concordanţă cu tipul de proprietate predominant. agentii.ADAS ca instituţie specializată în activitatea de asigurare. reasigurare şi comisariat de avarie.710/1952. fie rezultând din legi sau decizii..828/1952. convenţiile.A.A. fie colective. Din anul 1952 s-a creat 8 Administratia Asigurarilor de Stat . regulamentele de funcţionare precum şi condiţiile generale şi speciale de asigurare. sumele asigurate au fost emise de catre Ministerul Finantelor.

în paralel a existat un important volum de activitate în sfera asigurărilor facultative de viaţă şi bunuri. C. dezvoltarea acestei activităţi în diferitele etape ale dezvoltării societăţii omeneşti.prin efectul legii 10 . animalele.Materiale teoretice pentru invatamantul profesional in asigurari. s-au despăgubit la fel de multe bunuri dăunate şi s-au încheiat contracte de reasigurare cu mărci renumite pe piaţa europeană. Dezvoltarea asigurărilor este strîns legată de dezvoltarea comerţului pe mare şi a asigurărilor maritime. încasandu-se prin structura organelor fiscale odata cu impozitele şi taxele. Sub acelaşi efect al legii au intrat: asigurarea călătorilor transportaţi. 87-132.471/1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. cu privire la asigurările de stat (publicate în Buletinul Oficial nr. 10 12 . 1926... România aderând la convenţia CARTE VERDE cu sediul la LONDRA şi a derulat activităţi de coasigurare şi reasigurare cu importante societăţi din Europa. În această perioadă piaţa românească a interacţionat cu pieţele externe în domeniul asigurării de autovehicule în vest pe baza Convenţiei Carte Verde şi în pieţele din est ce intrau în componenţa Pieţei CAER 11 prin Convenţia Carte Albastră (organizaţie similară Connveţiei Carte Verde. Elek Books. Prima de asigurare extrem de mică datorită dispersiei mari şi a normei de asigurare reduse a fost asimilată unei obligaţii fiscale. pomi fructiferi şi viţa de vie) se considerau asigurate din momentul dobândirii în proprietate. sa desfăşurat şi o activitate intensă pe plan internaţional. 11 Administratia Asigurarilor de Stat din Romania . p. proprie ţărilor din Europa de Vest). Clayton R. London. Scurtă privire asupra cercetării domeniului asigurării Asupra studierii începuturilor asigurărilor. printre care putem aminti: profesorul Trenerry C. culturile (agricole. Smet R. British Insurance 13 ..F. 14 Smet.. Locuinţele. privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat şi Decretul nr. în lucrarea The Origins and Early History of Insurance 12 .470/1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. pînă în prezent. În această perioadă s-au subscris zeci de milioane de poliţe. London. s-au aplecat în cercetările lor mai mulţi autori. care determină şi aparţia reasigurării. care au analizat primele forme de asigurare.2.161 din 28 decembrie 1971).F. 1. 108-120. Traite Theoretique et Practique des Assurances Maritimes. R. 1971. R. dezvoltării şi perfecţionării acestei activităţi specifice. p. editia a II-a. Traite Theoretique et Practique des Assurances Maritimes 14 . adică a asigurării Decretul nr. Bucuresti 1970 12 Trenerry. 13 Clayton. De asemenea. Paris. The Origins and Early History of Insurance. în special în domeniul CASCO şi CARGO maritim şi aerian. asigurarea de raspundere civilă auto. British Insurance.

E.. 1989. dar nu inevitabil şi nici cert şi nu în ultimul rînd să fie întîmplător.. nu toate evenimentele ce pot provoca pierderi pot fi protejate de societăţile de asigurăre.A. elementele de strategie pe termen scurt. Halpern P. W. a mediilor de afaceri mereu în schimbare şi greu de previzionat.D.S. Weston. au scris: Duncan W. ajungînd în prezent într-o eră a informaţiei şi a globalizării.F. de managementul asigurării. McGraw-Hill Insurance Series. LLP. III.. Risk Management and Insurance 19 . 1996. Brigham E.S.M. P.F..J. Risk Management and Insurance.D. şi dacă se poate găsi un model de bază care să conducă la o nouă înţelegere.. Glenview. Finanţe manageriale.asigurătorilor. Weston F. Golding C. A History of Reinsurance 16 . 20 Halpern.. Hansell.A. New York. Introduction to Insurance 15 . 5th edition. C. 19 Williams.. pentru a fi apoi înlocuite. Williams C. încît orice completari ulterioare ale tehnicilor de management nu pot rezista decît puţin timp. San Francisco.. Great Ideals in Management.J.. Foresman and Company... The Meaning and Measurement of Risk. care a urmat traiectoria schimbărilor din economie... Introduction to Insurance. să fie posibil. 1985. o mare parte a activităţii de cercetare s-a ocupat de perfecţionarea conducerii unei societăţi de asigurare.J. C. 18 Duncan. Essays in the Theory of Risk and Insurance 17 . 1968. principale sunt. F. şi Hammond J. Printre cercetătorii care au aprofundat natura asigurărilor şi a conducerii acestei activităţi enumerăm: Hansell D. Cercetările asupra managementului societăţilor de asigurare au încercat să răspundă la întrebări referitoare la obiectivele principale ale echipei manageriale în fincţie de etapă.. A History of Reinsurance. precum şi dacă „arta managementului” poate avansa atît de mult.. The Meaning and Measurement of Risk. guvernată de managementul erei industriale.M. Deasemenea.. Golding.. Scott. Jossey-Bass. Sterling Offices Ltd. Essays in the Theory of Risk and Insurance. producerea sa să ducă la pierderi financiare. J. 1927. în care capitalul era totul în economie.J. Pentru a fi asigurabil. Despre analiza managementului în asigurări. Heins R.. Practical Guide.. generînd o creştere a gradului de complexitate a procesului de luare a deciziilor şi de orientare spre profit. Editura Economică Bucureşti. D. Majoritatea autorilor au statuat faptul că. London. dezvoltarea şi perfecţionarea lui. riscul trebuie să îndeplinească unele condiţii. Heins R. printre care. Finanţe manageriale 20 . Evoluţia managementului a fost determinată de schimbarea forţelor dominante ale sistemelor economice. mediu şi lung. Great Ideals in Management 18 . 17 Hammond.E. 16 15 13 . Brigham E.

Această etapă. corespunzătoare cu perioadele de dezvoltare a asigurărilor. Sibiu 1941. cînd a fost introdus sistemul economiei planificate. prin lucrarea „ Momente din istoria asigurărilor agricole din România.1. Victoria din Berlin. profiturile fiind în cea mai mare parte expatriate. 11 din cele 21 de societăţi de asigurare din România.2. primele societăţi de asigurări din Bulgaria au apărut ca filiale ale societăţilor Dacia-Română (1881) şi Naţionala (1889). în activitatea de asigurări. Dintre acestea. erau sub controlulu direct al marilor monopoluri străine. Prima etapă a început în anul 1871. pînă la începutul primului război mondial. se întinde pe o perioadă de peste 136 de ani. După primul război mondial. Pitu D. Proliferarea asigurărilor şi cetralizarea capitalului pe plan intern a fost însoţită de o expansiune externă a celor mai puternice societăţi din Principatele Române. Unirea (1908). atingînd performanţele cele mai înalte în perioda interbelică. Probleme de asigurări”. se remarcă o pătrundere masivă a capitalului străin. avînd trei etape. cum ar fi Maria Trandafirescu. Prima Ardeleană (1911). care reprezentau peste 70% din capitalul social al întregului sector de asigurări. Activitatea de cercetare a asigurărilor în România. Naţionala (1882). cu lucrarea „Prima Ardeleană” apărută la Institutul de arte grafice „Dacia Traiana” s.1. 14 . În preajma celui de-al doilea război mondial. cînd a fost înfiiţată prima societate de asigurări şi s-a încheiat în anul 1948.a. Perioada celei de-a doua jumătăţi al secolului al XIX-lea. Generala (1887). Sun din Londra şi Phenix din Viena. dar au fost şi cercetători români care s-au aplecat în studiile lor şi asupra fenomenului asigurărilor. Dezvoltarea asigurărilor în această perioadă s-a făcut în condiţiile specifice economiei de piaţă. Astfel. a fost epoca de proliferare a societăţilor autohtone de asigurări. din punct de vedere a cercetării fenomenului asigurării a fost caracterizată de o bogată bibliografie străină în principal din Anglia şi Franţa.I. Agricola (1906).. de concentrarea şi centralizarea capitalului. România (1873). cea mai largă activitate au avut Adriatica din Italia. Evoluţia societăţilor de asigurare este puternic marcată de pătrunderea şi dezvoltarea capitalismului în Principatele Române. Dacia (1871). Amintim dintre cele mai reprezentative: Transilvania (1886).

după o prezentare a elementelor principale ale asigurării.. inclusiv a celor prin efectul legii şi reasigurare. „Finanţele Republicii Socialiste România. În aceeaşi perioadă au publicat şi autori români. Editura Ştiinţifică. De asemenea. prin care s-a desfinţat ADAS. „Dicţionar de asigurări”. despre activitatea de asigurare s-a ocupat şi profesorul Rîmniceanu I. Alexa C. apărând totodată şi multe reviste despre domeniul asigurărilor.. unde.: „Asigurările de stat în URSS” 21 ... 24 Văcărel I. Bercea F. Printre primii autori. Macovei E.. Bercea F. cum ar fi „Momente.” a d-nei Trandafirescu M. Bercea F.I. Bucureşti 1993 25 Bistriceanu Gh. a mecanismelor asigurărilor. Macovei E.V. avînd lucrarea „Asigurări şi Reasigurări” 24 . cum ar fi Văcărel I. piaţa asigurărilor se prezintă ca o piaţă privată. activitatea acesteia fiind preluată de trei societăţi În prezent. La 29 decembrie 1990 a fost emisă Hotărîrea Guvernului nr. avînd lucrarea „Asigurări şi Reasigurări”. la Bucureşti. Asigurările de stat în Republica Socialistă România. şi cuprinzând toate formele de asigurări practicate pe teritoriul României.. şi reeditate anumite lucrări. „Dicţionar de asigurări” 25 . Editura Cluj Napoca. Din punctul de vedere al cecetării.I.... Bucureşti. 1279. este marcată de „Apariţia şi dezvoltarea asigurărilor în România” apărut în volumul „ Materiale teoretice pentru învăţămîntul profesional în Administraţia Asigurărilor de Stat” avînd trei ediţii. Perioada monopolului de stat din punct de vedere al cercetării.. societăţile de asigurare au trecut în propritatea statului. după anul 1990.: „Asigurările de stat în URSS”.V. iar în capitolul al 12-lea analizează elementele de gestiune economico-financiară a Administraţiei Asigurărilor de Stat. Ciurel V. au fost traduse lucrări din literatura sovietică cum ar fi: Konşin F. este evidentă o efervescenţă a publicaţiilor şi a autorilor. apărută în Editura de Stat pentru literatura economică şi juridică.. constituind monopolul statului în domeniul asigurărilor pînă în anul 1990. Cea de a treia etapă a început după evenimentele social politice de la finele anului 1989. 1991 15 . Asigurări şi reasigurări în comerţul Konşin F. Bucureşti. 21 comerciale. 22 Văcărel I. Asigurările de stat în Republica Socialistă România 23 . 1974 23 Rîmniceanu I. Editura Ştiinţifică. Editura Expert. Bercea F. Bucureşti. În 1973. defineşte o mare parte a contractelor de asigurare. De asemenea.... majoritar fiind capitalul străin.Cea de-a doua etapa începe cu anul 1948 în urma actului de naţionalizare.. 22 .. „Finanţele Republicii Socialiste România. 1984. Bistriceanu Gh. au fost: Văcărel I. 1954.

Astfel. călătorii. Dacă totuşi aceste fonduri se dovedesc insuficiente. şi prin cedarea unor angajamente către reasigurători.Arhitectură şi problematică la debutul mileniului III” 28 Majoritatea acestori autori. care uneori depăşesc definiţiile clasice ale asigurării. şi nu obţinerea unui profit sau îmbogăţirea asiguratului. şi având la bază principiul mutualităţii. au explicitat fenomenul asigurării. 16 . potrivit căruia. Editura All. variată. de la afaceri. atunci asiguratorii vor trebui sa-şi sporească fondurile prin investirea acestor sume. Editura Dimitrie Cantemir. reasigurătorilor şi brokerilor de a oferi o mai mare diversitate de asigurări.. pericolul pierderii financiare determinate de producerea unui eveniment.. studierea acestui fascinant domeniu a devenit o adevărată provocare pentru tot mai mulţi specialişti şi cercetători. adică. 1992 27 Cistelecan L.Arhitectură şi problematică la debutul mileniului III” Editura Intelcredo. vizând întreaga activitate umană. Deva. „Asigurări Comerciale”. tradiţii. de management îndreptat spre realizarea obiectivelor societăţilor de asigurare. depăşind orice fel de graniţe. vîrste ale oamenilor.internaţional” 26 . A.. 2001. concentrată. Cistelecan L. de diferenţe culturale. adică dispersia riscului. mentalităţi. societatea de asigurare intră în categoria intermediarilor financiari avînd ca obiect de activitate colectarea şi atragerea de 26 Alexa C.. „Asigurările Intenaţionale. colecţia „Naţionala”. cultură. Astfel. Tîrgu Mureş. „Asigurările Intenaţionale. cuprinzînd peste treizeci de volume numai despre problematicile asigurărilor. Ciumaş C. Alături de bănci. plecând de la esenţa asigurării. pentru a putea plăti totalitatea daunelor produse. de multe ori unic. „Asigurări Comerciale” 27 . 1996 28 Ciumaş C. Constantinescu D. educaţie pînă la viaţa de familie. fiecare asigurat contribuie prin plata primelor de asigurare la crearea fondului de asigurare. Bucureşti. bazîndu-se pe o activitate neîntreruptă. Cistelecan R.. Ciurel V. scopul asigurării îl constituie protecţia financiară. de a oferi protecţii noi pentru riscuri din ce în ce mai specifice şi mai deosebite. datorită sferei aproape atotcuprinzătoare a asigurărilor a ingeniozităţii permanente a asigurătorilor. Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional”. transferarea de către asigurat unei alte persoane. din care se suportă valoarea daunelor suferite de asiguraţi. respectiv punerea asiguratului în situaţia patrimonială existentă înainte de producerea dezastrului. şi colaboratori. Cistelecan R. pe contacte contractuale. Tot acest conglomerat al asigurărilor are la bază un sistem specific.. verbale şi iterpersonale. fonduri de pensii.

pentru obţinerea de profit în acelaşi timp cu creşterea valorii de piaţă a societăţii. 17 .fonduri de pe piaţă şi plasarea acestora.

faptul că două sunt mai relevante: . prăbuşirile de teren. Conceptul de asigurare Asigurarea constituie un sistem de relaţii economice. alunecările.săvărşirea de acţiuni delictuale: furt. explozii. concep şi recunosc oportunitatea prevenirii şi înlăturarea pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare.luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor. ploile torenţiale. uraganele. legate de comportamentul omului şi de activitatea sa: . Noţiunea de asigurare are mai multe accepţiuni. etc. etc. crime. în existenţa şi activitatea lor. Acest „eveniment”face trimitere la evenimente nedorite cu consecinţe materiale. prevedere.1. . neglijenţa.1.Capitolul 2 Noţiuni introductive ale asigurarilor 2. Funcţiile asigurării 2.3. asfixieri. probabile. arsuri. Asemenea evenimente sau riscuri. care implică aportul unui mare număr de persoane fizice şi juridice în constituirea unor fonduri băneşti. financiare. precum calamitaţile naturale: seceta. pot să favorizeze sau să ducă la înregistrarea de accidente grave. b) generate de om. Astfel. incendiile. . superficialitatea. Premisele asigurării 2.Conceptulde asigurare 2. incendii.căutarea unor soluţii pentru a găsi o relativă garanţie în legătură cu un anumit eveniment. surpările. indiferent de gradul de dezvoltarea societăţii umane. deci de precauţie.4. acţiuni teroriste.acte ca: iresponsabilitatea.2. avalanşele de zăpadă. în condiţiile în care fiind ameninţate de aceleaşi pericole. pot fi clasificate astfel: a) independente de om. electrocutări. 18 . omul rămâne măcar în parte dependent de condiţiile naturale şi de vreme. posibile dar nesigure. cicloanele. . îngheţul. jaf. vătămări grave sau deteriorări ale stării de sănătate şi chiar decese. grindina. etc. Clasificarea asigurării 2. dar considerăm importante pentru studiul nostru. spargere. erupţiile vulcanice. inundaţiile cutremurele de pământ.

Lucru ce poate avea loc prin crearea de rezerve în vederea acoperirii pe seama resurselor proprii a eventualelor pagube.pe coordonata economică. în schimb în cazul celor generate de forţele naturii foarte rar o astfel de măsură are efect radical. Cele mai importante cauze a acestor evenimente nedorite sunt : - forţele naturii.evitarea riscurilor. Diminuarea probabilităţii producerii unui risc constă în: . generatoare de crize.rmicşorarea consecinţelor riscului. şomaj. . însă înainte ca acesta să fi încetat. etc. omul.diminuarea probabilităţii producerii unui risc. Transferul către societatea de 19 . care ar putea determina limitarea cauzelor ce conduc la producerea evenimentelor nedorite. activităţi ce implică un anumit risc. persoanele interesate să ia măsuri care să reducă la minimum efectele sale.recurgerea la anumite mijloace practice. practic de renunţare la acele acţiuni. Acoperirea riscului presupune preluarea consecinţelor sale de către profesionişti şi anume societăţile de asigurare. Modalităţile de protecţie pot fi împărţite în mai multe categori: . putem concluziona: viaţa oamenilor.. percepută fără riscuri. în toate laturile sale nu poate fi gândită. Deci. .acoperirea riscului. Pentru unele riscuri acest lucru este posibil. în timpul producerii evenimentului asigurat. atât ca individ dar şi ca grup sau societate. .adoptarea unei atitudini şi conduite preventive. inflaţie. conflicte sociale. asupra consecinţelor lor.asumarea riscului. Este cazul fondurilor de rezervă cu destinaţie specială la nivelul agenţilor economici. . Asumarea riscului presupune suportarea individuală a consecinţelor materiale şi financiare ale producerii unui eveniment nedorit. . Reducerea consecinţelor unui risc înseamnă ca. dezvoltarea ştiinţifico-tehnologică. greve. Evitarea este o metodă pasivă. Odată cu dezvoltarea societăţii s-a conştientiat tot mai mult existenţa riscurilor şi s-a trecut la identificarea lor şi la clasificarea lor precum şi la intensificarea cautării unor metode şi mijloace de control.

. deci neasigurabile..membrii comunităţii de risc. este important aici doar faptul că nu toate riscurile sunt acceptate de către societăţile de asigurare. . care se vinde şi se cumpără ca orice altă marfă pe o piaţă specifică. care pot fi afectate de aceleaşi pericole şi care acţionează în comun pentru apărarea intereselor lor. În ce priveşte riscul. Sunt cunoscute şi sub denumirea de riscuri agreate de către asigurători. Cluj. juridic cât şi financiar. 2007. piaţa asigurărilor. -existenţa comunităţii de risc. .puterea economică a persoanei fizice sau juridice asigurată. prin simpla participare la construirea fondului de asigurare aflat la dispozitia societăţii de asigurare. Noţiunea de asigurare poate fi abordată atât din punct de vedere economic. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. asiguraţii. Opţiunea pentru una dintre măsurile de protecţie prezentate depinde de: . sunt următoarele 29 Ciumaş C. economic al asigurării.asigurare şi asumarea de către aceasta a rolului de gestionar al consecinţelor riscului se constituie într-o „marfă specifică”. Cele trei coordonate fundamentale menţionate mai sus constituie în acelaşi timp şi reperele majore ale abordării asigurării sub aspect economic. ci doar cele care îndeplinesc anumite condiţii şi odată trecute în contractele de asigurare.Napoca. -crearea şi utilizarea fondului de asigurare în baza principiului mutualităţii. astfel: . fac ca aceste riscuri să devine asigurabile. Esenţial pentru aspectul caracteristici exclusive ale acesteia: .riscu să fie real. reprezintă comunitatea de risc. Asigurări generale. Persoanele fizice sau juridice.sub aspect economic.comunitatea se formează în mod spontan. în raport cu mărimea posibilă a pagubei.efortul financiar necesar. Menţionăm următoarele trăsături 29 : . 20 .natura riscului. consimt să contribuie la suportarea în comun a pagubelor pe care le vor pricinui evenimentele nedorite.

Posibilitatea se transformă în realitate. o reprezintă contractul de asigurare care constituie „legea părţilor”. trebuie să aibă la bază o formă juridică. afectaţi de apariţia evenimentului asigurat. precum şi legea propriu-zisă. prin care se defineşte. însă numai pentru unii dintre ei. dar acesta se împarte numai acelor asiguraţi care au suferit prejudicii de pe urma producerii evenimentului asigurat. are mai multe caracteristici. care emană de la puterea legislativă. accidente.se administrează în mod centralizat. Bucureşti. Breban.împărţirea pagubei între membrii comunităţii de risc se întemeiază pe faptul că posibilitatea producerii riscului vizează pe fiecare membru al acesteia. 283/2005).” 30 Canarache. un mare avantaj prin faptul că membrii societăţii sau a grupului. primesc din fondul de asigurare. 1974. V. întrucât asigurarea. cu titlul de indemnizaţie de asigurare. fără să se ştie dinainte „pentru cine?” şi „când anume?” Asigurarea reprezintă astfel. Acest lucru este posibil în baza principiului mutualităţii. A. pentru a fi operantă.. . Deci. O asemenea formă. în acest domeniu al asigurărilor: . la crearea fondului de asigurare participă toţi membrii. 47.sub aspect juridic Analiza sub aspect juridic. . iar această formă este fundamentul de desfăşurare.se constituie în mod descentralizat.este în mod necesar şi obligatoriu sub forma bănească.. 21 . Ed.. Ştiinţifică.este constituit la dispoziţia asigurătorilor. (Legea 136/1995 modoficată şi completată prin OUG nr. 61/2005 şi Legea nr. Fondul de asigurare. sume care întrec de căteva ori cuantumul contribuţiei acestora la fondul respectiv. . . Mic dicţionar al limbii Române. Din punctul de vedere al dicţionarului explicativ al limbii române 30 termenului „a asigura” i se asociază construcţia: „a încheia un contract de ocrotire materială în caz de calamităţi. prin cumularea primelor de asigurare. etc. pag. este frecventă şi justificată. toţi asiguraţii.

este şi furtună din punct de vedere al asigurărilor. este întregit prin abordarea şi tratarea asigurării ca parte a societăţiilor de intermediere şi de servicii financiare. ci doar pe cele care se încheie din proprie iniţiativă. activitate creatoare de profit şi de locuri de muncă. neluând în calcul asigurările obligatorii. găsesc definiţia juridică a contractului de asigurare ca insufucient de semnificativă şi în consecinţă.asigurătorul. şi anume asigurări de bunuri. Specialiştii care cercetează elementele de drept al asigurărilor. participantă la oferta de capital de împrumut pe piaţă financiară. . . nu orice efracţie din punct de vedere juridic este efracţie şi din punct de vedere al asigurărilor. Aceste aspecte. ci doar o poliţă de asigurare. în materia asigurărilor se completează şi interaţionează reciproc.sub aspect financiar Elementele abordării financiare este arătat prin faptul că: .veniturile din asigurări. Legat de aceasta contractul de asigurare apare ca o „creanţă condiţionată emisă de asigurător şi achiziţionată de asigurat”. economice. propun ca aceasta să fie completată printr-o definiţie tehnică a operaţiei de asigurare.asigurarea activului financiar. nu au la bază un contract propiu-zis. 22 . De exemplu. Aspectele care se consideră a fi adăugate la noţiunea de contract de asigurare se referă la aspectele facultative ale asigurărilor facultative.Contractul de asigurare şi legislaţia în vigoare cu privire la activitatea de asigurare. adică aspectele juridice ale asigurărilor. . aşa cum anumite evenimente au în materia asigurărilor o definiţie distinctă şi specifică faţă de accepţiunile generale ale acestor aspecte. care se încheie în mod automat. aşa cum nu orice furtună din punct de vedere meteorologic. şi ele nu au la bază consimţământul părţiilor. este încadrat în categoria intermediarilor financiari. în calitate de izvoare de drept. persoane şi de răspundere civilă. Asigurările obligatorii sunt o parte distinctă a asigurărilor. juridice şi financiare al domeniului asigurării în general prin cele trei aspecte ale sale. este un factor de stabilitate şi certitudine a pieţii financiare.

Cum? Prin decăderea din dreptul de despăgubire în cazul neîndeplinirii unor măsuri de limitare a pagubei. care s-a dezvoltat în timp. decalaj important îndeosebi în cazul asigurărilor de viaţă. se exercită pe două căi principale: . modalităţiile şi direcţiile de acţiune precum şi efectele scontate. îndeosebi în ultimul secol. etc. Pornind de la decalajul de timp între momentul încasării primelor şi momentul plăţii despăgubirilor. fiind apreciată una din pârghiile principale ale sistemului financiar a economiei de piaţă. . care este caracteristică asigurării. 23 . cumar fi impozitul pe profit şi alte taxe cu caracter fiscal. diguri în plan material precum şi acţiuni şi programe educaţionale şi creşterea culturii asigurărilor pentru populaţie. participarea asiguratului la acoperirea unei părţi din pagubă. 2007. 2. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Funcţiile asigurării Pentru a explicita şi a demonstra rolul. O a doua funcţie. scopul social. este aceea de prevenire a producerii pagubelor. O primă funcţie a asigurării este aceea de acoperire a pagubelor (cazul asigurărilor de bunuri. desecări. prin intermediul unor instrumente fiscale.Prin finanţarea unor activităţi de prevenire a calamităţilor şi accidentelor.2. auto şi de răspundere civilă). Pe lângă aceste funcţii principale. prin îndiguiri. Asigurări generale. vom analiza în continuare funcţiile asigurării.Napoca.. Funcţia financiară se manifestă şi în contextul raporturilor financiare dintre societăţile de asigurare şi stat. societăţile de asigurare centralizează temporar sume foarte importante pe care apoi le plasează pe piaţa capitalului în scopul obţinerii unor venituri suplimentare. 1.Prin stabilirea unor condiţii de asigurare care să-l oblige pe asigurat la conduită preventivă permanentă. prin plată în cazul producerii evenimentului asigurat 31 . 3. Funcţia de prevenire a producerii pagubei. asigurarea îndeplineşte şi funcţii secundare cum ar fi: 31 Ciumaş C. Aceasta este funcţia care a stat la baza apariţiei şi dezvoltării asigurărilor.2. A treia funcţie a asigurărilor este funcţia financiară. Cluj.

. determină premisele asigurării. Caracterul evaluabil al evenimentelor. 2. Extensia numerică a numărului asiguraţiilor. petru a fi asigurabil un eveniment trebuie să poată fi calculat. încadrându-se în regulile de calcul al probabilităţilor.. prejudiciilor. credite de export. acestea trebuie să fie întâmplătoare. Promovarea activităţilor de asigurare implică anumite condiţii subiective şi respectiv obiective. aşteptate şi chiar temute dar totuşi nesigure sub aspectul produceriilor. în scopul putinţei de a acoperii pagubele generate de producerea evenimentului asigurat. extensia numerică a asiguraţilor. se realizează prin identificarea intereselor comune ale asiguraţiilor. o reprezintă caracterul aleator al evenimentelor asigurabile şi se referă la faptul că. iar ele pot fi enumerate astfel: - caracterul evaluabil al evenimentelor . Premisele asigurări Caracterul evenimentelor pentru care se încheie asigurările. Mutualitatea se referă la constituirea fondurilor de asigurare. cu consecinţe previzibile. prin plata primelor externe. consultanţă oferită de societăţile de asigurare asiguraţilor pe linie de subscriere.. litigii. numiţi „asiguraţi”.3. caracterul aleator al evenimentelor. permiţând astfel evaluarea evenimentelor. Dintre premisele subiective remarcăm în principal: 24 . are în vedere creşterea cât mai mare a asiguraţiilor puând astfel creşte resursele pentru constituire şi utilizarea fondurilor de asigurare. etc. prevenire a daunelor. Echidistanţa asiguraţiilor faţă de risc. În acelaşi timp un eveniment asigurabil trebuie să fie şi posibil în viitor. se referă la faptul că. evaluare. mutualitatea. echidistanţa asiguraţiilor faţă de risc. . în aşa fel încât asigurătorul să poată propune pentru acelaşi risc aceiaşi formă de asigurare şi dezdăunare.facilitatea accesului la credite. A doua premisă. etc. credite de consum. credite ipotecare.contribuţie după unii substanţială la „exportul invizibil”. prin contribuţia mai multor persoane fizice şi juridice.

deoarece pentru acoperirea lor ar trebui să se plătească prime atât de mari încât s-ar apropia. pentru că nu există interes din partea asiguraţilor. îl poate amâna sau bloca. se află în corelaţie cu: 1. 32 Ciumaş C. Se relevă unul dintre motivele.a) interesul pentru asigurare şi b) suportabilitatea financiară a asigurării. preîntâmpina riscurile generatoare de pagube sau prejudicii. chiar ar depăşi valoarea pagubei fiecăruia. 2007 25 . care trebuie să fie cât mai mic. suportabilitatea financiară a primelor de asigurare poate finaliza interesul pentru asigurare. Posibilitatea de ivire a evenimentului producător de pagube trebuie să fie sporadică. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Interesul pentru asigurare al persoanelor fizice şi agenţilor economici ar putea fi interpretat. nu pot fi cuprinse în asigurare. pentru care în ţările dezvoltate din punct de vedere economic. prin necesitatea de a identifica. în caz contrar societatea de asigurare nu ar putea face faţă pretenţiilor de despăgubire ale asiguraţilor.Napoca. Premisele obiective se referă la condiţiile ce trebuie îndeplinite de riscuri pentru ca ele să fie agreate de către societăţile de asigurare şi care sunt următoarele: 1. cu nivelul de cultură si civilizaţie al societăţii Posibilităţile financiare ale persoanelor fizice şi juridice de a suporta plata primelor de asigurare sunt esenţiale. Altfel zis. evoluţia generală a nivelului de dezvoltare a societăţii. Evenimentele care se ivesc pe scară foarte largă. Interesul pentru activitatea de asigurare 32 . care lovesc pe toată lumea. Evenimentul trebuie să nu fie excesiv de rar. Asigurări generale. Cluj. cu un înalt nivel de trai. Se foloseşte în limbajul de specialitate în ideea de a surprinde acest aspect termenul de coeficient de simultaneitate al producerii riscului pentru toţi cei asiguraţi.. 2. asigurările sunt puternic intrate în uz. 2. ci să apară cu o oarecare regularitate. b) Aşa cum în extrema cealaltă intră evenimentele cu o frecvenţă ridicată de realizare. preveni. Dacă: a) posibilitatea ivirii acestuia este extrem de redusă el nu poate fi inclus în sfera de acoperire a asigurării.

Probabilitatea de apariţie a evenimentului trebuie să fie aproximativ aceeaşi pentru fiecare membru al comunităţii de risc. o largă comunitate de risc. Este vorba aici de principiul echidistanţei faţă de risc. Altfel zis să fie greu de înscenat şi să nu fie intenţionat. Evenimentul trebuie să fie evaluabil pentru a fi asigurat. 6. Altfel zis să existe la baza asigurării un număr mare de persoane. Evenimentul trebuie să fie viitor. 3. Clasificarea asigurărilor O clasificare a asigurărilor comerciale. Nu s-ar încheia asigurarea contra pagubelor pricinuite de inundaţii regulate produse de un anumit curs de apă. este posiblă şi chiar necesară.Nu se vor face asigurări medicale pentru gripe. 6. Adică: a) b) Consecinţele producerii evenimentului nedorit să se poată evalua în bani (altfel nu se pot stabili primele de asigurare) Evenimentul trebuie să poată fi cuprins în cercetarea statistică şi să se poată încadra în regulile calculului probabilistic. realizarea lui să nu depindă de voinţa asiguratului. Ceea ce a trecut este sigur şi nu mai poate constitui. în general asigurabil deoarece numărul persoanelor periclitate este restrâns şi ele nu pot constitui un fond de asigurare suficient de mare pentru a acoperii pagubele respective. înţepături de albine sau asigurări de protecţie împotriva hoţilor de buzunare pentru călătorii în care se foloseşte transportul în comun. Adică persoanele fizice sau juridice trebuie să fie egal ameninţate pentru a putea constitui împreună mutualitatea de asigurare. 5. să aibă o natură aleatoare. 2. Această 26 .4. nu se poate face o asigurare de deces unei persoane decedate. 4. Evenimentul trebuie să apară pe un teritoriu cât mai întins şi nu numai în anumite locuri. Nu se poate asigura un imobil distrus de incendiu. Nu pot fi atraşi spre o asigurare de furt atât posesorii unor bunuri mobile căt şi proprietarii de clădiri. Un pericol specific numai unui anumit loc nu este. Evenimentul trebuie să fie întâmplător. deci obiect al asigurării. ţinând cont de mecanismelecomplexe de înfăptuire.

-Teritoriul pe care se acordă acoperirea. etc. -Obiectul şi subiectul asigurarării.clasificare se poate face după mai multe criterii. -Interesul pecuniar al asigurării. -Locul unde se petrec evenimentele asigurate. ASIGURĂRILE ÎN ROMÂNIA BUNURI PERSOANE RĂSPUNDERE CIVILĂ Facultative Facultative Obligatorii Facultative 27 . -Natura raporturilor ce se stabilesc între asigurat şi asigurător. -Riscul asigurat. dintre care cele ma importante sunt: -Cadrul juridic al asigurării.

În vederea armonizării legislaţiei noastre la uzanţele şi directivele comunitare în Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor la art. prin legea nr. Malpraxis -Asig. juridice -Asigurări de incendiu şi alte pagube -Asigurări agricole -Asigurări autovehicule -Asigurări maritime şi de transport de Asigurări de viaţă Asigurări de deces -Asig. f) Asigurări de incendiu şi alte pagube de bunuri. 28 . b) Asigurări de persoane altele decât cele de viaţă c) Asigurări de autovehicule. 3 alin.de răspundere civilă legală Cea mai exactă clasificare este însă cea făcută de legiuitor.de accidente . e) Asigurări de aviaţie. g) Asigurări de răspundere civilă. organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor la art. fizice Pers. j) Asigurări agricole. i) Asigurări de pierderi financiare din riscuri asigurate. 2 erau prevăzute următoarele tipuri de asigurari legale: a) Asigurări de viaţă. 1 se prevede că „Activitatea de asigurare” se grupează în: a) Asigurări de viaţă. fizice Pers. d) Asigurări maritime şi de tansport. juridice Pers. h) Asigurări de credite şi garanţii. 7 alin.Pers. 47/1991 privind constituirea. juridice Pers.Asigurări de răspundere civilă auto. fizice Pers. fizice Pers.

8. 4. 10.Asigurări de capitalizare (asigurări de viaţă cu primă unică şi cu primă eşalonată). vătămări corporale. inclusiv mărfuri transportate. iar. 9. altele decât cele feroviare Asigurări de mijloace de transport feroviar Asigurări de mijloace de transport aerian Asigurări de mijloace de transport naval (maritime.b) Asigurări generale. 3/2001 privind clasele de asigurări care pot fi practicate de societăţile de asigurare stabilesc drept categorii legale de asigurare. 2. a) asigurări de viaţă: - asigurări de supravieţuire asigurări de deces asigurări mixte b) asigurări de tip rentă. 6. 2 specifică: „Clasele de asigurări aferente categoriilor de la alin. c) asigurări de viaţă suplimentare (asigurări de deces. bagaje şi orice alte bunuri Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale Asigurări de daune la proprietăţi obligatorie şi carte verde) 29 7. inclusiv de muncă şi boli profesionale Asigurări de sănătate Asigurări de mijloace de transport terestru. Asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule (răspundere civilă auto . lacustre. 3. incapacitate de muncă rezultată din accidente) Alte asigurări de viaţă: . Asigurări de accidente şi boală. 1 se stabilesc prin norme”.Asigurări permanente de sănătate. Asigurări generale: 1. următoarele: Asigurări de viaţă. Normele nr. alin. administrate la fel ca şi asigurările de viaţă .Asigurări de viaţă legate de investiţii . canale navigabile) Asigurări de bunuri în tranzit. fluviale. 5.Asigurări de căsătorie şi de naştere .

403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. asigurări de incapacitate permanentă din accident. asigurări de şomaj. asigurarea de căsătorie. în natură şi mixte. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian 12. asigurări de boli grave. Partea I. asigurarea de naştere. când aceste se încheie suplimentar unui contract de asigurări de viaţă. Asigurări de sănătate. b) Anuităţi c) Asigurări de viaţă suplimentare: asigurări de deces din accident. Asigurări de mijloace de transport terestru (altele decît feroviare). Asigurări de asistenţă turistică Potrivit Legii nr. asigurări de spitalizare. asigurări de incapacitate permanentă din boală. B. care acoperă: • 33 Daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor. 2. Asigurări de pierderi financiare 16. 976 din 25 octombrie 2004 30 . Asigurări de viaţă Tipuri de asigurări care au bază contractuală: a) Asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire. Asigurări de credite şi garanţii 15. Asigurări de protecţie juridică 17. Legea nr. Anexa nr. nr. asigurări de vătamari corporale. asigurări de cheltuieli medicale. în natură şi mixte. 32/2000 33 . Publicată în Monitorul Oficial al României. asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă). pentru care se acordă: despăgubiri financiare. asigurarea de deces. Asigurări de răspundere civilă generală 14. Asigurări de accidente (inclusiv de muncă şi boli profesionale). Privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. clasele de asigurări legale sunt: A. 32/2000. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport naval 13. 1. Asigurări generale Clasele de asigurări generale: 1. d) Asigurări permanente de sănătate.11. pentru care se acordă: despăgubiri financiare. asigurare de viaţă cu rambursarea primelor. 3.

explozie. care acoperă: • Daune survenite la mijloace de transport aerian Daune survenite la mijloace de transport fluvial. Asigurări de răspundere civilă generală. furtună. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian. care acoperă: • Daune care rezultă din folosirea mijloacelor aeriene (inclusiv răspunderea transportatorului). lacustru şi fluvial. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim. 5. 11. lacustru si fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului). Asigurări de mijloace de transport feroviar. care acoperă: • Daune suferite de proprietăţi şi bunuri (altele decît bunurile cuprinse în clasele 3. 14. Daune survenite la mijloace de transport lacustru Daune survenite la mijloace de transport maritim Daune suferite de mărfuri. 12. 10. Asigurări de mijloace de transport maritim. Asigurări de mijloace de transport aerian. 10. cauzate de: incendiu. 4. 6 şi 7). care acoperă: • 5. Alte asigurări de bunuri. bagaje şi alte bunuri transportate. atunci când aceste daune survin generate de grindină sau îngheţ. Asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule. altele decît cele menţionate la pct. care acoperă: • • • 7. alte fenomene naturale fără furtună. Daune suferite de propretăţi şi bunuri (altele decât bunurile cuprinse în clasele 3. altele decât cele prevăzute la pct. care acoperă: • Daune din prejudicii produse terţilor. furt. care acoperă: • 9. 13. 5. 6. care acoperă: • 8. care acoperă: • daune care rezultă din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv răspunderea transportatorului). 4. Daune survenite la mijloacele de transport feroviar care se deplasează sau transportă mărfuri ori persoane 4. Asigurări de credite care acoperă următoarele riscuri: • Insolvabilitate. 31 . Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale. explozie nucleară şi surpare de teren.• Daune survenite la mijloacele de transport. 11 şi 12. 6 şi 7). 8. Asigurări de bunuri în tranzit. altele decât cele cu motor.

Privesc obiectul care se află sub incidenţa riscului principal şi 32 . Deprecierea valorii de piată. Cheltuieli comerciale neprevăzute. Garanţii directe. ele fiind menţionate cu titlu de excepţie la litera C. Alte pierderi financiare. Asigurări de protecţie juridică. Nerealizarea beneficiilor. conform clauzelor contractului de asigurare. administrativă sau împotriva unei reclamaţii îndreptate împotriva acestuia. Pierderile financiare necomerciale. Pierderile comerciale indirecte. dacă acestea: • • Sunt legate de riscul principal. Riscuri de şomaj. Garanţii indirecte. Credit ipotecar. Asigurări de garanţii pentru: • • 16. care acoperă: • 18. Asigurari de pierderi financiare. Cheltuielile cu procedura judiciară şi alte cheltuieli. Pierderile de rentă sau alte venituri similare. Asigurari de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor de la domiciliu ori de la locul de şedere permanentă. Pierderi datorate condiţiilor meteoroligice nefavorabile. Riscuri auxiliare şi riscuri majore Asigurătorul autorizat să subscrie un risc principal dintr-o clasă poate să subscrie riscuri cuprinse într-o altă clasă. Credit agricol. fără ca autorizaţia să prevadă aceste riscuri.• • • • Credit de export. cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedură civilă. Riscuri aferente cheltuielilor curente. apărarea ori reprezentarea asiguratului intr-o procedură penală. altele decît cele menţionate anterior. . Mai sunt riscuri care nu pot fi clasificate într-o altă clasă dacă ele au fost deja cuprinse în altă clasă. 15. care acoperă: • • • • • • • • • • • 17. Vânzare în rate. Insuficienţa veniturilor.

Asigurări şi Reasigurări: abordări teoretice şi prectici internaţionale. Bucureşti. asigurări de răspundere civilă. teritoriul acoperit şi natura rapoturilor 34 . Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. regimul juridic. All. De exemplu: riscurile cuprinse la lit. - Principalele categorii de asigurări externe sunt: Asigurarea bunurilor în timpul transportului extern (cargoextern). Asigurarea construcţiilor. În funcţie de natura raporturilor care se stabilesc între asigurat şi asigurător. Specific asigurărilor directe este faptul că raporturile de asigurare se stabilesc în mod nemijlocit între asiguraţi (diferite persoane fizice sau juridice) şi asigurător fie prin intermediul contractului de asigurare. 2000. Asigurările de protecţie juridică pot fi considerate riscuri auxiliare. Violeta Ciurel.. a lucrărilor de construcţii-montaj în străinătate şi a răspunderii constructorului. O abordare clasică a criterilor de clasificare a asigurărilor sunt după obiect. 34 35 Ciumaş C.• Sunt garantate prin contractul care reglementează riscul principal. asigurări facultative. cu respectarea prevederilor primului alineat. Cluj. 44. Ed. 33 . domeniul asigurării sunt 4 mari ramuri 35 : asigurări de bunuri. A. B în clasa 17 „Asigurări de protecţie juridică” pot fi considerate riscuri auxiliare clasei nr. După obiectul. Asigurarea aeronavelor. pag. 18 „Asigurări de asistenţă” atunci când sunt legate de riscul principal şi când riscul principal se referă numai la asistenţa furnizată persoanelor care sunt în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă. asigurările se clasifica în: - naţionale şi externe. - Asigurarea navelor maritime şi fluviale. Funcţie de teritoriul pe care se acordă acoperirea. Asigurări generale. 2007.Napoca. asigurări de persoane. asigurări de interes financiar B. Asigurarea creditelor de eport. dacă litigiile ce decurg din acestea sunt aferente utilizării mijloacelor de transport. asigurarea poate fi : directă şi indirectă. fie pe baza legii. Asigurarea de asistenţă medicală pentru călătorii în străinătate - D. După regimul juridic asigurările se împart în: asigurări prin efectul legii. C. asigurări obligatorii.

numărul lor. 36 Constantin Alexa. materiale. Asigurări şi Reasigurări în comerţul internaţional. Violeta Ciurel.. All. Asigurări ale obiectelor de uz casnic ale cetăţenilor. riscurile vizate. maşini.Pe lângă asigurarea propriu-zisă. Ed. instalaţii. încheiată în baza unui contract de reasigurare. În categoria asigurărilor indirecte intră raporturile de asigurare stabilite de fiecare dată între societăţi de asigurare: reasigurarea şi retrocesiunea. 19 34 . Asigurări ale fondurilor de producţie circulante: materii prime. asigurările pot fi clasificate în 36 : - Asigurări de mijloace de producţie fixe: clădiri. etc. pag. iar acesta din urmă retrocesionar în cadrul operaţiunii denumite retrocesiune. mijloace de transport. sau numai una din cele două operaşiuni. contractul de reasigurare derivă în toate cazurile din contractul de asigurare. Bucureşti. 1992. devenind retrocedent. Asigurări ale culturilor agricole şi animalelor. Este de menţionat că. Coasigurarea este termenul desemnat pentru a acoperi situaţia în care dat fiind valoarea bunurilor asigurabile. fiind un fel de „asigurare de grad 2” sau „asigurarea asigurării”. fiind greu de asumat de către o singură societate de asigurare. Afacerile directe pun în relaţie asiguratul cu asigurătorul. în sfera asigurărilor interne intră şi coasigurarea. După obiectul asigurat. combustibili. Reasigurarea reprezintă o asigurare a asigurătorului. E. În schimb reasigurarea intervine între asiguratori şi reasigurători. ce participă la acoperirea fiecare în cotă-parte. etc. utilaje. Reasigurătorul poate la rândul lui să cedeze unui alt reasigurător o parte din riscul preluat.. - - Societăţile de asigurări pot realiza afaceri directe şi operaţiuni de reasigurare. aferent aceleiaşi perioade. etc. fără însă ca între reasigurător şi asigurat să existe vre-un raport juridic. asiguratul încheie contractul de asigurare cu mai multe societăţi. Asigurătorul denumit cedent sau reasigurat cedează unui reasigurător (societate de reasigurare sau asigurare-reasigurare) o parte din răspunderea asumată prin contractul de asigurare şi o parte din primele încasate.

2. îndreptăţită prin lege sau pe baza unor contracte de asigurări facultative şi care intră astfel în raporturi juridice cu asigurătorul. Asigurătorul . desemnează în toate cazurile pe titularul asigurării şi este deobicei şi cel care contractează asigurarea şi care are dreptul să încaseze despăgubirea.Durata sau perioada de asigurare 3. Asiguratul. Subiecte ale asigurării În domeniul asigurărilor întâlnim o serie de subiecte şi părţi.5.8. Paguba. Despăgubirea (dezdăunarea)în sistemul asigurărilor 3.9.Capitolul 3 Elemente tehnice ale asigurărilor 3. Obiecte ale asigurării 3. fie persoane fizice fie persoane juridice. Desemnarea beneficiarului se poate face: • Fie la încheierea contractului de asigurare. dauna şi avaria 3. societatea de asigurare.1. Sunt însă şi situaţii în care pot interveni ca părţi independente de asigurare şi distincte de părţile principale: contractantul asigurării şi respectiv beneficiarul asigurării. Suma asigurată 3.4.3. care are ca specific de activitate realizarea unor operaţiuni de asigurare. fiind astfel şi beneficiar al asigurării. Calitatea de asigurat. este orice persoană fizică sau juridică.1. care administrează fondul de asigurare şi îşi asumă obligaţia de a plăti asiguratului despăgubirea(în cazul asigurărilor de bunuri şi răspundere civilă) sau suma asigurată ( în cazul asigurărilor de persoane). Subiecte ale asigurării 3.7. între care se nasc relaţii juridice având la bază contractul de asigurare. respectiv suma asigurată.6. Prima de asigurare 3. 35 . este persoana juridică. Riscul 3. Interesul pentru contractarea asigurării 3.

decesul. 3. a rezultat faptul că. ca obiect al diverselor asigurări de generale.2. Spre exemplu: „risc de incendiu”. „risc de îngheţ”. De exemplu. obiectul asigurării îl pot constitui: bunurile. la asigur[rile de bunuri şi respectiv în asigurările de persoane. prin declaraţie scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau de contractantul asigurării. Având în vedere analizele statistice şi constatările făcute asupra unui număr mare de cazuri.3. persoanele. ci mai multe. prin faptul că. ca urmare a practicilor îndelungate. c) Se mai utilizează denumirea de risc în alcătuirea tarifelor de asigurare pentru clasificarea acestora. grindina. Dacă asiguratul nu a dispus altfel. 3. persoana asigurată). asigurătorul preia asupra sa obligaţiile de despăgubire pe care asiguratul le-ar putea avea faţă de o terţă persoană. din care cauză cei neiniţiaţi pot confunda un înţeles cu altul. Riscul Noţiunea de risc este fundamentală şi caracteristică asigurătorilor reprezentând în fapt cuvântul cheie. Astfel: a) Se înţelege prin risc – pericolul – calamitatea naturală sau accidentul care poate produce pagube şi contra ivirii cărora se solicită acoperirea prin asigurare. fie în calitatea lor de asiguraţi fie în cea de beneficiar precum şi răspunderea civilă. b) Se mai înţelege prin risc şi evenimentul asigurărat (obiectul asigurat.• Fie în cursul exercitării acestuia. 36 . aceştia au drepturi egale asupra indemnizaţiei de asigurare. • Ori prin testament. etc. stabilind pe baza acestei evaluări prima de asigurare. bunicul se adresează unei societăţi de asigurare în vederea contractării unei asigurări de viaţă a tatălui iar în caz de deces beneficiar să fie nepotul. asigurătorul „evaluează” riscul după numărul de evenimente întâmplate în trecut. El nu are însă în asigurări un singur înţeles. cu acordul asiguratului. atunci când sunt mai mulţi beneficiari desemnaţi. incendiu. în împrejurări comparabile. astfel. sunt riscuri acoperite de asigurare sau riscuri asigurate. etc. Obiecte ale asigurării În activitatea de asigurare.

Asigurări generale. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. după contractarea asigurării. Interesul pentru contractarea asigurării Una dintre regulile fundamentale în materie este cea a existenţei unui interes. respingând sau suprataxând riscurile ce sunt propuse de a fi asigurate. El realizează această selecţie de obicei la început prin reglementări. prin eliminarea sau suprataxarea riscurilor pe care experienţa le-a arătat a fi nefavorabile. de exemplu.. 37 . ca o persoană să contracteze o asigurare pentru cazul avarierii sau distrugerii unui bun aparţinând şi/sau deţinut de o altă persoană. care să justifice asigurarea bunului. riscul asigurat se realizează. 2. volumul maxim al pagubelor posibile. 3. Nu se poate concepe. interesul asigurat aparţine propietarului bunului asigurat. faţă de care nu are nici o altă răspundere sau pe viaţa cuiva cu care nu are nici o legătură 37 . ar necesita tarife de prime mari ceea ce ar face asigurarea neatrăgătoare pentru marea parte a populaţiei..El determină tot în urma operaţiilor statistice. generator de daună. el devine ceea ce se numeşte caz asigurat. persoanei sau răspunderii respective. care acceptate ar avea drept urmare o dezechilibrare a situaţiei sale financiare. Asigurătorul este cel care selectează riscurile pe care le primeşte în asigurare.Napoca. în ce măsură şi până la ce nivel poate acoperi consecinţele acestuia. Când evenimentul. 2007. Selecţia poate fi făcută şi ulterior. La baza activităţii de asigurare stă principiul selecţiei riscurilor. Cluj. când lucrează în condiţii de risc excepţionale sau de boală.4. 1) La asigurarea de bunuri. Dacă nu ar exista acest principiu al selecţiei s-ar da naştere următoarelor trei fenomene nefavorabile: 1. etc. 3. s-ar crea o puternică antiselecţie (sau contraselecţie). în funcţie de care stabileşte. dacă. deoarece acesta suportă paguba provocată de distrugerea sau 37 Ciumaş C. de prejudicii şi respectiv de obligaţii pentru asigurător. s-ar încuraja oamenii să nu-şi încheie asigurări decât când au ajuns în situaţii foarte periclitate: când îmbătrânesc sau se îmbolnăvesc. adică o cerere mare de asigurare tocmai pentru riscurile defavorabile asigurătorului.

3) Pentru asigurările de răspundere civilă. . surplusul de asigurare rămâne fără efect. .5. iar titularul bunului este titularul interesului şi titularul asigurării. 2) La asigurările de persoane interesul asigurat este legat de evenimentul privind persoana – deces. invaliditate. . în principiu în funcţie de valoarea bunurilor asigurate. 38 . caz în care se spune că s-a făcut o subasigurare.valoarea integrală a bunului lor.avarierea bunului. interesul asigurat este legat de raporturile care intervin între asigurat şi terţe persoane păgubite.În asigurările facultative suma asigurată este stabilită de asigurat şi însuşită de către asigurator. .cuantumul pagubei suferite de asigurat (pe considerentul că asigurarea nu trebuie să constituie o sursă de îmbogăţire). În asigurările de bunuri.Bunurile pot fi asigurate la valoarea lor integrală sau la o sumă mai mare sau mai mică.o valoare mai mică. fiind defapt o protecţie socială. Despăgubirea care se poate plăti la apariţia evenimentului asigurat. – la producerea căruia asigurătorul plăteşte suma asigurată. dacă asigurarea a fost contractată pentru o sumă mai mare decât valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. luând în calcul atât valoarea bunului nou cât şi valoarea de piaţă a bunului. asiguratul fiind obligat să acopere daunele provocate acestora. cum ar fi: . suma asigurată se stabileşte.suma asigurată În consecinţă. fiind stabilită mai mult de către asigurat prin daclaraţia de asigurare. nu poate depăşi anumite limite. 3. adică dacă sunt asigurări facultative sau asigurări obigatorii.valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat . difernţa fiind în funcţie de specificul asigurărilor. Suma asigurată Reprezintă limita maximă până la care asigurătorul răspunde faţă de asigurat în ipoteza producerii evenimentului asigurat şi este stabilită prin semnarea contractului de asigurare sau este stabilită prin legislaţia în vigoare. fiind astfel posibile trei sume asigurate: . atingerea unei anumite vârste. etc.

majoritatea asiguratorilor. fie prin personal extern. de regulă experţi tehnici. Uzura se cuantificată prin coeficient. În asigurările obligatorii asiguratul nu-şi poate stabili suma asigurată. valoarea bunului asigurabil începe cu valoarea din nou sau de nou. preţul pe piaţa locală sau zonală. prin valoarea din nou se înţelege valoarea de achiziţie a bunului. în cazul asigurărilor facultative. La asigurările obligatorii avem norma de asigurare. din care asiguratul îşi poate alege pe cea mai apropiată de interesele sale. deci momentul când se face evaluarea bunului ce urmează a fi asigurat poate fi: momentul încheierii asigurării. convenit prin stipulaţiile clauzale şi momentul producerii evenimentului asigurat.o valoare mai mare. de gradul de utilizare. Facând produsul între norma de asigurare şi numărul unităţilor de obiect asigurat obţinem suma asigurată obligatoriu pentru bunul respectiv. din care se scade uzura. de obicei prin declaraţia asiguratului. sterea de întreţinere. etc. Momentul de stabilire a sumei asigurate. nici sănătatea omului nu pot fi estimate în mărime financiară. cum este în cazul asigurărilor de animale. odată cu care asigurătorul face o evaluare mai exactă a bunurilor asigurate fie prin personalul propriu. La anumite asigurări facultative. ce reprezintă suma asigurată stabilită prin lege pe unitate de bun asigurat. adică o plafonare a sumei asigurate. În asigurările de persoane suma asigurată se stabileşte după dorinţa asiguratului şi nu în baza unei evaluări de asigurare. Deci prin valoare din nou se înţelege valoarea de achiziţie a bunului respectiv. etc. aceasta fiind prevăzută de lege. preţul zilei. la preţurile oficiale practicate sau la preţurile „zilei”. preţul de catalog. De obicei valorile mai mici sau mai mari se stabilesc la apariţia evenimentului asigurat. În procesul de calcul sau de alegere a sumei asigurate. asigurătorii prevăd în condiţiile lor de acoperire un maxim de sumă până la care se poate contracta asigurarea. de culturi agicole etc. Cel mult legea poate prevedea mai multe alternative de acoperire. Totuşi. calculată la preţul de cumpărare. fixat funcţie de vechimea bunului. dat fiind că nici viaţa.. situaţie de supraasigurare. în speţă neexistând noţiunea 39 . precizează în funcţie de condiţiile sale de despăgubire un nivel maxim de despăgubire. al realizării inspecţiei de risc de către asigurator prin personalul propriu. adică în momentul dăunării lui.

faţă de cele obligatorii. asiguratorul îşi ia în sarcina sa de a achita despăgubirea. care îşi ia măsuri de precauţie legate de starea de sănătate a viitorului asigurat. reprezintă o primă de asigurare stabilită pentru o unitate de calcul. dinainte stabilită de comun acord între asigurat şi asigurător. cerând să-i fie puse la dispoziţie diverse acte medicale. adaosuri la prima netă.de evaluare. Singura restricţie în stabilirea sumei asigurate o reprezintă acceptarea ei de către asigurător. de asigurare cu mai multe elemente componente. 3. . Din punct de vedere a părţiilor din care se compune. destinat: . 1) prima netă.alimentării fondului de rezervă. Prima de asigurare Este suma de bani. fiind diferit în cazul asigurărilor facultative . 2) adaosul la prima netă. 4) tariful de asigurare este format din sistemul cotelor tarifare.acoperirii cheltuielilor asigurătorului. 3) cota tarifară. cota tarifară şi tariful de 40 . adică prima destinată fondului de asigurare curent. care atestă starea de sănătate a persoanei care solicită asigurarea. Suma asigurată în acest caz. deci pe o unitate de bun asigurat(cap de animal. şi anume: prima netă. . . se stabileşte de către asigurat în funcţie de capacitatea lui de plată. în schimbul preluării riscului asigurat în sarcina sa şi în baza căreia. din care se plătesc despăgubirile şi sumele asigurate cuvenite. prima de asigurare operează în cadrul relaţiilor contractuale asigurare. pe care asiguratul este obligat în baza contractului sau în baza legii să o plătească asigurătorului. când se poate continua asigurarea fără plata primelor.realizări de profit. cu excepţia apariţiei unei invalidităţi pe parcursul derulării contractului de asigurare.finanţării unor măsuri. acţiunii de prevenire şi combatere a riscurilor asigurate. stabilită de cele mai multe ori ca sumă de procente. numită şi primă tehnică.6. hectar de culturi) sau de sumă asigurată de 100 sau 1000 lei. suma fiind achitată integral prin plăţi anuale sau sub anuale.

Pb = Pn + a Prima de asigurare se calculează şi se stabileşte având în vedere de doi factori: I. Pa = ct * Sa În procesul de calcul al primei de asigurare sau a preţului asigurării. care va sta la baza calculului primei de asigurare. urmând ca la expirarea perioadei de asigurare să se determine primele definitive. în arealul cercetării asigurărilor întâlnim principiul echivalenţei. B. Principiul cere ca primele să fie în aşa fel stabilite încăt să acopere cheltuielile pe fiecare formă. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. În plus. după 38 Ciumaş C. II.Napoca. Cluj. primele datorate de asiguraţi pentru perioada scursă – metoda avansului de garanţie. în baza unor calcule provizorii privind despăgubirile preliminate.Primă netă (Pn) şi adaosul (a) formează ca părţi componente ale primei brute (Pb) sau primă comercială. cota tarifară (ct). spre deosebire de producţia de mărfuri. de câţiva ani (3 ani. Stabilirea plăţii de către asiguraţi a unor avansuri asupra primelor. cazul Lloyd’s) pentru a se vedea cât vor reprezenta despăgubirile efectiv plătite şi a se stabili atunci pe baza datelor certe. sumă asigurată (Sa). neputându-se anticipa apariţia sau volumul despăgubirilor. aşteptându-se sfârşitul anului de asigurare sau a unei perioade mai lungi. produs de asigurare în parte. Motiv pentru care soluţiile ce pot fi adoptate pentru stabilitea cuantumului primelor sunt următoarele 38 : A. 2007. Asigurări generale. ce reprezintă prima brută sau prima comercială aferentă unei unităţi de calcul (de exemplu. 41 . asigurarea prezintă ciclul de producţie inversat. de fiecare 1. acordarea garanţiei de asigurare fără a se stabili plata cu anticipaţie a unei prime. în producerea evenimentului asigurat fiind implicaţi numai factori aleatori.000 lei sumă asigurată sau de fiecare 100 lei sumă asigurată)..

C. Referitor la locul unde se plăteşte prima de asigurare. În aceste condiţii. prin organe de încasare proprii. adică asiguratul este obligat să se deplaseze la sediul asigurătorului în vederea păţii. aceasta poate fi cherabilă 39 sau portabilă 40 . În cadrul acestuia asiguraţii care printr-o îngrijire deosebită a bunurilor nu generează plăţi de despăgubiri. Referitor la impozite. 40 Referitor la impozite. ceea ce implică obilgativitatea asigurătorului de a se deplasa la plătitor în vederea încasării. fără de care stabilirea primelor nu ar avea un caracter ştiintific. asiguratu nu poate avea pretenţii de a fi despăgubit dacă nu a achitat prima la scadenţă sau în termenul de păsuire acordat. din punct de vedere juridic portabilă. La începuturile activitaţii de asigurare cutuma era ca asiguratorul să se îngrijească de încasarea ei la scadenţă. reduceri de prime – clauza Bonus. la domiciliu sau locul de muncă al asiguratului. adăugând o super taxă tip malus. În acest sistem de plată prima era din punct de vedere juridic cherabilă. deplasarea nu cade astfel în sarcina plătitorului. electronic. 39 42 . metoda primelor fixe. iar celor care provoacă datorită slabei îngrijiri plăţi de despăgubiri mari sau repetate li se stabilesc majorări de prime – clauza Malus. posibilitatea asigurătorilor de a mai continua încasarea primelor la domiciliul tituror asiguraţilor a scăzut continuu din care cauză s-au născut litigii tot mai numeroase între asiguraţii păgubiţi şi neîncasaţi şi asigurători. Pe măsură ce asigurările au evoluat şi s-au dezvoltat. făcute pe scară largă. astăzi plata primei prin introducerea unei dispoziţii de încasare de către asigurătorul autorizat prin contract să facă acest lucru. etc. beneficiază în anul de asigurare următor de bonificaţii. este posibilă numai în baza observaţiilor statistice îndelungate.care să se regularizeze conturile fiecărui asigurat prin încasarea sau restituirea diferentelor respective – metoda avansului de primă. În practica internaţională a asigurărilor. Tot cherabilă este. prima devenind astfel.. ca unică formă a asigurătorilor de a se proteja de a încheia asigurări cu riscuri mari sau iminente. Din acest motiv s-a stabilit principiul în baza căruia asiguratul este obligat să plătească la scadenţă prima la casieria asigurătorului sau în zilele noastre prin virament bancar. pentru a stimula grija asiguraţilor pentru bunurile cuprinse în asigurare s-a introdus sistemul reducerilor sau majorărilor de prime denumit sistemul „Bonus-Malus”.

fie proprietarul se poate regresa împotriva vinovatului. particulare şi comune. la descărcare. avarile. se suportă întreaga despăgubire. produse pot fi : totale. Dauna mai poate fi produsă şi de către o terţă persoană sau de bunurile care aparţin unei terţe persoane. precum şi cheltuielile făcute după deliberări motivate în scopul salvării atât a navei cât şi a încărcăturii. în interesul salvării întregii expediţii maritime. spre deosebire de limbajul uzual. fie mărfurilor transportate. intervenită la un bun asigurat ca urmare a producerii fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. de exemplu al asigurărilor de transport terestru. dar numai în intervalul de timp acoperit de asigurare.7. numai de către mărfurile transportate. numai de către mijlocul de transport. unde prin avarie se înţelege orice pierdere. unui autovehicul. Prin avarie particulară sau simplă. în intervalul de la plecarea acestora din depozit. În cazul avariei totale. respectiv încărcare şi până la sosirea lor la destinaţie. fie ambelor. se înţeleg cheltuielile făcute sau paguba suferită atât de mijlocul de transport cât şi de mărfurile transportate. expresia valorică a prejudiciului sau a pierderii. dauna. care pe baza unor participaţii financiare ale fiecărui mambru al clubului. În limbajul clasic al asigurărilor. Pentru astfel de pagube şi altele la fel de specifice transportului maritim. atât terestru cât şi maritim şi aerian. Paguba. despăgubirea este făcută de anumite cluburi ale armatorilor numite „Cluburi P&I”. în domeniul asigurărilor. avaria Paguba sau dauna constituie. aceasta estecauzată la ordinul căpitanului de vas. cum ar fi aruncarea unei partţi din mărfură în mare pentru a nu se scufunda întreaga încărcătură. respectiv la intrarea în depozit. şi anume dacă paguba se produce în mod voit fie navei. În de transport. există anumite avarii care nu sunt luate în asigurare de către nici un asigurător datorită unui specific al producerii daunei.3. cheltuială sau pagubă produsă unui mijloc de transport (avarie la corpul unei nave. se înţelege pierderea completă a bunului asigurat sau averierea iremediabilă a acestuia. unui avion) sau mărfurilor pe parcursul transportului. 43 . prin avarie simplă se înţeleg cheltuielile făcute sau paguba suferită. în intervalul de la încărcare şi plecare până la sosire şi descărcare. caz în care fie asigurătorul. În cazul transportului maritim.

3.8. Despăgubirea (dezdăunarea) în sistemul asigurărilor Despăgubirea sau dezdăunarea este formată din sumele acordate de către asigurator pentru şi în favoarea asiguratului, în vederea acoperirii unei pagube sau a unui prejudiciu, reprezentând costul refacerii obiectului distrus total( pagubă totalăPg.t.)sau parţial,(pagubă prţială – Pg.p.), acestea fiind două forme de despăgubire distincte: - suma asigurată (Sa) la valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat (V.m.p.e.a.) Sa = V.m.p.e.a. şi respectiv, - suma asigurată sub valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat (subasigurare): Sa < V.m.p.e.a. Pg.t. = Pagubă totală Sa < V.m.p.e.a. Pg.t. = V.m.p.e.a Dp = Sa Pg.p. - Pagubă parţială În situaţia în care bunul asigurat nu a fost în întregime distrus, valoarea despăgubirii se stabilieşte în funcţie de sistemul de acoperire practicat şi anume: Dezdăunarea proporţională, apare în situaţia în care suma asigurată este mai mică decât valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, astfel încât despăgubirea va fi direct proporţională cu gradul de acoperire a asigurării. b) Sa < V.m.p.e.a. Pg < V.m.p.e.a Dp = Pg.p. x Sa/V.m.p.e.a., unde: Sa/V.m.e.a = Ga, gradul de acoperire prin prima de asigurare. Astfel, putem concluziona faptul că, dacă suma asigurată este mai apropiată de valoarea bunului asigurat, atunci despăgubirea este şi ea mai apropiată de valoarea pagubei, cu aceeşi proporţie. 44

Dacă asiguratul doreşte o acoperire completă sau cât mai aproape de valoarea reală atunci, stabilirea sumei asigurate trebuie să fie calculată pe baza unei evaluări a bunului asigurat, iar societatea de asigurare trebuie să-şi însuşească rezultatele acestei evaluări sau expertize, care va face parte din contract. Dacă în timpul duratei asigurate valoarea bunului creşte, asiguratul va trebui să-şi completeze asigurarea respectivă, dat fiind că, la calcularea despăgubirii se ia ca bază valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat si nu valoarea din ziua contractării asigurării. O altă formă de asigurare din punct de vedere a modalităţii de calcul al despăgubirii, este cel al asigurărilor de prim risc. Alegerea unei astfel de forme, a fost determinată de neînţelegerile intervenite între asiguraţi şi asigurători cu ocaza stabilirii cuantumului despăgubirilor pe baza acoperirii proportionale, mai ales datorită faptului că pe parcursul duratei asigurării se poate bunurilor asigurate. Acest principiu funcţionează astfel: dacă suma asigurată este mai mică decât valoarea bunului asigurat, atunci despăgubirea, indiferent de întinderea ei nu poate fi mai mare decât suma asigurată, nemaifiind necesară proporţia. Un astfel de exemplu este asiguirarea de conţinut al clădirilor. Sa < V.m.p.e.a. Pg.p. < V.m.p.e.a. Dp = Pg.p. ≤ Sa O formă tot mai des întâlnită în activitatea de asigurare, este cea a despăgubirii cu limită minimă impusă, adică prin franşiză. Ea reprezintă partea din valoarea pagubei dinainte stabilită pe care asigurătorul nu o despăgubeşte, ea rămânând în sarcina asiguratului. De exemplu, la asigurarea auto tip CASCO, mai multe societăţi de asigurare fixează o franşiză de 5% în caz de daună totală, adică dacă are loc o daună totală, asiguratul va primi drept despăgubire suma asigurată din care se scade 5%. Despăgubirea cu franşiză, se poate realiza de către asigurator în mai multe feluri: - franşiza deductibilă( absolută), sumă fixă dinainte stabilită, care se scade din orice daună; modifica valoarea

45

- franşiza nedeductibilă, ea acţionând numai pentru pagubele până la nivelul ei, pagubele mai mari achitându-se integral. Câteva din avantajele introducerii sistemul acoperirii limitate(prin aplicarea unei franşize), sunt: - din considerente comerciale ale pieţei asigurărilor privind deservirea cât mai rapidă a asiguraţilor în caz de daună, prin descongestionarea asigurătorului de daunele mărunte. În acest sens „clauza cu franşiză” presupune că pagubele de valori mici nu se despăgubesc, apratul de asigurare având posibilitatea de a se concentra spre lichidarea operativă a daunelor importante. - ieftineste costul asigurării. Numărul mare de pagube mărunte, de volum neînsemnat fiecare în parte, totalizează un volum de plăţi de despăgubiri relativ mare pentru asigurător. Contravaloarea acestor sume care nu se mai plătesc plus economiile realizate cu salariile personalului suplimentar care ar fi fost necesar lichidării pagubelor mărunte dau posibilitatea asurătorilor să stabilească prime mai reduse pentru asigurările cu acoperire limitată. - sistemul are şi o componentă educativă, contribuind la prevenirea producerii evenimentelor asigurate. Asiguratul ştiind că în caz de pagubă va trebui să suporte şi el o parte devine mai atent decât în cazul acoperirii complete. Între fiecare din alternativele de franşiză prezentate mai sus există diferenţe care se manifestă în favoarea sau defavoarea asiguratului sau asigurătorului, după caz, diferenţele rezultând din felul diferit al negocierii contractului. 3.9. Durata sau perioada de asigurare Constituie intervalul de timp în care acţionează asigurarea, deci în care se referă drepturile şi obligaţiile contractuale ale părţilor. Perioadele pentru care asigurarea poate fi încheiată, sunt prevăzute în mod expres în condiţiile şi regulamentele de asigurare şi stipulate în contract. După întinderea în timp contractele de asigurare pot fi: de durată determinată sau fixă şi de durată nedeterminată (asigurările viagere) În asigurările de bunuri şi răspundere civilă, contractele se încheie de obicei pe o perioadă egală calendaristic cu exerciţiul financiar, adică de un an. 46

La asigurările de viaţă, durata poate fi de 5, 10, 12, 20 ani sau până la împlinirea unei anumite vârste. Există şi forme de asigurare a căror perioadă de asigurare este mai mică de un an, cum ar fi asigurările de răspundere civilă auto, care pot fi încheiate şi pe perioade de 6 luni, sau asigurările de călătorii în străinătate a căror perioadă de asigurare este egală cu perioada de călătorie. În cazul asigurărilor de culturi, perioada de asigurare este egală cu perioada unui an agricol, perioadă care este limitată de felul culturii, dacă este vorba cultură de toamnă sau de primăvară.

47

în calitate de asigurat. la articolul 49. 4.1. întreprinderea de asigurare se obligă ca în schimbul unei prime să ia asupra sa un risc. nr. o indemnozaţie sau suma asigurată. la rândul său. din anul 1930.Conţinutul contractului . prin contractul de asigurare.. Conţinutul şi aspectele juridice 4.Poliţa şi certificatul de asigurare .1.4. 62/2005 pentru modificarea completarea Legii nr. se obligă să achite o sumă de bani. obligându-se ca . în limitele convenite şi determinate. societăţii de asigurări.3. reprezentând prima de asigurare. Editura Dimitrie Cantemir. Conţinutul şi aspectele juridice Contractul de asigurare este definit 41 ca act juridic prin care persoana fizică sau juridică. În conformitate cu prevederile Codului Civil Român. 41 Cistelecan L. Legislaţia în vigoare: 9 Legea nr.Interpretatrea contractului.897 din 07 octobrie 2005.283 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Asigurări Comerciale.Momentul încheierii contractului . Târgu Mureş 48 .2.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România publicată în Monitorul Oficial al României. se menţionează faptul că. în calitate de asigurător.Mecanismul perfectării contractului de asigurare .Obligaţia asigurătorului în a încheia contractul . Caracteristicile contractului de asigurare 4. Partea I.Declaraţia de asigurare . să plătească asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării ) o despăgubire.Capitolul 4 CONTRACTUL DE ASIGURARE 4. Derularea contractului de asigurare 4.5.. Încetarea contractului de asigurare 4. preia asupra sa riscul de producere a unor evenimente. în virtutea căreia aceasta. Cistelecan R. la producerea evenimentului asigurat.

un contract este valid dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: 1) Capacitatea de a contracta a părţilor.562 din 30 iunie 2005. Partea I. 49 . Prof. prin care în raport cu natura riscului. Hubert Groutel 42 afirmă faptul că.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România publicată în Monitorul Oficial al României. orice contract de asigurare are.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România publicată în Monitorul Oficial al României.303 din 30 decembrie 2005. 9 Legea nr. 9 Legea nr. - stabilirea unei legături individuale între societatea de asigurări şi purtătorul riscului. 6/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. pe de o parte şi persoanele fizice şi juridice care se încadrează în condiţiile de asigurare şi având capacitate de axerciţiu.473 din 26 mai 2005. două funcţii importante: - funcţia de introducere a unui risc într-o mutualitate. 1995.. nr. Şi contractul de asigurare este supus aceloraşi condiţii de validare. 3) Obiectul asigurării să fie determinat sau determinabil. 5. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în România publicată în Monitorul Oficial al României. cu gruparea lor. care constă în angajamentul reciproc al părţiilor. 948 din Codul Civil.172 din 14 martie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. în principiu. pag. H. pe seama căruia asiguratorul poate acoperii pagubele survenite. cu privire la prestaţie şi contraprestaţie. 42 Groutel. Partea I. în speţă CSA. 2) Consimţământul părţilor. Le contract d*assurance. cotractul de asigurare reflectând garanţia acestei legături. nr. şi pe baza aprobării organelor abilitate. 4) Cauza contractului să fie licită. Partea I. Paris. nr. Potrivit art. Dalloy. 1) Capacitatea părţilor de a contracta asigurări o au persoanele juridice din momentul înfiinţării şi funcţionării lor în contextul legii.9 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. asiguraţii se solidarizează în vaderea constituirii mutuale a fondului de asigurare.

Ö în situaţia în care asiguratul dă răspunsuri inexacte sau incomplete cu privire la împrejurările esenţiale referitoare la risc. orice persoană poate contracta dacă nu este declarată incapabilă de lege. 50 . c. Dacă se cere anularea se vor restitui primele încasate. 949 din Codul Civil. persoanele juridice dobândesc capacitatea de exerciţiu concomitent cu cea folosită din momentul înfiinţării şi alegerii organelor de conducere. În cinsecinţă o daună reclamată de asigurat va trebui să fie despagubită. Dolul constă în folosirea de mijloace viclene de către una din părţi pentru încheierea contractului. Cazuri de dol se pot întâlni în practica asigurărilor: Ö prin prezentarea unor asigurări facultative ca fiind obligatorii pentru obţinerea consimţământului asiguratului de a contracta. acest fapt dă dreptul asiguratului să anuleze contractul de asigurare. nu este susceptibil de dol. în materie de asigurări este foarte greu de presupus că poate fi întâlnită. a. nu a fost smuls prin violenţă. c) Persoanele fizice pot încheia contracte de asigurare dacă au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt puse sub interdicţie. b. b. prin contractul de împrumut banca cere ipotecă pe casă şi asigurarea casei la o societate de asigurări agreată de bancă. împrumutul se refuză de către bancă. Cu toate aceasta contractele de asigurare încheiate de către minori sub 14 ani şi de persoanele puse sub interdicţie. sunt necesare următoarele condiţii: a. Aceasta deoarece spre deosebire de persoanele fizice. Pentru a produce efecte şi a fi valabil. rămân valabile atâta timp cât cei în cauză sau reprezentanţii lor nu cer anularea. Oricum dacă uneia din părţile contractante consimţământul i-a fost smuls prin violenţă. Când un client solicită unei bănci un împrumut la o bancă. astfel încât să apară în mod evident că fără aceste manevre. 2) Consimţământul părţilor la încheierea contractului de asigurare este necesar şi trebuie să respecte normele de drept comun. c. cealalta parte nu ar fi contractat. a) Contractele de asigurare pot fi încheiate de către persoanele juridice în mod direct b) sau prin reprezentanţi. Dacă. contractul de asigurare este nul.Conform art. nu a fost acordat prin eroare. din diverse împrejurări. Violenţa.

All Beck. care poate fi determinabil sau măsurabil. 183. Prin încheierea contractului înţelegem. deoarece clauzele contractului de asigurare nu se pot deroga de la legile care privesc ordinea publică şi bunele moravuri. cum ar fi profilul sperat. pe de o parte. Spre exemplu contrabanda reprezintă un risc dependent de o situaţie contrară ordinii de drept şi ca urmare nu poate forma obiectul unui contract de asigurare. care este păgubită de către asigurat sau de către bunurile sale. 4) ) Cauza licită este o condiţie esenţială. Printr-o poliţă de incendiu nu cărămizile sau materialele folosite pentru construcţia clădirii sunt asigurate. Bucureşti. ci interesul asiguratului în legătură cu acel obiect al asigurării.. 43 Violeta Ciurel. iar la asigurările de persoane. obiectul asigurării îl constituie persoana. pag. 51 . obiectul asigurării îl constituie bunul. pot fi cuprinse în asigurare şi lucruri care fără a fi distruse sunt susceptibile de diminuarea sau nerealizare. De asemenea nu poate fi contracrtată o asigurare cu privire la bunuri rezultate din săvârşirea unei infracţiuni sau bunurile a căror existenţă ori dobândire este ilicită sau susceptibilă de a face obiectul unei acţiuni în justiţie.2. Validarea unui contract de asigurare se exprimă prin cauza licită. 4. Ed. realizarea acordului de voinţă către asigurat şi asigurător asupra clauzelor contractuale. viaţa ori incapacitatea omului de muncă. este de fapt. potrivit legii.3) În cazul asigurării de bunuri. potrivit legii. despăgubirile sunt datorate unei terţe persoane. în funcţie de normele speciale corespunzătoare fiecărei ramuri de asigurare. aplicabile orcărui contract. de scopul urmărit de fiecare societate de asigurări în parte pe o piaţă concurenţială. iar despăgubirea este acordată asiguratului. iar pe de altă parte. Mecanismul perfectării cotractului de asigurare Contractul de asigurare este reglementat. Asigurări şi reasigurări: Abordări Teoretice şi Practici Internaţionale. la asigurările de răspundere civilă. de cadrul general a actelor normativeîn vigoare. 2000. Pe lângă bunurile supuse distrugerii sau avarierii în substanţa lor constructivă. numele dat interesului financiar pe care o persoana îl are în legătură cu obiectul asigurării 43 . Obiectul contractului de asigurare.

fie să refuze încheierea contractului. cele care se încheie cu persoane juridice. evaluând situaţia de fapt. având ca obiect central riscul. În baza răspunsurilor date de asigurat asigurătorul poate să-şi facă o opinie asupra riscului şi să stabilească prima aferentă. La majoritatea formelor asigurări de persoane. în ce condiţii. Însă această cotaţie de prima este întotdeauna rezultatul evaluării riscurilor şi a naturii bunurilor asigurate. 52 . se vor stabili primele de asigurare. un studiu. Bucureşti. declaraţia se întocmeşte concomitent cu contractul de asigurare.1. Riscul reprezintă pentru asigurător o importanţă deosebită.Afirmaţia făcută ar duce cu gândul la o negociere a clauzelor contractuale. dar şi de suma la care se doreşte a fi făcut asigurarea bunurilor. deoarece în funcţie de acest element esenţial al contractului se apreciază dacă asigurătorul poate accepta încheierea contractului şi dacă da. În caz de neacceptare declaraţia poate fi revocată expres sau tacit Societatea de asigurări va face o analiză. dar care în cazul asigurării este foarte limitată datorită faptului că aceasta se prezintă ca un contract de adeziune.2. După analiza declariţiei de asigurare sau a inspecţiei de risc societatea de asigurări are la dispoziţie mai multe opţiuni: . în funcţie de conţinutul de declaraţiei celui care doreşte asigurarea. nu e susceptibil de efecte juridice specifice asigurării. 44 Cosmin Iliescu. la asigurările externe şi la unele asigurări de bunuri. însă posibilitatea negocierii nu trebuie exclusă 44 . Declaraţia de asigurare Declaraţia sau cererea de asigurare sau chestionarul de asigurare. Declaraţia de asigurare ca act unilateral de voinţă. Contractul de asigurare de binuri. . pag. All Beck. Tot în funcţie de această analiză. La celelalte asigurări. Valoarea primelor de asigurare se vor obţine prin aplicarea unei cote procentuale la suma asigurată.59. prin care îşi manifestă voinţa de a încheia un contract de asigurare. 1999. 4. Ed. În cazul asigurării asigurătorul este acela care “propune” chiar modul de manifestare a ofertei sub forma declaraţiei de asigurare. constă în completarea de către asigurat a unui formular special al asigurătorului. declaraţia sau cererea de asigurare se redactează anterior şi separat de contractul de asigurare. până ce nu a fost acceptată de asigurător.

( clauza malus ).fie să facă o contra-ofertă. din Legea nr. decât printr-o primă prohivitivă. O atare contravenţie se sancţiona cu avertisment scris sau cu amenda de la 500 lei la 5. cât şi în timpul derulării contractului când împrejurările esenţiale privind riscul s-au schimbat. 63 la Legii nr.000 lei şi cu limitarea operaţiunilor.172/2004 care modifică şi completa prevederile Art. cu interzicerea temporară sau definitivă pentru asigurători a exercitării activităţii de asigurare. 51.fie să accepte propunerea viitorului asigurat şi să încheie contractul de asigurare. trebuie să fie unanim acceptată. All Beck. pag.136/1995 constituie contravenţie.172/2004 53 . alin1. dacă potrivit condiţiilor în care au fost săvârşite nu constituie infracţiune conform legii penale săvârşirea următoarelor fapte: “a) refuzul asigurătorului autorizat de a încheia asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilorprin accidente de autovehicule. alin1. Ed. nu este posibilă o evaluare “pe viu” a riscului de aceea buna credinţă. Bucureşti. Asigurări şi reasigurări: Abordări Teoretice şi Practici Internaţionale. . Obligaţia asigurătorului de a încheia contractul Societatea de asigurare nu poate refuza încheierea contractului dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. ca principiul de bază al asigurărilor. sau cu suspendarea ori retagerea autorizaţiewi asigurătorilor 46 . pentru una sau mai multe categorii de asigurări. I. Dat fiind. 63 al Legii nr. 34 modifică conţinutul art. 2000. că de multe ori.” Ordonanţa de urgenţă nr. El constată numai dacă aceste condiţii sunt întrunite şi în caz afirmativ el trebuie să să accepte propunerea de asigurare şi să emită poliţa de asigurare şi să încaseze prima de asigurare. În caz contrar. 51.61/2005 la Art. litera a) din Legea nr. 203. ca cea 45 Violeta Ciurel. Asiguratul tebuie să facă declaraţii adevărate şi complete atât în momentul solicitării asigurării. la cererea asiguratului”. litera a. Potrivit Art.I..136/1995. asigurătorii preiau în asigurare riscuri pentru bunuri aflate la mare distanţă de ei sau de împuterniciţii lor. 46 Art. I. de a denunţa contractul sau de a refuza plata daunei solicitată de asigurat 45 4. legiuitorul renunţând la a considera ca atare situaţia.2.2. asigurătorul îşi rezervă dreptul de a modifica. Asigurătorul nu are interesul şi nici nu poate motiva refuzul încheierii contractului.

283/2005. Acesta este împărţit în mod generic în două părţi: 54 . denumiţi brokeri.2. ulterior. momentul intrării în vigoare al asigurării. contractul se consideră încheiat din momentul în care s-a luat la cunoştinţă despre acceptare. Două momente distincte sunt de luat în considerare: momentul încheierii contractului. sau al plăţii. 4. 4. agenţilor asigurătorului. astfel zis data primirii poliţei sau contractului. având aceeşivaloare juridică şi se numeşte polită de asigurare la asigurările de persoane şi la asigurările de răspundere civilă iar forma proprizisă de contract de asigurare la celelalte formede asigurare.2. Momentul încheierii contractului În baza regulamentelor şi condiţiilor de asigurare. de exemplu cănd plata primei de asigurare se face ulterior declaraţiei de asigurare. Contractul poate fi şi sub altă formă.3. Conţinutul contractului Drepturile şi obligaţiile părţilor reprezintă principalele părţi ale conţinutului contractului de asigurare. ca fiind contravenţie şi drept urmare nu mai apare textul “noului”articol şi respectiv. alături de riscurile cuprinse în asigurare şi normele de despăgubire. prin dispoziţie de plată. urmând ca documentul de asigurare să fie emis de asigurător după încasarea primei. diferenţierea este în funcţie nu numai de plata primei ci şi de natura riscului asigurat. Între absenţi. prima de asigurare se va plăti ulterior De asemenea intrarea în vigoare a asigurării poate să nu coincidă cu începutul răspunderii asigurătorului. Sunt situaţii în când declaraţia de voinţă a asigfuratului precede acceptarea ofertei de către asigurător. contractul se consideră încheiat prin plata primei şi emiterea documentului de asigurare. în Legea nr. Un contract de asigurare poate fi perfectat cu intrarea în vigoare ulterior datei semnării lui. azât ca urmare a faptului că el poate să aibă o dată de intrare în vigoare ulterioară datei semnării sau pur şi simplu.prezentată anterior. În astfel de situaţii. care devin mandatari ai asiguraţilor. Într-o atare situaţie cererea de asigurare este înaintată prin intermediari.4. sau al semnării.

136 din 1995. 4. din punct de vedere juridic. El nu poate fi dovedit cu martori. a duratei contractului.9. Poliţa şi certificatul de asigurare Înţelegerea şi consimţământul părţilor se cere a fi exprimat în formă scrisă. sunt admise orice dovezi legale care să confirme existenţa acestora. cum ar fi poliţa sau certificatul. 10 alin 2 din Legea nr. Luat în totalitatea sa. neimprimată a documentului. domiciliulsau sediul părţilor contactante.din Legea nr. sub foma unor extrase din condiţiile generale. specificarea riscurilor. clauze manuscrise. Documentul se întocmeşte în două exemplare. Art. conform Legii nr. Legea asigurărilor şi reasigurărilor. chiar dacă există un început de dovadă scrisă 48 . 55 . Cea de-a doua parte. reglementează raporturile dintre asigurat şi asigurător. cu indicarea datei intrării în vigoare. care se referă în principal la indicarea părţilor. contractul de asigurare este alcătuit din: Ö poliţa de asigurare.Prima parte conţine clauzele contractuale. numele sau denumirea.5. asigurător dacă rezultă din registrele sale sau din alte acte emise de asigurător. În cazuri de forţă majoră. Ö condiţii principale şi adiţionale şi Ö anexele.2. 136/1995. a sumei asigurate. I. cererea de plată a primei din înscrisul prin care se manifestă voinţa asigurătorului de a încheia contractul”. 47 48 Art. deoarece un act cu neputinţă a fi probateste echiuvalent . a primei. trimiterea unui document de asigurare. în mod expres 47 . Unele contracte sunt alcătuite din poliţa de bază şi un formular care adaptează poliţa la nevoile specifice ale clientului. cu un act inexistent. “Dovada încheierii contractuluide asigurare rezultă şi din emiterea. menite să atragă atenţia asiguratului asupra drepturilor şi obligaţiilor sale. Părţile sunt nevoite să adopte forma scrisă pentru a nu se vedea puse în imposibilitatea de a dovedi existenţa contractului. care pot să extindă sau să limiteze condiţiile impuse de standardizare. 172/2004. în care documentele de asigurare au dispărut şi nu există posibilitatea obţinerii unui duplicat.

evitîndu-se neînţelegirile ulterioare. folosit de persoane obişnuite.pe cale de interpretare s-a stabilit că în asigurarea culturilor agricole. . b. I. aprob. şi completata de Legea nr. care au lăsat robinetul de apă deschis nu poate fi identificată cu nici unul din cazurile acoperite prin asigurare. pentru a se evita interpretările eronate. 56 .2. intrării sale în vigoare. 49 Art. 283/2005. 6. Interpretarea contractului Modul de interpretare care se aplică în domeniul asigurărilor este cel al interpretării stricte a condiţiilor contractului. a începutului şi încetării răspunderii asigurătorului. din Ordonanţa de urgenţă nr. canal sau încălzire centrală. În situaţia unor clauze susceptibile de a avea două înţelesuri. în condiţiile din Legea nr. riscul de ploi de durată nu este echivalent acelui de ploi torenţiale. cu modif. . Asigurătorul se obligase numai pentru caz de inundaţie şi stricăciuni accidentale la instalaţia de apă. aşs cum au fost ele stabilite iniţial. ca şi expresiile curente se vor interpreta în sensul lor de bază.Forma scrisă face posibilă stabilirea certă a momentului încheierii contractului. a unor clauze ambigue. Documentele care atestă încheierea unei asigurări pot fi semnate şi certificate prin mijloace electronice. Încheierea contractului de asigurare se probează cu poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emise şi semnate de către asigurător sau cu nota de acoperire emisă şi semnată de brokerul de asigurare.6. natural.deteriorarea mărfurilor din magazinul aflat la parterul unui bloc din cauza neglijenţei locatarilor de la etajul I. Elementele esenţiale ale contractului sunt precizate cu exactitate. se aplică dispoziţiile dreptului comun interpretându-se în sensul de a produce efect şi nu de acela de a nu produce nici unul. Spre exemplu: a. Un termen din poliţă. risc pentru care sa încheiat asigurarea. Cu predilecţie definirea riscului asigurat trebuie făcută în termeni cât mai precişi. ceea ce constituie o garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor părţilor.61/2005.455/2001 privind semnătura electronică 49 4.

defecţiuni. Exemplu.172/2004: “Persoana care încheie asigurarea este obligată să răspundă în scris la întrebările formulate de asigurător şi de asemenea . I.Interpretări privind clauzele contractului pot avea loc şi cu privire la clauzele imprimate şi manuscrise. sunt strâns legate de conduita asiguratului în vederea încheierii valabile a asigurării: a) Persoana interesată de asigurare are obligaţia de a face cunoscute asigurătorului împrejurările esenţiale referitoare la risc 51 şi de a declara orice vicii. care. b) Asiguratul are obligaţia de a declara la momentul încheierii contractului cât şi pe parcursul executării acestuia. prin clauza manuscrisă ele pot fi acoperite. Derularea contractului de asigurare Consecinţele oricărui act juridic se înţelege drepturi subiective şi obligaţiile crelative la care dă naştere. la data încheierii contractului. ca orice contract comercial. deoarece aceste ultime clauze sunt menite nu numai să completeze ci să şi deroge de la cele generale. Ed. să declare. este de precizat faptul că există două îndatoriri ale viitorului asigurat.3. Aceste efecte ale contractului de asigurare pot fi fdelimitate în funcţie de: Ö Peroioada parcursă până la ivirea evenimentului asigurat. deşi nu se nasc prin încheierea contractului. orice informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte ” 52 Art. 29 alin. din Legea nr. Contractele de asigurare. Bucureşti. Înainte de a trece la prezentarea obligaţiilor în funcţie de distincţia făcută anterior. 11. Contractul de asigurarede bunuri din România. etc. dacă una din categorii de riscuri sunt excluse potrivit clauzelor generale. imprimate. All _Beck.76. existenţa altor asigurări privind acelaşi bun 52 . 2000.2 din Legea nr 136/1995: “Asiguratul are obligaţia să declareexistenţa altor asigurări pe aceleaşi bun la asiguratori diferiţi atât la încheierea contractului de asigurare. pag.. Ambele categoriide clauze au aceleaşi valoare şi problema prelevării uneia dintre dintre ele se pun numai atunci cănd se constată contradicţiile dintre ele. Ö După producerea acestuia şi Ö Efecte ce pot apărea după plata inemnizaţiei în condiţiile în care există o terţă persoană răspunzătoare de producerea pagubei. 4. Necesitatea unei astfel de obligaţii în sarcina asiguratului Cosmin Iliescu. 51 Art. afecţiuni. căt şi pe parcursul executării acestuia” 50 57 . dau naştere la drepturi şi obligaţii corelative. pe care le modifică sau le stinge un asemenea act 50 .

ca regulă persoana carre încheie asigurarea. obligaţia de plată nu incumbă beneficiarului ci aceluia care a încheiat contractul. b) Dacă asigurarea a fost încheită în beneficiul altei persoane. 136/1995.să întreţină bunul asigurat în bune condiţii. . Asigurătorul are posibilitatea de a opune beneficiarului asigurării doar excepţia rezultând din neplata primei. 1 din Legea nr. Obligaţiile asiguratului În perioada de până la producerea evenimentului asigurat.172/2004.dacă titularul contractului de asigurare moare. asigurătorul mai are dreptul de a compensa primele ce i se mai datorează până la sfărşitul periaodei de asigurare cu orice indemnizaţie cuvenită asiguratului sau beneficiarului. până la ivirea evenimentului asigurat. 29 alin. B. . precum şi prin faptul că în cazul producerii riscului asigurat lichidara daunelor nu se poate realizadecât cu acordul tuturor asigurătorilor 53 .să comunice împrejurările care agreavează riscul. obligaţia de plată a primei revine moştenitorilor. a) cu privire la obligaţia asiguratului de a plăti prima de asigurare. iar bunul asigurat este cuprins în masa succesorală. asiguratul este obligat: A. Dacă bunul a fost atribuit unuia dintre succesori el va deveni singurul obligat la onorarea primei. c) Atunci când riscul se produce. pe care o poate invoca şi împotriva titularului contractului. I.să plătescă primele de asigurare la termenele stabilite în condiţiile de aigurare 54 . 58 . A. 53 54 Art. Art. Vom încerca în continuare analiza drepturilor şi obligaţiilor părţilor. care sunt ţinuţi solidar la plata primei cât timp bunul este în indiviziune. 13 din Legea nr. contractul. C.poate fi motivată prin dorinţa de a se evita o posibilă îmbogăţire a acestuia apelându-se la practica coasigurării. este una şi aceeaşi persoana cu asiguratul. . d) În cursul executării contractului pot interveni şi unele modificări cu privire la obligaţia de plată a primei: .

regula cherabilităţii plăţii este înlocuită cu cea a portabilitîţii. căruia îi revine obligaţia de a plăti prima în măsura în care nu au fost achitate în întregime de titularul contractului. Când se foloseşte dispoziţia de plată sau de încasare. Legea nr. pe care le cunoaşte. înscrisul constatator fiind poliţa de asigurare sau alt document probator al plăţii.172/2004 prevede: “Plata primelor se face la sediul asigurătorului sau al împuterniciţilor săi în lipsa unei clauze diferite stablilite în contractul de asigurare de către părţi”. În acest sens art.136/1995. asigurătorul poate: a) denunţă asigurarea sau b) la ivirea cazului asigurat: b1) are dreptul de a refuza plata despăgubirii dacă din acest motiv nu a putut determina cauzele producerii şi întinderea pagubei sau b2) să reducă despăgubirea în cazul în care dauna s-a mărit. asiguratul este obligat să comunice în scris asigurătorului schimbarea”. transfer bancar. În caz de neîndeplinire a acestei obligaţii. I: “Asigurătorul este obligat să întreţină bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale. Art. în principiu. e) În domeniul asigurărilor. prevăzut de legislaţia în vigoare (chitanţa. dispoziţia de plată. cu privire la împrejurările esenţiale referitoare la risc.:”Persoana care urmează să încheie asigurarea este obligată să răspundă în scris la întrebările formulate de asigurător. I alin 13 din Legea nr. conrtractul de asigurare îşi produce efectele. 26 alin. în numerar. C. 13. Pentru ratele de primă datorate înainte de înstrăinare. etc.în cazul înstrăinării bunului asigurat. în scopul prevenirii riscului asigurat”. plata se consideră efectuată numai în momentul în care s-a operat de către bancă virarea primei de asigurare. conform nrgocierii părţilor. Obligaţia de întreţinere a bunurilor şi luarea măsurilor pentru prevenirea pagubelor se găseşte expres stipulată în legislaţia în materie 55 . prin ordin de plată. 56 Art. prin compensare cu indemnizaţii datorate de asigurător asiguratului. Legea nr. obigaţia de plată rămâne în sarcina înstrăinătorului. 55 59 . transfer electronic sau alte modalităţi. B.. faţă de dobânditorul bunului. Dacă împrejurările privind riscul se modifică în cursul executării contractului.). g) Plata primelor se poate face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute în contract.136/1995. O ultimă categorie de obligaţiii o reprezintă cele rezultate din agravarea riscului 56 . cecuri. f) Dovada plăţii primelor de asigurare revine asiguratului.

acesta trebuie să le comunice asigurătorului. imposibilitatea de a mai putea continua contractul. imediat după ce a cunoscut-o să o comunice asigurătorului. greva. cum ar fi mutarea bunurilor asigurate contra furtului din locurile specificate în contract în alte locuri. cum sunt fenomenele sociale şi politice: războiul. asiguratul nu poate invoca. indiferent de forma sub care este făcută de asigurător. În al doile caz. diferită de indemnizaţia de asigurare sau de suma de 60 . Drepturile asiguratului Pe parcursul executării contractului de asigurare. când ele se achită în rate. asiguratul nu poate comunica decât împrejurările pe care le cunoaşte. Orice plată. sau în caz extrem. Logic. Agravarea riscului determină modificări corespunzătoare asupra cuantumului primei.În măsura în care. 2) dreptul de a încheia asigurări suplimentare. dreptul de a mări suma asigurată. agravarea riscului fiind realizată fără fapta sa. asiguratul este obligat ca. se ivesc împrejurări care modifică avizarea iniţială a riscului de către asigurat. având obligaţia de a-l informa imediat pe asigurător. 3) datorită unor evenimente independente de voinţa unei persoane. cum sunt cele de viaţă. în apărarea sa. Modificări cu privire la împrejurările privind riscul poate avea loc: 1) datorită asiguratului: Ö fie din acte pozitive. Ö Fie prin acte negative cum ar fi abţinerea asiguratului de a lua măsuri corespunzătoare în cadrul obligaţiei sale de a întreţine bunurile şi de a preveni producerea evenimentului asigurat. etc. asiguratul are dreptul să ceară încetarea contractului prin plata sumei de răscumpărare. în cursul executării contractului. asiguratul are: 1) dreptul de a modifica contractul. 2) datorită activităţii unui terţ. de exemplu posibilitatea de a schimba numele beneficiarului asigurării sau modul de plată pentru prime. La asigurăriile la care se constituie rezerve de prime. necunoaşterea schimbării întrucât el este autorul agravării. Acestea pot surveni prin fapta sa ori fără fapta sa. În primul caz. 3) dreptul de răscumpărare. mai puţin expuse riscului.

61/2005 aprobată cu completări şi modificări de Legea nr. a modului în care acesta este întreţinut. atât înainte de încheierea asigurării. Obligaţiile asigurătorului Până la ivirea evenimentului asigurat asigurătorul are unele obligaţii cum ar fi: 1) obligaţia de a elibera la cerere duplicatul documentului de asigurare dacă asiguratul l-a pierdut pe cel iniţial. Aceste informaţii vor fi prezentate în scris. cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de plată. în limba română. 3) obligaţia să notifice asiguratul despre obligaţia de plată a primei. 57 61 . 5) Dreptul la asigurările la care se constituie rezervă tehnică să ceară repunerea în vigoare a asigurării. I. din Ordonanţa de urgenţă nr. vor cuprinde cel puţin următoarele elemente: Art. Referitor la această obligaţie Ordonanaţa de urgenţă nr. 2) obligaţia de a elibera la cererea asiguratului certificate de conformitate a asigurării. 4) obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare. 4) Dreptul de a obţine împrumuturi asupra poliţelor de asigurare. în cazurile prevăzute în contractul de asigurare Drepturile asigurătorului Fiecărei obligaţii a asiguratului îi corespunde un drept al asigurătorului. ca spre exemplul cazul asigurării de răspundere a cărăuşului faţă de pasageri pentru bagajele şi mărfurile transportate. cât şi pe durata derulării acestora.283/2005.61/2005 şi a Art. folosirea şi paza bunurilor asigurate.asigurată nu va putea fi efectuată mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului 57 . ca procent din suma de răscumpărare – calculată în raport cu timpul în care s-au plătit primele şi cel mult până la data cererii de împrumut. cu indicarea sumelor asigurate. 13. I alin. 2) Dreptul de a aplica sancţiuni legale când asiguratul a încălcat obligaţii privind întreţinerea. vor fi redactate într-o formă clară.8 dispune: asigurătorul este obligat să îl informeze pe asigurat despre consecinţele neplăţii primei la termenul de plată să prevadă aceste consecinţe în contractul de asigurare. precum şi faţă de terţi. astfel avem: 1) dreptul de a verifica existenţa bunului asigurat.

pentru o perioadă egală cu cea anterioară. a sumelor asigurate reduse. cu idicarea sumelor de răscumpărare. contractul de asigurae poate fi reînnoit. Încetarea contractului de asigurare. 2) Rezilierea.a. e. de asemenea intern. modalităţile şi termenele de plată a primelor de asigurare. adică expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. legea aplicabilă contractului de asigurare. Încetarea cotractului de asigurare cu durată determinată se poate face fie din cauze sau circumstanţe interne ale contractului. cum ar fi ajungerea la termen . modalitatea de plată a indemnizaţiilor de asigurare. inclusiv modalităţile de încetare a acestuia. Pentru asigurările de bunuri contractul încetează numai dacă prin realizarea riscului bunul asigurat a fost distrus în totalitate. Dacă suma asigurată nu se epuizează prin achitarea despăgubirii terţului prejudiciat prin fapta asiguratului. precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate.4. momentul începerii şi cel al încheierii contractului. pentru suma asigurată rămasă. 3) Anularea. ca modalitate de încetare a contractului constă în exercitarea ecesteia în mod unilateral din cauze autorizate de lege. d. situaţie întâlnită în cazul asigurărilor de viaţă şi accidente. b. Moduri mai puţin obişnuite. Conform clauzelor prevăzute de condiţiile de asigurare. 4. elementele de calcul ale indemnizaţiilor de asigurare. la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat. Situaţia este asemănătoare şi la asigurarea de răspundere civilă. Un alt exemplu de încetare a contractului. fie din circumstanţe externe contractului. dacă una din părţi nu îl denunţă.asigurătorul poate denunţa contractul în următoarele cazuri: 62 . clauzele opţionale/suplimentare şi beneficiile rezultate din fructificarea rezervelor tehnice. este producerea evenimentului asigurat. . f. 1) Denunţărea. de încetare a contractului de asigurare sunt: 1) Denunţarea . în principiu. c. asigurătorul va răspunde în continuare până la concurenţa sumei contractate. Dacă distrugerea este parţială contractul poate continua să-şi producă efectele.

Rezilierea contractului înseamnă desfacerea pentru viitor a acestuia datorită neexecutării obligaţiei uneia din părţi din cauze care i se pot impute.172/2004. I. din Legea nr. Ö Când se constată neîndeplinirea de către asigurat a obligaţiei de prevenire impuse de lege.61/2005 aprobată cu completări şi modificări de Legea nr. Denunţarea contractului de către una din părţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi.283/2005. Ordonanţa de urgenţă nr. 58 63 . Denunţarea poate fi exercitată numai dacă modificarea intervenită exclude potrivit condiţiilor de asigurare menţinerea contractului. cu bună ştiinţă. Aceste prevederi nu se aplică contractelor de asigurare cu o durată de 6 luni sau mai mică.asiguratul poate denunţa contractul de asigurare : Ö În cazul subscrierii unui contract de asigurare de viaţă individual într-o perioadă de 20 de zile de la încheierea de către asigurător. care trebuie făcută cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare 58 . 9. Art. . 21. Ö După comunicarea de către asigurător a unor modificări dispuse prin condiţiile de asigurare.Ö Dacă asiguratul nu a comunicat. 3. De exemplu în cazul contractului de asigurare pe durată nederminată. I. 2. Efectele produse de contractul de asigurare până la data rezilierii rămân valabile. Ea poate rezulta din: Ö Declaraţii inexacte sau incomplete făcute de asigurat cu prilejul contractării asigurării. autorităţii ori de natura însăşi a bunurilor asigurate. O situaţie reglementată legal 59 în urma căreia contractul de asigurare se realizează este cea a înstrăinăriii bunului asigurat. acesta se poate denunţa de oricare din părţi. 59 Art.Nulitatea contractului de asigurare este reglementată de condiţiile de asigurare şi de normele dreptului comun. modificările intervenite în cursul contractului în legătură cu datele luate în considerare la încheierea asigurării. în scris. astfel încât să crească probabilitatea realizării riscurilor şi existenţa bunului asigurat să fie pusă în pericol.

Asigurări generale. În principal. C. iar asigurătorul să suporte riscul. despăgubind pe asigurat pentru pagubele suportate ca urmare a producerii evenimentului asigurat. 3. 2007. respectiv în cazul în care la momentul încheierii contractului riscul s-a produs deja. ci va determina numai limitarea posibilităţii de a dovedi existenţa şi conţinutul acestuia. nulitatea contractului de asigurare operează şi pentru trecut nu numai pentru viitor. ele condiţionându-se reciproc. dar aceasta nu este cerută ad validatem. 1. aceasta neavând loc dintr-o data..5. pag.Ed. Contractul de asigurare este unic pentru întreaga sa durată. poliţa sau certificatul de asigurare. oneros. Asigurătorul va restitui primele de asigurare încasate. 4. Contractul de asigurare este cu executare succesivă. Ea readuce pe contractanţi în situaţia juridică avută la data încheierii asigurarii procedându-se la restituirea reciprocă a prestaţiilor efectuate. fără să fie de vre-o formă specială de manifestare a voinţei lor. 4. 94 64 . Cluj-Npoca. 2. Ca urmare lipsa probei scrise nu va atrage nulitatea contractului. sinalagmatic. aleatoriu şi de adeziune 60 . În plus. Caracteristicile contractului de asigurare Contractul de asigurare este un contract consensual.Ö Ca urmare a încetării prevederilor cuprinse în condiţiile de asigurare. Asiguratul este obligat să plătească primele la 60 Ciumaş. Spre deosebire de denunţare şi reziliere. obligaţiile părţilor nu sunt numai reciproce ci şi interdependente. iar asiguratul indemnizaţia dacă a fost plătită. Forma contractului este cea scrisă. asiguratul să plătească prima. Cartacterul consensual se datorează faptului că se formează “solo consensu” prin simplu acord de voinţă al părţilor. unic cu executare succesivă. printr-o singură prestaţie. precum şi decontul de primă trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare. ca de acord de voinţă al părţilor. Casa Cărţii de Ştiinţă. În practică. Contractul de asigurare are un caracter sinalgamatic întrucât părţile se obligă reciproc. ci numai ad probationem. Unicitatea contractului de asigurare se menţine chiar şi atunci când ar suferi o împărţire pe termen periodice deoarece divizarea priveşte numai modul de plată al primei şi nu contractul.

Ed. pag. Contrctul de asigurare de bunuri în Romînia. La încheierea contractului. All Beck. nu se poate şti dacă şi măsura în care fiecare dintre părţi va avea un avantaj sau o pierdere ca rezultat al contractului.180. Ed. 2000. 61 Violeta Ciurel. asigurătorul. Asigurări şi Reasigurări: Abordări Teoretice şi PracticiInternaţionale. 65 . Caracterul aleatoriu este specific contractului de asigurare deoarece efectele sale depind de un eveniment incert. Limitarea modului de exprimare a voinţei 61 celui care solicită asigurarea se compensează cu: a) Posibilitatea acestuia de a alege între multiplele oferte ale societăţilor de asigurare şi b) Dorinţa acestora 62 de a atrage cât mai mulţi clienţi ce duce la o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte adaptearea ofertelor la nevoi specifice. Contractul de asigurare este un contrat de adeziune. Caracteru oneros al contractului de asigurare rezidă în aceea că fiecare parte urmăreşte un anumit avantaj. Bucureşti. Executarea succesiva a contractului are următoarele consecinţe: Ö Regulile rezolutorii nu sunt aplicabile contractului de asigurare: Ö Partea care şi-a îndeplinit obligaţia are drept la contraprestaţia cocontractantului până la desfiinţarea contractului: Ö Neîndeplinirea de către asigurat a obligaţiilor sale nu produce efecte pentru viitor şi ca urmare primele plătite pentru perioada anterioară rezilierii nu se restituie asiguratului. All Beck. Caracteristicile pentru un astfel de contract sunt clauzele stabilite numai de către una din părţi. pag. o contraprestaţie în schimbul aceleia pe care o face şi o obligă să o facă în favoarea celeilate părţi. Ö Dispariţia obiectului asigurat ca urmare a altui eveniment decât cel în vederea căruia s-a încheia asigurarea implică rezilierea de drept a contractului.termene stabilite. 6. asigurătorul acordând continuu protecţie asiguratului pentru acoperirea riscului. 62 Cosmin Iliescu. 7. Bucureşti. 2000. cealaltă parte având facultatea de a accepta ca atare sau de a nu contracta.28. 5.

3.. Mureş1996.3. în calitatea lor de purtători de riscuri. iar in al doilea rând asiguraţii. Conceptul.3.3. asigurătorii. p.3. Organizarea şi funcţionarea pieţei internaţionale de asigurări 5.2.151 64 Văcărel.1.. Starea actuală 5. în primul rând. Cistelecan. La acest nivel are loc întâlnirea celor două componente ale pieţei. Principalele entităţi geografice ale pieţei internaţionale de asigurări 5. p.2. Piaţa asigurărilor din România în contextul internaţional şi prin prisma integrării europene 5. Tg... Editura Markeret & Expert.64 66 . Pieţele de asigurări din Europa 5. Piaţa asigurărilor poate fi definită drept cadrul organizatoric şi metodologic în care se realizează operaţiuni de asigurare 63 în baza unor contracte între asigurător şi asigurat. structura. I.3.3. Conceptul.3. structura. interesaţi în prevenirea şi protecţia riscurilor prin apelare la pârghia asigurărilor.3. caracteristicile.2. 1993.2.3. Asigurări si reasigurări. Pieţele de asigurări di Asia 5. Bercea. 63 Cistelecan.CAPITOLUL 5 Piata asigurarilor 5.3. L.1. Oprivire retrospectivă 5. Conceptul de piaţă internaţională în asigurări 5.3. persoane fizice sau juridice.2.2. Bucureşti. Componente ale pieţei internaţionale de asigurări 5.3. R. Asigurări comerciale. În cadrul cererii de asigurare regăsim.1. operatorii şi parametrii pieţei asigurărilor. caracteristicile. prin aceştia înţelegându-se organizaţiile specializate şi autorizate să presteze o activitate în domeniul asigurărilor 64 . Pieţele de asigurări din America de Nord 5. şi anume cererea de asigurare cu oferta de asigurare.4. Editura Dimitrie Cantemir. F.3.1.4. Cadrul general 5.1. Piaţa asigurărilor în România 5. operatorii şi parametrii pieţei 5.

agenţii de asigurare. 67 . brokerii de asigurare. . în perioada 1991-2000.autorizarea unor societăţi de asigurare pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. Aceştia sunt operatorii pieţei de asigurări: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.analizarea şi rezolvarea reclamaţiilor făcute impotriva societăţilor din domeniul asigurărilor.efectuarea controalelor asupra activităţii de asigurare. Activitatea OSAAR s-a canalizat în principal pe următoarele aspecte: a) protejarea intereselor asiguraţilor în limita competenţelor date de lege.avizarea modificarilor de statut şi contract ale societăţilor din domeniul asigurărilor. OSAAR. Comisariatul de avarii şi Biroul Daune Carte Verde.47/1991 şi a Hotărârii Guvernului nr. b) supravegherea şi controlul societăţilor de asigurare legal înregistrate. . societăţile de asigurare şi reasigurare. împreună cu inspectorii din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Financiar de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor. c) îmbunătăţirea cadrului legislativ existent în domeniu în scopul armonizării acestuia cu Directivele Uniunii Europene. 1) OSAAR a desfăşurat activitatea de supraveghere a societăţilor de asigurări pe baza Legii nr. .autorizarea constituirii societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor .În cadrul pieţei de asigurări există mai multe entităţi instituţionale şi economice care activează şi care au diferite statute juridice şi legale. . d) atragera unor investitori străini serioşi în acest domeniu.analiza influenţei principalilor indicatori asupra rezultatelor financiare ale societăţilor de asigurare. activitatea OSAAR a constat in: .avizarea elementelor de calcul a tarifelor de prime pentru categoria de asigurări de viaţă. Conform atribuţiilor cu care a fost investit prin reglementările referitoare la activitatea de supraveghere în domeniul asigurărilor. care a inlocuit Oficiul de Supraveghere a Activităţii de Asigurare şi Reasigurare din România. .574/1990.

2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 65 a fost înfiinţată în urma promulgării Legii nr. S.32/2000 publicata in Monitorul Oficial nr. norme şi decizii de aplicare a legii privind societăţile de asigurare. dispune efectuarea acţiunilor de analiză. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă hotărâri şi norme puse în aplicare prin ordinul preşedintelui. emite decizii prin care impune interdicţii. supraveghează situaţia financiară a societăţilor de asigurare în vederea protejării asiguraţilor. aprobă acţionarii semnificativi şi persoanele semnificative ale asigurătorului precum şi divizarea sau fuzionarea unor asigurători. 32/2000 luând locul O. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de un consiliu compus din cinci persoane. constituirea şi apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare din România. A. Pentru adoptarea acestor hotărâri membrii Comisiei consultă reprezentanţii asociaţilor profesionale ale operatorilor de pe piaţa asigurărilor. suspendă sau retrage autorizaţii. participă la elaborarea planului de conturi. având însă ca principal scop profitul. numiţi de Parlamentul României în baza propunerilor Comisiilor de buget-finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. În vederea realizării acestui deziderat vând produse Activitatea Comisiei de Supraveghere-partea I. 3) Societăţile de asigurare sunt agenţi economici specializaţi care activează în regim comercial şi concurenţial şi care îşi asumă preluarea protecţiei de risc. un vicepreşedinte şi trei membrii.art. operatorii de pe piaţă. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are ca obiect principal. acordă. modifică sau revocă condiţii. ia măsuri necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată pe principiile normelor prudenţiale. aprobă transferul de portofoliu şi supraveghează procedura de faliment. R. aprobă componenţa Corpului Experţilor în Asigurări care funcţionează pe lângă comisie şi avizează statutul acestora. un preşedinte. individual sau în totalitate. Revocarea acestora se face de către aceiaşi autoritate pentru fiecare membru. cap I-Organizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor 66 Legea societatilor de asigurare si supraveghere a asigurarilor nr. a normelor şi a metodelor contabile după consultarea cu operatorii de pe piaţă.alin3 65 îndrumare şi control la 68 . A. constată şi aplică sancţiuni operatorilor de pe piaţă pentru încălcarea prevederilor legale. 148/2000.25. cerinţe sau termeni impuşi de aceasta prin actele sale. Are următoarele atribuţii 66 : elaborează şi avizează proiectele de acte normative din domeniul asigurărilor.

69. 3106/2003 pentru modificarea şi completarea Normelor privind limita minimă a capitalului social vărsat. impuse în cadrul legislativ al constituirii unei societăţi de asigurare.-Asigurări Comerciale’Ed. L. 3101/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare. trimestrial sau anual).. 4/2001. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Structura organizatorică internă. 70. în ţara noastră. este corelată cu gradul de mărime şi cu amploarea activităţii desfăşurate. 71 Ordinul nr. care este încasată lunar. societăţi de asigurare-reasigurare. modul de organizare şi funcţionare al fiecarei societăţi de asigurare. În principiu structura organizatorică este astfel percepută încât să asigure o bună funcţionare a societăţii. Autorizarea se acordă doar în cazul în care societatea respectivă a îndeplinit condiţiile 68. până în anul 2000. Cistelecan. de funcţionare a societăţilor de asigurări. 70 Ordinul nr. R.de asigurare prin care preiau riscurile asiguraţilor în schimbul unei sume de bani (numită primă 67 de asigurare. 3108/2003 pentru modificarea şi completarea Normelor privind informaţiile şi documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare. în structura unor societăţi de Premium (latina) – prima dată. vom sintetiza principalele coordonate în care societăţile din acest sector se organizează şi funcţionează 72 a) În sectorul asigurărilor activitatea se poate înfăptui prin societăţi de asigurare. 71 premergătoare. iar mai apoi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. 76/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.p154 68 67 69 . După caz.D.Cantemir Tg. Legea nr. b) Participarea capitalului străin este posibilă prin asociere cu persoane fizice sau juridice române ori prin intermediul unor reprezentanţe constituite legal. 6/2002. pe baza unor documentaţii avizate de OSAAR.. societăţi de reasigurare şi societăţi de intermediere cu capital de stat sau privat.Mures 1997. mărimea capitalului social. Aceste societăţi sunt constituite în baza unei autorizaţii emise în prealabil de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. c) Societăţile de asigurare-reasigurare cu capital privat se constituie din iniţiativa unor persoane fizice sau juridice. Acest fapt implică existenţa în structura societăţii a unor compartimente cu funcţii bine conturate. puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. respectiv a fondului de rezervă liberă vărsat al asigurătorilor. puse în aplicare prin Ordinul nr. d) Prin lege societăţile de asigurări au stabilit obiectul de activitate. 72 Cistelecan. 69 Ordinul nr.. Dupa modul de reglementare a activităţii de asigurare.

4) Asiguraţii sunt după caz. persoane şi răspundere civilă indiferent de sfera relaţiilor de proprietate de care aparţin obiectele asigurate. Agenţii de asigurare.25 75 Bennett. intermediere).. C. sumele fiind indexabile conform legii.pag. Remarcăm deschiderea pieţei asigurărilor în ţara noastra pentru bunuri. 75 sunt intermediari care au ca obiect de activitate consilierea asiguratului şi încheierea unui contract de asigurare optim pentru asigurat. E. 74 . Ne referim diferenţiat la riscul viaţă şi /sau non viaţă...Bistricianu. în schimbul unei indemnizaţii.-Dictionar de asigurari. Activează pe baza unui contract între societatea de asigurări şi agent. asigurare-reasigurare. Fl. 5) Agenţii de asigurare 73 sunt persoane fizice sau juridice care au un contract legal cu societatea de asigurare prin care încheie contracte de asigurare cu asiguraţi..500.Bucuresti.I. atât persoanele fizice autorizate cât şi cele juridice au obligaţia de a încheia contracte de asigurare pentru un singur asigurător. Potrivit legii. Structura organizatorică a societăţilor comerciale care funcţionează în domeniul asigurărilor este diferită de la o societate la alta în raport cu obiectul de activitate (asigurare. procent din suma asigurată. volumul operaţiunilor şi raza teritorială de referinţă precum şi alţi factori. Plecând de la această diferenţă fundamentală.Editura Trei. Bucuresti.000 Euro. Dacă pentru agenţii de asigurare putem spune că sunt vânzători.22 74 Constantinescu. fiind plătiţi de către asigurător printr-un comision. Dictionar de asigurari. Editura Stiintifica..Bucuresti 2000 pag. din partea societăţilor.1991 p.128 70 . este obligat să deţină un capital social de 250 milioane ROL. poate fi identificată organizarea distinctă a asigurărilor de viaţă faţă de celelalte categorii de asigurări din portofoliul acestora. Bercea.. -Conjunctura pietei mondiale a asigurarilor-1999 Ed. putem spune că. brokerul de asigurare pentru a fi autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.A.D. despre brokeri putem spune că sunt consultanţi pentru client.. să plătească o taxă de autorizare de 50 milioane ROL şi o asigurare de răspundere civilă pentru risc profesional acoperitoare la 1. reasigurare.asigurare. Macovei.. dacă vrei să ştii ce trebuie să asiguri şi de la cine de pe piaţă poţi să obţii 73 . la cei mai buni asiguratori.2002. Conform Legii 32/2000 şi mai ales conform Legii 456/2004 brokerii prestează servicii pentru asiguraţi în ideea de a le facilita cele mai bune contracte. Dobrin M. entităţi fizice şi juridice aflate sub incidenţa unor variate riscuri care îşi caută şi acceptă protecţia oferită prin asigurare. 6) Brokerii de asigurare. ramurile şi categoriile de asigurări incluse în portofoliu. D. Gh.

va creşte limita de răspundere civilă profesionala a brokerului până la valorea de 1. Activitatea brokerilor s-a definit 76 ca: „o persoană juridică română sau străină. pe de o parte din cauza înăspririi condiţiilor de autorizare. atunci acest lucru se poate realiza numai la un broker de asigurare. La momentul apariţiei lui pe piaţă. apariţia brokerilor a adus o transparenţă în activitatea pieţei. Deoarece piaţa asigurărilor are o opacitate relativ ridicată. MO al României. O soluţie potrivită ar fi parteneriatul cu societăţile externe. doar brokerii foarte bine situaţi pe piaţă vor reuşi să reziste. brokerul de asigurări avea aceiaşi activitate ca un agent de asigurare. până în momentul aderării României la Uniunea Europeană. În contextul integrării europene. încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă pe durata derulării contractelor ori în legătură cu 71 . 193 din 26 martie 2003. Numărul acestora ar putea să scadă în viitor. din care 8 societăţi au autorizaţia retrasă. La sfârşitul anului 2003 pe piaţa asigurărilor existau un număr de 174 de brokeri de asigurare conform Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe anul 2003.2004 78 CSA: Lista societăţilor de asigurare la 31 august 2004. întocmai ca şi societăţile de asigurare autohtone. în ceea ce priveşte societăţile de brokeraj. o societate are activitatea interzisă temporar şi două societăţi au limitare de operaţiuni. În acest context. regularizarea daunelor.5 milioane de euro. prezentei legi. nr. asiguraţi ori potenţiali asiguraţi. etc. care vor aduce Legea nr. 76/ 2003. care negociază pentru clienţii săi. partea I. după caz”. partea I. 77 CSA: Lista societăţilor de asigurare la 31 august 2004. iar pe de altă parte. şi implicit cu concurenţa directă cu societăţile din Uniune. la sfârşitul anului 2004 78 numărul lor a crescut la 242 de societăţi. Totuşi. Publicată în Monitorul Oficial.686/23.). Partea I.2004 76 autorizată în condiţiile persoane fizice sau juridice.09. costul acestei asigurări va fi de peste 2000 de euro pe an. societăţile de brokeraj vor trebui să se confrunte cu liberalizarea serviciilor. activitate limitată. nr. pentru modificarea si completarea Legii nr.686/23. 32/2000 privind societatile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. MO al României. o societate a fuzionat.09. mult mai vechi în branşă şi mai experimentate.condiţiile optime de asigurare în raportul cost/riscuri asigurate. datorită faptului că. din care 13 cu diverse probleme (autorizaţie retrasă. tendinţă manifestată în cazul numărului societăţilor de asigurare care a scăzut la 54 77 . nr.

Banca ŢIRIAC deruleaza un parteneriat cu ALLIANZ-ŢIRIAC.148/2000 80 ADAS.32. L.Administraţia Asigurărilor de Stat (1949-1990). la care este şi acţionar. Grupul BCR şi-a înfiinţat în urmă cu 3 ani propria companie de asigurări. aflaţi temporar pe teritoriul României sau pe teritoriul lor de domiciliu. 7) Comisariatul de avarii .153 79 Această structură are la bază Biroul Asigurătorilor Auto din România. De asemenea. acest compartiment prin specialiştii săi mediază cu alte societăţi de asigurare.capital şi experienţă unor pieţe de asigurări complet funcţionale. prejudiciaţi de cetăţeni străini. regularizarea daunelor externe de la ADAS 80 .BT Asigurări. BCR Asigurări. implicaţi în evenimente cauzatoare de prejudicii unor cetăţeni străini.cit.-Op. dezdaunărea cetăţenilor români aflaţi în ţară sau străinatate.. 9) Entităţi cu profil bancassurence 81 Majoritatea instituţiilor bancare sunt implicate în parteneriate cu societăţile de asigurare. 8) Biroul Român Carte Verde 79 este autoritatea în domeniul asigurărilor de autovehicule care au incidenţă externă.. RAIFFEISEN Bank colaborează cu AIG Life şi este acţionar la AGRASGrup WIENER STAEDTISCHE GRUP. Dezvoltarea pieţei asigurărilor şi a concurenţei între asiguratori precum şi premizele aderării României la Uniunea Europeană deschid calea creerii unei autorităţi independente şi profesionale în domeniu. în evenimente generate de riscurile pentru care s-au incheiat contracte de asigurare. R. 81 Cistelecan. denumit generic BAAR care a preluat arbitrajul în 72 . se preocupă şi în dimensionarea corectă a prejudiciilor astfel încât să nu existe supraevaluări sau subevaluări efectuate de către cei care dimensionează prejudiciile evitându-se nemulţumiri ale asiguraţilor.publicata in Monitorul Oficial nr. Grupul ALPHA Bank România a înfiinţat ALPHA Insurance.pag. fosta SAR Transilvania. îşi are propria companie de asigurări . Comisariatul de avarii. Cistelecan. Grupul Financiar BT. la care este şi acţionar.administrează contractele de asigurare ale asiguraţilor (persoane fizice sau juridice) cu domiciliu pe teritoriul României. din care face parte Banca TRANSILVANIA. sau făcând parte din acelaşi grup financiar: BRDGSG a dezvoltat produse comune cu AVIVA şi AIG România şi este acţionar la ASIBAN. BANCPOST cu GARANTA. prin specialiştii săi. Noua structură este constituită din toţi asigurătorii emitenţi de documente internaţionale de asigurare Carte Verde ca structură profesională. în unele cazuri deţinând şi participaţii la societăţi de asigurare. în timp ce Grupul Legea societatilor de asigurare si supravegherea asigurarilor nr.

Financiar CARPATICA. persoane fizice sau juridice. Ö numărul de asiguraţi. care pot fi de viaţă. Piaţa asigurărilor din România 5. Ö structura portofoliului. volumul indemnizaţiilor (despăgubirilor). ¾ cadrul de organizare. aceasta fiind tendinţa întâlnită în majoritatea economiilor aflate în curs de dezvoltare. având ca elemente importante numărul de unităţi. Ö provenienţa capitalului. etc. Principalii parametri ai pieţei asigurărilor sunt: Ö numărul de societăţi. volumul de prime (angajamentele). portofoliul fiecărei unităţi. Ö cota de piaţă a fiecărei societăţi.2. o reglementare unitară a întârziat sa apară circa şase decenii. dar se poate aprecia că asigurarea a "prins" în primul rând la meseriaşi şi la comunităţile rurale.1. Această convergentă dintre piaţa asigurărilor şi cea bancară se va intensifica. PA/PIB x 100 Ö densitatea asigurărilor – PA/Numărul locuitorilor x 100 5. ¾ dimensiunea pieţei. Până la Legea timbrului din anul 1927 contractele şi poliţele de asigurare nu erau sub protecţia legii care să apere atât interesele asiguratului cât şi ale asiguratorilor. Caracteristicile pieţei asigurărilor sunt: ¾ starea pieţei. ¾ caracterul concurenţial. În mod cert viitorul va conduce la creşterea numărului parteneriatelor de tip bancassurance. Din acest motiv a fost o perioada cand societăţile de asigurare se 73 . tipologia lor. fosta ATLASSIB. care poate fi concurenţială sau neconcurenţială. generale sau mixte.2. Până în anul 1930 România a fost singurul stat din Europa lipsit de o lege care să reglementeze industria asigurărilor. deţine CARPATICA Asig. În România asigurarile în forme organizate se localizează în jurul anilor 1870. cu răspundere limitată. Ö gradul de penetrare a asigurărilor în PIB (Produsul Intern Brut). Totuşi. O privire retrospectivă Nu ne propunem să facem un istoric detaliat al asigurărilor de la primele forme de întrajutorare în cadrul comunităţilor săteşti. care poate fi perfect sau imperfect. intern sau străin. societăţi pe acţiuni. din care face parte şi Banca Comerciala CARPATICA.

menţionate mai sus. 216 pentru construirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare. practicând prime de asigurare scăzute care nu acopereau riscurile asigurate. .Decretul lege din 29 martie 1941 privind interzicerea constituirii de noi societăţi de asigurare în România. Principalele acte normative care au reglemenat activitatea de asigurare. cu articolele nr. condiţiile ce trebuiau îndeplinite de catre societăţi la data constituirii (capital social minim. rezerva Ministerului Industriei şi Comerţului. despre contractul de asigurare. la 1 mai 1932 şi la 10 aprilie 1936. promulgat prin decretul lege din 31 decembrie 1940. cu modificările ulterioare.442 la 447. De remarcat este faptul ca această lege a determinat obiectul intreprinderilor de asigurare şi a fixat: cadrul în care acestea urmau să-şi desfăşoare activitatea. 12 mai 1932 şi 10 aprilie 1936.557-621 ale Codului Comercial au fost modificate prevederile articolelor 49-96 ale Legii asigurărilor. dispoziţiunile articolelor de la nr. 74 . pentru prima data a impus 82 Legii din anul1930 i s-au adus modificări de detaliu la 9 aprilie 1931. Legea nr. la titlul XIII. condiţiile în care puteau funcţiona societăţile străine în România. cel mai important act normativ care reglementa activitatea societăţilor de asigurare a fost Legea nr. sunt prezentate în Codul Comercial din anul 1886. În ce privesc asigurările maritime. Societaţile mari de asigurare. nu s-au aventurat în operaţii hazardate şi nici nu s-au abătut de la aceste principii. baza tehnică pentru fiecare ramură etc.infiinţau şi activau clandestin facând concurenţă neloiala. Lipsa acestei legi se făcuse resimţită numai de societaţile mici.Decretul lege din 1 octombrie 1941 privind acoperirea riscului de război în asigurările de viaţa s-a formalizat pe baza tarifelor suplimentare de prime legiferate) . deşi nu au fost obligate sa organizeze activitatea de asigurare pe baza unor principii tehnice ale stiinţei asigurărilor. modificată la 9 aprilie 1931. au fost înlocuite prin Legea pentru constituirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurări şi reglementarea contractului de asigurare din 7 iulie 1930.216/1930 pentru constituirea şi funcţionarea intreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare 82 . din 7 iulie 1930. Dintre toate acestea.). Falimentul a reuşit să compromită ideea de asigurare.

iar în 1938 numărul acestora a fost de 21 societăţi de asigurare. şi colectiv. apoi a intrat în declin.1938 pe piaţa românească de asigurare 35 30 Număr societăţi 25 20 15 10 5 0 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938 Ani de zile 15 20 17 24 21 24 30 31 25 27 27 25 24 societăţi de asigurare 22 21 20 21 Fig. Capitalul total se ridica la 400 milioane lei cu rezerve de prime pentru ramurile elementare (incendiu. Bucureşti. distribuţie şi consum. 5.1 Dinamica societăţilor de asigurare în perioada 1922-1938 pe piaţa românească de asigurare Piaţa asigurărilor în România a avut o evoluţie ascendentă până în anul 1929 când funcţionau 31 societăţi de asigurare. 1943. D.) de circa 200 milioane lei şi cu rezerve pentru ramura de viaţă de peste 2 miliarde de lei. ¾ în asigurarile de viaţă numărul asiguraţilor nu a ajuns la 1% din populaţia ţării.1) Dinamica societăţilor de asigurare in perioada 1922 . Gusti. Cu toate acestea gradul de cuprindere în asigurare a fost scăzut: ¾ în anul 1934 s-au plătit despăgubiri de circa 200 milioane lei. etc.Economia Naţională. Editura Monitorul Oficial. ¾ dupa cum arată statisticile daunele de incendiu depăşeau valoarea de un miliard lei. transport. accidente. Agronomul şi Asigurarea Românească). aceste operaţiuni ocupând un loc neînsemnat în total activitate. Enciclopedia României . furt. pag 673 83 75 . circulaţie.IV . în 1935 erau 22 societăţi de asigurare.intreprinderilor private de asigurare să adopte norme „tehnice date de ştiinta asigurarilor 83 ” În perioada interbelică piaţa asigurarilor din România a cunoscut un maxim al numărului societăţilor de asigurare (Graficul din figura 5. asigurari de animale efectuau doar trei societăţi de asigurare (Vulturul..vol. ¾ împotriva riscului de grindină era asigurată cultura cu mai mai puţină recoltă decât într-o ţară muntoasă ca AUSTRIA.

5.119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea intreprinderilor industriale. de asigurări. 67 de ani pentru "NAŢIONALA" şi 55 de ani de activitate de asigurare a societăţii "GENERALA". Naţionala (1882) 7. Compania de Asigurare 5. bancare.362/1949 toate intreprinderile şi societăţile de asigurare. 76 .1 – Lista societăţilor de asigurare nationalizate la 11 iunie 1948 Denumirea intreprinderii (fondata în anul) 1. Minerva 84 Sediul Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Cluj Braşov Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Cluj Legea nr. Standard (1931) 13. se considerau dizolvate de drept şi îşi încetau activitatea.Al doilea razboi mondial adus cu sine şi stagnare activităţii de asigurare. Prima Ardeleană (1911) 8.58 din 1 septembrie 1949). Multe dintre aceste societăţi şi-au încetat activitatea. Agricola Fonciera (1906) 3. Societăţile de asigurare naţionalizate sunt prezentate în tabelul 5. Tabelul nr. fiind integrate economiei planificate. Pe lângă intreprinderile din industrie s-au naţionalizat şi societăţile de asigurare 84 .362 din 1 septembrie 1949 pentru dizolvarea şi lichidarea întreprinderilor şi socielăţilor de asigurare (publicat în Buletin Oficial nr. Societăţile de asigurare au funcţionat în vechea organizare până la 01 septembrie 1949 când au fost puse în lichidare 85 . Prima Societate de Înmormântare 9. În 1945 mai funcţionau numai 13 societăţi de asigurare româneşti şi 5 reprezentante străine. Metropola (1928) 12. În ziua publicării Decretului nr. 85 Decretul nr. intrând în lichidare. miniere şi de transporturi (publicată în Monitorul Oficial nr. În anul 1948 naţionalizarea a lovit întreaga economie. care au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor. Steaua României 1921) 10. Asigurarea Românească (1923) 2. prevăzute într-o listă anexă ce faceau parte integrantă din decret.1 Naţionalizarea a intervenit dupa 78 de ani de funcţionare în cazul societăţii de asigurare „DACIA-ROMÂNIA". Adriatica (reprezentanta) (1929) 11. Caledonian Română (1930) 4. Dacia România (1871) 6.133bis din 11 iunie 1948).

"Victoria" . Pe data numirii lichidatorilor a încetat mandatul administratorilor. Societăţile de asigurare "Compania Europeana de Asigurare a Marfurilor şi Bagajelor" Bucureşti. lichidatorii au fost obligati sa predea Societăţii unice generale de asigurari SovietoRomane pe actiuni "SOVROMASIGURARE" averea mobila şi imobila. nu a respectat nici o procedura legala în vigoare la aceea data. Nerespectarea acestor obligaţii atragea dupa sine pedeapsa cu închisoarea.) a fost Decretul 345 din 19 august 1949 pentru înfiinţarea Societăţii unice generale de asigurări SovietoRomana pe acţiuni (publicat în Buletin Oficial nr. considerandu-se legal constituita fara a mai fi necesara autentificarea actelor sau indeplinirea oricarei alte formalitati.S. .Bucureşti.Sibiu şi "Vatra Domei" Bucureşti. precum şi gestiunea de la ultimul bilanţ până la data predarii.Nationala" Bucureşti.Dacia Romania" . numit prin decizia ministrului de finanţe. Societatea s-a constituit prin derogare de la dispozitiunile Codului de Comert şi a celorlalte legi speciale. "Steaua României" . registrele şi întreaga arhivă a intreprinderii.S. Singurul capital strain acceptat de conducerea politica la aceea vreme a fost cel sovietic 86 prin "Societatea generala de asigurari Sovieto-Romana pe actiuni „SOVROMASIGURARE". procesul verbal cu denumirea lichidatorilor publicându-se fară nici o altă formalitate decât viza Ministerului Finanţelor într-un ziar de mare tiraj din Capitală. 86 77 . fără a fi respectate dispoziţiunile statutelor. Lichidarea acestor intreprinderi şi societăţi de asigurare s-a făcut numai în baza normelor din decret. . care au predat imediat lichidatorilor întregul patrimoniu.Bucureşti.A.Guvernarea timpului.. Societatea Comercială de Stat de Asigurări (C. impreuna cu rezervele tehnice şi matematice calculate la 15 septembrie 1949. codului de comerţ şi orice alte legi sau dispoziţiuni în vigoare referitoare la lichidare. infiintata la data de 29 iulie 1949. La aceeşi data.. În perioada de lichidare. Procedura de lichidare s-a făcut printr-un lichidator pentru fiecare intreprindere de asigurare. publicată într-un ziar de mare tiraj. respectiv directorilor. unul recomandat de către partea sovietică şi al doilea de către partea românească.) îşi înceta activitatea de asigurare şi se limita numai la operaţiuni de reasigurare.A. "Transsylvania" . încheindu-se un proces-verbal de predare-primire.54 din 20 august 1949). precum şi portofoliile de asigurari pentru toate ramurile. decât dispoziţiunile actului normativ (decretului).Bucureşti au fost lichidate de catre doi lichidatori desemnaţi de către Adunarea Generală extraordinară a acţionarilor. Societatea Comerciala de Stat de Asigurliri (C.

Creditorii sau orice alta parte interesata au fost obligati sa-si formuleze pretentiile referitoare la drepturile lor în termen de 30 zile. fie rezultand din legi sau decizii. desigur pe alte baze. impreuna cu rezervele tehnice şi matematice calculate la 30 septembrie 1949.828/1952. Rolul ADAS nu poate fi ignorat. angajamentele şi intelegerile scrise sau verbale. conventiile. Asigurarile de bunuri se incheiau indeosebi pentru proprietati imobiliare sau mobiliare apartinand persoanelor fizice. sub orice forma ar activa ei.A. fie colective. sumele asigurate au fost emise de catre Ministerul Finantelor. intre intreprinderile şi societăţile intrate în lichidare pe de o parte şi reprezentanti. Sistemul politic nu agrea solutia asigurarii patrimoniului societăţilor de stat sau al institutiilor publice.38/1952. Cooperativele agricole de producţie (CAP).)..710/1952. In această perioadă activitatea de asigurare a fost continuata. fie individuale. achizitori. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. Patrimoniul persoanelor fizice s-a bucurat pentru prima data de o protectie reala dupa reorganizarea ADAS din anul 1971 prin introducerea asigurarilor 87 Decretul nr. sistemelor cooperatite. Asiguratii care nu au reclamat sumele asigurate în termenul prevazut au pierdut dreptul de a mai primi sumele cuvenite. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. tarifele de prime. în concordanta cu tipul de proprietate predominant. sa predea până la 30 septembrie 1949 intreg portofoliul asigurarilor proprii şi pe cel al asigurarilor incheiate de fosta Regie Autonoma a Asigurarilor de Stat (R. incasatori.A. De la data publicarii decretului s-au desfiintat de drept toate contractele. Cooperativele meşteşugăreşti Cooperativele de aprovizionare şi desfacere a mărfurilor (CPADM) 88 78 . reasigurare şi comisariat de avarie. organizaţiilor obşteşti ale statului precum şi ale cultelor.obliga de asemenea. dezdaunarea şi asigurarile s-au considerat prescrise. Din anul 1952 s-a creat 87 Administratia Asigurarilor de Stat . Normele tehnice de lucru. Singurele structuri economice din aceasta perioada care au avut dreptul sa adere pentru asigurarea patrimoniului au fost unitatile din sistemul cooperatist 88 . A fost şi asa destul de marginalizat prin incadrarea acestei institutii în sistemul activitatilor integrate în complexul .ADAS ca institutie specializata în activitate de asigurare. agenti. Societăţii "SOVROMASIGURARE". activitatea de asigurare devenind astfel monopol de stat pentru o perioada de 38 de ani. iar cei domiciliati sau cu sedii în strainatate în termen de 90 zile. (UCECOM).S. Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.national economic".831/l952. regulamentele de functionare precum şi conditiile generale şi speciale de asigurare.

Anuarul statistic al României.470/1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. animalele. Romania aderand la conventia CARTE VERDE cu sediul la LONDRA şi deruland activitatii de coasigurare şi reasigurare cu importante societatli din Europa. pomi fructiferi şi vita de vie) se considerau asigurate din momentul dobandirii în proprietate.prin efectul legii 89 . autovehicule) au deţinut ponderea cea mai mare în structura veniturilor. s-au despăgubit la fel de multe bunuri dăunate şi s-au încheiat contracte de reasigurare cu mărci renumite pe piaţa europeană.2 91 Decretul nr. Principalii parametri ai ADAS. privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat şi Decretul nr. Prima de asigurare extrem de mica datorita dispersiei mari şi a normei de asigurare reduse a fost asimilata unei obligatii fiscale. proprie ţărilor din Europa de Vest). cu privire la asigurările de stat (publicate în Buletinul Oficial nr.Materiale teoretice pentru invatamantul profesional in asigurari. editia a II-a.161 din 28 decembrie 1971). cap. asigurarea de raspundere civila auto. asigurările facultative de viaţă şi bunuri (agricole. gospodareşti. Sub acelasi efect al legii au intrat: asigurarea calatorilor transportati. După această perioadă. în ultimii ani de existenţă sunt reflectaţi in tabelul nr. De asemenea.471/1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.5. În perioada anilor 1960-1970 ponderea cea mai mare a veniturilor din asigurări ale ADAS-ului o reprezentau veniturile din asigurările prin efectul legii. în special în domeniul CASCO şi CARGO maritim şi aerian.16/2001 89 79 . Locuintele.S. În această perioadă piaţa românească a interacţionat cu pieţele externe în domeniul asigurării de autovehicule în vest pe baza Convenţiei Carte Verde şi în pieţele din est ce intrau în componenţa Pieţei CAER 90 prin Convenţia Carte Albastră (organizaţie similară Connveţiei Carte Verde. Bucuresti 1970 91 I. 90 Administratia Asigurarilor de Stat din Romania . în paralel a existat un important volum de activitate în sfera asigurarilor facultative de viata şi bunuri.N. sa desfasurat şi o activitate intensa pe plan international. culturile (agricole. incasandu-se prin structura organelor fiscale odata cu impozitele şi taxele. În această perioadă s-au subscris zeci de milioane de poliţe.

000 lei. privind constituirea. Monitorul Oficial. În baza Legii nr. 1279/1990 din 8 decembrie 1990.incendiu .A) .altele 1990 Asigurări de viaţă Altele decât cele de viaţă : .A. pentru societăţile de Decretul nr. organizareaşi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. Astra S. Carom S.471 din 20 decembrie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.145 din 17 dec. nr.C. Starea actuală După anul 1990 piaţa asigurărilor din România revine într-o organizare liberală influenţată.A.A. din 19 iunie 1991. Legislaţia 94 (provizorie) permitea constituirea unor societăţi pe actiuni sau S.C. 94 Legea nr. nr.C.Auto (inclusiv R. publicat în Monitorul Oficial nr. publicată in Monitorul Oficial al Romaniei nr.A. (ASIROM). Primii paşi sunt făcuţi prin transformarea Administraţiei Asigurărilor de Stat 92 existente în trei entităţi 93 economice distincte cu patrimoniu individual şi portofoliu separat. Asigurarea Româneaască S.2.) . Era posibil să se înfiinţeze o societate cu răspundere limitată în domeniul asigurărilor cu un capital de numai 100. teoretic. Partea I.R.altele Suma brută de prime( mil.1990.C.2.Tabelul 5.47.C.2. 47/1991 s-a aprobat ca limita a capitalului minim subscris.151. S.auto (inclusiv R. lei) 2617 3140 738 1354 415 594 2726 3318 731 1632 425 521 5. şi Agenţia de Comisariat de Avarie S. Volumul primelor brute şi nete ale societăţii A D A S în anii 1989 1990 Anul 1989 Indicatorul Asigurări de viaţă Altele decât cele de viaţă .L. denumite S. din 28 decembrie 1971. lei) 2617 3622 743 1375 915 628 2726 3955 733 1717 984 530 Suma netă de prime (mil.incendiu .161. 92 80 . de cerere şi ofertă. 93 Hotărârea Guvernului României privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor.transporturi .transporturi .

554/2000. ¬ 14 miliarde pentru activitatea de asigurări generale. iar în anul 2000 a fost achizitionata de grupul WIENER-STADTISCHE. ASIGURARI ION TIRIAC – ASIT 98 . În anul 1995 s.ROMANA şi GENERALA ASIGURARI (in anul 1999 si-a schimbat numele în GENERALA ASIGURARI). Peste 10 ani UNITA se înscria în Topul asigurărilor în România. În luna septembrie 1990 a fost înfiintata prima soeietate de asigurari cu capital integral privat 96 . limita capitalului social s-a majorat astfel: ¬ 15 miliarde lei pentru activitatea de asigurări generale exceptând asigurările obligatorii. Prin Ordinul CSA nr 6/2001 95 privind categoriile de active admise să reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului care practică asigurări generale. Anul 1992 aduce urmatoarele nume pe piaţa asigurarilor societăţile de asigurare: AGRAS. ¬ 21 miliarde lei pentru activitatea de asigurări de viaţă. 32/2000 limita minimă a capitalului social vărsat sau după caz fondul de rezervă s-a majorat. 97 Sediul social al societăţii UNITA SA a fost în Timişoara până în luna august 2004 când a fost mutat în Bucureşti 98 În anul 2000 şi-a schimbat numele în ALLIANZ TIRIAC ASIGURĂRI. ¬ 30 miliarde lei pentru activitatea de asigurări generale. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către compania ALLIANZ din Germania 95 81 . care se înfiinţau un cuantum de 25 mil. identic cu al oricărui alt agent economic din economia României. S. 96 Capitalul social minim a fost de 100.L 97 . "UNITA" S.000 lei.C.asigurare.Emitent: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor publicată in Monitorul Oficial nr.6 din 23 iulie 2002 pentru punerea în aplicare a Normelor privind limita minimă a capitalului social vărsat. ¬ 10 miliarde pentru activitatea de asigurări de viaţă. ARINCO SOCIETATE DE ASIGURARI (ulterior îşi schimba numele în INTERAMERICAN ROMANIA ASIGURARI) şi SAR TRANSIL VANIA (BT Asig. ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL. Transilvania). Activitatea acesteia a inceput în luna ianuarie a anului urmator prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital. respetiv a fondului de rezervă liberă vărsat al asigurarilor. ARDAF. În anul 1994 s-au infiintat societăţile de asigurare ASITRANS. după cum urmează: ¬ 7 miliarde pentru activitatea de asigurări generale exceptând asigurările obligatorii. Un an mai târziu se infiinţau societăţile ASIGURAREA ANGLO .au infiinţat societăţile ASIGURAREA POPULARA Ordinul nr. lei. Ulterior în baza Legii nr.R.

iar în anul 1999 se infiinteaza societatea COMMERCIAL UNION ASIGURARI DE VIATA (ulterior redenumita AVIVA). prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania MERKUR VERSICHERUNG din Austria). actionarul majoritar al GRAWE Romania. AGIROMANIA. direct . 5. fiind retrase autorizaţiile pentru trei societăţi şi autorizate alte două. Simultan intra pe piata capital din Grecia prin infiintarea societăţii de asigurare GARANTA A S.5. norme prudentiale în domeniul asigurarilor. numărul societăţilor a fost de 41.3.ROMANA (in anul 2001 si-a schimbat numele în ASIGURARE REASIG.7% din capitalul societăţii de asigurari de viata SARA MERKUR. iar în anul 2001 îşi schimba. 99 100 OSSAR .7% . Anul 1998 aduce pe piata societatea OMNIASIG ASIGURARI DE VIATA. Evolutia numerica în timp a societăţilor ce au desfasurat activitate de asigurare în Romania este prezentata în tabelul nr.numele în ING Nederlanden Asigurari de Viata). Acest pachet de actiuni era controlat de grupul MERKUR Versicherung AG.Oficiul de supraveghere a asigurărilor şi reasigurărilor (1990-2001). SARA ASIG (in anul 1996 si-a schimbat numele în SARA MERKUR. prin infiintarea "Societăţii Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata (capital olandez.Evolutia numarului de societăţi de asigurare în Romania perioada 1991-2006 Anul Numar societăţi asigurare Sursa: Rapoarte emise de autoritatea de supraveghere OSSAR 99 şi CSA 100 1991 1996 1997 1998 2000 2002 2003 2004 2005 2006 de 55 47 55 64 73 48 44 45 42 41 În anul 2006. Legislatia nu a impus restrictii de solvabilitate. a cumparat 99. tot din Austria.3. conform Raportului Anual al CSA. În anul 1998 îşi schimba numele în Nederlanden Asigurari de Viata.în proportie de 94.Comisia de Supraveghere a Asigurărilor -începând cu 2001. MERKUR Zavarovalnica (5%).şi prin una dintre subsidiarele acesteia din Slovenia. De curand grupul austriac GRAZER Wechselseitige Versicherung AG. În anul 1997 avea loc prima investitie de capital extern mai considerabila. CSA . Tabelul nr. prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre compania AGI din Germania). 82 .

Un caz mediatizat de retragere a autorizatiei de functionare a fost cel al societăţii de asigurare GRUP AS. a permis formularea unor concluzii şi aprecieri impuse de realităţi practice la acea vreme. ajungandu-se în anul 2003 la declararea falimentului de catre Tribunalu1 Municipiului Bucureşti 102 . emisa de presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.3220/30. Sistemul Informaţional în societăţile de asigurare.297/13.2003.3211/31.Secţia VII-a Comercială. companiei S. Ca urmare a dificultatilor financiare aparute pe fondul practicarii unor prime de asigurare fara acoperire. Prin Decizia de sanctionare nr. fiind preluate de catre societăţile de aigurare care îşi onorasera aceste obligatii pentru contractele emise. altele au fuzionat sau în unele situatii s-au efectuat transferuri de portofoliu. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR) care nu a luat masurile de prevenire a incercat sa obtina în instanta recuperarea datoriilor pe care Grup AS le are de achitat la fondul comun „Carte Verde”. Grup AS datora societăţilor de asigurare din strainatate despagubiri restante de un milion de euro pentru asigurarile „Carte Verde” emise. D. 2003. inclusiv pentru asigurarile externe „Carte Verde”.A.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor 101 .M.2003. pentru unele societăţi nu s-a mai solicitat autorizatie.39 alin. Autoritatea de stat în domeniul supravegherii activitatii de asigurare a intervenit şi în cazul companiei MONDIAL ASSURANCES SA. 101 83 . hotarand sanctionarea companiei cu limitarea operatiunilor. 103 Sentinţa civilă nr.A i s-a interzis sa incheie noi contracte Bogdan.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Au fost şi situatii în care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a luat masura suspendarii activitatii. Un alt caz de faliment 103 inregistrat pe piata asigurarilor din Romania este al societăţii de asigurare "Internationala. Acesti bani au fost achitati de societăţile din strainatate pagubitilor care au avut de suferit pagube în urma accidentelor de autovehicule cauzate de asiguratii Grup AS. Obligatiile de plata catre partenerii din strainatate nu au putut fi onorate.02." METROPOL S. Bucureşti.(3) lit.01. Probleme au existat şi exista şi la societatea Mondial ASSURANCE. 31 102 Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 60 Conform prevederilor art. la preturi de dumping.e) din Legea nr. Din cele 73 de societăţi de asigurare existente pe piata la sfarsitul anului 2000.01.. Editura Antet.C.O analiză a pieţei asigurarilor dupa reorganizarea activitatii societăţilor de asigurare în baza Legii nr.2003 a Tribunalului Bucureşti . MONDIAL ASSURANCES S. pag.

nr. de asemenea. Partea I.A. ceea ce a facut ca situatia sa financiara sa nu se imbunatateasca. Masura a fost luata ca urmare a descoperirii de catre organele de control ale Comisiei a unor incalcari ale legislatiei în vigoare.08. ca urmare a faptului ca societatea nu a dus la indeplinire masurile prevazute în planul de redresare solicitat de catre Comisie în anul 2003.4 Decizia nr.762 din 20 august 2004).de asigurare pentru toate clasele de asigurari pentru care a fost autorizata şi sa reinnoiasca contractele de asigurare la data expirarii acestora.A (Publicată în Monitorul Oficial. CROMA S.5. Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a hotarat.3567/09. iar gradul de acoperire a rezervelor cu activelor admise la data de 31. Nerespectarea masurilor dispuse prin decizie a atras sanctionarea societăţii cu retragerea autorizatiei 104 de functionare. fiind sub limita minima admisa.12. coeficientul de lichiditate la data de 31 ianuarie 2004 era de 0. retragerea autorizatiei de functionare a S. Decizia data de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor prevede ca aceasta urma sa administreze în continuare contractele de asigurare aflate în vigoare până la expirarea acestora şi ramanea raspunzatoare pentru obligatiile asumate prin acestea. C.2003 era de 61. redus la minim în perioada centralismului economic şi apoi dupa 1990 se observa o dezvoltare aceelerata şi o sedimentare a acestora potrivit graficului din figura nr. Practic existenta activitatii de asigurare din Romania a fost indisolubil legata de numarul societăţilor de asigurare cu drept de functionare.2004 de retragere a autorizaţiei de funcţionare şi de stabilire a stării de insolvabilitate a S. Astfel de la inceputurile activitatii de asigurare numarul societăţilor a fost relativ constant în perioada interbelica. Conform raportarilor transmise de societate.C.21. CROMA S.4% 105 . 105 84 .

vol. în condiţiile în care volumul primelor brute 106 Legea nr. Cca 50%. după prime şi rezerve.4.151 din 19 iunie 1991).60% din profit iese din ţară. Partea I. Consider ca s-a dat un semnal pozitiv din care rezulta ca în sfarsit piata asigurarilor din Romania are o directie buna de dezvoltare.XXI. Dinamica societăţilor de asigurare în perioada 1922-2003 pe piata romaneasca de asigurare Reducerea numarului de operatori de pe piata este efectul filtrelor constituite prin aplicarea prevederilor Legii nr. faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.32/2000 de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. situându-se pe treapta a treia. capitalul fiind protejat. 85 . Daca vechea legislatie 106 permitea oricarei persoane sa constituie o societate cu raspundere limitata cu domeniu de "vanzarea produselor de asigurari". dupa aplicarea legii societăţilor de asigurare situatia s-a schimbat radical. Susţinerea activităţii din încasări de prime şi protejarea capitalului este de apreciat dacă acest capital externalizat ar fi investit în ţară în orice activitate economică.80 70 60 50 40 30 20 10 0 1922 1924 1926 1928 1930 1932 1934 1936 1938 1991 1997 2000 2003 2005 Numarul societatilor Sursa: Statistica societatilor anonime din Romania. Piaţa asigurărilor a avut în prima jumătatea a anului 1997 o creştere de 29. Bucuresti.4%. 5. organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor (PubIicată în Monitorul Oficial.1939. În etapa actuala mecanismul constituirii societăţilor de asigurare se prezinta sintetic astfel: societăţi comerciale pe actiuni sau societăţi mutuale de asigurare inmatriculate în Registrul Comertului numai dupa avizul favorabil dat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor care se acorda în maxim 4 luni de la solicitare. în timp ce întreaga activitate este susţinută de fluxul de încasări de prime.47/1991 privind constituirea. Rapoartele de activitate OSSAR şi CSA Figura nr. nr.

mod de funcţionare. chiar dacă componentele structurale evoluiază dinamic şi concurenţial. De aceea. ci de pieţe ale asigurărilor şi reasigurărilor. editura Beck 2000. V. dar a crescut în ultimii ani. zonale şi continentale privite prin prisma mecanismelor care le asigură convergenţa şi le atenuiază şi le rezolvă divergenţele.47 86 . 107 Comerţul internaţional cu asigurări este redus în comparaţie cu cheltuielile mondiale cu primele de asigurare şi cu tranzacţiile internaţionale în orice alt domeniu. implicit a schimburilor internaţionale de valori au dus la crearea şi dezvoltarea unor pieţe internaţonale active şi concurente de asigurări şi reasigurări. Cota ce revine asigurătorilor străini diferă considerabil de la o ţară la alta.1. Organizarea şi funcţionarea pieţei internaţionale de asigurări 5. –Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale. tranzacţionare. pe fondul unui avans mai puternic pe segmentul asigurărilor auto şi de credite. Conceptul de piaţă internaţională în asigurări Creşterea şi diversificarea activităţii economice şi. Dispersia internaţională a riscurilor mari prin intermediul asigurării poate fi realizată în mai multe moduri:prin asigurare directă. pag. prin reasigurare internaţională. 107 Ciurel. Tranzacţiile intrnaţionale cu asigurări sunt puternic marcate de reglementările naţionale ale fiecărei ţări. cutume. mai ales datorită liberalizării comerţului în diferite regiuni ale lumii. 5. regionale. Asigurările şi reasigurările sunt marcate de un grad ridicat de eterogenitate determinat de existenţa unei mari diversităţi de tipuri şi categorii de afaceri.3. Constituie un întreg ca scop.3. fiecare dintre ele fiind individualizată prin preponderenţa anumitor tipuri de tranzacţii..subscrise a ajuns la 1. Şi totuşi piaţa internaţională a asigurărilor există şi funcţionează. reguli.09 mld. precum şi fuziunilor şi achiziţiilor în domeniu care au marcat puternic configuraţia şi evoluţia acestui sector. nu se poate vorbi de o singură piaţă a asigurărilor. sau prin transferarea unor părţi a riscurilor asumate de societăţile naţionale. EUR. posibil prin participarea asigurătorilor străini în calitate de coasigurători alături de societăţile naţionale. Ea este reprezentată de ansamblul pieţelor naţionale. potrivit NewsIn. prin existenţa unor anumite societăţi de asigurări şi reasigurări.

Companiile captive de asigurare şi reasigurare. b. Ca o definiţie foarte scurtă. societăţi specializate numai în reasigurare fie mixte (din punct de vedereal proprietăţii capitalului social). companii captive de asigurare şi reasigurare. -.Asigurările internationale. indiferent de forma de proprietate. fie private. Societe Generale de Ressurances (Franta) şi binenîţeles în Anglia.. Componente ale pieţei internaţionale de asigurări Tipurile de societăţi. putem spune că acestea sunt o formă de ‚. îşi desfaşoară activitatea potrivit legii urmărind realizarea de profit. care trebuie întocmite şi publicate.3. Cele mai mari astfel de societăţi îşi au sediul Europa. Societăţile comerciale de asigurare. mărimea obligaţiilor pe care le pot asuma.. Companiile de reasigurare. să respecte avizele şi normele organului de stat însărcinat cu supravegherea asigurărilor. companii pe care le întâlnim pe piaţă în calitate de asiguratori sunt: ¾ societăţi comerciale de asigurare. apar în calitate de vânzători şi ofertanţi ai tranzacţiilor de reasigurare. Ciumas. iar atunci când efectuează operaţiuni de retrocesiune ei apar şi în calitate de cumpărători de reasigurare. asociatii mutuale. Lloyd’s. Se estimează în lume că funcţionează aproximativ 4560 de astfel de companii. rezervele de prime şi/sau daune pe care trebuie să le constituie.4 87 .’’Editura Intelcredo.Arhitectura şi problematica la debutul mileniului III. 108 constituie o categorie aparte care a cunoscut o dezvoltare deosebită în perioada postbelică strâns legată de formarea marilor companii industriale şi comerciale şi mai apoi financiare.cap.2. C..autoasigurare oficializată”. să se încadreze în prevederile legale referitoare la: ¾ ¾ ¾ ¾ ¾ mărimea capitalului social. Cologne RE (Germania). forma bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.5. 2001. pool-rile de subscriere. sindicatele Lloyd’s. 108 companii de reasigurare. Aceste societăţi sunt obligate: a. Scietatea Captivă îndeplineşte toate funcţiile unei societăţi de asigurări tradiţionale. modul de ţinere a evidenţei activităţii desfăşurate. ţări în care au luat fiinţă primele companii de acest gen: Swiss-RE (Elvetia).

respectiv să dovedească o avere personală de cel puţin 250. adică brokerii. b.1. reducerea cererii pentru reasigurări oferite de pieţele convenţionale. să fie recomandaţi de alţi membri. provine de la societăţi de asigurare şi reasigurare din alte ţări şi influenţează în mare măsură uzanţele şi practicile altor pieţe. Principalele entităţi geografice ale pieţei internaţionale de asigurări. asociaţiile mutuale. acordarea unor bonusuri.3. ci prin intermediari. societăţile de reasigurare. brokerii având şi scopul stabilirii celor mai bune legături între asiguraţi şi asigurători. să fie integri şi să accepte tranzacţionarea de asigurări în nume propriu cu răspundere nelimitată.3.3..4. Sindicatele Lloyd’s sunt specifice pieţei londoneze de asigurare reasigurare. 5. sindicatele Lloyd’s specifice pieţei londoneze de asigurare-reasigurare. pentru persoanele în vârsta de cel puţin 21 de ani. după cum reiese şi din tabelul 5. companii captive de asigurare şi reasigurare.Fiecare asociaţie îşi decide singura politică adecvată: participarea la profit. 5. pool-urile şi intermediarii. persoane fizice şi juridice şi care răspund pentru riscurile asumate în numele lor. Pe aceste pieţe activează în general societăţile de asigurare. deoarece o mare parte sau chiar cea mai mare parte a activităţii de asigurare încheiate. Pool-urile de subscriere . Europa. Asia.000 lire sterline. Redăm mai jos principalele entităţi ale pieţei internaţionale de asigurare. mobilizarea capacităţii locale pentru încheierea de tranzacţii directe de asigurare sau reasigurare. Africa şi Oceania. Lloyd’s nu este o societate propriu-zisa de asigurare.reprezintă argumente al căror scop constă în: a.3. din punctul de vedere al volumului de prime în anii 2005 şi 2006: 88 . aplicarea unor prime reduse. adică în America. ci o comunitate de subscriitori. Fiecare dintre aceste pieţe zonale sunt în fapt pieţe internaţionale. Acceptarea de noi membri în sindicatele Lloyd’s se face fără exceptie. În general pe aceste pieţe contractele de asigurare de valori mari nu sunt încheiate direct. Cadrul general Pieţele de asigurări cele mai reprezentative la nivel mondial sunt cele care se află în cele mai importante centre economice ale lumii. să fie bogaţi.

644 13.723. dar în special faţă de America şi faţă de Asia.317 Asigurări non-viaţă 2005 690.200 29.567 29.121 812. cît şi un ritm lent de dezvoltare în perioada analizată. la acelaşi fel de asigurări in zona Africii.881 800. Volumul primelor de asigurare pe principalele regiuni ale lumii VOLUMUL PRIMELOR SUBSCRISE PE REGIUNI ÎN ANUL 2006 (milioane USD) Regiunea AMERICA EUROPA ASIA AFRICA OCEANIA TOTAL Asigurări de viaţă 2005 556.2 75.713.514.4 626. evidenţiat în tabelul nr.5.094 2005 1.784 940. se observă un nivel scăzut al primelor comparativ cu celelate zone.7 205.222 1. şi anume faptul că piaţa internaţională de asigurări a avut în această perioadă un ritm de creştere semnificativ.4 15. Tabelul nr.442.0 126.6 154.102 1.5. de altfel la ambele forme de asigurare.830 186.057 765.316 3. Creşterile cele mai semnificative sînt remarcate în cadrul asigurărilor de viaţă care au crescut mai repede decît cele nonviaţă.3 1.557 2006 601.266 35.258 2006 727.520 522.412 Sursa Swissre Sigma 2007 Se remarcă autoritatea Europei asupra tuturor celorlalte zone.329.4.586 602.072. Oricum putem trage o concluzie clară.718 56.295 198.816 Total 2006 1.003.3 330.2 Total 3804.5. care devansează de departe Asia la ambele forme de asigurare iar pe total şi la asigurările nonviaţă devanseză chiar Europa.226 578.042 29.968 2.445.221 42.676 26.0 53.3 891.6 1787.3 896. Cea mai mare densitate de asigurări pe plan mondial se regăseşte la asigurările nonviaţă în America de Nord iar cea mai mică. Zona Americii de Nord domină.190 3.667 58.5.8 51.7 1745.553 14.335.246.468 29.3 554.819 49. În zonele din Africa şi Oceania.6 Asigurări non-viaţă 2.0 50.209.484.Tabelul nr.729 1.641 1.214 2.5.119. Densitatea asigurărilor în anul 2006 (prime în USD) Regiunea AMERICA DE NORD AMERICA DE SUD EUROPA ASIA AFRICA OCEANIA TOTAL Sursa Swissre Sigma 2007 Asigurări de viaţă 1.0 224.8 89 . Principala caracteristică a densităţii asigurărilor pe plan mondial este cazul Oceaniei.945 544.0 38.

reguli.7 1. nu se poate vorbi de o singură piaţa a asigurărilor sau a reasigurărilor.4 8. marcate de reglementările naţionale ale fiecarei ţări.5.6. O altă caracteristică a pieţei asigurărilor şi reasigurărilor este determinată de procesul de fuzionare între grupuri bancare şi de asigurări care au avut ca rezultat formarea unor adevaraţi coloşi financiari a caror valoare de piaţă creşte aproape neîntrerupt.6 1. dar se remarcă faptul că Africa şi Oceania au un grad de penetrare comparabil la asigurările de viaţă cu al Americii de Nord iar la asigurările nonviaţă depăşeşte chiar Europa.. mod de funcţionare. ci de pieţe ale asigurărilor şi reasigurărilor. V.9 1. 109 109 Ciurel. Tabelul nr.5 Asigurări non-viaţă 4. Gradul de penetrare al asigurărilor în anul 2006 pe regiuni Grdul de penetrare Regiunea AMERICA DE NORD AMERICA DE SUD EUROPA ASIA AFRICA OCEANIA TOTAL Sursa Swissre Sigma 2007 Asigurări de viaţă 3.3 3.8 6.6. pieţele asigurărilor şi reasigurărilor au pronunţate particularităţi. Prin urmare. tranzacţionare. Aceste fuzionari care exprimă clar tendinţa de concentrare a ofertei internaţionale.Gradul de penetrare a asigurărilor în produsul intern brut pe principalele regiuni geografice se relevă în tabelul nr. De aceea. prin existenţa unor anumite societăţi de asigurări şi reasigurări. vor determina dominaţie şi mai puternica şi vor fi cele care vor crea piaţă viitorului cu noile sale reguli. Structurile legale şi sociale determină în mare măsură nevoia de asigurare. fiecare dintre ele fiind individualizată prin preponderenţa unor anumite tipuri de tranzacţii.4 4. cit.5. pe care îl redăm mai jos.4 3.5 Şi din acest punct de vedere se remarcă pe primul loc America de Nord.0 Total 8.47 90 ..7 7. atât în structură cît şi pe total.4 3.3 5.0 1.3 6.Op.4 3. Acest lucru se datorează nivelului scăzut al PIB-lui în aceste zone. . în afara avantajelor pentru noile entităţi născute.0 3. cutume.p.7 2.6 4.0 5.

Participarea societăţilor Europei de Est pe pieţele mari de asigurări şi reasigurări este redusă. evoluţia acestui sector nu este la fel de rapidă ca a statelor din vestul Europei. ele nu pot deveni concurente Ciurel. încă o lungă perioadă de timp. şi dezvoltare fapt datorat economiei de comandă şi monopolului de stat inclusiv pe piaţa asigurărilor avut în trecut în perioada comunistă. viteza diferită de evoluţie a sectorului de asigurare. ceea ce implică un efect negativ asupra pieţei de asigurări. Statele baltice. de multe ori de-a lungul anilor. astfel încât. ne obligă la o tratare separată a acestora.3. dificultăţile de plată a daunelor au făcut ca societăţile cedente. 2000 110 91 . La nivelul Europei de Est. Primirile în reasigurare pe care le efectuează companiile din aceste ţări nu sunt reprezentative. precum şi structura lor aparte. Ţările din estul Europei se încadrează într-o categorie specială. au demonstrat cea mai rapidă evoluţie. cele mai reprezentative pieţe sunt cele din Rusia. Deoarece legislaţia economică este în schimbare. Rusia este cea mai mare piaţa de asigurări. interesele diferite ale asigurătorilor străini privind investiţiile pe aceste pieţe. deşi au pornit de la un nivel redus de dezvoltare. V. Editura ALLBECK. Polonia. Cehia şi Ungaria. coroborat cu diferenţele mari între acest grup de ţări şi ţările vest-europene.2. Europa centrală şi de est. deoarece economia acestora este într-o continuă schimbare. Asigurările de viaţă sunt încă puţin dezvoltate în ţările din regiune. Acest lucru.. diferenţele de abordare a pieţelor. inabilităţii sau alegerii unor forme contractuale nepotrivite de către companiile de asigurări directe. Bucureşti. Nici acum nu a dispărut încă ideea de monopol în asigurări. această piaţă de asigurări reprezintă mai puţin de 1% din piaţa de asigurări mondială 110 . este posibil să asistăm la o dezvoltare rapidă a acestor tipuri de asigurări.proaste” datorită nepriceperii. Din cele patru ţări. enumerate mai sus. serioase şi de renume să evite parteneri din aceste ţări astfel încât nu sunt puţine cazurile în care afacerile sunt. Ele deţin aproximativ 80% din piaţa de asigurări a Europei de Est. de aceea. Rezultatele şi tendinţele asigurărilor generale sunt puternic marcate de evoluţia asigurărilor de autovehicule care totalizează cea mai mare parte a veniturilor din prime.5.. Pieţele de asigurare din Europa A. La nivel mondial. O caracteristică importantă o reprezintă dezechilibrul mare între cele două categorii de asigurări: asigurările non-viaţă au reprezentat 75% din totalul primelor încasate. Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale.3. fapt care afectează şi piaţa de asigurări.

65 0.15 1. 92 .15 1. non viaţă 1. non viaţă 1.25 Total Asig.72 3.22 2.04 3.40 2. Ca o trăsătură specifică.27 3.12 1.15 2.61 1. în perioada 2004-2006.63 1.07 4.17 1. în perioada 20042006.10 0. Perspectivele pieţei Europei de Est sunt bune.55 3. se relevă în tabelul 5.21 2.39 0.37 0.2006.74 0. În perioda analizată.35 0.78 2. de viaţă 1.61 1.48 2.08 3.10 1.29 1.87 1.69 0. gradul de penetrare al asigurărilor în PIB-ul mai multor ţări din regiunea menţionată pe perioada ultimilor trei ani.61 3. Gradul de penetrare al asigurărilor în PIB. 2005.62 1.65 4.32 0.76 Asig.84 2.20 5.53 1.42 0.15 0.41 0.98 2. Gradul de penetrare al asigurărilor în PIB.96 2.97 2006 Asig.15 2.04 3. 2007.23 5.Sigma.83 3. arată faptul că.47 2.46 1.08 0.82 2.7. afectează negativ dezvoltarea asigurărilor.32 0.00 3.02 2.77 0.10 1.88 2.21 1. non viaţă 1..44 3.05 0. pe ţări în Europa Centrală şi de Est (%) 2004 ŢARA Asig.71 2.83 2.51 1.51 2.35 0. deşi pe total gradul de penetrare a crescut. se poate observa faptul că gradul de penetrare în PIB al asigurărilor non viaţă este mai mare decît la asigurările de viaţă iar această constantă se păstrează pe întreaga perioadă menţionată.30 1.42 3.61 2.16 1.36 4.07 1.90 2.20 2.31 1.23 2.95 2.53 1. pe ţări în Europa Centrală şi de Est.84 2005 Asig..33 0.83 0.21 1.36 0. exemplul României.77 2.16 3.28 3..19 1.26 0.39 Total Sursa: Swissre.48 1.7. la asigurările de viaţă au scăzut. în special a celor de viaţă.08 2.45 1. Vom analiza mai jos.66 1.27 3.53 1.92 4.58 0.67 2.46 0.41 3.71 1.98 3.44 1.29 5.38 0. inflaţia. Tabelul nr.32 2.10 0.20 Total Asig. de viaţă POLONIA CEHIA UNGARIA RUSIA SLOVACIA ROMÂNIA LITUANIA ESTONIA BULGARIA UCRAINA SERBIA & M SLOVENIA CROAŢIA 1.54 1.49 2. şi evoluţia primelor de asigurare.62 3.serioase ai asigurătorilor existenţi. 5.43 0. de viaţă 1.96 2.18 2.29 1.65 3. deşi situaţia economică.68 2.

România iar Ucraina a scăzut.322 9.604 2.351 1.492 904 631 318 104 101 86 63 45 576 323 52 10.510 376 315 679 2.5. Europa de Vest. se relevă în tabelul nr. a dereglementării şi a liberalizarii comerţului european şi a celui mondial ca urmare a aplicării Acordului General pentru 111 CEA Annual Report 2006 93 .649 517 1.488 1.443 4.083 1.871 16. non viaţă 5.809 885 818 245 188 401 2.116 1. Evoluţia primelor de asigurare în perioada 2004-2006 în Europa Centrală şi de Est (milioane USD) 2004 ŢARA Asig. studierea implicaţiilor dezvoltării tehnologiei.491 Total Asig.Evoluţia primelor de asigurare în perioada 2004-2006 în Europa Centrală şi de Est (milioane USD).5.348 928 821 36. 2007.043 526 375 775 2. De asemenea se poate observa o creştere mai mare a asigurărilor de viaţă faţă de asigurările nonviaţă la majoritatea ţărilor.069 1.153 3. Creşterile cele mai semnificative le-au avut ţări ca Polonia. în paralel cu fenomenul de globalizare.924 478 1.Sigma.871 1.030 819 42.673 1. în contextul pieţei unice europene.468 521 1. 2005.164 1.544 603 251 85 64 64 29 34 531 260 37 11.708 12.700 1.789 21.068 329 252 465 2.638 362 251 673 2.229 Asig. în acest domeniu.278 838 659 30.894 444 1. tot mai puternic şi mai vizibil în ultimii ani.521 1.853 20.998 1.813 5.925 1.304 3.192 272 214 593 2.673 3.250 874 46.946 5.179 3. non viaţă 6.405 476 1.809 1.793 2.936 571 704 405 164 124 102 89 57 678 373 230 13.009 Total Sursa: Swissre.618 1.503 1820 2. de viaţă POLONIA CEHIA UNGARIA RUSIA SLOVACIA ROMÂNIA LITUANIA ESTONIA BULGARIA UCRAINA SERBIA&M SLOVENIA CROAŢIA ALTE ŢĂRI TOTAL 2. B.517 2.8.049 56. adică CEA (Comitetul European de Asigurări). Tabelul nr. 111 CEA publică periodic diverse studii şi statistici care au ca scop informarea. la nivelul acestei pieţe activează una dintre cele mai prestigioase instituţii care are preocupări în domeniul asigurărilor prin realizarea de rapoarte şi studii.932 1.887 16.869 3. deşi trendul general a relevat creşterea pe întreg ansamblul ţărilor din zona menţionată.700 11.2006.924 1.393 2. non viaţă 4.363 17.486 1.444 7. de viaţă 2006 Asig.720 1.221 1.403 1. Se adaugă în mod firesc.098 699 41.431 4.828 1.738 574 2. de viaţă 2005 Asig.8. Rusia.309 Total Asig.

Germania.295 1.528 18.740 31.983 193.275 41.în condiţiile dublării veniturilor pe total europa de vest.757 18.585 73. precum şi faptul că are şi cel mai dinamic ritm de creştere. de non Total 418.10.895 84.881 Sursa: Swissre.456 80.548 65.535 106.612 100.395 9.741 32.285 23. Tabelul nr.160 125.241.758 29.629 194.367 34.5.903 42. cât şi la nivelul consumatorului.006 24.9.747 18.162 47.220 177.624 154.311 17. 94 .1.844 1.194 197. 2005.026 94.150 1.164 138. datorită scăderii asigurărilor de viaţă.003 viaţă viaţă 300..262 49.330 8.219 155. Evoluţia primelor de asigurare în perioada 2004-2006. Italia.075 9.112 23.076 112.591 105.2006. reiese că 8 ţări membre ale Uniunii Europeane deţin aproximativ 84% din totalul pieţei de asigurări europene.679 204.592 24.453 15.797 38.071 68.939 8.807 37. faţă de ţări ca Elveţia a cărui dezvoltare a fost negativă.067 15.790 8.285 1.853 55.484. Asig.BRITANIE FRANŢA ITALIA GERMANIA BELGIA SPANIA ELVEŢIA SUEDIA LUXEMBURG ALTE ŢĂRI TOTAL 189.081 28. ŢARA de non Total viaţă viaţă M.9. la modificări ample în privinţa cadrului până nu demult obişnuit în care se desfăşurau aceste activităţi.831 199. în compania ţărilor din vest.203 102. chiar la un management financiar global.103 12.237 2006 Asig.334 473.. 2007.077 27.586 544.032 14. 5. Toate acestea au dus şi duc.728 14.511 758. În acelaşi context este semnificativă densitatea asigurărilor pe piaţa din Europa de Vest a asigurărilor (prezentat în tabelul 5.691 106.225 107.902 139.911 109.363 20.813 41. Elveţia şi Belgia.710 13. Olanda.544 37.527 Acestea sunt Marea Britanie (deţine cel mai mare volum de prime încasate).182 16.261 1. Asig. Conform ultimului raport CEA aşa cum se reflectă în graficul din Figura nr.480 281.636 177.026 25.107 940.393 60. de non Total viaţă viaţă 294.Sigma.518 22.811 190.fuziune” a serviciilor financiare.241 311.156. 2005 Asig. dar a creşterii ponderii cît şi absolut al asigurărilor nonviaţă.058 128. Spania. Asig.241 128. în Europa de Vest (milioane USD) 2004 Asig.367 251.843 683. Asistăm la o globalizare şi la o .083 24.251 46.889 65. Franţa.333 74.846 482.Comerţul cu Servicii (GATT). Este evidentă poziţia de lider a M Britanii.813 82. percepute atât la nivelul companiilor.117 1.576 25.866 12.676 222. în continuare.535 91.811 46.261 90.. Cât priveşte evoluţia primelor de asigurare acestea se prezintă în tabelul 5.527 89.

291.8 996. are la asigurările de viaţă un nivel de 2.311.1 5.6 1. datorită bazei de raportare total discrepantă.922.466.6 2.092.8 3.1 1.021.226.6 3.8 3.474.007.817.643.1 2. dacă Polonia.7 1.2 751.011.302.1 1.4 1.3 925.8 814.5 2. 95 .10. şi creşte pînă la un nivel de 311. în M.152.0 2.793 mil.562.8 2..2 5.988.214.5 838.265. de viaţă 2005 Asig.190.561. De aici petem trage o concluzie interesantă la prima vedere.5.558. USD în anul 2004 şi creşte pînă la 5. non viaţă Total Asig. USD în anul 2006.985.1 2.2 3111.366.3 5.2 1. distanţa dintre ele s-a mărit.078.6 1.310.9 3.6 1.492.450.2006.4 3.7 2.3 1.6 1.8 2.690.1 1.150. mai mult decît dublu.9 3. prima dintre ţările din vestul europei. 2007 Nivelul dezvoltării economice al ţării este principalul factor al mărimii şi dimensiunii unei pieţe de asigurări.0 863. Densitatea asigurărilor în perioada 2004-2006.442.4 3.8 2.0 4.480.8 2.136.1 2.4 2.327.287.2 1.5 1.6 3.599.5 2.9 986.105.7 1.4 1.7 783.3 2.263.093.555.591 mil USD în anul 2004.275.5 1. 2005.275.676 mil USD în anul 2006.286.6 2.217.Sigma.7 2.3 1.8 809.247.568.075.9 2. de viaţă 2006 Asig. faptu că deşi Polonia a avut un ritm de creştere mai mare decît Marea Britanie.268.Tabelul nr.3 1.4 1. cea mai puternic dezvoltată dintre ţările centrale şi de est. Britanie.7 3.1 6. non viaţă Total ŢARA M. non viaţă Total Asig.2 615.764. are la aceiaşi formă de asigurare unnivel de 189.7 1.7 2.9 4.441.417.057.0 5.4 3.548. şi anume.2 800.318.207.9 1.9 4.355.5 651.139.9 3.449.014.508.1 2.1 1.3 Sursa: Swissre.9 1.112.7 2.454.2 LUXEMBURG 1.436. pe ţări în Europa de Vest 2004 Asig.042.5 1.4 1.514.756.BRITANIE FRANŢA ITALIA GERMANIA BELGIA SPANIA ELVEŢIA SUEDIA de viaţă 3.9 1.828 mil.716.300. Acest nivel de dezvoltare diferit este pus în evidenţă şi din simpla comparare a celor două categorii de ţări cuprinse în analiză. Asig.9 984.

Germania şi Marea Britanie. deţine un loc deosebit de important la nivel mondial luptându-se pentru supremaţie cu celelalte două pieţe majore.. 574. Celelalte ţări.5 Ponderea primelor încasate de ţările membre UE în total piaţa comunitară La acest nivel suma totală de prime încasate în anul 2006 în primele 9 luni au fost de 873. se disting 3 grupe de ţări: În prima grupă sunt incluse Franţa. Sub aspectul volumului de prime. şi anume Italia. mii EURO.5. 112 Ponderea primelor incasate de tarile membre UE în total piaţă comunitara GB United Kingdom DE Germany 16% 3% 4% 5% 5% 11% 16% 23% FR France IT Italy NL The Netherlands ES Spain 17% CH Switzerland BE Belgium Celelalte ţări aparţinand pieţei comunitare din cadrul UE Figura nr. fiecare având ponderi cuprinse între 11% şi 4%. adică asigurări de viaţă 112 Sursa: CEA annual report 2006 96 . sunt incluse în cea de-a treia grupă.1. Elveţia şi Spania.Piaţa de asigurări a Europei de Vest sau a Uniunii Europene.6. a căror pondere în totalul volumului primelor de asigurare este de 19%. aşa cum reiese în figura 1. Olanda. este prezentată ponderea asigurărilor încheiate la nivelul pieţei comunitare în statele membre în funcţie de tipul de asigurare. care reprezintă împreună 25% din volumul primelor încasate de ţările membre ale UE. care reprezintă împreună 56% din totalul primelor încasate de ţările Uniunii Europene foarte apropiate între ele. 5. SUA şi Japonia. Al doilea grup cuprinde 4 ţări. În figura nr.

PONDEREA ASIGURĂRILOR PE PIAŢĂ UE în FUNCŢIE DE TIPUL LOR. Letonia are cea mai scăzută marjă de asigurări de viaţă.6. încât nici o altă piaţă din lume nu poate rivaliza cu ea din acest motiv. este ridicată. Se constată o pondere deosebit de mare la asigurările de viaţă în Luxemburg.3. fapt ce a dus la dezvoltarea unei vaste şi foarte puternice reţele de reasigurare.3.sau generale 113 . Germania care ocupă locul doi în încasarile de prime la nivelul UE are o piaţă destul de echilibrată. şi Suedia. Piaţa de asigurare din America de Nord Piaţa de asigurări din America de Nord are o dimensiune atât de mare. asigurări de viaţă sau generale 5. Finlanda Belgia. Franţa este destul de aproape de procentajul Marii Britanii cu 61%. Ponderea asigurărilor pe piaţa UE în funcţie de tipul lor. În primele două state ponderea asigurărilor de viaţă depăşeste 80% din totalul primelor de asigurare încasate. În Marea Britanie care este liderul european în ceea ce priveşte primele încasate. ASIGURĂRI DE VIAŢĂ SAU GENERALE 120 100 80 60 40 20 0 CEA FI LU BE SE GB FR DK CH I PL T IE NO MT LT PT CV GRDE LVCZ HU ES SKAT EE HR SI TR IS VIAŢĂ GENERALE Figura nr. ponderea acestora fiind de numai 7% din totalul asigurărilor.3. cu un procentaj de 53% în asigurări generale şi 47% reprezentând asigurări de viaţă. 5. ponderea asigurărilor de viaţă faţă de cele generale. 97 . având o proporţie de aproximativ 68% din totalul asigurărilor. Portofoliul intern.

boli accidente de muncă permite dezvoltarea asigurărilor de viaţă. Totuşi. 114 Ecole Nationale d’Assurances de Paris . mai ales a celor din Asia şi din Europa. au înţeles noţiunea de răspundere civilă a consecinţelor extreme şi au acordat reclamanţilor despăgubiri extrem de ridicate. în ceea ce privesc asigurările sunt organizate în pieţe extrem de reglementate şi de controlate. Expansiunea internaţională a economiei americane şi marile ei concerne multinaţionale au servit drept suport pentru implementarea câtorva grupuri de asiguratori americani şi a principalilor agenţi în cea mai mare parte a pieţei asigurărilor mondiale. Asiguratorii . Statele Unite. în particular juriile populare competente în materie civilă. Distribuţia societăţilor de asigurare este realizată printr-o importantă reţea de agenţi. cea din New York. de cele mai multe ori multicompanii care dispun de puteri mari de subscripţie şi de gestiune.Manuel International de L’Assurance. către cea mai reprezentativă piaţă. Asigurările sunt domeniu care este de competenţa fiecăruia dintre cele cincizeci de state federale şi dacă un operator doreşte să funcţioneze în întreaga ţară. Considerată ca fiind cel mai bun exemplu de liberalism economic raspândit în intreaga lume. trebuie să se supună celor 50 de legislaţii diferite de cele ale Statului Federal. plus cea a Districtului Columbia şi eventual agreerea Districtului Puerto Rico 114 . ceea ce favorizează dezvoltarea pieţei asigurărilor.cap. dar segmentul ei din piaţă mondială se diminuiază continuu din cauza unui prea mare dinamism a altor pieţe. a Districtului Columbia şi a Districtului Puerto Rico şi trebuie să obţină 51 de agreeri separate pe lângă cele ale celor 50 de administraţii federale. pieţe mondiale de asigurare. F Magistraţii.deosebit de bogat a atras societăţi de asigurare şi reasigurare din exteriorul graniţelor americane. şi anumiţi legiuitori. F Protecţia cetăţenilor pentru riscuri de oraş. Segmentul lor de piaţă este aproape jumătate din piaţă.direcţi” muncesc prin intermediul agenţilor exclusivi ori prin vânzatori salariaţi. Ele continuă să crească în volum.17 98 . Pieţele Statelor Unite au fost pentru mult timp cele mai importante şi de departe. Editura Economica. contextul economic.. social şi politic al Statelor Unite este favorabil pentru desfaşurarea activităţii de asigurare: F Statul este mai puţin prezent în activitaţile economice.

115 5. Procesul de internaţionalizare a pieţei a fost încetinit de importanţa şi mărimea portofoliului american.Agenţii de asigurare au o parte crescândă din piaţă şi dobândesc o experienţă internaţională recunoscută în serviciul întreprinderilor multinaţionale americane. dar în asigurările de viaţă partea capitalului străin este limitată la o treime. Piaţa canadiană Piaţă canadiană ţine seama de piaţă americană (structuri federale întărite de particularismul cultural al regiunii Quebec. Ţările de Jos.3. una pentru reasigurări generale nonviaţă şi o alta mare companie pentru reasigurări de cutremure. Cu excepţia acestora. implantate în intreaga lume. organizaţie economică şi socială) şi de piaţă britanică de unde sunt originari principalii asiguratori (preponderentă în distribuţie. care era suficient pentru companiile de reasigurare autohtone. Partea asiguratorilor străini este în jur de 60% în asigurările de stricăciuni. aici piaţa de asigurare şi reasigurare generată probabil şi de intensitatea calamităţilor naturale a atins un volum de prime şi o dezvoltare încât este considerată cea mai stabilă piaţă de asigurări la nivel mondial.3. prin cedarea în reasigurare (in special pe piaţă Londrei la Lloyd’s).Manual de Asigurari Internationale.Economica cap. prin înfiinţarea de birouri ale companiilor americane pe marile pieţe ale lumii şi prin întreţinerea permanentă a legăturilor între brokerii americani şi cei de pe alte pieţe. şi ei provin îndeosebi din Statele Unite. pe care o regăsim în lupta pentru supremaţia mondială împreună cu cea americană. 115 Scoala Nationala de Asigurari Paris . Marea Britanie. Cele două pieţe sunt într-o luptă acerbă în care doar piaţa comunitară are şanse să intre. Franţa şi Elveţia. metode de subscriere inspirate din piaţa londoneză). Deşi mărimea şi populaţia Japoniei sunt net inferioare celei a Statelor Unite. Totuşi dorinţa de a desfăşura activităţi cu companii din alte ţări s-a materializat prin preluarea de reasigurări de la companii de asigurări directe. Pe această piaţa activează două mari companii specializate. Pieţele de asigurare din Asia Cea mai reprezentativă piaţă de asigurări din această zonă a globului şi în acelaşi timp şi cea mai interesantă este cea a Japoniei.4. Tot aici este singura piaţa din lume care încheie toate tipurile de tranzacţii. Piaţa din Tokyo oferă cea mai mare capacitate de absorbţie a reasigurărilor.17 99 . Ed. toate companiile desfăşoară activităţi de asigurări directe şi reasigurări.

Din datele prezentate anterior reiese că cele mai importante pieţe de asigurări şi reasigurări sunt: piaţă Uniunea Europeană. Tranzacţiile internaţionale cu asigurări sunt puternic marcate de reglementările naţionale ale fiecarei ţări. dar datorită instabilităţii politice. în ultimii ani. a schimburilor internaţionale de valori au dus la crearea şi dezvoltarea unor pieţe active şi concurente de asigurări şi reasigurări.67 100 .în America Latină şi în Africa. atât în cazul asigurărilor de viaţă cât şi în cazul celor generale. Japonia este de departe prima piaţă din lume în asigurarea de viaţă. Creşterea şi diversificarea activităţii economice şi. Fiecare piaţă de asigurări şi reasigurări este individualizată prin preponderenţa unor anumite tipuri de tranzacţii. Asigurările şi reasigurările sunt marcate de un grad ridicat de eterogenitate determinat de existenţa unei mari diversităţi de tipuri şi categorii de afaceri.9%. mod de funcţionare. 116 116 Ciurel.1%). Aceste trei pieţe au o participare apropiată ca pondere. activitatea de asigurare şi reasigurare a căpătat. V. implicit. reguli.Asigurări şi Reasigurări: Abordari teoretice şi practici internaţionale Editura All Beck Bucureşti 2000 p. Asia şi Statele Unite. Referitor la pieţele internaţionale din ţările ce nu au ajuns la un nivel de maturitate în asigurări. în Coreea (77. În privinţa cifrelor totale de afaceri (asigurări de viaţă şi celelalte) cele ale Japoniei şi Statelor Unite sunt destul de apropiate şi titlul de prima piaţă mondială revine când uneia când alteia din cele două ţări în funcţie de evoluţia ratei de schimb între yen şi dolar. tranzacţionare. şi dezvoltarea asigurărilor în special. .. ) în Taiwan (67. aceste zone sunt încă privite cu reticenţă.7%). aceasta având o creştere minoră. În aceste zone asigurările şi reasigurările internaţionale au contribuit la dezvoltarea pieţelor naţionale. Acest lucru este explicabil prin nivelul ridicat al dezvoltării economice a acestora şi a gradului complex de interdependenţe obiective ce există între creşterea economică în general.Pe această piaţă evoluţia numărului de societăţi nu a fost spectaculoasă în ultimii 20 de ani. Pieţele cele mai importante sunt deţinute de asigurarea de viaţă care reprezintă o parte preponderentă a activităţii asiguratorilor în Japonia(80. prin existenţa unor anumite cutume. amploare.

101 . cu titlu de exemplu. program de noiembrie 2002 privind asigurarea directă de viaţă. organizarea şi conducerea evidenţei contabile şi operative separat pentru cele două activităţi – toate veniturile în special primele încasate. condiţii pentru obţinerea autorizaţiei. dar cu separarea completă a managementului acestora. Principala preocupare şi obligaţie în acelaşi timp. Integrarea României în Uniunea Europeană a determinat luarea unor măsuri care să contribuie la respectarea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor pentru aderare. Piaţa asigurărilor din România în contextul internaţional şi prin prisma integrării europene. respectiv emiterea legislaţiei armonizate. Un exemplu de adaptare a legislaţiei româneşti îl reprezintă unele amendamente aduse prin legea nr. Redăm mai jos.4. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în România a elaborat legi şi acte normative armonizate cu cele din Uniunea Europeană. cîteva din Directivele Parlamentului European. privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Cerinţele de separare a celor două activităţi la nivelul managementului se referă la: separarea conducerii – în vederea asigurării unei conduceri prudenţiale pentru fiecare dintre cele două activităţidesfăşurată de asigurătorii cu activitate compozită. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2002/83/CE din 5 Prevederile directivei cuprind reglementări privind: a) Iniţierea activităţii de asigurare de viaţă (principiul autorizării. Această decizie a fost luată având în vedere faptul că directivele europene lasă la latitudinea Statelor membre varianta de separare (separare juridică sau doar a managementului) precum şi argumentele suplimentare aduse de reprezentanţii pieţei în susţinerea unei astfel de soluţii pentru România. domeniul de aplicare a autorizării. În acest sens. a pieţei româneşti de asigurare este de a-şi alinia legislaţia la Directivele Europene mai precis a Consiliilor privind asigurările şi controlului asigurărilor din cadrul Parlamentului European. 32/2000. este acela de a permite societăţilor de asigurare compozite autorizate până la 31 decembrie 2005 să desfăşoare în continuare ambele categorii de asigurări. plăţile de la reasigurători.5. precum şi cîteva Decizii ale diverselor comisii din domeniul asigurărilor: 1.

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2002/92/CE din 9 2002 privind intermedierea de asigurări. acţionari şi asociaţi cu participaţii calificate. refuzul autorizaţiei). decembrie european pentru asigurări şi pensii ocupaţionale. 2004/9/CE din 5 noiembrie 2003 de instituire a Comitetului Comitetului Decizia Comisiei răspundere civilă auto. norme privind marja de solvabilitate şi fondul de garantare. c) Dispoziţii privind dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii. norme privind provizioanele tehnice şi reprezentarea acestora. 3. Directiva Comisiei 2003/564/CE a Consiliului privind controlul asigurării de Directiva reglementează acordul între birourile naţionale de asigurări ale statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ale altor state asociate privind abţinerea de la controlul asigurărilor de răspndere civilă a vehiculelor care staţionează în mod obişnuit pe teritoriul unui alt stat membru şi garantarea soluţionării evenimentelor asigurate produse pe teritoriul său. dreptul contractual şi condiţiile de asigurare. 4.activităţi. al reasigurărilor şi al 102 . d) Norme aplicabile agenţiilor sau sucursaleor stabilite în cadrul comunităţii şi aparţinând societăţilor ale căror sedii sociale sunt stabilite în afara comunităţii. b) Condiţii care reglementează activitatea de asigurare (principii şi metode de supraveghere financiară. Comitetele au rolul de a oferi consiliere Comisiei în cazul proiectelor de măsuri în aplicare care trebuie elaborate în sectorul asigurărilor. Directiva Comisiei 2004/6/CE din 5 noiembrie 2003 de instituire a european al inspectorilor pentru asigurări şi pensii ocupaţionale. 2. societăţi în dificultate sau într-o situaţie neregulamentară. nr. e) Norme aplicabile filialelor societăţilor mamă reglementate de legislaţia unei ţări terţe şi achiziţionărilor de participări de către societăţile mamă în cauză. Directiva stabileşte norme privind accesul la activităţile de intermediere de asigurări şi reasigurări şi exercitarea acestora de către persone fizice şi juridice stabilite care doresc să se stabilească într-un stat membru.

Anterior PPF intrase în acţionariatul Ardaf cumpărând acţiunile deţinute de avocatul Daniel Voicu pentru 7.51% din acţiuni austriecilor de la Vienna Insurance Group (VIG). În plus.79 milioane euro). Directiva Comisiei 2004/332/CE din 2 aprilie 2004 privind aplicarea 72/166/CE a Consiliului în ceea ce priveşte controlul asigurării de Directivei răspundere civilă auto. creşterea de capital. O altă mişcare interesantă este preluarea de către grupul bulgar Eurohold a peste 75% din acţiunile Asitrans Asigurări. pentru 146 milioane lei (46. după ce a preluat. Convenţia stabileşte modalităţile practice de eliminare a controlului asigurării de răspundere civilă pentru autovehicule care staţionează în mod obişnuit pe teritoriul acestor ţări.3 milioane de euro. Unita şi Agras care împreună au o cotă de piaţă de 17%. Omniasig Asigurări de Viaţă. d-l Ioan Nicolae deţinea. precum şi pachetul majoritar al vânzării auto şi afaceri imobiliare şi are o capitalizare curentă de 180 milioane de euro. direct sau indirect. În urma preluării acţiunilor ASIROM. în acţionariatul Omniasig. prin Interagro anterior tranzacţiei 59% din acţiunile ASIROM şi 8. reprezentând un for de cooperare între autorităţile de control. VIG este prezent în România. cea mai spectaculoasă mişcare este considerată schimbarea structurii acţionariatului la ASIROM. Astfel acţionarul majoritar al ASIROM. s-a parafat şi o schimbare importantă în acţionariatul unei alte companii – Astra. Directiva fixează termenii Convenţiei multilaterale între birourile naţionale de asigurări ale statelor membre ale Spaţiului Economic Eurpean şi ale altor state asociate. care are o cotă de piaţă de 10. Grupul austriac Uniqa si-a majorat participaţia la 50% plus o 103 . Acţionarul majoritar. a vândut pe Bursa Rasdaq 30. un pachet de 56. 5.pensilor ocupaţionale. Referitor la ultimele regrupări din piaţa românească de asigurări. incluzând achiziţia de titluri. fondul ceh de investiţii PPF Investments a ajuns să controleze peste 70% din acţiunile Ardaf Cluj-Napoca.3% prin Rafinăria Astra Ploieşti. Vienna Insurance Group a ajuns pe primul loc pe piaţa asigurărilor. La începutul anului 2007 în luna martie.46%. prin intermediul Sabile Limited din Cipru.19% din titluri de la Ovidiu Tender pentru 35 milioanae de euro.

pe care l-a preluat în 2005. Omniasig. Rămâne de văzut ce va spune Consiliul Concurenţei cu privire la achiziţiile successive ale austriecilor. Vienna Insurance devine astfel primul jucător de pe piaţa asigurărilor. Noua achiziţie a austriecilor le va majora semnificativ numărul de clienţi. Grupul a preluat 30% din Asirom pe Bursă de la omul de afaceri Ioan Niculae şi intenţionează să mai cumpere pentru a deveni acţionar majoritar. Omniasig Life şi Agras aveau la sfârşitul anului 2006 o cotă de piaţă cumulată de aproape 26%. compania Allianz-Ţiriac. Vienna Insurance a luat o treime din piaţă. Unita. pe primul semestru al anului 2007. aceasta fiind cea mai mare tranzacţie a ultimilor ani din sectorul asigurărilor. Pe asigurări de incendiu şi calamităţi naturale. iar din totalul poliţelor care acoperă daunele la proprietăţi – 25%. Austriecii vor controla aproape 40% din piaţa RCA şi Carte Verde. După achiziţia celui de-al doilea jucător de pe piaţa asigurărilor. asigurări pentru care se luptă majoritatea companiilor. afacerile grupului urmând să treacă în acest an de o jumătate de miliard de euro. potrivit raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul trecut. Analizînd în mod global. Nova Trade. asiguratorii din România au înregistrat o creştere nominală a primelor brute subscrise. mai ales în mediul rural. ASIROM fiind una dintre cele mai cunoscute companii de asigurări din România. grupul controlează după preluarea ASIROM 27% din piaţă.acţiune. Vienna Insurance Group şi-a consolidat permanent cota de piaţă deţinută în România. În primul rând. Cu achiziţia ASIROM. pentru a face faţă concurenţei planurile vor trebui regândite serios. Preluarea ASIROM de către grupul austriac Vienna Insurance Group va da peste cap toate calculele pe care şi le-au făcut asigurătorii de pe piaţa locală pentru acest an. pe segmentul 104 . Pe segmentul poliţelor Casco. dacă acestea creează sau nu o concentrare de forţe pe piaţa asigurărilor. Cele cinci companii pe care le deţin acum austriecii în portofoliu: Asirom. Vienna Insurance Group devine cel mai agresiv competitor de pe piaţă. grupul a pus ochii pe unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei. După ce a cumpărat Unita şi Agras. depăşind la distanţă liderul ultimilor ani. după ce a cumpărat 23% din acţiunile acestei firme de la fostul acţionar majoritar. Vienna Insurance Group face istorie pe piaţa românească. Omniasig.

când acestea erau de 1. creştere cu 29.asigurări generale. de 30. când aceasta era de 76. când valoarea indemnizaţiilor a fost la 1.3 miliarde euro) au reprezentat primele brute subscrise din asigurări generale.6 % de la 2.81 miliarde lei (794 milioane de euro). Companiile de asigurări din România au plătit indemnizaţii brute în valoare de 1. a precizat pentru NewsIn.1%. comparativ cu 2005.27% mai mult faţă de acelaşi interval din 2006. În 2006 societăţile de asigurare au înregistrat o valoare a primelor brute subscrise de 5.2 milioane de euro).187 miliarde lei. ca urmare a majorării tarifelor de prime şi a creşterii numărului e contracte. Asigurările generale au continuat să deţină cea mai mare pondere în total prime brute subscrise.72 miliarde lei (1. « Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pieţei de asigurări în primul semestru din 2007. iar 1.70% faţă de anul anterior. afacerile societăţilor de asigurări au urcat într-un ritm puţin mai temperat.67 miliarde euro). Dan Constantinescu.6 milioane de euro) au rezultat din contracte încheiate pentru asigurări de viaţă. aproximativ 4. cu 31.6 millioane de lei (170 mil. iar 673 milioane lei (202 milioane de euro) au rezultat din contractele încheiete pentru asigurări de viaţă ». respectiv 80. o valoare cumulată a primelor brute subscrise de 2. membru în cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). euro) în prima jumătate a lui 2006. de la 542. de 1. în creştere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2006.7.48 miliarde lei (444 milioae euro).2% faţă de acelaşi interval din 2006. în creştere cu 32.2 milioane de lei (26.5%. Asigurărie generale au cea mai mare pondere în totalul indemnizaţiilor plătite.15%.59 miliarde lei (1. În ceea ce priveşte asigurările de viaţă.96 miliarde de lei (889 milioane de euro) au reprezentat primele brute subscrise din asigurări generale. euro). 105 .57 miliarde lei (471 milioane de euro) în primul semestru al acestui an. Indemnizaţiile brute plătite de societăţile de asigurări în urma poliţelor de asigurări de viaţă s-au ridicat la 87. Companiile de asigurări de pe piaţa românească afişaseră în primul semestru din 2006. cât au înregistrat în primele luni din 2006.12 miliarde lei. de 24.13 miliarde lei (320. Dezvoltarea mai semnificativă a pieţei asigurărilor a început să se manifeste odată cu anul 1997 aşa cum reiese din figura 5. aproximativ 2. Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pieţei de asigurări în 2006.267 miliarde lei la (708 mil. potrivit CSA.

cea mai spectaculoasă vreştere a avut loc între anii 2003-2005 când aproape s-a triplat. după carre şi în anul 2006 şi în primul semestru al anului 2007 acest trend crescător s-a păstrat. de mai jos primele 10 societăţi de asigurare.7. După cum reiese din Figura 5. Evoluţia pieţei asigurărilor. 106 .11. în primul trimestru al anului 2007. de pe piaţa asigurărilor din România clasificate după volumul primelor brute subscrise.Figura 5.7. Redăm mai în tabelul 5.

ro PRIME BRUTE SUBSCRISE (MIL.82 5. Companiile de asigurări în funcţie de primele totale subscrise în trimestrul I 2007 LOC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 COMPANIA ALLIANZ-ŢIRIAC BCR ASIGURĂRI ASIROM OMNIASIG UNITA ASIBAN ASTRA-UNIQA ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ GENERALI BT ASIGURĂRI Sursa: www. care a trecut în 2006 de 1. Faptul că în România sunt prezente acum aproape toate marile grupuri internaţionale nu face decât să integreze piaţa locală în circuitul European.67 7. plus o acţiune prin achiziţia unui pachet deţinut de Nova Trade. Nouă firme de asigurări au în spate acţionari austrieci. Conform reglementărilor care guvernează piaţa bursieră.44 34. companie controlată de omul de afaceri Dan Adamescu.Tabelul nr. prin preluarea unui pachet de 27% din titlurile companiei. din piaţa românească a asigurărilor la finele trimestrului întîi al anului 2007.99 64.87 45.57 COTA DE PIAŢĂ 16. Prezentăm în tabelul 5. de jucătorii mari.85 64.12. Uniqa a intrat în acţionariatul Astra în urmă cu doi ani.42 58. 5.64 4. ridică la 42% cota capitalului austriac în ansamblul pieţei de asigurări.39 6. Austriecii şi-au majorat participaţia la Astra-Uniqa de la 27% la 50%.54 Uniqa a preluat controlul celei de-a şaptea companii de pe piaţa de asigurări din România.74 5. EURO) 97. cu forţă financiară. Achiziţia făcută de Uniqa. peste tot în lume.58 9.6 miliarde de euro. primele zece societăţi. valoarea tranzacţiei fiind de aproximatv 10 milioane de euro. grupul Uniqa va realiza o ofertă obligatorie de preluare pentru diferenţa de titluri aflate în posesia micilor acţionari.44 21.35 29. Tranzacţia este estimată de surse de pe piaţă la mai mult de 10 milioane de euro.00 41. cu menţiunea acţionarului majoritar: 107 . Piaţa de asigurări este dominată. din care cinci sunt plasate în topul celor mai mari zece jucători de profil.07 10.67 10.01 35.11.84 3.1asig.

prin BCR.01 35. EURO) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ALLIANZ-ŢIRIAC BCR ASIGURĂRI ASIROM OMNIASIG UNITA ASIBAN ASTRA-UNIQA ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ GENERALI BT ASIGURĂRI Grupul Generali – Italia Grupul Financiar BT România Sursa: www.85 64. prioritatea capitalului austriac. aşa cum arată şi ultimile schimbări din acţionariatul marilor companii româneşti. Grupul Erste şi Grupul Uniqa.44 34.Tabelul nr.42 58.ro Grupul Allianz Germania Grupul Erste . 108 .87 45. Primele 10 companii de asigurare din România în trimestrul I 2007 LOC COMPANIA ACŢIONAR MAJORITAR PRIME BRUTE SUBSCRISE (MIL.Austria Grupul Interagro – România Vienna Insurance Group Austria Vienna Insurance Group Austria Grupul Erste. prin cele trei societăţi: Vienna Insurance Group. 25% Grupul Uniqa – Austria Grupul ING .1asig. iar ritmul de creştere de la un an la altul este încă intens.35 29. este foarte atractivă acum.00 41.57 Remarcăm cu uşurinţă.12. care domină piaţa asigurărilor din România. cînd încă nu a ajuns la maturitate.Oalnda 97. 5. Considerăm faptul că piaţa românească a asigurărilor.44 21.99 64.

În concluzie. piaţa asigurărilor din Romînia va continua ritmul ascendent înregistrat pe primul semestru a anului 2007. în contextul continuării creşterii economice precum şi a beneficiilor aduse de aderarea României la Uniunea Europeană. 109 . şi în perioada imediat următoare. considerăm fatul că.

Conceptul şi necesitatea reasigurării Din punct de vedere istoric. fiind printre primele unde s-a practicat acest fel specific de asigurare. Reasigurarea facultativă 6. din secolul trecut Lord Mansfield. în anul 1846 societatea „Kolnische Ruch” care a început să funcţioneze în anul 1851. primul indiciu cu privire la operaţiunile de reasigurare este datat în anul 1370 şi se referă la o poliţă de asigurare maritimă. s-au costituit tot la mijlocul sec.1.1. pentru a despagubi subscriitorul ca 110 .Capitolul 6 Reasigurarări 6. a început să funcţioneze „Reinsurance Company Ltd. Pool-urile de reasigurare 6. a început să fie practicată şi în alte ramuri ale asigurării începând cu secolul al XIX-lea. Primele societăţi de reasigurare. din anul1867. cea mai relevanta apartine specialistului in materie. iar în Regatul Unit al Marii Britanii.2. Conceptul şi necesitatea reasigurării 6. cum ar fi ramura incendiu şi ramura asigurărilor de viaţă. care le-a permis să se angajeze mai hotărât în subscrierea marilor riscuri şi a încheierii mai multor contracte de asigurare.1. Formele şi tehnicile reasigurării 6. Reasigurarea obligatorie 6.” Reasigurarea a început să se dezvolte odată cu creşterea mare a ofertei de asigurare. Dintre numeroasele definiţii date contractului de reasigurare. ce considera contractul de reasigurare ca pe « o noua asigurare efectuata printr-o noua polita pentru acelasi risc.2.2. al XIX-lea. în Germania la Koln. creând astfel o securizare a asiguratorilor direcţi.3. În Elvaţia s-a constituit în anul 1863 societatea „Swiss Reinsurance Company”. care a fost initial asigurat.2. Reasigurarea.

Conceptual vorbind. prin relaţii cu societăţi de asigurare şi reasigurare sau cu societăţi de reasigurare. beneficiarul contractului de asigurare nu este parte şi nu are nici o legătură cu contractul de reasigurare. Ca o particularitate a contractului de reasigurare. Trăsăturile comune ale contractului de reasigurare sunt următoare: a) existenţa unui contract de reasigurare încheiat între asigurător şi reasigurător. în baza careia una acceptă să cedeze şi cealaltă să o reasigure potrivit modalităţilor precizate în contract. b) ambele contracte. nici despre existenţa lui. Asigurătorul nu este obligat să încunoştinţeze în vreun fel asiguratul despre contractul de reasigurare. o reprezintă elementele de extraneitate. De exemplu. Astfel încât. Reasigurarea derivă din necesitatea acoperirii unor risuri foarte mari. deoarece doar cu titlu de excepţie sau dat în reasigurare contracte din şi în ţară. Astfel. care este încheiat între asigurat şi asigurător. dacă reasigurătorul dă faliment. chiar şi atunci asigurătorul nu este exonerat de plata despăgubirii către asigurat. trebuie să existe în acelşi timp. structura şi elementele definitorii ale acesteia. fiecare dintre ele dorind să surprindă într-o măsură tot mai mare. Cluj Napoca. în raport cu posibilităţiile unei singure societăţi de asigurare. s-a impus ca o necesitate soluţia dispersării riscului. 117 Ciumas. Astfel. 2003 111 . nici despre clauzele lui contractuale. o convenţie între doua societăţi de asigurare. deoarece părţile contractante. ambele polite sint in vigoare in acelasi timp 117 ». există mai multe puncte de vedere cu privire la delimitarea relaţiilor care se stabilesc între reasigurător şi reasigurat. adică contractul de reasigurare trebuie să aibă aceaşi durată de timp caşi contractul de asigurare. care nu poate face faţă în eventualitatea producerii evenimentului asigurat la plata despăgubirii. Edtura Casa Cartii de Stiinta.C Economia Asigurarilor. în România această caracteristică reprezintă regula. ce diferă în funcţie de ramura de asigurare . dar nici una nu a reuşit să fie considerată completă şi finală. această asigurare a asigurarii sau asigurarea asigurătorului este un contract de asigurare.urmare a subscrierilor anterioare. este condiţionată de existenţa unui contract de asigurare. c) asiguratul iniţial. în majoritatea cazurilor sunt din ţări diferite. de asigurare şi reasigurare.

natura şi dimensiunea riscurilor şi nu în ultimul rând de domeniul în care se încheie afacerea.la fel ca orice contract de asigurare şi contractul de reasigurare are o execuţie succesivă.este un contract de incertitudine. . deoarece se consideră ca un merit al său faptul că a ştiut să coordoneze afacerea cu abilitate. spre deosebire de contractele anumitor forme de asigurare unde în loc de contract se foloseşte poliţa de asigurare emisă de asigurator şi care are acelaşi efect juridic.d) în caz de apariţie a evenimentului asigurat. şi anume: . să o plătească asiguratului. Forma uzuală. ca oricare alt contract de asigurare. Din punct de vedere juridic. el se încheie în funcţie de intersul reasigurătorului. nu există condiţii obligatorii privind o anumită forma şi conţinut al contractului de reasigurare. contractul de reasigurare are anumite caracteristici specifice. .este un contract oneros. deoarece are la bază acordul de voinţă al părţiilor asupra tuturor elementelor contractuale. procent care se referă şi la cota de despăgubire la care este ţinut de acest contract de reasigurare. adică nu sau înregistrat daune pe durat sa. atât reasigurătorul cât şi asigurătorul participă la despăgubire în mod proporţional cu primele de asigurare rspectiv reasigurare pe care le-au încasat. . cuprinzând diverse clauze în funcţie de interesele părţilor şi specificului obiectului său. atunci societăţii de asigurare cedentă i se poate returna o cotă de primă de reasigurare. adică obligaţii şi drepturi legate de plata primei de asigurare şi de plata despăgubirii la apariţia sinistrului. Majoritatea covârşitoare a contractelor de reasigurare sunt încheiate în formă scrisă. în caz de apariţie a evenimentului asigurat. adică dacă este un profit sau o pierdere. prin faptul că reasigurătorul acceptă riscul într-o proporţie egală cu procentul de primă care este cedat de către asigurător. Deşi nu există restricţii de formă şi conţinut.este un contract sinalacmatic. deoarece nimeni nu poate să spună nimic despre producerea riscului şi deci nici cu privire la rezultatul final al contractului. . este următoarea procedură: dacă un contract de reasigurare este unul de profit. neexistând o formă standard a contractului de reasigurare. În practica internaţională. este aceea a unui contract nestandardizat.are caracter consensual. ci presupune o anumită 112 . adică efectele lui nu se produc dintr-o dată. deoarece implică obligaţii reciproce şi interdependente ale părţiilor contractante. fără însă a depăşi răspunderea care şi-a asumat-o asigurătorul prin contractul de asigurare.

contractul de reasigurare trebuie să fie un contract de despăgubire. 113 .Ltd. Specificul constă în faptul că. care stau la baza întregii activităţi de asigurare şi care nu sunt scrise explicit în nici un contract de asigurare. partea vătămată poate cere despăgubiri şi poate cere rezilierea contractului.” Astfel putem spune că interesul asigurabil se referă şi depinde de riscurile preluate.perioadă de timp în care reasigurătorul acordă protecţie societăţii de asigurare cedentă. 1962. îşi desfăşoară activitatea pe baza unor principii ferme. reasigurarea se desfăşoară pe plan internaţional. Dacă în cazul unui contract de asigurare părţile 118 R. El este explicat astfel în Dicţionarul termenilor de asigurare maritimă 118 : ”din punct de vedere juridic. şi sunt cunoscute de toate părţiile înţelegerii de reasigurare şi respectate întocmai. Dictionary of Marine Insurance Terms. a domeniului asigurări. fiind de cele mai multe ori ditanţe foarte mari între locul unde se poate produce riscurile şi locul unde se află societatea de asigurare . În cazul în care se constată anumite neadevăruri. În virtutea cestui principiu. de obiectul asigurat şi de suma asigurată respectiv valoarea maximă a despăgubirii. informaţiile pe care şi le oferă reciproc partenerii reasigurării. Aceste principii se referă la: obligativitatea existenţei unui interes asigurabil. acest principiu general este aplicat cu o mare stricteţe în domeniul reasigurării. Interesul asigurabil reprezintă o condiţie de validitate a tuturor contractelor de asigurare şi reasigurare. datoriţă în primul rând al specificului reasigurării. preluând astfel riscurile. Ramura de reasigurări..Brown. Cea mai mare bună credinţă sau maxima bună credinţă. iar aceasta din urmă nici nu cunoaşte asiguraţii. existenţa unui obiect al reasigurării. Aceste principii. sunt luate ca atare şi considerate adevărate. suferă avarii sau este reţinută sau poate pierde datorită întârzierii ei. adică ea trebuie să poată pierde ceva dacă proprietatea supusă riscului se pierde. în cazul unor litigii. Great Britain. niciunei persoane nu i se permite să efectueze o asigurare dacă nu posedă un interes asigurabil într-o aventură. Witherby&Co.H. baza relaţiei dintre părţi trebuie să fie cea mai bună credinţă. aceasta este vinovată şi pedepsită. în schimbul primei de reasigurare. au în domeniul reasigurării anumite particularităţi şi pot fi invocate oricâd de către părţi. Dacă o persoană ajută sau înlesneşte încheierea unei asigurări în cazul în care nu există interes asigurabil. deja asigurat. dar ele sau impus pe cale cutumială de-a lungul timpului.

soluţie mai rar folosită. în situaţii litigioase un reasigurat nu se poate apăra dacă a transmis informaţii neadevărate sau incomplete în faţa unui reasigurator. enumerăm: Multiplicarea posibilitatiilor de subscriere. adică de existenşa unui obiect al asigurării. datorită riscului ca asiguratul să intre în legatura cu alţi asigurători. dreptul de a solicita reducerea corespunzătoare a răspunderii sale. Deasemenea. Prinre cele mai importante funcţii ale reasigurării. la rândul lui. obiectul afacerii îl reprezintă răspunderea pe care aceste a acceptat-o prin contract. cotractul de reasigurare fiind astfel un contract de asigurare a răspunderii. chiar dacă şi el la rândul lui a fost dezinformat de asiguratul original. societatea de asigurare cedentă cât mai repede şi numai după ce acesta a plătit la rândul său despăgubirea asiguratului. 114 . valabilitatea reasigurării va depinde în acest fel de aceaşi condiţie. În piaţă se obijnuieşte ca reasiguratorul să plătească cu titlu de despăgubire. prin crearea unei stabilităţi economice internaţionale. Astfel. dacă răspunderea reasiguratului scade ca urmare a exercitării cu succes a dreptului de subrogare. asigurătorul poate opta şi pentru o coasigurare. concurenţii săi. Despăgubirea este parte integrantă a orcărui contract de reasigurare. în cazul reasigurării părţile contractante sunt experte. oricare ar fi marimea fondurilor proprii. Totodată trebuie menţionat faptul că datoria de a se informa reciproc a părţiilor unui contract de reasigurare. Reasigurarea apare atunci când un asigurător. reasigurătorulare şi el. ca în cazul asigurărilor de viaţă şi reprezintă suma de bani plătibilă de reasigurător către reasigurat. Pentru a satisface aceste cereri de acoperire care solicită cresterea mijloacelor proprii. drept care este în mod expres stipulat în contract. chiar dacă asigurarea originală nu reprezintă întotdeana un contract de despăgubire. a încasarilor. a tehnicilor sale. Functiile reasigurarii Acestea sunt specifice şi au un conţinut complex în procesul de amplificare apieţei asigurărilor.sunt o societate de asigurare care este cunoscătoare a afacerii şi un asigurat care nu cunoaşte în egală măsură normele şi principiile juridice ale asigurării. În cazul reasigurării. dar. se poate afla în faţa unor riscuri a căror consecinţe nu le poate acoperi în totalitate. De aceea . corespunzător cu condiţiile de reasigurare intervenite între părţi. este necesară atât în faza de negociere cât şi în faza de derulare a contractului. deoarece răspunderea depinde de existenţa unui obiect al asigurării.

tinzând spre perfecţiune. reprezentând astfel o variantă mai mult teoretică decât practică. în cotele care le sunt aplicate. Cistelecan. societăţilor de asigurare. Reasigurarea. L. Partea contributivă a reasigurătorului în fiecare daună reduce « ponderea » cedentei. 115 . Primele de asigurare se platesc imediat.. omogenitatea în natura presupune o tarifare cât mai precisă. acestei omogenizări valorice i se adaugă o omogenizare în natura. dincolo de o reţinere fixată pe eveniment va limita posibilităţile de dezechilibru generate de independenţa mai mult sau mai puţin strânsă între riscurile ce compun portofoliul de asigurare a cedentei prin dispersia riscului. li se oferă prin intermediul reasigurării.reasigurarea ramâne soluţia optimă a problemei pusă în faţa asigurătorului de conflictul dintre imperativele tehnice şi restricţiile comerciale. faptul că prin coasigurare se realizează o divizare orizontală a riscului. Asigurari Comerciale. 1996. Mentinerea echilibrului financiar al asiguratorului. asigurătorul realizează o omogenizare valorică. Ajută trezoreria asigurătorului (cedentei) Ca regulă generală. Putem concluziona astfel. reuşind astfel să-şi consolideze o poziţie competitivă pe piaţa pe care operează. iar prin reasigurare o divizare pe verticală. determinând creşterea capacităţii de asigurare a societăţii. se realizează prin faptul că. Asigurătorul poate plasa astfel fondurile sale în scopul maximizarii veniturilor sale financiare. întrucit diferenţele între riscurile aceleiaşi ramuri de asigurare sunt corectate prin variaţii. în patrimoniul asigurătorului. Tirgu Mures. intrarile de fonduri se efectuează într-un ritm mult mai rapid decât ieşirile. Deasemenea. Daunele survin însa după un anumit timp. accesul la anumite 119 Cistelecan. în condiţiile în care toate aceste prevederi au fost incluse în contractul de reasigurare. datorită tehnicii de derulare a asigurării. reasigurarea este cea care permite evitarea atât a riscului determinat de probabilitatea statistică de producere a unui eveniment cât şi a riscului determinat de evaluările legate de costul mediu al fiecarui eveniment. iar plata lor dupa un alt interval de timp. astfel putem concluziona faptul că prin reasigurare se reduc nevoile de trezorerie ale cedentei şi favorizează astfel politica sa de plasament. 119 Funcţia de consultanţă a asigurărilor. reuşind astfel o divizare doar a consecintelor riscului nu şi a clientelei asigurătorului. R.. Astfel. Editura Dimitrie Cantemir. facând apel la reasigurare. Dacă se presupune ca fiecare risc a fost tarifat corect. Dar. cedentelor.

putând fi atât facultative cât şi obligatorii. Formele şi tehnicile reasigurării Piaţa şi practica internaţională a determinat corelarea metodelor şi tehnicilor de reasigurare cu formele de reasigurare. 6. deşi este mai putin folosită decât reasigurarea obligatorie. 116 . este totuşi necesară şi utilă. cele mai importante fiind prezentate mai jos. excedente de sume asigurate mixte şi pe bază de pool. 6. Reasigurarea poate fi realizată în mai multe forme şi tipuri. – Forme de reasigurare Reasigurare Facultativă Proportională Neproportională -cotă parte Excedent Oprire de -excedent de de dauna dauna / sumă Excedent asigurată de dauna -mixtă agregata Cota parte Obligatorie Proportională Nonproportională Excedent de Excedent Facultativ/ Oprire daună de sumă obligatorie de asigurată Per Excedent daună / risc de dauna excedent de agregata daună agregată În materia de specialitate există mai multe analize şi studii care împart metodele şi tehnicile de reasigurare în două mari categorii. Reasigurarea facultativă Aceasta. Contractul de reasigurare. în tabelul nr. Tabelul 6.2. este considerată cea mai veche metodă de reasigurare care. cum ar fi comisariatele de avarii şi operaţiuni de brokeraj în reasigurări.servicii specifice şi speciale.1. 6. Metodele proporţionale de reasigurare au următoarele tehnici: cota parte.1. fiinţează prin modalităţi variate de repartizare a riscurilor între asigurător şi reasigurător.1. Ambele metode atât cea proporţională cât şi cea neproporţională.2. iar cele neproporţionale au tehnici de excedent de daună şi de oprire de daună. impunându-se mai multe forme de reasigurare. şi anume proporţionale şi neroporţionale. cu mărimea şi natura risculor asigurate precum şi cu obiectul asigurării pentru încheierea contractului de reasigurare. Caracteristicile principale ale acestei forme de reasigurare sunt: analizarea de către reasigurător a fiecarui risc care necesită un plasament facultativ. având în vedere natura şi complexitatea riscurilor cedate şi acceptate.

Participarea fiecărui reasigurător la preluarea excedentului de sumă asigurată. Reasigurarea proporţională excedent de sumă asigurată. care. plăţiile între asigurător şi reasigurător se fac. . fie de respingere. fiind o variantă benefică ambelor părţi.posibilitatea cedentului de a suscrie. în raport cu posibilităţiile de despăgubire. o semnează şi mentionează imediat procentul acceptat. aceeaşi dispersie şi difuzare a riscurilor. adică excedentul. reasigurătorul stabileşte anticipato sumă fixă cu care va participa la fiecare cesiune de reasigurare. . cu reânoire automată. Reasigurare proporţională. . până la limita prevăzută în contract să se difuzeze. prin cedare către reasigurători.existenţa similitudinii de interes ale părţiilor faţă de încheierea afacerii şi faţă de înregistrarea aceluiaşi nivel al indicatorului rata daunei atît la asigurător cât şi la reasigurător. În cazul unui risc ce urmează să fie reasigurat facultativ şi proportional este necesară întocmirea unei note de acoperire de către cedent şi prezentată potenţialului reasigurător. care le cuprinde pe ambele. Principalele caracteristici ale variantei cotă-parte. În funcţie de mărimea daunelor. de către asigurător . în una din următoarele variante: reasigurarea prin sistemul cotă-parte. în cazul celor mari. făcânduse o împărţire proporţională a sumelor asigurate.capacitatea contractuală este structurată .este o reasigurare continuă.este folosită de obicei de societăţi de asigurare de mărime medie şi mică. urmând ca diferenţa. sunt următoarele: . Principalele trăsături ale variantei de reasigurare proporţională cu excedent de sumă asigurată. dacă o acceptă. are loc în procentele dinainte stabilite. în cazul celor mici. sunt următoarele: . fie printr-un decont lunar sau trimestrial. prin sistemul excedentului de sumă asigurată sau într-o variantă mixtă. decizia finală este fie acceptare partială sau integrală. dacă nu se notifică rezilierea la termen. 117 .- informarea comletă a reasigurătorului cu toate materialele informative despre riscul în cauză. deoarece portofoliul reasigurătorului are în principiu aceeaşi structură cu portofoliul de asigurări al asigurătorului. constă în repartizarea riscurilor între părţi. fie imediat după plata asiguratului. riscuri ce depăşesc capacitatea financiară proprie.

- asigurătorul, procedând la selecţia riscurilor, poate opta la renunţarea la anumite riscuri, chiar dacă va renunţa în favoarea reasigurătorilor, în condiţiile unei cote de primă din asigurarea directă încasată, mai mare; - modul de administrare este mai elaborat iar cheltuielile aferente sunt şi ele mai mari, pentru ambele părţi. Reasigurare proporţională mixtă, îmbină cele două forme de reasigurare de mai sus, adică asiguratul reţine un procent din suma asigurată a contractelor de asigurare individuale, iar diferenţa o cedează în reasigurare, în varianta cotă.parte, iar după depăşirea limitei răspunderii, în varianta de reasigurare cotă-parte, toată diferenţa se va ceda în reasigurare, în varianta de excedent de sumă asigurată. Putem afirma faptul că, reasigurarea mixtă are două segvenţe şi anume: prima, în care se aplică tehnica reasigurării în varianta cotă-parte şi care avantajează ambele părţi implicate şi a doua, în care se aplică tehnica reasigurării în varianta excedent de sumă asigurată, pentru acea parte din suma asigurată cedată în reasigurare, care nu a fost preluată de reasigurător, în mod integral, în cadrul primei proceduri şi care, are unele dezavantaje pentru reasiguratori. Reasigurarea facultativă neproportională, s-a dezvoltat mai recent, pe masură ce primele de asigurare au scazut foarte mult şi companiile de asigurare au considerat că este mai bine să facă o selecţie facultativă pe baza excedentului de daună, în scopul de a reţine cât mai mult posibil din prima de asigurare, limitându-şi în acelaşi timp expunerea la risc. Mai mult, unii reasigurători, preferă acest tip de reasigurare, deoarece îşi pot fixa primele de reasigurare cuvenite pentru sumele acceptate în reasigurare indiferent de cuantumul primelor de asigurare. Principala problemă ce poate apărea în acest caz, este aceea că potenţialul de daune al unui asigurător este mai mare decât în cazul reasigurării proportionale. 6.2.2. Reasigurarea obligatorie Această formă de reasigurare, s-a dezvoltat ca urmare a încercărilor de a găsi modalitătţi de reasigurare mai eficiente, îmbracând mai multe forme. Reasigurarea obligatorie proportională, este un contract, ce prevede faptul că, reasigurătorul este obligat să accepte toate riscurile care cad sub incidenţa acestui contract iar asigurătorul (cedentul), este obligat să le cedeze. Acest fel de a proceda echivalează cu o protecţie automată, astfel încât, asigurătorul poate accepta orice propunere de asigurare pe care doreşte să o accepte şi care se încadrează în limitele

118

contractului, iar reasigurătorul, nu va mai putea examina fiecare risc în parte şi nu are posibilitatea de a respinge sau a evalua un risc, atât timp cât cade sub incidenţa contractului - el fiind nevoit să accepte riscurile bune la fel ca şi pe cele mai mari. Reasigurarea obligatorie neproportională, reprezintă o întelegere cotractuală stabilită între un asigurător şi un reasigurător prin care reasigurătorul este de acord să plătească toate daunele care depăşesc o anumită limită prestabilită, pentru un anumit portofoliu de riscuri protejate. În reasigurările obligatorii, reasigurătorul devine în întregime dependent de procedurile de subscriere folosite de asigurător. Astfel, apare un nou concept şi anume acela de « subscriere a asiguratorului », în loc de « subscriere a riscului ». Acest concept, relevă faptul că, metodele de management, procedurile de subscriere şi experienţa anterioră a asigurătorului sunt mai importante decât riscurile individuale ce trebuie să fie reasigurate. Datorită importanţei acestui fel de reasigurare, menţionăm mai jos formele cele mai importante care le îmbracă contractele de reasigurarea obligatorie: ¾ reasigurarea cotă-parte, ¾ reasigurarea excedent de sumă asigurată, ¾ reasigurarea mixtă şi pool-urile de asigurare, ¾ reasigurarea excedent de daună, ¾ reasigurarea oprire de daună. 6.3. Pool-urile de reasigurare Această formă de reasigurare se constituie, prin participarea cu capital a mai multor societăţi, luând naştere o entitate de sine stătătoare care va avea ca obiect de activitate, reasigurarea unei anumite părţi a riscurilor subscrise de către aceste companii, iar uneori, în schimbul retrocedarii către companiile membre a părţii de risc iniţial acceptate. Apariţia lor, s-a impus ca urmare a cerinţei de acoperire a unor riscuri grele, mai puţin, sau deloc, cercetate din punct de vedere statistic, generatoare de riscuri greu de estimat. Un pool de reasigurare, poate avea ca activitate, reasigurarea anumitor riscuri specifice sau a unor anumite afaceri dintr-o categorie special determinată, în funcţie de convenţia dintre societăţile membre, 120 iar conducerea lui este exercitată alternativ de una dintre societăţiile de asigurare membre sau de către o entitate juridică mixtă
120

Ciurel, V., ,,Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice internationale, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2000.

119

stabilită de comun acord, care ca sarcină principală, împărţirea reasigurărilor cedate pool-ului între toţi membrii lui, în proporţii agreate de către aceştia sau proporţional cu volumul afacerilor cedate. Organizarea acestor aranjamente de tip pool, are la bază anumite avantaje specifice, dintre care cele mai importante sunt: ¾ societăţile membre ale pool-ului obţin o cotă parte ( uneori în plus şi o cotă de excedent ) dintr-o gamă mai largă de afaceri, realizându-se astfel o dispersie mai bună şi un echilibru al portofoliului lor; ¾ uneori, un singur risc, constituit din blocuri mari de afaceri, poate fi mai uşor absorbit în asigurarea existentă decât în cazul în care fiecare afacere ar fi tratată separat; ¾ pe pieţele de asigurări mai putin dezvoltate, unde se manifestă o instabilitate semnificativă, pool-ul de reasigurare coordonează activitatea şi resursele de asigurare pentru a face faţă cererii, aparând ca un reasigurător serios, şi totodată, prin activitatea sa, ajută la fixarea cotelor de primă la un nivel corespunzator riscului respectiv. Reasigurările de tip pool, se pot administra în mai multe moduri, în funcţie în funcţie de mai multe caracteristici. Din punct de vedere al modului de organizare şi funcţionare a pool-lui, toţi membrii lui depun toată prima de asigurare sau numai o parte a ei pentru o categorie specială de tranzacţii într-un fond comun şi împart daunele totale în acelaşi proporţie sau într-o porporţie agreată de membrii. Cheltuielile şi profiturile se împart în acelaşi mod. Dacă una sau mai multe societăţi membre ai pool-lui acceptă riscuri pentru asigurare în mod independent, acestea pot fi trecute în întregime pool-lui, iar o parte a lor pot fi reţinute de către societăţile în cauză şi se transferă numai surplusul către pool. Afacerila astfel primite de către pool, sunt împărţite şi retrocedate societăţilor participante, fie fără reţinerea din partea pool-lui, fie după o reţinere stabilită conform unor tabele de limite întocmite de pool în acest scop, sau pool-ul participăla afacerile primite pe bază de cotă parte împreună cu societăţile membre. Compartimentele de subscriere a societăţiilor de asigurare care compun pool-ul, cunosc foarte bine capacitatea şi caracterul subscrierilor celorlalte societăţi membre. Se poate constata cu uşurinţă, faptul că, aranjamentele de tip pool nu sunt perfecte, ele au şi unele dezavantaje, în special de ordin economic, cum ar fi: nivelul cheltuielilor mari şi nivelul cheltuielilor suplimentare implicate prin introducerea unei 120

faze intermediare în plus în procedura de reasigurae (evidenţele respective şi personalul necesar), pericolul potenţial de acumulare de riscuri de natura apropiată, determinata în principal, de resursele neuniforme ale unor membrii, vis-a-vis de astfel de confruntări cu riscuri de acest tip. Se poate afirma, din parcurgerea practicilor internaţionale a reasigurărilor, faptul că, există o mare diversitate de forme şi metode de acoperiri pretabile oricaror tipuri de riscuri, practic se poate afirma, că fiecare contract în parte reprezintă un caz deosebit, care trebuie tratat şi analizat separat. Acest fapt este posibil, datorită varietăţii infinite de situaţii cu care se pot confrunta societăţiile de asigurare şi de reasigurare. Principalii reasigurători, sunt cuprinşi în tablelul 6.2.: Tabelul nr.6.2. Topul companiilor de reasigurare in anii 1996 şi 2007 Anul 1996 121 Gupul Nr. crt. Prime de reasigurare nete subscrise (milioane USD) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
121 122

Anul 2007 122 Gupul Prime de reasigurare nete subscrise (milioane USD) Munich Re Swiss Re Berkshire Hathaway Re Hannover Re GE Insurance Solutions Lloyd's Allianz Re (1) Everest Re XL Re PartnerRe 28.889,40 25.780,20 10.580,00 10.125,90 8.173,00 7.653,10 5.586,10 4.531,50 4.149,30 3.852,70

Munich Re Group Swiss Re Group General & Cologne Re Group Lloyd’s Alliantz Zurich Group Hannover Re Group Gerling Global Re Assicurazioni Generali American Re

10.927,3 8.648,5 5.665,1 4.137,3 3.944,7 3.535,1 2.629,2 2.292,0 2.225,5 1.908,2

World Insurance Report, S&P, Financial Times – 4 Septembrie 1998 World Insurance Report, S&P, Financial Times – 8 Martie 2008

121

ALLIANZ-ŢIRIAC. Analiza principalilor reasigurători la nivel national Reasigurarea. INTERAMERICAN. societatea Lloyd’s. la aceeaşi categorie de asigurări.76% în termeni reali şi cu 6.79% în anul 2005 faţă de anul 2004. Ponderea cedării în reasigurare o au societăţile :UNITA.Comform evoluţiei în decurs de zece ani.48% în anul 2005 faţă de anul precedent. GENERALI. se poate concluziona că la indicatorul valoarea primelor cedate în reasigurare a crescut în anul 2004 comparativ cu anul precedent cu 7. Analizând pe societăţi valoarea primelor cedate în reasigurare se observă că cea mai mare valoare a primelor cedate în reasigurare o au societăţile cu capital integreal sau majoritar străin. distanţă care s-a marit în ultimii unsprezece ani.76% . 6. La categoria asigurări de viaţă primele cedate in reasigurare au crescut în anul 2004 comparativ cu anul 2003 cu 46. cedarea primelor de asigurare către reasigurători străini de către unele societăţi din România.69% în termeni reali şi cu 18. iar societatea Allianz Re. de pe locul 5 pe locul 7 având creşteri relativ mici comparativ cu primele clasate. Din datele prezentate mai sus. Deasemenea se poate consata faptul că.27% faţă de anul precedent. La categoria asigurări generale au fost cedate în reasigurare în anul 2004 prime de asigurare în creştere reală faţă de 2003 cu 46. conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a cedentului prin reducerea riscurilor tehnice. ca instrument de transfer al riscurilor unei societăţi de asigurare către o altă societate de reasigurare. Se poate interpreta faptul că. de ceilalţi competitori.4. valoarea primelor cedate în reasigurare a crescut cu 19. iar în anul 2005. care practic sunt sucursale ale societăţilor respective străine de asigurare. diversifică şi omogenizează portofoliul de asigurări şi creează capacitate suplimentară de asigurare. AIG LIFE. se poate observa o mare stabilitate a primelor două locuri. a pierdut locul 4 ajungând pe locul 6. reprezintă un export mascat de capital ? precum şi o mai mare distanţă faţă de celelalte societăţi. determinând astfel o desprindere faţă 122 .

498 0 1.849 123 .599 0 0 3.745 99.932 0 Asigurari generale 2002 2003 Prime brute subscrise Primiri in reasigurare Comisioane plătite pentru primiri în reasigurare Prime cedate în reasigurare Comisioane primite pentru cedari în reasigurare 439.599 32.068 3.857 17.141 Indicator Asigurari de viata 2002 2003 619.068 11.963 2.534 24.816 32.246 3.287 127.423 456.053.905 467.475.123 614.963 2.041 124.884 1.037 2.103 102.980 632.141 24.I.673.914.328 3. Principalii indicatori ai activităţii de reasigurare în anul 2003 (mii lei) Total (viata si generale) 2002 2003 2.

151 212.157 57.729 51.053 39.96 % 8.306 74.462 105.66 % 53.517 47.454 Prime brute subscrise din primiri în reasigurare .mii lei 1 496.mii lei ALLIANZ TIRIAC brute subscrise din asigurări directe .753 47. în anul 2003 Prime Prime Nr.161 125.438 92 11.80 % 6.113 104.26 % 15.778 25.160 29.09 % 92.620 75.510 Prime cedate în reasigurare .326 495.03 % 27.455 417.33 % 2 ASIROM 3 OMNIASIG 4 ASTRA 5 UNITA 6 ASIBAN 7 ARDAF 8 GENERALI 9 BCR ASIGURARI 10 AIG ROMANIA 124 .066 104.729 52.743 119.299 0 872 241. brute Societatea subscrise .462 105.530 74.18 % 25. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările generale.71 % 44.837 19.521 18.238 9.II.mii lei 1. Crt.mii lei Pondere prime cedate în prime brute subscrise -%48.675 119.243 223.605 74.893 417.25 % 24.253 125.093 68 0 47 90 1.

mii lei - Pondere prime cedate în prime brute subscrise -%0.751 17.464 0 0 0 0 0 0 0 3.767 0 3.85 % 0.550 22.525 328 0 71 7.729 12.mii lei 1 ING NEDERLANDEN OMNIASIG 3 ASIGURARI DE VIATA 4 AIG LIFE 5 ASIBAN 6 AVIVA 7 INTERAMERICAN 8 ALLIANZ TIRIAC 9 UNITA 10 LUKOIL ASITO 52.729 12.550 22.751 17.069 79. în anul 2003 Prime Prime Nr.88 % 0.46 % 1.14 % 0.336 272.78 % 1.00 % 0.62 % 54.763 19.mii lei brute subscrise din asigurari directe .56 % 272. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările de viaţă.069 79.00 % 2 ASIROM 125 .767 54.595 6.39 % 12.041 38. Crt.887 723 88 2.336 Prime brute subscrise din primiri în reasigurare .464 52.285 11. brute Societate subscrise .III.041 38.mii lei 0 0 381 0 Prime cedate în reasigurare .763 19.285 11.

în anul 2004 ( mii lei) Asigurari de viata 2003 Prime brute subscrise Primiri in reasigurare Comisioane platite pentru primiri in reasigurare Prime cedate in reasigurare Comisioane primite pentru cedari in reasigurare 3.730.673.944 Total (viata si generale) 2003 2.141 2004 3.905 716.701 124. Principalii indicatori ai activităţii de reasigurare.544 32.068 1.93 2 0 2004 746.519 32.068 1.596 619.944 126 .141 2004 2.328 744.344 632.745 6.476.884 32.749 17.103 150.I.291 0 0 2.048 127.596 2.816 32.02 5 0 Indicator Asigurari generale 2003 2.947 614.423 27.849 156.053.

302 58. Crt.638 207.270 144.095 1.67 % 91.999 56.727 66.68 % 44.109 39.270 144.404 426. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările generale.766 125.mii lei Pondere prime cedate în prime brute subscrise -%30. Societatea brute subscrise -mii lei brute subscrise din asigurari directe .mii lei 593 82 13.26 % 19.063 0.997 427.71 % 11.716 19.632 64.210 192.II.743 18.72 % 38.mii lei 1 ALLIANZ TIRIAC 685.793 174.986 299.2 285 0 68 0 1.52 % 2 ASIROM 3 OMNIASIG 4 ASTRA 5 ARDAF 6 UNITA 7 ASIBAN 8 BCR ASIGURARI 9 GENERALI 10 AIG ROMANIA 127 .698 165.193 85.697 125.603 685.97 % 67.555 61. în anul 2004 Prime Prime Nr.854 55.504 40.983 165.19 % 9.15 % 24.147 192.965 Prime brute subscrise din primiri în reasigurare .793 174.958 Prime cedate în reasigurare .193 86.068 312.686 60.78 % 9.

897 89.001 75.66 % 15. .529 33.026 19. crt.292 0 2.III.45 % 0.mii lei Prime cedate în reasig.75 % 1.312 1.31 % 6.075 615 265 2.893 20.874 50.19 % Prime brute subscrise din primiri în reasig.925 0 0 0 0 602 0 6.893 20.001 75.mii lei 1 ING ASIGURARI 2 ASIROM 3 AIG LIFE 4 OMNIASIG ASIG.115 39.026 19.00 % 302.448 20.529 33.78 % 11.734 0. în anul 2004 Nr.mii lei Pondere prime cedate în prime brute subscrise -%- subscrise subscrise 128 . .mii lei Prime brute din asigurari directe .448 20.925 302. Societatea Prime brute .571 7.64 % 0.074 37.00 % 8.115 0 0 0 0 0 0 1.897 89.874 50.074 37. de VIATA 5 ALLIANZ TIRIAC 6 ASIBAN 7 AVIVA 8 INTERAMERICAN 9 GRAWE 10 BCR ASIGURARI 39. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările de viaţă.20 % 0.

264 129 .318 716.291 960.037.749 211.170 32.944 2005 4.166 32. în anul 2005 (mii lei) Total (viaţă si generale) 2004 3.969 1.054 150.417.969 27.173 Prime brute subscrise Primiri in reasigurare Comisioane platite pentru primiri în reasigurare Prime cedate în reasigurare Comisioane primite pentru cedari în reasigurare 746.048 200.596 1.0 25 0 0 0 1.544 32.995 6 Asigurări generale 2004 2.94 7 32.596 1.730.701 11.152 6.944 2005 3.519 32.476.I.209 156.179 Indicatori Asigurări de viaţă 2004 2005 1.379.344 927.834 744. Principalii indicatori ai activităţii de reasigurare.

Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările generale.617 98 1.608 256.475 Prime brute subscrise din primiri în reasigurare .12 % 41.80 % 29.775 256.617 167. Crt.590 109.905 18.678 801.77 % 32.mii lei Prime brute subscrise din asigurari directe .254 83.234 490.984 69.034 238.II.516 62.237 141 14.46 % 801.619 64.032 0 12.07 % 18.425 7.87 % 491.85 % 130 .492 108.53 % 59.765 227.mii lei Pondere prime cedate în prime brute subscrise -%39.526 152 319.677 9. în anul 2005 Nr.mii lei Prime cedate în reasigurare . Societatea Prime brute subscrise .384 90.989 219.832 0 0 748 0 37.846 97.765 226.878 97.mii lei 1 ALLIANZ TIRIAC 2 ASIROM 3 OMNIASIG 4 ASIBAN 5 UNITA 6 ARDAF 7 BCR ASIGURARI 8 ASTRA 9 GENERALI 10 BT ASIGURARI 167.001 421.18 % 4.034 238.64 % 14.738 219.860 406.901 7.

mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 Prime cedate în reasig. Societatea Prime brute .488 88. .mii lei - Pondere prime cedate în prime brute subscris e -%- subscrise subscrise subscrise 1.27 % 4.mii lei Prime brute din asigurari directe .003 0 0 5.699 Prime brute din primiri în reasig.924 103.924 103.00 % 0.00 % 8.349 55. .781 10.742 911 0.564 77.613 2.349 55. Crt .12 % 5.344 35.322 4.488 88.mii lei 1 ING ASIG.14 % 8.091 2.171 82.DE VIATA 2 AIG LIFE 3 ASIBAN 4 ASIROM 5 BCR ASIGURARI 6 ALLIANZ TIRIAC 7 OMNIASIG VIATA 8 GRAWE 9 INTERAMERICAN 10 GENERALI 392.652 65.309 22.26 % 2.342 20.45 % 10.342 20. în anul 2005 Nr.309 22.652 65.40 % 131 .564 77.171 82. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările de viaţă.III.496 2.27 % 0.705 392.92 % 12.344 35.

3 84 333.gradul reţinerii proprii.08 9.4 474 166.2 157 340.3 96 597.6 883 919. 33 de societăţi de lei( reprezentând 29.mii lei .62% din volumul asigurare au înregistrat un volum de prime cedate în reasigurare de 1 682 447 754 primelor brute subscrise pentru asigurări generale.84 44.2 141 854.79 87. Societatea 1 ALLIANZ TIRIAC 2 ASIROM OMNIASIG VIENNA 3 INSURANCE GROUP 4 ASTRA UNITA VIENNA 5 INSURANCE GROUP 6 ASIBAN 7 ARDAF 8 GENERALI BCR ASIGURARI 10 AIG ROMANIA 9 În tabelul nr. la aceeaşi dată a fost de 70. 132 .6 10.2 194 799. referitor sectorului asigurărilor generale.5 321 325.88 29. în anul 2007 Tabelul nr.II.16 609. raportat de asigurătorii autohtoni. 4.5 146 408.3 7. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele cedate în reasigurare pentru asigurările generale.38% din primele brute subscrise). În consecinţă .3 559 976.1 15 477. 535 55 016.8 367 207. la data de 30 07 2007.3 129 231.28 277.9 52.15 34.33%.mii lei subscrise -%1 137 593 431. în creştere reală faţă de anul 2006 cu 7.56 30.. Crt. 4 Pondere prime Prime Prime cedate în brute cedate în prime subscrise reasigurare brute .8 27 750.30 157.30 Nr.7 444 463.8 64 530.

primele cedate au reprezentat 2.5 96 820.93%.51%faţă de anul 2006. a fost de 97.7 93 083.00 2.mii lei 501 107.36 2.2 0 1 302.3 1 788.9 11 897 1 684.49 Societate ING ASIROM OMNIASIG VIATA AIG LIFE ASIBAN AVIVA INTERAMERICAN ALLIANZ TIRIAC BCR ASIGURARI 9 DE VIATA 10 GENERALI În tabelul de mai sus.8 11 697.6 32 703.2 83 227.mii lei 2 659.6 0 2 297. cedarea primelor de asigurare către reasigurători străini de către unele societăţi din România care practic sunt sucursale ale societăţilor străine de asigurare reprezintă un export mascat de capital ? 133 . care a înregistrat o valoare a primelor cedate în reasigurare de 42 440 900 lei în creştere reală cu 41.75 14. Crt. Astfel. gradul reţinerii proprii a asigurătorilor.8 60 803. 5 Nr.95 3. 1 2 3 4 5 6 7 8 Prime brute subscrise .34 0. Se poate interpreta faptul că.35 0. Raportate la total prime brute subscrise din asigurările de viaţă.07%. pentru asigurările de viaţă.2 2 791.III.00 1.7 45 397. am analizat sectorul asigurărilor de viaţă .8 121. în anul 2007.6 219 721.52 0. Situaţia privind primele brute subscrise şi primele brute subscrise cedate pentru asigurările de viaţă.32 1.1 82 767. în anul 2007 Tabelul nr.2 Pondere prime cedate in prime brute subscrise -%0.9 Prime cedate in reasigurare .

Subiecte ale asigurării 7. Pe lângă bunurile asigurabile se includ în poliţele de asigurare 134 . existând mici deosebiri de la o societate de asigurare la alta. transport derulat în baza unui contract de transport extern(conosament). pentru a fi transportate. Răspunderea părţiilor în asigurare 7. mobilier. este asigurarea maritimă. Prima de asigurare 7. Obiectul asigurat 7. Mărfurile preluate de transportator(sau cărăuş).1. distrugerea sau pierderile survenite ca urmare a transporturilor de mărfuri pe mare. Riscurile asigurate 7. se pot asigura numai cu respectarea unor dispoziţii specifice şi legale privind transportul şi recepţionarea acestora. Asigurările şi reasigurările maritime. interesul fiind acelaşi. Constatarea. Îl pot constitui mărfurile aflate în trafic internaţional. evaluarea şi despăgubirea pagubelor Prima formă de asigurare în general şi de asigurare de transport în special. oferă compensaţie financiară pentru avarierea. este explicată prin strânsa legătură între comerţ şi navigaţia maritimă.4.Capitolul 7 ASIGURAREA ŞI REASIGURAREA MĂRFURILOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI EXTERN 7. Obiectul asigurat. La început. şi expunerea mare a mărfurilor şi a vapoarelor la riscurile mării. de natura mijloacelor fixe. şi alte bunuri. Suma asigurată 7.6. bunurile asigurabile sunt reprezentate de orice marfă sau alte bunuri mobile expuse pericolelor mării 7.5. Astfel.1.7. mărfuri generale. toate precizate în condiţiile de asigurare ale acestei forme de asigurare.3. propritarii navelor erau şi proprietarii mărfurilor şi drept urmare cu o singură poliţă se putea acoperii atât marfa cât şi navele.2. Apariţia ei.

În ceea ce priveşte inişiatorii operaţiunilor de transport extern. având o importanţă deosbită pentru uşurarea tratativelor şi accelerarea încheierii contractelor. sunt şi o multitudine de condiţii şi termene care nu pot fi cuprinse în paginile contractului. Se mai pot asigura şi orice răspundere faţă de o terţă parte. documente sau registre. Uzanţele comerciale. sunt izvor de drept. asociaţiile profesionale. manuscrise. întrucât nu contravin legilor în vigoare şi întregesc contractele dintre părţi. Sunt exceptate de regulă : banii. hârtiile de valoare. ca urmare a transportului internaţional. Pentru ca persoanele interesate să cunoască uzanţele practicate pe piaţă. etc. Camerele de Comerţ. 7. iar pe de altă parte societăţile de asigurare care au în portofoliu operaţiuni de asigurare de transport extern. prin care acesta din urmă se obligă să îl despăgubească pe asigurat pentru pierderile suferite ca urmare a unei aventuri maritime. casele de asigurări şi alte instituţii. prin menţionarea şi acceptarea lor expresă. bursele. un contract de asigurare maritimă reprezintă înţelegerea dintre asigurat şi asigurător. De exemplu definiţia contractului maritim pe care o găsim în legislaţia engleză. Răspunderea părţilor în asigurare Elementele principale ale unui contract.2. Subiecte ale asigurării Sunt persoanele juridice şi fizice care iniţiază operaţiunile de transport de bunuri (cargo) pe de o parte. aceştia pot fi cei care vând marfa şi cei care cumpără marfa.3. pietre preţioase. Acestea. dar. 135 . din motive lesne de înţeles. Desigur. ce poate apărea pentru proprietar sau altă persoană interesată sau responsabilă pentru proprietatea asigurată. ale locului când începe şi se termină răspunderea aspra mărfii. publică culegeri de uzanţe precum şi interpretările lor. existând diferenţe în ceea ce priveşte termenele contractuale. dar sunt reglementate conform legilor şi uzanţelor comerciale. ele pot fi transportate şi asigurate dar. nu sunt cuprinse în interiorul contractului. 7.şi reasigurare şi toate veniturile şi cheltuielile făcute în avans şi care sunt în pericol ca urmare a expunerii lor. care este valabilă şi astăzi. numai de la caz la caz. arată faptul că. adică obligaţiile şi drepturile sunt cuprinse în paginile contractului.

Dintre cele mai importante uzanţe internaţionale, sunt cele care se referă la condiţiile de livrare şi la plăţiile internaţionale. Pentru studiul nostru legat de asigurări şi reasigurări, considerăm semnificativ cunoaşterea elementelor generale ale condiţiilor de livrare. Condiţia de livrare înscrisă în contractul comercial, de transport extern reprezintă locul şi timpul începerii răspunderii părţilor interesate în asigurarea mărfii fiind fie vânzătorul, fie cumpărătorul. Pentru a pune la dispoziţia comercianţilor un mijloc de interpretare uniformă a termenilor specifici ai condiţiilor de livrare, Camera de Comerţ Internaţională apublicat în anul 1936, o serie de reguli cu caracter internaţional, cunoscute sub numele de „INCOTERMS 1936”, ( International Commercial Terms ), care a fost revizuită şi actualizată de mai multe ori. La început au fost cuprinse 9 tipuri de condiţii de livrare iar mai apoi au fost incluse încă 5. Cele mai uzuale condiţii de livrare sunt: Ex works – franco fabrică, urmat de numele localităţii producătorului; FOR –FOT – free on rail – free on truck, franco vagon respectiv franco camion, urmat de denumirea staţiei de expediţie; FAS – free alongside ship, franco de-a lungul vasului, urmat de denumirea portului de încărcare; FOB – free on board, fraco la bord, urmat de numele portului de încărcare; C&F – cost adn freight, cost şi navlu, urmat de denumirea portului de destinaţie; CIF – cost, insurance, freight, cost, asigurare, navlu, urmat de denumirea portului de destinaţie; Freight or carriage paid to....navlu sau porto plătit până la...urmat de punctul de destinaţie. Mai sunt folosite şi condiţiile: Ex ship, Ex Quay, Delivered at frontier, Delivered...duty paid, FOB Airport, Free carrier şi Freight, carriage and insurance paid to... După cum reiese din cele de mai sus, criteriul care stă la baza constituirii clauzelor Incoterms, este întinderea răspunderii părţiilor contractante. Aceste clauze, reprezintă doar condiţiile fundamentale de livrare, cunscându-se numeroase variante, actualizări şi adaptări ale acestora. Dealtfel, Incoterms 1936, nu reprezintă singura încercare de interpretare uniformă a uzanţelor internaţionale, referitoare la condiţiile de livrare. Pentru exemplificare vom analiza în continuare, elementele specifice ale două dintre aceste condiţii de livrare. Condiţia de livrare F.O.B. - free on board, fraco la bord, urmat de numele portului de încărcare, presupune obligaţia vânzătorului:

136

1.

de a livra marfa la bordul navei, angajate de cumpărător în portul de încărcare convenit, la data sau la termenul convenit; să avizeze cumpărătorul fără nici o întârziere că marfa a fost încărcată la bordul navei; să predea conosamentul; să comunice datele necesare încheierii de către cumpărător a asigurării.

2.

3. 4.

Vânzătorul poate prelua obilgaţia de a încheia asigurarea din dispoziţia cumpărătorului, dar pe cheltuiala acestuia din urmă, lucru care nu schimbă cu nimic specificul tranzacţiilor F.O.B. În schimb, vânzătorul nu se eliberează de cheltuielile necesare asigurării mărfurilor de la depozitul din punctul de expediere şi până la încărcarea mărfii la bordul navei. Cumpărătorul încheie contractul de asigurare pe perioada transportului maritim începând din momentul în care mărfurile au trecut balustrada navei. O derivaţie de la clauza F.O.B. este condiţia F.A.S. (Free alonge side of the ship). Vânzătorul este obilgat să livreze mărfurile de-a lungul vasului în locul de încărcare convenit, desemnat de cumpărător după uzanţa portului, la data sau în termenul convenit şi de îndată ce marfa este în raza de acţiune a macaralelor să anunţe cumpărătorul fără întârziere. Diferenţa dintre condiţiile de livrare F.A.S. şi F.O.B. este dată de momentul trecerii riscurilor asupra mărfii de la vânzător la cumpărător. Vânzătorul este degrevat de răspundere în condiţia F.A.S. din momentul în care marfa a ajuns pe cheu în raza de acţiune a macaralelor şi nu din momentul trecerii mărfurilor peste balustrada navei. Altfel zis, cumpărătorul este obligat să manifeste interes pentru asigurare ceva mai devreme decât în cazul F.O.B. Condiţia de livrare C.I.F. - cost, insurance, freight, cost, asigurare, navlu, urmat de denumirea portului de destinaţie. Potrivit acestei clauze vânzătorul are obligaţia de a încheia două contracte distincte: contractul de transport şi contractul de asigurare. Prin această condiţie vânzătorul are sarcina: • de a procura mijlocul de transport; • de a suporta cheltuielile de ambalare; • cheltuielile de încărcare;

137

• de a plăti taxa vamală de export; • taxele şi impozitele legate de exportul mărfurilor; • costul transportului; • prima de asigurare pe timpul transportului. • de a întocmi factura mărfurilor şi certificatul de origine al acestora; • de a procura conosamentul; • de a preda documentele de mai sus şi poliţa de asigurare cumpărătorului. În situaţiile în care poliţa de asigurare nu este disponibilă la momentul prezentării documentelor va fi eliberat un certificat de asigurare (de către broker) în numele asigurătorului dând purtătorului (expeditorului) aceleaşi drepturi ca şi cum ar fi în posesia poliţei şi care reproduce dispoziţiile esenţiale ale acesteia din urmă. A pune certificatul de asigurare pe acelaşi plan cu poliţa este tipic pentru piaţa americană a asigurărilor pe când în ţările europene lucrurile nu stau le fel, Din punct de vedere european importanţa juridică a celor două acte diferă întrucât poliţa este eliberată de către asigurător pe când în baza certificatului de asigurare cumpărătorul nu poate acţiona în justiţie nici măcar brokerul. Acesta din urmă răspunde numai în faţa vânzătorului din ordinul căruia a încheiat contractul de asigurare. Pe de altă parte brokerul are drept de gaj asupra poliţei întocmite până la plata tuturor sumelor datorate de vânzătorul-asigurat. Poliţa de asigurare poate fi încheiată de cumpărător, iar în acest caz vânzătorul care a încasat preţul C.I.F. va returna cumpărătorului prima de asigurare. Marfa trebuie asigurată de la livrarea ei din punctul de expediere şi până la depozitul primitorului. Dacă avaria totală sau parţială se realizează înainte de încărcare dreptul la despăgubire revine vânzătorului. În cazul în care poliţa de asigurare a fost deja transferată, asigurătorul va plăti despăgubirea cumpărătorului, reglementarea dintre vânzător şi cumpărător nu-l priveşte pe asigurător. Dacă marfa este deteriorată în timpul transportului cumpărătorul poate să ceară despăgubire atât asigurătorului, în baza poliţei de asigurare , cât şi transportatorului în baza conosamentului. Această ultimă situaţie se întâlneşte la clauza C.I.P. – deviaţie a clauzei C.I.F. (carriage and insurance paid to ...) în care riscurile de pierdere sau de degradare a

138

mărfii trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care au fost predate în custodia cărăuşului. 7.4. Riscurile asigurate În asigurarea de transport extern, sunt cuprinse maoritatea riscurilor de la asigurarea de bunuri, adică: incendiu, trăznet, explozie, furtună, grindină, uragan, greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă, contaminare de la alte produse transportate, accidente( izbiri, ciocniri, loviri), acte de tâlhărie, spargeri, scurgeri, furtprecum şi accidente din timpul încărcării şi descărcării mărfurilor. Pentru o mai uşoară utilizare a „pachetelor de riscuri”, în activitatea de transport extern acestea sunt organizate în trei condiţii principale de asigurare: „A”, „B” şi respectiv „C”. Condiţia de asigurare „A” este condiţia cea mai cuprinzătoare. În baza ei sunt acoperite „toate riscurile” de pierdere şi avarie a mărfurilor asigurate cu excepţia unor riscuri prezentate separat Condiţia de asigurare „B” cuprinde condiţia „C” şi în plus pierderea sau avarierea • Avalanşe, inundaţii, cicloane, cutremur de pământ, erupţie vulcanică sau trăsnet; • Intrarea apei de mare, râu sau lac în mijlocul de transport, container; dauna totală a unui colet pierdut sau căzut în timpul incărcării sau descărcării, pe şi de pe mijlocul de transport; • Prăbuşirea podurilor, clădirilor sau tunelurilor; • Căderi de arbori, ruperi de diguri, baraje şi conducte de apă. . de: • Incendiu sau explozie; • Răsturnarea, deraierea, prăbuşirea mijlocului de transport, respectiv eşuarea, scufundarea sau răsturnarea navei sau ambarcaţiunii; • Coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decât apa, respectiv coliziunea, abordajul navei. Condiţia de asigurare „C” acoperă pierderea şi/sau avarierea mărfurilor cauzate mărfurilor cauzate de:

139

operatorii navei. Riscuri generate de greve. etc. condiţiile de asigurare „A”. Contaminarea radioactivă. Pierderi. Întârzierea directă şi consecinţele sale chiar dacă se datorează unui risc asigurat. navlositori. torpile. Insolvabilitatea sau neîndeplinirea obligaţiilor financiare de către proprietari. bombe sau arme abandonate. Starea de nenavigabilitate a navei. h. Ambalarea şi pregătirea insuficientă sau necorespunzătoare a bunului asigurat. 140 . pierderea uzuală în greutate sau în volum. Alte riscuri cum ar fi: a. reţinere sau detenţie cu excepţia pirateriei precum şi tentativele de a le face şi consecinţele acestora. 3. de conflicte sociale. Viciul propriu sau natura bunului asigurat. avarieri datorate conflictelor militare produse de: a. Dacă asiguratul sau prepuşii săi au luat cunoştinţă de nenavigabilitate sau inadecvare în momentul încărcării bunului asigurat. j. „B” şi „C” conţin şi acoperiri comune: a) Cheltuielile şi contribuţile la avaria comună. Dacă pentru primele două categorii de riscuri excluse din asigurarea de bază se poate încheia o asigurare suplimentară pentru ultima nu există acoperire. sechestrare. b. nucleară sau altă reacţie asemănătoare. i. Faptul ca nava sau containerul sunt inadecvate pentru transportul în bune condiţii al bunului asigurat.Excluderile sunt comune tuturor celor trei condiţii prezentate regrupate în trei grupuri: 1. c. Scurgerea ordinară. Deşi diferă ca sferă de cuprindere. g. e. mine. ori altă forţă sau obiect radioactiv.. uzura normală a bunului asigurat. Utilizarea oricărei arme de război care foloseşte fisiunea şi/sau fuziunea atomică. b) Cheltuieli de salvare suportate de asigurat. d. capturare. Riscuri generate de război. f. b. 2. arestare.

7. c) Grindină. jaf. condiţiile privind asigurarea facultativă a bunurilor care fac obiectul transportului extern precizează că suma asigurată este valoarea indicată în contractul de asigurare şi poate fi formată din: 141 . Modul de determinare a valorii asigurabile este reglementat diferit pe ţări potrivit normelor de asigurare în vigoare la data încheierii contractului. b) Ploaie torenţială inclusiv efectele indirecte ale acesteia. 1) In România. dacă aceste clauze sunt prevăzute în contractul de transport respectiv navlosire. Suma asigurată Valoarea asigurabilă reprezintă limita maximă a sumei asigurate. Pentru condiţiile de asigurare „B” şi „C” sau separat se pot practica şi următoarele condiţii de asigurare: „D”: Condiţia „riscuri de furt.c) Suma ce reprezintă proporţia răspunderii stabilite în baza clauzei „culpă comună în caz de coliziune”. furtună. cutremur de pământ. jaf. inundaţie. nelivrare acoperă pierderea şi avaria la bunul asigurat cauzată de riscurile menţionate pe colet întreg. alunecări de teren. g) Furt prin efracţie. d) Prăbuşiri. Condiţia riscuri de furt. uragan. iar suma asigurată constituie limita maximă a acoperirii prin asigurare. Existenţa mai multor condiţii de asigurare a mărfurilor corespunde solicitărilor practice ale comerţului internaţional şi reprezintă răspunsul dat de asigurători necesităţii de optimizare a relaţiei: natura mărfii / riscuri / cost al asigurării. chiar dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu. f) Avalanşe de zăpadă şi căderea pe clădiri sau alte construcţii a unor corpuri. Condiţia riscuri de depozitare acoperă pierderea sau avarierea mărfii asigurate cauzate de: a) Incendiu. explozie. trăsnet.5. e) Greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă. nelivrare” şi „F”: Condiţia „riscuri de depozitare”.

natura mărfii şi felul ambalajului. 4.6. 7. reputaţia asiguratului respectiv a brokerului de asigurare. d) Alte costuri care sunt în legătură cu transportul bunului. 3. 2) În Marea Britanie. b) Costul transportului. 2. în cazul bunurilor care au valoare comercială sau valoarea de piaţă a acestora la locul expedierii în momentul încheierii asigurării. fiind calculate pe transport sau pe fracţiuni de timp. Nivelul cotelor tarifare diferă în raport de: 1. e) Cheltuieli şi taxe vamale. aprovizionate sau livrate. 142 . Prima de asigurare Se stabileşte prin aplicarea cotelor tarifare de primă tarifară la valoarea transportate.a) Valoarea bunului potrivit facturii. 5) În SUA. conform facturii şi contractului de transport. voiajul şi nava care execută voiajul. se determină valoarea asigurabilă a mărfii ca preţ de cumpărare sau în lipsa acestuia valoarea mărfii la locul şi la momentul încărcării majorată cu suma cheltuielilor necesare pentru aducerea mărfii în punctul de destinaţie precum şi suma profitului separat. 3) În Germania. se consideră valoarea asigurabilă a mărfii: „valoarea iniţială”: preţul mărfii în momentul încărcării la care se adaugă cheltuielile de transport şi accesorii precum şi cheltuielile de asigurare. prin valoarea asigurabilă a mărfii se recunoaşte valoarea ei reală în momentul producerii evenimentului asigurat. se acordă prioritate determinării valorii asigurabile după preţul pieţei în momentul începerii voiajului la locul de destinaţie considerând că „preţul facturat” nu dă o imagine precisă privind cheltuielile reale suportate de asigurat. 4) În Franţa. condiţia de acoperire. c) Costul asigurării. în măsura în care acestea nu sunt incluse în valoarea facturii. f) Supraasigurarea de 10% din valoarea bunului potrivit facturii dacă nu s-a convenit altfel pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevăzute la încheierea asigurării.

vizibilitatea este mai redusă posibilitatea unui accident creşte. canalele de navigaţie înguste unde apele sunt agitate. cum ar fi riscurile politice. Tarifele sunt construite pe 4 mari grupe de mărfuri: a. 3. conservarea efectelor subrogării. 2. 143 . monede. d. instrumente muzicale. b. c. piei crude sărate. 1. placaj. cu atât prima va fi mai mare”. cânepă. Diferenţierea se face pe două perioade ale anului: 1 aprilie – 30 septembrie (tarif mai redus) 1 octombrie – 31 martie (tarif mai ridicat) c) Astfel spre exemplu voiajul în Atlanticul de Nord în „sezonul de iarnă” prezintă riscuri incomparabil mai mari decât un voiaj pe la tropice. autoturisme. Durata. Cereale. produse inflamabile. mai scumpă „B” şi cea mai scumpă condiţia „A” care este în acelaşi timp şi cea mai cuprinzătoare. b) La aceasta se adaugă şi perioada anului în care se efectuează voiajul. c. ţiţei. ouă. a) Legat de durata voiajului operează pricipiul: „cu cât drumul este mai lung. Variaţile de temperatură. îndeosebi în varianta „extinsă” cu supliment de primă pentru condiţiile adiţionale ce acoperă riscuri speciale. În ceea ce priveşte condiţia de acoperire. timbre. La fel în cazul traversării unor strâmtori. mibilă. starea conjuncturală a pieţei internaţionale de asigurare. etc. Unele voiaje presupun traversarea unor zone de navigaţie care prezintă pericole mai mari decât marea liberă în general. b. etc. Condiţiile portuare. Cherestea. Condiţiile concrete de navigaţie. bancnote. Legat de voiaj factorii cei mai importanţi cu influenţă directă asupra nivelului primei sunt: a. sociale. filme. deşi creşterea nu poate fi direct proporţională cu distanţa. leguminoase şi subprodusele lor. Natura mărfii şi felul ambalajului prezintă o importanţă deosebită în fixarea primei.5. Mărfuri generale. 6. hârtie. d. panel. fructe. Bunuri cu caracteristici deosebite: bumbac. pal şi alte mărfuri similare. cea mai ieftină este condiţia „C”.

evaluarea şi despăgubirea pagubelor 144 . Alte porturi. Porturi din Anglia şi porturi europene la Oceanul Atlantic şi Marea Nordului până la Hamburg inclusiv. Constatarea. d) Condiţiile de asigurare ale societăţilor noastre diferenţiază cotele tarifare pe 4 categorii de porturi astfel: • Porturi la Marea Neagră. Astfel asigurătorii fixează prime mai ridicate pentru acestea din urmă întrucât „statisticile” riscurilor asigurabile (jaf. Pentru navele cu vechime mare (spre exemplu ultima grupă „peste 36 ani”) şi cele încadrate în clase inferioare primele de asigurare vor fi mai ridicate. • Legat de nava care efectuează voiajul este deosebit de importantă clasa acesteia şi vechimea de serviciu. Marea Adriatică şi porturi europene ale Mării Mediterane. Porturi la Marea Roşie şi porturi neeuropene la Marea Mediterană.Asigurătorul încearcă să stabilească o primă cât se poate de echitabilă. 4. 5. nelivrare) sunt nefavorabile. În perioadele de criză şi depresie economică comerţul lâncezeşte cererea de asigurare scade sensibil.6. 7. 6. prezentarea grupurilor făcându-se în ordinea crescătoare a mărimii cotelor tarifare. Starea conjuncturală a pieţei internaţionale a asigurărilor influenţează esenţial nivelul primelor de asigurare. Marea Egee. furt. În stabilirea nivelului primei asigurătorii au în vedere şi situaţiile în care există posibilitatea subrogării în drepturile asiguratului faţă de terţele persoane vinovate şi pot recupera de la aceştia şi parţial sumele cheltuite cu despăgubirea asiguratului. • • • Cât priveşte condiţiile portuare se deosebesc: Porturi foarte moderne şi respectiv Porturi slab dotate din punct de vedere tehnic şi conduse după principii şi uzanţe locale. concurenţa dintre asigurători se intensifică la maximum şi nivelul primelor scade substanţial. Reputaţia persoanei care prezintă cererea de asigurare constituie un alt factor important care influenţează nivelul primei ca şi faptul că cererea de asigurare este prezentată prin intermediul unui broker „bine cotat”.

Evenimentele asigurate sunt cuprinse în condiţiile de asigurare. respectiv a portului de încărcare şi a portului de descărcare şi a celorlalte mijloace de transport.Poliţele individuale cele mai răspândite sunt poliţele pe voiaj. Constatarea pagubei are loc de obicei prin sesizarea organelor de poliţie respectiv a organelor portuare şi a înştiinţării societăţiilor de asigurare. care acoperă riscurile unei expediţii delimitate strict în spaţiu şi timp. întocmindu-se cu această ocazie un proces verbal de constatare. cu privire la producerea evenimentului asigurat. în cazul expediţiilor combinate. În acest caz durata asigurării acoperă parcursul obişnuit al transportului plus perioada de întârziere în afara controlului asiguratului: a devierii de curs 123 . situaţii menţionate în mod expres în contract.Poliţe generale reprezintă pentru asigurat un „abonament de asigurare” în cadrul căruia pot fi asigurate toate mărfurile sau numai anumite mărfuri.Acestea au loc într-un mod specific. Plata despăgubirii se face în cadrul unui termen precizat prin contractul de asigurare în funcţie de natura evenimentului produs. exportate sau importate în decursul unei perioade de timp determinate. numărare etc. în funcţie de felul transportului. Această perioadă variază între un an şi o lună. 145 . transbordării. Poliţele cargo se împart în două categorii: • poliţe individuale. La operaţiunile de constatare participă toate părţiile interesate sau prepuşi ai acestora şi după caz şi cu martori. poliţe generale. dar ca şi coordonate generale se încadrează în mecanismul asigurărilor de bunuri. prindiverse metode( cântărire.) şi evaluarea preţurilor lor la data producerii evenimentului asigurat Despăgubirea este de obicei egală cu mărfurile dăunate plus cheltuielile aferente. care necesită specificarea exactă a voiajului. Evaluarea pagubei are loc prin individualizarea mărfurilor dăunate. . a descărcării forţate. dar nu mai mult decât suma asigurată. 123 Perioada în care cursul navei a fost schimbat din exercitarea dreptului acordat armatorilor sau navlositorilor în cadrul contractului de navlosire. etc. • . Durata asigurată variază în funcţie de tipul poliţei. unde deasemenea sun cuprinse şi o serie de situaţii în care societăţile de asigurare nu acordă despăgubiri.

La epuizarea valorii globale asigurate poliţa flotantă va fi reînnoită. 3) Poliţele globale sunt destinate acoperirii expediţiilor la purtător. Nu se eliberează certificate de asigurare şi sunt mai puţin folosite în traficul internaţional. 2) contracte de abonament. Prima se fixează ca o sumă forfetară. Creşterea operativităţii în derularea tranzacţiilor comerciale. Asiguratul este obligat să declare toate expediţiile care intră sub incidenţa lui. 146 . Prima este plătită în avanspentru suma asigurată totală şi nu pentru fiecare expediţie în parte. iar asigurătorul acceptă aceste declaraţii ca veridice şi eliberează sub semnătură poliţe individuale corespunzătoare.Avantajele acestor tipuri de poliţe sunt: • • Simplificarea formalităţilor de încheiere a asigurării. 1) poliţe flotante. în principiu o dată cu fiecare reînnoire în funcţie de cifra de afaceri şi sumele plătite cu titlu de despăgubire în cursul exerciţiului anterior. Poliţele generale pot fi: 1) Poliţa flotantă numită şi „de alimentare” este emisă pentru o valoare asigurată care acoperă toate mărfurile supuse asigurării. În cazul lor nu se practică o limitare a valorii globale pentru ansamblul expediţiilor. 3) poliţe globale. Declaraţile privind expediţiile acoperite prin poliţa globală se fac în general o dată pe an. care se revizuieşte. care în fapt sunt certificate de asigurare. Fiecare expediţie trebuie declarată asigurătorului în timp util. 2) Contractul de abonament este forma cea mai răspândită a poliţelor generale. iar valoarea ei este dedusă din valoarea totală asigutară înscrisă în poliţa flotantă până la epuizarea acesteia . El se încheie pe o perioada de 12 luni.

2. Obiectul asigurării 8.Capitolul 8 ASIGURAREA DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ – DE CĂLĂTORIE 8.1. Subiecţii asigurării 8. Riscurile asumate 147 .3.

8. adică. 148 . Prin îmbolnăvire se înţelege declanşarea în cursul duratei asigurate a unei boli care împiedică continuarea normală a călătoriei necesitând asistenţă medicală. Mecanismul derulării şi finalizarea asigurării 8. . îmbolnăvirea este acoperită numai dacă nu este legată de o manifestare preexistentă a unei boli cunoscute sau malformaţie pentru care s-au făcut tratamente prescrise de medic. Asiguratul. autorizată să practice profesia de medic. Întinderea teritorială 8. este evenimentul subit.Decesul. în virtutea contractului urmează să-i plătească indemnizaţia în cazul producerii unui eveniment asigurat care a dus la decesul asiguratului.7. Subiecţii asigurării.4. Prima de asigurare 8. Suma asigurată 8. (Autoritatea medicală reprezintă orice persoană posesoare a unei diplome medicale.2.5. spitalizarea sau decesul acestuia. persoana fizică căreia asigurătorul.Îmbolnăvire subită şi imprevizibilă a asiguratului. Obiectul asigurării constă în acoperirea cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală acordată în străinătate în caz de: .) . ca urmare a îmbolnăvirii subite şi imprevizibile sau a unui accident. exterior corpului omenesc produs fără voinţa asiguratului şi care are drept consecinţă deteriorarea stării de sănătate. orice rudă a persoanei asigurate sau o persoană care însoţeşte asiguratul în timpul călătoriei.Accidentul. asigurătorul. În această formă de asigurare există posibilitatea apariţiei şi a unei a treia părţi care se referă la beneficiarul poliţei de asigurare. este persoana fizică menţionată în poliţa de asigurare având rezidenţă în România. este societatea de asigurare care are în portofoliul de asigurări această formă. în relaţia cu persoana asigutată să acţioneze în calitate de medic persoana asigutată însăşi. soţul/soţia acesteia.8.6.1. De ce „subită” şi de ce „imprevizibilă”? Pentru că în contractul de asigurare supus analizei. Nu se admite ca. lucru constatat şi confirmat de o autoritate medicală competentă.

asigurătorul acoperă şi următoarele cheltuieli a) cheltuielile privind transportul asiguratului bolnav din străinătate în România la cea mai apropiată unitate medicală de domiciliul asiguratului care poate să-i acorde asistenţă medicală. h) tratamente stomatologice efectuate exclusiv pentru îndepărtarea durerilor acute. radioterapie. are loc într-o instituţie specializată în ţara respectivă. f) Tratamentul staţionar în condiţii de spitalizare. b) cheltuieli privind transportul unui însoţitor al asiguratului bolnav. 3. 4. d) Intervenţie chirurgicală.3. 2. asigurătorul acoperă contravaloarea prestaţiilor medicale de urgenţă şi a altor prestaţii într-o limită de sumă asigurată. se desfăşoară conform metodelor medicale ştiinţifice recunoscute şi autorizate. dacă necesitatea însoţirii este stabilită de medicul care a tratat asiguratul. instituţie cu statut de spital. c) Tratament şi medicaţie. inclusiv anestezie şi utilizarea sălii de operaţie. Riscuri asigurate Prin poliţa de asigurare. se face sub directa supraveghere a medicului. Sunt acoperite cheltuieli implicate de acordarea în regim de urgenţă a următoarelor servicii de asistenţă medicală: a) Transport cu ambulanţa b) Consultaţie şi diagnosticare. 149 . se realizează în spitalul cel mai apropiat de locul producerii evenimentului asigurat şi care poate acorda asistenţa medicală necesară g) transfer la clinici de specialitate în baza recomandărilor medicale şi cu acordul centralei companiei de asistenţă de urgenţă.8. dacă acesta: 1. terapie termică sau fototerapie şi alte proceduri recomandate de medicul curant. e) Diagnostic radiografic. În caz de îmbolnăvire subită şi imprevizibilă a asiguratului.

greve sau rezultate din orice acte de terorism. .orice cheltuieli legate de tratamentul cancerului. demonstraţii. radiaţii sau substanţe conţinând izotopi radioactivi. în regim profesionist sau semi profesionist în timpul antrenamentelor şi a participării la competiţii. scufundări.c) cheltuieli de tratament pe timp de 2 săptămâni după expirarea asigurării în cazul în care medicul curant a stabilit că nu a fost posibilă efectuarea călătoriei de întoarcere în România asiguratului bolnav. etc. inclusiv automutilarea. escaladări. lucrări subterane. boli venerice. sinuciderea sau consecinţele tentativei de sinucidere. . În caz de deces. SIDA. . consumului de alcool sau intoxicaţie cu alcool. c) sicriu. funeralii şi înhumare. .bolile şi urmările acestora pentru care asiguratul s-a aflat în tratament în ultimele 6 luni înainte de începerea asigurării.. .îmbolnăviri şi urmări ale accidentelor nucleare. a poluării sau contaminării din orice cauză. anomalii sau intervenţii de chirurgie plastică dacă nu sunt impuse de urmările unui accident. manipularea focurilor de artificii sau a metrialelor explozive. medicamente. droguri. îndepărtarea sau corectarea unor defecte corporale. artistice inclusiv în cadrul repetiţiilor şi periculoase ca : acrobaţii. .tratament psihiatric sau psihoterapeutic. . chiar dacă acestea nu au fost tratate.orice îmbolnăviri sau accidente provocate de război sau participarea activă a asiguratului la mişcări sociale.îmbonăviri sau accidente ca urmare a comiterii unor infracţiuni. b) cheltuieli de îmbălsămare.boli cronice şi urmările acestor boli existente sau cunoscute de către asigurat la data încheierii şi/sau intrării în vigoare a contractului de asigurare. accidente sau îmbolnăviri cauzate de practicarea activităţilor: sportive. Asigurătorul nu acordă acoperire pentru: . prin poliţa de asigurare sunt acoperite şi următoarele cheltuieli: a) cheltuielile necesare transportului corpului neînsufleţit al asiguratului în localitatea de domiciliu. 150 a .boli sau urmările actelor provocate intenţionat de asigurat.

proteze. Întinderea teritorială Acordarea de asistenţă se poate face printr-un preststor de servicii în străinătate şi reţeaua sa. Poliţă tip B. pentru refacere. În funcţie de ţările tranzitate sau de destinaţie declarate de asigurat. lentile de contact. asigurarea se poate încheia într-una din variantele următoare: Varianta I. tratamente estetice.procurarea de echipamente medicale ajutătoare (proteze.cheltuielile medicale legate de graviditate. 151 . Poliţă de tip A. homeopate. sanatorii sau instituţii similare. dietetice. cuprinde ţările din spaţiul Schangen şi tranzitarea uneia din ţările menţionate în poliţa de tip A Poliţă tip C. exceptând SUA.4. de acupunctură. Poliţă de tip D. cura de odihnă sau de recuperare în staţiuni de odihnă sau balneoclimaterice. pentru SUA. Coris.. coroane. scaune cu rotile). cuprinde toate ţările lumii cu excepţia ţărilor menţionate în ploiţa de tip A. . se referă la eventualitatea ca asiguratul să călătorească în scop de afaceri sau în calitate de şofer profesionist în oricare din ţările lumii. . care . Poliţă de tip B. pentru spaţiul Schangen împreună cu celelalte ţări din UE. . . ochelari. naştere sau întreruperea voluntară a sarcinii şi urmările acestora. Serbia – Muntenegru. 8. .cheltuielile efectuate în perioada de convalescentă.diagnostice şi tratamente efectuate sau prescrise în România.efectuarea de intervenţii stomatologice costând în implanturi. Varianta II. Moldova. pentru majoritatea societăţilor de asigurare din România este CORIS.tratament efectuat de rude ale asiguratului. pentru ţările din afara Europei. fie în ţară fie în străinătate. Poliţă tip business. cuprinde ţările limitrofe României : Ucraina. pentru alte ţări din Europa. fizioterapie. În poliţa de asigurare sunt înscrise toate adresele şi telefoanele firmei prestatoare. Poliţă tip A. din ţările care urmează să fie vizitate. Poliţă de tip C. astfel încât asiguratul să poată lua legătura în timp util.

Croaţia. pentru toate ţările. Poliţă de tipB. România. al Canadei. Suma asigurată minimă este de obicei de 5000 euro. Suma asigurată Suma asigurată în poliţa de asigurare reprezintă limita maximă a răspunderii asigurătorului şi ea variază în funcţie de: plan/aria geografică acoperită şi de dorinţa asiguratului. Estonia. Grecia. cu excepţia statelor din spaţiul Schengen. dar sunt societăţi care pot oferii şi poliţe mai valoroase având totodată şi prime corespunzătoare. exceptând anumite destinaţii unde ţările respective pretind o anumită sumă asigurată minimă. Vîrsta asigurătorului. Asigurarea se poate încheia şi este valabilă: 152 . Germania.6. pentru toate ţările cu excepţia statelor din spaţiul Schengen. Portugalia. Prima de asigurare Se stabileşte diferenţiat funcţie de: • • • • • Ţara de destinaţie şi/sau tranzit. Franţa. 8. Ungaria. fiind societăţi care numai pe acestea le folosesc. Perioada asigurată. Bulgaria. Olanda. Norvegia şi noile state membre: Polonia.5. SUA. activităţi profesionale în baza unui contract de muncă. etc. Poliţă de tip A. Suedia. Italia. Statele din spaţiul Schengen sunt următoarele : Belgia. Islanda. Luxemburg. Slovenia. puând fi şi de 10000 euro şi de 30000 euro. Asigurarea este valabilă numai în afara teritoriului României. Letonia şi Lituania. Austria. în numerar sau prin transfer bancar. Scopul deplasării (turism. 8. Suma asigurată. Slovacia. Republica Cehă. Finlanda. competiţii sportive oficiale. Spania. aceste sume reprezintă opţiunile standard.Varianta III. Danemarca. Japoniei.) Prima de asigurare se plăteşte integral asigurătorului sau agentului autorizat de acesta la încheierea contractului de asigurare.

. conform datei de începere înscrisă în poliţă şi este valabilă evenimentelor petrecute numai în ţara (ţările) menţionate în aceasta. • Prima de asigurare nu se mai restituie. 8. sub forma unei scrisori de confirmare cu primire. rezilierea operând de la data comunicării acesteia prin notificare asiguratului. La ora 24 a datei înscrisă în contractul de asigurare. Începutul şi încetarea răspunderii asigurătorului începe la data precizată în contract. după acceptarea cererii. Solicitările pentru indemnizare sunt frauduloase sau în mod intenţionat exagerate. asiguratul este de rea credinţă. El are dreptul la rambursarea primei de asigurare mai puţin cheltuielile de gestiune a contractului în baza unei solicitări scrise înaintate asigurătorului. indiferent de numărul acestora. În caz de anulare / reziliere / denunţare.dacă asiguratul nu obţine viza de plecare în străinătate sau prezintă dovezi cu privire la neefectuarea călătoriei. . b. achitarea integrală a primei de asigurare. Protecţia prin asigurare începe. Mecanismul derulării şi finalizării asigurării Contractul de asigurare se încheie înainte de începerea călătoriei. contractul de asigurare se anulează. Asigurările încheiate după începerea călătoriei în străinătate sunt nule.7.a) Pentru o perioadă de la 15 zile până la o perioadă de 1 an de zile. când este valabilă pentru toate călătoriili afectuate în decursul acesteia. poliţa urmând să-şi înceteze efectele în termen de 10 zile de la data 153 . Asigurarea încetează: a. dar numai din momentul părăsirii teritoriului României. asigurătorul fiind exonerat de orice obligaţie de plată în cazul producerii riscului asigurat. Poliţa de asigurare se reziliază dacă se constată că: • Declaraţia făcută la încheierea asigurării este neadevărată. b) Pentru tranzitele efectuate în cadrul perioadei asigurate.orice parte poate denunţa poliţa cu condiţia unei notificări prealabile transmise prin poştă.

contractul de asigurare solicitând instrucţiuni. Prima de asigurare aferentă perioadei anterioare denunţării se reţine de către asigurător şi este un fapt justificat. tratament ambulatoriu. 2) După producerea evenimentului asigurat: • Să anunţe imediat centrala companiei de asistenţă de urgenţă pentru a informa despre situaţia sa medicală. • Pe timpul derulării contractului de asigurare să aducă la cunoştinţa asigurătorului orice modificare survenită în starea sa de sănătate. . se stabileşte pe baza cheltuielilor ocazionate de spitalizarea asiguratului. Plata indemnizaţiaei de asigurare. costurile tratamentelor medicale (mai puţin tratamentul 124 Poate să facă parte integrantă din contractul de asigurare. Dacă asiguratul este în imposibilitate să anunţe centrala înainte de contactarea medicului să îndeplinească această obligaţie personal de îndată ce îi va fi posibil sau prin intermediul medicului curant. 154 . • Să împuternicească pe medicii curanţi să furnizeze asigurătorului toate datele privind tratamentul medical acordat. • Să comunice asigurătorului toate informaţiile pe care le cunoaşte privind producerea evenimentului asigurat şi să pună la dispoziţia asigurătorului orice document pe cale îl deţine în legătură cu acesta. transportul asiguratului bolnav sau de repatriere a asiguratului bolnav sau a corpului neînsufleţit al acestuia.În cazul în care asiguratul a anunţat compania / organizaţia de asistenţă medicală prevăzută în poliţă. cheltuieli cu medicamentele. prin completarea corespunzătoare a documentului: Cerere pentru încheierea unei asigurări de asistenţă medicală pentru călătorii în străinătate 124 . asiguratului restituindu-se diferenţa mai puţin cheltuielile făcute de asigurător.comunicării acesteia celeilalte părţi. Obligaţiile asiguratului sunt următoarele: 1) Înainte de producerea evenimentului asigurat: • Să informeze corect şi complet asigurătorul asupra stării sănătăţii sale şi a riscurilor la care se expune în timpul călătoriei în străinătate.

• • Cererile privind rambursarea cheltuielilor de transport al corpului neînsufleţit al asiguratului vor fi susţinute cu certificatul de deces cu indicarea cauzei decesului. 125 155 .ambulatoriu si medicamentele) se suportă de aceasta în numele şi în contul asigurătorului. • În cazul unui tratament stomatologic se vor prezenta adeverinţele medicale din care să rezulte dintele tratat şi tratamentul aplicat.Asigurătorul va rambursa asiguratului costul convorbirilor telefonice sau transmisiei prin fax / telex / telegramă în baza confirmării acestora de către compania de asistenţă medicală 125 . facturi. Perioada de acordare a asistenţei medicale. alte documente de plată). la cererea şi pe cheltuiala asigurătorului. în limita unei convorbiri / transmisii / de maximum 5 minute”. iar din conţinutul lor să rezulte: Unitatea medicală.Medicamentele prescrise. În confoermitate cu condiţiilor unor asigurători sub restricţia: „în România. Cererea de indemnizare va fi însoţită de documente care trebuie să prezinte următoarele cerinţe: • Actele medicale şi documentele de justificare a plăţilor efectuate trebuie prezentate în formă originală. . precum şi documentele privind costul transportului efectuat. Diagnosticul. b) Actele medicale eliberate de rude ale asiguratului nu constituie dovezi pe baza cărora să se stabilească drepturi de indemnizaţie. 2) Cheltuielile medicale ce urmează a fi rambursate se calculează prin transformarea în lei a cheltuielilor electuate în valută la cursul interbencar al zilei în care asiguratul a efectuat cheltuielile 126 . Asigurătorul este în drept să analizeze temeinicia justificărilor prezentate de asigurat şi să stabilească dreptul la indemnizaţie. Cererile privind rambursarea cheltuielilor de transport ale bolnavului şi după caz ale însoţitorului vor fi susţinute cu documente referitoare la transportul efectuat. Tratamentul efectuat. în lei. a) Actele prezentate de asigurat redactate într-o limbă străină vor fi traduse în limba română. precum şi dovada plăţii acestora (chitanţe. .În cazul în care asiguratul nu a înştiinţat compania de asistenţă şi a efectuat el însuşi cheltuieli medicale este obligat să justifice asigurătorului motivele nerespectării acestei obligaţii. Numele asiguratului.

126 156 . 5) Prin plata indemnizaţiei se sting orice pretenţii ale asiguratului faţă de asigurător în legătură cu evenimentul asigurat.5% din total suma asigurată. De obicei nu sunt cuprinse în polite standard următoarele cheltuieli ale asiguratului: ª „Asigurarea nu acoperă cheltuieli privind serviciile de asistenţă. ca urmare a survenirii unui accident vascular cerebral. acordate după expirarea termenului de 14 zile de la producerea accidentului”. asigurătorul este subrogat în drepturile deţinătorului poliţei sau asiguratului contra celor răspunzători de prejuducierea asiguratului. de către instanţele de judecată competente din România 127 . a) A cursului zilei comunicat de Banca Naţională a României (BNR) la data întocmirii dererii de asigurare. inclusiv repatriere. „aflate în raza teritorială în care se găseşte sediul central al asigurătorului”. vor fi prezentate documente justificative cu privire la cheltuielile efectuate în legătură cu: • • • Atratament ambulatoriu – 1. ª „Asiguratul trebuie să declare dacă a încheiat alte contracte de asigurare pentru aceleaşi riscuri acoperite de prezenta poliţă”. după transportarea corpului neînsufleţit sau după înmormântare. dacă. ª „În baza poliţei de asigurare. asigurătorul va plăti despăgubiri. 6) Dreptul de a primi indemnizaţie în baza contractului de asigurare nu poate fi cesionat şi nici transferat de asigurat. 4) Asigurătorul este scutit de obligaţia de plată în cazul nerespectării de către asigurat a uneia dintre prevederile 1 – 7. pe lângă dovada existenţei acesteia. 7) În limita despăgubirilor plătite. b) la cursul BNR al zilei în care a survenit evenimentul asigurat 127 potrivit reglementărilor unor asigurători. 8) Orice litigiu în legătură cu aplicarea poliţei de asigurare se rezolvă pe cale amiabilă sau în cazul în care acest lucru nu este posibil. Transportul efectuat de serviciile de urgenţă – 7% din total suma asigurată. Spitalizarea – 65% din total suma asigurată.3) Pretenţiile asiguratului / beneficiarului trebuie prezentate asigurătorului în termen de 30 de zile de la terminarea tratamentului sau transportului la domiciliul stabil ssu în caz de deces.

Asigurătorul poate pretinde asiguratului ca documentele justificative cu privire la cheltuielile efectuate. şi numai dacă indemnizarea nu este contrară unor reglementări legale în vigoare la data producerii evenimentului asigurat”. emise într-o limbă străină. Transportul corpului neînsufleţit şi înmormântarea – 22. iar asigurătorul face pe cheltuiala lui traducerea. Dacă totuşi actele emise în limba străină au fost predate asigurătorului. până la lichidarea definitivă a acestora”. ª „În cazul denunţării sau rezilierii poliţei. ª „Documentele în baza cărora se face plata despăgubirilor.• • Transport la domiciliu – 4% din total suma asigurată. ª „Asiguratul înţelege şi acceptă faptul că. societatea de asigurre şi compania de asistenţă medicală se supun legilor şi reglementărilor administrative şi sanitare valabile în ţara în care survine evenimentul asigurat. făcută pe cheltuiala asiguratului. la îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din contract. 157 . Serviciile medicale garantate se acordă numai pe teritoriul tării unde a survenit urgenţa medicală”. costul traducerii va fi scăzut din despăgubirea cuvenită”. să fie însoţite de o traducere corespunzătoare. ª „Prezenta asigurare dă dreptul la indemnizarea numai pe cheltuielile care nu sunt acoperite prin efectul altor asigurări. neînsoţite de traducere. devin proprietatea asigurătorului. prevederile acesteia se aplică pentru toate cazurile de daună survenite înainte de denunţarea sau rezilierea.5% din total suma asigurată.

folosirea mai multor unităţi monetare. a riscurilor financiare şi politice.2. Asigurarea creditelor 9. fapt datorat unor aspecte legate de : distanţele mari şi foarte mari dintre parteneri. 9. bazate pe credite bancare sau comerciale.1. Conţinut şi elemente introductive 9.Capitolul 9 ASIGURAREA ŞI REASIGURAREA RISCURILOR FINANCIARE ŞI POLITICE 9. când vorbim de diverse tranzacţii comerciale realizate între părţiile unui contract economic.4. fiind o asigurare care a apărut ca urmare a dezvoltării relaţiilor economice şi financiare.3. adică au aspect internaşional. Riscurile sunt inevitabile. Aceste riscuri sunt cu atât mai mari cu cât aceste tranzacţii comerciale se formează pe relaţia import-export. Conţinut şi elemente introductive 158 . Asigurarea riscurilor financiare 9.1. poate fi considerată a face parte din categoria asigurărilor de bunuri. reglementăriilor diferitelor ţări de origine ale partenerilor şi nu în ultimul rând de însuficienta informare cu privire la bonitatea unui partener străin. Alternative la asigurarea creditelor Această formă specifică de asigurare. care se derulează între bănci şi partenerii contractelor economice şi comerciale şi mai ales cu privire la obligaţiile debitorilor şi creditorilor legate de termenele scadenţelor. valutare.

creditul bancar – împrumutul dat de către bănci. care acordă un împrumut în bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie (cu plata amânată temporar) şi o altă persoană fizică numită debitor. 128 Riscurile financiare şi politice. Ed. Bucureşti. fie cu lipsuri calitative şi cantitative 128 Dan Anghel Constantinescu şi colab.cel comercial. care într-o atare situaţie poate recurge la credite bancare. Acest fapt afectează însă resursele financiare ale furnizorului. care au loc în timpul derulării tranzacţiilor comerciale. valoare. sub fomă de bani persoanelor juridice sau fizice. plăţile contractante . . constând în general fie livrări cu întârziere. Legăturile economice şi comrciale dintre agenţii economici implică adesea decontarea prin virament. atunci cumpărartorul este cel care apelează la credit bancar pentru a achita datoria faţa de furnizor. Asigurări şi Reasigurări.173. All Bren. acreditiv ori pe seama creditului. vol 21. în care sunt incluse toate informaţiile relevante: cantitate preţ unitar. de regulă pe perioade scurte de timp. pag. pot fi structurate în mai multe categorii de riscuri.Această formă de asigurare poate fi considerată ca făcând parte din categoria asigurărilor de bunuri. plata amânată sau eşalonată. Creditul exprimă o relaţie bănească între o persoană fizică sau juridică numită creditor. ele sunt evident mai mari în tranzacţiile externe decât în cele interne. care într-o atare situaţie poate recurge la credite bancare. 159 . internă şi externă.creditul comercial: creditul – furnizor desemnează o amânare la plată acordată de furnizorul de mărfuri sau servicii clienţilor. Acest fapt afectează însă resursele financiare ale furnizorului. care primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie.furnizorul şi cumpărătorul – întocmesc un singur contract . cec. acordând astfel clientului un credit comercial.. Aşadar avem ca forme ale creditului: . existând în cadrul relaţiilor financiare. Fiecare furnizor este interesat să-şi amplifice vânzările şi de aceea livrează mărfuri şi în condiţiile acceptării unui decalaj la plata acestora. În cazul acestui tip de credit. în baza contractului comercial încheiat între ei. Creditul – furnizor se acordă. riscurile fiind inevitabile. Când furnizorul nu acordă credit din resurse proprii sau prin finanţare bancară.1999. termene şi modalităţi de plată etc. care apar pe piaţa economică şi comercială.

adică război. fie prin asigurări încheiate în acest sens. execuţie de lucrări. inundaţie.Riscul financiar reprezintă prejudiciul potenţial la care sunt expuse interesele şi activitatea în tranzacţiile comerciale de vânzare – cumpărare. război civil. furtună. ciclon.Riscuri politice. cu o anumită cotă de garanţie din partea statului. Protecţia împotriva unor asemenea riscuri implică diverse soluţii. riscurile financiare şi politice se acoperă printr-o asigurare combinată atât din partea statului cât şi din partea unei companii private de asigurări. stabilizarea dobânzii bancare externe prin intervenţia băncii naţionale.Riscul comercial se poate manifesta atât în tranzacţiile interne cât şi externe şi constă în deteriorarea situaţiei financiare a cumpărătorului astfel încât acesta ajunge în imposibilitatea de a plăti furnizorului suma datorată la scadenţă. în Anglia. generate de calamităţi naturale constau în manifestarea unor fenomene naturale. etc.Riscuri de forţă majoră. . precum şi încheierea unor asigurări de credite. alunecare de teren. constau în evenimentele sociale. fie printr-o colaborare între sectorul privat şi stat. care pun cupărătorul în imposibiltatea de plată faţă de furnizor. cutremur. Asigurarea riscurilor financiare Această formă de asigurare comlexă se manifestă atât în relaţiile economice interne cât şi internaţionale şi se disting următoarele categorii mari de produse de asigurare: 160 . revoluţie. . sau creditorul său. între care putem menţiona: suportarea de către stat a unei părţi din dobânda mărită. Riscurile financiare care pot interveni în tranzacţii sunt: . care se referă la riscul monetar. prestări de servicii.greve. . etc. statul s-a substituit complet sectorului privat şi asigură direct responsabilitatea şi gestiunea riscurilor 9. Dacă în Germania. riscul creşterii costului de fabricaţie al produsului – obiect al exportului. riscul fluctuării ratei dobânzii. independente de voinţa şi solvabilitatea cumpărătorului care îl împiedică sa-şi onoreze obligaţia de plată către furnizor. Procedurile de intervenţie a statului în economie pentru asigurarea riscurilor financiare şi politice sunt foarte variate.2..Riscuri de schimb valutar. erupţie vulcanică.

valoarea debitelor. în general apelează la soluţii ca: . Asigurarea de garanţii (de cauţiuni) prin care asigurătorul se alătură debitorului (asiguratului) pentru a garanta faţă de creditor îndeplinirea faţă de asigurat a obligaţiilor contractuale. banca. Pentru încheierea une astfel de poliţe. 9.3. asiguratorul are nevoie de mai multe informaţii legate de comportamentul agentului economic cu privire la : volumul încasărilor. Deoarece activitatea de creditare este. spre exemplu cer clienţilor în cazul garanţiilor materiale să asigure bunurile respective pe perioada de creditare cu cesionarea de către societatea de asigurare a dreptului de despăgubire în favoarea sa. o activitate de risc. furnizorul. . Asiguratorul.1. prin excelenţă. În ţara noastră înainte de 1989. pentru evitarea sau atenuarea acestuia. limita de creditare şi estimările cu privire la tranzacţiile viitoare pe o anumită perioadă de timp. este în funcţie de legislaţiile naţionale şi uzanţele fiecărei ţări. locatorulcreditorul. Asigurarea de fidelitate oferă asiguratului protecţie împotriva unor pagube generate de încrederea acordată personalului angajat care administrează activele firmei. 2. 3. aceasta poate fi asigurarea creditelor de pe piaţa internă şi asigurarea creditelor de pe piaţa externă.încheierea de asigurări de credit specifice. s-au practicat numai credite de export şi numai după această perioadă asigurările de creditau luat o amploare mai mare. în general îşi ia ca măsură de prevedere 129 Garanţiile se structurează în două mari categorii: Ö Garanţii personale – constau în angajamentul pe care alţi debitori şi-l iau să plătească datoria în caz de neplată a debitorului principal. putându-se aplica atât pentru o tranzacţie cât şi pentru un grup de afaceri. structura şi bonitatea cumpărătorilor. Asigurarea creditelor Asigurarea creditelor interne. 161 .acoperirea creditului cu garanţii 129 . Formele cele mai folosite sunt gajul şi ipoteca. Ö Garanţii reale – constau în „afectarea specială a ubui bun material (mobil sau imobil) pentru garantarea obligaţiei. vânzătorul. Forma cea mai utilizată este cauţiunea. băncile. Asigurarea creditelor – formă de asigurare destinată să protejeze pe bancheri pentru sumele împrumutate clienţilor şi pe comercianţi şi producători împotriva daunelor financiare rezultate din insolvabilitatea cumpărătorilor care au achiziţionat bunuri pe credit. recuperarea debitelor.

Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă.Prima de asigurare. presupune din partea asigurătorului o administrare relativ simplă şi trebuie să ţină seama de costuri reduse ale administrării polişelor. reprezintă una din formele principale de asigurare a riscurilor financiare. respectiv bănci şi furnizori. Asigurări generale. . corelându-se cu mecanismul formelor pe care le 130 Ciumaş. Asigurarea creditelor în ţara noastră. se poate aprecia faptul că. 1 3 2 4 Despăgubiri. 2007 162 .. şi anume: International Credit Insurance Association. începând cu anul 1850. nu sunt foarte răspândite. C. Plecând de la schema relaţiilor de creditare comercială (1/3) şi de asigurare (2/4) redate în figura alăturată 130 : 1 2 3 4 .Plata bunurilor şi serviciilor. Asigurarea creditelor de export. de evitarea antiselecţiei printr-o analiză de caz. Cluj-Napoca. neacoperind astfel în totalitate paguba prin intermadiul despăgubirii. apar numai când sunt impuse de creditori. deoarece sunt oferite spre asigurare toate contractele de credit şi nu doar cel cu risc redus şi bineânţeles verificarea bonităţii şi solvabilităţii clienţilor lor. Asigurarea creditelor interne. dar totuşi prima societate specializată de asigurarea creditului a fost constituită în America începând cu anul 1893. primele încercări de asigurare a creditelor s-au făcut în Franţa.despăgubirea limitată cu franşiză.Livrare de bunuri / Prestare de servicii + Credit Comercial . Vânzător Cumpărător Asigurător de credite Din punct de vedere istoric.

să fie rambursabilă în tranşe egale semianuale începând cel târziu 6 luni de la livrare. a unui credit până la 4 ani să fie minimum 150. dar pentru proiecte de dimensiuni mari poate fi acceptată şi o perioadă de credit de până la 10 ani). iar decizia aparţine CIGCCE. centrale nucleare sunt prevăzute condiţii speciale. . astfel: . Pentru nave.000 USD.15% din valoarea contractului trebuie plătită în avans până în momentul livrării (de obicei 5% la intrarea în vigoare a contractului şi restul de 10% la livrare) astfel încât vînzarea pe credit nu poate depăşi 85%. a unui credit până la 5 ani să fie minimun 300. care desfăşoară activităţi de comerţ exterior. se folosesc două feluri de poliţe. în funcţie de aria de folosinţă.îmbracă operaţiunile de creditare la export: credit furnizor.000 USD).Partea de 85%.poliţa globală de asigurare pentru celelalte ţări. credit cumpărător şi credite din resurse publice. Regulile prezentate nu sunt alpicabile echipamentelor militare şi produselor agricole. 163 . Asiguraţii sunt persoane fizice şi juridice române. centrale electrice. de asemenea. care.Perioada de credit să fie corelată cu natura bunurilor (de exemplu pentru bunurile cu capital perioada maximă este în general de 5 ani. respectiv a ariei de tranzacţionare. . În practica internaţională.Costurile nu pot depăşi valoarea avansului. sumă care se despăgubeşte şi în caz de daună totală. .poliţa globală de asigurare pentru ţările membre OCDE. Conform cerinţelor acordurilor OCDE şi recomandărilor Uniunii de la Berna. . având durata de un 12 luni adică 360 de zile. reprezentând vânzarea pe credit. . Acoperă întreaga cifră de afaceri a exportatorilor atât împotriva riscurilor comerciale cât şi a riscului de ţară.Perioada de credit să fie corelată cu valoarea tranzacţiei (de exemplu valoarea unui credit până la 3 ani să fie minimum 75.000 USD. trebuie avute în vedere la analiza contractelor ce urmează a fi asigurate. Acoperă întreaga cifră de afaceri a exportatorilor împotriva riscurilor comerciale de neplată. avioane. Suma asigurată este de regulă într-un procent de 85% din valoarea contractului. contractele externe pe termen mediu şi lung trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . riscul de ţară este preluat în numele şi pe contul statului.

Mai există cu titlu de excepţie şi piloţe pentru risculde neplata prelungită. toate riscurile privind cumpărătorii publici. concordat fără procedura judiciară cu toţi creditorii sau cu majoritatea acestora. orice alte acţiuni ale guvernelor străine care împiedică îndeplinirea contractului de export sau determină întârzieri în transferul banilor. se pot grupa în trei categori şi anume: riscuri comerciale. 4. război civil. privitor la datoria externă. Riscuri comerciale. Înţelegere încheiată între un comerciant care nu-şi poate plăti datoriile şi creditorii săi. 2. orice măsură de executare silită asupra proprietăţii debitorului care nu a condus la plata integrală în favoarea asiguratului a sumelor facturate. Riscuri politice: 1. revoluţii şi alte evenimente asimilate. declarat de guvernul din ţara cumpărătorului sau de guvernul unei terţe ţări.Riscurile pentru care se încheie astfel de poliţe. din alte cauze decât cele asimilate riscurilor politice. în afara României. riscuri politice şi de forţă majoră. 132 Amânare a datoriilor scadente stabilite prin lege pentru un anumit timp sau pentru perioada existenţei unor împrejurări speciale. suspendarea sau moratoriul oficial 132 asupra plăţilor datorate de către debitor. • • • • executarea unei hotărâri judecătoreşti de omologare a concordatului 131 încheiat între debitori şi creditorii săi. pentru a obţine o amânare sau o reducere a plăţilor. ce împiedică îndeplinirea contractului de export. prin intermediul căreia plata trebuie efectuată. 3. sunt atunci când intervine una din cauzele de mai jos: • • faliment. 131 164 . situaţie în care debitorul sau garantul său nu a efectuat plata la 6 luni de la scadenţa stabilită iniţial. alte hotărâri similare în conformitate cu sistemul legal în ţara debitorului. dificultăţi şi întârzieri (mai mari de 180 de zile) în transferul banilor din ţara cumpărătorului ca urmare a unui moratoriu general. război.

altor evenimente asimilate forţei majore 133 . Cumpărătorii publici sunt acele entităţi care nu pot fi declarate falimentare: o Administraţiile de stat sau teritoriale. etc. cicloane. toate pierderile rezultând din imposibilitatea de a institui proceduri legale în ţara cumpărătorului datorită lipsei sau proastei funcţionări a sistemului legal sau judiciar în ţara în cauză. cutremure.5.). erupţii vulcanice. situaţii datorate contractului general sau producătorului de produse cu ciclu lung de fabricaţie. 6. situaţiile care nu sunt definite ca forţă majoră în contractul extern. nelivrări la termen.). furnizorilor sau subcontractanţilor acestuia (defecte de calitate. o Municipalităţile. Epidemii. • III. etc. public sau privat. situaţiile de forţă majoră apărute pe teritoriul României. Pentru astfel de cumpărători se face distincţia între riscul comercial şi cel politic. Prima de asigurare variază în funcţie de: • 133 Sunt excluse de la asigurare: Durata asigurată (postlivrare şi/sau prelivrare). retragerea sau nereînnoirea licenţei de export sau impunerea unor restricţii la export după data realizării riscului. Asigurarea riscurilor politice sau comerciale se face în funcţie de tipul cumpărătorului. o Instituţiile publice. orice formă de violenţă în societate 165 . etc. Forţa majoră: neplata datorată: • • • • unor evenimente de tipul catastrofelor naturale (de exemplu: inundaţii. Sunt asimilate în această categorie instituţiile private ale căror angajamente sunt garantate de un organism public sau societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. IV. Cumpărătorii privaţi sunt consideraţi acele societăţi comerciale care pot fi declarate falite în caz de insolvabilitate şi pot fi urmărite de instanţele de drept comun.

o opţiune a exportatorului: 1. În cazul în care CIGCCE acceptă asigurarea. acceptarea cererii de asigurare de către CIGCCE din punct de vedere al încadrării tranzacţiei respective în politica economică a guvernului (funcţie de ramură. se face în situaţia în care contractul nu a fost încă semnat. Eximbank va proceda la analiza tranzacţiei din punct de vedere al riscurilor implicate. a) În prima fază este necesară completarea cererii tip de asigurare de către solicitant cu date exacte referitoare la condiţiile contractului. în numele şi contul statului. garanţiile prevăzute în contract. Valuta în care este încheiat contractul extern trebuie să fie o valută convertibilă cotată de Banca Naţională a României. Promisiunea de asigurare reprezintă obligaţia Eximbank de a emite. piaţă de desfacere. aceasta fiind. de fapt. 2. Statutul cumpărătorului (public sau privat). dar condiţiile stipulate de acesta alături de ceilalţi factori de risc) sunt acceptabile pentru încheierea asigurării. poliţa de asigurare la data semnării contractului dacă se păstrează toate condiţiile iniţiale. produs. Rezultatul acestei prime etape de analiză va fi comunicat solicitantului în termen de 3 zile de la acceptarea CIGCCE. Procentul asigurat. b) După completarea şi depunerea cererii de asigurare la Secretariatul CIGCCE cu sediul la Eximbank procedura presupune parcurgerea a trei etape cu posibilitatea excluderii celei de a doua.• • • • IV. VII. Procedura de emitere a poliţei de asigurare. 166 . partenerul extern.). De ţara acestuia. emiterea promisiunii de asigurare. băncile implicate. De modalitatea de plată. În anumite cazuri CIGCCE poate accepta şi contracte de export încheiate în moneda locală a ţării cumpărătorului extern. etc.

risc denumit risc de credit. Riscul acoperit este cel de neîncasare a creanţei de la partenerul extern. emiterea poliţei de asigurare în baza hotărârii CIGCCE. Prin poliţa de prelivrare. Poliţa de asigurare va cuprinde: • • Condiţiile generale de asigurare (în funcţie de tipul poliţei). 167 . data livrării – până la rambursarea creditului. în condiţiile în care asiguratul a efectuat deja cheltuieli cu achiziţionarea de materii prime şi materiale şi chiar a început fabricarea produselor contractate. La emiterea poliţei de asigurare. drept confirmare a acceptării asigurării îşi pierde valabilitatea. Alternative la asigurarea de credite. de regulă. în valuta convenită. în proporţia prevăzută în contractul de asigurare. I Factoringul este un serviciu financiar prin intermediul căruia o societate vinde sau transferă titlurile creanţelor sale unei societăţi de factoring în schimbul plăţii imediate în numerar. asigurătorul despăgubeşte asiguratul de pierderea inregistrată de acesta.3. orice alt document eliberat mai înainte. Lista Condiţiilor Specifice (cu elemente particulare ale tranzacţiei). b) Rezilierea contractului de către partenerul extern.4. Asigurarea pentru postlivrare acoperă riscurile din momentul transferului dreptului de proprietate – care este. Serviciile bancare de factoring şi scrisorile de garanţie bancară sunt substitutele tradiţionale la asigurarea creditului. Asigurarea pentru prelivrare acoperă riscurile exportatorului în perioada de fabricaţie a produselor care fac obiectul livrării către cumpărătorul extern protejând asiguratul de la momentul semnării contractului de export până la momentul transferului de proprietate aşa cum este stabilit prin acel contract. 9. Riscurile existente în această perioadă sunt legate de: a) Întreruperea contractului din motive neimputabile exportatorului.

există posibilitatea de a da curs unor noi comenzi. Scrisoarea de garanţie bancară se referă la tranzacţii individuale şi este supusă unui ansamblu de reguli fixe. în general riscul de credit comercial unui asigurător de credite. banca cea care a emis scrisoarea de garanţie va fi obligată să reglementeze situaţia cu furnizorul. clientul sau societatea de asigurare să procedeze la plată. Dacă cumpărătorul se găseşte în imposibilitatea de a plăti. Micile intreprinderi care nu au decât puţine soluţii în materie de finanţare şi care adesea nu au decât capacităţi limitate de creditare. Furnizorul este cel ce-i cere o astfel de scrisoare şi cumpărătorul este cel care o procură. Cumpărătorii (debitorii) avuţi în vedere sunt avizaţi asupra faptului că. Ea se substituie creditului bancar şi elimină riscul pentru furnizor.Factorul nu s-ar putea îndrepta împotriva furnizorului în caz de neplată şi va fi nevoit să înceteze procedurile de încasare dacă creanţele au fost cedate fără recurs. caz în care sunt implicate cel puţin două bănci. în timp ce soluţiile de asigurare sunt mai puţin atrăgătoare. la scadenţă şi astfel. în particular când este vorba de export. 168 . Pentru ca factoringul să fie un substitut al asigurării de credit societăţile de factoring transferă. recurg la factoring sau cer clienţilor scrisori de garanţie bancară. Avantajele factoring-ului pentru o societate sunt: ea obţine bani imediat şi nu aşteaptă ca. Societăţile care acordă o mare importanţă relaţiilor lor cu clienţii preferă fără îndoială să-şi procure o acoperire de asigurare mai degrabă decât de a ceda creanţele lor societăţii de factoring II O scrisoare de garanţie bancară este un acord emis de către o bancă pentru a garanta plata cambiei (tratei) clientului pentru o anumită sumă şi pe o perioadă dată. creanţele lor au fost vândute unei societăţi de factoring şi că trebuie săşi onoreze obligaţiile faţă de aceasta din urmă.

Cumpărătorilor nu le place să recurgă la scrisoarea de garanţie întrucât îngreunează costurile tranzacţiei şi diminuează capacitatea lor de a se împrumuta la bănci dat fiind faptul „suma sa” este luată în consideraţie în calculul angajamentelor. 169 . în particular pe pieţe foarte concurenţiale. fără a se solicita cumpărătorului nici garanţie şi nici scrisoare de garanţie asigurarea creditului poate permite creşterea vânzărilor.III În schimb.

juridice Răspunderea civilă în general împreună cu cea mai răspândită formă a sa – răspunderea civilă auto.Capitolul 10 ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ CARTE VERDE 10.2. Coordonate istorico – juridice 10. Legislaţia diferită privind răspunderea civilă auto existentă în ţările europene 170 . Coordonate istorico . Asigurarea de răspundere civilă – Carte Verde 10. reprezintă o formă specifică a răspunderii juridice. Clauze contractuale 10.1.2.2. Elemente tehnice 10.1.1.2. fundamentată pe obligaţia celui care a păgubitpe un terţ de a repara prejudiciul produs.

Subcomisia Transporturilor Rutiere a Comisiei Economice pentru Europa de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat un sistem potrivit căruia se acceptă în ţara vizitată asigurarea încheiată la organizaţiile de asigurări din ţara de origine. 2. Consiliul Birourilor are următoarele atribuţii: a) Să ia toate măsurile sau iniţiativele necesare pentru a asigura îndeplinirea integrală a Recomandărilor adoptate de Grupul principal de lucru în anul 1949 şi a oricăror alte recomandări sau rezoluţii care le-au modificat ulterior. care a elaborat textul unei Conveţiei Inter Birouri (relaţii bilaterale) denumite „Uniform Agreement”. În anul 1947.europene şi din acest motiv greutatea de circulaţie a autovehiculelor în afara graniţelor ţării de origine a impus găsirea de soluţii pentru depăşirea acestui impediment. ia măsuri şi supraveghează aplicarea de către societăţile de asigurare a obligaţiilor ce le revin din participarea la acest sistem. b) Să menţină o legătură ce Grupul principal de lucru sau cu oricare alt organism referitor la problemele sau iniţiativele care ar putea avea tangenţă cu funcţionarea sistemului Cartea Verde şi să trateze problemele ridicate de acele organisme. S-a creat un „organ al organizaţiilor de asigurări din ţara respectivă. Biroul unei ţări situate în afara teritoriul european al sistemului Carte Verde are statut de membru afiliat. Convenţia a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1953. Fiecare membru este obligat: 171 .. sub numele de „ Birou al . Biroul unei ţări situate pe teritoriul european al sistemului Carte Verde are statut de membru al sistemului Carte Verde cu drepturi depline. Aceste „birouri” s-au constituit în 1949 într-o organizaţie internaţională „Consiliul Birourilor Asigurătorilor de Autovehicule” cu sediul la Londra. precum şi forma documentului de asigurare Carte Verde (denumit astfel după culoarea acestuia). c) Să se asigure că membrii se conformează întru totul Convenţiei Tip Inter Birouri...” ca cu următoarele funcţii: 1. asigurare considerată potrivit legii din ţara vizitată asigurare obligatorie. reprezintă societăţile de asigurare din ţară sau în relaţiile cu „Birourile” din alte ţări.

au renunţat la verificarea Cărţilor Verzi la trecerea frontierei lor. ale Comitetului de Direcţie. La Adunarea Generală care a avut loc la Rethymno (Creta) în data de 30 mai 2002 a adoptat Regulamentul General al Sistemului Carte Verde 135 . 134 172 .07. acest acord. a fost semnat în 16 octombrie 1972. Acordurile următoare. au permis Birourilor altor ţări să devină membre. să garanteze despăgubirea părţilor prejuduciate în conformitate cu legislaţia naţională şi regulamentele acelei ţări. Adunarea Generală este compusă din Birourile admise ca membri ai Consiliului. Prin directiva sa din 24 aprilie 1972 134 Consiliul Comunităţilor Europene a propus Birourilor statelor membre să încheie astfel de acorduri. în esenţă bazându-se pe înmatricularea vehiculelor. Avînd în vedere că este de dorit să se încorporeze intr-un singur document toate prevederile ce guvernează relaţiile dintre Birouri. 135 Regulamentul General este o convenţie bilaterală semnate între Birourile Naţionale publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 31. pentru a îndeplini criterile impuse de ţările vizitate şi în cazul în care se produc accidente. sancţiuni care pot fi : sancţiuni băneşti.- Să se conformeze Convenţiei Tip Inter Birouri pe care a semnat-o cu Să susţină interesele sistemului Carte Verde şi Să contribuie la finanţarea secretariatului. cunoscut în mod comun ca „Sistemul Carte Verde” a fost acela de a facilita circulaţia internaţională a autovehiculelor prin permiterea asigurării riscurilor de răspundere civilă ce decurg din folosirea acestora. Comitetul de Direcţie este un organ executiv al Consiliului. Scopul sistemului. pentru a facilita mai mult traficul rutier internaţional. în baza acordurilor semnate între Birourile lor. Astfel. şi aceste acorduri au fost adunate într-un singur document semnat în 15 martie 1991 şi denumit Acordul Multilateral de Garanţie. bazate pe acelaşi principiu. suspendarea temporară a calităţii de membru şi suprimarea calităţii de membru. Secretarului General precum şi a altor organe sunt stabilite prin statutul Consiliului. Consiliul Birourilor.2003 şi care a intrat în vigoare la 1 iulie 2003. Directiva Consiliului din 24 aprilie 1972 (72/166/ECC) referitor la armonizarea legilor statelor cu privire la asigurarea de răspundere civilă ce decurge din utilizarea autovehiculelor şi la introducerea obligativităţii de asigurare pentru o astfel de răspundere. cunoscut sub denumirea de Acordul suplimentar interbirouri. Atribuţiile Adunării Generale. Membrilor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile statutare li se aplică ceilalţi membrii şi tuturor deciziilor luate conform statutului. unele state.

alin. 2. 6. Biroul Naţional Român a fost admis ca membru aderent al Consiliului de la Londra. 740 din 2 octombrie 2002. mandatează. în baza prevederilor legale în vigoare. dintre asigurătorii autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să practice asigurările obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. 138 Biroul constituit cu avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (art. 1. nr. cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. urmăreşte modul de respectare a prevederilor privind drepturile şi obligaţiile stipulate în Convenţiile Tip Inter Birouri Carte Verde. 8 din 2 octombrie 2002 pentru punerea în aplicare a Normelor privind măsurile prudenţiale pentru precticarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule în afara teritoriului României (Carte Verde) 137 BAAR 138 îndeplineşte următoarele funcţii: 1. Publicată în Monitorul Oficial al României. reprezintă membrii BAAR în relaţiile interne şi cu străinătatea privind asigurarea de răspundere civilă a autovehiculelor Carte Verde. 354 din 5 iunie 1964. emite documente internaţionale de asigurare Carte Verde şi le distribuie membilor săi. 136 137 Hotărârea Consiliului de Miniştrii. stabileşte nivelul minim al tarifelor de prime şi limita maximă a cheltuielilor de achiziţionare pentru asigurarea Carte Verde. fosta întreprindere monopolistă de stat ADAS a aderat la sistemul Carte Verde în temeiul autorizării ce i s-a dat în acest sens prin HCM 136 nr. Potrivit Ordinului nr. potrivit criteriilor stabilite de Adunarea Generală a BAAR şi avizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. fiind invitat să încheie Convenţii Tip Inter Birouri cu celelalte birouri naţionale. pe cei care vor putea elibera documente internaţionale de asigurare Carte Verde. dar care emit documente de asigurare similare. 4. 5.În România. 173 . (2)). 3. incheie. partea I. În ianuarie 1965. inclusiv în cadrul Colsiliului Birourilor. semnează şi denunţă convenţii bilaterale cu celelalte birouri naţionale din ţările care au aderat la Convenţia Internaţională Carte Verde sau convenţii cu birourile naţionale de compensaţie care nu au aderat la această convenţie.

în vederea apărării drepturilor şi intereselor acestora. reprezintă în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată din România. Să participe la Adunările Generale ale BAAR exprimîndu-şi liber opinia în legătură cu problemele supuse dezbaterilor. instrumentează şi lichidează. Membrii BAAR Pot deveni membrii cu drepturi depline ai BAAR societăţile de asigurare şi societăţile de asigurare – reasigurare constituite în România şi care realizează asigurări de autovehicule. daunele cauzate prin accidente de autovehicule produse pe teritoriul României. Membrii BAAR au următoarele drepturi şi obligaţii: I. B) să plătească în termen cotizaţiile stabilite de Adunarea Generală pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a BAAR. Fiecare membru BAAR poate fi reprezentat în Adunarea Generală de Preşedintele/direcutorul General sau de altă persoană din conducerea societăţii pe bază de împuternicire scrisă. în conformitate cu prevederile Convenţiei Tip Inter Birouri Carte Verde. Ei nu au drept la vot. asigurări de răspundere civilă pentru pagube cauzate prin accidente de autovehicule şi asigurări de accidente auto. Pot deveni membrii asociaţi ai BAAR societăţilecomerciale/agenţiile care au ca principal obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul asigurărilor de autovehicule. direct sau prin corespondent nominalizat. societăţile străine de asigurare emitente de documente internaţionale Carte Verde. poate revoca mandatul de membru BAAR pentru asigurătorii care încalcă prevederile legale din domeniu şi actele proprii. cu informarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 8. 9.7. stabileşte şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor convenţiilor Tip Inter Birouri Carte Verde şi a reglementărilor interne BAAR. A) să respecte prevederile statutului promovând îndeplinirea obiectivelor BAAR. 10. direct sau prin corespondent. II. inclusiv cotizaţia anuală la Consiliul Birourilor Asigurătorilor de la Londra şi să sprijine prin toate 174 .

Caliatea de membru al BAAR încetează numai în cazul în care societatea: 1..A.Cartea Verde 10. BT Asigurări Transilvania 175 . Elementele tehnice 1.A. cu condiţia ca. Astra S.A.2. 2. în acest mod.2..A. reclamaţiile şi sesizările primite din partea altor birouri naţionale şi fraude depistate.. nu respectă prevederile regulamentului de funcţionare al BAAR. să nu se afecteze interesele de afaceri ale membrilor respectivi.A.A..A. aplicarea de sancţiuni. în mod sistematic nu îşi achtă obligaţiile privind plata cotizaţiilor. 4.1. necesare îndeplinirii obiectivelor sale. 3.. D) să informeze BAAR despre problemele de care iau cunoştinţă sau măsurile pe care la intreprind având legătură cu interesele comune ale membrilor BAAR. BCR Asigurări S. BAAR informează periodic Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la eliberarea / retragerea mandatelor. nu îsi respectă în mod repetat obligaţiile privind plata despăgubirilor în favoarea birourilor naţionale sau ale membrilor acestora. Ardaf S. 10. Asigurarea Românească S. Asiban S.mijloacele realizarea obiectivelor prevăzute în planul de activitate al acesteia. Asigurarea de răspundere civilă . cu un preaviz de cel puţin 3 luni înainte de sfârşitul anului calendaristic Încetarea valităţii de membru şi excluderea din BAAR se face de către Adunarea Generală la propunerea Comitetului de Direcţie. Asitrans S. membrii se pot retrage oricând din BAAR.A. C) să pună la dispoziţia BAAR datele şi informaţiile solicitate de aceasta.. adică asigurătorul şi asiguratul precum şi beneficiarul poliţei de asigurare sau păgubitul asiguratului Asigurătorul – societăţi de asigurare din România afiliate la Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România : ABC Asigurări Reasigurări S. – ASIROM. 5.Subiecţii asigurării. sunt cei tradiţionali. Alliantz – Ţiriac Asigurări S.. nu mai practică activităţi de asigurare de genul celor care fac obiectul statutului său.

A. toate dovedite cu acte). precum şi cheltuielile de executare a hotărârilor privind plata despăgubirilor. 2.. Omniasig S. care intenţionează să călătorească în afara teritoriului României cu un autovehicul înmatriculat în România şi care a contractat o asigurare de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României. Interamerican România Insurance Company S. taxe judiciare. Beneficiarul sau păgubitul – persoana fizică sau juridică care a suferit un prejuduciu ca urmare a unui accident de autovehicul..A. Asiguratul – peroană fizică sau juridică. Despăgubirile se acordă pentru pagubele ca urmare a avarierii ori distrugerii bunurilor care se aflau în afara autovehiculului asigurat care a produs accidentul şi a vătămării corporale sau decesului terţelor persoane. Nu se acordă despăgubiri în următoarele cazuri: • Amenzile de orice fel şi cheltuielile penale. cheltuielile de expertiză şi cheltuielile de transport ale asiguratului. precum şi avarierii ori distrugerii unur bunuri printr-un accident produs de autovehiculul asigurat. 3. Generali Asigurări S.. b) Cheluielile făcute de asigurat în procesul civil. la care ar fi obligat asiguratul.A. Obiectul asigurat: Răspunderea civilă auto în afara teritoriului României pentru autovehiculele menţionate expres în poliţa de asigurare înmatriculate în România. dacă a fost obligat la despăgubire (cheltuieli pentru onorariul de avocat... OTP Garancia Asigurări S. Unita S.S. se acordă despăgubiri pentru: a) Sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlul de despăgubire şi cheltuielile de judecată pentru prejudicii de care răsounde în baza legii civile din ţările menţionate expres în documentul internaţional Carte Verde faţă de terţe persoane păgubite ca urmare a vătămării corporale sau decesului. Carpatica Asig S.A.A. 176 .A. vinovat fiind conducătorul autovehicululuicare se presupune că are poliţă da asigurare Carte Verde. Riscuri asigurate În principal.A..

dinamita sau alte asemenea substanţe explozibile. războiului civil. benzina sau motorina în vrac (pagubele produse ca urmare a transportului de carburanţi cu cisterne/vehicule specializate proiectate. • Piederi sau daune produse bunurilor transportate sau tractate cu autovehiculul asigurat. • Cheltuielile făcute în procesul penal de asigurat sau de conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei. probe pentru curse şi teste de anduranţă. chiar dacă odată cu acţiunea penală s-a soluţionat şi latura civilă. actelor de terorism. raliuri. • Partea din despăgubire care depăşeşte limitele şi condiţiile stabilita prin legea de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara în care acesta s-a produs. operării. inclusiv în baza unui raport contractual (răspunderea transportatorului în calitate de cărăuş). • Pagubele produse de vehicule comerciale folosite în aeroporturi sau câmpuri de zbor. ª Petrolul. • Cazurile care nu intră sub incidenţa legii de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagupe produse prin accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara în care acesta s-a produs. 177 . • Pagube cauzate ca urmare a unor concursuri (inclusiv curse). mişcărilor populare. • Pagube produse ca urmare a deţinerii. construite şi destinate unor astfel de transporturi nu sunt excluse). • Pagubele produse de vehicule ale forţelor armate. grevelor. • Pagube produse ca urmare a războiului. revoltelor. • Sumele pe care conducătorului autovehiculului care a produs accidentul este obligat să le plătească asiguratului. ª Gaze sau amestecuri de gaze în stare lichidă. altele decât cele folosite pentru transportul personalului militar neînarmat. întreţinerii sau folosirii oricărui vehicul pentru transportul unor produse periculoase: ª Explozibili puternici cum ar fi: niro-glicerina. comprimată sau gazoasă.• Sumele pe care asiguratul ar trebui să le plătească drept despăgubiri conducătorului autovehiculului care a produs accidentul.

8. • Pagube produse de către (semi)remorca atunci când aceasta este tractată de un autovehicul tractor neasigurat la acelaşi asigurător. • Pagubele produse de vehicule ce nu sunt destinate să circule pe drumuri publice. Poliţa se reziliază automat la data scadentă a ultimei rate de prime neachitată la termen. Belarus. Macedonia. Prima de asigurare Primele de asigurare sunt variabile pe grupe de ţări. iar următoarele. autofurgonete. din care prima rată se plăteşte anticipat înainte de intrarea în vigoare a poliţei. autodube şi alte autovehicule 178 . Prima de asigurare (USD) pentru un autovehiculul pe perioada de: 15 zile 60 20 zile 80 1 lună 100 2 luni 170 3 luni 250 4 luni 320 5 luni 385 6 luni 455 7 luni 530 8 luni 595 9 luni 650 10 luni 700 11 luni 755 12 luni 810 Tip autovehicul 1. În cazul poliţelor de asigurare cu valabilitate de 1 an primele se pot plăti şi în rate.• Pagubele produse de inatalaţii. anterior datei scadente menţionate expres în poliţa de asigurare. documentul internaţional Carte Verde se emite pentru fiecare perioadă aferentă ratelor de primă achitate. Tabelul nr. Bosnia-Herţegovina.2 Tarif de prime minimale pentru Carte Verde valabile în ţările: Albania. autocamioane. Maroc. echipamente sau utilaje de construcţii care nu se află pe drumuri publice. autoturisme de teren 2. Tunisia şi Turcia. putând fi achitate în valută sau în lei. 4. În cazurile în care se achită rate. la cursul oficial al Băncii Naţionale a României din ziua plăţii. autoturisme. Ele sunt exprimate în valută. Primele de asigurare se pot achita fie anticipat şi integral pentru întreaga perioadă asigurată. Iran. Israel. tipuri de autovehicule şi durata asigurată.

motocicluri 35 50 60 110 160 215 265 315 360 410 455 495 535 575 205 270 360 625 885 1105 1345 1585 1825 2065 2265 2465 2665 2800 260 315 395 715 1020 1310 1600 1870 2110 2340 2560 2770 2970 3150 210 260 340 630 920 1180 1445 1700 1940 2180 2390 2600 2780 2970 60 80 100 180 260 340 420 500 590 675 760 875 930 1025 170 230 320 610 900 1150 1440 1670 1875 2060 2220 2360 2475 2590 110 150 200 375 540 700 855 1005 1150 1290 1425 1555 1680 1800 70 90 120 225 325 420 510 600 690 775 850 925 1000 1065 179 .5 tone (inclusiv 7. inclusiv.5 tone) c) peste 7.destinate transportului de bunuri. pe scaun inclusiv conducătorul auto: a) intre 10-17 pers.5 tone. b) între 3.5 tone 3. autotractoare (cu şa şi semiremorci ori cu remorci) 5. autovehicule destinate transportului de persoane. b) între 18-40 pers. c) peste 40 pers. a căror masă totală maximă autorizată este: a) pâna la 3. 4.5 şi 7. putând transporta regulamentar.

numai în ţările membre ale Sistemului Carte Verde ale căror iniţiale prevăzute în documentul Carte Verde sunt nebarate: Albania (AL). Moldova (MD). Norvegia (N). Grecia (GR). Cipru (CY). 30% din prima de asigurare din tabel reprezintă prima de asigurare pentru semiremorcile şi remorcile tractate. Polonia (PL). 6. Slovacia (SK). Danemarca (DK). pe un an precum şi perioade de cîte un an. Belgia (B). Spania (E). prima de asigurare se împarte astfel: • 70% din prima de asigurare din tabel reprezintă prima de asigurare pentru autotractor (cap tractor). Asigurarea este valabilă numai în afara teritoriului României. Bulgaria (BG). Iran (IR). Estonia (EST). Franţa (F). Tunisia (TU). Croaţia (HR). Letonia (LV). • 5. Olanda (NL). Finlanda (FIN). Macedonia (MK). Turcia (TR). Malta (M). Serbia şi Muntenegru (SCG). Belarus (BY). În caz de daună produsă terţilor se acordă despăgubiri în conformitate cu legislaţia cere reglementează răspunderea civilă a autovehiculelor din ţara unde s-a produs evenimentul asigurat 139 . Ungaria (H). tractoare rutiere 60 80 105 175 250 280 340 450 515 585 640 695 750 805 Pentru autovehiculele prevăzute la poziţia 4. Durata asigurării. Maroc (MA). Despăgubirile se acordă în condiţiile şi în limitele stabilite prin legea care reglementează asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara în care s-a produs accidentul. Elveţia (CH). Islanda (IS). pe o lună. 7. Teritoriul asigurat.cu sau fără ataş 6. Cehia (CZ). Austria (A). Lituania (LT). Ucraina (UA). Asigurarea se poate încheia pe minimum 15 zile. 139 180 . Slovenia (SLO). Luxemburg (L). Irlanda (IRL).. Portugalia (P). pe 20 zile. Germania (D). Italia (I). Israel (IL). Suma asigurată Asigurarea se încheie fără stabilirea unor sume asigurate. Bosnia – Herţegovina (BIH). sau pe mai multe luni. Suedia (S). Andora (AND). Marea Britanie (GB).

Finlanda. Ungaria. Răspunderea asigurătorului. fac parte integrantă din poliţă. Cipru. Estonia. Cehia. Suedia. Olanda. Franţa.Concluzii : 1. Malta. Bulgaria. prevăzută în documentele Carte Verde eliberate pentru Statele Unite ale Serbiei & Muntenegru.2007. Norvegia. Bulgaria. asigurătorul va elibera pentru fiecare autovehicul asigurat documentul Carte Verde 181 . Irlanda. Liechtenstein. este limitată la aria geografică a acestuia. Islanda. este limitată la aria geografică.01. Numai pentru persoanele care vizitează Marea Britanie şi Irlanda de Nord este solicitată semnătura altor persoane care pot folosi autovehiculul. Răspunderea asigurătorului. Italia. 4. 3. Încheierea contractului. Marea Britanie. Poliţa se încheie în baza unei cereri formulate în scris de asigurat prin completarea chestionarului care împreună cu toate celelalte declaraţii scrise ale asiguratului. Concomitent cu emiterea acestei poliţe de asigurare. Spania.2. Belgia. Grecia. Clauzele contractuale 1.2. Slovacia. Cartea Verde anexată la poliţa RCA se utilizează în situaţiile în care se fac deplasări cu autovehiculul înscris în poliţa Carte Verde în: ¾ Toate statele membre ale Uniunii Europene: Austria. Luxemburg. Lituania. ¾ Ţările care au aderat la Asociaţia Europeană a Liberului Schimb: Elveţia. Portugalia. ¾ După 01. 10. ¾ Andora şi Croaţia. Plonia. ca ultime ţări semnatare ale Acordului Multilateral de Garantare. Germania. care este sub controlul Guvernului Republicii Cipru. Slovenia. Danemarca. Letonia. 2. prevăzută în documentele Carte Verde eliberate pentru Cipru. care este sub contrulul Consiliului Miniştrilor al Statelor Unite ale Serbiei & Muntenegru. ¾ Statele cuprinse în sistemul Carte Verde mai puţin statele anulate prin barare.

Asigurătorul se obligă în schimbul primelor de asigurare încasate pentru această poliţă la producerea evenimentului asigurat să despăgubească terţele persoane păgubite din ţara respectivă. Pretenţiile care pot fi emise faţă de societatea de asigurări pentru despăgubiri se sting după 2 ani de zile de la data producerii accidentului. documentul Carte Verde este singurul care atestă valabilitatea teritorială a asigurării şi perioada de valabilitate a acoperirii prin asigurare. cele mai apropiate de locul producerii accidentului cerând întocmirea actelor cu privire la cauzele.denumită astfel. Asigurarea este valabilă exclusiv pentru autovehiculele şi riscurile specificate în aceste documente. la pagubele provocate şi la vinovaţii de producerea accidentului. să ia în funcţie de împrejurări măsuri pentru limitarea pagubelor. b 2) în caz de producere a riscului asigurat: 1. dar nu mai târziu de ora 24 a ultimei zile de valabilitate înscrise în documentul Carte Verde eliberat în baza poliţei de asigurre. Poliţa este valabilă numai însoţită de documentul internaţional Carte Verde eliberat în baza ei. dar nu înainte de plata primei de asigurare. să nu facă nici o modificare şi nici să altereze în vreun mod poliţa sau documentele internaţionale de asigurare Carte Verde. 2. să înştiinţeze imediat organele de cercetare. b) Obligaţiile asiguratului: b 1) până la producerea evenimentului asigurat 1. 182 . În raporturile internaţionale. Asigurarea intră în vigoare la datele specificate în poliţa de asigurare şi documentul internaţional Carte Verde. a) Obligaţiile asigurătorului. ca urmare a culpei şoferului autovehiculului asigurat. Răspunderea societăţii de asigurare începe din momentul ieşirii autovehiculului de pe teritoriul României. 2. Ea încetează în momentul reintrării acestuia pe teritoriul României. după culoarea imprimatului. Obligaţiile părţilor. să verifice corectitudinea datelor înscrise de către asigurător în poliţa şi în documentele internaţionale de asigurare Carte Verde. 3. împrejurările producerii accidentului. Intrarea în vigoare a răspunderii asigurătorului.

în scris. 183 . anulat. reţinut pentru anulare sau suspendat. Autovehiculul. e. Accidentul a fost produs în timpul încercării de sustragere a autorului. în termen de maxim 4 zile lucrătoare de la sosirea în ţară. dacă acesta îi sunt imputabile următoarele: a. procuratură. 140 Potivit condiţiilor de asigurare Alliantz Tiriac în termen de maximum 4 zile lucrătoare de la data accidentului. Asigurătorul va recupera despăgubirile plătite terţilor de la asigurat. Accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni săvârşite cu intenţie. 5. Accidentul a fost produs cu intenţie. chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracţiuni săvârşite cu intenţie. prepus al asiguratului. să înştiinţeze neîntârziat Biroul Asigurărilor de Autovehicule prevăzut pe verso documentului internaţional Carte Verde din ţara unde s-a produs accidentul. să comunice asigurătorului 140 . fără să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicule sau permisul de conducere este retras. de la urmărire. pompieri. b. d. a eventualilor martori şi actele primite în legătură cu accidentul (de la poliţie. pretenţiile formulate de cei păgubiţi şi să pună la dispoziţia acestuia orice acte primite în legătură cu accidentul. persoană fizică nu avea certificat de înmatriculare valabil sau altă autorizaţie de circulaţie valabilă. Autovehiculul condus de asigurat. să se apere în proces ţinând seama şi de eventualele indicaţii scrise ale asigurătorului. f. să pună la dispoziţia asigurătorului. 4. în urma săvârşirii cu intenţie a unei infracţiuni. 6. c. Persoana răspunzătoare de producerea daunei a condus autovehiculul fără consimţământul asiguratului. dar nu mai târziu de 15 zile de data producerii accidentului. declaraţia conducătorului autovehiculului asigurat. de la conducătorul autovehiculului.3.). în momentul producerii unui accident este condus sau acţionat de asigurat. etc.

la cursul de schimb în vigoare la data recuperării. Dacă asiguratul renunţă la drepturile sale de despăgubire faţă de terţii răspunzători. În cazul denunţării sau rezilierii poliţei. k. i. h. În orice altă situaţie în care se constată comiterea unor infracţiuni sancţionate ca atare de legile în vigoare. Asiguratul răspunde faţă de asigurător pentru prejudiciile aduse prin acte care ar împiedica exercitarea dreptului de regres împotriva terţelor persoane răspunzătoare de producerea daunei ori de mărirea acesteia pentru partea de daune care s-a mărit . dă descărcare sau face o tranzacţi. asiguratul este obligat să înapoieze despăgubirea. numai pentru partea din pagubă care s-a mărit. în situaţii în care acest fapt nu este permis potrivit dispoziţiilor legale. dacă revizia tehnică nu era efectuată.g. 184 . Despagubirile plătite în valuta liber convenabilă de asigurător se recuperează în aceeaşi valută sau în lei. Primele de asigurare încasate pentru perioada rămasă până la expirarea poliţei se restituie dacă nu s-au plătit despăgubiri pe perioada de asigurare. până la lichidarea definitivă a acestora. l. Asiguratul şi asigurătorul pot aduce de comun acord modificări la poliţa de asigurare şi o pot rezilia oricând în cursul valabilităţii acesteia. uzuale pentru limitarea pagubei. Pagube produse prin accidente sau incendii ca urmare a unor defecţiuni tehnice ale autovehiculului. Dacă plata a fost deja efectuată. facându-se uz de acesta. etc. modificările sau rezilierea intând în vigoare de la data convenită în scirs între părţi. revederile acestei se vor aplica tuturor cazurilor de daună survenite inainte de denunţare sau reziliere. Persoana care conducea autovehiculul şi a produs accidentul avea în sânge o îmbibaţie alcoolică care depăşeşte limita legală sau era în stare de ebrietate ori se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.. despăgubirea ce s-ar cuveni asiguratului se va reduce în mod corespunzător cu prejudiciul rezultat din aceasta pentru dreptul de regres. j. Asiguratul nu a luat măsurile necesare. Documentul internaţional Carte Verde emis pentru autovehiculul implicat în accident a fost falsificat. Persoana care conducea autovehiculul şi a produs accidentul s-a sustras de la recoltarea probelor biologice necesare stabilirii alcoolemiei ori a părăsit locul accidentului.

anulându-l pe cel iniţial. care face parte din aceasta şi dacă este cazul emite un alt document internaţional Carte Verde.Asigurătorul emite un supliment la poliţa iniţială. Schema relaţiilor ce se stabilesc în cadrul sistemului de asigurare Carte Verde 185 . Respectarea întocmai a obilgaţiilor ce-i revin asiguratului precum şi corectitudinea declaraţiilor şi răspunsurilor din chestionar sunt o condiţie ce precede orice răspundere a asigurătorului. 4. Constatarea daunelor şi plata despăgubirilor.1. Figura 10.

5. 6. Relaţii ce se stabilesc între Consiliul Birourilor Asigurătorilor de Autovehicule. Distribuirea certificatelor de asigurare ce atestă existenţa asigurării şi emiterea poliţei de asigurare. cu sediul la Londra. Emiterea şi furnizarea certificatelor de asigurare către membrii Biroului constituit la nivelul unei ţari care a aderat la sistem. 7. Înştiinţarea societăţii de asigurare asupra producerii evenimentului. Înştiinţarea Biroului gestionar asupra producerii evenimentului. 3. Producerea evenimentului asigurat din greşeala sau din vina asiguratului. 4. Înştiinţarea Biroului emitent asupra producerii evenimentului. 186 . 11 1 13 Birou gestionar 12 Corespondent (mandatar) 8 7 2 6 9 Membru 3 5 Asigurat 4 10 Terţul prejudiciat 1. 2. din 2006 la Bruxel şi Birourile constituite în fiecare ţară ce a aderat la sistemul de asigurare Carte Verde. ce atestă acoperirea răspunderii şi distribuirea lor către clienţii societăţii (asiguraţi).Consiliul Birourilor 1 13 Birou emitent plătitor 10 Arbitri numiţi 9.

iar poliţa de asigurare acoperirea răspunderii. 187 . Soluţionarea divergenţelor dintre Birouri de către arbitrii numiţi de Consiliul Birourilor. eliberată de asigurător unui asigutar. Autorizarea dată unui mandatar al Biroului gestionar ori corespondent al Biroului emitent în vederea gestionării pagubei. Odată cu contractarea asigurării. Regularizarea despăgubirii. conform articolului 4 din Convenţie. ce atestă acoperirea ce rezultă din folosirea unui autovehicul în afara graniţelor naţionale. pentru a fi completate de către aceştia şi eliberate asiguraţilor lor. 11. iar ulterior asupra modului de soluţionare a pagubei. certificate de asigurare pentru asiguraţii lor din orice ţară în care sunt stabiliţi şi unde nu există Birou sau unde este nevoie să se asigure asistenţe automibiliştilor în tranzit. pe lângă certificatul de asigurare se emite şi o poliţă de asigurare. Articolul 7 din Regulamentul Sistemului Carte Verde prevede: ¾ Fiecare birou va fi responsabil pentru tipărirea Carţilor Verzi sau va autoriza membrii săi să le tipărească.8. 13. cu acordul Broului. în calitatea sa de membru al Consiliului Birourilor Asigurătorilor de Autovehicule are un dublu rol: de Birou emitent şi de Birou gestionar În caliatate de Birou emitent (sau Birou plătitor) emite şi furnizează certificate de asigurare membrilor săi (societăţi de asigurare ce fac parte din Biroul Respectiv). Acest Birou. 10. Investigarea circumstanţelor producerii accidentului. 9. Tot aici se prevede posibilitatea ca membrii unui Birou să poată distribui. 12. În fiecare stat care a aderat la sistemul Carte Verde societăţile care se ocupă de asiguratea de răspundere civilă înfiinţează în comun un Birou. Informarea Biroului emitent ori a membrului acestuia asupra producerii riscului asigurat. O persoană fizică sau juridică devine asigurat în momentul în care devine titulară a unui certificat de asigurare Carte Verde şi aceasta intră în vigoare. Înştiinţarea privind acoperirea pagubei. ¾ Fiecare Birou va autoriza membrii săi să elibereze Carţi Verzi asiguraţilor lor numai pentru vehicule înmatriculate în oricare din ţările pentru care are competenţă. certificatul de asigurare exprimă dovada existenţei asigurării. Aşadar.

În cazul în care o Carte Verde este eliberată pentru o perioadă mai mică. ¾ Dacă un acord este reziliat sau suspendat. conform legislaţiei din ţara respectivă. În cazul în care nu se primeşte un răspuns. garanţia Biroului nu se va aplica acolo. va fi determinată de Consiliul Birourilor.¾ Orice membru poate fi autorizat de către Biroul său să elibereze Cărţi Verzi asiguraţilor săi în orice ţară în care nu există un Birou cu condiţia că acel membru să fie stabilit în acea ţară. chiar dacă erau false. Biroul care a autorizat eliberarea Cărţilor Verzi va garanta faţă de Birourile din ţările pentru care este valabilă Cartea Verde acoperirea pentru o perioadă de 15 zile de la începerea valabilităţii sale. 188 . Articolul 5 din Convenţie respectiv art. eliberate neautorizat sau modificate ilegal. unde Cartea Verde se referă la un vehicul care nu este înmatriculat legal în ţara acelui Birou. 9 din Regulamentul General al Sistemului Carte Verde prevede ca fiecare Birou să convină că toate certificatele de asigurare eliberate sub autorizaţia sa. să fie considerate certificate de asigurare valabile. atunci la expirarea acestei perioade. Potrivit art. ¾ Dacă un acord esmnat între două Birouri este rezliat toate Carţile Verzi eliberate în numele său pentru utilizare pe teritoriile lor vor fi nule şi fără valoare îndată ce rezilierea devine efectivă. perioada de valabilitate a Cărţilor Verzi eliberate în numele Birourilor interesate pentru utilizarea pe teritoriile lor. 8 din acelaşi Regulament: „orice solicitare de confirmare a valabilităţii a unei Carţi Verzi identificate trimisă prin fax sau e-mail unui Birou de către Biroul ţării în care s-a produs accidentul sau de către oricare alt agent numit în acest scop. va primi un răspuns definitiv în termen de 3 luni de la cerere. Acastă opinie este limitată la vehiculele înmatriculate în ţara respectiva. Carte Verde procură o asigurare de răspundere civilă în condiţiile prevăzute de legislaţia privind asigurarea obligatorie din ţara unde se află autovehiculul. Cartea Verde va fi considerată a fi valabilă”. pentru a fi folosite în ţara celeilalte părţi cu care semnează Convenţia tip. ¾ Toate Cărţile Verzi se consideră a fi valabile pentru cel puţin 15 zile de la data intrării în vigoare. Cu toate acestea. Caracteristica fundamentală a cărţii internaţionale de asigurae pentru autovehicule o constituie faptul că la trecerea frontierei.

În vederea gestionării pagubei el poate abilita un mandatar al său în acest sens. în conformitate cu prevederile legale şi reglementare aplicabile în ţara producerii accidentului cu privire la răspundere. Apoi acesta trebuie să informeze imediat Biroul plătitor sau membrul acestui Birou care a eliberat certificatul de asigurare de toate pagubele. sau dacă este cazul în folosul Biroului interesat. fiecare membru al Consiliului Birourilor Asigurărilor de Autovehicule acţionează şi ca „Birou gestionar”. despăgubirea părţilor vătămate şi asigurarea obligatorie. cu autonomie deplină. Toate cererile de despăgubire vor fi gestionate de către Birou. Biroul gestionar este. Dacă el va încredinţa reclamaţia. astfel abilitat ca în momentul în care este înştiinţat de producerea unui accident în care este implicat un asigurat să procedeze la investigarea circumstanţelor producerii accidentului în scopul gestionării cazului. Nerespectarea acestei prevederi poate determina Biroul emitent să nu-i ramburseze decât o parte din valoarea ce i se cuvenea: ”un Birou nu poate din proprie iniţiativă sau fără consimţământul scris al asigurătorului sau al Biroului plătitor să încredinţeze rezolvarea cererii de despăgubire unui agent care este interesat din punct de vedere financiar în acea reclamaţie în virtutea vreunei obligaţii contractuale. dreptul său de recuperare va fi limitat la jumătate din suma recuperabilă în caz contrar. h). care implică plata despăgubirii. fiind însă răspunzător pentru acţiunile acestuia şi fiind obligat să înştiinţeze Biroul emitent pentru a primi consimţământul acestuia. Orice omisiune de a face acest lucru nu va fi totuşi reţinută împotriva lui. Respectând ultima 189 . fără a avea un astfel de consimţământ. Biroul gestionar este autorizat să lichideze orice cerere de despăgubire pe cale amiabilă sau să accepte primirea oricărui act procesual juduciar sau extrajuduciar ce poate implica plata despăgubirilor.Pe lângă faptul că acţionează ca „Birou emitent”. în cel mai avantajos mod pentru asigurătorul care a eliberat Cartea Verde sau poliţa de asigurare. Biroul gestionar va acţiona conform legislaţiei. pe această bază el răspunzând în ţara sa proprie pentru gestionarea şi regularizarea daunelor în conformitate cu prevederile Convenţiei şi legislaţiei sale naţionale (art. În vederea regularizării pagubelor. lit. 3. dispoziţiilor legale din ţara sa. Biroul va avea competenţă exclusivă în toate problemele de interpretare a legii aplicabile în ţara în care s-a produs accidentul (chiar şi atunci când se referă la prevederile legale ce se aplică în altă ţară) şi în plata daunei.

Nu se cere consimţământul asigurătorului dacă legea aplicabilă impune Biroului obligaţia de a lua în considerare garanţiile contractuale ce depăşesc astfel de limite şi condiţii prevăzute de legea asigurării obligatorii de răspundere civilă faţă de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor din ţara în care s-a produs accidentul 142 . 3. trebuie să primească acordul partenerului său pentru plata acestei despăgubiri. să nominalizeze în calitate de corespondenţi în ţara lor reprezentanţii pentru reclamaţii deja numiţi de asigurătorii celorlalte state membre conform Directivei 200/26/EEC. Articolul 7 din Convenţie prevede recomandarea ca înainte de a lua o decizie finală Biroul gestionar să consulte Biroul plătitor privind acoperirea pagubei. b) Birourile din statele membre ale Comunităţii Econimice Europene se obligă. o organizaţie din ţara Biroului gestionar specializată în domeniu. Excepţie constituie Birourile ţărilor din afara Europei pentru accidente produse în afara Europei care nu pot să facă asemenea solicitări. la cererea expresă. nominalizarea va fi acordată automat atunci când va fi cerută în numele unui membru al unui alt Birou pentru orice unitate a acestui membru stabilită în ţara Biroului care a primit cererea. iar în cazul în care poliţa de asigurare prevede posibilitatea plăţii unei despăgubiri peste limita prevăzută de legislaţia ţării în care se produce accidentul. Există situaţii când Biroul plătitor poate să solicite Biroului gestionar să lase gestiunea accidentului în care este implicat un asigurat al său în seama unui corespondent specificat. cu condiţia ca această unitate să fie autorizată să practice asigurarea de răspundere civilă auto. Această aprobare nu poate fi retrasă atâta vreme cât corespondentul respectiv işi păstrează calitatea de reprezentant pentru reclamaţii conform Directivei amintite numai dacă nu încalcă în mod serios obligaţiile sale. a) Fiecare Birou va stabili condiţiile în care va acorda. 3. un membru anume al Biroului gestionar. ca atunci când primesc o astfel de solicitare. Cu toate acestea.4 din Regulamentul General al Sistemului Carte Verde Articolul 3. în calitate de Birouri plătitoare. 141 142 Articolul 3. va informa asigurătorul sau Biroul interesat înainte de a lua hotărârea definitivă 141 . Biroul. va refuza sau va retrage nominalizarea sa pentru corespondenţi stabiliţi în ţara pentru care are competenţă.prevedere.5 din Regulamentul General al Sistemului Carte Verde 190 .

despăgubirea părţilor vătămate şi la asigurarea auto obligatorie. să preia gestionarea şi plata unei daune de la corespondent. Biroul va informa părţile vătămate despre această competenţă şi va trimite corespondentului orice avizări legate de astfel de daune. iar acesta va avea libertatea de a stabili data de la care nominalizarea va înceta. f) Biroul care îşi dă acordul său faţă de un corespondent îl recunoaşte ca fiind competent în exclusivitate să gestioneze şi să lichideze daunele în numele Biroului şi pe socoteala asigurătorului care a cerut nominalizarea lui. În cazul în care în termenul stabilit nu se primeşte nici un răspuns. Atunci când un Birou care a solicitat nominalizarea unui corespondent hotărăşte să revoce aprobarea sau când este informat că un corespondent doreşte să i se retragă nominalizarea. d) Când un Birou este informat că unul dintre membrii săi decide să renunţe la un corespondent.c) Numai un Birou va avea autoritatea. poate oricând şi fără nici obligaţie de a-şi justifica decizia. precum şi corespondentului interesat hotărârea sa şi data de la care aceasta va intra în vigoare. Biroul care a dat nominalizarea este solicitat să despăgubească vreuna din părţile vătămate în locul corespondentului. g) Dacă. e) Corespondentul va gestiona toate cererile de despăgubire în conformitate cu prevederile legale sau cu reglementările aplicabile în ţara în care s-a produs accidentul cu privire la răspundere. de a trimite unui alt Birou o cerere pentru nominalizarea unui corespondent stabilit în ţara acelui Birou. din orice motiv. el va 191 . se va considera că cererea a fost acceptată şi că nominalizarea va intra în vigoare la expirarea acelei perioade. la cererea unuia din membrii săi. el va înştiinţa imediat Biroul care l-a nominalizat. Totuşi. în numele Biroului care l-a nominalizat şi în numele asigurătorului care a cerut nominalizarea sa. Această solicitare va fi trimisă prin fax sau e-mail şi susţinută cu dovada că acel corespondent propus acceptă nominalizarea cerută. Biroul interesat va acorda sau va refuza nominalizarea cerută în termen de 3 luni de la data primirii solicitării şi va aduce la cunoştinţa Biroului care a făcut cererea. Cererile de despăgubire sunt cele făcute ca urmare a accidentelor produse în acea ţară şi care implică vehicule asigurate de asigurătorul care a cerut nominalizarea. el va informa imediat Biroul care a trimis solicitarea pentru nominalizarea corespondentului.

se pot pretinde: • Sumele plătite pentru servicii externe în gestionarea şi lichidarea fiecărei pretenţii de despăgubire şi toate costurile speciale ce au fost suportate pentru a acţiune juduciară care ar fi fost plătite. de orice asigurător înfiinţat în ţara în care s-a produs accidentul. într-o perioadă de maximum un an de la data ultimei plăţi făcute în favoarea unei părţi vătămate. în circumstanţe similare. Totuşi cele convenite nu vor fi obligatorii pentru nici un Birou. condiţiile lichidării unei asemenea daune fiind supuse aprobării acestui membru (art. I. condiţiile de rambursare a sumelor plătite părţilor vătămate şi metoda de calcul a taxelor de gestiune. 10 din Convenţie) II. Când un Birou. o cerere pentru rambursare specificând următoarele: a) Sumele plătite ca despăgubire părţilor vătămate fie ca plată pe cale amiabilă. sau agentul pe care l-a numit. el va recupera sume respectivă de la Biroul al cărui membru este asigurătorul în cauză. b) Sumele plătite pentru servicii externe în gestionarea şi lichidarea fiecărei pretenţii de despăgubire şi toate costurile speciale ce au fost suportate pentru o acţiune judiciară care ar fi fost plătite. în 192 . prin fax sau e-mail. fie ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti. c) O taxă de gestionare pentru a acoperi toate celelalte cheltuieli calculate conform regulilor aprobate de Consiliul Birourilor. a lichidat toate pretenţile de despăgubire făcute ca urmare a aceluiaşi accident.recupera direct de la Biroul prin care a fost trimisă solicitarea pentru nominalizare. dacă este cazul. către Biroul interesat. Corespondentul este liber să convină cu asigurătorul care a solicitat nominalizarea sa. Dacă un corespondent nu poate obţine rambursarea plăţilor pe care le-a făcut în avans în numele asigurătorului care a solicitat nominalizarea sa. Când cererile de despăgubire ce decurg din acelaşi accident sunt lichidate fără a se plăti nici o despăgubire. va trimite. Biroul gestionar purtând denumirea de „Birou de asistenţă” realizează gestionarea şi regularizarea pagubelor în numele membrului care a emis certificatul de asigurare. către membrul Biroului care a eliberat Cartea Verde sau poliţa de asigurare sau.

fără taxe. Sau alte penalităţi financiare impuse asiguratului care nu sunt acoperite prin legea asigurării obligatorii de răspundere civilă faţă de terţi ce decurge din utilizarea vehiculelor din ţara producerii accidentului. Eventualele litigii apărute între părţi se vor rezolva pe cale amiabilă. Acolo unde nu a fost prezentată nici o cerere de despăgubire dintr-un accident. Decizile arbitrilor vor fi definitive şi obligatorii pentru birouri. dar fără a întârzia rambursarea. la rata de schimb oficială din ţara Biroului solicitant valabilă la data cererii. în caz contrar litigiul va fi rezolvat de forul competent în autoritatea căruia se găseşte sediul legal al asigurătorului sau de către Comisia de Arbitraj. se vor aplica de plin drept penalităţi de întârziere de 12 % pe an la suma datorată calculate de la data cererii până la data primirii remiterii de către banca beneficiarului. documente justificative. Cererile de rambursare nu vor incluse. Cererea de rambursare mai poate să specifice şi că sumele exprimate în moneda naţională sunt plătibile în Euro. nu poate fi pretinsă nici o taxă de gestiune 143 . Se vor trimite la cerere. expirarea acestei perioade. Cauţiuni. consiliul Birourilor va stabili taxele pentru arbitri şi costurile reclamate. în nici o circumstanţă în: - Plăţi pentru amenzi.circumstanţe similare. de orice asigurător înfiinţat în ţara în care sa produs accidentul. 5. Fiecare birou garantează că membrii săi vor rambursa orice sumă cerută de către Biroul ţării în care s-a produs accidentul sau de către agentul pe care l-a numit în 143 Articolul 5. • O taxă minimă de gestiune fixată de Consiliul Birourilor. inclusiv dovada obiectivă că despăgubirea datorată părţii vătămate a fost plătită. în termen de 2 luni de la data cererii şi că.7 din Regulamentul General al Sistemului Carte Verde 193 . Cererea de rambursare va specifica că sumele datorate sunt plătibile în ţara şi în moneda naţională a beneficiarului. Responsabilitatea pentru numirea arbitrilor revine preşedintelui Consiliului de Nominalizare limba engleză şi franceză.

Dacă un membru nu face plata cerută în termen de 2 luni. se vor datora de plin drept penalităţi de întârziere 12% pe an la suma datorată calculate de la data cererii de chemare în garanţie şi până la data primirii remiterii de către banca beneficiarului. internaţionale Carte Verde. luni de către societăţile de asigurare din străinătate. El dispunea de următoarele resurse financiare: a) b) Contribuţia iniţială 144 a asigurătorilor emitenţi de documente Contribuţii lunare şi speciale ale asigurătorilor emitenţi de documente internaţionale Carte Verde. el are obligaţia de a menţine fondul comun Carte Verde. La expirarea acestei perioade fără a fără a prejudicia vreo penalitate de întârziere pentru care poate fi răspunzător. Biroul garant va face plata într-o lună de zile. responsabilitatea Biroului garant va fi limitată la suma cerută de membrul său plus penalităţile de întârziere de 12 luni calculată la o rată a penalităţii de 12% pe an. după primirea unei chemări în garanţie făcută de Biroul ţării în care s-a produs accidentul sau de agentul care a fost numit în acest scop. b) c) şi în calitate de birou gestionar naţional. neonorate în termen de 2 către terţe persoane păgubite. în România . Chemarea în garanţie va fi făcută prin fax sau e-mail într-o perioadă de 12 luni de la data trimiterii cererii de rambursare. III. II. de a plăti sumele datorate deconturilor corespondenţilor nominalizaţi. respectiv de birourile emitente care au eliberat documentele de asigurare Carte Verde. Contribuţia iniţială nu poate fi mai mică de 1. I. Fondul comun Carte Verde s-a păstrat la o bancă autorizată de Banca Naţională a României. a) Cât priveşte BAAR.5% din volumul total de prime încasate la poliţa Carte Verde în anul 2001 de către fiecare societate membră a BAAR. La expirarea acestui termen.acest scop. Nu va fi admisibilă nici o cerere de chemare în garanţie dacă aceasta va fi făcută mai târziu de 2 ani după trimiterea cererii de rambursare. destinat garantării: rambursării către birourile gestionare din străinătate a sumelor plătite de acestea cu titlul de despăgubiri pentru pagube produse de asiguraţii de răspundere civilă Carte Verde ai societăţilor de asigurare membre BAAR. 144 194 . Biroul de care aparţine acest membru va face el însuţi rambursarea.

nu poate fi mai mică de 6% din total volum lunar de prime brute încasate pentru poliţe Carte Verde încheiate în perioada de raportare de către fiecare societate membră BAAR. „Birou” înseamnă o organizaţie înfiinţată de asigurători şi recunoscută de guvernul ţării sale ca organizaţie ce îndeplineşte cerinţele şi dispoziţiile specificate în Recomandările de la Geneva. Excluderea din BAAR şi retragerea mandatului privind dreptul de a elibera documente de asigurare internaţională Carte Verde . Dicţionar: „Accident” înseamnă orice eveniment care cauzeauă pagubă sau vătămare ce pot cădea sub acopeririea asigurării obligatorii de răspundere civilă faţă de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor. „Asigurător” înseamnă orice societate autorizată să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă faţă de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor. În cazul în care resursele Fondului Comun Carte Verde sunt insuficiente pentru garantarea rambursării către birourile gestionare din străinătate a sumelor plătite de acestea cu titlul de despăgubiri pentru pagube produse de asiguraţii de răspundere civilă Carte Verde ai societăţilor membre BAAR poate dispune plata către societăţile membre a unei contribuţii speciale cu titlul de garanţie. „Asigurat” înseamnă o persoană a cărei răspundere civilă este acoperită printr-o poliţă de asigurare la care se referă un certificat de asigurare valabil. „Birou gestionar” înseamnă biroul (şi/sau un Membru al acestui birou care achiziţionează sub autoritatea sa) care este responsabil. de 195 . Sumele recuperate vor reîntregii Fondul Comun Carte Verde. iar la propunerea Consiliului director. BAAR recuperează de la asigurătorii emitenţi de documente internaţionale Carte Verde sumele plătite din fond în numele şi pentru contul acestora. în propria sa ţară. Adunarea generală a BAAR poate stabili împotriva respectivilor asigurători: Suspendarea temporară a mandatului privind dreptul de a elibera documente de asigurare internaţională Carte Verde.Contribuţia lunară procentuală. precum şi termenul de plată a acesteia. în funcţie de necesităţi. stabilind cuantumul efectiv. conform legii în care se produce. perioada în care societăţii în cauză îi este interzis să încheie asigurări Carte Verde direct sau prin intermediari.

„Cerere de despăgubire (reclamaţie)” înseamnă orice reclamaţie sau mai multe reclamaţii prezentate de o parte vătămată în urma aceluiaşi accident. „Carte Verde” înseamnă certificatul internaţional de asigurarea auto care este conform cu oricare dintre modelele aprobate de către Consiliul Birourilor. „Partea vătămată” înseamnă orice persoană îndreptăţită să pretindă despăgubire pentru orice pierdere (pagubă) sau vătămare cauzată de un vehicul. „Birou de servicii – Birou de asistenţă” înseamnă biroul care este autorizat să gestioneze şi să lichideze o pretenţie de despăgubire în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei interbirouri. „Certificatul de asigurare” înseamnă Cartea Internaţională de Asigurare a Autovehiculelur (Carte Verde) în modelul sau unele din modelele aprobate de către Consiliul Birourilor. „Membru” înseamnă orice asigurător care este membru al unui Birou. „Birou plătitor” înseamnă biroul (şi/sau un Membru al acestui birou)sub autoritatea căruia a fost eliberat un Certificat de asigurare şi care este responsabil pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de Biroul gestionar. sau a asigurătorului 196 . „Poliţă de asigurare” înseamnă un contract de asigurare obligatorie eliberat de un membru. „Birou naţional al asigurătorilor” organizaţie profesională care este membră a Consiliului Birourilor şi care a fost constituită conform Recomandărilor nr. ce acoperă răspunderea civilă ce decurge din utilizarea unui vehicul. împotriva asiguratului. „Corespondent” înseamnă orice asigurător sau altă persoană numită de unul sau mai mulţi asigurători.gestionarea şi lichidarea daunelor. conform dispoziţiilor acestei convenţii şi a legii sale naţionale. „Consiliul Birourilor” înseamnă organizaţia de care trebuie să aparţină toate Birourile şi care este responsabilă pentru administrarea şi activitatea sistemului de asigurare internaţională auto de răspundere civilă (cunoscut sub denumirea de „Sistemul Carte Verde”). 5 în ţara în care este stabilit. cu aprobarea Biroului ţării în care persoana este stabilită. „Pretenţia de despăgubire (reclamaţie)” înseamnă una sau mai multe pretenţii de despăgubire ca urmare a unui accident. pentru a gestiona şi a lichida cererile de despăgubire făcute în urma accidentelor care s-au produs în acea ţară şi care implică vehicule pentru care asigurătorul sau asigurătorii în cauză au eliberat o poliţă de asigurare.

3.3. 146 Emmett J.3.3.3.2.4. Caracterul dinamic al raportului risc – asigurare 11. există elemente comune în toate definiţiile: nedeterminarea (incertitudinea) şi pierderea. Riscul în asigurările generale 11. Noţiunea de eveniment incert este implicită în toate definiţiile riscului: rezultatul trebuie să fie pus sub semnul întrbării. cuplată sau nu.3. precum şi orice remorcă. Asigurarea – alternativă a protecţiei de risc 11.2. ediţia a II 2001 p. Riscul în asigurările de bunuri 11. răspunderea pentru care se cere să fie acoperit prin asigurare după legea ţării în care accidentul s-a produs şi sub rezerva condiţiilor şi limitărilor conţinute în poliţa de asigurare şi ca acestea să fie cele permise prin această lege. Vaughan. Argumente şi fundamente ale protecţiei de risc prin asigurări 11. Vaughan. dar numai acolo unde autovehiculul sau remorca face obiectul asigurării obligatorii în ţara în care este folosită. Therese M. 5 145 197 .sau împotriva Biroului de gestionare. dar care nu merge pe şine. Controlul riscurilor 11. atunci trebuie să existe cel puţin două rezultate posibile. Exceptarea unor riscuri 11.2. Riscul pe forme de asigurări 11.1. atunci nu există risc.4. Când se spune că există risc.1. Prevenirea şi reducerea riscurilor 11.5. cit p.6.4. Riscul în asigurările de răspundere civilă 11.1.4. Indentificarea şi analiza riscurilor 11. Dacă ştim cu certitudine că se va produce o pierdere.3. Elemente generale ale conceptului de risc 11. 145 Problematica riscului şi incertitudinii a preocupat atât pe specialişti cât şi pe practicieni şi desigur pe oamenii de rând de-a lungul timpului. „Vehicul” înseamnă orice autovehicul desemnat pentru călătorie terestră şi propulsat prin putere mecanică.2.6. Gestiunea şi managementul riscurilor în asigurări 11. Vaughan-op. Concluzii Riscul este o componentă universală a existenţei umane. Riscul în asigurările de viaţă 11.2. specialiştii nu au căzut de acord asupra unei definiţii universale.2. Therese M. Capitolul 11 Managementul riscului în asigurări 11.4. 4 146 Emmett J.3. Concepte de riscuri în arealul asigurării 11. Desi. Vaughan-Essentials of risk management and Inssurance.5.3.1. Riscul în asigurările de persoane 11.

Galaţi. Unele din aceste riscuri se datorează schimbărilor din mediu legislativ. 1995. Se observă. Multe dintre riscurile ce ameninţă o organizaţie în prezent erau necunoscute generaţiei precedente. adverse faţă de un rezultat care este aşteptat sau sperat.11. iar previziunea de înrăutăţire a unei situaţii date. 1. fie sperat presupune atât expunerea individuală la pierdere cât şi pe cea colectivă. prioritar sub incidenţa riscurilor şi a incertitudinii şi doar secvenţial sub incidenţa certitudinii. O apreciere generală evidenţiază faptul că dezvoltarea socială şi creşterea economică au marcat în timp evoluţii ascendente. Siguranţa în mai bine era asociată cu certitudinea. De asemenea se observă că nu există cerinţa ca posibilitatea să fie măsurată. dar este posibilitatea ca această speranţă să nu se îndeplinească. incertitudini. oamenii au înfruntat posibilitatea pierderii.. că în această combinaţie a circumstanţelor există posibilitatea pierderii. Referirea la un rezultat dorit care este fie aşteptat.5 198 . catastrofele legate de obiectele produse de om. posibilitatea pierderii. şi în particular Schumpeter. Între timp multe din riscurile ce i-au ameninţat pe strămoşii noştri. de asemenea. dispersia actuală faţă de rezultatele aşteptate sau probabilitatea unui rezultat diferit faţă de cel aşteptat. vulnerabilitatea sistemelor complexe). Evenimentul nedorit este descris ca o . probabilitatea rezultatului advers trebuie să fie între 0 şi 1. De regulă riscul şi incertitudinea erau privite în comparaţtie cu certitudinea. Therese M. Definiţia riscului precizează că riscul este o situaţie a lumii reale în care există o expunere de adversitate. a plasat noţiunea de risc în centrul analizelor sale. Economia clasică. Astfel. Alte riscuri ce au însoţit apariţia erei tehnologiei informaţionale rezultă din problemele specifice calculatoarelor. a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi. Individul speră că adversitatea nu se va produce. Indiferent că suntem sau nu capabili să determinăm gradul de risc. acestea fiind înlocuite de noi riscuri ce însoţesc progresul tehnologic. au dispărut. devin din ce în ce mai mult elemente constitutive ale riscului de antreprenor şi că pe de altă parte. Ele includ răspunderea potenţială pentru o mulţime de noi infracţiuni: Infracţiuni ecologice. Vaughan. violenţa la locul de muncă etc. dar a limitat totdeauna definiţia sa la riscul de antrprenor. 147 Se poate observa în primul rând că în această definiţie riscul este o situaţie a lumii reale. Elemente generale ale conceptul de risc Termenul de risc este definit în diverse moduri ca: şansa pierderii. Mai exact riscul este definit astfel: Riscul este o situaţie în care există posibilitatea unei deviaţii. scurgerea de informaţii confidenţiale şi fraudele efectuate cu ajutorul calculatoarelor. În domeniul financiar cea mai potrivită abordare a riscului este cea de eveniment viitor şi probabil. Editura Alter-Ego Cristian. se înţelege că el are o probabilitate între 0 şi 1. Cotidianele contemporane indică ameninţarea 147 148 Emmett J. Vaughan-op. 8 Gheorghe Negoescu. dar nici cert. Nu este nici imposibil. ci numai să existe. este o combinaţie de circumstanţe din mediul înconjurător. cit p. Înca de la începutul civilizaţiei.deviaţie adversă faţă de un rezultat dorit care este aşteptat sau sperat’’. bunurile sunt economice sau materiale fiind direct afectate. cu riscul sau incertitudinea unei schimbări de atitudine. p. de mentalitate 148 . Când se spune că un eveniment este posibil. s-a putut evidenţia că toate noile forme de risc care caracterizează societăţile industriale avansate (poluarea. de timp. Risc şi incertitudini în economia contemporană.

cutremure de pământ. luarea deciziilor cu incertitudine înseamnă ca probabilitatea de cunoaştere a fiecărui rezultat este necunoscută.A. Japonia din 1993 şi 1994. Aceasta implică probleme de luare a deciziilor. Scopul urmărit îl constituie argumentarea celei mai bune decizii. . Prima este luarea deciziilor cu certitudine.Pagube foarte mari au fost provocate de tsunami în decembrie 2004.forţele naturii. 149 Tratarea riscurilor implică analiza unor alternative şi luarea decziilor de management al riscului. îngheţul. Pentru alegerea alternativei unui risc s-au folosit numeroase strategii care s-au dovedit unele mai productive decât altele. Alternative ale tratării riscului Dacă riscurile au fost identificate şi evaluate.S. mai precis în optimizarea raportului dintre reţinere şi transfer al riscului. Alegerea alternativei presupune abordarea unei strategii care are ca finalitate optimul decizional pentru tratarea riscului. Therese M.simultană a primejdiilor moderne şi a celor vechi-calamităţile naturale. A doua este luarea deciziilor cu riscuri. între care: folosirea unei funcţii de utilitate marginală(reală sau ipotetică). cit. Factori generatori de risc În esenţă factorii generatori de risc se clasifică astfel: . şi mai precis care decizie trebuie luată pentru tratarea unui anume risc. drept bază pentru luarea unor decizii legate de risc. grindina.folosirea unei analize costbeneficii în procedurile adoptate pentru reducerea pierderilor. a suferit de asmenea deosebite pagube materiale şi de vieţi omeneşti ca urmate a unor uragane puternice ca spre exemplu Katrina şi uraganul Rita. inundaţiile. . precum calamităţile naturale. 68 199 . 149 Emmett j. dar sunt disponibile estimări de probabilitate pentru diferite rezultate. Vaughan. S-au sugerat variate strategii pentru această fază a mecanismului managerial de risc.dezvoltarea ştiinţifică-tehnologică. de inundaţiile de proporţii biblice ce au distrus Vestul Mijlociu al Statelor Unite în 1993 şi de cutrmurele din California şi Kobi. Pagubele provocate de calamităţile naturale sunt evidenţiate de Uraganul lui Andrew cu daune foarte mari. Primejdiile caracteristice erei nucleare au fost dovedite de incidentul din anul 1979 de la instalaţia nucleară din insula Three Mile din Pennsylvania şi de accidentul de la centrala Chernobyl al Uniunii Sovietice din aprilie 1987. bazându-se pe cunoaşterea pe care cel care ia decizii o are în legătură cu posibilele rezultate. prin achiziţionarea unei poliţe de asigurare. în care rezultatul este nesigur. ea este tot la fel de devastatoare. Literatura teoriei deciziilor sugerează că există trei categorii de situaţii care implică luarea deciziilor. Dar pentru partea care suferă pierderea. uraganele. Dacă unele pierderi sunt mai puţin spectaculoase. cicloanele. incendiile. este doar pentru faptul că ele afectează un singur individ sau o singură organizaţie.omul luat ca individ dar şi ca grup sau societate . p.U. Concret riscurile pot fi: . următorul pas este alegerea tehnicilor care ar trebui folosite ca alternativă pentru a trata fiecare risc. In final. seceta. care defineşte situaţia în care rezultatul fiecărei alegeri este cunoscut . Vaughan-Op.independente de om. când o mare parte din ţările din sud-estul Asiei au suferit pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale deosebite.

Mongoliei. explozii. seceta. amplificând procesul de cunoaştere într-un domeniu sau altul. şi indirect individului. iar pe un plan mai larg.dependente de om. incendiile. cercetarea ştiinţifică pune la dispoziţia societăţii. etc. etc.alunecările. economia unităţilor economice în special sunt factori generatori de risc. Târgu-Mureş p. poluarea mediului etc. omul se află sub influenţa unor pericole variate. Universitatea . . Dintre calamităţile naturale foarte păgubitoare şi cu o arie largă de răspândire pe glob. legate de comportamentul omului şi de activitatea sa : 1. Între acestea reţinem: avariile accidentale. bolilor. în ţara noastră. incendii. arsuri. conflicte sociale etc. p. 2. inflaţie. erupţiile vulcanice. Petru Maior’’. îmbolnăvirile.Cercetările ştiinţifice au luat o amploare deosebită. iresponsabilitatea. Riscurile generale 151 sau comune atestă ideea că. în continuă sporire de la un an la altul. generează o serie de riscuri. acte ca: neglijenţă. complică şi mai mult situaţia. de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori sociali şi economici. putem cita: seceta. îngheţul. jaf. avalanşe de zăpadă. electrocutări. prin rezultatele sale.Seceta loveşte zone importante ale continentului Africii. în oricare dintre momentele procesului reproducţiei sociale producţia. Sistemul de riscuri în asigurări Sistemul de riscuri în societate şi în economie evidenţiază complexitatea manifestării diferitelor grupe de riscuri. incendiile şi accidentele. pot să provoace sau să favorizeze înregistrarea de accidente grave.cit. noi pârghii şi elemente de progres tehnic şi tehnologic care favorizează existenţa şi dezvoltarea individuală şi social-umană. 49 200 . 3. incendiile. contribuie la creşterea economică. etc. 150 151 Lazăr Cistelecan-Asigurări.. curs. crime. ploile torenţiale. Efortul de cercetare se amplifică tot mai mult. sau îmbătrînirii oamenilor ori afectează culturile agricole şi starea de sănătate a animalelor. Asemenea efecte distructive afectează bunurile. Aceste riscuri sunt: accidentele. săvârşirea de acţiuni delictuale: furt. prăbuşiri etc. importante regiuni ale Chinei. prăbuşirile de teren. cutremurele de pământ. cutremurele de pămînt. repartiţia. explozia unor instalaţii şi componente ale acestora. schimbul şi consumul. Procesele de retehnologizare impuse de tranziţia la economia de piaţă. vizând realizarea cercetării şi efectele sale. trăsnetul alunecările de teren.. Economia în general. 53 Lazăr Cistelecan-Op. superficialitatea. uraganele. . 150 Nu se poate ignora însă faptul că cercetările ştiinţifice. Forţele naturii pot declanşa calamităţi cu puternice efecte distructive între care: grindina. angrenajul bazei materiale utilizate în activitatea de cercetare. şi după caz. spargere. Tehnologiile sunt într-o evoluţie continuă. Desigur. . menţinând o serie de riscuri şi generând altele noi. vestul şi centrul S.. accidentele şi altele. ploile torenţiale.U. şomaj. efortul financiar şi valutar solicitat. inundaţiile. care pot fi generate de forţele naturii. inundaţiile. ştiinţa. Dar. pe multiple planuri: număr de persoane implicate în cercetare. Complexitatea lor este în creştere. o parte din America de Sud. pe coordonata economică.A. în fapt. dupa cum urmează: 1. generatoare de crize. greve. surpările. oamenii. o serie de cauze naturale stau la baza deceselor.

Cutremurele de prăbuşire şi cele vulcanice sunt violente. şi vara în regiunile cu climat tropical sau musonic. poate uneori să genereze riscuri pentru semenii săi . a culturilor agricole. a căilor ferate. 50. dintre care fac parte crizele. trăsnete. pericole care au produs mari pagube materiale şi au curmat adesea vieţi omeneşti.Văcărel. aflaţi în diverse locuri şi ipostaze-la domiciliul acestora. acţiuni criminale. pot genera accidente şi avarii afectând funcţionalitatea unor maşini şi instalaţii sau viaţa oamenilor. în silvicultură. de-a lungul timpului. dar afectează zone restrânse. din străinătate 152 Lazăr Cistelecan-Op. constând în diminuarea sau compromiterea recoltelor în zonele calamitate. distrugerea digurilor sau barajelor. O serie de factori social-economici.Indiei. de import şi export vizând mărfurile. F. Riscul poate fi generat de operaţiile de translare şi moneda naţională. de creditare şi de piaţă. . Asigurări şi reasigurări. Muntenia şi Oltenia. socială ori prin comportamentul său pe plan social. uneori incalculabile şi de neânlocuit. In schimb.17 şi următoarele 201 . 3. Riscul de ţară are un conţinut complex a cărui determinare presupune luarea în considerare a trei grupe de indicatori analitici. Efectele secetei sunt drastice. riscul politic de neplată. Editura Markeret&Expert. Este de remarcat faptul că cele mai multe accidente de muncă se produc în ramurile prelucrătoare şi extractive. de regulă.Incendiile au constituit. prestaţiile de servicii externe şi lucrările executate în străinătate.I. în anumite cazuri. a indicatorilor filialei. Există o gamă variată de accidente: profesionale sau de muncă. dar sunt şi astăzi. sănătatea şi integritatea corporală a oamenilor. dintre care cele mai multe nu pot fi percepute în mod nemijlocit de oameni şi acestea nu au efecte distructive. Cauzele au fost.Inundaţiile se produc. 1993.). şomajul. de trafic rutier etc. creşterea mortalităţii animalelor şi implicit îmbolnăvirea populaţiei în special copii. de transport. Ele pot avea ca efect ieşirea râurilor din matcă şi revărsarea lor. 152 Riscul de ţară reflectă gradul de performanţă economică şi de stabilitate politică a unei ţări. scurtcircuite electrice. accesul la pieţele externe etc. gradul de îndatorare. Omul prin activitatea sa economică. conjuncturile econmice nefavorabile şi altele. diverse. a locuinţelor şi chiar a unor localităţi întregi. datoria externă. prin pierderile umane şi pagubele materiale pe care le provoacă. neglijenţe. p. unele dintre ele consituie fenomene dintre cele mai temute.Accidentele sunt evenimente aleatorii care periclitează viaţa. având urmări dezastruoase. cum ar fi: fluxul de informţii. .Cutrmurele de pământ se produc se produc în număr de peste 100 de mii anual. primăvara în regiunile temperate şi reci. p. pot genera efecte negative asupra existenţei social-umane. în deplasarea lor către diverse locuri şi scopuri. Ştiinţa şi tehnica în dezvoltarea lor pot asigura nu numai creşterea producţiei sau amplificarea unor activităţi dar. afectarea şoselelor. iar în ţara noastră sunt afectate judeţele din Dobrogea estul Moldovei. accesul la finanţare externă pe temen scurt şi lung. . la locul de muncă. 2. rata de acreditare. ca urmare a topirii zăpezii. Riscul în operţiuni cu devize are câmp de manifestare în sfera relaţiilor de comerţ exterior. cit. . pe întreg glob pământesc.Bercea. apoi în agricultură. cutremurele tectonice sunt cele mai importante prin aria de acţiune şi efectele distructive. Bucureşti. sucursalei sau agenţiei. Totuşi. pescuit etc. având ca efecte pagube materiale şi de vieţi omeneşti.

6.U. hărţuirea sexuală şi violenţa la locul de muncă.A. pentru societate. Primejdiile caracteristice erei nucleare au fost dovedite de incidentul din anul 1979 de la instalaţia nucleară din insula Three Mile din Pennsylvania şi de accidentul de la centrala Chernobyl al U. În esenţă riscul de faliment este o formă a riscului economic.. de inundaţiile de mari proporţii din 1993 din S.hackerii’’care comit acte de vandalism şi jaf electronic.Rita’’ de date foarte recente. Riscul de investiţii constituie un fapt ce nu poate fi ignorat. fenomene juridice. participanţi la masa falimentară. uraganele . Riscul de faliment însoţeşte orice activitate economică şi se caracterizează prin . Unele din aceste riscuri se datorează schimbărilor din mediu legislativ. la modificarea factorilor de influienţă în procesul exploatării obiectivului economic. Formele de manifestare ale riscului contractual sunt variate (fiind generate de neexecutarea de către una din părţi.evidenţiaţi în valută străină. generat de evenimente care periclitează realizarea la termen.S. riscul de senzitivitate a proiectului de investiţii. şi la cel mai mic cost. Riscul economic se referă într-o primă instanţă la impactul evoluţiei cursului valutar asupra profitului pe termen lung al societăţii exportatoare. Multe din riscurile care ameninţă o societate în prezent erau necunoscute generaţiei precedente. Structura sistemului de riscuri nu este imuabilă. Într-o altă ipoteză riscul economic poate avea câmp de manifestare şi în tranzacţiile interne pe termen lung. Therese M.. cu preţuri dinainte stabilite. 7. cutrmurele de pământ din California şi Kobi. 153 Pagubele provocate de calamităţile naturale sunt evidenţiate de Uraganul lui Andrew. Alte riscuri care au însoţit apariţia erei tehnologiei informaţionale rezultă din problemele specifice calculatoarelor.incapacitatea societăţii de a se adapta în timp.S. sigură. au dispărut. la variaţia condiţiilor de mediu’’. fenomene economice şi sociale. p. Riscul apare atunci când din operaţia de translare rezultă.. Vaughan. cit. 5. în ipostaze variate ca: risc de proiect. care urmăresc.R. pierderi. Gemenii’’ din S. deci fix. din aprilie 1997. ele includ răspunderea potenţială pentru o mulţime de noi infracţiuni: infracţiuni ecologice. a celor două turnuri. tsunami din dec. b) al creditelor.U. Bandiţii şi piraţii care ameninţau în trecut comercianţii sunt înlocuiţi cu . îndestularea. multe din riscurile care i-au ameninţat pe strămoşii noştri. din septembrie 2001 sunt dovezi că nu numai natura este cea care poate cauza moarte şi distrugere ci şi oamenii. În domeniul investiţiilor riscul apare. Katrina’’ şi .A. în limita creanţelor acceptate. 2004 care a produs mari pagube Thailandei şi altor ţări învecinate. în principiu. riscul nerealizării speranţei matematice de profit generat de investiţie. O investiţie pe termen lung înseamnă o cheltuială de fonduri financiare şi mijloce materiale. Între timp. Vaughan-op. Bombardarea Centrului de comerţ internaţional din 1993.. 153 Emmett J. scurgerea de informaţii confidenţiale şi fraudele efectuate cu ajutorul calculatoarelor.. 14 202 . pentru un viitor ce conţine elemente de incertitudine. Japonia din 1993 şi 1994. 4. în interesul acţionarilor . calitativ sau ca volum al obiectivului. acestea fiind înlocuite de noi riscuri ce însoţesc progresul tehnologic. Riscul contractual reflectă măsura în care riscul şi incertitudinea se impun a fi abordate în contextul unui raport de corelaţie între fenomenele naturale. cu intenţia de a prezerva şi într-o oarecare măsură de a salva patrimoniul. a obligaţiilor contractuale din cauză de forţă majoră). impunându-se o analiză a lui din două puncte de vedere: a) al societăţii falimentare. existând însă riscul neândestulării unora..

O ultimă soluţie constă în transferul riscului între agenţi într-o manieră mutual avantajoasă. Accidentul este forma cea mai apropiată a riscului suportat de fiecare dintre noi. soluţia se găseşte în repartiţia riscului. Anumite riscuri sunt prin natura lor de importanţă majoră. Mecanismele specifice de gestiune ale riscului sunt în mod evident nenumărate şi variate în funcţie de epocă. o erupţie vulcanică pot distruge totalitatea imobilelor dintr-o anumită zonă producând astfel pagube foarte mari. acoperirea marilor riscuri prin societăţi de asigurare reia. Aproape toate societăţile cunoscute au dezvoltat instrumente. O furtună. Subscriera unui contact de asigurare pe lângă o companie de asigurare este un exemplu cunoscut şi o situaţie des ptacticată. Întrajutorarea constă în a regrupa un număr mare de riscuri independente în interiorul unei structuri comune. Dimpotrivă. Gestiunea colectivă a riscurilor desface constrângerile la nivel individual şi permite individului să ia parte la ocazii interesante fără a fi temători la imperative de risc minimal. căutarea unei mai mari securităţi pare să constituie o caracteristică cvasiuniversală a comportamentelor umane. o formă evidentă de autoasigurare. Din a treia categorie de acţiuni fac parte cele care se caracterizează prin partajul riscurilor. furtuni. catastrofe naturale şi multe alte întâmplări acestea afectează nivelul nostru actual şi viitor de viaţă. Întrajutorarea riscului sau mutualizarea . care la rândul lor. cultură. soluţia se găseşte în repartizarea riscurilor unui număr mare de agenţi astfel încât fiecare să suprte o mică parte din risc. sau costul excesiv al acesteia. În zilele noastre.11. pretind mai mult decât simpla riscofobie. Aceste mecanisme pot fi grupate în patru categorii. moştenirea navigatorilor italieni. un cutremur. cel mai adesea prudenţa este o caracteristică de comportament. 2. poate frâna individul în participarea lui la diverse acţiuni. absenţa acoperirii împotriva anumitor riscuri. peste un anumit nivel al costurilor sunt desdăunaţi de societăţile de reasigurare. iar din a patra categorie fac parte acţiunile de transfer al riscului între agenţi. 154 Pierre-Andre Chiappori –Risque et Assurance Editura Dominos p. În general. diverse catastrofe. 154 Prevenirea este considerată adesea. şi în mod invers anumite comportamente calificate în mod obişnuit . De fapt ideea de autoasigurare regrupează un ansamblu disparat de comportamente care prezintă două caracteristici comune:unele rezultă dintr-o situaţie de incertitudini şi au ca obiect reducerea riscului. În faţa unui risc de acest fel. Dacă ne gândim la întâmplările neprevăzute din viaţa cotidiană coliziunile automobilelor. riscurile cele mai mari. Transferul riscului între agenţi. Partajul riscurilor sau repartiţia riscului. Asigurarea –alternativă a protecţiei de risc Aversiunea vis a vis de risc. 15 203 . de clasele sociale. Catastrofele naturale sunt un exemplu tipic. În prima categorie putem clasa acţiunile de prevenire şi precauţie . specifice.. acestea cuprinzând mai mulţi asigurători. Educaţia joacă în cadru acestui subiect un rol primordial. Dar.. Pierderile mari suferite ca urmare a unor dezastre sunt în general acoperite de asigurători. instituţii răspunzând acestei nevoi. sunt acoperite de pool-uri. A doua categorie de acţiuni o constituie întrajutorarea riscurilor. Modalitatea cea mai evidentă de a evita urmările riscului este de a alege dintre deciziile posibile cele care sunt mai puţin periculoase. norme.prudente. sub forme sigure.

prima. dar unele dintre ele nu pot fi asigurate la un preţ rezonabil. 11. Therese M. Pentru ca un risc să fie asigurat trebuie să îndeplinească patru trăsături . Principiile asigurării se bazează pe noţiunea de pierderi cotate. nu se pot evita unele evenimente legate de integritatea fizică a unor persoane. asigurarea reprezintă un instrument economic pentru reducerea şi eliminarea riscului prin procedeul de a combina un număr suficient de expuneri omogene într-un grup pentru a face ca pierderile să devină anticipabile pentru grupul respectiv ca întreg. Dar. deşi riscul nu s-a produs în perioada de scadenţă a poliţei. 156 Din punct de vedere teoretic este posibil să fie asigurate toate variantele de pierderi. Din punct de vedere social. pe piaţa specifică acestui tip de serviciu operaţiunile de vânzare – cumpărare având caracter curent. achiziţionarea unei asigurări elimină nesiguranţa în ceea ce priveşte pierderea financiară. Din punct de vedere al individului. Asigurarea nu diminuiază incertitudinea personală. Pierderea trebuie să fie dincolo de posibilitatea de control a asiguratului. în consecinţă. protejarea bunurilor sau succesul în anumite acţiuni întrprinse. Un mare număr de unităţi măreşte operarea unui plan de asigurare prin estimarea mai exactă a viitoarelor pierderi. Indiferent. 44 204 . Societatea de asigurări este capabilă să facă ceea ce persoanele nu pot şi aceasta este de a prezice în limite destul de amănunţite suma pentru pierderile care vor apărea. care este siguranţa. Vaughan.ideale “. dar reduce probabilitatea pierderii financiare conectată cu evenimentul. Riscul societăţii de asigurări nu este numai o însumare a riscurilor transferate de fiecare individ. 2. ideea de bază constă în faptul că numai un procent mic va fi la un anumit timp afectat de risc. asigurătorii nu pot accepta toate riscurile pe care unele persoane sau firme vor să le transfere asupra lor.. prima de asigurare nu se restituie. care ar exista în cazul în care asigurarea nu ar fi încheiată 155 . Din considerente practice. persoana asigurată primeşte în schimbul primei de asigurare promisiunea despăgubirii dacă prejudiciul are loc. cit.Din punct de vedere al individului asigurarea poate fi definită ca fiind un sistem economic prin care individul înlocuieşte un mic cost sigur. indiferent câtă grijă ar exista. c) Pierderea trebuie să fie întâmplătoare sau accidentală. Vaughan-Op. b) Pierderea produsă de către risc trbuie să fie măsurabilă. Cu toate aceste riscuri. cit. o activitate subscrisă sferei serviciilor. redate mai jos: a) Trebuie să existe un număr suficient de mare de expunere omogene pentru ca pierdeile să fie anticipabile în mod rezonabil. Argumente şi fundamente ale protecţiei de risc prin asigurări În viaţa oamenilor. Se pot produce unele evenimente negative care implică traume psihice şi pierderi financiare semnificative. Therese M. mecanismul asigurării reduce riscul pentru societate ca un întreg. Atunci când există o pierdere aceasta trebuie să fie corect dimensionată. 42 Emmett J. p. Vaughan-op. p. dacă riscul pentru care s-a încheiat asigurarea nu a produs nici un eveniment neplăcut. Administrarea riscului prin asigurare este. d) Pierderea nu trebuie să fie catastrofală. Vaughan. chiar dacă evenimentul se întâmplă. 155 156 Emmett J. Funcţia de bază a asigurării este de a crea un echivalent de risc. 1. cu o pierdere financiară mare. nesigură. Pe lângă eliminarea riscului la nivelul individului prin transfer.

Premizele esenţiale ale asigurărilor sunt: existenţa riscului. să zboare cu avionul. avantajul că membrii comunităţii‚afectaţi de producerea riscului asigurat. cit. Prin urmare există riscuri comerciale şi riscuri personale. p. Rolul asigurării este acela de a oferi oamenilor securitate. sau devine răspunzător legal în urma unor acţiuni neglijente. furturi sau răspundere legală. ca spre exemplu organizarea funerariilor în cazul asigurărilor de deces. să navigheze. primesc de la fondul de asigurare. comparativ cu mărimea pagubelor pe care 157 158 Dan Anghel Constantinescu-Asigurări şi reasigurări Editura tehnică Bucureşti 1998 p. Therese M. asiguraţii. Astfel. precum şi cu valoarea probabilă a efectelor acestuia. numai că în loc ca indemnizaţia de asigurare să fie înmânată sub formă de numerar beneficiarului sau unui terţ. acordarea de asistenţă medicală în cazul asigurărilor medicale sau de accidente. a căror cauză este denumită risc. se poate afirma că asigurarea reprezintă o metodă de transfer al riscului. prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare la dispoziţia unei organizaţii specializate.oamenii doresc să se bucure de propriile lor locuinţe. la care s-a angajat prin contract. op. acela de a-i ajuta pe cei câţiva care suferă o pagubă sau care sunt implicaţi în accident. consimt să contribuie la suportarea în comun la pagubele pe care le va produce anumie fenomene. Cei intersaţi apelează la serviciile oferite de asigurare dacă prima pe care ar trebui să o achite este suficient de redusă. Comunitatea se formează în mod spontan. Riscurile asigurabile caracterizează acei asiguraţi care pot suferi pierderi. 51 205 . 158 Fiecare deţinător de poliţă trebuie să contribuie la fond în mod proporţional cu probabilitatea de risc. 11 Emmett J. asigurarea are rolul de a acoperi consecinţele financiare ale unor evenimente nedorite de către persoane sau organizaţii. Vaughan. cu titlu de despăgubire. 157 Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi sau în cea de afaceri. Asigurătorii nu acceptă riscurile speculative care pot conduce la câştiguri financiare. tocmai din cauză că fiecare este expus. Membrii comunităţii de risc. În cazul în care avem un risc comun pentru mai mulţi subiecţi aceştia se pot constitui în comunităţi de risc. iar asigurătorii sunt aceea care îşi asumă riscul. Chiar dacă unele societăţi de asigurare din străinătate practică despăgubirile sub formă de prestaţie în natură. pentru că persoanele fizice sau juridice acţionează pentru apărarea intereselor comune. În schimbul primelor alocate acestor fonduri. sume care pot depăşi de câteva ori cuantumul contribuţiei acestora la fondul respectiv. Existenţa riscului este neîndoielnică. existenţa comunităţii de risc şi mutualitatea în suportarea pagubelor. asigurătorul acceptă riscul unor despăgubiri semnificativ de mari. Fondul de asigurare constituit din primele plătite de asiguraţi capătă o formă bănească. în situaţia în care bunurile sale sunt distruse. fondurile constituite de acestea au tot expresie bănească. Prin urmare. care pot apărea. riscului. fără a se teme de potenţialele probleme. Vaughan. în cazul în care deţinătorul poliţei va suferi un prejudiciu. Fondurile pentru compensarea financiară a asiguratului sunt create de asigurător din primele plătite de persoanele sau organizaţiile care au cumpărat asigurări. Fiecare persoană se poate confrunta cu riscuri personale. să conducă maşini. ea se foloseşte de organizaţia de asigurare pentru suportarea cheltuielilor afernte prestaţiei în natură. Asigurarea oferă. Riscurile comerciale includ riscuri precum incendii. cu o anumită probabilitate. Asigurarea compensează financiar efectele unui eveniment nefavorabil.

trăsnet. Editura tehnică. întrajutorarea membrilor unei comunităţi şi acoperirea cheltuielilor de înmormântare. Transportul şi navigaţia Când bunurile sunt transferate dintr-un loc în altul. astfel încât paguba prin scufundarea unei nave să fie cât mai mică. al căror scop era acela de a acoperi cheltuielile de înmormântare a membrilor grupului. apoi ca urmare a dezvoltării economice aceste centre s-au mutat în nord-vestul Europei. a căror producere poate duce la pierderi materiale directe. explozie. s-a impus la început redistribuirea mărfurilor pe mai multe nave. construcţii şi bunuri pentru riscurile menţionate mai sus. Recoltele sunt supuse intemperiilor şi acţiunii paraziţilor. Acest cost ar fi fost mare dacă ar fi fost suportat numai de familiile membrilor decedaţi. Riscuri ca incendiu. Evenimentele de natură politică şi economică stimulează schimbări considerabile în domeniul evaluării riscului. Bucureşti1998p. pagube materiale produse de greve şi tulburări civile. inundaţie. pagube materiale produse de furt prin efracţie şi acte de tâlhărie şi altele sunt cele mai frecvente întâlnite în viaţa de zi cu zi.159 Agricultura Este un bun exemplu de activitate umană ce implică riscuri. Împărţit la membrii contribuabili acest cost a devenit minor.ar trebui să le suporte dacă s-ar produce evenimentul respectiv. Astfel riscul de catastrofă aeriană sau pierdere totală sau dezvoltat apreciabil. consecinţa celor imediate. grindină. separat de cheltuielile implicate de transport. Deşi reprezentau tranzacţii individuale. 25 206 . Ulterior. agricultorii au utilizat de asigurarea recoltelor atât la stadiul de cultură cât şi pe timpul comercializării acestora ca metodă de distribuţie a riscului. atât pentru construcţii cât şi pentru bunurile aflate în acestea şi la pierderi indirecte. În cazul în care prima este prea ridicată. furtună. Asigurări şi Reasigurări. aceste activităţi erau atât de înrudite. 2. Primele contracte de asigurare pentru activitatea de transport s-au încheiat în Italia. 2. 11. metoda împărţirii terenurilor în loturi mai mici cu amplasarea acestora în diverse locuri. cutremur. Deoarece pe timpul transportului pe ape pot surveni unele evenimente generatoare de pagube. Pentru a diminua aceste riscuri agricultorii au folosit ca metodă de distribuţie a riscului la început. De mare importanţă pentru societatea actuală sunt prevenirea şi diminuarea pagubelor produse de riscuri la bunuri. Ulterior riscul de daună a fost transferat în schimbul achitării unei prime. O formă incipientă de asigurare de viaţă au practicat primele Asociaţii de înmormântare. astfel încât acestea aveau reputaţia unor pieţe active. Ca urmare. Concepte de riscuri în arealul asigurărilor Apariţia distribuţiei sau transferul riscului a fost determinată de anumite circumstanţe. creşte probabilitatea apariţiei riscului. Domeniile în care s-a impus distribuţia riscului ca o necesitate sunt: navigaţia. foarte multe societăţi de asigurare pun sub protecţia asigurărilor. agricultura. 159 Dan Anghel Constantinescu. care de multe ori produc pierderi incalculabile. comeţul. În unele oraşe s-a creat o tradiţie în domeniul asigurărilor. Traficul internaţional aerian a evoluat spectaculos în ultimii ani. navele aeriene şi aeroporturile moderne atrăgând mulţi oameni impresionaţi de rapiditatea şi eleganţa călătoriilor aeriene. încât deseori erau încheiate în momente şi locuri apropiate. pentru comercianţi. cădere de corpuri pe clădiri. asigurarea îşi pierde atractivitatea pentru poteţialii clienţi.

p55 160 207 . prin definiţie. autovehiculele. zeci şi sute de companii din toată lumea dau faliment rămânând cu mari datorii faţă de parteneri. incendiu. O condiţie impusă pentru cuprinderea în asigurare a unui risc o constituie caracterul licit al raţiunii de a promova perfectarea unui contract de asigurare. în timp şi spaţiu. inundaţie. Riscul poate constitui element al unei asigurări numai dacă îndeplineşte anumite condiţii juridice. b. lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile. deci inutilă. producerea lui in cazul fiecărei persoane în parte. deci să se producă întâmplător. Deci pericolul de distrugere a bunurilor. Excepţia se referă la riscul de deces care deşi constituie un eveniment sigur. f. All Beck 2000. pentru acoperirea piederilor de bani ale creditorilor. întrucât în caz contrar. Persoanele fizice. Riscul trebuie să fie independent de voinţa asiguratului. Frecvenţa riscului de pierderi financiare a impus apariţia de asigurări ale riscurilor financiare. riscul este caracterizat prin probabilitatea de producere a evenimentului respectiv şi prin volumul acestuia. derapării. Tocmai de aceea în tehnica asigurărilor facultative s-a instituit o perioadă de carenţă. trăsnet. supusă unor riscuri variate. În fiecare an. asigurarea este lipsită de interes economic. De multe ori motivul îl reprezintă insolvabilitatea cumpărătorilor lor. c. Riscul trebuie să aibe caracter incert. Riscul trebuie să prezinte extensie teritorială cât mai mare fapt care permite constituirea mai facilă a fondului de asigurare şi practicarea unor prime de asigurare mai mici. Riscul trebuie să fie posibil. grindină. care face imposibilă recuperarea sumelor investite.De asemenea bunurile destinate transportului intern şi uneori extern. derulând tranzacţii sau investiţii folosind credite. dacă în trecut se putea vorbi de afaceri iniţiate sau derulate cu capital propriu. de la încheierea asigurării până la data începerii răspunderii asigurătorului pentru producerea riscului asigurat. companiile şi chiar ţările apelează la credite. e. Pe de altă parte. respectiv o perioadă de siguranţă care cuprinde un număr de zile bine precizat. 160 Activitatea comercială este. de sacrificare a animalelor nu trebuie să vină din partea asiguratului. în prezent acest lucru este foarte greu. Riscul trebuie să fie real şi să prezinte un grad de periculozitate pentru asigurat. aflate în afară sau în interiorul autovehiculului. adică factorii implicaţi în asigurare să nu poată cunoaşte şi influienţa producerii lui. condiţii care stau la baza unui risc asigurabil. Din punct de vedere al tehnicii asigurării. d. prăbuşire sau alunecare de teren. este totuşi necesară o protecţie a creditorilor pentru riscul de a nu recupera sumele date cu împrumut. furtună. Deşi creditul înseamnă în primul rând încredere. explozie. p. tehnice şi economice. 311 161 Lazăr Cistelecan –Op. greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă şi altele. căderii în prăpastie sau apă. răsturnării. sunt supuse şi ele unor riscuri ca: avarii accidentale produse ca urmare a ciocnirii. zgârierii. cit. cutremur de pământ. ploaie torenţială. căderii pe autovehicule a unor corpuri. 161 Violeta Ciurel-Asigurări şi reasigurări-Abordări teoretice şi practici internaţionale Ed. este incertă . după cum urmează: a.

Dimpotrivă.. Riscul reprezintă cauza producerii unei pagube. Poliţa de asigurare pentru procesarea electronică a datelor este o altă formă de protecţie care se bazează pe conceptul . 3. riscuri specificate’’. deoarece cauza pagubei este evidentă. Riscul pe forme de asigurări 11. a termenului. Riscul în asigurările generale 162 Dan Anghel Constantinescu. diferenţe între condiţii’’.. toate riscurile”. furtuna coliziunea cu vehicule sau aparate de zbor. Conceptul. Această caracterizare este simplistă şi inexactă. fără ca diferenţele dintre ele să fie evidente. totuşi. Diferite poliţe acoperă toate riscurile de daună fizică sau toate riscurile de daună directă. ca de exemplu focul. 162 Anumite pericole primesc o definiţie foarte precisă.. inundaţia.. Prin contractul de închiriere obişnuit. Altele sunt menţionate în mod simplu. Simpla enumerare a pericolelor nu înseamnă că poliţa intenţionează să acopere orice pagubă asociată uneia sau mai multor pericole. Termenul de diferenţe între condiţii se referă la conceptul utilizat în anumite poliţe care acoperă doar acele pericole care nu sunt acoperite prin alte poliţă. explozia. De exemplu o poliţă cu riscuri specificate poate menţiona focul. Metoda pericolelor specificate are efectul de a atribui asiguratului sarcina de a dovedi . caz în care interpretarea finală cade în sarcina tribunalului. Bucureşti 1998.. În cele mai multe cazuri acest lucru nu se pune în discuţie.1. O poliţă DIC poate exclude toate acele pericole care se găsesc în mod obişnuit în poliţa de asigurare de bunuri. Dacă asiguratul nu poate să furnizeze o astfel de dovadă. vântul. fulgerul.. inundaţie. Analiza acestui element propriu unui eveniment asigurat necesită înţelegerea conceptului de riscuri specificate. toate riscurile’’.. cu excepţia celor care sunt în mod special excluse. Expresia . Dacă se utilizează metoda . prăbuşire. se consideră că utilizează metoda riscurilor specificate.toate riscurile’’şi pericolele excluse.Asigurări şi Reasigurări. Editura tehnică. a conceptului de diferenţe de condiţii (DIC) sau al altor termene asociate. Pentru a obţine o despăgubire. fumul. dacă partea care are sarcina de a dovedi nu reuşeşte să o facă..difernţe între condiţii’’. explozia şi altele. Ceea ce rămâne este o acoperire pentru diferenţa dintre riscurile asigurate de poliţa . poliţa de asigurare pentru procesarea electronică a datelor aparţinând chiriaşului prevede acoperirea doar a acelor pagube ce nu sunt prevăzute în contract.3. coliziunea cu aparate de zbor sau vehicule sau alte pericole care sunt identificate prin nume sau descrise în amănunt. excluderile poliţelor limitează fără excepţie acoperirea prin restrângerea semnificaţiei unor riscuri sau a tuturor riscurilor. Asigurarea. Printre alte lucruri. Conceptul. laboratorul răspunde pentru producerea anumitor pagube cauzate de anumite pericole. În altele.diferenţe între condiţii’’.toate riscurile’’ este des folosită în limbajul asigurătorilor pentru a descrie cea mai largă formă de protecţie contra pierderii sau avarierii bunurilor. 11. este foarte dificil de a dovedi cauza pagubei..Un eveniment asigurat prin poliţa de asigurare de bunuri trebuie să includă un risc acoperit. p100 208 . Conceptul. asiguratul nu este obligat în mod legal la plata pagubei. toate riscurile’’este descrisă ca o acoperire contra tuturor pericolelor. această diferenţă poate include acoperirea contra pagubei sau a deteriorării cauzate de cutremur. Când o poliţă enumeră sau numeşte pericolele pe care le asigură. contaminare. asiguratul trebuie să dovedească că paguba este rezultatul unui risc acoperit.

arhitecţii. Altele sunt riscuri de răspundere civilă. contabilii. mai rar. iar în cadru asigurărilor comerciale se oferă protecţie unor riscuri la care sunt expuşi agenţii economicişi alte organizaţii. loviri. cu diverse obiectesau autovehicole etc. ca de exemplu posibilitatea vătămării corporale a pietonilor sau pasagerilor aflaţi în alte autovehicule sau posibilitatea avarierii unei alte maşini într-un accident. ciocniri. Asigurări pentru agenţi economici şi organizaţii . ploi torenţiale. Acestea privesc o gamă largă de riscuri multe dintre ele putând fi asigurate. 11. Dintre riscurile asigurate putem reţine incendiu. la fel ca şi de aşa zisele pericole ale mării. Ambarcaţiunile reprezintă o investiţie considerabilă. pentru riscuri multiple ca spre exemplu furtuni. agent economic îşi întrerupe activitatea o perioadă de timp. farmacişti şi alte cadre medicale. la care este expusă o gospodărie. juriştii se confruntă. Agenţii economici se confruntă. stomatologi. funcţie de mărimea pagubelor suferite. deteriorate sau distruse de pericolele de pe uscat. a cărei valoare poate fi redusă prin pagube materiale sau distrugere. de păstrare sau folosinţă a unui automobil. respectiv motoarele. Asigurările personale privesc protecţia gospodăriei sau gospodăriilor unei familii în care regăsim asigurarea locuinţei şi a anexelor acestora. fulgerul. funcţie de forma de asigurare pentru care optează asiguratul. În cadrul asigurărilor personale întâlnim uneori. cutremure.2. în general. furt. alunecări de teren.3. Dintre riscurile acoperite frecvent de asigurători cele mai semnificative sunt acelea care rezultă din dreptul de proprietate. pentru care asiguratul este considerat răspunzător. avarii accidentale la instalaţiile electrice şi sanitare şi multe alte riscuri. cu riscuri mari de răspundere profesională. echipamentul şi mobilierul pot fi pierdute. De exemplu. în desfăşurarea activităţii lor. Alte riscuri cauzatoare de pagube sunt infracţiunile. cauzate de întreruperea temporară a activităţii. Agenţii economici şi alte organizaţii se confruntă cu riscuri de răspundere civilă sprcifice activităţilor derulate.În asigurările generale se practică asigurări personale şi asigurări comerciale. De asemenea agenţii economici pot încheia asigurări pentru riscul pierderii de venit în cazul producerii unui eveniment cauzat de riscuri asigurate. Asigurările de răspundere profesională acoperă răspunderea profesională impusă asiguraţilor datorită actelor. Alte riscuri de răspundere civilă pot interveni în contractele sau angajamentele aflate în derulare. alunecări de teren. explozia. Riscul în asigurările de bunuri 209 . cum este reducerea probabilă a valorii unui automobil. cu riscuri care fac obiectul asigurărilor de bunuri sau de răspundere civilă. uragane. Ambarcaţiunile. Unele sunt riscuri care se adresează bunurilor. producerea unui incendiu cauzează pagube materiale pentru eliminarea cărora asiguratul. jaf şi altele sau delicte comise de angajaţi. incendii. inundaţii. Asigurarea pierderii de venit acoperă astfel de pierderi. erorilor sau omisiunilor în exercitarea profesiunii lor. ca spre exemplu incorectitudinea angajatului . ca urmare a coliziunii cu un alt automobil sau obiect. sau avariei unui bun aparţinând altei persoane. delicte comise de persoane din afară. acoperirea riscurilor la care este supusă o ambarcaţiune. izbiri. Unii specialişti ca spre exemplu medicii. chirurgi. De asemenea asigurările personale privind gospodăriile asiguraţilor includ şi riscul de răspundere civilă ca urmare a vătămării corporale a unei terţe persoane. asigurarea bunurilor din locuinţă. În asigurările personale se oferă protecţie multor riscuri de bunuri şi răspundere.

În cazul asigurării de bunuri.riscuri nonfinanciare. p.Riscuri civile. 62 210 . . asociate clădirilor care servesc ca locuinţe şi birouri. Unul din cele mai bune exemple ale riscului pur este 163 Marinică Dobrin.Asigurarea joacă un rol important în protejarea bunurilor. impersonale. Schimbările din economie referitoare la nivelul preţurilor. Riscurile pot fi: -risc static -risc dinamic Riscurile dinamice sunt acelea care se datoresc schimbărilor din economie. O persoană are interes asigurabil dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiară sau un prejudiciu. Şomajul. Persoana care nu deţine ceva de valoare şi care nu urmăreşte îmbunătăţirea acestei situaţii nu înfruntă riscuri financiare. Paul Tănăsescu-Teoria şi practica asigurărilor. persoana asigurată trebuie să aibe interes asigurabil. expusă pierderii. 163 În asigurările de bunuri există o clasificare a riscurilor în : . şi bunurile aflate în acestea.Riscuri comerciale şi industriale asociate clădirilor care servesc ca unităţi de producţie şi comercializare a bunurilor aflate în acestea. Riscul pur este folosit pentru a desemna acele situaţii care include doar şansa pirderii sau inexistenţa ei. gusturile consumatorilor. .riscuri financiare. prin interes asigurabil se înţelege valoarea pecuniară a bunului. . Riscurile statice implică acele pierderi care ar avea loc chiar dacă nu ar exista schimbări în economie. veniturilor şi productivităţii sau tehnologiei pot cauta pierderi financiare agenţilor economici. Riscurile se pot împărţi şi în: . Riscurile financiare implică relaţia dintre un individ sau o societate şi un bun sau un venit aşteptat care poate fi pierdut sau prejudiciat. De asemenea. Persoana asigurată trebuie să aibe un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. Ele sunt riscuri colective. Incendierea unei case sau jaful unei bănci sunt riscuri particulare. Riscurile fundamentale implică pierderi care sunt neimputabile. sociale şi politice. de care cineva dispune. -riscul speculativ. urmare acţiunii unui risc. inflaţia. Riscurile se pot împărţi şi în: -riscul pur. De asemenea riscurile se mai pot clasifica şi în: . sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută de asigurat sau beneficiar. cutremurele şi inundaţiile sunt riscuri fundamentale.riscuri fundamentale. aceste riscuri afectează mari segmente sau chiar toată populaţia. cauzate în cea mai mare parte de fenomene economice. Editura economică 2002. ca urmare a producerii evenimentului asigurat. în ceea ce priveşte originea şi consecinţa. Riscurile particulare implică pierderi cauzate de evenimente individuale care sunt resimţite mai degrabă de indivizi decât de întreaga colectivitate.riscuri particulare. războiul. mobile şi imobile.

Pentru alte bunuri decât clădirile. şi o posibilitate de câştig. În ceea ce priveşte furtul prin efracţie sau tâlhărie. lipsa apei din cazane sau recipiente. ciocniri sau izbiri cu alte corpuri. apă. Vaughan-Op. imediat este ameninţat de posibilitatea ca ceva să strice sau să distrugă autoturismul. p. furtună. a devenit imposibilă folosirea unei clădiri şi este necesară demontarea sau mutarea acesteia din loc. cum ar fi ruperi sau deformări în timpul funcţionării.carbonizării şi topirii acestora. îmbolnăvirea. de economisire. în acelaşi timp. prăbuşiri sau alunecări de teren. prăbuşiri sau alunecări de teren. Vaughan. 166 Asigurările de persoane reprezintă o măsură de prevedere şi. de exemplu. inundaţie. Pentru clădiri sau construcţii se mai acordă despăgubiri şi : .avariilor accidentale produse de instalaţii de gaz. grindină. 165 Riscul poate fi determinat de pericol sau de hazard. ploaie torenţială. În general. prăbuşire sau alunecare de teren. cit. . demontăriisau mutării în alt loc a clădirii în care se află bunurile asigurate. inundaţii. De exemplu. Unele societăţi de asigurare oferă asigurări pentru bunuri şi în cazul riscului de avarii accidentale. la asigurările de sănătate putem întâlni : . 179 211 . riscul reprezintă acel eveniment legat de persoana fizică a asiguratului a cărui producere poate duce la vătămarea corporală.Hazarduri morale. acţiunea curentului electric şi altele asemenea. Orice slăbiciune fizică a unui om sănătos asociată cu un mediu viciat poate determina o îmbolnăvire.posibilitatea pierderii proprietăţii. . . trăsnet. Jocul de noroc este un bun exemplu de risc speculativ 164 . 205 166 Cristina Ciumaş-Economia asigurărilor-Ediţia a II-a 2003 p. În astfel de asigurări se acoperă riscuri. a fost necesară demolarea sau demontarea clădirii asigurate sau mutarea ei în alt loc. ce are rolul de a diminua 164 165 Emmett J. dar. Acestea trebuie înţelese ca tendinţe ale oamenilor de a consuma produse ce pot favoriza apariţia unor boli. în cazul iminenţei unui incendiu. unele societăţi de asigurare le tratează ca riscuri de sine stătătoare. canal sau încălzire centrală . sau a unor clădiri învecinate. uragan.demolării. ca urmare a unei inundaţii. explozie. 11. de asemenea. cit. Riscul speculativ descrie o situaţie în care există o posibilitate de prejudiciu. O persoană care cumpără automobile. În asigurările de persoane. . Therese M. se mai acordă despăgubiri şi pentru pentru pagubele produse ca urmare a: . în timp ce altele le refuză. pentru persoanele fizice şi pentru familiile lor. societăţile de asigurări acordă despăgubiri în caz de pierdere sau avariere a bunurilor asigurate produse de: incendiu. . . altele le asigură în mod complementar prin plata unei prime corespunzătore.pentru cheltuielile reclamate de curăţirea locului unde s-a produs paguba.Hazarduri naturale sau clasice.în cazul în care datorită iminenţei unui incendiu. Riscul în asigurările de persoane Asigurarea de persoane oferă soluţii pentru problemele financiare cauzate de moarte sau de accident. greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă etc.3. 14 Dan Anghel Constantinescu-Op. . p. prăbuşiri sau alunecări de teren.în cazul în care.3. a unor inundaţii.pierderii sau dispariţiei bunurilor asigurate. cutremur de pământ. decesul sau supravieţuirea acesteia. explozie.

în scris. Asigurările de persoane se pot clasifica în funcţie de riscul asigurat. putem spune că. Dacă însă acesta a decedat înainte de expirarea termenului de valabilitate a contractului. Asigurări de viaţă variabilă . cuantumul primei. datorită avantajelor pe care le are. în asigurările de deces. dar care nu se cunoaşte când se va produce. ci de durata incertă a vieţii persoanei asigurate. sau numai la momentul survenirii sale. riscul trebuie determinat cu precizie. asigurătorul este eliberat de angajamentul luat prin contract şi nu mai are nici o obligaţie faţă de moştenitorii asiguratului. riscul asigurat nu este reprezentat de decesul asiguratului. decesul. în caz afirmativ. Deşi nu are o istorie foarte lungă. permiţând asiguratului sau familiei acestuia să depăşească situaţiile de criză şi să-şi continuie stilul de viaţă obişnuit. 215 Dan A. a beneficiarului sau a prepuşilor acestuia. 167 Pentru a fi acoperit. Asiguratul intră în posesia sumei asigurate numai în cazul în care este în viaţă la expirarea contractului. Incertitudinea se referă la posibilitatea producerii evenimentului. bucureşti 1999. La acest tip de asigurare riscul este supravieţuirea la expirarea contractului. asigurătorului. Ideea de bază a asigurării de viaţă variabile este aceea că se pot obţine beneficii suplimentare printr-o serie de investiţii favorabile. unde valoarea indemnizaţiilor nu poate depăşi cuantumul pagubei produse. 167 168 Dan Anghel Constantinescu-Op. de exemplu. asiguratul trebuie să răspundă în scris. atingerii unei anumite limite de vârstă. 211 212 . iar componenta de capital se dezvoltă astfel încât devin posibile chiar unele împrumuturi. riscul trebuie să fie independent de fapta intenţionată a asiguratului. asigurarea de viaţă universală a reuşit să se impună pe piaţa produselor de asigurare. în asigurările de persoane principiul despăgubirii nu se aplică. În acest caz riscul investiţiei este plasat asupra proprietarului poliţei de asigurare. Pentru a obţine toate datele necesare în legătură cu riscul. Sumele asigurate sau indemnizaţiile care se acordă în asigurarea de persoane suplimentează sumele oferite de asigurările sociale şi asistenţă socială. la care sunt expuse viaţa ori integritatea fizică a inei persoane. Paul Tănăsescu –Asigurări şi Reasigurări. riscul asigurat este un eveniment viitor posibil. Ed. Constantinescu. asiguratul trebuie să comunice schimbarea. acest surplus de beneficii contrabalansând influienţa inflaţiei de-a lungul anilor asupra sumei asigurate.efectele financiare ale pierderii totale sau parţiale a capacităţii de muncă datorate apariţiei unei boli sau unor accidente. p. p. dar incert. Asigurarea de viaţă variabilă cu prime de asigurare fixe se caracterizează prin aceea că nivelul primelor de asigurare este constant. legislaţia prevede că. viaţa şi sănătatea oamenilor neputând fi evaluate în bani. care este un fapt inevitabil. În asigurările de persoane. dacă împrejurările esenţiale privind riscul se modifică în cursul executării contractului. decesului. Astfel. Înainte de iniţierea procedurilor de încheiere a contractului. cit. în : 168 Asigurări de supravieţuire. fapt ce permite reliefarea caracterului specific al riscului. căci numai astfel asigurătorul poate aprecia posibilitatea acoperirii riscului şi. dar societatea de asigurări este cea care va decide cum vor fi investiţi banii şi cea care garantează o rată minimă de rentabilitate. O parte din riscul de deces şi o parte din riscul investiţional este transferat posesorului poliţei de asigurare. Ca obligaţie suplimentară a asiguratului în legătură cu riscul asigurat. Contrar asigurărilor de bunuri şi răspundere civilă. Asigurarea de viaţă universală . la întrbările cu privire la împrejurările esenţiale referitoare la risc formulate de asigurător în cererea de asigurare. de exemplu un accident. Marinică Dobrin.

Asigurările de accidente urmăreşte protejarea persoanelor fizice de consecinţele nefaste ale unor evenimente neprevăzute care le poate afecta viaţa. În cazul asigurărilor de supravieţuire. asigurătorul este eliberat de angajamentul asumat prin contract şi nu mai are nici o obligaţie faţă de moştenitorii asiguratului. adesea asociată cu o incapacitate de muncă de durată. Persoanele accidentate vor primi cu titlu de indemnizaţie o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală. iar în caz de supravieţuire. beneficiarii asigurării intră în posesia sumei asigurate pentru deces. Riscul în asigurările de viaţă Sunt asigurări care înglobează riscuri legate de viaţa persoanei asigurate. pentru riscul de supraveţuire şi pentru riscuri de accidente ale asiguratului. Această asigurare acoperă riscul de deces indiferent de data la care survine acesta. Asigurarea de boală. diferenţa fiind suportată de stat sau de individ. În realitate. Asigurările mixte de viaţă. Decesul este un eveniment viitor şi sigur. asigurătorul se obligă să plătească asiguratului suma asigurată. supravieţuirea şi decesul constituie riscuri alternative. Primele de asigurare plătite de asigurat pe parcursul valabilităţii contractului. Aceste asigurări pot fi contractate numai în mod facultativ. Rolul acestor asigurări este deosebit de important şi anume acoperirea totală sau parţială a cheltuielilor cu ocrotirea sănătăţii. Această asigurare asigură riscul de deces indiferent de data la care survine acesta. 213 . Dacă însă acesta a decedat anterior expirării perioadei de valabilitate a contractului. fapt ce permite asigurătorilor elaborarea unor diverse forme de asigurare care să satisfacă cele mai diferite preferinţe. plătind primele datorate. În general asigurările de viaţă oferă acoperire pentru riscul de deces. dar incert ca dată. cum ar fi de exemplu ieşirea la pensie etc. Asigurările de viaţă sunt de mai multe tipuri funcţie de riscurile pe care le suportă. Asigurările de accidente. Această formă de asigurare acoperă ambele riscuri prin intermediul unui singur contract. fie individual. Cele două asigurări de viaţă-de supravieţuire şi de deces-acoperă fiecare în parte câte un singur risc. refacere şi compensare a pierderii de venit. provocată de un accident sau o boală. asiguratul se angajează să plătească prime toată viaţa. Asigurările de sănătate sunt o altă componentă a asigurărilor de persoane. În cazul asigurărilor de deces asiguratul este protejat împotriva riscului de deces. existând posibilitatea ca plata primelor să se realizeze până la o anumită dată stabilită de asigurat. integrtatea corporală sau capacitatea de muncă. creând astfel impresia că una din părţi este totdeauna pierdantă. astfel încât asiguraţii au câştig de cauză în ambele situaţii: în cazul decesului asiguratului. asiguratul încasează personal suma asigurată prevăzută în contract. sumă de care poate dispune la expirarea contractului. fie în grup ţinându-se seama de managementul riscurilor legate de sănătate. rămân de drept asigurătorului. Asigurarea de sănătate permanentă. după caz. asiguratul. Acest tip de asigurare protejează asiguratul împotriva riscului de deces. acumulează o sumă de bani la dispoziţia asigurătorului.Asigurările de deces. Pentru a beneficia de o asemenea protecţie.4. Asigurarea de boală are drept obiectiv protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporară de muncă determinată de boală.3. Asiguratul intră în posesia sumei asigurate numai dacă la sfârşitul perioadei stipulate în contract este în viaţă. În perioada de valabilitate a asigurării. după decesul prematur al asiguratului. cu condiţia ca acesta să fie în viaţă la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat asigurarea. 11. Acest tip de asigurare urmăreşte să elimine sărăcia. nu se pot produce niciodată simultan.

spre exemplu producerea unui accident de către conducătorul unui autovehicul prin nerespectarea regulilor de circulaţie. p. dar are şi un însemnat rol social. tăierea şi altele asemenea. Înprezent. atacul din partea altei persoane sau a unui animal. În asigurarea obligatorie de răspundere civilă.5. Casa Cărţii de Ştiinţă. aparatelor. al sângelui contaminat. Persoanele accidentate vor primi cu titlu de indemnizaţie o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a). prăbuşirea de teren. Asigurătorul acoperă prejudiciile produse de asigurat. lovirea. 169 Precauţia oamenilor se concretizează în luarea unor măsuri de protecţie. cu un accent din ce în ce mai mare către componenta de precauţie. Asigurarea de răspundere civilă are un rol economic. 171 Riscul în asigurările de răspundere civilă. asigurătorul datorează asiguratului întreaga sumă asigurată sau o parte din aceasta. îl constituie răspunderea persoanei vinovate pentru fapta comisă şi pentru prejudiciu cauzat din culpa sa. lumea contemporană a evoluat. înţeparea. trăsnetul. sculelor sau armelor. una dintre ele fiind contractarea de asigurări de accidente. asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii faţă de terţele persoane păgubite şi cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. la asigurările de răspundere civilă culpa asiguratului este o condiţie de bază în angajarea răspunderii civile şi drept urmare a plăţii despăgubirii datorate terţilor păgubiţi. 169 Nicolae Constantin Lungu . La expirarea contractului. care i-a redus total sau parţial capacitatea de muncă. refacere şi compensare a pierderii de venit.3. 2003. degerarea. intoxicarea subită. asiguratorul poate să accepte reînnoirea acestuia pentru o nouă perioadă. acela că persoanele care au suferit prejudicii să fie despăgubite.211 171 Cristina Ciumaş-Economia Asigurărilor. alunecarea. sau să o refuze. asiguratul a săvârţit o faptă care contravine normelor legale. arsura. de la una a prevenirii către o lume a prevenirii şi precauţiei. instrumentelor. provenite din afară şi fără voinţa asiguratului. dacă persoana accidentată a suferit un grad ridicat de invaliditate. Iaşi 2000 170 Dan Anghel Constantinescu –Asigurări şi Reasigurări. p. acela de a proteja patrimoniul asiguratului. Editura Sedcom Libris. Ca reacţie la asemenea fenomene. în funcţie de gradul de invaliditate dobândit în urma accidentului suferit. ca spre exemplu: explozia. Culegere de probleme şi studii de caz . Riscul în asigurările de răspundere civilă Asigurările de răspundere civilă s-au constituit ca o a treia ramură în cadrul sistemului asigurărilor alături de asigurările de bunuri şi de persoane. O serie de riscuri apar mai întâi ca fiind insezizabile sau foarte greu perceptibile.Asigurări de Viaţă şi modernizarea acestora. cele produse ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport. Spre deosebire de asigurările de persoane şi de bunuri unde culpa asiguratului în producerea riscului asigurat duce la decăderea acestuia din dreptul de a fi despăgubit şi-n unele cazuri la rezilierea contractului. Bucureşti 1999. integritatea corporală sau capacitatea de muncă. 191 214 . aşa cum a fost cazul riscului de poluare. Cluj-Napoca. acţiunea curentului electric.Asigurările de accidente. de funcţionarea sau folosirea maşinilor. Accidentele cuprinse în asigurare sunt următoarele elemente subite. asfixierea din cauze subite. În caz de invaliditate permanentă. 170 11. percepţia riscurilor pe care societatea trebuie să le înfrunte s-a transformat profund. căderea. Asigurarea de accidente urmăreşte protejarea persoanelor fizice de consecinţele nefaste ale unor evenimente neprevăzute care le poate afecta viaţa.

radiaţii. şi nici în cazul în care prejudiciul a fost provocat cu intenţie sau din neglijenţa gravă de către asigurat. rechiziţionare. O parte din riscuri sunt asigurabile şi deci transferabile asigurătorilor. naţionalizare. d) este necesar să se poată constata culpa. Aşa se explică exceptarea unor riscuri. -p. cit. aceştia selectează chiar şi riscurile asigurabile. 70 215 . invazie sau acţiunea unui duşman extern. folosirea focului deschis. 11. poluare. Dacă nu se prevede astfel în condiţiile de asigurare. 172 Cristina Ciumaş-Op. . Stipulaţiile legale prevăd că nu se datorează despăgubiri dacă evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de către asigurat şi/sau de beneficiar. precum explozii atomice. asigurătorul va acorda despăgubiri fără a mai fi necesară încuviinţarea asiguratului. Convenţia între asiguraţi. definitiv şi atinge toate pretenţiile decurgând din pagubele care erau sau puteau fi cunoscute la data rezilierii convanţiei între părţi. În materia asigurărilor. înseamnă că de fapt nu sunt îndeplinite toate elementele ce definesc răspunderea civilă iar pagubele rezultate nu pot fi acoperite prin asigurare. Dacă una din condiţiile arătată mai sus nu este îndeplinită. ori de către un membru din conducerea persoanei juridice asigurate172 .b) trebuie dovedită existenţa unui prejudiciu. sechestrare. spre deosebire de dreptul comun. 3. distrugere sau avriere din ordinul unei autorităţi publice sau guvern. război civil revoluţie. 6. contaminare. confiscare. această regulă se aplică şi în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de către: . catastrofe. insurecţie. expropriere. Multe riscuri sunt reţinute de către purtătorii de risc şi sunt acoperite din rezervele şi resursele acestora. În cazul în care nu s-a realizat convenţia şi despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. De asemenea sunt excluse evenimente ca spre exemplu:război. în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi investită cu formula executorie. a unei surse de lumină cu flacără deschisă în încăperi în care sunt depozitate sau manipulate produse inflamabile sau uşor inflamabile. Condiţiile de asigurare contra incendiului consideră cazuri de culpă care atrag exonerarea asigurătorului de la plata despăgubirii. necondiţionat. c) se impune existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a asiguratului şi prejudiciul adus terţei persoane păgubite. persoanele păgubite şi asigurători are caracter total. culpa atrage decăderea asiguratului din beneficiul indemnizării numai dacă este expres precizată în condiţiile de asigurare. De exemplu: 1. vinovăţia asiguratului care a săvârşit fapta ilicită. a unei pagube produse de asigurat unei terţe persoane. dar şi asigurătorii se află sub incidenţa riscurilor. rebeliune. Nu constituie risc şi nu se acordă despăgubiri pentru pretenţiile formulate de terţe persoane faţă de asigurat ca urmare a neexecutării de către acesta a unor obligaţii neexistente. Ca urmare.prepuşii asiguratului sau ai beneficiarului.persoane fizice majore care în mod statornic locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul sau beneficiarul. Exceptarea unor riscuri Sfera riscurilor este vastă şi se amplifică în mod continuu.

Gestiunea şi managementul riscului în asigurări Gestiunea riscului poate fi definită ca orice acţiune conştientă care reduce frecvenţa. precum şi organizaţiile protejate prin intermediul controlului riscului. în stare de ebrietate etc. crearea unor rezerve pentru acoperirea pagubelor şi preluarea riscurilor de către un terţ. asiguratul se află în culpă dacă în timpul cât autovehiculul nu este folosit. grevă. 7. În asigurarea autovehiculelor pentru furt. 6. amplitudinea fenomenelor cauzatoare de pagube. La asigurarea bunurilor în timpul transportului terestru se consideră culpa asiguratului de a fi încărcat în acelaşi mijloc de transport împreună cu bunurile asigurate unele materiale inflamabile. în vederea selectării pe de o parte a riscurilor pe care le pot transferaîn responsabilitatea lor. Se previn astfel pierderile. radiaţii nucleare. fiind un eveniment incert. 4. funcţie de criterii bine stabilite ca spre exemplu frecvenţa riscurilor. încetarea totală sau parţială a lucrului. distrugere sau avariere din ordinul oricărui guvern de drept sau de fapt sau de orice autoritate politică. conspiraţie. sunt avantajate. Asigurătorii îşi creează o bază de date proprii ca urmare a multiplelor analize pe care le efectuează. Tasarea terenului de fundaţie. insurecţie. invazie. calitatea bunului la data expunerii la risc şi poate avea şi aspect moral atunci când se referă la cultură. grevă patronală. tulburări civile.2. asiguratul se află în culpă dacă a condus autovehiculul fără permis de conducere. Aşadar. presupune o bună organizare a patrimoniului unităţilor economice. Riscul. asigurarea pazei şi integrităţii 216 . Diferitele persoane sau elemente ale unei proprietăţi. amplasarea teritorială a bunurilor şi persoanelor pentru care preiau riscurilşe în asigurare. revoltă. confiscare. formarea de crăpături în terenul fundaţiei sau la terenul din vecinătatea clădirii. se reduce mărimea acestora şi se diminuiază perioada lor de refacere. limitarea pagubelor generate de riscuri. reacţii nucleare. Culpa asiguratului. revoluţie. În asigurarea autovehiculelor. război civil. datorită variaţiei de volum a terenului ca urmare a contracţiei. dacă pagubele produse bunurilor au provenit din cauza acestui mod de încărcare. 3. lichide acide sau materiale toxice. mărimea sau caracterul imprevizibil al pierderilor datorate unui accident. posibil şi viitor poate afecta bunurile. conducătorul îl părăseşte lăsând cheia în contactul de la bord şi portierele neîncuiate. Factorii de risc pot îmbrăca aspect fizic când se referă la caracteristicile fizice a bunului asigurat. îngheţului. atitudini de răzbunare înclinaţii pentru furt şi altele. deoarece ele rămân neatinse şi procesul de producţie se poate desfăşura normal Formele de protecţie a oamenilor şi a bunurilor împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a accidentelor constau în evitarea şi prevenirea riscurilor. Prevenirea sau evitarea riscurilor. umflării sau dezgheţului. 11. exonerarea asigurătorului are loc atunci când există o legătură cauzală între fapta asiguratului şi producerea riscului asigurat. Controlul riscului are rolul de a conserva resursele unei organizaţii sau ale societăţii în ansamblu. iar pe de altă parte rezultatele analizelor efectuate sunt necesare pentru stabilirea nivelului primei de asigurare. La asigurarea bunurilor nu se acordă despăgubiri în caz de război. capacitatea de muncă a oamenilor. 4. sănătatea şi viaţa acestora. 5. rechiziţionare. tradiţii. contaminare radioactivă. a celor asigurabile în special. acţiune a unui duşman extern.

¬ vehicule. alunecare de teren. furturi. pentru necesităţi de analiză statică şi atragere a unora dintre ele în asigurare. 4. Rezolvarea revine prioritar deţinătorilor de bunuri şi avere. managerii societăţilor comerciale şi regiilor publice sunt răspunzători de gestiunea acestora. O clasificare a categoriilor de bunuri este următoarea: Bunuri imobile : ¾ terenuri. ¾ bunuri circulante: ¬ conturi în bancă. suprasarcină electrică. grindină. În general este expusă riscului proprietatea alcătuită din bunuri mobile şi imobile. În fond. factorii de risc-incendii. secetă. în calitate de proprietari. nu în ultimul rând. transport. societăţile de asigurare sunt interesate în identificarea riscurilor. persoane fizice şi juridice. identificarea oricăror riscuri ce planează asupra activităţii economice. cutremur. ca şi pentru a promova diferite forme de asigurare. etc. în prim plan. În această idee precizările Legii 31/1990 sunt clare: . poate servi atragerii în asigurare a unor riscuri. constituie în acelaşi timp obligaţia fiecărui angajat în parte. 217 . Din punct de vedere al asiguraţilor analiza riscurilor constituie argument pentru a lua măsuri de protecţie a bunurilor şi averii.. ¬ timbre. se pune problema identificării riscurilor. ¾ alte structuri. coleziune. promovarea unor măsuri de asigurare a sănătăţii publice şi desigur a unor condiţii de creştere a loialităţii fiecărui angajat faţă de economia şi interesele firmei. ¬ lichidităţi. Acest fapt implică organizarea constructivă şi funcţională a societăţii de aşa manieră încât să poată fi identificaţi. ¬ materii prime. poluare. Bunuri mobile: ¾ maşini şi echipamente care includ: ¬ echipamente de procesare a datelor. ploaie. ¾ clădiri. crearea condiţiilor de siguranţă în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor tehnice. realizarea unor acţiuni zoo-veterinare. ¾ mobilier pentru clădiri industriale şi administrative. Identificarea expunerii la risc este similară căutării unor obiecte care au fost rătăcite sau ascunse. în timp şi spaţiu. a bunurilor etc. ¬ altele. temperaturi extreme. promovării unor acţiuni pentru realzarea unor asigurări eficiente cu costuri cât mai mici. Din punct de vedere al societăţilor de asigurare analiza riscurilor. şi a riscului în asigurări în special. Sub acest aspect.bunurilor. eroare umană. vandalism. Analiza riscurilor are un caracter obiectiv. stabilirii primelor de asigurare şi. pe cât posibil. În acest context.administratorii trebuie să ia toate măsurile pentru funcţionarea normală a societăţii şi gospodărirea patrimoniului acestora în condiţii profitabile’’. 11. materiale de inventar. 1. este complexă. Pe de altă parte. componentă a gestiunii riscurilor Problematica riscului în general. avarii accidentale. explozie. . Identificarea şi analiza riscurilor.

11. 4. 2. Controlul riscurilor-pârghie managerială Controlul riscului poate fi definit ca orice acţiune conştientă care reduce frecvenţa, mărimea sau caracterul imprevizibil al pierderilor datorate unui accident. Definiţia controlului riscului prezintă trei aspecte importante. În primul rând, controlul riscului se concentreză asupra daunelor şi nu asupra sumelor de bani plătite pentru refacere. În al doilea rând, efectul unei anumite tehnici de control al riscului poate fi măsurat numai din perspectiva unei entităţi determinate. Spre exemplu, pietonii sunt supuşi accidentării de către automobile, iar şoferii sunt expuşi răspunderii în cazul unor asemenea accidente. Un al treilea aspect important al definiţiei controlului riscului este acela că o anumită măsură de control realzează un control efectiv numai pentru un anumit tip de risc. 173 Controlul riscului are rolul de a conserva resursele unei societăţi în ansamblu. Se previn astfel pierderile, se reduce mărimea acestora şi se diminuează perioada lor de refacere. Diferitele persoane sau elemente ale unei proprietăţi, precum şi organizaţiile protrjate prin intermediul controlului riscului, sunt avantajate, deoarece ele rămân neatinse şi procesul de producţie se poate desfăşura normal. În caz de avarii, acesta poate fi repus în funcţiune într-o perioadă scurtă de timp. Controlul riscului poate fi uneori supraapreciat, caz în care cheltuielile cu aplicarea măsurilor de siguranţă, raportate la reducerea numărului de accidente sau a severităţii acestora, se pot dovedi nejustificate. Foarte adesea societatea este constrânsă la adoptarea unei anumite politici în domeniul în domeniul controlului riscului, deoarece statul obligă, uneori, la luarea unor măsuri de siguranţă, cum ar fi protejarea angajaţilor împotriva accidentelor, sau protejarea mediului împotriva poluării. 174 Definit pe larg, controlul riscului constă în acele tehnici care sunt în măsură să minimalizeze, prin costuri minime, riscurile la care este expusă o companie. Aceste tehnici include evitarea riscului şi diferite abordări privind riscul din perspectiva prevenirii pierderilor şi a controlului eforturilor.175 Evitarea riscului Din punct de vedere tehnic, evitarea se face atunci când se iau decizii care fac ca riscul posibil să nu se transforme în risc real. Evitarea riscului ar trebui să se ia în evidenţă atunci când s-ar putea întâmpla dezastre catastrofale şi atunci când riscul nu poate fi minimalizat sau transferat. Deşi evitarea este necesară uneori, aceasta e mai degrabă o metodă negativă. Dacă această metodă se utilizează prea mult atunci firma nu-şi poate desfăşura activitatea. Reducerea riscului Metoda constă în reducerea posibilităţii de existenţă a riscului, sau reducerea gravităţii pierderilor care au loc. Pentru a se deosebi le putem numi,, prevenirea pierderilor’’şi,, controlul pierderilor’’. Prima se axează pe prevenirea existenţei pirderilor, iar cele care ţin de controlul pirderii se referă la reducerea nivelului de severitate al pierderii. Finanţarea riscului
Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Radu Odiaţiu Stănel Niţă-Op. cit. p. 12. Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Radu Odiaţiu, Stănel Niţă-Managementul riscului în asigurări Bucureşti 1999 p. 11 175 Emmett J. Vaughan, Therese M. Vaughan-Op. cit. p. 23
174 173

218

Constă în tehnicile menite să garanteze existenţa resurselor financiare necesare acoperirii pierderilor care deja au avut loc. De fapt, toate riscurile posibile care nu pot fi reduse sau evitate trebuie, prin definiţie să fie transferate sau reţinute. Deseori aceste metode pot fi combinate, astfel o parte a pierderii se reţine şi alta se transferă. Împărţirea riscului Această metodă constă în împărţirea riscului, adică atunci când există un aranjament între parteneri pentru a împărţi riscul. Această metodă este văzută ca o metodă specială de transfer sau reţinere a riscului. E o metodă de transfer pentru că riscul unui individ se transferă asupra unui grup de indivizi, şi este o metodă de reţinere deoarece riscurile unui număr de persoane sunt reţinute colectiv. Apariţia unei pierderi datorate unui anumit risc este imposibilă, atunci când riscul respectiv este evitat. Specialiştii în managementul riscului reduc la zero probabilitatea de a suferi o pierdere, atunci când ei elimină sau decid să nu desfăşore o anumită activitate. Practicată în mod adecvat, evitarea riscului este singura tehnică de management al riscului, necesară şi suficientă. O expunere evitată în totalitate nu necesită pe mai departe măsuri de control sau de finanţare a riscului. Multe societăţi au un manager care este responsabil cu programul de siguranţă al societăţii, sub toate aspectele. Unele pot avea un departament cu atribuţii în siguranţă, iar altele ar putea avea un program de protejare a proprietăţii. În funcţie de natura şi scopul operaţiunilor desfăşurate de societate, eforturile de control a riscului pot implica multe sau toate din următoarele: ¾ Siguranţa angajaţilor ¾ Controlul şomajului ¾ Controlul intern –necinstea angajaţilor ¾ Securitatea computerzată ¾ Expunerile în timpul tranzitului ¾ Expunerile proprietăţii-pierderi directe ¾ Expunerile proprietăţii-pierderi indirecte ¾ Obligativitatea controlului riscului ¾ Siguranţa vehiculelor motorizate ¾ Antiterorism ¾ Planificarea dezastrelor 176 Această expunere succintă a controlului riscurilor indică încercarea de descriere a măsurilor specifice de control a riscului, care ar putea fi o parte a efortului de management a riscului. Chiar dacă conducătorul societăţii nu are responsabilităţi directe în efortul de control al riscului, are totuşi o responsabilitate implicită de monitorizare a eficienţei eforturilor de control a riscului. 11. 4. 3. Prevenirea şi reducerea (acoperirea) riscurilor - aspecte ale managementului riscurilor Prevenirea presupune orice măsură care reduce frecvenţa riscurilor fără a afecta în mod necesar mărimea daunelor. Ea diferă de evitarea riscului deoarece nu elimină în totalitate probabilitatea de a înregistra pierderi.

Emmett J. Vaughan, Therese M. Vaughan Essentials of Risk Management and Insurance Ediţia a 11p. 86

176

219

Prevenirea riscului reduce frecvenţa acestora fără a afecta în mod necesar mărimea daunelor. Prevenirea riscului se diferenţiază de evitarea riscului, deoarece nu îl elimină în totalitate şi este distinctă de reducerea riscurilor deoarece aceasta se concentrează pe diminuarea mărimii daunelor, nu pe diminuarea probabilităţii sau a frcvenţei de producere a acesteia. Prevenirea riscurilor, a celor asigurabile în special, presupune o bună organizare a patrimoniului unităţilor economice, asigurarea pazei şi integrităţii bunurilor, crearea condiţiilor de siguranţă în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor tehnice, promovarea unor măsuri de asigurare a sănătăţii publice şi desigur a unor condiţii de creştere a loialităţii fiecărui angajat faţă de economia şi interesele firmei. Prevenirea riscului de incendiu impune respectarea reglementărilor legale privind proiectarea şi realizarea construcţiilor, amplasarea lor conform normelor de evitare a incendiilor. Prevenirea inundaţiilor a impus şi va impune, în continuare, ample lucrări de regularzare a unor râuri, îndiguiri, de creare a unor baraje de acumulări cu funcţii multiple. Riscurile rutiere, în creştere, pot şi trebuie să fie prevenite prin măsuri care vizează îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a autovehiculelor prin creşterea capacităţii de frânare a autovehiculelor, creşterea calităţii pneurilor, refacerea drumurilor şi modernizarea lor, iluminatul drumurilor pe timp de noapte şi altele. Reducerea riscurilor se referă la diminuarea mărimii acestora. Prin măsurile de reducere a riscurilor se are în vedere diminuarea mărimii acestora. Se întâlnesc două mari categorii de măsuri cu privire la reducerea riscurilor care includ măsuri pre şi postpierdere. 11.5. Caracterul dinamic al raportului risc-asigurare Evoluţia pieţei concurenţiale, accelerarea privatizării, fluctuaţia preţurilor şi inflaţia galopantă au determinat conducerea societăţii să înmtreprindă an de an o serie de măsuri care au vizat cuprinderea în asigurare a unor bunuri şi riscuri noi, introducerea unor noi forme de asigurare, îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare şi a tarifelor practicate. Astfel, au fost lansate pe piaţă produse care au venit în întâmpinarea solicitărilor agenţilor economici, precum asigurarea facultativă a managerului pentru cazuri de accidente, care se pot întâmpla în timpul desfăşurării activităţii de servici la locul de muncă sau în timpul deplasării în interesul serviciului, în delegaţii sau la şi de la domiciliul managerului la locul de muncă. O altă formă de asigurare impusă de noile condiţii economice este asigurarea facultativă de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului privind riscurile de accidente ale salariaţilor în timpul actvităţilor desfăşurate precum şi riscul răspunderii constructorului pentru construcţia propriu-zisă privind respectarea proiectelor şi a termenelor de execuţie. Legat de activitatea agricolă s-a impus cuprinderea în asigurare a culturilor agricole şi a rodului viilor, asigurarea culturilor de legume şi asgurarea pomilor fructiferi privind unele riscuri legate de fenomene naturale cauzatoare de pagube. În cazul asigurărilor de răspundere civilă generală au fost puse sub protecţia asigurărilor riscuri legate de activitatea notarilor publici, a avocaţilor, a brokerilor asigurări, a contabililor autorizaţi şi experţi contabili, a medicililor şi a personalului medical acreditat precum şi a altor categorii socio-profesionale a căror activitate în desfăşurare poate provoca daune .

220

De asemenea, ca urmare a cererilor crescânde de acordare de credite de către sistemul bancar atât cetăţenilor cât şi unor societăţi, s-a impus crearea unor convenţii pentru asigurarea garanţiilor la credite comerciale pentru clădiri, bunuri, echipamente tehnologice, electronice, viaţă, precum şi la credite ipotecare sau la procurarea de autoturisme şi a bunurilor de consum.

Portofoliul de asigurări cu caracteristici ale protecţiei de risc la S.C.AlianzŢiriac Tabelul nr.1 Nr. crt. Clasa-Produsul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Asigurări - de prot. şi invest. de viaţă – de prot. şi econom. - de prot. şi planif. Asigurarea START Accidente de persoane Asig. de accid. a cond. auto şi a pers. transp. Asigurarea facultativă a autovehiculelor CASCO Clădiri Asigurarea complexă a gospodăriilor Asdigurări agricole Asig. de R. C. ptr. pagube auto Asig. de R. C. a producător. Asig. de R. C. a prestatorului de servicii Asig. de R.C. a proprietarului spaţiului comercial Asig. de R.C. a unit. turistice şi hoteliere Asig. de R.C. a soc. de alim publică Asig de R. C. a unit. de service auto Asig. de R.C. a saloanelor de igienă şi frumuseţe Asig. de R.C. a chiriaşului faţă de proprietar Asig. de R.C. a societ. de transport călători, turişti Asig. de R.C. a societ. specializ Caracteristici ale protecţiei de risc Omogene x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Cu suplim. Cu compl. x x x Buchet Secv.

x

x

x x x x x x x x

221

a cadrelor did. de cărăuş ptr mf. ANEVAR Asig. Asig. C. oblig. de autov.C. de R. şi ing. terţilor prin accid. pe terit. a transp. a arhit. excedent peste limitele răsp. transp. Asig. a agentului ec. de cărăuş ptr. profesională decurgând din practica med.C. a exp. de R. faţă de angajaţi Asig.C. prof. a farmac. C. a notarilor Asig. obligatorie x x x x x x x x x x x x x x x x 222 . de R. şi pedagogilor Asig. C. în calit. şi exp. Asig. pagube prod. in calit. a eval. mf. C. prof. de R. cu autov. construcţii Asig. contab. Asig. ptr. de autov. României Asig. de R.C. de R. de R. a transp. arhivă electron.C. de R. tehnici memb. prof.C. a medicilor veterinari Asig. terţilorpri accid. op. transp. C. a avocaţilor Asig. de RC. şi a contab aut. de R. de garanţii reale imobiliare Asig. prof.20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 în transp. la asig. C.C. prof. pagube prod. de bani Asig. de R. prof. de R. de R. agenţii de turism Asig. ptr. de R. De R. ptr. prof.C.

simplă/extinsă x x Asig. cu valab.2 Nr. de accid. de viaţă ptr beneficii De credite x bancare x Asigurări de persoane altele decât cele de viaţă Asig de accidente x Asig. autov. şi pers. din x x int.Portofoliul de asigurări cu caracteristici ale protecţiei de risc la S. Compl. de constr. de viaţă cu trageri la sorţi-SUCCES x Asig. de accid ptr. pe terit.C. x Asig. de urgenţă ptr. Lucr. de viaţă cu prot. Bunurilor mobile. cond. x cetăţenii str. urban x Asig. ptr.A. Montaj şi a răsp. aut. călătoriiîn străinătate x x Asig. I 1 2 3 4 5 II 6 7 8 9 10 III 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Caracteristici ale protecţiei de risc Omogene Cu Cu Buchet Secv. Clasa-Produsul crt.A. Bunurilor casabile x Asig.UNITA S. daune prod. ptr. mixtă de viaţă cu acumulare de x capital UNITA DECENIUM Asig. în afara terit. Asig med. x x x x x Asigurări de viaţă Asig. de pensie viageră cu acumulare de x capital Asig. C. Maritim şi terestru CARGO Asig. în timpul x x transp. suplim. bunurilor ptr. x 223 . De R. De avarii la maşini. utilaje şi instal. De R. României Asigurări generale-non viaţă Asig. călători în transp. x Asig. x Asig. Completa a Locuinţelor x x Asigurarea clădirilor şi a construcţiilor x x x Asig. de viaţă cu protecţie Variabilăx PUŞCULIŢA Asig.C. de avariişi furt a auto CASCO x x Asig. de asist. med. A. Tabelul nr. Oblig. x x x Constructorului Asig.

Profesională. De R. C. transp. în cazul cedării în leasing a autovehicul. compl x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 224 . Asig. x x x x x 25 26 x x Portofoliul de asigurări cu caracteristici ale protecţiei de risc la S.. C. Buchet’’ptr. în regim internaţ. de sănătate Avarii Clădiri şi conţinut Asig. suplim. de accidente Riscuri financiare Răspundere civilă Carte verde CMR Lucr. sau a falim.C.3 Nr.ARDAF S. priv. Asig. R. M. A transp. Transportate-C. generală Asig. Tabelul nr. firmei de turism Asig. ramb. de repatriere şi a sumelor achitate de turist în cazul insolv. cred.C.21 22 23 24 României Asig. De R. montaj Transport mărfuri Animale şi culturi Caracteristici ale protecţiei de risc Omogene Cu Cu Buchet Secv. Fac. constr. crt. Auto în calit de cărăuş ptr mf. Tip. I 1 2 3 4 5 6 II 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Clasa-produsul Asigurări de viaţă Pensii private Căminul Life Capital Succesor credit Hora Zestre Asigurări non-viaţă Asig. Asig. De R. chelt.A.

5 Nr. ASIGURĂRI Tabelul nr.C. B. Tabelul nr. Clasa-Produsul Caracteristici ale protecţiei de risc 225 . I 1 2 3 4 5 6 7 II 8 9 10 11 12 13 14 Clasa-Produsul Asigurări de viaţă Generali Practic Plus Generali Clasic Plus Orizont Majorat Focus Plus Asig. C. GENERALI ASIGURĂRI C. suplim.4 Nr. primelor Employee Benefits Asigurări generale Eurocasa CASCO Asist Plus Medic Gold Asigurarea agricolă Asig de călăt. de viaţă şi accid.Portofoliul de asigurări cu caracteristici ale protecţiei de risc la S. pers. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Portofoliul de asigurări cu caracteristici ale protecţiei de risc la S. în străinăt. crt. R. Asigurări generale ptr. juridice Caracteristici ale protecţiei de risc Omogene Cu Cu Buchet Secv. cu ramb. compl.

limitat de deces Asig. C. călătoriile în străinătate Asig.proiectanţilor Asig. -montaj Asig. hoteliere şi turistice . . lucr.notarilor publici . electron. prod. bunurilor pe timpul transp. perman. Omogene x x x x Cu suplim x x Cu compl. a pretat. de avarii şi furt a autov. de cărăuş Asig. datorită gamei diversificate de asigurări şi implicit a riscurilor selectate şi preluate de acestea. clădirilor şi a bunurilor Asig. utilaje şi instal. de serv.executorilor bancari . de transp. de R:C. . (CARGO) Asg. în anul 2007. de constr. de avarii accid. a producătorului Asig. prin accid. Asig.managerilor .crt I 1 2 3 4 5 II 6 7 8 9 10 11 12 13 Persoane fizice Asigurarea de avarii şi furt a autovehiculelor Asigurarea clădirilor şi a bunurilor Asigurarea medicală ptr. din seifuri Asig. de invalid. x Buchet Secv. de R.avocaţilor . la maşini.tranportatorii-ptr. accidente persoane Asig. de R. .medicilor . x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 14 15 16 17 Referitor la structura portofoliului de asigurare a societăţilor de asigurare prezentate mai sus. 177 177 Institutul Naţional de Statistică al României-Raportul Comisiei de Supraveghere pentru anul 2004 226 . echip.exp. C: profesională a: . dar şi ca urmare a desfăşurării unei activităţi corecte de dimensionare a pagubelor produse de aceste riscuri. societăţile de asigurare a căror portofolii au fost prezentate s-au situat în primele 10 societăţi de asigurare din punct de vedere al volumului primelor de asigurare brute subscrise cât şi ca urmare a rezultatelor financiare obţinute la finele anului.unitate de service auto . Asig. banilor şi val.transportatorii în calit. contabili şi contab. supl. pag. putem afirma faptul că. din accident Persone juridice Asig.unit. pe term. autor. de pierderi financiare datorate întreruperii act. . călăt.

da nu da da da da da da nu da nu da nu da da da da nu Asig de pierdere a prof. elect ron. de Asig. . Asirom da da AIG Life Romania nu nu Alianz-Ţiriac da da Unita da da Generali Asigurări da da BCR Asigurări da da Ardaf da da Asirag da da Nederlanden nu nu da nu da da da da da da nu După cum se observă în tabelul nr.7 se poate observa implicarea celor mai mari companii de asigurare în preluarea riscurilor la asigurările de bunuri: Riscurile Compania asigurărilor Asig . maş. din loc da nu da da da da da da nu bunuri Asig. 60 19 17 35 6 4 28 9 3 16 5 4 14 3 6 25 6 3 Buchet 3 3 3 1 Secvenţial 35 2 2 În tabelul nr.Redăm mai jos caracteristicile protecţiei de risc la cele 6 societăţi de asigurare: Tabelul nr. echip. Asigban. bun. inst. clăd. da nu da nu da da da nu nu Tabelul nr. pt. loc. mărfuri şi altor val. Cu complem. 7 Asig Asig. ap. da nu da da da da da da nu Asig. 227 . 6 Societatea ASIROM Alianz-Ţiriac UNITA ARDAF GENERALI ASIGURĂRI BCR ASIGURĂRI Caracteristici ale protecţiei de risc Omogene Cu supliment. util.7 sunt societăţi de asigurare cu o puternică amprentă selectivă în preluarea riscului.

Aşa cum am arătat în prezentul capitol. Societăţile de asigurare sunt interesate permanent de evoluţia economică. Înfăptuirea unui asemenea ansamblu de măsuri. Pornind de la responsabilităţile managerilor societăţilor comerciale şi regiilor publice cu privire la gestionarea cu eficienţă a întregii activităţi economice. societăţile antreprenoriale. iar pe de altă parte forţele umane fie ca interes individual deosebit. Măsurile simultane cu evenimentul sunt menite să minimalizeze pierderile şi avariile când accidentul nu a putut fi prevenit. În această categorie sunt incluse măsuri de salvare care sunt menite să minimalizeze prejudiciile. societăţile de asigurare sunt implicate în procesul de identificare al riscurilor în vederea analizării acestora şi efectuarea unor oferte reciproc avantajoase atât persoanelor fizice deţinătoare de bunuri. generatoare a noi categorii de riscuri şi de adoptare a unor forme de asigurare cu cuprinderea acestora în sistemul de protecţie pe care-l oferă. prevenire şi reducere a riscurilor. de salariaţi implicaţi în factorii decizonali posibili cauzatori de daune financiare. Măsurile de control a riscului preeveniment ţintesc prevenirea riscului şi incud un spectru larg de măsuri de protecţie şi de proceduri gândite pentru a evita apariţia unor accidente. la momentul accidentului sau dup[ accident. Managementul riscului în asigurări ţine seamă de toate cele trei faze de apariţie a riscului şi ia măsuri de protecţie prin asigurare numai în cazurile care sunt îndeplinite condiţiile de protecţie iar expunerea la risc este relativ minimă. atât ca frcvenţă de apariţie cât şi ca dimensiune a pagubelor produse de aceste riscuri.11. persoanele. control. Identificarea riscurilor cu care se poate confrunta conducerea unei societăţi pe parcursul derulării activităţii sale constituie obligaţie pentru fiecare angajat în parte. socială şi de anumite fenomene ale naturii. persoanelor juridice. Concluzii Riscul nu are caracter permanent şi nu apare în acelaşi loc. atât în calitate de salariaţi supuşi unor riscuri de accidente la locul de muncă. de oameni. iar măsurile de control post-eveniment se concentrează pe minimalizarea pagubelor care rezultă din apariţia unei pierderi. Analizate cu minuţiozitate. dar şi lor înşile. analiză. După cum se cunoaşte apariţia riscurlor are două mari cauze. Pe de o parte forţele naturii generatoare de riscuri foarte diverse şi imprevizibile ca mărime. Frecvenţa apariţiei riscurilor foloseşte la definirea unui orizont de aşteptare pentru producerea unui risc viitor. se impune luarea unor măsuri şi abordarea unor thnici astfel încât să poată fi identificaţi factorii de risc cauzatori de pagube materiale. pârghii şi tehnici referitoare la riscuri implică evident societăţile de asigurare. Cu privire la încadrarea temporară. pârghii şi tehnici de identificare. şi în mod specific. societăţile de asigurare au pus sub protrcţia asigurărilor o paletă foarte diversificată de bunuri. 6. fie ca urmare a progresului tehnic. precum şi a deţinătorilor de bunuri şi avere. sau de simpli 228 . Pe de altă parte. managementul riscului se defineşte ca fiind un ansamblu de măsuri. măsurile de control ale riscului sunt clasificate în funcţie de momentul aplicării lor: dacă sunt aplicate înainte de accident.

în timp ce riscuri lipsite de importanţă sunt asigurate. deci nefavorabile pentru asigurător. Pe de altă parte. constă în cumpărarea protecţiei pentru pierderi pentru care ar fi mai ieftină asumarea. care este potenţial mai costisitoare. Cu toate că majoritatea firmelor şi a indivizilor investesc mult în oferirea unui program de asigurări adecvat. deoarece cotaţiile de prime se stabilesc pe baza riscurilor medii şi nu a riscurilor de vârf. La fel de important este ca un specialist în controlul pagubelor al asigurătorului poate uneori să planifice modalităţi de îmbunătăţire a experienţei pierderilor la un grad care să permită asigurătorului să iasă în avantaj la un contract care altfel ar fi inacceptabil.cetăţeni proprietari ai averilor personale. preiau de la cetăţeni răspunderile financiare ale acestora pentru prejudicii produse altor persoane fie sub forma unor pagube materiale fie prin acte decizionale mai puţin inspirate cauzatoare de prejudicii financiare sau chiar cauzatoare de afecţiuni fizice şi psihice. se poate pune sub protecţia asigurării. În unele domenii de asigurare. Societăţile de asigurare practică un management al riscului care să asigure un echilibru optim al veniturilor din prime cu valoarea totală a indemnizaţiilor de despăgubire. În general. multe dintre deciziile de management a riscului aleg asigurarea. care pot lăsa individul sau firma expuse la pierderi financiare imposibile de suportat. se comit greşeli la cumpărarea asigurării. este necesară precizarea unor principii a managementului riscului la cumpărarea asigurării. În acest fel se evită o concentrare a cererii de asigurare în zona riscurilor cu probabilitate crescută de manifestare. riscuri mici şi neesenţiale. în sensul că se poate cumpăra prea mult sau se poate cumpăra prea puţin. Prima. nu este surprinzător că societăţile de asigurare rămân una din cele mai intens folosite surse de de asistenţă în prevenirea şi controlul pagubelor. cât şi ca un serviciu pentru asiguraţi. 229 . riscurile critice sunt uneori ignorate. calitatea managementului în asigurări este obţinerea unor profituri. De asemenea. sau a limitării lor. lăsând goluri în tiparul general de protecţie. Deşi asigurarea reprezintă doar una dintre tehnicile disponibile pentru a acţiona în legătură cu riscurile cu care se confruntă individul sau firma. inspecţiile de risc efectuate de asigurători sunt atât de apreciate încât oferă mare siguranţă şi încrederea viitorilor asiguraţi. Dat fiind efortul istoric susţinut al asigurătorilor în prevenirea şi controlul pierderilor. societăţile de asigurare. prin reducerea mărimii pagubelor ca urmare a luării unor măsuri adecvate momentului producerii riscului. Asigurătorii conduc activitatea de control a pagubelor atât pentru propriile interese. cheltuindu-se cu primele de asigurare sume care ar fi putut fi utilizate în alt scop. De aceea. sau a prevenirilor acestora.

Bancasigurare. Cistelecan L.. Editura INTELCREDO. Revista Finanţe Bănci Asigurări. 1982. 3. 5.. nr. 2001.Bibliografie 1.1 din ianuarie 2002. 7. Implicaţii ale globalizării în asigurări. Cistelecan L. 1996. din luna octombrie 2004. Bancasigurare. Cistelecan L. 4.. 230 . Revista Finanţe Bănci Asigurări. nr.. Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale. în lume.9. din lunile noiembrie-decembrie 2004. 2000. Cistelecan Rodica. Deva. Editura Dimitrie Cantemir. Tg. din luna septembrie 2003. Cistelecan L. Cistelecan L. Ciumas Cristina. 6. Asigurările internaţionale – arhitectura şi problematica la debutul mileniului III. nr. Editura ALLBECK. Presses Univesitaires de France. Bucuresti. L’assurance-vie et les assurances de personnes. Aubert Jean-luc.. Revista Finanţe Bănci Asigurări. realităţi şi perspective. Bobos Eugenia. 8. Piaţa asigurărilor în SUA (III). 2. nr. Asigurări comerciale. Mures. Revista Finanţe Bănci Asigurări.1112. Ciurel Violeta.10.

Pierre-Andre Chiappori –Risque et Assurance Editura Dominos. publicată in Monitorul Oficial al României nr. 24.Sisteme informaţionale în asigurari – Bucureşti 1998. 11.136 din 29 decembrie 1995. 12.. Liliana Radoi . 1993. Culegere de probleme şi studii de caz. Mariana Minculescu.151. penrtru modificarea şi completarea Legii nr. din 30 decembrie 1995. . Legea nr. Legea nr. Dan Anghel Constantinescu –Asigurări şi Reasigurări. organizarea şi funcţionarea societăţilor comercialedin domeniul asigurărilor. Radu Odiaţiu. 10. Therese M. 15.Asigurarile de Stat in Republica Socialista Romania. Editura Markeret& Expert. publicată in Monitorul Oficial al României nr. Bucureşti. Decretul 345 din 19 august 1949 pentru înfiinţarea Societăţii unice generale de asigurări Sovieto-Română pe acţiuni. nr.. Văcărel I.47 din 16 iunie 1991. Stănel Niţu – Managementul riscului în asigurări Ed. Emmett J.. din 12 decembrie 2002. Bucureşti 1999. 23. Partea I. 193 din 26 martie 2003. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.9. Dan Anghel Constantinescu-Asigurări şi reasigurări Editura tehnică Bucureşti 1998. cit. 32/2000 a societăţilor de asigurare si supravegherea asigurărilor publicată în Monitorul Oficial nr. asigurări agricole. 17. Partea I. Dan Anghel Constantinescu.148. Constantinescu D. 16. 20. Bercea F. Vaughan –Essentials of risk management and insurance. din 19 iulie 1991. Ediţia a II 2001. 21. 1995.148 din 10 aprilie 2000. Ramniceanu I.32. 76/2003. Asigurări şi reasigurări. Partea 1. 14. 22. 19. Marinică Dobrin. Risc şi incertitudini în economia contemporană. Emitent: Marea Adunare Naţională. nr. Legea 381. Legea privind constituirea. Vaughan. 25. Negoescu Gh. 18. Legea privind asigurările şi reasigurările în România. Editura AlterEgo Cristian. A. nr. Dan Anghel Constantinescu. Bucureşti 1999. Legea societăţilor de asigurare şi supravegherea asigurărilor nr. 13. Marinică Dobrin-Op. Publicata în Monitorul Oficial. publicată în Monitorul Oficial. Publicată în Buletinul Oficial nr. .54 din 20 august 1949. Partea I. Editura DACIA 1984. 231 . nr. Galaţi.303. .

Hotărârea Guvernului României privind atribuţiile Oficiului de supraveghere a activităţii de asigurare şi reasigurare. Normele au fost modificate prin Ordinul Preşedintelui CSA nr.4/2001. 3101/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind registrul asigurărilor şi brokerilor de asiguarare. Partea I. 28. nr.574 din 23 august 1991. din 28 decembrie 1971. Normele nr. Hotărârea Guvernului României privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor. nr. din 11 septembrie 1991. publicat în Monitorul Oficial nr.470 din 20 decembrie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. nr. 37.26. Normele nr.1990. respectiv a fondului de rezervă liberă vărsat al asigurărilor. Normele privind informaţiile şi documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare. 6/2002. CEEA annual report. Partea I. 232 .43 din 22 ianuarie 2002. 32. 4/2001. nr. 35. Normele nr. Ordinul nr. puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. publicat în Monitorul Oficial nr. nr. privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat. 1279/1990 din 8 decembrie 1990. Decretul nr. publicate în Monitorul Oficial al României.2/2001 privind informaţiile şi documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilorşi criteriile pentru aprobarea acţionarilor semnificativi şi a persoanelor semnificative ale asiguratorilor.161. Partea I.394 din 18 iulie 2001. publicată in Monitorul Oficial al României nr. publicată in Monitorul Oficial al României nr.161. din 28 decembrie 1971. Ordinul nr.501 din 24 august 2001.3/2001 privind clasele de asigurări care pot fi practicate de scocietăţile de asigurare.556 din 6 septembrie 2001.4/2001 şi publicate în Monitorul Oficial al României. Partea I. 36. nr. publicate în Monitorul Oficial al României. 3106/2003 pentru modificarea şi completarea Normelor privind limita minimă a capitalului social vărsat. publicat în Monitorul Oficial al României. 34. Partea I. publicate în Monitorul Oficial al României. 31. Partea I. Ordinul nr 3108/2003 pentru modificarea şi completarea Normelor privind informaţiile şi documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare. puse în aplicare prin Ordinul Preşedintelui CSA nr. 27. nr.501 din 24 august 2001. 30.145 din 17 dec. 33.471 din 20 decembrie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Decretul nr.1/2001 privind cuantumul şi termenul de plată a taxei de funcţionare datorate de asiguratori şi de brokeri de asigurare.182. puse în aplicare prin Ordinul nr. 29.

ediţia II-a. Alte surse de pe internet. noiembrie 1970.38. Statistica societăţilor anonime din România. 42. 44. 43.Evoluţia pieţei de asigurari. vol XXI. Raportul Comisiei Naţionale de Statistică. The Life Insurance Association of Japan. 40. la data de 01 iulie 2000. The Marine and Fire Insurance Association of Japan. 233 . Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România. Raport pe anii 20012003. Incorporated and Okurazimukyokai. 39. Bucureşti. Bucuresti. 41. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.Materiale teoretice pentru învăţământul profesional în asigurări. 1939. Administratia Asigurărilor de Stat din România .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful