P. 1
SITUATII Financiare

SITUATII Financiare

|Views: 57|Likes:
Published by Draghescu Stefan

More info:

Published by: Draghescu Stefan on Apr 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2013

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Particularitati comparative de elaborare si analiza a bilantului contabil

CAPITOLUL 1: OBIECTIVELE SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI ROLUL LOR ÎN FUNDAMENTAREA TEORIILOR PRIVIND BILANŢUL CONTABIL Delimitări şi fundamentări privind bilanţul contabil: În cadrul sistemului contabil, subsistemul informaţional economic deţine un rol deosebit de important, în sensul că, deşi obiectivele contabilităţii în general şi a contabilităţii financiare în special sunt extrem de variate, produsele finite ale oricărui sistem contabil sunt situaţiile financiare. Printre aceste situaţii financiare, bilanţul contabil asigură informaţii sintetice şi analitice privind poziţia financiară şi a rezultatului obţinut de întreprindere. Bilanţul este definit ca un tablou, un „stop-cadru” al situaţiei patrimoniului, determinată la sfârşitul exerciţiului financiar-contabil, ca un instrument de control şi de gestiune, util luării deciziilor. Într-o abordare juridică, el este un procedeu al dublei reprezentări a patrimoniului. Această reprezentare se referă la modalităţile de investire a fondurilor deţinute de întreprindere, precum şi modul de formare a acestora (sursa de procurare), în cadrul relaţiilor cu mediul economico-social. Bilanţul contabil evidenţiază relaţiile de echilibru existente între mijloacele economice ale întreprinderii, pe de o parte şi sursele lor economice, exprimate valoric, pe de altă parte. Între cele două există o egalitate denumită „egalitate bilanţieră”. Se merge pe principiul conform căruia fiecărui element de activ îi corespunde un element de pasiv, ca sursă de provenienţă şi fiecare element de pasiv este generator de bunuri economice. Se urmăreşte, prin întocmirea bilanţului, modul în care au fost utilizate sursele de finanţare dobândite de întreprindere. Bunurile economice constituie ACTIVUL, iar elementele de provenienţă ale acestor resurse reprezintă PASIVUL. Având în minte imaginea unor talere aflate în echilibru, se deduce una din ecuaţiile fundamentale ale bilanţului:

Pagina 1 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Patrimoniul întreprinderii = UTILIZARI

Patrimoniul întreprinderii RESURSE

BILANŢ ACTIV = PASIV

Figura 1. Ecuaţia fundamentală a bilanţului contabil În contabilitate se cunosc două forme de bilanţ: forma cont, denumită şi schema orizontală de bilanţ, care prezintă activul în partea stângă, iar pasivul în partea dreaptă şi căreia îi corespunde ecuaţia prezentată mai sus (într-o viziune juridică) sau, potrivit unei abordări internaţionale: ACTIV = DATORII + CAPITALURI PROPRII forma listă sau verticală, specifică normelor internaţionale, ce permite calcularea situaţiei nete contabile, pe baza formulei: ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII

1.1.1. Dimensiuni istorice privind bilanţul contabil: Termenul de bilanţ este foarte vechi, astfel că nu se poate afla cu exactitate momentul apariţiei acestui instrument contabil. Bilanţul a aparut din nevoia de informare, de a socoti averea deţinută de o entitate la un moment dat. Ca şi în cazul contabilitătii, nu se cunoaşte precis când şi cine l-a creat. De-a lungul timpului, generaraţii de specialişti şi-au adus aportul la obţinerea unui model care să asigure o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a poziţiei financiare.
Pagina 2 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

„Aristotel, în lucrarea „Politica”, vorbeşte de bilanţul preventiv şi cel consumptiv. […] Autorul italian Brambilla vorbeşte de bilanţul cetăţii Trevizia din 1341, iar alţi autori susţin că în anul 1368 s-ar fi încheiat un bilanţ al cetăţii Roma şi mai târziu pentru Milano, ca socoteală finală de activitate.” Din punct de vedere etimologic, cuvantul „bilanţ” provine din limba italiană, de la cuvântul „bilancia”, care îşi are originea în limba latină, fiind format prin alipirea a două cuvinte şi anume: „bi” – două şi „lanx” – taler, reprezentând o balanţă. Această balanţă presupune echilibrul permanent între două mărimi – un „cântar al averii” întreprinderii: într-un taler se află activul, iar în celălalt pasivul. Un bilanţ, în înţelesul contabil al cuvântului, şi-ar avea originile abia în secolul al XIX-lea, deşi contabilitatea în partidă dublă are o existenţă de mai bine de jumătate de mileniu. Cu ajutorul acestui instrument, întreprinderile industriale şi comerciale încep să îşi măsoare periodic poziţia financiară.1 Principalii factori care au impus, ca document de sinteză, bilanţul contabil, în această perioadă, sunt: Apariţia şi dezvoltarea sistemului capitalist; Apariţia societăţilor de capital; Distincţia dintre proprietarii întreprinderii şi asociaţii acestora; Intervenţia statului în ceea ce priveşte economia şi fiscalitatea, pentru obţinerea de informaţii legate de întreprinderi.2 1.1.2. Opinii privind definirea situaţiilor financiare şi a obiectivelor acestora: Situaţiile financiare sunt principalul mijloc de comunicare a informaţiilor privitoare la poziţia financiară, performanţele obţinute, la situaţia trezoreriei, a modificării capitalurilor proprii, precum şi a altor informaţii aferente întreprinderii. Situaţiile financiare sunt documente, ce se raportează la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar (de obicei corespunde cu sfârşitul anului calendaristic), ce prezintă informaţii sintetice, cu un grad mare de abstractizare şi de interpretare. 1.1.2.1. Utilizatorii situaţiilor financiare:
1

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, în „ Tratat de contabilitate financiară”, vol I, Editura Economică, 1998 Mihaela Minu, „Contabilitatea ca instrument de putere”, Editura Economică, 2002

2

Pagina 3 din 92

investitorii (prezenţi şi potenţiali). Administratia şi alte instituţii dotate cu putere reglementară şi de control sunt interesaţi în repartizarea veniturilor şi resurselor. resursele şi avantajele. astfel încat să-şi poată onora angajamentele. creditorii. Salariaţii şi partenerii comerciali ai întreprinderii sunt interesaţi asupra capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie. situaţiile financiare ale firmei pot servi drept probă. cât şi creditorii solicită informaţii. Ei cer informaţii cu privire la capacitatea entităţii de a genera lichidităţi. pe lângă situaţiile financiare sau imaginile contabile de sinteză. în condiţii de risc. în justitie.Vizitati www. pe care ei îi reprezintă sau ai căror interese le apără. cât şi informaţii referitoare la modul efectiv în care aceasta şi-a utilizat resursele şi ar putea să utilizeze resursele adiţionale. creditorii şi. un potenţial utilizator: tribunalul. şi asupra capacităţii sale de a-şi continua activitatea. statul şi agentiile guvernamentale. Din motive legate de costul producerii şi furnizării informaţiilor şi din motive legate de confidenţialitate. pe care statul le-a pus la dispoziţie. partenerii comerciali (furnizorii şi clienţii).tocilar. tot aici. care furnizează capitaluri. Acestia sunt interesaţi de performanţa şi poziţia financiară a firmei. sunt: managerii. pe baza cărora să poată efectua analize economicofinanciare. Publicul vrea să cunoască dacă întreprinderea îşi realizează activităţile sale pentru membrii comunităţii. Rapoartele financiare se concentrează asupra intereselor comune ale utilizatorilor. în general. din baza de resurse existente. legate de contabilitatea de gestiune. Ei utilizează informaţii financiare pentru reglementarea activităţilor întreprinderii. pentru a-şi asuma responsabilităţile de planificare şi de control al activităţilor întreprinderii. în măsura în care subvenţionează investiţiile şi exploatarea. cursuri si referate postate de utilizatori. Furnzorii de capitaluri sunt: investitorii. sociale şi economice. dacă întreprinderea a atins obiectivele care i-au fost fixate. în anumite cazuri. Managerii firmei au nevoie. Îi interesează consecinţele activităţilor întreprinderii asupra dezvoltării economice şi sociale şi. utilizatorii externi au acces numai la imaginile contabile de sinteză. precum şi de adaptabilitatea sa financiară. în timp ce puterea publică vrea să cunoască. salariaţii. Investitorii. Pagina 4 din 92 . Pentru ca utilizatorii să îşi fundamenteze deciziile în legătură cu situaţia financiară a întreprinderii. pentru interpretarea politicii fiscale. informaţii din contabilitatea curentă. Utilizatorii informaţiilor întreprinderii. deoarece. generarea şi utilizarea lichdităţilor. au nevoie de informaţii. asupra mediului. Se poate menţiona. publicul. puterea publică. în virtutea riscului inerent plasamentelor şi creditelor lor.ro ! Arhiva online cu diplome.

fiabile. Notele complementare oferă detalii cu privire la anumite elemente. performanţele şi mişcările de trezorerie ale întreprinderii: în corpul documentelor de sinteză. -estimarea probabilităţii de realizare a fluxurilor de trezorerie viitoare.Vizitati www. dispoziţiile contractuale etc. în notele complementare.tocilar. reglementările. cum sunt măsurate şi utilizate informaţiile structurate în aceste situaţii. În procesul de producere a informaţiilor contabile. precum şi tranzacţiile realizate pe parcursul exerciţiului. trebuie să se ţină cont de raportul între costul informaţiilor şi avantajele produse de acestea. Documentele de sinteză (situaţiile financiare) se întocmesc pentru a reflecta imaginea averii deţinută de întreprindere la un moment dat. aceştia îşi completează aceste nevoi şi din alte surse. Editura Economică. 3 Niculae Feleagă. Aceste informaţii au un volum mai mare. cursuri si referate postate de utilizatori. “Politici şi opţiuni contabile”. adică la sfârşitul execiţiului contabil. 2002 Pagina 5 din 92 .ro ! Arhiva online cu diplome. în scopul completării acestora. Situaţiile financiare nu vizează toate necesităţile informaţionale ale utilizatorilor. care nu pot fi regăsite în cadrul situaţiilor financiare. -gradul de conformitate a întreprinderii cu legile. ca atare nu pot fi inscrise în rubrici. precum şi în modul cel mai simplu şi uşor cu putinţă. Ca atare. Liliana Malciu. fără să se diminueze relevanţa şi fiabilitatea.3 Apoi obiectivele situaţiilor financiare decurg din necesităţile utilizatorilor: -furnizarea informaţiilor utile luării deciziilor. necesare pentru luarea deciziilor de către utilizatori. care este conţinutul şi rolul lor. Principalul obiectiv al situaţiilor financiare se referă la prezentarea lor: acestea trebuie să reprezinte un mijloc de comunicare şi ca atare. dar sunt relevante. obiectivul prezentării este de a furniza informaţii în mod clar şi eficace. Preparatorul de conturi dispune de trei locuri pentru a prezenta poziţia financiară. -maniera în care întreprinderea a obţinut şi utilizat lichidităţile. -performanţele financiare ale întreprinderii. într-un supliment de informaţii. Pentru a putea înţelege mecanismul contabil trebuie să se studieze care sunt aceste situaţii financiare. Suplimentul de informaţii cuprinde date care nu îndeplinesc criteriul credibilităţii informaţiilor pentru a putea fi prezentate în situaţiile financiare.

iar pentru întreprinderile mici şi mijlocii se întocmesc şi se prezintă situaţii financiare conform OMFP 306 / 2002. investiţiile efectuate de acţionari. variaţia capitalurilor proprii de-a lungul exerciţiului. Definirea şi structura situaţiilor financiare:4 Conform IASC. 1. dividendele distribuite în cursul exerciţiului şi notele anexe. situaţia variaţiei capitalurilor proprii. politicile contabile şi notele explicative.Vizitati www. Franţa acordă o mare importanţă salariaţilor întreprinderii.2. De exemplu. fluxurile de trezorerie. tablou al fluxurilor de trezorerie. situaţiile financiare se compun din: bilanţ.2. Fiecare utilizator este interesat în mod diferit de informaţiile prezentate în situaţiile financiare. se focalizează pe satisfacerea informaţională a investitorilor. politicile contabile şi notele explicative şi opţional tabloul fluxurilor de trezorerie. cont de profit şi pierdere. precum şi situaţia variaţiei capitalurilor proprii. cursuri si referate postate de utilizatori. cont de profit şi pierdere. situaţiile financiare cuprind: bilanţ. cont de profit şi pierdere. În Franţa. tablou al fluxurilor de trezorerie. FASB menţionează faptul că situaţiile financiare trebuie să prezinte poziţia financiară la sfârşitul perioadei. pe când în România principalul utilizator este încă statul. reuzultatul net al perioadei. 2002 Mihaela Minu. ce cuprind: bilanţ. Pagina 6 din 92 . op.2. situaţia variaţiei capitalurilor proprii. Este firesc. În România. deci.tocilar.1. cit. pentru întreprinderile mari. Aşadar. Unele întreprinderi sunt obligate să întocmească un tablou de finanţare sau un tablou al fluxurilor de trezorerie. situaţiile financiare cuprind: bilanţul. politicile contabile şi notele explicative. „Contabilitatea ca instrument de putere”. hotărâre luată în cadrul Consiliului de la Lisabona). în ţările anglo-saxone.3. În cazul conturilor consolidate. contul de profit şi pierdere şi anexele. mai ales în ceea ce priveşte situaţiile întreprinderilor mici şi mijlocii.1.Obiectivul situaţiilor financiare şi al comunicării informaţiilor:5 4 5 Mihaela Minu. în definirea şi obiectivele situaţiilor financiare este cunoscut faptul că există diferenţe de fond şi de structură la nivelul diverselor sisteme contabile: 1. iar fiecare ţară acordă un interes deosebit anumitor categorii de utilizatori. Editura Economică.ro ! Arhiva online cu diplome. ca fiecare ţară să întocmească şi să prezinte situaţii financiare diferite. situaţiile financiare se întocmesc conform referenţialului internaţional (din anul 2000. conform noilor reglementări ale OMFP 94 / 2001.

o imagine fidelă patrimoniului.ro ! Arhiva online cu diplome. să ia decizii de investire. se observă faptul că nu sunt denumite astfel întâmplător. IASC are ca obiectiv. pentru a-i asigura continuitatea activităţii. Acestea trebuie să furnizeze informaţii referitoare la resursele economice ale întreprinderii. Un alt scop este furnizarea informaţiilor privind poziţia financiară. Situaţiile financiare permit aprecierea modului de administrare a întreprinderii şi de gestionare a resurselor acesteia de către manageri. Aşadar. Franţa: Obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi. prin situaţiile financiare. Conform OMFP 94 / 2001.1. 1. Referitor la cele două concepte: „activ” şi „pasiv”. denumirea de „activ” se referă la faptul că mijloacele economice sunt dinamice. Se remarcă faptul că tendinţa contabilităţii americane este de a favoriza analizele pe termen scurt. situaţiile financiare au ca obiectiv să furnizeze o imagine fidelă. Cei mai importanţi utilizatori sunt acţionarii şi creditorii. Opinii privind definirea structurilor bilanţiere: Cele două structuri bilanţiere. necesare pentru a reflecta valoric situaţia patrimoniului sunt Activul şi Pasivul. a modificărilor capitalurilor proprii şi a fluxurilor de trezorerie. Pe când denumirea de Pagina 7 din 92 . cumpărarea activelor). inclusiv modul de gestiune a resurselor încredinţate. în principal. În al doilea rând. Franţa are o viziune patrimonialistă asupra conturilor. care furnizează resursele externe ale întreprinderii. care sunt utile unei game largi de utilizatori în luarea deciziilor.Vizitati www.3. performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii. se pune mare accent pe utilitatea socială a situaţiilor financiare şi pe rolul lor regularizator. cursuri si referate postate de utilizatori. de aici şi prezentarea lichidităţilor şi a datoriilor cu scadenţă imediată „în prima linie” a bilanţului. Situaţiile financiare permit proprietarilor să controleze modul de gestionare a resurselor în timpul exerciţiului. iar terţiilor să se asigure de respectarea angajamentelor contractuale ale întreprinderii. vânzarea. concepte specifice contabilităţii. clară şi completă a poziţiei financiare. Informaţiile din situaţiile financiare sunt utile utilizatorilor în luarea deciziilor. în România. asigurarea unei imagini clare şi sincere („true and fair view”) prin prezentarea situaţiilor financiare. ca şi datoriile generate de procurarea acestor resurse. având capacitatea de a se transforma permanent prin participarea lor în cadrul ciclului de exploatare (procesul de producţie. FASB ajută utilizatorii. Situaţiile financiare prezintă. în primul rând. Ele reflectă principala caracteristică a elementelor patrimoniale.tocilar. de asemenea şi rezultatul administrării întreprinderii de către conducerea acestia.

dar se trece pe locul doi. „pasiv” provine de la caracterul static al resurselor. dar care sunt utilizate de aceasta (contractele de locaţiefinanţare). conform concepţiei economice (internaţionale). care au fost „aclamate” şi de normele contabile româneşti până la cea de-a doua reformă contabilă 7. Principiul care stă la baza acestor abordări este cel al prevalenţei economicului asupra juridicului. lichiditatea şi destinaţia acestora. activul.Vizitati www. Se pot deci înregistra în activ bunuri care nu sunt proprietatea întreprinderii. Abordarea bilanţului nu mai este una juridică (patrimonială). menţionate în OMFP 94 / 2001: 6 Mihail Epuran.tocilar. În prezent. al lucrării. 1. 1997 se vor prezenta amănunte referitoare la reformele contabile româneşti în Capitolul III. Singurele modificări. ca fiind resurse controlate de întreprindere. activele sunt definite. Editura de Vest.3. evidenţiind natura. „Bazele contabilităţii”. ca element de bilanţ. deoarece începând cu anul 2001. prin reglementările OMFP 94. provenite din tranzacţii anterioare şi capabile să genereze avantaje (beneficii) economice viitoare. din 20 februarie 2001. sunt generate de transformările mijloacelor economice. Valeria Băbăiţă. În consecinţă.6 Bazându-ne pe definiţiile date de referenţialul francez. iar pasivul. datoriile sunt provenite din operaţii trecute şi diminuează avantajele economice viitoare. în care dreptul de proprietate este primordial. În ceea ce priveşte elementele de pasiv. produse în cadrul pasivului. cursuri si referate postate de utilizatori. după achitarea datoriilor. acordându-se o mai mare importanţă dreptului de utilizare. Condiţiile de înscriere şi recunoaştere a elementelor în cadrul activului bilanţier sunt cele date de Cadrul Contabil Conceptual şi anume: să se probeze că generează avantaje economice viitoare în că pot fi măsurate în mod fiabil. ci o viziune liberală asupra conturilor. Dreptul de proprietate asupra bunurilor economice nu este înlocuit.ro ! Arhiva online cu diplome. „Modele de bilanţ contabil în viziunea organismelor nationale de normalizare contabilă” 7 Pagina 8 din 92 .1 Structurile bilanţiere de activ: Conţinutul şi structura activului sunt stabilite pe baza a trei criterii. pe lângă multe alte principii prezentate în Cadrul Contabil Conceptual al normalizărilor internaţionale. surse de finanţare cu valoare negativă. structurate dupa natură. reprezintă bunurile economice cu valoare pozitivă.1.4. exigibilitate şi provenienţă. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al proprietarilor întreprinderii în activele acesteia. o astfel de abordare a elementelor bilanţiere este considerată desuetă de către normalizatorii români. contabilitatea noastră are o viziune europeană şi internaţională.

sunt denumite şi active intangibile datorită formei lor nemateriale. creanţe. active circulante. Ele sunt sub formă de valori economice de investiţie. acestea participă la mai multe cicluri ale activităţii. activele întreprinderii sunt clasificate în două mari categorii. -după natură. -active cu o durată mai mică de un an. adică după intervalul de timp necesar pentru ca acestea să poată fi transformate în bani. în cazul celor cu durată de folosinţă peste un an şi stocuri.ro ! Arhiva online cu diplome. care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii.tocilar.Vizitati www. Mihai Ristea. ce dau dreptul asupra deţinerii unor imobilizări pe termen lung. În al doilea rând. 2003 Pagina 9 din 92 . 1) Activele imobilizate: Activele fixe sunt bunurile cu o existenţă îndelungată în cadrul societăţii. acestea îşi consumă avantajele economice viitoare. corporale şi financiare. -după destinaţie.”8 În structura acestora sunt incluse trei mari categorii: imobilizări necorporale. deci se supun amortizării. sunt bunuri materiale sau nemateriale. Reglementările româneşti (Progamul de dezvoltare a contabilităţii din România) definesc imobilizările necorporale ca fiind „active identificabile nemonetare. ţinând cont de durata lor de utilizare: -active cu durată de utilizare mai mare de un an. În primul rând. „Bazele contabilităţii”. -după gradul de lichiditate. denumite active imobilizate sau imobilizări. 8 9 Oprea Călin. 2003 Octavian Bojian. imobilizări corporale. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru locaţie la terţi sau în scopuri administrative”. Editura Didactică şi pedagogică. pentru activele circulante. Editura Economică.9 Sunt drepturi de utilizare şi sunt înregistrate în bilanţ la costul istoric. „Bazele contabilităţii”. Conform normei internaţionale IAS 1 – „Prezentarea situaţiilor financiare” – activele sunt necurente (imobilizări) şi curente (active circulante). astfel: imobilizări necorporale. nefiind consumate la prima utilizare. Prin utilizare. şi se referă la modul în care au fost utilizate resursele obţinute de întreprindere şi unde au fost distribuite. activele imobilizate şi cele circulante sunt clasificate după gradul lor de lichiditate şi după natură. imobilizări financiare. „Ele alcătuiesc baza şi mijloacele de acţiune ale întreprinderii. investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi. fără suport corporal. Imobilizările necorporale.

mobilier etc. cheltuieli cu publicitatea. reputaţie. Cheltuielile de cercetare trebuie să fie trecute pe cheltuieli atunci când sunt suferite. Sunt acele cheltuieli necesare pentru înregistrarea lor. emblemă. lăsată la aprecierea conducerii societăţii.Vizitati www. animale şi plantaţii. Pagina 10 din 92 . Fondul comercial (goodwill) este obţinut pe baza diferenţei dintre valoarea de piaţă a unei întreprinderi şi valoarea ei contabilă şi apare în momentul achiziţiei. Această opţiune este îmbrăţişată şi de referenţialul românesc. licenţele. ca bază industrială sau comercială. brevetele. fuziunii sau vânzării acesteia. cursuri si referate postate de utilizatori. instalaţii. pe când înscrierea cheltuielilor de dezvoltare este discutabilă. Cheltuielile de constituire cuprind cheltuieli cu înfiinţarea sau cu fuziunea societăţilor. precum taxele de înregistrare şi înmatriculare la Registrul Comerţului.tocilar. fie una economică. cheltuieli de dezvoltare. Durata de folosire a imobilizărilor corporale poate fi stabilită prin două metode: fie o apreciere de ordin fiscal. mărcile cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun. face distincţie între cele două elemente. acesta este considerat activ doar dacă este achiziţionat şi nu generat prin resurse proprii. Norma IAS 38 – „Imobilizări necorporale”. Ele vor fi trecute în bilanţ doar atunci când îndeplinesc cele două criterii de recunoaştere a activelor (generează avantaje economice.ro ! Arhiva online cu diplome. cheltuieli cu vânzarea şi emiterea de acţiuni. stabilită de lege. firmă. Concesiunile. Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare sunt generate prin resurse proprii. alte imobilizări necorporale. Imobilizările corporale (activele tangibile) sunt active cu o formă materială concretă şi constituie nucleul unei întreprinderi. Cheltuielile sunt amortizabile pe o perioadă mai mică de cinci ani. adică în contul de profit şi pierdere. Imobilizările corporale sunt sub formă de terenuri. Sunt utilizate o perioadă de timp îndelungată sau chiar nelimitată (terenurile). utilaje. fondul conercial. Amortizarea acestor cheltuieli are loc atât timp cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de utilizare a imobilizărilor. licenţe. vad comercial. Conform concepţiei internaţionale. mărci de fabrică. maşini. activitate sau serviciu. brevete.). Imobilizări necorporale cuprind: cheltuieli de constituire. Este reprezentat de clientelă. iar acestea pot fi măsurate obiectiv): „O întreprindere este obligată să demonstreze că activul necorporal va genera intrări de numerar nete în exces faţă de ieşirile de numerar înregistrate pentru achiziţionarea lui”. mijloace fixe (clădiri. concesiuni. segmentele de piaţă. Este de subliniat faptul că acest tip de cheltuieli apar numai în cadrul Directivei a IV-a a Uniunii Europene şi optional în OMFP 94 / 2001. mijloace de transport. Bunurile imobilizate cumparate sau produse şi neterminate sunt incluse în categoria imobilizărilor în curs.

Interesele de participare sunt titluri sub formă de acţiuni. fără o influenţă asupra societăţii emitente. în vederea rambursării unor datorii viitoare. părţilor sociale.tocilar. În modelul din cadrul OMFP 94 / 2001. care au drept scop maximizarea rentabilităţii. în mometul achiziţiei. lichidităţile sunt transformate în materii prime şi materiale. Principalele elemente ale activului circulant sunt: stocurile. Creanţele ataşate participanţilor sunt rezultatul acordării de împrumuturi pe termen lung societăţilor cu care întreprinderea are relaţii de participare sau sunt rezultatul recuperării garanţiilor depuse la terţi (creditori bancari. însă eventualele fluctuaţii ale valorii lor sunt reflectate prin înregistrarea de provizioane pentru deprecierea activelor. generată de progresul tehnic. activele circulante sunt aferente exploatării şi trezoreriei. Pe toată durata lor de utilizare. obligaţiuni convertibile în acţiuni. care la rândul lor sunt transformate în produse în curs de execuţie. împrumuturilor acordate şi altor imobilizări financiare. Imobilizările financiare sunt titluri de valoare deţinute de întreprindere pe termen mediu şi lung. de creşterea cerinţelor utilizatorilor. după criterii impuse de contabilitatea consolidată. sub forma titlurilor de participare. altor titluri financiare pe termen lung. creanţelor ataşate participanţilor. Astfel că. cursuri si referate postate de utilizatori. titlurile de participare sunt impărţite. la rândul lor. ca investiţii în capitalul altor societăţi. prin procesul de Pagina 11 din 92 . prin obţinerea de câştiguri din vânzarea lor. de exemplu). Titlurile de participare au forma acţiunilor. conform referenţialului internaţional. creanţele. Ele au o durată de utilizare mai mică de un an şi reprezintă acele elemente necesare susţinerii activităţii de exploatare. Alte imobilizări financiare cuprind disponibilităţile sub formă de depozite pe termen lung la bănci. 2) Activele circulante: Se mai numesc şi active curente. investite de întreprindere în scopul controlării unei alte întreprinderi emitente şi al obţinerii de dividende. imobilizările sunt supuse amortizării.Vizitati www. care nu au o natură perisabilă şi atunci nu sunt amortizabile. Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor sunt trecute în contul de profit şi pierdere. sau a uzurii morale. în titluri de participare deţinute la filialele din cadrul grupului şi în titluri de participare deţinute la societăţile din afara grupului. Imobilizările proprii sunt activele societăţii deţinute ca investiţii pe termen lung. Activele circulante sunt supuse unor transformări continue în cursul unui exerciţiu financiar. investiţiile pe termen scurt şi disponibilităţile. adică o uzură datorată condiţiilor de mediu. ca urmare a uzurii fizice. Exceptie de la această regulă o fac terenurile. Iar dacă imobilizările sunt aferente activităţii de investiţii.ro ! Arhiva online cu diplome.

-mărfuri şi ambalaje. Produsele obţinute din producţie proprie sunt vândute terţilor. Ele nu pot fi vândute terţilor în starea actuală. Materialele consumabile sunt cele care nu mai au aceeaşi formă la sfârşitul producţiei. devin produse finite. Materiile prime sunt materialele care costituie baza pentru obţinerea de produse finite.tocilar. Mărfurile sunt bunuri utilizate în activităţile de comerţ ce sunt achiziţionate de întreprindere. Stocuri de producţie în curs de execuţie sunt elemente care au fost prelucrate parţial şi urmează a fi prelucrate în continuare. ce vor fi depozitate pentru a fi vândute clienţilor. stocate şi mai apoi vândute în aceeaşi stare. Ele pot fi regăsite sub aceeaşi formă asupra produselor terminate sau sunt transformate. prin parcurgerea unui proces de fabricaţie. ele doar ajută la demararea în bune condiţii a procesului de producţie. materii prime şi materiale produse în curs de execuţie lichidităţi creanţe produse finite Figura 2.ro ! Arhiva online cu diplome. generând creanţe şi noi fluxuri de lichidităţi pentru ca activitatea de exploatare să poată fi reluată.Vizitati www. Produsele finite sunt produse terminate. cursuri si referate postate de utilizatori. -stocuri de producţie în curs de execuţie. Pagina 12 din 92 . iar la finele prelucrării lor. Semifabricatele sunt bunuri care au parcurs aproape toate etapele procesului de fabricaţie şi pot fi depozitate sau vândute în starea în care se află. Circuitul activelor curente în cadrul ciclului de exploatare Stocurile reprezintă acele bunuri şi servicii care apar în cadrul ciclului de exploatare pentru a fi consumate sau vândute. Acestea sunt clasificate după natură şi după ordinea de participare la procesul de producţie: -stocuri de materii prime şi materiale consumabile. fabricaţie. -produse finite şi semifabricate.

cu diverse persoane fizice sau juridice. iar cumpărătorii de bunuri vândute. Creanţele cel mai des întâlnite sunt cele comerciale. acţiuni sau obligaţiuni. aceste avansuri sunt considerate creanţe). De asemenea. Pot fi incluse în cadrul rubricii de creanţe şi dobânzile de încasat sub formă de cecuri. la capitalul social). deţinute ca urmare a unor relaţii comerciale. în cazul întreprinderilor care au ca obiect de activitate vânzarea sau cumpărarea lor (de obicei.ro ! Arhiva online cu diplome. în vederea obţinerii unor câştiguri din vânzarea lor la un preţ mai mare decât cel de procurare.Vizitati www. mai există posibilitatea ca întreprinderea să îşi vândă propriile acţiuni / obligaţiuni. iar până la primirea produselor comandate sau până la executarea lucrărilor. cursuri si referate postate de utilizatori. Ambalajele sunt produsele care ajută la tranportarea mărfurilor. acţionarii (pentru promisiunile de aport. terenurile şi clădirile se înregistrează în bilanţ la rubrica de imobilizări corporale). în acest caz. fiind refolosibile şi cu o existenţă de sine stătătoare. lucrări executate şi servicii prestate poartă denumirea de clienţi ai întreprinderii. în natură şi / sau în bani. statul (dacă societatea plăteşte acestuia taxe şi impozite mai mult decât ce se cuvine). Pagina 13 din 92 . avansul este considerat stoc (cel mai des. De asemenea. Pot fi incluse aici şi titlurile de participare. efecte şi cupoane de încasat. Creanţele sunt drepturi băneşti sau drepturi de a beneficia de o lucrare sau un serviciu. datorită gradului lor mărit de lichiditate. Alte persoane fizice sau juridice din partea cărora întreprinderea poate avea drepturi de creanţă sunt: angajaţii (începând din momentul în care societatea le acordă avansuri salariale sau în cazul imputării unor minusuri sau a unor pagube constatate). În literatura de specialitate. societatea acordă o sumă de bani în avans. precum şi dividendele aferente acţiunilor plasate la alte societăţi. Investiţiile financiare pe termen scurt reprezintă titluri de plasament. deţinute de întreprindere pe termen scurt. Aceste persoane poartă denumirea de clienţi sau debitori. în contabilitatea internaţională. adimistrative sau de servicii. în speranţa că valoarea încasată va fi mai mare decât preţul de răscumpărare din momentul scadenţei. se menţionează adesea faptul că nu este exclusă înregistrarea creaţelor şi în cadrul rubricii de disponibilităţi băneşti. Ca particularităţi. în categoria stocurilor sunt incluse şi terenurile şi imobilele. fie ele din cadrul sau din afara grupului.tocilar. diverşii debitori (pentru garanţiile oferite în momentul achiziţionării anumitor produse) şi alţi debitori diverşi. cu condiţia ca perioada de deţinere a acestora de către unitate să fie mai mică de un an. pot fi considerate stocuri şi avansurile acordate de întreprindere furnizorilor.

Structurile bilanţiere de pasiv: Pasivul reprezintă sursele de finanţare ale întreprinderii. instituţii bancare. CEC. în lei sau în valută. procesul lor de transformare în bani fiind mai rapid sau mai lent. 1. Creditorii pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. alte societăţi. aceasta apelaeză la surse străine. O altă categorie de disponibilităţi cuprinde avansurile de trezorerie. Finanţarea din resursele proprii ale întreprinderii se numeşte autofinanţare şi cu cât aceste surse sunt mai mari decât cele externe cu atât autonomia (independenţa) financiară creşte.2. 10 Oprea Călin. emisiuni de obligaţiuni. 2003 Pagina 14 din 92 . Acestea reprezintă disponibilităţi băneşti aflate la dispoziţia angajaţilor întreprinderii. În momentul în care sursele proprii nu acoperă nevoile societăţii. În consecinţă. societatea este nevoită să îşi depună restul de numerar în conturi. însă mărimea acestuia nu poate depăşi un anumit prag. Conform Planului contabil francez. stabilit de legislaţia în vigoare. Mihai Ristea. sub fomă de depozite la vedere sau la termen. cu scopul de a achita diverse datorii faţă de terţi. Finanţarea externă are la bază raportul creditor – debitor între terţe persoane şi întreprindere.Vizitati www. Aceste surse pot proveni din interiorul sau din afara unităţii. dividende. Finanţarea externă îmbracă diverse forme: credite bancare. comerciale. Numerarul ce se află în casieria unităţii este sub forma cea mai lichidă. Disponibilităţile băneşti sunt sursele de finanţare proprii şi imediate ale întreprinderii. un pasiv reprezintă un element cu o valoare economică negativă. Sursele fie ele interne sau externe sunt utilizate pentru „acoperirea şi susţinerea financiară a activului patrimonial”10. Acestea au ca principal avantaj capacitatea de generare de dobânzi. fiind activele cele mai lichide. Pasivul bilanţier este împarţit în capitaluri proprii. Cele provenite din interior se numesc surse proprii de finanţare şi se referă la ansamblul capitalurilor proprii.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.3. Editura Didactică şi pedagogică.1. datorii şi provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi se ordonează în funcţie de gradul lor de exigibilitate (după termenul de decontare). „Bazele contabilităţii”. Ele sunt reprezentate de numerar în lei sau în valută şi echivalente de numerar. alte datorii. cursuri si referate postate de utilizatori. iar cele din afara unităţii sunt surse străine de finanţare (capital împrumutat). la bănci. Sursele proprii pot proveni din aporturi la capitalul social sau din capitalizarea profitului.

Primele de emisiune apar în momentul creşterilor de capital. de rambursările efectuate de întreprindere către acţionari sau asociaţi. în principal. ce pot fi de asemenea modificate prin noi aporturi. de modificări ale valorilor nominale ale acţiunilor sau părţilor sociale. Această definiţie ne conduce la ecuaţia bilanţieră: ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII Capitalul propriu include capitalul social. prin emisiunea de noi acţiuni. Capitalul social este compus din acţiunile sau părţile sociale aduse ca aport de către acţionari sau asociaţi.tocilar. surplusurile de aport. prin transformarea obligaţiunilor în acţiuni. odată cu înfiinţarea societăţii. primele de aport şi de fuziune. prin încorporarea de rezerve. prime legate de capital. prin emisiuni de noi acţiuni sau de părţi sociale. Primele de fuziune apar ca urmare a fuziunii a două sau mai multe societăţi şi semnifică diferenţa între valoarea contabilă a acţiunilor şi valoarea nominală. cursuri si referate postate de utilizatori. Capital social poate suferi modificari în sensul creşterii sau micşorării acestuia. Rezervele sunt rezultate ale capitalizării profitului. precum şi rezultatele nerepartizate.ro ! Arhiva online cu diplome. Primele de aport rezultă din creşterile de capital prin aport în natură. de apoturi în bani şi / sau în natură. etc. de parţi sociale. Diminuările de capital sunt datorate. Capitalurile proprii: Capitalurile proprii constituie interesul rezidual al acţionarilor întreprinderii în activul acesteia. generată de reevaluarea activelor imobilizate şi reprezintă Pagina 15 din 92 . Cadrul normativ internaţional renunţă la noţiunea de pasiv şi utilizeză noţiunile de: capitaluri proprii şi datorii. Primele legate de capital sunt primele de emisiune. O categorie distinctă a rezervelor o reprezintă rezervele din reevaluare. rezervele şi alte surse echivalente. acestea putând fi modificate în timp cu ocazia creşterilor sau micşorărilor de capital şi din aporturile în natură sau în numerar.Vizitati www. Creşterile pot fi datorate de majorarea numărului de acţiuni. Prima reprezintă diferenţa între valoarea aportată mai mare şi valoarea nominală a acţiunilor. Prima este dată de diferenţa pozitivă dintre preţul de emisiune şi valoarea lor nominală. Un alt motiv de micşoare ar fi acoperirea pierderilor suferite în anii precedenţi. Interesul este rezidual din cauza faptului că acţionarilor le revine doar partea din activ rămasă după achitarea tuturor datoriilor.

conform deciziilor luate de către Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţilor. nerepartizate. Reprezintă 5 % din profitul brut. cu caracter gratuit. Acestea nu au caracter obligatoriu. Rezultatul exerciţiului este rezultatul curent. pentru achiziţionarea de imobilizări. Rezervele facultative sunt obţinute ca procent din rezultatul net / brut. pentru acoperirea unor pierderi viitoare. deoarece aceasta nu reprezintă un venit (imobilizările nu sunt vândute). ci la venituri în avans şi se eşalonează pe mai multe exerciţii. mai rar. statutare. ci venituri. la rubrica de capitaluri proprii. Conform normelor internaţionale. conform normelor în vigoare. rezervele legale. ci un câştig.Vizitati www. prin distribuirea de dividende. Rezervele statutare (contractuale) se calculează pe baza profitului net (conform statutului). el poate fi acoperit din rezerve sau poate fi reportat exerciţiiilor următoare. Rezultatul reportat reprezintă profiturile sau pierderile rezultate din exerciţiile anterioare. subvenţiile pentru investiţii. pentru distribuirea lor în favoarea acţionarilor sau asociaţilor. dar nu trebuie să depăşească limita de 20 % din capitalul social.tocilar. Rezultatele pot fi profituri sau pierderi ale exerciţiului curent sau ale exerciţiilor anterioare. acesta poate fi repartizat la rezerve şi / sau în favoarea acţionarilor. în funcţie de deciziile conducerii entităţii. al exerciţiului din prudenţă. Este singura care nu poate fi distribuită acţionarilor sau asociaţilor şi nici nu poate fi folosită pentru acoperirea de pierderi înregistrate în cadrul exerciţiului. facultative sunt componente ale capitalurilor proprii şi sunt obţinute ca urmare a repartizării profitului exerciţiului. în scopul majorării acestuia. ca urmare a hotărârilor luate de Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţilor. din rezultatul brut (în unele ţări din rezultatul net sau din primele de capital) şi sunt obligatorii.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceste rezerve sunt constituite anual din rezultatul brut / net. Dacă este profit. pentru încorporarea în capitalul social. respectiv neacoperite. sau. nu sunt considerate câştiguri. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru acoperirea unor pierderi. ca atare nu figurează în bilanţ. deci nu trebuie să se costituie anual. Subvenţiile pentru investiţii sunt sume de bani oferite de către stat întreprinderilor. În cazul în care este pierdere. Rezervele legale sunt constituite. Toate celelalte rezerve. diferenţa dintre valoarea reală mai mare şi valoarea lor contabilă. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt valori ce se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar pentru acoperirea unor elemente ce vor apărea în viitor şi a căror Pagina 16 din 92 .

însă. acţionari sau asociaţi. un serviciu. deci sunt trecute în bilanţ. instituţii financiare. -datorii pe termen lung (datorii necurente). se dă importanţă. sunt considerate beneficii economice viitoare. ce sunt suportate pe mai multe exerciţii. se vor adăuga la valoarea mijlocului fix (se capitalizează). salariaţi. cursuri si referate postate de utilizatori. în limbaj internaţional). În schimbul acestor resurse. creşterea randamentului sau imbunătăţirea calităţii produselor fabricate de acesta. datoriile sunt elementele bilanţiere cu un pronunţat caracter juridic şi cu o valoare economică negativă. Datoriile (capitalurile străine) sunt sursele de finanţare venite din afara întreprinderii. de exemplu. La nivel internaţional. puse la dispoziţia acesteia. în momentul definirii unei datorii. mărime şi exigibilitate nu sunt cunoscute. acoperirea creanţelor clienţi incerţi sau aflaţi în litigiu). Printr-o astfel de abordare. Pagina 17 din 92 . terţi. Conform standardelor internaţionale de contabilitate. Datoriile se împart în două categorii. doar provizioanele pentru riscuri sunt înregistrate în capitalurile proprii. ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea (stingerea) cărora se aşteaptă ieşiri de resurse. bugetul statului. Iar dacă acestea pot fi măsurate în mod credibil. în funcţie de termenul scadent al acestora: -datorii pe termen scurt (datorii curente. în principal. 2) Datoriile: Potrivit referenţialului francez. Cheltuielile constituite pentru reparaţiile şi întreţinerea unor mijloace fixe. datoriile sunt obligaţii actuale ale întreprinderii. care reprezintă avantaje economice viitoare. instituţiile bancare. întreprinderea trebuie să acorde o sumă de bani sau să execute o lucrare. Provizioanele pentru cheltuieli sunt cheltuieli pentru întreţinerea imobilizărilor corporale. care au ca rezultat mărirea duratei de viată utilă a mijlocului fix. Conform directivelor europene. condiţiile de recunoaştere a activelor sunt îndeplinite şi. adică se aşteaptă să se achite într-o perioadă de până la un an.ro ! Arhiva online cu diplome. clienţi. în consecinţă.Vizitati www. acestea se clasifică în provizioane pentru riscuri şi provizioane pentru cheltuieli. substanţei şi realităţii economice şi nu numai formei sale juridice. cu exigibilitate peste un an de la data bilanţului.tocilar. de către alte unităţi (furnizorii). Provizioanele pentru riscuri sunt sume necesare pentru acoperirea viitoare a unor riscuri cu care întreprinderea se confruntă (cheltuieli suplimentare pentru garanţii acordate terţilor. de la data bilanţului sau în cursul normal al ciclului de exploatare. prin avansurile acordate de aceştia.

deoarece.tocilar. 1.Vizitati www.1. Bilanţul şi poziţia financiară a întreprinderii: Bilanţul este documentul de sinteză care prezintă starea întreprinderii. datorii comerciale. datoriile faţă de creditori. 1996 Pagina 18 din 92 . însă. „Controverse contabile”. “Controverse contabile”. atât pentru utilizatorii interni de informaţii contabile. de obicei. odată cu implementarea noilor reglementări internaţionale. Dacă s-ar fi acordat atenţia cuvenită bilanţului contabil. de performanţele şi poziţia 11 12 idee preluată din Niculae Feleagă. Ciclul de exploatare al întreprinderii reprezintă perioada de timp scursă de la momentul achiziţiei de materii prime. deoarece investitorii doreau să cunoască rezultatul pe acţiune. dar şi evoluţia activităţilor acesteia de la un exerciţiu la altul.2.`80 „puternicele pusee inflaţioniste şi prăbuşirea creditului”11. 1. până în momentul finalizării acestui proces şi al încasării de numerar sau echivalnte de numerar.2. Editura Economică. Acest lucru a generat între anii `70 . care coincide. pe lângă rezultatul exerciţiului. în grade diferite. „Acordând bilanţului rolul pe care îl merită în setul de situaţii financiare. necesare desfăşurării procesului de fabricaţie. Utilitatea bilanţului contabil: Bilanţul contabil s-a născut din nevoia unei surse corecte şi precise de informare cu privire la situaţia financiar-patrimonială. la un moment dat (sfârşitul exerciţiului. Ei sunt interesati. riscurile la care întreprinderea se expune şi situaţia trezoreriei. datorii din interese de participare. neglijând informaţiile pe care le oferea bilanţul. acesta oferă informaţii cu privire la sursele de provenienţă a fondurilor şi modul lor de investire. utilizatorii de situaţii financiare au acordat o mai mare importanţă contului de profit şi pierdere. datorii în cadrul grupului. utilizatorii ar fi putut preveni situaţiile de criză.ro ! Arhiva online cu diplome. informaţii pe care nici una din cele două situaţii nu le deţin. specialiştii au ajuns la concluzia că beneficiile nu sunt altceva decât consecinţa unor ipoteze filtrate prin intermediul acestui document de sinteză”12. cu sfârşitul anului calendaristic). cursuri si referate postate de utilizatori. alte datorii. În structura datoriilor se includ: împrumuturi şi datorii asimilate. Editura Economică. cât şi pentru cei externi. 1996 Niculae Feleagă. Bilanţul câştigă aşadar teren în faţa contului de profit şi pierdere. De-a lungul timpului. tabloul fuxurilor de trezorerie intervine cu argumente serioase: cu informaţii de tip încasări şi plăţi.

riscurile la care este expusă sau care este adaptabilitatea financiară a acesteia. Bilanţul oferă „informaţii cu privind natura şi sumele investite în resursele întreprinderii. 13 14 Niculae Feleagă. Editura Economică. Bilanţul reprezintă instrumentul pe baza căruia se fundamentează deciziile economice ale managerilor. precum şi partea capitalurilor proprii în resursele întreprinderii.Vizitati www. de a face faţă unei posibile situaţii de criză. Bilanţul exprimă valoric relaţiile de echilibru existente între bunurile economice şi sursele lor de finanţare. asigură date referitoare la modalitatea de folosire cât mai eficientă a resurselor deţinute şi prevede fluxurile de trezorerie viitoare. în vederea perfecţionării. astfel încât să se poată face faţă nevoilor situaţiilor neprevăzute. obligaţiile faţă de creditori. în „ Tratat de contabilitate financiară”. pe de o parte. asupra capacitatii sale de a-şi continua activitatea. La nivelul întreprinderii. pentru a stabili. cit. Ion Ionaşcu. astfel încat să-şi poată onora la timp angajamentele faţă de aceştia.”13 La nivelul mediului extern al întreprinderii. cursuri si referate postate de utilizatori. vol I. relaţiile cauză-efect dintre fenomenele şi procesele aparute în activitatea întreprinderii. de analiză şi de realizare a prognozelor. de control. op.”14 Bilanţul are rolul de condensator al informaţiilor provenite din exerciţiul încheiat şi cel anterior. „Flexibilitatea financiară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile necesare. iar bilanţul se concentrează asupra intereselor comune ale lor. deoarece posedă. Niculae Feleagă.” Funcţiile îndeplinite de bilanţ sunt cele de informare. pe baza acestora.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. prin punerea în mişcare a mecanismelor sistemului intern al întreprinderii. 1998 Pagina 19 din 92 . furnizorilor şi eventualilor acţionari să cunoască capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie. financiară referitoare la întreprindere. bilanţul permite creditorilor. în calitatea sa de cont al situaţiei patrimoniului. pentru a-şi asuma responsabilităţile de planificare şi de control al activităţilor întreprinderii. în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie.[…] se poate afirma că bilanţul a dobândit atributul de model de bază. „Bilanţul contabil reprezintă documentul oficial utilizat la încheierea exerciţiului financiar. ca un raspuns la diversele probleme ale activităţii economico-financiare. o structură deosebită şi are un conţinut propriu. iar pe de altă parte se întocmeşte într-o formă sistematică şi după o procedură stabilită pe bază de norme metodologice unitare.

-furnizează informaţii bazate pe principiul costurilor istorice şi nu reflectă evenimentele şi tranzacţiile viitoare. Limitele bilanţului contabil: Bilanţul financiar nu vizează toate necesităţile informaţionale ale utilizatorilor şi omite anumite aspecte economice cu sau fără substanţă materială.2. -bilanţul se focalizează pe efectele de tip financiar şi acordă mai putină atenţie efectelor nefinanciare. cum ar fi anexele. în primul rând. să se actualizeze valorile elementelor bilanţiere. în economiile hiperinflaţioniste” (reevaluare la costuri actualizate sau la valoarea netă de realizare). Este indicat. Ca atare. ca la anumite intervale de timp. Această ultimă limită este generată de aspectul static al bilanţului. pentru a face faţă variaţiilor de preţuri.Vizitati www.tocilar. de a calcula anumiţi indicatori economico-financiari precum ratele de rentabilitate. aceştia îşi completează aceste nevoi şi din alte surse. Printre limite se pot aminti: -caracterul conventional al reprezentării tranzacţiilor şi al altor evenimente. pentru a reprezenta o imagine fidelă a situaţiei patrimoniului. cursuri si referate postate de utilizatori. conform IAS 29 – „Informarea financiară. lichiditatea şi solvabilitatea. Acesta are rolul de a generaliza datele contabile pentru a oferi posibilitatea efectuării unor analize. un instrument tehnic. 1. este necesară o întocmire dinamică a bilanţului. devenind neadaptate anticipării impactului schimbărilor potentiale. în condiţii de (hiper)inflaţie.ro ! Arhiva online cu diplome. se remarcă faptul că este un procedeu folosit pentru deschiderea şi închiderea conturilor. Pornind de la ideea că bilanţul este. respectiv de definire a partidei duble. doar pentru că nu se pot măsura în mod fiabil. Pagina 20 din 92 . Asadar.2. în mediul economic.

generate de desfăşurarea activităţii. însă OMFP 94 / 2001 nu renunţă la conceptul de patrimoniu ci doar îl „armonizează” cu principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. bilanţul contabil conduce la noţiunea de patrimoniu. ci conţinutul lui economic şi juridic. din pricina alinierii contabilităţii la standardele internaţionale de contabilitate. Patrimoniul este privit ca fiind ansamblul drepturilor şi al obligaţiilor pe care le are întreprinderea. stocuri. datoriile (comerciale. a mijloacelor materiale şi băneşti.ro ! Arhiva online cu diplome. utilaje.1. inclusiv bunurile la care acestea se referă. sub forma drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale. concepţia financiară şi cea funcţională. respectiv: concepţia juridică. maşini. să aibă dreptul de proprietate şi de uzufruct asupra acestora şi de anumite Pagina 21 din 92 . În consecinţă. -elemente sub forma raporturilor sau relaţiilor juridice. drepturile şi obligaţiile au valoare economică şi aparţin unei persoane fizice sau juridice. financiare) şi obligaţiile faţă de proprietari (capitalurile proprii). cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL 2: ABORDĂRI PRIVIND BILANŢUL CONTABIL Gruparea structurilor bilanţiere se face prin prisma concepţiei teoretice care stă la baza fundamentării lor. iar în pasiv. Întreprinderea – ca entitate patrimonială – sintetizează două elemente principale: -elemente patrimoniale sub forma bunurilor.Vizitati www. mijloace de transport. În activul bilanţului. În limba engleză şi germană nu se utilizează termenul de „patrimoniu”. respectiv drepturi asupra diverselor persoane fizice sau juridice. Omiterea acetui termen din legislaţie s-ar fi dorit şi în România. se prezintă drepturile de proprietate asupra bunurilor economice deţinute (construcţii. Termenul de „patrimoniu” îşi are originea în limba latină („patrimonium” şi se traduce ca fiind averea sau moştenirea lăsată de înaintaşi). în contabilitatea anglo-saxonă termenul de „patrimoniu” este substituit cu cele două componente ale sale: „avere” pentru activ şi „capital” pentru pasiv. Expresia „valoare economică” semnifică în acest sens însuşirea drepturilor şi obligaţiilor de a fi evaluate în etalon valoric.tocilar. 2. expresia are corespondenţă şi în alte limbi latineşti: franceză – „le patrimoine” şi italiană – „il patrimonio”. concepţia economică. Drepturile patrimoniale reprezintă posibilitatea ca titularul de drept să beneficieze de bunurile deţinute. Abordarea juridică a bilanţului contabil: Privit prin prisma juridicului. iar bilanţul reflectă starea patrimonială la un moment de. exprimate valoric. disponibilităţi) si de creanţă.

ca în cazul concepţiei financiare (bunurile luate cu chirie de către întreprindere). excluzându-se terţele părţi de la beneficiul acestui drept. cursuri si referate postate de utilizatori. -sub forma activului net (An). ca urmare a vânzării produselor sau a serviciilor executate de întreprindere. activele circulante). iar obligaţia constă în rambursarea lor la scadenţă. Dreptul de proprietate este primordial. Drepturile de proprietate asupra bunurilor şi de creanţă asupra terţilor sunt evidenţiate în activul bilanţului. Valeria Băbăiţă. întreprinderea are un drept de creanţă asupra acestora. Proprietarul utilizează aceste bunuri economice fie ele într-o formă fizică (imobilizările corporale. în cadrul ciclului de exploatare pentru a obţine venituri. nefiind grevate de datorii: An = De –D. „Bazele contabilităţii”. fiscală (bugetul statului) sau socială (salariati). 1997 Pagina 22 din 92 . Până la încasarea facturilor clienţi şi a diverşilor debitori. rezervelor şi a rezultatelor. Se poate determina pe două căi şi anume: „-sub forma patrimoniului intern (Pi). se permite calcularea unui indicator al gestiunii patrimoniale: situaţia netă sau capitalul propriu. pot fi de diverse forme cum ar fi cele aferente terţilor din afara întreprinderii şi datoriile faţă de proprii asociaţi: Angajamentele faţă de terţi sunt de natură comercială (furnizori).ro ! Arhiva online cu diplome. în activele entităţii (mai puţin cele fictive).tocilar. Acest indicator reprezintă angajamentele faţă de proprietari. Editura de Vest. drepturi de creanţă asupra terţilor. Obligaţiile. prezentate în bilanţ în pasiv. ca diferenţă între total pasiv şi totalul datoriilor faţă de terţi (De) şi exprimă capitalurile proprii: Pi = De –De.Vizitati www. respectiv interesul rezidual al asociaţilor sau acţionarilor. respectiv valoarea rezultată din însumarea capitalurilor proprii. în caz de lichidare. El nu poate utiliza un bun.”15 15 Mihail Epuran. Dreptul de proprietate este considerat atribut principal şi nu se permite înregistrarea în activul bilanţului decât a bunurilor asupra cărora întreprinderea are drept de dispoziţie. ca diferenţă între total activ (De) şi totalul datoriilor faţă de terţi şi exprimă valoarea totală a bunurilor şi valorilor care sunt în proprietatea deplină a întreprinderii. financiară (creditori. fie de natură nematerială (imobilizările necorporale). nu poate obţine venitul dacă nu este proprietarul lui. Pe baza concepţiei juridice de prezentare a bilanţului. banci). după ce s-au dedus datoriile.

-Obligaţii faţă de terţi (datorii). prin activele ei. în Reprezentarea patrimoniului Patrimoniul economic Drepturi şi obligaţii (exprimate în bani) Patrimoniul juridic Ca un model simplificat.ro ! Arhiva online cu diplome. din punct de vedere juridic. Abordarea financiară a bilanţului contabil: „Într-o abordare financiară. bilanţul se prezintă astfel: BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de: ……………. De cele mai multe ori. Potrivit teoriei juridice.tocilar. în caz de lichidare.Vizitati www. -Creanţe (drepturi asupra terţilor). bilanţul este situaţia financiară a întreprinderii. ceea ce face ca activul să poată acoperi integral sau doar o parte din datorii.2. pe de o parte şi drepturile şi obligaţiile generate de acestea. gruparea structurilor bilanţiere se face în funcţie de categoria lor financiară. patrimoniul fiind obiectul dublei reprezentări în contabilitate: PATRIMONIU Bunuri economice = realitatea economică Persoană fizică (exprimate/ă bani) sau juridică Figura 3. Pentru întocmirea bilanţului financiar. bilanţul contabil nesesită o retratare Pagina 23 din 92 . să facă faţă datoriilor ajunse la scadenţă. pe de altă parte. care ne permite să vedem în ce măsură întreprinderea este aptă. (capitaluri proprii). activele sunt vândute la un preţ mai mic decât valoarea reală. Obligaţiile faţă de proprietari nu angajează o rambursare la scadentă şi nici o garanţie de recuperare a capitalurilor investite.” În acest caz. Activ Pasiv -Bunuri economice deţinute cu titlu -Obligaţii faţă de proprietarii întreprinderii de proprietate. 2. cursuri si referate postate de utilizatori. ecuaţia fundamentală a contabilităţii evidenţiază valoric corelaţia între bunurile economice.

pentru datoriile curente). în bani. resurse temporare străine şi resurse obţinute în urma activităţii întreprinderii (rezultatul financiar . denumite circulante. aşadar mai lichide. creanţe. Resursele permanente sunt capitalurile proprii. disponibilităţi. cele mai lichide. sunt delimitate activele permanente. iar pasivele descrescător exigibilităţii lor. elementele se ordonează după destinaţia bunurilor şi după gradul lor de lichiditate. iar ultimul se referă la datoriile curente. O altă dilemă apare în cazul încadrării unor creanţe nesigure. dar şi fără pierderi de valoare). în cadrul activului. durabile denumite imobilizări.Vizitati www. Schema de bilanţ financiar cu elemente ordonate în ordinea crescătoare a lichidităţii şi a exigibilităţii lor: Pagina 24 din 92 . Astfel. în funcţie de exigibilitatea lor (termenul de rambursare.ro ! Arhiva online cu diplome. Analiza datoriilor în funcţie de grdadul lor de exigibilitate prezintă o mare importanţă pentru evaluarea riscului de insovabilitate. ce se plătesc cu bani lichizi. la rubrica de creanţe. Reusrsele temporare sunt datorii cu scadenţă mai mică de un an. care nu au o scadenţă prestabilită. potrivit modelului de contabilitate anglo-saxon. În activul bilanţului. adică începând cu cele mai puţin lichide (imobilizări necorporale) si terminând cu disponibilităţile. necorporale şi financiare şi active temporare sau curente. În pasiv. iar în pasiv. se disting resurse permanente.tocilar. lichidare şi datoriile pe termen lung. Aceasta modalitate de aranjare a posturilor din bilanţ este specifică ţărilor cu sistem contabil continental european ca România.profit). bilanţul grupează şi sistematizează elementele de activ în funcţie de gradul de lichiditate (durata necesară activelor pentru a se transforma. sub formă de bani. după provenienţă (proprii sau straine) şi exigibilitate. Franţa. de asemenea şi nişte riscuri din pricina clasamentelor mai mult sau mai puţin arbitrare. cursuri si referate postate de utilizatori. în cazul împrumuturilor şi termenul de plată. fără termen. deci nu sunt exigibile decât în situaţii de faliment. ordonarea activelor se face în ordine crescatoare a lichidităţii. În general. De exemplu. Iar în cadrul pasivului. în funcţie de modul de obţinere a resurselor. furnizate de către proprietari. activele sunt ordonate descrescător lichidităţii lor. prealabilă. Ca o particularitate. acestea fiind stocuri. etc. adică considerarea lor ca active lichide sau includerea lor la imobilizări. plasarea activelor imobilizate ce nu aparţin exploatării în categoria nevoilor permanente. posturile sunt aşezate în ordine crescătoare exigibilităţii lor şi anume: primul element este capitalul propriu. O astfel de grupare a elementelor de activ presupune. sub formă de imobilizări corporale. Ca atare. iar elementele de pasiv. ce reprezintă împrumuturile pe termen mediu şi lung. deşi sunt elemente uşor vandabile.

iar în partea de jos nevoi / resurse temporare. Pagina 25 din 92 . elementele sunt ordonate în sens invers. iar partea de jos reflectă echilibrul financiar pe termen scurt.. Respectarea acestei reguli asigură echilibrul financiar. iar nevoile curente să fie finanţate din resurse temporare. ca elemente de stabilitate a întreprinderii. se află nevoile / capitalurile permanente. conform modelului francez. furnizori) -Credite pe termen lung Resurse permanente -Disponibilităţi -Creanţe -Stocuri Resurse Nevoi -Active imobilizate -Capitaluri proprii temporare temporare Indiferent de ordonarea făcută. se observă faptul că se realizează o împarţire a elementelor pe orizontală în partea de sus. BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:………….tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. ca elemente ale ciclului normal de activitate. Bilanţul financiar evidenţiază regula finanţării. Activ Nevoi permanente Pasiv -Împrumuturi pe termen scurt -Datorii (bugetul statului. însă împarţirea şi analiza financiară rămâne aceeaşi.. cursuri si referate postate de utilizatori. În cazul modelului anglo-saxon. Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat de egalitatea elementelor din partea de sus a bilanţului. Activ Nevoi permanente Pasiv -Capitaluri proprii -Credite pe termen lung Resurse permanente -Active imobilizate Nevoi temporare -Stocuri -Datorii (bugetul statului. respectiv nevoile permanente trebuie să fie acoperite din resurse permanente.Vizitati www. -Creanţe furnizori) Iar în ordine descrescătoare a lichidităţii şi a exigibilităţii: -Disponibilităţi -Împrumuturi pe termen scurt Resurse temporare BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:………….

necesarul de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN). ceea ce presupune că dreptul de utilizare a unui bun economic este principal. Pe baza acestor indicatori. Din punct de vedere financiar. 1998 Pagina 26 din 92 . şi nu numai conform formei lor juridice” Deci indiferent cine este proprietarul de drept al unui bun. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. iar în cadrul contabil conceptual este expus principiul primordialităţii economicului în faţa formei ca o caracteristică calitativă a informaţiilor prezentate în situaţiile financiare. furnizorii etc. „Pentru ca informaţia să reprezinte fidel tranzacţiile sau alte evenimente. relaţiile de decontare cu clienţii. Astfel că o întreprindere are posibilitatea să utilizeze un bun şi să îl înscrie în patrimoniul său fără a fi proprietara acestuia. dacă asigură beneficii economice viitoare şi poate fi măsurat în mod credibil. activul este divizat în active imobilizate şi active circulante. se aplică principiul „substance over forme” sau „prevalenţa economicului asupra juridicului”. Editura Economică. activele sunt resurse economice controlate de întreprindere. Abordarea economică a bilanţului contabil: Dintr-o perspectivă economică. este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în acord cu substanţa şi realitatea lor economică. conform teoriei economice.Vizitati www. “Analiza bilanţului contabil”.tocilar. iar pasivul în capital propriu (al proprietarilor) şi capital străin (împumutat). Vol I. 1999. Ion Ionaşcu.. se deduce urmatoarea formulă: TN = FR . locatarul are dreptul asupra beneficiilor generate de bunul închiriat şi va fi reprezentat în activul bilanţului său. Editura Economică. implicit amortizarea aferentă (în cadrul unui contract de locaţie-finanţare. obţinute în urma unor tranzacţii trecute şi capabile să genereze avantaje economice viitoare. idee regasită şi la Niculae Feleagă.NFR „Echilibrul financiar al întreprinderii este consecinţa deciziilor pe termen scurt privind gestionarea stocurilor. bilanţul permite deducerea unor indicatori privind echilibrul financiar al întreprinderii: fondul de rulment (FR). În consecinţă. chiar dacă nu este proprietarul lui). 16 Nicolae Georgescu. el este înscris în bilanţul întreprinderii care îl utilizează. Abordarea economică este specifică ţărilor care aplică standardele internaţionale de contabilitate. în „ Tratat de contabilitate financiară”.”16 2. cât şi pe termen mediu şi lung. privind finanţarea investiţiilor din capitaluri permanente. Legat de dreptul de proprietate asupra activelor şi de întregistrarea lor în bilanţ. iar dreptul de proprietate nu este exclus. însă devine secundar.3.

Vizitati www. datoriile (pasivele) pot fi datorii pe termen mediu sau lung – datorii necurente şi datorii pe termen scurt. având în vedere principiul continuităţii activităţii. exploatare.4. Bilanţul funcţional: Prin modalitatea de abordare funcţională a bilanţului. de trezorerie şi de finanţare: BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:…………. Bilanţul este împarţit pe operaţiuni. de finanţare Capitaluri proprii Pasiv exploatare -Datorii furnizori Pagina 27 din 92 . Similar activelor. cursuri si referate postate de utilizatori. ce permit determinarea contribuţiei fiecareia în funcţionarea normală a întreprinderii: investiţii.tocilar. ce pot fi rambursate într-un interval mai mic de un an – datorii curente. anumiţi indicatori. ca pe baza lui.. denumite. potrivit practicilor internaţionale. să se analizeze în timp. Activ Funcţia de Active imobilizate investiţii Stocuri Funcţia de Funcţia +Creanţe Datorii financiare Funcţia de Titluri de plasament trezorerie +Disponibilităţi Pentru a se face mai uşor trecerea de la bilanţul funcţional la cel financiar. active necurente şi active circulante (cu o durată de utilizare mai mică de un an) – curente. posturile din bilanţ trebuie să fie structurate pe criterii de durată de utilizare.ro ! Arhiva online cu diplome. respectiv elementele de activ în: active imobilizate (cu o durată de utilizare mai mare de un an). 2. se pemite.

la alegere. are stabilit drept obiectiv armonizarea modalităţilor de întocmire a conturilor consolidate la nivelul statelor membre. Activ Pasiv Capital subscris nevărsat A. în cadrul căreia elementele activului bilanţier sunt notate de la A la F. În ceea ce priveşte bilanţul contabil. Directiva este împărţită în 12 secţiuni printre care: dipoziţii generale privind conturile anuale. Principalul avantaj al conturilor consolidate întocmite în conformitate cu directivele europene constă faptul că ele asigură comparabilitatea. CAPITOLUL 3: MODELE DE BILANŢ CONTABIL 3. cu revizuiri în 8 noiembrie 1990. Directiva a IV-a europeană a fost adoptată în 25 iulie 1978. conţinutul anexei.tocilar. Provizioane pentru riscuri Activ imobilizat şi cheltuieli Pagina 28 din 92 . prezentată în articolul 9 al Directivei. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Capitaluri proprii Cheltuieli de constituire B. conţinutul raportului de gestiune şi aspecte referitoare la controlul conturilor anuale. se disting trei directive ce au ca obiect conturile anuale: Directiva a IV-a .1. Directiva a VIII-a – prevederi în materie de legalitate a bilanţurilor contabile. a poziţiei financiare între societăţile cu acelaşi profil sau pentru cele care îşi desfaşoară activitatea în mai multe ţări. în timp şi spaţiu.Vizitati www. Directiva expune două scheme de bilanţ. BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:…………. Modele de bilanţ contabil în viziunea dispoziţiilor europene: La nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeană a pus la dispoziţia statelor membre un sistem de contabilitate. structura contului de profit şi pierdere. pentru a-l încorpora în cadrul legislaţiei de la nivelul fiecărei ţări. structura bilanţului. Ea s-a concretizat pe baza standardelor contabile internaţionale emise de către Uniunea Europeană a Experţilor Contabili Economici şi Financiari (UEC) şi de Comitetul Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IASC).privitoare la structura şi conţinutul conturilor anuale. în articolele 9 şi10: -schema în formă bilaterală sau cont. Directiva a VII-a – adoptată la 13 iunie 1983. iar cele de pasiv de la A la E. reguli de evaluare..

Activ circulant C. la ele putându-se adăuga subsecţiuni sau pot avea derogări de la dispoziţiile Directivei.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Liliana Malciu. prezentate în cele două articole. în funcţie de specificul activităţii fiecarei întreprinderi. care are rubricile notate de la A la L. BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:…………. bazată pe echilibrul generat de relaţia între trei agregate fundamentale: fondul de rulment. cu accent pe gradul de lichiditate al activelor şi pe gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv. necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. Conturi de regularizare Pierderea exerciţiului E. nu sunt cu titlu obligatoriu. Capital subscris nevărsat Cheltuieli de constituire Activul imobilizat Activul circulant Conturi de regularizare A Datorii cu scadenţă mai mică de un an Activ circulant (inclusiv E) mai mare decât datoriile cu scadenţă mai mică de un an Suma elementelor de activ după deducerea datoriilor cu scadenţă mai mare de un an Datorii cu scadenţă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Conturi de regularizare P Capitaluri proprii Principalele prevederi ale Directivei a IV-a: Schemele de bilanţ. „Politici şi opţiuni contabile”.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. însă aceste derogări trebuie să fie menţionate şi argumentate în anexele la bilanţ. 2002 Pagina 29 din 92 . Editura Economică. Datorii Conturi de regularizare D. 17 Niculae Feleagă.. Sunt un model pentru reflectarea situaţiei patrimoniului. Beneficiul exerciţiului Modelul bilateral de bilanţ din Directivă permite o „analiză de tip financiarfuncţional.”17 -schema în format vertical sau listă (art 10).

care să fie respectate în prezentarea situaţiilor financiare şi să promoveze acceptarea şi respectarea acestora în toată lumea”. Modele de bilanţ contabil în viziunea organismelor internaţionale: Hotărârea de a se înfiinţa IASC a fost luată la Congresul Mondial al Contabililor.Art 2 alin 3). „Orice compensare între posturile de activ şi de pasiv este interzisă” (Secţia 2 . IAS 1 – „Prezentarea situaţiilor financiare” a fost aprobat de IASC în iulie 1997 şi a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie 1998. Se aplică principiul costului istoric.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceste standarde au drept scop armonizarea situaţiilor financiare la nivel mondial. De asemenea. în conformitate cu IAS. IAS 5 – „Informaţii ce trebuie prezentate în situaţiile financiare” şi IAS 13 – „Prezentarea activelor curente şi a datoriilor curente”. organizat în 1972 la Sydney. provenind de la acelasi post. astfel încât tot mai multe ţări în lume le încadrează în standardele naţionale.2. cursuri si referate postate de utilizatori. a situaţiei financiare. pentru a răspunde noilor cereri în materie de raportare financiară. întreprinderile mici şi mijlocii au posibilitatea de a simplifica structura conturilor anuale. În prezent. prin emiterea de noi standarde sau înlocuirea celor vechi. Acest Standard a înlocuit IAS 1 – „Prezentarea politicilor contabile” .Vizitati www. „Conturile anuale trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului. Comitetul reuneşte reprezentanţi din 13 ţări şi din 3 asociaţii internaţionale.18 Dezvoltarea şi publicarea standardelor de contabilitate internaţionale exercită o influenţă directă asupra situaţiilor financiare întocmite pe baza acestora. 1992 Pagina 30 din 92 .tocilar. standardele de contabilitate. 3. în interesul public. cât şi a rezultatelor societăţii” (Secţia 1 .” 18 Paragraf din Actul de constituire. IASC are următoarele obiective: „să formuleze şi să publice. în evaluarea posturilor bilanţiere. Se aplică principiul evaluării separate a elementelor pozitive de cele negative. Standardele Internaţionale de Contabilitate au cunoscut o evoluţie majoră mai ales în ultimul timp. Se are în vedere abordarea de tip patrimonial (juridic) în ceea ce priveste întocmirea bilanţului.Art 7). „Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea tuturor situaţiilor financiare cu scop general.

cursuri si referate postate de utilizatori. mai puţin tranzacţiile cu proprietarii şi distribuirile în favoarea acestora şi politicile contabile şi notele explicative.tocilar. Mecanismele de comunicare a informaţiilor. 5. dacă este util să se facă distincţia dintre elementele curente şi necurente ale bilanţului. Procesele de măsurare a elementelor ce compun situaţiile financiare. Situaţiile financiare potrivit IAS 1 şi Cadrului Contabil Conceptual sunt bilanţul.ro ! Arhiva online cu diplome. Durata unui ciclu de exploatare al unei întreprinderi este prezentată în IAS 1 ca fiind „perioada de Pagina 31 din 92 . -caracteristicile calitative ale informaţiilor conţinute în situaţiilor financiare. tabloul fluxurilor de trezorerie. 6. precum şi rezolvarea problemelor contabile ce nu îşi găsesc soluţii în norme. 4. Cadrul conceptual al contabilităţii constituie un ghid pentru elaborarea de norme contabile şi pentru interpretarea lor. Întreprinderile trebuie să decidă. contul de profit şi pierdere. interpretarea şi auditarea situaţiilor financiare de către toţi cei care aplică Standardele Internaţionale. ce derivă din situaţiile financiare. ce cuprinde 110 paragrafe şi având drept scop sprijinirea în elaborarea. în functie de activităţile desfăşurate de acestea. un tabloul al tuturor variaţiilor capitalurilor proprii sau un tablou care să reflecte variaţiile capitalurilor proprii. nevoile lor informaţionale şi obiectivele situaţiilor financiare. -terminologia contabilă şi criteriile de constatare (recunoastere) a elementelor ce compun situaţiile financiare. Principalele elemente ale cadrului sunt: Prefaţa. -ipotezele prealabile şi conventiile contabile. performanţele şi fluxurile de numerar viitoare. Obiectivele situaţiilor financiare sunt prezentate succint în paragrafele 12 – 21 ale Cadrului Contabil Conceptual şi se referă la informarea utilizatorilor cu privire la situaţia financiară. Conceptele de capital şi de menţinere a capitalului. Utilizatorii. în ceea ce priveşte structura şi conţinutul bilanţului. a fost publicat Cadrul Contabil Conceptual al IASC în 1989. acestea trebuie să realizeze distincţia dintre elementele curente şi cele necurente: -active curente şi necurente . Pentru o mai bună înţelegere a modalităţilor de lucru ale IASC.Vizitati www. -datorii curente şi necurente. Elementele sunt clasificate ca fiind curente dacă sunt utilizate pe parcursul unui singur proces de exploatare sau dacă se aşteaptă să fie realizate în timp de un an de la data bilanţului. Potrivit normei IAS 1.

dacă este prevazută realizarea lor în timp de un an după data bilanţului. -reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionata. cât şi activele de expoatare şi financiare pe termen lung). Dacă ciclul de exploatare şi perioada estmată a fi realizate depăşeşte 12 luni de la data bilanţului. este cazul liniilor de credit. În practică.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Celelalte active sunt considerate elemente necurente (imobilizări corporale şi necorporale. În caz contrar. impozitului pe profit sau partea curentă a datoriilor purtătoare de dobândă. Numerarul şi echivalentele de numerar a căror utilizare este restricţionată trebuie tratate ca active imobilizate. activele sunt considerate curente dacă: -se asteaptă să fie realizate. plăţile în avans pentru stocuri şi creanţele comerciale sunt. dividendelor de plătit. din moment ce ele vor fi realizate în cadrul ciclului de exploatare. -sunt deţinute. Datorii curente si datorii necurente: În paragrafele 60 şi 63 din IAS 1. valoarea acestora trebuie prezentata separat.Vizitati www. în mod normal. în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se asteapta a fi realizate în maximum un an de la data închiderii exerciţiului. Active curente si active necurente: În paragrafele 57 -59 din IAS 1. pe parcursul ciclului de exploatare normal al întreprinderii. incluse în categoria activelor curente. dar se aşteaptă să fie exigibile în termen de 12 luni de la data bilanţului. Pagina 32 din 92 . conform IAS 25 – „Contabilitatea investiţiilor financiare”. chiar dacă nu se preconizeaza a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilanţului. Titlurile negociabile pe pieţe sunt active curente. Toate celelalte datorii sunt considerate necurente (pe termen lung). sau sunt deţinute pentru consum sau vânzare. se specifică faptul că o datorie este considerată curentă atunci când: -face parte din fondul de rulment (cum sunt datoriile comerciale sau salariale) şi se aşteaptă să fie exigibile în cadrul ciclului de exploatare (care poate fi mai mic sau mai mare de un an). Numerarul sau echivalentele de numerar a căror utilizare nu este restricţionată trebuie tratate ca active curente.ro ! Arhiva online cu diplome. în principal. -nu face parte din fondul de rulment. conform paragrafelor 54 şi 56 din IAS 1. ele sunt considerate active necurente. timp dintre momentul achiziţiei materiilor prime utilizate într-un proces de producţie şi momentul finalizării acestui proces în numerar”. toate stocurile.

rezervele şi alte surse echivalente. ele au un potential de a genera.ro ! Arhiva online cu diplome. ce vor fi platite intr-o perioadă mai mică de un an. după ce au fost deduse toate datoriile. IAS 1 face distincţie între o tranzacţie trecută şi un angajament viitor. direct sau indirect. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual. care rezultă din tranzacţii sau din evenimente trecute şi care. fluxuri pozitive de lichidităţi sau de echivalente sau de a reduce ieşirile de astfel de elemente. probabil. se prezintă separat elementele de datorii. în mod normal. ca facând parte din pasivul extern al patrimoniului şi capitalurile proprii: Datoria este constituită din obligaţii actuale ale întreprinderii. la alte entităţi. Definirea elementelor bilanţiere: Anumite elemente ale cadrului au fost incluse în cadrul normei internaţionale 1 revizuită (elemente referitoare la definirea elementelor bilanţiere şi la recunoaşterea acestora): În paragraful 49 al Cadrului Contabil Conceptual se prezintă o definiţie a activului. însă simpla decizie de a-l cumpăra în viitor nu poate fi considerată o obligaţie (deoarece nu poate fi măsurată în mod credibil. diminuarea viitoare sau transferul viitor. necesită. Amortizarea implică extinderea Pagina 33 din 92 . Evaluarea elementelor bilanţiere: Activele curente trebuie evaluate. Datorii necurente sunt şi datoriile purtatoare de dobanzi. Deci. ce este preluată în cadrul IAS 1: Activul este constituit din resurse economice obţinute sau controlate (în cazul leasingului) de întreprindere. în folosul întreprinderii. în activele entităţii. Activele imobilizate sunt înregistrate la cost istoric sau la valoarea reevaluată minus orice amortizare cumulată sau provizioane pentru depreciere. dacă termenul lor original a fost pentru o perioadă mai lungă de un an şi există intenţia de a le refinanţa sau de a le reprograma pe termen lung. precum şi datoriile ce nu ţin de ciclul normal de producţie al întreprinderii. chiar dacă sunt cu scadenţa mai mică de un an. ca urmare a unor evenimente sau tranzacţii trecute. cursuri si referate postate de utilizatori. surplusurile de aport. cum ar fi de exemplu în momentul în care există un contract sau este livrat bunul respectiv). al unor resurse generatoare de avantaje economice.Vizitati www. Ele includ capitalul social. aşa cum apare în definiţia datoriilor: obligaţiile generate de cumpărarea unui activ sunt înregistrate în bilanţ.tocilar. În IAS 1. la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. care au calitatea de a genera avantaje economice viitoare. precum şi rezultatele nerepartizate.

IAS 1 lăsând fiecărei întreprinderi posibilitatea de a-şi întocmi propriile situaţii financiare.Active financiare 1.tocilar.Capital emis si rezerve. Datorii pe termen lung purtătoare metoda punerii înechivalenţă de dobândă 5.Active fiscale impuse de IAS 12 6.. pentru a-l evalua. să intre în întreprindere (+) sau să iasă (-) şi când există o bază de măsurare adecvată.Datorii comerciale si alti creditori 8. BILANŢ CONTABIL Încheiat la data de:………….Investitii contabilizate utilizându-se 3.Stocuri 5. pe categorii sau subtotaluri suplimentare.Interes minoritar (numai pentru situaţii 4. Recunoastere elementelor din bilanţul contabil: Cadrul Contabil Conceptual cere ca un element al situaţiilor financiare să fie constatat în cazul în care: este probabil ca un avantaj economic viitor asociat cu elementul respectiv. Activ Capital propriu şi datorii 1. însă o astfel de abordare necesită o judecată profesională.Active corporale 3. Pagina 34 din 92 . pentru o prezentare cât mau fidelă a poziţiei financiare. minimul de elemente care trebuie să apară în bilanţ. de care este legat. în mod fiabil. în paragraful 66. cu condiţia ca principalele elemente prezentate mai sus să nu lipsească. costului capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui activ minus valoarea luiă pe durata estimată de viaţă utilă.ro ! Arhiva online cu diplome. Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul în care elementele trebuie să fie prezentate şi lasă întreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri.Numerar şi echivalente de numerar Pornind de la această structură. într-o manieră corespunzatoare activităţii sale.Vizitati www.Provizioane 4. se pot detalia anumite elemente. IAS 1 prescrie. financiare ale grupului) 2.Datorii fiscale înconformitate cu IAS 12 7. cursuri si referate postate de utilizatori.Creanţe comerciale şi alţi debitori 6.Active necorporale 2.

Cele două modele au în comun criteriile de clasificare a elementelor bilanţiere: . Modele de bilanţ contabil în câteva sisteme contabile reprezentative : 3.3. ar denatura imaginea de ansamblu a activităţii întreprinderii. bilanţul (balace sheet). sunt prevazute două modele de bilanţ contabil şi anume: -unul în format listă (vertical). fiind grupate în active imobilizate şi active circulante şi sunt prezentate în ordine inversă a lichidităţii. grupate în ordine inversă: începand de la cele cu termen de rambursare mai mare de un an. spre cele cu scadentă imediată (datoriile curente) Pagina 35 din 92 . În cadrul Legii Societăţilor comerciale. datorii şi interes minoritar.Vizitati www.criteriul funcţional pentru cele de activ. adică o „imagine fidelă” (fine and fair view).tocilar. „separarea activelor imobilizate de activele circulante se bazează pe funcţia reală a acestora şi nu pe scadenţa lor”. iar pasivul este împarţit în capitaluri proprii.3. în mod obligatoriu. relevantă şi fiabilă a situaţiei fianciare si a performanţelor. cursuri si referate postate de utilizatori. în Marea Britanie: Potrivit concepţiei britanice. Acestea sunt prezentate în „Legea societăţilor comerciale” şi sunt aplicabile societăţilor pe acţiuni (PLC) şi societăţilor cu răspundere limitată (Ltd). optând pentru o informare care să asigure o prezentare utilă. Totuşi. modelul de bilanţ are forma bilaterală şi prezintă distinct activele curente de cele necurente. 3. În anexa la normă. Modele de bilanţ contabil.gradul de exigibilitate pentru elementele de pasiv. un set complet de conturi anuale trebuie să cuprindă. . -un model orizontal (cont).1. Asadar. contul de profit şi pierdere (profit and loss account) şi anexa (notes).ro ! Arhiva online cu diplome. Se permit totuşi derogări de la normă doar în cazul în care aplicarea unei cerinţe prevăzută de IAS nu ar avea ca rezultat o prezentare fidelă a situaţiilor financiare. întreprinderile au posibilitatea de a întocmi situaţii financiare specifice obiectului lor de activitate.

Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. deoarece acesta oferă informaţii în plus faţă de cel orizontal. Pentru aflarea marimilor brute cât şi a detaliilor privind amortizările şi provizioanele pentru deprecierea activelor se va consulta anexa. Modelul vertical de bilanţ: BILANŢ Încheiat la data de: Active imobilizate Active circulante Datorii cu scadentă sub un an Activ net contabil (pasiv net curent) Activ total – Pasiv curent Datorii cu scadenţă peste un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital şi rezerve Modelul orizontal de bilanţ este specific ţărilor din Europa continentala (Franţa. Vol I. Editura Economică. fiind asemănător cu cel prezentat în Art 9 al Directivei a IV-a a Uniunii Europene: BILANŢ Încheiat la data de: Activ Pasiv Active imobilizate Capital şi rezerve Active circulante Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 19 Niculae Feleagă. “Sisteme contabile comparate”. “Contabilităţi anglo-saxone”.Italia). 1995 Pagina 36 din 92 . 19 Cel mai folosit model de către britanici este modelul în formă verticală.ro ! Arhiva online cu diplome. în sensul că permite calcularea activului / pasivului net contabil. şi prezentarea acestora la valoarea netă contabilă. Spania.

se păstreză abordarea patrimonială a bilanţului şi implicit „principiul proprietăţii”. reprezintă cheltuieli. cursuri si referate postate de utilizatori. informaţiile sunt difuzate şi prezentate la nivelul conturilor individuale şi la cel al conturilor consolidate. Pagina 37 din 92 . Italia. precum Franţa. elementele nocorporale. în Franţa: Majoritatea sistemelor contabile aferente ţărilor. totalul activelor şi numărul salariaţilor: sistemul de bază (B) ce cuprinde dispoziţii minimale. Belgia. sistemul dezvoltat (C) care presupune întocmirea unor situaţii complete pentru a putea realiza studiul asupra gestiunii întreprinderii. sistemul simplificat (A) pentru întreprinderile mici. conform PCG francez.2. pentru care este prea elaborat şi prea greoi sistemul de bază. Nu se înscriu în activ decât elementele care aparţin de drept întreprinderii. De asemenea. Spania. Aceste ţări au influenţe specifice spaţiului în care se află. deci nu sunt considerate active decât în urma respectării unor condiţii severe. în funcţie de condiţiile ce trebuie să le îndeplinească acestea privind cifra de afaceri.Vizitati www. iar pentru conturile consolidate. Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt Total activ Total pasiv 3. Conform PCG francez (1982). De aceea dreptul de proprietate asupra bunurilor este primordial. adică sunt dominate de caracteristicile dreptului scris. abordarea elementelor de activ bilanţier este una strict patrimonială. aplicabile întreprinderilor mari şi mijlocii. Modele de bilanţ contabil. În cadrul conturilor individuale. bazate pe abordarea de tip patrimonial a bilanţului. Suedia sunt marcate de o tendinţă de europenizare. cu anumite excepţii. În ceea ce priveşte prezentarea şi întocmirea situaţiilor financiare. aflându-se sub cupola Directivelor Contabile ale Uniunii Europene.3.tocilar. pentru conturile individuale. se aplică normele internaţionale. întreprinderile au posibilitatea de a prezenta bilanţul contabil în unul din cele trei sisteme. din motive de uniformizare. prin respectarea „principiului priorităţii realităţii în faţa formei”.ro ! Arhiva online cu diplome. pe raportări financiare mai puţin transparente şi cu influenţe fiscale puternice. în contabilitatea franceză. Aşadar.

Elementele de activ sunt clasificate potrivit destinaţiei lor. se are în vedere redefinirea conceptului de pasiv şi orientarea acestuia spre poziţia IASC. deoarece acesta este repartizat la rezerve. Editura Economică. -provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. „Analiza bilanţului contabil”. Capitalul propriu. iar elementele de pasiv sunt clasificate după origine. 1999 Pagina 38 din 92 . diverşi creditori care nu aparţin întreprinderii).Vizitati www. bugetul statului. Activele şi pasivele sunt înregistrate în bilanţ în funcţie de durata lor (mai mare sau mai mică de un an). la dividende etc. conturi de regularizare şi diferenţe de conversie pasiv). (în cazul unui rezultat pozitiv) sau este transferat la rezultatul reportat (dacă este pierdere). PCG prevede un model înainte de repartizarea rezultatului. Editura Economică. „Contabilitatea ca instrument de putere”. restricţionarea pasivului la obligaţiile posibile sau certe fiind delimitate: -datorii. iar pasivele sunt „orice element care are o valoare economică negativă pentru o entitate”. bancă. valoarea creanţelor şi a cheltuielilor în avans pentru o durată mai mare de un an. În aceste condiţii. 2002 Nicolae Georgescu. -pasivul intern cuprinde capitalurile proprii şi alte fonduri deţinute de întreprindere. se propune: excluderea capitalurilor proprii din pasiv. deci adoptarea unei poziţii restrictive asupra pasivelor. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli . caz în care rezultatul contabil apare în structura capitalurilor proprii şi un model după repartizarea rezultatului. cursuri si referate postate de utilizatori. O altă particularitate ar fi renunţarea la criteriile de clasificare de tip lichiditate / exigibilitate.ro ! Arhiva online cu diplome.21 20 21 Mihaela Minu.tocilar. „În cadrul Consiliului Naţional al Contabilităţii. -cheltuieli de plătit”. Activele sunt definite ca fiind „orice element patrimonial care are o valoare economică pozitivă pentru unitate”. exigibilitatea datoriilor mai mari sau mai mici de un an. este împărţit în două categorii şi anume: -pasivul extern reprezentând datorii din afara întreprinderii (datorii către furnizori. ca un element de pasiv. model în care rezultatul nu mai apare ca element de capital propriu. Totuşi se cer detalieri în subsolul bilanţului cu privire la valoarea imobilizărilor financiare pentru o durată mai mică de un an.20 Se pot remarca o serie de particularităţi privind modul de prezentare a bilanţului contabil şi anume: Prezentarea bilanţului se poate face în format bilateral (cont) sau în format vertical (listă).

precum şi mărimile nete (rezultate din diferenţa celor două rubrici anterioare) a elementelor bilanţiere. cheltuieli de eşalonat. cursuri si referate postate de utilizatori. cheltuieli privind emisiunea de împrumuturi obligatare. Contul „Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii” este înscris în activ ca fiind un cont de regularizare şi include: cheltuieli amânate. mărimile brute. Se înregistrează distinct. Există două rubrici de creanţe privind acţionarii: una denumită „Capital subscris neapelat” fiind prima rubrică în activul bilanţier şi rubrica „Capital subscris apelat nevărsat”.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 39 din 92 . în activul circulant. amortizările şi provizioanele. pe coloane.Vizitati www. cheltuieli de achiziţie a imobilizărilor.22.tocilar. cit. op. Modelul de bilanţ prezentat de către întreprinderile care aplică sistemul simplificat înainte de repartizarea rezultatului este: BILANŢ Încheiat la data de: ACTIV EX N Brut Amortism si preaviz EX N-1 Net Net N N-1 PASIV EX Active imobilizate Imobilizări corporale Fond comercial (a) Altele Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL I Active circulante Capitaluri proprii: Capital Diferenţe din reevaluare (b) Rezerve: -rezerve legale -rezerve reglementate -altele (4) Rezultatul 22 Nicolae Georgescu.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Totuşi există numeroase legi ce se referă la informaţiile prezentate în bilanţ. Stocuri şi producţie în curs Avansuri şi aconturi vărsate pentru comenzi Creanţe (2): -clienţi şi conturi asimilate -altele (3) Valori mobiliare de plasament Disponibilităţi Cheltuieli constatate în avans (2) TOTAL II TOTAL GENERAL (I+II) reportat (c) Rezultatul exerciţiului (c) Provizioane reglementate TOTAL I Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (II) Datorii (5): Împrumuturi şi datorii asmilate Avansuri şi aconturi primite Furnizori şi conturi asimilate Altele (3) Venituri constatate în avans (2) TOTAL III TOTAL GENERAL (I+II+III) 3. Nu există un format standard de bilanţ şi nici nu poate fi vorba despre o abordare patrimonială a acestuia. în SUA: Potrivit specificului contabiltăţii anglo-saxone. Pagina 40 din 92 . În întocmirea bilanţului contabil se ţine cont de standardele internaţionale de contabilitate şi de IFRS-uri. Modele de bilanţ contabil. Bilanţul contabil se poate prezenta în format vertical (listă) sau în format orizontal (cont).3. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.3. normalizatorii lasă întreprinderilor libertatea de a alege un model care reflectă cât mai bine poziţia financiară a acesteia. în ceea ce priveşte prezentarea unui model de bilanţ contabil.

Vizitati www. Activele şi pasivele sunt împăriţite în funcţie de durată în curente şi necurente.ro ! Arhiva online cu diplome. Ecuaţia de bază a bilanţului este. accentul este pus pe elementele pe termen scurt şi exigibilităţile imediate. 1998 Pagina 41 din 92 . cursuri si referate postate de utilizatori. „Sisteme contabile comparate”. Particularităţi ale modelului american de bilanţ: Ordonarea elementelor în bilanţ este inversă faţă de cea utilizată în contabilitatea europeană. ca o particularitate a contabilităţii anglo-saxone. -capitalurile proprii reprezintă diferenţa dintre active şi datorii. în format vertical: ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII Modelul vertical de bilanţ este: BILANŢ Încheiat la data de: N Active Active circulante Imobilizări corporale Imobilizări necorporale TOTAL ACTIVE Datorii Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Capitaluri proprii 23 N1 Niculae Feleagă. Acest model de bilanţ prezintă avantajul că permite calcularea indicatorului de echilibru financiar: „Fond de rulment”.tocilar. Potrivit culturii americane. Vol I „Contabilitati anglo-saxone”. Elementele cuprinse în bilanţ sunt prezentate la costuri istorice nu la valorile actuale. ca obiecte ale activităţii curente (de exploatare). sacrificii ce vor emana din obligaţiile actuale. Editura Economică. Definiţiile date elementelor bilanţiere sunt cele specifice normelor internaţionale şi sunt prezentate în Cadrul Contabil Conceptual American (SFAC 3)23: -activele reprezintă elementele care generează avantaje economice viitoare. adică în ordine descrescătoare a lichidităţii şi exigibilităţii. ce rezultă din evenimente trecute. -pasivele (datoriile) sunt sacrificii viitoare probabile privind beneficiile.

Capital Rezerve TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII În prezentarea orizontală a bilanţului. ecuaţia este: ACTIV = DATORII + CAPITALURI PROPRII Modelul orizontal de bilanţ este cel mai des utilizat: BILANŢ Încheiat la data de: N ACTIVE CURENTE Disponibilităţi Plasamente financiare pe termen scurt Clienţi şi efecte de primit Stocuri Cheltuieli plătite în avans TOTAL ACTIVE CURENTE (I) IMOBILIZĂRI Imobilizări financiare Imobilizări corporale: N-1 DATORII CURENTE Furnizori Cheltuieli de plătit privind salariile şi impozitele Dividende de plată Avansuri primite de la clienţi Datorii sub un an pentru contractele de leasing TOTAL DATORII CURENTE (I) DATORII PE TERMEN LUNG Împrumuturi pe termen lung Alte datorii pe termen lung (bunurile luate în leasing. impozitele Terenuri Construcţii Echipamente luate în amânate) TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG (II) CAPITALURI PROPRII Capital social N N-1 Pagina 42 din 92 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. veniturile în avans.Vizitati www.tocilar.

Marii Britanii. şi nu numai conform formei lor juridice”. Documentele de sinteză sunt întocmite în mod diferenţiat. în Olanda: Spre deosebire de celelalte ţări europene. Modele de bilanţ contabil. Ca în toate contabilităţile anglo-saxone. iar conturile individuale ale filialelor nu sunt publicate şi auditate. pe categorii de societăţi: mari. se remarcă prezenţa opţiunilor în materie de contabilitate şi o lejeritate în alegerea politicilor. Ion Ionascu – “Tratat de conatbilitate financiară” – Editura Economica 1998 Pagina 43 din 92 . 24 N Feleaga. se detaşează de influenţele franceze. Bilanţul contabil este întocmit în scopul unei bune (utile) informări. în vederea luării deciziilor.Vizitati www. În Olanda. este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în acord cu substanţa şi realitatea lor economică. cursuri si referate postate de utilizatori. Societăţile care deţin filiale trebuie să întocmească şi să publice conturi consolidate.tocilar. este una de tip liberal. Conceptul de „imagine fidelă” (true and fair view) este preluat din contabilitatea internaţională. practicilor şi a tehnicilor de estimare pentru rezolvarea unei probleme.4. însă se observă totuşi o monitorzare din partea statului. leasing Imobilizări necorporale Fond comercial Brevete Alte active necurente TOTAL ACTIVE NECURENTE (II) TOTAL ACTIV (I+II) Prime de emisiune Rezerve TOTAL CAPITALURI PROPRII (III) TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII (I+II+III) 3. mijlocii şi mici. Astfel. şi totusi nu pe una fiscală. „pentru ca informaţia să reprezinte fidel tranzacţiile sau alte evenimente. bazată pe o politică socială. determină o imagine fidelă a poziţiei financiare. sistemele contabile ale Oladei. precum a ţărilor vecine.24 Se observă faptul că. În sistemul contabil olandez. Aşadar. metodelor. conturile anuale simplificate sunt mai sărace în conţinut decât cele franceze. Iar ca o particularitate a sistemului contabil olandez. se merge pe principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. în sensul că.ro ! Arhiva online cu diplome.3. o informare de calitate superioară. opţiunile contabile apar atât la nivelul conturilor individuale cât şi la nivelul conturilor consolidate. contabilitatea olandeză. în cadrul raportarilor financiare se păstrează denumirea de „conturi anuale” – specifică Directivei a IV-a Europene – şi nu de „situatii financiare” conform unei abordări internaţionale.

gradul de exigibilitate pentru elementele de pasiv. FIFO sau CMP. Stocurile sunt evaluate pe baza metodelor LIFO. specifice modelului francez. contabilitatea olandeză preia din cadrul sistemului anglo-saxon libertatea de prezentare. Modelul cel mai utilizat de bilanţ este cel în formă bilaterală. iar informaţiile referitoare la amortizarea activelor şi la valorile lor brute sunt furnizate de anexă. Elementele cuprinse în bilanţ sunt prezentate în valori nete. Liberalismul olandez se resimte pe linia situaţiilor financiare.criteriul funcţional pentru cele de activ. spre cele cu scadenţă imediată (datoriile curente). decât în cazul SA şi SRL.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind grupate în active imobilizate şi active circulante şi sunt prezentate în ordine inversă a lichidităţii. cursuri si referate postate de utilizatori.pe baza costului de inlocuire sau a costului curent.tocilar. în sensul că întreprinderile au posibilitatea de a întocmi situaţii financiare specifice obiectului lor de activitate. Activele finanţate printr-un contract de leasing financiar sunt imobilizate. Diferenţa dintre această bază şi costul istoric este trecută la rezerve. iar structurarea şi ordonarea elementelor sunt tradiţonale. Amortizările sunt calculate pe baza duratei de viaţă a bunului şi nu au incidenţă asupra rezultatului fiscal.Vizitati www. . BILANŢ Încheiat la data de: Activ Pasiv Active imobilizate Capital şi rezerve Active circulante Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Datorii pe termen lung Pagina 44 din 92 . prin inexistenţa unui model obligatoriu. Acest model de bilanţ se regăseşte în reglementările britanice. optând pentru o prezentare care să asigure o imagine utilă. Referitor la conţinutul bilanţului. Există două modele de bilanţ: unul în format listă sau vertical şi unul în format cont sau bilateral. Evaluarea activelor : imobilizările . Criteriile de clasificare ale elementelor bilanţiere în acest format sunt: . grupate în ordine inversă: începând de la cele cu termen de rambursare mai mare de un an. relevantă şi fiabilă a situaţiei fianciare şi a performanţelor.

02. Bilanţul era conceput pe principiul juridic. 3. au existat. după anul1989.4. Total pasiv 3.ro ! Arhiva online cu diplome. Modelul de bilanţ contabil întocmit de întreprinderile româneşti. în sistemul contabil românesc. Conform Art 27 din Lege.1. mai exact. anexe şi raportul de gestiune”. influenţele au fost de sorginte franceză. să se realizeze trecerea la Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr..4. şi a cuprins perioada dintre anii 1994-2001. în anul 2001. 403 / 22. începând cu anul 1999 s-a dorit ca situaţiile financiare să fie întocmite în concordanţă cu normele internaţionale. Datorii pe termen scurt Total activ contabilă: În materie de raportare financiară. cont de profit şi pierdere. în cazul întreprinderilor mari şi la Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. respectând principiul partidei duble: în partea stangă activul. 306. iar formatul este un hibrid între dispoziţiile Directivei a IV-a Europene şi consilierea franceză. mai apoi. cel în format cont sau bilateral (Art 10). două etape ce au avut la bază influenţe puternice din afara acestuia: -În prima etapă de reformă contabilă. conţinutul lor fiind reglementat de Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. -În cea de-a doua etapă. fiind reglementat de Legea contabilităţii nr. pentru ca. 82 / 1991. 94 din data de 20. s-a luat drept etalon formatul de bilanţ al Directivei a IV-a Europene. se pot efectua analize de tip financiar-funcţional. în prima etapă de reformă a sistemului contabil: În perioada 1994 -2001. Formatul de bilanţ era unul bilateral. patrimonială a situaţiei financiare. iar în cea dreaptă pasivul. Clasificarea elementelor de activ se făcea în funcţie de destinaţie.2001. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.04. prin determinarea indicatorilor de echilibru financiar: fondul de rulment. Modele de bilanţ contabil în viziunea organismelor naţionale de normalizare Pagina 45 din 92 .Vizitati www. care sunt trecute în plan secundar. Pe baza bilanţului. „Bilanţul” este format din: „bilanţ. Se pune accent pe o prezentare statică. toate întreprinderile din România întocmeau situaţiile financiare pe baza modelelor prezentate în Legea contabilităţii. iar a celor de pasiv în funcţie de provenienţă şi nu pe criterii de tip lichiditate-solvabilitate. în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.1999.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Toate elementele sunt prezentate în valori nete, ceea ce face mai dificilă întocmirea unui tablou de finanţare, de exemplu. Informaţiile referitoare la valoarea brută a elementelor, precum şi a cuantumului amortizărilor şi a deprecierilor se pot prelua din anexă. Conform influenţelor care au stat la baza fundamentării acestui model de bilanţ, elementele de activ sunt grupate în ordine crescătoare a lichidităţii, iar elementele de pasiv, în ordine crescătoare a exigibilităţii. Modelul de bilanţ, ce se regăseşte în regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii, este: Bilanţ contabil Încheiat la data de……………… ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL Stocuri Alte active circulante ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Cheltuieli înregistrate în avans Diferenţe de conversie-activ CONTURI DE REGULARIZARE PRIME DE RAMBURSARE A OBLIGA ŢIUNILOR Provizioane pentru cheltuieli PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI Împrumuturi şi datorii asimilate Furnizori şi conturi asimilate Clienţi creditori Alte datorii DATORII TOTAL Venituri înregistrate în avans Diferenţe de conversie-pasiv CONTURI DE Ex N1 Capital social Prime legate de capital Diferenţe din reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exerciţiului Fonduri Subvenţii pentru investiţii Provizioane reglementate CAPITALURI PROPRII TOTAL Provizioane pentru riscuri N PASIV Ex N1 N

Pagina 46 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

REGULARIZARE ŞI TOTAL ACTIV ASIMILATE TOTAL PASIV

Se observă că acest format oferă posibilitatea înscrierii valorilor provenite din două exerciţii consecutive, ca solduri ale conturilor sintetice aferente fiecărui exerciţiu financiar încheiat, pentru o mai bună comparare a tendinţelor înregistrate de întreprindere, în timp. Faţă de perioada anterioară anului 1994, se remarcă faptul că scopul întocmirii situaţiilor financiare nu mai este unul strict fiscal, ci contabilitatea este orientată spre o gamă mai largă de utilizatori interni şi externi (manageri, acţionari, salariaţi, furnizorii, clienţi, bănci), deşi principalul utilizator este tot statul. De asemenea se introduce şi un plan contabil dualist de influenţă continental-europeană şi o tendinţă de constituire a unui sistem de contabilitate bazat pe un cadru contabil conceptual, prin menţionarea celor şase principii în cadrul Legii Contabilităţii. Acest sistem introdus nu este infailibil, se observă totuşi o serie de inconsistenţe, dacă privim acum în urmă, prin compararea cu sistemul actual, reglementat prin OMFP 94 / 2001 şi OMFP 306 / 2002, cum ar fi: Definirea insuficientă a pricipiilor menţionate în Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii. Deşi pe lângă cele şase pricipii definite în contabilitatea românească, mai operează şi alte principii, acestea nu sunt prezentate în lege: pricipiul costurilor istorice, principiul entităţii patrimoniale, principiul partidei duble; Inexistenţa unei prezentări distincte a terminologiei folosite în lege, pentru ca atât preparatorii cât şi utilizatorii de conturi să înţeleagă mai bine semnificaţia elementelor aparute la nivelul situaţiilor financiare; Nu există referiri clare cu privire la caracteristicile calitative ale informaţiilor prezentate în situaţiile financiare; Metodele de evaluare a elementelor patrimoniale la inflaţie nu sunt precizate, deşi situaţia economica a României din acea perioadă impunea acest lucru. Nu au fost stabilite cele doua criterii de recunoaştere a elementelor pentru prezentarea lor în situaţiile financiare; Nu s-a oferit posibilitatea utilizării şi prezentării unor situaţii financiare simplificate, utile întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pagina 47 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deşi aceste inconsistenţe au existat, trebuie remarcate totuşi eforturile depuse atunci pentru realizarea trecerii de la o gândire sovietică în contabilitate, la o viziune europeancontinentală. 3.4.2. Modelul de bilanţ contabil întocmit de întreprinderile româneşti, în a doua etapă de reformă a sistemului contabil: „Ordinul 403 / 22.04.1999 cu privire la Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale (publicat în MO nr. 480 / 04.10.1999) marchează o cotitură în dezvoltarea sistemului de contabilitate din România” şi pe baza lui se face trecerea, în anul 2001, de la bilanţul ca o situaţie de ordin patrimonial la bilanţul economico-financiar, prin Reglementările OMFP 94 / 2001, de asemenea armonizate cu Directiva a IV-a a Europeană şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. Prin această adoptare contabilă, referenţialul românesc se apropie tot mai mult de standardele internaţionale, afişând o mai mare flexibilitate la nivelul reglementărilor naţionale. Motivele pentru care s-a efectuat această schimbare sunt numeroase. Totuşi, unul dintre cei mai importanţi factori sunt cei legaţi de fond, mai mult decât cei de formă şi anume faptul că sistemul contabil existent până în 1999 nu oferea informaţii privind piaţa financiară de capital. Odată cu trecerea economiei româneşti la o economie de piaţă, întreprinderile erau preocupate de atragerea investitorilor din afara graniţelor ţării noastre. Cu această ocazie, firmele au fost mai deschise pentru aflarea unor noi sisteme contabile (cum ar fi normele contabile internaţionale), iar articolele apărute în presa de atunci le oferea această posibilitate. Ordinul 403 / 1999 este structurat pe 4 volume: primul volum cuprinde un Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu Directiva a IV-a Europeană şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale; al doilea volum cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale; volumul 3 cuprinde normele contabile internaţionale, iar volumul 4 pune la dispoziţia profesiei contabile ghiduri profesionale. Deşi prin acest Ordin se vrea o trecere de la sistemul contabil cu puternice influenţe franceze la unul de factură internaţională, se respectă totuşi, pentru întocmirea bilanţului şi a celorlalte conturi anuale, prevederile Legii Contabilităţii nr. 82 / 1991. Este inevitabilă deci
Pagina 48 din 92

prin implementarea OMFP nr.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. în contul de profit şi pierdere. din moment ce nu se renunţă la Legea Contabilităţii. Formatul bilanţului are o influenţă britanică. Eventualele variaţii ale cursului valutar asupra elementelor monetare se contabilizează. ce a putut fi remarcată în cazul OMFP 403. în cadrul rubricilor de venituri sau cheltuieli ale perioadei. care pot fi evaluate în mod credibil” Faţă de pricipiile prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii. în volumele 3 şi 4 se merge pe principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. care contrazice acest concept: „Activul este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare. principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (substance over forme) şi principiul pragului de semnificaţie. seamănă mai mult cu terminologia folosită în PCG francez. Soluţiile pentru toate aceste inconventiente ale Ordinului 403 / 1999 aveau să apară trei ani mai târziu. de altfel cel mai des folosit de contabilitatea anglo-saxonă. iar în situaţia în care. prin aplicarea cerinţelor Ordinului 403 nu se obţine o imagine fidelă se vor prezenta informaţii suplimentare. astfel încât notiunea de patrimoniu este încă păstrată. în cadrul bilanţului la rubrica Conturi de regularizare. adică se merge pe o imagine care reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor prin activele sale (deţinute sau controlate). apariţia unor conflicte între această Lege şi Reglementările din 1999 (bazate pe Directivă şi pe SCI). existentă în bilanţul francez. potrivit influenţelor internaţionale. deşi ele nu apar nici în Directivă. O altă inconvenienţă. Nu s-a renunţat însă. spre surprinderea specialiştilor. Apar noi rubrici calculate: Active curente nete şi Total active minus datorii curente. iar la rubrica privind provizioanele reglementate. preferat fiind modelul listă. Ordinul prevede ca situaţiile financiare să fie întocmite şi prezentate în scopul reflectării unei „imagini fidele”. 94 / 2001 pentru aprobarea Reglementărilor Pagina 49 din 92 . în funcţie de lichiditate-solvabilitate. Gruparea elementelor după funcţii este înlocuită de o abordare financiară. iar termenii definiţi în primele capitole şi cei privind elementele situaţiilor financiare. a fost inexistenţa unui model de bilanţ mai simplificat pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Nu se renunţă definitiv la influenţele franceze. Ordinul 403 vine cu trei noi principii preluate din Directivă şi din IAS-uri: principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. Apar astfel contradicţii între volumele Ordinului 403: dacă în primele volume se menţine conceptul de patrimoniu. Se renunţă la terminologia de „pasiv” în favoarea conceptelor de datorii şi capital propriu. conform IAS 21 – „Efectele variaţiilor privind cursurile monedelor străine”. nici în normele internaţionale. la Diferenţele de convesie. s-a renunţat.

Editura Economică. Se observă totuşi faptul că normalizatorii români au preferat să conserve unele opţiuni ale vechiului model de bilanţ din Ordinul 403 / 1999: cheltuielile de constituire sunt înscrise tot în categoria imobilizărilor necorporale. 2002 Pagina 50 din 92 . astfel că formatul şi structura bilanţului seamănă cu cel prezent în Directiva a IV-a. prevederile Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Acest format se apropie de prevederile referenţialului internaţional. respectiv norma IAS 1. pentru întocmirea şi prezentarea bilanţului contabil. sub formă verticală (listă). înscrirea „Cheltuielilor de dezvoltare” în bilanţ este îndoielnică. pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate. s-au impus. Aceste reglementări au fost realizate sub influenţă britanică. iar în categoria stocurilor sunt menţinute obiectele de inventar. 3.tocilar. Liliana Malciu. cursuri si referate postate de utilizatori. se prezintă după cum urmează: Bilanţ contabil Încheiat la data de……………… 25 Niculae Feleagă. deşi conform normelor internaţionale acestea sunt trecute pe cheltuieli la darea lor în folosinţă.4.25 Modelul de bilanţ. conform OMFP 94 / 2004.ro ! Arhiva online cu diplome.3. De asemenea. “Politici şi opţiuni contabile”. contabile armonizate cu Directiva a IV-a Europeană şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi. armonizate cu directivele europene. 306 / 2002. care cere înscrierea lor în cheltuielile aferente perioadei. în sensul că acestea trebuie să îndeplinească criteriile de recunoaşere a unui activ. Elementele bilanţiere sunt definite conform principiilor economice şi nu conform celor juridice. 94. din 20 februarie 2001. Aprecieri privind rezultatele proceselor de armonizare a reglementărilor contabile naţionale cu Directiva a IV-a Europeană şi cu Standardele Contabile Internaţionale. a OMFP nr. creând incompatibilităţi cu referenţialul internaţional. Multe dintre neconcordanţele existente până atunci la nivel de bilanţ au fost înlăturate: S-a renunţat definitiv la noţiunea de „patrimoniu”. articolul 10. Ordinul 94 / 2001 vine cu numeroase îmbunătăţiri faţă de precedentul său. un an mai târziu. printr-o mai puternică influenţă britanică şi internaţională. Ca rezultat al armonizării reglementărilor româneşti cu Directiva a IV-a Europeană şi cu Standardele Contabile Internaţionale.Vizitati www. Se renunţă la rubrica „diferenţe de conversie”.

Creanţe din interese de participare 5. Producţia în curs de executie 3. Fondul comercial 5. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. licenţe. Concesiuni. Titluri sub formă de interese de participare 4. ACTIVE CIRCULANTE I. Titluri deţinute ca imobilizări 6. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat TOTAL CREANŢE III. Alte investiţii financiare pe termen scurt TOTAL N-1 N Pagina 51 din 92 . cursuri si referate postate de utilizatori.TOTAL B. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Instalaţii tehnice şi maşini 3. ACTIVE IMOBILIZATE I. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE II. STOCURI 1. Avansuri şi imobilizări corporale în curs TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE III. Activ A. Produse finite şi mărfuri 4. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 2.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 3. Alte creanţe 5. Acţiuni proprii TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE . Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 3. Alte creanţe 7. drepturi şi valori similare şi alte Imobilizări necorporale 4. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Cheltuieli de constituire 2.Materii prime şi materiale consumabile 2. Alte instalaţii. Terenuri şi construcţii 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. marci. CREANŢE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 2.tocilar. utilaje şi mobilier 4. Creanţe comerciale 2. Avansuri pentru cumpărări de stocuri TOTAL ACTIVE CIRCULANTE II. Sume de încasat din interese de participare 4. brevete. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Acţiuni proprii 3.

Datorii comerciale 5. Sume datorate instituţiilor de credit 3. inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale TOTAL H. ACTIVE CIRCULANTE . CAPITAL. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1.TOTAL C. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ACTIVE CIRCULANTE . REZULTATUL REPORTAT Sold C/ Sold D Pagina 52 din 92 .ro ! Arhiva online cu diplome. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Rezerve statutare sau contractuale 4. Efecte de comerţ de plătit 6. Sume datorate instituţiilor de credit 3. IV. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. REZERVE DIN REEVALUARE SoldC/Sold D IV. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN 1. Sume datorate privind interesele de participare 8. Datorii comerciale 5. din care: _capital subscris nevărsat _capital subscris vărsat _patrimoniul regiei II. Sumele datorate societăţilor din cadrul grupului 7. REZERVE 1.Vizitati www.tocilar. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 7. VENITURI ÎN AVANS J. inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurarile sociale TOTAL E. Alte datorii. PRIME DE CAPITAL III. Sume datorate privind interesele de participare 8. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Rezerve legale 2. CHELTUIELI ÎN AVANS D. Efecte de comerţ de plătit 6. Alte datorii.DATORII CURENTE NETE F. Provizioane pt pensii şi alte obligaţii similare 2 Alte provizioane TOTAL PROVIZIOANE I. cursuri si referate postate de utilizatori. Alte rezerve V. CAPITAL ŞI REZERVE I. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. Rezerve pentru acţiuni proprii 3.

Cu ajutorul acestui model de bilanţ se pot calcula mai uşor anumite mărimi. Pagina 53 din 92 . provenită din operaţii trecute. Activele sunt definite conform sintemelor contabile internaţionale şi anume prin aplicarea principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. la cel vertical. O altă particularitate o reprezintă împarţirea creanţelor în creanţe pe termen scurt şi creanţe imobilizate. însă capitalurile proprii şi datoriile sunt grupate în ordine inversă a exigibilităţii lor. care se baza pe dreptul de proprietate asupra bunurilor. ecuaţia bilanţieră devenind: ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU. în detrimentul viziunii patrimonialiste inspirat din reglementările franceze. se renunţă la noţiunea de „pasiv” în favoarea capitalurilor proprii şi a datoriilor. total active minus datorii curente ce reprezintă capitalurile permanente (rubrica F din bilanţ). cursuri si referate postate de utilizatori. care este recunoscută în bilanţ pe baza capacităţii ei de generare de resurse economice viitoare şi a posibilităţii de măsurare a acestora în mod credibil. Deci pot fi înscrise în bilanţ atât elemente ce nu aparţin de drept întreprinderii (bunurile obţinute printr-un contract de locaţie-finanţare). REZULTATUL EXECIŢIULUI Sold C/ Sold D Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI Deşi modelul de bilanţ al referenţialului românesc se apropie de modelele britanic şi internaţional. ca totaluri intermediare. a datoriilor în datorii pe termen scurt şi datorii pe termen lung. trecând de la cel orizontal. succesiunea grupelor şi posturilor de activ este prezentată în ordine crescătoare a lichidităţii acestora (ca şi până acum). aşadar se începe cu datoriile pe termen scurt (ce trebuie să fie plătite într-o perioadă mai mică de un an) şi se termină cu capitalurile proprii. acesta prezintă o altă viziune asupra formatului. bazat pe ecuaţia ACTIV = PASIV. Faţă de bilanţul ce a dominat anii `90.tocilar. ca fiind resursa controlată de întreprindere. La fel ca în orice format listă de bilanţ. astfel că interesează mai mult capitalurile proprii şi relaţiile acţionarilor cu întreprinderea.Vizitati www. în cadrul „Ordinului”. VI. precum fondul de rulment (ce rezultă din rubrica E intitulată „Active circulante / datorii curente nete”).ro ! Arhiva online cu diplome. utile în analiza economico-financiară. cât şi activele fictive. pentru calcularea indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate. tot în scopul unei mai bune analize financiare şi funcţionale la nivel de bilanţ. Activul este definit. există totuşi anumite particularităţi la nivelul elementelor componente. În privinţa ordonării posturilor bilanţiere.

dispariţia ultimei grupe a activului. Se remarcă. . lângă împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni. cursuri si referate postate de utilizatori. care sunt luate în calculul datoriilor din pasiv ca un scăzământ. În activ.tocilar. deşi normele internaţionale preferă separarea acestora: provizioanele pentru cheltuieli se consideră că pot 26 L. aceasta este o chestiune discutabilă: ele sunt considerate active doar dacă îndeplinesc condiţiile: . "Contabilitatea întreprinderilor”. dispariţia diferenţelor de conversie. ci ca o cheltuială în contul de profit şi pierdere. deoarece potrivit sistemului internaţional diferenţele nefavorabile de curs valutar sunt asimilate cheltuielilor.Vizitati www. apariţia şi luarea în calcul a numeroase feluri de provizioane pentru depreciere. Gh.întreprinderea dispune de resursele necesare derulării proiectului. dacă ar fi să luăm în calcul definţia dată în „Ordin” unui activ. sunt menţinute obiectele de inventar. în bilanţ.întreprinderea poate să definească cert obiectul proiectului. în sensul că acestea ar putea fi valorificate. în contul de profit şi pierdere.cheltuielile generează avantaje economice viitoare. este surprinzător acest lucru. care. deşi normele internaţionale prevăd trecerea lor pe cheltuieli. în primul rând. tot la nivelul imobilizărilor. în situaţia în care acesta este achiziţionat de la terţi. comerciale. la stocuri. se regăsesc cheltuielile de constituire. pe două grupe: rambursabile într-o perioadă de până la un an şi rambursabile într-o perioadă mai mare de un an. însă fondul comercial generat din resursele proprii ale întreprinderii nu figurează ca activ. iar în al doilea rând în funcţie de natura lor. ataşarea la grupele de activ imobilizate (corporale şi necorporale) şi la stocuri a avansurilor acordate pentru procurarea acestora. odată cu darea lor în folosinţă. . Editura Fundaţiei Andrei Şaguna. În categoria activelor circulante. Fondul comercial este asimilat activelor necorporale. În continuare se menţin provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. indeplinind definiţia dată activului.întreprinderea dispune de capacităţile de producţie necesare derulării proiectului. prin vânzare terţilor. pentru că nu generează avantaje economice viitoare. Possler. sunt transferate în contul de profit şi pierdere. pentru că nu corespund acesteia şi totuşi sunt menţinute la nivelul imobilizărilor necorporale. se remarcă înmulţirea posturilor de imobilizări financiare şi de investiţii financiare pe termen scurt. fiscale şi sociale.ro ! Arhiva online cu diplome. respectiv a primelor privind rambursarea obligaţiunilor. o definţie internaţională. Lambru. . Cât priveşte înscrierea cheltuielilor de dezvoltare.26 În cadrul activelor imobilizate. absenţa postului cheltuieli de cercetare. în datorii financiare. 2004 Pagina 54 din 92 . Datoriile se prezintă.

Rezultatul reportat. conform refernţialului internaţional. respectiv cheltuielile de primit. făcându-se trecerea de la un sistem controlat în totalitate de stat la un sistem mai flexibil. etc. Apar primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. Aşadar este necesară şi în contabilitatea românească o mai mare transparenţă în prezentatea şi raportarea situaţiilor financiare. sănătatea şi siguranţa salariaţilor. situaţii privind valoarea adăugată. Ceea ce încă nu a putut încă fi îndepartat este aspectul fiscal al contabilităţii. Elementele care au dispărut din structura capitalurilor proprii sunt provizioanele reglementate şi subvenţiile pentru investiţii. Subvenţiile nu se mai înregistrează în cadrul capitalurilor proprii. obţine avantaje economice viitoare şi se includ în valoarea activelor care au fost supuse dezvotării. Directiva a IV-a le consideră totuşi conturi de regularizare. Capitalurile proprii are noi structuri faţă de modelul precedent de bilanţ (forma cont). pe lângă profitul sau pierderea anilor anteriori include şi efectele schimbărilor de metodă contabilă şi a corectării de erori fundamentale. în scopul luării unor mai bune decizii de către utilizatorii situaţiilor financiare. cursuri si referate postate de utilizatori. cât şi a veniturilor în avans ca element de capital propriu. alături de veniturile. un al punct sensibil al sistemului contabil curent este problema comunicării situaţiilor financiare. în mod oficial. se remarcă influenţe notabile internaţionale. conform IAS 29 – „Informarea financiară în economiile hiperinflaţioniste”. însă OMFP 94 nu prevede acest aspect. putem aprecia eforturile normalizatorilor români. încălcând principiul independenţei exerciţiilor. care s-au străduit să schimbe radical gândirea utilizatorilor de situaţii financiare.tocilar. în scopul obţinerii de câştiguri. fiind încasări prezente ce se eşalonează pe toată durata de utilizare a investiţiei subvenţionate. Interesează în mod special aspectele legate de mediu. Normalizatorii români au preferat înscrierea separată atât a cheltuielilor în avans. De asemenea. ci ca venituri înregistrate în avans. prin trecerea de la un sistem contabil cu influenţe franceze.ro ! Arhiva online cu diplome. rezervele din reevaluare. prin răscumpărarea sau anularea propriilor acţiuni. la un sistem Pagina 55 din 92 . Faţă de sistemul contabil existent înainte de anul 2001. în sensul că investitorii (şi nu numai) cer tot mai multe informaţii în afara celor publicate. rezervele pentru acţiuni proprii. Chiar dacă există încă unele nesincronizări în cadrul OMFP 94 / 2001.Vizitati www. ca post de activ. fiind incluse aici şi rezervele rezultate din retatarea bilanţului contabil la inflaţie. bazat pe judecata profesională. ce rezultă în urma reducerii capitalului social. Standardele internaţionale de contabilitate încurajează întreprinderile să prezinte şi astfel de situaţii adiţionale.

ro ! Arhiva online cu diplome. bazat pe judecăţi profesionale. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 56 din 92 . asigurând trecerea spre o contabilitate performantă.Vizitati www. contabil flexibil. aşa cum este cel cel internaţional.tocilar.

“Bazele contabilităţii şi contabilitate financiară”. 2001 29 Paul Mircea Petcu.ro ! Arhiva online cu diplome. statul. 2001 Pagina 57 din 92 . documente centralizatoare şi constatări statistice. Această creştere a performanţelor este asigurată şi de flexibilitatea financiară a întreprinderii. Editura ASE. pentru aflarea relaţiilor cauzale între fenomenele şi procesele economice. 2001 28 Chiraţă Caraiani.27 În acelaşi timp. Analiza bilanţului se bazează pe o serie de date sintetice. a autonomiei şi a echilibrului financiar. precum şi în cel curent. din “Lucrările simpozionului – Evoluţie şi perspective în domeniul financiar-contabil”.Vizitati www. ca o consecinţă a desfăşurării activităţii sale.28 Situaţia financiar-patrimonială este dată de stadiul în care se află întreprinderea la un moment dat. obiectivul principal al conducătorilor unei întreprinderi este de a-şi cunoaşte adevăratele performanţe şi limite şi de a creşte averea societăţii. Analiza economico-financiară reprezintă un instrument utilizat de către managerii întreprinderii pentru cunoaşterea poziţiei sale în exerciţiile anterioare. Flexibilitatea reprezintă capacitatea de adaptare a firmei la schimbările de mediu. clienţii.1. Editura ASE. însă. „Mai presus de toate. scopul analizei se degajă din interesele interne şi externe ale uilizatorilor de situaţii financiare (managerii. Concluziile obţinute în urma analizei constituie intrumente pentru previzionarea activităţilor viitoare ale întreprinderii. “Remarcarea valeţelor de informare ale bilanţului contabil prin utilizarea analizei economico-financiare”. cursuri si referate postate de utilizatori. Este cunoscut faptul că. „Bazele contabilităţii”. 27 Negescu Mihaela Diana. într-un mediu economic ce are la bază concurenţa. etc. îngustând substanţial inevitabilele manifestări ale incertitudinii”. de menţinere a solvabilităţii.29 De asemenea asigură datele necesare pentru luarea deciziilor mangeriale în scopul atenuării fenomenelor negative şi a menţinerii performanţelor pentru asigurarea perenităţii întreprinderii. Lavinia Olimid. acţionarii. Editura Tribuna Economică.tocilar. analiza financiară reduce numărul deciziilor bazate pe intuiţie şi subiectivism. în vederea fundamentării viitoarelor obiective strategice de menţinere şi dezvoltare a întreprinderii. finanţatorii. CAPITOLUL 4: ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII 4. Delimitări privind analiza poziţiei financiare a întreprinderii: Analiza pe baza bilanţului contabil presupune studiul relaţiei dintre informaţiile cuprinse de acesta.) de a cunoaşte evoluţia averii şi câştigul obţinut. la un moment dat şi tendinţa evolţiei acestora într-un interval de timp.

Editura ASE . Obiectivele principale ale analizei financiar-patrioniale.A. Analiza poziţiei financiare a Societătii „Electrica” SA: Statutul societăţii: Denumirea societăţii este Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – “ Electrica “ S.A. “Analiză economico-financiară”. este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul: J/40/7425/2000 şi are codul fiscal: R13267221. Atribuţiile Consiliului de Administraţie. 2002 Pagina 58 din 92 . stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii firmei.A. precum şi servicii conexe.A.A. în raporturile cu terţii. cursuri si referate postate de utilizatori. Anca Maria Hristea.2. are ca scop asigurarea serviciului public de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. următoarele atribuţii: -aprobă nivelul garanţiilor şi modul de constituire a acestora pentru directorul general şi directorii executivi ai Electrica S. Directorul general reprezintă Electrica S. pe baza bilanţului contabil sunt:30 stabilirea patrimoniului net. caracterizarea eficienţei elementelor bilanţiere. Vasile Robu. este persoană juridică română având forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu statutul său. acesta fiind principalul document care face posibilă cunoaşterea în detaliu a averii întreprinderii – activul bilanţier. prin efectuarea de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut. Electrica S. 30 Aurel Işfănescu. 4. în principal.ro ! Arhiva online cu diplome. Electrica S. respectiv a valorii contabile a averii acţionarilor. respectiv detectarea unor eventuale situaţii de dezechilibru financiar care ar putea pereclita continuitatea exploatării. Electrica S. precum şi prestări servicii. pentru directorii coordonatori şi directorii executivi din cadrul sucursalelor şi exploatărilor şi pentru persoanele care au calitatea de gestionar.tocilar. determinarea sănătăţii financiare.A.. Poziţia financiară este asigurată de bilanţul contabil.Vizitati www. ale directorului general şi ale directorilor executivi: Consiliul de Administraţie. a interesului acţionarilor în această avere – capitalul propriu şi a datoriilor contractate către terţi. Camelia Vasilescu.

Vizitati www. Atribuţiile directorilor coordonatori şi ale directorilor executivi din cadrul sucursalelor sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Electrica S. 4) Modalităţile de finanţare: Pentru îndeplinirea obiectului de activitate şi în conformitate cu atribuţiile stabilite. drepturile şi obligaţiile personalului Electrica S.A. sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. cursuri si referate postate de utilizatori.. utilizează sursele de finanţare constituite conform legii. 5) Dreptul de proprietate asupra imobilizărilor: Pagina 59 din 92 . drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de pesonal sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă existent pentru personalul de execuţie şi de consiliul de administraţie pentru personalul numit de acesta.A. Personalul: Angajarea şi concedierea personalului din sucursalele şi exploatările Electrica S. Acţiunile nominative ale Electrica S. este autorizată să emită obligaţiuni. se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.. ei execută operaţiunile acesteia şi sunt răspunzători faţă de aceasta pentru îndeplinirea îndatoririlor lor. Electrica S. De asemenea. următoarele atribuţii: -numeşte. registru care se păstrează la sediul Electrica S.ro ! Arhiva online cu diplome. vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege. 3) Evidenţa acţiunilor şi a obligaţiunilor: Dreptul şi obligaţiile aferente acţiunilor aflate în propietatea statului sunt exercitate de Ministerul Industriei şi Comerţului. În cadrul Electrica S. Directorii coordonatori şi directorii executivi din cadrul sucursalelor si exploatărilor sunt numiţi de directorul general şi se află în subordinea acestuia şi sunt funcţionari ai Electrica S.A. Directorul general are.A. Electrica S. în limita delegării de competenţa care i-a fost acordată. în principal. suspendă sau revocă directorii coordonatori şi directorii din cadrul sucursalelor. exploatărilor şi agenţiilor de servicii.A.tocilar. sub îngrijirea secretarului consiliului de administraţie.A.A. în aceleaşi condiţii ca şi membrii consiliului de administraţie. se fac de conducătorul sucursalei.A. credite bancare şi alte surse financiare..A. Evidenţa acţiunilor se va ţine într-un registru numerotat. contractul colectiv de muncă şi prin reglementări proprii.

Electrica S. 6) Relaţia cu mediul: Aşa cum se întâmplă cu majoritatea societăţilor comerciale din România. De asemenea. prime privind rambursarea obligaţiunilor).2. în general. are şi ea probleme legate de protecţia mediului. de aceea pentru a realiza o analiză financiară este necesară o tratare prealabilă a datelor conţinute de acesta. a încheiat şi contracte de închiriere pentru o serie de construcţii şi terenuri necesare desfăşurării activităţii.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. 4. Electrica S. este implicată şi în litigii de muncă. după gradul de exigibilitate. Pagina 60 din 92 . Prelucrări ale bilanţului contabil pentru obţinerea bilanţului contabil: clasificarea posturilor de activ. clasificarea elementelor de pasiv. Însă. De asemenea. prelucrarea activelor fictive ( cheltuieli de constituire. Electrica S.A.A. în funcţie de lichiditate.A. 7) Litigii: Pe rolul instanţelor judecătoreşti şi al Arbitrajului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie se află numeroase litigii în care este implicată Electrica S. În acest sens.A. Electrica S.tocilar. Faptul că viteza de încasare a clienţilor este mult prea redusă comparativ cu specificul activităţii.1. fiind obţinute autorizaţiile de mediu.A. respectiv se plasează elementele de bilanţ contabil după o altă logică şi optică.Vizitati www. activitatea firmei se desfaşoară în cadrul impus de legislaţia de mediu. Retratări necesare trecerii de la bilanţul contabil la bilanţul funcţional: Structura bilanţului este una contabilă. în capitaluri permanente şi datorii pe termen scurt.A. este implicată sunt cu clienţii.în scopul asigurării datelor necesare trecerii de la un bilanţ contabil la un bilanţ financiar. se are în vedere clasificarea elementelor bilanţiere pe criterii de lichiditate – pentru activ – şi de exigibilitate – pentru pasiv . Cele mai multe litigii în care Electrica S. care nu au plătit serviciile prestate de Electrica S. are repercusiuni în desfăşurarea activităţii Electrica S. în speţă la Anexa 3 – „Situaţia creanţelor şi a datoriilor”. Informaţiile referitoare la împărţirea posturilor în funcţie de factorul timp se regăsec în anexele la bilanţ. cu proprii salariaţi.A. are drept de propietate asupra majorităţii construcţiilor şi terenurilor folosite.A. respectiv active imobilizate şi active circulante.

298 134.149 530. sub forma impozitului datorat.610.632 1.203.402.344.832 5.689 7.769 84.274.ro ! Arhiva online cu diplome.410.077 113.985.219 18. la rezerve.276 3.865.372 39. datoriile cu scadenţă mai mică de un an.tocilar.503 Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Terenuri Construcţii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Imobilizări corporale în curs Imobilizări financiare Active circulante – total Stocuri Stocuri la terţi Producţie în curs de execuţie Semifabricate Animale Mărfuri Ambalaje Total stocuri Alte active circulante (409) Clienţi şi conturi asimilate Alte creanţe Decontări cu asociaţii privind capitalul Titluri de plasament Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în devize Casa în lei Casa în devize Valori de încasat (511) Alte valori 58.931 15.519 39.016.634.120 90.212.436 112.306. BILANŢUL CONTABIL: BILANŢ Încheiat la data de 31.836.697.014.753 47.058.969 4. va majora .094 14. prelucrarea posturilor din capitalurile proprii .071 Pagina 61 din 92 .659.252 20. cursuri si referate postate de utilizatori.065 14.812. în ceea ce priveşte provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se include în capitalurile proprii doar valoarea fără un obiect real.Vizitati www.093.742 1.691 18.12. în principal.314.250 7.803 sfârşitul anului 617. iar diferenţa.848 11.276 581.2001 Sold la: începutul anului 581.077 190.185.586 616.886 9. iar provizioanele pentru riscuri reale va fi asimilată datoriilor.562 14.668.subvenţii pentru investiţii.571.169 529. prin reţinerea valoriilor nete ale acestora.896.789 126. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – care includ datorii pe termen scurt sau pe termen lung.530.730.452.637 9.438 28.753 118.

571.313.278.409.370.310 206.538 Pagina 62 din 92 .896.701.702 113.908 583.911 816.586 616.591.601.250 111.456.274.545 16.557 696.083 13.637 13.344.120.454.479.580.908 8.450.701.185.634.753 47.825 3.184 3.155.717 55.2002 Sold la: începutul anului 617.Vizitati www.270 185.511 8. Conturi de regularizare TOTAL ACTIV Capitaluri proprii – total Capital social Diferenţe din reevaluare Alte fonduri Subvenţii pentru investiţii Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Împrumuturi şi datorii asimilate Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Total datorii Conturi de regularizare TOTAL PASIV 1.tocilar.176.301.702 191.632 1.169 529.659.450.094 4.964.372 39.360 816.571.362 437.460.206 696.152 13.344. cursuri si referate postate de utilizatori.848 11.123 55.094 14.203.ro ! Arhiva online cu diplome.208.274.185.402.12.730.969 4.016.453 563.381.647 1.453.212.169 519.519 39.823 94.598 46.276 3.281.502 Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Terenuri Construcţii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Imobilizări corporale în curs Imobilizări financiare Active circulante – total Stocuri Stocuri la terţi Producţie în curs de execuţie Semifabricate Animale Mărfuri Ambalaje Total stocuri Alte active circulante (409) Clienţi şi conturi asimilate Alte creanţe Decontări cu asociaţii privind capitalul Titluri de plasament 84.020.077 190.183 64.819.719.865.364 BILANŢ Încheiat la data de 31.392.654 4.364 610.298 134.305 623.264.786 850.219 18.886 9.686 391.248 185.671 444.598 1.450 109.411.503 sfârşitul anului 624.442 18.

050.601.120.598 46.360 peste 1 an Alte creanţe imobilizate I.077 18.961.159.Vizitati www.402.814.545 16.769 134.25 0 134.73 6 280.954 826.814.923 4.624.601. Creanţe din active imobilizate total Clienţi Creanţe personal şi asigurări sociale Alte creanţe cu stocuri Debitori diverşi II.786 850.197 8.ro ! Arhiva online cu diplome.32 7 3.077 129.310 206. cursuri si referate postate de utilizatori.911 816.453 563.997 826.795 66.364 16.409.596.270 3.680.270 185.836.364 610.624.786 850.819.819.769 134.580.409.361 588.276.360 143.048 130.Cheltuieli înregistrate în avans Total creanţe Alte împrumuturi şi datorii financiare Total datorii financiare şi asimilate Furnizori Clienţi creditori Datorii cu personal şi asigurări sociale Pagina 63 din 92 .68 7 3.755 726.537.077 18.786 850.681.071 20.276.923 4.184 3.850 3.545 16.077 129.159.819.698 13.601.819.701.545 16.360 8.411.408 563.545 3.tocilar.409.402.73 6 280.25 0 8.753 118. Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în devize Casa în lei Casa în devize Valori de încasat (511) Alte valori Conturi de regularizare TOTAL ACTIV Capitaluri proprii – total Capital social Diferenţe din reevaluare Alte fonduri Subvenţii pentru investiţii Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Împrumuturi şi datorii asimilate Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Total datorii Conturi de regularizare TOTAL PASIV 15.197 Termen de lichiditate /solvabilitate sub 1 an 18.671 444.239.719.822 301.680.545 3.701.409.420.401 220.270 3.264.264.817 1.681 8.409.138.394.362 Anexe la bilanţ: Situaţia creanţelor şi a datoriilor 2001 Elemente Sold la sfârşitul anului 18.038 238.822 301.598 -42.138. Creanţe din active circulante total III.360 816.

586 616.847 Valori nete 2611123 Pagina 64 din 92 . Alte datorii stocuri Creditori diverşi Alte datorii totale Total datorii 440.418) Alte creanţe Grupuri şi asociaţii. cursuri si referate postate de utilizatori.649.173.828 4.014.693.416.856 0 125.507.310 1.344.972 4. creditorii Total datorii Anexe la bilanţ: Situaţia activelor imobilizate 2001 Imobilizări Termen de lichiditate a activelor Sold sub 1 an peste 1 an 18249 18249 107548224 100461587 7086637 545681 545681 1207633 1207633 16394997 16283 16378714 125714784 102231184 23483600 Termen de exigibilitate a pasivelor Sold sub 1 an peste 1 an 3276698 65335 3211363 13681817 13681817 6549996 6170880 379116 983458 983458 7603820 6491232 1112588 27392722 Valori brute Valori brute Amortizarea la sfârşitul Imobilizări necorporale total Imobilizări corporale total Imobilizări corporale terenuri construcţii 1. instituţii publice. instituţii publice.tocilar.350 35.424. debitori diverşi Cheltuieli înregristrate în avans Total creanţe Datorii Împrumuturi şi datorii financiare Furnizori Alte datorii Datorii faţă de bugetul statului Grupuri şi asociaţii.829 14.829 1.977 440.432 39.169 654.432 39.247.344.169 529.552.173.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.185.829 754.413.157 anului 2001 340.764.735 35.212.977 Situaţia creanţelor şi a datoriilor 2002 Creanţe Creanţe imobilizate (267) Clienţi (411.243 138.634.764.

310 203.313.637 mijloace transport 15.077 617.056.730.155.268.454.171.270 185.077 756.366 955.828 9.548 340.495.248 Active imobilizate total 741.018 39.442 0 64.974.248 0 18.034.732 116.528 116.604 765.864 2.719.169 construcţii 628.350.203.886 9.056.592.356.865.327 15.848 8.409.074 1.881 624.563 13.370.479.836.183 imobilizări corporale în curs 64.885.442 Imobilizări financiare 18.754 47.753 118.649.646 18.381.779 84.962.159.101 16. se obţin.635 Situaţia activelor imobilizate 2002 Valori brute Imobilizări Valori brute Amortizarea la sfârşitul anului 2002 Imobilizări necorporale 1.420.274.647 Pe baza bilanţurilor contabile cât şi pe baza anexelor aferente prezentate anterior.832.169 0 4.355.146.549 4.097 14. bilanţurile funţionale: Valori nete BILANŢUL FUNCŢIONAL: BILANŢ FUNCŢIONAL 2001 ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Creanţe mai mari de 1 an Total valori imobilizate Stocuri Ambalaje Creanţe Conturi la bănci în lei Casa în lei Total active circulante Total activ 1.601.212.151.ro ! Arhiva online cu diplome.219 18.896.031 1.152 109.344.638 623.519 134.453 138.281. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.709 4.574.344.042 47.367.355.288 0 0 138.000 519.467 Pagina 65 din 92 .093.586 754.227 13.467 PASIV Capitaluri proprii Amortizari si provizioane Datorii pe termen mediu şi lung Capitaluri permanente Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii curente Total pasiv 610.637.392.145.449 955. potrivit metodelor enunţate.595 13.896. echipamente tehnologice Mijloace transport alte mijloace fixe Imobilizări corporale în curs Imobilizări financiare Active imobilizate total 15.tocilar.999.219 18.022.220.349.545 751.103 3.120.152 echipamente tehnologice 16.305 Total imobilizări corporale 739.243 1.511 alte mijloace fixe 10.696.099 11.957.734 4.071 190.355.786 850.479.094 Imobilizări corporale terenuri 4.

537.408 116.817 1.669 233.2.961.573.162 55.882 764.633.tocilar.902 20.048 130.511.243 588. Analiza indicatorilor de echilibru financiar (FR.081 943.2. NFR.1. cursuri si referate postate de utilizatori.327 111.159.356 13.732.243 4.681.937.887 943.123 102.2.067 709.681 178.878. TN): BILANŢ FINANCIAR 2000 ACTIV Imobilizări 126276 necorporale Imobilizări corporale Creanţe mai mari de 1 an Total valori imobilizate Stocuri Ambalaje Creanţe mai mici de 1 an Conturi la bănci în lei Casa în lei Total active circulante Total activ 581668436 5372415 587164127 14035055 58065 86816988 8369949 3724 109283781 696450908 PASIV Capital social Alte fonduri Subvenţii pentru investiţii Datorii pe termen mediu şi lung Capitaluri permanente Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii curente 191278686 391460362 437654 1792199 584968901 13020598 1591823 96869586 111482007 Total pasiv 696450908 Pagina 66 din 92 .495.401 218.ro ! Arhiva online cu diplome. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii: 4.703.732 23.Vizitati www.2.460.881 4.696.499. BILANŢ FUNCŢIONAL 2002 ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Creanţe mai mari de 1 an Total valori imobilizate Stocuri Ambalaje Creanţe mai mici de 1 an Conturi la bănci în lei Casa în lei Total active circulante Total activ PASIV Capitaluri proprii Amortizari si provizioane Datorii pe termen mediu şi lung Capitaluri permanente Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii curente Total pasiv 1.511.637.214.548 739.

264.961.420.ro ! Arhiva online cu diplome.666.786 850.tocilar.159.364 PASIV Capital social Alte fonduri Subvenţii pentru investiţii Datorii pe termen mediu şi lung Capitaluri permanente Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii curente 563.586 616.449 816.598 46.915 39.366 Total pasiv 816.732.703.310 203.Vizitati www.755 726.364 BILANŢ FINANCIAR 2002 ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Creanţe mai mari de 1 an Total valori imobilizate Stocuri Ambalaje Creanţe mai mici de 1 an Conturi la bănci în lei Casa în lei Total active 1.936.409.819.681 178.184 3.034.214.401 218.545 613.836.753 118.574.701.360 626.795 66.094 23.123 102.701. cursuri si referate postate de utilizatori.240.155.050.081 PASIV Capital social Pierdere Alte fonduri Subvenţii pentru investiţii Datorii pe termen mediu şi lung Capitaluri permanente Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii curente 563.305 623.411.681.475 13.850 4.529.460. BILANŢ FINANCIAR 2001 ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Creanţe mai mari de 1 an Total valori imobilizate Stocuri Ambalaje Creanţe Conturi la bănci în lei Casa în lei Total active circulante Total activ 1.264.998 16.598 -42.817 1.281.878.882 647.270 185.634.596.601.887 Pagina 67 din 92 .519 134.071 190.969 8.048 130.327 15.499.719.902 20.067 593.779 84.327 111.671 444.573.281 55.669 233.171.212.

Un fond de rulment negativ este generat de lipsa resurselor permanente pentru finanţarea imobilizărilor.917.915 2002 593.226 în anul 2001. Această lipsă de resurse nu este neapărat rezultatul unei administrări defectuoase.695.281 7 Fond de rulment -2. aporturile asociaţilor sau acţionarilor la capital.362 Corelaţia FR – NFR – TN: 1) Fondul de rulment: Total pasiv 826.558.136.240.806 În urma calculelor.226 -13. de 13.ro ! Arhiva online cu diplome. Fondul de rulment poate fi dedus din urmatoarele formule: FR = Capital permanent – Active imobilizate sau FR = Activ circulant net . de 2. circulante Total activ 826. se remarcă faptul că societatea este expusă unei insuficienţe de fond de rulment.475 647.814. ele participă la mai multe exerciţii financiare.tocilar. Situaţia este favorabilă având Pagina 68 din 92 .666. cursuri si referate postate de utilizatori.998 626. iar în anul 2002 această insuficienţă creşte cu 41.Datorii mai mici de un an Elemente de calcul Capital permanent Active imobilizate 2000 584.917 -54.198. care nu sunt consumate în cadrul ciclului normal de exploatare.136. precum şi capitalurile împrumutate.167.Vizitati www.936. rezervele.968. În categoria activelor imobilizate se includ activele activele aciclice. Resursele permanente sunt reprezentate de capitalurile care aparţin efectiv întreprinderii. Ea poate fi cauzată de o etapă de investiţii.889. în anul 2000.198.12 2001 613. cum ar fi capitalul social.90 1 587. caz în care ritmul de creştere a imobilizărilor este mai rapid decât cel al resurselor permanente.529.814.362 Fondul de rulment este un indicator cu ajutorul căruia se poate afla în ce măsură resursele permanente sunt suficiente pentru a asigura finanţarea activelor imobilizate.

Editura ASE. Creşterea imobilizărilor Creşterea numărului echipamentelor Creşterea producţiei Creşterea vânzărilor Creşterea cifrei de afaceri Creşterea beneficiilor (rubrică a resurselor permanente) Creşterea resurselor permanente Resorbţia insuficienţei de fond de rulment Figura 4.tocilar. această insuficienţă de fond de rulment creşte în timp. în vedere că aceste investiţii nu fac decât să ducă la creşterea profiturilor (vezi grafic 31) şi mai departe la creşerea resurselor permanente. 2) Necesarul de fond de rulment: 31 Petre Brezeanu. Măsurile care se pot lua în acest sens sunt de control şi de diminuare a acesteia prin angajarea de noi credite pentru finanţarea nevoilor de exploatare. prin intermediul unei creşteri a beneficiilor. 2001 Pagina 69 din 92 . Gestiunea financiară a întreprinderii. Prin urmare.Vizitati www. o insuficienţă de fond de rulment se poate regla de la sine în anii următori. diminuând astfel deficitul de fond de rulment. aşadar situaţia este mai delicată şi mai riscantă. Rezultatul investiţiilor – scăderea fondului de rulment În cazul întreprinderii Electrica SA. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.

salariaţi. Mărimea necesarului de fond de rulment este influenţată de natura activităţii. Dacă NFR este negativ se vorbeşte despre „resurse de fond de rulment” datorită faptului că resursele depăşesc necesarul. Camelia Vasilescu.tocilar.091.787.535 Datoriile curente cum sunt cele faţă de furnizori.571. Vasile Robu. Editura ASE .327 203.Datorii pe termen scurt Elemente de calcul Stocuri Creanţe Datorii curente 2000 14.887 7 Nevoie de fond de rulment -10.420.482.571.32 Acest indicator se poate calcula pe baza relaţiilor următoare: NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii curente sau NFR = (Active circulante .00 2001 39. 3) Trezoreria netă: TN = FR – NFR 32 Aurel Işfănescu. situaţia NFR nu ar trebui să îngrijoreze. Fiind vorba despre societatea Electrica.816.988 111.573.741 -75. iar mărimea stocurilor este mică. NFR este foarte puţin finanţată prin profitul aferent fiecărui an.902 233. cursuri si referate postate de utilizatori.899 -29.171. până în momentul plăţii reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante. bugetul statului etc.Disponibilităţi banesti) .214.298 134.Vizitati www. Rezultatul obţinut este obţinut în urma angajării de datorii. respectiv suma necesară finanţării decalajelor care se produc în timp între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Anca Maria Hristea.450 102.120 86.366 2002 55. Necesarul de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare.093. “Analiză economico-financiară”.ro ! Arhiva online cu diplome. având în vedere faptul că este o întreprindere industrială.659. 2002 Pagina 70 din 92 .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elemente de calcul 2000 2001 2002 Fond de rulment -2,198,226 -13,136,917 -54,695,806 Nevoie de fond de rulment -10,571,899 -29,091,741 -75,787,535 Trezorerie netă 8,373,673 15,954,824 21,091,729 Trezoreria netă înregistrează valori pozitive şi creşte de la un an la altul. Dacă în anul 2000 acasta era de 8.373.673, în anul următor creşte cu 190 %, iar în anul 2002 creşte cu aproximativ 250 % faţă de primul an. Aşadar se realizează un echilibru financiar, iar situaţia se îmbunătăţeşte treptat. 4.2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor: Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor se realizează: cu ajutorul ratelor de structură a bilanţului contabil; şi cu ajutorul următoarelor rate: rata autonomiei financiare; rata de finanţare a stocurilor; rata de autofinanţare a activelor; rata datoriilor; rate de lichiditate; rate de solvabilitate.

Pagina 71 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI Elemente bilanţiere Imobilizări Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active circulante Stocuri Creanţe comerciale Disponibilităţi si plasamente Active de regularizare TOTAL ACTIV 2000 mii lei 581,812,78 9 126,276 581,668,43 6 18,077 113,452,56 2 14,093,120 90,985,769 8,373,673 1,185,557 696,450,90 % 83.54 0.02 83.52 0 16.29 2.02 13.06 1.2 0.17 100 2001 mii lei 617,865,632 1,212,586 616,634,969 18,077 190,016,372 39,659,298 134,402,250 15,954,824 8,819,360 816,701,364 % 75.65 0.15 75.5 0 23.27 4.86 16.46 1.95 1.08 100 2002 mii lei 624,454,647 1,155,305 623,281,094 18,248 185,964,717 55,571,450 109,301,538 21,091,729 16,394,997 826,814,361 % 75.53 0.14 75.38 0 22.49 6.72 13.22 2.55 1.98 100

8 În activ se remarcă: O scădere relativă a imobilizărilor (de la 83,54 % la 75,53 % din totalul activului): totuşi o creştere a ponderii activelor necorporale în totalul activelor (de la 0,02 % la 0,14 %), chiar dacă pe total se înregistrează o scădere a imobilizărilor; O creştere a activelor circulante (de la 16,29 % la 22,49 % din totalul activului): O creştere relativă a stocurilor (de la 2,02 % la 6,72 % din totalul activului), a disponibilului şi a plasamentelor (de la 1,2 % la 2,55 % din totalul activului) şi a conturilor de regularizare (de la 0,17 % la 1,98 % din totalul activului). În cazul creanţelor, o creştere a ponderii acestora în cadrul activului, în anul 2001, pentru ca în anul 2002 să revină la mărimea iniţială de aproximativ 13 %.

Pagina 72 din 92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.55% 13.22% 1.95% 16.46%

1.98% 0.14% 1.08%

0.15%

Imobilizari necorporale
6.72% 4.86% 0% 0% 1.2% 0.17% 13.06% 0.02% 2.02% 0% 83.52%

Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Creante comerciale Disponibilitati si plasamente Active de regularizare
75.5% 75.38%

Grafic 1. STRUCTURA ACTIVULUI ÎN 2000 - 2002 ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI Elemente bilanţiere Capital propriu Provizioane pt riscuri şi cheltuieli Furnizori Clienţi creditori Alte datorii Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Pasive de regularizare TOTAL PASIV 2000 mii lei 583,176,702 0 13,020,598 1,591,823 94,453,702 109066123 4,208,083 0 696450908 % 83.74 0 1.87 0.23 13.56 15.66 0.6 0 100 2001 mii lei 610,120,453 0 16,601,786 850,270 185,719,310 203,171,366 3,409,545 0 816,701,364 % 74.71 0 2.03 0.1 22.74 24.88 0.42 0 100 2002 mii lei 588,537,408 0 13,681,817 1,159,401 220,159,038 235,000,256 3,276,698 0 826,814,362 % 71.18 0 1.65 0.14 26.63 28.42 0.4 0 100

Pagina 73 din 92

18% Grafic 2. o creştere relativă a altor datorii (de la 13.2002 RATA Rata autonomiei FORMULA DE CALCUL Capital propriu Capital propriu+Împrumutat * 100 = 2000 0. 0.56% 0.63% 22.ro ! Arhiva online cu diplome.66 % la 28. În pasiv se observă: o scădere relativă a capitalurilor proprii (de la 83.992 2001 0.14% 1.9944 2002 0.42 % din totalul pasivului). o scădere şi a clienţilor creditori (de la 0.87 % la 1. cursuri si referate postate de utilizatori.65 % din totalul pasivului).6 % la 0.tocilar.71% 71.Vizitati www. o scădere a datoriilor pe termen lung (de la 0.74% 0.10% 0. STRUCTURA PASIVULUI ÎN 2000 .6% 0% 13.23% 1.4 %).18 % din totalul pasivului).4% 0% 26.9945 Pagina 74 din 92 .03% 0% Datorii pe termen lu 83.74% Pasive de regulariza 74.14% din totalul pasivului). o creştere a datoriilor pe termen scurt (de la 15.42% 0% Capital propriu 0.65% 0% 2.63% din totalul pasivului).87% 0% Provizioane pt riscu Furnizori Clienti creditori Alte datorii 0.23% la 0. o scădere a furnizorilor (de la 1.74 % la 71.56% la 26. valoarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli rămâne constantă în fiecare an înregistrând valoarea 0.

Vizitati www.3312 -0.9928 0.9945 1 0. ceea ce demonstrează faptul că întreprinderea este autonomă din punct de vedere financiar. în continuare. acest indicator reflectă o situaţie favorabilă.9930 0.3312 2002 0.1560 2001 -0.8 -0. Iar băncile vor putea credita societatea.9920 0. RATA DE FINANŢARE A STOCURILOR Pagina 75 din 92 .tocilar. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE Arată în ce masură capitalul propriu asigură finanţarea activităţii întreprinderii. cursuri si referate postate de utilizatori.156 2002 2001 2000 0 -1 -0. în sensul că angajamentele sale pe termen lung sunt acoperite de resursele proprii ale întreprinderii.6 -0.9842 1 -0. financiare 8 0.9842 -0. Fiind foarte apropiat de valoarea 1.9935 0.9925 0.9945 Grafic 3.2 Grafic 4. RATA Rata de finanţare a stocurilor FORMULA DE CALCUL Fond de rulment Stocuri * 100 = 2000 -0.ro ! Arhiva online cu diplome.9944 2002 2001 2000 0.9940 0. Se observă o creştere anuală a acestei rate. fără riscul nerambursării împrumutului.4 -0.

0500 0.1500 0. rata de finanţare a stocurilor înregistrează de asemenea valori negative.2529 2001 2000 0. Rezultatele obţinute reflectă situaţia îngrijorătoare în care se află întreprinderea.7600 0.8388 2001 0.1000 0.7400 0.7552 0. Proporţiile de acoperire a acestora sunt relativ mari. cursuri si referate postate de utilizatori.7800 0.2529 2002 0.0000 0.2000 0.7262 0.2882 0.tocilar.6600 0. Stocurile nu sunt finanţate pe seama capitalurilor permanente. ci pe seama altor surse atrase.7552 2002 0. însă pe masură ce timpul trece această rata înregistrează o scădere.8000 0. astfel încât este necesară o analiză mai laborioasă pentru a observa care sunt adevăratele cauze care generează acestă scădere.162 6 2001 0. RATA DE AUTOFINANŢARE A ACTIVELOR Această rată evidenţiază măsura în care activele întreprinderii sunt finanţate din resursele proprii.2500 0.6800 0.1626 0.7200 0.ro ! Arhiva online cu diplome.8200 0.2882 2002 1 0. RATA Rata datoriilor FORMULA DE CALCUL Datorii totale * 100 = Active totale 2000 0.8400 Grafic 5.Vizitati www.7262 1 0. Din cauza faptului că fondul de rulment înregistrează în perioada analizată valori sub zero.7000 0. RATA Rata de autofinanţare a activelor FORMULA DE CALCUL Capital propriu Active fixe+Active circulante * 100 = 2000 0.8388 2002 2001 2000 0.3000 Pagina 76 din 92 .

148 4 2001 3.Vizitati www. RATA DATORIILOR Rata datoriilor creşte de la un an la altul. datorită faptului că sunt necesare surse atrase din ce în ce mai mult pentru a finanţa în special activele circulante.5.0000 6.0000 2. cursuri si referate postate de utilizatori.1256.7913 Pagina 77 din 92 .2.3. RATE DE LICHIDITATE Rata lichidităţii generale FORMULA DE CALCUL Active circulante * 100 = Datorii curente 2000 1.tocilar.9353 2002 0.ro ! Arhiva online cu diplome.0000 5.0000 3. RATA SOLVABILITĂŢII GENERALE Exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale. pe care si l-au asumat anumiti furnizori de fonduri.2.0000 1. 4. în anul 2002 de 0.0000 0. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii: RATE SOLVABILITATE Rata solvabilitătii generale 7.9534 2002 3. Grafic 6. este o situaţie pozitivă. Rata solvabilităţii înregistrând o valoare mult mai mare decat 1. puse la dispoziţia societăţii.0000 4. aproape de 80% faţă de cea din anul 2000. evidenţiindu-se faptul că întreprinderea este ferită de riscul de insolvabilitate.040 2 2001 0.0000 2000 2001 2002 FORMULA DE CALCUL Active totale Datorii totale = 2000 6.4700 Grafic 7. Această rată înregistrează o creştere.

2 – Pagina 78 din 92 FORMULA DE CALCUL 2000 2001 2002 .ro ! Arhiva online cu diplome.6000 0. Ar fi fost de preferat ca rata să fie cuprinsă în intervalul 1. în anul 2002. cursuri si referate postate de utilizatori. pe termen scurt. acesta ajunge la valoarea de 0. Dacă în anul 2001.tocilar.4000 0.8000 0. Însă valoarea indicatorului nu depăşeşte cu mult valoarea 1. 1. la o insuficienţă de trezorerie.2000 0. astfel că se apreciază ca fiind osituaţie aproape favorabilă. Ea este expusă astfel. rata se află puţin sub valoarea 1. Situaţia lichidităţii se înrautăţeşte în fiecare an. Societatea trebuie să fie atentă la decalajul dintre creditele acordate clienţilor şi cele consimţite de furnizori. această rată este supraunitară. astfel că este necesară o atenţie deosebită asupra lichidităţii. RATA LICHIDITĂŢII GENERALE Compară componentele patrimoniale curente cu exigibilităţile potenţiale. pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.0000 2000 2001 2002 Grafic 8. societatea avand capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. situaţie ce reflectă nerambursarea datoriilor la cererea creditorilor (la scadenţă). în lichidităţi.2000 1.Vizitati www. Se remarcă faptul că.7913. Reflectă posibilitatea activelor circulante de a se transforma. în anul 2000. într-un termen scurt.0000 0.

0750 0.0000 2000 2001 2002 Grafic 9. mai puţin stocurile.076 8 2001 0. cu datoriile pe termen scurt.0700 2000 2001 2002 Grafic 10.4000 0. Se observă o descreştere a acestei rate în intervalul de timp.6000 0.8000 0.2.911). semn că întreprinderea nu a luat la cunoştinţă situaţia lichidităţii la sfârşitul fiecărui an.0850 0.0950 0. în anul 2002.0898 0. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. neputându-se acoperi nevoile imediate ale societăţii.0000 0.0785 2002 0. se ajunge la o carenţă de lichidităţi şi cvasilichidităţi.65 – 1. 1.2000 0. RATE DE LICHIDITATE Rata lichidităţii imediate FORMULA DE CALCUL Disponibil+Plasamente * 100 = Datorii curente 2000 0.0900 0.0800 0.5549 1.8 sau. Pornind de la o situaţie satisfăcătoare în anul 2000 (0.911 0 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Intervalul satisfăcător este între 0.Vizitati www. după alte surse între 2 – 2.7401 0. Se mai numeşte „testul acid”. RATA LICHIDITĂŢII CURENTE Compară elementele patrimoniale active curente. RATA LICHIDITĂŢII IMEDIATE Pagina 79 din 92 . RATE DE LICHIDITATE Rata lichidităţii curente Active circulante-Stocuri Datorii curente * 100 = 0.

Acest rezultat subunitar indică faptul ca o mare parte a activelor circulante o reprezinta stocurile şi creanţele. În viitor trebuie să se facă eforturi pentru asigurarea disponibilităţilor necesare onorării obligaţiilor. datoria fiind faptul că în prezent situaţia se apreciază a fi nesatisfăcătoare.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 80 din 92 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Compară elementele patrimoniale. disponibilităţi şi titluri pe termen scurt cu datoriile pe termen scurt.Vizitati www. deoarece lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi nu pot acoperi datoriile imediate ale societăţii. Este un rezultat nefavorabil.

Astfel în primul an stocurile sunt finanţate prin alte surse atrase (nu prin capital permanent).tocilar. ci pe seama altor surse atrase. În urma analizării tuturor indicatorilor obţinuţi mai sus. Pagina 81 din 92 . se constată următoarele aspecte privind echilibrul financiar al Societăţii Electrica SA: Societatea este autonomă financiar (Rata autonomiei financiare tinde către 1). FR negativ exprimă pe termen lung un dezechilibru. dar situaţia se agravează până în 2002. Stocurile nu sunt finanţate pe seama capitalurilor permanente. NFR este foarte puţin finanţată prin profitul aferent fiecărui an. Rata datoriilor creşte datorită faptului că sunt necesare surse atrase din ce în ce mai mult pentru a finanţa în special activele circulante. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Activele sunt totuşi finanţate din ce în ce mai slab prin capitalurile proprii.ro ! Arhiva online cu diplome.

Definiţii ale conceptului de contabilitate creativă: Conceptul de contabilitate creativă reprezintă acea alternativă utilizată de către profesioniştii contabili la acea contabilitate rigidă şi strictă. înşelătoria şi denaturarea”. pentru toate 33 citate preulate de la Niculae Feleagă. devin tot mai inventivi şi găsesc soluţii ingenioase. Ea se foloseşte într-un mod foarte ingenios de nuanţele pe care le au unele norme. contabilitatea creativă oferă utilizatorilor de situaţii contabile exact ceea ce îşi doresc să vadă. În concluzie.Vizitati www. contrazicând ideea conform căreia aceştia ar fi pragmatici. aflaţi sub presiunea acestor utilizatori. Contabilitatea creativă este utilizată de către profesioniştii contabili pe motivul că oferă o flexibilitate în prezentarea conturilor anuale. care ia amploare odată cu trecerea timpului. PRIN TEHNICI DE CONTABILITATE CREATIVĂ 5. iar alţii au blamat-o. „Politici şi opţiuni contabile”. în ciuda încercărilor nenumărate ale normalizatorilor de stopare a fenomenului. exacţi şi total lipsiţi de imaginaţie. Jameson afirmă că prin această flexibilitate se permite „manipularea. care nu oferea o imagine dorită de către managerii firmelor. dar se află la limita lor. mai devreme sau mai târziu. Contabilii se folosesc de cunoştinţele lor în vederea manipulării conturilor cuprinse în situaţiile financiare. de permisivitatea acestora. 2002 Pagina 82 din 92 . M. pentru a reuşi să „aranjeze” imaginea întreprinderilor parţial sau chiar în întregime. Şi ca orice tehnică nou aparută. CAPITOLUL 5: MANIPULAREA INFORMAŢIILOR PRIVIND POZIŢIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII. iar Smith observă că „o mare parte din creşerea economică a anilor `80 a fost mai degrabă rezultatul învârtelilor contabile decât al unei adevărate dezvoltări economice”33. Contabilitatea creativă manipulează rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii. deşi nu încalcă legile contabile. a adus avantaje şi dezavantaje şi a creat noi controverse. Este adevărat că profesioniştii au nevoie nu numai de multă imaginaţie dar şi de experienţă şi abilitate în manevrarea conturilor. Editura Economică.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Griffiths o consideră „cea mai mare înşelătorie de la calul troian încoace”.1. însă ceea ce se ştie cu siguranţă este că începe să fie o practică foarte des uzitată. de scăpările normalizatorilor şi de posibilitatea de a alege între diversele metode şi politici contabile. cursuri si referate postate de utilizatori. Managerii împreună cu contabilii. Mulţi specialişti au considerat contabilitatea creativă ca fiind o ieşire din rigurozităţile contabilităţii. Liliana Malciu.

de ameliorare a conturilor.tocilar. fără să ştie să le ţină sub control. Motivele utilizării contabilităţii creative în prezentarea poziţiei financiare a întreprinderii: Motivele care au condus la utilizarea tehnicilor de contabilitate creativă sunt dintre cele mai divese şi au deja rădăcini adânci în contabilitatea actuală: a) Conturile rezultate din conflictul de interese: Managerii utilizează tehnici ale contabilităţii creative din motivul reducerii costurilor contractuale. managerii impută toate pierderile viitoare probabile. care începe să crească îngrijorător de la an la an. „la marginea prăpastiei”. deci este compromis. o dată ce au început să folosească tehnici de contabilitate creativă. Se ajunge astfel într-o situaţie în care nu se mai poate ştii cu exactitate unde se termină contabilitatea creativă şi unde începe fauda. Pagina 83 din 92 . b) Incompetenţa managerilor: Sunt numeroşi managerii care. Iar dacă rezultatul unui exerciţiu este negativ. Există totuşi o diferenţă între cele două: în primul rând. fraudele nu au nimic creativ.ro ! Arhiva online cu diplome. aflat la limita legalitătii. iar creativitatea nu este decât un instrument deloc sincer. Există de asemenea un proces invers. de ascundere a adevăratelor beneficii pentru a putea primi subvenţii. Ei sunt tentaţi să găsească mijloace pentru a menţine aceste drepturi la un nivel înalt. problemele cu care întreprinderea lor se confruntă. uitând de respectarea normelor etice. ele sunt ilegale. 5. pentru ca în anii urmatori să se genereze cu siguranţă un profit. dar legal – sau. Ei respectă litera dar nu şi spiritul legilor în vigoare. S-a observat că există o tendinţă de a majora rezultatul exerciţiului.2. Iar alte motive ar fi acelea că managerii nu sunt interesaţi să raporteze profituri mari deoarece ar avea drept consecinţă creşterea datoriilor fiscale (impozitul pe profit – dacă baza de impozitare este considerată rezultatul contabil). încep să creeze treptat fenomenul de „bulgare de zăpadă”. în cazul în care remuneraţiile lor sunt calculate pe baza rezultatului contabil. cursuri si referate postate de utilizatori. am putea spune .Vizitati www. o presiune din partea sindicatelor pentru marirea salariilor şi o scădere a preţurilor impusă de guvern pentru societăţile cu capital de stat. iar de la această situaţie până la eşec nu mai este decât un pas. mai exact. chiar pervers.

Atenţia lor obsesivă asupra rezultatului contabil obţinut de întreprindere la sfârşitul anului financiar este malefică. ca instrument de reducere a riscului. din dorinţa de a masca adevărata poziţie financiară a întreprinderii. Ca exemple ar fi fluctuaţia cursurilor de schimb.Vizitati www. Evaluarea activelor la valoarea actuală. conform căreia norii se vor ciocni în altă parte (…) contabilitatea creativă poate fi asociată cu eşecul. însă nu una definitivă. ceea ce presupune totuşi eforturi şi costuri suplimentare. „Refuzul lor de a admite eşecul este o componentă posibilă a atitudinii psihologice normale. Este adevărat că o reevaluare a activelor ar fi mai relevantă. nu utilizarea valorii actuale este soluţia optimă. din nou. d) Puncte nevralgice ale conceptelor contabile: Conceptele contabile apărute în normele legale nu satisfac cerinţele utilizatorilor de conturi. e) Atitudinea utilizatorilor de informaţii financiar – contabile: Aş spune că utilizatorii situţiilor financiare sunt principalii „vinovaţi” de amploarea pe care a luat-o contabilitatea creativă. Societăţile sunt tentate să-şi micşoreze rezultatele pentru a scăpa de povara grea a cheltuielilor foarte mari cu impozitele şi taxele venite din partea statului. „se concentrează asupra unor aranjamente particulare şi uită de sistemul de informare contabilă. Aşadar. acţionarilor etc. O soluţie deloc ieftină pentru a scăpa de acest fenomen a fost găsită: ţinerea unei evidenţe duble. la utilizarea contabilitătii creative.tocilar. pentru a reduce finanţarea în afara bilanţului ar fi o soluţie.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea. a ratelor dobânzii şi creşterea inflaţiei. iar ratele financiare încep să se deterioreze”. dar poate fi şi mai problematică în momentul în care intervine estimarea. c) Incertitudinea şi riscul: Instabilitatea unor elemente de pe piaţa financiară este un alt motiv al utilizării contabilităţii creative. Acest fenomen este Pagina 84 din 92 . Ei. compania o utilizează pentru a amâna ziua fatală”.) şi rapoarte reale prezentate mangerilor întreprinderii. costul istoric nu poate face faţă fenomenelor de (hiper)inflatie. Rapoarte creative („machiate”) prezentate utilizatorilor externi (statului. Orice estimare este relativă şi conduce.

În cazul întreprinderilor mari. Un alt motiv al utilizării tehnicilor de contabilitate creativă este acela că întreprinderile care le folosesc se află în dificultate financiară. care prezintă fluxurile monetare.tocilar. 2002 Niculae Feleagă. Liliana Malciu. iar rezutatul este foarte mare. Amploarea pe care a luat-o înregistrarea în activ a elementelor necorporale şi netrasarea unor limite precise în normele legale privind acestea încurajează manifestarea contabilităţii creative. nu mai sunt suficiente pentru definirea întreprinderii”. ar trebui să se pună câteva semne de întrebare. „Politici şi opţiuni contabile”. “Controverse contabile”. Din acest motiv. deşi rămân o componentă indispensabilă.3. Tehnici şi procede de contabilitate creativă cu impact asupra bilanţului contabil: Principalele procedee care au impact asupra prezentării bilanţului sunt:35 34 Niculae Feleagă.34 Se pune mare accent pe activele imateriale. Investitorii nu realizează că ceea ce li se prezintă de fapt nu este decât o situaţie deformată a poziţiei financiare şi că în loc să caute beneficii artificiale şi-ar putea îndrepta atenţia mai degrabă asupra situaţiei cash-flow-ului. Editura Economică. cotate la bursă. 5. atât timp cât fluxul din exploatare este negativ. pentru a-i atrage. g) Globalizarea întreprinderii: Schimburile de informaţii şi de capitaluri pe pieţele internaţionale a favorizat crearea unei concurenţe la nivel global şi a grupurilor de interese.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. precum titlurile de aceeaşi natură. Editura Economică. managerii folosesc mijloace de manipulare. foarte des întâlnit în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. 1996 35 Pagina 85 din 92 . De aceea. f) Dematerializarea întreprinderii: „Activele fizice. care nu deţin titluri pe piaţa financiară. De aceea motivaţia pentru utilizarea contabilităţii creative ar fi dorinţa managerilor de a maximiza valoarea acţiunilor pe pieţele financiare. iar exigenţele lor sunt pe măsură. pentru o contabilitate sănătoasă şi pentru prezentarea unei imagini fidele a situaţiilor financiare este necesară o deconectare a contabilităţii de fiscalitate. investitorii caută câştiguri foarte mari.ro ! Arhiva online cu diplome. De exemplu.

Bilanţul societăţii X în cele două variante (împrumut clasic şi emisiune de TDN): ÎMPRUMUT Creanţe imobilizate 36 EMISIUNE TDN 700 CLASIC 0 exemple preluate din Niculae Feleagă. 1998 şi Liliana Malciu.. de aceea încadrarea lor. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. pe care le plasează în natură astfel încât după 10 ani va dispune de cele 2.m.Vizitati www.m. De exemplu. tratamente aplicate fondului comercial etc. dezîndatorirea în fapt (in substance defeasance): anularea economică a unei datorii. fie în categoria datoriilor şi complexitatea lor oferă profesioniştilor contabili posibilitatea de a prezenta o poziţie faorabilă întreprinderii. o societate X emite un împrumut sub formă de titluri cu durată nedeterminată (TDN) în valoare de 2. necesare.000 u. fie în categoria capitalurilor proprii. Liliana Malciu.m. contra obţinerii de lichidităţi. apoi reluarea aceluiaşi bun prin lesing (lease-back).000 u. societatea a obţinut un împrumut de numai 1. reevaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale. „Cererea şi oferta de informaţie contabilă”. Aceste titluri pot fi obligaţiuni convertibile în acţiuni sau obligaţiuni cu bonuri de subscriere de acţiuni. titrizarea: cesiunea de creanţe unui fond comun de creanţe. O altă firmă se anajează să ramburseze acest împrumut în 10 ani. 2002. scontarea unei cambii sau a unui bilet la ordin.300 u. Editura Economică. „Politici şi opţiuni contabile”. 1999 Pagina 86 din 92 . emisiunea de titluri hibride a căror clasificare între capitaluri proprii şi datorii este delicată. Se remarcă faptul că.. literatura de specialitate a supus atenţiei numeroase exemple:36 a) Emisiunea de titluri hibride: Această emisiune este o altă tehnică a contabilităţii creative şi permite majorarea capitalului propriu. Titlurile hibride sunt elemente care nu au o încadrare fixă în cadrul bilanţului. Editura Economică.m. pentru care se plăteşte anual dobânzi.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru a evidenţia impactul pe care îl au aceste tehnici de contabilitate creativă asupra poziţiei financiare a întreprinderii. dar împrumută şi 700 u. Editura Economică. în fapt. Liliana Malciu. „Contabilitatea creativă”. cesiunea unei imobilizări.

000 5. Societatea X deţine o creanţă cu valoarea nominală de 1.000 5. cursuri si referate postate de utilizatori. Societatea realizează transferul creanţei şi a datoriei unei alte societăţi.00 0 25.65 %.00 0 10.000 14.m.00 7.300 0 TOTAL PASIV 5. Din punct de vedere juridic însă.14 %. rambursabilă în 3 ani sub formă de anuităţi constante. încadrarea lor diferită influenţează rata îndatorării.100 u.00 0 Bilanţul societăţii X după dezîndatorirea de fapt: ACTIV Active Disponibil TOTAL ACTIV PASIV Capitaluri proprii Datorii TOTAL PASIV PASIV Capitaluri proprii Datorii TOTAL PASIV 7. Iar în cazul emisiunii de TDN (încadrarea la capitalurile proprii) rata îndatorării este 0 / 5.700 = 35. rata dobânzii 9.000 u.5 %. recuperabilă prin 3 anuităţi constante şi o datorie de 1.m.100 16.700 = 0 %. care va plăti anuităţile scadente pe seama veniturilor obţinute din creanţe. dobândă 4.000 25.00 0 10. b) Dezîndatorirea în fapt (in substance defeasance): Se referă la transferul de active de la o societate la alta şi odată cu aceasta se creează şi obligaţia de gestionare a datoriilor.300 / 3.. debitorul rămâne societatea care a efectuat tranferul.000 Datorii 1. Alte active 5.tocilar. Bilanţul societăţii X înaintea dezîndatoririi de fapt: ACTIV Active Disponibil TOTAL ACTIV 15..700 Capitaluri proprii. Atât timp cât titlurile sunt trecute la datorii (cazul împrumutului clasic) rata îndatorării este 1.700 Aşadar.900 24.Vizitati www. din care: 3.000 TOTAL ACTIV 5.00 0 24.ro ! Arhiva online cu diplome.700 5.000 18.700 TDN 0 2.000 5.000 Pagina 87 din 92 .

şi cheltuieli cu amortizarea lor de 120.000 După reevaluare 520.000 300.000.000 400.000.000.000 400.000.000 u. 0 În concluzie.Amortizarea imobilizărilor corporale = Valoarea netă a imobilizărilor corporale Active circulante TOTAL ACTIV Capital social Rezerve de reevaluare Rezultat reportat Rezultatul exerciţiului Total capitaluri proprii Datorii TOTAL PASIV Înainte de reevaluare 200.120.000 -100.000 320.000 220.ro ! Arhiva online cu diplome.000 .m.000 700.000 -600.000 100.000 u.000. cursuri si referate postate de utilizatori.000.000. în timpe ce activul cu numai 1. c) Reevaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale: Reevaluarea imobilizărilor prin tehnici de contabilitate creativă oferă întreprinderii capitaluri proprii mai mari şi un indicator ridicat al capacităţii de îndatorare.tocilar.m.000 700.000 400. Cum noţiunea de „categorie de Pagina 88 din 92 . VNC = 200.000 80.000 380.000.000 0 -600. În anul N.000 = 80.000.000 u.000 Pentru reevaluarea imobilizărilor este nevoie de profesionalism pentru că alegerea activelor supuse acestui proces nu este aleatorie.m. pe lângă faptul că din bilanţul întreprinderii care cedează activele sunt eliminate datoriile.000 u. prin această tehincă a dezîndatoririi se generează un profit ( pasivul se diminuează cu 1.000.000 Diferenţa din reevaluare = 400.000.000.000.m).000 -120.000 VJ = 400.000.Vizitati www. Aşadar. situaţie care conferă o imagine mai bună a situaţiilor financiare şi posibilitatea de a contracta noi împrumuturi.000.000. Conform IAS 16 – „Imobilizări corporale”.000.000 Bilanţul societăţii X înainte şi după reevaluare se prezintă astfel: ELEMENTE Imobilizări corporale (valoarea brută) . reevaluarea trebuie să se aplice la întrega categorie de active.000.000 -120.000.000 .000.000.000 100.000 480.000 = 320. Societatea X deţine imobilizări corporale cu un cost de achiziţie de 200.000.80.000. valoarea justă a imobilizărilor este de 400.000 380.000 300.000.000.000.000.000.000.100.000 480.000.000.000.000.

însă nici aducerea lor din exterior nu limitează manevrele contabilităţii creative.000 3.000. pentru a stabili valoarea curentă a unei imobilizări întreprinderea apelează la serviciile unor experţi.100.000.000 1.000 1. Deci managrului nu-i rămâne decât să aleagă varianta care favorizează imaginea întreprinderii.000 1.000.000. prezentarea unor mărimi mai mici a elementelor bilanţiere preluate. astfel se prezintă următoarele două situaţii: ELEMENTE Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creanţe TOTAL ACTIV Datorii 10.000 10.tocilar. De asemenea. o categorie poate fi formată astfel încât să satisfacă interesul întreprinderii.000 4.000.000 9. Motivul ar fi acela că se aplică politici diferite de evaluare datorită stabilirii unor criterii diferite şi a multitudii de metode existente.000.m. imobilizări” este foarte vagă.ro ! Arhiva online cu diplome.600.800.000 4.000.000 2. Societatea B are următoarea situaţie la momentul achiziţiei: ELEMENTE Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creanţe TOTAL ACTIV Datorii ACTIV NET CONTABIL Societatea A apelează la doi evaluatori pentru a determina valoarea justă a elementelor.000.000.000.000 14. la preţul de 12 milioane u. deşi ambii au fost obiectivi.000 4.000 VALORI 6.800.200.000. determină o creştere a fondului comercial.000.000 5.Vizitati www.000 3. în cazul achiziţiei de societăţi.700. De exemplu. Cu ajutorul contabilităţii creative. diferenţele între rezultatele obţinute în urma reevaluării să fie foarte mari.000 3. Se poate întâmpla ca apelând la doi experţi. d) Tratamente aplicate fondului comercial: Această mărime denumită fond comercial apare în condiţiile cumpărării de societăţi. societatea A achiziţionează 60 % din capitalul societăţii B.000 19. cursuri si referate postate de utilizatori.000 2.800.000 EVALUARE 2 EVALUARE 1 Pagina 89 din 92 .000 16. precum şi a rentabilităţii.

000 4.0000 – 60 % * 15.400. ACTIV NET CONTABIL Fondul comercial rezultat este: 15.000. iar dacă vânzarea se face în pierdere.000.000 7. este adevărat.000 EVALUARE 2 4.760. însă pot afecta poziţia financiară a întreprinderii pe termen lung.000.000 = 2. deoarece.760. Or un adevărat profesionist contabil ar trebui să cunoască faptul că raportările contabile artificiale. aşadar: ELEMENTE Fond comercial Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creanţe TOTAL ACTIV Interes minoritar Datorii TOTAL DATORII ACTIV NET CONTABIL EVALUARE 1 2.000 1.000 2.000 12.000.000. normalizatorii au şi început să caute diverse căi de combatere a fenomenului. în detrimentul unei contabilităţi mai flexibile.200. deci a rezultatului contabil.000 + 40 % * 6.000.000 13.760.760. prin aceasta se renunţă la conceptul de „true and fair view”.000. iar partea minoritarilor la valoarea contabilă.000 16. elementele achiziţionate se evaluează la valoarea justă. dar mai opace şi mai distorsionate.0000 – 60 % * 13.400. Metode de limitare a utilizării tehnicilor de contabilitate creativă: Odată cu aparţia creativităţii în contabilitate.820.000.000 ** 4000000 3.000 4.000 19.000 3. aduc un profit pe termen scurt. Vânzarea activelor subevaluate generează plusuri de valoare.880. 5.000 7.200.000. -în cazul celei de-a doua evaluări: 12.000 = 60 % * 10.000.tocilar.120.400. Conform nomei IAS 22 – „Grupări de întreprinderi”.600.060.000 * 8.4.000 2. cursuri si referate postate de utilizatori.000 * 8400000 4. Pagina 90 din 92 . se disimulează pierderea pentru a prezenta tot un profit.000 1.000.000 = 40 % * 10.000.000 12.000.880.880.000. împodobite pe gustul utilizatorilor lor.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.000 -în cazul primei variante: 12.000 7.880.800.000 = 4.760.000 ** 4.000 Interesul întreprinderii este de a prezenta o valoare mai mică a mijloacelor fixe pentru a determina o micşorare a cheltuielilor cu amortizarea.

Soluţia pe care normalizatorii o consideră. O altă soluţie căutată a fost recurgerea la un organism specializat de supraveghere a situaţiilor financiare. în dorinţa de a implementa reglementările ţărilor dezvoltate. Cât despre imaginea fidelă. Un instrument de combatere a contabilităţii creative s-a vrut a fi. 2002 Pagina 91 din 92 . Editura Economică. ce poate fi obţinută prin analizarea mai atentă a fluxurilor de numerar. tehnici de contabilitate creativă. aceasta se ştie că nu este decât un ideal imposibil de atins. cum ar fi vânzarea unui activ urmată de răscumpararea lui. implementarea unui cadru contabil conceptual.) şi prin implementarea conceptului de imagine fidelă se dorea soluţionarea acestei probleme. care să aibă efectul dorit de manageri. Liliana Malciu. ea este complexă şi cere imaginaţie şi după cum remarcă şi profesorul Niculae Feleagă în „Tratatul de contabilitate financiară”. specialiştii remarcă eroarea pe care o fac utilizatorii externi de situaţii financiare prin importanţa prea mare pe care ei o acordă mărimii cantitative a rezultatului contabil şi nu a celei calitative a acestuia. nu exactitatea şi exhaustivitatea informaţiei. 37 Niculae Feleagă. „contabilitatea este o artă”. neutralitatea. Armonizarea contabilităţii fiecărei ţări cu standardele internaţionale ar avea drept impact o uniformizare a situaţiilor financiare şi ar conduce la restrângerea fenomenului de contabilitate creativă. Prin stabilirea unor criterii de înregistrare a informaţiilor în situaţiile financiare (relevanţa. la ora actuală.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. „Politici şi opţiuni contabile”. Ţarile anglo-saxone au fost primele care au aflat că nu este o soluţie şi că se pot efectua tranzacţii complexe. însă aceştia nu îşi pot „îndrepta armele asupra clienţilor lor”. în exerciţiul următor. Pornind de la cauzele care au generat contabilitatea creativă. Ceea ce împiedică deocamdată această uniformizare este efortul prea mare pe care ar trebui să îl facă toate ţările. cea mai bună este „internaţionalizarea”. la un moment dat. Deci importantă este cunoaşterea intenţiei cu care se efectuează tranzacţia. fiabilitatea. Din punct de vedere politic şi material acest lucru pare actualmente imposibil de atins. Soluţia este simplă: „imaginaţiei trebuie să i se răspundă cu imaginaţie”37 Contabilitatea nu mai este ştiinţa exactă care era la originile ei. cursuri si referate postate de utilizatori. Încercările de a implementa norme mai riguroase. transparenţa etc. a efectului asupra firmei. indiferent de tehnicile contabile folosite. Indiferent de cât de profunde ar fi normele contabile tot există anumite situaţii particulare la care acestea să nu găsească o rezolvare prestabilită.Vizitati www. mai explicite şi mai detaliate nu au fost decât legi ce trebuia să fie încălcate. cum ar fi auditorii.

tocilar. Pagina 92 din 92 . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->