P. 1
1geografia Regionala a Romaniei

1geografia Regionala a Romaniei

|Views: 16|Likes:
Published by Rujoi Raul

More info:

Published by: Rujoi Raul on Apr 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

Baza naturală de susţinere este constituită dintr-un relief
etajat în trepte succesive, de la Câmpia Piteştilor, în sud, la Podişul
şi Subcarpaţii Getici, respectiv Munţii Făgăraşului la nord. Câmpia
Pite
ştilor aparţine grupei câmpiilor înalte, piemontane, de până la
300 m altitudine, aspect ce-i permite un contact greu sesizabil cu
Podişul Getic ale cărui platforme (Cotmeana, Cândeşti), alcătuite
din pietrişuri şi nisipuri, generează un peisaj de dealuri domoale,
intens valorificate agricol. O trecere asemănătoare se produce între
podiş şi Subcarpaţii Getici unde relieful devine mai semeţ (Măgura
Măţău ajunge la 1 018 m altitudine) şi mai accidentat. Apar cele două
şiruri de depresiuni, interne (Câmpulung, Arefu, Brădet, Sălătruc,
Jiblea) şi intracolinare separate de culmi acoperite cu păduri (Dealu
Negru, Dealu Ciocanu). Masivele sudice ale Munţilor Făgăraşului
(Cozia, Frunţi, Ghiţu, Iezer-Păpuşa) flanchează spre miazăzi
Depresiunea Loviştei (unde s-a adăpostit « ţara » cu acelaşi nume.

Muntenia de nord-vest

Proiectul pentru Învăţământul Rural

131

Creasta nordică a Făgăraşului, cu cele mai ridicate cote altimetrice
din România (Moldoveanu, 2 544 m; Negoiu, 2 535 m) asigură o
limită tranşantă spre regiunea Transilvaniei sudice. Relieful glaciar al
acesteia (abrupturi, creste, circuri, văi, morene) posedă însuşiri
atractive deosebite. Fenomenele de gravitaţie naturală spre culoarul
Oltului, urmate de cele de ordin antropic, ataşează regiunii şi partea
sud-estică a grupei Parâng (Munţii Lotru, Latoriţei, Căpăţânii)
respectiv o arie subcarpatică şi de podiş situate la vest de Olt.
Climatul urmează etajarea morfologică, cel de câmpie (8-
10ºC, temperatura medie anuală; 500 mm precipitaţii) trecând lent
într-un climat de dealuri dispuse etajat şi, în final în climatul montan
al culmilor înalte (-2ºC; precipitaţii de peste 1000 mm, majoritatea
sub formă de zăpadă). Varietatea tipurilor de climă creează
disponibilităţi multiple activităţilor antropice, de la cultura cerealelor în
câmpie, la păstoritul alpin, de la turismul balneoclimateric al
depresiunilor joase la cel bazat pe sporturile de iarnă în munţii înalţi.
Regiunea este drenată de către Olt şi Argeş cu afluenţii lor
(Topolog, Vălsan, Râul Doamnei, Râul Târgului). În partea sud-
vestică se înserează obârşiile râului Vedea. Dacă Argeşul îşi
localizează izvoarele şi cursul superior şi mijlociu exclusiv în spaţiul
său, Oltul adună doar o serie de afluenţi (în primul rând Topologul şi
Bistriţa Vâlcii). De reţinut amenajările hidrotehnice de pe Argeş (lacul
şi hidrocentrala de la Vidraru, salba de lacuri din avale: Oeşti,
Cerbureni, Valea Iaşului, Zigureni, Vâlcele, Goleşti) şi Olt (Turnu,
Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora etc), precum şi
lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului. La contactul dintre
Subcarpaţii Getici şi structurile montane apar ape minerale
sulfuroase sau clorurate (Ocnele Mari, Ocniţa, Govora, Olăneşti,
Călimăneşti-Căciulata, Cozia). Cele de la Cozia sunt uşor
termalizate.

Silvostepa din câmpia înaltă trece în asociaţia stejăretelor
din dealurile joase ale Podişului Getic, iar acestea fac loc, la peste
600-700 m, pădurilor de amestec stejar-fag şi de fag caracteristice
măgurilor subcarpatice. În munţi, după o fâşie de interferenţă a
fagului cu răşinoasele, se dezvoltă larg etajul coniferelor care,
datorită expoziţie sudice, urcă la peste 1 800 m altitudine în interiorul
masivului făgărăşan. Nu lipsesc zăvoaiele cu sălcii, anin, plop sau
arealele cu plantaţii de salcâm (o importanţa bază meliferă). Fauna
relevă şi ea o etajare asemănătoare, de la rozătoarele specifice
câmpiei la animalele mari, de interes cinegetic, din pădurile montane.
O notă aparte pentru prezenţa în Munţii Făgăraş a caprei negre, o
specie ocrotită.

Zonalitatea altitudinală a solurilor este deosebit de
expresivă, molisolurile degradate (cernoziomul levigat) învecinându-
se cu argiluvisolurile podişului sau cambisolurile subcarpatice.
Domeniul podzolurilor este deosebit de extins şi este reprezentat prin
numeroase tipuri subtipuri (brune, brune acide, brune acide alpine).
Nu lipsesc litosolurile, solurile aluviale, umbrisolurile.
Resursele subsolului integrează regiunea în fâşia orientată
est-vest a zăcămintelor de cărbuni inferiori, în principal, lignit, (Jugur,

Amfiteatrul
morfologic cu
patru trepte:
câmpie, podi
ş,
Subcarpa
ţi,
munte.

Etajare
climatic
ă tipică.

Resurse de apă
bogate
apar
ţinând
Oltului
şi
Arge
şului.

Muntenia de nord-vest

132

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Boteni, Godeni, Berevoieşti, Berbeşti, Alunu, Aninoasa) a celei cu
exploatări de petrol şi gaze (Moşoaia, Vedea, Spineni, Optaşi,
Merişani, Poiana Lacului, Hulubeşti, Topoloveni etc.). În zona Ocnele
Mari se află bogate depozite de sare. De menţionat sunt resursele
hidroenergetice valorificate intens în bazinele Argeşului, Oltului
mijlociu şi Lotrului. Calcarele de la Albeşti, nisipurile şi pietrişurile
râurilor sunt folosite în construcţii. Fondul funciar, cu cele trei
componente ale sale (agricol, forestier şi terenurile acoperite de ape)
mijloceşte utilizări diverse. O valoare aparte are patrimoniul turistic
reprezentat printr-un peisaj montan spectaculos în Făgăraş, Cozia,
munţii Lotru sau Căpăţânii, prin apele minerale cu calităţi terapeutice
recunoscute pe plan internaţional (Olăneşti, Govora, Călimăneşti-
Căciulata), prin fondurile cinegetice şi piscicole din zona înaltă.
Acestuia i se adaugă obiective turistice de mare rezonanţă, cum ar fi,
în primul rând, mănăstirile Cozia, Argeşului, Bistriţei, Arnota, Horezu;
Mausoleul de la Mateiaş; barajele şi lacurile de acumulare Vidra şi
Vidraru etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->