P. 1
1geografia Regionala a Romaniei

1geografia Regionala a Romaniei

|Views: 16|Likes:
Published by Rujoi Raul

More info:

Published by: Rujoi Raul on Apr 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

Moldova de nord-est include, în primul rând, unitatea naturală
Câmpia Moldovei şi versanţii estici ai culmii deluroase Bour-Dealu
Mare,
aparţinătoare fizico-geografic de Podişul Sucevei.
Fundamentul regiunii aparţine Platformei Moldoveneşti, de vârstă
precambriană, cu rocile cristaline dure, intens metamorfozate
acoperite de depozite mezozoice, neozoice şi cuaternare groase.
Relieful său este constituit dintr-o vastă depresiune (de unde şi
numele frecvent al unităţii de Depresiunea Jijiei, topic preluat de la
reţeaua hidrografică ce o drenează) deschisă spre valea Prutului sub
forma unui amfiteatru larg, cu linii ondulate şi altitudinea medie de
cca 150 m. Înălţimile dealurilor care o compun depăşesc rareori 200
m (Dealul Cozancea, 265 m) dintre fenomenele geomorfologice cele
mai însemnate fiind alunecările de teren şi torenţii dezvoltaţi în
depozitele sedimentare moi din substrat. Spre sud se dezvoltă marea
cuestă a Coastei Iaşilor suprapusă versantului nordic al Podişului
Bârladului. Spre nord flancul depresiunii este format din Dealul
Ib
ăneşti, orientat est-vest, ale cărui înălţimi descresc spre răsărit.
Luncile largi ale Prutului, Jijiei sau Bahluiului imprimă reliefului un
aspect de maturitate avansată şi pretabilitate ridicată în raporturile cu
factorul antropic.

Trăsăturile aride ale climatului înscriu unitatea în cea mai
tipică arie de manifestare a continentalismului de influenţa estică şi
nord-estică. Temperaturile medii ale lunii ianuarie ajung la -4ºC, iar
precipitaţiile scad frecvent sub 400 mm. Crivăţul este o prezenţă
specifică în anotimpul rece. Verile sunt călduroase. Partea vestică, a
dealurilor ce mărginesc Culoarul Siretului, este afectată de
influenţele scandinavo-baltice, cu un climat mai răcoros şi mai umed.

Relief jos, de
câmpie, cu
asociere de
dealuri
şi lunci.

Moldova de nord-est

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Caracteristicile regimului precipitaţiilor, îndeosebi, se resimt în
modul de organizare al reţelelor hidrografice. Câmpia este
străbătută, pe direcţia nord-vest – sud-est de Jijia cu afluenţii ei
Bahluiul şi Sitna. Başeul este tributar direct Prutului, colector ce se
înserează la marginea estică a regiunii. Datorită cantităţilor reduse
de precipitaţii şi evaporaţiei puternice, în anotimpul estival
numeroase râuri mici, cu un potenţial de scurgere redus, seacă. Din
această cauză Câmpia Moldovei este înţesată de iazuri (Săveni,
Dracşani) ce stochează apa necesară habitatelor umane, pentru
pescuit şi irigaţii. Iazurile sunt un element de puternică specificitate a
peisajului regional. Pentru scopuri complexe, inclusiv
hidroenergetice, a fost construit, în colaborare cu Republica
Moldova, lacul de la Stânca-Costeşti, pe Prut. Apele subterane sunt
localizate la baza formaţiunilor friabile, la adâncimi de 3-10 m, cele
mai importante acumulări fiind în lunca aluvionară a Prutului. Bilanţul
hidrologic deficitar şi rezervele limitate de ape subterane au impus
rezolvarea alimentării cu apă a principalului centru polarizator, Iaşul,
prin aducţiune, din conul aluvionar de la Timişeşti, din Culoarul
Siretului.

Biogeografic, Moldova de nord-est aparţine subregiunii pontico-
central-asiatică definită de peisajul stepic şi silvostepic. Gramineele
(Festuca, Stipa) le regăsim în compoziţia pajiştilor naturale, iar
stejarul pufos şi pedunculat în pâlcurile de pădure intercalate. În
luncile Prutului şi Jijiei apar zăvoaie cu sălcii, plopi, arini, papură.
Rozătoarele, alături de iepuri, vulpi, mistreţi animă peisajul.
Resursele subsolului sunt aproape inexistente, exceptând
nisipul cuarţos de la Miorcani, utilizat în industria sticlei, pietrişurile şi
nisipurile din luncile râurilor exploatate în balastiere. Un rol major
revine, ca urmare, terenurilor agricole extinse ce pot fi valorificate
pentru diverse culturi sau, în zonele colinare, plantaţii de pomi
fructiferi sau viţa de vie. Solurile aluvionare fertile ale luncilor
stimulează practicarea legumiculturii. Extensiunea largă a fondului
funciar agricol s-a realizat în detrimentul suprafeţelor împădurite, în
consecinţă resursele forestiere sunt extrem de limitate. Importante
sunt obiectivele turistice naturale şi antropice (iazurile, apele
minerale de la Strunga, fauna piscicolă şi cinegetică; bisericile,
mănăstirile, muzeele, casele memoriale, palatele (Iaşi, Botoşani,
Ruginoasa),obiceiurile şi folclorul zonelor etnografice Iaşi şi Botoşani.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->