P. 1
1geografia Regionala a Romaniei

1geografia Regionala a Romaniei

|Views: 16|Likes:
Published by Rujoi Raul

More info:

Published by: Rujoi Raul on Apr 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

Din punct de vedere antropic, regiunea Moldovei de nord-est
se constituie într-un veritabil rezervor de populaţie datorită sporului
natural din ultimele decenii ce a asigurat, la nivel naţional, echilibrul
periclitat de comportamentul demografic restrictiv al populaţiei din
sud-vestul ţării. Natalitatea depăşeşte mortalitatea chiar şi în anii
tranziţiei fapt repercutat însă şi în mărimea fluxului migratoriu spre
alte regiuni din ţară sau alte ţări în vederea asigurării unui loc de
muncă. Predomină populaţia rurală, ocupată în sectorul primar, de
naţionalitate română, ortodoxă. Este în creştere inclusiv prin exod
rural, populaţia urbană a oraşelor Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Târgu
Frumos, Săveni, Darabani.

Exprimare
tipic
ă a
climatului est
european.

Acumulările
hidrografice ale
iazurilor
individualizeaz
ă
regiunea.

Moldova de nord-est

40

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Aşezările rurale aparţin grupei satelor mari şi mijlocii, cu
structură răsfirată sau compactă, amplasate lângă apele curgătoare,
iazuri, de-a lungul căilor de acces. Funcţiile lor sunt agricole, cu o
serie de specializări în cultura cerealelor, viticultură (zona Cotnari),
pomicultură (Dealu Mare-Hârlău), legumicultură, agricultură mixtă.
Centrul polarizator rămâne oraşul Iaşi (348 707 locuitori),
datorită potenţialului său poziţional, la răscrucea unor drumuri
comerciale, inclusiv spre vechea provincie geografico-istorică a
României antebelice – Basarabia. Funcţia de capitală a statului
Moldova deţinută înainte de 1859, de regiune şi judeţ după unirea
Principatelor, i-a asigurat atribute sporite de ordin administrativ şi
cultural (aici a luat fiinţă, în 1864 cea mai veche universitate modernă
din ţară), urmate de cele economice materializate în concentrarea
unor ramuri industriale (construcţia de maşini, industria lemnului,
alimentară, textilă etc. Este în afirmare aria de polarizare secundară
a oraşului Botoşani (126 628.locuitori) stimulată de funcţia de
reşedinţă judeţeană pe care o deţine începând din 1968. Dezvoltarea
industriei prelucrătoare, asociată diversificării serviciilor publice a
generat o interrelaţie tot mai strânsă cu propriul hinterland ceea ce a
contribuit la creşterea rolului său atractor. Celelalte centre urbane ale
regiunii (Dorohoi, Târgu Frumos, Săveni, Darabani) fac parte din
grupa oraşelor mici (sub 50 000 locuitori) şi au un profil în care
funcţia industrială se asociază cu cea agricolă şi de
servicii

5. Test de autoevaluare

O întrebare poate fi pusă în momentul delimitării unei regiuni
a Moldovei de nord-est şi anume: care este modul de participare a
peisajului natural la individualizarea sistemului teritorial respectiv
(1) şi cum influenţează el factorii dinamici ai sistemului (2) ?

Comentarii la test veţi găsi la sfârşitul acestei unităţi de învăţare

Un rezervor
demografic
pentru regiunile
cu bilan
ţ
negativ al
popula
ţiei din
sud-vestul
ţării.

Iaşiul – ca
principal centru
polarizator
regional
şi
interregional.

Moldova de nord-est

Proiectul pentru Învăţământul Rural

41

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->