Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI KINETOTERAPIE

Bucureşti 2012

Cuprins

1. IAC disciplină de studiu ......................................................................................................... 3 2. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic.......................................................................... 9 3. Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie ..................................................... 17 4. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie ... 19 5. E-Learning – sistem de formare la distanţă........................................................................ 28 6. Tehnici pedagogice şi principii tehnice în e-learning ........................................................ 34 7. Realizarea prezentărilor cu ajutorul PowerPoint .............................................................. 37 8. Aplicaţii practice .................................................................................................................. 41 Bibliografie .............................................................................................................................. 59

2

1. IAC – disciplină de studiu
Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi, deja obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de învăţământ prin intermediul calculatorului este o cerinţa intrinseca. Calculatorul nu va înlocui niciodată total acţiunea profesorului, dar a ignora rolul şi importanţa lui înseamnă a te opune firescului. Este evidentă necesitatea accesului la informaţie, este evidentă necesitatea utilizării calculatorului în toate şcolile, măcar pentru asigurarea reală a şanselor egale în educaţie. În demersul de integrare în viaţa educaţională a societăţii a cuceririlor ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei informaţionale într-un tot funcţional, instruirea asistată de calculator a devenit răspunsul pertinent al şcolii în acest sens. De asemenea, tot instruirea asistată de calculator este şi soluţia găsită de şcoală pentru reconsiderarea rolului acesteia, a diferitelor componente ale procesului instructiv-educativ şi de atingere a finalităţilor educaţionale. “Inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, IAC contribuie la eficienţa instruirii, fiind un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ. Învăţarea cu ajutorul calculatorului este o metodă didactică activă şi modernă. Instruirea asistată de calculator reprezintă din punct de vedere pedagogic, un mod de organizare a procesului instructiv-educativ, promovat în ultimele două decenii într-un ritm considerabil. Ea este o activitate deosebit de complexă, integrând, pe lângă resursele umane implicate (cadre didactice şi elevi) şi resurse materiale deosebite (prezenţa unui computer şi a altor tehnologii informaţionale şi de comunicare), acestea din urmă, de cele mai multe ori minimalizând rolul celor umane, respectiv a cadrului didactic, care devine, mai mult decât în alte moduri de organizare a activităţii instructiv-educative, un moderator, un îndrumător, un observator al activităţii desfăşurate. Conceptul de asistare a procesului de învăţământ de către calculator include:    predarea unor cunoştinţe; aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe; verificarea cunoştinţelor acumulate într-o lecţie sau într-un grup de lecţii.  Interacţiunea elev-calculator permite: 3

diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii ample, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare.

Modernizarea pedagogică prin TIC implică    existenţa echipamentelor hardware (calculator), a software-lor (programelor) şi a capacităţii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instrucţional. Nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia,

produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de instruire. Ca orice lucru nou care încearcă să modifice activităţile de bază ale omului , şi instruirea asistată de calculator a stârnit vii contradicţii, îngrijorări şi rezerve, mai ales în lumea educaţională şi cu precădere din partea unor educatori şi cercetători, iar de cealaltă parte, entuziasm şi supraevaluare din partea altora. Entuziasmul cu care a fost primită instruirea asistată de calculator a venit din partea acelor cadre didactice care au fost concentrate pe elev, pe dezvoltarea liberă şi creativă a acestuia, pe participarea lui activă şi conştientă la propria lui formare. Noţiuni, concepte utilizate în IAC Implicarea calculatoarelor personale în asistarea procesului educational este reflectata în literatura de specialitate sub acronime precum: IAC (Instruire Asistata de Calculator), CAI (Computer Assisted Instruction), CAL (Computer Assisted Learning), CBT (Computer Based Training), CBL (Computer Based Learning), ILT (Instructor-Led Training). Dupa 1990, sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogica. Aplicatiile sunt realizate pe compact-discuri (CD-ROM). Sistemele

Learningware si Authorware marcheaza principalele directii ale mediului educational asistat de calculator.  Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardwaresoftware destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe si destinatarii

4

acestuia, in vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi operaţii si deprinderi.  Softtware educaţional (SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de învăţare.  Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaţional, documentaţia necesara (indicaţii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exerciţii propuse, etc). Trăsăturile generale ale software-ului educaţional:    este conceput pentru a facilita învăţarea asigură interacţiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor se adaptează în funcţie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea software-ului educaţional după funcţia pedagogică specifică în cadrul unui proces de instruire: a) Prezentarea interactiva de noi cunoştinţe (Computer Based Learning) Materialul de învăţat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacţiune. După cum aceasta interacţiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, căutare). b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziţie programe specializate care-l ajuta să fixeze cunoştinţele şi să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exerciţiile pot fi - propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de însuşire a cunoştinţelor prin evaluarea răspunsurilor. Modul de construire a unui test depinde de numărul de chestiuni de test (care se stabilesc în funcţie de timpul de administrare si de nivelul de şcolarizare) si de numărul de concepte, procedee a căror însuşire va fi verificata.

5

deoarece exista. 2002) Din perspectiva soluţiilor posibile pentru accesul la suportul informaţional tot mai bogat si diversificat al instruirii. Avantajele sistemului derivă. Reţeaua poate fi locală sau la distanţă. din uşurinţa difuzării în locuri dispersate geografic şi a actualizării permanente a informaţiilor. fiind încă dificil sa se asigure sunet si/sau video în timp real. fie legate de exploatarea reţelei locale. se disting trei categorii de soluţii pentru IAC: online. Unul dintre inconvenientele sistemelor on-line este costul exploatării. Fig. Sistemele on-line sunt adecvate 6 . Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. în mod necesar.Zamfir. Într-o soluţie on-line informaţiile nu sunt conservate local.Roşca. Din cauza duratei de transmitere a informaţiilor. fie costuri legate de conexiunile telefonice. în principal.d) Simulare. ci sunt accesibile pe un server. 1 – Posibilităţi de utilizare a sistemelor software după tipul de învăţare (Gh. Sistemele on-line au unele limitări în interactivitate. pe calculatorul utilizatorului. specifică întreprinderii sau unităţii de învăţământ (Intranet) sau general accesibilă (Internet). în cadrul unei reţele. Un sistem on-line oferă garanţia ca utilizatorul va avea întotdeauna la dispoziţie informaţie recenta. pentru instruirea la distanta. interactivitatea este mai puţin rapida si mai rara. G. off-line si mixte. cu condiţia actualizării ei pe server. C.Apostol.

permitându-se în acest caz centralizarea si prelucrarea facila a rezultatelor. totodata. de asemenea. O solutie off-line functioneaza în întregime local. Forme ale instruirii asistate de calculator (Gh.Roşca. un CD-ROM. În plus. asigurând cele mai bune conditii pentru interactivitate. Pornind de la aceste constatari. informatiile fiind înregistrate pe discul fix al sistemului sau pe CD-ROM cu acces mult mai rapid decât prin retea.consultarilor bancilor de cunostinte sau enciclopediilor (cu interactivitate scazuta în scenariu). Figura nr.ului. ca obiect concret si manipulabil.Apostol. pe planul marketing. Aceasta functionalitate de prelucrare centralizata este utila. Solutiile mixte se bazeaza în acelasi timp pe componente on-line si off-line.Zamfir. C. pentru sondaje privind aprecierile cursantilor asupra calitatilor si cerintelor puse în fata unor sisteme de instruire asistata actuale sau viitoare. Inconvenientul esential al sistemelor off-line îl constituie. Se asigura. Principalul avantaj consta din posibilitatea de a utiliza integral toate facilitatile oferite de tehnicile multimedia.2. independenta fata de un mediu de retea. testelor de evaluare a cunostintelor. poate fi un bun vector de comunicare. sistemele off-line se recomanda pentru situatiile care necesita interactivitate si utilizarea mai multor medii simultan. pe calculatorul utilizatorului. evident. dificultatea şi costurile actualizării. G. încercând sa îmbine avantajele acestora si sa estompeze din dezavantajele lor. 2002) 7 .

Identificaţi un software educaţional şi prezentaţi principalele obiective şi funcţionalităţi al acestuia. Comparaţi cu o situaţie “clasică”de instruire. 8 .Teme Prezentaţi o experienţă de învăţare asistată de calculator. Prezentaţi avantajele şi dezavantajele fiecăreia. evidenţiaţi avantajele şi dezavantajele. Realizaţi analiza comparativă a soluţiilor de instruire asistată de calculator.

afişe. Ziua 9 . schiţe. sesiuni  Elaborare materiale publicitare – broşuri. izolata. Din punct de vedere informatic. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic Din punct de vedere al situatiei pedagogice. principalele directii ale utilizarii calculatoarelor personale în procesul educational sunt: .redactarea invitaţiilor pentru Balul Bobocilor.calculatorul personal este un post de lucru local. pe lângă aspectul estetic sporit faţă de planificările scrise de mână.  Predarea cunoştinţelor . scheme. realizarea unor pliante. kinograme.  Autoperfecţionare profesională . schimburi de experienţă cu directorii) .calculatorul personal este conectat la o retea locala de calculatoare.calculatorul personal este conectat la Internet. pliante. planuri de lecţii.planşe. . desenele explicative.facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual informaţii teoretice. conferinţe.învăţarea personalizata prin aplicatii dedicate de autoinstruire. desene. izolat.pregătirea materialelor scrise pentru inspecţii. aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate  Pregătire materiale didactice . comisii metodice. schemele.  Evaluarea cunoştinţelor . Calculatorul poate fi utilizat pentru:  Proiectarea instruirii .2.teste de evaluare.învăţarea mediata de profesor în clase cu numar redus de statii de lucru.învăţarea la distanta. broşuri cu ocazia unor evenimente ce au loc în şcoală sau a unor evenimente din comunitate în care este implicată şi şcoala (Cercuri Pedagogice.redactarea şi machetarea unei sigle a şcolii redactarea şi machetarea unor modele de Diplome ce pot fi oferite elevilor şi profesorilor cu diferite ocazii . fişe de lucrări individuale sau de grup. se realizează astfel stocarea acestei informaţii în calculator cu posibilitatea de actualizare periodică. implicarea calculatoarelor personale în procesul de învatamânt evidenţiază următoarele trei situatii: . . semestriale. etc. . stocarea lor pe calculator pentru a fi actualizate periodic şi prezentate generaţiilor următoare. selectarea pentru prezentarea la clasă a unor materiale multimedia care să ajute la ilustrarea ideilor prezentate. . invitaţii. pregătirea.planificări anuale.

care combinate optim şi funcţional cu metodele şi formele de organizare ale învăţării.realizarea ofertei şcolii pentru absolvenţii ciclului primar/gimnazial. Cu ajutorul unui calculator: 10 . principiile de ordin psihopedagogic.învăţare. iar din punct de vedere psihologic.Copilului ş. ghizi. animatori. controlul şi evaluarea procesului instructiv-educativ. . realizate într-un mediu care permite o difuzare masivă a conţinuturilor şi o flexibilitate a timpului prin îmbinarea mijloacelor de comunicare sincrone cu cele asincrone.a. dar le oferă şi elevilor posibilitatea reală de a se autoeduca.evaluatori. coordonarea. realizarea unor planşe. mijloacele didactice. dau strategii didactice eficiente. Calculatorul. proiectarea. trebuie să fie un auxiliar al profesorului. Folosirea acestei metode în şcoală permite realizarea unei educaţii bazate pe profilul intelectual al elevului. acesta trebuind să deţină controlul procesului instructiv-educativ şi tot lui revenindu-i rolul principal în planificarea. organizarea. De asemenea. observatori ai procesului instructiv-educativ. cât şi pe cele noi ). tablouri dedicate laboratoarelor şcolii Fundamente pedagogice ale utilizării calculatorului în instruire Instruirea asistată de calculator dă posibilitatea cadrelor didactice să devină moderatori. aceştia trebuie să cunoască foarte bine finalităţile educaţiei. metodele de predare şi evaluare (atât pe cele tradiţionale. calculatorul trebuie să fie utilizat cu competenţă pedagogică de către profesori. Pune elevul în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă. autoforma şi autoevalua. formează personalităţi autonome.evaluare. în procesul de predare.

Avantajul constă în interacţiunea dintre calculator şi răspunsul selectat de elev (vizual şi auditiv). scheme. Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste grilă care presupun vizualizarea întrebării.  rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului  realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme . capitole. animaţie şi audio. stocate sub formă de fişiere. situaţii problemă.• se pot elabora şi redacta pe calculator planuri de lecţii. desene. fişe de lucru individuale sau de grup. Notarea este obiectivă. Testele grilă pot fi periodic actualizate. pentru elevi. lecţii. pot fi periodic actualizate. cel acordat răspunsului curent şi cel cumulat până la acel moment. se pot elabora schiţe structurate ce conţin elementele esenţiale din tema discutată (asigură atât fixarea ideilor cât şi feed-back-ul-atunci când se revine ulterior la schiţa respectivă . se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia) se pot accesa informaţii de pe CD-uri. conform cerinţelor programei adaptabile la 11 .  provocarea cognitivă a elevului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează depistarea unor lacune. pot fi listate la imprimantă apoi multiplicate pentru toţi elevii clasei. subcapitole. discipline şcolare. grupuri de lecţii. În relaţia predare–învăţare–evaluare calculatorul serveşte la  organizarea informaţiei capacităţile elevilor. dischete. a variantelor de răspuns. rapidă şi eficientă. module de studiu. probleme.) Există aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate. imagini. se poate afişa punctajul din oficiu. tot calculatorul generează teste de evaluare sau evaluează pe testele introduse de profesor anterior.şi permit utilizarea metodelor moderne de evaluare. schiţe. aceste materiale. (eventual textul este însoţit de imagini sugestive).portofoliul va conţine materialele acumulate pe parcursul anului pe care elevul le consideră necesare sau care iau fost folositoare/i-au plăcut cel mai mult etc.

tehnice. CD-uri inscripţionate cu materiale didactice utile selectate de-a lungul timpului de diverse cadre didactice din diverse surse pentru a putea fi folosite la clasă. CD-uri). inspectoratului pentru a fi la curent cu programele şcolare. să se documenteze şi apoi pentru să extragă informaţiile utile dezvoltării lor profesionale.  • să comunice cu colegi din alte şcolii.  să declanşeze desfăşurarea unor activităţi.  • să se înscrie în forumuri de discuţii pe teme de interes şcolar. pot să-şi exprime părerea pe forumul dedicat lor. din alte ţări pe teme de interes comun. de elevii din şcoală pentru un schimb de experienţă cu participanţi (cadre didactice) din alte . asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii celui care învaţă.  să acceseze materiale existente pe diverse medii de stocare (dischete. devenind un termen al trinomului eleveducator-computer. unor aplicaţii ca urmare a ceea ce au descoperit interesant pe net. ci o mijloceşte. dar implicit şi mentalitatea.  se va degreva treptat de activitatea de rutină şi o va înlocui cu alte sarcini care să îi stimuleze creativitatea.  • să viziteze site-ul ministerului. 12 CD-uri cu enciclopedii. Deschiderea către o uriaşă sursă de informare.  nu oferă informaţia. CD-uri cu materiale didactice elaborate în timp de cadrele didactice. cu metodologiile diverse elaborate. Cadrele didactice care au acces la un calculator conectat la internet pot:  • să se informeze. accesibilă atât profesorilor cât şi elevilor.  să creeze o bibliotecă de:  •  •  • şcoli. cu programele care se deruleaza şi la care pot participa. îl ajută pe profesor:  • să privească materia pe care o predă sub diferite aspecte. Rolul profesorului în IAC  îşi dezvoltă competenţele pedagogice.  să descarce materiale interesante găsite pe net pe care să le comenteze apoi cu colegii/elevii săi. aşa cum este Internet-ul.

Rolul elevului în IAC  devine factor activ al propriei cunoaşteri. constituie  oportunităţi de ameliorare a actului didactic. folosind algoritmi precişi. posibilităţile de informare. mai mult decât să o memoreze mecanic.  învaţă în ritm propriu. Deci profesorul este mai bine pregătit şi în specialitate şi metodologic. prelucrare şi stocare pe care le oferă calculatorul. Pe de altă parte expunerea la acest demers de informare conduce la noi idei pentru practica didactică. 13 . flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o predă. calculatorul incită la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii – accesarea de surse diverse de informaţii ne dă ne dă nu numai un plus de cunoaştere în termeni cantitativi (aflăm mai multe despre subiectul x !). Pe de o parte. • să descopere faţete diferite ale aceleiaşi teme. adaptând mijloacele propuse la propriile capacităţi şi abilităţi.  • să se adaptaze uşor la nou. dar şi în termeni calitativi (privim subiectul x din mai multe perspective !).  caută informaţia.  • să aleagă din multitudinea de modalităţi de abordare a acesteia pe aceea pe care o  consideră potrivită pentru scopul propus în actul didactic.  • să manifeste deschidere. Altfel spus.

a şti ce să ceară sistemului de calcul impune o astfel de ordonare superioară a gândirii. programat şi folosit astfel încât să fie util în crearea unor situaţii educaţionale diferite în funcţie 14 .  oferă posibilitatea simulării unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate şi suplinirea.  parcurgerea programului de instruire fără bariere de timp (acestea fiind de multe ori adevărate „piedici” în calea succesului şcolar). devenind din obiect. în felul acesta.  oferă informaţii organizate conform programelor sau în funcţie de cererile celui asistat. a unor demonstraţii.  oferă posibilitatea chestionării celui ce învaţă pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare a noului conţinut. subiect al învăţării. derivată din lipsa pe secvenţe destul de întinse de timp a relaţionării directe dintre profesor şi elev. Dezavantajele instruirii asistate de calculator  „deteriorarea” relaţiei profesor-elev.  stimulează imaginaţia şi odată cu trecerea timpului se produce acea creştere a gradului de maturizare intelectuală proprie situaţiei când cel ce învaţă este implicat direct în actul învăţării.Avantajele instruirii asistate de calculator  organizarea procesului de învăţământ şi creşterea calităţii sale  dezvoltarea deprinderii de a lucra în echipă  perceperea profesorului ca îndrumător în procesul de învăţare  testarea şi dezvoltarea de noi mijloace de învăţământ  nivel înalt de individualizare a procesului instructiv-educativ de vârsta şi nevoile elevilor.  dezvoltă o gândire logică .  individualizarea excesivă a învăţării conduce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare de contextul său psiho-social.

dar nu şi pe cei cu o gândire globală. Consecinţe pedagogice ale IAC  Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea intelectuala a elevilor. iar specialiştii în domeniu susţin că a desfiinţa total comunitatea de studiu în favoarea studiului individual independent ar fi o mare greşeală. în general şi a calculatorului.  lipsa de abilitate în utilizarea tehnologiilor informaţionale. fără emoţii si stres care sa-i modifice comportamentul 15 . Dezvoltarea unei gândiri logice. adică lipsa de resurse tehnologice. prin: Stimularea interesului fata de nou. sintetică.  dezavantaje de natură materială. Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple Formarea intelectuala a tinerei generaţii prin autoeducaţie Elevul învaţă in ritm propriu. Simularea pe ecran a unor fenomene si procese. favorizându-i pe acei elevi cu o gândire analitică. Stimularea imaginaţiei.  învăţarea este şi rămâne un proces social. în special. împărţirea pe secvenţe mici şi bine delimitate a conţinuturilor duce la atomizarea excesivă a materiei. lipsa calculatorului sau a altor dispozitive.  rezistenţa cadrelor didactice faţă de ultimele noutăţi în materie de tehnologie informaţională.  dirijarea pas cu pas a activităţii mentale a elevilor de către cadrul didactic îi împiedică să-şi dezvolte abilităţi creative şi spiritul antreprenorial atât de mult cerut de societatea actuală.

16 . Ce modificări determină instruirea asistată de calculator la nivelul activităţii profesorului? Dar a elevului? Prezentaţi avantajele şi dezavantajele instruirii asistate de calculator.Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obţinute Teme Exemplificaţi posibilităţile de utilizare a calculatorului în fiecare etapă a procesului didactic. În ce măsură acestea se transferă în domeniul educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei? Daţi exemple de situaţii specifice educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă consecinţele pedagogice ale IAC în aceste domenii.

sport şi kinetoterapie Există mai multe direcţii posibile de utilizare a calculatorului  analiza statistică şi reprezentarea grafică a datelor obţinute. Utilizarea IAC în educaţie fizică. Posibilităţi şi limite Specialistul trebuie să dobândească noi competenţe de folosire a calculatorului şi a altor tehnologii informaţionale IAC în educaţie fizică Proiectare.  redactarea documentaţiei metodice şi de serviciu.motivarea elevilor Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor Stimularea interesului pentru cunoaştere în domeniul educaţiei fizice Evaluarea acţiunilor motrice Predarea conţinuturilor noi 17 . planificare Desfăşurarea lecţiei de educaţie fizică .  evaluarea dezvoltării fizice şi a pregătirii elevilor/sportivilor/pacientilor.  controlul şi optimizarea tehnicii acţiunilor motrice.  pregătirea şi prelucrarea rezultatelor competiţiilor în diferite probe.  evaluarea capacităţii fizice a subiecţilor cercetării.  învăţarea şi evaluarea cunoştinţelor teoretice.  crearea complexelor computerizate de trenajoare.3.

exemple de dispozitive.IAC în sport Înregistrarea rezultatelor şi prelucrarea statistică a datelor Analiza biomecanică a execuţiilor motrice Prelucrarea înregistrărilor video experimentale Accesarea site-urilor de specialitate Planificarea procesului de antrenament Utilizarea PC ului în sport (Alexie N. 1993) IAC în kinetoterapie Analiza biomecanică a mişcării Evaluarea forţei segmentare Modelarea computerizată a mişcărilor în procesul de reînvăţare motrică Cunoaşterea grupelor musculare Teme Exemplificaţi Daţi situaţii educaţionale/terapeutice specifice educaţiei educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă utilizarea IAC în domeniile respective. software-uri specifice fizice/sportului/kinetoterapiei şi explicaţi utilitatea lor pentru aceste domenii. 18 . al.. et.

priceperea evaluatorului în efectuarea măsurătorilor. calificative) Operaţia de măsurare cuprinde următoarele elemente:    obiectul de măsurat. fenomenelor) după anumite reguli. Gagea. în aşa fel încât relaţiile numerice să reprezinte relaţiile relevante dintre obiecte. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică.4. Condiţiile evaluării     exactitatea măsurării. (M. 2005) Procesul subiectiv de atribuire de valori (A. kinetoterapie Măsurarea este procesul de atribuire de numere proprietăţilor obiectelor (persoanelor. în acord cu proprietăţile obiectului. capacitatea evaluatorului de a interpreta şi aprecia datele obţinute.Epuran. aprecierea şi atribuirea de valori (note. sport. Utilizarea computerului în măsurare permite: 19 . stabilirea criteriilor de apreciere. 2008) Cuprinde: măsurarea. unitatea de măsură. regulile de atribuire a valorilor.

 Posturografia are la bază sistemul posturografic SYNAPSYS (Alexe D. înregistrarea şi analizarea acestora. ţinutei corpului şi identificarea sistemului responsabil pentru controlul echilibrului.I. 2009)  Platforma SYNAPSYS utilizată pentru achiziţia datelor este un dispozitiv inovator ce permite:  evaluarea performanţei în asigurarea posturii.Computerul serveşte la controlarea unei situaţii.. 20 . la strângerea datelor. Evaluarea echilibrului  Evaluarea echilibrului se poate realiza cu ajutorul posturografiei statice şi dinamice.

2009) 21 . (Alexe D. apoi 20 secunde cu ochii închişi. Sistemul posturografic Synapsis Test de organizare senzorială (conform manualului MEN SPS v3. evaluarea obiectivă şi cuantificată a rezultatelor implicării vestibulare. prin cuantificarea performanţelor legate de echilibru.  parametrii oferiţi de statokinezigramă (SKG) se obţin cu ochii închişi şi deschişi  platforma orientează atenţia spre suprafaţa de sprijin  coeficientul Romberg (asigură informaţii despre calitatea controlului posturii corpului şi a strategiilor senzoriale implicate)..  Soft-ul utilizat împreună cu această platformă oferă indicaţii pertinente de depistare a deficienţelor şi a riscului de căzături. apoi 20 secunde cu ochii închişi.  Subiectul este ajutat să se stabilizeze după care se lansează achiziţia de date: se înregistrează oscilaţiile în plan antero-posterior timp 20 secunde cu ochii deschişi. studiind reacţiile subiecţilor.8 / 2005)  Platforma mobilă Bessou este amplasată peste cea statică permiţând realizarea testului de organizarea senzorială. Urmează înregistrarea oscilaţiilor în plan lateral timp 20 secunde cu ochii deschişi.I.  producerea unor mişcări controlate şi reproductibile ale sprijinului.

22 . pe scurt RM. o dinamica necondiţionată sau condiţionată a excitaţiei şi inhibiţiei circuitelor corticale implicate. neurofuncţionale.  Tehnologia modernă a înlocuit foaia de hârtie şi utilizează un notepad cu înregistrare computerizată a parcurgerii traseului de dificultate dextrică standard (zig-zag vertical) cu şi fără control vizual sau a oricărui traseu conceput pentru un anumit sport. este cea computerizată  stimulul vizual este afişat pe monitor. pot fi obţinuţi la porturi accesibile USB. o rata de obosire a instanţelor neuro-musculare implicate etc. precum cel auditiv sau tactil.  Rezultatele se procesează automat oferind informaţii despre o latenţa reacţiei motrice. pe planul funcţiei de coordonare dinamică. iar alţi stimuli. Exemplu de folosire a unui notepad cu memorie digitală pentru proba de coordonare motrică vizuală din cadrul Centrului de Cercetări Interdisciplinare – UNEFS Bucureşti Reacţia motrică  Forma modernă de testare şi evaluare a reacţiei motrice.Dexterimetria şi coordonarea motrică vizuală  Proba de coordonare motrică vizuală indicator al organizării funcţionale. o echilibrul şi mobilitatea proceselor psihoafective sau de atenţie.

precum şi un mod de evaluare a potenţialului tehnic sportiv. dintre care doar unei imagini îi este atribuită semnificaţia pozitivă pentru răspunsul oportun Analiza biomecanică a mişcărilor  Analiza biomecanică a unei execuţii tehnice este un indicator al gradului de corectitudine a respectivei execuţii tehnice..Succesiune de imagini-stimuli RM. (Gagea A. 2009) 23 .

a condus la instrumentalizarea pregătirii. teoretice şi obiectuale.Procesare automată a traiectorie piciorului prin trei puncte de configurare stilizată a unui segment corporal Instrumente de evaluare a reacţiei biologice a organismului - Polar Sport Tester – Polar Electro Oz Dispozitive de investigare a activităţii motrice  „ERGOSIM” – dispozitiv de testare şi antrenament în condiţii similare – PENTAWAT. reducerea timpului de antrenament. Concepţia sistemică oferă o solidă bază metodologică pentru construirea diferitelor modele. prin care să se asigure o pregătire sportivă controlată. România 1992 Nevoia de creştere a performanţei prin utilizarea unor mijloace mai eficiente privind precizia informaţiilor. în comparaţie cu lucrul practic. Dacă folosirea simulatoarelor şi trenajoarelor este de domeniul metodicii antrenamentului. modalitatea proiectării şi exploatării informaţiilor acestora este de competenţa inginerilor-cercetători. ameliorarea controlului variabilelor. 24  .

Ratov.  La comanda Federaţiei Române de Schi-Bob. ci mai ales modelarea funcţională.  Spre deosebire de simulatoare. Ele sunt instalaţii tehnice “pentru efectuarea în condiţii artificiale a mişcărilor complexe sau a unor elemente ale mişcării. aruncările din atletism (capacitate de efort. dar specifice diferitelor sporturi.  2) Pregătirea efectivă a sportivilor. interfeţe. care permit repetări mult mai multe decât pe teren.). destinat ca aparatură pentru testere/măsurare şi pregătire.  Sistemul "Ergosim" a fost creat de un grup de cercetători din cadrul Centrului de Cercetări pentru Sport. ca simulator de condiţii. Alexandru Feredean şi Ionel Dinescu). viteză şi control neuromuscular). Un exemplu de trenajor este instalaţia pentru canotaj în raport de parametrii proiectaţi şi controlaţi în timpul execuţiei (I. prin realizarea feedback-ului în timp real şi prin ameliorarea controlului neuromuscular amintit. Pierre de Hillerin. în anumite condiţii. Cu câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville. în primul rând. s-a dezvăluit publicului un simulator pentru probele de bob. durată. (Bostan şi Hillerin). în condiţii “aproape reale”. În al doilea rând. ca cel al comportamentului boberilor sau ca cele folosite în aviaţie. pe baza lor se poate realiza analiza complexă a comportamentului individual în situaţii de simulare standardizată. Ergosim-ul este şi un trenajor. în anii 1978 şi 1979. a doua funcţie este aceea de a oferi date."  Simulatoarele sunt modele practice care permit experimentarea dirijată şi în acelaşi timp efectuarea repetată a acţiunilor specifice pe care le copiază analogic. Există două aspecte principale ale utilizării stimulatoarelor:  1) Obţinerea imediată de informaţii de natură biomecanică şi fiziologică despre subiecţii supuşi aceloraşi cerinţe specifice (intensitatea efortului. "Simularea este acţiunea în care are loc un proces de experimentare dirijată asupra modelului unui sistem-obiect. tempo. un simulator al solicitărilor la care este supus pilotul bobului şi al dezvoltării vitezei de împingere la start. înotul. În modul acesta. 1978). El consta dintr-un dispozitiv de proiectare tridimensională a pistei de coborâre şi un calculator care furniza datele necesare reglării comportamentului echipajului (viteza în timp real) şi elementele condiţionale (de exemplu coeficientul de frecare). tehnică de execuţie etc. Specificul acestui demers constă din furnizarea unui număr mare de informaţii cantitative şi calitative ale actelor motrice. asigurând controlul lor calitativ şi cantitativ” (I. au şi funcţie de antrenare. Ergosim-ul funcţionează. Ilie Stupineanu. ritm. Principala lor funcţie este de a asigura repetarea “concentrată” a mişcărilor. calculator şi software-uri adecvate.Stupineanu et al. conexiunea dintre forţă. Experimentul “de laborator” astfel realizat va fi interpretat după canoanele cunoscute. Sistemul constă din componente mecanice. Centrul de Cercetări pentru Sport a realizat. 1988). din 1992. Simulatoarele computerizate. 25 . în perioada 1973-1990 (brevet de invenţie 108411/1990 autori Vladimir Schor. ea fiind în esenţă o acţiune investigatoare strict experimentală. cum sunt canotajul. trenajoarele nu urmăresc modelarea analogică. simulate. sistemul permite ameliorarea procesului de învăţare a mişcărilor. informaţii asupra comportamentului evolutiv al sportivului în sarcina motrică dată.. cu scopul de a apropia diagnoza de stare de caracteristicile eforului de concurs.

- Hard şi software pentru analiza mişcărilor ( Swinger Video Analysis Software. prin adaptări. I. USA.Cele două funcţii conduc la ameliorarea procesului de antrenament şi totodată. din domeniul sportului de performanţă în cel de recuperare neuromotorie. V. Stupineanu. 1996).) The Swinger Trainer 26 . Schor. (P. transfer tehnologic. SWINGER Inc. de Hillerin.

motrică). de specializare. Exemplificaţi prin studii de caz. Prezentaţi rolul simulatoarelor în procesul de pregătire specific din domeniul dvs.Teme Daţi exemple de dispozitive care se pot utiliza în educaţie fizică/sport/kinetoterapie pentru evaluarea specifică din aceste domenii (somato-funcţională. 27 .

de a simula interacţiuni şi a exprima idei (verbal. iar creşterea ofertei de cursuri.bazele de date permit şi celor cu slabe capacităţi de memorare să manipuleze seturi întregi de informaţii Definiţie Un sistem de e-Learning (de formare la distanta sau educaţie virtuala) consta într-o experienţa planificata de predare-învăţare. Reţele digitale Biblioteci digitale Problemele educaţiei se schimbă profund. Tehnologiile digitale lărgesc potenţialităţile personale. Convertirea conţinutului cultural din întreaga lume într-o formă digitală. Sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii.procesoarele de texte avertizează în cazul oricărui cuvânt scris incorect sau în cazul greşelilor gramaticale. 50% în Suedia. raportând anul 2000 la 1998. cea dominată de educaţia permanentă.5. SUA şi Japonia > 50%. . R omania s-a înscris si ea pe aceasta traiectorie. face astfel produsele disponibile oricui. vizual. oriunde şi oricând. auditiv sau îmbinarea tuturor acestora). alternativa la o cunoaştere insuficientă şi costisitoare fiind găsirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultură. Transformările produse de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor care au favorizat instruirea asistată de calculator: 1. are o nouă faţă. Interesul populaţiei pentru educaţia continuă este evident. .foile de calcul permit oricui să facă rapid si corect calcule după formule extrem de complexe . organizata de o instituţie ce furnizează mediat 28 . Nivelul de participare a populaţiei la acest tip de educaţie este de: 40% în Germania. sociale şi culturale. 3. sub umbrela schimbărilor tehnologice. a fost de peste 800%. E-Learningul – sistem de formare la distanţă Argumente Domeniul educaţional. 2.

furnizând şi suport tutorial. Acceptarea sistemului e-Learning creşterea continuă a capacităţilor şi flexibilităţii noilor tehnologii informatice cu aplicabilitate în situaţiile educative continua descreştere în cost a echipamentelor 29 . ca experienţa planificata de predare-învăţare organizata de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie. Instituţii virtuale O instituţie implicata în activităţi de tip educativ care îşi promovează programa si cursurile direct celor interesaţi prin intermediul tehnologiilor informatice si de comunicare.totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei si comunicării. E-learning . E-learning reprezintă un tip de educaţie la distanta.materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie. Sectorul corporaţiilor sau al organizaţiilor mari care dezvolta programe de pregătire pentru uz intern Persoane care folosesc tehnologiile pentru a crea oportunităţi de învăţare pentru oricine este interesat. fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenta sau sincronicitate. Eticheta virtual este folosita în sens larg si nediscriminat în toata lumea. de la şcoli la universităţi. care nu au mai fost implicate în educaţia la distanta. Instituţii care au fost implicate în educaţia deschisa şi la distanţă. putând fi înlocuită cu: învăţare deschisă şi la distanţă. Instituţii tradiţionale. învăţare distribuită (distributed learning) învăţare în reţea învăţare prin Web (Web-based learning) şi învăţare prin computer uneori termenul este folosit cu referire la sisteme care combina tehnologii TV si teleconferinţe interactive în timp real.

 77% considera ca "o diploma care atesta absolvirea unor cursuri la distanta în cadrul unei instituţii acreditate (Duke. Sistemul e Learning  viabil pentru ciclurile superioare. fără întreruperea activităţii lor profesionale. dar este acceptabila. asigura posibilităţii de studiu unor categorii sociale largi. Modele de educaţie la distanţă 1.  61% susţin ca o diploma de curs la distanta nu este atât credibila.  26% cred ca o diploma de curs la distanta este tot atât de credibila ca o diploma convenţionala.  pentru educaţia vocaţionala si îl situează potenţial printre cele mai solicitate tipuri de sisteme de educaţie ale viitorului.certificări online Va accepta un potenţial angajator o diploma care atesta absolvirea unui curs la distanta? Percepţia comună a cursurilor la distanta a constituit obiectul unor cercetări în SUA ajungându-se la următoarele rezultate:  30% dintre profesioniştii în departamentele de resurse umane au intervievat aplicanţi cu diplome obţinute online. stocarea si distribuirea materialelor pentru învăţare 30 .  pentru educaţia permanenta. care va asigura următoarele funcţii:  Dezvoltarea programelor educaţionale (inclusiv proiectarea materialelor pentru învăţare)  Tutoriat si îndrumare  Producerea. Model de sine stătător Instituţie exclusiv virtuală. temporal sau a impunerii unui ritm de învăţare.capacitatea tehnologiilor de a facilita funcţionarea anumitor structuri tradiţionale ale instituţiilor E-Learning . Stanford)" este mai credibila decât o diploma obţinută de la o instituţie virtuala (Jones International). Eliminarea obstacolelor de ordin spaţial.

cantitative sau calitative. Scopul curriculumului va fi mai cuprinzător decât cel curent. Audienţa este considerabil crescută.  Studenţii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.  Materialele de autoinstruire încurajează învăţarea independenta a ambelor categorii de studenţi. educaţia la distanta putând cuprinde şi studenţi care nu pot participa la cursurile din sistemul tradiţional. în timp real. parcurgerea sau audierea cursurilor putând fi făcuta treptat si repetat.  Studenţii la distanta beneficiază de tradiţia si renumele instituţiei si se supun standardelor acesteia. Este facilitată învăţarea într-un ritm propriu. Interacţiunile sincrone si cele asincrone dintre profesor si studenţi se pot complementariza. toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibile publicului. într-un stil personal. existente.  Cadrele didactice sunt încurajate pentru practicarea unui învăţământ mai interactiv.  Materialele suport pentru învăţare pregătite de cadrele didactice pot servi în egala măsura studenţi interni si externi de campus. Departament de educaţie la distanta în cadrul unei instituţii de învăţământ 31 . Tehnologiile sunt interactive. Administrare si probleme financiare  Marketing  Evaluare si acreditare 2. şi evaluări formative sau sumative. curriculumul oferind modalităţi multiple pentru achiziţii de cel mai înalt nivel în toate domeniile culturii. Avantaje În primul rând. permiţând un feed-back total.

Studenţii trebuie sa fie extrem de motivaţi pentru participare. si nu pe sistem. Avantajele şi dezavantajele e-learning-ului (Lema şi Capitão. incluzând cheltuieli cu: tehnologia (hard si soft). Necesitatea experienţei cursanţilor în domeniul computerelor. transmiterea informaţiilor în reţea. Întreţinerea propriului computer va fi probabil una dintre responsabilităţile curente. întreţinerea echipamentului. profesorilor personalului administrativ. producerea materialelor necesare. Efort consistent si susţinut al studenţilor. 2003) Avantaje Dezavantaje Cursant/Persoana care urmează cursuri de formare Flexibilitatea accesului la învăţare (24 de  Internetul poate oferi o lărgime de ore pe zi) bandă mică pentru anumite Economie de timp conţinuturi Învăţare mai personalizată  Obligă la o motivaţie puternică şi la Controlul şi evoluţia învăţării în funcţie de un ritm propriu ritmul fiecărui cursant/fiecărei persoane care urmează cursuri de formare Resurse de informare globale Acces universal şi creşterea echităţii sociale şi a pluralismului în accesul la educaţie şi la sursele cunoaşterii       Avantaje Dezavantaje Profesor/Formator     Pune la dispoziţie resurse de informaţie care cuprind întregul ciberspaţiu Construirea unui depozit de strategii pedagogice Optimizarea învăţării unui număr ridicat şi diversificat de cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare Uşurinţa cu care se realizează actualizarea informaţiilor   Utilizarea unei perioade de timp mai mari în elaborarea conţinuturilor Mai mult timp pentru formare 32 . Fenomenul de abandon şcolar este mult mai frecvent în educaţia la distanta decât în cadrele tradiţionale ale educaţiei Relativa "dezumanizare" a cursurilor până la dezvoltarea unor strategii optime de interacţiune si a focalizării pe student.Limite Costurile ridicate ale dezvoltării sistemului.

fără costuri suplimentare Costurile cu infrastructura fizică (sala de curs) sunt eliminate sau reduse   Costuri de dezvoltare mai ridicate Rezistenţa umană manifestată de unii profesori Teme Ce modificări ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au favorizat apariţia instruirii asistate de calculator? Comentaţi atitudinea angajatorilor faţă de sistemul de formare e-learning. Care sunt avantajele şi limitele sistemului de formare e-learning? 33 . firmă)     Furnizarea unor oportunităţi de învăţare de bună calitate Cuprinderea unui număr mai ridicat şi diversificat de cursanţi/persoane care urmează cursuri de formare Flexibilitate în adăugarea unor noi cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare.  Reutilizarea conţinuturilor Beneficiază de colaborarea cu organizaţii internaţionale Avantaje Dezavantaje Organizarea formării (şcoală.

Platforma e-learning este compusă din sistemul de management al învăţării (learning management system . respectiv elemente de organizare a documentelor. în mod dinamic şi pentru fiecare utilizator. Indiferent de mediul electronic pentru care se optează. atenţia trebuie orientată şi spre fundamentarea pedagogică a fiecărui sistem. Kairamo. etc.LMS). 1994). în instruire se folosesc şi sistemele deschise de comunicare. Cea mai mare parte a LMS-urilor şi LCMS-urilor existente pe piaţă permit configurarea paginii iniţiale ca portal care cuprinde informaţii privitoare la instituţie şi la cursurile disponibile. Tehnici pedagogice şi principii tehnice în e-learning Integrarea noilor tehnologii în structura de acţiune specifică metodei didactice conferă activităţii subiectului un caracter reactiv şi proactiv. etc. Nieminen. Future Learning Environment etc. utilizatorii sunt împărţiţi în grupuri cu aceeaşi serie de permisiuni. poşta electronică. 2001). De regulă. e-learning. El face referire la un mediu de învăţare care funcţionează într-o reţea informaţională (Haggren. Aceste medii electronice de învăţare (software-uri precum WebCT. precum şi instrumente administrative. cu timpul real de învăţare sau cu valoarea formativă a cunoştinţelor dobandite (C. Hein.LCMS) şi un set de componente cunoscute uzual ca şi sistem de management al învăţării extins (extended LMS) ce cuprinde instrumente de comunicaţii şi biblioteca digitală. Munk Sorensen. Ihanainen. Lotus LearningSpace. în raport cu informaţia vehiculată. Alături de aceste medii. schimbarea accesului şi accesibilităţii la toate instrumentele şi conţinuturile sistemului. folosirea TIC în predare şi învăţare. Pagina iniţială mai permite accesul rapid la cursuri şi la zona privată a fiecărui utilizator Design-ul grafic al portalului sau paginii iniţiale poate fi adaptat la imaginea grafică a fiecărei organizaţii. specializaţi în învăţarea în reţea (Hein. 2000). sistemul de management al conţinutului învăţării (learning content management system .) conţin o serie de elemente comune. în care noţiunile de bază sunt cele de predare – învăţare. Kairamo. Această gestiune permite. cum ar fi paginile de Internet. 2000.6. Gestiunea utilizatorilor şi acceselor reprezintă unul dintre aspectele fundamentale ale oricărui sistem LCMS. O contribuţie importantă la dezvoltarea conceptului şi-au adus-o pedagogii finlandezi. First Class. Creţu. Această tehnică 34 . 2000. Conceptul de şcoală virtuală este tot mai des întâlnit în literatura pedagogică. Aceasta se concretizează în realizarea unei sinteze asupra ceea ce este denumit şcoală virtuală. de comunicare (unu la unu sau în grup).

statistici). cum ar fi realizarea unei coperţi de revistă sau carte sau redactarea unor ştiri. îşi vor forma şi consolida deprinderile de relaţionare şi lucru în grup. Lucrul individual se recomandă atunci când sarcina respectivă este conectată la activitatea întregii grupe sau răspunde unor nevoi de instruire individuale. ghiduri de utilizare. precum şi legături cu referinţele bibliografice. Cursanţii care participă la rezolvarea unei sarcini de cooperare. grupuri). Forumuri (pe teme aferente cursului). prin care se urmăreşte generarea unor noi cunoştinţe. În mod generic s-au stabilit următoarele grupuri de utilizatori: administratori. pe grupuri sau întreaga clasă. Rapoarte (cataloage. activităţi de evaluare). Textele conţin elemente detaliate de teorie. proiecte şi cercetare. Aplicaţiile se pot rezuma la diferite sarcini de lucru. Cercetarea reprezintă nivelul cel mai înalt de cunoaştere. Profesorul/tutorele trebuie să se asigure că fiecare membru al grupului se va implica în rezolvarea sarcinii şi că ideile tuturor se vor regăsi la sfârşitul activităţii. 35 . Organizarea cursurilor (calendar.permite gestionarea mai rapidă a unui număr ridicat de utilizatori şi cartografierea pe platformă a funcţiilor pe care fiecare utilizator le reprezintă în procesul de învăţare. aplicaţii. Ulterior se poate apela la lucrul pe grupuri mici. profesori. manageri. în principal. Lucrul cu întreaga grupă este folositor atunci când se prezintă un conţinut nou. informaţii. activităţi de formare. Un aspect important legat de implementarea E-learning este cel referitor la organizarea grupului de cursanţi – aceştia vor lucra individual. manuale. cursanţi. au scopul de a asigura punerea în practică a teoriilor prezentate anterior şi pot avea la bază utilizarea anumitor software-uri. din texte. Proiectele se referă la rezolvarea unor probleme concrete. orar de activităţi). Un curs este alcătuit. Prezentarea cursurilor (programă. aplicaţii şi proiecte trebuie realizate permanent conexiuni. din practica unei anumite discipline (se pot pune la dispoziţie şi date numerice concrete). Ca şi instrumente principale de comunicare se folosesc instrumentele sincrone (chat. e-mail). Lucrul în grup este una dintre cele mai efective modalităţi de organizare a colectivului atunci când instruirea are loc în sistem E-learning. Între rezultatele obţinute din diferite cercetări şi texte. invitaţi La nivelul platformei e-learning se pot asigura prin funcţionalităţi specifice: Înregistrarea şi organizarea cursanţilor (în clase. vidoeconferinţă) sau asincrone (forum.

Exemplificaţi diferitele componente ale platformei e-learning. prenumele mamei. Teme Identificaţi cursuri de formare on/line în domeniul dvs. Excel şi PowerPoint Alături de acestea. data nasterii (varsta). rezultatele obtinute. videoconferinţe. cursurile pe care le-a parcurs. realizarea evidenţei celor realizate la şedinţele sincron sau prezenţiale. prenumele tatalui. se autoevaluează. Pentru cursanti: liste cu date de identificare (nume. prenume. testele sustinute. pe categorii/tipuri.Tehnologiile interactive încurajează cursanţii să devină responsabili de propria pregătire. strângerea comentariilor şi voturilor pe o listă de potenţiale nume pentru logotipuri sau mascote. spre a fi comentate şi revizuite de colegi. gen. îşi construiesc un sistem de cunoştinţe pe care îl împărtăşesc altora. caută informaţii. Ca subiecţi activi îşi stabilesc obiective proprii de instruire.). de interes. participarea la chat-uri. ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● prezentarea materialelor (fotografii / afişe / site-uri create de cursant). cursurile la care a fost inscris. bazele de date permit colaborarea la construirea unei colecţii de link-uri web / cărţi / referinţe / articole legate de o anumită temă. furnizarea de informaţii din zona de stocare a arhivelor. numar de evaluări. Pentru locaţii: date privind activitatea cadrelor didactice. conţinutul şi derularea cursurilor. date privind cursantii. 3. idei / proiecte. Deosebit de utile pentru procesul de formare sunt bibliotecile virtuale. videoconferinţe etc. care includ cel mai adesea Documente de text Fişiere HTML Pagini web externe Arhive sau foldere de fişiere Imagini şi grafice Fişiere audio şi video Animaţii în format FLASH Fişiere PDF Fişiere Word. 1. ● ● traineri etc. 36 . cod numeric personal). Rapoartele vor contine informatii despre utilizatorii platformei e-learning (cursanti. participarea la chat-uri.. Aceste categorii de date vor fi furnizate detaliat la nivel individual (sub formă de fişă) 2. Pentru cadrele didactice: numar de cursuri predate.

Realizarea prezentărilor cu ajutorul Power Point Capacitatea de a comunica idei cu claritate şi rigoare este un imperativ al zilelor noastre. Din aceste motive. dat fiind faptul că este aplicaţia de act tip cu cea mai mare răspândire printre utilizatorii de calculatoare. folosit în mod regulat. software-urile care oferă suport pentru realizarea prezentărilor grafice sunt pe care să devină un instrument de predare esenţial. pentru majoritatea oamenilor. sintetizate în cele ce urmează: Cantitatea de informaţie de pe diapozitive  Premise Citirea textului pe ecran este.7. simt nevoia de a utiliza cât mai eficient materialele multimedia. Folosirea acestui tip de software va fi ilustrat prin programul Microsoft Power Point. citirea devine mai lentă Prezentarea urmăreşte captarea atenţiei pe o perioadă mai îndelungată  Recomandări Folosiţi fraze scurte sau construcţii de fraze simple Includeţi în prima frază informaţii simple şi clare Folosiţi diateza activă Folosiţi substantive şi verbe 37 . atât pentru a creşte capacitatea de comunicare obiectivă. Profesioniştii din domeniul educaţiei şi nu numai. Pentru o eficientă utilizare a lui se impune respectarea unor cerinţe. mai puţin confortabilă Pe ecran. cât şi pentru a face ca metodele utilizate să fie mai motivante şi să răspundă abilităţii beneficiarilor de a utiliza tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor.

adverbe Subliniaţi cuvintele-cheie Folosiţi marcatori şi numerotare Încercaţi să prezentaţi o idee pe paragraf Folosiţi stilul “piramidei răsturnate” o se captează atenţia cu o idee.Evitaţi adjective. considerată esenţială Folosiţi jumătate dintre cuvintele pe care le-aţi folosi într-o prezentare convenţională! Fonturile utilizate în prezentare MAJUSCULELE SUNT MAI GREU DE CITIT Fonturile trebuie să poată fi citite uşor Se vor utiliza fonturi care determină o lectură mai lentă Italicele sunt mai greu de citit Fonturile vor fi în stil normal sau îngroşat Fonturile trebuie să permite citirea textului de la 2 m distanţă faţă calculator Folosirea culorilor de pe diapozitive  Premise Cititorul face un efort suplimentar pentru a rămâne concentrat la prezentarea cu mijloace mai puţin familiare Culorile au rolul de a capta şi menţine atenţia cititorului  Recomandări Evitaţi culorile contrastante! o *culori opuse una alteia în cercul culorilor violet/galben. roşu/verde Folosiţi culori complementare Nu utilizaţi mai mult de 4 culori pe un diapozitiv Culorile din grafice şi tabele trebuie să contrasteze cu fondul 38 .

textele cu roşu/greşeli Sunete/tranziţii/animaţii Pot constitui o sursă de distragere a atenţiei cititorului Se vor folosi cu moderaţie! Dispunerea şi organizarea informaţiei Prezentarea va începe cu tema/titlul Va continua cu structura de navigare/cuprinsul prezentării 5 – 10 slide-uri (10 minute) 10 -20 slide-uri (20 minute) 20 – 40 slide-uri (45 de minute) Citirea de la stânga la dreapta.Evitaţi fonduri complexe. de sus în jos. determină concentrarea atenţiei în partea stângă a ecranului o aici se va concentra informaţia cea mai importantă Alinierea textului la stânga face textul mai uşor de citit 6x7: pe un diapozitiv se vor scrie maxim 6 rânduri cu cel mult 7 cuvinte pe rând! Minimalizarea impactului unei informaţii se obţine prin grafice şi tabele de dimensiuni mici Evidenţierea unei informaţii se obţine prin elemente grafice de dimensiuni mari 39 . care ar putea distrage atenţia de la text Atenţie la culoarea roşie! o Atrage atenţia o Are o conotaţie negativă: graficele cu roşu / fenomene negative.

respectând indicaţiile anterioare. etc. 40 . pentru a sublinia anumite informaţii (Ex: SPORT ŞI SĂNĂTATE) Concluzii Power Point susţine expunerile/prezentările cu condiţia să se respecte regulile de bază Caracteristicile prezentărilor pot fi diferite în funcţie de scopul urmărit: o Prezentări lucrări ştiinţifice o Prezentări lucrări de licenţă/master/doctorat o Promovări de imagine/produse.Folosiţi puncte focale / imagini. Teme Realizaţi o prezentare despre ramura de sport preferată care să cuprindă 5 diapozitive.

Introduceţi următorul text: PLANUL ANUAL EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Planul anual reprezintă primul document de planificare pe care îl realizează profesorul de educaţie fizică. iar pe verticală componentele tematice ale modelului de EF. şi nu în ultimul rând opţiunile elevilor. îngroşat. 4. profesorul stabilind ce anume va preda la o clasă în funcţie de condiţiile materiale ale şcolii. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word). Metodologia elaborării acestui document de planificare include următoarele etape: 1.prenume). Aplicaţii practice Aplicaţia 1 – Microsoft Office Word 1. clasa. Cuprinde indicatorii de cunoaştere (unitatea de învăţământ. . resurse materiale) şi tabelul în care se eşalonează unităţile de învăţare. 7. Căutaţi în text cuvântul aproximare şi înlocuiţi-l cu aprofundare. 41 . profesorul va completa pe rubricile orizontale ale tabelului numărul de săptămâni. 3. 6.8. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră.programa şcolară de EF – prevede obiectivele şi competentele ce trebuie realizate şi conţinuturile pe care profesorul le poate preda la o anumită clasă. (Ex. Obiectivele (cadru şi de referinţă/ competenţele (generale şi specifice) sunt obligatorii.planul de învăţământ – în care este prevăzut volumul de ore alocat clasei respective. Se elaborează sub formă grafică. anul şcolar. 5. Acestui număr de ore ( din trunchiul comun) i se adaugă în învăţământul gimnazial orele din CDS (lecţiile de extinderi sau aproximare). În acest sens. în timp ce conţinuturile sunt opţionale. respectiv unităţile de învăţare pe care urmează să le abordeze de-a lungul anului şcolar (CM şi DPM). profesorul va trebui să consulte următoarele documente de oficiale: . pentru fiecare clasă. tradiţia acesteia în participarea la diferite competiţii sportive. Selectaţi fontul titlului PLANUL ANUAL în Monotype Corsiva cu dimensiunea de 18. Selectaţi formatul paginii tip portret. Selectaţi marginile de sus-jos ale paginii sa fie 3 cm.: nume. În urma consultării documentelor de planificare. 2. Realizarea sistemului de coordonate ( a tabelului) în care se vor eşalona unităţile de învăţare. nivelul propriu de pregătire.

5. 10. După tabelul inserat introduceţi o întrerupere de pagină.1 Desen.. 16. Salvaţi modificările făcute cu numele aplicatia_1 în directorul creat anterior. poziţionate în partea de jos a paginii. Inseraţi în prima celulă (în primul rând) a tabelului o imagine din My Pictures iar în celula de jos a tabelului introduceţi textul: Imag. 15. 42 . 13. 11. Selectaţi tot textul şi stabiliţi spaţierea dintre rânduri la 1. Aliniaţi la centru următorul text: EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE şi selectaţi-i culoarea roşie. un tabel cu două linii şi o coloană.. Realizarea sistemului de coordonate. Inseraţi în antet data de astazi. Salvaţi şi închideţi documentul.93 cm. Introduceţi numere de pagină începând cu cifra 3. 18. Introduceţi înaintea paragrafului În urma consultării documentelor de planificare. . Introduceţi un efect de umbrire (shadow) următorului text: 1.31 cm şi lăţimea 6. Aranjaţi imaginea inserată de dumneavoastră la centrul celulei şi redimensionaţi desenul astfel încât acesta să aibă înălţimea 5. 9. 12. 17.8. anului şcolar (CM şi DPM). 14.

Introduceţi temele de lecţie cu o indentare de 1 cm.5. 17. Completaţi partea de sus a tabelului conform figurii de mai jos: Figura 1 13. 3. Formataţi lăţimea coloanelor conform caracteristicilor fiecărei rubrici. 7. completaţi toate rubricile Planului de lecţie. Clasă. Selectaţi fontul Arial cu dimensiunea de 13. Salvaţi foaia de lucru şi închideţi. verigile lecţiei de educaţie fizică. situat la centru. 43 . Menţionaţi obiectivele operaţionale în cele trei planuri: psihomotric. scrise înclinat (Italic). Completaţi în prima coloană.Aplicaţia 2 – Microsoft Office Word 1. Materiale. 16. 4. (pentru Kinetoterapie: Unitatea de învăţământ. Folosind cunoştinţele anterioare. Selectaţi spaţierea între linii la 1. Diagnostic. 5. socialafectiv. Data. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word). 15.5 cm. Menţionaţi indicatorii de cunoaştere: Unitatea de învăţământ. 14. 2. Selectaţi marginile paginii la 2. 12. 6. (Ex. Materiale. cu un efect de contur. 11. 8. Selectaţi orientarea paginii portret. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_2 în directorul creat anterior. Efectivul. Clasa. Obiectiv terapeutic) 9. Introduceţi un tabel cu 6 coloane şi 8 rânduri.prenume). Locul de desfăşurare. Introduceţi titlul PLAN DE LECŢIE.: nume. 10. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. cognitiv. Efectiv. Dată.

9. A3. Clasa. 11. Stabiliţi lăţimea coloanelor A şi B la 3 unităţi. Anul şcolar.5 cm. Resurse materiale. 15. 2. (Ex. folosind Times New Roman ca font. 12. Schimbaţi orientarea paginii din portret în tip vedere. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_3 în directorul creat anterior 4. A5 indicatorii de cunoaştere: Unitatea de învăţământ. A4. Stabiliţi înălţimea rândurilor la 20. 13. 3. 14. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. Figura 2 44 . Introduceţi în foaia de calcul în celula A1 titlul PLANUL ANUAL (Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare). Modificaţi marginile foii de calcul stânga şi dreapta la 1 cm iar sus şi jos la 1. 6. Selectaţi sistemul de coordonate caracteristic planului anual ce trebuie să conţină 76 coloane şi 17 rânduri pornind din celula A6. Selectaţi mărimea scrisului în 10. Redenumiţi foaia 1 cu numele clasa a-V-a.Aplicaţia 3 – Microsoft Office Excel 1.prenume). la sfârşit. a coloanei C la 13 unităţi şi a celorlalte coloane la 0. 10. 5. cu menţiunea că în zona “Probe de evaluare” avem 2 rânduri. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). Introduceţi în celulele A2. Mutaţi foaia redenumită.: nume. Completaţi primele 3 coloane conform figurii de mai jos. Introduceţi selecţiei anterioare o bordură simplă. 7. 9. 8.

Pentru a putea evidenţia săptămânile de vacanţă. lunile. săptămânile şi lecţiile după cum urmează: Figura 3 17. 45 . eşalonaţi unităţile de învăţare în sistemul de coordonate creat. 18 din semestrul I şi 8 din semestrul II. Introduceţi în partea de sus a tabelului cele 2 semestre. 18. Salvaţi şi închideţi. Folosind cunoştinţele dobândite anterior. 19.16. formataţi coloanele situate după săptămânile 14.

8. iar în celulele D4 şi F4 textul Notă. acelaşi lucru pentru E3 şi F3 şi introduceţi textul Alergare de viteză pe 50m.6.4. iar a celorlalte coloane ale tabelului nostru la 11.9.IF(E5<9.7.75.4)))))))) Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei F colorate cu galben.IF(C5>169.8. 12. portret. Setaţi fontul paginii Times New Roman cu dimensiunea de 12.: nume. 7.IF(C5>159. 6. centrat.10. 2. 5.prenume).IF(E5<8. 10.IF(E5<8.5 şi stânga-dreapta 3.I F(C5>0. în celula E4 textul Performanţă (s). Inseraţi pentru celula F5 următoarea formulă: =IF(E5=0.0. 9. 16. 15. cu margini sus-jos 2.IF(C5>154. 14. şi introduceţi titlul Clasa a-V-a Băieţi. Setaţi înălţimea rândurilor la 30 şi stabiliţi lăţimea coloanei A la 5.IF(E5<8. 17. a coloanei B la 25.7. (Ex. Stabiliţi formatul paginii în A4. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_4 în directorul creat anterior 4.IF(E5<8. Introduceţi pe zona A3 – F19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile). Inseraţi în celula C4 textul Performanţă (cm).6.IF(C5>164.5.7. Îmbinaţi celulele A3 şi A4 şi introduceţi textul Nr.8. 8. Salvaţi şi închideţi. Coloraţi cu galben intervalele D5 – D19 şi F5 – F19. 3.5.IF(C5>149.10. 18. Îmbinaţi celulele C3 şi D3 şi introduceţi textul Săritura în lungime. Redenumiţi foaia 1 cu numele baremuri. 1.0)))))))) Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei D colorate cu galben. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la F. 13.Aplicaţia 4 – Microsoft Office Excel 1.9. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor şi imaginaţi posibile performanţe realizate de către aceştia.9. 46 . 11. Crt. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră.Inseraţi pentru celula D5 următoarea formulă : =IF(C5>174. Îmbinaţi celulele B3 şi B4 şi introduceţi textul Numele şi prenumele.IF(E5>9. îngroşat şi cu dimensiunea de 14.6.IF(C5=0.IF(E5<9.

Redenumiţi foaia 1 cu numele Indicele de masa corporala şi ştergeţi foaia nr.3 şi stânga-dreapta 1. 17. 14. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_5 în directorul creat anterior. Crt. Selectaţi fontul paginii Arial cu dimensiunea de 12. 6=obezitate grad 3 iar apoi îmbinaţi celulele de la A21 la F21 18. şi introduceţi titlul Indicele de masă corporală. 5=obezitate grad 2.Aplicaţia 5 – Microsoft Office Excel 1. 12.9. în celula E4 textul Rezultat IMC şi în F4 textul Interpretare IMC.5. în celula D4 textul Înălţime (m). 15. centrat. 16.IF(E5<30. 3=supraponderal.4. cu margini (cm) sus-jos 2. Salvaţi şi închideţi. F3 şi introduceţi textul Indice de masă corporală 11. a coloanei B la 25. 2=greutate normală. Setaţi înălţimea rândurilor la 28.6))))))) Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei F.: nume. îngroşat şi cu dimensiunea de 14. Îmbinaţi celulele C3.Inseraţi în celula E5 următoarea formulă: =C5/(D5*D5) Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei E.0. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). 5.IF(E5<40.IF(E5<18. 9. 4=obezitate grad 1.IF(E5<25. Introduceţi în zona A3 – F19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile).2. 7. E3. (Ex. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. 20. 19. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la F. Introduceţi în celula A21 textul Legendă: 1=subponderal. Inseraţi în celula C4 textul Greutate (kg). Îmbinaţi celulele A3 şi A4 şi introduceţi textul Nr. Inseraţi în celula F5 următoarea formulă: =IF(E5=0.IF(E5<35. a coloanei F la 16 iar a celorlalte coloane ale tabelului nostru la 11. 13. 4. 8. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor. Selectaţi formatul paginii A4.3. 2. 10. 3.prenume).5. Introduceţi în mod aleatoriu în coloanele C şi D posibile înregistrări ale greutăţii şi înălţimii elevilor. 6.1. portret. Îmbinaţi celulele B3 şi B4 şi introduceţi textul Numele şi prenumele. 2. 47 . D3. Stabiliţi lăţimea coloanei A la 5.IF(E5>39.

5)))))) 17.IF(F5<11.0. Introduceţi în zona A3 – G19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile). Inseraţi în celula C4 textul Puls 1. Inseraţi în celula G5 următoarea formulă şi apoi o setaţi şi pentru celelalte celule ale coloanei G: =IF(F5=0. Crt. 8.8. îngroşat şi cu dimensiunea de 17. în celula E4 textul Puls 3. 2=Bine. Îmbinaţi celulele rândului 3 de la C la G şi introduceţi textul Testul Ruffier.3. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel). 7.: nume. 11. 5. Redenumiţi foaia 1 cu numele Ruffier şi ştergeţi foile 2 şi 3. Introduceţi în celula A21 textul Legendă: 1=Foarte bine. 13.IF(F5>15.1.2.IF(F5<6. centrat. cu margini sus şi jos 2. (Ex. iar a celorlalte coloane ale tabelului nostru la 9.4 şi stanga–dreapta 1. 48 . Salvaţi şi închideţi. 4. Setaţi înălţimea rândurilor la 28. a coloanei B la 25. 2. iar apoi îmbinaţi celulele de la A21 la G21 18. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_6 în directorul creat anterior. 9. portret. în celula D4 textul Puls 2. Introduceţi în mod aleatoriu în coloanele C. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor. 14. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. Îmbinaţi celulele A3 şi A4 şi introduceţi textul Nr. Stabiliţi formatul paginii în A4. Îmbinaţi celulele B3 şi B4 şi introduceţi textul Numele şi prenumele.IF(F5<0. în celula F4 textul Rezultat şi în G4 textul Interpretare. 20.4. şi introduceţi titlul Testul Ruffier.Aplicaţia 6 – Microsoft Office Excel 1. 6. 3=Mediu. 19. 12. 10.prenume).IF(F5<16. 5=Nesatisfăcător.Inseraţi în celula F5 următoarea formulă şi apoi o setaţi şi pentru celelalte celule ale coloanei F ce se regăsesc în tabel: =(C5+D5+E5-200)/10 16. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la G. D şi E posibile înregistrări ale pulsului elevilor în cele 3 momente. 15. 3. 4=Satisfăcător. Setaţi fontul paginii Times New Roman cu dimensiunea de 11. Stabiliţi lăţimea coloanei A la 5.

celui corespunzător jucătorului din zona 3. Inseraţi un alt diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al treilea diapozitiv. litera C şi culoarea albastră. Introduceţi un nou diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al doilea. 2. 4. mărime font: 40) 5. 49 .prenume). 9. Adăugaţi săgeţi formate din linii discontinue pentru cei trei jucători. litera B şi culoarea galbenă.Aplicaţia 7 – Microsoft Office PowerPoint 1.1): Un dreptunghi (delimitat de o linie continuă de culoare neagră cu o grosime de 5 puncte) O linie în interiorul dreptunghiului care să-l separe în două părţi egale (linie continuă de culoare neagră cu o grosime de 5 puncte) 12 cercuri de dimensiune mică dispuse în dreptunghi conform figurii de mai jos Fig. iar celui din zona 2. 7. Cercului corespunzător jucătorului din zona 4 introduceţi-i în interior litera A precum şi culoarea roşie. inseraţi o săgeată discontinuă care să reprezinte traseul jucătorului de la serviciu. 3. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. Introduceţi o culoare de fundal diapozitivului existent.: nume. În diapozitivul existent. 10. 6. mărime font: 88) şi subtitlul ”Tactica colectivă la efectuarea serviciului” (Font: Times New Roman. 1 8. introduceţi titlul “Volei” (Font: Monotype Corsiva. În diapozitivul doi inseraţi următoarele elemente (Fig. săgeţi care să simbolizeze posibilele direcţii pe care le pot urma jucătorii din linia 1 (linii întrerupte cu o grosime de 2 puncte). (Ex. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office PowerPoint. În plus. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_7 în directorul creat anterior. Adăugaţi prezentării încă un diapozitiv cu o culoare de fundal diferită de cea a primului diapozitiv. 11.

care a ajuns în zona 1. Salvaţi şi închideţi. 18. Pentru jucătorul C inseraţi o săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 3 iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.12. 14. 15. Modificaţi poziţiile jucătorilor în aşa fel încât aceştia să se găsească mai aproape de poziţiile finale iar apoi grupaţi cei 3 jucători. 16. 50 . Pentru jucătorul B păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 4 iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă. 13. Pentru jucătorul A păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 2 iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă. Adăugaţi câte o copie a fiecărui jucător colorat de noi în poziţia finală (A în zona 2. 17. Introduceţi animaţiile corespunzătoare fiecărui diapozitiv sau element din interiorul acestuia pentru ca prin rularea fişierului PowerPoint să rezulte o prezentare coerentă a „Tacticii colective la efectuarea serviciului”. Realizaţi acelaşi lucru şi pentru jucătorul de la serviciu. B în zona 4 şi C în zona 3) iar apoi grupaţi aceste 3 elemente.

13. Ştergeţi diapozitivul nr. Modificaţi fontul şi mărimea textului din tabel în Calibri. în zona titlului. În diapozitivul 3. În diapozitivul 2. 9. În diapozitivul 4 inseraţi un tabel cu 6 coloane şi 6 rânduri unde menţionaţi orarul dumneavoastră. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră. Adăugaţi în diapozitivul 5 o imagine din directorul My Pictures. 2. 14. 7. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office PowerPoint. Modificaţi culoarea textului din coloana 3. 3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_8 în directorul creat anterior 4. menţionaţi titlul Sugestii iar în zona de adăugare text menţionaţi: În prezentarea Power Point trebuie să: o Folosiţi fraze scurte sau construcţii de fraze simple o Includeţi în prima frază informaţii simple şi clare o Folosiţi diateza activă o Folosiţi substantive şi verbe o Evitaţi adjective. 51 .Aplicaţia 8 – Microsoft Office PowerPoint 1. Coloraţi în roşu prima coloană din partea stângă şi în albastru rândul al doilea de sus în jos. 16. 7.prenume). 15. Scrieţi ca subtitlu Orar Anul III.: nume. Menţionaţi în primul diapozitiv. menţionaţi titlul TEMĂ SEMINAR IAC iar în zona de adăugare text menţionaţi: . 10. 43. 5.De realizat până la sfârşitul semestrului un plan de lecţie şi o prezentare Power Point dintr-o temă la alegere. KT. 11. în Britannic Bold. Adăugaţi un nou diapozitiv între diapozitivele 3 şi 4. numele şi grupa dumneavoastră. 6. Adăugaţi încă 10 diapozitive. Modificaţi fontul subtitlului în Miriam. (Ex. Modificaţi fontul titlului. mărimea 16. stilul fontului Bold şi Italic. rândul 2 în galben. 42. 8. adverbe o Subliniaţi cuvintele-cheie o Folosiţi marcatori şi numerotare o Încercaţi să prezentaţi o idee pe paragraph 12.

19. Setaţi să pornească sunetul pentru toate diapozitivele. Setaţi astfel încât diapozitivele să pornească automat. 18. 23. 22. Adăugaţi moduri de afişare a diapozitivelor. Ştergeţi diapozitivele în care nu s-au adus modificări. 21. Din animaţii inseraţi sunetul “aplauze” şi setaţi să pornească automat. Setaţi viteza schimbării diapozitivelor în: rapidă. Modificaţi înălţimea imaginii la 6. astfel încât fiecare diapozitiv să se deschidă diferit de celelalte.9 cm. Alegeţi din proiectare (design) o temă care vă place şi schimbaţi paleta de culori a acesteia în Vervă (Verve). 24. 52 . Salvaţi şi închideţi.17. 20.

Cu ajutorul cursorului se selectează zona filmului ce se va analiza cu ajutorul instrumentelor programului Kinovea. Mărirea unei zone din interiorul imaginii se realizează apăsând butonul <Lupă> (vezi A). În timp ce filmul rulează. Acelaşi lucru se poate face şi în condiţia în care filmul este în <Pauză>. Selecţia zonei de analizat Exerciţiul nr. 1 – Deschiderea fişierelor video şi selecţia unei zone de analiză 1. Se apasă butonul <Fişier> iar apoi <Deschid fişierul video>. 3. Deschiderea unui fişier video 5. 4. Se deschide aplicaţia Kinovea. 2.Aplicaţia 9 – Kinovea Exerciţiul nr. iar cealaltă zonă esta una ce se poate deplasa pe tot ecranul şi cu ajutorul ei se urmăresc acele detalii ce ne interesează. iar cu rotiţa de scroll a mouseului se realizează mărirea unei anumite zone. Se selectează fişierul video ce se doreşte a fi studiat şi se apasă <Open>. 53 . se menţine apăsat tasta <Ctrl> a tastaturii. 2 – Mărirea zonei ce este supusă observaţiei (Zoom-ul) 1. După apăsarea acestui buton apar două zone. 2. dintre care una se găseşte în colţul din stânga (vezi C). Pentru rularea filmului se apasă butonul <Play>.

Se apasă butonul < Salveză cadrul curent într-un fişier > (vezi D din figura de mai jos). Această zonă de observaţie se poate mări şi făcând click dreapta pe zona deplasabilă şi schimbând zoomul. 3 – Vizualizarea clipului sub forma unei succesiuni de imagini 1.3. Paşii ce conduc la extragerea unei succesiuni de imagini dintr-un clip 54 . 5. 4. Se marchează zona care se doreşte a fi trecută sub forma unei succesiuni de imagini < Setaţi începutul zonei de lucru pe cadrul curent > (vezi A din figura de mai jos) şi < Setaţi sfârşitul zonei de lucru pe cadrul curent > (vezi B din figura de mai jos). se denumeşte şi se stabileşte locul unde se salvează această succesiune de imagini. Se stabileşte numărul de cadre (9 de exemplu) şi se apasă <Aplică>. Mărirea detaliilor importante Exerciţiul nr. Se apasă butonul <Mişcare> (vezi C din figura de mai jos) din bara de meniu şi apoi <Mozaic>. 2. 3. Pentru a mări suprafaţa de observaţie cursorul mouselui trage de colţurile zonei deplasabile (vezi D). Se porneşte clipul <Play>.

este nevoie să se adauge cadre cheie. Adăugarea de cadre cheie 55 . Pentru aceasta se apasă pe butonul <Adaugă un cadru cheie>. iar în dreapta se măreşte. Pentru a schimba viteza de rulare a clipului. Viteza clipului Exerciţiul nr. Se stabileşte acea parte a clipului prin procedeul de selectare a unei zone din film. O dată stabilită. 1. Atunci când în interiorul filmului didactic există puncte cheie ce trebuie subliniate.jpg Exerciţiul nr.Succesiune de imagini salvate dintr-un clip video într-un fişier de tipul . cursorul mouse-ului apuca butonul de viteză. se apasă <Mişcare> din bara de meniu şi apoi <Inversează…> 3. 5 – Adăugarea de comentarii şi desene pe imaginile cheie ale clipului video 1. Prin deplasarea acestuia în stânga se micşorează viteza. 4 – Rularea în ordine inversă a unui clip şi stabilirea vitezei acestuia. 2.

Pentru desenarea anumitor puncte cheie se tastează butonul <Creion> din bara de instrumente şi se marchează elementul ce trebuie scos în evidenţă. Adăugarea comentariilor pe cadrele cheie 3. culoarea şi timpul cât se menţine acest comentariu. Se poate stabili mărimea. Marcarea unei traiectorii a mingii. Pentru adăugarea unor comentarii se apasă butonul <A> din bara de instrumente şi se menţionează remarca dorită. a segmentelor sau a unui obiect se realizează folosind <Marker cruce> din bara de instrumente.2. Traiectoria rachetei de badminton 56 . Desenarea punctelor cheie 4.

Comenzile cronometrului Kinovea 57 . Urmează click dreapta pe cronometrul apărut pe ecran. Se face click pe butonul <Cronometru> din bara de instrumente.5. Atunci când se doreşte oprirea acestuia se apasă butonul <Pauză>. şi se ajustează cele două semidrepte până când acestea se suprapun cu laturile unghiului. iar apoi se face click pe imaginea supusă analizei. 5. De aici dacă se doreşte ca acel timp înregistrat să nu rămână pe ecran executăm click dreapta pe cronometrul de pe ecran şi apoi <Ascunde cronometru>. 3. După pornirea cronometrului se apasă butonul Play pentru a începe rularea filmului. 2. se face click în zona unde se va calcula unghiul. Cu ajutorul butonului <unghi> se pot calcula acele unghiuri necesar a fi cunoscute pentru însuşirea mai rapidă a elementelor tehnice specifice fiecărui sport. Se apasă butonul <unghi>. se apasă <Stop cronometru>. Calcularea unghiului realizat la încheietura mâinii Exerciţiul nr. 4. Pentru ca la următoarea pornire a imaginii cronometrul să nu mai continue înregistrarea. 6 – Măsurarea timpului de execuţie 1. şi se apasă <Start cronometru>.

Exerciţiul nr 7 – Folosirea funcţiei de comparaţie între două execuţii. Se selectează <Două ferestre de rulare> Selectarea a două ferestre de rulare 3. Se apasă butonul <Vizionare> din bara de meniu. Se analizează în paralel execuţiile elevilor sau sportivilor. Observarea a două execuţii 58 . 1. 4. Se adaugă filmele în cele două ferestre. 2.

Bucureşti Johnson. Editura Niculescu. (traducere Oprescu. (traducere Radulian. S. A. Bucureşti.).. C.Bibliografie Adăscăliţei. S..). (2007). Panciu. Microsoft Office Excel 2007. (2009). (2008). Editura Polirom. Johnson. 59 .. Editura Niculescu. Microsoft Office Word 2007. Bucureşti. Instruire asistată de calculator. D. F.. Didactică informatică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful