Relatiile microorganism – gazda umana

OBIECTIVE
1. Tipuri de relatii – definitii 2. Contaminare  Colonizare  Infectie  Boala infectioasa 3. Microbiocenozele organismului uman 4. Patogenitatea microorganismelor 5. Antigene bacteriene

TIPURI DE RELATII .PARAZITISMUL – beneficiu unilateral .OPORTUNISMUL – comensal sau mutualist devine in anumite conditii parazit .MUTUALISMUL – beneficiu reciproc .FOREZIA – asociere intamplatoare. transport .COMENSALISMUL – adapost si hrana .DEFINITII SIMBIOZA Asociatie de vietuitoare din specii diferite (cel putin 2) care convietuiesc .1.

Parazite .Mutualiste .DEFINITII AFECTAREA GAZDEI .Comensale .1. TIPURI DE RELATII .NEPATOGENE .PATOGENE .Oportuniste – CONDITIONAT PATOGENE SAPROFIT – Microorganism care se hraneste cu substante organice in descompunere .

1.DEFINITII Afectarea gazdei FOREZIA COMENSALISM MUTUALISM PARAZITISM OPORTUNISM Beneficiul simbiontilor 2 1 . TIPURI DE RELATII .

tegumente mama .alimente .aer .tegumente si mucoase persoane care asista nasterea . Contaminare  Colonizare  Infectie  Boala infectioasa a.2.suprafete obiecte cu care vine in contact . fara multiplicare si fara o reactie din partea gazdei Ex. Contaminare – prezenta unui microorgansim pe o suprafata a corpului. Embrion si fat in cavitatea uterina – steril Contaminarea incepe la nastere cu microorgansime din : .vagin.

Contaminare  Colonizare  Infectie  Boala infectioasa b.2. mucoase) fara o reactie detectabila din partea acesteia In functie de conditiile de mediu (fizico-chimic) si de nutritie dar si de adezivitatea specifica a microrganismelor pentru unele celule de suprafata se selecteaza dintre microorganismele contaminante cele care vor coloniza zonele respective  FLORA MICROBIANA NORMALA (MICROBIOTA INDIGENA) !! IMPORTANTA Pentru stabilirea SEMNIFICATIEI UNUI MICROORGANISM izolat dintr-un specimen (esantion) recoltat dintr-o anumita zona a corpului . Colonizare – multiplicarea unui microorganism pe suprafata gazdei (tegumente.

inaparenta .manifesta clinic  boala infectioasa .cronica .2.exogene . Contaminare  Colonizare  Infectie  Boala infectioasa c.localizata .endogene Infestare – rezervat pt relatia gazda .acuta . Infectie – rezultatul invaziei si multiplicarii unui microorganism patogen in organism (prin depasirea barierelor antimicrobiene primare) si al reactiei tesuturilor la acest atac .generalizata  septicemie .ectoparazit .

Boala infectioasa – stare patologica care rezulta in urma infectiei cand gazda nu isi mai poate mentine homeostazia si apar simptome si semne de suferinta Boala infectioasa ≠ boala transmisibila (contagioasa) Bolile contagioase se pot manifesta: – SPORADIC – ENDEMIC – EPIDEMIC / IZBUCNIRE EPIDEMICA (FOCAR EPIDEMIC) – PANDEMIC .2. Contaminare  Colonizare  Infectie  Boala infectioasa c.

neisserii nepatogene.3. Candida Sector III – tegumentul – pH acid. Corynebacterium spp.anaerobi nesporulati. E coli 108. S. alte enterobacterii. streptococi viridans. pneumococi. difteromorfi. levuri lipofile . enterococi 107 UFC/g Sector II – cai aerodigestive superioare. faringe – 106 – 108 UFC/ml . Gardnerella vaginalis. epidermidis. Bacteroides.lactobacili si Bifidobacterium (bacili Doderlein). Candida . umiditate redusa – 106UFC/ cm2 S. Bacteriile si fungii – domina. Propionibacterium acnes. Microbiota indigena Microbiocenoze in care se stabiesc relatii ecologice intre microorganismele rezidente si cele flotante pe de o parte si intre microorganisme si organismul uman pe de alta. heamophilus. epidermidis.vagin – 108-109 UFC/g . Anaerobi / aerobi 10/1 – 1000/1 Sector I – colon si crevase gingivale: 1011 – 1012 UFC/g colon – Clostridium 109 .gura. vagin .

dieta .statusul hormonal . Microbiota indigena VARIATII .varsta . transpiratia abundenta) . tenul seboreic.conditiile de igiena . Clostridium difficile .3.stari fiziologice COLONIZARI ANORMALE – DISBIOZE .Administrarea de antibiotice – elimina bacteriile sensibile: Candida.Lipsa sau insuficienta barierelor antimicrobiene (hipoclorhidria gastrica.

Patogenitatea microorganismelor Microorganism patogen .lezeaza structuri ale gazdei .4.numarul de microorganisme care omoara 50% din animalele de experienta inoculate .DL50 .se transmite – asigura persistenta in natura VIRULENTA – exprima gradul de patogenitate al unui microorganism Se masoara in doze letale 50% .invadeaza el sau produsele sale organismul .patrunde .persista .se multiplica .

adezine : fimbriile.degradeaza bariera mucoasa cu enzime . Patogenitatea microorganismelor Patrunderea microorganismului patogen .4.recunosc si se fizeaza ilicit pe receptori celulari programati pt alte functii . glicocalixul. hemaglutinine de suprafata “piraterie” de adezine .endocitoza .

variatia antigenica.Eludarea apararii imune prin diferite mecanisme: tipuri antigenice multiple. coagulaza .4. Patogenitatea microorganismelor Persistenta in organism Agresine . Antigen O al bacteriilor gramnegative.Leucocidine si hemolizine – omoara leucocite. deprima fagocitoza . izolare anatomica in celule. mascarea prin antigene ale gazdei .Protectie antifagocitara si anticomplement – Glicocalix. antigene capcana.

elastaze. Patogenitatea microorganismelor Multiplicarea si invazia in organism Invazine .Toxine.Hialuronidaza. antigene .4. colagenaza. proteaze .

Hialuronidaza. termolabile. termostabile. DL50 – mg/kg .Endotoxine – Lipopolizahardice (LPZ). elastaze.4. Patogenitatea microorganismelor Lezarea structurilor . colagenaza.Exotoxine – proteice. puternice (DL50 – ng/kg) .Toxine . proteaze .

enzima cu tinta intracelulara .vaccinuri .Antigenice: .Antitoxine – seruri terapeutice . Patogenitatea microorganismelor Exotoxine .Specificitate si mecanismul de actiune .Anatoxine .Exotoxinele – tinte moleculare specifice intracelular si receptori de membrana (1) sau pe membrane celulare (2) .Complexele ligand – receptor se aglomereaza in arii limitate si sunt endocitate – invaginare – vezicule “receptozomi” de unde fragmentul A este eliberat si actioneaza ca ADPribozil transferaza – hidroliza NAD si trasfera fragmentul ADP riboza pe molecula tinta pe care o modifica – efect toxic .Fragmente B cu rol de liganzi la receptori specifici .Fragment A – polipeptidic.4.

Toxina Shiga . Patogenitatea microorganismelor Exemple exotoxine .insertia in domeniul hidrofob al membranei Distrugerea celulei Exemple: .actioneaza asupra memebranelor biologice prin: .enteroneurotoxica .Toxina botulinica – paralizie flasca (2) CITOLIZINELE .alfa.formare de canale transmembranare . streptolizina O .Tetanospasmina – pralizie spastica .Enterotoxina termolabila V. beta Hemolizine.4.Toxina difterica – miocard si neurotoxica . sfingomielinaze) . cholerae – creste nivel intracelular de AMPc – secreta Cl si absoarbe Na – diaree apoasa .hidroliza enzimatica (fosfolipaze.

hipotensiune arteriala . Patogenitatea microorganismelor ENDOTOXINELE Nu au specificitate de actiune: .activare complement .leucopenie apoi leucocitoza .febra . prostaglandine.soc endotoxinic urmat sau nu de Coagulare intravasculara diseminata Prin: . pirogeni endogeni .fixare lipid A pe membranele macrofagelor – eliberare de serotonina.4.

SIMPLE. LIPIDE. ACIZI NUCLEICI.5. Antigene bacteriene ANTIGEN – definitie Substante care patrunse intr-un organism competent determina raspuns imun (imunogenitate) si reactioneaza specific cu efectorii imunitari aparuti ca rezultat al acestui raspuns (specificitate) PROTEINE HAPTENA . UNELE MEDICAMENTE SUBST CHIMICE .definitie Antigen incomplet. lipsit de capacitate imunogena dar capabil sa reactioneze specific cu anticorpii produsi de organismul stimulat de haptena LEGATA COVALENT de o molecula purtatoare (care confera imunogenitate) POLIZAHARIDE.

Fosfat de Ca. saruri de Al.poate fi resorbita si descompusa in organism .5. Antigene bacteriene CONDITIILE IMUNOGENITATII .stimuleaza prelucrarea antigenului in macrofage si diviziunea celulelor imunocompetente Ex.retinuta in organism o perioada suficient de lunga ADJUVANT – definitie Substanta care inoculata in organism impreuna cu antigenul creste imunogenitatea acestuia .straine de organism (non self) . uleiuri minerale.configuratie stabila . ulei de arahide Utilizati in vacccinuri .induc inflamatie cu recrutare de macrofage si celule imunocompetente la locul patrunderii antigenului .prelungeste persistenta in organism a antigenului .greutate moleculara peste 5000 daltoni .

asemanare sterica a doi epitopi (Ala  Gly) SITUS DE COMBINARE (PARATOP) Structura complementara care se gaseste pe suprafata anticorpilor sau receptorilor pentru antigen ai celulelor imunocompetente . Antigene bacteriene CONDITIILE SPECIFICITATII Existenta EPITOPILOR (determinanti antigenici) – grupari chimice determinate pe arii restranse ale suprafetei moleculei de antigen Un antigen expune mai multi epitopi identici sau diferiti Specificitatea antigenica nu este absoluta  reactii incrucisate Un anticorp produs de un antigen reactioneaza cu alt Antigen .5.epitopi comuni .

5. daca iau contact declanseaza sinteza de autoanticorpi – boli autoimune Microorganismele sunt mozaicuri de antigene (de invelis – capsulare. solubile – toxine. grup sau tip . bou. tesut – mareri antigenici de suprafata utili in identificarea unor populatii celulare Autoantigene – structuri antigenice sechestrate anatomic (proteina bazica a mielinei. enzime  specificate de gen. specie. proteinele cristalinului ) sau biochimic (in macromolecule solubile) care nu au contact cu limfocitele imunocompetente in conditii fiziologice. Antigene specifice de organ. somatice. flagelare. cal etc.au epitopi comuni unor specii foarte indepartate ex. Antigene bacteriene Heteroantigene – antigene prezente la toti indivizii unei specii Aloantigene – proprii unui grup de indivizi din aceeasi specie sau unui singur individ Antigene heterofile . Ag Forssman – in Antigenul de grup sanguin A la om. cobai. mucoasa gastrica porc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful