P. 1
Curs 7 Caria Precoce

Curs 7 Caria Precoce

|Views: 6|Likes:
Published by Roxana Dumitrache

More info:

Published by: Roxana Dumitrache on Apr 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

CURS 7 CARIA PRECOCE A COPILARIEI cont.

ETIOLOGIE Etiologie multifactorială: • Dieta cariogenă şi obiceiurile alimentare defectuoase - alimentaţia prelungită cu biberonul care conţine lichide îndulcite, folosirea suzetei impregnată cu substanţe îndulcite - laptele, lichidele dulci, siropul cu vitamine sau sucurile de fructe, gem, miere - nu există diferenţe de afectare în funcţie de conţinutul biberonului deşi laptele a fost cel mai implicat. Lapte matern sau de vacă care este mai cariogen? Lactoza este cariogenă dar Ca, P şi proteinele ca de ex caseina, protejează dintele. - lichidele îndulcite, medicamente cu zahăr sucuri de fructe au potenţial cariogen şi eroziv - alăptarea prelungită la sân peste 1 an • Microorganismele acidogene (vezi curs 6) • Susceptibilitatea gazdei (vezi curs 6) • Timpul cât cei 3 factori anteriori interacţionează pentru a se dezvolta acest tipar carial foarte agresiv ca evoluţie Obicei vicios nocturn sau diurn ceea ce determină tipare diferite de afectare dentară. Cel mai frecvent este tiparul nocturn, copiii adorm cu biberonul în gură când scade fluxul salivar. PATOGENEZĂ Vezi curs 6 (colonizarea, proliferarea SM pe suprafaţa dintelui, pata albă cretoasă şi caria cavitară) TABLOUL CLINIC Localizare a cariilor - afectarea dinţilor în ordinea erupţiei - progresia rapidă a cariei pe suprafeţele netede, - localizată în special la maxilar (incisivi, M1) - C şi M 2 din cauza secvenţei de erupţie sunt afectaţi mai rar. - incisivii inferiori în general sunt protejaţi de buză şi limbă, salivă şi rămân indemni. Distribuţia cariilor Distribuţia simetrică/ asimetrică a cariilor depinde de: - pasajul urmat de lichidul îndulcit din biberon - poziţia copilului în timpul alimentaţiei şi a somnului. Clinic - debut: 1,5-1,8 ani sau mai devreme imediat post eruptiv - repede după erupţie, feţele vestibulare/proximale a incisivilor superiori la colet şi suprafeţele ocluzale ale M1 sunt sediul pete albe cretoase (demineralizare) - leziunile se pigmentează ulterior în gălbui sau brun. - cu timpul leziunile se extind având un tipar circumferenţial care coboară spre incizal - apar fracturi ale coroanei la mici traume, dinţii rămân resturi radiculare - durerea apare destul de târziu odată cu apariţia complicaţiilor pulpare - afectarea pulpară este precoce (pulpite, gangrene), cu abcese/fistule

teste salivare cantitative salivare (sub 1 ml pe min) . Se tratează subiectul comparativ caria grefată pe HS/HM versus caria de biberon Caria grefată pe defectele de structură Caria de biberon Prezenţa defectelor de structură Absenţa defectelor de structură Defectele se evidenţiază odată cu erupţia CB debutează posteruptiv la 1..detectarea tiparului alimentar defectuos . interpoziţia limbii sau buzei .teste salivare calitative ale salivei (de compoziţie): fosfaţi. carbonaţi.afectări generale: greutate mică. fonetice. muchiile incizale) la început şi apoi coboară treptat spre incizal.factorilor etiologici obişnuiţi ai cariei + modificări cantitative şi calitative ale salivei produse în cadrul unor boli generale + obiceiuri alimentare cariogene +lipsa igienei buco+dentare . proximal). 2) caria grefată pe defecte de dezvoltare ale smalţului (hipoplazia şi hipomineralizarea smalţului).8 ani sau dintelui mai devreme Defectele de structură urmează tiparul Debutează pe una dintre suprafeţele dentare formării smalţului (tipar circular paralel cu (V. malocluzie Hipoplazia este de obicei asociată direct cu Asocierea dintre caria de biberon şi orice . statură mică. Rx.tulburări funcţionale: estetice. mare de Sm pe ml salivă (peste 100000-200000 colonii/ ml salivă) . respectând muchia incizală. alterări ale erupţiei DP cu apariţia de malpoziţii dentare. masticatorii. transiluminare (tabloul clinic este relevant pentru a putea diagnostica caria de biberon) Dg. fluor DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1) caria rampantă .tulburări grave funcţionale şi de creştere generală. prin fractură apar resturi radiculare Ambele produc defecte estetice.toţi dinţii sunt afectaţi de carie inclusiv incisivii inferiori . Ea este însoţită frecvent de hipomineralizare (deficit de substanţe minerale produs tot în timpul odontogenezei). factorilor etiologici şi de risc presupune: . Hipoplazia de smalţ care este o deficienţă în formarea smalţului concretizată clinic prin lipsă de substanţă dentară cauzată de depunerea în cantitate mai redus a matricii organice a smalţului în timpul odontogenezei).5-1.detectarea acidităţii (care rezultă din metabolismul microorganismelor în prezenţa substratului metabolizabil) . perimetrul capului mai mic (afectarea creşterii) DIAGNOSTIC Dg clinic este uşor după parcurgerea tuturor etapelor examenului clinic: inspecţie.dinţii ajung resturi radiculare în scurt timp sediul unor complicaţii pulpare şi periapicale . Aceste defecte de structură a smalţului produc susceptibilitate la carii. sensibilitate dentară. palpare.carie acută care afectează precoce DT .detectarea infecţiei: testul dentocult SM relevă un nr.ea apare şi la DP . percuţie.

. Corectarea şi controlul dietei: . injecţie) şi sedarea conştientă . Unii medici acceptă mama la prima vizită pentru copiii mai mici de 4 ani. a) tehnici nefarmacologice ca: . Hipoplazia este întotdeauna simetrică Caria de biberon este simetrică sau asimetrică Caria grefată pe defecte ale smalţului apare Incisivii superiori şi M1 pe orice dinte (incisivii temporari şi M1 superiori dar şi pe C şi M2. se decondiţionează obiceiul alimentar defectuos). SECUNDAR. B. controlul vocii. distragerea atenţiei. prezenţa părinţilor în cabinet este controversată. . .de bază: anestezia locală (topică.pacienţi parţial cooperanţi F3+ . Tratament comportamental (vezi LP1) Reprezintă modelarea atitudinii pacientului pentru a accepta procedurile stomatologice.pacienţi total necooperanţi F1 – . anestezia generală.de necesitate: sedarea profundă.de bază: comunicarea: “tell-show-do”.întreruperea alăptatului sau alimentaţiei defectuoase la 9 -12 luni.pacienţi parţial necooperanţi F2 – .datorită bolii însăşi (gravitate) .se începe prin diluarea treptată a laptelui cu care este hrănit copilul noaptea (în 2 -3 săp.atitudinea părinţilor despre boală (multe abandonuri) . Tratamentul profilactic: PRIMAR. TRATAMENT: Generalităţi Tratamentul este foarte difícil: .cooperarea cu copilul: Tratament A.pacienţi total cooperanţi F4++. Ea va fi acceptată dacă are o atitudine tonică care să ajute cooperării copilului.boli generale ca paralizia cerebrală sau defect sistemic nu s-a dovedit naşterea prematură. a. Pacienţii după Frankl sunt clasificaţi în: .de necesitate: constrângerea de protecţie: imobilizare fizică şi mecanică b) tehnici farmacologice ca: . hipnoza. comunicarea non verbală. TERŢIAR • Primar (prevenirea apariţiei primelor semne de carie) Se bazează în special pe reducerea factorilor etiologici principali şi secundari ai cariei. Tratamentul stomatologic propriu-zis Ţinând cont de natura infecţioasă şi dinamică a cariei dentare tratamentul trebuie să fie în primul rând profilactic pentru că se adresează reducerii factorilor etiologici şi apoi curativ restaurator.

la început.3 ppm în apă Naştere-6 luni 6 luni-3 ani 0. .se elimină zaharurile adăugate în ceai mulţi părinţi deşi cunosc necesitatea decondiţionării nu o pun în practică sau au eşec în aplicarea decondiţionării nefiind foarte fermi .3-0.se reduce folosirea dulciurilor între mese .6ppm - - Controlarea infecţiei bacteriene a) controlul cariilor prin tratarea cariilor cavitare prin tehnica Atraumatic Restorative Treatment (restaurare pentru controlul cariilor). imediat după erupţie.se evită folosirea de substanţe cariogenice aplicate pe suzete.exereza dentinei alterate de realizează cu instrumentar manual (excavatorul) .aţa dentară de către părinţi la început şi după 6-8 ani singuri Întărirea structurii dentare (F sistemic) Dozele de fluor recomandate (tablete) Vârstă <0. Corectarea şi controlul igienei .se completează cu spălarea limbii (2-3 mişcări dinspre posterior spre anterior) .dinţii se spală sistematic pe toate suprafeţele într-o ordine logică (în ordinea cadranelor) .obturaţia coronară cu CIS condensabil autopolimerizabil. .îl spală de minimum 2 x/zi (dimineaţa şi seara) folosind o tehnică simplu de efectuat şi de explicat (câteva mişcări de la gingie spre planul de ocluzie pt fiecare grup de dinţii cuprinşi de periuţă).6 ppm 0. .12% se foloseşte doar la copiii cu risc mare la carie şi care ştiu să scuipe (la copiii de sub 3-4 ani este contraindicată fiind risc de înghiţire) • clorhexidina este bacteriostatică şi bactericidă pe SM şi candida albicans • are un timp de acţiune de 7-12 ore • de 2 ori/zi timp de 14 zile • se aplică la cel puţin 30 minute după folosirea pastei de dinţi care prin conţinutul de sulfat lauril de sodiu neutralizează clorhexidina • reduce cu 50% caria.la copilul mai mare se recomandă gumă cu Xylitol (Xylitol este un substitut hipocaloric de zahăr cu proprietăţi anticariogenice).sigilarea ar putea avea un rol cariopreventiv şi la DT.25 3 ani-6 ani 0.până la 2-3 ani îl spală pe dinţi cu peria fără pastă .50 6 ani-16 ani 1 mg 0.Fluorizări topice (la copiii mici se folosesc în special lacurile cu NaF 5%) . . părinţii trebuie să cureţe dinţii cu un tifon steril .50 >0.Clătiri cu gluconat de clorhexidină: • clorhexidina soluţie 0. Deretentivizarea suprafeţelor dentare .25 0.când copilul capătă abilitatea de a scuipa se introduce şi pasta de dinţi . b) medicaţia chemoterapeutică cu: .

. eventual periaj o aplicarea lacului cu pensule. să mănânce sau să se clătească cu apă 30 minute.Paste dinţi cu 500 ppm F de două ori pe zi pentru copiii de 3-6 ani şi de 1000 ppm pentru cei mai mari de 6 ani. .2% F) la copiii de peste 6 ani Clăteşte gura un minut cu soluţie fluorurată seara la culcare după care nu trebuie să bea.se aplică uşor .se aplică de 3 ori în 10 zile . Tehnică o cu sau fără izolarea dintelui o curăţarea dintelui cu bulete cu apă oxigenată. aplicatoare etc .Soluţii de NaF 2%.1% pe perie doar la copiii cu mare risc (carii cavitare) Cabinet . Avantajul folosirii gelurilor este că ele au o aciditate mică şi nu afectează prea mult restauraţiile de compozit pe care pacientul le poate avea.23%. igienei. permiţând astfel să se formeze fluorapatita.rămân pe dinţi o perioadă ceva mai lungă de timp.reducerea cariei cu 18%-70%.Geluri cu NaF 1.Lacuri cu fluor NaF 5%. Aplicare . . Avantaje : . timp de 4 minute.5 ml de gel şi este obligatoriu să se plaseze un aspirator pentru ca pacientul să nu înghită saliva amestecată cu gel. SnF 8% şi acid fluorofosfat 1. Sunt folosite : gelurile cu Fluor fosfat acidulat 1. F.05% F) sau săptămânal (0. Acasă .Soluţie NaF zilnic (0.se reaplică la fiecare 3-6 luni câte 1 aplicaţie timp de 1 an.este un preparat care se usucă repede şi nefiinf înghiţit este sigur pt copilul mic . Cu timpul majoritatea copiilor pot coopera pentru a li se aplica sigilarea dinţii care beneficiază cel mai mult de sigilare sunt M2 • Profilaxie secundară (după ce au apărut primele semne de carie) diagnosticul precoce al primelor semne de carie (caria incipientă) scopul tratamentului este: oprirea evoluţie a cariilor incipiente şi evitarea apariţiei altor carii noi se continuă profilaxia primară (controlul dietei. bulete. .23% sau cu fluorură de sodiu 2%. Tehnică • lingurile se umplu cu gel şi sunt plasate pe cele două arcade în acelaşi timp. sigilări) Fluorizare topică: acasă sau la cabinet pentru remineralizarea cariilor incipiente.- dificultăţile de aplicare în majoritatea situaţiilor limitează folosirea lor (izolare difícilă). • pacientul trebuie să scuipe excesul de gel pentru a evita înghiţirea lui dar nu clăteşte gura cu apă. • lingurile sunt umplute cu cel puţin 2. .Geluri Aceasta este metoda cea mai folosită de aplicare a topică a fluorului în cabinet.

Preparate Durafluor şi Duraphat. caria este limitată la 1.pulpotomia sau pulpectomia şi coroane prefabricate . amalgam. Se pune în practică tot arsenalul terapeutic cu ocazia tratării acestui copil • Dacă pulpa nu este afectată: 1.coroane prefabricate fenestrate.în cazul extracţiei precoce (cu peste 1-2 ani înainte de momentul exfolierii fiziologice) a molarilor temporari se recomandă plicarea de menţinătoare de spaţiu. compomeri  copii necooperanţi: CIS autopolimerizabil care are o tehnică simplă şi rapidă şi eventual amalgam 2. . 2) TRATAMENTUL CURATIV RESTAURATOR Un plan de tratament restaurator definitiv este făcut în funcţie de gradul afectării dentare.este recomandat ca să nu bea nimic timp de 30 minute şi de asemenea să nu se perieze pe dinţi timp de 24 ore o pacientul trebuie să noteze (în ore) cât timp a stat lacul pe dinte.obturaţia coronară plastică:  copii cooperanţi: compozit.extracţia dacă tratamentul pulpar este contraindicat sau a eşuat . 6) Urmărire pe termen lung acasă şi la cabinet (la 3 luni pentru copiii cu risc mare şi la 6 luni pentru copiii cu risc mic).tratamentul plăgii dentinare potrivit cu profunzimea cavităţii .cavităţi (Black modificate I-VI sau minim invazive) . de vârsta pacientului.2 max 3 pereţi lipsă . când sunt afectaţi mai mulţi pereţi dentari . CIS fotopolimerizabil. o • Profilaxia terţiară: prevenirea apariţiei complicaţiilor cariei dentare. de gravitatea leziunilor. • Dacă este afectată pulpa: . coroane policarbonate sau coroane de acetal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->