CAPITOLUL 1: Delimitări conceptuale în contabilitatea entităţilor economice Moment decizional: Conducerea S.C. Company S.A.

, lider în domeniul produselor alimentare pentru copii şi sugari a stabilit în raportul anual din 2011 destinat acţionarilor companiei, următoarele obiective financiare: 1. creşterea profiturilor cu 6 - 8%; 2. menţinerea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare (profituri înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile, impozitele şi amortizarea) la un nivel minim de 15% din venituri; 3. sporirea dividendelor proporţional cu creşterea profiturilor. Conducerea primăriei consideră aceste obiective drept esenţiale pentru a asigura avantaje pe termen lung pentru proprietarii întreprinderii. Ce cunoştinţe financiare sunt necesare managerilor întreprinderii pentru a atinge aceste obiective? Comentariu: Fiecare din aceste obiective este prezentat ca un rezultat financiar. Conducerea întreprinderii trebuie să deţină o serie de cunoştinţe de contabilitate pentru a înţelege în ce mod contribuie operaţiunile de care răspund la sănătatea financiară generală a firmei, reflectată de aceste obiective. Prin urmare, se impune cunoaşterea termenilor contabili şi financiari, a modului în care este generată informaţia financiară, precum şi a modului în care această informaţie este interpretată şi analizată. Scopul cursului de „Introducere în contabilitate” este de a vă oferi un minim al acestor cunoştinţe completate ulterior printr-o altă disciplină de profil. Definiţia contabilităţii: Deşi la un stadiu rudimentar, primele noţiuni de contabilitate au apărut încă din antichitate. Fundamentul contabilităţii de astăzi, respectiv sistemul dublei înregistrări (al partidei duble), s-a dezvoltat, însă, în perioada Renaşterii. Prima descriere sistematică a contabilităţii în partidă dublă a fost realizată în 1494, cu doi ani după ce Columb a descoperit America, într-un manual de matematică scris de Fra Luca Pacioli, un călugăr franciscan, prieten cu Leonardo da Vinci. Primele definiţii ale contabilităţii se axau, în general, pe funcţia de ţinere a registrelor (evidenţa documentelor) pe care o îndeplinea contabilul. În prezent, însă, contabilul modern este implicat nu numai în ţinerea registrelor (evidenţa contabilă) ci şi în activităţi ce implică planificare, soluţionare a unor probleme, control, orientare a acţiunilor, evaluare, audit. Contabilul de azi ţine cont de necesităţile fundamentale ale utilizatorilor informaţiei. Principalii utilizatori sunt: Investitorii, ca furnizori de capital şi riscuri afiliate capitalului, consumă informaţii cu privire la performanţa capitalului investit, coroborat cu riscul aşteptat şi dividendele de repartizat. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă „capital”; Bancherii, ca furnizori de împrumuturi şi garanţii bancare, consumă informaţii referitoare la capacitatea întreprinderii de a rambursa creditele la scadenţă şi de a plăti dobânzile;

Angajaţii, ca principali furnizori de muncă, apelează la informaţii care converg către profitabilitatea şi continuitatea activităţii, care le sunt utile în aprecierea capacităţii întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii, participarea la profit, premii, precum şi alte aspecte sociale (locuri de muncă, asigurări de sănătate etc.); Furnizorii şi alţi creditori comerciali consumă informaţii menite să le creeze o imagine asupra indicatorilor de performanţă ai întreprinderii (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate etc.); Clienţii, ca parteneri de afaceri, au nevoie de informaţii care vizează susţinerea ciclului de fabricaţie, asigurarea continuităţii activităţii întreprinderii, cu precădere asupra derulării contractelor de lungă durată; Guvernul şi instituţiile sale consumă informaţii privind politicile de alocare centralizată a resurselor bugetare, fiscalitatea şi construirea informaţiilor macroeconomice (venit naţional, PIB etc.); Publicul, deşi pare paradoxal, în actualul context al economiei, este totuşi interesat să cunoască întreprinderea, fiind un potenţial investitor, angajat, furnizor sau cumpărător; Managementul are nevoie de informaţii pentru a se deconta cu utilizatorii externi privind modalitatea concretă de gestiune a resurselor încredinţate şi de distribuţie a rezultatelor. Primele şapte categorii de utilizatori sunt prezentate în Cadrul General al contabilităţii ca fiind utilizatori externi ai informaţiilor furnizate de către o întreprindere, în vreme ce ultima categorie, managerii, au acces atât la informaţiile interne cât şi, în mod evident, la cele făcute publice de către întreprindere. DEFINIŢIA CONTABILITĂŢII: Contabilitatea reprezintă un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi comunică (transmite) informaţii financiare despre o entitate economică identificabilă. Contabilitatea este şi ea o disciplină informaţională. Aceasta studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi contabile, în scopul informării utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul său, prin sistemul propriu de concepte şi proceduri, contabilitatea este singura disciplină care poate furniza informaţii financiare despre o organizaţie. Aceste informaţii formează baza pentru evaluarea organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din interiorul şi din exteriorul organizaţiei. Dintre diferitele tipuri de organizaţii (întreprinderi comerciale, organizaţii non-profit, instituţii publice, etc.), acest curs se circumscrie sferei întreprinderilor comerciale al căror scop este obţinerea profitului şi pe care convenim să le numim, pe scurt, întreprinderi. Tipuri de întreprinderi Informaţiile contabile care trebuie furnizate de o întreprindere diferă în funcţie de modul specific de organizare. Cu cât o întreprindere este mai „deschisă” participării publicului, cu atât informaţiile contabile diseminate vor fi mai cuprinzătoare. În prezent, contabilitatea trebuie ţinută şi de către instituţiile publice, asociaţii, fundaţii, precum şi de către persoanele cu profesie liberă (avocaţii, notarii, experţii contabili, medicii etc.). Cursul de faţă reprezintă o introducere în contabilitatea societăţilor comerciale, drept pentru care vom prezenta pe scurt pricipalele tipuri de societăţi comerciale aşa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Societatea în nume colectiv (SNC) are drept caracteristică obligaţia solidară (în egală măsură) şi nemărginită (cu întrega avere) a asociaţilor pentru operaţiunile desfăşurate în numele societăţii. Societatea în comandită simplă are două tipuri de asociaţi: comanditaţi şi comanditari. Faţă de asociaţii comanditari, asociaţii comanditaţi au în plus dreptul de administrare a societăţii. Din punct de vedere al obligaţiei pentru operaţiunile societăţii, comanditaţii răspund solidar şi nemărginit, în timp ce riscul comanditarilor se limitează la capitalul subscris. Societatea în comandită pe acţiuni păstrează caracteristicile societăţii în comandită simplă, cu menţiunea divizării capitalului social în acţiuni. Administratorii pot fi revocaţi de către Adunarea Generală a Asociaţilor, iar un asociat ales administrator devine automat asociat comanditat. Societatea cu răspundere limitată (SRL) are drept principală caracteristică limitarea răspunderii acţionarilor pentru obligaţiile societăţii la capitalul social subscris de fiecare acţionar. Capitalul este împărţit în părţi sociale care sunt liber transferabile numai între asociaţi. Societatea pe acţiuni (SA) păstrează limitarea răspunderii la capitalul subscris de fiecare acţionar. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative sau la purtător se transmite liber, fără consimţământul celorlalţi acţionari. Cele mai frecvent întâlnite societăţi comerciale sunt societăţile cu răspundere limitată, datorită formalităţilor mai simple prevăzute de lege pentru constituire şi înmatriculare. Tipuri de informaţie contabilă Informaţia contabilă dintr-o întreprindere se poate clasifica în două mari categorii: informaţie contabilă financiară şi informaţie contabilă de gestiune. Informaţia contabilă financiară este destinată utilizatorilor externi, cum sunt investitorii, salariaţii, creditorii, guvernul sau publicul larg şi este desemnată prin situaţiile financiare de sinteză sau, pe scurt, situaţiile financiare. Anual, administratorii întreprinderilor trebuie să întocmească un set de situaţii financiare în formă standardizată, compus din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi politici contabile şi note explicative la acestea. Informaţia contabilă de gestiune este destinată utilizatorilor interni, respectiv conducerii întreprinderii. Această informaţie este nestandardizată, adesea nemonetară, şi cuprinde informaţii privind costul unitar al produselor, comportamentul costurilor relativ la volumul activităţii sau profitabilitatea pe produs. Rapoartele sunt înaintate conducerii la intervale de timp scurte - lunar, săptămânal sau zilnic - şi se circumscriu unor subdiviziuni ale întreprinderii, numite centre de responsabilitate sau de profit. Pentru a putea judeca o afacere, oamenii au nevoie de informaţii economice care vor sta la baza deciziilor. Deciziile se referă la nivelul optim al producţiei, la acordarea unui împrumut sau plăţile aferente acestuia etc. În toate cazurile, informaţia contabilă va ajuta în procesul decizional. Ca urmare, se poate spune că prin contabilitate se urmăreşte colectarea, analiza şi transmiterea informaţiilor economice necesare deciziei, planificării şi controlului. Profesia contabilă în România

pe baza unui contract de prestări servicii. O altă atribuţie ce poate fi exercitată de membrii acestei organizaţii este cea de cenzorat. urmat de o perioadă de stagiu pe lângă un expert contabil sau într-o societate comercială care prestează servicii de contabilitate înscrisă în Tabloul CECCAR.Apariţia primei publicaţii contabile în limba română a fost urmată după o jumătate de secol de o primă încercare de organizare oficială în sensul unei „bresle” a contabililor. de Asociaţia Ştiinţifică a Tehnicienilor (AST). Cinci ani mai târziu. Contabilitatea românească nu putea să rămână indiferentă la schimbările majore care au loc pe plan mondial. fără însă a se implica în activitatea acesteia. în direcţia mondializării economiei şi globalizării pieţelor financiare. Lovitura de graţie a fost însă dată de regimul comunist în anul 1951. . procesul de reformare demarat în întreaga economie a cuprins şi domeniul contabilităţii. care să răspundă totodată şi cerinţelor din Uniunea Europeană a fost completat începând cu anul 1997 de o echipă de specialişti englezi care i-a ajutat pe normalizatorii români să creeze un sistem contabil compatibil noilor necesităţi: aderarea la Uniunea Europeană şi deschiderea întreprinderilor româneşti către pieţele internaţionale de capital. abateri care nu au fost corectate de conducerea întreprinderii. firul tradiţiei în domeniul organizaţiilor profesionale contabile a fost reluat prin înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România . în anul 1921. 82/1991. o parte din membrii acestei organizaţii devin membrii fondatori ai Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţi din România. emisă de Ministerul Finanţelor. Această organizaţie a funcţionat trei decenii. contabilitatea trebuie ţinută de persoane autorizate. Începutul reformei contabile s-a concretizat la sfârşitul anului 1991 sub forma Legii contabilităţii nr. cenzorii întocmesc un raport care cuprinde informaţii referitoare la acurateţea contabilităţii întreprinderii. cum a fost cea a României în anii `90. în spiritul „modei”. însă implementarea acestei legi a durat mai mult. Care este rolul acestei organizaţii? Potrivit legislaţiei în vigoare. În cele ce urmează vom prezenta informaţii succinte despre rolul acestei organizaţii şi modalitatea de accedere la statutul de membru al profesiei contabile din România. Calitatea de profesionist independent (expert contabil sau contabil autorizat) se dobândeşte în urma susţinerii unui examen organizat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). devenită ulterior Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor (ASIT). În anul 1992. În anul 1888 s-a înfiinţat Cercul absolvenţilor şcoalelor comerciale şi finanţiare. În cadrul Raportului cenzorilor se certifică sau nu situaţiile financiare ale întreprinderii. Reglementarea contabilă din România După anul 1990. Ulterior au existat mai multe organizaţii care în anul 1916 fuzionează şi dau naştere Corpului absolvenţilor şcoalelor superioare de comerţ. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi (societăţi comerciale sau persoane fizice) pot ţine contabilitatea unei întreprinderi. timp în care membrii acesteia au dezbătut probleme teoretice şi practice menite să asigure o racordare a contabilităţii din România la cea europeană. Sprijinul specialiştilor francezi în realizarea unui model contabil care să răspundă nevoilor unei economii de tranziţie. Refuzul certificării acestora e datorat abaterilor identificate de cenzori. Pornind de la verificările din cursul anului şi a situaţiilor financiare întocmite de conducerea întreprinderii. care a dispus desfiinţarea Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţi. Această activitate implică o verificare a contabilităţii anumitor întreprinderi de către cenzori. acesta fiind „suplinit”.

În această direcţie. Componentele situaţiilor financiare Fiecare întreprindere. d) situatia fluxurilor de numerar. din care s-au vândut în numerar jumătate cu 300 lei. vărsat sub formă de numerar. reglementările referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare pentru întreprinderile din România sunt prevăzute în Ordinul Ministrului finanţelor Publice nr. În prima zi de activitate s-au achiziţionat mărfuri în valoare de 400 lei. În prezent.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Societatea comercială ALFA s-a constituit pe 1. a debutat Programul de dezvoltare a contabilităţii din România al cărui scop declarat se concretizează. obiectul de activitate fiind cumpărare-vânzare de mărfuri. În acest scop se întocmeşte un bilanţ. trebuie apreciată prin intermediul poziţiei financiare şi a performanţei. De unde se pot procura aceste informaţii? Răspunsul se găseşte în situaţiile financiare pe baza cărora se fundamentează deciziile.1. c) situatia modificărilor capitalului propriu. Exemplu. Care sunt componentele situaţiilor financiare? Răspuns: a) bilanţul. La sfârşitul primei zile proprietarul vrea să ştie: Ce bogăţie a acumulat? Ce profit a generat afacerea? Care au fost modificările de trezorerie? Bogăţia acumulată după prima zi de activitate înseamnă prezentarea poziţiei financiare.04. e) note explicative la situaţiile financiare. dar elocvent.200N. în realizarea unei convergenţe cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară elaborate de organismul internaţional de normalizare IASB (International Accounting Standards Board). Cum se realizează acest obiectiv? Răspuns: prin componentele situaţiilor financiare. lei . b) contul de profit şi pierdere. cu un capital de 500 lei. fie numai prin prisma resurselor disponibile. Situaţiile financiare sunt întocmite în scopul redării unei fotografii a poziţiei financiare şi a performanţei unei întreprinderi. Justificarea importanţei situaţiilor financiare se poate face printr-un exemplu simplu. la un moment dat. pe lângă continuarea armonizărilor cu directivele europene. fie prin corelarea acestora cu capitalurile. CAPITOLUL 2: Situaţiile financiare întocmite de o entitate economică 2.

În mod logic. resursele economice ale unei entităţi contabile au fost numite activele sale.Numerar disponibil Stoc disponibil pentru vânzare Total resurse Resursele disponibile sunt susţinute de capitalurile existente în acest moment.2. lei Venituri din vânzări Cost vânzări(1/2 din 400) Profit Modificările trezoreriei pot fi redate printr-o situaţie a fluxurilor de trezorerie. lei. ecuaţia fundamentală a contabilităţii este: Activ = Pasiv . care cuprind: lei Capitalul iniţial Profitul obţinut Total capital adică un capital de ……… lei. şi ca urmare. drepturile asupra activelor nu pot fi mai mari sau mai mici decât activele înseşi. astfel: lei Numerar existent Încasări din vânzări Total încasări Plăţi pentru cumpărări Numerar disponibil Din exemplul prezentat reiese că fiecare situaţie financiară redă o parte din imaginea generală. asociaţii) şi drepturile terţilor externi (datoriile. obligaţiile).. fie externi entităţii) se mai numesc şi pasive ale entităţii. Într-o primă abordare juridică. 2. în timp ce drepturile terţilor asupra acestor active au fost separate în două categorii: drepturile proprietarului (acţionarii. profitului şi trezoreriei. Aceste drepturi ale terţilor (fie proprietari. esenţial şi specific raţionamentului contabil a fost interpretat în diferite moduri. Ecuaţia bilanţieră Principiul dublei reprezentări. ajutând la perceperea corectă a efectului diferitelor tranzacţii asupra poziţiei financiare. Profitul generat de afacere poate fi evidenţiat printr-un cont de rezultate întocmit după prima zi de activitate. egal cu resursele existente de ……. elaborată pe baza tranzacţiilor.

patrimoniul are un activ în care se regăsesc bunurile. furnizori sau alţi creditori). Numim acest fapt dublă înregistrare. În abordarea economică a dublei reprezentări. utilizează conceptul de patrimoniu. când acesta începe la data înfiinţării (înmatriculării) entităţii economice. Bilanţul – definiţie. precum şi celelalte situaţii prevăzute de cadrul legislativ. În exemplul ce urmează.3. . fie de terţi (instituţii financiare. în lei. format şi componente Bilanţul contabil reflectă poziţia financiară a întreprinderii la un moment dat. iar sistemul contabil astfel organizat este „contabilitatea în partidă dublă”. cele două părţi ale bilanţului sunt egale. Reglementările din România definesc bilanţul astfel: documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. Ca urmare a dublei reprezentări. cu excepţia primului an de activitate. bilanţul aparţine societăţii ALFA. datorii şi capital propriu ale întreprinderii la încheierea exerciţiului financiar. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând unei persoane fizice sau juridice precum şi bunurile economice la care se referă acestea. sub formă de tabel cu două coloane. Ecuaţia fundamentală a contabilităţii este de forma: Active = Capitaluri proprii + Datorii Consecinţă a dublei reprezentări.O altă interpretare. fiecare bun din activ fiind obiectul unui drept al proprietarului sau al terţului extern entităţii. Conform acestei abordări. ca obiecte ale drepturilor şi obligaţiilor. activul reflectă forma concretă în care sau investit fondurile furnizate entităţii contabile. Bilanţul este exprimat valoric.) investită într-un activ a fost finanţată fie de proprietari. tot de natură juridică. Şi această explicaţie ajunge tot la egalitatea dintre active şi suma capitalurilor proprii şi a datoriilor. fundamentat pe baza relaţiei: Active Activ A = sau = = Capitaluri Capital propriu + Datorii C + D Ecuaţia fundamentală a contabilităţii capătă aici semnificaţia că fiecare unitate monetară (u.m. 2. şi un pasiv care regrupează drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu. de exemplu la sfârşitul exerciţiului financiar. Acest bilanţ prezintă poziţia financiară a întreprinderii sub formă de tabel. fiecare tranzacţie are un dublu impact asupra înregistrărilor contabile. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Formatul bilanţier Modelele de bază ale bilanţului prezentate de literatura şi practica mondială sunt : Formatul orizontal.

050 Furnizori 12. după ce anterior au fost clasificate ca fiind exigibile în termen mai mic de un an şi de peste un an.900 4.700 .Datorii A D = = Capital propriu C Societatea ALFA poate prezenta bilanţul şi sub formă verticală.150 lei.Societatea ALFA BILANŢ la 31 decembrie 200N ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Total active imobilizate Stocuri Clienţi Alte creanţe Disponibilităţi Total active circulante TOTAL ACTIV CAPITAL PROPRIU+DATORII 50 Capital social 0 25 Rezerve .45 Alte datorii 0 38.000 3.90 Repartizarea profitului 0 4.080 Provizioane pentru riscuri 620 Împrumuturi şi datorii asimilate 5.000) 23.0000 (1. în sumă de 3.200 20 Rezultatul exerciţiului 0 25.700 Total capitaluri proprii 2. Datoriile societăţii ALFA scadente sub un an se ridică la 11. fundamentat pe baza relaţiei: Activ .35 0 TOTAL CAPITAL 20.200 540 3.200 1.460 2. Societatea ALFA BILANŢ la 31 decembrie 200N Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Total active imobilizate Stocuri 500 25.350 38. iar datoriile pe termen lung constau dintr-un credit bancar contractat pe termen de 5 ani. sub formă de listă.200 200 25. cu deducerea datoriilor din activ.460 lei.350 Formatul vertical.800 8.

Componentele bilanţului: ACTIVE . respectiv ieşirii din întreprindere (în cazul datoriilor) a beneficiilor economice viitoare aferente. Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al asociaţilor sau acţionarilor.200 20. O datorie reprezinta o obligatie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care încorporează beneficii economice.460 3.Clienţi Alte creanţe Disponibilităţi Total active circulante Datorii pe termen scurt Furnizori Alte datorii Active circulante minus datorii pe termen scurt Total active minus datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Împrumuturi şi datorii asimilate Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capitaluri proprii Capital social Rezerve Rezultat reportat Rezultatul exerciţiului Repartizarea profitului 2. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete şi se determină ca diferenţă între active si datorii. Pentru a fi recunoscute (încorporate) în bilanţ.200 3.150 2. de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.000 (1.050 12.800 8. elementele care corespund definiţiei unei structuri bilanţiere trebuie să îndeplinească simultan două condiţii: să existe probabilitatea intrării în întreprindere (în cazul activelor).300 27.350 1.000 3.200 1.460 540 23. Definiţii Un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute.080 620 5. în calitate de proprietari ai activelor unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor. şi costul sau valoarea elementelor respective să poată fi evaluat(ă) în mod credibil.000) Prezentarea bilanţului în format listă accentuează lichiditatea întreprinderii prin subtotalul active circulante nete şi pune în evidenţă capitalul propriu al societăţii.450 11.

licenţele. existând prezumţia rezonabilă şi justificabilă conform căreia durata de utilitate nu poate depăşi douăzeci de ani de la data când este pregătit pentru utilizare. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al cărei cost de achiziţie este superior valorii de piaţă a activelor nete dobândite (activele dobândite mai puţin datoriile preluate).). (B) active circulante. a unui knowhow. a unui brevet. Acestea sunt active identificabile nemonetare. a căror fezabilitate tehnologică a fost demonstrată şi care vor fi utilizate în întreprindere sau comercializate. brevete. clientela. cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu o durată de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea întreprinderii şi care nu se consumă la prima utilizare.Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a activului bilanţier. 2. vadul comercial. (II) imobilizări corporale şi (III) imobilizări financiare. în ordinea crescătoare a lichidităţii (perioada de transformare în bani a bunurilor economice): (A) active imobilizate. (4) fondul comercial şi (5) avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie. Durata de viaţă utilă a unui activ necorporal este discutabilă. Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile cu înfiinţarea. pentru locaţie la terţi sau în scopuri administrative. brevetele. cum ar fi: programele informatice create de întreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopul utilizării pentru nevoile proprii etc. (C) cheltuieli în avans. Activele imobilizate cuprind trei grupe: (I) imobilizări necorporale. mărcile. care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii. 3. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de costurile efectuate pentru realizarea unor obiective strict individualizate. 4. Activele imobilizate sunt deţinute cu intenţia de a fi folosite în scopul generării de bunăstare şi nu pentru a fi revândute (chiar dacă pot fi vândute). În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: (1) cheltuieli de constituire. activitate sau serviciu în cazul concesiunilor. licenţe. Concesiunile. Alte imobilizări necorporale includ active nenominalizate în grupele menţionate. Cauza existenţei fondului comercial o constituie existenţa unor elemente necorporale generate de întreprindere care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (de exemplu: reputaţia. A. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe durata cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizări. a unei licenţe. Amortizarea se realizează sistematic pe durata de viaţă utilă. drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale. drepturile şi valorile similare şi alte imobilizări necorporale includ costurile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun. (3) concesiuni. cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate) numai când reglementările permit imobilizarea acestora. În România. Valoarea amortizabilă a activelor necorporale trebuie alocată sistematic pe durata de viaţă utilă. dezvoltarea şi fuziunea întreprinderii (taxe de înregistrare şi înmatriculare. Imobilizările necorporale (numite şi active intangibile sau active nemateriale) sunt active care se prezintă sub forma unor bunuri fără materialitate. firma etc. a unei mărci şi a altor drepturi similare de proprietate industrială şi intelectuală. fără suport corporal. 1. (2) cheltuieli de dezvoltare. I. fondul . mărci.

utilaje şi instalaţii de lucru). este important să se evidenţieze separat terenurile şi construcţiile. Terenurile reprezintă imobilizări corporale ce cuprind două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri. animale şi plantaţii. deoarece ele au durată de utilizare limitată. prin alegerea unei metode de amortizare care să reflecte ritmul în care beneficiile economice sunt consumate de către întreprindere (metoda lineară. Cu toate că o construcţie nu poate fi separată de terenul pe care îl ocupă. Construcţiile sunt imobilizări reprezentate de clădiri achiziţionate de la terţi sau din producţie proprie. control şi reglare. au o durată normală de utilizare mai mare de un an. II. Durata de viaţă utilă este fie (1) perioada de timp în cursul căreia un activ se aşteaptă a fi utilizat de către întreprindere. Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie sunt active imobilizate care nu au fost terminate la sfârşitul exerciţiului financiar. Instalaţiile tehnice şi maşinile sunt imobilizări reprezentate de echipamente tehnologice (maşini. 1. în scopuri administrative sau pentru a fi date în locaţie terţilor. aparate şi instalaţii de măsurare. inclusiv sumele de bani achitate în contul activelor necorporale. Terenurile au durată de utilizare nelimitată. (3) alte instalaţii. ţinând seama de condiţiile specifice de utilizare a imobilizărilor. Costul de achiziţie sau de producţie al imobilizărilor se include treptat în cheltuielile activităţii prin amortizare. Acestea sunt definite ca fiind active deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în prestarea de servicii. Potrivit legislaţiei din ţara noastră. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi. În schimb. investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor şi alte lucrări similare se supun amortizării. de la data punerii acestora în funcţiune şi până la expirarea duratei utile de viaţă. metoda degresivă. 2. cu scopul măsurării corecte a rezultatelor activităţii. În bilanţ. seturi sau formează un singur corp. utilaje şi mobilier şi (4) avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) se prezintă sub forma unor bunuri cu conţinut material (corporal). amortizarea totală (cumulată) se va deduce din costul imobilizărilor. set sau corp. perioadă în care se amortizează. mijloace de transport. Amortizarea se determină pe baza unui plan de amortizare. Imobilizările corporale au o durată de viaţă limitată.comercial este supus unei amortizări sistematice pe durata de utilizare şi în nici un caz nu poate depăşi douăzeci de ani de la data achiziţiei. 5. Valoarea amortizabilă este alocată sistematic pe durata de viaţă utilă a activului corporal. . metoda unităţilor de producţie). fie (2) numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare ce se aşteaptă a fi obţinute de către întreprindere prin utilizarea activului. care se supun amortizării. În structura imobilizărilor corporale se includ : (1) terenuri şi construcţii. fiind elemente ale imobilizărilor corporale care nu se supun amortizării. la încadrarea lor ca imobilizări se are în vedere valoarea întregului lot. (2) instalaţii tehnice şi maşini. Terenuri şi construcţii. sunt considerate imobilizări obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege (în prezent aceasta este de 1800 lei). active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerciţii.

Între structurile activelor curente există o inter- . (III) investiţii financiare pe termen scurt şi (IV) casa şi conturi la bănci. participă la un singur circuit economic. dividendele şi chiriile ataşate unei imobilizări financiare sunt considerate. potrivit reglementărilor legale. Activul curent este o resursă care (1) se aşteaptă să fie realizată sau este deţinută pentru consum sau vânzare. Dobânzile. de regulă. care asigură întreprinderii deţinătoare exercitarea controlului. Investiţii deţinute ca imobilizări pot cuprinde titluri de valoare deţinute pe o perioadă mai mare de un an care nu sunt incluse în categoriile de mai sus. Interesul de participare este prezumat atunci când partea deţinută în capitalul celeilalte întreprinderi depăşeşte procentajul de 20%. Ele pot fi deţinute şi din alte motive strategice.3. 3. care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi sunt destinate să contribuie la activităţile întreprinderii. ACTIVELE CIRCULANTE (numite şi active curente) reprezintă bunurile şi valorile care se deţin pe o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii şi. 5. sau (3) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. în cursul normal al ciclului de exploatare. cum ar fi: mobilier. Imobilizările financiare (numite şi investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile financiare investite de întreprindere pe termen lung. sub formă de titluri şi creanţe financiare. (II) creanţe. 4. garanţii. redevenţele. venituri. prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii. aparatură birotică. B. În structura lor sunt cuprinse: 1. în principal. Interesele de participare reprezintă drepturile în capitalul altor entităţi. sau (2) este deţinut. în scopul obţinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor. Avansurile şi imobilizările corporale în curs de execuţie includ imobilizările în curs de execuţie (care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de întreprindere sau de terţi. în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. inclusiv sumele de bani achitate în contul activelor corporale. Activele curente includ numerarul şi alte active care se aşteaptă să fie transformate în numerar la anumite momente în viitor şi sunt deţinute ca parte a activităţii de zi cu zi a unei entităţi. respectiv a unei influenţe semnificative în gestiunea întreprinderii emiţătoare de titluri. Alte împrumuturi reprezintă împrumuturi acrodate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi. utilaje şi mobilier includ active nenominalizate în grupele menţionate. depozite şi cauţiuni depuse de întreprindere la terţi. 4. în general. III. modificându-şi în permanenţă forma. În structura activelor circulante se includ (I) stocuri. 2. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereslor de participare reprezintă împrumuturile acrodate întreprinderilor în care se deţin interese de participare. 6. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate includ acele sume acordate cu titlu de împrumut întreprinderilor în care se deţin acţiuni în scopuri strategice. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate reprezintă drepturile sub formă de acţiuni în capitalul altor întreprinderi. Alte instalaţii. reprezentate sau nu prin titluri. constituind performanţa investiţiei.

I. precum şi animale pentru producţia de lână. purcei. crescute şi folosite pentru reproducţie. Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricaţie (segment organizaţional) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricaţie (segment organizaţional) sau se livrează terţilor. Se includ. Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producţie. materiale recuperabile. prevăzute în procesul tehnologic. materialele de natura obiectelor de inventar. colonii de albine. mânji şi altele). fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare. Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul întreprinderii deţinute fie pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie. consignaţie la terţi. produse reziduale. Materialele consumabile (de exemplu.relaţie şi anume: numerarul se utilizează în scopul cumpărării de stocuri care apoi vor fi vândute pe credit. Animalele includ animale şi păsări născute sau cele tinere de orice fel (viţei. Stocurile aflate la terţi reprezintă diverse bunuri de natura stocurilor aflate în proprietatea întreprinderii. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. 1. serviciile în curs de execuţie. îmbrăcămintea specială. animale şi păsări la îngrăşat pentru a fi valorificate. aparatele de măsură şi control. seminţe şi materiale de plantat. matriţele folosite la executarea anumitor produse şi alte obiecte similare). stocurile aflate la terţi. lucrările. Materiile prime şi materialele consumabile includ: materiile prime. regăsindu-se în produsul finit integral sau parţial. fie transformată. echipamentul de lucru. Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabricaţie: rebuturi. verificatoarele. animale şi mărfuri. combustibili. În sfera stocurilor se includ (1) materii prime şi materiale consumabile (2) producţia în curs de execuţie. materiale auxiliare. dispozitivele. dar care fizic se găsesc în custodie. ambalajele. precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. . fiind depozitate în vederea vânzării către terţi. Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul transportului sau depozitării diverselor active. Mărfurile sunt acele bunuri care au fost cumpărate de întreprindere în vederea revânzării. piese de schimb. materialele consumabile. lapte şi blană. furaje şi alte materiale consumabile) sunt destinate utilizării în procesul de producţie şi participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi fizic. de regulă. fie în starea lor iniţială. 2. prelucrare. de asemenea. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări. (3) produse finite şi mărfuri şi (4) avansuri pentru cumpărări de stocuri. produse finite. Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabricaţie prevăzute de procesul tehnologic al întreprinderii. materiale pentru ambalat. mecanismele. 3. indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an. miei. la scadenţă încasându-se numerar (numerar → stocuri → creanţe → numerar). indiferent de valoarea lor. participă direct la generarea produselor. în produsul finit. deşeuri. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare.

Alte creanţe sunt reprezentate de creanţele generate de relaţiile de decontare ale întreprinderii cu personalul. bilet la ordin etc. lucrările executate. 1. . III. II. bugetul statului.. 1. de obicei până la 90 de zile. Creanţele comerciale sunt cele mai semnificative. (2) sume de încasat de la entităţile afiliate (din cadrul grupului) (3) sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (4) alte creanţe şi (5) creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat. Debitorii întreprinderii sub forma creanţelor din vânzări de bunuri şi prestări de servicii proprii activităţii de exploatare a întreprinderii sunt delimitaţi prin structura de clienţi şi conturi asimilate. 2. 5. În structura creanţelor se includ: (1) creanţe comerciale. alte organisme publice. debitori diverşi etc. care atestă existenţa unei creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ce va fi încasată pe termen scurt. În structura investiţiilor financiare pe termen scurt se includ (1) acţiuni deţinute la entităţile afiliate şi (2) alte investiţii pe termen scurt. Alte investiţii pe termen scurt sunt reprezentate de acţiuni cotate şi necotate. Efectele de primit sunt titlurile negociabile sub formă de cambie. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt reprezentate de creanţele generate de relaţiile întreprinderii cu acţionarii săi. referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi nedepuse. 3.4. 2. asigurările sociale. protecţia socială. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie furnizorilor în contul aprovizionării cu bunuri şi servicii. obligaţiuni emise şi răscumpărate. serviciile prestate. Sume de încasat de la entităţile afiliate sunt generate de relaţiile de decontare între societatea-mamă (o întreprindere care are una sau mai multe filiale) şi filialele ei (întreprinderi controlate de societatea-mamă). Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă creanţele generate de relaţiile de decontare ale întreprinderii cu întreprinderile asociate (asupra cărora se exercită o influenţă semnificativă). obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de întreprindere în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt. Acţiunile deţinute la entităţile afiliate sunt acţiunile pe termen scurt deţinute la entităţile controlate de întreprindere. 4. Creanţele (numite şi valori în curs de decontare) reprezintă valorile avansate temporar de întreprindere terţilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmează să primească un echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). a căror contravaloare urmează a se încasa ulterior. Persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o valoare avansată urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite generic debitori. fiind compuse din creanţele faţă de clienţi şi efecte de primit. Investiţiile financiare pe termen scurt (numite şi titluri de plasament sau valori de trezorerie) reprezintă valorile financiare investite de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Clienţii includ creanţele rezultate din bunurile vândute.

I. 1. persoane juridice sau fizice. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii.IV. (III) rezerve din reevaluare. (II) prime de capital. (VI) rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea exerciţiului). tichete şi bilete de călătorie etc). 2. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat. fiind separate disponibilităţile în devize de cele în lei. (V) rezultatul reportat (profitul sau pierderea reportat(ă)). Acţiunea reprezintă unitatea de bază în relaţia cu proprietarii unei afaceri. Disponibilităţile sau depozitele aflate în conturile bancare pot funcţiona în mod curent sau la termen. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a capitalului bilanţier delimitată în patru categorii. Valoarea iniţială a acţiunilor poartă numele de valoare nominală. bilete de tratament şi odihnă. . în ordinea crescătoare a exigibilităţii acestora (termenul de decontare a surselor de finanţare): (A) capital şi rezerve. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capitalul propriu) reprezintă sursele de finanţare stabile de care dispune o întreprindere. A. capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente. În structura capitalului propriu se cuprind: (I) capital subscris. Acreditivele sunt conturi deschise de întreprindere la bănci şi reprezintă sume rezervate în vederea achitării unor obligaţii faţă de anumiţi furnizori de bunuri şi servicii pe măsura îndeplinirii condiţiilor aferente acreditivelor. Capitalul social/individual este împărţit în acţiuni sau părţi sociale şi recunoscut în momentul emiterii acţiunilor/părţilor sociale. (2) casa. Avansurile de trezorerie reprezintă sumele virate la bănci sau sume în numerar. Cheltuielile înregistrate în avans sunt valori contabilizate în cursul exerciţiului curent. Casa şi conturile la bănci sunt reprezentate de valorile care îmbracă efectiv forma de bani. Alături de creditele pe termen lung. (IV) rezerve. Capitalul social/individual reprezintă sursa de finanţare a unei entităţi provenită de la investitori (acţionari/asociaţi) şi care generează relaţii de drepturi şi obligaţii între respectiva entitate (privită ca independentă faţă de investitori) şi proprietari. (B) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. dar care se referă la servicii care vor fi primite în cursul exerciţiului următor. când vor fi recunoscute drept cheltuieli ale perioadei (de exemplu. În structura disponibilităţilor se includ: (1) conturi la bănci. (C) datorii şi (D) venituri în avans. (4) avansurile de trezorerie. disponibilităţi în lei şi devize şi sume în curs de decontare. C. 4. în vederea efectuării unor plăţi în numele întreprinderii. chirii sau abonamente plătite în avans). (3) acreditive. Capitalul se diferenţiază în capitalul subscris nevărsat şi capitalul subscris vărsat. În structura lor se includ cheltuielile înregistrate în avans. 3. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria întreprinderii în lei şi în devize şi sub forma altor valori (timbre fiscale şi poştale. Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care proprietarii s-au angajat să-l pună la dispoziţia întreprinderii.

cu respectarea prevederilor legale. caz în care reprezintă un profit şi o sursă proprie de finanţare până în momentul repartizării lui pe destinaţiile legale sau statutare sau poate fi nefavorabil. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital. ca diferenţă între valoarea (mai mare) rezultată în urma acestei operaţiuni şi valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică). Rezultatul exerciţiului poate fi favorabil. Rezervele sunt surse constituite anual din profitul întreprinderii. III. se modifică pe parcursul desfăşurării activităţii. micşorând capitalul propriu. pentru a conferi acţionarilor aceleaşi drepturi. V. de regulă. În structura lor se includ: rezerve legale. Noile acţiuni emise trebuie să aibă aceeaşi valoare nominală. conform prevederilor din statutul acestora. prin creşteri sau micşorări de capital şi se lichidează o dată cu desfiinţarea întreprinderii. Rezultatul reportat poate fi pozitiv. fiind destinate protejării capitalului. (2) este probabil ca o ieşire de resurse care afectează beneficiile economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia respectivă şi (3) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. 2. în limitele prevăzute de reglementările în vigoare. II. depusă de către proprietari la dispoziţia întreprinderii. rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul financiar sau partea din rezultat a cărei afectare financiară a fost amânată de Adunarea Generală a Acţionarilor. cheltuieli legate de . Capitalul se constituie la înfiinţarea întreprinderii. B. neprevăzute de lege sau statut. Alte rezerve. 3. IV. amenzi şi penalităţi. de statutele societăţilor comerciale sau conform deciziei adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. rezerve statutare.Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost. şi alte rezerve. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al întreprinderilor. în cazul beneficiilor nerepartizate. sau negativ. despăgubiri. 1. Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor imobilizate. Diferenţa dintre provizioanele pentru riscuri şi celelalte datorii ale întreprinderii constă în incertitudinea care le afectează pe primele în ceea ce priveşte mărimea sau scadenţa. Acestea sunt definite ca fiind datorii cu exigibilitate sau valoare incertă. daune şi alte datorii incerte. neacoperite încă din punct de vedere financiar. fuziune sau aport în natură. la sfârşitul exerciţiului. Primele de emisiune şi de aport în natură se creează ca diferenţă între preţul de emisiune al noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a acţiunilor (mai mică). Rezervele din reevaluare constituite pot fi utilizate conform reglementărilor în vigoare. VI. adică pierderi constatate la închiderea exerciţiilor anterioare. Asemenea provizioane se constituie pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare (de exemplu litigii. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI reprezintă datorii probabile ale întreprinderii care sunt constituite. fizic. Primele de capital reprezintă surse generate de operaţii de creştere a capitalului prin noi emisiuni de acţiuni. Recunoaşterea provizioanelor se face numai în momentul în care: (1) o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. caz în care reprezintă o pierdere ce trebuie acoperită. pot fi constituite din profitul net potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor. În această ultimă situaţie.

Efectele de comerţ de plătit reprezintă titlurile de valoare care atestă obligaţia de plată a întreprinderii în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii. Aceste credite sunt generatoare de dobânzi şi garantate cu activele întreprinderii. inclusiv datorii fiscale şi datoriile privind asigurările sociale. 3. O datorie curentă este o obligaţie (1) ce se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. Datoriile funcţionează din momentul naşterii obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul rambursării (în cazul creditelor) şi plăţii lor (în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare). Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă surse de finanţare pe termen lung asigurate prin vânzarea de titluri de credit negociabile către public. lucrărilor şi serviciilor primite de la terţi. Furnizorii desemnează datoriile întreprinderii echivalente valorii bunurilor.). numite obligaţiuni.activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. cheltuieli cu reparaţiile capitale eşalonate pe mai multe perioade etc. în schimbul cărora aceasta va trebui să livreze bunuri sau să presteze servicii. Avansurile încasate în contul comenzilor reprezintă sume de bani primite de întreprindere de la furnizori. de regulă prin intermediul unor instituţii financiare. 4. 2. În structura datoriilor se includ: (1) împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. DATORIILE (numite şi capitalul străin) sunt sursele de finanţare externe puse la dispoziţia întreprinderii. (2) sume datorate instituţiilor de credit. Aceste împrumuturi sunt divizate în părţi egale. Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii curente şi datorii pe termen lung (sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an şi sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an). Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. Datoriile comerciale . C.furnizori reprezintă datorii ale întreprinderii create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru achiziţionări de bunuri. În cadrul reglementărilor contabile din România există trei categorii de astfel de provizioane: provizioane pentru pensii şi obligaţii similare. rambursabile la termen sau eşalonat şi purtătoare de dobânzi. . 1. (5) efecte de comerţ de plătit. Sume datorate instituţiilor de credit reprezintă datoriile financiare ale întreprinderii privind credite bancare pe termen lung primite de la bănci şi alte instituţii financiare. (7) sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare şi (8) alte datorii. (4) datorii comerciale – furnizori. sau (2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. fie de bănci sau alte instituţii financiare. (3) avansuri încasate în contul comenzilor. Ciclul de exploatare al unei întreprinderi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces şi finalizarea sa în numerar sau sub forma unui instrument uşor convertibil în numerar. fie de furnizori. executări de lucrări şi prestări de servicii. provizioane pentru impozite şi alte provizioane. Creditele primite de la bancă şi alte instituţii includ creditele pe termen lung şi creditele pe termen scurt (credite de trezorerie). (6) sume datorate entităţilor afiliate. fie de terţi şi pentru care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. 5.

salariale. în sensul micşorării şi în datorii. unor activităţi pe termen lung sau pentru acoperirea unor cheltuieli de natura investiţiilor. 5. Aceste modificări se reprezintă fie sub formă de creşteri. în sensul creşterii şi în datorii. 6. chirii. 9. faţă de creditori diverşi etc. în sensul creşterii. abonamente încasate în avans). în sensul creşterii. în sensul micşorării. Veniturile înregistrate în avans sunt valori contabilizate în cursul exerciţiului.6. Modificări numai în activ. 7. Modificări în capitalul propriu. 2. Modificări în activ şi în datorii. Alte datorii reprezintă datoriile fiscale. În mod curent. Modificări în capitalul propriu. D. înregistrare şi control a efectului produs asupra elementelor de bilanţ. Efectul tranzacţiilor asupra bilanţului Tranzacţia reprezintă o unitate de măsurare. În structura lor se includ subvenţii pentru investiţii şi venituri înregistrate în avans. tranzacţiile dau naştere. faţă de asociaţi (capital de rambursat. influenţând prin aceasta mărimea posturilor din bilanţ corespunzătoare elementelor respective. în contul unor servicii care vor fi prestate în cursul exerciţiului următor. datorii. în sensul micşorării.4. 8. Modificări în activ şi în datorii. la modificări în volumul şi structura elementelor de activ. destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor. VENITURILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii. 3. Modificări bilanţiere. . fie sub formă de micşorări. prin ele însele. 8. Modificări în activ şi în capitalul propriu. Modificări numai în capitalul propriu. când vor fi recunoscute ca venituri ale perioadei (de exemplu. tranzacţia este definită ca un schimb de bunuri şi servicii. în sensul creşterii. Sume datorate entităţilor afiliate reprezintă obligaţiile datorate societăţilor din cadrul grupului în relaţiile de decontare ale societăţii-mamă cu filialele. dar se menţine în permanenţă egalitatea bilanţieră: Activ = Capitaluri proprii + Datorii Tipuri de modificări Tranzacţiile care modifică bilanţul pot fi grupate. capitaluri proprii) în nouă categorii: 1. 4. În literatura de specialitate. dividende de plată). faţă de asigurările sociale (contribuţia la asigurările sociale). datorii şi capitaluri proprii. conform structurilor bilanţului direct legate de evaluarea poziţiei financiare (active. faţă de personalul angajat (salariile şi alte drepturi asimilate). Modificări în activ şi în capitalul propriu. sociale ale întreprinderii faţă de bugetul statului (impozite şi taxe). Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă datoriile generate din relaţiile de decontare ale întreprinderii cu entităţile în care se deţin interese de participare. 2. în sensul micşorării. Modificări numai în datorii. de care beneficiază o întreprindere. 7.

creşterea unui element de datorii (+x). Totalul capitalului propriu se micşorează şi totalul datoriilor creşte. Totalul capitalului propriu plus datorii rămâne neschimbat.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. micşorarea unui alt element de datorii (-x).  Egalitatea bilanţieră se păstrează.x) + D Remarci: Modificări numai în capitalul propriu. Tipul 2: Creşterea unui element de capitalul propriu (+x) şi.  Egalitatea bilanţieră se păstrează.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. Tipul 4: Creşterea unui element de capital propriu (+x) şi. Totalul capitalului propriu plus datorii rămâne neschimbat.x) Remarci: Modificări numai în datorii. concomitent şi cu aceeaşi sumă. Totalul capitalului propriu creşte şi totalul datoriilor se micşorează. concomitent şi cu aceeaşi sumă.x) Remarci: Modificări în capitalul propriu şi în datorii. micşorarea unui alt element de capital propriu (-x). Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A = (C + x) + (D. concomitent şi cu aceeaşi sumă. Totalul activului rămâne neschimbat. micşorarea unui element de datorii (-x).  Egalitatea bilanţieră se păstrează. Tipul 5: Micşorarea unui element de capital propriu (-x) şi. . Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A + x.Tipul 1: Creşterea unui element de activ (modificarea o notăm cu +x) şi concomitent şi cu aceeaşi sumă. concomitent şi cu aceeaşi sumă. Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A = (C –x) + ( D+ x) Remarci: Modificări în capitalul propriu şi în datorii. Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A = C + ( D+ x.x = C + D Remarci: Modificări numai în activul bilanţier. Tipul 3: Creşterea unui element de datorii (+x) şi. micşorarea unui alt element de activ (modificarea o notăm cu -x). Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A = (C + x.

Totalul activului şi datoriilor se micşorează. Totalul activului şi datoriilor creşte. activ şi capitalul propriu. concomitent şi cu aceeaşi sumă. şi nouă tranzacţii ce se succed întocmirii acestui bilanţ: Bilanţ iniţial ACTIV Solduri iniţiale CAPITAL PROPRIU+DATORII Solduri iniţiale . Exemplu: Presupunem un bilanţ iniţial. Tipul 7: Creşterea unui element de activ (+x) şi. concomitent şi cu aceeaşi sumă.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A + x = (C + x) + D Remarci: Modificări în ambele părţi ale bilanţului. Tipul 9: Micşorarea unui element de activ (-x) şi concomitent şi cu aceeaşi sumă.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. creşterea unui element de capital propriu (+x). respectiv activ şi datorii.x) Remarci: Modificări în ambele părţi ale bilanţului. Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A – x = C + ( D. creşterea unui element de datorii (+x). Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A – x = (C – x) + D Remarci: Modificări în ambele părţi ale bilanţului. Tipul 8: Micşorarea unui element de activ (-x) şi concomitent şi cu aceeaşi sumă. respectiv active şi datorii. Ecuaţia care reprezintă acest tip de modificare este de forma: A + x = C + ( D+ x) Remarci: Modificări în ambele părţi ale bilanţului. Totalul activului şi capitalului propriu creşte. respectiv active şi datorii.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. Totalul activului şi datoriilor se micşorează. respectiv.  Egalitatea bilanţieră se păstrează. exprimat valoric în lei. micşorarea unui element de datorii (-x).Tipul 6: Creşterea unui element de activ (+x) şi. micşorarea unui element de datorii (-x).

000 1.000 4.000 lei. altul scade (Casa). Pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) o parte din rezervele constituite. în disponibilul de la bancă (creşte cu suma de 6.000 3. Întreprinderea achită factura furnizorului dintr-un credit bancar pe termen scurt în valoare de 1. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute clienţilor. Tranzacţia 5. Tranzacţia 1. Unul creşte (Conturi la bănci).000 9.000 lei. cost de achiziţie 1. Ambele elemente sunt de activ.000 lei în contul de disponibilităţi din bancă. Tranzacţia 2. Tranzacţia 3. Capitalul propriu şi datoriile rămân neschimbate.000 3.000 Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizori Alte datorii TOTAL 30. după cum observaţi. Analiza. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 1. în valoare de 3.000 8.000 lei de la furnizori. Tranzacţia 6.000 lei în contul de disponibilităţi din bancă.000 lei. Sumele aferente elementelor bilanţiere sunt denumite existenţe sau solduri (iniţiale/finale). Se depune numerarul din casieria întreprinderii în sumă de 6.000 lei) şi în numerarul din casă (scade cu suma de 6.000 4. Întreprinderea achiziţionează mărfuri în valoare de 2.000 50. prin distribuirea unor produse în valoare de 2. Se depune numerarul din casieria întreprinderii în sumă de 6.000 7. . Tranzacţia 4.000 lei).Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL 25.000 lei din contul de disponibilităţi de la bancă.000 lei. La solicitarea unor acţionari se aprobă de către AGA capitalul de restituit acestora în valoare de 5. Societatea ALFA plăteşte salariaţii în natură. se utilizează pentru mărirea capitalului social.000 2. Se vând mărfuri în valoare de 1. Tranzacţia 7. Tranzacţia 1.00 0 Remarcă. Tranzacţia 8.000 lei.000 lei clienţilor.00 0 4.000 50. Întreprinderea restituie creditul bancar în valoare de 9. Această tranzacţie determină modificări. Modificările de structură se produc numai în interiorul activului. Tranzacţia 9.

bilanţul se întocmeşte obligatoriu anual şi în alte situaţii potrivit reglementărilor în vigoare şi nu după fiecare tranzacţie.000 Ci+Di 50. 1 determinate de tranzacţia 1 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 1 de modificări bilanţiere: Modificări numai în activ: Conturi la bănci şi Casa. Totalul activului rămâne neschimbat: A i = 50.. pentru vizualizarea modificărilor bilanţiere vom întocmi după fiecare tranzacţie (tranzacţia 1.00 0 50.000 2. În practică.000 50. 1 +.şi 9 ) câte un bilanţ. . Bilanţ nr.. eveniment sau operaţie. 3 .000 Conturi la bă nci - 6. 2.000 A1 = 50. 000 8.000 lei Egalitatea bilanţieră se păstrează: . Atenţie!!! Din motive didactice. .000 4.00 0 4. 000 4.Modificări Soldu ri iniţial e 25.000 C1 +D1 Asta înseamnă: A + x – x = C + D Întocmim în continuare bilanţul 1.000 9. 000 1. pornind de la bilanţul iniţial şi înregistrăm modificările la elementele de activ determinate de tranzacţia 1.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizori Alte datorii TOTAL - Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.00 0 Solduri finale Soldu ri iniţial e 30. 000 3.00 0 7.0 00 +.000 Ai + 6.A + x - x = C+D 50.000 lei şi A 1 = 50.0 00 3.000 Ca sa = 50.

000 (C2 + D2) Asta înseamnă: A = (C+ x – x)+ D Întocmim în continuare bilanţul nr. se utilizează pentru mărirea capitalului social.000 A2 =50. Unul creşte (Capital social).0 00 Modifi+. În general. Această tranzacţie determină modificări.000 lei).000 + + x 3. Solduri finale Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.00 0 1.00 0 1. Tranzacţia 2.00 0 8. Activul rămâne neschimbat. Modificările de structură se produc numai în interiorul capitalului propriu. Analiza. Pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) o parte din rezervele constituite.50.000 15. 2 determinate de tranzacţia 2 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 2 de modificări bilanţiere: .00 0 50.00 0 +.000 lei.00 0 3. soldurile finale din bilanţul precedent devin solduri iniţiale pentru bilanţul curent. altul scade (Rezerve).00 0 4. Bilanţ nr. pornind de la bilanţul nr.000 50.000 2. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 2.000 (C1 + D1) Remarcă. Soldurile finale din bilanţul 1 devin solduri iniţiale pentru bilanţul 2.000 4. 2.000 lei) şi în rezerve (scad cu suma de 3. Ambele elemente sunt cuprinse în capitalul propriu. după cum observaţi. A = = C 50.000 Ca pita l socia l Rezerve 50. în valoare de 3. Modif Soldur i finale C+D Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizori Alte datorii TOTAL Solduri iniţiale 30. 1 şi înregistrăm modificările la elementele de C + D determinate de tranzacţia 2.000 + D 50.000 x 3.000 A 1 = 50.0 00 4.00 0 3. 2 A Solduri iniţiale 25. în capitalul social (creşte cu suma de 3.

3 +.0 00 .000 lei) şi faţă de furnizori (scad cu 1.000 lei Egalitatea bilanţieră se păstrează: 50.0 00 3.00 0 1.0 00 1.000 A3 =50.000 A2 50. după cum observaţi.00 0 4. Modificările de structură se produc numai în interiorul datoriilor.0 00 50.000 1. Activul rămâne neschimbat.Modificări Solduri iniţiale 25.000 A 2 = 50.000 lei). în datoriile întreprinderii faţă de bancă (cresc cu 1. pornind de la bilanţul nr. Elementul Credite bancare pe termen scurt şi elementul Furnizori sunt de datorii.00 0 15.000 (C2 + D2) Tranzacţia 3.000 Furnizori 50. 2 şi înregistrăm modificările la elementele de C + D determinate de tranzacţia 3. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 3.000 lei şi (C2 + D2) = 50. Bilanţ nr. 3. .00 0 50.0 00 Solduri finale Solduri iniţiale +.00 0 4. .0 00 3.000 lei.00 0 8.000 1.00 0 2.000 (C3 + D3) Asta înseamnă: A = C + (D + x – x) Întocmim în continuare bilanţul nr. Analiza.000 Cre dite ba nca re 1.Modificări numai în capitalul propriu: Capital social şi Rezerve Totalul C + D rămâne neschimbat: (C1 + D1)= 50.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizori Alte datorii TOTAL 33. A = = C + D + + x x 50. Această tranzacţie determină modificări. Întreprinderea achită factura furnizorului dintr-un credit bancar pe termen scurt în valoare de 1.

000 lei. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 4.0 00 1. Prin efectul pe care îl au asupra rezultatului exerciţiului. Analiza. în datoriile întreprinderii faţă de personalul angajat (Alte datorii/salariaţi scad cu 2. Modificările de structură se produc numai în interiorul capitalurilor proprii şi datoriilor.000 + 2.000 A4 =50. Bilanţ nr. 4 +. Valoarea produselor distribuite salariaţilor constituie un venit pentru întreprindere. . veniturile generează creşterea capitalului propriu.000 lei şi (C3 + D3) = 50. Societatea ALFA plăteşte salariaţii în natură.00 0 Sold uri final e Solduri iniţiale 33.00 0 4.00 0 +. prin distribuirea unor produse în valoare de 2.000 Profit 2. pornind de la bilanţul nr.000 (C3 + D3) Tranzacţia 4.00 0 2. Această tranzacţie determină modificări.000 (C4 + D4) Asta înseamnă: A = C + x + D – x Întocmim în continuare bilanţul nr.00 0 9. . 3 şi înregistrăm modificările la elementele de C + D determinate de tranzacţia 4. A = = C + x + D x 50.00 0 1. după cum observaţi.000 lei).000 lei) şi în capitalurile proprii (Profitul creşte cu 2.000 Alte da torii/ sa la ria ţi 50.000 A3 50.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Capital social Rezerve Profit Credite bancare . Totalul C + D rămâne neschimbat: (C2 + D2) = 50.Modificări Solduri iniţiale 25. 3 determinate de tranzacţia 3 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 3 de modificări bilanţiere: Modificări numai în datorii: Credite bancare pe termen scurt şi Furnizori.000 lei Egalitatea bilanţieră se păstrează: 50. 4.000 A 3 = 50. Activul rămâne neschimbat.Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.0 00 3.

(C3 + D3) = 50. 5.0 00 Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Capital social Rezerve .0 00 3. .00 0 50.000 (C5 + D5) Asta înseamnă: A = C . .000 lei) concomitent cu diminuarea capitalului social (Capitalul social scade cu 5.000 5. Activul rămâne neschimbat.00 +.0 00 1.Conturi la bănci Casa TOTAL 15.000 lei.000 lei).Modificări Solduri iniţiale 25. 4 determinate de tranzacţia 4 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 4 de modificări bilanţiere: Modificări în capitalul propriu şi în datorii: Profit şi Alte datorii/salariaţi Totalul capitalului propriu şi datoriilor rămâne neschimbat.00 0 4.000 A 4 = 50.0 00 1. 4 şi înregistrăm modificările la elementele de C+D determinate de tranzacţia 5.000 + Alte da torii/ Capita l a cţiona ri socia l 50.000 lei şi (C4 + D4) = 50.000 lei Egalitatea bilanţieră se păstrează: 50. Retragerea capitalului social de către acţionari determină creşterea datoriei întreprinderii faţă de acţionari (Alte datorii/acţionari cresc cu 5. Modificările de structură se produc numai în interiorul capitalurilor proprii şi datoriilor.00 0 50. pornind de la bilanţul nr. Bilanţ nr. 5 +. Analiza.x + D + x Întocmim în continuare bilanţul nr.0 00 Furnizo ri Alte datorii TOTA L 2.000 A5 50. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 5.000 5.00 Solduri finale Solduri iniţiale 33.000 (C4 + D4) Tranzacţia 5. A = = C x + D + x 50. La solicitarea unor acţionari se aprobă de către AGA capitalul de restituit acestora în valoare de 5.000 A4 50.

. Se produc modificări atât în structura activului şi capitalurilor cât şi în volumul (totalul) activului şi capitalurilor.000 A6 = 51.0 00 Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.00 0 15.0 +. 5 determinate de tranzacţia 5 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 5 de modificări bilanţiere: Modificări în capitalul propriu şi în datorii: Capital social şi Alte datorii/acţionari Totalul capitalului propriu şi datoriilor rămâne neschimbat. Se vând mărfuri în valoare de 1.Modificări Solduri iniţiale 25. 5 şi înregistrăm modificările la elementele de activ şi capitaluri determinate de tranzacţia 6. pornind de la bilanţul nr.0 00 1. (C4 + D4) = 50. .0 00 Profit Credite bancare Furnizori Alte datorii TOTAL 0 3. este de activ şi elementul Venituri din vânzarea mărfurilor.000 (C6 + D6) Asta înseamnă: A + x = C + x +D Întocmim în continuare bilanţul nr.000 lei) şi la Venituri din vânzarea mărfurilor (cresc cu 1. participând la creşterea profitului.00 0 50.000 lei şi (C5 + D5) = 50.00 0 4.0 Solduri finale Solduri iniţiale 28.000 lei Egalitatea bilanţieră se păstrează: 50.000 (C5 + D5) Tranzacţia 6.00 0 2.000 Clienţi = 50. 6 +.000 lei). Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 6: A + + x = C + x +D 50.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Capital . este asimilat capitalurilor proprii. Această tranzacţie determină modificări la elementul Clienţi (creşte cu 1. Elementul Clienţi. 6.000 lei clienţilor.00 0 9. reprezentând o creanţă a întreprinderii.0 00 2.0 Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL 2.000 A5 1. Bilanţ nr.00 0 50.000 (C5+D5) + 1.000 Profit 51. Analiza.000 A 5 = 50.

00 0 50. .0 00 +.000 A6 = 51. .000 lei) şi în datoriile întreprinderii faţă de furnizori (cresc cu 2.00 0 7.Modificări Solduri finale social Rezerve Profit Credite bancare Furnizo ri Alte datorii TOTA L Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL 3.000 lei de la furnizori. Această tranzacţie determină modificări.00 0 50.000 lei şi (C6 + D6) = 51. respectiv.+.00 0 15. Elementul Mărfuri este de activ şi elementul Furnizori este de datorii. Egalitatea bilanţieră se păstrează: 51. după cum observaţi. A 5 = 50.00 0 9.0 00 1.000 lei şi A6 = 51. 6 determinate de tranzacţia 6 şi veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 6 de modificări bilanţiere: Modificări în ambele părţi ale bilanţului. activ (Clienţi) şi capitalul propriu (Profit).00 0 2. în stocul de mărfuri existent în întreprindere (creşte cu 2.00 0 3.0 00 Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul contabil nr.000 lei. Totalul activului şi capitalurilor creşte. Se produc modificări atât în structura activului şi capitalurilor cât şi în volumul (totalul) activului şi capitalurilor. Întreprinderea achiziţionează mărfuri în valoare de 2.000 lei). Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 7: .000 (C6 + D6) Tranzacţia 7. Analiza.000 lei (C5 + D5) = 50.Modificări A Solduri iniţiale 00 Solduri finale C+D Solduri iniţiale 00 1.00 0 4.00 0 2.

00 0 5. .000 (C6+D6) + 2.000 lei şi A7 = 53.000 (C7+D7) Asta înseamnă: A + x = C+D + x Întocmim în continuare bilanţul nr. .000 (C7 + D7) .000 lei şi (C7 + D7) = 53.000 A7 = 53.000 lei. Furnizori element de datorii.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizo ri Alte datorii TOTA L Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul nr.00 0 4.00 0 7.A + + x = C +D + x 51.000 A 7 = 53. 6 şi înregistrăm modificările la elementele de activ şi capitaluri determinate de tranzacţia 7.0 00 1.00 0 15. (C6 + D6) = 51.0 00 2. 7. 7. Bilanţ nr.000 Mă rfuri = 51.00 0 2.000 lei.0 00 Solduri finale Solduri iniţiale 28.0 00 +.Modificări Solduri iniţiale 25. Totalul activului şi datoriilor creşte: A 6 = 51. 6 devin solduri iniţiale pentru bilanţul nr.00 0 51. pornind de la bilanţul nr.000 Furnizori 53.0 00 1. NU UITAŢI! Soldurile finale din bilanţul nr.0 00 3. Egalitatea bilanţieră se păstrează: 53.00 0 9.00 0 51. 7 determinate de tranzacţia 7. Vă reamintiţi remarcile prezentate la tipul 7 de modificări bilanţiere? Urmează verificarea lor: Modificări în ambele părţi ale bilanţului: Mărfuri element de activ.000 A6 2. 7 +.

000 lei.000 (C8+D8) Bilanţ nr.x + D = 52. .000 Mă rfuri = 53.0 00 +.00 0 9.0 00 1. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 8: A - x = C - x +D 53. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute clienţilor. ne gândim la cheltuieli ca la „active expirate” şi avem un A + x.00 0 15.00 0 4.00 0 5.000(C7+D7) - 1.00 0 53. . Atenţie! În literatura de specialitate este folosită convenţia că.000 lei).0 00 3.x. Analiza. Se produc modificări atât în structura activului şi capitalurilor cât şi în volumul (totalul) activului şi capitalurilor.000 lei) şi la Cheltuieli privind mărfurile (cresc cu 1. toate cheltuielile sunt asimilate activelor (A + x) iar toate veniturile sunt asimilate capitalurilor propriilor (C +x). Resursele consumate pentru a genera venituri din vânzări reprezintă o cheltuială.000 Profit 52.Tranzacţia 8.0 00 Sold uri final e Solduri iniţiale 28. din punct de vedere al funcţionării.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Conturi la bănci Casa TOTAL Capital social Rezerve Profit Credite bancare Furnizo ri Alte datorii TOTA L .x = C .00 0 4. cost de achiziţie 1.000 A7 1.00 0 4.0 00 1.0 00 53. 8 +.000 A8 Asta înseamnă: A .00 0 7.Modificări Solduri iniţiale 25. Cheltuielile micşorează profitul (scad capitalurile proprii) şi avem un C – x. Această operaţie determină modificări la Mărfuri (scad cu 1. deci să avem un C . În loc să scădem direct capitalurile proprii.

000 (C8+D8) Tranzacţia 9.000 lei.000 A8 9. (C7+D7) = 53.00 0 3. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 9. Bilanţ nr. Veţi constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 8 de modificări bilanţiere: Modificări în ambele părţi ale bilanţului: Mărfuri element de activ.000 (C8+D8) Asta înseamnă: A – x = C + D .000 Credite ba nca re 43.00 0 5. Se produc modificări atât în structura activului şi datoriilor cât şi în volumul activului şi capitalurilor. 9. 8 determinate de tranzacţia 8.000 lei. 9 Solduri iniţiale 5.Modificări +.00 0 Sold uri final e Solduri iniţiale 28. pornind de la bilanţul nr.Modificări Solduri finale A C+D Clădiri Materii prime Mărfuri Clienţi Capital social Rezerve Profit Credite bancare . Întreprinderea restituie creditul bancar în valoare de 9. Totalul activului şi capitalurilor se micşorează: A 7 = 53.000 lei) şi în datoria întreprinderii faţă de bancă (scade cu 9.000 lei şi (C8+D8) = 52. 9 şi înregistrăm modificările la elementele de activ şi capitaluri determinate de tranzacţia 9.00 0 3.00 0 9. în disponibilul de la bancă (scade cu 9.000 lei din contul de disponibilităţi de la bancă. Elementul Conturi la bănci este de activ şi elementul Credite bancare este de datorii. .0 00 1.Atenţie! Priviţi modificările introduse în bilanţul nr.000 A 8 = 52. Analiza: Această tranzacţie determină modificări. Vă reamintiţi? Soldurile finale din bilanţul 8 devin solduri iniţiale pentru bilanţul nr. . 8.000 A9 43.000 (C8+D8) Conturi la bă nci = 9. A - x = C + D - x 52.000 = 52. după cum observaţi.x Întocmim în continuare bilanţul nr.00 0 +. Egalitatea bilanţieră se păstrează: 52. Profit element de capitaluri proprii.00 0 3.000 lei).000 lei şi A8 = 52.

respectiv activ (Conturi la bănci) şi datorii (Credite bancare).00 0 7.000 A9 = 43. fie numai în activ.000 lei. Totalul activului şi capitalurilor se micşorează. două de activ sau două de capitaluri).00 0 52.00 0 52.000 (C9+D9) Atenţie! S-au prezentat exemple care au determinat modificarea a două elemente (unul de activ şi unul de capitaluri. .0 00 Furnizo ri Alte datorii TOTA L 4. evenimentelor.000 lei.Conturi la bănci Casa TOTAL 15.000 lei şi A9 = 43. fie simultan în activ şi capitaluri. (C8+D8) = 52. Diversitatea tranzacţiilor. elementul modificat sau suma elementelor modificate din activ trebuie să fie egală cu elementul modificat sau cu suma elementelor modificate din capitaluri. A 8 = 52.000 lei şi (C9+D9) = 43. operaţiilor poate să determine modificări la mai mult de două elemente. Egalitatea bilanţieră se păstrează 43. fie numai în capitaluri proprii şi datorii.0 00 Vă reamintiţi remarcile prezentate la tipul 9 de modificări bilanţiere? Urmează verificarea lor: Modificări în ambele părţi ale bilanţului.0 00 1. toate având la bază egalitatea bilanţieră A = C+D. În aceste condiţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful