Mitul ca sistem semiologic

În 1964, Roland Barthes defineşte semiologia „ca fiind știința ce are ca obiect orice sistem de semne, oricare ar fi substanţa acestuia şi limitele lui: imagini, gesturi, sunete melodice, obiecte, iar complexele acestor substanţe, care se regăsesc în rituri, protocoale sau spectacole, constituie, dacă nu limbaje cel puţin sisteme de semnificaţie”. Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni corespondenți în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept și semnificație , ultimul corespunzând mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spațial, temporal, istoric, cultural, politic, social etc. Mitul definit de Barthes nu se realizează la nivelul denotativ al limbii, al definițiilor de dicționar, al competenței lingvistice, ci la nivelul conotativ al punerii în context a limbii, actualizării sale prin performanță, adică vorbire. Pe baza relațiilor de semnificare dintre formă și concept, și respectiv denotare dintre formă și semnificație, cei trei termeni dau naștere unui discurs. Acest discurs are în mod obligatoriu ca punct de pornire un lucru corespunzător formei, care, pus în relație cu un anumit cadru istoric va da naștere mitului. Se poate deduce că orice lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Pentru a exemplifica conceptele enunțate de Roland Barthes în lucrarea sa am ales sa analizez două construcții mitice: un articol de presă( construcție verbală) și o fotografie din mass-media (construcție vizuală). Un text (în cazul de față un articol de presă) este el însuși un semn compus din mai multe semne. Articolul a apărut în ziarul Jurnalul Naționat pe data de 17 decembrie, zi în care, în urmă cu 22 de ani a izbucnit Revoluția, textul având rolul de a trezi această amintire în memoria colectivă a românilor. Este relatată întîlnirea tinerilor liberali cu liderul partidului, Crin Antonescu, pentru a comemora victimele acestui tragic eveniment. Acesta este sensul articolului.

1

din dispreţul puterii faţă de cei guvernaţi.Mitul este un sistem semiologic secundar deoarece se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. sensul mitului are o valoare proprie. după modelul lui Roland Barthes. conceptul de “umplere a formei mitului”. Forma sărăcește sensul. postulând o cunoaștere. a receptorului avizat: acesta realizează că are de-a face cu o construcție mitică. semnificația fiind amintirea celor ce și-au sacrificat viața pentru libertatea noastră. Comemorarea eroilor din timpul revoluției și totodată atacul lui Crin Antonescu asupra actualei guvernări reprezintă mesajul ce se dorește a fi transmis. devenind acum complet.deci a unui anumit tip ce receptor. semnificația mitică nefiind niciodată cu totul arbitrară. Analizând mitul din punctul de vedere al receptării sale. o memorie. cea a popurului roman. 2 . ca total de semne lingvistice. din minciuna şi propaganda care ne-au otrăvit tinereţile"). face parte dintr-o istorie. ce se golește de sens și devine limbaj obiect cu statut de formă la nivelul mitic. are o realitate senzorială: discursul ținut de Crin Antonescscu prin care aduce unui omagiu eroilor Revoluției din 1989. un trecut. • mitologului. asocierea primilor doi termeni. a consumatorului inocent: semnificantul mitului este privit ca un întreg inextricabil. a ziaristului.ci fiind întotdeauna parțial motivată. • cititorului mitic.(„ că apare întrebarea dacă au fost îndeplinite dorinţele celor care şi-au dat viaţa. în cazul de față limba. „După 20 de ani vedem că nu mai avem comunişti cu acte în regulă sau comunişti cu carnet. adică a acelui public ce cunoaște situația comunicării și care rezonează cu mesajul. Semnificatul acestui articol îl reprezintă un atac subtil al liderului PNL-ului la adresa actualei guvernări prin referire la cele întamplate în Decembrie 1989. investindu-se în el o anumită cunoaștere a realului ce aparține unui anumite realități.”. Semnificația. În articolul citat aceasta este dată de evenimentul de comemorare ce oferă lui Crin Antonescu prilejul perfect pentru a critica opoziția. considerând semnificantul ca fiind vid. Semnificantul se prezintă ambiguu. dar mai avem mult din abuzul statului împotriva cetăţeanului. el putând fi considerat din două puncte de vedere diferite: ca termen final al sistemului lingvistic este sens sau ca termen final al sistemului mitic este formă . privite din perspectiva: • producătorului de mit. alcătuit din sens și din formă. înțelege că în spatele mesajului se ascunde un atac asupra opozantilor si o promovare a propriei politici. istoria se evaporă. Semnificatul sau conceptul se umple de istoria pierdută de formă. repezintă însăși mitul.Ca sens postulează o lectură. acestuia i se atribuie trei tipuri de lectura.

pentru a aduce un omagiu acelor eroilor care şi-au sacrificat viaţa în 1989. s-au întâlnit. că se împlinesc 22 de ani de la începutul Revoluţiei şi că sunt discuţii între istorici dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat. a spus liderul liberal. frumoasă pentru că s-a luptat pentru libertate şi dureroasă pentru că apare întrebarea dacă au fost îndeplinite dorinţele celor care şi-au dat viaţa.Tinerii liberali. din dispreţul puterii faţă de cei guvernaţi. pe martirii Bucureştiului. anunţă Mediafax. "După 20 de ani vedem că nu mai avem comunişti cu acte în regulă sau comunişti cu carnet. au adus sâmbătă un omagiu eroilor Revoluţiei Tinerii liberali. alături de Crin Antonescu. la fântâna de la Universitate. adăugând "Dumnezeu să-i odihnească pe martirii Timişoarei. nu o lovitură de stat". Pentru mine. din minciuna şi propaganda care ne-au otrăvit tinereţile". El a descris Revoluţia ca fiind cea cea mai frumoasă şi cea mai dureroasă amintire. Antonescu a spus. pe martirii ţării". împreună cu liderul partidului Crin Antonescu. pentru cei care şi-au riscat viaţa. dar mai avem mult din abuzul statului împotriva cetăţeanului. "A fost puţin din fiecare. 3 . a spus liderul PNL. a fost o revoluţie adevărată. pentru noi. de la tribuna instalată lângă fântâna din Piaţa Universităţii. sâmbătă.

ci mai degrabă de modul în care se înțeleg.Suspendare. haideţi. bre. Această fotografie a aparut în ediția din data de 10 decembrie a ziarului Academia Cațavencu. 4 . De semnături.. la vânătoare!. Articolul complementar imaginii informează asupra campaniei ce va urma în luna ianuarie pentru strângerea semnăturilor sipatizanților politici ai coaliției USL.. suspendare.. Urmărind teoriile emise de Roland Barthes se poate observa că acesta nu este interesat de înțelesul propriu-zis al unui sistem semiologic.

Victor Ponta și pe Dan Voiculescu la vînătoare. înțelege că în spatele mesajului se ascunde o ironizare a demersurilor întreprinse de politicieni pentru a obține susținere alegătorilor. Strângerea de voturi din luna ianuarie și metodele prin care coaliția USL este dispusă să le obțină reprezintă mesajul ce se dorește a fi transmis.făcând referire la suspendarea din anul 2006 a lui Adrian Năstase.Imaginea îi înfațișază pe Adrian Năstase. repezintă însăși mitul. • a mitologului. având același înțeles: cei patru oameni politici Adrian Năstase. Prin analogie înseamnă demersurile pe care sunt capabili sa le întreprindă oamenii politici pentru a câștiva voturi. Semnificatul sau conceptul se umple de istoria pierdută de formă. limbajul utilizat. Semnificatul acestei imaginii este reprezentat de postura caraghioasă în care cei patru sunt înfățișați: vânătoarea de semnături. acestuia i se atribuie trei tipuri de lectura. În această imagine ea este dată de contextul în care sunt înfățișați cei patru oameni politici. Jonathan Bignell( 1997) spune ca revistele si ziarele sunt colecții de semne. toate aceste semne fiind alese pentru a genera un anume înțeles. deci a unui anumit tip ce receptor. fonturile utilizate. gata să „împuște” semnăturile alegătorilor.semnificația mitică fiind întotdeauna parțial motivată. conținuturile articolelor și așa mai departe. Semnificația. Analizând mitul din punctul de vedere al receptării sale. a receptorului avizat: acesta realizează că are de-a face cu o construcție mitică. după modelul lui Roland Barthes. îmbracați corespunzător și având fiecare pușcă. el putând fi decodat de privitorul investit cu o anumită cunoaștere ce aparține unui anumite realități.Victor Ponta și Dan Voiculescu la vânătoare.Ion Iliescu. care poate traduce în termeni proprii mitul semiotic al comunicării. mitică nefiind niciodată cu totul arbitrară. asocierea primilor doi termeni. Acesta reprezintă înțelesul fotografiei. hârtia din care sunt realizate. care consideră semnificantul ca fiind vid.adică la vânătoare. culorile. 5 .formă . privite din perspectiva: • a producătorului de mit. Titlul articolului face parte de asemnea din semnificat pentru că este umplut de istorie. conceptul de “umplere a formei mitului”. Acestea pot include elemente paradigmatice si sintagmice precum titlurile . Ion Iliescu. Semnificantul se poate privi din două puncte de vedere diferite: ca termen final al sistemului lingvistic-sens sau ca termen final al sistemului mitic.

mitul având rolul cel mai important pentru cel ce comunică. 6 .• a cititorului mitic. adică vânătoarea la care particită cei patru oamenei politici. a consumatorului innocent. Am ales aceste exemple pentru că mi s-au părut pertinente în exemplificarea mitului semiotic așa cum l-a definit Roland Barthes. reprezentând totalitatea bagajului cultural ce face capabilă decodificarea. alcătuit din sens și din formă.a publicului neavizat: semnificantul mitului este privit ca un întreg complex. reprezentând însuși înțelesul imaginii. Semiotica este disciplina care studiază felul în care funcționează semnificațiile pe care noi le atribuim semnelor prin care comunicăm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful