V. COSTĂCHEL P. P. PANAITESCU A.

CAZACU

VIATA FEUDALĂ
în

Ţara Romînească şi Moldova
(sec. XIV-XVII)

EDITURA ŞTIINŢIFICĂ
Bucureşti, 1957

PREFAŢA

Datorită activităţii rodnice a Academiei R.P R., cercetă torii din domeniul istoriei dispun în momentul de faţă de numeroase publica ţ ii de izvoare care le permit o bogat ă ş i sistematic ă documentare. Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. a pus la îndemîna cercetă torilor istoriei Ramîniei o uria şă cantitate de documente, pîn ă acum inedite, în colec ţ ia intitulat ă Documente privind istoria Romîniei, colec ţie care pentru Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova, pîn ă la 1625, cuprinde azi 20 de volume cu circa 7000 de documente. Aceste documente constituie arhiva actelor interne ale celor dou ă ţă ri romîme ş ti, f ă r ă de care nu se poate p ăş i la cercetarea problemelor de produc ţ ie, a celor sociale ş i de organizare din istoria noastr ă în epoca feudal ă . Pe lîng ă acest corpus de documente publicat, Institutul de Istorie mai posed ă în copii preg ă tite pentru tipar ş i colec ţ ia aproape complet ă a documentelor moldovene ş ti ş i muntene ş ti pîn ă la sfîrş itul secolului XVII, care cu num ă rul lor dubleaz ă volumul colec ţ iei. Aceast ă impozant ă mas ă de informa ţ ii asupra trecutului nostru a fost cercetată pentru întîia oară, în vederea unei monografii asupra vie ţ ii feudale, de c ă tre autorii prezentului volum. întocmirea unei monografii care urm ă re ş te aspectele vieţii societăţii feudale şi ale instituţiilor sale specifice în ţările romîne n-ar fi fost posibil ă f ă r ă acest pre ţ ios instrument de lucru. Istoricii care au scris înainte de publicarea ş i adunarea acestor documente au fost sili ţ i s ă se m ă rgineasc ă la s ă racele rezultate ale cercet ă rilor lor personale ş i izolate în arhive, la co-

PREFAŢA

Apari ţ ia formelor feudale :m via ţ a ţă rilor romîne era explicat ă ca urmare a influen ţ elor venite din Occident. Astfel în lucr ă rile de sintez ă ale lui A. D. Xenopol ' ş i N. Iorga 2 a fost subliniat caracterul occidental al daniilor domne ş ti din veacun'Je XIV ş i XV. I. Bogdan, pe lîng ă aceast ă institu ţ ie feudal ă , a relevat ş i aceea a imunit ăţ ii 3 , de care -mai tîrziu s-au ocupat în cercet ă rile lor R. Rosetti 4 ş i I. C. Filitti 5 . Dar acest din urm ă istoric, relevînd existen ţ a privilegiului imunit ăţ ii, a negat în acela ş i timp faptul c ă a existat justi ţ ia feudal ă spunînd : „...justi ţ ia n-a devenit niciodat ă la noi patrimonial ă ... Justi ţ ia n-a încetat niciodat ă de a emana de la domn" 6 . In leg ă tur ă cu modul de a st ă pîni p ă mMul a fost ridicat ă ş i problema referitoare la „dominium eminens", de care s-a ocupat în special D. C. Arion 7. Au mai fost f ă cute ş i alte încerc ă ri privind diferite aspecte ale vie ţ ii feudale din ţă rile noastre s . In ultimii zece ani transformîndu-se radical bazele ideologice -ale ş tiin ţ ei noastre istorice, trecutul societ ăţ ii romîne ş ti a început să fie cercetat în lumina învăţăturii marxiste. Aspecte variate ale societ ăţ ii feudaje din ţă rile romîne au fost dezb ă tute în articolele care au ap ă rut în publica ţ ii ca „Studii", „Studii ş i Referate" ale Academiei R.P.R., „Studii ş i Materiale de Istorie Medie" etc. Prezentarea evului mediu din ţă rile romîne ca o perioad ă feudal ă ş i-a g ă sit oglindirea în „Istoria R.P.R." ■ — manual pentru înv ăţă mîntul mediu. Niciodat ă condi ţ iile n-au fost mai prielnice pentru întocmirea unei lucr ă ri de sintez ă asupra feudalismului romînesc, ceea ce a îndemnat pe autorii acestei lucr ă ri s ă umple lacuna existent ă .
' A . D. Xenopol, Istoria Romînilor, ed. Vlădescu, III, p. 393. N. Iorg-a, Istoria Romînilor, Bucureşti, 1937, III, p. 186. I. Bogdan, Istoriografia romînă si problemele ei actuale (Acad. Rom. Disc. XXVII, 1905). 4 R. R o s e t t i , Pămîntul, sătenii şi stăptnii în Moldova, p. 289. 6 I. C. F i 1 i 11 i, Proprietatea solului în Principatele romîne oină la 1864, pp. 192—199 6 I. C. F i 1 i 11 i, Organizarea judecătorească în Romînia în ,,En ciciopedia Romîniei", I, Bucureşti, 1938, p. 328. 7 D C. Arion, încercare asupra dominiului eminent din Prin cipatele Munteniei şi Moldovei în secolele XIV si XV, Cluj 1931, pp. 12—24. 8 A. V. B o I d u r, Contribuţii la studiul istoriei romînilor, 1937
2 3

PREFAŢA

A ş adar, prezenta lucrare înf ăţ i ş eaz ă prima încercare de sintez ă ş tiin ţ ific ă asupra vie ţ ii feudale în istoria Romîniei. Izvoarele constituie fără îndoială factorul fundamental în documentarea cercet ă torului, cunoa ş terea lor ne-a îng ă duit s ă punem probleme de care cercet ă torii oare nu le-au avut la îndemîn ă nu s-au putut apropia. Ins ă cercetarea izvoarelor f ă r ă a fi c ă l ă uzit de cunoa ş terea legilor fundamentale de dezvoltare a societ ăţ ii nu d ă posibilitatea de a studia în mod obiectiv fenomenele cercetate. Ţ inînd seam ă de acest lucru care are o importan ţă covîr ş itoare, ne-am str ă duit s ă ne c ă l ă uzim în aceast ă lucrare de concep ţ ia marxist-leninist ă a istoriei. De nepre ţ uit ajutor ne-a fost experien ţ a istoricilor sovietici, care în decursul anilor au adîncit problemele legate de studiul feudalismului. Experien ţ a lor ne-a u ş urat în ţ elegerea mai justa a diferitelor probleme ale societ ăţ ii romîne ş ti din perioada feudal ă , constatînd totodat ă numeroase similitudini în dezvoltarea poporului romîn ş i a celui rus. In această privin ţă , pilda cea mai gr ă itoare o constituie problema ţă r ă neasc ă . Istoria ţă r ă nimii rornîne cu diferitele sale etape a putut fi în ţ eleas ă mai just datorit ă istoricilor sovietici care s-au ocupat cu istoria ţă ranilor din Rusia şi din alte ţări :B. D. Grekov, I. I. Smirnov, M. M. Smirin. Socotim necesar să dăm unele explicaţii cu privire la faptul că în această cercetare n-am inclus şi Transilvania. N-am f ă cut acest lucru deoarece am considerat c ă Transilvania a avut o evolu ţ ie deosebit ă întruoîtva de cea a Ţă rii Ro-i mîneşti şi a Moldovei, fiind influenţată şi depinzînd mult I timp de st ă pînirea statului maghiar feudal. De ş i în Transîlva-1 nia via ţ a s-a dezvoltat pe baza acelora ş i principii feudale, totu ş i a avut o evolu ţ ie proprie, luînd un ritm mai rapid ş i îmbr ă cînd formele unui feudalism mai evoluat. Limitele cercet ă rii noastre sînt cuprinse intre secolele XIV—XVII, socotind c ă abia din secolul XIV rela ţ iile feudale sînt oglindite mai amplu ş i mai complex în izvoarele vremii. Am început cercetarea noastr ă cu fundarea statului feudal la romîni. Am urmărit aceste relaţii pînă în jurul anului 1700, considerînd c ă în secolul XVIII se poate vorbi de apari ţ ia pri-

PREFAŢA

9

melor începuturi de rela ţ ii noi — capitaliste, în sîmil orîn■duirii feudale. Nu consideră m c ă perioada feudală a istoriei Romîniei se termin ă cu anul 1700, cu care am pus cap ă t cercet ă rii noastre, dar consider ă m c ă studierea vie ţ ii feudale din veacul XVIII ş i prima jum ă tate a veacului XIX, care de asemenea fac parte din perioada feudal ă , epoc ă denumit ă a celei de-a doua iobagii, merit ă un studiu aparte, de egale propor ţ ii cu cel de fa ţă , întîi din cauza abunden ţ ei materialului, apoi din cauza noilor probleme sociale, economice şi de stat, care se ivesc în această vreme. Faptul c ă am circumscris cercet ă rile noastre în aceast ă perioad ă de timp ne-a f ă cut s ă nu ne ocup ă m de originile feudalismului ş i ale diferitelor institu ţ ii specifice acestei orînduiri. Nu ne-am ocupat de problema originilor socotind c ă ea ar fi necesitat prezentarea perioadei dinaintea form ării statelor feudale, perioad ă care în momentul de fa ţă se g ă se ş te într-un stadiu de cercetare încep ă toare. Atacînd aceast ă problem ă ar fi însemnat s ă r ă mînem mai mult în domeniuil ipotezelor, or, am c ă utat s ă ne men ţ inem pe cît posibil pe temeiul faptelor a ş a cum reies din izvoare. Uneori, cînd am considerat c ă documentele romîneşti nu sînt suficiente pentru înţelegerea unui fenomen, am apelat la factorii de comparaţie desprinşi din viaţa popoarelor vecine. Pe de alt ă parte, era necesar ă o selec ţ ie în cantitatea uria şă de izvoare pe care o posed ă m asupra unor probleme ale vie ţ ii feudale la romîni. Anima ţ i de dorin ţ a de a pune la îndemîna cititorilor o lucrare concis ă , într-un singur volum ş i nu o enciclopedie a institu ţ iilor noastre feudale, am fost nevoi ţ i s ă nu prezent ă m unele aspecte ale vie ţ ii feudale pe care le-am socotit de importan ţă secundar ă. Ca metod ă , am adoptat sistemul, de altfel obi ş nuit, de a prezenta pentru justificarea fiec ă rei afirma ţ ii asupra aspectelor vie ţ ii feudale un num ă r de documente alese de noi dintre cele mai caracteristice prin formularea lor. Desigur, aceste cazuri reprezint ă împrejur ă ri individuale de aplicare a legii nescrise sau de func ţ ionare a institu ţ iei respective, din care tragem concluzii generale. Lipsa unor codice romîne ş ti de legi

IO

PREFAŢA

în epoca pe care o studiem, codice care s ă cuprind ă obiceiul ţă rii, nu ne îng ă duie s ă pornim de la defini ţ ii generale ale institu ţ iilor, ci trebuie s ă ie surprindem în aplicarea lor particulară. Această metodă selectivă este justificată, deoarece documentele citind cazuri particulare nu se pot contrazice, cînd este vorba de aplicarea în aceea ş i epoc ă a aceleia ş i institu ţ ii. Nam aplicat metoda „statisticilor", a num ă r ă rii documentelor care prezintă în acela ş i fel anume cazuri, pentru c ă socotim c ă aceast ă metod ă prezint ă primejdia neglij ă rii nuan ţ elor, cît ş i. a rela ţiilor dintre faptele cuprinse în diferite documente. Consider ă m c ă documentele trebuie cînt ă rite, nu num ă rate. N-am l ă sat la o parte rezultatele la care au ajuns în studierea problemelor feudalit ăţ ii la noi istoricii înainta ş i, ca N. Iorga, R. Rosetti, I. Bogdan, C. Giurescu etc, dar trebuie s ă men ţ ion ă m c ă cele mai multe probleme cercetate de noi n-au fost aprofundate pîn ă acum, iar unele n-au fost nici m ă car atinse. Am evitat îns ă polemicile, ţ inînd seama c ă aceast ă lucrare e destinată în primul rînd tineretului universitar, cercetă torilor istoriei noastre în genere, nu numai erudi ţ ilor. Lucr ă rile înainta ş ilor no ş tri, chiar acelea care reprezint ă puncte de vedere opuse celor adoptate de noi, ş i cele dep ăş ite de cercet ă rile mai noi ş i de ale noastre, sînt înf ăţ i ş ate în bibliografia de la sfîr ş itul lucr ă rii de fa ţă , pentru a nu se trece sub t ă cere munca ş tiin ţ ific ă îndeplinit ă în acest domeniu de cercet ă ri înaintea noastr ă . Bibliografia lucr ă rilor vechi va da cititorilor posibilitatea s ă compare rezultatele noastre cu acelea ale predecesorilor no ş tri. Aceast ă bibliografie serve ş te la istoricul chestiunilor ş i nu este o prezentare de izvoare de inspira ţ ie ale autorilor; acestea se vor g ă si în notele de sub pagini. In cursul lucr ă rii, unele probleme sînt privite din mai multe puncte de vedere: astfel problema ora ş elor poate fi cercetat ă din punctul de vedere al claselor sociale ş i din acela al ora ş elor ca institu ţ ie ş i organizare, al rela ţ iilor lor cu domnia. Am socotit c ă pentru în ţ elegerea metodic ă a structurii societ ăţ ii feudale la noi, era necesar ca aceste dou ă aspecte s ă fie tratate în capitole separate. De asemenea am separat, pentru acelea ş i motive, „biserica" ca institu ţ ie, de studiul „dome-

PREFAŢA

11

niului m ă n ă stiresc", care trebuie studiat la un loc cu formarea domeniului feudal în general. In prezentarea societ ăţ ii romîne ş ti din perioada feudal ă am c ă utat s ă înveder ă m faptul c ă societatea se dezvolt ă pe baza unor 'legi obiective, c ă este determinat ă de condi ţ iile locale de via ţă ş i c ă formele pe care le îmbrac ă nu se datoreaz ă în esen ţ a lor influen ţ elor venite dinafar ă , c ă formele de via ţă care au ap ă rut pe teritoriul locuit de romîni au fost create de poporul însu ş i, c ă for ţ a lui creatoare a fost aceea care a produs bunuri materiale ş i a f ă urit valori culturale. Istoria societ ăţ ii romîne ş ti din secolele XIV-XVII reprezint ă o istorie a luptei dintre ţă r ă nime ş i boierime, care treptat ş i-a însu ş it bunurile ţăranilor şi le-a uzurpat drepturile asupra pămîntului, aservindu-i. Formarea st ă pînirii boiere ş ti, a domeniului feudal a avut la baz ă cotropirea ob ş tii s ă te ş ti. Astfel istoria societ ăţ ii romîne ş ti din aceast ă vreme oglinde ş te în primul rînd procesul de aservire a ţă r ă nimii, care a început cu mult înainte de secolul XIV ş i care în cursul celui de-al XVII-lea s-a cristalizat în legarea ţă ranului de glie. Am socotit-, aşadar, că lupta de clasă este motorul evoluţiei istorice, fenomen care apare în fiecare capitol al lucr ă rii (formarea domeniului feudal, ora ş ele, ţă ranii dependen ţ i etc.) ; de aceea în subcapitolul destinat luptei de clas ă n-am mai insistat asupra acelor aspecte care privesc caracterele specifice, legate de fiecare instituţie, limitîndu-ne la problemele cu caracter mai general — r ă scoalele ţă r ă ne ş ti. Bineîn ţ eles, aceste r ă scoale sînt privite ca o form ă a luptei de clas ă , ele servind ca exemple ; o. istorie a r ă scoalelor de-a lungul veacurilor ar putea constitui un subiect aparte. Consider ă m c ă în stadiul actual al cercet ă rilor istorice din R.P.R. o asemenea lucrare a devenit cu totul necesară. In istoriografia burghez ă romîneasc ă în genere nu s-a prea acordat aten ţie problemelor sociale, iar ceea ce s-a scris în această privin ţă era tratat de pe pozi ţ ii idealiste. Monografia de fa ţă este o lucrare ş tiin ţ ific ă ş i nu de popularizare. Menţionează izvoarele care au constituit docu-

12

PREFAŢA

mentarea, pune pentru prima oar ă o serie de probleme dir cele mai obscure ş i prezint ă rezultate noi din domeniul ş tiin-l ţ elor istorice din ţ ara noastr ă . Desigur, tratarea unora dintre aceste probleme, ridicate pentru prima oar ă , poate fi supus ă [ discuţiilor. Totu ş i lucrarea are în vedere nu numai pe cei care sînt introdu ş i în problemele de istorie, adres:ndu-se ş i cercului larg al cititorilor pe oare-i intereseaz ă trecutul patriei noastre — studen ţ i, profesori ş i marele public cititor. Autorii

Capitolul 1

PRODUCŢIA

ŞI VIAŢA ECONOMICA

1821. care a studiat via ţ a economic ă a acestor ţă ri. care afirmau c ă întotdeauna ţ ara noastr ă a fost o ţ ar ă în primul rînd agricol ă . De altfel ş i densitatea popula ţ iei din regiunea dealurilor ş i de la munte. în mai mic ă m ă sur ă pentru agricultur ă . Chiar dac ă aceste aprecieri ar fi exagerate reiese totu ş i c ă cea mai mare parte a acestor provincii era folosit ă pentru p ăş unat ş i. Histoire de la Moldavie et de la Valachie (Istoria Moldovei şi a Ţării Romîneşti). iar cea de la deal ş i munte numai cu 30—100%. iar în Moldova pîn ă peste dealurile Ş iretului. Tableau historique. tocmai pentru c ă abia în acest secol agricultura a 1 W. economistul Wilkinson. rezultă că în prima perioad ă a epocii Bogăţia animală feudale o mare parte din ş esul cultivat azi şi păstoritul cu grîu ş l alte cereale era odinioar ă acoperit cu pă duri. Neufchâiel. p. un secretar domnesc francez. adic ă încep. 2 Carra. proiecteaz ă asupra trecutului o stare de lucruri care s-a statornicit abia în a doua jum ă tate a secolului XIX. 1781. statistica din 1904 arat ă c ă în Romînia (la care se ad ă ugase Dobrogea) raportul se inversase: 5 262900 hectare cultivate şi numai 1 479 540 hectare de p ăş une. iar Carra.nd din mijlocul veacului XIX. spune c ă abia o ş esime din cîmpiile celor dou ă ţă ri sînt cultivate '. A ş adar istoricii. arat ă c ă pîn ă fîrziu regiunile de p ăş une hr ă neau mai mul ţ i oameni decît cele agricole. P. Astfel la 1820. Chiar p ă r ţ ile neacoperite cu p ă duri erau folosite mai mult pentru p ăş unat decît pentru agricultur ă . în ultimul veac. 161—162. geographique et poli-tlque de la Moldavie et de la Valachie (Tablou istorir. popula ţ ia din ş esul Olteniei a sporit cu 400—600%. PAXAITESCU Din cercet ă rile f ă cute asupra solurilor. din datele cartografiei vechi. economia agricol ă a început s ă întreac ă pe cea animal ă în cele dou ă principate. geografic şi politic al Moldovei şi Ţării Romîneşti). Abia în a doua jum ă tate a veacului XIX. pîn ă în veacul XIX.16 P. In schimb. spunea la 1781 c ă abia a patruzecea parte din suprafa ţ a Moldovei este arată 2 . fa ţă de raritatea ei la cîmpie. Paris. W i l k i n s o n . . 68. p. Chiar şi în 1860 în principate erau 4 089 840 hectare de păşune şi fîneţe ş i numai 2197 000 hectare cultivate. care în Ţ ara JRomîneasc ă se întindeau pîn ă aproape de Dun ă re.

Bra ş ovul ş i alte centre comerciale. dar chiar ş i prusienii. decît agricultura. nu seam ă n ă decît pentru nevoile lor. La baza acestei realit ăţ i exist ă o cauz ă economic ă . c ă ci ţ ara lor e plin ă de boi. 169—170. în ad ă postirea popula ţ iei în locuri ferite. cel pu ţ in Ţ ara Romîneasc ă . spune: „în aceast ă ţ ar ă ogoarele sînt foarte roditoare. colectiv). Densitatea popula ţ iei' în regiunile deluroase ş i de munte ş i raritatea ei la ş es nu. în fiecare an . ş i anume caracterul mai mult animalier decît agricol al economiei noastre în veacurile trecute Cre ş terea vitelor avea în secolele XIV-XVII o mai mare importan ţă în Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. foarte bune. O m ă rturisesc to ţ i scriitorii vremii care vorbesc despre aceste ţă ri. p. p. dar oamenii nu se ocup ă cu agricultura decît în foarte mic ă m ă sur ă . care tr ă ie ş te în aceea ş i epoc ă . Odinioar ă str ă mo ş ii no ş tri (polonii) aduceau de acolo oi ş i boi ş i nu numai vecinii. c ă ci în veacul XV. mul ţ imea vitelor este de necrezut. din cauza n ă v ă lirilor „barbare". nem ţ ii. ş i bra ţ ele de munc ă venite de la deal s-au pus în slujba plug ă riei la cîmp '. în care se în ş ir ă d ă rile. Oltenia (voi. ci se hrănesc aproape numai cu cirezile. silezienii. în schimb. dup ă cum susţ ineau istoricii burghezi. Italianul Gratiani. 2 — Via feudală — c. importa uneori grîu din Transilvania.PRODUC Ţ IA Ş I VIATA ECONOMICA 17 luat locul de frunte pe care-1 avusese mai înainte cre ş terea vitelor în economia ţă rii. nu îns ă ş i grînele. De origine et rebus gestis Polonorutn (Originea ş i faptele polonezilor). Legrand. Craiova. Paris. 3 A. M. 310. italienii ş i turcii aduc în fiecare an de acolo un num ă r aproape nesfîr ş it de animale" 2 . 1943. vaci. Polonezul Martin Cromer din secolul XVI spune : „Romînii nu prea cultivă ogoarele. ru ş ii ş i ungurii. 213. cehii. Basel. începînd din anul 1368. apar vitele ca principal articol de export. 1568. M a r t i n Cromer. 1884. In tratatele de comerţ ale domnilor Moldovei şi Ţării Romîneşti cu Liovul. 4(Dou ă vie ţ i ale lui Iacob Bazjlicos). Deux vies de Jacques Basilicos. G r a t i a n i . Vezi cap. 8547 1 2 . întotdeauna „vama (dijma) oilor ş i a porcilor" 4 este în fruntea tuturor dijmelor din produsele ţă rii.ş i g ă se ş te explica ţ ia. slavii. p. în privilegiile domne ş ti din Ţ ara Romîneasc ă . Veniturile domniei. pot înjuga la plug pîn ă la 12 boi" 3 . în E.

în care întăreşte oierilor din Cisn ă die. a oilor. spre b ă l ţ ile Dun ă rii ş i în Dobrogea . cei ce se hr ă nesc ş i se îmbrac ă de pe urma lor. lîng ă Sibiu.. a dijme- .18 P. dimpotriv ă . ci r ă mîn în sat. cuvînt de origine latin ă . Cisnădia va fi apărată şi exclusă din război. iar p ăş uuatu' vitelor mari era legat de p ăş unile satelor ş i ora ş elor. precum ş i de p ă dure. Aceast ă economie de p ă storit. P. ceea ce dovedeşte importan ţ a pentru venitul domnului Ţă rii Romîne ş ti. „dup ă obiceiul str ă vechi. de care se leag ă în chip necesar str ă vechea transhumant ă a turmelor din Transilvania spre Ţ ara Romîneasc ă ş i la b ă l ţ ile Dun ă rii. aici veneau turmele care î ş i aveau st ă pînii în satele din Transilvania.. este cuvîntul staul. ca romînii de acolo.. în care locuiau st ă pînii oilor. în privin ţ a transhumantei e de observat c ă nu exist ă o mi ş care a turmelor din Peninsula Balcanic ă spre Carpa ţ i. s ă se foloseasc ă liber de p ăş unele noastre". nu a oamenilor. stabulum. porunca mai veche a lui Mircea ca] Bă trîn. nu urmeaz ă oile în c ă l ă toriile lor sezoniere. Afar ă de cî ţ iva ciobani care pasc oile satului. din Transilvania spre Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. stă pînii oijor. în caz de r ă zboi cu Transilvania. a porcilor şi cu agricultura pentru nevoile casei. Transhumanta înseamn ă o mi ş care periodic ă de la munte la ş es ş i de la ş es la munte. locul acoperit în care stau oile. pe cit ă vreme în Transilvania nu exist ă p ăş uni bune.. de la nord spre sud. ci. Este deci vorba de o situa ţ ie geografic ă . a ş a cum sus ţineau în necuno ş tin ţă de cauz ă partizanii teoriei roesleriene. Acest fapt se datore ş te împrejur ă rii c ă pă ş unile de pe versantul de r ă s ă rit ş i de sud al mun ţ ilor Carpa ţ i sînt însorite ş i cu iarb ă bun ă . legat ă de a ş ez ă ri stabile ş i împletit ă cu agirictrltura (3n special a meiului) este forma tipic ă a economiei din ţara noastră în perioada feudală. Dovada cea mai bun ă c ă p ă storitul romînesc a fost totdeauna legat de puncte stabile. PANAITESCU P ă storitul oilor ş i în cazul transhumantei era 'legat de sate. unde se ocup ă cu cre ş terea vitelor mari. cu ad ă posturi pentru oi în timpul iernii. Cea mai veche ş tire documentar ă despre transhumanta oilor din Transilvania în Ţ ara Romîneasc ă este privilegiul dat de Mihai Voievod la 5 iunie 1418. cu vitele ş i oile lor s ă pasc ă în mun ţ ii no ş tri.

Totu ş i pentru vremea de z ă pad ă mare ş i înghe ţ trebuiau rezerve de fîn. era o activitate economic ă însemnată în vechea organizare a principatelor 4 . mai durabil. 81—82. — zur Geschichte der Deutschen in Siebenla istoria germanilor din Transilvania). De obicei. la sf. La sfîrsitul lui octombrie. care se f ă ceau în livezile îngr ă dite ale satelor 3 . P a n a i t e s c u . ca ş ul) transformat ă în c ăşă riile de la poalele mun ţ ilor în ca ş caval. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Fire ş te. înc ă din primii ani ai secolului XV. I. Produc ţia de lîn ă -pentru îmbră c ă minte. — Mul I e r G. 78—79. Dumitru (26 octombrie) începea coborîrea oilor . Le Jeune. unde se afl ă o iarb ă care se p ă streaz ă sub z ă pad ă . ceea ce înseamn ă deci c ă pe an se năşteau acolo 240 000 de miei. G ii n d i s c h G. trad. din regiunea b ă l ţ ilor Dun ă rii. In privilegiile date de domnii munteni pentru mo ş iile m ă n ă stirilor. e vorba de p ă stori care veneau la balt ă pentru hrana oilor (stuful) ş i pentru vînzarea brînzei ş i a lînii negu ţă torilor care veneau cu cor ă biile pe Dun ă re. 18221 '(bidem.. la stînele rezervate fiec ă rei turme. Voyage en Valachie et en Moldavie (C ă l ă Moldova). p.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 19 lor ş i taxelor percepute de pe urma transhumantei turmelor din Transilvania !. numai ocolul de sate p ă storeşti al Câmpulungului moldovenesc dădea domnului dijm ă (zeciuial ă ) 24 000 de miei anual. Gheorghe (23 aprilie). de sf. — Werner C. In aceast ă vreme. p. . turmele începeau s ă urce la munte. 2 s P. Paris. se vede c ă acolo tr ă ia. produc ţia de brînz ă de oi (brînza moale. Dup ă R a i c e v i e i . în special în porturile dun ă rene ş i la bîlciuri. torie în Ţ ara Romînească şi P* ^O~-—2X). o parte din ele se duceau iarna la b ă l ţ ile Dun ă rii. Num ă rul uria ş al oilor din ţă rile noastre se poate judeca dup ă datele numerice ce le avem pentru Moldova la începutul veacului XVIII. 27. p. pentru judecarea c ă rora se trimiteau de la domn ( ş i de la m ănăstirile stâpîne) globnici pentru încasarea amenzilor şi duşegubinari. care luau amenzile pentru omoruri (pe la 1402)2. Moldova trimitea pe 'Zimmermann Fr. P. Urkundenbuch burgen (Documente privitoare IV. o popula ţ ie de p ă stori. care se poate trans-' porta ş i vinde la distan ţ e mai mari.

Astfel. Head. 2 Documente privind Istoria Romîniei. p. VI. Rom. s ă li se ia darea. 12 mai 1629. 1927. dup ă obicei ş i dup ă lege ş i nici o alt ă strîmtoare s ă nu aib ă" 7 . origf. R ădoii. Panaiteseu. ' 5 Documente privind istoria Romîniei. . în . Ş i or ăş enii negu ţă tori de oi aveau în st ă pînire. voi. Oile (ca ş i vitele mari ş i caii) erau pîn ă în secolul XVI mijloc de schimb. edi ţ ia Acad.R. XVI. I. XVI. I. 8. 3 I. p.. 12. B. B. la munte. înc ă din 1406 Mircea cel B ă trîn d ă un privilegiu pentru mun ţ ii m ă n ă stirii Tismana. n Arhivele Olteniei. se prevede pentru oile ardelene ş ti venite vara în Ţ ara Romîneasc ă . fie la mun ţ i sau în ce loc vor fi. cump ă rată de la Toader. VIII/21. P. Documentele Ţă rii Rominesti.. p. adic ă a p ă storitului . IV. pîn ă aproape de zilele noastre s-au p ă strat mun ţ ii st ă pîni ţ i în comun de ob ş tile din Vrancea 3 . 257 j ş i urm. deci în secolele XV—XVI. voi. 65. e cumpărat în Ţ ara Romîneasc ă pe 70 de oi. p. 107. se plă tea chirie ş i dare : în în ţelegerea lui Neagoe Rasarab cu ardelenii. pe care s ă pasc ă numai vitele m ă n ă stirii 4. M ă n ă stirea Glavacioc din ş esul muntean (Vla ş ca) avea loc de stîn ă în muntele Prislop (în Prahova) 5 . Toate m ă n ă stirile aveau p ăş unile lor rezervate pe mai mul ţ i mun ţ i. Trebuie s ă ţ inem seam ă c ă în Moldova num ă rul turmelor de oi a fost întotdeauna mai redus decît în Ţ ara Romîneasc ă ş i c ă în secolul XVIII agricultura cî ş tigase mult teren în dauna p ăş unilor. dup ă dreptate. p. PANAITESCU atunci pentru aprovizionarea Constantinopolului 60 000 de oi '. V. 68—69.P. la 9 iunie 1520. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). în special a celor de var ă (vă -' ratec). în 1502 un sat. num ă rul oilor trebuie s ă fi fost cu mult mai ridicat.Grai ş i Suflet". Doc. nepotul lui Danciul din Stoeneşti6. unele stîne. Ob ş tile s ă te ş ti din regiunea dealului ş i de sub munte aveau mun ţ ii lor. Pentru cre ş terea acestor mari turme de oi era nevoie de asigurarea locurilor de p ăş une. R P. cu privilegiu domnesc. P ă storitul In Vrancea. P. p.. Alexandru Ilia ş din Ţ ara Romîneasc ă înt ă re ş te cu hrisov stîna Piscul Cump ă tului din jude ţul Prahova lui Patru M ă rcioiul Scheiul (deci din Scheiul Bra ş ovului). „Unde se vor afla. un cal ş i doi boi 2 . Pentru p ăş unile de munte care nu erau st ă pînife de oieri. 'P. Mun ţ ii 1 D i m i t r i e C a n t e m i r. Diaconu.

. pe cînd în Ţ ara Romîneasc ă finul se adun ă mai ales pe terenuri joase ş i umede 5. Rasele mai alese se afl ă lîng ă Prut. c ăşă ritul din jude ţ ul P ă dure ţ era d ă ruit de domnul Ţă rii Romîne ş ti pentru între ţ inerea bolni ţ ei (spital) ş i a casei de c ă l ă tori de la m ă n ă stirea Arge ş2. ' G o r e c k i (Gorecius). a porcilor mai ales cu p ă durea cu ghind ă ş i jir de la dealuri ş i ş es. curele de legat opincile etc. 1 . precum ş i a porcilor este în leg ă tur ă . In aceea ş i epoc ă . 1 Din tradiţia locală. Boierii st ă pîni ai mun ţ ilor luau ş i ei c ăşă ritul de pe mun ţ ii lor. Ibidem. 'Doc. 181. era în schimb mai vestit ă pentru num ă rul boilor ş i al cailor. rezisten ţ i la munc ă . cum am spus. încît se export ă în mare num ă r în Rusia ş i în Germania 6. ' R a i c e v i c i . unde g ă sesc p ăş une de iarb ă sub ţ ire pe podi ş uri uscate. La 1627 avem cazul unui p ă stor care pierduse 130 de oi ş i ca desp ă gubire a fost vîndut rumîn ( ş erb) 4 . . voi. pasc ş i iarna pe ogoare. cit.).. scurmînd z ă pada cu copitele 7 . ist Rom.P. La sfîr ş îtul veacului XVIII. Tezaur de monumente istorice. cit. Dac ă Moldova era mai s ă rac ă decît Ţ ara Romîneasc ă în privin ţ a oilor. numit c ă ş ă rit sau c ă ş ă rie. 'Condica Turcine ş ti (colec ţ ie particular ă — P. p. In secolul XVI (1578—1583 iunie 27)'. M. Contractul de p ăş une pe timp de 30—40 de ani prevedea dijm ă în natură pentru stă pînul muntelui : ca ş uri. XVI. III. In veacul XVI polonezul Gorecki scrie c ă boii din Moldova sînt ca m ă rime f ă r ă pereche ş i c ă mul ţ imea lor e a ş a de mare. erau r ă spunz ă tori fa ţă de st ă pîni pentru oile ce Ii se încredin ţ au. R. p. p. s ă pun. p. 35. voi. G r a t i a n i . Raicevici observ ă c ă în Moldova caii ş i boii sînt mai mari decît cei din Ţ ara Romîneasc ă .. paznici ai oilor. I. 213. cu satele. ' A . 320. P ă storii. boi ş i cai. jupani ţ a Caplea din Co-cor ăş ti avea privilegii pentru c ăşă ritul din mun ţ ii Bucegi 3 . Astfel la 25 iulie 1524. un italian vorbind de caii moldovene ş ti spune c ă sînt mici. în Papiu Ilarian. priv. IV. 172. din brînza de oi. Cre ş terea vitelor mari : vaci. XVI. p. op.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A I-XONOMICA 21 din p ă r ţ ile Lotrului ş i în plaiul Lovi ş tei se închiriau „în prinsoare". Domnul avea de la toate stînele din ţ ar ă 6 dare în natur ă . cînd vechea economie feudal ă a Moldovei ş i Ţă rii Romîne ş ti nu fusese înc ă r ă sturnat ă . B.P. op.

Rom. VI. în trunchiuri de copaci. 82. pentru consumul intern ş i pentru export. Un fapt deosebit de interesant se constat ă în cre ş terea animalelor în Moldova în secolul XVII. voi. A doua în ordine. albin ă ritul era o ramur ă important ă a vie ţ ii economice. cu scop de ap ă rare militar ă . Unele domenii domne ş ti. bine îngr ăş ate. La 23 aprilie 1579 o ocin ă se vinde pe 40 de porci gra ş i '. care fac 50 de mascuri domneşti" 4. V. Pris ă cile de stupi erau în p ă duri. A.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMIC Ă 23 fîn. 2 s 1 . 340. ele sînt pomenite între averile ce compuneau un domeniu feuDoc. aceia ş i care duceau oile la p ă dure ş i p ă zeau turma ce r ă mînea la ş es lîng ă sat (In actul din 1604 aprilie 28 din Moldova se vede cum p ă storii Mîron ş i Bo ţ ul pierd ocina lor din Bo ţ e ş ti. voi. dup ă „vama oilor". Aceste animale alese sînt socotite ca valoare de zece ori cît cele ţă r ă ne ş ti. Porcii erau încredin ţ a ţ i p ă storilor satului. care fac 100 de oi domne ş ti. Astfel. Prepararea sl ă ninelor în ţ ar ă . II. dintr-un document din 30 iunie 1546. „vama porcilor". p. p. în prisă ci. ' „Revista istoric ă ". este trecut ă în ş irul dijmelor domne ş ti. Mo ş iile nu se vindeau numai pe vaci ş i oi. ei în ş i ş i st ă pîni de mici ocine ş i ceva animale. voi. Strîngerea finului pentru iarn ă . ci ş i pe porci. Al ă turi de cre ş terea animalelor mari. XVI. era una din principalele ocupa ţ ii ale industriei casnice alimentare. pentru c ă pierduser ă 12 porci gra ş i ai boierului Isac Balica) 3 . Cuvîntul prisacă (slav: nacHKaJ înseamn ă la origine loc înt ă rit cu trunchiuri de copaci ş i bolovani. boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti ajung la crearea unor rase de animale alese. adic ă unul din zece din to ţ i purceii n ă scu ţ i într-un an se cuveneau domnului. află m c ă boierul muntean Dumitru banul a dat uneia din slugile sale 600 de sl ă nine. 1 000 de stupi ţă r ă ne ş ti care fac 100 de stupi domne ş ti ş i 500 de mascuri (porci) ţă r ă ne ş ti. Albinele se ţ ineau în stupi. priv. 1920. IV. ist. într-o scutire de d ă ri din 1660 pentru satele m ă n ă stirii Golia se precizeaz ă c ă sînt scutite „1 000 de oi ţă r ă ne ş ti. Ibidetn. p. înconjurate ş i ap ă rate cu trunchiuri t ă iate.. 376. p 142. XVII. B. pentru hrana turmelor ş i cirezilor era o ocupa ţ ie de prim ă însemn ă tate în toat ă ţ ara. „s ă le vînd ă la Tîrgul Jiului la Ha ţ egani ş i la oameni din ţ ar ă " 2. Ibidem.

D. B o g d a n . „Locuitorii sînt opri ţ i prin lege s ă aib ă mai mul ţ i stupi de cît le îng ă duie 1 p ă imîntul lor. pomenit ă de privilegii. 203. se vede c ă or ăş enii din aceste centre topeau ş i cur ăţ au ceara brut ă ş i o turnau în form ă de pietre. 10. Ba mai mult. care se puteau ascunde în b ă l ţ i. Ia ş i. într-acea vreme era bolobocul de miere cîte 30 de lei2. Xenopol. • p. p. . Dimitrie Cantemir pomeneşte de interzicerea înmulţirii la nesfîr ş it a stupilor în Moldova. venind din Maramure ş . cu stupi de albine. Şi în. Transformarea cerii brute în pietre de cear ă se f ă cea ş i în ţ ar ă . 211 ş i 218. C a n t e m i r . vedem c ă ceara brut ă se aducea din Ţ ara Romîneasc ă în ora ş ele amintite. I 9 .24 P. 1. op. iar ceara era materialul principal pentru iluminat. Documente. în Publica ţ iile Institutului A. la ora ş e. 33 H u r m u z a k i . PANAITESCU dai. Documentele lui Ş tefan cel Mare. p. apoi o vindeau în toat ă Ungaria ş i pîn ă la Viena 4 . Intr-o plîngere din 1691 un boier spune c ă i s-au luat 14 boloboace de miere ce le-au fost pus în taină într-o baltă a Iv ă nc ă u ţ ilor ş i. înc ă din veacul XIV ţă rile noastre furnizau cear ă pentru întreaga Europ ă central ă . 3 4 D. Ţara Romîneasc ă zeciuiala de stupi este una din cele mai vechi d ă ri c ă tre domn. Este caracteristic faptul c ă legenda întemeierii Moldovei spune c ă Drago ş . In Moldova pietrele de cear ă se f ă ceau la cîrciumii'e din ora ş e ş i din ele aveau venit ş i domnul ş i unele mănăstiri. C. Sibiului ş i Bra ş ovului. P. cu pecetea ora ş ului respectiv. In Moldova unele pris ă ci aveau nume caracteristice în secolul XV: astfel „roiul de aur" al m ă n ă stirii Humorului '. 1948. cit. Mierea se p ă stra în butii închise. 120. care o „prelucrau" sub form ă de pietre. T u r cu. Nu trebuie s ă trecem cu vederea c ă importan ţ a albin ă ritului era deosebit de mare pentru epoca respectiv ă întrucît mierea înlocuia zah ă rul. Dar dac ă punem în leg ă tur ă aceste privilegii cu cele date acelora ş i ora ş e ardelene pentru libertatea comer ţ ului. p. din privilegiile din 1373 ş i 1374 date de regele Ungariei. In adev ă r. a aflat în aceste locuri numai un prisăcar Iaţeo. ca s ă nu supere pe vecini cu mulţimea albinelor" 3.

I. ca sturionii din b ă l ţ ile Dun ă rii. In tratatele de comer ţ ale Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul ş i în ale Moldovei cu Liovul se prevede ca un articol important de export pe ş tele s ă rat. In Moldova avem ş i unele privilegii pentru facerea hele ş teielor 2. cum se vede ş i din plîngerea unui boier muntean c ă alt boier rival i-a furat dou ă s ă nii cu pe ş te cu to ţ i telegarii (1573 mai 29) 5. Pe ş tele se c ă ra la b ă l ţ i „cu corabia. I I I . Pa ic ev i c i . Acte ş i fragmente. Astfel. la 1484. ist. Cînd se lua pe ş te. lapte ş i iarna din pe ş te. Pe ş tele. 2 3 4 5 6 . „trei zile s ă vîneze moruni pentru domnia mea" spune Mircea cel B ă trîn la 1409 b . de unde aduceau pe ş te cu carele. Iazul era legat de obicei de cîte o moar ă . De pe urma pescuitului tr ă ia o numeroas ă popula ţ ie de pescari de la b ă l ţ ile dun ă rene. Pe lîng ă aceasta erau în sate ş i pe domeniile feudale hele ş teie (iazuri) artificiale pentru cre ş terea pe ş telui. iarna pe ş tele se c ă ra cu sania. priv. B o g d a n . voi. p. 110. sau chiar cu povara de pe un cal 4 .. In ţ ar ă . p 14. aveau în secolele XIV—XV bălţi la Dun ă re. I. oo. Toate m ă n ă stirile mari. 285. p.PRODUC Ţ IA Ş t VIA Ţ A ECONOMICA 25 Importan ţ a pe ş telui ca hran ă este net ă g ă duit ă în secolele XIV—XVIII . care trecea grani ţ ele cu carul. care se s ă pau ş i se închideau cu pari ş i cu împletituri de nuiele ş i p ă mînt. l ă sînd îns ă 200 de familii de pescari'. * N. vo!. P a n a i t e s c u . cit p. In ţară s-e vede încă de la începutul secolului XV o dare de peşte. I. atît în Moldova cît şi în Ţara Romînească. m ă m ă lig ă de mei. Rom. se poate spune c ă în general hrana popula ţ iei de la sate nu consta atît din carne ş i pîine. ce str ă b ă teau astfel toat ă tara. B. Aceste iazuri se f ă ceau acolo unde existau locuri adîncite. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. l o r g a . XVI. au deportat popula ţ ia acestui port. Documentele lui Ş tefan cel Mare. cît mai ales din brînz ă . se sc ă dea apa prin deschiderea z ă gazului 3 . cel pu ţ in unele specii. 43 Dac. p 105—105. P. I I I . se poate conserva bine prin s ă rare. se f ă ceau apoi z ă gazuri pentru captarea apei curg ă toare în iaz. fbidem. pl ă tit ă domnului. 14--17. P. deci e transportabil la mari dep ă rt ă ri cu carul sau cu corabia ş i este în acela ş i timp ş i o marf ă de export. cu maja sau cu carul". p. cînd turcii au luat Chilia. IV.

Istoriile Ţă rii Romîne ş ti. Marile vîn ă tori feudale au existat ş i la noi cu acela ş i fast ca ş î în alte state feudale. în „Revista istoric ă ". prinz:ndu-se astfel 270 iepuri. Siebenburgens Wiirgengel (îngerul sugrumata/ al Transilvaniei) Sibiu. de vreme ce în tributul plătit turcilor de Moldova şi Ţ ara Romîneasc ă în anul 1565 figurau ş i 1 000 de ş oimi de vînă toare 2. Alexandru L ă pu ş neanu vorbea cu dispre ţ despre oastea lui Despot Vod ă care n ă v ă lea împotriva lui. p. J679. Surete şi izvoade. ' S i v o r i. cel ce vîneaz ă cu ş oimi. Vîn ă torile domne ş ti erau adev ă rate expediţii cu armate întregi. De aici numele de Ş oimaru.ţ i dau calul meu. III. edi ţ ia N. 177—178. ca s ă prinz ă cerbi ş i alte vînaturi mai mari. care avea titlul de ş oimarul cel mare '. Ja N. p. 65—69. Vînatul se f ă cea pentru procurarea bl ă nurilor ş i pentru carnea de vînat. 12 lupi şi 60 vulpi6. Petru Cercel şi Ţara Romînească. cîinii mei de vîn ă toare" 4. Vlad Dracul spunea sultanului la 1438. 79. de vreme ce într-acele p ă r ţ i de loc se afl ă vînaturi multe ş i mari" 5 .26 P. Sibiu . Iorga. de veveri ţ e ş i de alte fiare. „Cînd ie ş im la cîmp s ă vîn ă m iepuri. G h i b ă n e s o u. Studii si Documente. Mi Ies. Ş oimii romîne ş ti de vîn ă toare erau vesti ţ i ş i peste graniţe. In 1669 era în Moldova un boier Savin N ă vr ă p ă scul. p. ne urmeaz ă mai mulţi o ş teni ş i mai bine înarma ţ i decît toat ă oastea lor" 3 . 2 G i o a n a n d r e a G r a n3o . 59. „în primblare s ă vîneze p ă durile Jiului. ca să -i arate supunerea lui: „gata sînt să . C o n s t a n t i n C ă p i t a n u l Fi li p e s e u. I. p. Vînători te domnilor moldoveni provocau mari tulbur ă ri ţă ranilor din satele pe unde se f ă ceau aceste vîn ă tori. Despre o vîn ă toare a lui Petru Cercel se spune c ă s-a f ă cut prin înconjurarea unei p ă duri pe o lungime de 3 mile.. Iorga. IV. un exerci ţ iu preg ă titor pentru „arta" r ă zboiului. P. 1 G h. Vîn ă toarea de iepuri cu ş oimi caracteristic ă nobilimii feudale a existat ş i la noi. Privilegiul de nego ţ al lioveniior prevede exportul din Moldova a pieilor de jderi. 4 Cronica furc ă a Jui Ne ş ri. Vlad Vod ă Vintil ă se duce pe Jiu la Bucov ăţ . p. p. la N. 6XI. PANAITESCIJ Tn sfîr ş it. 1944. In întreaga Europ ă arta vîn ă torii era o îndeletnicire a feudalilor. J9J5. 168. M. tot în leg ă tur ă cu bog ăţ ia animal ă a ţă rii era vîn ă toarea. Cronica Ţă rii Romîne ş fî spune c ă la 1536. la Şt. Pascu. Iorga. care se p ă stra cîtva timp s ă rat ă în gropi.

II. Ace ş ti vîn ă tori. cînd. D. p. După tradiţia locală. în frunte cu v ă taful lor. p. I I I . 6 Arh. deosebit ă de vîn ă toarea feudal ă ş i domneasc ă . op. M. formînd un tot unitar. 1648). agricultura c ă pă 1 Ibidem. p. op. şi D a n S i m o n e s e u . Documente moldoveneşti înainte de Ştefan 283. Astfel se face c ă mai tîrziu autoritatea lui s-a întins asupra pie ţ elor de la ora ş e" h . In secolele XIV—XVII. In Ţ ara Romîneasc ă .. Regiunile de vînătoare se numeau „lovişte" (slav :JIOBHTH). în ţă rile romîne a existat o economie rural ă dezvoltat ă . iar prisosul îl vindea în folosul s ă u. a ap ă ra). Era aici o vîn ă toare popular ă . Pe lîng ă acestea era lîng ă Bucure ş ti un loc întins numit „ciutăria" domnească. ocupîndu-se cu furnizarea vînatului necesar cur ţ ii4. 5 4 D. Chiar ţă ranii de la munte întreprindeau vîn ă tori pentru nevoile lor. Vînătoarea nu era un sport. dup ă ce se f ă cea liturghie la biseric ă . Erau patru vîn ă tori solemne domne ş ti pe an ş i pentru fiecare din ele erau ridica ţ i cam o mie de ţă rani l . m ă n ă stirilor ş i domnului pentru vînat se numeau brani ş te (de la slav : 6paHHrn = a opri. Literatura 3de ceremonial.2. . Istoria Daciei. porneau cu to ţ ii la p ă dure 7. unde se creşteau căprioarele pentru vînătoare 6. 167—168. cit. de exemplu satul Vîn ă tori din Neam ţ . dreg ă torul numit v ă taful de vîn ă tori este acela ş i care mai tîrziu se numea aga. p. D i o n i s i e Fotino. C a n l e m i r . C o s t ă c h e s c u . 97—98. caracterizat ă prin îmbinarea economiei animale cu cea agrar ă . p . cf. cel Mare. erau din clasa curtenilor ş i erau scuti ţ i de dare. cu satul întreg. cit. Stat. 90.PKODL'CŢÎA ŞI VIAŢA ECONOMICA 2 7 c ă ci eraa lua ţi cu sila s ă bat ă p ă durea ş i s ă mîne înainte vînatul.64 (20 aug. înc ă din veacul XV existau la munte sate privilegiate de vîn ă tori domne ş ti. In Valea Lotrului to ţ i b ă rba ţ ii din sat începeau vîn ă toarea cea mare într-o anumit ă zi. Buc.89. apare în acte de la 144b 3 . C a n t e m i r . In cursul secolelor XIV—XV a prevalat produc ţ ia animal ă . ci în primul rînd o necesitate economica : produsul vîn ă torilor domne ş ti se împ ă r ţ ea armatei 2 . P ă durile rezervate boierilor. Pecetî. „Func ţ iunea sa era de a procura prin vînă torii s ă i vînat pentru curte.

ca urmare a des ţelenirii p ăş unilor ş i a defri şă rii p ă durilor. apoi grîul. Totu ş i aceast ă agricultur ă str ă veche nu era suficient ă pentru ca hrana poporului să consiste în primul rînd din produsele agriculturii..e. C a n d r e a. Caracteristic pentru epoca veacurilor migra ţ iilor popoarelor este ş tirea solului Prîscus. în Ţ ara Romîneasc ă ş i pîn ă la mijlocul veacului XV în Moldova. iar pe columna lui Traian se vede un basorelief reprezentînd pe ostaşii romani secerînd grîu pe un cîmp din Dacia. care se ■ cultiva pe o scar ă redus ă ş i numai grîu de prim ă var ă. VIII. în primul rînd se cultiva meiul. act din anul 1374. Pîn ă în veacul XVI. totu ş i i se face un. . De ş i acea m ă n ă stire avea mai multe sate (Jidov ş ti ţ a.ne-au adus mei în loc de grîu" 3 . 94—95. de azi. Caloianul. Agricultura a fost o ocupa ţ ie de totdeauna a poporului romîn : ea este pomenit ă în izvoarele istorice cele mai vechi privitoare la teritoriul R.n. Terminologia agrară în limba romînă. din veacul al IV-lea î. Aceasta înseamn ă că 1 I. II—III. care spune c ă în această regiune locuitorii . altă parte slavă 2. p. 1901. PANAITHSCU tind o dezvoltare mai intens ă în secolul XVI.ş i cu atît mai mult ca aceste produse s ă fie ş i exportate. Studiu comparat. în Noua Re vist ă Romîn ă ". 2 A. în Co drul Cosminului". 79.28 P. Pop a . 1927. mai ales din pîine de grîu . agricultura ocupa o suprafaţă mult mai redus ă decît a p ăş unilor ş i pă durilor . A. trimis de împ ă ratul bizantin la curtea lui Attila prin Banat (secolul V). domnul d ă ruie ş te acestei m ă n ă stiri „g ă le ţile de la satul lui Costea".R. Ţerov ăţ . 119—274. din care se f ă cea m ă m ă lig ă .dar de grîrie (g ă leţ ile erau m ă sura specific ă pentru grîne).P.L i se a n u. întemeiată de popa Nicodim. seli ş tea Bahnei). p. Incepînd din acest secol agricultura se dezvolt ă treptat. Bocăn-etu. S 3. a întîlnit lanuri de grîu.. p. Isvoarele istoriei romînilor. O parte din terminologia agricolă în limba romîn ă este latin ă . privilegiul lui Vladislav I pentru mă năstirea Vodiţa. Tradiţia populară romînească a păstrat anume rituri agricole cu origini anterioare cre ş tinismului: plugu ş orul cu colindele ş i caloianul'. II. Alexandru Macedon în expediţia sa împotriva geţilor. Este foarte caracteristic faptul c ă în cel mai vechi act intern al Ţă rii Romîne ş ti. P.

B o g d a n. 9. cultura griului nu era înc ă generalizat ă în toat ă ţ ara. op. 341. I I . 1946. pentru că ei«sînt uniţi cu turcii" 5. Mai caracteristic ă este plîngerea lui Vlad cel Tîn ă r la 1510 pentru oprirea aducerii griului ardelean : „Vă rugăm să îng ă dui ţ i supu ş ilor no ş tri. VI.B o g-d a n... el scrie braşovenilor : „Să lăsaţi toate m ă rfurile s ă vie în ţ ara domniei mele: ş i pîine ş i fier. 73—74. Documentele lui Ş tefan cel Mare. . s ă aib ă voie să cumpere ce le este de nevoie. ba chiar o putem socoti destul de rar ă . XV. dup ă obiceiul str ă mo ş esc. adic ă bucate" 6 . Cînd Radu Vod ă Prasnaglava deschide la 1421 grani ţ a spre Transilvania pentru negoţ. p. 27. Doc. ist: Rom. B o g d a n . In aceast ă epoc ă . erau deci sate care nu cultivau grîu ş i altele care cultivau . Interesant este faptul c ă Ş tefan cel Mare.. p. B. Hrisovul.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA în satele m ă n ă stirii nu se cultiva grîu ş i pentru hrana c ă lug ă rilor era nevoie s ă li se dea grîne din acele sate care pl ă teau g ă le ţ i de grîu domnului din produsele lor '. priv. p..z a k i. cînd a deschis grani ţ a : „Veni ţ i cu pîine ş i cu marf ă " 4 . p. H u r m u. sau orice" 2. aliata turcilor. p. Pînă în veacul XVI avem dovezi despre acest import permanent de grîu din Transilvania : în privilegiul regelui Ungariei Ludovic II pentru măn ă stirea Cozia (5 noiembrie 1517) se arat ă c ă vor fi slobozi c ă lug ă rii de acolo s ă aduc ă -din Transilvania ş i Ungaria „pentru hrana lor. Documente. aţi oprit exportul griului" 3 . I. cerînd ardelenilor : „s ă nu îng ă dui ţ i s ă se trimit ă grîu în Ţ ara Romîneasc ă sau alte alimente. fiind în ră zboi cu turcii. I.' 207.. XVI. pe baza textului din acest document... Vlad Ţ epe ş scria ş i el bra ş ovenilor. Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul. 98. Avem foarte numeroase plîngeri ale domnilor munteni adresate autorităţilor feudale din Transilvania de cîte ori se oprea importul griului în ţ ara lor. I. cit. a încercat s ă înfometeze Ţ ara Romîneasc ă . 1. voi. Faptul c ă în secolele XV—XVI Ţ ara Romîneasc ă importa grîu din Transilvania arat ă c ă în aceast ă ţ ar ă griul nu era cultivat pe scar ă mare ş i pîinea nu era hrana obi ş nuit ă a populaţ iei. căci. Acestea erau deci principalele dou ă articole ale importului Ţă rii Romîne ş ti din Transilvania : pîinea (griul) ş i fierul (adică unelte şi arme lucrate în oraşele ardelene). p.

la 141! Alexandru cel Bun d ă ruie ş te m ă n ă stirii Bistriţa un obroc (mertic) anual de la curtea lui. pl ă teau st ă pînilor lor un num ă r de coloade de grîne 4 . ' Ibidem. c ă ci romînii avînd timp lini ş tit de seceri ş . Buc. 52. St. ci s ă le ia g ă le ţ ile". 9 ianuarie 1498 2 . I. In Moldova aceast ă dare pe grîne se numea ili ş '. 87. Aceasta este înc ă o dovad ă c ă pe domeniile feudale din Moldova se cultiva în acest timp foarte pu ţ in grîu. 1 2 3 4 5 6 Vezi cap. 12. . iar turcii nu vor putea să -i prade. I. Ist. Wawrin. Iorga. Chronique. p. VIII—IX. în secolul XV m ă sura de grîu (bani ţ a) se numea coload ă . edi ţ ia N. Ist. „oricî ţ i vecini vor merge în satele m ă n ă stirii. cu 9 g ă le ţ i de grîu s . Ş erbul pentru a se putea muta de pe o mo ş ie pe alta. Budenii. In lista d ă rilor pe care le datorau satele. prăjindu-1 şi mîncîndu-1 aşa 7. înc ă din veacul XIV. Vlad Dracul ceruse comandantului flotei s ă r ă mîn ă 'la Br ă ila numai pînâ vor recolta griul. S ţ . Arh. de vreme ce o mare m ă n ă stire cu multe mo ş ii avea nevoie de un dar de zece bani ţ e de grîu de la domn. Ei folosesc mai ales grîul nemăcinat. neputîndu. vor r ă spl ă ti pentru aceasta pe burgunzi6. dup ă dijmele din produsele animale (oi. Tătarii robi. raritatea lui se v ă d din aceste tranzac ţ ii : la 1493 se men ţ ioneaz ă în Ţ ara Romîneasc ă vînzarea unui sat întreg. S. din primele documente reiese c ă în fiecare mo ş ie ş i sat exista cîte o porţiune rezervată agriculturii. PANAITESCL' Totu ş i. nr. p. Bogdan. cnezi (st ă pînii).ş e îndestula cu producţia moş iilor lor. darea în g ă le ţ i de grîne. Veniturile domniei Arh. 110. marinarii ş i solda ţ ii se hr ă neau din griul ş i f ă ina adus ă de domnul Ţă rii ^Romîne ş ti. care erau agricultori în Moldova. Buc. P. In Moldova.30 P. între care zece coloade de grîu 3. 140. stupi) urmeaz ă neap ă rat în privilegiile din Ţ ara Romîneasc ă ş i darea numit ă g ă leat ă sau g ă let ă rit (cîbl ă rit). Mi h ai 1 o v i e i . s ă nu-i opreasc ă . p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Satele se pot cump ă ra cu grîu ş i pre ţ ul mare al grî'ului. Cînd flota papal ă ş i burgund ă trimis ă împotriva turcilor în 1445 intr ă pe Dun ă re în sus. S. în Cercet ă ri istorice. porci. nr. trebuia s ă pl ă teasc ă o g ă leat ă de grîne .

cuprinzând şi ţara noastră şi care se m ă rgine ş te la r ă s ă rit cu zona culturii secarei (în Ucraina) ş i la nord cu zona ov ă zului. 3 „Columna lui Traian".' 4 Codex Bandinus. Maurizio. Cantemir în Descrierea Moldovei spune c ă în aceast ă ţ ar ă se cultiv ă în special meiul ş i se m ă nînc ă sub form ă de m ă m ă lig ă 5 . la 1529.PRODUC Ţ IA Ş I VIATA ECONOMICA 31 Fapt este c ă dintre grîne meiul sau m ă laiul : millium era mai mult cultivat. Ureche. se seam ă n ă în aprilie ş i se culege în septembrie'. cit. 195—196. 7 T. Vechimea culturii porumbului. M a u r i z i o . P a m f i l e . Asemenea ş i D.Cantemir. Rom. B. e hrana claselor st ă pînitoare 2 . voi. Paris. 235. Mihai Viteazul fusese poreclit de du ş manii lui „M ă lai Vod ă " . 146. 1933. A. p. Meiul este o plantă a cărei evoluţie coincide cu vremea transhumantei oilor . p. el este în legătură cu împrejurările sociale. Ş i misionarul Bandini la 1649 vorbind de c ă lug ă rii din m ă n ă stirile din Moldova spune c ă ei m ă nînc ă pl ă cint ă (m ă m ă lig ă ) de mei 4 . p. D. 1 2 . 1913. Alte cereale cultivate în epoca feudal ă sînt orzul.. In ce prive ş te cultura meiului la romîni kr secolul XVII. priv. Dr. p. edi ţ ia V. iunie 20 Radu cel Mare întăreşte m ănăstirii Glavacioc 17 g ă le ţ i de grîu ş i 13 de orz din jude ţ ul Vla ş ca. 394 ş i urm. iar un „drum al m ă laiului" (meiului) e pomenit în p ă r ţ ile B ă ile ş tilor. Din cauza hranei poporului cu m ă m ă lig ă de mei. I o r g a . p. XVI. p. 138. cre ş te foarte bine în ţ elin ă (p ă mînt necultivat). Uricariul. la 1670 un misionar catolic spune: „întreg acest popor se hr ă ne ş te cu pîine de mei" 3 . observ ă c ă în vechime exista o „sub-cuîtur ă a meiului". din el se f ă cea m ă m ă liga ce se mînca numai ■cn lapte. op. T. I. 1920. 6 N. 173. în „Revista istorică" VI. p. Bucureşti. S. A. cunoscutul istoric al alimenta ţ iei în Europa. iulie 28. lîng ă Dunăre 8. care cuprindea o zonă a Europei sudice. Doc. pomenit ca dijm ă între veniturile domne ş ti acordate m ă n ă stirilor: la 1507. p. Griul ■ — arat ă acest înv ăţ at — nu este o plant ă oare s ă fi jucat un rol hot ă rîtor în alimenta ţ ie în evul mediu . La începutul secolului XVII era în Ţara Romînească un bir al m ă laiului7. Histoire de l'alimentation vegetale (Isto ria alimenta ţ iei vegetale). ist. C o d r e s c u . 1874. într-o epoc ă în care cultura grîului cî ş tigase teren. era adic ă domnul unui popor care m ă nînc ă m ă lai 6 . Agricultura la romîni. V. 27. 52—53.

ţ elina.. mai ales în regiunile deluroase . trei g ă le ţ i de alac (varietate de grîu cu spic lung ş i rar. In povestirile slave despre Vlad Ţ epe ş . 79. principala avere a ţă rii r ă mînea îns ă produc ţ ia animal ă . Ibidem. în anecdota despre omul cu c ă ma ş a rupt ă . la 1588. C. In veacul XVIII generalul Baur din armata rus ă spune despre romîni : Ei nu cultiv ă secara dej cît rar. din vremea Iui Ş tefan cel Mare 4 . 43 ş i voi. inul ş i cînepa sînt pomenite înc ă din vre. la Corbii de Piatră . martie 20. Pe de alt ă parte. Vlad Ţ epe ş . în primul rînd a meiului. voi. II. V. act. I. Doc. atîta cît era. m ă n ă stirea Glavacioc cap ă t ă de la domnie un meri:: de 150 de g ă le ţ i de orz 2 . p.s muri vechi. In secolele XIV—XV se poate spune c ă agricultura în Ţ ara Romîneasc ă se fă cea pe v ă i ş i pe coaste. voi. situa ţ ia se schimb ă treptat . p. B. XVI. lbidem. 140. nu consta în cultivarea grîului. Rom. 2. o hot ă rnicie de mo ş ie din 1502 a unui sat pe Bîrlad pomeneşte un loc „la cînepişte" 7. voi. planşa 13. p. VI. p. Documente olteneşti. In Ţara Romînească. Documentele lui Ştefan cel Mare. Ni c o 1 ă e s c u-P 1 op ş o r. Bogdan. ist. IV. XVJ. I. Agricultura. am mult in. p. Cf. în Moldova întîlnim o poreclă Secare. p. august 15. ogoarele se întind Doc. în anexă la C a r r a. B. PANAITESCU m ă n ă stirea Ostrov cap ă t ă 200 de obroace de grîu ş i 100 de orz din g ă let ă ritul domnesc 1. In ce prive ş te cînapa. tot în secolul XVI întîlnim la 6 iulie 1572 un ogor cump ă rat în Ţ sra Romîneasc ă cu trei g ă le ţ i de grîu. la 1591 un popă cumpără în satul Brătienii de Jos. priv. Memoires sur la Valachie. „două cînepişti" s. . p ă mîntul cu coaj ă groas ă acoperit cu spini sau chiar cu p ă dure. totu ş i e men ţionată în unele acte din secolele XVI ş i XVII: un cîmp de „sec ă ri ş ". şi -i arat ă inul" 6 . XVI. Bogdan. 74. c ă ci m ă nînc ă pîine de grîu ş i de mei 5 . trei g ă le ţ i de ov ă z. ist. Histoire de la Moldavie et de la Valachie.. II. I. domnul întreab ă : „Nu ai sem ă nat in?" — „Doamne. Gen.. 251—253. P. priv. Baur. Colecţie particulară. Secara apare mai rar. triticum ^pelta) 3 . p. Plantele textile. 376.32 P. ci în cultivarea altor plante. Datorit ă extinderii culturii plantelor. voi. în jude ţ ul Muscel. XVI. iar în satul Alexeni era „o crivină de cînepă" 9. Rom. este spart ă ş i dat ă culturii. din 1554.

II. A. nescris ă . sînt multe amintiri . ca în Apusul Europei. de lazuri şi curaturi. Totu ş i sînt unele cazuri de des ţelenire f ă cută de c ă lug ă ri. c ă ci aici stră mo ş ii lor. Legea ţă rii. Petru Ş chiopul (1584 martie 20) înt ă re ş te unei cete de 10 oameni o cur ă tura f ă cut ă de ei ş i în schimb domnului i se d ă un cal bun pentru r ă scump ă rarea dreptului suveran 3 . va desţeleni uri loc. 528—529. pîn ă la sfîrşitul secolului XVII. 240 . „pentru c ă aceast ă ocin ă a fost domneasc ă . priv. ei au cur ăţ at-o c ă lug ă rii de la m ă n ă stire cu securile ş i cu foc ş i cu mult ă trud ă " '.n documente. Rom. In Moldova. a fost p ă dure întreag ă ş i necur ăţ at ă . p. „înc ă din zilele iui Dan Voievod (1422—1434) au cur ăţ at cu securea ş i cu toporul ş i cu foc în p ă durea deas ă ş i tare" 2 . Ibidem. ist. Ibidem. Agatoa ş i Ion Bogoslov. Ş i mai l ă murit în privin ţ a des ţ elenirii este actul muntean din 28 iunie 1619 : ţă ranii cur ăţ iser ă pentru agricultur ă un loc care era al m ă n ă stirii sf. voi. Despre opera de des ţelenire. m ă n ă stirile mari cu mo ş ii ş i ş erbi nu Toloseau în aceast ă munc ă bra ţ ele c ă lug ă rilor. Toporul. şi a familiei sale.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 3 3 cu încetul în dauna paraginilor ş i a p ă durii. spunea c ă s ă teanul. Intr-un act din 6 iunie 1545 domnul înt ă re ş te mai multor fra ţi o mo ş ie la Nego ş ina. 8547 . voi. care prin munca lui. ci ale ş erbilor de pe mo ş iile de pe care „se hr ă neau" c ă lug ă rii.. vîndute şi cump ă rate în sate. dovad ă c ă o mul ţ ime de locuri ş i de sate se datoresc des ţ elenirii. 316. Locurile desţelenite: Jari ş te (loc des ţ elenit prin foc). ocina din jurul m ă n ă stirilor. Este vorba deun fapt capital în istoria ţă rii noastre: cucerirea p ă mîntului sterp prin munc ă . Cur ă tura. intr ă ş i ca nume proprii în toponimia romîneasc ă . poate cea mai grea munc ă a vremilor. 3 — Via ţ a feudal ă — c. Arsura. In actele de vînzare ale mo ş iilor se pomenesc adesea. III. p. va deveni prin aceasta stă pînul acestui toc. Lazul. p. V. focul fac ca pădurea să cedeze locul pămîntului cultivat cu cereale. Ecaterina din Bucure ş ti ş i c ă lug ă rii voiau s ă pun ă mîna pe 1 2 3 Doc. La 18 iulie 1587 Mihnea Turcitul înt ă re ş te m ă n ă stirilor mai mici : Motn ă u. sapa. B. XVI. In principate nu se observ ă rolul hot ă rîtor al m ă n ă stirilor î ţ i des ţ elenire. voi. XVI. Sec ă tura etc. Fire ş te. Această lege dovede ş te îns ă c ă opera de des ţ elenire a ogoarelor se datore ş te ini ţ iativei ţă r ă ne ş ti.

R.. s ă se risipeasc ă ş i % ă se sparg ă casele lor ş i ogoarele lor. XCV/8 3 Doc. Doc. XVI. cre ş terea valorii p ă mîntului. voi. pe la 1508—1519 pre ţ ul se ridic ă pîn ă la 15 000 de aspri. în 1517 un sat cu mori se vinde cu 1 680 zlo ţ i. tot cu 1 000 de aspri 2. la 1490 la 400—500 zlo ţ i. . Urmarea operei de des ţ elenire. B. R. iar la 1629 satul Caraula cu 160 000 de aspri 3 . unde pre ţ urile sînt în argint ş i nu în aur ca în Moldova (pre ţ ul argintului scade în decursul secolelor XV— XVI). ea se ob-' serv ă mai întîi în Moldova : între anii 1440—1457 pre ţ ul unui sat variaz ă între 50 ş i 100 de zlo ţ i. Cre ş terea pre ţ ului satelor vîndute este rapid ă .. voi. în ultimii ani ai acestui secol pre ţ ul se ridic ă pîn ă ia 5 000—10 000 de aspri. priv. p. în timpul domniei lui Ş tefan cel Mare. în decursul secolelor.P. este cre ş terea treptată a pre ţului" p ă mîntului. Dar la sfîr ş itul veacului se produce o înzeeire a pre ţ urilor în Ţ ara Romîneasc ă : la 1589 satul Cosainul e vîndut cu 120 000 de aspri. un sat ajunge la pre ţ ul de 300 zlo ţ i. pe care l-au f ă cut pe acel loc pustiu ş i au s ă dit ş i via lor ş i au scos toat ă p ă durea cu sapa ş i mul ţ i spini cu mult ă muncă ş i nevoie ş i greutate ş i mare trud ă " ş i le las ă lor pă mîntul '. a fost 0 dezvoltare a domeniilor feudale ş i a ocinelor mai mici. 387. Rom. B. In secolul XV preţul pămîntului este foarte ieftin : o moşie făcea cît o familie de robi ţ igani: în 13 septembrie 1494 în Ţ ara Romîneasc ă Radu stolnic cump ă r ă o mo ş ie „partea lui Vbico din Finte ş ti". P. al mo ş iilor ş i p ă r ţ ilor de mo ş ii. XVII. In Ţ ara Romîneasc ă .. p. Rom. III. V. fie de transformarea p ăş unilor în ogoare.34 P. dar domnul este silit s ă recunoasc ă : „ar fi mare blestem ş i p ă cat de dumnezeu pentru trudea ş i munca acestor oameni. La începutul veacului XVI. fie c ă era vorba de defrişă ri de p ă duri. ist. ' Doc. Ea înseamn ă stabilirea la sate a unei popula ţ ii mai numeroase. în 1520 o cincime de sat — ou 762 zlo ţ i. 396—398. priv. al satelor. ist.. 2 Acad. PANAITESCU rodul muncii ţă ranilor. la 1464. Prima ş i cea imai important ă dovad ă a cre ş terii agriculturii. în mijlocul secolului XV un sat se poate plăti cu 900—3 000 de aspri. cu 1 000 aspri ş i un ţ igan cu copiii s ă i.

Rom. Chiar în secolul XVI alt italian. p. „sau cu grîu sau cu miere" ş i s ă aduc ă de acolo pe ş te 5 . p.aceast ă cereal ă de lux care se poate vinde ş i din care se face alimentul cel mai de pre ţ — pîinea. I. p. spune c ă în Moldova se seam ă n ă numai atîta grîu cît trebuie pentru traiul anual ş i nu se seiam ă n ă înainte de 1 aprilie 2.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 35 Cre ş terea valorii satelor înseamn ă cre ş terea gr ă dinilor. deci domnul se putea bizui pe faptul c ă fiecare cas ă are cîmpul s ă u cu grîu. A. a livezilor ş i pometurilor. II. 37. Doctorul veneţian Matei de Murano. p. Grîul începe s ă devin ă o marf ă în Moldova în vremea lui Ş tefan cel Mare. * Ibidem. VIII. Pe atunci nu toate m ă n ă stirile mari aveau grîu de export pe mo ş iile lor . 78. Din actele interne din secolul XVI se vede limpede cre ş terea produc ţ iei grîului. 146. ist. I. priv.Bogdan. M. Gratiani. voi. Cea dintîi ş tire despre exportul de grîu moldovenesc este dîn 15 august 1471. Doc. care este mai s ă rac în materii nutritive decît cel de toamnă. XVI. începe s ă se cultive grîul. Documentele lui Ş tefan cel Mare. portul prin care se f ă cea exportul pe mare al m ă rfu1 2 3 H u r m u z a k i . dar în primul rînd a ogoarelor cultivate ş i a posibilit ăţ ii de a vinde produsele lor. G r a t i a n i în E. voi. scutite de vam ă . trimis la Suceava pentru îngrijirea lui Ş tefan cel Mare. M. ci pe case (de pild ă la 1530—1532 Vlad Vod ă d ă ruie ş te m ă n ă stirii Cotmeana g ă le ţ ile de grîu de Ia 200 de case din jude ţ uf Vîlcea) 3 . 159. . a morilor. A. III. în Ţ ara Romîneasc ă la începutul veacului XVI. Legrand. spune într-un raport c ă în Moldova grînele se seam ă n ă în aprilie sau mai ş i se recolteaz ă în august sau septembrie '. La 22 mai 1561 reiese dintr-o plîngere c ă ş -au pr ă dat de pe o mo ş ie 200 de cl ă i de grîu 4 . Grîul sem ă nat în secolul XV ş i chiar în cel urm ă tor în Moldova şi Ţara Romînească era aproape exclusiv girîu de prim ă var ă . . a grajdurilor ş i staulelor. cinci luni mai tîrziu domnul Moldovei acord ă ş i m ă n ă stirii Vorone ţ un privilegiu pentru carele ei care merg la Chilia. Documente. a iazurilor de pe ş te. Astfel dajdia pe grîu nu mai este pe un sat întreg. cînd Ştefan cel Mare dă voie m ă n ă stirii Pobrata s ă trimit ă la Chilia carele sale.. B. Deux vies de Jacques Basilicos. XVI.

nu însemna c ă în interiorul ţă rii exista acum prisos de grîu ş i c ă poporul se hr ă nea cu pîine. Pe m ă sur ă ce cultura griului din ţ ara noastr ă se extindea. 279. dup ă cum se ş tie. Urm ă rile comer ţ ului de grîu. Grîul produs de ei nu era pentru ei. „au ridicat grî-nele care nu erau coapte. Un raport asupra asediului acestor cet ăţ i de c ă tre turci în 1484 spune c ă . ist. P. chiar în jurul porturilor din care se f ă cea exportul. Cet ăţ ile de îîng ă mare ale Moldovei aveau în jurul lor o regiune cultivat ă cu grîu a or ăş enilor. la N. I. Chilia ş i Cetatea Alb ă . îns ă în lista m ă rfurilor trimise de aceast ă m ă n ă stire nu figureaz ă griul '. dar este interesant ă mai ales prin ar ă tarea culturilor de grîu. de Imperiul Otoman. de pe cîmpiile care înconjurau cetatea" 2 .8p. mai ales de cînd devenise silit. Griul era cump ă rat la Chilia de negustorii vene ţ ieni ş i genovezi care f ă ceau comer ţ cu gnu în Marea Mediteran ă . c ă la sfîr ş itul secolului XVII ţă ranii dependen ţ i se hr ă neau tot cu m ă m ă liga de mei. priv. aproape în întregime. PANAITESCU rilor din Moldova . In Ţ ara Romîneasc ă cea dintîi ş tire despre exportul griului pe drumul de uscat se afl ă în privilegiul lui Radu cel Mare care în 30 aprilie 1502 stabileşte tariful vămii de la Calafat pentnţ exportul la turci. voi. 1. Aici grîul apare pentru prima dar ă între m ărfurile exportate: „pentru un sac de grîu (vama) doi aspri" 3 . or ăş enii. 166—167. dar. exportul griului devenea tot mai însemnat. care fixa pre ţ uri reduse pentru produsele „grînarului" s ă u. deci ale cultiv ă rii griului pe ogoare 3n ţă rile romîne. Exportul griului. Rom. Informa ţ ia aceasta confirm ă de altfel ş tirile c ă griul din Moldova era grîu de prim ă var ă .. dup ă cum am v ă zut mai sus.. Avem multe informa ţ ii. Doc. era în genere consumat de*clasele conduc ă toare. p. XVI. sau se vindea ca marf ă. lorga. 1 2 .36 P. aflînd de apropierea flotei turce ş ti. c ă ci nu era vremea seceri ş ului. Raportul contemporanului Ursinus. B. ş i le duse crude în cetate.u export. Bogdan. în iulie. care desigur era folosit ş i pentr. p. 14. a fost acaparat de îndat ă . au fost adînci : el a contribuit la trans-' formare'a domeniilor feudale în întreprinderi produc ă toare de I. Documentele lui Ş tefan cel Mare.

PRODUC Ţ IA Ş l VIA Ţ A ECONOMICA

37

m ă rfuri, la legarea ţă ranilor de glie ş i la alte transform ă ri economice ş i sociale. Domina ţ ia otoman ă face îns ă ca exportul de grîu s ă fie un monopol al turcilor ş i pre ţ ul s ă fie stabilit, destul de redus, de c ă tre oump ă ir ă tor, ceea ce a frînat dezvoltarea larg ă a culturii grîului. Totu ş i cererile de cereale ale turcilor arat ă importan ţ a culturilor în ţă rile romîne ; de pild ă , turcii îi cer lui Alexandru L ă pu ş neanu 80 000 de chile de orz '. La 1605 se constat ă c ă „necultivarea p ă mînturilor în acel an în Ţ ara Romîne ase ă ş i în Moldova cauzeaz ă foamete în Imperiul Otoman" 2 . Atunci au început s ă fie cultivate cu grîne ş i cirapiile de lîng ă Dun ă re, care mai înainte erau foarte rar populate. In secolul XVIII (1769) un raport din ţară relatează urm ătoarele despre judeţul Ialomiţa : „Cea mai mare parte din produse, adic ă zaherele, din care se hr ă ne ş te ţ ara, se face din jude ţ ele aceste, cum ş i cel mai însemnat nego ţ cu grînele" 3 . Trebuie îns ă s ă observ ă m c ă în secolul XVI ş i la începu tul secolului XVII monopolul turcesc nu era exclusiv'în pri vin ţ a grînelor, c ă ci o parte a grîului din cele dou ă ţă ri trecea acum în Transilvania. In 1554 o cronic ă s ă seasc ă spune c ă domnii Moldovei şi Ţării Romîneşti nu au îngăduit să intre în Transilvania nici un fel de grîne, din du ş m ă nie fa ţă de prin cipele acestei ţă ri 4 . Se stabilise deci un export regulat al grî nelor din ţă rile romîne ş i întreruperea lui aducea dureri ş i foamete. La 1603 Gheorghe Basta cerea domnului Moldovei , şă -i vînd ă 3 000 de bani ţ e de grîu „pentru potolirea foametei" ce bîntuia în Ardeal 5 . ' Dac ă în secolul XV ş i la începutul celui urm ă tor ţă rile romîne importau grîu din Transilvania, în a doua jum ă tate a veacului XVI situa ţ ia se inverseaz ă în favoarea lor, ele devenind exportatoare de grîu. De aci se poate constata evolu ţ ia produc ţ iei în Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă în decursul acestor secole.
* Firmane (copii), sub dată la Acad. R.P.R. C. E s a r c u , Documentele din Vene ţ ia, în „Revista pentru istorie, arheologie ş i filologie", III, p. £07. M. C a n t a c u z i n o , Geneal'ogia Cantacuzinilor, edi ţ ia N. Iorga, p. 469. O s t e r m a y e r , Cronica, în Quellen der Stadt Kronstadt (Izvoarele ora ş ului Bra ş ov), IV, p. 516. 5 A. V e r e s s , Documente, VII, p. 105—107.

38

P. P. PANAITESCU

Cu toate c ă ogoarele ş i în primul rînd cele de grîu au crescut ş i ca num ă r ş i ca întindere, ele n-au întrecut pîn ă la începutul epocii capitaliste p ăş unile ş i bog ăţ ia animal ă , care au r ă mas înc ă principala bog ăţ ie a ţă rii. Pîn ă c ă tre sfîr ş itul secolului XVII cele mai multe mo ş ii aveau mult p ă mînt de prisos, necultivat, pe care se schimbau ogoarele, pe m ăsură ce p ă mîntul neîngrăş at s ă ră cea ş i nu mai d ă dea roade bune. Acesl sistem primitiv de cultur ă era de mult abandonat în unele ţă ri mai evoluate din Europa care adoptaser ă înc ă din secolul XV sistemul celor trei cîmpuri, prin rota ţ ie (grîne de toamn ă , grîne de prim ă var ă ş i cîmpul de p ăş une). Sistemul celor trei cîmpuri, folosit ş i în Transilvania din secolul XVII, nu era cunoscut în Moldova ş i Ţ ara Romînease ă , ceea ce este o dovad ă c ă în aceste ţă ri pă mîntul de p ăş une, nelucrat era de prisos. In secolele XVI—XVII în Ţ ara Romîneasc ă îjncepe s ă se vorbeasc ă de ogoare „de dou ă zile de ară tură " -de „o zi de ar ă tur ă' 1 , p ă mîntul care se m ă soar ă dup ă timpul de arat, adic ă o m ă rginire a muncii, pe întinsul [masului. Mai interesant este s ă vedem c ă apar în sate denumirile de „ ţ arina veche" ş i „ ţ arina nou ă ", ogoarele care se lucrau mai de demult ş i cele care s-au deschis muncii agricole mai recent. Ţ arina veche nu fusese p ă r ă sit ă , ci r ă mîne, din lips ă de alt p ă mînt, în folosin ţă . Cea mai veche ş tire în acest sens este din 1443, în Moldova, cînd se vinde în hotarul Lie ş tilor „ ţ arina veche"... „afar ă de ţ arina nou ă pe care au îngr ă dit-o împreun ă Lie ş tii" '. Lie. ş tii, ob ş tea s ă tenilor, f ă cuser ă o ţ arin ă nou ă pentru folosin ţ a lor comun ă ş i, ca lucru scump pe atunci, o îngr ă diser ă. P ă mîntuJ satului, cîtnpul, ca unitate pe care începeau s ă lucreze o dat ă ş i eventual se p ă r ă sea pentru a fi înlocuit cu alt p ă mînt de pe mo ş ie, tot odat ă , se numea racl ă : pe racla de la Corni 2. O alt ă unitate agricol ă asem ă n ă toare, cu munca început ă în acela ş i timp, era funia (slav:,yxe). La 6 septembrie 1623 Alexandru Vod ă Coconul înt ă re ş te boierului Socol mo ş ia din Mîr ş a, „din funia cea nou ă ... anume o delni ţă ..." 3 . Funia nou ă ş i veche aveau fiecare delni ţ ele, p ă r ţ ile cultivate
1 M. C o s tă chescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan, 2 cel Mare, II, p. 132. \ 1577 iulie 17. Doc. priv. ist. Rom.. B. XVI, voi. IV, p.3 2187. Ibidem, XVII, voi. IV, p. 320—321.

PRODUCŢIA Şi VIAŢA ECONOMICA

39

de ţă ranii dependen ţ i. Un act al lui Petru Rare ş din 22 martie 1529. vorbind de hotarul satului Condre ş ti, indic ă ş i un loc „în sus de toloaca satului" '. Toloac ă , în limbaj moldovenesc, înseamn ă p ă mînt cultivabil care e l ă sat s ă se odihneasc ă pentru îngr ăş are. Existen ţ a toloacei înseamn ă sistemul pe dou ă cîmpuri (p ăş une, ogor), nu pe trei cîmpuri;. în orice caz un sistem mai evoluat decît cel al ogoarelor, care se schimb ă mereu pe un ima ş mare. Existen ţ a celor dou ă cîmpuri se vede ş i în Ţ ara Romîneasc ă într-o porunc ă a lui P ă tra ş cu cel Bun din 4 aprilie 1555: Mihnea pârc ă lab dobînde ş te mo ş ie în satul B ă deni „dar în amîndou ă cîmpurile" 2 . Mai precis arat ă un. act din 1552 pentru satul Gole ş ti „dou ă ogoare s ă fie, unde se schimb ă cîmpul ş i unul pe deal... 4 ogoare, unde se schimb ă cîmpul şi unul la deal" 3. Pe deal, unde era pămînt puţin, nu se schimbau cîmpurile, în altă parte se aplica sistemul celor două cîmpuri. La sfîrş itul secolului XVIII raguzanul Raicevici descrie agricultura din ţăr ile romîne (într-o vreme cînd era grîu de toamn ă 3n abunden ţă ), spunînd c ă „se seam ă n ă grîu într-un ân, iar anul urm ă tor se las ă p ă mîntul ce fusese cultivat s ă se odihneasc ă , apoi iar încep s ă semene ,grîu, orz sau porumb. Cînd este vorba de p ă mînturile sem ă nate întîia oar ă , ceea ce aici se întîmpl ă des, c ă ci sînt întotdeauna un num ă r mare în paragin ă , se planteaz ă în prim ă vara primului an varz ă " 4 . A şadar ş i sistemul celor dou ă cîmpuri ş i existen ţ a unui mare num ăr de paragini, care pe încetul erau transformate în ogoare, caracterizeaz ă agricultura din ţă rile romîne pîn ă la sfîr ş itul veacului XVIII, o evolu ţ ie destul de lent ă fa ţă de avîmtuf ce începuse în secolul XVI. In privin ţ a uneltelor agricole este sigur c ă aratrul primitiv de lemn a fost mult folosit în multe p ă r ţ i ale ţă rii. Plugul de fier şi în genere uneltele de fier se importau din Transilvania, bineîn ţ eles pentru st ă pînii de p ă mînt. Raritatea plugului de fier se vede dintr-un act din 8 aprilie 1557, cînd între lucrurile de pre ţ date boierului Cînda, al ă turi de cai ş i de haine de pre ţ,
1 2 3 4

Doc. priv. ist. Rom., A. XVI, voi. I, p. 313. Ibidem, B. XVI, voi. III, p. 30. Ibidem, XVI, voi. I I I , p. 13. R a i c e v i c i , op. cit., p. 15—17.

40

P. P. PANAITESCU

este trecut „un plug- cu fier" ' ; se subliniaz ă deci c ă acest plug avea fier, spre deosebire de cele obi ş nuite. Ariile pentru treieratul griului cu cai se înmul ţ esc în se colul XVI; în acest veac apare în Moldova un dreg ă tor dom nesc, gumelnic (sau clucer de arie) 2 , care supraveghea ariile cu grîu domnesc sau locul de unde se ridica grîul treierat da- '£ torat domnului ca dijm ă. Ş Folosirea hambarelor de grîne era redus ă ş i din pricina C insecurit ăţ ii din tar ă ; se f ă ceau gropi în p ă mîint, arse ş i pie- ||j truite, în care se ascundeau produsele recoltelor. înc ă din «i 445, burgunzii care veniseră pe Dunăre cu flota au fost impresiona ţi de faptul c ă romînii scoteau grîne, „grîu ş i mei, maz ă re", din gropi adînci, unde le ţ ineau ascunse 3 . Acest sistem de depozitare a grînelor este folosit pîn ă în veacul XVIII. La 1718 boierul moldovean Ilie Catargiu se plînge c ă i s-au jefuit dou ă sprezece gropi de pîini ş i jefuitorii „care nu au putut lua totul, l ă sînd gropile destupate, le-au jefuit al ţ ii, cum au putut" 4 . îngr ă dituri la ogoare se întîlnesc înc ă din secolul 'XV,, cum am văzut mai sus. In numeroase acte de vînzare din Ţara Romînească din secolele XVI—XVII se arată pe moşii „nuiele, garduri" (slav: ruiora) oare se .vînd. Este vorba de locuri îngr ă dite, rezervate pentru finul de iarn ă , în care nu p ăş teau vitele vara, nici nu se cultiva, ci se cosea iarba pentru .rezerva de iarn ă . Era înc ă un chip al st ă .pînului mo ş iei de a- ş i rezerva, . de a pune mina pe p ă mînturile ob ş te ş ti, rupînd prin îngr ă dire o por ţ iune din st ă pinirea comun ă a ob ş tii. Pentru uscarea fînului se foloseau a şa-numitele furci mari, pe care se ridica f3nul la uscat. Un istoric contemporan care poveste ş te r ă zboaiele lui Ion Vod ă din Moldova (1574) spune • c ă turcii prin ş i au fost atîrna ţ i de ni ş te furci mari care se foloseau la uscarea fînului 5 .
Doc. priv. ist. Rom., B. XVI, voi. III, p. 55. Ibidem, A. XVI, voi. II, p. 1 (1551 mart. 21). ■ ' Wawrin, Chronique, edi ţ ia N. Iorga, p. 65. 1 N. l o r ga, Studii şi documente, VII, p. 423. " M i c h a e l i s de
1 2

I s s e l t A m o r f o r t i , Sui ş tetnporis Historia ( I s t o r i a t i m p u l u i s ă u ) , Colonia, 1602, p. 400.

PRODUCŢIA Şl VIAŢA ECONOMICA

41

Dar cea mai important ă lucrare de pe mo ş ii ş i de pe p ă mânturile mo ş ner şş ti, în leg ă tur ă cu agricultura, era îns ă ridicarea morilor. Num ă rul morilor de ap ă este relativ mic în ţă rile romîne, chiar pîn ă la începutul veacului XIX. La 1809 Moriolles, c ă l ă tor francez în principate, scria : „Pîinea este rar ă ş i se afl ă mai mult în ora ş e, din cauza num ă rului mic de mari din ţ ar ă . Ele sînt înlocuite la ţ ar ă cu mori slabe, învîrtite cu bra ţ ele, iar în jurul ora ş elor cu mori de vînt" K Aceste mori învîrtite cu mîna sînt a ş a-numitele rî ş ni ţ e, foarte r ă spîndite în evul mediu în Germania, Polonia ş i Rusia. Rî ş ni ţ a se pune de obi■ cei în tinda casei, are o piatr ă fix ă într-o cutie de lemn, piatra de deasupra este mobil ă ş i are într-o ■ parte o gaur ă , în care este înfipt un lemn. Lemnul ajunge pîn ă în grind ă ş i este învîrtit cu mîna ; rezultatul este o f ă in ă mai mare decît cea de la moar ă 2 . In fiecare sat era o rî ş ni ţă sau mai multe. Astfel în traducerea Evangheliei din 1560 editat ă de Coresi la Braş ov, acolo unde se vorbe ş te de „piatra de moar ă ", în textul vechi romînesc avem : „rîşniţa satului" 3. Totuşi în veacul XV num ă rul'morilor pe domeniile feudale începe s ă creasc ă . La 1421, sub Radu Prasnaglava, m ă n ă stirea Cozia avea în ţ ar ă 15 sate, dintre care 12 aveau cîte o moar ă 4, ceea ce este totu ş i destul de pu ţ in. Mori erau mai ales în tîrguri : la 1402 Alexandru cel Bun înt ă re ş te m ă n ă stirii Moldovi ţ a dou ă mori la Baia, una în ă untrul tîrgului, alta la marginea lui 5 . Aceste mori domne ş ti, la care erau obliga ţ i s ă lucreze supu ş ii domnului, ş i în acela ş i timp s ă le p ă zeasc ă ş i s ă le dreag ă , cînd se stric ă , formau un venit domnesc însemnat. Cînd Radu cel Frumos, în 1464, d ă ruie ş te m ă n ă stirii Snagov morile domne ş ti de la Didrih, el porunce ş te : „oricîte sate au p ă zit aceste mori, cît timp au fost domneşti, acelea să le păzească şi să le
M o r i o l l e s , Le voyage en Moldavie (C ă l ă toria în Moldova) Bucureşti, 1909. p. 292—293. Pentru descrierea rî ş ni ţ ei cf. T. P a m f i 1 e, Industria casnic ă la* ■romini. Bucureşti, 1910, p. 176. C o r e s i , Tetravanghelul, ediţia arhiereului Gherasim, Bucureşti, looy. l P. P. P a n a it e s e u , Documentele Ţă rii Romlne ş ti, p. 128—130. M. C o s t ă c h e s c u , Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan tel Mare, I, p. 45.

42

P. P. PANAITESCU

dreag ă cînd se stric ă " '. Didrih era un tîrg, aproape de Ialomi ţ a. Alte tîrguri cu mori domne ş ti în Ţ a ţ a Romîneasc ă în secolul XV sînt pe lîng ă Tîrgovi ş te ş i Rîmnic (Vîlcea), iar în Moldova la Ia ş i, Piatra, Bac ă u, Ş iret. Num ă rul morilor de la sate cre ş te în secolele XVI—XVII odat ă cu cre ş terea agriculturii. Astfel, la începutul veacului XVII, Dimitrie. Gantemir spune c ă „morile de ap ă , care sînt dese pe Ş irei, dau marelui comis un venit anual de 20 000 de galbeni" 2 . Totu ş i ele nu erau suficiente pentru hrana întregului popor ş i alimentau mai ales nevoile de făină ale boierilor, oraşelor şi bineînţeles şi ale exportului. Cultivarea zarzavatului cerea cunoa ş terea unei tehnici speciale în Agricultur ă , anume tehnica r ă sadurilor ş i a ro ţ ii cu ap ă , cu canalele de udat planta ţ iile. Cultura- zarzavatului n-a fost cunoscut ă în ţ ara noastr ă pîn ă în veacurile XVI—XVII decît în mic ă m ă sur ă . Raicevici spune, la sfîr ş itul veacului XVIII, c ă „odinioar ă " romînii nu cuno ş teau alt ă plant ă de gră din ă decît varza 3 . In documentele din secolul XV se pomene ş te numai varza între dijmele de zarzavat, nu ş i alte zarzavaturi : la 1458 Ş tefan cel Mare scute ş te satele Episcopiei de Roman de dijma de varză 4, la 28 septembrie 1615 într-un act moldovenesc se pomene ş te zecimala din varza din mai multe sate „de la cei ce vor fi f ă cut acolo gr ă dini" 5 . In 25 nov. 1606 se aminte ş te, pe lîng ă darea de varz ă , ş i cea de maz ă re 6 . In secolul XVI se înmul ţ esc actele de proprietate în care se arat ă existen ţ a gr ă dinilor de legume pe mo ş ii, folosindu-se în actele slave termenul grecesc: perivoli; (într-un act muntean din 12 mai 1603 este îns ă scris : gr ă dina de legumi de la tîrgul Buz ă ului) 7. E probabil c ă m ă car în parte în Ţ ara Romîneasc ă l ă rgirea îndeletnicirii gr ă din ă ritului se datore ş te gr ă dinarilor veni ţ i din sudul Dun ă rii. In Peninsula Balcanic ă , v ă ile dintre res

P. P. Panaitescu, Documentele Ţă rii Romîne ş ti, p. 258. D. Cantemir, Descripţia Moldaviae, p. 80. R a i c e v i c i , op. cit.. p. 22. 4 J. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I, p 10—II Doc. priv. ist. Rom., A. XVII, voi. III, p. 226 ' Ibidem, vo!. II, p. 74 7 Ibidem, B. XVII, voi I, p. 85—86.

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA

giunile muntoase, în special în jurul ora ş elor, erau cultivate cu legume, încă din vechime. Plutarh vorbeşte de grădinile de zarzavat din jurul ora ş elor grece ş ti. Gr ă din ă ritul s-a dezvoltat mult în vremea Imperiului Bizantin ş i a r ă mas ş i sub st ă pînirea turceasc ă . Este caracteristic faptul c ă multe zarzavaturi au în limba romîn ă numiri bulgare ş i sîrbe ş ti din limba nou ă ,, ca ş i turce ş ti : p ă stîrnac, praz, fasole, castravete, morcov, p ă trunjel, ţ elin ă (slave noi), p ă tl ă gele, bame, zarzavat (turce ş ti) ş i numai varza, ceapa, lintea, napul sînt latine, iar maz ă rea are un nume care pare s ă fie dacic. Pîn ă ast ă zi în unele regiuni din Ţ ara Romîneasc ă gr ă dinarul e numit „sîrb" (de pild ă în p ă r ţ ile Tîrgovi ş tei). In orice caz în ţ ara noastr ă ş i gr ă din ă ritul a urmat o evolu ţ ie progresiv ă , al ă turi de agricultur ă , evolu ţ ie ce se poate urm ă ri în actele vremii. Viile sînt pomenite în cele mai vechi acte ale Ţă rii Rotnîne ş ti ş i ale Moldovei. Urinele viilor dacice se g ă sesc în s ă p ă turile arheologice ş i ele sînt pomenite din vremea lui Burebista, regele dac care le-ar fi stîrpit. Vinul era unul din cele mai vechi m ă rfuri pe pia ţ a intern ă . Astfel se explic ă perceperea unui impozit în bani pe viile din Ţ ara Romîneasc ă , numit perper, cu numele unei monede de origine bizantin ă (hyperpiron) care se folosea efectiv la noi numai în veacul XIV ş i la începutul celui urm ă tor. Toate impozitele erau percepute în natur ă , numai darea asupra vinului era în bani, fapt explicabil prin aceea c ă vinul se vindea la tîrg pe bani. Vinul roniînesc era ş i marf ă de export. Cronicarul polon Matei de Miechow men ţ ioneaz ă c ă : „In Rusia (adic ă provinciile ruse ş ti ale Poloniei, deci Ucraina) se aduce vin din Ungaria, Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă " x. Celebrele vii moldovene ş ti de la Cotnari ş i Hîrl ă u sînt plantate într-o epoc ă apropiat ă de întemeierea ţă rii. Vi ţ a de Cotnari ş i cea de la Hîrl ă u este vi ţă de lokay, ceea ce ne permite s ă presupunem c ă ea a fost s ă dit ă de vieri adu ş i probabil de primii domni sau de unii boieri mari, din Ungaria. Din Moldova, vi ţ a de Cotnari a fost dus ă în Polonia ş i plantat ă , în secolul XV, în Liov, unde s-a men ţ inut
Pistorius, I, p. 141.

Matei

de Miechow, Sarmatia Asiana ataue europae, ediţia

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOiMICA

a doua jum ă tate a secolului XVI în. Ţ ara Romîneasc ă a fost foamete de patru ori. Alte perioade de foamete tot atît de cumplite se pomenesc ş i în veacul urm ă tor atît în Ţ ara Romîneasc ă cît ş i în Moldova. Dup ă cum au ar ă tat clasicii marxismului, ş i în primul rînd Karl Meşteşuguri, Marx, un pas însemnat pe calea dezvolt ă rii producţiei este diviziunea muncii între meşindustrie casnică, teşuguri şi agricultură". In formele înmine cepătoare ale producţiei feudale, agricultorii erau în acela ş i timp ş i me ş te ş ugari, adic ă produceau ei singuri uneltele de munc ă , transport etc, de care aveau nevoie, atît ei, cît ş i st ă pînii domeniilor feudale. Prima diviziune a muncii între meseria ş i ş i agricultori a fost formarea artizanatului, a me ş te ş ugurilor de la ora ş e. Numai marea industrie capitalist ă des ă vîr ş e ş te separarea între agricultur ă ş i industria casnic ă ţă r ă neasc ă , c ă reia îi smulge r ă d ă cinile : torsul ş i ţ esutul '. In primele secole, în ţă rile romîne aceast ă 'separare este foarte pu ţ in evident ă . Industria casnic ă este mult dezvoltat ă ş i chiar primii meseria ş i de la ora ş e erau în acela ş i timp . agricultori pe p ă mîntul ora ş ului, a ş a încît vechile tîrguri erau mai mult ni ş te sate mari. Un fapt care merit ă subliniat este acela c ă pîn ă în secolul XVII meseria ş ii de la ora ş e care se îmbog ăţ eau î ş i plasau banii cump ă rînd p ă mînt; idealul lor era s ă i se transforme în st ă pîni de mo ş ii. In primele secole ale evului mediu, ş i la noi, ca ş i în alte ţă ri ale Europei, se constat ă la sate dou ă feluri d& industrii ţărăneşti: industria domenială şi cea casnică ţărănească, adică me ş te ş ugarii care lucrau la curtea boierilor ş i a m ă n ă stirilor ş i aceia care lucrau pentru dîn ş ii ş i eventual pentru vînzare, în casele lor, la sate. In ţă rile din apusul Europei — ş i vom vedea c ă acela ş i lucru se petrece ş i la noi, — ţă ranii erau da"tori seniorului, pe lîng ă dijma din produse agricole ş i animale, Ş i cu anumite obiecte fabricate (oale, potcoave etc.) 2 . In marea sa lucrare asupra me ş te ş ugurilor în Rusia, istoricul soviel K. Marx, Capitalul, II„ partea a 11-a, p. 662. P. B o i s s o n a d e , Ie travail au Mouen Aee (Munca în evul mediu), Paris, 1925, p. 220. '

46

P. P. PANAITESCU

tic B. A. Rîbakov observ ă c ă în evul mediu se pot distinge trei feluri de me ş te ş uguri : me ş te ş ugul sau industria domenial ă , cea s ă teasc ă , casnic ă ş i cea de la ora ş e, pe care le studiaz ă în capitole separate '. Acelaşi lucru se constată şi în istoria meş te ş ugurilor în ţ ara noastr ă. Meşteşugul domenial, adică meseriile practicate la curţile boierilor ş i m ă n ă stirilor sau pe mo ş ii, pentru îndestularea nevoilor cur ţ ii feudale, au un caracter deosebit în ţă rile romîne : ele sînt în genere practicate de robii ţ igani. într-o epoc ă în oare me ş te ş ugarii robi disp ă ruser ă în cea mai mare parte a ţă rilor din Europa, ei „se men ţin în ţă rile noastre, datorită slă biciunii industriilor feudale or ăş ene ş ti ş i a ora ş elor în genere, ş i aceast ă stare se datore ş te iar ăş i în mare parte stoarcerii economice la care erau supuse ţă rile noastre din partea turcilor. Ţ iganii robi erau ş i me ş te ş ugari, mai ales în lucrarea metalelor : potcoave, arme, unelte. A ş adar, curţile boiere ş ti îş i confecţionau armele şi uneltele ou ajutorul muncii acestor robi. Numaru! lor era foarte mare înc ă de la începutul întemeierii ţă rilor romîne: înc ă din 1392 m ă n ă stirea Cozia avea 300 de s ă la ş e, adic ă de familii, de ţ igani robi 2 . Socotim c ă ţi ganii robi de pe domeniile feudale se mai duceau în tîrguri, la sate, la alte curţi şi lucrau .acolo pentru nevoile altor persoane sau comunit ăţ i, în afar ă de st ă pînii lor, în schimbul unei pl ăţ i în natur ă sau în bani. Dovad ă c ă a ş a stau lucrurile este formula din numeroase acte domne ş ti de confirmare a st ă pînirii unor ţ igani, „cu tot venitul" 3 . A ş adar ţ iganii produceau venituri. Intr-un act din 1453, domnul Moldovei interzice tuturor s ă opreasc ă , s ă re ţ ie sau s ă ascund ă pe ţ iganii m ă n ă stirii Neamţ 4 , de unde rezult ă c ă ei circulau obi ş nuit prin ţ ar ă . Ţ iganii particulari erau chema ţ i la diferite munci domne ş ti, de pild ă la t ă iatul s ă rii la Ocnele Mari 5 . Se constat ă dintr-o sumedenie
"Cf. B. Rîbakov, Remeslo drevnei Ruşi (MeşteşugiMe în vechea 2Rusie), Ed. Academiei de Ştiinţe, Moscova, 1948. P. P. P a n a i t e s c u, Documentele Ţării Romînesti, p. 57. 3 Wickenhauser, Woronetz, p. 179—181 (din 1490 mart. 16)\ 4 M. Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ş tefan cel Mare, II, p. 442. 5 VI, 1946, p. 82.
A Sacerdoţean-u, Din arhiva mănăstirii Cozia, în Hrisovul,

.

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA

47

de acte din Moldova din secolele XVI—XVII că ţiganii particularilor, ca ş i cei domne ş ti erau dependen ţ i de marele hatman, care putea s ă -i aduc ă la curtea domneasc ă pentru anumite lucr ă ri. Dependen ţ a ţ iganilor robi de ş eful armatei se explic ă numai prin aceea c ă ei erau chema ţ i la fabricarea ş i repararea armelor o ş tirii, a potcoavelor cailor, a c ă ru ţ elor etc. '. Ţ iganii mai circulau din domeniu în domeniu ş i ca s ă înve ţ e me ş teşuguri. Astfel, în 13 martie 1618 un act moldovenesc arată că mitropolitul Anastasie Crimca avea un ţigan, b ă iat mic, anume Andrei Ghetele, ş i -l d ă duse la m ă n ă stirea Bistriţa, „s ă înve ţe iTi ă iestria fier ă rii" ş i a pl ă tit pentru dînsul 2 . Industria casnic ă de la cur ţ ile feudale nu se m ă rginea la lucr ă rile ţ iganilor. Intre cei ce lucrau la aceste cur ţ i erau ş i ţă rani dependen ţ i care lucrau în schimbul folosin ţ ei unor delni ţ e de mo ş ie, sau scutiri de dijm ă . Este posibil ca Ia curtea domneasc ă sau la alte cur ţ i foarte bogate s ă îi fost angaja ţ i ş i me ş teri str ă ini. Nu ş tim ce fel de me ş teri au fost aceia care au ascuns tezaurul lui Vlad Ţ epe ş ş i pe care cruntul domn i-a omorît, ca s ă nu dea la iveal ă taina 3. La 24 aprilie 1606 se d ă porunc ă domneasc ă dreg ă torilor din Hîrl ă u s ă lase în pace omul m ă n ă stirii Neam ţ , „care le este lor ş i morar ş i berar ş i de toat ă treaba" 4. Me ş te ş ugarii dependen ţ i (rumîni sau vecini) care lucrau pentru nevoile cur ţ ii feudale sînt în ş ira ţ i într-un privilegiu de scutire al episcopiei de Huşi, din 1629 ; la această dată domnul Moldovei scute ş te urm ă torii meseria ş i ş erbi (poslu ş nici) ai episcopiei, de unde se poate vedea care erau pe atunci meseriile necesare domeniului ş i curţii episcopale : doi cojocari, un croitor, un butnar, un curelar, un olar, un m ă celar 5 . O form ă caracteristică a industriei casnice domeniale este existen ţ a anumitor ramuri de prelucrare a produselor domeniului. Acestea apar mai ales în Moldova, înc ă din prima juDe exemplu, actul din 11 aprilie (1618—1620). Arh. Stat. Ia ş i, LDXXV/4. PR DH ?- - LXXXIII/167. , Povestirile germane despre Vlad Ţepeş, C. K a r a d j a, Incunabulele^ care vorbesc despre Vlad Ţ epeş, Bucureşti, 1931, p. 11. Acad. R.P.R. LXXII/17, docum'ent moldovenesc. Arh. St. Buc, Ms. 543, f. 26. nrw'

I. dîrstele. Este interesant de observat c ă în a doua jum ă tate a secolului XV.. St. 17. aceasta fcfin urm ă mai ales la tîrguri..R. Documentele lui Ş tef ă ni ţă Vod ă . C o s t ă c h e s c u . care se aşezau cu privilegiu domnesc. op. Rimnic. mult mai dezvoltat ă ş i mai veche decît industria domenial ă . fie c ă e vorba de cei liberi. "M. El pomene ş te trei plante din care/ se scot vopselele albastre pentru pînz ă . 313—314.. a înc ă lţă mintei (opinci) . Anumite ramuri ale industriei casnice exist ă în orice sat care tr ă ie ş te în epoca feudal ă ş i nici nu mai au nevoie de documentare : confec ţionarea îmbră c ă mintei. Ea se exercita de c ă tre ţă rani. 1 Documentele lui Ştefan cel Mare. fie de cei dependen ţi. fire ş te. adică desp ă r ţ irea me ş te ş ugurilor de agricultur ă. . II. p. dogarii formeaz ă o meserie s ă teasc ă foarte veche ş i foarte important ă . * Ibidem.t Bogdan.P. cit. p. Este aici dovada unei treptate diviziuni a muncii. 187—188. P.ş i valorifice domeniile. Pecefi. Arh. ş i mai ales în veacurile urm ă toare. 323—325. II. anumite ramuri ale industriei alimentare cum sînt morile de mîn ă (rî ş ni ţ e) . de asemenea olarii. dar depinzînd tot de m ă n ă stiri ş i de marii feudali. 164. La sfîr ş itul veacului XVIII Carra admira industria casnic ă a vopsitului lînii ş i pînzei de in. M. R. Ep. ceea ce înseamn ă c ă acest fel de industrie trece Ia oraşe. C o s t ă c h e s c u.. cu r ă d ă cini pîn ă în preistorie. toate pentru firele textile. adică torcă tor ie de tină . bineîn ţeJes cu muncă servilă. Acad. alte dou ă pentru ro ş u ş i galben pentru vopsitul pieilor 3. CUI bis/4 (1604 iunie 512). aceste industrii cu ma ş ini primitive de pe marile domenii feudale încep s ă apar ă mai rar în actele domne ş ti de înt ă rire. op. melni ţ a. apoi valila. p.P. sladni ţ a (pentru bere) 2 . Carra. I. adic ă / ş iua de b ă tut sumane ş i stup ă . PANAITESCU m ă tate a veacului XIV ş i sînt o dovad ă c ă boierii moldoveni încearc ă chiar de pe acum s ă . cit. 175. p. Actele domne ş ti amintesc de obliga ţ ia satelor a ş ezate aproape de curtea domneasc ă de a da seu de vac ă (pentru lumîn ă ri şi M. p. Astfel avem pe aceste moşii aşa-numitele jerstvilo. ■ adic ă ma ş ina pentru meliţat cînapa (toate trei se pomenesc pe aceea ş i moş ie moldoveneasc ă fntr-un act din 1448) '. In afara de acestea avem ş i steze (un fel de piu ă pentru b ă tut pînza). 89. Industria casnic ă a ţă ranilor era.

St. In procesul mănăstirii sfînta Troiţa din Bucureşti. CLXXXI/87. ceea ce înseamn ă c ă nu aveau o singur ă specialitate ş i separarea muncii în sînul me ş te ş ugurilor de sat nu era prea evoluat ă . C ă rbunele se fabrica în p ă duri. Buc.. Voyage en Crimee. Pentru aceasta domnul nume ş te spre cercetare. 195. 11 mai 1661. Un interesant act din vremea lui Mihai Viteazul aruncă lumină asupra situaţiei meşterilor de sate. en Valachie et en Moldavie (C ă t ă torie în Crimeea. Buc. Arh. dar principala lor ocupa ţ ie era me ş te ş ugul. R. 5 Pece ţ i. care treceau prin ţ ar ă cu c ă ru ţ ele lor înalte. erau cunoscuţi peste graniţele satului. dar sînt cazuri ş i cînd se vlnd vecini 5 . A. 8) Ibidem. Acad. 4 Arh. 63.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 49 .R. ' Ibidem. Totu ş i trecerea de care se bucurau ca speciali ş ti este destul de mare .. Paris. aveau pămînt de agricultură. In secolul XVI numărul meş te ş ugurilor de la sate este în plin ă cre ş tere. de multe ori în listele de rumîni ale m ă n ă stirilor ş i boierilor din Ţ ara Romîneasc ă apar oamenii cu apelativul : maistor sau me ş ter 6 . Maistorii sau me ş terii de sat au oarecare vaz ă . p. R. DCXXIII/59 (1645 aug. Pîn ă la mijlocul secolului XIX se puteau vedea în Moldova convoiuri de căruţe de cărbunari ţărani.). N. ocine în sat. 6 Acad. Ei au oarecare stare. deci chemaţi la lucrări în locuri dep ă rtate... în Transilvania c ă rbunarii de codru aveau privilegii înc ă din 1300. cu mai mulţi oameni dinş V ă c ă re ş ti. au. 8547 . Este de observat c ă în documente ace ş ti me ş teri de sat sînt numi ţ i „maistor". lîng ă ora ş . edi ţ ia a II-a . se pune întrebarea dac ă moara acelor oameni a „înecat" vadul marii de mai jos al m ă n ă stirii. de Demidoff. în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova). R. E vorba de oameni <*a're.R..). de cele mai multe ori f ă r ă nici o alt ă specificare a specialit ăţ ii lor. astfel cînd e vorba de m ă rturii cu oameni buni ş i b ă trîni. Nu este vorba îns ă numai de oameni liberi . In industria s ă teasc ă se constat ă o anumit ă evolu ţ ie a producţiei în decursul veacurilor.PR..P. s ă pun) l ş i de asemenea livr ă ri de c ă rbune 2 . în care aveau c ă rbuni de lemn 3 . (1647) . desigur. XLIII/l (1627 sept. (1648 iulie 20). Foto XXXIV/32 (1641 ianuarie 8). Dintr-un Lemn. (1629 oct. CXII/55. St. Mr. Acad. — Viata feudal ă — c. pe doi boieri ş i patru Act» pentru m ă n ă stirea Hlincea. la Muzeul romîno-rus. A. 1854.P. ei sînt de obicei ale ş i pentru aceasta înaintea altor ţă rani 4 .

S a c e r d o ţ e a n u . B. ist. Album paleografie. XVI. au lucrat în clac ă . Acad R. s ă fie pentru treaba armelor domniei mele" 9 .. schimb ă pe Onofrei din Vîlc ă ne ş ti. DXCIV/12 (1636 aug. A. voi. A ş adar iazul morii a fost fă out. ş erbii m ă n ă stirii. La 1573 egumenul de la m ă n ă stirea Bistri ţ a (Vîlcea) arat ă c ă a cheltuit cu iazul morii de la B ă beni 3 800 de aspri „ ş i alte bucate multe mînc ă toare". moldovenesc. ist. Rom. Ace ş ti me ş teri de sate erau pl ă ti ţ i în bani. gratuit. noi 2/1949. Ibidem. DXCIV/7 (1624 febr 12). anume Patrichie al lui Lupu marele vornic ş i adaug ă domnul în actul de schimb : „l-am pus (pe Patrichie) în cetatea domniei mele. voi. ca s ă fie exper ţ i în proces. Ace ş tia sînt: Gutîie din Bîrze ş ti. „ca s ă fie tocmelnici pe acele vaduri"' 1 . Intr-un act moldovenesc din 1598 apare un martor: Samson scutar din Suceviţa 8. Acest me ş ter de sat era un ţă ran dependent. muncitorii „necalifica ţ i" care nu erau al ţ ii decît rumînii. cu me ş teri pl ă ti ţ i în bani. Ibidem. ' Arh. V. LXXX/136 (1608—1611) doc. Interesante sînt meseriile de sat în leg ă tur ă cu fabricarea armelor. XVII. Ia ş i. Aohiz. seria romineasc ă . Ibidem. domnul Mol. unele dep ă rtate. A ş adar m ă rturia ca s ă zicem a ş a a me ş terilor în calitate de tehnicieni era primit ă de judecata domneasc ă . . PANAITESCU maistori de mori. A. CXLI/1 (1627 oct. 20).dovei. 558 (1620 iunie 15). La începutul secolului XVII apar rachierii: un Radul rachiariul în Ţ ara Romîneasc ă la 1624 6 ş i înc ă mai înainte o Neag ă rachiereasa 7 . B. Florea ş i Stoica din Mogo ş oaia. mai ales cînd lucrau în afara satului lor. nu cu ziua) ş i adaug ă : „iară f ă ră ce am plă tit. VI. pi. p.R. Ei sînt adu ş i din sate. XVI. St. 10 iulie 1517. pe de o parte. priv.muncit mult ş i cu oamenii m ă n ă stirii" 2. II. „Radul cureliariul" 4 (acesta din urm ă cu ocin ă în satj.50 P. un v ă rd ă rar Ia începutul secolului XVI (de fapt v ă dr ă rar) 5.. Doc. vecin domnesc. Suceava. priv. p. 8). 225 (1598 mai 15). pe de alt ă parte. p. P. pe alt vecin. III. un 1 2 3 4 5 8 7 8 Doc. am . Miron Barnovschi. voi. „ ş i" am pl ă tit tot cu stînjenul" (deci cu bucata. Oprea din Opre ş ti. deci o dovad ă de faima de care se bucurau unii meş teri de sat în afara marginilor satului. 311. Rom. Ibidem. Intre me ş te ş ugarii de sat cu o anumit ă specialitate întîinim în actele secolului XVf-XVII pe un Stan „piptănarul" 3.P.

Venitul de la meseria ş ii dependen ţ i coloniza ţ i în sat era desigur un venit :n bani. 2 Ibidem. C o s t ă c h e s c u. Me ş terii de sate nu erau me ş teri în industria casnic ă . chiar la distan ţ e mai mari. Domnul scute ş te pe ace ş ti me ş teri ■ dependen ţ i. Astfel se explic ă o serie de nume de sate din ţă rile romîne c a : Scuta ş i (înc ă din secolul XV). voi. ciubotari..PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 51 vecin. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan 4 . p . Domnul ţă rii a avut nevoie de dînsul ş i 1-a ob ţ inut prin-* tr-un schimb cu boierul s ă u. 3 Doc. Bu ş tenari. cum arat ă documentul citat. ci produceau pentru vînzare şi pentru piaţ-a internă. XVI. Este limpede deci c ă ace ş ti me ş teri de sat se ocupau ş i cu agricultura. ist. au protejat a ş ezarea pe mo ş ii a unor asemenea me ş teri. Domnii. Domnul adaug ă „acest venit s ă fie al m ă n ă stirii noastre" '. „s ă aduc ă orice fel de me ş ter. între altele ş i de ili ş . Astfel. Din acela ş i privilegiu se în ţ elege c ă s ă tenii din satul m ă n ă stirii umblau în ţ ar ă cu marf ă ş i vindeau oale ş i alte m ă rfuri. Sînt sate care se specializează în anumite produse pe care le furnizeaz ă pe pia ţ a intern ă . ISO. curelari ş i al ţ ii. în afara marginilor satului lor. 461—462. 1597 pentru m ă n ă stirea lui Ia ţco se arată c ă în satul ei se aflau me ş teri cojocari. pe care le vindeau în tar ă . o rentă feudală în bani. D. Fauri. IV. In sate se puteau deci g ă si armurieri. adic ă de dijma de grîne 3 . priv. Pîn ă în timpurile noastre locacel Mare. în în ţ elesul vremii. care putea fi folosit la cetatea domnului din Suceava. p. II. sau rus sau grec sau de orice limb ă sau cojocari sau orice fel de me ş teri". într-o confirmare din 19 sept. A. Rom. M. ciubote ş i curele ş i c ă între munca lor de plugari ş i meserie nu exista o desp ă r ţ ire. nu numai cu cojoace. Muntenii Scuta ş i. Era un me ş ter de arme. Alexandru Vod ă al Moldovei d ă un privilegiu satului m ă n ă stirii lui Ia ţ co. Ş i alte m ă n ă stiri moldovene ş ti. avea privilegiu asem ă n ă tor pentru „cojocari ş i oricare me ş teri din satele acestei m ă n ă stiri" (1448 aprilie 5) 2. în 1453. ( I . la cererea feudalilor. care produceau venit st ă pînului mo ş iei. Ei reprezint ă deci un stadiu mai înaintat decît aceast ă industrie primitiv ă . pe care o plă teau ace ş ti me ş teri st ă pînului din venitul produselor lor. Aceste documente ne îng ă duie s ă privim ş i alte aspecte ale meseriilor de sat. 310—311. de pild ă Pobrata. Lop ă tari etc.

Ora ş ele din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova au o evolu ţ ie înceat ă ş i nu ajung niciodat ă la înflorirea pe care au avut-o comunele din multe alte ţă ri din Europa. 534 documente slavo-romîne. precum şi exportul for ţ at în Turcia. iar un anumit cartier din Curtea de Arge ş furniza oale. (Manuscrisele slave şi ruse din bibliotecile romîneşti) Petersburg. cele din Moldova. hamuri de cai. PANAITESCU litatea Pietro ş i ţ a pe Dîmbovi ţ a furniza covoare. nu centre de produc ţ ie me ş te ş ug ă reasc ă .* te ş ti întrec importan ţ a unor aspecte din industria casnic ă . fr ăţ ii (bratstvo). Prîma ş tire documentar ă despre o breasl ă de meseria ş i din Moldova este din anul 1570. nu există o categorie organizată a meseriaşilor în ora ş ele romîne ş ti. de ş i. Pe cînd în Transilvania breslele or ăş ene ş ti erau în floare în secolul XIV.52 P. Bogdan. care cu coviltir. pentru producerea de marfă. Toate celelalte ştiri despre breslele din Moldova şi Ţara Romînească încep abia în secolul XVII. Bistriţa. Î83. piaţa din Ţara Romînească era într-atîta tributar ă produc ţ iei me ş te ş ug ă re ş ti din Transilvania. 199—202. ele au în istoria producţiei meşteşugăreşti din ţările romîne un rol important. cuie de şindrilă. cizme. I. cînd creşterea pieţei interne. aici ele încep s ă apar ă abia la sfâr ş itul secolului XVI. Cluj sau Sibiu. Breslele din secolele XVII—XVIII erau organizate. de unde deriv ă cuvSnVezi cap. • 3 I. pălării. A ş adar meseriile să . cojoace. toci le seu. In aceste condiţii. Ora ş ele din ţă rile romîne au fost în primul rînd centre de schimb. Slavianskia i russkia rukopisi v ruminskik bibliotek. In veacul XV. 1905. nici m ă car a centrelor din Transilvania ca Bra ş ov. cum vom vedea. Ora ş ele. 143. despre „frăţia zugravilor" din Suceava 2. Caracteristic pentru ţă rile romîne este apariţ ia tîrzie a breslelor. numindu-se ca în Liov sau Chiev. A. dup ă cum se va vedea în capitolul privitor la ora ş e din prezenta lucrare. aduc o cre ş tere a produc ţ iei me ş te ş ugă reşti de la oraşe. J (1413) şi G r. Meseria ş ii de Ia ora ş e formeaz ă partea cea mai evoluat ă a produc ţ iei me ş te ş ug ă re ş ti. drugi de fier pentru ferecarea carelor. P. negustorimea era destul de însemnată. ca marele comune din evul mediu '. săpun în bucăţi 3 «fi bineînţeles arme de tot felul. p. 1 2 . p. Relaţiile Ţării Romîneşti cu Braşovul. încît se importau de acolo cuţite. m ă cgr pentru -pia ţ a intern ă . I a ( i m i r s k i . p. 291. dup ă moda ruseasc ă apusean ă .

s ă p ă tori de ş an ţ uri. ca ş i în alte ţă ri. Despre rolul acestor meseriaş^ de oraşe avem unele informa ţ ii din secolul XVI. . Bucureşti 1939. la 1495 4 . 1 8 4— 1 8 5 . Tive ş ti pe Berheci. Cînd Petru Cercel ş i-a mutat scaunul de la Bucureşti la Tîrgovişte în februarie 1584. calfe ş i uce. Deci cu trei genera ţ ii înainte un croitor (termenul este scris romîne ş te în uricul slav) achizi ţ ionase un sat întreg. Individual se constat ă un num ă r de meseria ş i cu situa ţ ie destul de înfloritoare înc ă din primele secole ale vie ţ ii politice din ţă rile noastre. ca dovad ă c ă domnia proteja me ş te ş ug ă rimea or ăş eneasc ă împotriva boierilor feudali. I I . Legrand. P a v 1 e s c u. au fost uciş i" 2. Astfel. arhitec ţ i. dup ă cum spune un martor ocular : „Toţi meşteşugarii. Leg ă tura acestor me ş te ş ugari de la ora ş e cu dom. aveau catastiful ş i pecetea lor. In timpul luptelor care pricinui-ser ă c ă derea lui Despot Vod ă în Moldova.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 53 tul romînesc breasl ă .. 174. In secolul XVIII apare denumirea turceasc ă de isnaf pentru breslele din Ţ ara Romîneasc ă .« nici. „cu toată curtea". un mare num ă r de meseria ş i de la ora ş e a/U fost uci ş i. Paris. dintre care cei mai mul ţ i erau nem ţi sau italieni. Economia breslelor In Moldova. S o m m e r. în Ţ ara Romîneasc ă un v ă taf. p . Aceste informa ţii de ş i sporadice dovedesc existen ţ a unei categorii de meseria ş i în ora ş ele noastre. In aceste lupte me ş te ş ugarii luaser ă parte domnului împotriva boierilor. zidari. Î944. în vremea lui Ş tefan cel Mare. p. de data aceasta din Ţ ara ■ Romîneasc ă . nepotul lui Costea croitorul. Apari ţ ia tîrzie a breslelor de meseria ş i în ţă rile romîne nu înseamn ă c ă nu existau mai de mult me ş te ş ugari la ora ş e. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă . în E. In fruntea breslei era în Moldova un staroste (b ă trîn). atunc'i „s-au mutat ş i to ţ i negustorii ş i meseria ş ii (artigiani) din Bucure ş ti" 3. în 1563. . ace ş tia nu erau îns ă organiza ţ i pe bresle. fapt care explic ă plecarea ilor o dată cu curtea domneasc ă . 4 S tu d ii ş i cercet ă ri d e isto rie m ed ie. vinde un sat. în sensul c ă executau comenzi pentru curte. la Ş t. Sivori. grade de me ş teri. cîţi erau : fierari. Deux vies de Jacques Basilicos. Aceste asocia ţii. Iura. care î ş i avea însemn ă tatea ei. Ace ş ti meseria ş i depindeau de curtea domneasc ă . privilegii acordate de domnie '. statute. nia se vede ş i din alt ă informa ţ ie. 1 951 . Sibiu. P a s c u. ca st ă pîn E.

I. Un alt caz este al lui Stanciu aurariu care în vremea lui Ş tefan cel Mare avea un loc de moar ă . In Moldova. devenit stăpîn de moşie. p.mînt. 10 februarie 1620. Alexandru cel Bun pune pe doi zugravi.ş i plaseze banii cî ş tiga ţ i în cump ă r ă ri de pă '.' „sau o cas ă sau un pridvor" (prin urmare în arhitectura civil ă ) ş i în schimb le d ă dou ă sate întregi '. Pera teslar 4. într-o m ă rturie pentru grani ţ ele unui Joc din oraşul Bucureşti în 4 ianuarie 1644 se vede că vecin ă t ăţ ile erau : Paraschiva croitor. p. autohtoni dup ă nume : Nichita şi Dobre. Num ărul mare de cojocari care m ă rturisesc pentru unul dintre ai lor arat ă c ă între ace ş ti oameni era o leg ă tur ă de solidaritate care se poate explica nu1 M. clopotarilor. fiecare deosebite după specialitatea lor. cînd apar ş i breslele. XI/1. p. PANAITESCU feudal. pentru lucră rile lor. P. deosebite în ora ş unde se aflau atelierele croitorilor. Acest croitor. tendin ţ a lor este pur feudal ă . Existen ţ a tuturor acestor case de croitori. Aceste aspecte feudale ale vie ţ ii me ş te ş ugarilor din oraş ele noastre se v ă d ş i din felul cum sînt r ă spl ă ti ţ i de domn. ca şi ale altor meseriaşi. * Muzeul istoric al oraşului Bucureşti. între martorii cump ă r ă rii apar : Dumitru cojocar. 131—124. îmbog ăţ it. I. Buc. situa ţ ia meseriaş ilor din ţările romîne se schimb ă . 285 şi II. deci era o mare boieroaic ă 2 . Dobre cojocar. Aceasta înseamnă că nu avem a face cu simple locuinţe ale meseria ş ilor. era desigur un me ş te ş ugar de ora ş . este o dovad ă c ă de pe atunci erau str ă zi cu specializ ă ri de meseria ş i: strada bl ă narilor. iar so ţ ia sa st ă pînea patru sate. doc. Vladul cojocar. Arvat croitor. nr. g ă it ă narilor etc. . Me ş te ş ugarii moldoveni îmbog ăţ i ţ i nu tindeau spre un patriciat or ăş enesc . C o s t ă c h e s c u . Documentele lui Ştefan cel Mare. să . masate pe acest loc. nepotul lui Stoica croitor. Ei formeaz ă în ora ş e comunit ăţ i destul de puternice. St. 2 I. La 10 februarie 1620 M ă rit ă cojocarul din Tîrgovi ş te cump ă r ă o ocin ă la D ă rm ă ne ş ti în jude ţ ul Prahova .54 P. m ă car în primele vremi. Stavropoleos. 1774. State cojocar. o st ă pîn ă de mo ş ie. Radul croitor. ci cu centre. Bogdan. 3 Arh. 125—126. Antonie croitor3. In secolul XVII. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan cel Mare. să -i zugrăvească două biserici la Roman. Disericile de la R ă d ă u ţ i.

care nu fuseser ă folosite pîn ă atunci.. Dumitru tabacul 1 . depinzînd de ace ş tia. 21 iunie 1628. CLVI/15. XLII/42. necesar ă în chip cu totul imperios cresc ă torilor de vite ş i negustorilor de peşte sărat. Singura industrie din epoca feudal ă care poate purta acest nume. Ţă rile romîne. Intre ■ me ş te ş ugarii din Bucure ş ti din prima jum ă tate a secolului XVII amintim. din cauza num ă rului mare de lucr ă tori folosi ţ i în acela ş i loc este industria minier ă . ist. pentru unele din ele. In genere în ( aceast ă epoc ă este mai probabil ă prima alternativ ă : meseria ş ii ' erau cei ce procurau ş i materialul brut. In secolul XVII la Telega lucrau ţă rani Acad. ceea ce arat ă c ă pe atunci nu se deschiseser ă ocnele de sare din Oltenia. In diploma Ioani ţ ilor din 1247 privitoare la Banatul Severinului se vorbeşte de aducerea sării din Transilvania. nu fac o excep ţ ie în aceast ă privin ţă . de pild ă . In secolele XIII—XIV se deschid în Germania. pe Standul mestegiul (fabricant de pantofi de lux). voi. Ibidem. Mihail s ă bierul 2 . p. pe lîng ă meseriile obi ş nuite: cojocari. ş tim c ă pentru t ă iatul s ă rii erau folosi ţ i ţ igani. I. fiind în acela ş i timp negustori de stofe. este în leg ă tur ă cu domnia.. bl ă nuri ş i alte materii neprelucrate. Sarea era obiect de export. sau de la negustori. Aceast ă ini ţ iativ ă este protejat ă de regi.P. Serbia un mare num ă r de mine de diferite feluri de minerale. B. în special în sudul Dun ă rii : în 1523 este vorba într-un privilegiu de „vama de sare de la vadul Vidinukri" 4. care voiau s ă .PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 55 mai prin existen ţ a unei bresle a cojocarilor la Tîrgovi ş te. nu ş tim dac ă lucrau cu material propriu. 174.P. m ă n ă stiri ş i mari feudali.R. P. croitori. R. cizmari. ca. 97. XVI. priv. lua ţ i de la st ă pînii lor pentru aceast ă munc ă ." Exploatarea larg ă a ocnelor de sare. p. ocna de la Telega ş i Ocna cea Mic ă de lîng ă Tîr-govi ş te. 3 2 1 . 20 aprilie 1627. Aceste ocne apar îns ă în vremea lui Mircea cel B ă trîn 3 ş i sînt minele domniei. zugravi. spre deosebire de alte ocne de sare care apar ţ in particularilor. să fi avut străvechi începuturi populare.ş i îmbog ăţ easc ă tezaurele. P a n a i t e s c u . Ungaria. Este posibil ca exploatarea s ă rii. Rom. Asupra organiz ă rii muncii la ocnele de sare. ' Doc. de la Ocnele Mari. Despre ace ş ti meseria ş i ş tim pu ţ ine am ă nunte. dup ă constituirea lor în state feudale. Documentele Ţă rii Romine ş ti.

R. Ţării Romineşti. VI. adic ă s ă p ă tori de sare. se constat ă în ţă rile romîne ş i' alte mine. M i r o n C o s t i n . p. p. care este partea m ă n ă stirii. pentru c ă cioc ă na ş ii stau pe dedina mă . adu ş i din vremuri vechi de domnii Moldovei ca speciali ş ti în lucrarea minelor 4 . Mitrop. termenul „saug ă ii" e tradus consecvent cu „fossores salis". 141. iar cînd se va face bolovanul pe 20 de bani. s ă nu li se pl ă teasc ă . cînd era bolovanul cîte 20 de bani. Iată dar cum privilegiile feudale adoptau fluctua ţ iile pre ţ urilor de pe pia ţă . 40 de bani. s ă ia iar ăş i cîte 300 de bolovani de sare"2. dar ei trebuiau s ă achite dijma m ă n ă stirii. In secolul XVI. 5 P. In Moldova ocnele de la Tîrgu Ocna erau lucrate de ciang ă i. pe mo ş ia m ă n ă stirii. In vremea lui Mircea cel B ătrîn se deschid minele de aram ă de la Bratilov. astfel s ă ia sfînta m ă n ă stire cîte 150 de bolovani de sare. P.. latină. 54. ediţia E.. edi ţ ia P. 71. Pa. dup ă cum arat ă hrisovul lui Matei Basarab : „S ă se ş tie de rîndul cioc ă na ş ilor. Pentru munca la ocn ă erau pl ă ti ţ i. 9 bolovani s ă li se pl ă teasc ă de schilerii care vor fi. Plata în bani a lucr ă torilor de la ocne (plat ă cu bucata) se explic ă prin aceea c ă sarea era marf ă de export. CCCXXVII/1 Hrisovul. Ung ă Baia de Aram ă . 87. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. destul de pre ţ uit ă . P.t n ă stirii ş i. 1946. p. DCXXI11/42. Matei Basarab face urm ătoarea socoteală în hrisovul său pentru m ă n ă stirea Sadova : „Am miluit m ă n ă stirea înainte vreme cu 300 de bolovani de sare. P. în trad. că l ă torul Bongars spune c ă în Ţ ara Romîneasc ă erau mine de 1 3 3 1 Arh St.P. 318.. 74—75. Panaitescu. R. nici nu lucreaz ă m ă n ă stirii ş i nici nu le ia dijm ă .. Dac ă un ciac ă na ş va t ă ia într-o zi 10 bolovani de sare. Barwinschi.. erau îns ă rcina ţ i pl ă ie ş ii de la Jiblea ş i Spina (la Ocnele Mari). 1944. ci se hr ă nesc. Documentele Ţă rii Romînesti. Iar acum s-a f ă cut bolovanul mai mult. Pentru paza ocnelor.. ■ ' F ' .naitescu. adic ă ţă ranii cu obliga ţ ii militare 3 . pe dedina m ă n ă stirii" l . PANAITESCU dependen ţ i. Deci lucr ă torii ace ş tia erau ţă rani care aveau delni ţ ele lor agricole ca oameni dependen ţ i. iar un bolovan. cî ţ i vor ş edea ş i se vor hr ă ni pe dedina m ă n ă stirii (M ă rgineni). La 15 mai 1651. care erau concesionate de domn unui sas Csap Hanesh 5 .56 P. Al ă turi de minele de sare. a „funiilor" cu care se cobora în ocn ă .. p.. Acad.

I I. In concluzie se poate spune c ă . 107. adic ă nisipul. Studii ş i documente. VIII/20 (23 aprilie 1627). Arhiva Romîniei. ' t J--N . 108. 27. ţările romîne stau în leg ă tur ă cu o serie de drumuri de comerţ şi formează centre de producţie de anumite m ă rfuri ce se pot vinde ş i peste grani ţă . în compara ţ ie cu economia rural ă . se aducea de la Bra ş ov. 213. era „sticl ă ria care iaste de treaba m ă riei sale". c ă ci în 23 aprilie 1627 domnul Moldovei înt ă re ş te m ă n ă stirii Tazl ă u un izvor de p ă cur ă din hotarul satului T ă te ş ti din ţ inutul' Bac ă u. •!• D e n y. totu ş i. St.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 57 chihlimbar ş i sulf (1585) l . pe care o lucraser ă oamenii din C ă lim ă ne ş ti. 1933.I o r g a . Le muezzin Evliya Tchelevi eh Roumanie (Muezinul y ? Celebi în Romînia) Melanges Iorga. Cea dintîi era lîng ă C ă lim ă ne ş ti în Vîlcea. p. . pentru care s-au judecat c ă lug ă rii cu boierul Dub ă u 4 . Singurele manufacturi din epoca feudal ă în ţă rile romîne. 192. p. A r i ce s e u . Izvoarele de p ă cur ă aveau oarecare valoare ş i în secolul XVII. Comer ţ ul "în perioada feudală este condiţionat în general de posibilitatea "transportului pe mare ş i uscat a m ă rfurilor de lux. avem unele ş tiri în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. me ş te ş ugurile or ăş ene ş ti au cunoscut o dezvoltare de propor ţ ii mult mai reduse. „p ă mîntul". M ă n ă stirea Tazl ă u. care se folosea la ungerea ro ţilor de care. * Prin situa ţ ia lor geografic ă ş i prin Comerţul produsele lor. p. Materia prim ă . înfiin ţ ate în Ţ ara Romîneasc ă de Matei Basarab. Buc. Y" C a n t e m i r . Paris. care lucra pe temeiul unui privilegiu 5. p. „cîrpele'\ Era deci o manufactură domnească. despre care se credea pe atunci c ă provine din oseminte omene ş ti 2. p. Descriptio Moldaviae. Cealalt ă . iar în secolul XVII c ă l ă tori ţ i turc Evliva Celebi spune c ă la r ă s ă rit de Rîmnicul Vîlcii se afl ă mina de salpetru (silitr ă ). X. de ş i meseriile ş i industria casnic ă feudal ă din ţă rile romîne au urmat ş i ele o linie ascendent ă . XI. s Arh. Despre exploatarea petrolului. materia prim ă . Satele dimprejur erau datoare s ă furnizeze gratuit. pîn ă la sfîr ş itul secolului XVII sînt „moara de hîrtie" ş i sticl ă ria. ca o dare domneasc ă . Documente. necesare ' H u r m u z a k i . care vorbeşte de petrolul ce ţ î ş ne ş te la suprafa ţă la Moine ş ti 3 . Era deci tot o manufactur ă domneasc ă 6 .

ist. adic ă cel permanent din centrele de pră v ă lii ale oraşelor.. XVI) 4 . V. B. Acest comer ţ este îns ă împiedicat de restrîngerile reglement ă rii feuda/le. ' Ibidem.. voi. III. artere ce legau principalele centre de schimb. In ce prive ş te comer ţ ul intern. „drumul B ă r ă ganului". p. 2 Doc. I. p. XVI. sau de lipsa dor. în Oltenia (27 decembrie 1583) 2 . s ă avem o imagine complet ă a schimburilor comerciale între Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . „drumurile s ă rii". a ş adar. „drumul lemnelor". L e n i n. III. este destul de greu.58 P. voi. 240. Dezvoltarea comer ţ ului exterior nu este singurul aspect al comer ţ ului medieval. A. B. Este vorba. de anumite drumuri de ţ ar ă . Rom. „drumul Bucureştilor". (sec. Aceste drumuri erau întrerupte 1 Vezi V. In a doua perioadă a feudalismului. B. „drumul Mehedin ţ ilor" (8 aprilie 1556) s . Toate aceste împrejur ă ri ale comer ţ ului din epoca feudal ă se reg ă sesc ş i în istoria noastr ă. „drumul Dîrstorului". de la locul de produc ţ ie la locul sau locurile de consuma ţ ie. 10—11 . pomenite în acte. care treceau prin anumite regiuni. . O dovad ă despre importan ţ a acestor schimburi interne sînt drumurile comer ţ ului intern. PANAITESCU cur ţ ilor 1 feudale: alimente. 40. ' Ibidem. dimpotriv ă .•> ' Ibidem. XVI. Avem astfel „drumul m ă laiului" (al meiului) lîngă Dun ă re. care le legau de centrele de produc ţ ie ş i în sfîr ş it de drumurile unor jude ţ e. speciale. produc ă toare de obiecte gata f ă cute ş i de schimbul între aceste produse ş i acelea naturale (agricole ş i animale) ale domeniilor feudale rurale. arme ş i îmbr ă c ă minte. p. ora ş e dintr-o regiune. fie în leg ă tur ă cu unele produse. „drumul porcilor" în Moldova (20 martie1584) 3. drumul obligatoriu. la b ă l ţ iile Dun ă rii. în Opere. precum şi de prevederile privilegiilor. cre ş terea pie ţ ei interne formeaz ă principala condi ţ ie a progresului unei ţă ri '. priv. voi. din lips ă de izvoare mai bogate. voi V. v ă mile interne ale nobililor şi m ănăstirilor. Dezvoltarea capitalismului In Rusia. XVI. or ăş ene ş ti ş i regale: dreptul de etap ă (depozit). p. Comer ţ ul de bîlciuri este îmbinat cucei de tîrg. în foarte multe locuri ale ţă rii. P. III. fie de drumuri ale ora şelor. 146. voi. XVI. comerţul este ilegat de oraşe. bîlciur|.

la vaduri. care nu putea fi decît de la trecerea produselor. cu tot venitul ce vine (npnxo. p. înseamnă scutire de aceste vămi interne ce se luau la posade. * I. In 1457 Ş tefan cel Mare d ă ruie ş te m ă n ă stirii Bistri ţ a vama de la Tazl ă u ş i porunce ş te ca „nici un boier s ă nu a ş eze alt ă vam ă în fa ţ a 1 acelei v ă mi" '." p. I.-------- PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 59 de v ă mile interne. cet ăţ ui (posade). nici înorice loc" 3. Deci aceste centre militare ale feudalilor erau aduc ă toare de venit. era deci o vam ă de trecere 4 . Scutirea de „posad ă ". acesta nu e venitul de la un vad de moar ă . cine trecea la straje.n = vad). Deci boierii obi ş nuiau s ă creeze v ă mi pe domeniul feudal. p. 143—144. 4. I.wn"b) de la acea posadă" 5. cit. C o s t ă c h e s c u . s ă nu le ia vam ă nici la vaduri. scutire principal ă în actele interne din secolul XVI. fie la vaduri. dintre care numai cîteva erau ale domniei (în special la ora ş e). erau încasate de particulari care st ă pîneau aceste puncte. fie c ă erau poduri plutitoare (bacuri). op. M. Existen ţ a v ă milor apar ţ inînd feudalilor. Desigur că atunci cînd pan Ivul Solea stăpînea cu> rudele lui „a treia parte din vadul de pe Moldova. A ş a se întîmpla în general în evul mediu : unde era un loc înt ă rit se pl ă tea de obicei o tax ă (fie ş i în natur ă ) pentru trecere. c ă ci Moldova este o ap ă mare. 285.B o g d a n . 31—32. p. nici la sate" 2 .B o g d a n . \. Ibidem. In 1439 m ă n ă stirea Moldovi ţ a ob ţ ine înt ă rire pentru „o posad ă care este pe Moldova. Documente moldoveneşti înainte de Ştefani cal Mare.. .. cit. I. M. mici înt ă riri locale. Acela ş i domn al Moldovei porunce ş te s ă nu se ia vam ă c ă ru ţ elor m ă n ă stirii Neam ţ înc ă rcate cu pe ş te „nici la tîrguri. Acestea din urm ă erau v ă mile particulare din satele boierilor. poduri umblă toare. 45. Centrele de paz ă erau în acela ş i timp ş f puncte vamale. V ă mile de la trecerea rîurilor. este incontestabil ă ş i prezint ă un aspect al f ă râmi ţă rii feudale. pl ă tea ş i vam ă . C o s t ă c h e s c u . cu tot venitul". II. 1. într-un privilegiu al lui Alexandru cel Bun se precizează că : „Cine ar vrea să le ia vam ă sau brudiri ă . Documentele lui Ş tefan cel Mare. v ă mi interne. Aceast ă vam ă la vaduri se numea „brudina" (de la 6po. boieri ş i m ă n ă stiri. p. In' nem ţe ş te această tax ă se nume ş te Thorgeld (banii porţii). La trecerea pela micile cet ăţ i boiere ş ti sau m ă n ă stire ş ti înt ă rite se percepea o vam ă . op.

ş i nu produsele or ăş ene ş ti. „Ori ce vor cump ă ra sau ce vor vinde. Existen ţ a acestei d ă ri An bani pentru vînzarea produselor în interiorul ţă rii este o dovad ă a vechimii acestui nego ţ dus de ţă rani ş i de st ă pînii mo ş iilor pe pia ţ a intern ă 2. Marile bîlciuri sau iarmaroace formeaz ă baza comer ţ ului periodic. sf.---------------- PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 61 neasc ă cea mai veche dare în bani : perperul sau perperitul. semn de sl ă biciune economic ă ş i de caracter semirural al acestora . 19. Arhivele Olteniei. pe cînd ora ş ele aveau un centru de comer ţ permanent. a pe ş telui ş i a mierii. astfel Mo ş ii la Bucure ş ti. adic ă locuri unde 1 se f ă ceau astfel de tîrguri de munte ale ciobanilor 3 . corespunz ă tor ringului din ora ş ele medievale. St. Buc. p. unde iarmaroacele erau întotdeauna la sate. Documente slavo-romîne din Sibiu. XXXII. In hotarnica dintre Transilvania ş i Oltenia în 1520 se indic ă trei mun ţ i cu numele Nedeia. VI. care se aduceau de la ţ ar ă . La 13 mai 1563 un document din Bucure ş ti vorbe ş te de „biserica dom* Arh. îrs u ş i cercet ă ri ale Acad. Dr ă gaica la Buz ă u.P a n a i t e s c u . 718. Comerţul intern era condiţionat ca în toate ţinuturile rurale medievale de existen ţa bîlciurilor. Existenţa unui centru de negoţ permanent în oraşe. nimeni să nu cuteze a-i turbura.. Spre deosebire de ţările cu viaţă orăşenească medieval ă dezvoltat ă . nici de părpăr" — spune un privilegiu domnesc muntean din 1497 ]. comer ţ ul periodic a avut la noi o însemnătate mai mare. P ă rp ă rul se percepea pentru vînzarea vinului.. 1938. P. nr. . care poart ă numele unei monede bizantine a c ă rei circula ţ ie la noi se poate constata numai în secolul XIV ş i la începutul celui urm ă tor. 8. Dat fiind faptul c ă produsele cele mai importante ale ţă rii erau vitele ş i pe ş tele. Vezi cap. începe totu ş i s ă fie constatat ă înc ă din secolul XVI.. Forma cea mai primitiv ă a bîlciurilor erau „nedeile" p ă storilor de la munte. 1927. semn al cre ş terii vie ţ ii or ăş ene ş ti comerciale. cu adunarea pr ă v ă liilor. p. f.P. 771—772. Termenul apare înc ă dintr-un document din 1500 4 . Ilie la Cîmpulung. Acest centru negustoresc se nume ş te de obicei în Ţ ara Romîneasc ă bazar. Veniturile domne ş ti. Condica Tîrg ş or. pe acest hotar. Rotnîne. la noi tîrgurile periodice sînt în primul rînd la ora ş .

pe ş te ş i cear ă . lemnele etc. Un loc important în acest comer ţ îl are tranzitul de postavuri ■ apusene or ăş ene ş ti ş i de mirodenii orientale prin Moldova.. ca supu ş i orăş eni ai imperiului. Abia mai tîrziu. Călătoria lui Evtya Cetebi prin Moldova. apoi mierea. să-şi facă mori. în . prescrie ş i îngrije ş te de m ă surile ş i greut ăţ ile negustorilor *. care. armenii din Polonia. C a n t e m i r. p.Bulet. s ă aib ă morile lui aproape.cu bun ă voin ţă ş i mil ă mai cu seam ă fa ţă de negustori" '. Pîn ă la sfîr ş itul secolului XVII. de la întemeierea statelor feudale. Agen ţii exteriori ai comerţului din cea de a doua perioad ă sînt grecii. în special în privin ţ a pîinii ş i a grînelor. în capitalism. Genova ş i Vene ţ ia. Descriptio Moldaviae. A doua perioad ă se deosebe ş te foarte mult de prima. cuceresc pia ţ a comercial ă a teritoriilor dependente de sultan. El se poart ă . va începe a treia perioad ă a comer1 A. A. XVII. pia ţ a intern ă nu era înc ă prea activ ă în secolul XVII. priv. Com. Importul consta din pîine (grîu) din Transilvania ş i fier (unelte ş i arme). Polonia.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 63 vîndute de domnie se vînd ieftine. cînd vor veni La domnia mea. ist. Cînd un înalt demnitar se deplasa la Ia ş i era obligat s ă . 30.. marele c ă m ă ra ş . „ca să fie ■ sfin ţ iilor lor pentru hran ă . 98. voi. In' Moldova un dreg ă tor domnesc. p. la scaunul nostru din Ia ş i. Istorice" XII. ţ ara devine „grînarul imperiului" . el se poate împ ă r ţ i cronologic în două perioade bine distincte . Totu ş i. Agen ţii acestui comerţ sînt sa ş ii din Transilvania. italienii din Levant. p. 85.. La 25 aprilie 1607 Simion Movilă d ă ruie ş te Mitropoliei Sucevei ş i Episcopiei de Roman un loc de mori lingă Iaşi. Obiectul principal al acestui comerţ devine treptat grîul. . prima perioadă. 2 D. c ă ci pîinea nu se g ă sea de vînzare pe pia ţ a intern ă. deci produse animale. Se exportau vite. ca s ă . Doc. Comer ţ ul predominant se face acum cu Imperiul Otoman. zice un c ă l ă tor . II. care înseamn ă de fapt exploatarea ţă rii de către suzeranii turci. Rom. ţine pînă în secolul XVI şi este caracterizat ă prin predominarea comer ţ ului cu centrul ş i apusul Europei : Ardealul.ş i aduc ă bucatele aici" 3 . pentru c ă satele sfin ţ iilor lor sînt departe. A n t a 1 f f y.ş i aduc ă pîdne cu el. Comer ţ ul exterior care leag ă ţ ara noastr ă de ţă rile vecine sau mai dep ă rtate este mai bine cunoscut din datele documentare.

la Akkerman (Mauro Castron) ş i Chilia (Licostomo).PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOiMICA Al ă turi de acest comer ţ de schimb era ş i comer ţ ul de tranzit în special pe a ş a-numitul „drum moldovenesc". care participau astfel la comer ţ ul maritim genovez. C r o m e r. se constat ă prezen ţ a unui num ă r însemnat de negu ţă tori moldoveni la Caffa. Cum am mai spus. la Suceava ş i în porturile Moldovei de la Dunăre şi mare. Basel. mirodenii. consta nu numai în acest comer ţ de tranzit. „m ă rfuri de peste mare" cum le numesc privilegiile. e posibil îns ă ca m ă rfurile de mirodenii ale caravanelor s ă fi fost apoi transportate de ace ş ti negustori moldoveni. 3 5 Publicat de N. Iat ă cum se exprim ă un istoric sovietic asupra importan ţ ei acestui nego ţ: „Gaffa a jucat un rol progresist în dezvoltarea economiei săteşti şi a creşterii terenurilor cultivate. 1568. 1951. p. De origine et rebus gestis Polonorum. Ei depindeau de „banco di San Giorgio" din Geneva. In Orient. ci ş i în cump ă rarea de grîu. atunci începuse vînzarea grîului din Moldova. care fură ucişi în timpul cuceririi oraşului de către turci2. dar aveau colonii în frunte cu un consul al neguţă torilor. Dar. 192H. M. în „Revista istorică". piper. al m ă rfurilor orientale. S t o k 1 i ţk a i a-T e re ş k o v i c i în „Vizantiiskii Vremennik" (Buletinul bizantin). dup ă cum am mai ar ă tat. dispunînd de sume mari pentru acea vreme ş i duceau comer ţ ul în forme precapitaliste. pîn ă la c ă derea Caffei (1475). m ă car în parte. 8547 .ş i aveau a ş ez ă rile comerciale la Liov. m ă rfuri aduse de caravane din Asia ş i îmbarcate pe cor ă biile genoveze care le transportau apoi pe ap ă spre Moldova ş i de acolo erau duse pe uscat spre Polonia sau Transilvania ş i de aici în Germania. p. a stimulat activitatea comercial ă a popula ţ iei din acele p ă r ţ i ş i a f ă cut-o s ă participe la comer ţ ul levantin" '. Privilegiul dat de sultan negustorilor moldoveni men ţ ioneaz ă c ă ei veneau cu cor ă biile în porturile asiatice din Marea Neagr ă ale Imperiului Otoman (1456) 3 . Rolul important al genovezilor în comer ţ ul ţă rilor noastre în secolul XIV—XV. 201—206. care. 105. I o r g a. aceste cor ă bii moldovene ş ti s ă fi adus grîu. Obiectul acestui comer ţ nu reiese din privilegiul sultanului . — Viata feudală — c. CoV. In adev ă r. centrul lor de opera ţ ii comerciale era colonia Caffa din Crimeia. agen ţ ii acestui comer ţ erau în special genovezh. a ş a c ă era posibil ca. X. IV.

care ţ ineau locul tratatelor de comer ţ de mai tirziu. spune cronicarul bizantin. C h a l k o k o n d y l . E un semn al dezvolt ă rii treptate a comer ţ ului cu Transilvania. Iorga. la Bra ş ov. dar. El prevede un tarif am ă nun ţ it ş i plata v ă mii în bani. p. 271—272 2 Wawrin. Relaţiile Ţării •Romîneşti cu Braşovul. PANAITESCU mer ţ ul grînelor ş i a altor m ă rfuri pe Marea Neagr ă este anterior întemeierii statelor feudale romîne ş ti . P. Bogdan. „în aceast ă pia ţă se scurg toate bog ăţ iile ţă rii" 3 . 32—33. edi ţ ia N. In timpul expediţiei lui Mahomed II împotriva Ţă rii Romîne ş ti din 1462. col. s L. Privilegiile care au urmat în veacul XV evolueaz ă . p. 1—2. op. Comer ţ ul din prima perioad ă . p. XV. Acest comer ţ de tranzit lega comer ţ ul M ă rii Negre (genovez) de Europa central ă ş i nordic ă. A ş adar comer ţ ul de tranzit al Ţă rii Romîne ş ti trecea prin Br ă ila pe drumul Branului. p. Negu ţă torii str ă ini erau atra ş i în ţ ar ă pe 1 L e u n c l a v i u s . Primul privilegiu al lioveniîor este dat de Alexandru cel Bun la 1408 6 . Br ă ila era un port în care veneau neguţă tori din Bizanţ 2 ş i coră bii de acolo. 3—4. 4 Hurmuzaki. ediţia Bonn. Domnii Moldovei dau privilegii pentru Braşov şi mai importante pentru Liov. ale c ă rei case erau de lemn. cît ş i cel de tranzit. Dispari ţ ia Vicinei a deschis importan ţ a comercial ă a Br ă ilei. 505. în primul rînd era bazat pe privilegii de comer ţ . casele distruse ş i devastate>. 630—633. Historiae Musulmanae Turcorum (Istoria tur cilor musulmani). stabile ş te un tarif vamal am ă nun ţ it pentru fiecare marfă 5 . 1951. era condi ţ ionat de împrejur ă rile obi ş nuite ale comer ţ ului feudal.. . M. 5 I. C o s tă eh e s e u . Chronique. p. în el se prevede num ai vama „tricessimei" (una la treizeci) în natur ă . la gurile Dun ă rii se afla un port vestit ca centru al acestui comer ţ : Vicina. cit. I I . Frankfurt. atît cel de schimb. Documente. 52 (sub anul 1445). a fost ars ă Br ă ila. Cel mai vechi privilegiu de comer ţ dat de un domn al Ţă rii Romîne ş ti a fost privilegiul negustorilor din Bra ş ov dat de Vladislav vod ă la 1368 4 . pe cînd al Moldovei venea pe drumul de la cetăţile de la mare spre Liov în Polonia.66 P. Acest privilegiu este foarte simplu.. se schimb ă : vama în natur ă se transform ă treptat în bani ş i se. Vicina a fost îns ă distrus ă în 1388 de turcii comanda ţ i de marele vizir Aii pa ş a ş i popula ţ ia vîndut ă în robie.

în care hot ă r ăş te dreptul de depozit în ţ ara lui. Ş tefan cel Mare la 1502 amenin ţă Polonia cu r ă zboi : „Dac ă nu se va îng ă dui (în Polonia) nego ţ ul negu ţă torilor moldoveni. Această deosebire de tratament se explic ă prin aceea c ă în Transilvania ş i în Polonia erau centre or ăş ene ş ti mari. de unde negustorii localnici o cump ă rau cu ridicata ş i o revindeau în ţ ar ă . . In leg ă tur ă cu aceast ă controvers ă se pune problema atitudinii domnilor romîni fa ţă de drepturile ş i de ap ă rarea neguţătorilor din ţara lor. | IBogdan. cit. Materialy. 176. de scutire de vam ă la v ă mile particulare ş i interne. Neagoe Basarab face chiar un sfat mare cu boierii. p. Totu ş i domnii romîni au protestat mereu împotriva acestei situaţii de neegalitate '. pe cînd în ţă rile romîne nu existau aceste împrejură ri' economice. Bra ş ov ş i Sibiu. p. palatinul (domnul) va porni r ă zboiul" 3 . op.. este o dovad ă hot ă rîtoare în acest sens. cu datorii neplătite. prin v ă mi. la Tîrgovi ş te. Marele num ăr de scrisori păstrate în arhivele din Bistri ţ a. De observat c ă cele dou ă restric ţ ii obi ş nuite ale comer ţ ului medieval : dreptul de depozit (Stappelrecht). sprijinind domnia împotriva marilor feudali anarhici. la Braşov şi. In schimb aceste restric ţ ii se aplicau negu ţă torilor autohtoni care plecau în Polonia. 534 documente slavo-romîne. avem un caz de amenin ţ are de r ă zboi în leg ă tur ă cu libertatea comer ţ ului. 8 U 1 i a n i c k i. m ă rind venitul în bani al tezaurului domnesc. Chiar mai mult decît atît. cu foarte mul ţ i neguţă tori ce veneau de departe s ă tîrguiasc ă în tîrgul permanent al ora ş ului. prădaţi sau judeca ţ i pe nedrept. unde negu ţă torii ardeleni vor face comer ţ numai cu ridicata 2 . Vom vedea mai jos c ă m ă car în unele ora ş e din MolGr. 257—258. Tîrg ş or ş i Cîmpulung. T o c i 1 e s c u. ş i drumul obligatoriu nu se aplica acestor str ă ini. ceea ce justifica dreptul de depozit. anume la Liov şi Cracovia. cît şi în Transilvania. £27. adic ă obliga ţ ia de a depune marfa în pia ţ a unui ora ş .la Sibiu. primeau dreptul s ă ţ in ă cas ă de nego ţ (la Suceava pentru lioveni) ş i garan ţ ie ■ c ă nu li se va lua marfa pentru datorii. se bucurau de vam ă redus ă . în care domnii intervin pentru neguţătorii nedreptăţiţi. Negu ţă torii au ajutat domnia.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 67 baza acestor privilegii. Bineîn ţ eles acest sprijin dat de domn negu ţă torilor din ţ ar ă nu era dezinteresat.

Prima ş tire despre vînzarea griului muntean în sudul Dun ă rii dateaz ă din anul 1502. 316. cînd Radu cel Mare stabile ş te tariful v ă mii de la Calafat.8 XLVI. mare bogătaş al vremii. Inscripţiile de la Cetatea Albă. în e^are. p. nu este o urmare a cererii otomane. la Famagusta. Despre mari negu ţă tori din ţară . 5 Ibidem. XVI. p. cu interese comerciale internaţionale 2.de binefacere. 2 V i g na. B o g d a n . I. ist. rom. cu privilegiu de la genovezi. autor de opere. 770. 4 Ibidem. voi. cu avere deosebită . 371—372 ş i II (VII—1). Rom. al extinderii terenurilor cultivate ş i al transform ă rii continue a vie ţii economice a ţă rii. B. dimpotrivă. PANAITESCU dova se poate vorbi în veacul XV de un patriciat or ăş enesc provenit fire ş te din negu ţă tori. în această prim ă perioad ă a istoriei comerţului. Ge nova. la 1508. stăpîn pe 15 terenuri în Caffa. 14. căci la reînnoirea privilegiului.. cu interese comerciale în Marea Neagr ă şi în Cipru. ea reapare apoi într-un privilegiu din 1510 5 şi de atunci permanent. . Astfel. Mai tîrziu (1456—1470) el apare la Caffa ş i Soldaia. cel care a ref ă cut zidurile cet ăţ ii A lbe pe socoteala lui la 1440'. Un singur caz este pomenit : marele negustor „Teodorca din Moldova de Teli ţ a". Monopolul turcesc asupra comer ţ ului de export din ţă rile romîne se stabile ş te treptat. după vama pentru animale. ci. Ist. Soliman II şi-a justificat expediţia împotriva Moldovei din 1 I. cererea otoman ă este rezultatul cre ş terii produc ţ iei interne. priv. A doua perioad ă a comer ţ ului exterior al ţă rilor romîne începe o dat ă cu schimbarea direc ţ iei comer ţ ului lor spre Imperiul Otoman. s-e prevede: un sac de grîu (târna) doi aspri 3 .. Doc. se omite taxa pentru sacii de grîu 4 . avem prea puţine ştiri. P. p ă trunderea lui a necesitat aplicarea silniciei. p. Desigur. p. p. Codice diplomatico delle colonie tauro-ligure (Codicele diplomatic al coloniilor genoveze din Crimeia) în Atti della Societa ligure di storia patria (Documente ale societ ăţ ii Iigurice de istoria patriei). Acad. Acest articol nu era dintre cele mai importante pe atunci. 45—46. predominarea exportului de grîne în locul exportului exclusiv de animale." 1908. p. în „An. Dar schimbarea obiectului comerţului. el nu a fost niciodat ă complet. S. 57.68 P.

p. cit. p. copii la Acad. (sub dat ă ). Regni Hungariei Historia (Istoria Regatului Ungar). I I . Dimitrie Cantemir spune c ă pre ţ ul cu care cump ă rau gelepii vitele în Moldova era de dou ă sau de trei ori mai mic decît pre ţ ul de la Constantinopol 4 . miere ş i unt din Muntenia ş i Moldova. Firmane turce ş ti. C ă acest nego ţ s-a stabilit cu for ţ a. p. Oficial. cit. ci cele stabilite de turci. încît oprirea lui însemna pur ş i simplu foamete pentru capitala Imperiului Otoman. ş i acum Bulgaria ş i Grecia nu pot face fa ţă acestor nevoi" 6 . 137. D. mult inferioare valorii m ă rfurilor. T o c i 1 e s c u. W i l k i n s o n . op. Gr. O asemenea exploatare avu drept urmare men ţ inerea ţă rii într-o stare de înapoiere economic ă ş i o frînare a progresului produc ţiei. 121.P. R.. o serie de rapoarte din Constantinopol arat ă c ă acolo „ora ş ul fusese sus ţ inut cu grîne. isto riei slav ilo r m erid io n ali). 534 documente slavo-romtne. 1724. p . Pre ţ urile nu erau ale pie ţ ei. se vede dintr-o scrisoare a lui "Radu Paisie. monopolul turcesc se stabile ş te în Moldova printr-un firman al sultanului din 1568 3. 341. Makuşev. C a n t e m i r . op. Monutnenta Historiae Slavorum meridionalium (Monum en tele Documente. iar la sfîr ş itul veacului XVIII Wilkinson observ ă c ă pre ţ ul cu care cump ă rau turcii ■ grîul era un sfert din pre ţ ul de pe pia ţ a intern ă din ţă rile Tomîne ş i o ş esime din pre ţ ul de pe pia ţ a Constantinopolului 5 . La 1595. 71. ' H u r m u z a k i . carne.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 69 1538 ca urmare a uciderii negu ţă torilor din Imperiul Otoman care veniser ă în Moldova. „c ă ci ţ ara noastr ă este a cinstitului împ ă rat. precum ş i ei sînt. 1 N. pentru c ă nu mai venea hran ă din principate 7 . W. 1821. I s t v â n f y . . ş i s-au înv ăţ at a se hr ă ni a ş a ş i eu nu pot s ă -i opresc" 2. domnul muntean..R. în care declar ă c ă nu poate opri pe negu ţă torii greci care vin în ţ ar ă . în timpul r ă zboiului lui Mihai Viteazul cu turcii. p. Alt raport men ţ ioneaz ă c ă la Constantinopol era la aceast ă dat ă mare foamete. Totu ş i la sfîrş itul veacului XVI comerţul grînelor romîne ş ti în Turcia luase a ş a de mari propor ţ ii. XII. Faptul a fost cauzat de altfel de pr ă d ă ciunile ş i abuzurile exercitate de ace ş ti negu ţă tori'. ^ Colonia. p 65. 2 50— 2 51 . Comerţul turcesc avea un caracter oficial ş i se f ă cea prin anumi ţ i negu ţă tori numi ţ i gelepi.

109. comer ţ ul cu Transilvania ş i al Moldovei cu Polonia continu ă . ora ş ul lor ar fi ca o cetate asediat ă . Letopiseţul Moldovei de la Aron vodă. Raguza fiind tributar ă sultanului. care le reexporta prin Danzig în diferite ţă ri din Europa 3 . p. ca to ţ i negustorii englezi s ă poat ă cump ă ra ş i vinde liberi în Moldova.n Ţ ara Romîrtease ă ş i Moldova în aceast ă epoc ă sînf grecii. oi zice de aur. . 1944.Poartă. acord ă ambasadorului englez ^fe-ia . Alexandru L ă puş -neanu scria braşovenilor că dacă Muntenia şi Moldova ar înceta nego ţ ul cu dîn ş ii. P a s c u . Bucureşti. un privilegiu de comer ţ . cit. pl ă tind vama în bani de 3% din valoare 5 . r ă mîn destule m ă rfuri. Panaitescu. neguţă torii din aceast ă republic ă au privilegiul s ă fac ă comer ţ în interiorul Imperiului pe căile de uscat. I. domnul Moldovei. Sommer. D. cu cai. în secolele XVI—XVII ţă rile romîne fac comer ţ nu numai cu Imperiul Otoman . Uricariul. T. lipsit ă de orice hran ă 4 La 27 august 1588 Petru Şchiopul. p. In secolul XVI un num ă r însemnat de raguzani se stabilesc la Tîrgovi ş te ş i fac nu numai comer ţ de m ă rfuri. Şt 180. cu boi de nego ţ . Principalii reprezentan ţ i ai comer ţ ului sud-dun ă rean . C o d r e s c u . Al ă turi de ei sînt raguzanii din portul de la Adriatica. 1944 p. care mijlocesc schimbul între Turcia ş i Italia. Sibiu. Cf.. Dimitrie Cantemir spune c ă pe vremea iui Moldova exporta 40 000 de boi în Polonia. cit. C a n t e m i r . „Plin ă Ţ ara Le ş easc ă . Chiar în Imperiul Otoman se afl ă ş i al ţ i negustori decît gelepii. P. p. op. 20. Petre Cercel şi Ţara Romîneoscă. ci ş i împrumuturi de bani pentru domn ş i particulari '. 31. reprezentan ţ i oficiali ai st ă pînirii turce ş ti.1175. Monopolul turcesc nu este absolut. William Hareborne. Acest tratat comercial cu Anglia arat ă întinderea 1 comer ţ ului nostru în aceast ă epoc ă . Amintim c ă ş i comerMiron C o s t i n. Comer ţ ul Moldovei cu Polonia cunoa ş te :n mijlocul secolului XVII un moment de mare înflorire. în E. cu miere ş i aducea dintr-aceia ţ ar ă aur ş i argint" 2 . Legrand. la care pe acele vremi curea Moldova. op. ediţia P. care se pot vinde ş i în alte p ă rţ i. p. 395—396. IV. în special vite.

care erau cerute de st ă pînitorii otomani. De pild ă la 1636 boierul Andronie din Albeni era dator 12 560 aspri lui Ianiu negustorul „tovar ăş ul lui Isar c ă m ă ra ş ul" (deci cel ce arendase veniturile c ă m ă rii) 3 . încheiat între acela ş i ţ ar ş i domnul moldovean Gheorghe Ş tefan 2. p. încît unul din ei. aducea mari îmbog ăţ iri '. mijloce ş te Pacea între Rusia ş i Imperiul Otoman la 1637. 1944. Concluzia ce se poate trage din aceste împrejur ă ri este c ă o cre ş tere real ă a produc ţ iei în ţă rile romîne îng ă duia în secolul XVI ş i în prima jum ă tate a celui urm ă tor ca ele s ă fac ă fa ţă ş i cererii turce ş ti. Originalul privilegiului de comer ţ dat de tarul Alexie negu ţă torilor moldoveni se afl ă la Muzeul romîno-rus din Bucure ş ti. probabil cu bl ă nuri. s ă vînd ă ş i s ă cumpere. Astfel se explic ă faptul c ă un num ă r mare de negu ţă tori din ţă rile romîne ajung în aceast ă epoc ă foarte boga ţ i. cu comer ţ ul la Moscova.R. cumpără moşii şi trec chiar în rîndul boierilor. singurul cunoscut pîn ă azi pentru negustorii moldoveni în Rusia. este pomenit în aceast ă epoc ă în Moldova ş i. Acest privilegiu de comer ţ .P. cit. Letopise ţ ul Moldovei de la Aron Vod ă . Este sigur că Mihai Viteazul a fost în tinere ţ ea sa negu ţă tor. Catargiu etc. Miron Costin îl nume ş te „om aice în ţ ar ă pe acele vremi vestit cu negutitoria ' M i r o n C o s t i n . CLXXXIV/1. la fel ş i o serie de boieri de origine grecească : Duca. . adică opreliştea de a se vinde aiurea decît otomanilor. Isar. Unii din ace ş ti negu ţă tori sînt a ş a de influen ţ i. ed. Bucureşti. Acad. Abia dwp ă aceast ă perioad ă începe monopolul turcesc propriu-zis pentru cereale. La 1656 ţ arul Rusiei Alexie Mihailovici acord ă libertate tuturor negu ţă torilor moldoveni s ă vin ă în ţ ara lui. R. este o urmare a tratatului de alian ţă dintre Moldova ş i Rusia. 99. arendeaz ă v ă mile ş i veniturile domniei. Neguţătorii împrumut ă cu bani pe boieri ş i iau z ă log mo ş iile acestora.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 71 tul cu Rusia. Exportul vitelor în ţă rile vecine nu a fost îns ă niciodat ă oprit complet. cum vom vedea. ş i s ă r ă mîn ă marf ă ş i pentru vînzare în alte p ă r ţ i.. la Moscova. vînzare obligatorie cu pre ţ redus. desigur datorit ă marilor afaceri pe care le f ă ceau.

care erau s ă raci. care corespunde cu politica general ă a suveranilor de la sfîr ş itul epocii feudale fa ţă de clasa or ăş eneasc ă. urma ş ul s ă u Despot Vod ă se vede silit de boieri ş i negu ţă tori s ă declare comer ţ ul liber 6 . Ei avansau sume tezaurului sec ă tuit de lă comia turceasc ă . I. II. 1 2 3 4 5 6 . P. Este limpede. origf.. O serie de negu ţă tori au rela ţ ii strîn'se cu domnii.P.. jupan Badea negustorul din Br ă ila" 3 iar în Moldova Vasile Lupu întăreşte un sat domnesc de la Botoşani negu ţă torului Cîrstea Chiosea Br ă ileanul. XVI. 245.. T. Moise Movil ă d ă la 1631 un privilegiu tuturor negu ţă torilor din tîrgul Ia ş i. 211. mai ales din ultimul exemplu citat. Arh. R. Matei Basarab înt ă re ş te un sat „prietenului domniei mele. pentru anumite nevoi urgente. 99. au fugit în alte ţă ri str ă ine. „numai s ă aib ă a schimba bani buni de argint" 5 . Rom. p. p. op.-Mol dovei ş i Ţă rii Romine ş ti. cit. Domnul î şi d ă seama de necesitatea negu ţă torilor pentru ţ ar ă ş i pentru domnie ş i ia m ă suri în favoarea lor. ist. p. Bucure ş ti. Doc priv. în special a celor mari ş i boga ţ i care puteau ajuta pe domnii ţă rii cu bani. d ă deau sau împrumutau bani înainte de vremea încas ă rii d ă rilor. ba chiar erau socoti ţi prietenii lor.. 50—51.72 P.. astfel Manta Grecul. Cod re s e u . ( J l mai 1634). Documente privitoare la istoria Transilvaniei. B. Aceasta face ca domnii s ă ia m ă suri în favoarea negu ţă torilor. Episcopia Buz ă u.. IV.R. LVIII/4. \^_ Miron C o s t i n." îi scute ş te de anumite d ă ri. doc. voi. V ă zînd c ă „to ţ i negu ţă torii cari erau cu putere ş i avere..' Veress. St. r ă mînînd numai pu ţ ini negu ţă tori. A. pentru c ă a dat 250 de taleri de argint „în treaba ţă rii" 4 . s ă r ă munem f ă ră de negu ţ ă tori. Cînd Alexandru L ă puş neanu încerc ă s ă introduc ă un monopol domnesc pentru expor tul de vite în Transilvania. Aceste fapte arat ă o anumit ă politic ă a domnilor romîni fa ţă de ne gu ţă tori ş i de nego ţ în aceast ă perioad ă . Uricariul. de ce ace ş ti mari -negu ţă tori dobîndeau privilegii ş i mo ş ii de la domni. Acad.. „a f ă cut slujb ă la Petru voievod" cel Tîn ă r ş i astfel a primit în dar mo ş iile boie rilor pribegi 2 . nu se cuvine s ă se fac ă aceasta. p. PANAITESCU în Ţ ara Moschiceasc ă " '.

. iar în Moldova a lui Petru al Muşatei (1377 —1392). care nu se g ă sea în ţ ar ă ..65 g).80 grame).80 grame). în Cronica numisma- . Dispari ţ ia monet ă riei proprii în ţă rile noastre pare a avea o cauz ă economic ă ş i nu politic ă . . dup ă gro ş ii ş i dinarii ungure ş ti. baterea lor.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 73 Curînd după întemeierea Ţării Romînesti ş i a Moldovei apar în amîndou ă K • . mone a In Ţara Romînească cea dintîi moned ă este a lui Vladislav (Vlaicu) vod ă (1364—1374). deoarece turcii nu au impus circula ţia exclusiv ă a monedei lor. In privin ţ a greut ăţ ii ş i în parte ş i a inscrip ţ iilor sistemul monetar de la noi intra în sistemul ţă rilor vecine. Cu mici întreruperi. . care la rîndul s ă u era cuprins în sistemul de greut ăţ i monetare italiene (florentine şi venetiene). In Moldova moneda are în genere inscrip ţ ia latină. o dat ă cu cre ş terea volumului comerţ ului extern. Istoria monedei în Romînia. Moldova cunoa ş te numai primul sistem.80—1. E vorba de mici monede de argint. altele din sistemul dinarilor (0. Seria monedelor moldovene ş ti este îns ă mult mai -lung ă . . aceste ţari monede proprii de argint. n tară tlci i. „ C.. care este Moneda si circula ţ ia . Lipsa argintului. acestea din urm ă cu stema ungureasc ă ş i inscrip ţ ia Transalpina. v . .50 — 0. M o i s i 1. baterea monedelor muntene a continuat pîn ă la Vladislav II (1447—1456). unele ca greutate f ă cînd parte din sistemul gro ş ilor (peste 0. I l i e s c u . afară de cea a lui Alexandrei (1449—1455) cu inscripţie cirilică. cînd monet ă ria ţă rii înceteaz ă . vasale lor. care este imitat dup ă greutatea monedei ruse ş ti apusene (grossus ruthenicalis) (0. devine tot mai mare în prima jum ă tate a secolului XV în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova. şi de asemenea a lui Bogdan (1504—1517) şi Ştefan cel Tîn ă r (1517—1527) tot cu inscrip ţ ii cirilice. I şi II şi catalogul manuscris al lui O. cînd latin ă . . sc ă derea tezaurului metalic al domniei. Circula ţ ia. Primele monede muntene au c:nd inscrip ţ ie cirilic ă . în special cel unguresc.„ . Monedele medievale nu aveau scrise pe ele valoarea. ele se cînt ă reau. . numele pe care ungurii îl d ă deau ţă rii. Ţ ara Romîneasc ă îmbin ă ambele sisteme. Aceste monede mici de argint se numeau aspri. cucerirea pie ţ ei de c ă tre monedele str ă ine.. ea înceteaz ă abia cu domnia lui Ş tef ă ni ţă Vod ă (1517—1527) ] .

chiar dac ă vînzarea se f ă cea în moneda local ă de argint. ci este o moned ă genovez ă . Albă. Sfîrşitul secolului XVI înseamnă o schimbare în sistemul monetar folosit în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova ş i în acela şi Paul Ni cor eseu. care este de origine bizantin ă (hiperpyron) folosit ş i în Bulgaria ş i Serbia. Cele mai vechi acte muntene dau moneda numit ă perper. au dus la pierderea independen ţ ei monetare a ţă rilor romine. cel mai i bogat ora ş al Moldovei. Se ş tie c ă în epoca feudal ă monede nu b ă teau numai suveranii ţă rilor. Zlotul t ă t ă resc nu este o moned ă b ă tut ă de t ă tari. Genovezii au jucat un rol important în comerţul extern al Moldovei din secolul XV . anume moneda b ă tut ă de ora ş ul Cetatea Alb ă . sau mai bine-zis tarifele ş i tranzac ţiile din Ţ ara Romîneasc ă se socoteau în moneda regatului vecin. la o dat ă care nu se poate preciza mai de aproape '. Aceast ă moned ă avea o inscrip ţ ie t ă t ă rasc ă . este îns ă o moned ă de calcul. moned ă ruseasc ă apusean ă (din marele cnezat al Litvaniei). Moldova depindea îns ă de alt sistem monetar. la mijlocul veacului XV. precum şi oraşele libere. Moneda men ţ ionat ă în tranzac ţ iile scrise. P.74 P. PANAITESCU nevoit ă s ă fac ă fa ţă unor cheltuieli tot mai mari. fie mai des zlotul t ă t ă resc. el este înlocuit complet în secolul XV cu moneda ungureasc ă . ci i şi marii seniori cu drepturi de imunitate. Folosirea perperului este de scurt ă durat ă . Pentru vînz ă rile de mo ş ii în tot veacul XV ş i XVI în Moldova se folose ş te zlotul (galben de aur) fie galbenul unguresc. Iaşi 1939. grosul. danii ş i vînz ă ri. In vechile tratate de comer ţ de la începutul veacului XV în Moldova. nu o moned ă real ă . Acestea sînt ducatul ş i florinul (dup ă numele monedelor italiene : ducatul ducelui Vene ţ iei ş i florinul dup ă stema Floren ţ ei). recunoscut de negustori ş i de statele feudale. reprezentând un anume sistem interna ţ ional. folosirea monedei genoveze în tranzac ţ iile interne (ca unitate de m ă sur ă ) este o dovad ă maPmult în acest sens. b ă tut ă la Caffa. cum s-ar putea crede dup ă nume. Ele reprezint ă valoarea monedelor de aur. 1 Monede moldoveneşti bătute la Cetatea . ca semn al suzeranit ăţ ii t ă tarilor asupra coloniilor genoveze din Crimeia. I In istoria ţă rilor romine avem un singur caz cunoscut de acest e fel.

piastrul. In ce prive ş te ţ ara noastr ă . anume talerul de argint olandez. Acum vechea moned ă de argint ungaro-austriac ă nu se mai prime ş te în ţ ar ă : 'a tranzac ţ ii ş i înlocuit ă cu moneda turceasc ă ş i olandez ă .. este vorba de scăderea valorii argintului. începînd de la sfîr ş itul secolului XVI. cînd a fost vorba de comerţ. momentul culminant al crizei corespunde cu epoca domniei lui Mihai Viteazul. în a doua jum ă tate a secolului XVI.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 75- timp o criz ă economic ă . c ă se poate vorbi de dou ă perioade ale comer ţ ului exterior: prima care corespunde cu comer ţ ul exportului de vite ş i a legăturii predominante cu Transilvania.. care este egală cu un' taler-leu olandez. au suferit mai ales micii proprietari de p ă mînt. dup ă care se imit ă ca greutate ş i moneda turcească din secolele XVI—XVII. oficial ă a ţă rii devine talerul . talerul olandez cucere ş te pia ţ a Imperiului Otoman. în aceeaşi epocă. Aceast ă schimbare a monedei etalon de schimb. a doua care se caracterizeaz ă prin dependen ţa comercial ă de Imperiul Otoman ş i prin exportul grîului romînesc. tot acum se produce ş i o sc ă dere a pre ţ ului p ă mîntului. care apare în aceea ş i vreme ş i care prive ş te toat ă Europa. pe cînd moneda de aur a continuat s ă . Polonia şi cu coloniile oenoveze . Am ară tat. de aceea se mai numea ş i leu.ş i p ă streze valoarea. la sfîrş itul secolului XVI corespunde ş i cu o mare criz ă monetar ă . Noua monedă care apare în tranzacţiileinterne ş i externe ale ţă rilor romîne. precum ş i cei ce cump ă rau cu argint. Si în domeniul circula ţ iei monetare se constat ă aceea ş i schimbare. precum ş i cea politic ă ' din ţă rile romîne depinzînd de Imperiul Otoman. este talerul. c ă ci pre ţ urile au crescut vertiginos. Comer ţ ul ş i via ţ a economic ă . Talerul' olandez avea gravat pe el un leu. care a fost adoptată ş i de Olanda . Descoperirea marilor mine de argint din America de Sud st ă pînite de spanioli a aruncat pe pia ţ a Europei. încît valoarea monedei de argint a sc ă zut foarte rapid ş i sim ţ itor în toat ă Europa. o cantitate a ş a de mare de argint. mr numai ţara noastră . datorit ă * . numire care a rămas pînă azi numirea oficială a monedei romîne ş ti. care nu aveau aur. La origine aceast ă moned ă era moneda de la Ioachimsthat. ca' s ă zicem a ş a. De pe urma acestei crize. moneda.

spre a nu se ds loc la b ă nuial ă c ă vînzarea s-a f ă cut pe un pre ţ de nimic. Istoria circula ţ iei monetare în ţă rile noastre. galbenul cîte 140 (bani)" 1 (1607 ianuarie 4). devalorizarea începe în vremea domniei lui Mihai Viteazul ş i continu ă ş i în primele dou ă decenii ale secolului XVII. voi. aceea pe care o aveau oamenii din ţ ar ă . poate ■explica multe din procesele sociale şi economice din această perioad ă a istoriei noastre. 1 Doc. s ă fie trecut în act. I. au fost fire ş te dezastruoase ş i au gră bit destră marea micii propriet ăţ i mo ş nene ş ti. P. care pîn ă acum nu este studiat ă decît în linii cu totul generale. XVII. Rom. care nu mai corespundea cu cel din momentul alcă tuirii înt ă ririi de la domn. noi am dat la o seam ă de rumîni galbeni gata 93 ş i au umblat atunci. PANAITESCU . La 21 iunie 1597 Mihai Viteazul întăreşte vînzarea unei moşii : „drept taleri 180 fac aspri 12 600 îns ă talerul cîte 70 de aspri m ă run ţi. pe care se întemeiau pre ţ urile. dar într-un ritm mai pu ţ in accentuat. . p. ce Ie am dat banii.. A ş adar. pentru c ă într-aceast ă vreme a ş a au umblat talerii.76 P. poate pentru c ă aici nu erau acele mari o ş ti de mercenari pl ă tite în bani din vremea lui Mihai Viteazul ş i a lui Radu Ş erban. XVI. priv. voi.s ă r ă ciei ş i r ă zboaielor. p. ist. pre acea vreme. în Moldova se constat ă acela ş i lucru. Urm ă rile asupra st ă rii ţă r ă nimii care acum se aproviziona cu unelte. un an-doi (cum este cazul cu al doi'lea exemplu de mai sus) raportul între argint ş i aur se schimbase ş i era necesar ca vechiul raport din momentul încheierii tranzac ţ iei. vite ş i alte lucruri necesare de pe pia ţ a intern ă . a suferit o rapid ă devalorizare . * Ibidem. 239—240. dup ă robirea turcilor (adic ă de la 1595)" 2 . VI. B. în acela ş i timp se face sim ţ it ă o creş tere masiv ă a pre ţ urilor tuturor uneltelor ş i alimentelor. 275. Men ţ iunile ce se fac acum în documente sînt foarte numeroase ş i au o singur ă explica ţ ie : la răstimp foarte scurt. B. O serie de documente de confirmare de cump ă r ă turi ş i ■ vînz ă ri de mo ş ii ş i rumîni în vremea lui Mihai Viteazul ş i :n primii ani ai secolului XVII arată că în aceste cazuri raportul galbenului fa ţă de aspri era altul : „S ă se ş tie cînd am cump ă rat ace ş ti rumîni. moneda curent ă .

Capitolul II OBŞTEA SĂTEASCA .

Engels spune c ă „. .. Ob ş tea s ă teasc ă reprezint ă una dintre formele principale pe care le îmbrac ă via ţ a ţă ranului romîn în evul mediu. Ea apare în perioada de trecere de la societatea primitiv ă la societatea împ ă r ţ it ă în clase (sclavagist ă sau feudal ă ).ob ş tea s ă tească _ fiind ultima fază în prima formaţiune social-economică reprezintă în aceea ş i vreme o faz ă de tranziţie spre o a doua jorma ţ iune.Ţă ranii locuiau în sate . edi ţ ia rus ă . Clasicii marxism-leninismului consider ă ob ş tea s ă teasc ă ca o etap ă prin care au trecut popoarele lumii în evolu ţ ia lor. 328. XXVI.telor. Ea nu este decît 0 r m ^ . p. voi. fiind marxistă principala produc ă toare de bunuri materiale..ăşită a comunei primitive şi ia fiinţă în procesul formării societ ăţ ii împ ă r ţ ite în clase. Ş i întrucît în Moldova şi răsăritul Ţării Romîneşti trecerea de la societatea primitivă la cea feudală se face fără a se fi cunoscut ormduirea sclavagist ă — ob ş tea s ă teasc ă la romîni apare în perioada trecerii de la relaţiile gentilice la cele feudale. E n g e l s . Opere. Aceast ă form ă de via ţă a d ă inuit în decursul secolelor ş i a str ă b ă tut diferite etape în dezvoltarea sa. 1 Problema obştilor de baz ă a ţă rilor romîne. adic ă trecerea de la societatea bazat ă pe proprietatea colectiv ă spre societatea bazat ă pe proprietatea privat ă " '. unul sau mai multe sate constituiau o ob ş te s ă teasc ă . Obştea sătească nu reprezintă o formaţiune specială ce se aşază între societatea gentilic ă ş i cea împ ă r ţ it ă în clase.la ţ ia Fr. Ea se ocupa cu în istoriografia agricultura ş i cu cre ş terea vi. In evul mediu ţărănimea constituia popu.

Fr. mai ales în ceea ce prive ş te necesitatea de autoap ă rare. reprezint ă tr ă s ă tura cea mai caracteristic ă a ob ş tii s ă te ş ti. St ă pînirea p ă mîntului în colectiv ş i în individual. Astfel. obştea sătească aducea importante avantaje membrilor s ă i: . p ă mîntul arabil nu se mai acord ă în folosin ţă temporar ă . Engels a ar ă tat cum principiul propriet ăţ ii iprivate cî ş tig ă din ce în ce mai mult teren în cadrul ob ş tii s ă te ş ti. COSTACHEL Ob ş tea s ă teasc ă se constituie dup ă ce înving rela ţiile bazate pe proprietatea privată. Proprietatea colectiva îns ă nu dispare. formînd ni ş te unit ăţ i economice. Aceasta din urm ă avea îndatoriri administrative şi judiciare. legături care cu timpul sînt înlocuite cu principiul vecin ă t ăţ ii ş i al teritoriului comun.80 V. In lucr ă rile sale. casa de locuit ş i lotul de sub cas ă cu întreaga gospod ă rie trec în proprietatea privat ă . care au sau nu leg ă turi de rudenie între ele. Pă mîntul arabil reprezint ă proprietatea colectiv ă . Apari ţ ia propriet ăţ ii private ş i a contradic ţ iilor care se nasc în sînul societ ăţ ii gentilice duc la destr ă marea leg ă turilor de rudenie. ci parcelele o dat ă fixate devin proprietatea individual ă a membrilor ob ş tii. fiind responsabilă pentru toţi membrii săi. Factorul de autoconducere joac ă un rol foarte însemnat în ob ş tea s ă teasc ă . avînd loc comasarea lui periodic ă . Societatea care ia na ş tere pe baza acestui principiu nou se compune din grupuri familiale izolate. In faza a treia. Din punct de vedere al organizării sociale. în special în ceea ce priveşte apariţia propriet ăţ ii private asupra p ă mîntului. Responsabilitatea ob ş tii apare deosebit de clar în faptul c ă ea era obligat ă s ă urm ă reasc ă pe r ă uf ă c ă tori ş i s ă pl ă teasc ă amenzi pentru delictele s ă vîr ş ite pe teritoriul s ă u. In prima faz ă . p ă mîintul nedes ţ elenit. reunite de interese comune. ele reprezint ă o proprietate colectivă şi sînt folosite în comun de toţi membrii obştii. In faza a doua. îmbinarea celor dou ă forme. In ceea ce prive ş te p ăş unea. totu ş i el se afl ă în folosin ţ a temporar ă a membrilor ob ş tii. de ş i p ă mîntul arabil este în principiu considerat tot ca o proprietate colectiv ă . p ă mîntul arabil trece în proprietatea privat ă ş i se renun ţă la comasare. p ă durea ş i apele.

elaborarea principiilor de drept cutumiar izvorîte din practicarea leg ă turilor de vecin ă tate. începînd cu secolul XVII. interni ş i externi. In Europa medieval ă este cunoscut ă atît ob ş tea s ă teasc ă liber ă . satele aservite î ş i mai p ă streaz ă la început organizarea lor. care duc la destră marea ei. am putea spune c ă ele se rezum ă în urm ă toarele : 1) îmbinarea propriet ăţ ii private cu cea colectiv ă . însumînd caracterele care definesc ob ş tea s ă teasc ă . 2) înlocuirea leg ă turilor de sînge cu interesele economice ş i 3) necesitatea de autoapărare. Ob ş tea s ă teasc ă devine incapabil ă de via ţă abia atunci cînd. Engels a folosit în special materialul documentai. 8547 . Ins ă atîta vreme cît feudalii nu s-au atins de organizarea interioar ă a ob ş tii.ş i asigure st ă pînirea asupra p ă mîntului luat cu for ţ a. izlazul. stabilirea rela ţ iilor pa ş nice cu vecinii . Adîncirea procesului de feudalizare a avut oa rezultat aservirea pe o scar ă din ce în ce mai întins ă a ob ş tii s ă te ş ti de c ă tre seniorii biserice ş ti ş i laici.Via ţ a feudal ă . îl împrejmuiesc cu garduri. ci ş i în Fran ţ a de nord. Definind caracterele ob ş tii s ă te ş ti. oa : p ăş unea.referitor la Germania. organizarea ei l ă untric ă nu este atins ă . Feudalii. ca s ă . 3. Acest proces de jefuire a obş tii se reflect ă deosebit de limpede în istoria ţă r ă nimii engleze. 2.c. din exterior ob ş tea era amenin ţ at ă de apari ţ ia marelui domeniu. iar în Italia de c ă tre ostro§°ti Ş i longobarzi. Aceast ă form ă de organizare a fost adus ă în Fran ţ a de s ud ş i în Spania de c ă tre vizigo ţ i. feudalii recurg la violen ţă acaparînd p ă mîntul ob ş tii care era în folosin ţă comun ă . care cu timpul devine din ce în ce mai îngr ă dit ă . Cînd ob ş tea î ş i pierde libertatea trecînd în mîinile feudalilor — la început. Anglia ş i Scandinavia. Dup ă acapararea p ă mîntului ţă ră nesc de c ă tre feudali. p ă durea. De asemenea Engels a ar ă tat c ă regimul ob ş tii s ă te ş ti a fost cunoscut nu numai în Germania.----------- OB Ş TEA S Ă TEASCA 81 1. 6 . cît ş i cea aservit ă . Ob ş tea s ă teasc ă nu-ş i p ă streaz ă multă vreme formele sale ini ţ iale. In sînul ob ş tii are loc procesul de deta ş are a elementelor avute ş i de formare în acela ş i timp a categoriei celor s ă raci . ea a d ă inuit în forma sa str ă veche. ci î ş i mai p ă streaz ă mult ă vreme autonomia economic ă . Apar diferi ţ i factori. asigurarea securit ăţ ii în afara ş i în ă untrul ob ş tii .

1 9 1 7 . iar în cele de limb ă slavon ă susedi sau susedi ocolicinîie — vecini de ocol. Ş i la slavii de sud a existat ob ş tea s ă teasc ă . 1943. încă din secolul XIV obşiga sătească reprezenta aici un organism viu. I. vecin ă cu Moldova. Ob ş tea s ă teasc ă a slavilor s-a numit kopa iar c ă petenia ei — ataman sau tiun. Sub forma satelor de mo ş neni obştii săteşti ş i r ă ze ş i ea s-a men ţ inut în decursul sela romîni colelor . (Caracterul comun al institu ţ iilor din sud-estul Europei). Paris — Bucure ş ti. Proprietatea solului în principatele romîne pîn ă la 1864. de pild ă . In ob ş tea de drept valah c ă petenia se numea cneaz. Developpement de la question rurale en R o u m a n i e ( D e z v o l t a r e a p r o b l e m e i r u r a l e î n R o m î n i a ) . 1930 . Studii de istorie socială. şi în special asupra caracterului ei. 1907. (Evoluţia problemei rurale în Romînia pînă la reforma agrară). Le caractere commun des institutions du Sud-Est de lEurope. Bucureşti. în istoriografia romîneasc ă s-au purtat discuţii aprinse 1. i d e m . La sîrbi. In jurul problemei privind obştea romînească. R. 1 N.' ea apare cu denumirea de ocolina. In ceea ce priveşte modul de stăpînire a pămîntului — îrabinînd forma colectivă cu cea individuală — asemenea stare de lucruri se poate urm ă ri ş i în cadrul satului romînesc. F i 1 i 11 i. în documentele •epocii de limb ă latin ă . chiar la începutul secolului XX.OBŞTEA SĂTEASCA 83 In Rusia Haliciului. Al ă turi de ob ş tea s ă teasc ă de drept slav a existat ş i ob ş tea de drept valah. 1908. i d e m . Romînii din evul mediu de asemenea au trecut prin această etapa. sătenii şi stăpînii în Moldova. Bucure ş ti. R o s e t t i . I o r ga . în unele regiuni de la munte. In istoria poporului romîn din evul meConsideraţiuni diu ob ş tea s ă teasc ă a jucat un rol îngenerale asupra semnat. Paris. Breve histoire du droit coutumier roumain în Ânciens do-cuments du droit roumain (Scurt ă istoria a dreptului cutumiar romînesc in Documente vechi de drept romînesc) I. Bucureşti. idem. C. reminiscen ţ ele acestei organiza ţ ii str ă vechi erau înc ă puternice. C. constituie o realitate care nu poate fi negată . explicarea acestei străvechi instituţii necesită cunoa ş terea condi ţ iilor în care ea a ap ă rut. Bucureşti. cît şi reminiscenţ ele existente în satul ramînesc. 1939. ratnlntul. I a ş i . i d e m . Evotution de la question rurale en Roumanie jusqu' ă la reforme agraire. membrii ob ş tii s ă te ş ti apar cu denumirea de vicini. 1929. Âtît materialul documentar. Bucureşti. ^< iu r e s e u . Constat ă ri istorice cu privire la via ţ a agrar ă a rotnlnilor. .

în cadrul unui stat feudal. consider ă m c ă ob ş tea a fost una dintre instituţiile de bază în evul mediu romînesc. iar pe de alt ă parte. dimpotriv ă . ob ş tea este înc ă puternic ă . care au afectat structura ş i organismul ei de func ţ ionare. ob ş tea a suferit schimb ă ri însemnate. * N. p.. lua ţ i din istoria popoarelor Europei medievale. Desigur c ă în decursul secolelor. Peste ob ş tea liber ă se va a ş terne sistemul feudal de st ă pînire a p ă mîntului. precum ş i datorită sistemului de acordare a daniilor domne ş ti de p ă mînt. Bucureşti. 1 . dezvoltarea relaţ iilor feudale n-a distrus ob ş tea. Iorga a ar ă tat c ă . In cursul secolului XV. 200. Iorga. ci. va începe procesul de dezagregare al ob ş tii. precum ş i folosind ca termeni de compara ţ ie materialul referitor la ob ş tea popoarelor vecine cu romînii. constatarea existen ţei obştii în ţinuturile Vrancea şi Cîmpulung. fiind anterioar ă apari ţ iei sfatului la romîni.V. la origine. Iorga. Totu ş i s-au g ă sit istorici care au fost de p ă rere c ă forma de organizare a vie ţ ii ţă r ă ne ş ti din ţ inuturile men ţ ionate mai sus constituie „st ă ri excep ţ ionale" ş i reprezint ă o transformare relativ recent ă ' Cu totul alt ă concep ţ ie. In urma stratific ă rii ob ş tii în interior. va transforma pe ţă ranii liberi în ţă rani aservi ţ i. precum ş i în Dragoslavele ş i în Ruc ă rul din Muntenia. 2. izvorît ă din cunoa ş terea adînc ă a istoriei ţă ranului romîn din evul mediu ş i a institu ţ iilor medievale din sud-estul european. C Fiii t ti. va duce spre dispari ţ ia sistemului de st ă pînire în comun a p ă mântului. COSTACHEL Dac ă ob ş tea privit ă ca o form ă general ă . op. cit. Istoricul cu vederi" largi şi cu posibilităţi nelimitate în folosirea termenilor de compara ţ ie. care se datoresc unor transform ă ri recente. este una dintre cele mai arhaice institu ţ ii. că obştea nu reprezint ă st ă ri excep ţ ionale. J929. cînd sistemul feudal al societăţii' romîne ş ti era pe deplin format. Evolution de la question rurale en Roumanie jusqu'â la reforme agraire. a fost în genere recunoscut ă . I. Organizarea obştii ţăranului iromîn se aseam ănă cu obştea germanilor vechi ş i cu oea a slavilor 2 Pe baza materialului documentar existent. pe de o parte. caracteristic ă vie ţ ii ţă ranului romîn a provocat discu ţ ii. dar a înrobit-o. a avut N. ţă ranul romîn a fost constituit în ob ş te liber ă ş i aceasta este str ă vechea form ă de organizare a Iui.din Moldova. care. N. p.

din care ar fi rezultat în mod direct sensul dev ă lm ăş iei. Sistemul de st ă pînire dev ă lma şă a ob ş tii este atestat ş i prin aceea că în perioada destrămării obştii. apele curg ă toare. Preciz ă rile referitoare la st ă pînirea dev ă lma şă se bazeaz ă pe m ă rturiile oamenilor b ă trîni. g ă sim preciz ă ri deosebit de pre ţ ioase. în urma schimbărilor importante în viaţa economic ă a ţă rilor romîne. ş i un mo ş nean cur ăţă ş i coprinde locu mai . folosind în comun p ăş unile. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă un document din 9 octombrie 1793. adic ă stă pînirea în comun a unei mo ş ii de c ă tre locuitorii unui sat. De aci rezult ă c ă p ă r ţ ile ţă ranilor din ob ş te nu erau hot ă rnicite. Ins ă dintr-o serie de documente din secolul XVIII. Nu s-au păstrat documente referitoare la epoca de care ne ocup ă m (secolele XIV—XVII). Diferite forme de vînz ă ri ş i cotropiri. In ceea ce priveşte definirea caracterului obştii romîneşti. proces ce va căpăta proporţii largi în secolul următor. caracteristice acestui secol. adec ă locure ş te. ş i chiar puteau fi mo ş tenite în familie... nici cum nu poate fi cunoscut — c ă . va începe înstr ă inarea bunurilor din obşte.. rezervate numai ţă ranilor din ob ş te. cînd se fac vînzări numeroase ale delni ţ elor ţă r ă ne ş ti. socotim c ă este vorba de ob ş tea s ă teasc ă . acel loc îl ţ ine singur. p ă seama lui. în secolul XVI. p ă durile. ş i c ă cop ă rta ş ii st ă pîneau p ă mîntul în dev ă lm ăş ie. P ă mîntul arabil a fost lucrat pe loturi individuale ale familiilor. b ă lţile. cît loc poate de coprinde ş i-1 cur ăţă . c ă el vinde — „partea lui cît se va alege". care fără îndoială oglindesc starea de lucruri din trecut. Elementul determinant în structura ob ş tii romîne ş ti este stă pînirea în dev ă lm ăş ie. care arat ă cum a fost în „vechile vremi". c ăţ i st ă nj ă ni st ă pânea unul. denot ă un adîncit proces de descompunere a ob ş tii în aceast ă perioad ă . urmeaz ă a ş a: fie ş tecare mo ş nean. în limbajul de atunci „nu erau alese". c ă ci st ă pânirea cînd este de-a valma. terenurile nedes ţ elenite. denumit ă ş i ob ş te teritorial ă sau ob ş te de vecini. locure ş te. în actele de vînzare este men ţ ionat c ă delni ţ a lui n-a fost delimitat ă . în care se spune: „St ă pînirea fiindu-le fost de-a valma.OBŞTEA SĂTEASCA 85 Al ă turi de ob ş tea aservit ă a continuat s ă existe ş i ob ş tea liber ă . at ă ta ş i altul.

Bineîn ţ eles. Ob ş tea s ă teasc ă avînd un sistem precis de stă pînire asupra p ă mîntului. la început to ţ i cop ă rfa ş ii se bucurau de ele.domnului.V. COSTACHEL mult. a creat condi ţ ii pentru formarea claselor fundamentale în feudalism — a st ă pînilor de p ă mînt ş i ţă ranilor dependen ţ i. Dar ob ş tea s ă teasc ă nu este numai o unitate economic ă . Descompunerea propriet ăţ ii ob ş tii a constituit o premis ă a feudaliz ă rii societ ăţ ii romîne ş ti. . adic ă cu asentimentul tuturor cop ă rta ş ilor din ob ş te. O dat ă cu adîncirea procesului de stratificare în sînul ei. reprezenta o unitate economic ă . deoarece a fost elementul de seam ă care a germinat apariţia primelor forme de stă pînire de tip feudal. . acest drept al ob ş tii a fost treptat îngr ă dit atît în func ţ ie de înt ă rirea puterii centrale a. în via ţ a ei intern ă . In ceea ce prive ş te drepturile juridice ale ob ş tii. VI. în care se îmbina forma colectiv ă cu cea individual ă . cît ş i în urma cre ş terii ş i consolid ă rii domeniului feudal. studiul obştii are o importan ţă deosebit ă . iar altul mai pu ţ in. Chiar dup ă ce ob ş tea a fost cotropit ă . Iorga Studii şi documente. Numai ei puteau s ă figureze în calitate de jur ă tori ş i martori. drepturile acestea au trecut numai asupra unora dintre ei. ip. 1 N. Iat ă c ă nu este st ă pînire de o potriv ă pe st ă njă n. c ă t unu] ş i altul" '. In istoria societăţii feudale iramîneşti. era grevată cu responsabilitatea juridic ă în ceea ce prive ş te identificarea ş i prinderea infractorilor. Statul ş i boierul în calitate de st ă pîn de p ă mînt n-au desfiin ţ at acest drept al ob ş tii. în special asupra pîrilor legate de p ă mînt. Aceasta rezult ă din faptul c ă ob ş tea avea sub control toate chestiunile legate de stă pânirea pămîntului în sînul ei. Orice modificare survenită <|n domeniul st ă pînirii p ă mîntului nu putea s ă aib ă loc decît „cu ş tirea tuturor megia ş ilor ş i din sus ş i din jos". Unitatea administrativ ă a ob ş tii se v ă de ş te în faptul c ă ea avea r ă spunderea fa ţă de domnie pentru plata birului. ea ş i-a men ţ inut mult ă vreme vechea organizare proprie. ea constituie ş i o unitate care în perioada anterioar ă apari ţ iei st ă pînirii feudale ş i a statului avea un drept la autoconducere. avea dreptul la judecat ă . 505 şi UI. care erau mai cu stare — „oameni buni".

Ibidem. „oricît ă s-ar alege toat ă de peste tot" '. E suficient s ă ne referim la procesele de cnezire sau judecire. p ă dure. Dac ă în izvoarele secolului XVI p ă r ţ ile componente ale satului apar cu o delimitare din ce în ce mai precis ă .. I. In aceast ă vreme satul se compunea din : 1. în care erau grupate casele s ă tenilor . arată c ă „Bra ţul cu fiii lui s ă fie stă pîn pe dou ă delni ţ e. 319 Ibidem. la 1481. ' . Documentele Ţării Romînesti. satul romînesc Hotarul obştii oglinde ş te acel dualism în regimul de st ă pînire a p ă mîntului caracteristic ob ş tii s ă te ş ti. cînd obştea cu toţi membrii s ă i lupta pentru p ă mînt ş i libertate. ori numai de o parte din el. Deseori vînzarea delnitelor se făcea fără nici un fel de precizare. delni ţ a vine de la del (parte).. P. p ăş une ş i ape — folosite pe baza dreptului indiviz. Faţă de aceste părţi componente ale satului. Ea a opus o rezisten ţă dîrz ă ş i a constituit un mijloc de coeziune a ţă ranilor. vatra satului. delimitările bunurilor ce aparţin acestui sat se fac folosind anumite formule. p. compus din loturile sătenilor. p. 228.OB Ş TEA S Ă TEASCA 87 Ob ş tea a jucat un rol hot ă rîtor în lupta ţă ranilor împotriva st' ă pînilor de p ă mînt. se arat ă c ă el va fi st ă pînit „cu tot hotarul" 3 . adic ă cu tot ce constituie bunurile acestui sat. Iar atunci cînd este vorba de satul întreg. De pild ă . iar jireabii de la lotul de p ă mînt. 3. P. Ori că este vorba de un sat întreg. drepturile locuitorilor nu erau acelea ş i ş i în decursul anilor au suferit continue transform ă ri. p. în cele din secolul XV nu g ă sim decît formul ă ri dintre cele mai vagi. In secolele XIV—XVII. bunuri afl ă toare în hotarul satului ca : fîne ţ e. Basarab cel Tîn ă r. P a n a i t e s c u . Ambii termeni sînt de origine slav ă . cîmpul de cultur ă . care se numeau delniţe în Ţara Romîneasc ă ş i jireabii în Moldova. La 30 septembrie 1451 cînd se vinde delni ţ a lui Tudor. 2. 336. înt ă rind delni ţ ele celor din ^satul M ă nice ş ti. Badea ş i Oancea din Ţ ara Romîneasc ă se precizeaz ă c ă ea ar avea atît. iar Patru cu fiii lui s ă fie pe a treia delni ţ a" 2 .

127. IV. începînd cu secolul XVII apare în documente şi menţionarea fînetelor. II. Iar la 1709 în satul Sole ş ti din Vaslui sînt men ţ ionate „delni ţ ele de fîn" 3. Principiul propriet ăţ ii private a cuprins mai întii vatra satului. aceast ă opera ţ ie purtînd denumirea de „stîlpire". 386. I o r g a. la început cu o delni ţ a. iar apoi s-a extins ş i asupra delni ţ ei cu fînea ţă . vor cotropi treptat tot p ă mîntul e i. cit. p. II. B. Restul bunurilor din sat — p ăş unea. în care se spune: c ă boierii obi ş nuiau „s ă dea mai mult de cum face p ă mîntul. t G h. Anciens documents de droit roumain. care p ă trunzînd în sînul ob ş tii. vezi ?' G h i b ă n e s c u . apoi cîmpul de cultur ă . voi.OBŞTEA SĂTEASCA 89 arie ş i cu gr ă din ă ş i cu delni ţ a casei". vînzîndu-se delni ţ ele din sat unor str ă ini în afar ă de ob ş te. Principiul proprietăţii private afirmîndu-se din ce în ce mai mult. ceea ce arat ă c ă principiul propriet ăţ ii private s-a întins ş i asupra terenului cu fîne ţ e.. op. denumit ă „delni ţ a casei" . op. . In cursul secolului XVII. Destr ă marea ob ş tii se v ă de ş te în faptul c ă este înc ă lcat sistemul st ă pînirii în dev ă lm ăş ie.Asemenea procedee au fost folosite în tot cursul secolului XVII ş i al celui urm ă tor. N.. din anul 1634). unde s-au delimitat ogoarele fiec ă rui s ă tean cu cas ă în vatr ă . XVI. priv. I. cit. G h i b ă n e s c u. ceea ce în limbajul vremii se numea „alegerea p ă r ţ ilor". . se recurge la delimitarea tot mai precis ă a p ă r ţ ilor afl ă toare în posesiune individual ă . ist. partea I-a. aceasta din urm ă fiind compus ă : din „cîmpul de jos cu dou ă ogoare ş i dou ă curaturi si în cîmpul de sus iar ăş i dou ă ogoare ş i dou ă curaturi" '. p. adîncindu-se tot mai mult principiul st ă pînirii individuale. apele — r ă mîn în proprietate colectiv ă .. procesul de dezagregare a ob ş tii devine din ce în ce mai vizibil. p. La aceast ă metod ă recurg în special feudalii. reprezentînd o proprietate colectiv ă . Acest fenomen e oglindit în Sobornicescul Hrisov. p.. r ă mîn în dev ă lm ăş ie pentru to ţ i locuitorii satului. La 1632 precizările referitoare la părţile componente ale delni ţ ei îmbrac ă urm ă toarea formulare : „din cîmp ş i din p ă dure ş i din fîna ţ ş i din livezi ş i din vatra satului" 2 . 55 . Rom. p ă durea. Sînt numeroase cazurile cînd se face împ ă r ţ irea p ă mîntului ob ş tii. iar dup ă aceea se proceda la delimitarea precis ă a delni ţ ei. numai s ă poat ă boierul a * Doc. 21 (doc. Aceste bunuri.

n. . ist. la 1609 se naşte un conflict între membrii satului Iugani. c ă este stîlpit ş i împ ă r ţ itu" 4 . cu ocazia unei vînz ă ri din satul Glodeni. dreg ă torul îns ă rcinat de domn primind porunc ă s ă ia „oameni buni ş i megie ş i din jur ş i s ă despar ţ i cu dreptate partea de ocin ă cît se va afla (a c ă lug ă rilor — n. p. II. voi. la 1620 are loc hot ă rnicia ocinei m ă n ă stirii Bisericani în satul Orbie. N. voi. Doc. Tot în Moldova. 549 Ibidetn. I. ş i s ă pune ţ i sfîlpi p. p. COSTACHEL se face ră z ăş în mo ş iile altora. IV. adic ă se f ă cea „mo ş ina ş ". trecut acum numai în st ă pînirea luî Tîmpa. In Moldova la 1603. 79 Ibidetn.. XVII. cînd mai mul ţ i ţă rani vînd delni ţ ele lor. C o d r e s c u .). voi. n ă d ă jduind c ă cu vremea s ă se l ăţ easc ă dup ă dorin ţ a lui" '. cotropi ţ i în timpul domniei lui Mihai Viteazul. XVII. II. 115. Caracterul st ă pînirii în dev ă lm ăş ie a p ă mîntului rezult ă ş i din faptul c ă ţă ranii din ob ş te de ţ ineau un document de stă pînire în comun. B. în care Tîmpa paharnic a achizi ţ ionat o ocin ă ş i unde „are loc de iazu în cump ă r ă tura sa". VII. Ceilalţi nu recunosc această nou ă stare de lucruri ş i încalc ă hotarul lui Tîmpa. ca s ă demonstreze c ă înainte de aceast ă cotropire au fost oameni liberi st ă pînind delni ţ ele lor. A. p. priv. II. Studii şi documente. p. p. care şi-a „stîlpit" partea Iui. arat ă „cartea lor de dedfn ă " 6 . A.V. XVII. Uricariul. Dup ă p ă trunderea feudalului în ob ş te el primea acelea ş i drepturi ca ş i membrii ob ş tii. dup ă o expresie deosebit de sugestivă dintr-un document al secolului XVIII 2 . 75. lor ga.90 V. „uricul satului" în Moldova ş i hrisovul satului în Ţ ara Romîneasc ă . p. Tîmpa se plînge la domnie c ă ş i al ţ i oameni din satul Iugani pescuiesc în hele ş teul lui.C. In Ţ ara Romîneasc ă la 1611 ţă ranii din satul Cruş uvul Lalei. cum este obiceiul" 3 .. deoarece „n-am crezut gura lui. apoi proceda la alegerea p ă r ţ ilor ca s ă ias ă din dev ă lm ăş ie. Alegerea p ă r ţ ilor se f ă cea cu ş tirea domnului care delega pe unul dintre dreg ă torii s ă i ca s ă fac ă hot ă rnicia. folosit de to ţ i membrii ob ş tii. E de presupus c ă acest hele ş teu era înainte un bun ob ş tesc. Domnul trimite dreg ă tori s ă cerceteze cazul. -Astfel.e unde va fi partea lor. 208. lbidem. T. se men ţ ioneaz ă c ă „a r ă mas nevîndut ă din jum ă tatea 'satului numai a treia parte. Rom. voi.. 39. partea lui Mih ă ii ă ş i la el este ş i uricui satului" 5 .

Rom. care a fost vecinit cu sil ă de c ă tre Mihai Viteazul. Asemenea documente sînt numeroase în perioada urm ătoare domniei lui Mihai Viteazul. s . puteau s ă ia parte cîte doi-trei ţă rani* care se întov ă r ăş eau pentru a face împreun ă muncile grele de^ cur ăţ ire a terenului. \earnurile care au avut bunuri într-un sat au drepturi bine precizate asupra întinderii de p ă mînt ce apar ţ ine satului. care ducea de obicei la apari ţ ia unui sat nou. De pild ă satul Neruja dirr Vrancea a avut patru mo ş i. 200. Documente Putnene. La 1647 satul N ă horeani ş i-a întemeiat împ ă r ţ eala pe cinci b ă trîni" 4 .' care le asigur ă ' dreptul de st ă pînire asupra p ă nrntului. I I I . 80. Locuitorii de mai tîrziu ai acestui sat au fost urma ş i ai celor patru b ă trîni. p. precum s-au adeverit din ispî-soacele de la Irimie Vod ă " 3 . o ceată. însu ş i faptul existen ţ ei mai multor mo ş i arat ă c ă nu este numai-decît vorba de leg ă tura de rudenie între locuitorii unei ob ş ti s ă te ş ti. Anciens documents de droit roumain. De'seorj s-a afirmat c ă locuitorii unui sat erau cu to ţ ii urma ş ii obştii înteme^ ietorului satului. Sa v a. La 1709 satul Sole ş tii din Vaslui umbla pe î re *„ m ? Ş '' precizîndu-se c ă cele 411 p ă mînturi ale satului s-au împ ă r ţ it dup ă cei trei b ă trîni : „unul N ă d ă baico.. De pildă. Urmaşii fiecăruia dintre bătrîni constituie un neam. unde sînt trecu ţ i nominal cei 47 de ţă rani '. La defri ş area p ă durii. I. G h i b ă n e s c u . p. se ră scump ă ră . p. III. cît ş i libertatea de vecinie. la 1619 satul G ă o-enii. întemeierea satului poate fi legat ă de numele a doi sau mai mul ţ i mo ş i. XVII. cit. Fiecare l Doc. uni ţ i de interesele economice de lupt ă comun ă cu natura pentru a preg ă ti ogoare noi de sem ă n ă tur ă . priv. 55. Gh. al treilea Popa Gon ţ a. Un sat îns ă a putut s ă aib ă la origine mai mul ţ i mo ş i. precizîndu-se c ă doi au venit din • P ă ule ş ti ş i doi din B ă de ş ti 2 . voi. în cazurile cînd un sat vecinii se r ă scumg r ă li se întocme ş te un act colectiv de st ă pînire. c ă p ă tînd un hrisov comun. Leg ă tura de sînge n-a fost întotdeauna aceea care a stat la baza st ă pînirii devalma ş e în ob ş tea s ă teasc ă Principiile care stau la baza din ţă rile romîne. ist. de pild ă . N.OBŞTEA SĂTEASCA 91 De asemenea. cuprinzînd 47 de mo ş neni... 309. Astfel.. op. al doilea Bu-cmma ş . B. p. I o r g a. al „moşului" comun. A.

Folosirea acestei expresii de „ceilalţ i să teni" şi în opoziţie cu neamul lui Stanciul arată de asemenea că populaţia din sate nu era omogen ă sub raportul leg ă turilor de sînge. La judecat ă se constat ă îns ă c ă p ă rnîntul celor trei cete este „veche ş i dreaptă ocin ă de mo ş tenire". e ne cesar de -precizat cu ce denumire apar membrii obştii în izvoarele vremii. de a se achita de sarcinile fiscale faţă de domnie. La 5 mai 1577 Badea logof ă t cump ă r ă partea lui Stanciul Papuia din satul Lindece ş ti — Ţ ara Romîneasc ă . de a-şi îndeplini îndatoririle judiciare — descoperirea ş i prinderea ră ufă c ă torilor care a u comis delictele pe teritoriul ob ş tii lor. sînt unite de interesele comune de a-şi păstra pămîntul. B. p. La încheierea actului de cump ă rare s ă tenii din Lindece ş ti au fost întrebaţi dacă renunţă la dreptul lor de protimisis. priv. Cu aceastăocazie se constat ă c ă în sat au existat. „ceilal ţ i s ă teni". ist. în care nu este folosit termenul de ceat ă . cete cu ceta ş ii lor. iar pe de alt ă parte. Interesele care le uneau erau de natur ă economic ă : de ap ă stra p ă mîntul ne ş tirbit. voi. de al ţ ii ş i care încearc ă s ă dovedeasc ă c ă ocina lor C pr ă dalnic ă ş i domneasc ă ". fiecare fiind trecut cu numele s ă u ş f „cu fiii lor". deci de interese economice. Fiecare grup de coproprietari este alc ă tuit dintr-un num ă r variat de ţă rani — între trei ş i 11. Aceste trei cete se pîr ă sc pentru p ă mînt.. înainte de a trece la organizarea interioar ă a ob ş tii s ă te ş ti. pe de o parte. „neamul lui Stanciul". c ă în sat au existat mai multe grupe familiale. îns ă e vorba de mai mul ţ i coproprietari. care nu au leg ă tur ă de sînge între ele. r e e r îvnit 1 Doc. care le hrăneşte. ceea ce permite să credem că e vorba de şapte grupe familiale în sînul aceluiaşi sat. Atît „neamul lui Stanciul". XVI. La 1^58 :n satul Obedeni din Ţara Romînească au existat şapte coproprietari. De asemenea există şi alte documente în care se arat ă precis c ă într-un sat au existat mai multe „neamuri".OBŞTEA SĂTEASCA sele celorlal ţ i ceta ş i. cît ş i „ceilal ţ i s ă teni" „s-au lep ă dat" ' de dreptul lor de a avea prec ă dere la vînzarea p ă mîntului. fiecare avînd dreptul la a 7-a parte din sat. 266 . Rom. Existen ţ a mai multor grupe familiale rezult ă ş i din con ţ inutul unei alte categorii de documente. de a defri ş a ogoare noi. IV. Aceste trei cete.

cump ă ră torul trebuia s ă aib ă învoirea rudelor vinz ă torului ş i a megie ş ilor. ţă ranii din ob ş te erau denumi ţ i cu un termen de origine greac ă . de vecin. Orice problem ă legată de proprietatea teritorială . folosit în Moldova. se mai °glindesc reminiscen ţ ele leg ă turilor gentilice. folosit în Ţ ara Romîneasc ă . care acordă precădere rudelor. reglementa relaţiile dintre s ă teni ş i sub acest raport al st ă pînirii p ă mîntului. Rudele vînz ă torului aveau prec ă dere fa ţă de vecinii de proprietate. adic ă a vecinilor de proprietate din ob ş te. In Bizan ţ ş i în Serbia. Termenul de origine slav ă sused. Faptul c ă atît în ţă rile de tradi ţ ie roman ă ş i greac ă . cît ş i în ţă rile cu popula ţ ie slav ă . La mijlocul se- .OBŞTEA SĂTEASCA 95 denumi ţ i cu termenul care înainte desemna ţă ranul din ob ş te _vecin. ace'ast ă lege nescrisă. ţă ranului din ob ş te i se spunea vecin (de alături). a fost r ă spîndit în ţă rile de tradi ţ ie roman ă . In ceea ce prive ş te vînzarea delni ţ elor. de la care vine „vecin". referindu-se la acea categorie social ă de ţă rani ' care formau ob ş tea s ă teasc ă. fn acest străvechi obicei. denumi ţ i în documente „megie ş ii de sus ş i de jos" ş i care sint nelipsi ţ i la orice vînzare al ă turi de familia vînz ă torului. aveau ş i ei dreptul de preem ţ iune. Una dintre problemele vitale pentru toţi s ă tenii din ob ş te era aceea legată de Dreptul de conirol st ă pînirea p ă mîntului. de înstr ă inare. Marele Cnezat al Lituaniei şi altele. oglindeşte prezenţa aceleiaşi instituţii medievale. care le asigura asupra p ă mîntului existenţa. „Obiceiul pămîntului ro-mînesc" (Legea ţ ă rii). Membrii din ob ş te. Termenul de origine latin ă „vicinus". fiind comun ă mai multor popoare. paroikos. care are acela ş i sens. care. cap ă t ă aspectul unei institu ţii de caracter general. ca : Polonia. care se aflau în hotarul ob ş tii. cum sînt cazurile de mo ş tenire. a circulat ş i în ţă rile cu popula ţ ie slav ă . reconstituiri de acte trebuia aduse la cuno ş tin ţ a membrilor ob ş tii. sau folosind limbajul vremii — trebuia s ă acb ă loc „cu ş tirea meigie ş ilor de ocol". chiar nefiind rude cu vînz ă torul jn calitate de coproprietari. hot ă rnicii.

I o r g a. 1 Responsabilitatea între ei de interese economice în special coleetivă pentru în ceea ce priveşte stăpînL rea pămînfului. Cei fugiţi din sat erau urmăriţi. ce revenea fiecărui ţă ran în parte. St. La această repartiţie luau parte bătrînii satului.98 V. Studii şi documente. călugăreşti. Episcopia Rîmnicului. Ţăranii fugiţi erau urmăriţi în satele domneşti. Fiecare sat era impus Ia o dare globală. sfatul satului. prlv. în satul Tratoşiţa în perioada dintre cele două impuneri au murit un fată şi fiul său. Buc. . CVII/4. COSTACHHL colectivă pentru plata dărilor faţă de domnie. însăşi obştea era aceea care făcea repartiţia cislei. boiereşti. O dată făcută crestarea pe răboj. Ei nu puteau să se mute cu plata dărilor în alte sate. ele nu puteau să sufere nici o modificare. 462. ist. care cuprindea şi alte socoteli ca : dreptul de stăpînire pe ogoare. Rom. în lipsa lor obştea plătind pentru ei.. Astfel. 3 Arh. urma repartizarea în interiorul obştii. membrii obştii erau legaţi de responsabilitatea colectiva faţă de domnul ţării. la moară. Toate aceste socoteli comune privind repartiţia dărilor erau crestate pe răboj. voi. Tot obştea avea responsabilitatea faţă de fisc cînd cineva din contribuabili fugea din sat. Fiecare sat avea răbojul său. care făcea parte din ceata lui şi care murise. ' N. De obicei motivul fugii era tocmai dorinţa de a scăpa de plata birului. V. în Ţara Romînească la 1612. plata birului ei mai erau legaţi de responsabilitatea Dacă membrii obştii săteşti erau le-ga ţ i Doc. al fiecărui membru cu gospodăria separată a obştii. In document este2 menţionat. în virtutea principiului responsabilităţii colective. fie prin părăsirea satului. p. Intrucît sumele globale ce reprezentau plata dărilor datorate de către un sat erau fixate o dată la trei ani '. vite. La 1621. denumită cislă. VI. p. 340. iar impozitele lor au fost plătite de către membri ai3 obştii şi numai după aceea a fost „scos numele lor de la bir" . ţăranul Monease plăteşte birul lui Neaga. „căzutau birul Neagăi după capul i Monease". chiar dacă în acest răstimp numărul contribuabililor scădea — fie prin deces. XVI.. După stabilirea dării globale pentru un ssX întreg. B.

XVII. . ceea ce duce la numeroase procese între contribuabili. Un oarecare Doc. XVII. ş i ţă ranii s ă fie adu ş i înapoi „cu ş treangul la gît" 5 .. Asemenea dispozi ţ ii îns ă au aspectul unei favori deosebite. A. p. Satele se plîng la domnie ş i reclam ă c ă acei care au fugit s ă fie constrîn ş i s ă pl ă teasc ă partea lor de bir. 421. Există poruncile domnilor care interzic birarilor s ă foloseasc ă asemenea procedee. care la rîndul lor aveau r ă spunderea pentru neplata birului fa ţă de domnie. sau „dobitocul lor s ă nu trage ţ i derept al ţ i oameni sau derept alte sate" 8 . 489. Birnicii. Ibidem. voi. A. 167. Fi trebuia s ă pl ă teasc ă acolo unde „fuseser ă apuca ţ i de cisl ă " 3. voi. Ibidem. „veri unde-i va afla în ţara domniei mele" 2. cu tot avutul lor. p. Ibidem. ist. p. c ă i . înc ăr•cînd pe alţi oameni şi alte sate cu birul neplătit. XVII. de pild ă .s ă nu-i înv ă lui ţ i pentru alte sate ş i pentru al ţ i oameni" 7 . p. In aceste porunci se spune . p. p.. 478. Astfel. XVII. p. Domnul d ă porunc ă ca ei s ă fie adu ş i înapoi ş i „s ă pl ă teasc ă unde i-a apucat perepisnicii" 6 . Ibidem. IV. In cursul secolului XVII sînt foarte numeroase ■ cazuri de fug ă a ţă ranilor de la bir. p. Ibidem. IV. A ş a. 167. IV. la 1620 satul Girovul „s-a jeluit asupra lui Dr ă gu ş oaie de acolo ş i a lui Sava tot de acolo ş i a spus astfel înaintea noastr ă . B. 4 s a pl ă teasc ă „cisla lor de bir. A. unde le va fi pus în seam ă " . voi. profit ă de faptul c ă a existat responsabilitatea ob ş tii pentru plata birului ş i apuc ă pe cine se nimere ş te ca s ă pl ă teasc ă pentru acei în lips ă . IV. în locul unora plă tesc alţii. voi. Ibidem. 381. XVII. I I I . există cazuri cînd mai multe sate sînt silite s ă contribuie la plata birului celor fugi ţ i. priv.OB Ş TEA S Ă TEASCA 99 lobozii ş i tîrguri '.a apucat întocmirea (birnicilor) în satul Girov ş i ei nu vor s ă pl ă teasc ă cisla ş i au fugit în alte sate". care se acordă de obicei pentru m ă n ă stiri. în timpul lui Matei Basarab. Rom. Ibidem. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă un caz care a avut loc în 1653. 473. Domnul d ă porunc ă dreg ă torilor c ă „nimeni s ă nu fie scutelnic". 491. voi. A. Pentru c ă birarii nu ţin seam ă de cine plă te ş te.

100 V. Gh. denumit ă du ş egubin ă . e cunoscută cu denumirea de „gonenie sleda". fiind prin ş i. Atunci domnul încuviinţează satul să vîndă delniţa lui Sin altcuiva pentru suma datorat ă la fisc de 1 000 aspri 2 . sau nu vroia să -1 predea în mîinile forţei publice — atunci ea rămânea responsabil ă pentru delictul s ă vîr ş it ş i era obligat ă sa pl ă teasc ă amend ă . care neputînd pl ă ti nici ea. Ghi b ă n e s c u. p. de la delni ţ a la delni ţă ş i. iar s ă tenii din Obîrş ia unde s-a întîmplat aceasta „nu vor să -i plă teasc ă . 224. Ghi b ă n e s c u. urm ă rirea ş i prinderea r ă uf ă c ă torilor. p. caracteristică pentru obştea juridică sătească. Gorj. iar birarii i-au prins femeia. 21). Apoi ei n-au vrut să -şj poarte grija să -şi ducă banii. CCSWCHEL Toader a fugit de bir. Ionaşco vistiernicul se plînge ia domnie c ă i-au pierit ni ş te vite. In Moldova aceast ă institu ţ ie se oglinde ş te cu mult ă claritate în documentele prin care se acordă imunitate moşiilor m ă n ă stire ş ti. A. însă Sin nu vrea să plă teasc ă birul r ă mas de plat ă — 1 000 aspri. Ş t e f u 1 e s c u. . Surete ş i izvoade. Responsabilitatea juridică a obştii consta în descoperirea. nici nu vreau s ă afle cine iaste vinovatul" 3 . Satul pl ă te ş te 2/3 din birul său — 2 000 aspri — şi-i iartă datoria. Ob ş tea s ă teasc ă avea ş i responsabilitatea colectivă pentru delictele penale descoperite în hotarele ei. s ă fie lega ţ i ş i du ş i la domnie. La 1613. In 1639 ţăranul Sin din satul Bibeşti din Ţ ara Romînească se vinde vecin ş i fuge de plata birului. Ob ş tea pl ă tea amend ă nu pentru c ă pe teritoriul ei se s ă vîr ş eau delicte anonime ci pentru faptul că nu descoperea pe vinovaţi. Dac ă ob ş tea nu reu ş ea s ă descopere pe r ă uf ă c ă tor. 489. c/re^a) adică urmărirea răufăcătorilor. care s ă vîr ş eau delicte pe teritoriul obştii. Răufăcătorii trebuiau urmăriţi din casă în casă. a fost purtat ă de birari din sat în sat legat ă . Surete ş i izvoade. In acest document este precizat c ă satele m ă n ă stiG h. VI. ei au venit apoi birarii cu oamenii domne ş ti la casa lui de l-au apucat pentru chez ăş ia lor ş i au luat un bou ş i o vac ă " '. p. XV. Pîn ă la urm ă sa g ă sit unitl Stoica „deci el au luat în chez ăş ie de la birari şi au zis că le vor aduce birul. In Responsabilitatea izvoarele vremii de limb ă slav ă această instituţie juridică.

ea pl ă tea du ş egubin ă .. nici pentru moarte de om. nu aveau obliga ţ ia „de a duce caip legat" 4 sau nu trebuiau s ă dea „nici gloab ă nici du ş egubin ă" 5. 4 Ibidem. voi. ci le-am luat domnia mea ocina în socoteala du ş egubinei" 6 . 5 Al. p. ist. 88 Doc. Izvoarele Ţării Romîneşti menţionează deseori faptul c ă un sat „a sc ă pat un om legat". Dac ă ob ş tea s ă teasc ă nu îndeplinea aceast ă sarcin ă . aceea ş i pedeaps ă era prev ă zut ă ş i pentru cei care nu puteau s ă aduc ă în fa ţ a instan ţ elor judecă toreşti pe cel descoperit. M. In acest sat „domnia mea nu am aflat vite. p. priv. B o g d a n .. 505. XVI. p.. M ănăstirea Tismana. p. Dac ă satul nu putea da num ărul stabilit de vite pentru amendă. La 1570 se isc ă un proces între dou ă sate din Ţ ara Romîneasc ă . nici pentru rapt" 3. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Hari ş anii se plînge la domnie c ă satul C ă p ăţ ineni îl . 95. 14 3 I. 90 ş i mai mult chiar). din anul 1458. p.nu vor urm ă ri pe ră uf ă c ă torii în acel hotar ş i nici nu-i vor primi" 2. responsabilitatea juridic ă cade ş i asupra st ă pînului satului. nici urma de r ă uf ă c ă tori v a p l ă t i a c e l s a t î n h o t a r u l s ă u " ' . In Ţara Romînească obştea sătească a avut aceeaşi îndatorire. I. C o s t ă c h e s c u .nici pentru furt. num ă rul lor fiind foarte variabil (50. I n t r . Atunci cînd ob ş tea cade în dependen ţă de un st ă pîn feudal.u n d o c u m e n t de pe vremea lui Ş tefan cel Mare. 217. pentru care gre ş eal ă trebuie s ă pl ă teasc ă gloab ă .. 175. Ş t e f u l e s c u .. Rom.. Documente moldoveneş ti.OB Ş TEA S Ă TEASCA 101 în baza privilegiului imunit ăţ ii". cu urm ă toarea precizare : în sat nu vor c ă lca dreg ă torii domne ş ti îns ă rcina ţi cu prinderea ră uf ă c ă torilor (slidogon ţ i) „. Al. Ş t e f u l e s c u . Documente slavo-romlne. formulat ă în termeni întrucîtva deosebi ţ i. sătenii îşi pierdeau ocina. . care se d ă dea de obicei în vite. Satele m ănăstirii Tismana. p. B. La 1466 satele episcopiei din Roman sînt scutite de aceast ă îndatorire. I I . acordat mă n ă stirii Moldovi ţ a este precizat c ă locuitorii acestui sat „. care se acuzau reciproc de faptul c ă au sc ă pat „un om legat" — un r ă uf ă c ă tor. ca să -mi împlineasc ă acea du ş egubin ă . în baza privilegiului imunităţii. Dac ă amenda se pl ă tea pentru faptul c ă nu se putea descoperi autorul delictului. I I .. La 1 aprilie 1535 pe ocina din Poieni s-a înîntîmplat o moarte de om.

II.. deoarece criminalul era din acel sat 3. Un document muntean din 1531 precizează aceast ă obligaţie în felul următor: „un om legat să-1 ducă cu carul" 2. în selişfea Băhneni". III. priv. Refuzul de a face cercetările de identificare sau cercetările făcute care n-au dus la descoperirea celui vinovat. Pînă la urmă vinovatul a fost găsit în satul Preuteşti. Conform cu legea tării. ist. XVI. La 10 octombrie 1610. Un document moldovenesc de la începutul secolului XVII dezvăluie cu multă claritate şi cu multe detalii care era procedura în legătură cu identificarea infractorului ucigaş. 101. aceasta face ca domnul s ă hot ă rasc ă ca Harisanii „s ă fie în pace şi slobozi şi pentru o duşegubină ce s-a luat satului Căpătjnenilor. prinşi şi duşi în fata instanţelor judecătoreşti — dregători însărcinaţi cu judecată sau domnul tării. Atunci li s-a dat a doua oară termen de trei săptămîni. 1 2 8 Doc. însă călugării „tot n-au putut afla nicidecum pe vinovat". incendiatori. voi. Doc. ucigaşi. p.. ist. se constată că Harisanii erau învinuiţi pe nedrept. n-au putut să găsească pe vinovat pînă în acele trei săptămîni". Ibidem. Obligaţia sătenilor din obşte de a identifica pe răufăcători se referă la cele mai variate infracţiuni: moarte de om. care au săvîrşit infracţiunea pe pămîntul unui sat. A. p. voi.. obligaţia satului de a identifica pe infractor reiese cu toată certitudinea. dregătorul respectiv. . domnul dă de ştire pârcălabilor de Neamţ „că s-a aflat o moarte de om în hotarul sf. Iar călugării. fiind originar de acolo. mare vornic de |ara de sus — boierul Oraş „a pus călugărilor zi în trei săptămîni. p. 326—227. de unde rezultă şi obligata de a plăti amendă. XVII. Toţi acei răufăcători. mănăstiri Neamţ. Rom. tîlhari. ca să afle care om a făcut acea moarte sau să plătească acea moarte. trebuiau să fie descoperiţi. 344. punere de foc. COSTACHEL acuză de evadarea răufăcătorului şi aruncă vina asupra lui.. B. zece taleri şi li s-au luat doi boi pentru ciobote".. Domnul hotărăşte ca toate aceste cheltuieli ale călugărilor să fie suportate de satul Preuteştî. în urma judecăţii. voi. Călugării mărturisesc fată de domn „că au cheltuit pentru acea năpastă care a căzut asupra lor. Din analiza acestui caz. pentru un om legat ce s-a scăpat de la dînşii" '. furt. impuneau satului plata amenzii. II.. Rom.102 V. priv.

XVI. la judecat ă ş i la spînzur ă toare" 3 . XVII. b ă trînii satului avînd calitatea de al obştii săteşti judec ă tori. Ş i care om va fi vinovat de moarte. Ş i de fel nu s-au putut întocmi ş i liniş ti" '. cu care ocazie au fost aduna ţ i „oameni buni ş i b ă trîni din jurul locului. p.OB Ş TEA S Ă TEASCA 103 Prin exercitarea acestei func ţ ii juridice. A ş a megie ş ii i-au judecat. B. la 1 mai 1602. De pild ă . s ă -1 lege b ă trînii ale ş i ai satului ş i să -1 trimeat ă la curte. In 1562 Nan cump ă ră ogoarele nepotului s ă u. a avut loc o pîr ă pentru ocina din B ă ia ş i. II. Izvoarele vremii relev ă în special diferite pîri pentru p ă mînt care au constituit obiectul judec ăţ ii ob ş tii. Ibidem. care se afla în stapînirea jupanului Mihai. B. .al ob ş tii. f ă r ă team ă s ă aib ă judecat ă la b ă trînii satului. 405. Documentele din secolul XVII cuprind multe men ţiuni precise în ceea ce prive ş te dreptul la judecat ă . 164. XVI.. p. delictele penale pentru care legea prevedea pedeapsa cu moartea erau rezervate judec ăţ ii domne ş ti. Ibidem. voi. J. ci să -i judece b ă trînii satului" 4 . B. p. voi. 43. Ob ş tea avea drept la judecat ă asupra memDreptul la judecată brilor s ă i. poartă r ă spunderea fa ţă de domnie. ca s ă fie volnic Nan s ă ţ in ă (p ă mîntul) ş i s ă cumpere" 2 . ob ş teia s ă teasc ă » i apără membrii săi de răufăcători. Atribuţiile juridice ale obştii nu se rezumau numai la func ţ ia semnalat ă mai sus. priv. pe care îi vor alege s ă tenii. în satul Negoe ş ti. III. B. p. pe de altă parte. XVII. II. care fuseser ă vîndute unui ţă ran venit din alt sat „aruncîndu-i" banii plătiţi. Astfel. f ă cut ă de c ă tre „oameni buni ş i b ă trîni". Recunoaşterea dreptului de preemţiune al lui Nan s-a făcut de către obşte : „S-au pîrît înaintea megie ş ilor. voi. Dreptul la judecat ă al ob ş tii decurge foarte °lar ş i dintr-un alt document al Ţă rii Romîne ş ti din 1614.Ş 27 ianuarie 1614. voi. Rom. I. Ibidem. De aci rezult ă ş i delimitarea competin ţ ei judec ăţ ii f ă cute de ob ş te . ist. 264. judecata o f ă ceau b ă trînii satului: " ------1 Doc. în Ţ ara'Romîneasc ă . dreptul la judecat ă al satului Că line ş ti în jude ţ ul Prahova a fost recunoscut în urm ă torii termeni: „care om va fi vinovat. în leg ă tur ă cu satul Vai-de-Ei : „S ă nu intre sîugile domne ş ti Ş 1 banii de jude ţ s ă judece. la 3 iulie 1550.

p. Ibidem. I. voi. s 3 4 ' Doc.. privind organizarea Satului Nou. ce se afla pe ocina satului Brînceni. Numai în asemenea condi ţ ii a putut să . 250. XVII. să -1 izgoneasc ă pe el din sat ş i să -i întoarc ă " 4 de unde au venit.. al ţ i boieri sau pr ă d ă ciune s ă nu intre în satul lor. Iar pe acel ora care va fi r ă uf ă c ă tor ş i stric ă tor în sat ş i nu-1 va pl ă cea satul ş i b ă trînii. . vreo pîr ă grea ş i de cutropire ş i nu vor putea s ă se împace ei înitre ei. voi. unde se judec ă toat ă ţ ara". B. II.ş i p ă streze delni ţa 3 . B. In strîns ă leg ă tur ă cu aceast ă func ţ ie apare ş i dreptul ob ş tii de a izgoni din ob ş te pe acei membri care tulbur ă ordinea în ob ş te ş i nu respect ă rînduielile ei. Un alt document din acelaşi an şi tot din Ţara Romînească. responsabilitatea colectiv ă pentru to ţ i membrii s ă i fac parte dintr-o str ă veche func ţ ie a ob ş tii — cea de autoap ă rare. p. XVII. ist. Ţă ranii din Bujoreani vroiau „să -i întoarc ă asp/ii". cu care cump ă rase acesta delni ţ a ş i să -1 izgoneasc ă din sat. B.. trei oameni buni ş i b ă trîni din sat s ă vin ă atunci la domnia mea. XVI. el s ă aib ă pace ş i lini ş te. voi. s ă -i judece pe ei în divanul domniei mele" 2 .. Ibidem. Sarchiz a trebuit s ă pun ă jur ă tori care s ă garanteze pentru el „c ă este om bun ş i n-a avut nici o vin ă ". Dreptul de judecat ă al ob ş tii. XVII. înc ă pe vremea lui P ă tra ş cu cel Bun. VI. prin care Simion Moghilă men ţ ioneaz ă faptul c ă satul C ă line ş ti poate s ă controleze pe cei nou veni ţ i ce se vor a ş eza în sat: „dac ă va fi om bun şi -1 vor pl ă cea pe el satul ş i b ă trînii satului. într-un alt document muntean din 1 mai 1602. p. voi. COSTACHEL „Iar pentru rîndul judec ăţ ii. doi... Rom. 243—244.104 V. p 116. B. aduce ş i alte am ă nunte în leg ă tur ă cu judecata b ă trînilor: „Dac ă s-ar ridica între ei. „la scaunul domniei mele.ş i a ş eze b ă trînii lor din sat. II. unde se judec ă toat ă ţ ara" '. care s ă le fac ă judecata lor cu dreptate. stabilit în acela ş i sat cu 40 de ani înainte. priv. Dar b ă trînii satului ap ă reau în fa ţ a domniei ca reprezentan ţ ii ob ş tii în problemele de judecat ă ce urmau s ă fie dezb ă tute „în divanul domnesc". 43. dac ă nu vor putea să . Ibidem.. pentru c ă era „un om r ă u". ci s ă vie ei aici la scaunul domniei mele. La 1594 satul Bujorani din Ţ ara Romîneasc ă s-a pîrît cu ţă ranul Sarchiz.

Aceast ă func ţ ie a ob ş tii e caracteristic ă pentru structura ei ş i a existat în ob ş tea slav ă — la ru ş i ş i poloni. Referindu-se la procedura de urm ă rire „a r ă uf ă c ă torilor". responsabilitatea colectivă Etapele pentru plata birului. ca : dreptul la judecată. putînd astfel s ă denun ţ e pe cel care s ă vîr ş ea un furt. care în perioada anterioară st ă pînirii feudale a stat la baza satului romînesc. în tot cursul secolului XV sînt sate în care există cneji. el a accentuat asupra faptului c ă responsabilitatea colectiv ă a ob ş tii pentru delictele înf ă ptuite pe teritoriul ei constituie un indiciu sigur în ceea ce prive ş te definirea caracterului ob ş tii.OB Ş TEA S Ă TEASCA 105 Din cele semnalate -mai sus în via ţ a ob ş tii s ă te ş ti în ţă rile iromîne. „unde a fost cneazul" cutare. rezult ă din pomenirea cnejilor în Moldova ş i a juzilor !n Ţara Romînească. Legiuirile cele mai vechi ale acestor popoare ca „Ruskaia Pravda" (sec. reprezentanţii obştilor în perioada anterioar ă cotropirii lor de c ă tre feudali. In Moldova. Ţăranii în Rusia. 1952. p. în care toate rudele se cuno ş teau între ele. f ă r ă nici o «urm ă rire a r ă uf ă că torilor»" >. dac ă ar fi fost vorba de familia mare. .R. „unde este cneazul" cutare. Grekov. Ed. B.. B. Toate aceste func ţ ii ale ob ş tii. Cnejii sînt menţionaţi fie la prezent. Printre altele. care sînt menţionaţi în actele de stăpînire a pămîntului. dup ă ce satul respectiv . sau s ă pl ă teasc ă pentru el. Acad. care a consacrat studii speciale legiuirilor popoarelor slave. a relevat îndeosebi informa ţ ia referitoare la organizarea ob ş tii s ăt e ş ti. se poate conchide c ă ob ş tea constituie ş i o comunitate juridic ă . ob ş te de vecini. XI) ş i „Pravila Polon ă " (sec. Cnejii erau căpeteniile. controlul asupra reparob ş tii s ă te ş ti tiţiei p ă iinîntului fac parte din autoadmiîn evoluţia ei nistrarea obştii. ş i anume c ă e vorba de o ob ş te teritorial ă . Grekov st ă ruie asupra faptului c ă aceast ă procedur ă „ar fi fost cu totul inutil ă . R. XIII) cuprind un material bogat pentru reconstituirea acestei institu ţ ii medievale. 73. D.P. Grekov. Unii dintre ei s-au i^^nrti p e mai departe îi* acest rol. D. fie la trecut. C ă autoconducerea era o realitate vie în trecutul satului romînesc. D. La baza c ă reia nu mai este leg ă tura de sînge.

închinare. Prin aceasta. proprietatea colectiv ă a ob ş tii e atins ă tot mai mult. (foamete. prin menţionarea repetată şi precisă a c ă peteniilor ob ş tii. care are via în deal la Chicioră 2 . voi. împrumutul banilor. v ie'. funii şi stînjeni. IV. este pomenit Patru judele. iar aty'r au murit de foame pe drumuri" 4 . 2' Doc. în viaţ a obştii se produc schimbări însemnate. In secolul XV. XVI. P ă mîntul ob ş tii ajunge s ă fie vîndut în ogoare.. La 1577. voi. p. La 1573 mo ş nenii din B ă le ş ti „au închinat" p ă r ţ ile lor de ocin ă jupanului Dr ă ghici ban. în apropierea satului Vladimiri. începe ş i destr ă marea ei. datorînd feudalului numai dijma ş i anumite munci la curte. p. B. „ei de a lor bun ă voie. Rom. în Ţ ara Romîneasc ă izvoarele nu permit decît unele supoziţii relativ la atribuţiile lor. Dreptul de str ă mutare al membrilor ob ş tii n-a fost îngr ă dit prin nimic. care se manifest ă prin aceea că vînzarea pămîntuiui obştesc necesită delimitarea delni ţ elor din ce în ce mai riguros. se poate defini rolul jucat de ei în cursul secolului XV. Documente slavo-romîne. Dacă în Moldova. priv. înstrăinarea ocinelor înseamnă de fapt cotropirea lor. priv. 361 Doc. care trebuie să fie asem ă n ă toare cu cele din Moldova. distrugerile pricinuite de oşti străine. Vînz ă rile masive care s-au f ă cut în a doua jum ă tate a secolului XVI şi care au căpătat o deosebită amploare în timpul domniei lui Mihai Viteazul au fost determinate de cauze foarte variate: cotropire cu sila. B. în cursul secolului XVI. ist. Ibidem. imposibilitatea de a pl ă ti birul. unii pe timp de foamete rea. p 265—266. ele erau înc ă puternice ş i stă pîne pe folosin ţa p ă mîntuiui..ş i înstr ă ineze p ă r ţ ile de care dispun. 160—161. Pe m ă sur ă ce principiul propriet ăţ ii private p ă trunde mai adînc în structura ob ş tii. de a dat în manile birarilor Rratei 200 aspri" 3 . 3 Al.OB Ş TEA S Ă TEASCA 107 La 1605 este vorba de Stan judele care vinde p ă mînt ş i La 1617 în regiunea Gorj. . ist. Ş t e f u l e s c u . Badea logofăt cumpără ocină la Lindeceştî pentru c ă a pl ă tit „birurile lui Standul în doi ani. p. deoarece ţă ranii încep să . XVII. II. iar al ţ ii şi -au vîndut copiii la turci. Rom. 98—99. cînd cnejii se mai g ă sesc în fruntea ob ş tilor.

Dup ă cum se poate vedea din documente. cu care se împrumutaser ă „să -i fie rumîni noi ş i feciorii no ş tri ş i moşiile noastre" 2. R ă mîne s ă mai urm ă rim procesul de aservire a ei. st ă pînul feudal. XVII. Ghib ă nescu. ace ş ti oameni. ţăranii trebuiau să primească oarecare sum ă de bani. p. priv. Surete ş i Izvoade. „ne-a vecinit cu sila" etc. Dar după aceea. pentru c ă le-a dat ni ş te bani pe fîn ca s ă coseasc ă . unitatea ei economică şi administrativă suferind îngr ă diri importante. Pentru ca această acaparare de p ă mînt a obş tii s ă capete un caracter legal. La 5 martie 1668. care au fost cotropite de Stan logof ă t din Poeni ţă . metodele folosite de feudali pentru cotropirea ob ş tii erau variate. voi. dar c ă uta s-o foloseasc ă pentru a ob ţ ine venituri cît de mari. n-o distrugea. 1 Doc.. ei s-au pl ă tit de Stan logof ă t cu 5 care de fîn ş i cu 19 cl ă i de meiu ş i 800 de bani. ob ş tea şi-a men ţ inut în decursul secolelor organizarea ei internă. ca s ă jure c ă n-au vîndut p ă rţile lor de ocin ă . Am c ă utat s ă reconstituim via ţ a unei ob ş ti libere. Documentele abund ă fn men ţ iuni ca : „ne-a făcut silnicie". . B. el a cotropit ocinele acestor oameni". 23 de megie ş i din Crasna „din s ă ră cie ş i de multă lips ă " se vînd lui Ivan c ă pitanul din Glagova pentru 200 galbeni ş i pentru dobînda lor. In procesele care se isc ă pentru r ă scump ă rarea ţă ranilor este des pomenit c ă „li s-au aruncat banii cu sila". Domeniul feudal se rotunjea pe seama pămîntului obştii.. ci au fost cotropite de Stan logof ă t". ist. III. Cu toate acestea. organizarea ei intern ă şi s ă definim caracterul ei.' 107. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă documentul din 15 aprilie 1618 în care este vorba de ocinele ţă ranilor din Tele ş ti. Rom. ' Gh. deoarece „le-a cotropit cu sila" '. Chiar în situa ţ ie de aservire. Iar pe urm ă . Contractarea unui împrumut putea s ă duc ă de asemenea la cotropirea ob ş tii. aduc martori „12 megieşi. VI.. care totodată a însemnat ş i transformarea ţă ranului liber în ţă ran dependent. COS TA CHEL La începutul secolului XVII obştea este cotropită de nenum ă rate ori prin for ţ a. aservind ob ş tea. Moşnenii ridică pîră în faţa domnului. Stan logofăt. Stan a înscenat ac ţ iunea de vînzare în felul urm ă tor: „ ş i a ş a a zis c ă le-a cump ă rat.108 V. cît de mică. p. Stan r ă mîne „de lege". 208—209.

Capitolul III CLASELE ŞI CATEGORIILE SOCIALE .

devine aservit ă . Dup ă cum s-a v ă zut în capitolul precedent. ară tînd o oarecare varia ţ ie în componen ţ a ei. Ob ş tea s ă teasc ă . ţă ranii au fost constituiţi în ob ş tea s ă teasc ă . cneji ş i slugi.ce mai mult teren. La început principiul proprietăţii individuale se îmbina cu principiul propriet ăţ ii colective. obştea sătească a străbătut în evoluţ ia sa diferite etape ş i a suferit importante transform ă ri. datorit ă procesului de feudalizare. o clas ă format ă din oameni care lucrau p ă mîntul cu bra ţele ş i cu mijioacele lor. iar pe de alt ă parte. ducînd spre destr ă mare. prestînd obliga ţ ii în natur ă ş i în munc ă . chiar înl ă untrul ob ş tii se produc schimb ă ri însemnate. care determină stratificarea membrilor ei. cea de-a doua poart ă diverse denumiri. In secolele XIV—XVII. cu timpul îns ă proprietatea individual ă cîş tig ă din ce în . din liber ă . Ca s ă putem urm ă ri procesul de aservire a ţă r ă nimii trebuie s ă reconstituim Vezi cap. în mare m ă sur ă .ŢĂ RANII DEPENDEN Ţ I In ţă rile romîne distingem în secolele XIV—XVII dou ă clase de baz ă : pe de o iparte. Prima este deseori atestat ă în izvoarele muntene ş i moldovene ş ti cu denumirea de s ă raci. ceea ce subminează vitalitatea ş i rezisten ţ a ei. din cele mai vechi timpuri. ca : boieri. o clas ă st ă pîn ă de p ă mînturi. In primul rînd. determinînd o puternic ă diferen ţ iere în sinul ob ş tii '. In al doilea rînd. ob ş tea s ă teasc ă . .

f ă cînd pe membrii s ă r ă ci ţ i ai ob ş tii s ă caute ad ă post la st ă pînii de p ă mînt boga ţ i.112 V. Grekov. D. B. Aceast ă stare de lucruri nu este specific ă numai ţă rilor romîne. iar pe de alt ă parte. p. drepturile membrilor obştii asupra p ă mîntului fiind ereditare ş i egale. ocupîndu-se de obştea sătească în Rusia Chievean ă . Izvoarele vremii nu ne-au p ă strat îns ă decît men ţiuni asupra unor aspecte ale acestui proces. Avea dreptul de judecat ă asupra membrilor ei prin oameni buni ş i b ă trîni. a avut ca urmare cotropirea cu for ţ a a ob ş tii. COSTACHEL procesul de înrobire a ob ş tii s ă te ş ti. acordate boierilor ş i slujitorilor militari. In Moldova secolului XV existenţa satelor cu cneji. cesul de feudalizare. ceea ce a dus la aservirea şi ruinarea ţăranului şi la formarea domeniului feudal. oglindit mai bine în Moldova ş i mai pu ţ in în Ţ ara Romînească. prin a ş ezarea lor peste ob ş te. D. Ea veghear«şi reglementa toate chestiunile în leg ă tură cu stă pînirea ş i exploatarea pămîntului în comun. Grekov. 363. semnaleaz ă acela ş i fenomen : „In leg ă tur ă cu pro. acest proces de cotropire a p ă mîntului ob ş tii a luat o amploare mare. proces care st ă Ja baza societ ăţ ii feudale. . Ţă ranii în Rusia. era constituită pe baza principiilor de autoconducere. Istoria aservirii ţă r ă nimii romîne este în aceiaşi timp istoria decăderii şi destrăm ării obştii. ş i ob ş tea s ă teasc ă a suferit schimb ă ri vădite. creşterea marelui domeniu feudal ameninţa independenţa unor ob ş ti întregi" '. suprapunindu-şi ordinea şi dreptuJ lor. au uzurpat dreptul de stăpînire al ei. Creşterea inegalităţii în ceea ce priveşte averea determina destr ă marea ei în interior. domnii romîni distribuind mai multe sate boierilor ş i slujitorilor lor. Ob ş tea s ă teasc ă fiind anterioar ă st ă pînirii feudale. După întemeierea statului feudal. Acest proces const ă în afirmarea treptat ă a propriet ăţ ii individuale ş i în destr ă marea bunurilor comune. Feudalii. edita rus ă . Practicarea sistemului de danie de sate. Era supus ă unei ră spunderi colective pentru crimele s ă vîrş ite pe teritoriul ob ş tii. realizau aceast ă autoconducere în toate sectoarele vie ţ ii. Prin cneazul sau vatamanul care se afia în fruntea ob ş tii — împreun ă cu b ă trînii satului. 1 B. Veghea asupra ordinii din interiorul ob ş tii avînd dreptul s ă izgoneasc ă din sînul s ă u pe acei care nu respectau tradiţia consfin ţ it ă de veacuri. 1946.

Documentele Ţă rii Romîne ş ti. De pild ă . cu sila" 2 . Izvoarele secolului XV reflectă în special această formă de cotropire a p ă mîntului ob ş tii. In ceea ce prive ş te Ţ ara Romîneasc ă . cînd domnia pe calea daniilor îi sile ş te pe ţă rani s ă fie „în supunere" (nocroyuiaHHe) adic ă în dependen ţă de feudali. caut ă s ă arate s ă tenilor c ă situa ţ ia lor r ă mîne aceea ş i ş i".. rezult ă c ă organizarea ob ş tii a continuat s ă existe şi dup ă ce ea a devenit dependentă de feudal. în secolul XVI izvoarele abund ă în ş tiri în aceast ă privin ţă . p. In secolul XVI îns ă se poate vedea cum feudalii cu mijloace proprii. deseori. c ă niciunui cneaz sau boier al domniei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă sau ohab ă ş i ca apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia. Mircea cel B ă trîn. .. f ă r ă interven ţ ia domniei. In ceea ce prive ş te . la 19 iunie Jo20 Simion Movilă întăreşte satul Mozăceni-Vlaşca. Această expresie „s ă v ă iau ş i s ă v ă dau" arat ă situa ţ ia ţă ranilor care cu forţa sînt atribuiţi vreunui feudal ca să -i fie „în supunere". c. I. Ţă ranii liberi din punct t priv _ ist RoWi B a i t e s c u. consecin ţ e deose-de grave a avut „leg ă tura lui Mihai". e rvirea ţă ranilor pe cale extraeconomic ă . Dac ă în secolul XVI cazurile de cotropire a ob ş tii cu sila nu sînt prea numeroase. ci au fost apuca ţi cu sila.. „a fost cotropită de Cîrstian vornic. izvoarele ei reflect ă o faz ă mai înaintat ă a institu ţ iei cnejilor — cînd ei s-au transformat în st ă pîni de mo ş ie. locuitorilor acestui sat pentru c ă în zilele lui Ş tefan Vod ă au fost n ă p ă stui ţ i e Lec . întruchinat ă în noul st ă pîn al satului. s-a suprapus noua ordine feudal ă .. f jnare postelnic — „cum c ă i-ar fi vîndut lui cîteva cne f ă r ă voia lor" ş i i-au f ă cut vecini 3 . Şi să fiţi în supunere despre toate slujbele şi dăjdiile"1.ŢĂRANII DEPENDENŢI 113 •uzi ş i vatamani ne arat ă cum peste ob ş tea s ăteasc ă liber ă . 8547 a n ' 'ata f v feudală . atac ă ş i cotropesc p ă mîntul ob ştii. p 73. De pild ă la 1570 satul de ţă rani liberi-megie ş i Z ă noaga se plînge la domnie c ă o parte a satului lor. adic ă nu s-au vîndut pe bani. XXI. chiar vînz ă rile se fac cu for ţ a. Surete ş i Izvoade. 220. Tot atunci apare aceast ă men ţ iune c ă ţă ranii cotropi ţ i „nici n-au luat bani". XVIj voI jjj p 387 G h i b ă n e s c u . indus ă de cneaz... confirmînd satele m rii Tismana în <1407>. Intrucît în unele sate cnejii s-au men ţinut ş i dup ă ce satul a intrat în stă pînirea feudalului. dup ă moartea lui Nicodim. denumită „partea Mîndreştilor".

ei erau constrîn ş i de diferite nevoi. Panaitescu.114 V. de natur ă economic ă . care distrug for ţ a economic ă a ţă ranului. Documentele Ţării Romîneşti. Aservirea ob ş tii pe calea extraeconomic ă în decursul celor trei secole a avut aspecte diferite: danie domneasc ă cotropirea cu sila prin mijloace proprii ale feudalului. f ă r ă ' s ă fi ajuns la o m ă sur ă legislativă a domniei privind* dintr-o dat ă aservirea maselor ţă r ă ne ş ti. SI. Numai c ă forma sub care se f ă cea aservirea era denumit ă închinare ş i la prima vedere f ă cea impresia unei ac ţiuni benevole. în satul Lup ş anul „partea lui Mo?» toat ă . care în secolul XVI va lua forme mai precise. Tot în aceast ă perioad ă a avut ' loc ş i aservirea determinat ă de cauze economice. iar men ţ iunile cu privire la vînzarea de cneji ş i megie ş i ca vecini sînt foarte rare. cînd procesiul de aservire a ţă ranilor era înc ă în faza de început. I. P ă mîntul lui devine înc ă rcat cu dijm ă . P. se transform ă în „rumîni". închinarea atrage după f sine plata dijmei — averea închinat ă de fapt r ă mînînd în folosin ţ a celuia care îl munce ş te ş i care îi avusese ş i înainte. . Ţă ranii se vînd ca vecini şi rumîni din cauza birurilor. pierd dreptul de strămutare. iar persoana cu munc ă. feudalul cap ă tă dreptul de stă pînire asupra bunului închinat ş i asupra persoanei. invaziilor. mare vornic. COSTACHEL de vedere juridic. aşezaţi pe pămîntul feudalului pe baza unej învoieli. iar el a r ă mas sa P. sînt dăruiţi boierilor fără bani. In secolul XV. care îi sileau s ă devin ă vecinii feudalilor. p. In secolul XV este cunoscut cazul de închinare al lui Tîmpa de pe vremea lui Miroea cel B ă trîn (documentul fiind datat între anii 1402—1408) care trece sub st ă pînirea m-rii Nucet gîrla Săpatul. niei mele. fiind apucaţi de legătura lui Mihai. pentru c ă a venit Mo ş înaintea dom. oricît se va alege. Aceasta nu înseamn ă îns ă c ă în acea vreme ţă ranii erau aserviţi numai cu sila . cînd nu era precizat înc ă con ţ inutul categoriei vecinilor — actul acesta de închinare reprezint ă de fapt calea spre starea de vecin. Prin închinare. foametei. In secolul XV ş i în prima jum ă tate a secolului XVI. de ş i-a închinat partea lui toat ă . In 18 iunie 1517 — Basarab Voievod confirmă lui jupan Calot ă . el însuşi devenind omul mănăstirii (iwgHacTiipcKHH nocjiymHHKJ — supusul ei!. vînză rile de delni ţ e ţă r ă ne ş ti sînt relativ pu ţ ine.

Neplata datoriei duce spre starea de vecin. Domnul ş i cu tot sfatul domnesc condamn ă pe Constantin s ă fie vecin ai m ă n ă stirii Gol ă i 5 .. La 18 mai 1672 Stan cu femeia ş i copiii „ ş i cu carii va d ă rui dumnezeu de acum înainte" este silit s ă devin ă vecin deoarece „am fostu p ă stor la bucatele dumisale jupînului Ursului. deci acesta s-a dat lui jupan Ca-lofă vornicul. voi. 261. voi. t Doc. Deci la începutul secolurui XVI. Tot în secolul XVII. cit. V. priv. în 26 martie 1614 Radu Voievod confirm ă lui Badea paharnic satul B ă je ş ti cu vecinii. 121. Documente privitoare la tirgul ş i ţ inutul Orheiului. p. „dac ă au v ă zut atît de mari greut ăţ i ş i nevoi ş i mult ă s ă r ă cie" 3 . p. La sfîrsitul secolului XVI avem un caz similar. egumenul m-rii Gol ă i din ţ inutul Orheiului se plînge fa ţă de Ş tefan Voievod c ă el a r ă scump ă rat din robie de Ia t ă tari pe tat ă l lui Constantin din T ă rbuj ă ni pl ă tind 100 taleri ş i acesta nu i-a restituit suma pl ă tit ă . B. dar cu precizările care lipsesc în cazul precedent. XVII. II. documentele precizînd ş i cauzele : „foametea".ş i acoperi datoriile. Pentru delni ţ ele lor megie ş ii iau 20 de aspri de stînjen — în total 15 600 de aspri 2 . „greut ăţ i". G h i b ă n e s c u ... 6 3 h. XVI. cine îş i închin ă delni ţ a devine vecinul boierului. Neavînd cu ce pl ă ti „m-am dat eu cu f ă meia me vecini ş i cu feciorii mei s ă muncescu la casa dumisali în veci" 4. l Doc.. A. „plata birului". op. p. ist. ş i la datul s ă mii mi-au lipsit 7 vaci. S a v a. Rom. La 2 iulie 1595 Mihai Voievod înt ă re ş te marelui sp ă tar Calot ă p ă r ţ ile unor megie ş i „care au fost s ă rmani ş i n-au putut pl ă ti d ă jdiile. p. Dac ă în cazurile ]ui Tîmpa ş i al lui Mo ş nu cunoa ş tem motivele care i-au f ă cut s ă se închine unui stă pîn — ultimul oaz arată precis c ă mizeria este aceea care i-a f ă cut de fapt s ă . Incepînd cu secolul XVII. a Gh. vînz ă -rile de megie ş i ş i cneji ca vecini iau amploare mare. 111.. Surete ş i Izvoade. Rom." '. p...ŢARANIi DEPENDENŢI 115 f> v0C in de a lui bun ă voie. 60. ş i s-au închinat a-i fi vecini". G h i b ă n e s c u . care au fost cneji îns ă sub Radu Ş erban s-au vîndut..ş i vînd ă p ă r ţ ile de ob ş te ş i s ă accepte starea de vecini. 172—173. . VI. Nu cunoa ş tem motivul care 1a f ă cut s ă fac ă aceast ă închinare ş i dac ă a primit ceva bani. B. la 1660. 1611—1615. „s ă r ă cia". priv. De pild ă . I. ist. 10 oi ş i 9 lei f ă r ă un ort".. Erau ş i alte împrejur ă ri de natur ă economic ă care deschideau calea spre serbie: imposibilitatea de a.

I . In secolul XV ţă ranii sînt atribui ţ i feudalilor împ ţ euna cu delni ţ ele lor. COSTACHEL în documentele respective rnenţionîndu-se că debitorul insolvabil „să -i fiu rumîn cu feciorii mei ş i cu toat ă mo ş ia mea" l . In secolul XVII no ţ iunile de vecinie sau vecin ă tate cap ă t ă un conţinut precis. / In cursul secolului XV ţă ranul î ş i p ă stra Situa ţia ţă ranilor ( în cea mai mare parte drepturile ş i liber-. Secolul XVII marcheaz ă o nou ă perioad ă în istoria ţă ră nimii. p riv. p ă strînd ne ş tirbit ă libertatea de str ă mutare. p . Chiar ţă ranii c ă zu ţ i în dependen ţă fa ţă de stă -pînii de mo ş ie î ş i men ţ ineau anumite drepturi str ă vechi. Ş i. erau multe căi diferite care duceau spre vecinătate — spre dependen ţă de st ă pîn. . M i r o n C o s t i n . reprezentînd o etap ă importantă în procesul de aservire prin desfiin ţ area dreptului de str ă mutare ş i prin'creş terea necontenit ă a num ă rului de ţă rani aservi ţ i. P. v o i. R o m . ascultarea crailor le ş e ş ti slobozi de vecin ă tate. în chipul o ş tenilor cu hrana slobod ă pe Nipru. . termenii vecin — vecinie arat ă stare d& dependen ţă 3 . Astfel în secolele XIV—XVII. D o c. fie în urma constrîngerij economice. Panai' tescu. 45 3 ş i 47 4 . cu pesc ă ria" 2 . Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. definesc în felul urm ător vecinătatea : „Cazacii. La origine vecinul era membru al ob ş tii. Dreptul ereditar al ţă ranului asupra delni ţ ei rezult ă între altele ş i din faptul c ă se mai f ă ceau test ă ri de averi m ă n ă stirilor. edi ţ ia P. mai ales în a doua jum ă tate a secolului. ori cu vîn ă torii la cîmpii ori... Cronicarii secolului XVII. ist. B . dup ă cum s-a putut vedea. cu timpul însă. în secolul XV v t ăţ ile sale. asupra c ă rora au drepturi ereditare. după cj£ obştea a fost înrobită. Obştea sătească. trăiau supt. ca : dreptul ereditar asupra delniţei şi dreptul de strămutare. totu ş i mul ţ i ţă rani î ş i mai p ăstrau libertatea. 2 1 * Vezi cap. X V II. cel slobod — f ă r ă st ă pîn. Din aceast ă relatare rezult ă c ă vecin este omul cu st ă pîn. 114. De ş i procesul de aservire pă trunsese în mare m ă sur ă la sate.. De pild ă. p. In secolul XVI apare tendin ţ a de a restrînge drepturile ţă ranului asupra p ă mîntului ş i a dreptului de stră mutare. în viaţa ţăranului romîn se produc modific ă ri importante care-1 duc spre legarea de glie.116 V. vorbind de cazaci. fie în urma celei extraeconomice.

prti. nici fiul s ă u. De pild ă . s ă lucreze la ii^c vjdSLCd tea nicuc . trebuiau să dea dijmă din produsele animale. Acei dintre ţă rani care vroiau s ă plece nu puteau fi re ţ inu ţ i de c ă tre st ă pînii lor. vii. I. Ibidem. vite ^ r mi ele donatorului n-aveau dreptul s ă conteste cele donate : " Ş i nimeni s ă nu cuteze s ă cear ă socoteala dintre rudele acelui om care a d ă ruit m ă n ă stirilor domniei mele.ş i a ş eze ţă rani în satele sale: „oricî ţ i vecini vor merge în satele sfintei m ă n ă stiri. izvoarele nu men ţ ioneaz ă cazuri de vînzare ale ogoarelor. pentru c ă cine îi va opri. £V. s ă fie liber de toate d ă jdiile ş i s ă nu îndr ă zneasc ă nimenea a-i opri sau a-i sminti" 3 . P a n a i t e s c u .adune ţă rani în satul lor Potel : „ori cî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie" 4. dijm ă din cereale g ă let ă rit. 2. ca s ă mearg ă în satele m ă n ă stirii. denumi ţ i s ă raci 1. dar ş i de la ţă rani.. 232. îndatoriri de caracter militar — de a lua parte la lu Ptele domnului „de a face oastea cea mare". plata birului. p. In secolul XV îndatoririle ţă ranilor erau foarte variate: 1. isf. Ibidem. .ŢĂRANII DEPENDENŢI 117 iVlircea cel Bătrîn acordă dreptul m-rii Cozia să primească danii nu numai de la boieri ş i cneji. Ibidem. albin ă rit. p. La 1498 •m-rea Tismana putea s ă .. «om.ş i p ă r ă seasc ă st ă pînul ş i s ă se a ş eze în alte sate aparţinînd altor stă pîni. 113. denumită de obicei :i \ Ţ ara Romînease ă vama oilor ş i porcilor. Popeţi" 5. p. nici fratele său. Spre sfîr ş itul secolului XV acest drept al ţă ranilor era în vigoare înc ă . r ă u va p ăţ i" 6 . Ibidem.11 P. In ceea ce prive ş te dreptul de str ă mutare. 252. iar cnejii (în calitate de st ă pîni de mo ş ie) — s ă nu cuteze s ă -i opreasc ă . la 1493 boierii Pîrvul mare dvornic şi Danciul mare comis au avut dreptul s ă . B.P . Documentele Ţă rii Romîne ş ti. mori. 219. Mircea cel B ă trîn acord ă dreptul m-rii Cozia s ă primeasc ă oamenii din satele boiere ş ti: „Ca oricarele va pofti ş i va iubi din oamenii carii locuiesc prin satele boiere ş ti mari ş i mici. p. 114. La 1495 m ă n ă stirea Snagov a avut dreptul „să-şi adune vecini pe ocina lor. Ooe. 3. p. a ş a cum se va întîmpla în secolul urm ă tor. XIV. p. XIII. dijm ă din miere. dijm ă din vin. case. ţă ranii aveau dreptul s ă . ci s ă le ia numai g ă leata. 97. fîne ţ elor sau p ă durilor ră zle ţe. î ş i men ţ ine bunurile care îi apar ţ in. Averea s ă racilor cuprinde : ogoare. oa iuv. nici nepotul lui"2. In tot cursul secolului XV obştea este puternic ă înc ă .

deoarece unele hrisoave men ţionează ambele îndatoriri : dijma din fîn şi cositul fînului3.. XV. priv. In afar ă de servitutile pomenite. XIV. ist. Toate aceste servituti. 140. ' Doc. priv. s ă fac ă poduri ş i poteci. 1SÎ. Pomenirea în acelaşi hrisov a celor dou ă îndatoriri permite a trage linia de demarca ţ ie între dijma dat ă de ţă ran din delni ţ a lui ş i îndatorirea de a pfesta munca la fîne ţele stă pînului. XIV. în izvoarele secolului XV sînt denumite munci (paSoraJ. B. P. S-ar putea crede c ă . care cu fîn. Rom. XIII. ' Doc. COSTACHEL ridicarea ş i înt ă rirea cet ăţ ilor. p. mai existau ş i altele de caracter agricol ş i care constituie primele semne ale clă di. Ibidem. 179. P a n a i î e s c u . XV. diferite servituti ca : transporturi — s ă duc ă . în sensul de munci agricole obligatorii pentru stă pîn. In primul rînd ţă ranii erau obliga ţ i s ă coseasc ă fînul. 199. de a face posada — paza cetă ţ ilor ş i a hotarelor. Existen ţ a unor dreg ă tori speciali denumi ţ i fînari (c-fenape) 2 arat ă c ă acest sector în economia ţă rii a jucat un rol important.. a existat ş i dijma din fîn. Era o presta ţ ie care P. p. p. ' . s ă lucreze la mori. înc ă din vremea iui Mircea cel B ă trîn cositul fînului (cfeHHoKocra) apare ca o obliga ţ ie în hrisoavele de atunci ale feudalilor'. Acesta este în leg ă tur ă cu defriş area p ă durilor. Documentele Ţării Romînesti. p. P a n a i t e s c u . Rom. Intre îndatoririle ţă ranilor din acea vreme era ş i aceea de a t ă ia copacii (#pbB).118 V. s ă taie lemne ş i altele. pe lîng ă obliga ţ ia de a cosi fînul. I p 102'. XIII. de munc ă obligatorie care are caracter agricol. 169. 4. 213. ist. rezult ă c ă ele constau în plata dijmei ş i a birului ş i dintr-o serie de munci obligatorii care în cea mai mare m ă sur ă nu au un caracter agricol. Mai există şi un alt indiciu care ne face să căutăm originps cl ă cii agricole în secolul XV. p. 5 Ibidem. 161. Documentele Ţă rii Romînesti. 192. Obliga ţ ia cositului fînului a existat în tot cursul secahilui XV. P. necesar ca furaje de iarn ă pentru turmele st ă pînului. slujbe ş i angarii. Aceast ă îndatorire apare de asemenea înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn 5 ş i se men ţ ine în tot cursul secolului XV 6 . fiind nelipsită mai în toate documentele de imunitate4.butoaie cu vin. B. I. 102. s P. 192. 200. Din enumerarea îndatoririlor ţă ranilor de mai sus.

In secolul XV ţă ranul dependent nu putea fi izgonit de că tre st ă pînul de mo ş ie de pe delni ţ a lui str ă mo ş easc ă . viticultură. priv. ist. . pentru amenajarea pris ă cilor se fă ceau defri şă ri de p ă duri. livad ă . Rezerva feudală va cre ş te în special atunci cînd va cre ş te cultura grîului pentru vînzare. B. Berivoe ş ti ş i Dr ă g ă ne ş ti. deci avem de-a face cu munci de caracter agricol. A ş adar aceast ă presta ţ ie de a t ă ia copacii din p ă dure. în care terenul defri ş at putea s ă aib ă o întrebuin ţ are variat ă : fînea ţă . livezi. dar ş i în condi ţ iile unei economii. Se men ţ ioneaz ă locul în satul St ă ne ş ti „pe unde vecinii lui jupan Vlaicul vor fi cur ăţ at cu securea în p ă dure" 1 . totuşi are un'caracter precis de muncă obligatorie pentru stăpîn . compus ă din ogoare sem ă nate cu cereale. a pomilor. fiind legat ă de alte ramuri ale produc ţiei agricole : cre ş terea vitelor. el îns ă avea dreptul s-o p ă r ă seasc ă ş i s ă se a ş eze în alt ă parte — la a 't st ă pîn. ea a existat sub o alt ă formă . 23). 27 (doc. p. Doc. XVI. II. Chiar dac ă n-avem dovezi directe de existenţa rezervei feudale în secolul XV. Aceste munci grele erau f ă cute cu bra ţ ele ţă ranilor dependen ţ i despre care vorbe ş te cu atîta claritate documentul citat mai sus. ogor. Rom. Pentru exploatarea acestor ramuri în economia feudal ă sînt folosite bra ţ ele de munc ă ale ţă ranilor dependen ţ i. gră dini de zarzavat ş i pris ă ci. voi. In Ţara Romînească în secolul XV viile mănăstireşti sînt lucrate de ţăranii dependenţi . La 26 iulie 1526 Radu Voievod" 1 întă re ş te lui Vlaicu clucer ş i fra ţ ilor s ă i cîteva ocine 'n satele St ă n'e ş ti.ŢĂRANII DEPENDENŢI 119 buia s ă asigure st ă pînului lemne de foc. vii. albină r it. care se află direct în exploatarea st ă pînului de mo ş ie. totuşi se ş tie c ă pentru cultivarea viilor. prisac ă . deşi nu este pe deplin lămurită în izvoarele vremii. ■ — — -— . nr. în Moldova. care ducea spre defri ş area p ă durii. îndatoririle sale cuprindeau ş i anumite munci care aveau caracterul clăcii agricole din care se va dezvolta ulterior munca' cîmpului pe pămîntul stăpînului.. rezerva feudal ă apare mai întîi sub form ă de fine ţe. de rent ă agricol ă în munc ă. înainte de a ap ă rea rezerva feudal ă . nu putem rrede c ă ea nu era legat ă de întregul complex al gospod ă riei feudale. în care schimbul joac ă un rol redus. dar în acela ş i timp rvea si pentru defri ş area terenului. stupăriile c ă lug ă rilor sînt îngrijite de oamenii m ă n ăs tirii.

B. 4 M. In ţă rile din apusul Europei. Pînă pe la mijlocul secolului XV banii au circulaţie foarte restrînsă în ţările romîne. Cost ă chescu. Xenopol. 1907. p. Schimbul se face mai ales în natură. XVI. Unul dintre indicii este acela că în prima jum ătate a secolului XV aproape nu se fac tranzacţii în bani. m ă n ă stirile acumuleaz ă irn-. priv.. Iorg-a. * P. 35 * Doc. apare ş j se dezvolt ă economia bazat ă pe marfă -bani. în „Voprosî Istorii". secolul XVI. 233—235 (Recenzie la cartea Iui N. Documentele Ţării Romîneşti. VI. Un indiciu important în ceea ce prive ş te circula ţ ia sporit ă de bani este faptul c ă în mîinile clasei st ă pînitoare se acumuleaz ă importante sume de bani. ist. nomenele noi care apar în economia ţă rilor romîne. Incepînd cu secolul XVI tranzacţiile în bani sînt numeroase ş i cresc mult ca volum.1. fie pentru opera ţ ii de speculă : împrumutul de bani ş i z ă logirea mo ş iilor pe bani. 2 F. . p. I. cit. deoarece şi reia-' ţ iile feudale de acolo sînt mai vechi decît la noi. 1953. P o i e a n s k i. op. XVIII. II. a cump ă rat numeroase sate pe bani gata în suma de peste un milion de aspri s . Despre producţia de mărfuri în condiţii!* feudale. P a n a i t e s c u. D. 40—60. 227. p. voi. p. Bvolution de la question rurale en Roumanie. In aceast ă vreme.120 V. Rom. pe care le folosesc fie pentru cumpărarea satelor noi. este necesar s ă amintim f e . p. Paralel cu dezvoltarea domeniului feudal. In Ţara Romînească primul schimb în bani este atestat documentar în 1451 3 . In Ţ ara Romîneasc ă g ă sim numeroase cazuri cînd domnii ţă rii se împrumut ă la feudali. iar dup ă aceeTrd ă cu împrumut boierului Voico 30 de mii de 1 N. Exemplul cel mai gr ă itor rii-î d ă Mihai Viteazul care ca boier. P. iar în Moldova în 1439 4. în „Arhiva". A. p. Aceasta reprezint ă o nou ă faz ă în dezvoltarea societ ăţ ii feudale din ţă rile ro-mîne. A. 7-13. 336—341. acest fenomen apare mai devreme.. în secolele XIV—XV2 şi ia proporţii mai mari. voi. în cursul secolului XVI '. Iorga). p. în special la m ă n ă stiri. COSTACHEL Situaţia ţăranilor în secolul XVI înainte de a trece la constatarea un Or ! schimb ă ri importante în via ţ a ţă ranilor fr. portante sume de bani. 12. înainte de domnie. IV. * Ibidem. De pild ă mitropolitul Anania cump ă r ă Ia 1573 sate ş i ţ igani în valoare de 45 mii de aspri 6 .

Ibidem. IV. tarii. tn. A. O dat ă cu aceste schimb ă ri importante are loc dezvoltarea ora ş elor ş i a. La începutul 2 T o i'rt r*/n. Feudalii — boierii şi mănăstirile caut ă s ă se a ş eze la ora ş e. In Moldova feudalii dispun de asemenea de sume impor- tante de bani împrumutîoid deseori domnia în caz de nevoie. pre ţ ui ţ i la 400 de galbeni ungure ş ti ş i în bani 450 de galbeni ungure ş ti : „Care cai ş i acei bani s-au dat în trebuin ţ a ţă rii. De unde pînă acum se simţea uneori nevoia importului de grîu din Transilvania.r\i i ■f 111 . Un alt fenomen foarte important în această perioadă îl constituie cre ş terea valorii mo ş iilor. ţă rile romîne încep ele s ă vînd ă grîu Transilvaniei 5. greutate ş i nevoi ş i s-a f ă cut pace ţă rii" 3. me ş te ş ugurilor. aspri 1. A . De pild ă . Ora ş ul devine un important centru comercial şi meşteşugăresc. Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . In primul rînd se fac defri şă ri de p ă duri. află m dintr-un document din 1586 c ă m ă n ă stirea Poiata jjflprumutase lui Petru Ş chiopul 40 mii de aspri „în treaba . plantaţii de vie şi pomi fructiferi. dar ş i pentru export — în special în Imperiul Otoman. 489. cînd ne-a fost nou ă ş i ţă rii noastre nevoie" . bani care au fost da ţ i „în treaba ţării"4. mare postelnic. p. se produc ameliorări însemnate în organizarea marelui domeniu. Sporind considerabil rezerva feudal ă . mare vornic al ţării de sus. II. Popula ţ ia cre ş te. voi. Incepînd cu secolul XVI grîul se produce nu numai pentru nevoile interne de consum. 210. p. voi. Ib id em . împrumut ă lui Constantin Moghila 8 cai buni. care trebuia s ă aduc ă st ă pînului venituri din ce în ce mai mari. Toate aceste schimb ă ri economice — apari ţ ia rela ţ iilor marfă -bani. Pumitrache Chiri ţă .Q^ri^i/Ci" 2 secolului XVII jupan Petraşoo. > Vezi cap. care dintrun domeniu mai mult natural începe să devină unul îngrijit şi prelucrat de mîna omului. 241.. XVII. ist. rupînd cu izolarea de pîn ă atunci. priv. comerţul cu grîne — au determinat importante schimbări şi în sînul societăţii..ŢĂRANII DEPENDENT! 121. care dau terenuri noi pentru agricultur ă . **„« J *-• ^ n Fz-MTi'f iiAii'i ci lorii nAicfrn. cre ş terea pie ţei interne. 31 8 . Ibidem. I I I . Pia ţ a intern ă cre ş te necontenit. Astfel cre ş te cultura cerealelor. cînd a avut ţ ara noastră Moldova. s-a sim ţ it nevoia s ă se asigure Doc. grădini de zarzavat. împrumut ă aceluia ş i domn 1 000 de galbeni ungure ş ti. p. Rom.

îl intereseaz ă ca rezerva feudal ă s ă creasc ă .. adic ă din punct de vedere juridic el r ă mînea om liber. ţă ranii ei în ş i ş i sporesc suprafa ţ a cultivat ă prin defri şă ri noi. B. COSTACHEL bra ţ ele de munc ă . r ă pindu-i dreptul de str ă mutare. 0 dat ă cu cre ş terea rezervei feudale.t ş i pentru pia ţ a extern ă . în grîne. Astfel la stră mutare ţă ranii dependen ţ i erau supu ş i la dare în natur ă .122 V. goana dup ă acapararea bra ţ elor de munc ă face ca feudalii s ă caute s ă restrîng ă dreptul de str ă mutare a ţă ranilor dependen ţ i. toîti ş i ea era condi ţ ionat ă de plata acestei taxe. cnejii s ă nu-i opreasc ă . deoarece cerealele produse acolo constituie marf ă aduc ă toare de bani. să -1 lege pe ţă ran de glie. ist. . pe de alt ă parte. care devine marf ă de schimb. n s ă '° ia numai g ă leată " '. pe de alt ă paste. de acum încolo el nu se mulţumeşte cu situaţia de consumator al bunurilor produse de ţă rani. ci caut ă s ă exploateze pe ţă ranii s ă i în a ş a fel încît venitul lui în bani s ă sporeasc ă necontenit. denumit ă g ă leat ă . Pe de o parte. De pildă la 9 ianuarie 149S domnul dispune cu privire la stră mutarea ţăranilor în felul urm ător : „oricîţi vecini vor merge în satele m ă n ă stire ş ti. Intr-un document de pe vremea lui Matei Basarabeste 1 Doc. p. lucrat ă cu ţă ranii dependen ţ i. ceea ce aduce st ă pînului cantitatea mai mare a cerealelor rezultate din plata dijmei. în vederea produc ţ iei de grîu. XIV. c. înc ă de la sfîr ş itul secolului XV sînt folosite unele m ă suri care restrîng dreptul de str ă mutare a ţă ranului. Creşterea rezervei feudale. De ş i str ă mutarea se f ă cea f ă r ă învoirea st ă pînului. a creat condi ţ ii de via ţă mult mai grele pentru ţărani. Rom. deposedînd astfel pe moşneni şi răzeşi şi transformîndu-i în ţăr ani cu st ă pîn . Aservirea ţă ranului a avut loc ş i în secolul XV — îns ă ţă ranul î ş i p ă stra ne ş tirbit dreptul de str ă mutare. bra ţ ele de munc ă devin din ce în ce mai c ă utate. XIII. să -i lege de glie ş i astfel să-şi asigure forţa de muncă necesară pentru exploatarea domeniului. atît pentru pia ţ a intern ă . priv. adică a acelei părţi din moşia rezervat ă culturilor st ă pînului. XV. se tinde la m ă rirea num ă rului ţă ranilor depen denţi. Dacă în secolul XV exploatarea domeniului feudal ae f ă cea în mare parte prin ridicarea dijmelor care asigurau feudalului cele necesare pentru existenţă. Pe de o parte. 252.

Istoria R. un car de fîn ş i un car de lemne. ş i au ş ezut JJe atunci unde au putut. deoarece ţă ranul mai era dator să aducă un alt gospodar în locul lui care trebuia să aibă starea materială corespunzătoare 3.. Studii de istorie social ă . 263-265. In Moldova g ă sim de asemenea unele indicii din care se poate desprinde tendin ţ a de a îngr ă di dreptul de str ă mutare. 'Astfel de m ă suri erau folosite ş i în statele feudale vecine. G i u r e s c u. în amîndou ă p ă r ţ ile" 4 . Ucrainene. De pilda în Rusia. C. . 137. care prevede c ă : „Fugarii din amîndou ă p ă r ţ ile s ă nu fie primi ţ i. denumită „pojiloe". p. care era adăpostit acolo.S. Dreptul de str ă mutare.. Sudebnicul din 1497. ţă ranii dependen ţi încep s ă foloseasc ă Ş i un alt mijloc — r ă scump ă rarea. pentru folosinţa ogrăzii2.. patru ca ş uri. Din conţinutul acestor documente rezult ă c ă vecinii în aceast ă vreme aveau dreptul de str ă mutare. S. delni ţ a din ob ş te. nici nu este un boier volnic să -i 1 vecinească de pe ace vreme" . p. o m ă sur ă de grîu. ar ă tîndu-se c ă vecinii din sat „au "l ăţ it cîbla la st ă pîn ca s ă ş ad ă unde va fi voia lor. I.. ţă ranul î ş i r ă scump ă r ă ş i ocina.In Polonia. cî s ă fie du ş i înapoi de la cine au fugit. dar acest drept era îngr ă dit prin achitarea taxei în grîne. ţă ranii să plătească o taxă în bani. Sudebnicul lui Ivan III din 1497 prevedea c ă la str ă mutare. 96—97. să fie înapoiat. Este evident c ă aceast ă m ă sur ă se referea în primul rînd la ţă ranii fugari. a ş a cum era el condi ţ ionat de plata dării în grîne. . dar cîteodat ă ş i pe vite. patru g ă ini. se face de °bicei pe bani. O dat ă cu libertatea. La plecare ţă ranul era dator să -i dea st ă pînului o sum ă de bani. în 1569 între Moldova ş i Polonia s-a încheiat un tratat. dou ă m ă suri de ov ă z. în tot cursul secolului XV se practica acest sistem al r ă scump ă r ă rii dreptului de str ă mutare. men ţ ionînd deseori că această delniţă a fost a lui din „moşi strămoşi — ■ — ■ — — . In a doua jum ă tate a secolului XVI. . constituia totuşi un mijloc de eliberare. I. care era fixat ă la o singur ă dat ă pe an.. Spre sfîr ş itul secolului XV condi ţ iile de plecare devin ş i mai grele. 31. Aceast ă tranzac ţ ie ce se încheie între stă pînul p ă mîntului ş i ţă ranul dependent.S.ŢĂ RANII DEPENDEN ŢI 12 3 entionat acela ş i lucru. Iar dac ă cineva ar g ă si pe omul lui la cineva. p. 4 H u r m u z a k i . I I . S t a mm. p.

. la 2 decembrie 1568 se r ă scump ă r ă vecinii Neniu] ş i Mu ş at din satul Blestematele al postelnicului Fr ăţ il ă . I.124 V. p 78. Qocumente romlne ş ti. iar la urmă condiţiile de eliberare de vecina-. Ghib ănesou. I. In documentele referitoare la r ă scump ă rare. deoarece ţăranii liberi cu pămînt erau denumiţi cneji. apoi împrejur ă rile în care ei au devenit vecini. III. p. 331. în documentul din 1 august 1608 cînd se r ă scump ă r ă satul Z ă valul pentru suma de 26 000 de aspri. Ac ţ iunea de r ă scump ă rare purta denumiri variate de : cnezire. ist. Ibidem. XVII. cum au fost ş i de mai nainte vreme" 6. greutatea consta în faptul c ă era nevoie de învoirea st ă pînului de p ă mînt. I. de s-au cnezit" z. XVII. Rom. . 229. La 21 mai 1617 pentru rumînii de mo ş ie din T ă mbure ş ti se face •o carie ca ei să fie „judeci" şi slobozi de rumînie 4. Ibidem. B. Doc. COSTACHEL de la a ş ezarea statului" ' ş i cîteodat ă chiar „de la facerea lumii" i. B. judeci sau megie ş i. p. p. La 9 aprilie 1614 se r ă scump ă r ă satul Hornurile din Vla şca. care cu greu renun ţ a la bra ţ ele de\ munc ă de pe mo ş ia lui. Domnul JRadu Ş erban i-a „iertat" de vecinie ş i i-a „slobozit". priv. 332—333. ist. pentru c ă fiecare dintre vecini a dat „cîte 300 de aspri. 265. încă de mai înainte vreme din moşi din strămoşi" 7. La 1613 se r ă scump ă r ă satul Barca pl ă tind domnului 150 000 de aspri „ca s ă fie ei iar ăş i megiki ş i slobozi. II. De aceea actul de ră scump ă rare pentru care se plă teau sume mari de bani. Rom. Ibidem. XVI. p. se arat ă de obicei c ă ţă ranii în cauz ă au fost înainte „cneji pe ocinele lor". p. judecire sau megieşire. B i a n u . voi. 2 3 ' Gh. st ă pînii lor arat ă c ă „i-au ertat de s-au r ă scump ă rat" 8 . Astfel. Surete şi Izvoade. folosindu-se termenii de „miluire" ş i de „iertare". In această tranzac ţie. p.. men ţ ionîndu-se c ă „ei au fost to ţ i oameni megia ş i cu ocine. era considerat ca o mare favoare.de ră scump ă rare. p. 299. 157. Intr-un document al lui Radu Ş erban din 19 aprilie 1603 ac ţ iunea de eliberare a ţă ranilor este de asemenea desemnată cu termenul de mai sus : „Cînd a fost Alinai Vod ă domn în Ardeal ş i cînd s-a fost ridicat toate satele din ţ ar ă . s ă se judeneasc ă " 5. I. priv. XXII. 35 Doc. vbl. Ibidem. XVII. De pild ă .

369. men ţ ionîndu-se c ă el a fost vecin de moştenire şi-şi răscumpără cu fiii săi „numai capul fără ocină". In aceast ă privin ţă este concludent un document clin 3 mai 1628 referitor la vecinii din satul Prislop. deşi începînd cu sfîrşitul secolului XV s-a introdus * Doc. ] AI. 123.. s ă se duc ă unde va vrea" 1. ci s ă fie în pace ş i slobod. şi în primul rînd — dreptul de str ă mutare. " R ă scump ă rarea f ă r ă p ă mînt silea pe ţă ran să . Cn~f rhiva Institutului de Istorie. priv. Gr. 116. mai mult rum ă n s ă nu fie. voi. Astfel.ŢĂRANII DEPENDENŢI 125 R ă scump ă rarea se putea face în diferite condi ţ ii: cu p ă mînt au f ă r ă p ă mînt. Numeroase cazuri de cnezire de la începutul secolului XVII. pe cînd erau vecinii bozi slo-'"4. in zilele r ă posatului Mihnea Voievod. frjiaBe' MV 6e3 OTqHHt. p. precum şi răscoala ţăranilor din timpul lui Mihai Viteazul. nemulţumită de măsurile noi. La 20 aprilie 1620 Gavriil Movil ă aprob ă r ă scump ă rarea din vecinie a lui Nistor de la Neac ş a vorniceasa pe un cal pre ţ uit la 2 400 de aspri ş i suma de 6 600 de aspri gata. In documentele referitoare la stă pînirile m ă n ă stirii Polovragi.ş i p ă r ă seasc ă delni ţ a str ă mo ş easc ă ş i s ă plece din sat. luate de domn. în principiu ţă ranii î ş i mai men ţ in libertatea personal ă . 113. la mijlocul secolului.. In aceast ă privin ţă ffă sim preciz ă ri pre ţioase în documentul din 18 mai 1619 referitor la „iertarea" de vecinie f ă ră p ă mînt a vecinului de mo ş ie B ă ncel ă : „L-am iertat ş i noi (st ă pînii lui) de acum înainte s ă f lc în pace de c ă tr ă noi.. P. Comunicat de A C a z a c u. ceea ce în limbajul vremii se numea „numai capetele".) 2. N a n d r i ş. Rom. ist. XVII. se men ţ iona c ă ţă ranii r ă scump ă ra ţ i „s ă fie iar cneji pe dedinele lor" sau oameni megiia ş i pe ocinele lor". p. m ă n ă stirea Cotmeana. . Dreptul de str ă mutare ş i eliberarea de vecinie arat ă c ă în cursul secolului XVI. cînd s-au ridicat „toate satele din ţ ar ă ca s ă se judecească" relevă o mare frămîntare în sînul ţărănimii. Noile măsuri ştirbeau străvechile drepturi ale ţărănimii. răscumpărarea fără pămînt este relevată de mai multe ori : „R ă scump ă rare de rum ă nie numai capetele f ă r ă mo ş ie" 3.117. Palavragii. M ă n ă stirea u ia * < L/l. I I I . al mănăstirii Cotmeana. Buc. St. Documentele slavo-romîne de la muntele Atos. Ş t e f u l e s c u . care „s-au cnezit de la sf. Cînd r ă scump ă rarea se f ă cea cu p ă mînt. Copie din Arh.

porci. Surete ş i Izvoade.R. „s ă fie vecini cum au fost ş i mai denainte vreame" 2 . chiar ies din obşte pierzînd orice ■ drepturi asupra p ă mîntului str ă mo ş esc. R. Cf. totu ş i în principiu ei erau liberi. există şi vechea categorie a ţăranilor din obşte. Ie ş ind din ob ş te.ş i dreptul de str ă mutare pînâ la domnia lui Minai Viteazul. Cei care se ocup ă cu nego ţ ul vînd produse foarte variate.126 V. în secolul XVII îns ă acest lucru nu mai este îngăduit şi ţăranii care „s-au ridicat cu meşteşuguri" erau obliga ţ i „s ă mearg ă iar la vecin ă tate în sat" de unde au venit. Acad. cai. care urm ărea să împiedice strămutarea ţăranilor. In secolul XVI cei stabiliţi la oraşe deveneau oameni liberi. ţă rani b ăş tina ş i din ob ş te. X. Unii dintre ei. Ghi b ă nesc u. V. Ei sînt urma ş ii vechilor obştii — băştinaşii. care au locuit în satele lor din moşi strămoşi. men ţ inîndu. din . Săracii. îns ă lipsi ţ i de pămînt. Faptul c ă mai ales în a doua jum ă tate a secolului XVj ob ş tea. care şi-au pierdut drepturile asupra p ă mîntului stră moşesc. Practicarea me ş te ş ugurilor ş i a nego ţ ului. în studii şi referate privind istoria Romlniei. partea I. p.P. Ed. ' Gh.. Ală turi de această categorie de ţă rani — purtînd denumirea de s ă raci. ei sînt oameni liberi. ba mai mult. în special vite : oi. 1 . în urma acestei ocupa ţii vor trece în rîndurile negu ţă torilor. este atestat ş i de sporirea categoriei de s ă raci în sînul ei. Cost ă cheî. 753. Ins ă caracterul comerţului practicat de către săraci este definit în izvoarele vremii în felul urm ă tor : „vinde fiecare ce poate" sau „vinde una-alta ca orice" sărac. ale c ă ror drepturi asupra p ă mîntului sînt din ce în ce mai ştirbite. care în secolul XV era înc ă destul de puternic ă . Deci sub acest raport al drepturilor' asupra deîniţei stră mo ş e ş ti ş i h'bertăţii de stră mutare în secolul XVI se contureaz ă dou ă categorii de ţă rani: 1. începe s ă se destrame. Ace ş tia sînt datori cu dijm ă ş i munc ă .punct de vedere juridic. 1954. Dezagregarea ob ş tii s ă te ş ti în ţă rile rotnine în evul mediu. Unii dintre săraci îşi caută mijloacele de existenţă prin practicarea nego ţului ş i a me ş te ş ugurilor : marea majoritate se a ş az ă îns ă din nou pe p ă mîntul feudalului — pe baz ă de învoială1. păstrînd dreptul ereditar asupra delni ţ ei chiar atunci cînd ea este cotropită . de care era legat şi stabilirea lui la oraşe. 45. COSTACHEL „găleată de ieşire". p. atrage schimbări importante în viaţa ţă ranului.

devenind el judecător al satului. o dată cu apariţia relaţiilor marfă -bani. In a doua jum ătate a secolului XVI. de ţă rani. De pild ă . ceea ce atrage dup ă sine împ ă rţirea p ă mîntului ob ş tii pentru delimitarea doinitei1 vîndute. Iar de atunci Radul a f ă cut sat mare cu vecini" 3. să le răpească dreptul de str ă mutare ş i să -i lege de glie. In secolul XVI procesul fărîmiţării pămîntului obştii merge atît de departe. p. are loc desfiinţarea treptată a privilegiului imunităţilor. 227. priv.. 3 Dac. feudalii caut ă să -i asimileze ş i pe ţăranii cu învoială. după ce grînele devin marf ă . . încît p ă mîntul ei este vîndut cu ogoare. 1954. Aceste vînzări loveau în principiul stăpînirii în dev ă lm ăş ie ş i f ă rîmi ţ au ip ă mîntul ob ş tii.. cu cei băştinaşi. . Semnele evidente de destrămare a obştii le constituie vînz ă rile individuale ale mo ş nenilor ca vecini. 64 ş i 89—90.ŢĂRANII DEPENDENŢI 127 o ă strînd dreptul ereditar asupra delni ţ ei ş i cu dreptul de stră mutare . cu judecata feudalului pe baza privilegiului de imunitate. Diferenţierea socială în sînul obştii nu se învederează numai în faptul c ă din sînul ei se rup acei s ă raci care acum sînt sili ţ i s ă p ă r ă seasc ă p ă mîntul str ă mo ş esc. care este un drept scris 2. care şi-au pierdut delniţa stră mo ş easc ă fiind siliţi s ă se a ş eze pe p ă mîntul unui feudal pe baza unei învoieli. XVI.rup ţ i de ob ş te. începuturile dreptului scris în limba romînă. 2. ist. u In secolul XVI încep cump ă r ă ri de vecini. Al ă turi de urma ş ii mo şilor în obşte apar şi acei moşneni îmbogăţiţi. Astfel. In aceeaşi vreme dreptul local nescris cedează locul dreptului oficial — al domniei. în urma consolidării autorităţii centrale. ţărani săraci. stînjeni. Rom. IV. ' Al. la 7 ^aprilie 1572 Radu clucer cumpără vecini fă ră ocină şi-i aşează intr-un sat nou. dar ţ in în supunere ş i pe membrii s ă r ă ci ţ i ai obştii. erau a ş eza ţ i de c ă tre stă pînii lor în alte sate. care nu numai că -şi r ă scump ă r ă delni ţ a. rupţi de obşte. „Satul Urî ţ ii era seli ş te. f ă r ă p ă mînt. înfiin ţ at de el. Destr ă marea ob ş tii reiese ş i din înlocuirea treptat ă a dreptului nescris — str ă moşesc — practicat în cadrul obştii de către bătrînii ei. în „Stu-d " Q • IV. păduri şi ape. B. dar ş i p ă r ţile respective 'n fjnete. In secolul XVI. deseori în sate noi. f ă r ă delni ţ e. Trebuie s ă relev ăm ' Prin delniţa se în ţ elege nu numai ogorul... funii. p. G r e c u .

Textul decretului lui Mihai nu s-a păstrat. care era întrebuin ţ at pentru a desemna obliga ţ ia ţă ranilor din ob ş te de a-i prinde pe r ă uf ă c ă tori. Considerăm că termenul de CBH3aHi'e folosit în cancelaria Ţării Romîne ş ti. Problema stabilirii datei introducerii acestei m ă suri a fost mult dezb ă tut ă de istoricii romîni. p. Aceast ă m ă sur ă legislativ ă care a r ă pit dreptul de str ă mutare a ţăranilor şi i-a legat de glie este cunoscută cu numele de Leg ă tura lui Mihai" (cBH3aHHe). Ş t e f u l e s c u . G. Aro ş ez ă mîntul ş i leg ă tura lui Mihai Vod ă . Istoricii întîmpină dificultăţi atît la reconstituirea con^nutului decretului. I. în felul acesta. P IRO ''' *'' P Prietate asolului în Principatele romine pînă la 1864. 8547 . provine de la un vechi termen juridic. A. s ă . Tismana. înl ă n ţ uire 1 . p. însuşi domnul avea tot interesul să fixeze pe ntribuabil pe locul unde se afl ă ş i.257. P a p i u 11 a r i a n. Sînt mai multe temeiuri s ă credem c ă aceast ă m ă sur ă a fost introdus ă dup ă expedi ţ ia lui Sinan Pa ş a 3. j „ Cf. „de a-i lega" (CB«3aTii) ş i de a-i preda în mîinile autorit ăţ ilor Acest termen apare în secolul XVI de mai multe ori. De pild ă . Termenul 9lavnn înseamn ă a fi în lan ţ uri. Introducerea acestei clauze a fost cerut ă de clerici ş i boieri.0BeKb 4TO ec 6HJI yTemib cee3au OT ce.io H 6e3 HH eaHO cywaeHHe.ş i asigure regularitatea veniturilor. iar al ţ ii ar ă tînd c ă acest lucru n-a fost posibil decît în urma expedi ţ iei. Tezaur de monumente istorice. lan ţ . Conţinutul lui îl reconstituim după izvoarele interne care cuprind men ţ iuni cu privire la el ş i din unele documente externe.ŢĂRANII DEPENDENŢI 129 de alta parte. 87. cît ş i la precizarea condi ţ iilor în care el a fost dat2. pe care Mihai Viteazul îi trimisese în Transilvania ca să ob ţ in ă sprijinul lui Sigismund Bâthory. la 1526 în hrisoavele m ă n ă stirii Tismana se spune c ă ţă ranii din satele cu privilegiul imunit ăţ ii printre alte scutiri „nici cap legat s ă nu duc ă "(HH rjiaBa ceeaaua «a He BOAHT ) precum ş i în alte hrisoave ale m ă n ă stirii ca : pa^î ejiHH . 36—37. Unul dintre documentele de baz ă . de unde pot criva expresii ca : „a fi în lan ţ uri" sau „înl ă n ţ uirea". S. din care afl ă m despre aceast ă nou ă dispozi ţ ie privind dreptul de str ă mutare a ţă ranului este tratatul încheiat de Mihai Viteazul cu Sigismund Bâthory. C*Z1: Al. Longinescu. ţ ara fiind amenin ţ at ă de turci. — Via ţ a feudală — c. Termenul slavon same în traducerea romîneasc ă înseamn ă leg ă tura. 217. unii sus ţ inînd c ă aceasta a avut loc înainte de expedi ţ ia vizirului Sinan Pa ş a.

P- . exploatarea turcească. acordîndu-li-se scutire de dare în bani şi prestaţii de muncă.130 V. prin risipirea ţă ranilor ş i pustiirea satelor în urma expediţiei turceşti. precizîndu-se c ă boierii „nu vor pl ă ti birul ş i nu vor fi datori voievodului sau altcuiva cu prestarea muncilor datorite de ţă rani". O dat ă cu dezvoltarea agriculturii. ar ă tîmd c ă „n-a existat un alt mijloc pentru a asigura agriculturii mîna de lucru necesari"'. dezvoltarea relaţiilor marfă -bani. COSTACHEL O alt ă problem ă greu de l ă murit este aceea a cauzelor care au determinat decretarea acestei m ă suri. Evolution de la questoin rurale en Roumanie. putem distinge dou ă p ă rţiPrima se refer ă la privilegiile feudalilor. Iorga. O explicaţie bazată pe înţelegerea necesităţii clasei st ă pînitoare a dat-o N.. cheltuielile de război. Iorga. precum şi stabilirea unor leg ă turi mai strînse între domeniul feudal ş i pia ţă . S-a încercat explicarea ei prin criza financiar ă . risipirea populaţiei săteşti au contribuit la gr ă birea decret ă rii unor m ă suri legislative. „LEG Ă TURA LUI MIHAI" Ş I CONSECIN Ţ ELE EI Putem presupune c ă în tratatul încheiat între Mihai ş i Sigismund Bâthory ia 20 mai 1595 leg ă tura lui Mihai este redat ă într-o form ă prescurtat ă . prin cheltuielile cerute de r ăzboiul cu turcii.. ridicînd cu toată acuitatea problema bra ţ elor de munc ă . creşterea productivităţii muncii. In condi ţ iile vremii aceast ă problem ă n-a putut s ă aib ă o alt ă rezolvare decît aceeia a leg ă rii ţă ranului de glie. în cadrul domeniului feudal a crescut rezerva feudală. Cauzele trebuie căutate în complexul condiţiilor social-economice din acel timp : dezvoltarea agriculturii. care trebuiau s ă reglementeze rela ţ iile dintre ţă rani ş i boieri. Prin aceasta se precizau îndatoririle feudalilor în calitate de st ă pîni de pâmînt. precizîndu-se caj „Colonii ş i iobagii care ar fugi de pe mo ş iile ş i de sub st ă pînirea celor în drept (adic ă a st ă pînilor de p ă mînt) ş i s-ar adă 1 N. Dac ă extragem din acest tratat p ă rţile privitoare la boieri ş i ţă rani. Desigur că asemenea împrejurări ca : criza financiară. Partea a doua se refer ă la situa ţ ia ţă ranilor..

p. Gonciul a fost ora ş ean din Arge ş „iar cînd a fost den leg ă tura Iui Mihail Voievod l-au fost apucat în satul m-rii Fl ă mînze ş ti.P. Defini ţ ia acestei categorii de ţă rani rezult ă dintr-un document al lui Matei Basarab din 15 octombrie 1641. urmaşii obştii strămoşeşti. Studii de istorie social ă . s ă fie adu ş i înapoi" '. fie c ă s-au r ă scump ă rat de vecinie „numai cu capetele". pe care dispozi ţ ia lui Mihai i-a g ă sit a ş eza ţi pe p ă mîntul feudalului pe baza unor învoieli. .P a n a i t e s c u. 93—102'. n. care. p. Rumînii „de la legătură" reprezintă o categorie de ţărani fără delni ţ a str ă mo ş easc ă . s ă desfiin ţ eze termenul de urm ă rire a ţă ranilor. Aceast ă categorie de ţă rani b ăş tina ş i au mo ş tenit stare de dependen ţă de la str ă mo ş ii lor. urma ş ii ob ş tii str ă moş e ş ti. referindu-se la satul Dragoslavele din Muscel.P. 475. pierd dreptul de str ă mutare. ' . în ţ elegerea acestui text este îngreuiat ă prin folosirea celor doi termeni referitori • ţă rani — coloni ş i iobagi — care presupun dou ă categorii diferite. 92. f ă cîndu-i astfel lega ţ i definitiv de glie 2Categoriile de ţă rani aservi ţ i definitiv de leg ă tura lui Mihai sînt variate : 1.. ÎHurmuzaki. In Studii ş i materiale de istorie medie. Acad. Feciorii lui Gonciul caută să scape de ■ "uniînie ară tînd c ă ei sînt orăş eni de Arge ş ş i n-au fost apuca ţi . au r ă mas pe ocinile lor. Scopul urm ă rit de aceast ă m ă sur ă legislativ ă era s ă desfiin ţ eze dreptul de str ă mutare al ţă ranilor.LEGĂTURA LUI MIHAI 131 osti pe mo ş ii str ă ine. ş i care puteau să se aşeze în satele feudalilor pe bază de învoială. ş i tot au '°st rumîni cu bună pace". Bucure ş ti. In această privinţă este caracteristic cazul lui Vlăcan cu fraţii lui Dragomir şi Gheorghe — feciorii Gonciului din satul m-rii din Flămînzeşti-Argeş. Ace ş tia. 1956. se arat ă „c ă nu au fost rumînii acestor boieri de mo ş tenire din Dragoslavele nici mo ş ii lor nici p ă rin ţ ii lor" 3. III—1. caracterizaţi în documente ca „Rumînii de moşie de strămoşie". de ş i sînt ţă rani dependen ţ i. în care. C.R. Cei din naştere. prin noua m ă sur ă legislativ ă devin lega ţ i de p ă mînt. 2. pierd libertatea lor din punct de vedere juridic Pe care o avuseseră înainte. R. voi. Dreptul de strămutare a ţăranilor in ţările l7." în secolele XV—XVII. . Prin iobagi trebuie s ă în ţ elegem pe vecini.e P. Credem c ă prin coloni trebuie s ă în ţ elegem pe acei ţă rani care au r ă mas f ă r ă delni ţă — fie'c ă ş i-au vîndut-o. Giuresc u.

ceea ce permite feudalilor oricînd. distrugerea gospod ă riilor în urma ră zboaielor etc. Astfel. Termenul de urm ă rire nu este fixat. nici s-au vîndut rumîni nici c ă au luat bani. La judecat ă îns ă este dovedit c ă „i-a apucat leg ă tura lui Mihai voievod în sat în Fl ă mînze ş ti. p. Această categorie este tocmai a acelora care se vînd ca rumîni. chiar dup ă tre1 2 C. ci sînt veni ţ i în satul Arce ş ti dup ă aceea. A. Vecinii pretind c ă nu sînt „nici de mo ş tenire. la 5 iunie 1633 Matei Basarab judec ă pîra între boierii din V ă leni ş i doi vecini din acest sat. Surete şi Izvoade. La 16 mai 1632 Leon Voievod confirm ă lui Stoica postelnicul trei fraţi „pentru că s-au vîndut ei vecini cu fiii lor lui Stoica postelnicul cu 3 600 aspri gata. Totodat ă trebuie semnalat faptul c ă — urmare & desfiin ţă rii dreptului de str ă mutare — ţă ranii fugari erau urmă riţi de că tre feudali ca s ă fie adu ş i înapoi. 90—91. Gh.. Aceste categorii de vecini sînt menţionate în izvoarele din secolul XVII. A şadar consecinţa cea mai însemnată a legăturii lui Mihai const ă în aceea c ă to ţ i ţă ranii dependen ţ i de pe mo ş iile domne ş ti. Diicul n-a vrut „să umble vecinii în voia lor să fie liberi şi cneji f ă r ă mo ş ie" ş i a pus 24 de boieri care au jurat c ă vecinii din Arce ş ti au fost apuca ţ i de leg ă tura lui Mihai vodă 2 . Documente slavo-romlne. p. G i u r e s c u . legaţi de glie şi sînt dăruiţi feudalilor fără să primeasc ă bani — ca în cazurile cînd cineva se vinde rumîn. cit. p. fie cei a ş eza ţ i cu învoială au fost lega ţi de glie. boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti — fie b ăş tina ş i. 450 4 C. In acest sens au ş i jurat. Ace ş ti oameni cu învoial ă . de pild ă . apuca ţ i de legiuirea lui Mihai devin rumîni. COSTACHEL de leg ă tura lui Mifoai în satele m-rii Fl ă mînze ş ti. fiind presa ţ i de greutatea birurilor sau diferitelor calamităţi : foamete. 8 G h i b ă n e s c u .. G i u r e s c u. Constantin Voievod întă re ş te lui Diic. op. care spun „cum că n-au fost vecini de moştenire lui Ştefan logof ă tul din V ă leni.. nici i-au apucat leg ă tura lui Mihai Voievod în V ă leni" 4 . de bunăvoia lor fără nici o silă numai capetele Iar f ă ră mo ş ie ş i 'cu zapis" 3. cump ă ra ţ i de la Vasile ş i jupîni ţ a lui Dumitra.132 V. . dreptul de stră mutare fiind desfiin ţ at. $ t e f u 1 e s c u. Studii de istorie social ă .ul mare clucer jum ă tate din satul Arce ş ti cu vecini. p. VI. Deci s ă fie rumîni cu pace în veac"' La 30 iulie 1656. 215—2U9. 86. nici din leg ă tura lui Mihai Vod ă ".

s ă reclame pe ţă ranii fugi ţ i de pe Ro ş iile lor ş i s ă -i aduc ă înapoi... G i u r e s c u . m ă n ă stiri sf. Vecinii din Ione ş ti nu erau ţă rani de ba ş tin ă . cum au umblat rumînii cu vicleşug şi cu înşelăciune. Apoi au r ă mas Neac ş ul ş i a treia oar ă de lege ş i de judecat ă dinaintea domniei mele din divan. Aceste procese din secolul XVII învederează o luptă înverşunată între feudali. nereu ş ind la prima încercare. cit. ş i am luat domnia mea to ţ i banii pe seama domneasc ă la c ă mar ă . p . op.88—89. Troi ţ a ca s ă -i fie ace ş ti mai sus scri ş i rumîni de ba ş tin ă ş i ohabnic în veci"'. a c ă utat s ă demonstreze c ă nu „i-au apucat leg ă tura lui Mihai Vod ă în satul m-rii la Critene ş ti". Pentru aceasta arr^ dat domnia mea sf. Leg ă tura lui Mihai îi apuc ă »n acest sat. Troiţă din Bucure ş ti ş i vecinii din Criteneşti — Neacşul cu feciorii săi. ace ş tia din urm ă c ă utînd s ă demonstreze c ă au plecat din satele unde se aflau înainte de leg ă tura lui Mihai. ' C ă leg ă tura lui Mihai a avut ca urmare legarea ţă ranilor de fi ie este dovedit prin acele numeroase procese între st ă pîni si ţă rani.LEGĂTURA LUI MIHAI 133 •erea a cîtorva zeci de ani. Dup ă cum se vede nimic n-a putut să-i scape pe aceşti ţărani de stăpînirea feudal ă — acolo unde i .. 2. însumi am b ă tut pe Neac ş ul cu 100 toiege ş i l-am scos din divan cu rea ru ş ine. La 6 mai 1654 în fa ţ a lui Constantin Ş erban are loc procesul ţă ranilor din satul Ione ş tii din Vla ş ca..Intr-aceea domnia mea dac ă ara v ă zut însumi a ş a. înainte de a ajunge la această judecat ă Neac ş ul a încercat în diferite chipuri s ă scape de rumînie: 1. Vecinii pierd a ceastă judecată ş i sînt supu ş i urm ă toarei pedepse: „ Ş i au C. La 5 decemhrie 1636 are loc un proces în faţa lui Matei Basarab între m-rea sf. In timpul domniei lui Alexandru Ilia ş vecinii încearc ă s ă -i scape de rumînie „unii din ei zicînd cum c ă nu i-au a Pucat leg ă tura lui Mihai Voievod în Ione ş ti.. şi a acelora care caută să scape de serbie luptînd cu desperare. Ca s ă legalizeze această ră scump ă rare stare ţul ş i Neacşul vin în faţa lui Matei Basarab — ţăranii stîrnind furia domnului: .. acaparatori ai ultimului drept de libertate al ţă ranului. iar al ţ ii pîra cum ca nu ^s-au fost vîndut rumîni lui Leca spătarul". se în ţ elege cu stare ţ ul m-rii ca „s ă -i sloboaz ă s ă se r ă scumpere de rumînie ş i au pre ţ uit numai capetele lor fă ră mo ş ie". . ci au venit din alt ă parte ş i s-au închinat ca vecini lui Leca sp ă tarul.a apucat leg ă tura lui Mihai.

Deci Mihail Voievod. Copie din Arh. Aceşti boieri cercetînd cazul vecinilor în cauz ă au ar ă tat domniei c ă unul dintre vecini „Vlad a plecat mai de mult de la m ă n ă stire ş i a dat g ă leat ă de judecie. în zilele celor domni b ă trîni. Sec ţ ia de istorie medie. 177. Constatîndu-se c ă el a plecat înainte de leg ă tura lui Mihai. II. Iar ceilal ţ i doi vecini — Toma ş i Dumitru — pleca ţ i dup ă leg ă tura lui Mihai n-au avut dreptul s ă p ă r ă seasc ă stă pînul ş i au r ă mas vecini ai m ă n ă stirii. Vlad a fost l ă sat liber s ă plece oriundâ vrea el. ist. înainte de domnia lui Mihai sau după. priv. Pe vremea lui Alexandru Voievod ei se întorc în ţ ar ă ş i se închin ă ca rumîni boierilor Pîrvu ş i Radu. cum a fost obiceiul ţă rii ş i au fost slobod despre m ă n ă stire".. 3 Doc. Mai în toate procesele se st ă ruie asupra urm ă torului fapt : cînd au părăsit ţăranii în cauză satul în care îi reclamă stăpînii. 1 2 . Aceste elemente ale legăturii lui Mihai Viteazul. XVII. Domnul hotărăşte că : „aceşti vecini mai sus spu ş i i-a apucat a ş ez ă mîntul lui Mihai Voievod la ace ş ti boieri mai sus spu ş i. cînd au fost rumînii slobozi a se judeci. au fost-au eşit de la Mihai Vodă încoace?"2. cit. ş i i-au dezbr ă cat de i.134 V. pe care le reconstituim pe baz ă de documente. COSTACHEL ie ş it rumînii cu rea ru şine din divan. Buc. St. de unde ei au fugit ş i au dat ş i g ă leat ă de ie ş ire. pentru c ă au vrut s ă fug ă s ă sparg ă satul ş i birul ş i au umblat cu viclenie s ă scape de rumînie"1.^ ţ u 108—109 Institutul de istorie al Academiei R. In discu ţ ie este situa ţ ia a doi vecini — Oprea şi Ion — din satul Babeni fost mai înainte în stă pînirea lui Cîrstian din Ohaba. deoarece nu s-a pă strat însu ş i textul legii. B. Rom. op. LI/3.au purtat pe uli ţ e goi numai cu pielea. In această privinţă est? deosebit de preţios documentul din 2 iulie 1630 cînd patru boieri jur ă tori ai lui Leon Vod ă trebuiau s ă afle ş i s ă l ă mureasc ă domnul : „fost-au e ş it acei rumîni de m ă n ă stire mai înainte vreme. C. acela s ă fie vecin în veci" 3 . sînt confirmate prin documentul lui Radu Voievod din 24 aprilie 1613. M-rea Cozia. domnia lui a ş a a f ă cut a ş ez ă mînt atunci : care pe unde va fi.R. p.P. voi.. Mai tîrziu îns ă Ghinea — ginerele lui Cîrstian — începe pîra cu actualii stăpîni ai lui Oprea şi Ion. G i u r eş cu.

9Q» l l b 'dem. 269. 167. în documentul din 9 aprilie 1614 afl ă m c ă „Simion Voievod a chemat toate satele din ţ ar ă . priv. In perioada care a urmat dup ă domnia lui Mihai Viteazul. Numai în perioada dintre anii 1611 —1615 peste 22 de sate de moşneni au cerut răscump ă rarea lor. ş i cîteodat ă chiar 'n_ vite4. Rom. Ibidem. folosind mijlocul r ă scump ă r ă rii. acum ei pierd acest drept ş i dac ă fug din sat ş i sînt descoperi ţ i pot fi readu ş i înapoi oricînd. I I . se r ă scump ă r ă într-un num ă r impresionant de mare. 268. Ţăranii nu reuşeau în toate cazurile să obţină răscump ă rarea. 240. 368. 40. Tabloul ce se dezv ă luie din analiza „c ă r ţ ilor de judeCle " arat ă cît de variate erau metodele folosite pentru cotropirea satelor.LEG Ă TURA LUI MIHAI 135 Aceast ă m ă sur ă a fixat pe to ţ i ţă ranii acolo unde ei s-au flat cînd a fost luat ă aceast ă dispozi ţ ie. p. Unele erau cotropite f ă r ă s ă respecte formele Doc.ş i ă r ă si st ă pînii. Simion Viovil ă ş i Radu Ş erban au luat o serie de m ă suri. în primele dou ă decenii ale secolului XVII satele de ţă rani liberi — cneji. din cauza nemulţumirilor şi frămîntărilor din sînul ţărănimii. 126. p. p. ist. 212. Astfel. 281. 171. de s-au răscumpărat ei de la domnia mea de vecinie" 2. Dreptul st ă pînilor de a urm ă ri pe vechii str ă muta ţ i este statornicit de c ă tre leg ă tura lui Mihai. Liberi înainte de a. s ă vie la domnia lui ca să se răscumpere din vfecinie"1. sau poate chiar a fost suspendat ă în mod provizoriu. 266. Ibidem. B. care luptă pentru eliberare. 238. 41. a °< 301.m slobozit ca ş i pe alte sate cîte au fost cumpărate de răposatul Mihai Voievod. Din unele documente din această vreme aflăm că numărul mare al satelor r ă scump ă rate nu este întîmpl ă tor. ci el oglinde ş te o anume politic ă promovat ă de domni — urma ş ii lui Mihai Viteazul. care au fost cump ă rate de r ă posatul Mihai Voievod. provocate de desfiin ţ area dreptului de str ă mutare.. 221. p. pl ă tind sume însemnate în bani 3 . este foarte ridicat. La 12 februarie 1615 Radu Mihnea arat ă cu ocazia r ă scump ă r ă rii mo ş nenilor din satul Caraula c ă „i-a. în condi ţ iile ar ă tate mai sus. urma ş ii lui Mihai au fost sili ţ i s ă fac ă ţă ranilor unele concesiuni. Num ă rul satelor. care ne fac s ă credem c ă leg ă tura lui Mihai n-a fost aplicat ă cu toat ă stricte ţ ea. 158. .

R ă scump ă r ă rile se fac de regul ă pe bani. au tot fost acest sat. COSTACHEL obi ş nuite — „i-a f ă cut vecini f ă r ă nici un aspru".m-am milostivit domnia mea de i-am slobozit şi s-au răscumpărat cte vecinie toţi dinspre domnia mea. nici vite. Detaliile legate de ac ţ iunea de r ă scump ă rare sînt redate foarte bine în hrisovul lui Radu Mihnea din 24 octombrie 1614.. de la facerea lumii. 353. nr. 312. altele cump ă rate cu silnicie „aruncîlndu-le" sume mici de bani. 158.136 V. cum au fost ş i mai înainte vreme.. Acesta este 1 2 Doc. de regul ă ţă ranii pierdeau în ac ţ iunea lor de r ă scump ă rare'. ist.. dinainte vreme". deoarece feudalii na vroiau s ă renun ţ e la st ă pînirea satelor. Cînd se r ă scump ă rau satele unor feudali trebuia confirmarea din partea domniei.. ca să fie iarăşi cneji pe moşia lor. 126. vecini la toţi domnii". Ş i s-au r ă scump ă rat ei de vecinie dinaintea întregului divan al domniei mele" 2 . 288. Şi au tot fost oameni megieşi cu ocine. în care există 17 mo ş neni „cu toată ceata lor ş i cu to ţ i fra ţ ii ş i cu fiii lor. La cererea de răscumpărare a moş nenilor domnul arată că „. Ibidem. Unele dintre satele cotropite au fost donate boierilor pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ". multe n ă p ăş ti de biruri.. de atunci. Rom. p. dar sînt şi cazuri cînd ţăranii n-au bani.. Credem c ă aceste r ă scump ă r ă ri masive în timpul urma ş ilor lui Mihai Viteazul constituie un aspect al concesiunilor f ă cute de domnie.. B. care era silit ă s ă ia în considerare spiritele agitate ale ţă r ă nimii. A şa se petreceau lucrurile cînd se răscumpărau satele domne ş ti.. cîteodat ă men ţ ionîndu-se c ă aceast ă slujb ă s-a f ă cut „cu mult ă v ă rsare de sînge".. Satul acesta a fost cotropit de către Mihai Viteazul. 332—333. deoarece este vechea ş i dreapta lor ocină şi de moşie. doc.. care a pus pe „umerii lor. de le-au luat toat ă ocin ă ş i i-a veeinit f ă r ă voia lor ş i le-a aruncat numai 12 000 de aspri cu silnicie. pentru 12 000 de aspri turceşti. şi-Ş1' r ă scump ă r ă libertatea cu o parte din p ă mîntul lor.. De data aceasta este vorba de ră scump ă rarea satului Ş opîrliga Ţ iganului din jude ţul Saac. 167. R ă scump ă rarea acestor sate a fost foarte anevoioas ă . II. priv. de unde rezulta ş i darea unui hrisov în mîna celor r ă scump ă ra ţ i. din zilele altor domni bătrîni de demult. Li s-a f ă cut ş i o carte de r ă scump ă rare.. scris ă cu mare blestem. \ ..

c ă lug ă re ş ti. 79. 18. 1616—1620. s ă -i ia ş i s ă -i duc ă în Moldova pe la satele lor 4. Surete ş i Izvoade. îndatoririle ţă ranilor nu sînit precizate.. unde le va fi satul" 3 . priv. Ţă ranii sînt urm ă ri ţ i ş i atunci cînd trec peste hotare. Obliga ţ iile ţă ranilor devin mai grele ş i muncile obligatorii devin mai împov ă r ă toare. fia unde ar fi. s ă -i duc ă la mo ş ia lor. de vii duc spre desfacerea obştii. apoi au fost vmduţi lui Danciu. aicea în p ă mîntul domniei mele. Exista 1 G h. p. 361. au călugărescu. astfel c ă ţă ranii sînt desp ă r ţ i ţ i for ţ at de satele lor ş i du ş i în alt ă parte. op. în slobozii sau în tîrguri. voi. Ei se r ă scump ă r ă la 1 iunie 1659 de la nepo ţ ii lui Cazan »n urm ă toarele condi ţ ii : „nepo ţ ii lui Cazan s ă ţ ie ei o funie f ă r ă rumîni ş i noi s ă fim pe alt ă funie judeci" 1 .ş i caute ş i „s ă . cari boierescu.—- " LEGĂTURA LUI MIHAI 137 zll j vecinilor din Baia care ini ţ ial au apar ţ inut lui Cazan. legarea de glie ia forme mai aspre. La 8 mai 1619 Gavriil ă Moghil ă d ă dreptul m-rii din Arge ş „s ă strîng ă to ţ i rumîmii sfintei m-ri pre unde vor fi risipi ţ i. voi. G h i b ă n e s c u . de pădure. p. boiere ş ti. oari în sat domnescu. ist.. p. B. Ibidem. XXI. pre to ţ i s ă -i ia cu toate bucatele lor ş i cu f ă meile lor. Dacă pămîntul obştii este vîndut f ă ră s ă se ţin ă seama de tradiţiile acestei stră vechi institu ţii care p ă stra cu sfin ţenie bunurile colective.asculte de boier ş i s ă -i lucreze ce-i va trebui lui 2.ş i ia ai lui rumîni care au fugit în Ţ ara Moldovei din satele lui. în ş iş i membrii ob ş tilor sînt vîndu ţ i f ă r ă p ă mînt. apoi au fost cumpăraţi de Matei Vod ă . Pe de alt ă parte.. Legarea de glie se învedereaz ă ş i în faptul c ă ţă ranii fugari sînt readu ş i înapoi cu orice pre ţ .. p. XVII. . Rom. specificîndu-se oa ei s ă . G h i b ă n e s c u . I. Documentele vorbesc din ce în ce mai mult de „ ţă ranii risipi ţ i". „numai cu capete". oari la oraşî. G h. In timpul domniei lui Radu Mihnea. unde-i va g ă si" în sate domne ş ti. Doc. Astfel vedem c ă ş i în Moldova secolului XVII se creeaz ă o situaţie asemănătoare cu cea din Ţara Romînească. ob ş tea se destram ă din ce în ce mai mult — numeroase vînz ă ri de ogoare. 19. VI. In 9 aprilie 1642 Matei Basarab d ă carte boierului Erimia Ciocîrlie din Moldova ca s ă fie volnic s ă . Nici familia ţă ranului nu mai este respectat ă — copiii fiind r ă zle ţ i ţ i de p ă rin ţ i ş i vîndu ţ i prin alte sate. 51. cit.

477—481. . p. G h i b ă n e s c u. nu poate fi alta decît aceea de îngrădire a străvechiului drept de stră mutare. desfiin ţat cu totul în Ţ ara Romîneasc ă . p. III. III. Articolul relev ă ascu ţ irea luptei între feudali ş i ţă rani. Bucure ş ti. 123. Bucu re ş ti. 1628 (7 ani) H a s d e u . p. 22. de a desfiin ţa dreptul de stră mutare. 1927. Introducere la Miron Cost in. 66 . 3 G h. Dintre măsurile luate în Moldova cu scopul desfiinţării dreptului de strămutare. care în Moldova nu este îngră dită în mod absolut. XVI. 1670 ( I I ani) V. Termenul de urm ă rire. 2 Hurmuzaki. p. Urechea. 175—176. Men ţinerea termenului de urm ă rire ivnpiedica legarea definitiv ă de glie. A. In Moldova n-a existat o m ă sură legislativ ă asem ă n ă toare aceleia din Ţ ara Romîneasc ă ca leg ă tura lui Mihai. I.138 V. în „Arhiva istorică". va fi pedepsit cu moartea" 2 . vezi N. acelea ale lui Miron Barnovski în 1628 constituie un moment deosebit de important ş i pot fi asemuite cu leg ă tura lui Mihai în Ţ ara Romîneasc ă 3. Istoria Romlnilor. p. I. Tratatul de vasalitate cu Sigismund Bâthory din 3 iulie 1595 conţ ine un articol referitor la ţă rani ş i care învedereaz ă frica fa ţă de primejdia r ă scoalelor : „Cine împotriva legii ş i drept ăţ ii. p.. Arhiva istorica. 114 ş i idem. apoi ajunge pîn ă la H ani în 1670 '. Fa ţă de plîngerile venite din partea st ă pînilor de p ă mînt c ă „li s-au pustiit satele ş> 1 Vezi : 1622/ (10 ani) Melhisedec. p. cauza care agit ă . Surete ş i Izvoade. Opere complete. p. ar n ă v ă li cu for ţ a în casele ş i cur ţ ile boierilor. la început 6 ani. 1938.spiritele de ş i nu este men ţ ionat ă . Legarea de glie în Moldova s-a f ă cut prin m ă suri treptate. 175. I—1. In 1649 termenul de urm ă rire este desfiin ţ at. Pîn ă la aceast ă legiuire termenul de urm ă rire varia între 5 ş i 15 ani. VI. I. mai p ă stra oarecare posibilitate de stră mutare. Menţ inerea termenului de urmărire are foarte mare importan ţă deoarece — dup ă trecerea anilor de urm ă rire stabiliţi de cîrmuire — fugarii scăpau de stăpînii lor care pierdeau dreptul de a-i urm ă ri. Iorga. fapt care înseamn ă desfiin ţ area absolut ă a dreptului de str ă mutare ş i legarea ţă ranului de glie.. 243. în Moldova se men ţine în tot decursul secolului XVII. O situa ţ ie asem ă n ă toare a existat în Rusia pîn ă la a ş ez ă mîntul lui Alexei Mihailovici din 1649. COSTACHEL aceea ş i tendin ţă a feudalilor de a lega pe ţă rani de glie. Cronica Romanului. Izvoarele care con ţ in ş tiri în aceast ă privin ţă nu sînt prea numeroase. Istoria poporului rominesc.

G. ' G h . Aceast ă m ă sur ă prive ş te pe cei ce ar fugi dup ă 1621 ş i care fiind descoperi ţ i pot fi adu ş i oricînd la st ă pînii lor. p 66 3 'bidem. Iorga. de la care au fugit: „. Descrierea Moldovei. P a s c u . G h i b ă n e s c u . C a n t e m i r .carii vecini vor fugi de acum înainte printr-alte ţă ri ş i vor veni iar ăş i în ţ ar ă .^ . edi ţ ia N.nu vor vrea s ă mearg ă la st ă pînul s ă u s ă fie slobozi s ă mearg ă unde le va fi scris". trad. în cronica lui versificat ă . mizerie" 4.. care trag — -------. De pild ă . După cum s-a mai arătat. care au fugit înainte de 1621 nu intră în prevederile acestei dispoziţii. Miron Bamovski ia hotărîrea ca ţăranii dependen ţi — vecinii care au fugit înainte de expediţia sultanului Osman în Moldova din 1621 — s ă nu mai poat ă fi adu ş i ♦ napoi l a st ă pînii lor. Acei vecini îns ă . ea trebuie judecată împreună cu alte dispoziţii.. arat ă ca boierii „mîncau pe s ă raci ca ni ş te lupi fl ă mînzi. Matei al Mirelor. 148-149 . p. Se prev ă d m ă suri ş i pentru acei ţă rani dependen ţ i. ci s ă fie volnici a cui vor fi ori în ce sat se vor g ă si a-i lua" 2 .. ori în oraşu. precizîndu-se c ă ei pot s ă se a ş eze unde vor iar dac ă „. Surete ş i Izvoade. dac ă bog ăţ ia p ă mîntului ş i sem ă n ă turile nu i-ar scoate ™. Aceast ă dispozi ţ ie nu trebuie cercetat ă izolat. ori domnescu.. Moghil ă sînt prezenta ţ i de c ă tre cronicar ca acei care „mînca " pe s ă raci f ă r ă mil ă " 3 . nime s ă nu aib ă a primi vecinii altora. 101. m ăsura lui Miron Barnovski este similar ă celeia luate de Mihai Viteazul în Ţ ara Romîneaso ă . t Istoria domnilor Ţă rii Romîne ş ti. Izvoarele narative vorbesc de starea jalnic ă a ţă ranilor ca urmare a exploat ă rii crunte a boierilor. .^-—^~ LEGĂTURA LUI MIHAI 139' aU răşchirat vecinii". fie în ce sat vor fi ori boierescu. p. ori în slobozia boierească ori într-alte sate c ă lug ă re ş ti fugi ţ i s ă aib ă a-i lua ş i a-i duce cu toate bucatele lor înapoi la locurile lor" '. care fixau termenul de urmărire. D . boierii lui C.. Dimitrie Cantemir spune : „Am Putea numi pe ţă ranii moldoveni cei mai nenoroci ţ i din cî ţ i sînt P e lume.. pentru că întregul sistem de dispoziţii urm ărea acelaşi scop r desfiin ţ area dreptului de str ă mutare..pre cei ce vor fi vecini dup ă împ ă ratul încoace ca s ă fie tari ş i puternici c ă lugării şi feceoarii de boiar a-şi lua vecinii. care ar fugi de la st ă pînii lor în viitor : „. XVI..

ist. COSTACHEL pe urma lor sute de ş erbi ş i care despoaie pe cei s ă raci ş i or . s ă fie puternici cu aceast ă carte a domniei mele să-i prindă şi să -i ia. p. L o n g i n e s c u . De aici. care vor fi fugit. ori unde îi vor afla în ţ ara domniei mele. ■p. fani. De pild ă la 5 august 1660 m-rea Bîrnova cap ă t ă dreptul „s ă scoat ă satul Ciorbe ş tii. de sîrg să -1 întoarc ă înapoi la satul lui. Bucureşti. 158—159. voi II.. rezerva feudală nu putea fi lucrată decît cu braţele şerbilor. A. din Giurov ş i din Nicore ş ti..ş i asigura zile de munc ă agricole din ce în ce mai numeroase. Aceste 24 de * M a t e i al M i r e l i o r . p. Rom. Or. s ă lucreze cîte dou ă zile pe lun ă la orice lucru va fi voia c ă lug ă rilor". prin satele boiere ş ti ş i în slobozii sau în satele c ă lug ă re ş ti sau ori unde îi vor afla. el î ş i va spori necontenit rezerva feudal ă . 4 Ibidem. Constantin Moghil ă d ă carte c ă lug ă rilor m-rii sf. Prin faptul că boierul devine negu ţă tor de cereale. iar ă de-1 va ş i primi de odat ă . Astfel la 3 iunie 1608. f ă r ă s ă se ţ in ă seama de faptul în ce sat se afl ă : „la oricare boier va fi. 154-155. 1915. cu tot avutul lor şi să -i aducă la satele lor <}iurov şi Nicoreşti" 3. . care con ţ ine un articol referitor la ţă ranii fugari : „Cînd va fugi ţă ranul de la locul ş i de la st ă pînul s ă u. nimeni nicaiuri s ă nu-1 primeasc ă . Papiu Ilarian. 5~6. legarea de glie este determinată de cauze economice. Boierimea caut ă s ă valorifice p ă mîntul. s ă ob ţ in ă ■cît mai multe cereale pentru piaţă.ş i strîng ă vecinii din satele lor. Legi vechi romlneşti. de unde iaste" 2 . să -i trag ă ş i să -i aduc ă înapoi" 4. Şi în Moldova. Istoria Ungrovlahiei la A. 3 Doc. p. In afar ă de acest articol din pravila lui Vasile Lupu exist ă o serie de porunci domne ş ti referitoare la ţă ranii fugari. ca ni ş te tîlhari" '. XVII. tendin ţ a de a-i lega pe ţă rani de glie ş i de a.140 V. Izvorul cel mai de seam ă cu privire la soarta grea a ţă ranilor este Pravila lui Vasile Lupu. Nicolae din Ia ş i ca „să . 2 S. priv. Tezaur de monumente istorice. 338. Str ă mut ă rile ţă ranilor de pe o mo ş ie pe alta aduceau adeseori mari pagube feudalilor. G. I. Un document aproape identic din 15 iunie 1608 este dat m-rii Pobrata în care se subliniaz ă c ă ţă ranii m-rii s ă fie adu ş i înapoi.

care ajunge la 11 — la sfîr ş itul secolului XVII. Aici n-a existat o legiuire specială ca în Ţara Romînească. ist.—~~^ LEGĂTURA LUI MIHAI 141 zile de lucru pe an sînt în afar ă de dijm ă ş i se refer ă la muncile agricole'.. Doc. iar pe de alta. fie rus. Cu toată lupta îndîrjită a ţăranilor. ci s-a mers pe calea unei îngr ă diri treptate a dreptului de str ă mutare — m ă rind num ă rul anilor de urm ă rire. p. care uneori a dus la r ă scoale Qe mari proporţii. Din cele expuse mai sus rezult ă c ă ş i în Moldova desfiinţarea dreptului de stră mutare apare la începutul secolului XVII. voi.. oameni nescri ş i" 2In Ţ ara Romîneasc ă la 2 septembrie 1626 m-rea Tis-mana cap ă t ă dreptul „ca s ă . Astfel. . A. 43—44. s ă -ş i strîng ă oameni str ă ini fă r ă dajde" 3. Ac ţ iunile întreprinse pentru suprimarea acestui drept str ă vechi al ţă ranului sau izbit de rezisten ţ a lui dîrz ă . sau moscovit.ş i fac ă sat de mil ă ş i slobozie. Polonia ş i Rusia au fost introduse m ă suri legislative. R. p. 237—238. Rom. P ă mintul. nr. s ă tenii ş i st ă pinii în Moldova. Aceste preciz ă ri care arat ă c ă ţă ranii erau opri ţ i s ă plece în satele nou întemeiate dac ă ei erau înscri ş i în catastiful visteriei ca birnici dovede ş te pe de o parte tendinţa domniei de a menţine stabilitatea contri-buabilit ăţ ii ţă r ă ne ş ti. XVII. Totuşi prin^ faptul c ă termenul de urm ă rire n-a fost desfiin ţ at cu totul. De pild ă l a 19 mai 1606. In Boemia. care au dus la desfiin ţ area dreptului de str ă mutare a ţă ranului. In R ă s ă ritul Europei legarea ţă ranului de glie a avut loc spre sfîr ş itul secolului XV. I. la 1487 dreptul de str ă mutare a fost suprimat în Boemia. Scutiri nu 1 s e acord ă decît pentru str ă ini ş i „oameni nescri ş i". n-a luat forme atît de definitive ca în Ţ ara Romîneasc ă .. R o s e t t i . în 1496 în Polonia. de a ap ă ra interesele feudalilor ferindule satele de pustiire. Eremia Moghil ă acord ă seli ş tei Dobr ă cina a m rii Pobrata „slobozenia" pe 3 ani pentru „oricî ţ i oameni î ş f vor chema din alte ţă ri. sau muntean sau vlah sau orice limb ă va fi. sau ş i din ţ ara noastr ă . 261. Arhivele olteniei (1922). Ungaria. Tendin ţ a aceasta a feudalilor de a acapara munca vecinilor S e manifesta ş i în aceea c ă ş i în Moldova nu se mai d ă voie vecinilor din satele feudalilor s ă se a ş eze în slobozii. ca în Ţ ara Romîneasc ă . p. priv. 2—3. sporirea continuă a pri-vilegiilor feudale n-a putut fi st ă vilit ă . II.

zi ţ ii noi.u.. 52—-61. voi. se ajunge la forme capitaliste timpurii..S-. cre ş terea rezervei feudale. In Rusia îngr ă direa dreptului de str ă mutare s-a stab^t în 1497 prin Sudebnicul lui Ivan III. care împing spre eliberarea ţăranilor şerbi. 1 . De ş i în Boemia. se produc schimbări importante. 1948. XVI.. . ^. Pe cînd în apusul Europei. în Europa în secolul . care nu aveau un caracter general dar toate aveau ca scap îngr ă direa dreptului de -str ă mutare. ^ urma ră scoalei conduse de Doja.„„. ei caut ă să . In noile condiţii. ■■ -Seria istorie ş i filologie". la răsărit de linia Elbei..^. . în starea ţăranilor. Acest fenomen este caracteristic jumătăţii r ă s ă ritene a Europei ş i se datore ş te faptului c ă grîul reprezint ă o marfă principală în aceste ţă ri agricole.142 V. care obliga pe ţărani să ceară la strămutare învoirea stă pînuiui. prin ridicarea produc ţiei manufacturiere.' garia ş i Transilvania acest drept a fost desfiin ţ at în 1514. care vor duce la legarea ■definitivă de glie '. Astfel sporirea num ă rului zilelor de munci agricole.. . Sub acest raport şi ţările romine se încadreaz ă în acel curent general care a cuprins " ţă rile din r ă s ă ritul Europei B. Ungaria ş i Polonia lucrurile s-au fă cut mai devreme decît în Rusia.. . feudalii caută s ă sporeasc ă rezerva feudală .' Aceast ă îngr ă dire devine tot mai riguroas ă .. legarea ţă ranului de glie ş i desfiin ţ area dreptului de str ă mutare sînt fenomene specifice pentru Europa de răsărit începînd cu secolul XV. unele m ă suri îns ă fiind introduse în perioada anterioar ă . I. Dar pentru a o exploata cît mai mult. care întregeau m ă surile luate în cursul secolului XV prin care se urm ărea îngrădirea dreptului de strămutare. o v.^ u . In Un.. D.R-S. a comerţului ş i a oraşelor..i..ş i asigure bra ţ ele de munc ă supritnînd dreptul de strămutare. Aceste fenomene au fost strîns legate de adîncirea procesului de aservire a ţă ranului. Acestei legiuiri i-a premers însă o serie de dispoziţii. în „Buletinul Academiei de Ş tiin ţ e a U.. COSTACHEL cînd în statutul de la Piotrkow s-au introdus o serie de disp 0 .. de pild ă hot ă rîrea regelui din 1492. p. Reorganizarea agriculturii ş i destinele ţă r ă nimii Grek< '. ceea ce a f ă cut ca serbia s ă capete forme de exploatare tot mai crunte. Claca agricolă din ce în ce mai împovărătoare este aceea care satisface interesele feudalilor în calitate de produc ă tori de cereale. totu ş i fenomenul este gene-ral în r ă s ă ritul Europei. pîn ă cînd — în 1649 — legarea de glie este definitivă. desfiinţîndu-se cu totul termenul de urm ă rire.

al ţ ii de cas ă sau curte ş i chiar de comunitate. In ceea ce prive ş te con ţ inutul acestui termen nu există o unitate de vederi. De obicei robii erau ţ igani ş i t ă tari. unii istorici atribuindu-i sensul de familie. dac ă mai are copii în afar ă de c ă s ă toria lui actual ă . aşezaţi în Ordinea ro e s a t € i e domne ş ti. Iaşi. Documente de la Ştefan cel Mare.ROBII • H3 ROBII In epoca feudală. In cursul secolului XVI aceast ă tendin ţă devine din ce în ce mai pronun ţată . în ţările romîne a existat categoria socială a robilor. robii fiind trecu ţi cu numele lor ş i cu toate detaliile referitoare la familia lor: nevasta. în special în actele m ă n ă stire ş ti. Deci prima constatare pe care o putem face cu privire Ja termenul celead' este aceea c ă familia robului. robii sînt desemna ţ i cu termenul slavon celead' (qejrknb) tradus 'n romîne ş te cu cel de s ă la ş . e atestat ă în documente. In cele mai vechi izvoare romîneşti scrise în limba slavonă. anume cea de rob. Sînt men ţ iona ţ i ş i bulgarii în situa ţ ia de robi '. Ş i s a " r putea spune c ă desemneaz ă familia robului. robii sînt trecu ţ i cu numele lor. decît nevasta ş i copiii. 11. cu to ţ i membri s ă i. cu men ţ iunea membrilor din familie. fra ţ ii etc. obiej ) M. robii care reprezintă dania domneasc ă . p. dac ă mai are al ţ i membri în familie. manifestîndu-se tendin ţ a de a preciza cît mai detaliat situa ţ ia ş i num ă rul robilor cump ă ra ţ i. Numai în actele boiereşti îndeosebi cele de cump ă r ă tur ă . ace ş tia din urm ă îndeosebi în Moldova. C o s t ă c h e s c u. sînt trecu ţi numai cu numărul sălaşelor. termenul celead' este folosit pentru a desemna ş i o anumit ă stare social ă . Se men ţ ioneaz ă dac ă vreunul dintre robi e holtei. încît se va men ţ iona robul cu nevasta ş i cu feciorii ce-i vor avea ş i care vor fi însura ţ i ş i neînsura ţ i. In tot cursul secolului XV. In afar ă de aceasta. copiii. In secolul XVII aceste preciz ă ri vor fi atît de am ă nun ţ ite. . boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti.

Rusia Chieveană. D. fie la cur ţ ile lor. B. COSTACHEL Intrucît termenul celead' este frecvent nu numai în izvoarele române ş ti scrise în limba slavon ă . B. D. B. Ibidem. ediţia rusă. La romani — sclavul este baza produc ţ iei. arat ă c ă la început termenul celead' se referea la familia din care făceau parte şi robii casnici. care se ocup ă de institu ţ ia robiei în cartea sa „Rusia Chievean ă ". deoarece ei au tr ă it în alte condi ţ iuni istorice. 174. 162. Grekov. 184. In situaţia robilor însă apar schimbări importante. Iar izvorul cel mai de seam ă în care acest termen este folosit în mod frecvent — este „Russka'a Pravda". Grekov insistă de asemenea asupra deosebirii fundamentale dintre situa ţ ia unui sclav antic ş i acea a robului medieval. O dată cu dezvoltarea relaţiilor feudale în Rusia Chievean ă . Istoricii sovietici constat ă c ă termenul celead' este foarte vechi. se crede c ă el a luat na ş tere într-o societate în care a existat sclavia patriarhal ă '. în special cele ruse ş ti. p. D. anterior secolului X. In afar ă de aceasta trebuie semnalat faptul c ă în unele izvoare ruseşti termenul celead' se referă la prizonierii de ră zboi. anterior societ ăţ ii bazate pe rela ţ ii feudale. care îi apropie din ce în ce mai mult de situa ţ ia ş erbilor. izvorul ce reflect ă principiile care st ă teau la baza societ ăţ ii ruse ş ti din secolele XI—XIII. D. Grekov subliniaz ă c ă este un lucru îndeob ş te cunoscut c ă la toate popoarele. iar mai tîrziu ţă ranului deja aservit ş i legat de p ă mînt 3 . Grekov. Ş i întrucît acest termen este anterior perioadei cînd era elaborat codul „Russkaia Pravda". p. deoarece unele dintre ele sînt carac1 2 3 B. 1949. dar ş i în alte izvoare de limb ă slav ă .144 ■ V. In produc ţ ia lor locul de frunte apar ţ inea muncii libere a ţă ranului din ob ş te. p. iar sclavia patriarhal ă este pe cale de dispari ţ ie 2 . prizonierii erau transforma ţ i în roti şi folosiţi ca forţă de lucru. fie la cîmp. . la slavi ş i germani sclavii n-au jucat niciodat ă un asemenea rol ş i nici n-au putut s ă joace. sclavia patriarhal ă a vechilor sclavi a mai continuat să existe. Ibidem. care executau diferite munci pentru st ă pînii s ă i. Aceste constat ă ri ale ş tiin ţ ei istorice sovietice referitoare la institu ţ ia robiei în mare m ă sur ă sînt valabile ş i pentru realit ăţ ile medievale romîne ş ti. studierea con ţ inutului s ă u se impune de la sine.

mult posterior celui de celead'. In afară de aceasta se pot semnala anumite schimb ă ri.. I I . Termenul holop are o întrebuinţare foarte largă în izvoarele medievale ruse ş ti.. 8547 . însă acuma este limitat numai la desemnarea familiei robului. XVII. cînd de fapt izvoarele folosesc în mod -curent pe cel de oefead' Men ţ ionarea robilor se -face de obicei cu termenul cel vechi. p 222. B .'Russfcafia Priavda" ş i comune ţă rilor romîne.ROBII _________ J45 ♦eristice pentru orice ţară feudală. I . chiar în cursul secolului XVI era ş i aceea de capturare de prizonieri în timpul g M. 236. C o s t ă c h e s c u . 8 5 . Documentele lui Ş te]an cel Mare. ne împinge spre căutarea acelor schimbări în starea robului. I. care survin în situa ţ ia robilor în decursul secolelor de care ne ocup ă m. 140. în care stă pînirea asupra ţ iganilor este strîns legat ă ş i de acea a satelor. 1 7 3 . cit. Incepînd cu anul 1524 termenul de holopi ţ igani (Mira™ xojiorra) devine curent în actele moldoveneşti. care în momentul constituirii statului feudal se găsea în stare de dezagregare. p. Una dintre sursele de provenienţă a robilor. 4 I b i d e t n . Termenul celead' este de asemenea folosit destul de des. priv. Termenul holop jâpare în Moldova la mijlocul secolului XV. care au necesitat introducerea unui termen nou. Pentru aceasta pledeaz ă ş i faptul c ă pe lîng ă vechiul termen de celead' apar ş -unul nou cel de holop. v o i . Rom. ' . D. ° g a a n. ist. p . iar altele prin aceea că există "institu ţii oglindite în . p. op. Grekov. In Ţara Romrnească predomină în tot cursul secolului XVI formula „sate ş i A ţigani" 3. ~~ Viaţa feudală — c. Documentele moldovene ş ti. rela ţ iile feudale fiind anterioare apari ţ iei statului. Doc. A. Istoricii sovietici care au acordat deosebit ă atenţie studiului acestui termen şi precizării conţinutului său au ajuns la concluzia c ă termenul holop nu se identific ă în întregime cu cel de celead' \ Apariţia termenului holop în izvoarele medievale romîneşti. pe lîng ă cel arhaic de celead'. X V I . De aceea credem ca originea institu ţ iei robiei medievale trebuie pus ă în leg ă tur ă cu sclavia patriarhal ă . B. 154.. menţ ionîndu-se adeseori c ă ţ iganii apar ţ in st ă pînilor în calitate de robi „cu tot venitul" 2. p. I. îns ă apare no ţ iunea de drept al holopilor \ în opozi ţ ie cu acel al vlahilor.

A. dîndu-i suma necesară pentru ră scump ă rare. precum ş i cu ocazia r ă zboaielor între moldoveni ş i munteni. In unele cazuri îns ă situa ţia celor înrobi ţ i nu mai avea nici o sc ă pare.. ist. p. I. II. sau în cazul lui Dr ă gan. XIX. De pild ă . IV. 185. E necesar s ă subliniem c ă pentru aceast ă categorie de oameni înrobi ţ i nu se întrebuin ţ a nici unul din cei doi teraneni celead' ş i holop. ca s ă ob ţ in ă sumele necesare pentru r ă scump ă rare. op. m ă n ă stirea Galata cap ă t ă dou ă s ă la ş e de ţ igani adu ş i din Ţ ara Romîneasc ă 4 . Se fac împrumuturi sau vînz ă ri de sate. care a adus ţ igani din Polonia 2. .. tătarii. Surete şi Izvoade. p. cit. p..a venit înaintea r ă posatului Radu Voievod. 89.. Domnul îi cump ă r ă satul Urî ţ ii. marele logof ă t. priv. p. COSTACHEL războaielor cu popoarele vecine . XVI. fiind captura ţ i în r ă zboaiele cu turcii sau t ă tarii. priv.146 V. G h. unde a stat timp de 6 ani reu ş ind pln ă la urm ă s ă trimit ă un r ă va ş prin care se comunica c ă el face „mare munc ă la catarga împ ă r ă teasc ă ş i nu mai avea n ă dejde s ă se mai întoarc ă acas ă " 6 . Q h i b ă n e s c u . Moldovenii î ş i aduceau robi din Ţ ara Romîneasc ă . Asemenea cazuri sînt numeroase. ungurii. Rom. J98. polonii.. Ibidem. 232. Rom. la 1583. care a adus un ţ igan. ist.. Pentru Moldova secolului XVI se poate da ca pild ă cazul lui Petre Pîrc ă lab. iar pentru r ă scump ă rarea lor s-au f ă cut eforturi. O. Istoricul sovietic N. voi. Ei erau numiţi cu termenul slavon de pas (rob). nr. 1937. G hi b ă ne seu. men ţ ienîndu-se de obicei c ă cei înrobi ţ i sînt întemni ţ a ţ i. XVI. de a c ă zut în genunchi la p ă mînt ca să -i dea 30 000 aspri turce ş ti ca s ă r ă scumpere pe fiii s ă i din robie" s. Este cazul boierului Stroe. Trebuie semnalat faptul c ă în ş i ş i romînii puteau s ă devin ă robi în ţă ri str ă ine. robie la t ăt ari. care în 1615 a c ă zut în. Cronica epocii lui Ştefan cel Mare. 146. Doc. cronicile vremii relatează chiar un transport masiv de robi din Ţara Romîneasc ă 3 Aceast ă stare de lucruri continu ă ş i în secolul XVI. Pe vremea lui Ş tefan cel Mare asemenea cazuri sînt numeroase. 158.din ţ ara Ardealului cu ceata lui cînd a mers Petru Voievod la unguri cu ostile" '. Derjavin arat ă c ă în limba popuDoc. III. Gh. p. . B. Gorka. A... De pild ă la 1572 jupîraiţa iMargia din Ţiana Romînească „.

Un asemenea proces a avut m-rea Tazlău cu Safta lui Grigoraş Tîrţoacă. „s ă dea cei doi feciori cîte cinci ei Ş i cei patru gineri cîte trei lei ş i Constantin tat ă l lor opt lei". Domnul ca s ă Pu facă mari tulburări „să-şi lase oamenii femeile" şi să se ducă alt ă parte a socotit cu tot sfatul de boieri s ă o r ă scumpere onstantin pe so ţia sa din robie. Izvoarele vremii au p ă strat numeroase date referitoare la procese prin care feudalii căutau să susţină drepturile lor asupra copiilor născuţi de la părinţii robi şi chiar asupra nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor. Faptul c ă cineva s-a n ă scut din p ă rin ţ i robi atr ă gea dup ă sine starea de robie.ROBII 147 r ă bulgar ă termenul pa6 însemneaz ă „prizonier" sau „prilîiier de r ă zboi"'.C o d r e s c u . s N. el fiind „moldovean" ş i a fă cut cu ea ş ase copii. p. Soarta b ă rbatului c ă s ă torit cu o femeie roab ă era aceea ş i. XIX. p. Safta aduce dovad ă c ă tat ă l ei. 15. rob al m ă n ă stirii. încercînd să demonstreze c ă Safta cu copiii ei erau robi ai m ă n ă stirii. Constantin arat ă îns ă c ă n-a ş tiut c ă mama so ţ iei sa ' e „a fost ţ iganc ă ş i to ţ i ţ in cas ă ş i dau bir". .. Nazaria. pe care a luat-o în c ă s ă torie Constantin. ca ş i so ţ ul ei. Safta fiind n ă scut ă din aceasta a doua c ă s ă torie. Uricariul. Istoria Bulgariei. Copiii ei din aceast ă c ă s ă torie au ş i devenit robi ai m ă n ă stirii. II. C ă s ă toria cu un rob ducea de asemenea la robirea persoanei libere pîn ă atunci. C ă lug ă rii î ş i sus ţ ineau drepturile pe motivul c ă mama Saftei fiind femeie liberă — „moldoveanc ă " s-a m ă ritat cu un ţigan — Ion Burghiul. 20. Ca s ă cî ş tige cauza. Procesul acesta care s-a judecat la începutul secolului XVIII relateaz ă faptul c ă o femeie liber ă m ă ritat ă cu un rob î ş i pierdea libertatea ş i trecea în categoria robilor al ă turi de soţul său 2. Str ă mo ş ul boierului Meleghie a avut o ţigancă Dochiţa iar aceasta o fată. Dup ă aceea mama Saftei s-a m ă ritat a doua oar ă . dar ş i nepo ţii. to ţi urma ş ii ş i chiar tot neamul aceluia care iniţial a fost înregistrat ca rob al unui st ă pîn. Meleghie susţine că are dreptul „să ia parte din feciorii Schi ţ ei". D e r j a v i n . au fost oameni liberi ş i deci preten ţ iile c ă lug ă rilor nu sînt întemeiate. S. T. La 2 iulie 1723 Mihai Racoviţă Voievod judecă pricina lui Meleghie cu Constantin. Această stare o moşteneau nu numai copiii.

Pe la 1 bOO ş oltuzul ş i pîrgarii din Trotu ş judec ă pe Vasile ţ iganul.Marele Cnezat al Lituaniei _ condi ţ ii e care £ spre robie erau foarte asem ă n ă toare cu cele din ţă rile Statutul lituanian din 1529. ^ în total treizeci de lei. • L l u b Ia v schi. . cit. voi. Tot acest popa idai ţi@anul-m să -i scoată arginftu'l dirttr-un guler de fir din ceK batnne ş i alte m ă run ţiş uri". elaborat pe vremea \u s mund I. op. trr U -. La 1662 Ş tefan Tomsa Voievod judeca pira lui popa Grozav din Peletinici cu ţ iganul Borna. XX întreguluf nTarafrobut. prevede urm ă toarele condi ţ ii care duc la starea de m bie : 1) ce care se na ş te din p ă rin ţ i robi .r? inr Cde+pa.148 V. p 131 — 132 . M. Atunci cînd ţ iganului pentru falsuri f ă cute trebuia sa-i aplice pedeapsa capital ă . prin care se d ă dea satisfacţie at-ît domnului cît şi păgubaşului. 2) cel care a fost 1. „ Ş i ei s1ă fie oameni slobozi ş i sa piard ă orice drept asupra lor" 9 .a r ă scump ă rat. C ° nditii pe care Ie P revede Statutul din Marele Cnezat al Lituaniei. persoanei care e în pagub ă .S moa°rrrnln ^ ' 3) eX^darea ^^'nalului condamna moarte. . . Surete şi Izvoade. erau extr ă da ţ i p ă guba ş ului ca să -i devin ă robi. Totu ş i au existat cazuri întrucîtva asem ă n ă toare. iar ţiganul Bogza i-a dat popii arama in Ioc de argint. XI. • p h ( ? h * b â n c s c u . Ocerk istorii litousko-russkago gosudarstvO> (Siudn asupra istoriei statului ruso-lituanian). . „ ■ . Izvoarele romîne ş ti nu releva asemenea cazuri cînd romînii pentru delicte penale condamna ţ i la moarte. COSMCHEL Este interesant de semnalat faptul c ă într-o ţ ar ă vecin ă Moldova. 4) C ă s ă toria ou o per P soana care este în stare de robie 2 . u n î b a n e s c u. Popa Grozav i-a dat ţ iganului „ne ş te bani buni" iar ţ igani: î-a restituit ni ş te „bani r ă i f ă cu ţ i de dînsul". deveneau robii persoanei care î . Moscova 1910 p 90 un. De pild ă robn învinui ţ i în delicte penale ş i condamna ţ i la moarte puteau h r ă scump ă ra ţ i ş i dup ă plata du ş egubinei. s-a g ă sit un oarecare Lupt Prajescul care i-a pl ă tit capul de la moarte ca să -i fie drept 3 ţigan Fui de ul mo ş ie" .?nn 1 de cai comis de robi era pedepsit cu moartea. trei au fost în vigoare ş i în ţă ri romme Difer ă punctul al 3-lea care se refer ă la înrobirea un crimmal de c ă tre persoana p ă guba ş e.

i s t . voi. plătesc sume importante pentru delictele criminalilor ca să sporească numărul robilor afla ţi de pe domeniile lor. Partenie. Egumenul m ă n ă stirii Vai-de-Ei.ROBII 149 re a fost prins c ă a furat doi cai ş i a fost adus legat la ei ca z. adeseori apare ş i men ţ iunea c ă robul în cauz ă a fost dobîndit pentru c ă s-a pl ă tit pentru el o du ş egubin ă 3. B. după expresia vremii. I I . 3 g necesar de subliniat faptul c ă st ă pînul r ă spundea pentru delictele s ă vîr ş ite de c ă tre robii s ă i. p „ G r. ţ iganul Pascu a ucis un vecin — ţă ran — al lui Udrea Doicescu. . constituiau „ţigănia domnească l Gh. Ca ?' in cazul concedării dreptului de stăpînire asupra satelor. de unde rezulta c ă el era acela care trebuia să despăgubească pe cel în pierdere. Goana dup ă bra ţe de munc ă era atît de mare în această perioadă încît feudalii. p r i v . tot a ş a ş j dreptul de a st ă pîni robii a fost rezervat domniei. Documente slavo-romine de la Muntele Atos. danie. op. p. a r ă scump ă rat capul lui Pascu de la pierzare cu 20 ughi cu zapis ca să fie rob al mănăstirii. schimb. Q h i b ă n e s e u . tot a ş a el acord ă dreptul de a avea r°bi şi de a-i întrebuinţa la exploatarea domeniilor lor . robii apar ţ ineau domnu1111 ţării sau. XXIV. ca ş i dreptul de st ă pînire asupra robilor asupra p ă mîntului. Acest ţigan „a căzut la pierzanie să-1 spînzure sau să-1 ducă la ocnă". cit. La 1650. p. XVI. Dreptul de stăpînire asupra robilor a fost rezervat exclusiv Dreptul de stăpînire domnului ţă rii. 258.\ piardă".. cînd se precizează cu multă minuţiozitate dacă robii provin din cumpărătură. voi. N a n d r i ş. 3 D o c . zestre. In ceea ce prive ş te uciderea de om. După cum în concepţia feudală a vremii p ă mîntul în întregime era al domnului. concep ţ ia juridic ă a societăţii feudale în ţă rile romîne se poate defini printr-o formul ă laconic ă . Bejan paharnicul i-a plătit capul dînd 25 ughi şi "întors cheltuiala ş i p ă guba ş ului '. feu-«alilor laici ş i biserice ş ti. 133. moştenire. R o m . din cauza delictului. In documentele referitoare la stăpînirea robilor. cuprins ă într-un act din 1539 în Ţ ara Romîneas2 c ă : „moarte pentru mosrte" . atît boierii cît şi mănăstirile. In conformitate cu acest principiu.

. Ca ş i pentru st ă pînirea p ă mîntului. XVI. Ş j dup ă cum un sat f ă r ă st ă pîn revine domniei. Documente moldoveneşti de la Ştefanii' Voivod. Ş i am v ă zut ş i am citit domnia mea şi cărţile domniilor lor.. 1 2 3 . E renii a Movil ă reînnoie ş te lui Avraam pîrc ă labul mai multe s ă la ş e de ţ igani.. întrucît . COSTACHEL c ă ". 252. mănăstire de la Valea. De pildă în 1524 Toader logofăt din Moldova cere confirmarea pentru „. M ă n ă stirea Tismana. 138. p. p. feudalul respectiv căuta să -şi procure actul de confirmare din partea domniei. In cazurile în care actele se pierdeau sau se distrugeau stăpînii robilor căutau să le reînnoiască.. XXI. îns ă i-au fost scris globnicii domniei mele ca sa fie ţ igani domne ş ti" 1. m-r/ii Tismana ş i de moş tenire. reasc ă ". p. Astfel în 1601. făcute pentru acei Aţigani"2. feudalii c ă utau s ă aib ă actul la mîn ă . In 1569 ţ iganii ei sînt confirma ţ i de c ă tre Alexandru Voievod „. tot a ş a ş i robjj fără stăpîn au fost socotiţi ca cei domneşti. ispisoacele ş i privilegiile ce le-au avut bunii lor de la domnii din Ţ ara Romîneasc ă ". 1 Gh. Chiar atunci cînd robii erau cump ă ra ţ i din alt ă ţ ar ă . III. C o s t ă c i h e s c u. Surete ş i Izvoade. B.. Ş t e f u l e s c u .. ist. 441. ai s ă i drep ţ i ş i adev ă ra ţ i robi ţ igani. M.. Globnicii domneşti umblînd prin ţ ar ă ş i dînd de robii f ă r ă st ă pîn îi trec în catastj. De pildă. Rom. ce el i-a cump ă rat pe ai s ă i drep ţ i bani din Ţ ara Ungureasc ă" 3 . dregătorii domneşti au trecut pe ţiganii m ănăstirii Tismana în categoria celor domneşti.... care a avut ţigani donaţi de domnul ţării. au fost pierdute în timpul unei incursiuni de t ă tari 4 . Domnul face danii din „ ţ ig ă nia domniei mele" m ă n ă stirilor şi boierilor şi astfel apare „ţigănia călugărească" şi „cea boie. priv. Ghi b a n eseu. De asemenea ş i r ă posatul Petra ş co Voievod ş i Petru Voievod au dat ş i au d ă ruit pe mai sus ziş ii Aţ igani. Se poate cita cazul mănăstirii Valea din Ţara Romînească. Robii domne ş ti sînt trecu ţ i într-un catastih special. în 1562.pentru c ă au fost acei mai sus zi ş i A ţ igani domne ş ti.150 V. p. Stăpînirea robilor dăruiţi trebuia să fie confirmată de către domni ulterior... domnul îi confirmă mănăstirii ". pentru c ă lipsa unui document f ă cea ca dreptul Al. hui pomenit mai sus. După cercetarea cazului. pentru c ă sînt b ă trîni ş i drep ţ i ţ igani ai sf. Doc. iar r ă posatul Radul Voievod i-a dat şi i-a dăruit la sf. 309.

Janie. care în cea mai mare parte reprezentau dania domneasc ă . Aceste danii erau f ă cute în schimbul rug ă ciunilor c ă lug ă rilor. In Ţ ara Romîneasc ă . Trebuie semnalat faptul c ă deseori aceste schimb ă ri în situa ţ ia robilor. . Robii domneşti erau cei mai numeroşi şi aduceau domniei importante venituri. Astfel. Orice schimijare în leg ă tur ă cu st ă pînirea robilor trebuia s ă fie confirmat ă j e c ă tre domnie: mo ş tenire. Documente moldoveneşti de la Şteţăniţă Voievod. d ă rui ţ i. La 1526 Neagoe vistierul avînd 34 sate ş i P ă r ţ i de sate a st ă pînit 93 s ă la ş e de ţ igani ş i 46 ţ igani r ă zle ţ i M. priv.ROBII 151 lor de stapînire asupra robilor s ă devin ă atacabil. Ală turi de primele danii de sate sînt trecu ţ i ş i robii m ă n ă stire ş ti. care st ă pîneau 31 de sate ş i p ă r ţ i de sate ş i 9 mun ţ i au avut ş i 46 s ă la ş e de ţ igani (cea. B. dar ş i a robilor. Num ă rul lor varia de la caz la caz. La d ă ruirea robilor de c ă tre domnul ţă rii se întrebuin ţ eaz ă de asemenea formula referitoare la d ă ruirea p ă mîntului ar ă tîndu-se c ă robii sînt „de danie ş i miluire". i In documentele vremii st ă pînirea robilor este men ţ ionat ă pfintr-o formulă stereotipă. de pild ă . Deci robii se aflau în st ă pînirea domnului. C o s t ă c h e s c u.. se exercita dreptul de protimisis. dispuneau de numero ş i robi. jupan Radu ş i fratele s ă u Petru. M ă n ă stirile. de asemenea. în Moldova e aceea ş i situa ţ ie. Actul de necredin ţă comis de un feudal atr ă gea dup ă sine nu numai pierderea satelor. p 443. boierii mai boga ţ i avînd ş i robi mai numero ş i. 230 oameni) 2. I. cea folosită şi pentru stăpînirea pă-rrjîntului : „dedin ă ş i ohab ă " ş i „mo ş tenire ş i ohab ă ". Rom. M ă n ă stirile Cozia ş i Tismana au fost înzestrate cu robi înc ă de pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. M ă n ă stirile mai vechi ca Bistriţa. ist. adic ă trecerea lor la noul st ă pîn. XVI. ' Doc. Domeniile boiere ş ti aveau de asemenea robi : mo ş teni ţ i. schimb. erau f ă cute di „ ş tirea tuturor megia ş ilor" sau „a megia ş ilor de jos ş i de sjis" cu alte cuvinte. la 1523 Ivanco logof ă t din Moldova pierde ţ iganii s ă i „în viclenie" 1. a m ă n ă stirilor ş i a boierilor. Neam ţul ş i Moldoviţa au avut robi de pe vremea lui Alexandru cel Bun — ţ igani. 12—13. împ ă r ţ ire. cump ă ra ţ i. t ă tari. cump ă r ă tur ă . p.

II. In cadrul economiei feudale fie a celei boiere ş ti. adică ' Doc. R ă mîne de v ă iut îns ă ce loc au ocupat robii în economia feudal ă a ţă rilor romîne. 5 8 Ibidem. rus ă . XVI. Ţă ranii în Rusia.. au existat seli ş ti ş i sate t ă t ă r ăş ti.152 V. * T. Cu acest sens a fost folosit în izvoarele medievale slave. în Moldova. unul dintre punctele de delimitare fiind Sălaş Hleabu (cbjiaui xjrfe6y) 8. Documentele moldovene ş ti. Ghi b a n eseu. în special în cele ruseşti 7. XX p. (ecla 310 oameni) 4 Prin urmare atît feudalii bisericeşti. !92. priv. 495. 16. în care apar denumiri atestînd natura muncii ţ iganilor. Ibidem. în prima jum ă tate a secolului XV. la 1582 cneghina Motocoae Ia Irei sate a avut 17 sălaşe de ţigani2. Grekov. II. La 1435 M ă n ă stirea Neam ţ ului cap ă t ă un sat tă tă ră sc. cu zece gospod ă rii 5. p. fie a cefei m ă n ă stire ş ti — putem Ocupaţiile distinge dou ă categorii de robi : agricoli robilor ş i de la curte. 100 oameni) 3. 511 oameni) '. 337—239. COSTACHEL (cea. Rom. Temiş e ş ti. B. . Tot în Moldova la începutul secolulti. p. cît şi cei laici au folosit munca robilor în exploatarea domeniilor lor. 16. 394—395 Gh. I. 7 2 3 1 M. A. Că ţiganii se ocupau cu munca cîmpului rezult ă ş i din unele documente moldovene ş ti ş i munfene. ist. Documente. III. La 1437 printre cele 52 de sate ale lui Mihail de la Dorohoiu a existat un sat la obîr ş ia Rezinei „unde ş ede Ţ igan" 6 (rae iraraH CH ^ HT ) Termenul acesta „de a ş edea" într-un sat este întrebuin ţ at pentru a desemna pe cineva care n-are p ă mîntu! s ă u ş i munce ş te pămînt străin. p. ed. op. cit. B ă l a n . D. Robii agricoli erau a ş eza ţi în satele feudalilor îmbinînd munca cîmpului cu cre ş terea vitelor. Ja 1588 Andrei hatman H pîrc ă lab de Suceava cap ă t ă în danie un sat cu 20 s ă la ş e de ţigani (cea. p. XVII Nicoar ă vistiernicul a st ă pînit 62 s ă la ş e de ţ igani. In Moldova. Intr-un document al mănăstirii Moldoviţa din 1534 se face delimitarea brani ş tii în jurul acelei m ă n ă stiri. Cost ă chescu. Ibidem. p.. p. 541. 15. B.

De pild ă la 1572 s ă la ş ul ţ iganului Neagoe a fost cump ă rat din ţig ă nia Dumitrei din Vîlc ă ne ş ti. Doc.P. Ş t e f u l e s c u . denumită „coloade" 5." 9. Izvoarele secolului XVII cuprind menţiuni de caracter gene ral în ceea ce prive ş te robii agricoli. p.. p. IB og d a n. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Ţiganii de curte sînt de obicei legaţi de persoana stăpînului. Această denumire" — Cîmpul ţ iganului — permite presupunerea c ă este vorba despre un oo-or pus în valoare de c ă tre vreun ţ igan. P a n a i t e s c u . 71. I. Rom. Al. voi. 140. 87.. Cre ţ u în 1900xjrfei. cit. iar ţiganul Chirtop din ţigă nia Ancăi din Crasna 8. B. La 1650 m ă n ă stirea Polov jagii cap ă t ă ca danie un sat cu urm ă toarea men ţ iune : „oare cine^ va ara cu plugul pe acest p ă mint din Mile ş ti sau din M ă l ă e ş ti de jos ori boieri. I. 273. voi. Ibidem. Men ţ ionarea satului de unde provin ţ iganii arat ă c ă ei au tr ă it şi au muncit acolo. Polovragii.cîrri'pul ţiganului tot" 2. ist. I I I . XVI. voi. Basarab cel Tîn ă r înt ă re ş te lui Ticuci cu fra ţ ii s ă i mai multe sate printre care ş i satul „Gole ş tii to ţ i cu ţ iganii" 6 . P. ist. p. ori rumîni ori ţ igani oricine va ara cu plugul să aibă a da m-rii din 20 de clăi o claie. Rom. 8 Ibidem.ROBII 153 bala ş ul grînelor 1. 312. în Ţ ara Romîneasc ă sînt cazuri cînd se arată c ă ţiganii au fost cump ă ra ţi de la cutare boier ş i din cutare sat. defri ş at ş i cultivat de ef Faptul c ă ţ iganii se ocupau ş i cu munca cîmpului se poate deduce din unele denumiri ale ţ iganilor: Jitian (de la JKHTO — cereale) 3 este pomenit la 1501. voi. ^at de Gr. Intr-un alt document — muntenesc — din 19 • u lie' 1558 este men ţ ionat c ă satul Obedin cuprinde în hotarul său şi . fără pomenirea locului unde ei vor locui. Doc. este clar c ă pomenirea robilor în satul Gole ş ti se refer ă la acei care erau a ş eza ţ i acolo în sat7 ca__robi agricoli. p. IV. iar Secară A ţiganul4 la 1609 _ (ambii în documentele Ţă rii Romîne ş ti) ş i c ă pl ă teau dare din grîne. la 1480. ■ -------------------------------------------------------------------- In Dicţionarul limbii slavone al lui Mardarie Cozianul din 1649. . . p.. 84. priv. p. priv. 5 Ibidem. Ţ iganii de curte ai lui Ticuci fiind trecu ţ i nominal la sfîr ş itul documentului. 364. 8. XVII. In Ţ ara Romîneasc ă . 313. p. p. .6 este tradus ca pîine.. XVI. I. op. In secolul XVI. XVI. . I. p.

sau vîndualtui st ă pîn. p. XVI.. şi pînă la sfîrşitul secolului XVI. Despre aceasta vorbesc actele de vînzare ş cump ă rare întocmite pe numele ţ iganilor. a . ne arat ă c ă în situa ţ ia ţ iganilor s-au produs unele schimb ă ri. Ei puteau fi muta ţ i oricînd în alt ă parte.154 V.^-. în Moldova. ce şi-a cump ă rat el. II. parat de la un ţ igan dou ă f ă lci de p ă mînt. 182. cînd Toma şi-a plătit capul. priv. ca să -i fie lui ohabnic" 2 . Cos t ă chescu. voi. Actul menţioneaz ă c ă „.. Ioan Voievod a dat „acestui Ţ igan. In Ţ ara Romîneascâ la 1563 Standul. Oprea ş i Stan. au vîndut un loc de casă în oraşul Bucureşti pentru 150 aspri. Rom.v. Tot în anul 1572. care le aduceau anumite venituri rezult ă ş i din aceea c ă pl ă teau da fe 1 2 3 1 Doc. Faptul c ă robii dispuneau de gospod ă riile lor. înc ă în zilele lui Alexandru Voievod. op. pentru 120 zlo ţ i t ă t ă r ăş ti. Faptul c ă în a doua jum ă tate a secolului XVI apar ţ igani care posed ă p ă mînt. s-a parcur : un drum important. p. cînd au apărut şi ţ iganii cu actul în mîn ă asupra unui lot de p ă mînt. Ibidem. . ist. Şi să -i fie lui şi cu tot venitul"3. III. fie sub forma unui loc de cas ă în ora ş . A. a treia parte din a cincea parte din satul Bolote ş ti ş i vad de moar ă la Putna. cînd ţiganii sînt pomeniţi în actele de stăpînire ale m ănăstirilor numai cu num ărul. slujitorul domnului Petru Voievod. Dac ă robii agricoli n-aveau nici un drept asupra p ă mîntul^ pe care-1 lucrau ei. Stana ş i de la nepotul lor. COSTACHEL Ins ă din faptul c ă ţ iganii erau a ş eza ţ i prin sate ş i crs p ă mîntul nu decurgea nici un drept asupra st ă pînirii ace ş ti-p ă mînt. Oprea ş i Stan. 129. Dumitru. La 1572 feciorii ţ iganului Orzea.. IV. de la Toma ş i de Ja sora lui Toma. pentru 100 aspri de argint ş i o bucat ă de p ă mînt denumit ă Piscul. III. fie sub form ă de delni ţă . aveau totu ş i gospod ă riile lor. Dar în a doua jumătate a secolului XVI existau ţigani can posedau p ă mînt. p.au vîndut ace ş ti ţ igani. 8. de a lor bun ă voe la Cuciuc Grecul. XVI. arcariul ş i au cump ă rat cu ş tirea tuturor or ăş enilor. 72. B. cit. c ă de la sfîr ş itul secolului XIV. Ibidem.. anume Nicola. voi. voi. M. Acest inventar viu ş i mort al robului este atestai de obicei în izvoare cu termenul de „avere" 4 . p. pentru 80 aspri 1. vite ş i inven tar agricol.

de acum înainte s ă n-aib ă nicf o treab ă slugile h ă tm ă ne ş ti. In afar ă de dare. La 1434 ţiganii m ăn ă stirii Moldavi ţ a. p. Obliga ţ ia ţ iganilor de a pl ă ti dare se men ţ ine ş i în seco'!'ul XVII. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. ş i anume de ordin administrativ ş i judiciar. p. X. I. nici alte venituri h ă tm ă ne ş ti. M e l h i s e d e c .. nici juzii domne ş ti. op. C o s t ă c h e s c u . cit. cumpărînd nişte sate în judeţul Rornana ţ i. la 1424 ţ iganii m ă1n ă stirii Cozia erau obliga ţ i să dea dare şi să slujească m ănăstirii" .. nici ciubote. III. t Arhivele Olteniei. Darea de la ţigani era încasată de „juzii de ţigani". cit. Astfel. Miron iBarnovs'ki. S-ar p ă rea c ă aceste c ă petenii de robi aveau ş i alte atribu ţ ii decît cele fiscale. p. 1931.. din trud ă . robii erau obliga ţ i s ă munceasc ă pentru st ă pînul lor. din slujb ă . . Această dare se plătea de către robi şi în cursul secolului XVI. la 1443 estepomenit vatamanul Tulea într-un sat ce apar ţ inea m ă n ă stirii Poiana. I. In Moldova cnejii de ţigani apar pentru prima dată 1%. întărind Episcopiei Huş uîui ţ iganii.. 140. an.1414. Panaitescu. I. într-un document din 1717 este definit ă precis func ţ ia de jude sub raportul ar ă tat mai sus : „judele pentru a strînge dajde pe ţ igani ce-s la ceata lui" 5 . P. 108—110 M e l h i s e d e c . ce am slujit domnia mea ş i din buc ăţ ile domniei mele. 393. 80.ROBII 155 domnului. Chronica Huşului. arat ă c ă a putut face acest lucru deoarece a agonisit banii necesari „. men ţ ioneaz ă c ă „. In izvoarele noastre nu s-au p ă strat men ţiuni în ceea ce prive ş te obliga ţ iile de munc ă ale robilor. Termenul de vataman este folosit în Moldova în satele de tătari. sau folosind expresia vremii „s ă slujeasc ă ". iar în Ţ ara Romînească la 1458. op. p. s ă nu ia nici gloabe. 131.. Juzilor li se mai atribuia denumirea de cneji şi vatamani. care înainte revenea domniei. trebuiau s ă dea ş i dare c ă lug ă rilor 2. Aceast ă lacun ă ne face s ă recurgem la izvoarele popoarelor vecine. p. din dajdea satelor ş i Ţ iganilor" 3 . d ă rui ţ i de c ă tre Ş tefan Voievod cu „uric cu + ot venitul". S ă aib ă c ă lug ă rii a lucra cu ai lor drep ţ i ţ igani" 4 . dat fiind că între instituţ iile feudale romîne ş ti ş i cele vecine au existat importante sseăăi M. De pildă. La 1627. Mihai Viteazul.. P.

431.. N o v a k o v i c i .156 V. de care vorbesc izvoarele moldoveneşti.. dou ă zile toamna la arat. p. schimb ă rile survenite în via ţ a economic ă a ţă rilor romîne în perioada pe care o studiem a avut repercusiuni importante în ceea ce prive ş te situa ţ ia robilor. Ş i una ş i alta au ră mas nescrise. ist.cu toată ' S t . In secolele XIV—XV ş i pîn ă la jumătatea celui de al XVI-lea — robii au fost folosiţi în special în sectoarele de baz ă ale produc ţiei ţă rilor romîne: cre ş terea vi. Zakonski spomenici srpskich drjava. fapt care ne împiedic ă s-o cunoaştem în întregime . Rom. 20. La 7 mai 1443. . P i c e t a . abia o putem reconstitui într-o oarecare m ă sur ă datorit ă relat ă rilor culese din diferite izvoare ale vremii. 3 Doc. ţ iganii. Studiind această problem ă . Institu ţ ia holopilor în Marele Cnezat al Lituaniei în „Istorieeskie Zapiski". In Ţ ara Romînească izvoarele pomenesc de legea cea veche. La mijlocul secolului XVI domnul ţă rii porunce ş te egumenului m ă n ă stirii Nucet s ă ţ in ă . COSTACHEL De pildă în Serbia robii cu lotul primit de la stăpîn erau obliga ţ i s ă munceasc ă dou ă zile pe s ă pt ă mîn ă ..vitele lor" ş i cu „averea lor" aceasta din urma constînd în primul rînd din vite. veac. cum este a ş ez ă mîntul cel vechi" 3 . 2 V. telor ş i agricultura. Toată recolta de la suprafaţa arata trebuia s ă fie lucrat ă ş i adus ă în curtea feudalului. p. 106. o zi la vie1. 61. C ă obliga ţiile robilor au fost reglementate printr-un vechi obicei rezultă din aceea c ă a existat un drept al holopilor ş i al tătarilor.. XVI. I. Probabil că şi obligaţiile robilor din ţările romîne erau asem ă n ă toare cu cele men ţ ionate mai sus. Această lege referitoare la robi apare în opoziţie cu cea a vlahilor. B.. o zi la fîn. III. Ştefan Voievod înt ă re ş te m ă n ă stirii din Poiana 9 s ă la ş e de t ă tari „. istoricii n-au ţinut seam ă întotdeauna de faptul c ă rolul robilor în economia feudal ă a ţă rilor romîne n-a fost acela ş i. voi. priv. In Marele Cnezat al Lituaniei obliga ţ ia de munc ă a robilor era mai mare decît în Serbia : ei trebuiau să lucreze trei zile pe s ă ptă mîn ă la stă pîn. . p. f ă ră nici un fel de precizare „la ce se va porunci"2. în decursul celor patru secole. In documentele de confirmare ale robilor ei sînt trecu ţi cu . (Monu mente ale dreptului medieval sîrb).

Luca l ă c ă tar. robii se afirm ă la cur ţ ile feudalilor în special în secolul XVI. grîne. I. cre ş teau ş i veniturile rezultate din plata dijmelor ş i o dat ă cu aceasta sc ă -^a ş i valoarea robilor ca bra ţe de munc ă . ale c ă ror porecle indic ă ocupa ţ iile lor : Vasile C ă rbune.. Aceasta a dus la întrebuin ţ area robilor în special ca bra ţ e de munc ă în cadrul sectoarelor produc ă toare de hran ă : vite. 445. De pild ă : Radu zl ă tar. la 7 iulie 1430. nu înseamnă că ei nu se ocupau şi cu diferite meşte ş uguri. C o s t ă c h e s c u .ROBII 157 erea | or ş j cu vitele lor" '. cit. Ins ă în tot secolul XV robii apar de obicei în documente ca o masă nediferenţiată. vezi de asemenea p. este un indiciu c ă robit an început să joace un rol din ce în ce mai însemnat ca me ş te ş ugari la curţile feudalilor. Izvoarele vorbesc de prezen ţ a robilor la cur ţ ile boiere ş ti înc ă din secolul XV. Faptul c ă izvoarele din secolul XVI con ţ in numeroase indicii în ceea ce prive ş te ocupa ţ iile robilor. Au existat ţ igani care aveau denumiri ca : Berbecea. Baciu. 126. pe ş te etc. ceea ce f ă cea ca veniturile lor de la aceste sate s ă fie foarte reduse. Dacă în secolele XIV—XV—XVI principala ocupaţie a robilor în economia feudal ă era legat ă de cre ş terea vitelor ş i agricultură. I I . op. In calitate de me ş te ş ugari îns ă . Alexa Ocnianul. p. 299. M. m ă n ă stirile ş i boierii a-veau sate pu ţ ine. . Luca C ă ldare. curţile ş i cu morile ş i cu t ă tarii ce sînt în acele cur ţ i" 2 . C o s t ă c h e s c u . 130. Exist ă ş i o serie întreag ă de robi. De pild ă . înc ă pe vremea Im Alexandru cel Bun boierului Jum ă tate se confirm ă „. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan: c e l 2 M. Dar a început s ă creasc ă valoarea lor în calitate de ! Mare.. 236. Opri ş „al ă ut ă riu". p. folosite în domeniul agricol. Explica ţ ia schimb ă rilor ce se produc ÎIT situa ţ ia robilor trebuie Situaţia robilor c ă utat ă în leg ă tur ă cu cre ş terea marelui La începutul secolului XV sub raport juridic domeniu. Cioban care arat ă felul ocupa ţiilor lor.. Pe m ă sur ă ce domeniile feudalilor se rotunjeau. fără precizarea ocupaţiilor lor şi deseori chiar fără pomenirea numelui lor. Irfcepînd cu secolul XVI robii apar în izvoare cu precizarea me ş te ş ugului cu care se ooup ă . Magdalina cojoc ă ri ţă .

c ă rbunari. ob ţ inînd uneori ş i acte de st ă pînire. COSTACHEL me ş te ş ugari: nevoile cur ţ ilor feudale nu puteau fi satisf ă cute decît prin industria casnic ă ş i în special prin me ş te ş ugurile robilor. Dac ă o parte din ei încep s ă joace un rol tot mai important în industriile casnice ale feudalilor ca : fierari. cojocari. La 22 februarie 1539. Pe vremea lui Radu Voievod la 1634. dar ş i asupra avutului lor. în Ţara Romîneasc ă s-a judecat un proces deosebit de interesant din acest punct de vedere. O parte din robi încep s ă se apropie de condi ţia vecinului. Dreptul asupra muncii ş i avutului robilor nu însemna îns ă ş i asupra vie ţ ii lor. . Unii dintre ei au fost elibera ţ i de c ă tre st ă pînii lor bucurîndu-se de acelea ş i drepturi ca ţă ranii liberi. voi. 7. ucise un ţ igan ş i dup ă aceea fugi ş i se ascunse... Logof ă tul Giura reu ş e ş te să -1 prind ă pe Lep ă dat şi-1 spînzur ă ca uciga ş al ţ iganului. ţes ă tori. feudalul era obligat s ă pl ă teasc ă amend ă. l ă utari etc. Domnul ţă rii judec ă procesul dup ă spînzurarea lui Lep ă dat ş i hot ă r ăş te c ă •dreptatea s-a f ă cut urmînd principiul „moarte pentru moarte". p. I."' du ş egubina. care a avut ca rezultat aservirea pe scară din ce în ce mai întinsă a ţăranului liber. o parte din ei a ş eza ţ i în sate încep s ă capete unele drepturi asupra p ă mîntului.. Formarea marelui domeniu. Ş i pentru uciderea unui rob se aplica principiul justi ţ iei feudale care era în vigoare în ţă rile romîne : „ca s ă fie moarte pentru moarte". Deci st ă pînul feudal n-^avea dreptul asupra vie ţ ii robului: f ă cîndu-se vinovat de ucidere. Atunci Radu voevod au adus pe Marica la Divan ş i a stat de peire pentru omorîrea acelor ţ igani ş i a pl ă tit Marica.158 V. Dreptul st ă pînului feudal asupra avutului robilor este men ţ ionat de obicei în documente printr-o formulă stereotipă : robii „cu tot avutul lor" (HMaHHe). jupani ţ a Marica Grecianu „. Genealogiile. a fost omorît doi feciori de ţ igan care au murit de mîna ei. Un ţă ran cu ocin ă — Lep ă dat. a avut repercusiuni însemnate asupra situa ţ iei robului. G r e c e a n u . tîmplari. 1 St. St ă pînii robilor nu aveau dreptul numai asupra muncii lor. în unele cazuri pedeapsa capital ă fiind înlocuită cu pl-ata duşegubinei. Doi fra ţ i Coman ş i Bogdan au pl ă tit duş egubina pentru Lep ă dat în mîna logof ă tului Giura ca s ă ia ocina lui Lep ă dat..

' Doc. XVIII/5. Domnul hot ă r ăş te : „Deci noi am judecat f ă r ă s ă fie Eremia ţ igan al m ă n ă stirii Secul în locul celui ucis" 3. I. 227. Arh. t . holteiul" *.lui Stan 1 . din Foc ş ani. fost h ă tm ă nesc. In această calitate apar numai oameni liberi. dînd un alt rob în locul cej u j ucis. care au pl ă tit du ş egubina. La 1 octombrie 1613 m-rea Secul se judec ă cu m-rea putna pentru omorîrea unui ţ igan al m ă n ă stirii Putna de c ă tre Eremia. Dup ă cum rezult ă din hot ă rîrile domne ş ti. priv. XVI. care a fost ucis de c ă tre un ţ igan. rezult ă c ă el nu era considerat ca subiect care a înf ă ptuit o crim ă . Rom. practic problema se rezolv ă prin aceea c ă uciga ş ul trecea „în locul celui ucis". A. p. cel vinovat era dator s ă -1 desp ă gubeasc ă pe acesta. 258. ist. Sava. ist. nr. Domnul hot ă r ăş te ca uciga ş ul Gavril ă „s ă fie în Jocul celui ucis" 4 . Buc. Pe de alt ă parte. cu pămînt. robii care comiteau crime nu erau obliga ţ i s ă pl ă teasc ă amend ă . c înd c ă lug ă rii m ă n ă stirii au ucis un t ă tar. al m ă n ă stirii Neam ţ ului. pentru infrac ţ iunea s ă vîr ş it ă de rob r ă spunde st ă pînul s ă u. unii stă pîni peste sate iar alţii peste delniţele lor strămoşeşti. priv.ROBII 159 fra ţ ii Coman ş i Bogdan. Prin faptul c ă robul nu pl ă tea gloab ă . Rom. 1 r • . ţ iganul m ă n ă stirii Secul. Trebuia îns ă s ă fie desp ă gubit st ă pînul robului ucis .. Ia ş i. I I . XVIII. p. M-rea Sf. Doc. r ă mîn banii pierdu ţ i. anume Gavril ă . St. B. 311. In schimbul t ă tarului ucis c ă lug ă rii au dat drept desp ă gubire un alt rob — „Neanciul. ocina lui Lep ă dat fiind atribuit ă fratelui uciga ş ului . Cînd îns ă era ucis robul unui st ă pîn.. B o g d a n . A ş a s-a mtîmplat cazul m ă n ă stirii Bistri ţ a din 1487. boieri şi Megie ş i. Faptul c ă robii nu pl ă teau personal nici un fel de gloab ă . La 21 februarie 1659 se judec ă m ă n ă stirea Tazl ă u pentru ţ iganul ei. numit Cosma. via ţa robului nu era ap ă rată decît prin desp ă gubirea stă pînului s ă u ş i aceasta reiese din faptul c ă se d ă dea rob pentru rob. c ă via ţ a lor nu era —— . De asemenea robii nu puteau fi martori ş i jur ă tori. I. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Ş 1 nu puteau fi nici martori sau jur ă tori.

La 8 septembrie 1605 paharnicul Stamatie a f ă cut zapisul lui Nicodim. dona ţ i. anume Voică. La 1 august 1705. da ţ i pentru plata unei datorii. care pare a fi f 0S f chiar protejată de stăpinii lor. iar să -i \ dau pe Uinca dup ă ţ igan al p ă rintelui. voi. In act se mai precizează că slugile hătmăneşti. producîndu-se mari perturb ă ri cînd unul dintre so ţ i f ă cea parte din ţ ig ă nia unui alt feudal.. cit. op.. Sanda Cujb-j d ă ruie ş te nepotului s ă u Ş tefan Luca un s ă la ş de ţ igani. anume Savin cu feciorii lui „. Cel m ai vechi document în care se vorbe ş te de eliberarea robilor este cel din 30 septembrie 1445 din Moldova. v ă tafii de ţ igani ş i judecii s ă cunoasc ă schimbarea ce a survenit în situa ţ ia ţ iganilor pomeni ţ i mai sus „ ş i s ă nu-i înv ă luiască". schimba ţ i. Rom. s ă fj e s ă la ş ul întreg". în schimbul nevestei lui Bahluianu — st ă pînul s ă u Dumitru Ş tefan d ă o alt ă ţ iganc ă — Ana „care este dup ă Toader ţ iganul de la vistierul domniei mele" 3. Doc. iar. egumenul de la Tismana „. iau\s ă dau o ţ iganc ă a me. COSTACHEL ap ă rat ă decît prin desp ă gubirea ce se cuvenea st ă pînului l Or ne arat ă că ei erau considera ţ i ca obiecte. deci a nu-.cum m-am tocmit cu Sfinţia lui de mi-(a dat o ţigancă. Gh.160 V. m ă rului de robi '. mo ş teni ţ i. da ţ i de zestre ş i puteau fi obiectul celor mai variate tranzac ţ ii încheiate de st ă pînii lor. 231.tul acordat de st ă pîn. C ă s ă toriile se f ă ceau cu voia st ă pînului. .. dup ă un ţ igan al miu. XX. p. p. p. dup ă un ţ igan al m ă n ă stirei. Ş tefan Voievod dă 1 2 1 ' Gh.. îns ă izvoarele vremii au p ă strat pu ţ ine relat ă ri de felul acesta. VII.. Robii puteau fi elibera ţ i de c ă tre stă pînii lor. St ă pînii robilor aveau tot interesul ca „salari s ă fie întreg" ca s ă fie asigurată cre ş terea familiei. Aceasta amu scris ca s ă s ă cread ă" 2. 197.. I. G h i b ă n e s c u . priv.iar pentru ţ iganca lui Savin nefiind a noastr ă i-am dat alt ă ţ iganc ă ca s ă fie în locul ţ ig ă ncii. XVI. ist.. Ţ iganii erau vîndu ţ i. Robii aveau dreptul asupra familiei. B. G h i b ă n e s c u . un ţ igan fost domnesc ş i care ţ ine o ţ iganc ă a lui Dumitru Ş tefan . In 18 mai 1618 Radu Vod ă întă re ş te lui Dumitru Ş tefan — Bahluianu. 219. Surete ş i Izvoade. Dup ă consim ţă mîn. trebuia ş i confirmarea din partea domniei în ceea ce prive ş te trecerea ţ iganului din stă pînirea unui feudal la altul.

Iar ăş i dacă -1 va ierta. priv. dup ă bunul s ă u plac: „Ori că -1 va l ă sa bisericii. Documentele moldovene ş ti înainte de Ş tefan I. din ţ iganii domne ş ti pentru c ă ea „1-a crescut de mic ş i l-au scos peste atîta foamete ş i l-au însurat" 4 . Mitropolitul Calist putea s ă dispun ă de acest rob. p 141. e cunoscut cazul t ă tarului domnesc Oan ă eliberat de Ş tefan cel Mare. ş i asupriţii. După aceea călugării vin cu reclama ţ ia asupra copilului. el unde va. p .n 1470 domnul Moldovei îi d ă dreptul „s ă se întoarc ă înd ă r ă t. I. în 1532. XVI. el ş i copiii lui. care aparţinînd m-rii de la Corbi-dePi ă tr ă . RxDloata ţii. la noi. ori c ă îl va da cuiva ori îl va slobozi. II. In 1693 Constantin Duca vod ă d ă ruie ş te Saftei Racovi ţă un ţ igan Gligore. Dac ă documentul de mai sus arat ă c ă robii puteau fi elibera ţ i. op. Jupînul Vlaicu clucer a luat pe copil împreun ă cu mama lui şi 1-a crescut timp de opt ani.Viata feudal ă — c. Oan ă fugise în Polonia cu familia sa. ist. Rom. 325.. Vlad Voievod înt ă re ş te lui Vlaicu clucer un fiu de ţigan. De pild ă . cum ş ed ş i tr ă iesc în ţ ara noastr ă to ţ i moldovenii. i. împreun ă cu copiii lui. nici pe el nici pe copiii lui. .ROBII 161 mitropolitului Chir Calistu de la Roman un t ă tar — p a şca — cu s ă la ş urile sale ş i cu toat ă averea lui. iar . a fost lep ă dat de c ă tre c ă lug ă ri ca să -1 m ă nînce porcii. 107. ş i la ţ ara noastr ă .ş i u ş ureze via ţ a prin fug ă . Iar întru aceasta noi nu avem vreun amestec. 8547 . acolo s ă tr ă iasc ă slobod dup ă dreptul romînesc. p. Budur.Cost ă eh eseu.ş i schimbe st ă pînul deoarece feuMare.." 2 In ceea ce prive ş te dreptul de st ă pînire asupra unui rob. B. VIII. iar de robie s ă fie pentru vecii vecilor iertat. ci s ă ş ea z ă în ţ ara noastr ă . ■ Doc. cit. II. 236. Mai întîi prin aceast ă me de lupt ă ei puteau să . ip. trata ţi ca niş te vite — robii c ău-p^să . după dreptul lor moldovenesc. G h i b ă n e s c u . ^. sau mai bine zis cu cheltuiala cui. Documentele lui Ş tefan cel Mare. se ţ inea seam ă de cine a fost el crescut. Gh.. îns ă domnul ţă rii îl d ă clucerului Vlaicu care 1-a crescut3. nimeni s ă îndr ă zneasc ă să -i aminteasc ă ş i s ă nu poat ă să -1 ia" 1.tr ă i în Ţ ara noastr ă . ş i s ă nu-1 aducem din nou în robie. el este volnic.Bogdan. slobod ş i în bun ă voie ş i f ă r ă nici o simbrie.

p. La 3 aprilie 1578. ba chiar cîteodat ă îi acaparau cu for ţ a. XVI voi. " Ibidem. în Serbia.. III. Rom. 8 Ibidem II. 1 Doc.. XVI. 94. priv. Tismana.ş i r ă scumpere mai sus zi ş ii ţ igani ai sf. A. M ă n ă stirea Putna de asemenea pe vremea lui Bogdan Voievod a obţinut o carte în baza c ă reia egumenul m ă n ă stirii avea „voie ş i t ă rie cu aceast ă carte a noastr ă s ă caute ţ igani.ş i ţ ie drep ţ ii lor robi ţ igani" 2 . COSTACHEL dalii primeau bucuro ş i pe robii fugi ţ i. 4 Al. fie oriunde. nr.ş i caute ş i să . s-a judecat cazul ţ iganului Orzea care a apar ţ inut m ă n ă stirii Nucet ca ţ igan de ba ş tină . Ins ă „L-au fost împresurat Gheorghe ş i cu nepo ţ ii lui.. Ş t e f u l e s c u ." 4 Cîteodată împuternicitul unui feudal era el însu ş i ţ igan. p. El avea în mîn ă un act în care era men ţ ionat c ă ţ iganul Radu globnic este . ori-unde-î~va afla în ţ ara noastr ă . Cancelaria domneasc ă emana chiar acte speciale de împuternicire pe baza c ă rora feudalii au avut dreptul să . priv. feciorii Neculii". fie în ţ ig ă nia marelui vornic sau în ţ ig ă nia din boierii mai sus zişi.ş i urm ă reasc ă robii fugi ţ i.. ist. III.. p.să . om de încredere al st ă pînului.. B. La judecată ţiganul Orzea a fost atribuit m ă n ă stirii. . ori în A ţ ig ă nia domniei mele..162 V. 365. c ă lug ă rii din m ă n ă stirea Moldovi ţ a au fost „.volnic cu această carte a domniei mele s ă ia trei A ţ ig ă nci : Rusa ş i fiica Badiei ş i Stana...ş i caute ş i să . la cazaci. Robir fugeau ş i peste hotare :n ţă rile vecine: Ungaria. p. m ă n ă stiri oriunde se vor g ă si ş i în a oricui ţ ig ă nie. fiica lui Radu globnic.. 266 ' ■ Doc. Rom. în Turcia.tari ş i puternici cu aceast ă carte a noastr ă să . La 19 septembrie 1570. 376. constatîndu-se c ă el este „de mo ş tenire ş i ohabnic"'. La 25 iunie 1570 postelnicul Ş erban din Ţ ara Romîneasc ă a trimis pe ţ iganul Radu globnic s ă caute ni ş te ţ ig ă nci. ori în A ţ ig ă nia boierilor ş i ori în A ţ ig ă nia c ă lug ăr ilor ş i fie în ce A ţ ig ă nie ar fi" 5 . B. Polonia. ist. ori pe unde le va afla în ţ ara domniei mele. din Moldova în Ţ ara Romîneasc ă ş i invers.. 176. XV. fie oriunde ş i să -i aduc ă la m ă n ă stire" 3 In 1579 ş i m ă n ă stirea Tismana din Ţ ara Rornîneasc ă a ob ţ inut dreptul „.

. cit. c ă tre biraul Bistri ţ ei : .ROBII 163 Iat ă cum se plînge Toma. op. . t St. care a dat porunca s ă se înapoieze ţiganii2. Mogo ş c ă pitanul este trimis „împreun ă cu un turc la Pa ş a ca s ă scoat ă de acolo vecini ş i A ţ igani boiere ş ti ş i s ă -i aduc ă aici în ţ ar ă la st ă pînii lor". trimis în solie la Craiul Poloniei.. s ă nu fii în paguba mea. Ibidem. ţ ig"anii no ş tri s ă fuff ă in T ara Ardealului. apoi fugeau din nou încercînd s a scape de exploatarea st ă pînului sau de a g ă si condi ţ ii de via ţă mai u ş oare. de unde nu i-a putut scoate decît prin osteneala lui Dr ă gan.... îi urm ă reau. p. ei s ă aib ă a întoarce cheltuielile u nul la altul pentru acei ţ igani" s . Deci aud c ă acum au c ă zut în mîinile domniei tale— pentru aceea te rog pe d-ta. „Iar acei boieri cî ţ i au avut ţ igani peste Dun ă re la turci pe care i-a scos Mogo ş c ă pitanul de la ei. Bună-starea lor le -------. N i c o l a e s c u . ci s ă te pov ăţ uiasc ă dumnezeu pe d-ta. ca s ă mi-i înapoiezi" '. Robul g ă sit trebuia s ă fie luat „de grumaz" ş i adus înapoi la st ă pînu] s ă u. agoniseau averi în special in vite. au început să aibă şi pămînt al lor. Documente slavo-romîne. IX. p. Pentru truda lui Mogo ş ş i pentru treap ă dul lui. Cîteodat ă domnul organiza o adev ă rat ă expedi ţ ie pentru prinderea celor fugi ţ i peste hotarele ţă rii.„întîmplatu-s-a ca . ori i-am cump ă rat pe to ţ i cu banii mei drep ţ i.—. . a fost trimis în Turcia un c ă pitan de ro ş iori — Mogo ş — ca s ă caute ţ igani boiere ş ti. erau prin ş i. Gh. care „au fugit de la st ă pînii lor în Ţ ara Turceasc ă ".. domnul ţă rii îi d ă ruie ş te cî ţ iva ţ igani.. St ă pînii feudali luptau din r ă sputeri ca s ă nu -i scape din mîn ă .. . Unii dintre ei deveneau liberi. îi amenin ţ au ş i totu ş i nu er au în stare s ă curme fuga robilor. la 1651. V. 151.. pentru c ă era „rob de mo ş ie".G h i b ă n e s c u . Robii fugeau. Conducerea statului feudal acorda un sprijin puternic pentru c ă utarea ş i înapoierea robilor fugi ţ i. Pe vremea lui Matei Basarab. p. 187. La 1570 Bogdan Voievod d ă ruie ş te lui Dr ă gan logof ă tul 13 s ă la ş e de ţ igani care au fugit din Moldova în Polonia. logof ă tul lui Ş tefan Voievod. De asemenea Mogo ş c ă pitanul trebuia să fie recompensat pentru oboseala lui de către boierii interesa ţ i în ac ţ iunea lui de prindere a celor fugi ţ i. 37—40..

PANAITESCU d ă dea posibilitatea s ă fac ă daniile m ă n ă stirilor. . încep s ă strîng ă ' bsni pe care îi dau cu împrumut. în schimbul unei d ă ri globale anuale c ă tre suveran. Din punct de vedere social. în secolele XVI—XVII. pot s ă se răscumpere de la st ă pîn. In ora ş tr ă iau oameni 1 2 Doc. ist. ci şi cu drepturi de autonomie pe teritoriul ora ş ului. Dimitrie Cantemir spune c ă : „Or ăş enii nu sînt supu ş i nim ă nui. Orăşenii. XVI. D. 120. numai acestuia singur îi plă tesc dare" 2. or ăş enii erau oameni liberi. priv. se administrau singuri. In Moldova în 1588. apropiindu-1 de condi ţ ia ş erbului : au gospod ă ria ş i averea lor. nu erau dependen ţ i de vreun stă pîn. p. Dar aceast ă calitate de or ăş eni liberi ş i privilegia ţ i nu cuprindea pe to ţ i locuitorii de pe teritoriul ora ş ului. moartea unui rob se pedepse ş te cu moartea uciga ş ului sau plata du ş egubinei. In capitolul de faţă ne limităm la cercetarea stării sociale a or ăş enilor. Starea lor de robi începe s ă piard ă din caracterele sale iniţiale. Descriptio Moldaviae. devin oameni de încredere la curtea feudalului. Libertatea or ăş enilor din ţă rile noastre nu era totu ş i identic ă cu libertatea or ăş enilor din comunele libere din alte ţă ri cu via ţă or ăş eneasc ă mai dezvoltat ă . pe cînd or ăş enii din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă aveau o serie de obliga ţ ii fiscale individuale c ă tre dom n. P. ogoare în ocolul din jurul ora ş elor..164 P. acesta î ş i are dreg ă torii lui în ora ş. erau oameni liberi. Transilvania orăşenii nu erau numai liberi. orăşenii erau în general oameni liberi şi socotiţi ca o categorie socială deosebită. Cantemir. formau o comunitate privilegiată de oameni liberi. A. ei se afirm ă îndeosebi ca me ş te ş ugari la cur ţ ile boiere ş ti. ORĂŞENII In epoca feudală. decît domnului. precum şi cei ce aveau case în tîrguri. De pild ă chiar ş i în. p. Rom. Dacă în secolele XIV—XV robii sînt folosiţi în special in sectorul agricol al domeniului feudal. ţ iganul Slav face danie m ă n ă stirii Galata un covor' fiind trecut ca donator al ă turi de boieri '. adică meşteş ugarii ş i negu ţă torii din ora ş ele Ţă rii Romîne ş ti ş i Moldovei. III. 402.

' Doc. 48 (traducerea aparţ ine — P. oameni care se bucurau de o stare deosebit ă . D. un fel de nobilime a ora ş elor. din ora ş nu poate fi decît patriciatul or ăşenesc. boierii.P.P. B. Descriotio Moldaviae. Pentru ca amîndoi fiii jude ţ ului din ora ş ul de la gura Ialomi ţ ei s ă ajung ă boieri. . la Caffa ş i la Cipru. p. E probabil ca la Cetatea Albă să se fi ridicat un patriciat orăşenesc. p. C a n t e m i r .. . care zidea pe socoteala lui o cetate.ş i strîng ă bunuri •ndivMuale. era un patrician tipic de ora ş . prin averea lor funciar ă individual ă din ora ş ş i prin drepturile de care se bucurau. ist. ale c ă rui afaceri se întindeau pîn ă la Genova. . Aceste cazuri erau rare ş i sînt foarte caracteristice cuvintele lui Dimitrie Cantemir : „Rar se găseşte în Moldova un tîrgove ţ bogat" 3 . se adun ă la curte spre a auzi citirea firmanului de învestitură. priv. dar exist ă totu ş i. Populaţia mai bună (das best Volck). ca oamenii s ă raci ş i ş erbii din ora ş . j. sau case ş i locuri în tîrg. . în afar ă de ora ş . Acel fhedorca din anii 1440—1470.). acela ş i autor ne d ă o alt ă interesant ă informa ţ ie oarecum în contrazicere cu cea dintîi : La sosirea unui domn nou numit de turci. Totu ş i. Chi ţ imia. edi ţ ia I. voi. . XVII. . totu ş i nu un str ă in venit cu marf ă de aiurea. adic ă acei or ăş eni care formau prin bog ăţ ia lor. fie c ă ajungeau să . La 26 mai 1613 sînt men ţ iona ţ i Vintil ă logof ă tul ş i Dumitru postelnicul. . în general patriciatul or ăş enesc. cu prilejul cuceririi cet ăţ ii de c ă tre turci: „au dus populaţia mai bună la Constantinopol"1. fie că nu erau liberi. Rom. nu-i putem socoti decît patricieni ai ora ş ului. 120. p. ne . ci un autohton. nu apare decît într-o m ă sur ă foarte redus ă în ora ş ele din Moldova şi Ţara Romînească.ORĂŞENII 165 re ie ş eau din comunitate. . din cauza marilor afaceri ale comer ţ ului pe Marea Neagr ă care înfloreau în acest tîrg. desigur c ă tat ă l lor era un or ăş ean foarte bogat ş i cu vaz ă . I I . . 196. Cînd unii orăş eni ajung boieri în sfatul domnesc. Primii sînt cu noscuţi în istoria vieţii orăşeneşti sub numele de patriciat orăşe nesc. Cazul este fire ş te foarte rar. Astfel se explică ştirea din cronica germană a lui Ştefan cel Mare care spune. comandanţii Cronica lui Ş tefan cel Mare. care-i făceau independenţi de comunitate. fiii lui Radu jude ţ ul de la Ora ş ul de Floci2. Aceşti neguţători bogaţi cump ă rau mo ş ii.

ist. înainte de epoca numirii directe a domnilor de către turci. pl ă tesc o du ş egubin ă pentru un om ucis în cartierul lor3. pare a fi o dovad ă c ă ei luau parte odinioar ă la alegerea domnului.. aceştia se bucurau de dreptul de a folosi. In aceea ş i epoc ă 1 2 ' Doc. Cele mai vechi ora ş e din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă erau formata din comunit ăţ i de sa ş i din Transilvania a ş eza ţ i dincoace de mun ţ i. voi.no". la Tîrgoviş te alegerea celor 12 pîrgari. membrii consiliului comunal. Rom. 508—509. la învestirea domnului ţă rii. 476. a unora dintre dîn ş ii. Descriptio Moldaviae p. ş i mo ş ia tîrgului. întocmai ca un sat. Am avea aici o indicaţie despre un drept special al patriciatului or ăş enesc în Moldova. p. „din enoria popei Comi. PANAITESCU o ş tirii ş l „cei mai boga ţ i dintre negu ţă torii din Ia ş i" '. Această comunitate nu era principial închis ă . cisla fiind darea global ă pl ă tit ă de o comunitate (ob ş te). Doc. P. In istoria ora ş elor din Europa au jucat un rol de seam ă comunit ăţ ile pe cartiere. ' N. In Ţ ara Romîneasc ă .5 XVI. In ceea ce priveşte situaţia orăşenilor obişnuiţi. 344. scriau autorit ăţ ile ora ş ului. -Socotim că şi responsabilitatea colectivă faţă de anumite d ă ri era împ ă r ţ it ă tot pe comunit ăţ i de cartiere. Studii ş i documente. cu drepturi de or ăş eni se putea a ş eza ş i un str ă in în anumite condi ţ ii. '>• p. în Moldova ş i de armeni. Canterair. anume înt ă rirea elementului romînesc la ora ş e. Participarea negu ţă torilor. V. Oraşele. I o r g a. mold. se f ă cea cîte doi pe ş ase cartiere ale ora ş ului i . M. .. C o s t ă c h e s c u . st ă pînit ă în dev ă lm ăş ie. VII.166 P. In 1661 fugiser ă o parte din locuitorii din Tîrgul Neam ţ ş i darea lor r ă m ă sese s-o pl ă teasc ă cei r ă ma ş i: „cisla n-o putem lep ă da" 4 . pe lîng ă casa ş i pr ă v ă lia lor individual ă . a ş a-numitele contrade. Prin urmare. La 18 noiembrie 1590 or ăş enii din Bucure ş ti. p. în ora ş . priv. Astfel Petru Aron dînd pe ni ş te t ă tari în st ă pînirea m ă n ă stirii Moldovi ţ a spune : „Sa ş ii din Baia s ă nu aib ă nici o treab ă cu ei" 5 . B. 63. Vezi cap. D. enoria unei biserici forma o comunitate separată cu responsabilitate juridică colectivă. Permeabilitatea ob ş tii or ăş ene ş ti a avut un rezultat interesant. Ace ş ti or ăş eni erau împ ă r ţ i ţ i în comunit ăţ i de cartiere. înainte de Ş tefan cel Mure. pentru arat ş i pentru p ăş une.

In Ţara Romînească. I. Cîrstea D ă nic ă . 445-446. Al ă turi de greci intr ă în ora ş e ş i un num ă r de romîni macedoneni (la 14 mai 1644 un proces în fa ţ a lui Matei Basarab între Dima negustor din Tîrgovi ş te ş i „laniu co ţ o vlah". în special în Tîrgoviş te 6. ci în romîne ş te. In secolul XVII coresponden ţa ora ş elor moldovene ş ti nu mai este în nem ţe ş te. 292.ORĂŞENII 167 Alexandrei Voievod vorbe ş te despre tocmeala f ă cut ă cu „sa ş ii din Baia" '. O mare parte din popula ţ ia ora ş elor -moldoveneşti Cotnari. Doc. Documentele Ţării «omtneşti. ş oltuzii nu mai sînt Tischler ş i Bender. înainte de Ştefan cel Mare. precum şi a genovezilor de la porturile de la mare. Explica ţia acestui fenomen nu poate fi alta decît infiltrarea elementelor de la sate în ora ş e: slugi boiere ş ti. P. ln -Studii" II. Iaşi. P. St. Varşovia. (1849). Kultura wloska wiekow srednych w Polsce.. cf. CCCLII/10. La ace ş tia se adaug ă populaţia secuiască din Bacău (cu o episcopie catolică). P. Grecii vin ca negu ţă tori ş i se aşază în oraşe o dată cu pătrunderea stăpînirii şi exploatării economice a Imperiului Otoman.. . P ă trunderea raguzanilor în secolele XVI—XVII se observ ă în mai multe ora ş e muntene. de asemenea Rîmnicul Vîlcii 4 . Tîrgul Neamţ era alc ă tuită din sa ş i. p. la Tîrgovi ş te ş i Curtea de Arge ş au existat biserici ş i cîte o episcopie catolic ă pentru sa ş i. Grecu. Panaitescu. Iaşi. p. chiar de la fundarea lor. ' Ibidem. p. Cotnari şi Roman. p. D ' Pentru saşii de la Rîmnic. Mitropolia Ţării Rom. 715. la Tîrgul Şiret. nr. la 1527 ş oltuzul Sticevii era Iano ş Tisehler 3 . pentru un loc de cas ă la Tîrgoviş te) 7. Botoşani. Relaţiile Ţării Romineşti şi Moldovei cu Raeuza. 4. Cîmpulungul avea o populaţie săsească destul de numeroasă. (Cultura "aliană medievală în Polonia). XV. Al. mo ş neni ş i. 1922. în mare 1 M. Arh. Cu toată această p ă trundere de oameni de diferite limbi în ora ş ele din ţă rile romîne. unde era şi episcopia armenească din anul 1401. putem observa o lentă romînizare a orăşenilor. ai c ă rui supu ş i erau. La 1592 ş oltuzul din Baia era sasul Peter Bender «i coresponden ţ a ora ş ului era în nem ţ e ş te 2 . La Chilia era un ş ef ales al comunit ăţ ii italiene ş ti. Tîrgul Şiret. C o s t ă c h e s c u . II..t a s n i k. ci Mihalache Vrabie. mold. Belcea ş i Precup etc. care purta titlul de „consul Francorum" 5 . iar armenii aveau comunităţi separate la Suceava. s145. a Hurmuzaki. . P. 120. Buc. . desigur. Adjud.

nu toţ i locuitorii ora ş elor erau liberi cu drepturi or ăş ene ş ti depline. p. Rom. II. Aceşti oameni săraci locuiau la Rîmnicul Vîlcii în secolul XVI într-un cartier m ă rgina ş . Ş tefan Tom ş a Voievod scrie ş oltuzului ş 1 Doc. se pot distinge ş i aici o serie de diviziuni sociale. pe cînd cei cu drepturi. cei ce nu aveau drepturi. ci ş i dintre orăş eni. 11. Faptul rezult ă din actele de mai tîrziuLa 1 septembrie 1612. B. In privilegiul ora ş ului Bîrlad. p. aceast ă s ă r ă cime or ăş eneasc ă se constat ă înc ă din veacul XV. care nu au drepturi egale cu ale or ăş enilor. sau în sate" 3 . Ş tefan cel Mare spune: „to ţ i s ă racii sa asculte de mitropolia noastră şi să nu aibă alt judecător decîtpe mitropolit. pe uli ţ a cu ţ igani ptn ă ta mi ş ei. ist.PANAITESCU parte vecini fugiţi de serbie. Infiltrarea elementelor rurale între orăşeni. pînă la ierb ă rie. în mizerie. orăşenii propriu-zişi. din rîndurile s ă r ă cimii or ăş ene ş ti. I. Documentele lui Ş tefan cel Mare. In Moldova. p. 63 * Ibidem. ficarea social ă nu era atît de accentuat ă ca în ţă rile Europei. totu ş i. sau pe protopopul lui. Este probabil c ă ace ş ti oameni f ă ră avere din ora ş erau dependen ţi de episcopia Romanului. Cu toate c ă în via ţ a or ăş eneasc ă din ţă rile romîne stra l |..168 P. Intr-un privilegiu acordat episcopiei Romanului. Intr-o hotarnic ă din interiorul ora ş ului Rîmnicul Vîlcii (5 iulie 1598) se vorbe ş te de moar ă . c ă deau sub jurisdic ţ ia episcopului de Roman. al ă turi de ob ş tea liber ă a or ăşenilor. se aflau sub jurisdic ţ ia organelor or ăş ene ş ti. Oamenii săraci sînt deosebiţi de tîrgoveţi. ei sînt locuitori ai satelor de pe ocolul tîrgului. împrospătarea oraşelor cu aceste elemente sînt o dovadă de viaţă economică activă a centrelor orăşeneşti în legătură cu mediul rural. Am v ă zut existen ţ a unui patriciat. Este limpede aici c ă locuitorii s ă raci. a ş oltuzului ş i pîrgarilor. voi. Dar oamenii s ă raci din ora ş e nu erau numai cei din satele din ocol. s ă tenii veni ţ i la ora ş e erau doritori de libertate. B o g d a n .. deosebi ţ i de ceilal ţ i or ăş eni cu pr ă v ă lii ş i nu ne îndoim c ă nu aveau acelea ş i drepturi. XVI. sau în tîrg (adic ă în Roman). '. Ce erau mi ş eii ? Mi ş el însemna în limba veche om s ă rac.. priv. 1 1 . I. Fire ş te. Se poate vorbi ş i de or ăş eni f ă r ă drepturi depline. 330. Dar cum am spus.P. Ş tefan cel Mare spune : „to ţ i tîrgove ţ ii (me ş ceane) no ş tri din tîrgul Bîrlad ş i iar ăş i to ţ i oamenii s ă raci din toate satele care ascult ă de acest tîrg" 2. VI.

adic ă o enclav ă a ora ş ului. adic ă obliga ţi * Acad. unii par a fi str ă ini : Metaxar. Documentele Ţării Romîneşti. oameni dependenţi (nea-gricultorO. p. 103 Ibidem. ş i sînt ca ş i un sat al sfintei episcopii". p.P. „să slujească numai celor două M ănăstiri" (Cozia şi Codmeana). Sîmbotin2. Numele lor este trecut în act..R. Ei nu au nici un amestec cu ora ş ul. oameni liberi.s ă fie în supunere ş i pentru toată nevoia la orice vreme". Mircea cel B ă trîn (1408—1418*). „ ş i nu au fost niciodat ă amesteca ţ i cu tîrgul. Ei erau. Domnul hotărîse ca „puţinei" din-trîn ş ii s ă r ă mîin ă episcopiei de acolo „iar pe ceilal ţ i să -i trage ţ i cu tîrgove ţ ii". P a n a i t e s c u .ORĂŞENII 169 nîrc ă labului din Roman : „Ast ă iarn ă voi a ţ i adus un catastih si ne-aţi arătat şi ne-aţi spus că tîrgoveţi nu sînt mai deloc. la 1424. 134. st ă pîna lor. precum puteau fi supu ş i unei alte autorităţi. coregent al tatălui său. Luga ş i. amestecate cu nume str ă ine: Gherghe Obraz. Posluşnicii din tîrg puteau deci fi supu ş i ş i tîrgove ţ ilor.. Oamenii b ăş tina ş i din ora ş puteau fi deci Ş erbi. ca un sat al episcopiei. ' . într-o confirmare dată m ăn ă stirii de Dan II. Episcopul de Roman dovede ş te îns ă cu acte c ă „acest loc pîn ă la uli ţ a Bor ş ului" este al episcopiei.P.. iar vosluşnici sînt foarte mulţi". se vede c ă în ora ş ul Tîrgovişte sînt zece case de oameni care sînt „de ocină şi de ohabă" m ă n ă stirii Cozia. se precizeaz ă c ă cele zece casa ale m ă n ă stirii de la Tîrgovi ş te. P. al ţ ii sînt evident localnici : Gheorghe. într-un privilegiu al lui Mihai Voievod. c ă ci poslu ş nicii sînt oamenii neliberi care împlinesc alte îndatoriri decît munca agricol ă . a ş eza ţ i din alte p ă r ţ i în tîrg. sînt scuti ţ i de toate d ă rile ş i presta ţ iile în favoarea m ă n ă stirii. LXI/150.. care din punct de vedere juridic era ca un sat de supu ş i ai episcopiei. In acest act numele celor zece Ş erbi or ăş ene ş ti sînt altele. Doc.. ei erau cu totui asimila ţ i ş erbilor din sate. Pentru ace ş ti poslu ş nici se certau conducătorii tîrgului cu episcopia.. locuiau în oraş şi posluşnici. cu drepturi.. ci au fost tot deosebit" '• Rezult ă de aici c ă pe lîng ă tîrgove ţ i. 3. .. „ei n u sînt din tîrg. Oancea. spune episcopul. lri 'o ş i Gavalin etc. Gherghe Afumatul ş i Ianache. adic ă le pl ă tesc ş i le lucreaz ă pentru m ă n ă stire ca ni ş te ş erbi. tot nume romîne ş ti. R. Paramali. In Ţ ara Romîneasc ă înc ă de la începutul secolului XV.

5 Ibidem. Cît prive ş te locuitorii din mo ş ia ora ş ului. 89. I o r s a. 222. de la ocolul Botoşani"1. I. La 10 septembrie 1428. O parte dintre ace ş ti s ă teni din satele oraşului erau liberi.'"*' ' Ibidem. r ă ze ş i ş i ş erbii de pe moşia oraşului. slugi ş i persoane fă ră titluri. poslu ş nici ş i s ă r ă cimea ora ş elor. P. Din toate acestea rezultă că populaţia oraşelor nu era omogenă din punct de vedere social. Studii şi documente. în care erau cuprinse de obicei mai multe sate. s ă asculte de noul stare ţ Agathon. fr ă mînt ă rile au continuat ş i aici ca ş i la sate. adică răzeşi . de ne lua vitele ş i ne b ă tea" 2 . P. ara v ă zut într-un act moldovenesc citat mai sus c ă ei nu erau socoti ţ i la fel cu or ăş enii ci „oameni s ă raci". poruncind satelor m ă n ă stirii Tismana ca.170 A. „răzeşii din Ruşi. alţii erau evident şerbii orăşenilor. înt ă rite „slugilor domniei mele Peteu ş i Bratu ş i Dră goi ş i Manea ş i Neagoie" 4. In unele documente însă denumirea stăpîniior de sate este alta. satul Voinegeşti este dăruit „boierului domniei mele Şerban"3. 1 N. p. dar pe lîng ă ace ş tia mai apar ş i persoane care n-au astfel de titluri. p. P a n a i t e s c u . satele Valea ş i C ă lug ă rul sînt. . că alături de patricieni existau or ăş eni liberi. iar la 5 august 1451 satele Mîr ş a. De pildă în 1425. CAZACU la toate muncile c ă tre st ă pîn ş i Ia toate d ă jdiile din produsele lor. p. Documentele Ţării Romtneşti. precum erau şf posluşnicii din Roman. constatăm că beneficiarii lor sînt denumiţi „boieri". 2321 '3 Ibidem. dup ă moartea lui Nicodim. Ohaba. Astfel. 151. STAPTNII DE PAMINT Cercetînd documentele de danie şi confirmare din Ţara Romînească. P. Pesti ş ani ş i G ă v ă ne ş ti sînt înt ă rite „lui Barbul cu fii ş i nepo ţ ii" s . Din documentele vremii s-ar p ă rea c ă st ă pînii de sate ar putea fi cuprin ş i în trei categorii: boieri. p. voi. La 1672 ţăranii din Găneşti (din ocolul Tîrgului Frumos) se plîng c ă „am pl ă tit mult ă nevoie de tîrgove ţ i. „slugi". Desigur că aceste pături n-au dus o viaţă idilic ă . pe la 1407. V. VI.

cina vrea s ă . că nici unui cneaz sau boier al domniei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă ş i ohab ă ş i c ă apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia. autorizînd dona ţiile c ă tre M ă n ă stirea Cozia. In primul pasaj domnul arat ă c ă a dat satele (m ă n ă stirii Tismana ş i nu are de gînd s ă le dea la boieri ş i la cneji. să nu cuteze din neamul lui. toate s ă fie ale lui dumnezeu ş i ale m ă n ă stirii" 3. să-i ceară socoteală"2. ci — cum se va vedea în capitolul referitor la beneficii — la aceea de vasal. p.. fie cneaz. . astfel. Documentele Ţării Romîneşti.. p. care nu se refer ă la situa ţ ia de st ă pîni. în izvoare întîlnim boieri cu titluri ln acela ş i timp ş i slugi. Mibail. la 1452 satul Coste ş ti este 72 J.R.. sau sluga domniei mele S2U boier.. repetînd această dispoziţie.ş i dea sufletul s ă u în m ă n ă stirile domniei mele. In pasajele urm ă toare se confirm ă acest lucru. . fie alt om. sau cneaz s ă . de pild ă .. slugile ş i cnejii pot s ă d ă ruiasc ă m ă n ă stirilor sate ş i mo ş ii. pentru c ă s ă racii au bunuri de acest fel care cer s ă fie cultivate cu bra ţ e ş i mijloace proprii. scrie : „cine dore ş te cu voia lui. numit sărac.STAPINII DE PAMINT ■ \Jţ Mircea cel B ătrîn scrie : „prin aceasta v-am dat de ştire. l ă sînd s ă se vad ă c ă boierii ş i cnejii sînt singurele categorii care ar putea avea sate. acela ş i domn scrie : „cine se va da cu sufletul s ă u ş i cu averea lui în m ă n ă stire la Cozia. 97. expresia „mîna de jos" este rectificat ă într-o nou ă tie a documentelor ap ă rut ă în Editura Academiei R. în categoria lor pot s ă intre J°t felul de oameni. sau dore ş te s ă d ă ruiasc ă un sat sau mo ş ie sau vit ă ş i înc ă dintre ceilal ţ i oameni de mîn ă de jos numi ţ i s ă raci. Mai tîrziu. fie sluga domniei mele. Numai aceste dou ă categorii au sate Şi moşii. Ibidem.' ci v-am dat. I. reie ş ind c ă boierii. Categoria s ă racilor poate s ă doneze numai vii.. Dac ă lu ă m în considerare primul document. PP ' Panaitescu.P. aceasta. definite după raporturile lor cu st ă pînirea p ă mîntului. fiul lui Mircea. să fiţi sub stăpînirea Mănăstirii Tismana"1.ş i dea sufletul sau vie sau ogor sau moar ă sau cas ă sau vit ă sau orice... olugile nu formeaz ă o clas ă social ă .. p.. „U1 . 1 1 4 . se compune numai din boieri ş i cneji. mori ş i case. In toate aceste pasaje se enum ără categoriile. . In sfîrşit. voi. clasa st ă pînilor din Ţ ara Romîneasc ă . ogoare. fie boier. . Chiar dacă în celelalte două documente este trecut în această categorie termenul slugă. exceptînd m ă n ă stirile. socotim că el este o adăugire l ă muritoare. | Ibidem.

232). voi I. gloabe. 221. cîblărit.. Astfel. observ ă m ca to ţ i beneficiarii lor cap ă t ă acelea ş i drepturi. în hrisovul din 1451 al c ă rui beneficiar e un oarecare Barbul7. Documentele Ţării Romîneşti. Ştefan cel Mare. Albu. interzicînd tulburarea st ă pînirii unor mun ţ i ai m ă n ă stirii Tismana.. . Dacă cercetăm cu atenţ ie documentele de danie din secolul XV. p. 159 ' Ibidem. şi să nu-i bîntuiasca nici judecător nici globnic nici birceiu" 5. acestea îi răspund : „Toţi boierii. chiar dac ă în hrisoavele de danie nu se d ă tuturor beneficiarilor o denumire prin care s ă se poat ă constata clasa social ă din care face parte. de pildă la 1502 „vlastelinul. Z ă trenii „boierilor ş i slugilor domniei mei? Stan ş i lui Vladimir" 2 . p. p. P. Astfel într-un hrisov din 1470. CAZACU d ă ruit „slugilor ş i boierilor domniei mele Badea ş i Vlaicul Sj Bratu" 1 . Ibidem. Ibidem. cnejii ş i s ă racii sau vlahii. p.începMid deja vama oilor. In documentele în care nu se evoc ă raporturile de vasalitate ş i se enumera categoriile sociale. De aceea întîlniffl simpli cneji înfrăţiţi cu boieri. a porcilor. slugile nu sînt pomenite ca atare. P a n a i t e s c u. se în ţ elege c ă oamenii f ă r ă titluri sînt cneji.172 A. 282. Exact aceeaşi formulă se întrebuinţează îrr dania făcută slugilor Dragomir. p. adresîndu-se diverselor categorii sociale din trei jude ţ e ale Ţă rii Romîne ş ti ş i invitîndu-le să se închine pretendentului Mircea. la 1453. In anul 1481. Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul. care ar putea s ă comit ă o astfel de infrac ţ iune.. Bogdan. jupîn Radul ş i fratele s ă u jupîn Petru se înfr ăţ esc pe partea cneazului 1 2 3 4 5 8 P. 91. 273. Documentele Ţă rii Romîneşti.. sau în daniile făcute m ănăstirilor8. De ţin ă torii de sate sînt boierii ş i cnejii. care pot deveni ş i slugile domnului. p. P. Radu cel Frumos ■ se adreseaz ă categoriilor sociale. Astfel la 1425 boierul Ş erban cap ă t ă Voinege ş tii în ocin ă ş i ohabă „. p. Panaitescu. Vlad şi al ţ ii 6 . PIbidem. to ţ i cnejii ş i to ţ i vlahii" 4. 8 Ibidem. P. voi I.. albinărit. cnejii ş i s ă racii" 3 . Din acest izvor al secolului XV rezultă că şi populaţia celor trei judeţe consideră că în Ţara Romîneasc ă de pe atunci nu erau decît trei categorii sociale: boierii. care sînt: „boierii. 229. l.. transport cu câiul şi cu căruţa.

Partea m ă n ă stirii a fost donat ă j e La ţ co. G i u r e s c u. cît ş i în raport cu vecinii. ibidem. Astfel. voi. Ibidem.. Rom. într-un document pe care l-am mai citat. 27.. atît fiului său. 346—347 Ibidem. deci au acelea ş i drepturi cneziale. rîmniceni ş i buzoieni Şi îi răspund boierii şi cnejii. judecilor. ist. p. jum ă tate din Ungurel" ' ş i este evident c ă eî «înt înfr ăţ i ţ i în acelea ş i drepturi. p. ceea ce înseamnă că cneaz este echivalent cu judec. p. priv.STAPINII DE PAAUNT 173 eagu Berindeiu. XVII. a lui Vladul ş i a surorii lor. La 1505 mănăstirea Tismana e în indiviziune în satul Tope Ş n ' cu un oarecare Radul. I. m ă n ă stiri. p. XVI. care au fost z ă logi ţ i de Mogo ş . I I . Se ştie că echivalentul cuvîntului cneaz este acela de judec . într-un alt hrisov contemporan se pomenesc „doi vecini. el se întîlne ş te ş i în Ţ ara Romîneasc ă ş i se întrebuin ţ eaz ă exact ca ş i echivalentul s ă u cneaz. ră mînînd în indiviziune 3 . la 1615 Stan din T ă mbure ş ti se învoie ş te cu „cneazul său Vintilă" 6. XVII. VI. br ă ileni. întrun hrisov din 1617 se scrie despre un oarecare Buiac. într-un document din 1639 se arat ă c ă trei P ă r ţ i din mo ş ia Crasna sînt „judece ş ti". Ibidem. p. p. Ş tefan cel Mare seadreseaz ă boierilor. care a fost „mai înainte vreme rumîn lui Buiac care a fost cneazul satului" 4 . 92. 126. Deşi acest termen pare mai răspîndit în Transilvania ş i Moldova.. XVI. de pild ă . Este evident c ă La ţ co este un cneaz si că el n-a putut transmite. Ibidem. în indiviziune cu unboier Fili ş anul 7 .. cneazul l o r " 5 . sînt identice. el a dobîndit drepturi cneziale. B. p. deci drepturi cneziale. Astfel. voi. In general st ă pînii de sate sînt denumi ţ i cneji atît în raport Cnejii cu satul. La 1510 vlastelinul jupîn Neagoe cumpără în Frînceşti părţile lui Neagoe. III. ca cump ă ră tor el nu poate dobîndi mai multe drepturi decît au avut vînz ă torii ş i :um ace ş tia erau cneji. voi. 438 Citat dup ă C. voi. tat ă l lui Radul 2 . Boierii. cît şi mănăstirii decît drepturile pe care le avea. 59. . dup ă cum sînt ş i acte în care se arat ă c ă Doc. Astfel de exemple s-ar putea înmulţi şi toate ar duce la concluzia că drepturile conferite celor trei categorii de st ă pîni de sate. boieri ş i cneji.. 11.

M. moşiile se dau pentru dreaptă şi credincioasă slujb ă la dou ă categorii de persoane. la 1411 Alexandru cel Bun d ă ruie ş te satul Plotune ş ti lui „aceast ă adev ă rat ă slug ă ş i boier al nostru Plotun" 3 . Crasna. se în ţ elege c ă clasa st ă pînitoare nu are un drept de proprietate asupra satului. care în cea mai mare m ă sură constă din presta ţ ii în natur ă ş i în munc ă . acestuia^ Ş 1 copiilor. ''ar la 1423 trei sate la Putna lui „aceast ă adev ă rat ă slug ă a noastr ă Batin" 4 . priv. de pild ă :n cazul boierului Plotun se scrie „i-am dat un sat. ist. dac ă nu au scutire special ă . domnul î ş i men ţ ine dreptul asupra rentei . atunci îns ă cînd se arat ă c ă în situa ţ ia de stă pîn al unui sat. Formulele întrebuinţate atunci cînd se donează sate fie slugilor. p. 84. Devenind stăpîn al unui sat.174 A. de pild ă . în sensul modern al cuvîntului. 73. Nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că domnul se consider ă suzeran. B. 75. I. 92. p. în care drepturile beneficiarului sînt subordonate drepturilor domnului.. adic ă rente provenite din exploatarea p ă mîntului. se constată acest lucru . st ă pîn suprem al p ă mîntului ţă rii ş i prime ş te de la supu ş ii s ă i o rentă .. c ă st ă pînii satelor ş i ai vecinilor sînt cneji sau judeci ai satelor sau vecinilor. fie boierilor. un boier este cneaz al satului. sînt absolut identice. Faptul c ă ele se plă tesc pentru acela ş i p ă mînt ş i de acelea ş i persoane arată existen ţ a unui condominium. II. Ş t e f u l e s c u . 153. Veniturile cnejilor ş i ale domnilor sînt de aceea ş i natur ă . Sau în sj ţ într-un act din 1612/13 se pomeneşte un jupîn Pană visternicul' judele acestor rumîni 2 . m ănăstirea se substituie drepturilor cneziale. XVII. op.. fie m ă n ă stirilor. p. Din cercetarea documentelor domnilor Moldovei. Doc. C o s t ă c h e s c u . voi. p. . Ibidetn. voi. Aceste drepturi se numesc drepturi cneziale.. Aceasta să-i fie uric cu tot venitul în vecii vecilor. Rom.. boieri ş i slugi.. Chiar în cazurile daniilor. locuitorii trebuie s ă pl ă teasc ă renta. ci un drept specific care-1 faoe pe st ă pînitor s ă fie denumit cneaz. de la care au emanat ini ţ ial sau care' a confirmat drepturile preexistente. cit. ş i nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor ş i r ă str ă nepo ţ ilor" ' ar AI. CAZACU anumi ţ i vecini au fost închina ş i de judecii lor'.

* ■ Bogdan. la 1414 Toader Pitic cap ă t ă un sat unde au fost cneji Ilie ş i Ţ ig ă ne ş tii. 19. III. pag. „ ş i altul unde sînt Tama ş ş i Ivan cneji" 4. p. voi.unde a fost jude Draganici ş i a fost jude D ă mb ă " 8 etc. 233 ' Ibidem. de pild ă . Rom. de pild ă . cit.. 168. s ă -i fie uric cu tot <enitul ş i copiilor ş i nepo ţ ilor. La 1580 un oarecare Sima d ă lui Gheorghe. Qornnul. ----.. care nu este boier pentru c ă are acelea ş i drepturi asupra satelor. în sfîr ş it. etc. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă drepturile boierilor. fie boieri.'cit. Iiidicînd numele cnejilor sau judecilor. Astfel. slugi sau m ă n ă stiri. p. Reiese c ă atît în Moldova. La 1428 Si'nat cap ă t ă un sat „unde este cnez Ciorsac" 5 . M.. Doc. fost mare logofăt. 146. C o s t ă eh e s e u . voi. p. îi afl ă m de multe ori în indiviziune cu m ă n ă stirile. p. ist. Ş i. Cîteodat ă în loc de cneji. voi. Gheorghe fost logofă t se află în indiviziune cu neboieri în Zv ăş tile ş ti. deci se bucură de acelea ş i drepturi cu ei ş i schimb ă drepturile sale cu Sima. satul B ăileşti şi primeşte în schimb V2 din Zv ăş tile ş ti în indiviziune cu alţii 3. op. C o s t ă c h e s c u . la 1552. slugilor şi m ănăstirilor asupra pămîntului sînt identice.. op.trei sate la Putna. I.. arată c ă prin d ă ruirea satului se d ă în realitate judecia s au cnezatul satului. în azul unei m ă n ă stiri: „Acestea (sate) s ă -i fie mai înainte zisei m ă n ă stiri uric cu tot venitul în vecii vecilor" 1 . I. p. p. Ion ş i Todin ş i Grozea ş i al ţ ii vînd o seli ş te lui Mihail ă ş etrar 2 . XVI. capătă drepturi cneziale sau judeceşti asupra satelor. p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. ceea ce dovedeşte în mod indiscutabil că drepturile tuturor categoriilor de st ă pîni sînt principial acelea ş i. voi. Astfel constat ă m c ă în unele documente se d ă ruiesc sate unde au fost cneji sau unde sînt cneji. în veci". de pildă. 13..STAPINII DE PAMINT 175 azul slugii Batin „. Ibidem. la 1425 Ştefan Zugravul capătă un sat „unde este jude Pa ş co" 7. 215 Ibidem. în documente se scrie echivalentul jude .. II.. în acela ş i an Laz ă r ş i al ţ ii un sat „unde a fost cneaz Stan" 6 etc. A. Ş i în Moldova beneficiarii. 191.. I. priv. 'bidem. evident cump ă r ă torul nu poate achizi ţ iona mai muite drepturi decît au vînz ă torii.. la 1458 un altul cap ă t ă un sat . 103. . C M. Intîlnim boieri achizi ţ ionînd mo ş ii de la oameni f ă r ă titluri. care sînt şi au fost.

cit. La 1434 lui Jurii Atoc i se d ă un sat la obîr ş ia S ă ratei „s ă le fie judecia uric" 8 . I. p. p. Ia 1439 aceluia ş i pop ă Iuga i se dau „Jig ă renii. de exemplu. • M. 398. op. amîndou ă judeciile" \ i a 1439. Co s t ă eh es cu. anume Miclea de la Bahn ă ş i B ă lan din Strîmba sâ-i fie drept uric" '. unde este B ă lan ş i unde este Barbă Stan ş i Stanciul. 1 . • Ibidem. p. se substituie în drepturi unor cneji. F ă r ă îndoial ă . amîndou ă judeciile" 7 . 41. se în. La 1434 acelaşi popă Iuga primeşte : „Temeşeştii. II. la început obiectul lor e definit prin sat. ' Ibidem.. voi.. Pentru domnii ş i diacii de atunci a da cuiva un sat era echivalent cu a-i da judecia satului sau oficiul cnezial. Ihidem. în real]. la 1436 lui Petru Ungureanu i se dă „Bălăceştii amîndouă judeciile" 6. devenind stă pîni de sate. Astfel. unde a fost Barb ă Stan amîndou ă p ă r ţ ile" 3 . op. drepturile cneziale asupra satelor. I. p. Din aceste date e clar că. p. la 1436 pria judecie. voi. ' Ibidem. Apari ţ ia noilor st ă pîni care se suprapun ob ş tii să te ş ti înseamn ă totodat ă ş i trecerea drepturilor de care s-au buM. 498 . II. p. cît şi în Ţara Romîneasc ă . La 1436. • Ibidem. C o s tă c h e s c u . cit. tate se dau judeciile sau cnezatele satelor. la obrî ş ia Strîrnbii. voi. în privilegii se scrie clar ş i de la început c ă se dau judecii. atît în Moldova. 315. 498. la confirmarea acelora ş i sate. p. p. la 1436 i se confirm ă : „dou ă sate anume unde a fost Dr ă gu ş Teame ş la gura Studeni ţ ei" 5 . 467. voi. voi. 362. confirmîndu-i-se aceleaşi sate. • Ibidem. beneficiarii dona ţiilor domne ş ti cap ă tă acelea ş i drepturi. Uneori. trebuin ţ eaz ă o alt ă expresie : „Unde este Miclea de la Bahn ă ş i mai sus la gira Strîmbei. slugi sau m ă n ă stiri. amîndouă p ă r ţ ile judecii" 4. apare o a treia versiune „ ş j la Strîmba. la 1439 prin parte. voi. I. II. popa Iuga a c ă p ă tat de la început acelea ş i drepturi.. La 1431 un pop ă Iuga cap ă tă cu titlu de danie „dou ă sate. care au fost c ă petenii de ob ş ti s ă te ş ti. CAZACU Cînd se men ţ ioneaz ă în hrisoave c ă se dau sate. ceea ce înseamnă stă pînirea feudală .176 A. p. boieri. 386. 4i.

drepturile lor sînt acelea ş i ş i în secolul XVI. 8547 . Acest proces s-a desfăş urat în cadrul ob ş tii s ă te ş ti. boierii diferenţiindu-se în mari ş i mici. In cursul acestui secol se mai p ă streaz ă deosebirea între boierii de la curte (denumiţi boieri ş i jupani în Ţ ara Romîneasc ă . voi. ist. p 273. au ap ă rut boierii de origine gentilic ă . Uricariu. Ibidem. Doc. a existat ş i o altfel de boierime. 157 Ibidem. 156. mai este oglindit ă în izvoarele secolului XV. a avut urm ă ri importante în ceea ce prive ş te formarea boierimii de curte. care au fost ocîrmuitori de sate. p 136—137 Th. astfel c ă de acum nu se mai face distinc ţ ie între ei. proveniţi din rîndurile cnejilor. Surete ş i Izvoade. IV. priv. voi. în boieri cu dreg ă torii ş i „boieri de ţ ar ă ". Unii cneji. în timp ce boierii proveni ţ i din vîrfurile ob ş tii s ă te ş ti. C o d r e s c u . iar în Moldova — boieri ş i pani). III.. ie ş it ă din staul ob ş tii săteşti. In Ţ ara Romîneasc ă st ă pînii de sate Nemeşii ^ r ^ titluri de boieri sînt denumi ţ i în general cneji sau judeci. după ce îndeplineau actul de închinare ş i depuneau jur ă mîntul de credin ţă . Dar alături de această boierime formată din slujitorii militar" ai domnului. In ceea ce prive ş te st ă pînirea p ă mîntului. sînt denumi ţ i cneji. XVI. A ş a din rîndurile cnejilor. voi. 159. Rom. nemi ş 4 . la 1589 pe „Dru ţ ea Neami ş 3 . dup ă ce satele au început s ă fie atribuite feudalilor. ca reminiscen ţ ele unui proces mult mai vechi. 329. î ş i men ţ ineau situa ţ ia dinainte ş i. XVIII. după constituirea statului romîn. Existen ţ a unor asemenea boieri. în favoarea acestora. 160. > 12 — Via ţ a feudal ă — c. boierii de origine gentilic ă . iar în Moldova nemeşi.ş i deschideau astfel calea spre boierie. p. Astfel în documente la 1528 întîlnim pe un „Neaniul ne-gi Ş " 1 la 1587 „Vartic neami ş " 2 . atît de larg practicat în Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . XIV. ş i un neami ş anume Mihail" 5 etc. A. Totu ş i clasa st ă pînitoare nu se mai omogeniza nici în secolele ce vor urma.STAPINII DE PAMINT 177 urat cnejii în calitate de c ă petenii ai ob ş tilor. p. Sistemul daniilor de p ă mînt. G h i b ă n e s c u . p. La 1587 Vartic 'Gh. fiind determinat de diferen ţ ierea social ă ce s-a produs în sînul ei. F ă r ă îndoial ă îns ă c ă nu to ţ i cnejii — în calitate de ocîrrnuitori de sate — au fost înlocui ţ i.

Kogilnicea'nu. II. la 1606 Anghelina fiica lui Ioan Nemeş vinde o bucat ă de p ă mînt 3 . Iorga. voi. 163. p 78. Ureche.. Dup ă p ă rerea cronicarului prin dona ţii de hotare.178 A. 339. Ureche. To ţ i ace ş ti neme ş i au p ă mînt. Cronici. De aici # rezult ă clar c ă neme ş imea însemna ridicarea într-o categorie social ă mai înalt ă . se ajungea la stare de nemeşie. ' M. -In actele de vasalitate ale domnilor moldoveni. op. în actele de vasalitate ale lui Petru Aron ş i ale boie1 2 3 1 Doc. P.. neme ş ii. p. dup ă cum . locuri de sate ş i tîrguri ş i i-au nemi ş it pe to ţ i" 4 . CAZAC U Neami ş vinde sili ş tea Andreic ă u ţ i '. p. se vorbeşte deseori de boierime cu sens de nobilime (în textul slavon naHCTBo) Astfel. făcîndu-se ■enumerarea categoriilor sociale din Moldova. Dup ă cum reiese ş i din „catastihul de cisle de ţă rani de Ia *oate ţ inuturile ş i curtiani ş i v ă tagi ş i neme ş i ş i popi" al Iui Petru Ş chiopul. Neculai Costin scrie: „Ridicat-au Ş tefan # ' Vod ă atunci pre mul ţ i din prostime la statul de neme ş pentru -(. d e vreme ce-1 vînd. Deci beneficiarii donaţiilor în Moldova poart ă denumirea de neme ş. ed.. 160. „statul neme ş " este deasupra prostimii.'164. Studii ş i documente. 112/. de ocine. pe lîng ă c ă sînt o categorie social ă distinctă sînt şi o categorie fiscală deosebită. V. r ă zboaiele ce au avut ş i vitejie la acele r ă zboaie"''. In cronica sa. Panaitescu. priv. Uricariul. III. Codrescu. P. Ocupîndu-se într-un pasaj de legenda lui Lasl ă u Craiul care a colonizat Maramureşul cu romîni. ' Gr. Vorbind despre (nobilimea polonă (şleahta). G h. ceea ce arat ă c ă j „statul de neme ş " este echivalentul ş leahtei polone. Simion Dascălul scrie:' „Acolo i-au dus de le-au împ ă r ţ it hotare ş i ocine. Gr. p. N. pe care-1 întîlnim pomenit în unele documente s. p. p. Grigore Ureche scrie: „ ş i neme ş ii c ă rei le zicu ş leaht ă " 7 . de locuri de sate etc. 238. XIV. Letopiseţul Ţării Moldovei. Rom. VI. 159. 63. val. XVI. Th. cit. La 1589 Dru ţ ea Neamis vinde ocina Bîrnovul2. p. Ghib ă nescu. ist. . este echivalentul neme ş ilor din Transilvania ş i este deci clasa micii nobilimi din Moldova. Ei plătesc un bir special. A. Letopise ţ ul. „birul nemeşesc".

. Sec. I. p. II. C o s t ă c h e s c u .. seria II.. avînd aceea ş i situa ţ ie. care mai sus M. a H u r m u z a k i . XXVI p. Dreptul de st ă pînire a cnezatului sau judeciei nu comport ă îns ă numai drepturi. se vorbe ş te de clasa nobiliar ă din Ţ ara Romîneasc ă 6 .. p. 174. Doc. 93. 3 Ibidem. p. Rom. La 1615 Radu Mihnea descrie astfel soarta satului Vl ă daia : . Chitimia. priv. Nobilimea moldoveana e pomenit ă ş i în Cronica Breviter scripta 4 . Beneficiarul dreptului cnezial trebuia s ă se închine domnului ţă rii pentru a beneficia. Intr-un docu-• rnent ardelean din 1366 afl ă m c ă ş i cnejii de aici erau consideraţi nobili7. II. Intr-un document din 1482 Vlad C ă lug ă rul. Jstone. cit. Acad. ca ş i în actele de vasalitate 2] e lui Petru Rare ş din 1535 2 ş i ale boierilor Moldovei din 15693 se pomenesc nobilii din Moldova. Cu aceaist ă ocazie el î ş i ia obliga ţ iile unei slugi sau vasal obi ş nuit ca s ă fie miluit cu st ă pînirea propriilor sale moşii. 1 . r ' ■ B o g d a n . de protec ţ ia acestuia ca s ă i se poat ă men ţ ine drepturile conferite de al ţ ii. domnia sa le-au dat ş i au miluit pe boierul domniei mele Cîrstea sulgerul cu tot satul Vl ă daia ş i cu toate hotarele. 53. în Ţ ara Romîneasc ă exist ă un bir cnezesc 5 . t.. p.. I. Iii. Anal. s ă îndeplineasc ă cel pu ţ in în parte obliga ţ iile ei. 42—45. ci ş i obliga ţ ii. 61. constat ă c ă aceasta „a fost dobîndit-o jupan Stoica vornic de la Basarab cel Tîn ă r cu slujba de la domnia sa ş i iar ăş i apoi cu slujba de la domnia mea" 8 . 240. Dup ă cum în Moldova exist ă un bir neme ş esc.STAPINII DE PAM. dispunînd asupra unei p ă r ţ i din satul Mice ş ti. ' Ibidem. * Cronica Breviter Scripta. Despre cnejii romîni. 47. 733. Mem. H u r m u z a k i . edi ţ ia I. voi. XIII. p. p. B. 737.INT f j]or 179 s ă i ' c ă tre regele Poloniei. p. 38. 594. Rom. Neme ş ii din Moldova sînt o categorie corespunz ă toare cu cea a cnejilor din Ţ ara Romîneasc ă .Cînd a fost în zilele Radului Voievod Ş erban. 92. XIV ş i XV. E normal ca atunci cînd cineva are ca beneficiu veniturile unei func ţii. ist. op. In actul de închinare din 1543 al lui Radu Voievod c ă tre regele Ungariei Ferdinand.

C o s t ă c h e s c u . 3 4 . voi. s ă capete mila pentru ca s ă li se confirme. Istoria Tîrgu-Jiului. M. domn ş i st ă pînitor al Ţă rii Romîne ş ti ş i cu schiptrul de la cinstitul împ ă rat ş i domnia mea înc ă am d ă ruit ş i am miluit pe boierul domniei mele Cîrstea sulgerul cu tot satul Vlă daia pentru dreapta ş i credincioasa slujb ă . voi. ist. p.de aceea noi. Acest fenomen se observ ă ş i în Moldova. priv. sau cum se exprim ă destul de lapidar Radu Ş erban Voievod despre Buzeşti „au slujit domniei lui (lui Alexandru Voievod) pentru drepte sate ş i ţ igani ş i pentru drepte bucatele lor" 5 . Dup ă aceasta. La 1452 Alexandru Voievod dispune în favoarea lui Oan ă Cîndescul: . CAZACU s-au zis. l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat ş i i-am înt ă rit ocina lui . la 1448 Petru Voievod dispune în favoarea •lui Ioan Porcul: „De aceea noi v ă zîndu-1 cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă c ă tre noi. an. p. cit. cum am ajuns domnia mea cu îngrijirea lui dumnezeu ş i cu a lui dare. pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . 64. propriile lor sate. B. Ş t e f u l e s c u . 246. 82.. v ă zîndu-1 cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă c ă tre noi l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat ş i i-am înt ă rit ocinele lui" 4 .. XVI. op. II. care au slujit domniei mele. care au slujit domniei mele. c:nd au fost acum în zilele domniei mele. Dac ă nu slujesc cu dreapt ă ş i credin1 Doc. Din toate aceste documente reiese c ă chiar dup ă dobîrrdirea sau înt ă rirea unor sate pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă .. La 1542 Radu Paisie îi d ă lui jupîn Petru pârc ă lab „Bîrca ş i alte sate. p. în „Arhivele Olteniei".. beneficiarii trebuiau s ă continuie s ă slujeasc ă .m ţ ara noastr ă .. precum este miluit de la Radu voievod Ş erban" '.180 A. slujb ă ca s ă capete din mila domnului înt ă rirea bunurilor. Stoian vornicul ş i Cîrstea sulgerul trebuie s ă slujeasc ă dreapt ă ş i credincioas ă . priv. ş i ţ igani ş i averi ocine drepte în cump ă r ă turi ş i le-au dobîndit de la al ţ i • domni cu dreaptă ş i credincioas ă slujb ă asemenea ş i de la domnia mea" 2. Rom. Dup ă cum se vede din aceste men ţiuni. De pild ă . II. ca să -i fie lui de ba ş tin ă . pe care le aveau mai de mult. mo ş ia Vl ă daia. Doc. 1938» p. XVII. 342. s ă slujeasc ă pentru propriile ior sate. 285. în Moldova" 3 . ' A l . Jbidem. p.

Comparînd situa ţ ia ş leahticilor cu aceea a neme ş ilor moldoveni. Ibidem. chiar dac ă domnul nu încalecă. la 1542 „Oprea vornic pierde ocina dra Pietrari cu rea hiclenie. Letopise ţ ul. Dup ă cum se vede. 282..ş i apere ţ ara ior. în timpuri de restri ş te Doc. în cronicile ş i hrisoavele timpului întîlnim deseori pomenirea acestei infracţiuni. ei se fac vinova ţ i de viclenie. îns ă numai pîn ă la margini s ă . De altfel acest lucru se vede ş i din Cronica Moldo-Polon ă scris ă la 1566. 259. p. p. Formularea dată în documente este destul de sugestivă. Grigore Ureche ne spune despre primii : „nici în oaste nu-i dator s ă mearg ă . Ureche. p. I I I .STAPINII DE PAMINT 181 cioas ă slujb ă . Spre deosebire de situa ţ ia din Moldova. p. iar Dragul clucer o cîştigă cu dreaptă şi credincioasă slujbă" 3. .. 113. M.. sînt un element al oastei. ci cînd tribuie ş te.. Rom. 485.oaste ei slobod la seim bir. aceasta înseamn ă c ă st ă pînirea nobiliar ă este grevat ă de o obliga ţ ie personal ă de credin ţă ş i slujbă. iar Barbul ban o cî ş tig ă „cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 2 . K o g ă l n i c e a n u . B. Cu alte cuvinte. XVI. Ibidem. priv. Gr. numai atunci cînd vor vedea c ă tribuie ş te ş i însu ş i craiul va merge.. voi. Astfel într-un document din 1539 se spune c ă ocina Purc ă reni „au pierdut-o fiii lui Pîrlea de la domnia mea cu rea hiclenie. care se pedepse ş te c u t ă ierea capului ş i confiscarea averilor. iar cînd sînt numai "eme ş ii 3 000" 5. 91. în care se arat ă c ă „din toate aceste ţ inuturi (ale Moldovei) se adun ă oameni pentru lupt ă ş i paz ă 8 000. şleahticii din Polonia n-au aceste obligaţii. II. ist. în afar ă nu-s datori" 4 . Reiese clar c ă cei ce servesc cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă î ş i men ţ in st ă pînirile sau primesc st ă pîniri. iar cei ce nu fac acest lucru le pierd . Viclenia este inversul dreptei ş i credincioasei slujbe. nemeşii moldoveni au obligaţia de a presta serviciul militar. la 1531 State pierde jum ă tate din B ă beni „cu rea hiclenie" c ă tre Vlad C ă lug ă rul. iar boierii domniei mele sus-numi ţ i au dobîndit-o de la domnia mea cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 1 . unde neme ş ii sînt datori s ă mearg ă la oaste ş i în afara hotarelor. Cronici. p.

3 M. p. p. Macieiovskii. 136—137 1 2 . în acela ş i ceas au trimis c ă r ţ i la to ţ i „panii ş i ziemlianini" ş i i-a chemat iar ăş i Ja oaste" l . Acelaşi termen e întrebuinţat şi de Petru Rareş M. III. care corespunde cifrei din catastihul lui Petru Ş chiopul. adic ă neme ş ii. ş i au pr ă dat ţ ara pîn ă la Tîrgşor"7. 23. 1 lbidem. U r e c h e .182 A. 601. ' Gr. 66. mai întîi „panii" care ş tim c ă sînt boierii. astfel în actul lui Alexandru cel Bun din 1404 se men ţioneaz ă ş i „panii valahi" (3eMjiHHbi MOJiflaBCKHe) l In actul de închinare al boierilor lui Petru Mu ş at din 1387 acest termen e înlocuit cu termenul latin „terringenae terre Valachie" 4 care după relaţia lui Przyluski ar fi : „terrigena bona hereditaria in Moldavia habentes" 5 . p. C o s t ă c h e s c u . „Arhiva istoric ă ". Ha ş deu. I I . care erau descrise m ă surile luate de domn. de sîrgu s ă se strin'g ă " 6 . ceea ce ar fi echivalent cu ş leahtic sau neme ş . 134. în 1523. Intr-un pasaj din textul pe care-1 ducea solia lui Cîrjă fa Polonia. Dar acest termen se întâlne ş te ş i în actele de închinare ale domnilor Moldovei c ă tre coroana polon ă . Peste tot unde ar trebui s ă se repete cuvintele lui Cîrj ă „au trimis c ă r ţ i la boieri ş i neme ş i ş r i . apoi o alt ă categorie. Letopise ţ ul. C o s t ă c h e s c u . Macieiovskii. în cazul unor comiplica ţii externe.a chemat la oaste". 625. I 2 . P. 5 B. Prin urmare oastea moldoveana este alc ă tuit ă din dou ă categorii. care e numit ă cu termenul de „zemlianin". 4 lbidem. Documentele lui Ş te ţă ni ţă Vod ă . Documentele moldovene ş ti înainte de Ş te\ arl cel Mare. In letopise ţ ul lui Ureche oastea se confund ă cu ţ ara.. p. voi. p. letopise ţ ul spune: „au da<t veste ş i ţă rii. ş i î n . se spune : „ ş i domnitorul cînd a aflat. p. „ Ş tefan Vodă strîns-au ţara şi cu mare urgie au intrat în ţara munteneasc ă asupra Radului Vod ă .. CAZACU aceast ă categorie d ă dea un efectiv de 3 000 de lupt ă tori. Slavische Rechtsgeschichte (Istoria dreptului slav). Istoricul polon. p. Deci zamlianii sînt acei care au bunuri ereditare. 54?'. lor li se porunce ş te s ă se strîng ă la oaste fiind un element component al ei. ne spune că aproximativ în epoca soliei lui Cîrjă acest termen era echivalentul cuvîntului „szlachcic"2.

Ibidem. Dar dac ă ţ ara difer ă de boieri ş i joac ă ş i un rol politic în afar ă de func ţ ia sa militar ă . ea se distinge ş i de ţă rani. Este evident c ă în descrierea lui Ureche sub termenul „ ţ ar ă " se ascunde mica nobilime moldoveneasc ă . nemeşii. Gr. p. Cînd vine Despot „împlînd pre to ţ i de nade ide i s-au închinat ţ ara de sus toat ă " 6. l Ibidem. De pild ă Ureche ne spune că „oastea lui Ioan Vodă era de 30 000 fără prostime şi adun ă tur ă " 7 . Adunat ă în oaste. tara s-au ridicat Orheenii ş i Sorocenii cu un domni ş or ce-i zicea Iona ş co" 5 . 104. p. Sup ă rat ă pe r ă ut ăţ ile lui Aron Tiranul „nemaiputînd suferi. 534 Documente slavo-romîne. Gr T o c i l e s c u . p. S t o i c a N i c o l a e s c u . Documente slavo-romîne. p.STAPINII DE PAMINT 183 într-o scrisoare c ă tre Radu Paisie : „Voi porni ţ ara domniei ^le împotriva domniei tale ş i tare voi bate cu domnia ta" l . sau în timpul s ă u Vlad Ţ epe ş spunea : „mi s-a închinat toat ă Tara Romîneascâ cu to ţ i boierii" I0 . Prostimea ş i adun ă tura sînt deosebite de oaste. astfel ea nu-1 vrea pe Alexandru L ă pu ş neanu cînd vine în cea de a doua domnie 4 . p. „Mult ă oaste le ş easc ă au pierit unii de o ş teni al ţ ii de ţă rani" 8. Pe Despot „nu l-au putut suferi boierii ş i ţ ara" 3 . p. ceea ce înseamn ă c ă atît în Ţ ara Romîneasc ă . Ibidem. 161. lbidetn. u Cronica lui Radu Popescu. Ţ ara este distinct ă de boieri. p. Ureche. . dup ă boieri şi într-o oarecare m ăsură împreună cu aceştia în ordinea social ă venea ţ ara. p. 136. Letopise ţ ul. Aceea ş i situa ţ ie este ş i în Ţ ara Romîneasc ă . scrie tot el.Ureche scrie c ă atunci cînd boierii se ridic ă împotriva lui Ş tef ă ni ţă „i-au venit ţ ara întru ajutoriu" 2 . 203. Ţ ara" poate s ă joace un rol politic . 98. 190. boierii ş i alt ă ţ ar ă dup ă obiceiu ş i i s-au închinat" 9 . 177. p. ea are o situa ţ ie special ă . ' Ibidem. cît ş i în Moldova no ţ iunea de ţ ar ă avea acela ş i conţinut. ] Ibidem. Nu încape nici o îndoial ă c ă . 175. 2 . p. 82. Cu ocazia suirii pe tron a lui Vladislav „i-au e şă t boierii înainte. 163.

p. de pild ă . CAZACU în cronicele muntene nu găsim pasaje privitoare la obligativitatea particip ă rii la oaste. în hrisovul lui Mircea cel B ă trîn din 1392. In Moldova aceast ă categorie este atestat ă documentar cu numele de neme ş i. Deci în Ţ ara Romîneasc ă . . cît ş i în Moldova. p. se formeaz ă o clasă a micii nobilimi obligată să presteze slujba militară. jupîn Manea. g ă sim acte individuale de scutire date la boieri. ist. ne ş ti reiese c ă între martorii pu ş i de domn figurează fa început personaje rare poartă denumirea de jupîni S' care nu au nici o dreg ă torie. 50. . Devenind supus prin închinare şi prin faptul că este cneaz. Dreptul lui de st ă pînire este condi ţ ionat de dreapta ş i credincioasa slujb ă militar ă. Din cercetarea izvoarelor Ţării Romî„ . care mult ă vreme dup ă aceast ă scutire este înscris la ro ş ii ale ş i. în schimb. care cheam ă lumea la oaste'. VII. ~* Anuarul Institutului de istorie Cluj. Noii st ă pînitori ai F ă g ă ra ş ului au înscris expres obliga ţia care de fapt era o clauz ă tacită a tuturor documentelor de danie ş i confirmare din Ţ ara Romîneasc ă din care f ă cea parte F ă g ă ra ş ul. 699. XVI un dreg ă tor special. st ă pînul de sat este obligat s ă îndeplineasc ă slujba militar ă .. * Doc. Apoi în Ţ ara Romîneasc ă exista înc ă din sec. asem ă n ă toare cu clasa corespunz ă toare din Apus. _. adic ă a cnezatelor (dup ă ce aceste p ă r ţ i au fost luate de regii unguri. p. In toate documentele de h ă r ă zire ş i de confirmare a boernatelor. D e n s u ş i a n u. 8B.184 A. dup ă clerici ş i ban se enumera : jupîn Vladislav. Dar cele mai caracteristice documente privitoare la obliga ţ ia de-a participa la oaste a cnejilor ş i boierilor sînt din p ă r ţ ile F ă g ă ra ş ului. Vezi ş i N. iar în Ţ ara Romîneasc ă cu numele de cneji. cnezatul sau judecia este numit ă peste tot boernat) se arat ă c ă beneficiarii sînt obliga ţ i a sluji „slujb ă boiereasc ă cu cai buni cu arme înarmate" 2 sau „cu cai ş i l ă nci" 3 . spre deosebire de Moldova. I. Monumente pentru istoria F ă g ă ra şului. XVI. 176. priv. voi. Rom. apoi urmeaz ă dreg ă torii. cum ar fi Mihai din Tîrg ş or.. dar ş i la st ă pîni de sate f ă r ă titluri. Astfel.

. XVI. p Doc. ist. e cazul hrisovului lui Mircea Voievod. I. Rom. voi. Ibidem. fiul lui Mihnea cel R ă u din 1509. ad ă ugîndu-se o nou ă denumire. La 1511 Vlad cel Tîn ă r arat ă : „am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i ale ş ii vlastelinii ş i dreg ă torii domniei mele" 4. Aceast ă diferen ţă între boieri se observ ă uneori ş i în hotă rîrile judec ă tore ş ti. P. Rom. P a n a i t e s c u . priv. jupîn Bar ş u etc. vistierul Ş erban. Atît documentele de la începutul secolului XVI. cît ş i de mai înainte. iar cei de mai mic ă importan ţă . p. în ordinea datei emisiunii lor. Cîteodată. I. La 1502 „prea cinstitul vlastelin al domniei mele jupîn Radul Ş i fratelui s ă u jupîn Petru" li se confirm ă circa 30 de sate ş i munţi 6.. XVI. p. voi. Deci în Ţ ara Romîneasc ă erau boieri f ă r ă .STAPINII DE PAMINT 185 . La 1505 „prea cinstitului vlastelin al domniţi mele jupînului Badea din Ş uiei cu fiii s ă i" i se confirm ă oca. cîteodat ă acest titlu S e atribuie unor dreg ă tori de mai mic ă importan ţă cum ar fi comisul sau altcineva 2 . 28. La 1505 „prea cinsti ţ ilor vlasteli ş i dreg ă tori ai domP. Cercetînd hrisoavele. Radu cel Mare scrie: „p ă rintele domniei mele Vlad Voievod el i-a judecat cu vlastelii ş i dreg ă torii". 14 sate ş i ţ i 7 . B. 11. Documentele Ţării Rotnîneşti I. Vezi cap.. priv. domnul men ţ ioneaz ă c ă „am judecat cu vlastelii ş i dreg ă torii domniei mele" *. 67 Ibidem. dreg ă torii purtînd titlul de jupîni. Dup ă el.3 şi 54. B. p. iar dup ă ace ş tia dreg ă torii : proto^stierl' Pop ş or. men ţ ioneaz ă c ă boierii de vaz ă . ist. . care se bucurau de o mai mare considera ţ ie din partea domnului decît dreg ă torii deoarece în documente sînt men ţ iona ţ i ca martori înaintea dreg ă torilor. p 3. Astfel. atribuindu-li-se ş i titlul de jupîni 3 . vedem c ă aceast ă categorisire a boierilor martori dureaz ă cam pîn ă la Neagoe Basarab. f ă r ă dreg ă torii purtau denumirea de vlastelini. martorii hrisoavelor sînt de obicei dreg ă torii. stolnicul Brate ţ i etc. vornicul si logof ă tul au totdeauna titlul de jupîni.. într-un hrisov de la 1505. De altfel aceste denumiri se repet ă în unele documente de danie. 33. Doc. Sfatul domnesc. l . Ibidem. 56. dar între ace ş tia se face o diferen ţă : banul. p. cum. cu dreg ă torii purtau denumirea de „npaBHTejib" dreg ă tori.

fiecare stăpîn trebuia să aibă un contingent de oşteni călări. priv. p. fie alături de domn. p 103. c ă la urcarea pe tron a lui Vladislav. cînd se revoltau. CAZACU niei mele Radu comis ş i Patru sp ă tari" li se confirm ă o p de sat'. Rom. I. e mai greu de caracterizat pe vlastelini. dup ă o socoteal ă f ă cut ă mai tîrziu se poate vedea c ă el ş i cu fra ţ ii lui au avut peste 50 de sate 2 . Dac ă e u ş or de v ă zut diferen ţ a dintre vlastelini ş i dreg ă tori. __ Acestea sînt dovezi c ă boierii mari. B. Ace ş ti o ş teni — „voinici" formau cetele boierilor. contingentele lor de oaste cu care luptau.. Ca ş i domnul. mai ales boierii cei mari ş i al doilea cu cuconii lor ş i cu slugile lor" 4. 55. Ibidem. dă ruiesc sate pentru slujba credincioas ă ce le-au slujit diver ş i oameni. corespunz ă tor num ă rului de safe. .186 A. fie împotriva domnului. ist. Neagoe Basarab îi confirm ă lui Stan şj Petru V ă c ă resou mo ş ia Hlevna „ce le-a fost d ă ruit ă de Barbul ban Craiovescu pentru credincioase ş i drepte slujbe ş i cu v ăr1 2 3 Doc. XVI. Radul ş i Badea din Ş uiei sînt numai vlasteli. mul ţ i dintre boieri ca de pild ă . Un alt personaj. 30. p.boi. voi. ' Ibidem. Tot aici citim c ă în lupta de la Finta pe timpul lui Matei Basarab : „d ă r ăz. n e cînd Radul comis ş i Petru sp ă tar sînt ş i vlasteli ş i dreg ă tori evident pentru c ă au dreg ă toriile de comis ş i de sp ă tar. 150. erau slugile lor. Astfel la 1517. Un prim punct de plecare este starea lor material ă . Ei aveau acelea ş i raporturi cu stăpînii lor boieri ca şi aceştia cu domnul. Am v ă zut mai sus c ă vlastelinii Radu ş i Petru au circa 30 de sate. voinicii lor. cînd îi erau credincioşi. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. Badea din Ş uj C j are 15 saie. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc citim despre alt reprezen tant al acestei familii Pîrvul Banul. p. Documentele vremii ne dovedesc acest lucru. vlastelinii aveau slugile lor. Barbul ban Craiovescu ş i al ţ i vlasteli. Posibilitatea de a avea aceste contingente se explic ă ş i prin faptul c ă st ă pînind mai multe sate. c ă ruia i se d ă denumirea de vlastelin este Barbu Craiovescu ş i fra ţ ii lui.. 89. el a venit de la Craiova „cu mul ţ i voinici ale şi ş i s-au închinat lui Vladislav Vod ă " dar fiindc ă domnul nu 1-a numit ban el „a fugit înapoi la voinicii lui" 3 ..

B. cum sînt acele de mare vornic ş i ban. I. p. j P. Cînd patronul ocup ă o dreg ă torie. Ibidem. slugile boiere ş ti. La 1482 Vlad C ă lug ă rul h ă r ă ze ş te lui Roman Ş Î fra ţ i!' 01" s ă i Dan. în hrisovul lui Mircea din 1392. XVI numai banul. P. priv. vornicul ş i cu logof ă tul se bucur ă de titulatura de jupîn. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Ţă rii Romîne ş ii. Trebuie s ă observ ă m c ă de obicei dreg ă toriile importante. vlastelinilor. 119. 9 se vede c ă Vladislav este vornic). 32. c ă ace ş ti doi dreg ă tori sînt trecu ţ i între vlasteli. B. 328 t Doc. de pild ă . III. 56 (din u °cumentul nr. ist. evident. mo ş ia Pîrvule ş ti. Radul. 8 'bidem. Rom.P. ş i în hrisovul din 16 septembrie 1430 lista de martori începe cu jupînul Albul vornic 5 . ^ Avînd.STAPINII DE PAMINT 187 r e de sînge"'. c ă atunci cînd se comite o infrac ţ iune s ă se trimit ă „o slug ă domneasc ă ş i alta vorniceasc ă " s ă ia gloaba 6 . ist. p. Ca ş i slugile domne ş ti ş i slugile boiere ş ti presteaz ă dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ş i primesc în schimb „mil ă ş i hran ă ". p. Astfel vedem cam în toate hrisoavele. el lucreaz ă prin slugile iui. P a n a i t e s c u . Mu ş at ş i Stoica patru o ă rti din Mice ş ti ce li se d ă ruie ş te de Stoica vornic „c ă ci i-au fost slugi" 2 . adic ă gloabele Şi duşegubinele ce s-ar comite pe teritoriul m ănăstirii Snagov. concedînd venitul din infrac ţ iuni. îl ajut ă la îndeplinirea mandatului primit de la domn.. De pild ă . Am mai semnalat faptul c ă în hrisoavele din sec. începînd de la Mircea cel B ă trîn.. slujba de vornic. sînt încredin ţ ate jupînilor.La 1555 P ă tra ş cu cel Bun confirm ă dania f ă cut ă j e Neagoie vistier. dup ă martorii clerici vin vlastelinii dreg ă tori St ă nil ă ban ş i jupîn Vladislav vornic 4 . XVI. p. 323. adic ă în capul listei de martori ai hrisoavelor. Basarab cel Tîn ă r dispune. voi. Doc. Rom. I. XVI. 160. I. vădindu-se că aceste dregătorii sînt din cele mai importante ş i c ă se încredin ţ eaz ă vlastelilor. politic ă a vlastelinilor joac ă un rol ş i în administra ţ ia ţă rii.pentru slujba lor dreapt ă în ţă ri str ă ine" 3 . P a n a i t e s c u . p. p.La 1482. boierul respectiv nu se afl ă în capul unei slujbe organizate. P. clientela lui. Micul. La 1501 Radul cel Mare dispune c ă „nici slugile vornicului" s ă nu intre pe mo ş iile unei Doc. slugilor sale Dan ă ş î Cucor .. priv. 1 . acesteia din urm ă . voi. Aceast ă clientel ă militar ă ş i.

8 M. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan cel Mare. I. Mihail de la Dorohoi. din hrisovul din 20 decembrie 1437 se vede c ă el avea circa 52 de sate 5 . panii Stanislav Rotompan. Sfatul domnesc.ş i asocieze mai ales pe acei boieri care dispuneau de nenum ă rate sate cu supu ş i. De la acesta bnierii f ă r ă dreg ă torii încep s ă se reduc ă ca num ă r. CAZACU m ă n ă stiri '. lorga. p. în sfat. 540. Ş i în Moldova vedem c ă în capul listei de martori sînt boierii f ă r ă dreg ă torii. pe lîng ă gj domne ş ti existau slugile vornice ş ti. Dac ă lu ă m cîteva persoane (reprezentative. voi. St ă rile din Moldova nu difer ă în aceast ă privin ţă de sta rile din Ţ ara Romîneasc ă . priv. ceaşnicul şi postelnicul3. B. din 18 aprilie 1409. pîrc ă labii ş i apoi ceilal ţ i dreg ă tori 4 . lista martorilor începe cu. dup ă care figureaz ă mai mul ţ i pani f ă r ă dreg ă torii ş i doi vornici ş i se sfîrşeşte cu stolnicul. De altfel. aceast ă ordine în listele de martori arat ă pre ţ uirea deosebit ă pe care o manifest ă domnul fa ţă de rolul militar ş i politic al boierilor. p. Anciens documents de droit roumain (Documente vechi de drept romînesc). 527. ne dăm seama de acest lucru. De pildă. 70. de pild ă . C o s t ă c h e s c u . într-un hrisov al lui Brîncoveanu vedem că vornicilor mari li se dă licenţă să-şi numească pe prepuşii lor . 3 M. care figureaz ă în documentele lui Alexandru cel Bun. care Doc. ist. p. I. voi. începînd din 1414 este primul în lista martorilor tuturor documentelor.. slugi directe ale vornicului care iau gloabe ş i deci lucreaz ă pentru el. 2 1 .n administra ţ ia justi ţ iei penale 2 . Cupcici. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan <cel Mare. Evident c ă atît în Moldova. 5—6. XVI. r ă mînînd vornicul. această ordine se p ă streaz ă stereotip în toate documentele lui Alexandru cel Bun ş i ale urma ş ilor lui pîn ă la Ş tefan cel Mare. Din aceste texte reiese clar c ă . în documentul lui Alexandru cel Bun.188 A. p. 4 Vezi cap. voi. II. Rom. Domnul este interesat s ă . cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . C o s t ă c h e s c u . N. I.

fiind pl ă tit numai pentru serviciul.. cu doi. boierii moldoveni î ş i întrebuin ţ eaz ă slugile ca prepu ş i ai lor. Primul începuse s ă serveasc ă în Ardeal cu un num ă r de zece c ă l ă re ţ i ş i r ă m ă sese numai. Marele domeniu boieresc. ei reprezint ă o for ţă militar ă ş i politic ă . se arat ă c ă acei dintre moldoveni care presteaz ă serviciul militar a un num ă r de cel pu ţ in 20 de c ă l ă re ţ i poart ă denumirea de boieri 3 . Peste dou ă sute de ani. pe cînd al ţ i boieri reliqui vero nobiles boyar'u. Documente privitoare la istoria Ardealului. într-o descriere francez ă de pe acele timpuri.■ y ' A. p. veni ţ i mai de curînd. *. XVI g ă sim nenum ă rate confirm ă ri documentare asupra celor ar ă tate mai s 'us. a lbidem. voi. în care relev ă abuzurile „feciorilor lor". 6 lbidem. adică prepuşii lor pentru constatarea infrac ţ iunilor ş i încasarea amenzilor 6 . în actele de imunităţi. 278. trebuie s ă presteze serviciul militar cu un num ă r de c ă l ă re ţ i. acordate mănăstirilor se vede că boierii ou dreg ă toria de vornici sau pîrc ă labii de mun ţi pe alocurea judecători. C o s t ă c h e s c u . Avînd un contingent mai important de slugi. voi. deci n-au nici o dreg ă torie ş i cu toate acestea instru- M. 269 . In izvoarele din sec. în închinare lui N. Histoire generale de troubles de Hongrie et Transsylvanie de Martir* sieu d G i i l ( I t i lă t l b ă i l di U . Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefanul Mare. I. Moldo. Documentele lui Ştefan cel Mare. ez v P . vezi ş i cap. p. cel de-al doilea servea împreun ă cu patru c ă l ă re ţ i 4 . 30—282. Boierul Gava se plînge c ă i s-a redus solda.el Ş i Ţă rii Romlne ş ti. Astfel. adic ă a unor persoane care n-au nici un titlu în ierarhia dreg ă torilor. Ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă . Evident. p. p. ş i marii feudatari moldoveni. 96. p r g g y umee sieur de Geniile (Istoria general ă a tulbur ă rilor din Ungaria ş i nia a lui Martin P 2fifi| Fumee de Geniile. Ivan de' ? Tulova (Oan ă vornicul) are 38 de sate etc.Veress. ca ş i vlastelinii din Tara Romîneasc ă .. atunci cînd au dreg ă torii. vedem un mare vornic dînd poruncă supuşilor săi. propor ţ ional cu num ă rul de sate pe care îl a u. In colec ţ iile de documente ardelene g ă sim reclama ţ ii de la doi boieri moldoveni Gava (poate Sava-) ş i Draxin.Bogdan. 277 ş i 327. I. /orga). primesc sold ă ş i servesc cu mai mul ţ i c ă l ă re ţ i 5 . are 24 de sate '.STAPINII DE PAMINT 189 u p ă uneori dreg ă toria de vornic. au globnicii sau urednicii lor. p. I. dreg ă tori de la Bîrlad. I. 317. cu doi c ă l ă re ţ i.

Dup ă cum am v ă zut în hrisoavele Ţă rii Romîne ş ti. prin care s ă se denumeasc ă marii feudatari.190 A. In documentele moldovene boierii se împart în boieri mari ş i mici. astfel. I.dominus" 6. C o s t ă c h e s c u . şi ca în Moldova ca ş i în Ţ ara Roinîneasc ă luînd o dreg ă torie. voi. 1 2 3 4 . p. VasiU Lupu ş i la 1667 Alexandru Ilia ş . In documentele moldovene titulatura de jupîn se acordă numai membrilor familiei domne ş ti . Aceast ă titulatur ă care se d ă însu ş i domnului arat ă c ă unii boieri moldoveni erau considera ţ i ş i ei ca seniorii din apusul Europei. A n t o n o v i c i . Cronica Huşului. M e l h i s e d e c . 145. Ş i j n Moldova boierii dau mo ş ii pentru slujb ă dreapt ă ş i credincioas ă slugilor lor. le poruncesc s ă lase în pace satele Episcopiei Hu ş ului 2 Putem conchide. Astfel. . p. 99 ş i 1016 M. p. 32.„j 6 Vezi. de exemplu M. p. Documentele moldoveneşti înainte de Şteju cel Mare. postelnicul. 67. II. CAZACU menteaz ă . Asem ănarea între situaţia marilor feudatari din Ţ ara Romîneasc ă cu cea din Moldova este v ă dit ă . boierul î ş i îndepline ş te îndatoririle cu ajutorul slugilor sale. voi.. Documente bîrl ă dene. B o g d a n . constat ă infrac ţ iuni ş i iau gloabe '. c ă globnicii judec ă torilor din documentul diti sec. îl vedem la 1501 pe Dum ş a. Dorumentpte lui Ş tefan cel Mare. şi unii şi alţii au slugi care :i ajută la îndeplinirea îndatoririlor atunci cînd patronii lui au dregătorii sau formează contingentele lor militare. nepotul lui Ş tefan cel Mare. I. adic ă persoane care au slugi — clien ţ i. III. bine. voi. 1. l ă sînd slugii sale Pasin ă satul Petricanii pe Ba ş cu 3 sau la 1629 pe Nicoară hatman miluind cu ocine pe" nepo ţii lui pentru c ă l-au slujit de la na ş tere pîn ă la moartea lui 4 . In Moldova îns ă nu apare termenul de vlastelin. 181I. ei se disting prin aceea c ă sînt men ţiona ţi în fruntea listei de martori purtînd titulatura de jupîni sau vlastelini. op. cit. In actele slave boierii poart ă titulatura de „pan" iar în cele latine echivalentul . C o s t ă c h e s c u . adresîndu-se slugilor boiere ş ti care umbl ă cu slugile domne ş ti s ă ia gloabe ş i du ş eg u . fratele lui Alexandru cel Bun este intitulat „jupîn" Bogdan 5 . XVII. 119 ş i 130. XV sînt feciorii şi slugile boiereşti din sec. lbidem. 141 ş i actul latin de Ia p. actele din 1 4Z p. p. Ş i unii ş i al ţ ii au sate multe. La 1649. . Clauza în care se ma r ' Ep.

dup ă enumerarea Membrilor sfatului se adaug ă „ ş i credin ţ a boierilor no ş tri mari "' <i mici Trebuie s ă men ţ ion ă m îns ă c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă . obliga ţ ia militar ă a boierilor este specificat ă îndeosebi7.. 103 ş i 178. P. Monumente pentru istoria Făgăraşului. «mise în Ardeal. P. Ţ ara F ă g ă ra ş ului trebuie s ă dea dou ă sute de bo!eri 6 .. nici jupîn. diferen ţ a între boierii mari ş i mici se marcheaz ă prin diverse titulaturi. Dumitru. 110. 219 \ Ibidem. înainte de apariţia. Intr-un hrisov din 1415 Vlad cu nepo ţ ii ş i St ă nil ă cu nepo ţ ii sînt califica ţ i „ Bojif)praimi" adic ă boieri jnici 2. 101. termenul . op. care au numai o jum ă tate de sat sînt intitula ţ i „boieri ai domniei mele". acesta din urm ă nu e numit nici cinstit. iar Toader ş i Radu.STAPINII DE PAMINT i" ' 191 jjeaza aceast ă categorisire este stereotip ă . In statutele din 1508 şi 1569 se vede că elementul militar al ţă rii este format numai din boieri. XVI ş i dispar ă tot în cursul acestui secol. P 3fi yezi N - Densuşianu. in documentele de confirmare ale boierilor din F ă g ă ra ş . I. Astfel. P. de pild ă . Letopise ţ ul Cantacuzinesc. ca ş i dup ă dispariţia termenului de „vlasteli" în Ţ ara Romîneasc ă boierii sînt împ ă r ţ i ţ i în mari ş i mici. dup ă trecerea acestei ţă ri în st ă pînirea Ungariei feudale. c ă ruia i se confirm ă circa 28 de sate împreun ă cu trei fra ţ i ai lui 5 . cit. p. boierul Mihail. Documentele Ţă rii Romînesti. cu privire la ridicarea lui Radu de la Afuma ţ i se spune : „s-au adunat boierii to ţ i ş i mari ş i mici ş i toat ă curtea" 3. XV. I n. c ă ruia i se confirm ă la 1451 ş ase sate este Miitulat „cinstit foaier iă\ domniei mele jupîn Mihail" \ Aceea ş i titulatură i se d ă la 1450 boierului Ticuci. în hrisoave. P a n a i t e s c u . Documentele Ţă rii Romlne ş ti. fiind socotită ca obligaţie principală. d ' Vezi Ş t. C os t ă eh e s e u . c ă rora de asemenea li se confirm ă dou ă sate ş i jum ă tate. P a n a i t e s c u . Ţ ara F ă g ă ra ş ului a f ă cut parte integrant ă din Ţ ara Romîneasc ă pîn ă la sfîr ş itul sec. Mete ş .vlasteli" are o via ţă destul de scurt ă . p. Ea î ş i men ţ ine îns ă organizarea militar ă ş i dup ă ce trece sub st ăpînirea regilor unguri. El apare sporadic în' diplomatic ă la începutul sec. Dup ă cum se ş tie. Badea ş i Bîrseanu. 312. I. De altfel. Dar după P. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc. p. p. . In caz de_ r ă zboi. Via ţ a agrar ă ş i economic ă a romînilor din Ar3 * M.

adică a ţării. pe vremea lui Radu Leon 1 P. pentru satele pe care le stă pîne ş te. ca ş i în cazul „vlastelilor". c ă dreg ă toria este o no ţ iune diferit ă de no ţ iunea de boierie. CAZACU cum ş i cnejii din Ţ ara Romîneasc ă precum ş i neme ş ii din Moldova au aceea ş i situa ţ ie ca ş i boierii din F ă g ă ra ş . Sînt cunoscute conflictele între „ţară" şi domni. etc. din cauza dreg ă torilor greci. 70. Sau se stipulează numai calitatea de dregători „dregătorului domniei mele jupîn Mihai spătar" sau „prea cinstitului dreg ă tor al domniei mele. atît în Moldova cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . iar dreg ă torul este un slujitor domnesc. Dimpotriv ă . 92. jupîn La ţ cu" 3 . pe care o vedem de multe ori opus ă boierilor ş i în special boierilor mari de la curte. 378. atît ca martori cît ş i ca beneficiari ai satelor. ce se pot cumula. considerîn-duse. sec. 67. boierul este un st ă pîn de mo ş ie. nici unul din boierii menţionaţi nu are vreo dreg ă torie'. 344. obligat s ă presteze slujba militar ă . Aceasta las ă s ă se vad ă c ă no ţ iunile de boier ş i dreg ă tor sînt absolut distincte. ş ef sau uneori subaltern într-o slujb ă . 71. In secolul XV cuvîntul „boier" nu are sens de dreg ă tor. Din cronici sau din unele documente rezult ă c ă ei puteau fi chiar str ă ini de ţ ar ă ş i uneori chiar vecini sau fo ş ti negu ţă tori. Reiese clar din situa ţ ia dreg ă torului.. Documentele Ţării Romîneşti. I. 50. In circa 22 de documente din Ţ ara Romînească. XV. 3 Ibidem p. cu excep ţ ia vornicului ş i banului. 8 Ibidem. adic ă dup ă aportul lor militar. dar uneori aceste dou ă calit ăţ i se pot cumula de aceea ş i persoan ă cum e cazul lui Milco stolnicul. Astfel. sau de mai multe mo ş ii. mul ţ i dintre dreg ă tori sînt persoane f ă r ă mare însemn ă tate ş i de aceea sînt cita ţ i dup ă boierii f ă r ă dreg ă torii. nr. vedem mul ţ i boieri f ă r ă dreg ă torie. P a n a i t e s c u . In documentele mai vechi. în document se menţionează ambele calităţi. Prin urmare.192 A. dup ă m ă rimea domeniului pe care îl st ă pînesc. p. reiese clar că toţi aceştia intrau în categoria micii boierimi. de pild ă . cînd unul din ei are o dreg ă torie. c ă sînt calit ăţ i deosebite. E2. . In Moldova. P. „boierului şi dregătorului domniei mele"2. boierii se împart în dou ă categorii.. cum este Milco stolnicul.

. M. unde la un moment dat aceste slujbe sînt de ţ inute chiar de robi. numai în cîteva locuri. M i r o n C o s t i n .STAPINII DE PAMINT 193 în Tara Romîneasc ă ' ş i pe vremea lui Alexandru Ilia ş în Moldova 2 . 169. 136 ş i 183. „Arhivele Olteniei" (1934) p. Panaitescu P. logofătul mare. mai pomenesc de boierii de ţară . 467 ş i 469. 549. Ureche. In cronica lui Miron Costin se poveste ş te cazul unei slugi a lui Radu Mihnea. situa ţ ia se schimb ă . 8547 . Ibidem. fiind comis în func ţ ie 3 . Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Letopiseţele Moldovei. Niculaie Costin scrie despre Potcoav ă „. 80—81. p. cit.70. ş i dup ă dînsul Nicolaie Costin. ca ş i în alte ţă ri. op: cit. p.. de pild ă . se produc r ă scoale în special împotriva dreg ă torilor m-eci. boierii st ă ruie s ă intre în dieg ă toriile ţă rii pentru a participa la conducere. P. Mihail C ă lug ă rul crede c ă Alexandru cel Bun „tocmit-au ş i boieri mari în sfat.. în letopise ţ ul Cantacuzinesc se spune despre Constantin Cantacuzino „c ă el au mers la Mihnea Vod ă dîndu-i ş i boierie s ă fie logof ă t mare" 8. Astfel. cît ş i pentru a beneficia de veniturile aferente fiec ă rei dreg ă torii. K o g ă l n i c e a n u . M. Rezult ă deci c ă dreg ă toriile puteau fi ocupate de oricine. pe Capi ţ kii pîrc ă lab de Hotin" 6 . 70. Radu Popescu ne poveste ş te de un complot al unor boieri împotriva Cantacuzine ş W „s ă dep ă rteze pe to ţ i boierii de pe lîng ă curte ş i s ă le ia Letopise3ţ ul Cantacuzinesc. Astfel. vornicul mare. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. care sîht boieri dar nu au dregătorii7. Cu timpul îns ă .apoi au f ă cut boiari : pe Topa l-au f ă cut vel Postelnic. p. Gr. Ureche. Evident grecii nu erau boieri de ţară cu moşii. vtoricomisul Stan fusese vecin pe mo ş ia domnului ş i pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă a fost eliberat de vecinie. p.. C o s t i n . p. dimpotriv ă ." 4. ca rezultat el este făcut vătaf de aprozi5. 352. ei imigrau aici cu scopul de a se îmbogăţi. To ţ i ace ş ti cronicari scriu într-o perioad ă cînd boieria are sensul de dreg ă torie . De la o vreme nu mai întîlniim preciz ă ri în care s ă se fac ă diferenţ ieri între boierie ş i dreg ă torie . dreg ă toria începe s ă fie considerat ă ca boierie. — Viaţa feudală — c. Pe vremea lui Matei Basarab. ca-re cere să fie „boierit" .. Aceeaşi schimbare a sensului no ţiunii de boier se observ ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă . op. edi ţ ia P. oamenii de ţară. p..

p. Veress. 134 . în actele interne ei se pot identifica cu boierii mari. CAZACU boieriile. a doua categorie este alc ă tuit ă din mica boierime care deseori se ascunde sub numele de „ ţ ar ă ". fiind sprijinul de seam ă al puterii centrale. cavalerii săi" (rytern) şi că cumnatul domnului Şandru. 12. purtînd denumirea de cneji sau neme ş i. excluzîndu-se cu tirnp u j calitatea ş i nuan ţ a iui militar ă. Societatea feudală din ţările romîne Vitejii \avînd la baz ă o organizare tipic feudal ă . La început termenul de boier este dat numai acestor două categorii. ţă ranilor constitui ţ i în ob ş te. P.mo ş nenilor". A. Mica boierime a suferit ş i unele fluctua ţ ii în decursul secolelor. ceea ce înseamnă că treptat dreg ă toriile au fost ocupate de boieri. Fontes Rerum Transă" Mircea cel B ătrin.194 A. Cu toate aceste schimb ă ri de sens a no ţ iunii de bo ierie. 32 Cronica lui Radu Popescu. p. Ş i aici prin boierie se în ţ eleg dreg ă toria. cu timpul îns ă în acest termen se cuprind şi dregătorii domneşti. iar i" Cronica Breviter Scripta vedem c ă la 1479 Ş tefan cel Mare j asistat la o ceremonie religioas ă împreun ă cu arhireii. 163. P. Vezi Hurmuzaki. Acest lucru rezult ă din cercetarea izvoarelor interne ş i externe. la început cnejii erau st ă pîni de p ă mînt în genere. p. Mica boierime constituia o pătură importantă a clasei stăpînitoare.>-S. dar cu vremea denumirea se aplic ă în Ţ ara Romîneasc ă numai . I — IV. H1-01" 1 s nicorum. care au în serviciul lor clien ţ i militari. termenul r ă mîne întrebuin ţ at ş i pentru st ă pînii de mo ş i. s ă le dea la ai tor" •'. adic ă par ţ ial în vechea lui accep ţ iune. Vornicii ş i banul s-au recrutat totdeauna dintre boierii mari. vlastelii din Ţ ara Romîneasc ă denumi ţ i în unele acte latine barones sau proceres 2 . r-. P a n a i t e s c u . Cronica lui Dlugosz ne relateaz ă c ă la turnirul de la Buda din 1412 au participat de pildă şi cavaleri valahi3. cetele lor militare proprii.. Clasa st ă pînitoare din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă sa împarte în două categorii : o categorie distinct ă este format ă de marii feudatari. De pild ă . este firesc ca în întreaga ei structur ă s ă existe acele elemente care alc ă tuiesc această institu ţie în sensul ei apusean. I 2 p. care au un caracter militar.

avînd în vedere c ă persoanele cu acest titlu fac parte din sfatul domnesc. Ibidem. numai ce au l ă sat vii doi boieri de cei mari" 7 . ' Ibidem. Ioaniş Viteazul. Grozea. figureaz ă Drago ş viteazul 4. la 4 august 1400.. 37. ediţia I. Grozea Viteazul. M. Dragoş Viteazul. cit. Dr ă goi viteaz" 3 . Ureche. Astfel. op. p. mai ales c ă ei au participat la jocuri de cavaleri ca cel de la Buda. Ibidem.STAPINII DE PAMINT 195 j a 1481 era „un cavaler destoinic" (eyn retlicher rytter) '. Aici îns ă întîmpin ă m dificult ăţ i prin faptul c ă nu cunoa ş tem termenul întrebuin ţ at la noi în evul mediu pentru a denumi pe cavaleri. In sfîr ş it. p. R ă mîne s ă g ă sim.. 42/63 şi 47/67. Drago ş Viteazul ş i Ioani ş Viteazul 5 . Ş tefan cel Mare „pre mul ţ i viteji i-au prins vii ş i pre to ţ i i-au t ă iat. voi. Din aceste relat ă ri se vede limpede c ă vitejii au o situa ţ ie mai apropiat ă ■ de aceea a marilor boieri . Intr-un alt hrisov din 11 februarie 1400. Gr.. II. putem crede c ă el denume ş te o anumit ă demnitate. 95. voi. II. Panaitescn. voi. este vorba de termenul de viteaz. Letopiseţul Jării Moldovei. într-un hrisov din 1399 între martorii men ţ iona ţ i figureaz ă : „Costea viteaz. 611.. s ă fie scîrb ă mare în toat ă ţ ara" 8 . In izvoarele documentare moldovene afl ă m îns ă un termen a c ă rui defini ţ ia n-a fost înc ă precizat ă . p. p. apoi boierii ş i cavalerii depun un jur ă mînt separat 2 . p. 697 şi p. la 1395 jură credinţă regelui Poloniei împreună cu Ştefan Vodă. 701. dac ă este posibil ş i izvoare interne pentru a confirma existen ţ a lor. Faptul c ă termenul de viteaz este atribuit atîtor persoane înseamn ă c ă nu este o porecl ă . I. p.. ediţia P. p. 6.. . La 1436 Ilie Voievod jur ă credin ţă cu cavalerii (puTepMH) ş i boierii s ă i. ei sînt pre ţuiţi ş i aceasta reiese din faptul c ă prinderea unor viteji inamici este considerat ă ca un Cronica lui Ştefan cel Mare. C o s t ă c h es cu. 40. 32. Chiţimia. Costea Viteazul. 21. Ibidem. pe de alt ă parte. iar la Valea Alb ă „mul ţ i din boierii cei mari au picat ş i vitejii cei buni au pierit. P- 3. In cronica lui Ureche se spune c ă în lupta de la Soci. Ibidem. P. Aceste izvoare atest ă existen ţ a în ţă rile noastre a cavalerilor.

43 ş i 4 • 3 B. Letopise ţ ul de la Bistri ţ a ne spune că.. Ş tefan cel Mare îl vede în vis pe sf. Procopie „c ă lare ş i înarmat ca un viteaz" '. în Cronica Breviter Scripta se scrie : „ ş i l ă ud ă pre dumnezeu cu vl ă dicii. dar avînd un armament. privind anul 1473 cu pasajul corespunz ă tor din Letopise ţ ul de la Bistri ţ a. Relatînd dou ă ospe ţ e pe care Ş tefan cel Mare le-a dat o ş tenilor s ă i în 1481 ş i 1497. P. Pe lîng ă aceasta. cavaler. edi ţ ia P. . care ne spune c ă cu ocazia prestării omagiului de către domnul Moldovei regelui Poloniei. „mul ţ i viteji f ă cu atunci" 2 . Vitejii au o caracteristică specială a armamentului. după solemnitate. Panaitescu. U r e c h e . mai ales c ă . iar pierderea unor viteji moldoveni produce „mare scîrb ă în ţ ar ă ". partea a Ii-a.196 A. „Leges seu st ă tuta ac Privilegii Regni Poloniae". ceea ce ar însemna că cuvîntul ritter. din acelaşi Letopiseţ se vede că această demnitate are un caracter militar. p. B o g d a n .. mititiae symbolis isingirtuit 3 . Dumitru ş i alt ă dat ă pe sf. P. vedem c ă în textul german cuvîntul viteaz este tradus prin cuvîntul rytter. H a s d e u . au ceva distinctiv. dup ă cum reiese din pasajele citate mai sus. evidei't c ă fac parte dintre militari. pe lîngă darurile ce le-a dat atunci domnul Moldovei. Cronice ating ă toare la istoria romlnilor. ceea ee înseamn ă c ă acordarea acestui titlu constituie o r ă splat ă echivalent ă unui dar. 7 2 I. CAZACU succes. Aceasta ne sugereaz ă c ă a ş ezarea vitejilor de la curtea Moldovei este exact acela ş i lucru ca ş i armarea cavalerilor la curtea polon ă . Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Prin urmare vitejii sînt f ă cu ţ i de domn în cursul unei solemnit ăţ i. 'Gr. este echivalentul cuvîntului viteaz. ' . Pe de altă parte. p. ei cad în r ă zboaie. 97 şi 104. O situa ţ ie asem ă n ă toare ne este relatat ă de un scriitor polon contemporan cu Przylusky. p. 24. Aceast ă sugestie apare ca o certitudine cînd vedem c ă în actul de omagiu din 1436 cei cî ţ iva viteji din actul omagial din 1395 sînt denumiţi cu toţii (pHTepMH) adică toţi cavalerii moldoveni. I. dac ă compar ă m pasajul din Cronica Breviter Scripta. acesta a dat însemnele de cavaler boierilor moldoveni veni ţ i cu domnul lor omnes Palatine armigeros. Arhiva istoric ă . Astfel. cînd se distribuie daruri.

In sfîrş it.P o p e s c u . cit. p. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . J. In documentul latinesc din 1460 apare un „Constantin Schtrban milite" adic ă Constantin Ş erban cavaler 4 .. In general. Relaţiile Ţării Romîneşti cu Braşovul. op. documente stavo-romîne. toate orînduirile sociale reprezintă societăţi desp ă r ţ ite în clase antagoniste. In documentele Bra ş ovului se constat ă c ă de dou ă ori 2 u n viteaz Ion ăş a fost trimis de Vlad Dracul la Bra ş oveni . rom. 42 şi 49. ed. Ureche ne vorbe ş te de ni ş te viteji din Ţ ara Romîneasc ă uci ş i de Ş tefan cel Mare 3 . 325. voi. 88. In afar ă de orînduirea socialist ă ş i de comuna primitiv ă care nu cunosc împ ă r ţ irea societăţii pe clase. dup ă înv ăţă tura marxist ă . Exist ă date din care reiese c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă erau viteji. p. In cronica lui Radu Popescu se vorbe ş te de viteazul Iac ş ici care îl omoară pe Radu Mihnea 5. în secolele XIV—XVII. au existat o serie de institu ţ ii feudale printre care ş i institu ţ ia cavalerilor.Bogdan. cit.B o g d a n . Organizarea militar ă a ţă rilor romîne fiind asem ă n ă toare cu a celorlalte ţă ri ale Europei feudale. p. p. Ureche. existen ţ a institu ţ iei cavalerilor contureaz ă o dat ă mai mult structura feudal ă a societ ăţ ii romîne ş ti din secolele XIV—XVII. oc. Istoria Ţării Romîneşti. Letopiseţul Ţării Moldovei. 42|. R. III. LUPTA DE CLASA Lupta de clas ă . Gr Toci I e s cu. ea determin ă nu nuI. p. 534.LUPTA DE CLASA 197 arhidiaconii ş i cavalerii (ryttern) s ă i" iar în Letopise ţ ul de la gistri ţ a : „f ă cu mare osp ăţ mitropoli ţ ilor ş i vitejilor s ă i" '. ist. 193 D .. A. 71. este motorul istoriei. este factorul care duoe la transform ă ri sociale ş i fa trecerea de la o orînduire la alta. In aceste societ ăţ i lupta de clas ă joac ă un rol istoric preponderent. una dintre cele mai caracteristice pentru societatea feudal ă . priv. într-un document al lui Petru Ş chiopul din 1582—1583 se vorbe ş te de boierii ş i „o ş tenii b ă trîni de la curtea domniei mele" 6 (o ş tenii bătrîni — vitejii). Gr.. atît în Moldova. XVI. p.

198 P. P. care se ocup ă cu organizarea ş i evolu ţ ia societ ăţ ii feudale în ţă rile romîne. care se identific ă cu producătorii de bunuri şi exploatatori. anume în formele caracteristice ale luptei: nesupunerea. iar cei ce se folosesc de munca lor sînt feudalii—moşieri. ci pentru a nu repeta unele lucruri spuse ş i în alte capitole. De asemenea. fuga. p rjn m ă surile de ap ă rare. PANAITESCU mai trecerea la orînduirea urm ă toare. lupta de clas ă înseamn ă lupta dintre exploata ţ i. producătorii sînt oamenii dependenţi — şerbi. produc ă torii de bunuri sînt sclavii. vorbind de justiţia feudală . Lupta dintre exploatatori ş i exploata ţ i formeaz ă lupta de clas ă în vremea orînduirilor sociale desp ă r ţ ite pe clase. nu din pricina importan ţ ei reduse. In consecin ţă .ş i însu ş esc plusvaloarea rezultat ă din munca acestora. producătorii de bunuri. am ar ă tat lupta ţă ranilor pentru a sc ă pa de legarea de glie ş i sfor ţă rile st ă pînilor de a-i aservi. cei ce folosesc munca exploata ţ ilor în interesul lor. cît ş i în privin ţ a aplic ă rii pedepselor. rezisten ţ a pe cale juridic ă ş i forma cea mai acut ă . determin ă organizarea acesteia. Aproape în fiecare capitol lupta de clas ă apare ca un element hot ă rîtor. în orînduirea feudal ă . ea trebuie studiat ă în leg ă tur ă cu întreaga structur ă a societ ăţ ii.Ţ r ă scoala. iar cei ce se folosesc de aceste bunuri sînt st ă pînii de sclavi. Lupta de clas ă fiind motorul transform ă rilor istorice. în prezenta lucrare. deoarece aceast ă structur ă este determinat ă de lupta de clas ă . In capitolul destinat luptei de clas ă din prezenta lucrare ne vom m ă rgini la studierea luptei ţă ranilor ş i a or ăş enilor împotriva clasei feudalilor. In linii generale. Astfel.urmare este vorba aci de formele pe care le ia Jupta de clas ă ş i nu de consecin ţ ele ş i de organizarea societ ăţ ii . iar exploatatorii sînt capitali ş tii care. ce sar acorda luptei de clas ă pentru studiul societ ăţ ii feudale. clasă stăpînitoare în orînduirea feudal ă . Prin. am ară tat cum organizarea ei face diferen ţă între boieri ş i ţă rani. atît în privin ţ a valorii jur ă mîntului lor. dar în acela ş i timp. în capitolul închinat domeniului feudal. am fost pu ş i în situaţia de a face apel la explicarea fenomenelor istorice. în orînduirea sclavagist ă . sînt muncitorii salariaţi. Aceasta face ins ă ca un capitol special despre lupta de clas ă s ă fie în chip necesar destul de scurt. pe care le impune clasei stă pînitoare. Astfel. între nobili ş i nenobili. In orînduirea capitalistă cei exploataţi.

Nu numai în istoria noastr ă . Istorie. • nr 3-5. ca şi în Ungaria şi în Rusia. Epoca feudal ă este epoca marilor r ă scoale ţă r ă ne ş ti în toat ă Europa. 1950. 1 Chiar în studierea r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti. nr. nu ei i se datoresc progresele sociale. în Franţa.LUPTA DE CLASA 199 *n leg ă tur ă cu aceste lupte. . Totu ş i p ă rerea emis ă de curînd c ă r ă scoalele ţă r ă ne ş ti au fost acelea care au r ă sturnat regimul nobililor feudali ş i au dus la trecerea la o nou ă orînduire (cea capitalist ă ). ci în toat ă lumea feudal ă . aceast ă structur ă social ă . care î ş i are toat ă însemn ă tatea pentru în ţ elegerea perioadei feudale.ln „Izvestia Akad. * z ' teoria lui F. nr. Por ş nev ş i com baterea ei de c ă tre istoricii sovie. deposed ă rilor ş i drepturilor privilegiate ale boierilor stă pîni de mo ş ii. în Anglia. Clasa or ăş eneasc ă a fost aceea care a r ă sturnat feudalismul ş i i-a luat locul . în ţările rornîne. dînd lupte grele care ţ ineau ani întregi ş i cuprindeau ţă ri întinse. In zilele noastre numai al ă turi de clasa Muncitoare ea poate avea un rol istoric de prim plan '. Ne vom m ă rgini la studierea r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti ca fenomen social. Ş i în ţă rile noastre societatea se împ ă r ţ ea în epoca feu. Nauk. probleme studiate în alte capitole. Ţă ră nimea. n-am socotit necesar s ă facem o istorie a acestor r ă scoale în întreaga perioad ă pe care o cuprinde studiul de fa ţă . ş i anume ţă ră nimea dependentă . voi. VIII. dînd exemplele mai caracteristice. era clasa exploatată. 6. Masele de ţă rani înarmate primitiv se împotriveau în disperarea lor nobililor îmbrăcaţi în zale şi slujitorilor lor. 1949' voi. r ă scoalele ţă r ă ne ş ti au fost desigur un fenomen social de lupt ă de clas ă . O istorie a răscoalelor ţărăneşti în secolele XIV—XVII. întemeiat ă pe produc ţ ia ţă r ă neasc ă neliber ă (serbie) a dus la lupte de clas ă înver ş unate. 2—3 1951. creatoare de noi forme sociale. f ă r ă 3 fi îns ă factorul hot ă rîtor care a dus la pr ă bu ş irea ş i schimbarea acestei orînduiri. V. deoarece lucrarea noastr ă nu este o istorie pragmatic ă . nu se întemeiaz ă pe adev ă rul istoric. L-Upta de clasă a ţărănimii din ţările romîne împotriva asupririi feudale a boierilor ş i m ă n ă stirilor ia forme diferite. voi.v dal ă în exploata ţ i ş i exploatatori. deşi moşnenii şi orăşenii erau şi ei supuşi abuzurilor. ar cere un volum aparte. ci o expunere asupra structurii societăţii. SSSR". S. Clasa ţă r ă neasc ă n-a fost în istorie o clasă nouă. în Germania.

Partea privitoare la lucrurile ce s-ar pierde indic ă vitele ş i averile st ă pînului. precum ş i dijmele din produse.200 P. în sfîr ş it. 175. I. fuga de pe mo ş ii ş i chiar din ţ ar ă . PANAITESCU Aceste forme sînt rezisten ţ a ş i refuzul de a presta muncile feudale ş i de a da dijmele din produse. Iar cine nu va asculta dintre voi. Toate aceste forme de lupt ă se întîlnesc în tot decursul istoriei pe m ă sur ă ce asuprirea cre ş te ş i obliga ţ iile ţă ranilor dependen ţ i se înmul ţ esc. înc ă din vremea lui Ş tefan cel Mare. ameninţarea domnului c ă tre ţă ranii dependen ţi oare ar refuza s ă munceasc ă este ş i mai drastic ă ş i arat ă în chip v ă dit c ă pe vremea areea se produseser ă numeroase cazuri de nesupunere : . Refuzul ţă ranilor de a presta muncile ce li se cereau do către stăpînii feudali ai moşiilor se vede încă din veacul-XV. adic ă judecata ş i r ă scump ă rarea libert ăţ ii pe bani ş i. priv. P. nu din izvoare cu povestire directă . încercarea de rezistenţ ă în cadnul legilor statului feudal. s ă ni se dea nou ă de ş tire. Rom. s ă pedepsim pe acei oameni" '. ci numai din amenin ţă rile pe care sînt obliga ţi domnii să le includă în privilegiile de proprietate feudală. Doc. voi vecinii toţi. . pă zite de ţă rani. într-o porunc ă a lui Vladislav III pentru satele m ă n ă stirii Bistriţ a. 200. XVI. pentru a impune supunerea ţă ranilor. Cunoa ş tem acest fel de lupt ă de clas ă . I. Documentele lui Ş tefan cel Mare.X* ţ aceea. In Ţ ara Romîneasc ă . In acest caz ar interveni pe mo ş ii puterea domnească cu organele sale armate. Actul arat ă l ă murit c ă se întîmpla ca ţă ranii s ă refuze s ă munceasc ă ş i atunci intervenea domnul cu puterea sa în favoarea st ă pînului. Bogdan. de care ei erau r ă spunz ă tori. într-un act din 17 aprilie 1475 domnul dă două sate mă n ă stirii Horodnic ca s ă lucreze la aceast ă m ă n ă stire: „dac ă se va pierde ceva din lucrurile acelei m ă n ă stiri sau dac ă (să tenii) nu vor munci ce va fi de trebuin ţă . voi. Astfel. ist. p ă rintele egumen s ă aib ă voie să -1 certe ş i să -1 pedepseasc ă dup ă fapta sa ş i să -1 aduc ă legat la domnia mea" 2 . B. forma cea aspr ă ş i mai complet ă a luptei de clas ă • r ă scoala. amenin ţ înd pe ţă ranii dependen ţ i care nu s-ar supune poruncilor boierilor ş i m ă n ă stirilor. I. p. să ascultaţi de egumenul şi de posluşnicii sfintei m ă n ă stiri. p.

LUPTA DE CLASA 201 în actele din secolul XV întîlnim dreg ă tori domne ş ti destina ţ i special pentru pedepsirea neascult ă rii : osluharii în Moldova (de la slav. care fugise cu familia lui în Polonia f ă g ă duindu-i s ă -1 ierte de robie. aducînd . "oierului împotriva c ă ruia îndr ă zniser ă s ă reclame. Dup ă oe obliga ţ iile în bani ale ţă ranilor fa ţă de domnie.. B o g d a n . care în Moldova erau în stare de robie. avem cazuri înc ă din veacul XV cînd se iau m ă suri împotriva ş erbilor fugari. 376. sînt declarate hicleni. noi îl vom trimite la Ş tefan Voievod" '. care caut ă s ă scape de serbie. I.n fa ţ a divanului acte doveditoare despre vechea lor libertate şi stăpînire a păraînturilor cotropite de boier. In special din domnia lui Matei Basarab ş i a primilor lui urma ş i avem numeroase acte domne ş ti în care sate pustiite de rumîni sau de vecini. _ Tot în aceast ă epoc ă se înmul ţ esc procesele ţă ranilor vecini. Documentele lui Ş tefan cel Mare. ş i de asemenea obliga ţ iile c ă tre st ă pînii mo ş iilor. p. J40. Ş tefan cel Mare trimite o scrisoare t ă tarului rob domnesc Oan ă . II. Numai existen ţa acestor dreg ă torii e o dovad ă c ă „neascult ă rile" erau foarte numeroase ş i trebuiau comb ă tute. ca . dac ă se va întoarce 2. legaţi. fie boiere ş ti. care intrau în toate satele şi pedepseau neascultarea la porunci. Acest fenomen se accentueaz ă la sfîr ş itul secolului XVI ş i devine foarte r ă spîndit în mijlocul veacului urm ă tor. p. ci în genere actele m ărturisesc despre pedepsirea şi darea ţăranilor. s ă tr ă iasc ă liber dup ă dreptul moldovenesc. ocjiyxb neascultare) ş i arma ş ii. fugi ţ i peste grani ţă sau chiar din ţ ar ă . Ibidem.dac ă ar fugi vreun ş erb [servus] al domnului la noi. tr ă d ă tori fa ţă de domnie (pentru neplata birului) ş i d ă ruite unor boieri. I. sate întregi se pustiesc ş i trec în special peste Dun ă re la turci (unde sperau s ă intre în armat ă ). . In aceast ă epoc ă se constat ă ş i fuga t ă tarilor. fie porunci domne ş ti. sau m ă n ă stiri. In actul încheiat între Moldova ş i Polonia la Colomeia în 1485. în special pentru plata haraciului. în alte mo ş ii sau ş i peste grani ţ e. In ce prive ş te fuga ţă ranilor ş erbi de pe mo ş ii. în ţ ara noastr ă ş i în grani ţ ele noastre. cresc. fuga ţă ranilor din satele Ţă rii Romîne ş ti ş i Moldovei ia propor ţ ii mari. regele poloniei î ş i ia angajamentul. Dar prea pu ţ ine au fost cazurile m care domnii au recunoscut dreptatea ţă ranilor.

domnul Moldovei. reducerea delni ţ elor ţă ranilor dependen ţ i.202 p . care au venit pîn ă la cetatea regelui (Poloniei) Sniatin. p. tot se mai g ă seau peste cîtva timp diferite mijloace ca divanul domnesc s ă anuleze vînzarea ş i s ă readuc ă pe ţă rani în stare de serbie. se iveau al ţ i boieri. La 1457 Petru Aron. care. cel Mare. Domnul Moldovei. Abuzurile nesfîr ş ite ale st ă pînilor. Le cere ş i lor ajutor „s ă putem pedepsi pe r ă uf ă c ă tori. cuprinzînd ş i pe ţă ranii ru ş i ş | pe moldoveni se poate constata la 1490 sub conducerea lui Muha. cererile de bani. R ăscoalele ţărăneşti din Moldova veacului XV se caracterizeaz ă prin aceea c ă sînt continuarea sau mai bine zis în leg ă tur ă cu r ă scoalele ţă ranilor ru ş i afla ţ i sub st ă pînirea nobilimii din Polonia. al ţ ii rus. In genere aceste r ă scoale încep în Polonia ş i ţă r ă nimea înfr ăţ it ă în suferin ţă a celor dou ă ţă ri î ş i d ă mîna în aceea ş i mi ş care. C o s t ă c h e s c u .PANAITESCU încerc ă rile ţă ranilor de a se r ă scump ă ra de vecinie p e bani. din amîndou ă p ă r ţ ile. cere ajutor nobililor poloni de la grani ţă în leg ă tur ă cu o mi ş care de r ă scoal ă a ţă ranilor ru ş i din Pocu ţ ia condus ă de un ş ef cu numele Lev „ ş i cu ceata lui. solidar cu nobilimea exploatatoare de peste grani ţă . Documentele moldovene ş ti înainte de Ş tefan . El venise din Moldova ş i ridicase masele ţă r ă ne ş ti ru1 M. acapararea p ă mînturilor mo ş nenilor.P. ş i au f ă cut acolo jale ş i pagub ă ş i apoi s-a întors în ţara noastră. în virtutea dreptului de protimisis. Chiar cînd vînzarea se f ă cuse cu ş tirea rudelor. Moldova. . Acela ş i fenomen de r ă scoal ă ţă r ă neasc ă ce se întinde peste amîndou ă ţă rile vecine. din secolul XV pînă la 11907. Aceste răscoale. pe care unii contemporani îl numesc „moldovean". II. a prins pe Lev ş i 1-a dat nobililor poloni. iar cei drep ţ i s ă se poat ă odihni" (cei drep ţ i sînt aici fire ş te boierii) '.. brăzdeaz ă ca o dîr ă de sînge toat ă istoria noastr ă . aduser ă mari răscoale ţărăneşti în Moldova şi Ţ ara Romînească. se loveau de s ă r ă cia lor ş i chiar cînd reu ş eau s ă se r ă scumpere. 808—811.lep ă dau banii" ş i luau pe ţă rani ca vecini ai lor. cre ş terea muncilor ce li se impuneau. nestudiate îndeajuns pînă acum de istoriografie. cu acei răufăcători". rude cu vînz ă torul.

Bucureşti. (Din manuscrisele slaVe ). trebuie mai mult s ă le presupunem din scurtele pasaje ale izvoarelor ce pomenesc în treac ă t despre ele. cu harta r ă scoalelor. I. 109—112. p. ş i aresteaz ă pe refugia ţ i. 1951. In Ţ ara Romîneasc ă . Inscripţii din bisericile Rominiei. scrie un contemporan. I a ţ i m i r sk i. din cauza bog ăţ iei izvoarelor istorice care vor besc despre ea. Chi ş in ă u. De aceste lupte în care boierimea se împ ă r ţ ise în dou ă tabere. La Rohatin pe Nistru se d ă du o adev ă rat ă b ă t ă lie între nobili ş i ţă rani. 2 A. lîng ă cetatea Halici. care fiind învin ş i se retraser ă în Moldova. p. In Moldova. 3 N.LUPTA DE CLASA 203 je ş ti din Podolia ş i Gali ţ ia împotriva nobilimii. 84. In jurul s ă u se adun ă pîn ă la 10 000 de ţă rani ru ş i ş i moldoveni. 1905. Ţă ranii cU ceresc cetatea Sniatin ş i pustiesc cur ţ ile nobililor: „Acei dintre pani (boieri) care nu au fost uci ş i ş i au r ă mas în via ţă . colectiv istoria Moldovei. este ş î „lupta de sub cetatea Poienarilor cu ţă ranii" 3 . un cronicar spune : „In acest an sub binecinstitorul Ion Bogdan Voievod a fost boală şi . care sprijinise r ă scoala ţă r ă neasc ă . Despre r ă scoalele ţă r ă ne ş ti din ţă rile rornîne de la începutul veacului XVI avem foarte pu ţ ine date istorice. pe la 1523—1524. Iz slavianskih rukopisei. s-au folosit pe semne ţă ranii ş erbi ca s ă încerce s ă u ş ureze sau s ă scuture jugul serbiei. 1 Pe larg despre aceste r ă scoale ţă r ă ne ş ti ruso-romîne.moarte multă şi întru toate* neorinduial ă în ţ ara Moldovei" 2 . în anul urm ă tor r ă scoala ţă r ă neasc ă reîncepe în frunte cu Andrei Borula care abia dup ă doi ani de lupt ă este prins de nobilii poloni. ca s ă sl ă beasc ă pe poloni. ia acum m ă suri împotriva ţă ranilor. în ş irate pe piatra lui de mormînt. care voiau s ă impuie ca domn pe Vladislav III. Moscova. la 1512. Totu ş i. ş iau pierdut toat ă bog ăţ ia ş i au r ă mas s ă raci". Sîntem în vremea luptelor lui Radu de la Afuma ţ i împotriva turcilor. între luptele lui Radu de la Afuma ţ i. I. în anii 1563—1564. Ş tefan cel Mare. 1898. \c cererea boierilor s ă i. Ş i acesta venise din Moldova cu cete de moldoveni '. este aceea din vremea lui Despot vod ă . Neorînduiala general ă din ţ ara Moldovei pomenit ă de acest scriitor nu poate fi decît rezultatul unei r ă scoale ţă r ă ne ş ti. . pe care o cunoa ş tem mai bine. I o r g a. 0 mare r ă scoal ă a ţă ranilor moldoveni. în voi.

„asupra plugarilor ş i a plebei". dar ş i pentru marf ă de vînzare. R ă scoala izbucni în timp ce Despot î ş i trecea în revist ă o ş tirea la 1563 sub cetatea Ho-tinului. Un alt contemporan spune că mulţimea ţăranilor care înconjurase pe Despot Vod ă . se vede bine c ă nu numai darea de un galben a fost cauza ră scoalei. dar ap ă sa deopotriv ă pe ţă ranii mici proprietari în ob ş ti. sub o cetate puternică. Paris. p. acapararea p ă mînturNor ob ş tilor ţă r ă ne ş ti de c ă tre boieri ş i m ă n ă stiri adusese la disperare pe mo ş neni ş i r ă ze ş i. în E. P. în împrejur ă rile generale ale înr ă ut ăţ irii st ă rii ţă ranilor în a doua jum ă tate a veacului XVI-lea. Pe de alt ă parte. Despot Vod ă venise în scaun cu o armat ă de mercenari. ci ş i nemul ţ umirea împotriva boierilor ş i clericilor asupritori ai ţă rănimii. scrie biograful contemporan al lui Despot Vod ă '. 1889. ceea ce a constituit în toate ţă rile o cauz ă a mi ş c ă rilor ţă ră ne ş ti în perioada feudal ă . Aceasta arat ă amoloarea mi ş c ă rii. PANAITESCU Cauzele acestei r ă scoale ţă r ă ne ş ti trebuie c ă utate. un florin (galben) pe cap de locuitor. Aceast ă contribu ţ ie nu era pl ă tit ă de boieri. Sommer. Pe de alt ă parte. Ace ş tia cu strig ă te puternice îi cereau s ă renun ţ e la darea de un galben". De aceea el pune un impozit extraordinar asupra ţă rii întregi. 39—41. venit ă c ă lare de la mari dep ăr t ă ri. care silea pe ţă rani s ă produc ă nu numai pentru îndestularea boierului ş i a slujitorilor s ă i. încît a fost r ă pit din mijlocul a lor s ă i ş i cu mirare s-a v ă zut singur în mijlocul a multe mii de ţă rani. cît ş i pe ţă ranii dependen ţ i. . pe de o parte. Legrand. trecea de 20 000 de oameni. Atunci domnul „a fost pe nea ş teptate înconjurat de mul ţ imea ţă ranilor. Dup ă r ă scoala boierilor îm■ ' I. dar cer s ă fie pedepsiţi boierii exploatatori. Despot încearc ă să arate ţă ranilor c ă darea este necesar ă pentru ap ă rarea ţă rii împotriva turcilor ş i ţă ranii se declar ă gata s ă fac ă jertfe pentru ţ ar ă .204 P. între care ş i un episcop care prigonise pe ţă rani. care-1 ajutase s ă ia domnia. In vremea lui Despot Vod ă s e accentueaz ă tendin ţ a de a cere rent ă în bani de la ţă rani. o dat ă cu comer ţ ul griului. Este interesant faptul c ă ţă ranii s-au simţ it în stare s ă se m ă soare cu oastea domneasc ă . s ă r ă peasc ă pe domn din mijlocul oştenilor. pe care trebuia s-o pl ă teasc ă în bani ş i avea datorii în special c ă tre împ ă ratul german. Deux vies de lacques Basilicos.

1955. B " G r . uc. Tom ş a cu boierii au încercat s ă se împotriveasc ă . dup ă spusa cronicarului Ureche. spune un raport al vremii. . 176. Dup ă obosirea sau chiar înfrîngerea ş erbilor se ridicar ă curtenii. Domnul muntean (Petru cel Tîn ă r). pe cînd pedestra ş ii erau ţă ranii. Cînd turcii aduser ă în ţ ar ă pe Alexandru L ă pu ş neanu. ş i prin mulţimile mari de ţărani ce se ridicară şi în acelaşi timp prin colaborarea mai multor straturi sociale asuprite în r ă scoal ă . adic ă în special curtenii ( ţă rani proprietari în ob ş ti). Ş tefan Tom ş a. Răscoala ţăranilor in Moldova în anii 1563—1564 In „Studii". pentru a p ă stra drepturi pe care le cereau boierii 3 . G r e c u . p. 1953. se isc ă un r ă zboi cu Ţ ara Romîneasc ă . doi ani. cetele ţă r ă ne ş ti continuau s ă str ă bat ă ţ ara atacînd pe boieri ş i pe mercenarii str ă ini „pe multe locuri le f ă cea n ă val ă ţă ranii cu îmbl ă cie (unealt ă cu care se bat grînele) ş i c u coase '. credea c ă va învinge cu u ş urin ţă pe moldoveni „pentru împerecherea (vrajba) ce era între c ă l ă ra ş i ş i pedestra ş i" 2 . capii ţă rii". murmurînd c ă mai bine ar asculta un sultan ş i de orice domn le-ar trimite. Iar alt raport adaug ă „poporul s ă rac din Moldova nu voia atltea oboseli de r ă zboi. Panaitescu. dar ţă ranii (curtenii) nu au vrut s ă stea al ă turi de ei : „Oamenii din popor se r ă scular ă ş i se desp ă rţ ir ă în dezordine de masa o ş tirii. R ă scoala continua deci pe plan militar. Al. care fu asediat în cetatea domneasc ă a Sucevii.LUPTA DE CLASA 205 potriva lui Despot Vod ă . p. care nu se f ă ceau în folosul lor. ci ţă rani ş erbi. plecînd la casele lor. nici proprietari. Letopise ţ ul ţă rii M oldovei. ca în r ă scoalele ţă r ă ne ş ti din Germania ş i Ungaria din secolul XVI. A ş adar avem al ă turi. r ă ze ş ii de mai tîrziu. dar r ă scoala ţă ranilor a fost în ă bu ş it ă de turci. Este clar c ă ace ş ti ţă rani care luptau cu uneltele lor agricole nu erau "curteni. C ă l ă ra ş ii erau boierii cu slugile lor. Rezultatul r ă scoalei a fost fuga domnului ales de boieri. P. ci în al boierilor. ed. atît pe ţă ranii dependen ţ i cît ş i pe micii st ă pîni de p ă mînt (mo ş neni sau r ă ze ş i). decît s ă sufere atîta suferin ţ e ş i pagube. P. care veniser ă în ţ ar ă împreun ă cu t ă tarii. Cf. * Ibidem. Ureche. Dup ă c ă derea lui Despot ş i ridicarea în scaun de c ă tre boieri a lui Ş tefan Tom ş a. care aveau de fapt arme. Aceast ă mare r ă scoal ă este remarcabil ă ş i prin durata ei. 201^215. II.

hatmani" 3.cu ta tul supus intereselor boiere ş ti. Dac ă nu fug. cu greut ăţ ile r ăzboaielor cu turcii. A. Altă scrisoare tot de atunci. Pu ţ ini cî ţ i au r ă mas acas ă . Mai puternic ă a fost r ă scoala ţă ranilor moldoveni în 1591 cu prilejul plec ă rii din ţ ar ă a lui Petru Ş chiopul. s-a produs în Ţ ara Rorrrîneasc ă o mi ş care general ă a ţă r ă nimii supuse. 709—710 4 ed. După cucerirea Transilvaniei. cît ş i în Transilvania ş i Moldova.P. . 3 Ibidem. . au fugit : vl ă dici. trimisă din Moldova în Transilvania spune cu am ă nunte mai precise: „Din poporul cel nebun (r ă sculat) bun ă parte a fugit. O scrisoare a unui bistri ţ ean din Ardeal care se afla în Moldova arat ă c ă „ ţ ara este turburat ă ş i s-ar împotrivi stă ■pînirii"2.. unu la zece Se d ă o lupt ă cu ţă ranii la Bolota ş i ace ş tia sînt înfrîn ţ i de ■oastea domnească '. Ureche. p. Avem aici un caz foarte rar. Documente privitoare la istoria Ţării Romlneşti. p. Despre aceast ă r ă scoal ă cu caracter general.. dar cazacii îi prinser ă pe to ţ i şi -i aduser ă lega ţ i la domnie 4 . mitropoli ţ i. p. lunta lor pentru dreptate a continuat în tot veacul XVI . R ăscoala a izbucnit. Ţă ranii trecur ă la Vidin ş i cerur ă ajutor de la turci. V. ţă ranii s ă raci din Dolj •d ă dur ă de ş tire domnului c ă nu pot împlini birurile. la 1581 avem o r ă scoal ă a L ă pu ş nenilor împotriva domnului de atunci. Mo1' Aovei şi Transilvaniei. începînd de la voievod. 708. atac ă pe dreg ă tori (boieri). domn.206 • P. 2 H u r m u z a k i . nu îndr ă znesc s ă umble înaintea ochilor (lor). Iancu Sasul. de disperare a ţă r ă nimii. citată. 199. Mihai trimite atunci împotriva lor 300 de cazaci s ă ia darea cu sila. PANAITESCU ~- Agita ţia ţă ranilor moldoveni. asemănătoare celei din 1563. acolo stau foarte r ă u lucrurile (adic ă în Moldova) ţă r ă nimea se ţ ine tare.. îi ş i omoar ă . Veress. pentru a le lua apoi p ă raîntul. p/ 17. Aceast ă r ăs11 G r. to ţ i oamenii de frunte. cînd se ajunge să se ceară ajutor chiar turcilor.. Letopiseţul. de c ă tre Mihai Viteazul. Vremea domniei lui Mihai Viteazul. In Ţ ara Romîneasc ă la 1596. leg ă tura lui Mihai — toate acestea duser ă la r ă scoale ţă ră ne ş ti atît în Ţ ara Romîneasc ă . cînd domnul a pus dare pe boi. a politicii domnului de înc ă rcare a mo ş nenilor cu d ă ri grele în bani. nu avem prea multe ş tiri. XV.

st ă pîn pe p ă mînt. c ă l ă ri ş i cu c ă ru ţ ele. I. adic ă s-au r ă sculat pentru a scutura rumînia ş i a se libera. cînd a fost craiu" 3 . cu care reu ş e ş te s ă apere interesele boierimii 1 a 3 4 Revista istoric ă I. de luptele lui cu polonii ş i cu turcii. Astfel. s-au dus la pîr ă înaintea lui Mihai Vod ă . sau dac ă n-o pot ob ţ ine. de ş i mai asupri ţ i. „Atunci. Jefuirea boierilor ş i în special distrugerea actelor lor. . se produce ş i în aceast ă ţ ar ă o r ă scoal ă a ţă ranilor împotriva boierilor moldoveni. voi. p. In veacul XVII au existat mai pu ţ ine r ă scoale ţă r ă ne ş ti cu caracter mai larg. la Belgrad.LUPTA DE CLASA 207 coal ă de mari propor ţ ii este amintit ă în vremurile ce urmeaz ă în documentele domnilor Ţă rii Romîne ş ti : „cînd s-au fost ridicat toate satele din ţ ar ă s ă se judeceasc ă "'. B. pentru care pierduse actul de privilegiu de la Ieremia Movil ă . la fug ă . A se judeci înseamn ă a se face om liber. în Transilvania. avem de-a face cu o r ă scoal ă ţă r ă neasc ă . N i c o l a e s c u . actul pierise „cînd au jefuit pe boieri în zilele lui Mihai Voievod" 4 . p. jude. cred prilejul nimerit s ă se r ă scoale ş i s ă atace cur ţ ile boiere ş ti. cerînd îndîrji ţ i dreptate 2 . Rom. O parte dintre ţă rani v ă zînd c ă domnul nu le face dreptate trec apoi dup ă dînsul în Moldova ş i se înf ăţ i ş eaz ă la judecat ă la Ia ş i. ţă ranii ş erbi. Deci toate satele boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti din ţ ar ă „s-au ridicat". Documente de la Mihai Viteazul. Desigur. 263. se datore ş te celor ce erau interesa ţ i în ş tergerea acestor instrumente de robire. XVII. p. ş i aici. un act din 1609 al lui Constantin Movil ă înt ă re ş te lui Iura ş co logof ă t mo ş ia sa. ist. Numeroase documente arat ă c ă în aceast ă vreme ţă ranii au atacat ş i au ucis pe boieri. p. 1915. în vremea cuceririi Moldovei de c ă tre Mihai Viteazul. In acela ş i timp. privilegii domne ş ti de st ă pînire asupra p ă mîntului. Ibidem. în zilele r ă posatului Mihai Voievod. O mulţime de documente arată că ţăranii rumîni din Ţ ara Romîneasc ă trecur ă în mase. 222. s-au ridicat to ţ i ţă ranii. 309. Doc. s ă cear ă dreptate la Alba Iulia lui Mihai Viteazul. recurg la r ă scump ă rare. Ş t. ca ş i în celelalte acte care pomenesc de jefuirea boierilor la 1600. Ţă ranii folosirtdu-se de venirea domnului muntean în ţ ar ă . Aceasta se datore ş te faptului c ă domnul are acum o oaste permanent ă de mercenari. 26—27. priv.

liberi ş i vecinii împreun ă . al Acad. care înc ă nu sînt studiate în deajuns. oprind ş i domolind ţă r ă nimea". cu r ă scoala micilor boieri. „Boierii. Buc. de Ist. „Nespus ă vr ă jm ăş ie a prostimei". a lui Hîncti. P. la 1671 în Moldova2. ed. R ăs coalele ţărăneşti In Ţ ara Rominească şi Moldova în manuscris la Inst. O parte dintre ţă ranii moldoveni fugari îngro ş ar ă num ă rul cazacilor Zaporojeni de la Nipru. spune cronica. Letopiseţul Ţării Moldovei dela Aron Vodă. Al ă turi de multele ş i desele r ă scoale ţă r ă ne ş ti.P. Domnul amenin ţă pe tîrgove ţ i c ă vor fi aspru pedepsi ţ i de dînsul pen' M i r o n C o s t i n .21944. 81. p. R. ca la 1563)". au dat' d e ş tire ţă rii care fierbînd în greut ăţ i ş i în netocmele pre lesne s-au pornit ş i nu numai curtea ci ş i ţă r ă nimea (adic ă ţă ranii curteni. ele nu ajung nici m ă car la nivelul r ă scoalelor din Transilvania. Tîrgove ţ ii s-au urcat în clopotniţă spunînd că „aceasta nu este episcopie ci cherv ă s ă rie (adic ă o cas ă de comer ţ ). R ă scoala boiereasc ă se transform ă în mi ş care ţăr ă neasc ă ş i boierii nu mai putur ă ţ ine în frîu puterile pe care ei le dezl ă n ţ uiser ă crezînd c ă le vor pu-. cu mari strig ă te". care duceau o via ţă liber ă . care cotropea privilegiile de autonomie ale oraş ului. în special grecii au fost m ă cel ă ri ţ i. Vezi pentru Istoria r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti P. Pe la 1612—1615 domnul Moldovei Ş tefan Tom ş a este silit s ă ia m ă suri împotriva or ăş enilor din Roman care manifestaser ă zgomotos împotriva episcopului. se constat ă o mi ş care ţă r ă neasc ă în Moldova la 1633. Din aceast ă cauz ă nici lupta de clas ă din ora ş e nu a . In a doua jum ă tate a veacului.luat o amploare în ţă rile romîne. Pe lîng ă domnie au mers boierii.208 P. La aceast ă dat ă boierii se ridicar ă împotriva domnului Alexandru Ilia ş . PANA1TESCU ş i s ă impun ă cu for ţ a supunerea ţă ranilor. exclam ă cronicarul boier Miron Costin '. P. r ă scoalele ţă r ă ne ş ti se înmul ţ esc în ambele ţă ri ş i se une ş te cu mi ş carea mercenarilor din (1655). Totu ş i în prima jum ă tate a secolului XVII. O mi ş care mai însemnat ă a avut loc la Roman împotriva episcopiei de acolo. O parte din boieri.R . tea folosi în interesul lor. Panaitescu. cit. mi ş c ă rile or ăş enilor nu se ridic ă la amploarea celor din ţă rile cu ora ş e mari. Ea se limiteaz ă în mare m ă sur ă la o serie de procese ale ora ş elor împotriva episcopiilor.

împotriva acelora ş i asupritori. Aceast ă mi ş care arat ă c ă ş i în ora ş e ca ş i în sate existau mi ş c ă ri sociale ş i lupte de clas ă ş i urm ă reau acela ş i scop : sc ă parea de exploatare. lupta de clas ă . Bucure ş ti. 1 Episcopul Melhisedec. Tîrgove ţ ii s-au ridicat contra preten ţ iei ca ei să fie trecuţi între posluşnicii episcopiei care erau oameni dependen ţ i. răscoala).LUPTA DE CLASA 209 tru aceast ă fapt ă '. p. lupta ţă ră nimii exploatate împotriva stăpînilor de domenii (fuga. în epoca orînduirii feudale apare şi în ţările romîne sub toate formele ei caracteristice din toată perioada medievală . . lupta or ăş enilor pentru autonomie ş i libertate. lupta ţă ranilor liberi (mo ş neni ş i r ă ze ş i) împotriva încerc ă rilor de cotropire împotriva boierilor lacomi de p ă mînt ş i de supu ş i. rezistenţa. I. 1874. 243—244. A ş adar. Cronica Romanului ş i a Episcopiei de Roman. în special dintre meseria ş i. în Europa .

Capitolul IV DOMENIUL FEUDAL .

In societatea feudal ă baza rela ţ iilor feudale de producţie o constituie proprietatea feudalului asupra p ă mîntului. acaparat de feudal. care formeaz ă o unitate economic ă — domeniul s ă u feudal. altfel. acapararea p ă mîntului ţă ră nesc de c ă tre feudali este aceea care determin ă apari ţ ia celor dou ă clase antagonice : clasa st ă pînilor de p ă mînt Ş i clasa ţă ranilor dependen ţ i. Aceast ă stare de lucruri d ă na ş tere la contradic ţ ii adînci între marele domeniu feudal ş i mica. îl sileşte pe ţăran să muncească pe pămîntul acestuia. Marea proprietate feudal ă nu poate s ă existe f ă r ă mica gospod ă rie ţă r ă neasc ă . exista ş i mica gospod ă rie ţă r ă neasc ă . Ele devin inevitabile deoarece. Al ă turi de aceast ă mare proprietate feudal ă . acapârînd p ă mîntul ţă ranului. însă îi lipsea mijlocul cel mai important — p ă mîntul. Lipsa de p ă mînt. stă pînii de p ă mînt n-ar fi putut ob ţ ine plusprodusul sub forma rentei feudale de la micii producători. Aceste relaţii de stăpînire şi subordonare au la baz ă constrîngerea ş i duc la starea de dependen ţă a ţă ranului. Unul dintre factorii de baz ă ai societ ăţ ii feudale îl constituie tocmai aceast ă leg ă tur ă dintre mica gospodărie ţărănească şi marele domeniu feudal. gospod ă rie ţă r ă nească. dînd plusprodusul stă pînului de p ă mînt. Astfel. p ă mîntul ob ş tii s ă te ş ti. Contradicţiile se manifestă în relaţiile de stăpînire şi subordonare. Feudalul. Clasa st ă pînilor de p ă mînt este» . feudalul îş i însu ş e ş te plusprodusul. Prin exercitarea constrîngerii extraeconomice. ajunge s ă st ă pîneasc ă numeroase sate. Ţă ranul avea unele mijloace de produc ţ ie pe care le folosea în mica lui gospodărie proprie.

cînd cu sfatul. cît ş i pentru st ă pînirile de origine gentilic ă . El este acela care dispune de p ă mîntul ţă rii. Vezi cap. atît în r ă zboaie. pămîntul fiind principala bog ăţ ie. El are la baz ă procesul diferen ţ ierii sociale care începe în sînul obştii gentilice şi creează premisele pentru apari ţ ia rela ţ iilor feudale. Procesul de formare a stapînilor de pămînt este un proces complicat ş i de lung ă durat ă .ş i astfel o situa ţ ie privilegiat ă ş i în cadrul noii orînduiri 1 . asigurîndu.214 V. slujba acestor slujitori ai domnului nu putea fi r ă spl ă tit ă altfel decît prin acordarea de p ă mînt. Izvoarele referitoare la Moldova conţin mai multe elemente pentru reconstituirea acestui proces. Cercetarea problemei form ă rii marelui domeniu este îngreuiat ă de faptul c ă începuturile acestui proces sînt insuficient oglindite în izvoarele vremii. Daniile de p ă mînt acordate de domnul ţă rii sînt înscrise în documente speciale. Pentru r ă splata slujbei prestate de ace ş ti boieri — slujitori — se dau sate locuite. COSTACHEL alcătuită din domn şi familia domnească. Beneficiul. Ace ş ti slujitori puteau fi folosi ţ i cînd cu spada lor. apare o nou ă form ă de proprietate feudal ă . fac totuşi posibilă cercetarea diferitelor etape în dezvoltarea domeniului feudal. Izvoarele referitoare la perioada de formare a marelui domeniu. care are la baz ă dona ţ ia domneasc ă. 1 Vezi cap. 1 . In condiţiile vremii.ş i consolideze puterea — domnia avea nevoie de slujitori militari ş i dregă tori care ar fi putut s-o ajute ş i s-o urmeze. Ca să . cît ş i în conducerea statului. Al ă turi de aceast ă str ă veche proprietate individual ă . Actele de confirmare pentru stăpînirea daniilor. izvoarele secolelor anterioare XIV—XV lipsesc aproape cu desăvîrşire . St ă plnii de p ă mînt. ie ş it ă din sînul ob ş tii s ă te ş ti. de asemenea sînt acordate de către domnul ţării. din boieri şi mănăstiri. ceea ce reprezintă proprietatea convenţională denumită în izvoarele moldoveneşti vislujenia2. Boierimea gentilic ă a început s ă fac ă acte de închinare fa ţă de domnie. pe cînd izvoarele Ţă rii Romîne ş ti oglindesc o etap ă mai tîrzie. cînd domeniul feudal era deja constituit.

indiferent de faptul dac ă aceste st ă pîniri au fost la origine mo ş ii gentilice. denumit de izvoarele vremii ca „ocina" sau mo ş ia sa. spre a confirma dreptul de st ă pînire în mîinile aceluia care se înf ăţ i ş a cu achizi ţ iile . exercitînd dreptul de dominium eminens. La început. Nu se ţ inea seam ă de modul de achizi ţ ionare a p ă mîntului. cercetarea domeniului domnesc este ş i mai anevoioas ă . Dreptul acesta suprem de stăpînire al domnului asupra pămîntului ţării constituie dominium eminens.DOMENIUL FEUDAL 215 Dac ă reconstituirea procesului de formare a marelui domeniu boieresc întîmpin ă serioase dificultăţi. veniturile statului se confundau cu veniturile personale ale domniei. domnul acorda danii de p ă mînt ş i sate unor boieri ş i slujitori . dup ă formarea statului feudal. Domnul este suzeranul suprem al p ă mîntului ţă rii. In perioada de început a ţă rilor romîne domnii exercitau un drept de dominium Dominium eminens eminens asupra întregului pămînt al ţă rii deci o st ă pînire feudal ă suprapus ă tuturor celorlalte stăpîniri particulare. Totu ş i ş i izvoarele mai vechi — la sfîr ş itul secolului XV. Aceasta se exprim ă prin faptul c ă în concep ţ ia medieval ă p ă mîntul întreg al ţă rii apar ţ ine (ca un drept superior) domniei. Dificultatea const ă nu numai în faptul c ă izvoarele sînt foarte reduse. Abia spre sfîr ş itul secolului XVI se pare c ă domnii încep s ă fac ă delimitare între bunurile lor private ş i cele ale statului. La orice muta ţ iune de st ă pînire domnul intervenea. dar în special în acea confuzie specific ă începuturilor vie ţ ii de stat. de pild ă . con ţ in unele men ţ iuni din care se poate deduce c ă aceast ă delimitare nu s-a produs dintr-o dat ă ş i c ă ea este rezultatul unui proces mai îndelungat. precum ş i teritoriul statului cu domeniul privat al ocîrmuitorului statului. cînd nu s-a tras linia de demarca ţ ie între proprietatea statului ş i proprietatea privat ă a domnului. donative sau cump ă rate. In calitatea aceasta de st ă pîn suprem asupra întregului p ă mînt al ţă rii. O delimitare precis ă între bunurile statului ş i bunurile private ale domniei se lovea de concepţia medievală referitoare la drepturile domnului asupra teritoriului ţă rii ş i a veniturilor ţă rii. tot el dispune ca din cancelaria lui s ă se emit ă acte de confirmare pentru acele st ă pîniri care se aflau deja în st ă pînirea unor particulari.

Ibidem.ca s ă le fie de ocin ă ş i de ohab ă . p. Surete ş i Izvoade. Toader. La 1579 Petru Voievod dăruieşte lui Hilip. Documente privitoare la ţ inutul Orneiului. S a v a. în calitate de st ă pîn suprem al ţă rii. pentru mo ş iile împ ă r ţ ite între rude. XIX. 30. La orice muta ţ iune de st ă pînire feudal ă . confirmarea pentru schimb de st ă pîniri ş i alte cazuri. COSTACHEL funciare noi.. 298. pentru cele mo ş tenite. Darea calului era practicată în cazuri foarte variate : ş i la trecerea p ă mîntului str ă mo ş esc în mîinile mo ş tenitorilor. O altă manifestare a dreptului suprem al domniei asupra pămîntului constituie reluarea moşiilor de către domn. încercare asupra dominiului eminent. p. ş i mi-au dat un cal. * A. La 1602 Ieremia Movil ă înt ă re ş te st ă pînirea lui Dancu asupra unui loc cu mori ş i fîna ţ pentru care a dat domnului un cal 3 . Darea calului simbolizeaz ă r ă scump ă rarea p ă mîntului de la st ă pînul suprem al ţă rii — domnul. în orice muta ţ iune de st ă pînire asupra p ă mîntului este legat ă de un obicei medieval. Acelaşi lucru este practicat şi îtn cazurile de confirmare a st ă pînirilor. p. în documente specificîndu-se c ă „domnia mea am iertat calul" 5 . iar oi dau domnului un cal ş i o cup ă . r P. ş i la vînz ă ri. 23. I.. G h i b ă n e s c u. în cazul stingerii descenden ţ ilor de linie masculin ă a st ă pînilor mo ş iei. La 30 iunie 1477 Basarab cel B ă trîn înt ă re ş te lui Badea ş i lui Ivan cîteva sate „.216 V. A r i o n.. ş i la dania ini ţ ial ă . Cr ă ciun ş i Ilie satul M ă n ă ile ş ti în ţ inutul Bac ă ului pentru 4 cai ce-au dat domniei2. In 1415 Mircea Voievod în Ţara Romînească dăruieşte boierna ş ilor Vlad cu nepo ţ ii s ă i satele Biela ş i Prislop. p. C. ' ■ ' ■ 2 3 P . Acest obicei a existat ş i în Moldova. avînd aceea ş i semnificaţie". Interven ţ ia domnului. de larg ă r ă spîndire — darea calului. Astfel se cere confirmarea domnului pentru satele vîndute. pentru c ă le-au fost vechi moşii"1. 110. Cîteodată domnul ţă rii renun ţă la darea calului... ş i la împ ă r ţ iri. 122. noul st ă pîn este obligat s ă dea domniei unul sau mai mul ţ i cai. obiceiul de darea calului simbolizeaz ă dreptul superior al domnului asupra întregului pămînt al ţării4. Mihailă. P a n a i t e s c u . 5 D. Astfel. p. Documentele Ţă rii Roniîne ş ti. Gh.

ş i a ş eze acolo dou ă sate .. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare. M. el putea s ă acorde ş i scutirea de predare a mo ş iei. Acest drept al domniei se exercit ă în decursul secolelor XIV—XVII. Nimeni nu avea voie să facă vreo nouă aşezare fără să aibă o aprobare prealabilă din partea domniei. Dup ă cum domnul acorda scutirea de darea calului. Dominiul eminent se extindea ş i asupra dreptului de întemeiere a satelor noi. I. se men ţ ioneaz ă c ă el .ă nu fie". Evolu ţ ia lui oglinde ş te raportul de for ţ e între domni şi boierime — dreptul de retragere a moşiilor apărînd la mijlocul secolului XV — ca un indiciu de întărire a puterii domneşti. nelocuit apar ţ ine domnului. iar hotarul acestui pustiu este delimitat în felul urm ător : „c!it vor putea să cuprind ă 3 sate pîn ă la îndestulare" 2. P ă mîntul pustiu.. St ă pînii de p ă mînt avînd obliga ţ ia s ă presteze serviciul militar. p. op.. 403. 3 A. Prădalica. 18. la 1574. la 1435 Ş tefan Voievod aprob ă înfiin ţ area a trei sate lui Petru Hudici — men ţionînd în documentul respectiv c ă aceste sate vor (fi a ş ezate într-un loc pustiu. de aceea în astfel de cazuri stăpînii moşiilor — boierii şi m ănăstirile — erau obliga ţ i s ă cear ă aprobarea st ă pînului suprem al p ă mîntului ţă rii.. cit.—le-a cump ărat de la domnia mea ş i ne-a dat cai buni ş i 400 zloţi tătăreşti. ca să . In Moldova. atunci cînd printre mo ş tenitori nu r ă mîneau ciecît femei. C o s t ă c h e s c u ." 3. Vezi. p. nu numai la cele donative. care se aflau în mîinile boierilor şi slujitorilor. în Moldova logof ă tul Ion Golia cap ă t ă dou ă locuri în pustiu.DOMENIUL FEUDAL 217 In Ţ ara Romîneasc ă aceast ă institu ţ ie poart ă denumirea da „pr ă dalica" '. Dreptul domnului de a retrage mo ş ia era general ş i se aplica la toate mo ş iile ţă rii. Exercitarea în fapt a dominiului eminent n-a fost aceea ş i în cursul vremurilor. Domnul avea o putere exclusiv ă asupra întemeierii aşezărilor noi. Sa v a. 1 2 . dar şi la cele care aparţineau ob ş tilor s ă te ş ti. domnul dispunea de mo ş ia r ă mas ă f ă r ă b ă rba ţ i. Spre sfîr ş itul secolului XVI. ceea ce în documentele vremii era definit prin formula „pr ă dalica .

252. In afar ă de acest sat ş i toate celelalte au fost risipite cîte se aflau pe R ă ut. p. după cum se acordau confirm ă ri pentru st ă pîniri de sate. Că domnul avea dreptul suprem de stăpînire asupra robilor rezult ă ş i din faptul c ă la schimbarea de domni se acordau confirm ări pentru stăpînire de robi. Acei care nu respectau acest drept suprem de stă pînire al domniei erau pedepsiţi. Rom. Ş t e f u l e s c u . A. p. XVI.. 101. COSTACHEL In ceea ce prive ş te a ş ezarea satelor noi domnul ţă rii exercita acela ş i drept ş i în Ţ ara Romîneasc ă . prii)... tot a ş a ş i robii f ă r ă st ă pîn erau socoti ţ i ca robi domne ş ti. Ca pedeaps ă satul acesta a fost dat în st ă pînirea unor boieri. umblînd prin ţ ar ă ş i dînd de robi f ă r ă st ă pîn. La 1531 m ă n ă stirea Tismana ob ţ ine dreptul „s ă fac ă sat la vadul Bistre ţ ului" '. Acesta este cazul satului Z ă vadini din Moldova.218 V. Ibidem. p. Tot domnului îi revine ş i dreptul de st ă pînire asupra robilor. Astfel. A. Ibidem. p. Tismana... cînd globnicii s-au apucat s ă treac ă în catastihul domnesc pe robii m ă n ă stire ş ti. Dup ă cum p ă mîntu! f ă r ă st ă pîn revenea domniei." 2 In baza acestui drept. Dup ă ce s-a constatat gre ş eala globnicilor. voi.. voi. îi treceau în categoria celor domneşti. In asemenea situaţie s-a pomenit m ă n ă stirea Tismana în 1562. I I . 393. 210. denumi ţ i în document . III.ş i întemeieze sate 3 . care satisfac în mare m ă sur ă nevoia bra ţ elor de munc ă de pe mo ş ii. A. XVI. Domnul motiveaz ă ac ţ iunea lui în felul urm ă tor : „Acest sat a fost din zilele de demult ocina şi dedina noastră dreaptă domneasc ă ş i au întemeiat acolo acest sat ni ş te oameni f ă r ă ş tirea noastr ă domneasc ă . care a fost risipit de către Alexandru Voievod ca să facă o scutărie (cetate) domneasc ă . voi. domnul putea să risipească unele sate.b ă trîni ş i drep ţi ţigani de mo ş tenire [ai m ă n ă stirii] ca ţ igani domne ş ti". XVI. în 1569 în Moldova nişte oameni au întemeiat un sat f ă r ă s ă aib ă aprobarea cuvenit ă a domnului. In schimb locuitorilor li s-a dat loc în alt ă parte ca să . Pentru aceasta l-am luat de la ei. Globnicii domnului. 1 2 3 Doc. II. dînd în schimb locuitorilor din aceste sate locuri în altă parte. B. ist. robii din nou au fost trecu ţ i în st ă pînirea m ă n ă stirii Tismana 4.. .

Imunitatea este un atribut al propriet ăţ ii feudale pe care domnul este silit s-o recunoasc ă .. Veniturile ţă rii ş i ale domniei Vezi cap. C a n t e m i r .. domnul primea de la populaţia ţării birul şi tot felul de dăjdii. ş i la locurile unde s-au socotit. ceea ce reprezentau veniturile domniei. care îi revin în virtutea dreptului de dominium eminens. le-au Vezi cap. Cam acela ş i lucru rezult ă din r ă spunsurile date de c ă tre divanul Moldovei generalului Entzinberg în 1782. ca s ă fie tîrguri. Pascu. încasarea dăjdiilor. întemeierea satelor noi. fapt care se explică prin insuficien ţ a izvoarelor. dintr-un început loc domnesc au fost. Dimitrie Cantemir spune: „Toat ă Moldova de odinioar ă . Problema domeniului domnesc este foarte Domeniul domnesc Puţin studiată. Prin recunoa ş terea acestui privilegiu clasei stă pînitoare. trad. însăşi acordarea privilegiului imunităţii are loc m virtutea dreptului suprem al domnului în calitate de st ă pîn asupra întregului p ă mînt al ţă rii2. stăpînirea robilor. la începutul secolului XVIII. S-a putut vedea ş i din partea referitoare la dominium eminens c ă domnul socotea întregul p ă mînt al ţă rii ca „ocina" sa. In virtutea dreptului s ă u de dominium eminens. acordarea privilegiului imunit ăţ ii ş i altele. Astfel acest drept al domniei apare sub diferite aspecte : repartiţia bunurilor funciare. De aceea orice muta ţiune de stă pînire asupra p ă mîntului sau a robilor necesita o confirmare din partea domniei. a fost patrimoniul unui singur domn ş i letopiseţele şi actele vechilor domni arată destul şi prea destul" 3. Descrierea Moldovei. De pildă. iar domnul ţă rii avea dreptul suprem de st ă pînire asupra acestor bunuri care asigurau existen ţ a boierilor ş i slujitorilor s ă i. Imunitatea. Aceste venituri constituiau una din formele de exploatare a statului feudal1. domnul concesioneaz ă o parte din veniturile sale.DOMENIUL FEUDAL 219 Pamîntul şi robii produceau venit clasei stăpînitoare — feudalilor. situa ţ ie pe care o oglindesc îndeajuns documentele interne. reluarea mo ş iilor pră dalice. Acela ş i lucru se poate constata şi pe baza altor izvoare. D. în care se spune: „Tot locul ţă rii Moldovei. 231 . p. G.

220 V. ca : drepturile domniei asupra stă pînirilor funciare ş i drepturile asupra veniturilor rezultate de la aceste st ă pîniri. ca pre ni ş te mo ş ii domne ş ti. G h i b ă n e s c u . satele cu popula ţ ie aservit ă feudalilor formînd domeniul lor. Printre aceste sate erau unete care reprezentau st ă pînirile str ă mo ş e ş ti ale boierilor. domnia mea. legate de acestea s-ar putea da r ă spuns ş i întreb ă rilor: 1) dac ă s-a defalcat do1 T. spre îndestularea orăşenilor.a ş ez ă rile noi se puteau întemeia numai cu aprobarea domnului.. ora ş ele c ă rora le aparţineau mo ş ii întinse: p ă mîntul nedes ţ elinit ş i în cea mai mare parte nelocuit. Se pare c ă venitul acestor sate era folosit pentru nevoile ţă rii — între ţ inerea oastei. Uricariul. p. cu locul împrejur îndestul. Satele aservite dădeau dijma stăpînilor. 252. Dintrrun document al lui Moise Movil ă din 15 ianuarie 1638 reiese care era rostul satelor domne ş ti : „Drept aceasta. Alexandru cel Bun d ă ruie ş te la 1400 lui Dan Vame ş ul un loc de ş ase sate men ţ ionînd c ă dania sa se face din „ocina şi moşia noastră strămoşească" (OT Hainnx npaBoio OTHHHV H b) 3 Dup ă ce am v ă zut variatele aspecte ale st ă pînirilor precum ş i diferite venituri.. In primele secole este foarte greu s ă se fac ă o delimitare precis ă între patrimoniul statului ş i domeniul privat al domnului.. plata haraciului. 3 C o d r . p. au dat danie cui au vrut. acordate slujitorilor pentru credincioasa slujb ă . II. T C o d r e s e u. prestînd unele slujbe de folos ob ş tesc. 321—322. mai pe urma stăpînitorii domni. 262. lorlalte forme de st ă pîniri a p ă mîntului : satele libere — constituite în ob ş ti . e necesar ă l ă murirea altor probleme. dup ă slujba ş i cinstea fie ş tec ă ruia" '.. COSTACHEL numit ş i le-au f ă cut tîrguri. el însu ş i era un feudal. altele proveneau din dona ţ ii domne ş ti. Satele libere pl ă teau birul ş i dijma. iar domnului îi plăteau birul. Domnul era nu numai suzeranul suprem al ţă rii. XI. e s cu. P ă mîntul nedefriş at era rezervat în întregime domnului. ceea ce rezult ă din faptul c ă . XI. domeniul s ă u fiind alc ă tuit din numeroase sate. 1 Gh. St ă plnirea suprem ă a domnului era suprapus ă tuturor ce-. Locuitorii tîrgurilor d ă deau dijm ă ş i vam ă — acest venit fiind considerat al domniei. p. am luat toate mo ş iile lui ş i li-am dat ş i am miluit pe cine ne-a slujit nou ă " 2. . Uricariul.. Surete ş i Izvoade.

postav — specificînd c ă ele provin din „casa domniei mele". P a n a i t e s c u . Cercetarea izvoarelor arat ă c ă satele domne ş ti f ă ceau parte din patrimoniul ţă rii. 77. In documentele Ţă rii Romîne ş ti sînt numeroase men ţ iuni din care rezult ă c ă domnii acord ă m ă n ă stirilor diferite produse naturale: grîu. La 1409 m ă năstirea de la Strugalea. Termenul „dom" in actele slavo-romine. 2 P. 3 Ibidem.DOMLNIUL FEUDAL 221 meniul privat al domniei din teritoriul întreg al ţă rii ş i 2) dac ă s-a produs separa ţ ia între bugetul ţ ârii ş i bugetul privat al domnului. p. Bogdan. p. 244—248. brînz ă . 10 postavuri de manta ş i 10 postavuri de înc ă lţă minte" . Mircea r. în „Studii". mai ales din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele lui Ş tefan cel Mare. împreun ă cu „dresul (uricul) cel mare ce am avut domnia mea de la mo ş ul nostru. de la b ă trînul Alexandru Vod ă pe acele dou ă sate" 4 . p. ca o unitate economic ă care cuprinde toate ramurile gospod ă riei '. I. de care domnul dispunea în virtutea dreptului de dominium eminens.el Bătrîn contribuie în fiecare an la întreţinerea mănăstirii Tismana cu urm ă toarele produse: „din casa domniei mele pe fiecare an 10 burdufe de brînz ă . existenţa domeniului privat al domnului în secolul XV este atestat ă de un material documentar destul de bogat. 10 ca ş cavale. La 1479 domnul Moldovei doneaz ă Mitropoliei Suceava dou ă sate. In ceea ce prive ş te prima problem ă . Domeniul privat al domnului îns ă este denumit ca orice domeniu feudal — „uric" în Moldova ş i „ohaba" în Ţ ara Romîneasc ă sau cu termenul de ocin ă în ambele ţă ri. 4 I. Astfel. In Moldova. La 1488 acela ş i domn doneaz ă m ă n ă stirii Putna satul ' V . P. Din men ţ iunile referitoare la „casa" domniei se poate deduce c ă din secolul XV a existat domeniul domnesc. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. I. 233 . se pare c ă înc ă din secolul XV domnii aveau propriul lor domeniu. capătă din „casa" domnului 15 g ă le ţ i grîu ş i dou ă butoaie de vin 3 . C o s t ă c h e l . 1953. p. vin. 10 p2ă turi. Termenul de casă (dom) este folosit în izvoarele slavone cu sensul de moşie. de domeniu feudal. I. Rămîne de văzut din ce seţ c o m p u n e a e l ş i d a c ă a ş a-z is e le „ sa te d o m n e ş ti" f ă c e a u parte din el. 106. ctitoria unor boieri.

Dar cel mai de seam ă document este acela în care Ş tefan cel Mare denume ş te satele de curînd cumpărate ca „uric al domniei mele". neclintit. la 1519 se vorbe ş te de ocina domneasc ă . pild ă . B o g d a n . I. COSTACHEL s ă u de ba ş tin ă (miTOMoe) Cosminul în ţinutul Cern ă u ţilor precum ş i morile de ba ş tin ă din Tîrgul Ş iretului '. care avea pe Valea Trotu-ş ului o serie de sate — Borze ş ti. de.. Doc. VI. Bogdan. 333.222 V.. izvoarele folosesc ş i termenul ocin ă . cit. Patr ăş -cani. Relativ la domeniul privat al lui Ştefan cel Mare găsim unele indicaţii şi în documentele din secolul XVI.. I. XVI. asupra c ă ruia domnul exercita dreptul de dominium eminens. Pentru desemnarea domeniului privat al domnului.. p. ist. rezultă c ă domnul a avut domeniul s ă u privat.. s ă fie domniei mele ş i fiilor domniei mele ş i nepo ţilor şi strănepoţilor domniei mele mai sus zisele sate.. Rom. op. Coste ş ti ş i Negoie ş ti 3 . La sfîr ş itul secolului XVI — la 6 septembrie 1598 — Mihai Viteazul trece într-un hrisov 23 sate ale sale din jude ţ ul Romana ţ i.. din jude ţul Romanaţilor. toate satele. Ibidem. o p. Prin faptul c ă satele cump ă rate constituie uric cu tot venitul al domniei. pe care le-am cump ă rat domnia mea. 172. unde au existat turme de oi. R o s e t t i . R ă dean ă . deosebit de teritoriul ţă rii. la fel cu ceilalţi feudali. Ştefan Voievod Bătrînul" 2. Cerna. In Ţ ara Romîneasc ă . I. . de ohab ă . priv. B.. cump ă rînd 16 sate cu 1490 zlo ţ i de la diferi ţ i boieri „a lipit toate acestea de mai sus numitele sate ş i sili ş ti c ă tr ă tîrgul nostru Vasluiul ş i s ă ţ ie domniei mele uric cu tot venitul ş i fiilor domniei mele ş i nepo ţ ilor" 4 . De aceea. p . o parte din One ş ti. Aceste sate făceau parte din domeniul privat al lui Ş tefan cel Mare. 481. care constituie pentru el ş i fiii s ă i „ohaba" : „s ă fie ale domniei mele ş i fiilor. care s-a atins de aceast ă avere dom1 3 3 1 5 R. In documentul de mai sus este menţ ionat c ă satul Negoie ş tii la Trotu ş ş i o jum ă tate din satul Cos-te ş ti „a avut-o z ă logitur ă moa ş a lor Cerna de la mo ş ul domnului. 1 70 . Documentele lui Ş tefan cel Mare. p. Un oarecare Petru. p. voi. La 1491 Ştefan. p. din documentul din 19 martie 1570. Astfel.. 336-341. cit.. I. în vecii vecilor" 5 . pe care le-am cump ă rat cînd am fost domnia mea boier. află m c ă Ş tefan cel Mare a pus amanet satul s ă u Ne-goieştii la un oarecare.

p. fiica domniei mele. II. Mihai Viteazul de asemenea are grij ă ca s ă constituie domeniul mamei sale.DOMENIUL FEUDAL 223 nească — „a tuns nişte oi pe ocina domnească" fără ştirea domnului — a pierdut dreptul asupra satelor st ă pînite '. ist. de la bunicul domniei mele. p. Ibidem. la moartea domniei sale. voi. 290. In secolul XVII. Moise Movilă moşteneşte satele unchiului s ă u Miron Barnovschi 6 . prea iubita mam ă a domniei mele.. R XVI. ca s ă ţ ie ş i s ă le st ă pîneasc ă domnia ei în via ţ a ei.. 321. în Moldova izvoarele învedereaz ă tendin ţ a domnilor de a ară ta existen ţa satelor care reprezintă „ocina noastră dreaptă domnească" (npaBaîa oTHHHa Hauia rocrtoo. voi. se f ă cea o distinc ţ ie din ce în ce mai precis ă . B. p. La 1638. G h i b ă n e s c u . La 26 septembrie 1597 trece într-un hrisov special cinci sate „pentru c ă am dat ş i am d ă ruit domnia mea cu aceste sate mai sus scrise. La 14 mai 1580 Mihnea Turcitul întăreşte m-rii sf. Din toate aceste men ţ iuni risipite în diferite documente se poate trage concluzia c ă . La 1590 Mihnea Voievod cump ă r ă dou ă sate : Pope ţii — sat boieresc de mo ş tenire — ş i satul B ă nciule ş ti — „dedina megie ş ilor" — f ă r ă capete. în Moldova. IV. S a v a. I. XVI. Rom. ist. A.apcKa )2. s ă fie ei de ohab ă aceste sate mai sus scrise" 4. Satele de felul acestora sînt denumite în izvoarele vremii „sat drept Doc. priv.p. In afară de domnul ţă rii. Rom.. VI p. Izvoarele vorbesc ş i de satele de mo ş tenire ale domniei. . Existen ţ a unor sate care sînt mo ş tenite de către domnie de asemenea presupune existenţa unui domeniu privat al domnului. doamna Tudora.. voi. 102... mai aveau domeniile lor private ş i membrii familiei domne ş ti. Troiţa de lîngă Bucure ş ti satul M ă ne ş tii. Doc. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. Cin. priv. O copie dup ă un document inedit în posesia Valeriei Cost ă chel. cu privire la bunurile funciare ale domniei — separate de bunurile ţă rii. 473. s ă fie satele mai sus zise ale (Floric ă i). care „a fost de mo ş tenire al domniei mele. cit. numai p ă mîntul ca s ă fie ocina ş i ohaba fiicelor sale Elena ş i Ecaterina 3. op. ră posatul Mihnea Voievod" 5.. Domeniul privat al domnului era alc ă tuit în special din tîrgurile ş i satele care ţineau de ele. treptat. 150.

. priu.' Ibidem. 34. p. ci este drept domnesc ş i l-am cump ă rat domnia mea acest loc pentru ş apte mii de aspri" 3 . p. 70. Istoria unui asemenea sat este oglindit ă într-un document moldovenesc din 1586. Documente privitoare la tirgul ş i ţ inutul Orheiului. voi. „satul Holoveţul a fost drept domnesc ascultător de ocolul Badeuţi". . ' T. In secolul XVI este v ă dit ă 1 s 3 A. p. In secolul XVI se pare c ă se precizeaz ă din ce în ce mai mult deosebirea între satele domneşti şi satele drepte domneşti. p. op.. In Moldova. Sa v a. Documente bucovinene. Un oarecare Crîstea are pîr ă pentru acest sat. 8 T. No ţ iunea aceasta de sat drept domnesc. CT>TBOpeH H ocbflJiaH 3a OTUH H po/iHre/iH r-Ba MU ) 5 . voi.. I I I . De obicei izvoarele con ţin preciz ă ri de felul acestora : „Satul a fost drept domnesc ascultător de ocolul laşilor" ... XVI. COSTÂCHEL domnesc" ( e^Ho cejio npaBa rocnojapcKo ) ' . cit. Satele domne ş ti cap ă t ă astfel forma unei remunera ţ ii pentru slujitorii domnului ş i de aceea trec deseori din mîn ă în mîn ă . După cum s-a menţionat mai sus. 7. se specific ă : „acel sat n-au fost pentru hiclenie. I. B ă l a n .. are ca baz ă curţile domneşti cu satele respective. II. p. p. 180 ' A. voi. 69. Este vorba de satul Mîndre ş ti de pe vremea lui Ş tefan cel Mare. Izvoarele vorbesc de satele „domneşti" de la întemeierea ţării4. ist. Rom. 235. socotind c ă are drepturi asupra lui fă ră s ă reu ş easc ă deoarece „şi alţi boieri au avut priviliile asupra acelui sat" care „demult a ie ş it din mîinile lor ş i a umblat din mîn ă în min ă . precum ş i de sate drepte domne ş ti care au fost f ă cute ş i întemeiate de către domnie (e/mo cejio npaBa rocno/iapcKo.224 V. B ă l a n . Documente bucovinene. s-au fost dintr-a noastr ă dreapte sate de prinprejur ce ascult ă din cur ţ ile noastre de la H ă rm ă ne ş ti" 2 . precum şi tîrgurile cu ocoalele lor. la 1551 punîndu-se în discu ţ ie originea unui sat. domnul distribuia satele domneşti acelora care îşi făceau cu credinţă slujba faţă de ţară. care pîn ă la urm ă a ajuns în st ă pînirea m-rii Sucevi ţ a. S a v a . ş i to ţ i acei au fost cui au. A. La 4 august 1583 Petru Voievod face dania m-rii Sava de lîng ă Ierusalim un loc la Ia ş i pentru ridicarea unei biserici ar ă tînd c ă „acest loc nu este luat cu vreo sil ă sau pr ă d ă ciune de la cineva. oare apare în secolul XVI.dat domnii" 6. 69 Doc. I I .

La 3 aprilie 1588 Petru Ş chiopul scoate la vînzare satul Seviţa în ţinutul Covurluiului. în urma unui proces de r ă scump ă rare din serbie a ţă ranului Neac ş u cu feciorii s ă i. G i u r e s c u. voi. priv. 15 — Viafa feudală — c. ci face parte din domeniul s ă u privat.. din cauza necesităţii de a plă ti haraciul Porţii otomane ş i alte cheltuieli.au umblat rumînii cu vicle ş ug ş i în ş el ă ciune". fie c ă a fost cump ă rat pe bani. începînd din veacul XVI. Aceea ş i neclaritate o întîlnim ş i în ceea ce prive ş te separaţia venitului domnului de vistieria ţă rii.". la 5 decembrie 1636 Matei Basarab. Studii de istorie social ă . c ă ci banii nu i-am pus în vistiriia domniei mele. confiscă banii ţăranilor plătiţi m-rii Troiţa de lîngă Bucureşti. de ş i s-ar p ă rea c ă domeniul domnesc a existat ş i în secolul XV.. a ap ă rut tendin ţa de separare a bugetului de venituri ş i cheltuieli al ţării şi de a crea un buget personal. deoarece „Ştefan cămărarul şi mergînd cu o desetină la Soroca şi au păgubit 6 000 de aspri ş i tîmplîndu-se di au m ă rsu la Ţ arigrad i s-au întîmplat acolo moarte ş i acei bani nu i-au mai plă tit domniei mele. venitul personal al domnului-se confunda cu vistieria ţă rii. Ca ş i :n cazul domeniului.. Rom. A ş adar. o delimitare precis ă nu se poate face. De pild ă . Satul e cump ă rat de m-rea Galata iar în document se precizeaz ă c ă „domnia mea pentru acei bani li-aim dat acest sat. dar este evident că se merge sore separarea domeniului privat al domnului de cel al întregii ţă ri.. p. Cu timpul îns ă . 8547 . 89. dici domnia me am scos aceast ă mo ş ii la vînzare. el începe s ă se contureze abia spre sfîr ş itul sea> 1 2 Doc. Din acest document aflăm că vistieria domnului era distinctă de acel buget din care se f ă ceau cheltuielile pentru nevoile ţă rii. la început. ist.DOMENIUL FEUDAL 225 tendin ţa domnilor de a face deosebirea între satele drepte domne ş ti ş i satele domne ş ti în preciz ă rile men ţ ionate mai sus ca : satul n-a fost luat „cu vreo sil ă sau pr ă d ă ciune" sau „pentru hiclenie" — adică n-a rezultat din exercitatea dreptului de dominium eminens al domnului. Vistieria domnului apare în izvoare ş i cu denumirea de c ă mar ă . exprimîndu-se în felul urm ă tor : „ara luat domnia mea to ţ i banii pe seam ă domneasc ă la c ă mar ă " 2 . A. C. socotind c ă . atribuind curţii anumite venituri. fie c ă face parte din satele ce ţ in de ocoalele tîrgurilor ş i c ă a fost de mo ş tenire. p. XVI. ci i-arn dat în trebili ţă r ă i" 1. III. 383. Se în ţ elege c ă aceast ă problem ă e înc ă neclar ă .

în special. trad G. XIV—XV . . Dar ş i în stadiul actual al cercetă rilor este evident c ă stă pînirea boiereasc ă asupra p ă mîntului la noi apare în perioada prefeudală . Separa ţ ia veniturilor domnului de cele ale ţă rii de asemenea începe s ă se profileze spre sfîr ş itul secolului XVI ş i nu este îndeajuns precizată nici în cursul secolului XVII. izvoarele noastre oglindind. Formarea marelui domeniu boieresc în ţă rile romîne reprezint ă una dintre problemele asupra c ă reia de ş i s-a scris mult. pentru trebuin ţ ele statului" l . de ş i ea a manifestat mult ă vreme o deosebit ă viabilitate.. desp ă r ţ ir ă veniturile care mai înainte se strîngeau la un loc ş i pentru nevoile domnului ş i. reprezintă una dintre cele mai importante probleme pentru în ţelegerea structurii societăţii feudale. St ă pînirea p ă mîntului fiind baza orîn„ . din motive de utilitate ob ş teasc ă . Abia despre Dimitrie Cantemir se poate spune c ă are un buget propriu. !32. . la uneltele agricole şi tehnica agricolă în perioada de trecere de la societatea gentilică la cea feudal ă . p. Insuficien ţ a izvoarelor constituie cel mai mare neajuns în aceast ă direc ţ ie. . perioada de declin al acestei institu ţ ii. totu ş i mai sînt multe lucruri care n-au fost l ă murite pîn ă la capăt. Descrierea Moldovei. domnij. deci anterior întemeierii statului feudal. 1 D. separat de cel al ţă rii. ş i dona ţiile lor p ă reau c ă vor absorbi tot venitul ţă rii. Pascu.i u duirii feudale. dup ă cum rezult ă din Descrierea Moldovei: „Fiindc ă îns ă cu vremea num ă rul boierilor se prea sporea. reconstituirea procesului Domeniul boieresc YIV vv in sec. u.■ • . „ . .. Domnul ş i membrii familiei domne ş ti apar în calitate de mari feudali cu forme de exploatare caracteristice ş i pentru ceilal ţ i st ă pîni de p ă mînt. Unul dintre aspectele fundamentale în cercetarea acestor probleme e acela al originii st ă pînirii boiere ş ti. Nu dispunem decît de crîmpeie de informa ţ ie cu privire la obştea sătească în epoca ei de înflorire. a caraci terului sau ş i a dezvoltam sale. Ca punct de plecare pentru apari ţ ia st ă pînirii feudale asupra p ă mîntului este proprietatea privat ă asupra p ă mîntului. Or. C a n t e m i r . . Nu dispunem încă de date arheologice concludente referitor la dezvoltarea forţelor de producţie. v de formare a marelui domeniu.226 V. . . > . COSTACHEL lului XVI.

. prin adîncirea principiului de proprietate individuală.r mîntului ş i apoi sili ţ i s ă munceasc ă pe p ă mîntul altora. XIII. Al ă turi de aceast ă form ă de st ă pînire boiereasc ă . La 1388 boierii apar în calitate de st ă pîni de sate pe care le doneaz ă bisericii. cu timpul însă. In ob ş tea s ă teasc ă proprietatea privat ă exist ă al ă turi de cea colectivă 1. care s-a desprins de ob ş te. Această form ă de stă pînire a p ă mîntului cap ă tă o largă răspîndire în primele secole de existenţă a ţărilor romîne.DOMENIUL FEUDAL 227 proprietatea privat ă asupra p ă mîntu'ui apare în sînul ob ş tii s ă te ş ti. de la începutul domniei lui Mircea cel B ă trîn. în perioada de trecere de la societatea gentilic ă la cea feudal ă . Ibidem. st ă pînirea feudal ă existent ă în. de danie domneasc ă — beneficiul. Doc. Dac ă la început în sînul ob ş tii s ă te ş ti a existat o egalitate de drepturi în ceea ce prive ş te proprietatea pă mîntului. 42. apare stratificarea socială. Astfel unii dintre cop ărta ş i au fost deposeda ţ i de mijlocul cel mai de seam ă de produc ţ ie al vremii — p ă mîntul — ş i redu ş i la situa ţ ia unor oameni dependen ţ i. boierul Nan Udob ă 3 care face danie m ă n ă stirii Cozia satul s ă u C ă limă 1 2 3 Vezi cap. priv. izvorînd din necesitatea domnului de a. In Ţ ara Romîneasc ă . boierul s ă u Costea st ă pînea satele Vi ş tea de Jos ş i Vi ş tea de Sus. Acest proces de diferenţiere social ă este rezultatul acumul ă rii p ă mîntului ob ş tesc în mîinile unor membri ai ob ş tii în dauna altora. pl ă tindu-le renta feudală . Izvoarele romîne ş ti încep s ă oglindeasc ă existen ţ a st ă pînirilor boiere ş ti din secolul XIV. De pild ă . alături de ei se consolidează categoria celor boga ţ i. Prima etapă în constituirea stăpînirii boiereşti o formează acapararea p ă mîntului ob ş tii de c ă tre unii cop ă rta ş i — ceea ce a dus la formarea boierimii gentilice . st ă pîni de mai multe delni ţ e. precum ş i jum ă tate de ocină — Arpaşul de Jos2. Ob ş tea s ă teasc ă.ş i asigura for ţ ele militare ş i organele de conducere în aparatul de stat feudal. XIV. p. Ace ş tia din urm ă vor forma categoria celor s ă raci. sînul societ ăţ ii prefeudale cap ă t ă un mare impuls de dezvoltare. ist Rom. va ap ă rea ş i st ă pînirea de „miluire". O nou ă etap ă începe dup ă apari ţ ia statului feudal. ş i apoi de numeroase sate c ă rora li se va spune boieri. 33. aceast ă etap ă se situeaz ă în perioada prefeudal ă . p. ini ţ ial ataca ţ i în dreptul lor de proprietate asupra p ă . Acum. B. .

u. Albul ş i Radomir sînt men ţ iona ţ i ca stăpîni de ocină în hotarul satului Jiblea '. Costea. ist. p. s . p. p. XV. op. De pild ă . boierul Vlad Adi ş 14 sate 7 . priv. care sînt identice cu cele ale stăpînilor lor : Ungureanul — Ungurenii. Ibidem. p. 135. C o s t ă c h e s c . şi anume că domeniul era alc ă tuit atît din satele de mo ş tenire. La 1414 un alt boier al lui Alexandru cel Bun — Cr ă ciun Belcescul — st ă pîne ş te satul Belce ş tii „unde-i este casa în veac" 5. La 1409 boierul Giurgiu Ungureanul si ă pînea cinci sate . p 270—271. Documentele citate mai sus arat ă . 20. c ă boierii au st ă pînit satele ş i în secolul XIV. ' C o s t ă c h e s c u. ' ! Ibidem. Insuficienţa izvoarelor şi num ărul restrîns de documente referitoare la secolul XIV ne dau prea pu ţ ine date pentru precizarea caracterului domeniului boieresc ş i formelor de exploatare. XIII. Belcescul a slujit de asemenea domnilor anteriori. I.ocinele" sale. Plotun — Plotuneşti. I. vornicul Vena st ă pînea 10 sate 6 . Intr-unul din aceste sate denumit Ungurenii se afl ă „casa lui". Vîlcul. p. fiind vorba de înt ă rire de sate. înt ă rite la aceast ă dat ă de c ă tre Alexandru cel Bun 3 . XIV. Rom. 254.. iar pe de alt ă parte. ■ Ibidem. 1 Doc. Despre acest fapt vorbesc ş i denumirile satelor. ° M. ' Ibidem.22 i V.. . fac posibil ă presupunerea c ă ace ş ti boieri s-au ridicat din boierimea gentilic ă . cit. pe de o parte. Belcescul — Belce ş ti. 44. care a ie ş it din sînul ob ş tii. locală . 64. la 1429 fiii lui Ivan vornic st ă pîneau 14 sate 8 . In istoria stăpînirii pămîntului în Moldova se pot face aceleaşi constatări. Un singur lucru poate fi precizat. 84. care a f ă cut slujb ă ş i predecesorului domnului din acea vreme ş i care cap ă tă actul de întă rire pentru satul s ă u Plotune ş ti 4. La 1411 izvoarele vorbesc de boierul Plotun. p. In primul p ă trar al secolului XV domeniul era compus din cîte 10—14 sate în Moldova. Secolul XV constituie o etap ă important ă în consolidarea ş i dezvoltarea domeniului feudal. cît ş i din cele de danie. La 1389 în actul de danie al m ă n ă stirii Cozia boierii Standul. * Ihidem. B. se poate presupune existenta anterioar ă a acestor st ă pîniri. 112. Documentele moldoveneşti. In cursul anului 1399 apar dou ă înt ă riri de sate ale unor boieri 2 . p.. COSTACHHL ne ş ti.

XV. 11 — 12. din 9 martie 1502. priv. In Moldova cre ş terea marelui domeniu boieresc se face mult mai accelerat. B. p.■ loacele. cit. pîn ă la mijlocul secolului XV domeniul este alc ă tuit din cîteva sate. Ibidem. Ş tef ă ne ş ti.DOMENIUL FEUDAL 229 In Ţ ara Romîneasc ă . care la 1480 st ă pînea 25 sate ş i p ă r ţ i de sate. înfrăţire. De pild ă la 1430 boierul Stoica are cinci sate '. XIII. ist. XVI. p. C ă ne ş ti. Deşi documentul este emis la 1502 — formarea şi creşterea acestui domeniu a avut loc în a doua jum ă tate a secolului XV. Partea a doua a documentului arat ă cre ş terea domeniului pe alte c ă i decît mo ş tenirea : danie domnească. Curtea lui Vîlcan. pîn ă la sfîr ş itul 1 2 3 4 s Doc. boierii Badea. dedine". La aceast ă dat ă ei st ă pînesc 30 sate ş i p ă r ţ i de sate. 91. 165—166. înc ă din 1395. Boierii Radu ş i Petru sînt fra ţ ii boierului Ticuci.. de pe vremea iui Ş tefan Mu ş at era în divan ş i ocupa un loc de frunte în timpul domniei lui Alexandru cel Bun ş i apoi în perioada urma ş ilor s ă i. p. La 1502 în domeniul fra ţilor s ă i au intrat o serie de sate din stă pînirile anterioare: Polovragi. Acesta este cazul lui Mihail de la Dorohoi. Ibidem. I.. Budoi. Cre ş terea continu ă a domeniului feudal 'în Ţ ara Romîneasc ă î ş i g ă se ş te oglindirea în actele de st ă pfnire ale boierilor Radu ş i Petru. p. Ibidem. I. înc ă la 1437 există domenii cuprinzînd cîte 50 de sate. de a nu sc ă pa nici o ocazie pentru a ad ă uga vreo st ă pînire nou ă la cele existente. Scurta. 124. p. danie particulară. la 1480 boierii Ticuri st ă pînesc 25 de sate ş i p ă r ţ i de sate 4 . XIV. op. deci caracteristică pentru această perioadă. Ibidem. ' M. Vlaicul ş i Radul — ş ase sate ş i jum ă t ăţ i de sate 2 . Rom. Strîmb ă ta ţ i ş i C ă te ţ i — care reprezintă „vechi ş i drepte ocine. 542—543. La 1469 boierul Mihail din Ru ş i are 13 sate ş i seli ş ti 3 . 143—144. cumpărătură. precum ş i 12 mun ţ i 5 . .. care la această dată stăpînea 52 sate 6. p. Vîls ă ne ş ti. voi. B. fiind unul dintre cei mai vechi ş i mai mari boieri în prima jum ă tate a secolului XV. C o s t ă c h e s c u. In a doua jum ă tate a secolului XV num ă rul satelor în st ă pînirea boierilor cre ş te necontenit. Din analiza elementelor componente ale acestui domeniu feudal se v ă de ş te o tendin ţă foarte pronun ţ at ă a st ă pînilor de p ă mînt de a folosi toate mij.

Hotin. la 1448 boierul Cernat Ploscarul st ă pîne ş te vreo 40 de sate. nu fac o excep ţ ie. popa Iuga. ceea ce a determinat ş i rolul politic pe care l-au jucat ei. st ă pîne ş te satul Buciumeani. Ibidem. Soroca ş i Orhei. boierul Mihail era gr ă m ă tic. mori ş i iezere. Faoe parte din divanul domnesc. semnalate mai sus. cînd tat ă l s ă u. COSTACHEL anului 1434. la Tutova. C o s t ă c h e s c u . 1 2 3 M. Aceste sate nu formeaz ă un domeniu compact. lui Petre Aron fa ţă de Turcia. p. mai tîrziu a crescut în special pe seama cumpărăturilor. Mai sînt ş i al ţ i boieri care au domenii asemănătoare ca proporţii. La începutul carierei sale. scriitor de urice (la 1422). ci ele sînt r ă spîndite în diferite regiuni : pe Ş iret. Un alt mare ş i bogat feudal este Mihul gr ă m ă ticul. cunoscut ş i ca Mihail logof ă t.1 lui popa Iuga. pris ă cile ş i ţiganii'. între ţ ine leg ă turile cu ţă rile vecine — cu Polonia ş i Turcia. Se bucur ă de mult ă trecere pe timpul lui Ş tefan Voievod ş i a lui Petru Aron. . popa Iuga în 1434 stă pîne ş te cinci sate. La venirea lui Ş tefan cel Mare. Ia parte activ ă la politica . De pildă. iar la 1443 are demnitatea de logof ă t. locuri pentru întemeierea satelor noi. Formarea marelui domeniu al logof ă tului Mihail se poate urm ă ri mai bine pe baza izvoarelor. Aceste dou ă domenii feudale deosebit de mari. ceea ce reprezint ă un caz destul de rar în istoria ţă rilor romîne. la care se mai adaug ă morile. Satele sale numeroase erau răspîndite în mai multe ţinuturi: Dorohoi. pornind de la un singur sat. I. Domeniul cre ş te ş i se consolideaz ă pe vremea lui Ş tefan cel Ma"e avînd la baz ă daniile domne ş ti. ele nefiind a ş ezate unele lîng ă altele. In urma acestei tră d ă ri satele sale sînt confiscate. case st ă pîne ş te peste 50 de sate ş i seli ş ti. Izvoarele oglindesc modul în care s-a format baza economic ă a acestor boieri. Formarea acestui domeniu este oglindit ă în izvoare începînd cu anul 1424 2 .. 383—384 op. 497—506.230 V. cit. p. pe Ş omuz ş i unele a ş ezate peste Prut. seli ş ti. p. Acest domeniu se compune din danii domne ş ti ş i din bunuri cump ă rate. 163. fiu. Ibidem. denumite „vislujenia" lui 3 . fiind unul dintre boierii credincioşi ai lui Petre Aron îşi găseşte ad ă post în Polonia.

. ist. cît şi în Ţara Romînească. 52. XIV. 92—93. jupînului Voicu. B. Oricare ar fi fost modul de achizi ţ ie a p ă mîntului care rotunjea st ă pînirile unui feudal — la baz ă st ă tea tot acapararea p ă mîntului ob ş tii. priv. In Ţ ara Romîneasc ă înc ă de la mijlocul secolului XV apar vînz ă ri de delni ţ e. XV. legat ă de aservirea ţă ranilor. Alexandru Aldea trimite urm ă toarea porunc ă s ă tenilor din Boru ş i: „s ă fi ţ i ascult ă tori. De pild ă . p. Chiar ş i în cazul achizi ţiilor prin cumpărarea satelor.. Formarea marelui domeniu. poate. ţăranii constrînşi de nevoile economice î ş i vînd p ă mîntul lor str ă mo ş esc.. ţă ranii sperau c ă vor reu ş i s ă scape de lan ţ urile serbiei. de ş i în această vreme ţăranii mai păstrează dreptul asupra delniţei strămoşeşti. boierul Vlaicu a cerut ajutorul domniei oa s ă ţ in ă în supunere pe ţă ranii din satul Boru ş i.. Nici în cazuri de mo ş tenire a satelor. are la bază stăpînirea saitelor provenite din moştenire.DOMENIUL FEUDAL 231 S-ar p ă rea c ă în Moldova la mijlocul ş i în a doua jum ă tate a secolului XV marele domeniu feudal întrece ca întindere ş i bog ăţ ie pe cel din Ţ ara Romîneasc ă din aceea ş i vreme. Rom. s ă -1 asculta ţ i ş i s ă -1 cinsti ţ i" 3. 211. In secolul urm ă tor acest proces se va accentua ş i mai mult. Procesul de vînzare a p ă mîntului ţă r ă nesc se vede foarte clar din-tr-un document de la sfîr ş itul secolului (datat între 1492—93) cînd din satul Gro ş eni se vînd opt delni ţ e 2. Cre ş terea marelui domeniu boieresc din secolul XV era indisolubil legată de aservirea ţă ranilor. Ibidem. Ibidem. XIII. precum ş i dreptul de str ă mutare. 1 2 3 Doc.. atît în Moldova. pentruc ă -i sînte ţ i veche ocin ă dreapt ă .. In Moldova. în situa ţ ia ţă ranilor nu se producea nimic nou.. iar în Ţ ara Romîneasc ă — înfr ăţ irea ş i a ş ezarea pe mo ş ie. un loc important îl joac ă ş i colonizarea. prin aceast ă porunc ă v a m d a t d e " ş t i r e c a n i c i u n u i c n e a z s a u b o i e r a l d o m niei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă ş i ohab ă ş i ca apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia" '. de ş i. danie domneasc ă ş i cump ă rare. In cazul daniilor domne ş ti ţă ranii erau atribui ţ i cu for ţ a boierilor. poruncindu-li-se supunerea : „s ă fi ţ i în supunere despre toate slujbele ş i d ă jdiile. p. cînd ele încăpeau pe mîna moştenitorilor. p. .

Astfel. Astfel. Negrilă Medeleanu" satul Dode ş ti 7 . Ibidem. 78. Dieni ş . Coica. Novac ş i Stra ţ imir ş ase sate. p. Iurie ş i Cozma ş i sora lor. P a n a i t e s c u . Dr ă goi. 203. men ţ ionîndu-se c ă fiii acestor boieri — Cornea. Acelaşi domn. ş i unchiului lor. la 1437 Vlad Dracu întăreşte boierilor Ruta ş . p. dru cel Bun d ă ruie ş te boierului Nicula ş i fra ţilor s ă i Mihail ş i Toader satul lui Berea5. p. proprietatea dev ă lma şă este oglindit ă în izvoarele vremii înc ă de Ia sfîr ş itul secolului XIV. 40 Ibidem. 193.232 V. Dragomir ş i Stan — vor avea parte de st ă pînire numai peste trei sate din cele ş ase 4 . 151. Albu şi Radomir '. La 1400 Alexan-. ş i verilor lor. Documentele moldovene ş ti. 177. Vîlcu.. Tendinţa de a ieşi din stăpînirea devălmaşă se vădeşte de la începutul secolului XV. La 1428 acelaşi domn întăreşte fiilor lui Stan Lucove ţ . ş i Ş andru dou ă sate — Lucove ţ ş i Pancou ţ i *. Simeon. Ibidem. . Ace ş tia st ă pîneau hotarul satului f ă r ă s ă se stabileasc ă partea fiec ă ruia. p. între anii 1400—1408 înt ă re ş te fiilor lui B ă tea ş i nepo ţ ilor lui Coman satele lor 2 . p ă r ă sindu-se modul de 1 2 3 4 5 8 7 P. Cos-tea. COSTACHEL In ceea ce prive ş te modul de st ă pînire a pămîntului de către feudali. Manea ş i Neagoe satele Valea ş i C ă lug ă rul 3 . La 1495 Ş tefan cel Mare înt ă re ş te unui grup de rude „lui P ă tiul ş i fratelui s ă u Petru ş i surorii lor Dră g ă linei. Costea. Ibidem. p. documentele Stăpînirea în devălmăşie atest ă ş i st ă pînirea în dev ă lm ăş ie. Toader ş i Necoară . In Ţ ara Ramîneasc ă . I. Motruna ş i fiilor lui Ş erbco. acesta apar ţ inînd mai multor fra ţ i ş i chiar unui grup de rude. M C o s t ă c h e s c u . Bratu. p. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. P. I. în Moldova de asemenea a existat st ă pînire boiereasc ă devălmaşă. la 1389 Mircea cel B ă trîn doneaz ă m ă n ă stirii Cozia o parte din satul Jiblea. Ibidem. La 1428 Dan II confirm ă slujitorilor s ă i — Peteu. în Moldova ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă se v ă de ş te o puternic ă tendin ţă spre st ă pînirea individual ă . care se afla în st ă pînirea boierilor — Stanciu. 5. Primele menţiuni cu privire la stăpînirea devălmaşă boiereasc ă se refer ă la începutul secolului XV.

veac. cit. Ibidem. 27.Petru Voievod ş i de la Aron Voievod ş i de la Eremia Voievod" 4. p.. Pentru aceasta. din privilegiile pe care le-au avut de la Alexandru Voievod ş i de la. ai lui Mustea ţă . ist. p. Documentele moldoveneşti. st ă pînirea dev ă lma şă va continua s ă existe ş i în cursul secolelor XVI—XVII. voi. cu numeroasele lor rude. la 1430 are loc împărţirea domeniului boierului Jum ă tate între fra ţii acestuia — Giurgiu. B o g d a n. Astfel. to ţ i nepo ţ i ş i str ă nepo ţ i ai lui Ioan ăş C ă potici. 62. 59. C o s t ă c h e s c u . p. 298—269. 142. Doc. se recurge la împărţirea domeniului. p. XVII. La 3 decembrie 1616 este confirmată stăpînirea slugilor — Stoica vatahul. Cu toate c ă tendin ţ a de împ ă r ţ ire a p ă mîntului cî ş tig ă un teren din ce în ce mai mare. 156 7 Ibidem. I ş van ş i Preda ş i cu to ţ i fra ţ ii lor ş i cu fiii lor — seli ş tea Cotr ă ceanilor din jude ţ ul Ilfov 7 . p. I I I . Ibidem. cîţi dumnezeu i-a dăruit" sau „cu fiii săi.. Se pare că în Ţ ara Romînească tendinţa de desfacere din stăpînirea devălmaşă era mai pronunţată decît în Moldova. op. 55. B. cu un num ă r mare de coproprietari s. La 20 aprilie 1617 Radu Mihnea întăreşte în Moldova boierului Lupul Bal ş ş i fra ţ ilor s ă i. IV. La 22 ianuarie 1495 Ş tefan cel Mare confirm ă urma ş ilor lui Lasl ă u globnicul împ ă r ţ irea în trei p ă r ţ i a satelor mo ş tenite 3. 25. 160. Documente moldovene ş ti de la Ş tefan cel Mare. XVII. voi. p. statornicindu-se o formul ă precis ă de st ă pînire individual ă : „boierul" sau „sluga" „domniei mele" va st ă pîni satele lui „cu fiii lui. la care iau parte vreo zece persoane 2. 247. C ă st ă pînirea în dev ă lm ăş ie mai d ă inuia ş i ÎP secolul XVII rezult ă ş i din acele documente în care este vorba de vînzarea satelor de c ă tre cete de boieri. A. Ş teful ş i Mîndrul ' La 1495 domnul ţării confirmă împărţeala ce şi-o fac între dînşii urma ş ii lui Canan ă u ş i Negril ă în satele lor. priv. ai lui Bulhac şi ai lui Moga sate şi părţi de sate „dreptele lor ocine ş i dedine pe care le-au avut din diresele lor mai sus scrise. I I . p. cîţi îi va da dumnezeu"6. 147. .DOMENIUL FEUDAL 233 stăpînire devălmaşă. La 1619 fra ţ ii Cîrstian logo? ă t ş i Dumitru logof ă t din C ă ld ă ru ş ani st ă pînesc 1 2 3 4 5 8 M. 189 I. Rom. Ibidem.

dar cîteodat ă ş i unui grup de rude — în special la fra ţ ii beneficiarului. pentru care „Stana ş i cu ceata ei" s-a judecat de mai multe ori '. XVII. priv. 70. . 5° Ibidem. veac. A. cu timpul au devenit stăpîniri devălmaşe. Printr-o asemenea procedură se urm ărea într-o form ă deghizată men ţ inerea st ă pînirii cetelor boiere ş ti pe baz ă de spi ţă de neam. ist. de grupuri existau începînd din secolul XV sub diferite forme ca —■ înfrăţirile. chiar dac ă aveau la . în structura economic ă ş i juridic ă a acestui nou tip de proprietate s-au mai p ă strat puternice reminiscen ţ e ale relaţiilor gentilice. acolo unde ele nu mai existau. COSTACHEL ocina lor la Geam ă n ă .234 V. £155. 257. cit. 248. „stră nepo ţii lui pan Negrea" 4. frăţiile de sînge. 312. 1 2 8 4 Doc. Astfel. In secolul XVII st ă pînirea dev ă lma şă este atestat ă ş i de existen ţ a mo ş iilor st ă pînite în comun de mai -mul ţ i fra ţ i 2 . Bogdan. In procesul de formare a propriet ăţ ii feudale. ca rezultat al stratificării acesteia. „nepo ţii lui Negrilă . era îns ă în st ă pînirea unui grup de rude. care. menite să substituie leg ă turile de rudenie. de cruce şi de moşie.. constituia o dev ă lm ăş ie familial ă . O asemenea stă pînire desprins ă de ob ş te. voi. paralel cu acest mod de constituire a stă pînirii feudale. Acest fel de st ă pîniri. De obicei daniile se acordă individual. p. este practicat ş i acel al daniei domne ş ti pentru prestarea slujbei faţă de domnie. III. 222. op. de ş i forma o singur ă gospod ă rie. E de presupus că atunci cînd din obşte s-au desfă cut stă pîniri de caracter individual ale unor membri îmbog ăţ i ţ i ai ei. Dup ă apari ţ ia statului. p. proprietatea feudal ă s-a desp ă r ţ it din ob ş tea s ă teasc ă . p. p 313 Ibidem. dup ă cum s-a mai spus. I. unde la sfîrşitul secolului XV şi în cursul secolului XVI apar urm ă toarele men ţ iuni: „urma ş ii lui Lasl ă u globnicul" 3.. I I . Rom.început un caracter de stăpînire individuală. ocin ă de mo ş tenire a mamei lor jupîniţa Stana. Acest fenomen se oglindeşte deosebit de bine în izvoarele moldoveneşti. în perioada anterioară apariţiei statului. deoarece num ărul urmaşilor a crescut necontenit. Originea stăpînirilor devălmaşe ale cetelor boiereşti trebuie cercetat ă în strîns ă leg ă tur ă cu problema originii propriet ăţ ii feudale.

In ţă rile romîne dreptul de protimis se exercita asupra stă pînirii feudale. ceata. Ibidem. dreptul de preem ţ iune s-a extins ş i asupra ei. Pe m ă sur ă ce se înt ă rea proprietatea de tip feudal. st ă pînirea asupra pămîntului capătă un caracter de stăpînire perpetuă. p. Astfel dreptul de preem ţ iune se exercit ă asupra întregii propriet ăţ i. cine se va alege mai de aproape". 121. în perioada în care transmiterea p ă mîntului din mîn ă în mîn ă ia o amploare mai mare. II. In izvoare acest drept este oglindit abia de la mijlocul secolului XVI. fapt atestat în actele de proprietate funciar ă cu formula : „s ă -i fie uric cu tot venitul lor. apărînd interesul colectiv al coproprietarilor. familia se bucur ă de prioritate fa ţă de orice str ă in în ceea ce prive ş te dreptul de succesiune asupra pămîntului. op. In asemenea condiţii dreptul de protimis constituie ş i un mijloc de ap ă rare a st ă pînirii p ă mîntului de c ă tre clasa st ă pînitoare. 1 2 3 I. 57 . p. ce i-au apar ţ inut. Ca o consecin ţă a st ă pînirii dev ă lrria ş e. cit. Cînd ş i beneficiile au devenit ereditare. Nimeni altul decît descendenţii de sînge ai primului st ă pîn de mo ş ie nu putea s ă aib ă prioritate asupra dreptului de a se folosi de bunurile funciare. ca o restrîngere a dreptului de înstrăinare.-DOMENIUL FEUDAL 235 fost paharnic" '. B o g d a n .. Cele două forme de stăpînire s-au confundat încă din veacul XV. în virtutea respect ă rii principiului leg ă Dreptul turii de sînge. Smtem de p ă rere c ă institu ţ ia preem ţ iunii a luat fiin ţă în perioada anterioară apariţiei statului feudal. atît asupra aceleia care s-a desprins de ob ş tea sătească cît şi asupra aceleia care s-a constituit pe cale de danie domnească. nepoţilor şi strănepoţilor şî r ă str ă nepo ţ ilor lor ş i întregului neam al lor. „nepo ţ ii lui Cre ţ ul de la Ialan" 2 . deseori men ţ ionîtndu-se c ă st ă pînirea lor a fost ini ţ ial „vislujenia" stră bunului lor 3.. Ibidetn. copiilor lor. ca un mijloc de ap ă rare de preemţiune a mo ş tenirii str ă mo ş e ş ti s-a creat dreptul de preem ţ iune : semin ţ ia. Ace ş ti urma ş i ai unui str ă mo ş comun st ă pîneau acela ş i hotar în dev ă lm ăş ie.

* Ibidem. La ■ 30 aprilie 1583 Ana. voi.236 V. dup ă cum este legea ţă rii. priv. XVI. Ş i a vîndut Marga de bun ă voia ei.. 215. ist. Domnul ş i cu tot sfatul „i-am judecat cu judecat ă dreapt ă ş i le-am dat zi ş i de dou ă ori. Astfel la 1577 fra ţ ii Tudor logof ă t ş i popa P ă dure se judec ă cu Patru din Bîldoroge ş ti pentru ocina din Plîseni.ş i ţ ie ocina". COSTACHEL In cursul secolului XVI dreptul de preem ţ iune era aplicat în cazuri legate de mo ş tenirea p ă mîntului. IV p 4£8. voi. mîntului de mo ş tenire trebuia respectat ă o anumit ă procedur ă care asigura legalitatea transmisiunii st ă pînirii asupra p ă mîntului. iar apoi megia ş ii. oricît se va alege. p. fiica lui Chirca vistier. a întrebat pe toate surorile jupa-ni ţ ei Marga ş i pe toate rudele ei ş i pe to ţ i megia ş ii ş i din sus ş i din jos. Deci rezult ă limpede c ă rudele se bucurau de dreptul de preem ţ iune. de a cump ă rat cu voia ş i cu ş tirea tuturor megia. care face parte din „legea ţă rii". nepoata lui Ş tefan Mînjea. ca s ă -i înapoieze banii ş i s ă . • Ibidem. care printre altele „a cump ă rat ocina din Sîrbi de la jupani ţ a Marga. Patru a cump ă rat ocina din Plîseni f ă r ă s ă aib ă asentimentul rudelor — Tudor ş i popa P ă dure.. Nerespectarea acestui drept f ă cea ca tranzac ţ ia efectuat ă s ă fie atacabil ă . III. Mînjea îns ă n-a pl ă tit costul satului ş i tranzac ţ ia a r ă mas în vigoare 3 Doc. p. Rom. 1 . Despre această procedură vorbe ş te foarte limpede documentul din 22 septembrie 1580 referitor la cump ă r ă rile mitropolitului Anania. B. partea Marg ă i toat ă " '. interesele c ă rora erau legate de acea ob ş te în care avea loc introducerea unui str ă in. Megia ş ii m ă rturisind în folosul rudelor ş i Patru r ă mîne „de lege". pentru 10 000 aspri de argint. Dup ă un timp Mînjea a atacat aceast ă tranzac ţ ie „zicînd c ă le este dreapt ă ocin ă ş i dedin ă ". a vîndut ocin ă ş i dedin ă ei — jum ă tate din satul Voine ş ti lui Nastea. st ă pîni pe delni ţ ele lor „împrejura ş ii". fiica lui Turcul sp ă tar. 269. toat ă partea ei. XVI. Ş i cînd a cump ă rat. cînd a vrut s ă cumpere aceast ă ocin ă " 2 .ş ilor aceast ă ocin ă .. Anania aceasta mai sus zisa ocin ă . A. Izvoarele moldovene ş ti rie permit s ă adîncim unele aspecte ale acestei orînduieli. Ace ş tia aduc ş ase megia ş i ca „s ă m ă rturiseasc ă cu ei c ă nu i-a întrebat Patru. La înstr ă inarea p ă -. fiica lui B ă rbu ş c ă .

La 10 mai 1583 se reziliaz ă tranzac ţ ia f ă cut ă deCîrstea Hîrjul pentru satul Pope ş tii pe Ş iret. „Ei au fost veri mai deoaproape ai lui Isac ş i am dat ca s ă întoarc ă aceste mai sus scrise slugi ale noastre. ist. în special practicîndu-se vînz ă rile f ă cute pe ascuns . voi Ibidem. 228. Rudele mai apropiate aveau drepturi mai mari. 1 025 de zlo ţ i. lb'dan. de asemenea rudele lui îs ac. Rom. A. 217. priv. De asemenea trebuie relevat c ă aceste dispozi ţ ii erau aplicate atunci cînd era vorba de mo ş ia neîmp ă r ţ it ă . t ă t ă re ş ti. . scris.p... în mîinile lui Cîrstea Hîrjul" '.f ă r ă ş tirea" rudelor. ceea ce a f ă cut ca domnul s ă aprobe restituirea banilor c ă lug ă rului Avramie ar ă tîndu-se „pentru aceea episcopul Gheorghii ş i cu ai s ă i fra ţ i au cerut giudeeat ă . deoarece această perioadă se caracterizeaz ă prin formarea unor noi domenii feudale cu transmisiunea intens ă a bunurilor funciare din mîn ă în mîn ă . . sînt foarte frecvente atît în Moldova. c ă ruia apar ţ inuse satul Pope ş tii. I I I . pentru c ă fra ţ ii Gheorghe ş i Boldescu. 193. de vreme ce n-au fost mo ş iia împ ă r ţ it ă " 3 .Care sat le-a fost mo ş tenire neîmp ă r ţ it ă tuturor". cit ş i in Ţ ara Romîneasc ă . Gheorghie ş i fratele lui. Ş i de data aceasta în document se arat ă c ă hot ă rîrea domnului a fost luat ă respectînd „legea ţă rii" 2.. Judecăţile pentru răscumpărarea părrrîntului. Cîrstea hîrjul. p. adic ă ş i lui Dumitru ş i acelor rude ale sale — Gheorghe episcop de R ă d ă u ţ i ş i fra ţ ilor s ă i. Boldescul.DOMENIUL FEUDAL 237 Documentele moldovene ş ti con ţ in ş i unele men ţ iuni referitoare la faptul c ă la transmisiunea p ă mîntului se ţ inea seam ă ş i de gradul de rudenie. vîndut fără respectarea dreptului de preem ţ iune. ace ş ti bani mai sus scri ş i. au dovedit c ă sînt mai în drept ca s ă -1 cumpere.. Acesta este cazul lui Dumitru aprod. vistiernic. care a vîndut in pribegie satul Verbia c ă lug ă rului Avramie de la m ă n ă stirea Vorone ţ ului. drept ce au vîndut Dumitru acel sat f ă r ă ş tire lor. Sînt folosite diferite metode pentru ocolirea acestui vechi a ş ez ă mînt. acestui mai sus. A . 1 ! 3 Doc. XVI. fiul lui V ă scan Moghil ă pîrc ă lab de Hotin. In cursul secolului XVII aplicarea dreptului de protimis se face pe o scară mai întinsă. Vînzarea s-a f ă cut f ă r ă ş tirea rudelor.

Urma ş ul lui Mitrea. La 1612 doamna Neaga dvorniceasa împreun ă cu str ă nepotul s ă u Preda contest ă vînzarea unei ocine din satul T ă tarul. se judec ă pentru satul G ă vojdibrodul. Contestarea dovedinduse neîntemeiat ă . B. Un caz similar este acela al fra ţ ilor Leca ş i Vasilie. ist. . cu sil ă ". XVII. cu ş tirea fra ţ ilor Leca ş i Vasilie. „f ă r ă de lege ş i f ă r ă dreapt ă judecat ă . Dac ă în cazul de iat ă înstr ă inarea s-a f ă cut pe ascuns. la 1605 jupanul Mihail postelnic din Ţ ara Romîneasc ă . II.ş i ţ ie mai sus spusa ocin ă din satul mai sus spus. din mo ş i str ă mo ş i ş i al unchiului s ă u Mitrea vornicul. a vîndut satul f ă r ă ş tirea lui Mihail postelnicul. pentru c ă acest sat a fost de mo ş tenire" de la p ă rin ţ ii lui. 122. Dup ă opt. priv. judecat la 19 noiembrie 1612 în Ţ ara Romînească. li se aplic ă urm ă toarele sanc ţiuni : „domnia mea i-am scos pe Luca ş i Vasilie cu mare ru ş ine din divanul 1 2 Doc. Rom.. pentru c ă el este mai volnic s ă se rescumpere ş i s ă . p.238 V. ia a r ă mas de lege ş i de judecat ă " 2 . lui Mogo ş logof ă t s ă ■ cumpere c ă ei nu trebuie s ă cumpere nici o mo ş ie. de a ei bun ă voie. Ibldem. cump ă rat ă de Mogo ş . ia a ş a au fost zis. nepotul s ă u Dr ă gu ş in. voi. Dovedindu-se c ă contestarea s-a f ă cut pe baza unei m ă rturii false. 190—191. ocolindu-se astfel dreptul de protimis. cu scopul de a lua înapoi dedinele. Este vorba de o ocin ă în B ă lţa ţi cump ă rată de Radu v ă taf. adic ă pentru a ie r ă scump ă ra. jupîneasa Neaga dvorniceasa. B. COSTACHEL Astfel. nepotul lui Mitrea vornicul. deoarece vînzarea s-a f ă cut cu asentimentul dvornicesei „cinstita doamna Neaga. La judecat ă Mogo ş dovede ş te c ă el înainte de a face tranzac ţ ie a fost cu vînz ă torii la Neaga ş i au întrebat-o : „vor s ă -1 lase s ă cumpere. I. logof ă t din P ă ule ş ti — Ţ ara Romîneasc ă . pentru c ă ia nu are fecior sau fete s ă înzestreze". metoda cea mai r ă spîndită pentru ocolirea acestui drept era m ă rturie fals ă în ceea ce prive ş te renun ţ area rudelor la dreptul lor. p. pentru c ă sînt to ţ i de un sînge ş i de un neam unii cu al ţ ii" '.ani de la s ă vîr ş irea tranzac ţ iei fra ţ ii în cauz ă vor s ă „întoarc ă banii" ş i m ă rturisesc strîmb. Judecind acest caz domnul hot ă răşte că Mihail postelnicul are dreptul să-şi răscumpers ocina. argumentînd în felul urm ă tor: „ca s ă -i fie dedin ă iar ăş i la dedin ă . sau nu ? Iar întru aceea.

de lege ş i de judecată " 2. XVII. priv. pierde judecata 3 . a fost dator . Ibidem. datoria la vistieria domneasc ă . L ă comia de p ă mînt f ă cea pe boieri s ă foloseasc ă ş i alte metode nelegale în scopul acapar ă rii satelor. ori în cazul unui z ă log. p. ist. Ş i au r ă mas de lege ş i de judecat ă " '. ei s-au ridicat în silnicia ş i în puterea lor de s-au f ă cut rude cu acei boieri mai sus spu ş i. a r ă mas cu 70 1 1 3 Doc.. Toate acestea sînt bine oglindite în izvoarele moldovene ş ti. amîndoi mor ţ i.. neplata vreunei du ş egubine. nici li se cuvine s ă ţ ie ei aceste dedine. 184.o r ă m ăş i ţă care a r ă mas de la o slujb ă ce a umblat el dup ă bani de sulgiu din ţ inutul Tutovei. care mai tîrziu s-a rem ă ritat cu jupan Cîrstea mare sp ă tar. Intrucît n-a putut să demonstreze leg ă tura de rudenie cu Andrei. De pild ă . Fra ţ ii Buze ş ti. sate ş i ţ igani. c ă utînd s ă demonstreze c ă este rud ă cu el ş i deci are dreptul s ă se introducă la stăpînirea satului Geameni. so ţ ia lui Radul postelnic Bidiviul. de nevoia ş i de neputin ţ a ei. fost pîrc ă lab. Rom.. vesti ţ i pentru bog ăţ iile ş i puterea lor politic ă . Ibidem.DOMENIUL FEUDAL 239 domniei rneie ş i i-am b ă tut foarte mult domnia mea ca pe ni ş te mincino ş i ş i oameni r ă i ş i pentru c ă alt ă dat ă s ă nu se mai ridice cu pîr ă . La judecat ă se constat ă „c ă nu au fost Buzeş tii nimic nici o rud ă cu acei boieri. jupan Radul postelnic ş i jupan Socol comis. Astfel de cazuri s-au întîmpl'at ş i în Moldova. . La judecat ă s-a constatat c ă Buze ş tii „cînd au v ă zut c ă a r ă mas aceast ă jup ă ni ţă v ă duv ă . mai sus spusedin mîna jupani ţ ei M ă ria ş i a fiicei ei Neac ş a de le-au st ă pînit ei în silnicie. La 1606 Dr ă gan Cioplan. B. Radul Bidiviul ş i fratele lui... au invocat motivul c ă sînt rude cu so ţul ei. aceast ă avere fiind în întregime mo ş tenirea Dr ă goe ş tilor. A. dar ş i în alte cazuri variate.. ş i au r ă mas Buze ş tii.. 1!9.. ş i în nevoie ş i bolnav ă ş i n-a avut cine s ă se îngrijeasc ă de ea. 127. pentru a acapara averea jup ă niţei M ă ria. p.. La 1608 Grozea din Lucov ăţ s-a judecat cu Andrei medelnieer.. p. Boierii Buze ş ti. Deci au luat ei acele dedine. cei trei fra ţ i. Neac ş a ş i jupani ţ a M ă ria ele au r ă mas f ă r ă nici o dedin ă ". Dreptul de preem ţ iune se putea exercita nu numai la vînzare. au n ă p ă stuit o v ă duv ă ş i pe fata ei — jupani ţ a M ă ria. Socol comis. II. neplata d ă rilor.

Au existat sate întemeiate de domni. Neavînd cu ce pl ă ti suma datorat ă . opera de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt este foarte clar oglindit ă în istoria Moldovei. Orice apari ţ ie de a ş ez ă ri noi era sub controlul domniei ş i de aceea întemeierea ş i refacerea satelor pustiile se f ă cea numai cu asentimentul prealabil al ei. a r ă mas dator cu 200 lei de la goş tina de mascuri din ţ inutul Tecuciului.. atunci cînd are de la domn privilegiu de scutire pentru adunare de oameni. pl ă te ş te datoria lui ş i cap ă t ă dreptul de st ă pînire asupra ocinei '. In cursul secolului XV. Vezi cap. nepotul lui Cioplan. Atunci P ă tra ş co Ba ş ot ă . p. După cum s-a mai ar ă tat. priv. o seli ş te. Dominium eminens. op. Sînt întreba ţ i toate rudele lui — fra ţ i. Rom. ist. La 1661 Constantin Bujoranu. De pild ă la 1415 într-un act de danie al m ă n ă stirii Moldovi ţ a se vorbe ş te de o slobozie în urm ă torii termeni : „ ş i unde Zîrn ă ş i-a f ă cut seli ş te lîng ă p ă dure" 4 . I o r g a. aplicînd sanc ţ iuni. XVII. A.. COSTACHEL galbeni ungure ş ti". logof ă tul al treilea 2 In strîns ă leg ă tur ă cu cre ş terea domeSloboziiie niului feudal e ş i activitatea de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt.. boieri şi măn ăstiri. 37. I. i se scoate în vînzare ocina lui satul Bujoreanii. nepotul lui Cîrstea. feciorul Anghelinei. Un sat întemeiat pe loc pustiu sau ref ă cut. p. înc ă din vremea lui Alexandru cel Bun au existat asemenea slobozii. N. p. 119 .240 V. VI. Studii ş i documente. cînd acest drept era înc ă lcat 3 . unde se aduc s ă teni noi — poart ă denumirea de slobozie. care urma s ă acopere datoria.cît vor putea s ă cuprind ă trei sate pînâ 1 8 1 1 Boc. fiii lui Dr ă gan Cioplan renun ţă la ocina din satul Bode ş ti. Neputînd s ă pl ă teasc ă datoria c ă tre vistierie. M. In cursul secolelor XIV—XVII domnii ţă rilor romîne controlau cu mult ă vigilen ţă acest drept al lor. vornic mare. cit. La 1435 Petre Hudici întemeiaz ă trei sate — . nepo ţ i ş i abia dup ă aceea ocina este cump ă rat ă de P ă tra ş co. care în virtutea dreptului de dominium eminens era considerat ca st ă pîn suprem al p ă mîntului ţă rii. C o s t ă c h e s c u . satele nu puteau fi întemeiate f ă r ă aprobarea domnului " ţă rii.

care a tost „loc din pustie". p. domnul îi acord ă dreptul s ă aduc ă al ţ i ţă rani în locul celor ridica ţ i. R o m . La 1439 Ivan Stîngaciu cap ă t ă confirmarea pentru satul lui de pe Racova „unde-i iaste casa lui. In Moldova. îns ă sînt numeroase men ţ iuni din care rezult ă c ă m ă n ă stirile. Documentele Ţă rii Romlne ş tî.p. p .. 18. 1 01 . care au ridicat pe vecinii lui... 50. Fa ţă deaceast ă situa ţ ie. înc ă din timpul domniei lui Mircea cel B ă trîn m ă n ă stirea Cozia a avut dreptul s ă a ş eze în satul C ă r ă reni ţă rani veni ţ i din satele boiere ş ti 3 . 16 — Viata feudală — c. voi. 412. Se mai adaug ă o pre ţ ioas ă precizare referitor la con ţ inutul termenului seli ş te: „au muncit de au cur ăţ it din p ă dure ş i au f ă cut seli ş te. p riv.ş i fac ă sat la vadul Bistre ţ ului 4 .. A\ veac. la 1574. seli ş tea pe deamîndoao p ă r ţ ile hotarului".. care singur el din pustiu ş i din p ă dure s-au f ă cut lui ş i. IV. 90. 403 D o c. adic ă satul. cit. op. In schimb sînt mult mai numeroase ş tirile privitoare la aducerea coloni ş tilor în satele r ă mase f ă r ă popula ţ ie sau cu popula ţ ie pu ţ in ă . C o s t ă c h e s c u . I.DOMENIUL FEUDAL 241 la îndestulare" '. Iar de atunci jupan Radul a f ă cut un sat mare cu vecini" 5 . Ş i acolo n-a fost „niciodat ă sat. Ibidem. au luat toat ă averea lor ş i „au ars cu foc satele". 113. I I . v o i. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. X V I. p. In Moldova. . priv. I I I . 8547 A. P. p. P a n a i t e s c u.. Pentru secolul XVII avem mai pu ţ ine ş tiri în ceea ce prive ş te întemeierea satelor noi. voi. XVI. Ibidem. ist. ş i cu morile ce sîntu acolo" 2 . în special aveau deosebit ă grij ă ca satele lor s ă creasc ă ş i s ă nu r ă mîie f ă r ă s ă teni. p. Doc. p. S a v a. Rom. In Ţara Romînească nu avem relatări directe cu privire la întemeierea satelor noi. Danciul Diacul din D ă iceni se plînge la domnie c ă satele lui au fost pr ă date de poloni ş i cazaci.. La 1531 m ă n ă stirea Tismana ca p ă t ă dreptul s ă . ist. logof ă tul Ion Golia capătă două locuri în pustiu ca să-şi aşeze acolo două sate 6 . ci el singur 1-a întemeiat" 7. 433. P. I I . In cursul secolului XVI activitatea de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt continu ă . . B . I. la 1621. La 1572 boie rul Radu din Ţ ara Romîneasc ă face un sat în urm ă toarele con di ţ ii : „satul Urî ţ ii era seli ş te. La 1583 boierul Ş eptilici vinde satul Ş eptiliceanii. men ţ ionînd c ă ar putea s ă aduc ă ş i din M.

A. t ă t ă re ş ti etc. I. Risipirea satelor se datora unor calamit ăţ i ca : foamete. avînd dreptul s ă . priv. Ibidem. 452. La 1614 boierul Ianachi.ş i a ş eze sat în hotarele m ă n ă stirii. la Pe ş ter ă 2 .. XIII. Rom. COSTACHEL vecinii lui care ar mai fi tr ă ind l .242 V. Ş i în Moldova secolului XV se folosea acest sistem de a popula satele r ă mase pustii. 107. ist. incursiuni turce ş ti. 219. p. A. p. C o s t ă c h e s c u . p. p. Ibidem. care se aflau pe p ă mîntul unui st ă pîn de p ă mînt. In secolul urm ă tor îns ă se produce o schimbare important ă în aceast ă privin ţă : domnul nu mai îng ă duie ca în satele feudalilor s ă fie str ă muta ţ i ţă ranii dependen ţ i din alte sate ce se aflau în dependen ţă feudal ă . p. priv. în Analele Ac. cit. Astfel..ori din ţara străină. op. XVII I I I . 365 . In Ţ ara Romîneasc ă . voi. a primit aprobarea să cheme oamenii . B. ca s ă mearg ă " în aceste sate. B veac. de lîng ă Suceava. M. sau „oricî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie" sau „oricî ţ i vecini vor merge în satele" lor 5 . Doc. ori din ţ ara noastr ă " 6 . ace ş tia puteau s ă plece ş i din satele feudalilor. mare postelnic. II. cit. XIV. a avut dreptul s ă a ş eze pe seli ş tea lui Vaidea din jude ţ ul Ialomi ţ a ţă rani veni ţ i din ţă rile vecine 4 .. Refacerea acestor sate. 252. ori din Ţ ara le ş easc ă . Astfel. XVII. 53. precizîndu-se „s ă nu fie om din ţ ara domniei mele" 7 .. ist. 462. Sava. la 1610 existau în satele Episcopiei Buz ă u ţă ranii de peste Dun ă re ş i Ţ ara Ungureasc ă 3. cînd nu existau restricţii prea grele pentru str ă mutarea ţă ranilor. Cîteodat ă se îng ă duie ca s ă fie chema ţ i V. La 1658 m ă n ă stirea Golia a ob ţ inut dreptul s ă întemeieze slobozia la seli ş tea din Trebujeni. 264. In cursul secolului XV. op. voi.. în Ţara Romîneascâ st ă pînii de p ă mînt puteau s ă a ş eze în satele lor oamenii „oricarele va pofti ş i va iubi. Putem presupune că acest sistem a fost folosit şi în cursul secolului XVI. B. Doc. la 1453 m ă n ă stirea lui Ia ş cu. Rom. Noti ţ e despre slobozii. Rom... aflătoare pe teritoriul ţării. puneau în primul rînd problema aducerii unor noi locuitori în satele rămase fără populaţie. 4. p. In urma acestei dispozi ţ ii în satele cu popula ţ ie pu ţ in ă nu se mai pot aduce decît ţă rani din ţă ri str ă ine. U r e c h e . XV. II. p.

sau din ţara noastră. ' Ibidem. Aceast ă formul ă referitoare la „oameni liberi f ă r ă bir.. . p 360. 8 Ibidem. Slobozia era populat ă de sîrbi. iar cei „f ă r ă dajdie" sînt ţă rani care nu sînt vecini ai vreunui feudal. fie moldoveni. înc ă din zilele r ă posatului Mihail Voievod. II p. în secolul XVII aceast ă dispozi ţ ie era mai riguroas ă : în sat nu se vor putea aduce decît oameni str ă ini. In Moldova. voi. XVII. el precizeaz ă c ă „domnia mea am f ă cut sat". Radul Voievod d ă ruie ş te m ă n ă stirii Dealul a ş ezarea Satul Nou. m ă n ă stire. îns ă se prevede eventualitatea stabilirii în sat ş i a altor elemente: „orice om va veni dintr-alt ă parte ş i nu va avea în urma lui bir sau nu va fi vecin al cuiva din ţ ara domniei mele sau fie ş i din alt ă ţ ar ă . f ă r ă bir. 20 de ani. fie ungur.. Satul Vaidaia al boierului Ianachi. p II o. a fost la 1614 o seli ş te domneasc ă . fjl IU. ' Ibidem. fie grec. ist.DOMENIUL FEUDAL 243 ş i oameni din ţ ar ă . 360. Care om vrea s ă vin ă ş i s ă tr ă iasc ă în acea seli ş te . i^t/L. M ă n ă stirea Dealul a mai avut satul Pop ş a. 294.. LJ. La 1656 Gheorghe Ş tefan d ă voie lui Nicolae Buhu ş i s ă aduc ă Doc. 5 Ibidem. 264. f ă r ă dajdie ş i dac ă va voi s ă asculte ş i s ă lucreze la sf.. 249. despre care a mai fost vorba mai sus. s ă fie volnici ş i neopri ţ i s ă se a ş eze acolo" 5. . f ă r ă dajdie" care apare dup ă leg ă tura lui Mihai Viteazul este explicat ă într-un document din 1614 al m ă n ă stirii Dealul pentru slobozia ei din ocina Brînceni. A ş adar „oameni liberi f ă r ă bir" sînt acei care nu au datorie rezultat ă din neplata birului c ă tre domnie. B. f ă r ă dajdie" '.. cine va fi om f ă r ă dajdie ş i f ă r ă bir" 3.. nu sînt ţă rani dependen ţ i. Rom.fie sîrb. I\Uin. 249. venit aici în ţ ara domniei mele ş i va sta în acest sat mai sus zis. p. el s ă aîb ă voie a tr ă i ş i a se a ş eza împreun ă cu mai sus numi ţ i oameni sîrbi" 2 .. f ă r ă oameni. ISC. priv.. I I . iar c ă lug ă rii s ă aduc ă ţă rani care s ă fie „oameni f ă ră dajdie ş i oameni de peste Dun ă re ş i sîrbi" 4 .. care s-a pustiit ş i s-a risipit din cauza ungurilor. îns ă ace ş tia trebuie s ă fie „oameni liberi f ă r ă bir. „a fost pustie. denumit ă Satul Nou. p. la 10 iulie 1614. La 1615 domnul Ţă rii Romîne ş ti îi d ă voie s ă a ş eze în satul lor pe „oameni liberi. II.. Cîn-d.

. XVI.. priv. 156. p. S a v a. I. 72.. în cursul secolului XV scutirile se acordau de obicei pentru 4—5 ani. la 1466 satul Negoie ş ti al Episcopiei de Roman se bucura de o asemenea scutire pentru „oamenii ce se vor a ş eza în acel sat s ă aib ă de la noi mare scutire ş i mare slobozenie pentru cinci ani" 4 . care varia între 1 ş i 10 ani. XIII. XIV. 219. XV. . p. I. care putea s ă aduc ă pe ocina ei Pope ţ i vecini. care este a boiariului nostru. denumite slobozenii. La 1699 Antioh Constantin Voievod d ă voie m ă n ă stirii Golae „a chema ş i a strînge oameni din Ţ ara C ă z ă ceasc ă ş i din Ţ ara Turceasc ă ş i din pintralte ţă ri ş i s ă -i a ş azi la acea sili ş te" 2 . ei fiind „slobozi timp de patru ani de toate slujbele ş i d ă jdiile mari ş i mici" 6 . Astfel ţă ranii au fost lega ţ i de satele în care erau a ş eza ţ i. I. oglindit ă de izvoarele referitoare la secolul XVII. COSTACHEL pe seli ş tea lui Trebujeni oameni „ce au ie ş it cu ne ş te car ă din Ţ ara Turceasc ă ş i s-au a ş ezat la o seli ş te. La 1495 de acela ş i privilegiu se bucura m ă n ă stirea Snagov. 97. Ibidem.244 V.. 101. Ţă ranii dependen ţ i. p. p. g ă se ş te explica ţia în faptul c ă dreptul de stră mutare al ţă ranilor a fost desfiin ţ at. ist. drept patru ani" 5 . Vezi cap. In Moldova. B. p. stabilirea ţă ranilor în sate noi sau în sate pustiite era posibil ă în urma unor privilegii de scutire de d ă ri ş i munci. La 1493 jupanul Pîrvul mare vornic a ob ţ inut privilegiul pentru satul s ă u Potel „ca oricî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie. p. 1 2 s 4 5 A.. A ş ijderea ş i al ţ i ce vor e ş i de-acum din Ţ ara Turceasc ă ş i din Ţ ara Le ş easc ă ş i dintr-alt ă ţ ar ă . Rom. De obicei. la 1511 satul Rogoze ş ti al boierului Nichiifor avea scutire pentru ş apte ani 7 .. In Ţ ara Romîneasc ă . B. Aceast ă nou ă dispozi ţ ie. op. B o g d a n . 232. voi. Aceste scutiri aveau un caracter provizoriu şi se acordau pentru un număr de ani. • Ibidem. cit. Doc. op. cit. de unde au primit ş i satele denumirea de slobozii. In cursul secolului XVI num ă rul anilor de scutire variaz ă între doi ş i ş apte ani. 7 Ibidem. neputînd p ă r ă si locurile lor 3 ..... fiece Mmb ă vor fi ş i de vor vini s ă se a ş eaz ă acolea la acea sili ş te" '.. ei s ă fie slobozi ş i de toate slujbele ş i d ă jdiile.

nici la cetate s ă nu lucreze. XVII. cit. p. spre sfîr ş itul secolului — e de un an. priv. Cînd slobozia C ă line ş ti a fost scutit ă ş i de plata birului. nici podvoad ă . 101 ş i 129. A. p. p. p. I. excep ţ iile fiind foarte rare. In cursul secolului XVII se v ă de ş te tendin ţ a de a reduce anii de scutire pentru satele unde se reface popula ţ ia care a sc ă zut La num ă r. p. nici posad ă . In unele cazuri speciale scutirea se acord ă pentru un termen de 10 ani. nici fîn s ă nu coseasc ă . Ibidem. acordat în 1531 pentru doi ani ş i prelungit în 1533 pentru trei ani '. I.. De pild ă . ist... Acesta este cazul satului C ă line ş ti în jude ţ ul Prahova. I I . 164 7 Doc. op. priv. B. 43. voi. Rom. XV. . la 1614 boierul Ianachi pentru seli ş tea lui Vaidaia a ob ţ inut scutire pentru trei ani 4 .. Ibidem. A. p. Ibidem. nici jold. I I .DOMENIUL FEUDAL 245 m ă n ă stirea Tismana avea acest privilegiu pentru satul ei Vadul Bistre ţ ului. în secolul XV în Ţ ara Romîneasc ă scutirile se acordau pentru toate slujbele ş i d ă jdiile. B. " Ibidem. 8 V. 264. 43. voi. 44. p. I I . XVII. In Moldova. voi. XIV. La începutul secolului num ă rul anilor de scutire este de obicei de trei ani. voi. Rom. XVI. p. Cuantumul scutirilor acordate variau de la caz la caz. XVII. voi. B. 232. afar ă de plata birului ş i prestarea slujbei militare 7 . XIII. domnul menţ ioneaz ă m ă rinimia faptei ar ă tînd c ă „i-am iertat domnia mea ş i de bir" 8 . ist. 219. 31. Situa ţ ie similar ă avea ş i seli ş tea Ş endrenii a m ă n ă stirii de la Cet ăţ uia. I. U r e c h e a . nici vreo alt ă dare sau 1 2 3 1 s Doc. m ă n ă stirea Neam ţ la 1602 are scutire pentru trei ani pentru satul ei Horodi ş te 2. In Moldova scutirile erau acordate pentru toate slujbele ş i d ă jdiile : „s ă nu ne dea nici iliş . nici bu ţ i s ă nu care. Ibidem. In Ţ ara Romîneasc ă acesta este volumul obi ş nuit al scutirilor. în care ţă ranii veni ţ i din ţă ri str ă ine „hie ce lîmb ă ar hi" aveau scutire pentru zece ani 6 . nici la mori. la 1606 m ă n ă stirea Pobrata are o scutire tot de trei ani pentru seli ş tea ei Dobr ă cina 3. un sat populat de ţă rani str ă muta ţ i din Turcia ş i care era un sat liber f ă r ă st ă pîn feudal 5 . In Ţ ara Romîneasc ă .

. Reducerea volumului acestor obliga ţ ii d ă dea posibilitate ţă ranilor s ă . la început. de toate rnînc ă turîle care se cuvin domne ş ti. Dar în acelaşi timp. R ă irpne de v ă zut care erau avantajele ce se ofereau celor nou ■ veni ţ i ca ei s ă fie ispiti ţ i s ă p ă r ă seasc ă gospod ă riile lor. în satele nou întemeiate sau cu popula ţ ie risipit ă . op. I. cînd ţă ranii mai aveau dreptul de str ă mutare. priv. Acordînd aceste scutiri. In secolul XVII sînt enumerate toate îndatoririle fa ţă de domnie: „s ă fie în pace ş i slobozi de boi ş i de g ă le ţ i ş i de fîn ş i de dijm ă de albine ş i de gor ş tina de oi ş i de porci. nici vin ă rici" 2 .. p. zeciuial ă din cas ă ş i din averile lor ş i pentru cai de olac s ă nu li se ia. Am v ă zut c ă erau cazuri cînd sloboziile. domnii arat ă adeseori motivul determinant : c ă ace ş tia „sînt oameni pribegi din alt ă ţ ar ă ". COSTACHEL slujbă a noastră să nu aibă a îndeplini" '. îndatoririle unui ţă ran dependent erau duble ş i fa ţă de domnie ş i fa ţă de st ă pînul de mo ş ie. In această privin ţă izvoarele nu permit o cunoa ş tere mai aprofundat ă a problemei. Ţă ranii a ş eza ţ i în slobozii erau u ş u1 I. în virtutea privilegiului acordat. XVII. Acordarea acestui privilegiu pentru slobozii avea de SCOR s ă atrag ă . -■ J ______ 3 . acesta avînd un caracter provizoriu. erau scutite de orice îndatoriri fa ţă de domnie. 2 Doc. Prin acordarea acestui privilegiu i se creau condi ţ ii mai favorabile pentru exploatarea domeniului s ă u — prin întemeierea satelor noi ş i refacerea celor pustiite. Privilegiile acordate pentru slobozii reprezint ă o form ă a privilegiului imunit ăţ ii. acordarea acestui privilegiu pentru sloboziile ce se aflau pe domeniul feudal al unui boier sau m ă n ă stiri însemna o favoare pentru ace ş tia.ş i înjghebeze gospod ă ria şi să-şi ridice casa şi atenansele necesare. cit. c ă „ei au l ă sat ocinele ş i dedinele lor ş i casele ş i mo ş tenirile din patria lor. p 97. ist. pentru un num ă r limitat de ani. iar domnia mea ne-am milostivit pentru aceast ă str ă mutare a lor" 3 . 43. pe ţă rani. / t. voi. pe vecinii din alte sate.946 V. B. iar mai tîrziu pe ţă ranii din ţă ri str ă ine. In Ţ ara Romîneasc ă de obicei nu se acordau scutiri pentru plata birului ş i slujba militar ă . Rom. Ib:'dem. Bogdan. In orice caz este clar c ă scutirile pentru slobozii aduceau anumite înlesniri în ceea ce prive ş te obliga ţ iile ţă ranilor fa ţă de domnie.

0 stare similar ă de lucruri se constat ă ş i în Rusia seco lului XV. Prima categorie de ţă rani se bucura de scutire pentru cinci ani. Problema sloboziilor relev ă aspecte variate. ei fiind sursa principal ă de venit'. Cnejii ru ş i aveau interes s ă atrag ă pe ţă ranii din alte cnezate. iar st ă pînul de mo ş ie î ş i înt ă rea astfel situa ţ ia economic ă .DOMENIUL FEUDAL 247 ra ţ i în ceea ce prive ş te plata d ă rilor c ă tre stat. cre ş terea pie ţ ei interne ş i celei externe. privilegiile clasei stăpînitoare. 126. Izvoarele din secolul XV nu semnaleaz ă în mod special curaturile ş i ogoarele. P ă mîntul unui sat cu toate bunurile sale variate — ogoare. . Tr ă s ă tura nou ă . fîne ţ e. ace ş tia se transformau în ţă rani birnici. p ăş uni. p ă dure. ape — era definit vag. Ea reflect ă opera de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt. condi ţ iile de întemeiere ale satelor noi. Dup ă cum se vede. Avantajul principal ce rezulta pentru ace ş ti ţă rani era scutirea de dare c ă tre stat. cea de-a doua pentru 10—15 ani. situa ţ ia ţă ranilor sub raportul dreptului de strămutare. . politica fiscală a domnilor romîni ş i multe alte aspecte. este importan ţ a pe care o atribuie st ă pînii de p ă mînt ogoarelor. 1955. care ş i acolo se populau cu ţă rani proveni ţ i din satele marelui cnezat al Moscovei. XV[ legata ş i de acele schimb ă ri economice care se produc în via ţ a ţă rilor romîne : dezvoltarea rela ţ iilor marf ă -bani. p. c:teodat ă specificîndu-se ş i existen ţ a viilor. ş i în special comer ţ ul cu grîne. In secolul XVI în ş irarea bunurilor unui sat devine 1 Pamiatniki russkogo prava (Monumentele dreptului rus) Moskova. printr-o formul ă stereotip ă — „cu tot hotarul". Scutirile se acordau satelor r ă mase pustii. de cea mai mare însemn ă tate în organizarea marelui domeniu. deoarece dup ă expirarea termenului de scutire. precum ş i cu ţă ranii str ă muta ţ i din alte cnezate ru se ş ti.ş i înjghebeze gospod ă riile. I I I . Actele de stăpînire din secolul XV nu învederează tendinţa stăpînilor de p ă mînt de a defini cu precizie bunurile componente ale satului. ţă ranii nou veni ţ i erau avantaja ţ i ca s ă aib ă posibilitatea s ă . In cursul secolului XVI domeniul boieDomeniul boieresc resc creşte necontenit Creşterea lui este .

p. . ogoarele fiind m ă surate în paşi4. vornic achiziţionează numeroase ogoare în satul Scurte ş ti. Prin aceste cump ă r ă ri masive de ogoare în mîinile st ă pî-nului satului se concentreaz ă o parte însemnat ă din p ă mîntul arabil al satului. III. priv. unii dintre mo ş tenitori cap ă t ă partea lor numai în ogoare. la împ ă r ţ irea mo ş tenirii. Doc. Cump ă r ă turile f ă cute sînt 1 2 3 4 5 6 Al. 205. 38. 92. Nefiind mul ţ umit cu cele primite el mai cap ă t ă de la fratele s ă u ş apte ogoare 3 . cit. Faptul c ă ogorul constituie partea cea mai pre ţ ioas ă a domeniului rezult ă ş i din aceea c ă sînt cazuri cînd. sluga domneasc ă . p. fiii lui Mic ş an din Nege ş ti. voi. la 1521 Semion cu fra ţ ii. care nu poate s ă aib ă alt rost decît drept cîmp de cultur ă al st ă pînului aflat în exploatare direct ă folosind munca ş erbilor. au primit mo ş tenirea în baza unui testament. cump ă r ă numeroase ogoare în satul Devesel. La 1571 Cîrstea. dup ă care Bodea a fost înzestrat cu „ ş ase ogoare la cîmpul de sus ş i alte ş ase ogoare la cîmpul de jos". Rom. nr. XVI. La 1579 Dumitru clucer a reu ş it s ă acapareze prin cump ă rare numeroase ogoare ş i vii în satul Cepturile: 78 ogoare. Ibidem. op. 210. 215. 41 pogoane de vie ş i alte terenuri 6 . La 1572 boierul Micul. p.248 V. Ceea ce constituie elementul cu totul nou este vînzarea îns ăş i a ogoarelor (HHBa) precum si semnalarea lor în cadrul unui domeniu. ist. Ş t e f u 1 e s c u. dou ă curaturi. Aceste bunuri au fost achizi ţ ionate de la nou ă persoane din satul Cepturile. voi. Ibidem. p. boierii de ţ ar ă . Ibidem. insistîradu-se îndeosebi asupra ogoarelor. la vînzarea unei delniţe apar toate precizările referitoare la părţile componente ale ei. Datele referitoare la domeniul boierului Dumitru clucer din satul Cepturile ilustreaz ă acest proces de acaparare a p ă mîntului arabil. 255. La 1564. dou ă funii. In secolul următor. st ă pînesc numeroase ogoare 1 . Ibidem. IV. 366—368. La mijlocul secolului XVI vînzarea ogoarelor ia o amploare mare 2 .. fra ţ ii Vlaioul ş i Bodea. COSTACHEL un lucru curent.. De pild ă . St ă pînii de sate î ş i l ă rgesc cîmpul de ar ă tur ă prin cump ă rarea ogoarelor. 79. B. £143. In secolul XV nu întîlnirn dec:t vînzarea de delni ţ e f ă r ă s ă fie ■ men ţ ionat din ce se compune o delni ţă (nex sau ^ACTbj. p. care sînt m ă surate în stîn-jeni 5.

. Un deosebit interes reprezint ă domeniul boierului Detco mare arma ş . 14—15. iar ogoarele peste tot sînt trecute pe planul întîi.. cre ş terea lui are Joc pe c ă i obi ş nuite : moştenire. ist. ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă . prin cump ă rare. In Moldova un loc important îl joac ă colonizarea care contribuie în mod simţitor la creşterea domeniului boieresc. iar pe de alt ă parte. • Ibidem. Satul Recica era cump ă rat prin achitarea unei du ş egubine ş i a dat na ş tere la o pîră . Slujba boierilor credincioşi este răsplătită deseori prin dania unui loc din pustiu pentru întemeierea unor sate noi. voi. Aceste sate au fost achizi ţ ionate prin mo ş tenire. 318. cîmpul de ar ă tur ă al st ă pînului jucînd un rol din ce în ce mai important. I. p. pro. In Moldova. B. nr. La 1533 Detco st ă pînea 24 sate ş i dou ă b ă il ţ i. fiind dobîndite prin slujb ă . cu poieni. 309. XVI. brani ş ti.cu sil ă " f ă r ă judecat ă ş i dreptate s . In afar ă de ţă ranii aservi ţ i din satele st ă pînite de jupanul Neagoie. 180. înfr ăţ iri ş i dania domneasc ă . cump ă rare ş i danie domneasc ă . pe de o parte. Majoritatea satelor erau cele de mo ş tenire. 5 Ibidem. pe lîng ă care erau cump ă r ă turi. La 1502 Ş tefan cel Mare acord ă lui Dobrot ă ş i Lupul un loc cu 1 Doc. In afar ă de acest aspect nou în structura domeniului feudal din secolul XVI. 249—250. £88. domeniul boieresc cre ş te. compus din 36 sate. 286. voi. * Ibidem p. prin defri ş are. De-acum încolo achizi ţ ionarea de sate pe cale de cump ă rare va juca un rol din ce în ce mai important în cre ş terea domeniului feudal.DOMENIUL FEUDAL 249 descrise cu de-am ă nuntul. Rom. deoarece partea advers ă sus ţ inea c ă satul a fost cotropit . II. La 1526 jupanul Neagoie mare vistier cu so ţ ia sa Caplea st ă pîneau un domeniu însemnat. vii ş i mori 2 . . p. aşezate în regiunile cele mai m ă noase ş i bogate ale Ţă rii Romîne ş ti '. Intre 1533 ş i 1544 st ă pînirile lui Detco au crescut cu 22 safe ş i sili ş te precum ş i cu ş apte b ă l ţ i 3. De pild ă satul Nedeia Mare cu b ă l ţ ile reprezint ă o danie domneasc ă . au existat ş i 511 robi. Astfel rezerva feudală cre ş te. La 1538 jupan Dr ă ghici sp ă tar ş i fratele s ă u Udri ş te din M ă rgineni au avut 30 de sate cu mun ţ ii Buceaci ş i Floreiul. danie. 140. 255. " Ibidem. IV. p. cumpărare şi înfrăţire. 275. dobîndit ă prin dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă 4 .

leg ă tura între sat ş i ora ş devine mai strîns ă . priv. I—1. voi.ş i fac ă un sat de 20 de case" '. f ă cută cu munca ş erbilor. Rom. Domeniul feudal începe să -şi piardă caracterul de izolare. Unii dintre boieri c ă p ă tau dreptul s ă întemeieze dintr-o dat ă mai multe sate.. Ultimul aspect al cre ş terii rezervei feudale este relevat de un document muntean în mod deosebit de precis : la 1526. Acesta este cazul boierului Ion Gol ă i mare logof ă t care a dobîndit de la domnie trei locuri din pustie ca să v întemeieze sate noi 2. voi. Ibidem. 4 . Rom. p 286—288. G h i b ă n e s c u . De pild ă . De pild ă . A. 36 ş i 50 ' Gh. priv. 5. XVI. IV. In afar ă de aceasta. Rezerva cre ş te. II. COSTACHEL dreptul ca „să .oe unde vecinii lui iupan Vlaicul vor fi cur ăţ at cu securea în p ă dure" 5 . este înlocuit ă cu o formul ă de mai mare precizie. printre st ă pîmirile clucerului Vlaicu este men ţ ionat satul St ă ne ş ti cu locul de acolo . Ibidem. prin defriş area p ă durilor. Astfel vechea formul ă folosit ă la întemeierea satelor — „cît poate s ă tr ă iasc ă un sat îndestul" — uzitat ă de obicei în tot cursul secolului XV. p. ist. p. III. A XVI. îşi are originile încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare achiziţionate de bunicul său Danciul Ureche. Doc. Ispisoace ţ i zapise. Aceasta denot ă c ă valoarea p ă mîntului a crescut ş i domnia caut ă s ă stabileasc ă drepturile aceluia care va întemeia un sat nou. în structura domeniului boieresc trebuie semnalat faptul c ă dezvoltarea rela ţ iilor marfă bani a atras ş i economia boiereasc ă în circuitul său. care în secolul XVII st ă pînea cea 100 de sate. 27. pe de o parte. iar pe de altă parte. p. ist... voi. Apoi vînzarea separată a ogoarelor s-a practicat şi în Moldova secolului XVI 4Partea cea mai caracteristic ă în organizarea domeniului feudal din secolul XVI este creşterea rezervei feudale.250 V. B. XVI. Boierii î ş i fac 1 2 Doc. p 6 208. domeniul lui Nistor Ureche. prin cump ă rarea ogoarelor. I. la 1592 boierul Andreico biv pîrc ă lab de Roman face cump ă r ă ri masive de p ă mînt de la r ă z ăş ii din hotarul Vîrtopului întocmind 11 zapise ş i pl ă tind pre ţ uri variate pentru o delni ţă : între 16 pîn ă la 120 zlo ţi 3 . In afar ă de colonizare domeniul boieresc cre ş te ca ş i în Ţ ara Romaneasc ă prin cump ă r ă ri. E necesar de relevat c ă vastele domenii ale unor boieri din secolul XVII au început s ă se formeze în secolul anterior ş i chiar mai înainte.

mai avea case..ş i sporeasc ă num ă rul satelor cît mai mult. Profitînd de greut ăţ ile economice ale ţă ranilor. Izvoarele Ţă rii Romîne ş ti relateaz ă un fapt de uluitoare silnicie petrecut la 1654. invaziile turce ş ti ş i t ă t ă re ş ti. 15. Pîn ă la urm ă i . nemaiputînd face fa ţă . Dup ă aceea sp ă tarul a trimis pe doroban ţ i ca s ă caute pe ţă ranii fugi ţ i. au fugit din satul lor. Acesta fiind „un boier mare ş i silnic" ş i care ţ inea de bir jude ţ ul Jiul de Jos.rioadă Domeniul boieresc în istoria economiei feudale. 448 ş i 458.. De pild ă . C. folosind violen ţ a ş i puterea lor politic ă . . supunîndu-le unei crunte exploată ri. secolul XVII au 1 Doc.DOMENIUL FEUDAL 251 case la ora ş e. pe m ă sur ă ce se înl ă tur ă treptat caracterul de izolare a domeniului feudal — boierii vor c ă uta s ă ş i m ă reasc ă rentabilitatea domeniilor lor cît mai mult posibil. Rom.a adunat. 2. In acela ş i timp. Pe m ă sur ă ce în secolul XVII st ă pînii de p ă mînt sînt atra ş i din ce în ce mai mult în relaţiile marfă-bani. Citat dup ă I. care-şi avea delniţa sa str ă mo ş easc ă . Ei vor c ă uta s ă . pivni ţ e ş i mai multe pr ă v ă lii la Bucure ş ti '. XVI. cit. necesare pentru depozitarea vinurilor ş i î ş i ridic ă pr ă v ă lii. Hurez. S-ar p ă rea c ă în secolul XVII se vînd toate satele din ţ ar ă . B. are loc ruinarea în masă a ţărănimii libere. ca foamete. cît ş i prin exploatarea direct ă a rezervei feudale folosind munca ş erbilor. pachet 15. p. p. lovi ţ i de tot felul de calamit ăţ i. ist. mare sp ă tar. încît ei. priv. Pe vremea lui Matei Basarab mo ş nenii din' satul Craiovi ţ a din judeţ ul Dolj au fost cotropi ţ i de boierul Diicu Buicescu. Paralel cu aceasta. Domeniul feudal va aduce venituri importante atît prin ridicarea dijmelor. deoarece ţă ranii ap ă sa ţ i de biruri împov ă r ă toare. doc. IV. op. i-a b ă gat la pu ş c ă ria din Craiova ş i i-a silit s ă se vînz ă rumîni 2 . " Arh. Deseori boierii recurg la tot felul de mijloace ca s ă -i sileasc ă pe ţă rani s ă le vînd ă delni ţ a str ă mo ş easc ă . voi. jupanul Dragomir din Ţ ara Romîneasc ă la 1580 pe l:ng ă sate ş i vii. începe o nou ă etap ă în procesul de aservire a ţă r ă nimii — aceea a leg ă rii de glie. cu pivni ţ e mari.. Filitti. Secolul XVII marcheaz ă o nou ă pe. feudalii din. i-a înc ă rcat pe ţă ranii din Craiovi ţ a cu asemenea biruri.ş i vînd ă p ă mîntul. Stat. sînt sili ţ i s ă . plata haraciului.

Gh. p. se men ţ ioneaz ă c ă cump ă r ă turile au fost f ă cute de el la 98 persoane 6 . Ghib ă nescu. risipirea ţă ranilor de pe domeniu însemna de fapt ruin ă pentru feudali. p. G h i b ă n e s c u . op. III. cit. Ţă ranii dependen ţ i. Cele mai 1 Vezi cap.. 248—249. dup ă cum s-a mai ar ă tat mai sus '. £(49—251. vistiernicul Gheorghe Ursache are 104 sate. Gh. Ibidem. seli ş ti ş i p ă r ţ i de sate 3 . vine statul feudal a c ă rui func ţ iune principal ă este aceea de a ţ ine în Mu masele exploatate. cînd i-a fost întocmit actul de st ă pînire. In Ţ ara Romîneasc ă boierii nu r ă mîn în urma acelor din Moldova în ceea ce prive ş te acapararea p ă mîntului. R. P ămîntul. cit. G h i b ă n e s c u . 168—171.. 169. p. II. R. op. Iordache Cantacuzino a cump ă rat vreo 300 de st ă pîniri r ă z ăş e ş ti.. iar Miron Gostin 89 sate 5. p. II. R o s e t t i . op. Ibidem. sătenii şi stăpinii în Moldova. cump ă r ă turile fiind trecute în 119 zapise ş i documente 8 . Or. p.252 V. 29.. p. op. G h. R o s e 11 i. ţă ranii au fost lega ţ i de glie ş i au pierdut dreptul lor str ă vechi de str ă mutare. Acesta este sensul dispozi ţ iilor legislative ale lui Minai Viteazul ş i celor corespunz ă toare din Moldova. Unul din-» tre mijloacele folosite în acest scop sînt m ă surile legislative. In actul de cump ă rare al stolnicului Toma din Moldova este men ţ ionat c ă 36 ocine au fost cump ă rate de la peste 100 de persoane 7. cit. Ţă ranii nu r ă mîneau pasivi fa ţă de aceste opresiuni. ş ase hele ş teie ş i 45 f ă lci de vie (dintre care 11 erau la Cotnari). vînz ă rile masive ale cnejilor în Ţ ara Romîneasc ă ş i ale r ă ze ş ilor în Moldova au stat la baza cre ş terii excesive a domeniului boieresc din acea vreme. Ins ă st ă pînirea unui întins domeniu cu şerbi numeroşi ridica în faţa feudalilor importanta problem ă a bra ţ elor de munc ă . III. cit. In urma acestor m ă suri legislative. La 1617. Una dintre formele cele mai r ă spîndite de lupt ă ale ţă ranilor era fuga. Nistor Ureche are 97 sate ş i p ă rţi de sate 4. In ajutorul lor îns ă . 168—171. COSTACHEL reu ş it s ă st ă pîneasc ă domenii din zeci de sate. 246—248. In Moldova Iordache Ruset are 167 sate ş i p ă rţi de sate 2. . A ş adar. Cu privire la domeniul lui Nistor Ureche se mai poate ad ă uga c ă ele au fost situate în 19 ţ inuturi ş i c ă pe lîng ă aceste sate mai cuprindea 17 mori. p.

precum ş i cei care au fugit. Acest domeniu era stă pînit în comun de c ă tre fra ţ ii Cantacuzino. întocmit la 1668 se poate cunoa ş te structura unui domeniu din secolul XVII. Ilfov. d ă foarte puţ ine detalii. Rumînii sînt trecu ţi nominal acei care se află în aceste sate. De pild ă . Domeniul boierilor Buze ş ti este mai greu de reconstituit din punct de vedere al structurii. cu g ă le ţ ile. r ă spîndite în mai multe jude ţ e : Mehedin ţ i. Din cercetarea hrisovului Buze ş tilor se desprinde deosebita grij ă a st ă - . numeroase vii. înfr ăţ ire. Domeniul se compune din satele de mo ş tenire ş i cele de cump ă r ă tur ă . Gorj. Teleorman. 136 de sate. moştenirea lăsată de banul Radu Buzescu. Teleorman. Aceste sate ş i bunuri sînt st ă pînite „cu to ţ i rumînii. Domeniul lor se compunea din cea. poiene cu fîne ţ e. cu daturile. Buz ă u. deoarece hrisovul cel mare din 10 iunie 1656 de ş i cuprinde toate satele st ă pînite. în asemenea cazuri to ţ i rumînii sînt trecu ţ i nominal în document. cump ă r ă tur ă . fra ţ ilor Cantacuzino le-au revenit 43 sate ş i p ă r ţ i de sate. stîne. Vla ş ca. danie. st ă pînite din vremea vechilor domni de la întemeierea ţă rii ş i dobîndite „cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ş i cu v ă rsare de sînge". pe lîng ă care sînt men ţ ionate „mo ş ii" m ă surate în stînjeni. Ialomi ţ a. Vla ş ca.DOMENIUL FEUDAL 253 importante domenii se aflau în mîinile familiei Cantacuzino ş i ale boierilor Buze ş ti. este men ţ ionat satul cutare „cu vecini". cu viile boiere ş ti. iar în ceea ce prive ş te rezerva feudal ă — sem ă n ă turile ş i fîne ţ ele erau divizate: în funii între coproprietari. cu morile boiere ş ti. fiecare avînd conacul s ă u separat. ceea ce trebuia s ă fie rezerva feudal ă . Aceste sate au fost st ă pînite pe baz ă de mo ş tenire. La aceast ă dat ă domeniul Buze ş tilor se afla în st ă pînirea jupîni ţ ei Elena b ă neasa ş i a fiului ei Mateia ş postelnic. mori ş i b ă l ţ i. Romana ţ i. Satele cump ă rate sînt în special acelea care au fost ale „cnejilor cu ocine". Dîmbovi ţ a. satele din Vîlcea sînt definite ca str ă mo ş e ş ti. pe cînd în alte cazuri. r ă spîndite în numeroase jude ţ e : Prahova. Din actul de împ ă r ţ ire al Elenei Cantacuzino. Elementul nou care apare în structura acestui domeniu este apari ţ ia unui teren special m ă surat în stînjeni pe lîng ă satul respectiv iar în al doilea rînd deosebita atenţie îndreptată asupra rumînilor men ţ ionîndu-se ş i cei fugari. cînd este vorba de sate mo ş tenite. cu vinariciu ruim ă nescu ş i tot venitul". Vîlcea. Dolj. seli ş ti ş i p ă r ţ i de sate. La împ ă r ţ ire.

Numai în leg ă tur ă cu st ă pînirea satului Ciuperceni este pomenit vadul la Dun ă re. primele 59 sate au fost mo ş tenite din mo ş i str ă mo ş i. care s ă cuprind ă toate st ă pînirile lor. care caut ă s ă demonstreze c ă ş i ei au avut leg ă tur ă de rudenie cu . Un alt lot important de sate reprezint ă mo ş tenirea Dragoe ş tilor. în parte deteriorate. Deosebit de pre ţ ios este faptul relevat de acest document din care rezult ă c ă acest domeniu nu s-a format numai în cursul secolului XVII. deteriorate de vreme şi în parte pierdute. iar ultimul din 1655. invocînd hrisoavele vechi. Pe lîng ă ace ş ti ţă rani exist ă ş i un num ă r mare de ţ igani ş i chiar o a ş ezare de a lor denumit ă „ Ţ ig ă nia Dragoe ş tilor". înc ă de la întemeierea ţă rii. Cel mai vechi era din 1461 — din vremea lui Vlad Ţ epe ş . cu privire ia care se spune c ă este : „mo ş tenire Buze ş tilor de la mo ş i str ă mo ş i de la jup ă ni ţ a Neaga fiica lui Durduc ş i de la fiul ei Manea Ghizdav ăţ din vremea lui Vlad Voievod din 1461". fiind disputat ă de c ă tre boierii Bîrzescu. Erau preocupa ţ i s ă dovedeasc ă drepturile lor asupra satelor respective cu ţă . Majoritatea covîr ş itoare a satelor a ajuns în st ă pînirea boierilor Buze ş ti pe cale de mo ş tenire. boierii Buze ş ti au cerut domniei întocmirea unui nou hrisov. De aceea nu afl ă m mai nimic în ceea ce • prive ş te organizarea acestui domeniu. Procesul de formare a acestui domeniu a avut loc în decurs de mai bine de 200 de ani — de la mijlocul secolului XV pînă la mijlocul secolului XVII. La întocmirea acestui hrisov boierii Buze ş ti s-au îngrijit îndeosebi ca toate satele lor s ă intre în acest document. Este clar c ă un domeniu de asemenea propor ţ ii necesita un complicat aparat administrativ cu numeroase slugi ş i vechili afla ţ i în slujba st ă pînului."254 V. la 1656. care presupune existen ţ a unor pesc ă rii ş i poate chiar a unor leg ă turi comerciale.* r ă nii de acolo f ă r ă s ă se mai opreasc ă asupra bunurilor componente ale satului. în parte disp ă rute. Cînd. Aceast ă mo ş tenire este obiectul unor numeroase pîri. ei s-au prezentat în fa ţ a domniei cu 55 hrisoave vechi. el con ţ ine totu ş i suficiente elemente pentru a ne putea da seama de procesul de formare a acestui uria ş domeniu. Astfel. Dac ă hrisovul Bu-ze ş tilor ofer ă pu ţ ine date pe baza c ă rora s-ar fi putut reconstitui organizarea unui domeniu din secolul XVII. COSTACHEL pînilor de a men ţ iona existen ţ a ţă ranilor dependen ţ i.

voi. s ă -1 înghit ă în întregime. Leg ă turile acestea de rudenie socotite ş i urm ă rite în decursul secolelor reprezint ă unul dintre mijloacele de baz ă care au servit la cre ş terea domeniului boieresc. ist. Unul dintre documentele mai vechi care oglinde ş te modul în care s-au f ă cut aceste cump ă r ă turi este cel din 5 iulie 1595. priv. ca apoi cu timpul. p. Unele dintre satele cump ă rate în aceast ă vreme vor figura ş i în hrisovul cel mare din 1656 — 1 Doc. 303—307.. achizi ţ ionînd în total 19 sate pentru care pl ă tesc circa 250 000 de aspri5. B. Acesta este cazul satelor Grop ş ani ş i Corbeni. boierul din secolul XV. în persoana banului Dimitrie Ghizdav ăţ .ş i creeze condi ţ iile prielnice de cump ă rare ş i chiar de constrîngere. XIII. Dup ă cum s-a men ţ ionat mai sus domeniul Buze ş tilor a crescut ş i pe calea cump ă r ă turilor. 184. * Ibidem.DOMENIUL FEUDAL 255 Ghizdav ăţ . In actele de cump ă rare s ă tenii sînt trecu ţ i nominal.to ţ i s ă tenii au s ă r ă cit ş i au c ă zut în mare greutate ş i mare nevoie pentru d ă jdii ş i pentru biruri ş i pentru multe greut ăţ i ş i to ţ i s ă tenii ş i-au f ă cut ocinele lor vînz ă toare" 3 . cump ă rînd restul delni ţ elor. voi. 4 Ibidem B XVI. Dup ă doi ani. care pare a fi unul dintre boierii de seam ă ai lui Vlad C ă lug ă rul.. p. la 1598. XIV. Rom. ei reu ş esc s ă acapareze ş i restul delni ţ elor din satele men ţ ionate mai sus 4 . 3 Ibidem. indic:'ndu-se suma primit ă de c ă tre fiecare ş i toate greut ăţ ile fiscale — birul. 5 Ibidem . în care la 1596 boierii Buze ş ti au cump ă rat diferite p ă r ţ i de ocin ă de la mai mul ţ i cop ă rta ş i. ei cump ă r ă mai întîi cîteva delni ţ e dintr-un oarecare sat. Ca s ă se introduc ă într-un sat ş i s ă . cînd se vînd dou ă sate : Cur ă ţ e ş tii lui Bra ţ ul ş i Cur ăţ e ş tii lui Voicil ă 2. Cump ă r ă turile masive de sate au fost f ă cute la sfîr ş itul secolului XVI ş i începutul secolului XVII. VI. Este caracteristic modul folosit de c ă tre boierii Buze ş ti pentru acapararea p ă mîntului ţă r ă nesc pe cale de cump ă rare. 184. d ă jdiile ş i altele. p. Este vorba de satele libere de cneji care se vînd datorită greutăţilor fiscale excesive. VI. Familia boierilor Ghizdav ăţ ' apare ş i la 1486. Aceste sate se vînd pentru c ă . XV. O dat ă cu cump ă rarea delni ţ elor r ă mase nevîndute din satele Grop ş ani ş i Corbeni — boierii Buze ş ti mai cump ă r ă 17 sate.

. Atît dijma. în decursul celor trei secole XV—XVI—XVII caracterul domeniului feudal n-a r ă mas acela ş i. dup ă copia slavona de la Arhiva Institutului de Istorie al Academiei R. boierii devin negustori nu numai 1 Hrisovul Buze ş tilor. Cre ş terea evident ă a rezervei feudale în secolul XVI este un indiciu de seam ă în aceast ă privin ţă . iar ace ş ti mai sus zi ş i oameni. datorit ă schimb ă rilor care se produc în viaţa economică. s-au vîndut a fi vecini dîn ş ii ş i cu to ţ i fiii lor ş i cu toate p ă r ţ ile lor de ocin ă " '. cît ş i rezerva feudal ă în forma în care ea a existat în acea vreme erau folosite în primul rînd pentru satisfacerea nevoitor feudalului ş i a cur ţ ii sale. el produce nu numai pentru nevoile proprii. In secolul XVI. ceea ce face ca un asemenea domeniu s ă reprezinte nu numai o unitate economic ă .. dar ş i una administrativ ă .P.. dat ă fiind slaba dezvoltare a rela ţ iilor marf ă -bani. Din hrisov reiese c ă au fost folosite la formarea şi creşterea acestui domeniu toate mijloacele posibile de achiziţionare a pămîntului : moştenire. Secolul XVII marcheaz ă o perioad ă de dezvoltare economic ă mai intens ă . dup ă aceea cînd a fost în zilele ră posatului Mihai* Voievod la anuj 1595. st ă pînii de sate se mul ţ umeau în special cu perceperea dijmei de la locuitorii satelor st ă pînite de ei. . ceea ce se manifest ă ş i în dezvoltarea comer ţ ului interior ş i exterior.COSTACHEL dup ă cum este cazul satului Cur ăţ e ş tii Bra ţ ului. In secolul XV avem de-a face cu un domeniu cu imunitate. dar ş i pentru pia ţă . danie domnească. In secolul XV. cînd şi domeniul feudal este atras în relaţiile marf ă -bani. care este trecut în actul de st ă pînire cu urm ă toarea men ţ iune: „tot satul ş i cu tot hotarul ş i cu to ţ i vecinii din cîrnp ş i din p ă dure ş i din balta F ă ureilor ş i de peste tot hotarul oricît se va alege din hotar pîn ă în hotar. Domeniul feudal este legat din ce în ce mai mult de pia ţă .R.256 ■ v .. pe vechile hotare ş i semne pentru c ă s ă tenii acestui sat de mai sus zis. dîn ş ii au fost to ţ i cneji cu ocinele lor înc ă de mai înainte vreme de prin zilele altor b ă .v trîni domni. cump ă rare ş i înfr ăţ ire.

299. p. I. p. la început. XIV. voi. pe de o parte.. In Moldova. p. Totuşi. la 1445 Mihail logofătul capătă. iar în Ţ ara Romîneasc ă nu se întîlne ş te decît termenul de „curte". Ş teful ş i Mîndrul. I. op. şi pe baza ş tirilor din secolele urm ă toare. 17. a M. Pe baza izvoarelor din secolul XV este greu de reconstituit structura unui domeniu boieresc din această vreme. au însemnat o schimbare important ă în situa ţ ia ţă r ă nimii : ţă ranii în cea mai mare parte r ă mîn f ă r ă ocine ş i lega ţ i de glie. care la 1414 avea cu fratele s ă u dou ă „case" : „una în satul de la Cobîle ş i alta în satul de la Bîrlad" 2. dar ş i de grîne.Via ţ a feudal ă — c. ne putem forma o imagine destul de exactă asupra domeniului în secolul XV. exploatarea direct ă a domeniului prin munca ş erbilor aducea ş i ea produse agricole care puteau fi transformate în marf ă .ş i fac ă curte ş i i Doc. curtea apare abia la 1430. ş i în general ultimele dou ă . B. 3 Ibidem. înc ă la începutul domniei lui Mircea cel B ă trîn m ă n ă stirea Cozia st ă pînea curtea de la Hin ă te ş ti d ă ruit ă de Tatul K Uneori. atunci cînd era vorba de doi sau mai mul ţ i fra ţ i. iar Mîndrul la Balin ţ i pe Ş iret 3 .DOMENIUL FEUDAL 257 de vite. ridicarea unei cur ţ i era f ă cut ă cu aprobarea domniei. Produsele domeniului sînt ob ţ inute. 42. cit. pe de alt ă parte. 8547 . tot prin vechiul sistem al dijmei. ist. A ş a este cazul boierului Toader Pitic. I. secolele XVI—XVII. Un domeniu feudal formeaz ă o unitate Organizarea economic ă în care există diferite ramarelui domeniu muri de produc ţ ie. în actul de împ ă r ţ ire a averii boierului Ion Jum ă tate între fiii acestuia : Giurgiu. XV. în hotarele unui domeniu existau ş i dou ă „case". De pildă. Giurgiu are cur ţ ile de pe Jijia la Jum ă t ăţ eanii. Aceste trei secole. num ă rul uria ş de sate aducea ş i o cantitate important ă de produse agricole . într-unui din ele era re ş edin ţ a st ă pînului. aprobarea domniei ca în satul Cium ă te ş ti „s ă . Se pare c ă . denumit ă „casa" sau „curtea" lui.. Aici curtea a existat de la sfîr ş itul secolului XIV. C o s t ă c h e s c u . priv. 104.Domeniul feudal era alc ă tuit din mai multe sate. XIII. Ambii termeni sînt folosi ţ i în Moldova în aceea ş i m ă sur ă . Rom.

cit. Pentru cunoa ş terea organiz ă rii unui do-Rezerva feudală meniu feudal în secolul XVII. La 1598. Este cazul jupanului Dragomir care.. în Moldova. descris în felul urm ă tor : „satul Solea pe rîul Solea ş i cu morile ş i cu biserica de piatr ă ş i cu cur ţ ile de piatr ă ş i cu livezi ş i cu slatine ş i cu iezere cu pe ş te" 4 . Se vede c ă vechea tradi ţ ie din 1 M. 121. în primul se afla curtea. l or ga. p. op. 343. stîne. Cos t ă eh e s e u . Pentru Ţ ara Romîneasc ă nu g ă sim prea multe preciz ă ri cu privire la curtea unui boier în secolul XVI. p. . Ocina lui se compunea din peste 20 de sate. 4 T. p. II. stă pînea satul Solea — p ă mîntul ei str ă mo ş esc. 5 N. mori de sf ă rîmat pietre 3 . II.. la Valea Neagr ă " 2 . p. la 1448 curtea este trecut ă în capul satelor : „i-am dat ş i i-a-m înt ă rit ocina lui. op. sau să . Mo ş tenitorii Elenei Cantacuzino trebuiau să■ st ă pîneasc ă mo ş ia în comun în urmă toarele condi ţ ii: „moş ia s ă le fie de ob ş te. care servea ca loc de închinare ş i de îngropare a feudalului ş i a familiei sale.. un deosebit interes îl prezint ă actul de împ ă r ţ ire a familiei Cantacuzinilor din 1668. nepoata lui Luca Arbore. In schimb se poate urm ă ri leg ă tura ce se stabileş te între domeniul feudal ş i ora ş . în afar ă de domeniul s ă u. Izvoarele secolului XV sînt mai s ă race în ceea ce prive ş te datele din care s-ar putea reconstitui p ă r ţ ile componente ale unui domeniu.258 V. In actul de st ă pînire a boierului Ivan Porcu. cit. Documente bucovinene. livezi. Producţia.. portar de Suceava. a avut la Bucure ş ti nou ă pr ă v ă lii. I.ş i fac ă fie ş tecarele case unde-i va pl ă cea. P ă r ă sea.. op. Satul unde este curtea feudalului ocup ă locul central în hotarele unui domeniu. 213. fapt care deja a fost semnalat mai sus.ş i are. să . o pivni ţă de piatr ă ş i case deasupra pivniţei. cit. satele anume unde este curtea lui. pris ă ci. torc ă torii de lîn ă . ' lbidem.ş i coseasc ă s ă împart ă cu funia" 5 . piue de sumane. COSTACMEL mori la Ş iret" '. De obicei domeniul cuprindea urm ă toarele bunuri ş i insta-^ la ţii: mori. 43. Pe fiecare domeniu exista ş i o m ă n ă stire.. vii. 3 ■ Vezi cap. so ţ ia lui Grigori Udre. La cîmp. de vor vrea s ă . dar cele din secolul XVI sînt mult mai bogate. B ă l a n .

In ceea ce prive ş te bunurile mo ş iei. „mo ş ia" sau „cîmpul" nu era împ ă r ţ it ă între fra ţ i. g ă sim men ţ iunea privind „partea boiereasc ă " : „s ă ţ ie singur popa Ghine din ocina de la Bujorani din partea boiereasc ă a treia parte" '. înc ă de la începutul secolului — la 1615. II.. Documentele Cantacuzinilor. ist. c ă în cazul cînd sînt mai mul ţ i fra ţ i. era st ă pînit ă în comun. cuprinzînd sem ă n ă turi ş i fîne ţ e între to ţ i cei patru coproprietari. In hrisovul Cantacuzinilor ea este denumit ă „cîmp" ş i „mo ş ia" ş i este m ă surat ă în stînjeni. 57. deoarece la cump ă rarea satului R ă deni n-au fost întrebate rudele vechiului st ă pîn. ele sînt exploatate în comun. Dup ă cum s-a men ţ ionat mai sus. Rom. fiecare s ă aib ă curtea lui. Aceasta urma s ă fie împ ă r ţ it ă în funii.DOMENIUL FEUDAL 259 secolul XV s-a p ă strat pîn ă în secolul XVII. XVII. Delimitarea ar ă turii boierului de cea a vecinului este bine oglindit ă într-un document din 1606. cu unele stipula ţ ii în ceea ce prive ş te rezerva feudal ă . . De pild ă . p. Datele referitoare la domeniul fra ţ ilor Cantacuzino sînt deosebit de interesante în ceea ce priveşte organizarea rezervei feudale în cursul secolului XVII. rezerva feudal ă apare sub denumirea de „partea boiereasc ă ". îns ă la cultivare se proceda la divizarea ei în funii. Eremia Moghil ă opre ş te pe st ă piinul satului R ă deni precum ş i pe vecinii s ă i s ă are. priv. Domnul d ă porunca ca noul st ă pîn al satului — Boul vistier. I o r g a. în actul de st ă pînire al popii Ghinea din Rîmnic.B. în conformitate cu obiceiul ţă rii.. 387. N. Ea constituie „partea boiereasc ă " ş i n-are nici un amestec cu ară tura vecinului. „s ă nu are 1 2 Doc. la capitolul referitor la „Satele ş i mo ş iile în jude ţ ul Buzău" : Satul întreg Căpreştii satul întreg Dudeştii jumăt. In izvoarele acestui secol. referitor la ocina lui din satul Bujorani. sat Ruşatul moşia la Căldăreşti J000 stînjeni la Largul 425 stînjeni la Openifiţi 168 stînjeni la Tutufi 115 stînjeni la Ciorăşti 200 stînjeni 2 la Stoieneşti 710 stînjeni . p.

II. La 1546 este vorba de „satul Micle ş ti care este la obîr ş ia Podrag ă i. Rom. ci au cump ă rat f ă r ă ş tire. Dac ă în sec. Acest fapt a f ă cut ca unii istorici s ă considere c ă în secolul XV rezerva feudal ă nici n-a existat la cele mai multe moşii. poiana lui Lehaci.. el va fi dator cu 50 de boi" '.. I. voi. op. poiana lui Ştefan Roşul. p. 3 I. ist. A. Rom. Documentele din secolul XVI conţin o serie de menţ iuni care deslu ş esc rostul acestor poieni. II. In ambele cazuri rezult ă c ă Andrie ş ş i Miclea au st ă pînit sate de care ţ ineau ş i poienile lor. nici vecinii lui s ă nu are. Chiar în cursul secolului XV opera de defri ş are a p ă durilor a fost una dintre preocup ă rile cele mai însemnate.260 V. De pild ă : • poiana lui Cauteş. COSTACHEL acea parte de ocin ă din R ă deni. 570. Intr-un document moldovenesc din 1456 există o menţiune care explică legătura ce exist ă între poian ă ş i persoan ă : poiana lui Ş tefan Ro ş u „ce a f ă cut Ş tefan de a lui bun ă voie" 2 . 537 .. A. pîn ă ce nu va sta de fa ţă înaintea domniei mele. ' M. Cercetarea mai aprofundată a izvoarelor duce totuşi la constatarea c ă rezerva feudal ă a constituit ş i în secolul XV o parte integrantă a domeniului boieresc. 21. în secolele anterioare existen ţ a ei este rar atestat ă . la poian ă . unde a desc ă lecat (oca^Hji) Miclea ş i poian ă care ascult ă de acest sat. Iar cine va ara cu sila. 240 4 Doc. p. cit. Un document moldovenesc din 1590 arat ă explicit c ă poienile erau folosite pentru ar ă tur ă . p. C o s t ă c h e s o u . numai' c ă relată rile izvoarelor nu sînt atît de directe ca cele din secolul XVII.. cit. ist. Ş i satul ş i poienele au existat pe vremea lui Ş tefan cel Mare. La 1503 se arat ă c ă în satul Costăchenii „unde a fost Andrieş" a existat şi „poiana lui Andrieş" 3 . p. XVII rezerva feudal ă este bine oglindit ă în izvoarele vremii. voi. pentru c ă au cump ă rat f ă ră ş tirea acelora ş i nu a întrebat nici o rud ă . XVI. In schimb. pe care c ă lug ă rii „au arat-o din vechi1 Doc. Munca de defri ş are este atestat ă de obicei cu termenul de cur ă tur ă (în slavone ş te Jia3 sau omiiiieHHe) care apare rar în izvoarele secolului XV. M ă n ă stirea Tazl ă u st ă pîne ş te o poian ă în satul Z ă ne ş ti. priv. II.. priv. op. legate de numele unei persoane. anume Corostova" 4 .. Bogdan. XVII. izvoarele vorbesc destul de des de poieni.

479. p. In ceea ce prive ş te folosirea poienilor. instalate alături sau chiar în poiană. 239. poiana lui Ştefan RtiBul cu un loc de moară. XIII.. Folosirea poienilor pentru fîn presupune exploatarea direct ă a st ă pînului folosind munca ţă ranilor aservi ţ i. cît şi pentru fineţe. la gura Strîmbei ş i cu b ă lţi ş i loc de moară . III. anume Runcul cu toate poienile" 4. p. voi. voi. De pildă. prin desţelenirea p ă mîntului. ist. pe Bîc ş i cu pîraiele ei de moară de prinprejur" 3. p. prin cump ă rarea ogoarelor ţă r ă ne ş ti. în afar ă de dijma de fîn 5 . 4 Ibidem. pe de o parte. p. Trebuie de asemenea relevat faptul c ă deseori poienile sînt men ţ ionate împreun ă cu morile.. In cursul secolului XVI poienile sînt pomenite de regulă cu morile lor. priv. M. XIV. cit. In secolul XVT existenţa rezervei feudale se conturează şi cu mai multă precizie. I.vor putea s ă -ş i fac ă la Tazl ă u ş i al ţ ii poian ă la obîr ş ia Strîmbei. B. trebuie s ă amintim că ele erau folosite atît pentru arătură. unde au fost lui ţ arina ş i moara" 2 . III. iar pe de alt ă parte. 1!2. unde. Defri ş area p ă durii se face folosind munca ţă ranilor aservi ţ i. poiana Hovrăleata este pomenită împreună cu moara. 455. Presta ţ ia 1 2 Doc. In tot cursul secolului XV domeniul boieresc cuprinde numeroase poieni ş i num ă rul lor cre ş te necontenit. XVI. In economia rural ă din secolul XV poienile pe ling ă care existau de obicei şi instalaţii de mori au jucat un rol important. . Acela ş i în ţeles rezultă ş i din documentul din 1441 al lui Cozma Pivniceariul care st ă pîne ş te satul Dil ţ egani pe Bogdana „ ş i poiana de la Hovr ă leata. Rezerva feudală deci va creşte. C o s t ă c h e s c u . la 1584 este vorba de „o poian ă ce se nume ş te Pojarna. voi. A. A. Un alt document moldovenesc din 1546 descrie cu de-am ă nuntul terenul bun de poian ă ş i instala ţ ia de moară : „o poian ă în fa ţa Bere ş tilor. Aceasta ne face ca s ă credem c ă aceste poieni reprezentau de fapt rezerva feudală. des ţ elenite de c ă tre ţă rani pentru nevoile lor ş i pe care ei nu vor fi in stare s ă le p ă streze. care va creşte necontenit.DOMENIUL FEUDAL 261 me" '. Rom. priv. XVI. XV. p. vorbindu-se deseori despre „poiană de fîn". ' Doc.. op. 5 Ibidem. De altfel aceasta rezult ă ş i din faptul c ă în actele de imunitate din secqlul XV este men ţionată regulat presta ţ ia cositului finului. De pildă. Rom. ist. 59i. II. peste Tazlă u.

Gr ă dinile cu pomi fructiferi de asemenea nu lipsesc din cadrul domeniului feudal. p. Existau livezi de lîngă casă şi livezi din cîmp. 448.. livezile ş i gr ă dinile de marelui domeniu zarzavat. teascuri ş i pivni ţ e de piatr ă 3 . II. Rom. In cadrul unui mare domeniu. voi. cu slugile ş i cu ai s ă i vecini ş i cu aii s ă i ţ igani ş i cu ai s ă i arga ţi cum au putut" 1. XVI. A. Ibidem. COSTACHEL la cositul finului e o form ă a rentei în munc ă cum este ş i aceea de a ara ş i sem ă na. Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . Cum se cucerea acest teren pentru agricultur ă rezult ă deosebit de limpede dintr-un hrisov muntenesc din 5 iunie 1617. atît în ceea ce prive ş te cele de pe delni ţ ele ţă ranilor cît ş i cele care reprezint ă rezerva feudal ă ş i care apar în izvoare sub denumirea de „viile boiere ş ti". III. G h i b ă n e s c u .. ' G h . 239. 168—171. IV. XXII. ' Ibidem. cum este acela al familiei boierilor Cantacuzino. Trebuie de men ţionat c ă toate aceste curaturi erau a ş ezate în jurul satului Sucmez ă u.262 V. Viile exist ă din cele mai vechi timpuri. ist. In secolul XVII. p. In Ţ ara Romîneasc ă de la sfîr ş itul secolului XIV erau cunoscute livezile de nuci ale boierului D ăbăcescti4. voi. Acest teren a fost des ţ elenit de c ă tre Nab ă daico în felul urm ă tor : . Radu Mihnea înt ă re ş te lui Nab ă daico biv vornic satul Sucmez ă u ş i 599 de curaturi din p ă dure ş i aoa ş e „de curaturi de fîn". Surete ş i Izvoade. cultur ă al st ă pînului. „poiana cu peri". B. Ibidem. Unde existau vii existau ş i crame. dup ă Cum s-a mai ar ă tat. în Moldova secolului XV izvoarele vorbesc de „poian ă cu meri". XVI. Doc. De altfel ş i casele boierilor de la ora ş e aveau pivni ţ e pentru p ă strarea vinului. * Vezi cap. XIV. p.le-au cur ăţ at din codru întregii cu ai s ă i oameni ş i cu cl ă ci. priv. destinate pentru cîmpul âe. p. XV. XIII. p. Unele domenii aveau cantit ăţ i atît de mari de fructe încît f ă ceau nego ţ cu ele 5 . B. 136. Domeniul feudal pe lîng ă cîmpul de cultur ă ş i fine ţ e mai Exploatarea cuprindea viile. 41. ea mai este denumită „moşia" şi „cîmpul" şi este m ă surată în stînjeni. Sînt destule cazuri cînd viile boiere ş ti se ridic ă la peste 40 pogoane de vie 2 . 2 3 . rezerva feudal ă a c ă p ă tat ş i denumirea special ă de „partea boiereasc ă ".

atit în Moldova. XXII.. Ş i s ă fie volnic pan Mihail logof ă t s ă pedepseasc ă ş i s ă ia de la acela care este în hotarul lui ş i nu va umbla la aceste mori" 4 . Toate acestea s ă asculte c ă tr ă aceste mori sus scrise. 1 2 3 . Iar hotarul acestui loc de prisac ă s ă -i fie dup ă obiceiul pris ă cilor. pe vremea înainta ş ilor no ş tri. de la noi. la 1451. 403—404.. o/i. Ş i morile au jucat un rol important în economia unui do-. Se pare totu ş i c ă aceast ă ramur ă de produc ţ ie a luat o dezvoltare mai mare în Moldova. ş i hlabnicul care este în sus de Grue ţ . unde num ă rul pris ă cilor este deosebit de mare. locul morilor noastre. s ă -i fie pentru fîna ţ ş i s ă asculte acest hlabnic c ă tre această prisac ă . C o s t ă c h e s c u . cit. meniu. p. In secolul XV exista aşa-numitul monopol al morii3. C o s t ă c h e s c u. cît a fost venitul. op. 171—J83). Mihail logofăt exploata morile sale în felul urm ă tor : „i-am dat. Marele domeniu m ă n ă stiresc. II. st ă pînii de p ă mînt. La 1448 în Moldova.. XV ş i XVI). Instalarea unei pris ă ci era de obicei legat ă de o poian ă sau un hlabnic. unde au fost vechile mori domne ş ti. De pild ă în Moldova. fie c ă era domn. Exploatarea morilor fiind legată de cultivarea cerealelor. Dup ă cum se vede. s ă .. Vezi Cap. fie c ă era boier. din locul nostru. II. C o s t ă c h e I. importan ţ a lor a crescut paralel cu dezvoltarea rela ţ iilor marf ă bani şi creşterea rezervei feudale şi în genere cu dezvoltarea agriculturii. Patru Durnea a avut: „un loc de prisacă în pustie pe Şacovăţ şi loc de moară în matca Ş acov ăţ ului. de ţ ineau monopolul morii ş i locuitorii din hotarul st ă pînirilor lor M. tot a ş a ş i acuma. cit.. V. 315. de la Baia. Exploatarea morilor s-a f ă cut pe c ă i diferite.DOMENIUL FEUDAL 263 Albin ă ritul de asemenea a jucat un rol important în econoriiia boiereasc ă . Le monopole du moulin en Moldavie aux XV-c et XVI-e siecle (Monopolul morii în Moldova în sec. în toate părţile"1. din tîrgul nostru din Baia. p. în toate p ă r ţ ile ş i în sus ş i în jos ş i s ă fie venitul c ă tr ă aceste mori. adică îndatorirea ţă ranilor din satele boiere ş ti de a folosi pentru nevoile lor morile stăpînului. cătră aceste mori. Iar hotarul acestor mori ş i acestui loc s ă fie cît îi va fi destul de întins. (extras din „Revue historique du Sud-Est Europeen".ş i fac ă mori ş i orice va fi voia lui. cit ş i Ţ ara Romîneasc ă . p. Şi aci fără îndoială au fost folosite aceleaşi procedee la fixarea hotarelor ca în cazul domeniului mănăstiresc asupra c ă rora ne-am oprit ceva mai larg la capitolul respectiv 2 .. ' M..

dou ă cu mori ş i unul f ă ră mori. COSTACHEL erau obliga ţi s ă foloseasc ă morile domeniului. Rom. Ibidem. Ibidem. creşte şi num ă rul morilor de pe domeniile feudale. B. o dată cu dezvoltarea agriculturii. „ce este pe Ş iret. p. în Ţ ara Romînească morile reprezintă de asemenea" o parte a domeniului căreia i se acordă o mare importan ţă . p. La 2 mai 1585 în actul de împ ă r ţ ire a mo ş tenitorilor lui Luca Arbore sînt înscrise 19 sate din care 14 au avut mori 7 . C o s t ă c h e l . In actul de împ ă r ţ ire a jupînesii Solomia Veveri ţă prin care ea „a împ ăr ţ it a sale drepte ocini ş i mo şă i feciorilor s ă i" sînt trecute cinci sate. în secolul XVI. Grija care se vădeşte din actul de împărţeală a satelor cu mori releva importan ţ a lor în economia unui domeniu din aceast ă vreme. Ibidem. Dar mai exista ş i o altă form ă de exploatare a morilor. Ibidem. cu tot hotarul şi cu rumînii şi cu morile şi din cîmp ş i de pretutindeni oricît se va alege" 8 . priv. Le monopole du ntoulin en Moldavie aux XV-e et XV 1-a sie ele. In secolul XVI.. în special a acelora care' sînt a ş ezate pe lîng ă ape.. p. p. IV. XVI. De pild ă : satul Hudin ţă i pe Ba şă u „ ş i cu mori" 2 . 189. 203. printre care la patru dintre ele exist ă mori6. A. Aceasta era una dintre sursele aduc ă toare de venit ale feudalului'. I I I . p. 458. . mor ă ritul va juca ş i el un rol din ce 1 V.264 V. ist. Ibidem. XVI. 281. satul Mih ă ile ş ti „ ş i cu mori la Bahlui" 5. satul M ă teu ţ ii „cu mori pe Ciorna" 3 satul Potropopenii. La cei ş ase mo ş tenitori a revenit cîte trei sate. 200. In Moldova moara devine o parte component ă a satului. p. In cursul secolului XVII agricultura ş i vînzarea grînelor luînd propor ţ ii mai mari. Ibidem.. Dac ă în primul caz ţăranii din satele boierului aduceau pentru morărit grînele culese de pe delniţele lor. Num ă rul mare de mori instalate în mijlocul poienilor sau în imediata apropiere a lor duce la presupunerea c ă aceste mori erau destinate în special pentru nevoile st ă pînului. în cel de-al doilea caz feudalul folosea moara pentru produsele rezultate din cultivarea rezervei feudale. 253—25 \. în ţinutul Sucevei ş i cu mori pe Ş iret" 4. Documentele de st ă pînire men ţ ioneaz ă morile în felul urm ător : „satul. Doc.

în satele lor de pe Valea Buz ă ului aveau 12 mori 2 . pescuitul era practicat ş i el pe o scar ă destul de întins ă . Astfel erau me ş teri cojocari. Acum în unele sate vor fi instalate mai multe mori. . Formele de exploatare ale morilor nu sînt îns ă îndeajuns oglindite în izvoarele vremii. Documentele Cantacuzinilor. Mai erau ş i sladni ţ e unde se f ă cea bere. potcoave. In secolul XVII izvoarele pomenesc de „mori boiere ş ti". Pe lîngă reşedinţa unui feudal erau instalate ateliere domeniale. Existau me ş te ş ugarii domeniali care lucrau la prelucrarea metalelor ş i f ă ceau arme. care erau prelucrate aci pe loc. în care lucrau robii ş i ţă ranii aserviţi. heleşteiele şi gîrlele sînt nelipsite şi ele din documentele referitoare la st ă pînirea domeniilor boiere ş ti. Vezi cap. butnari. Instalarea unei mori ş i exploatarea ei reprezenta un privilegiu al st ă pînului de p ă mînt. iezerele. boierii Cantacuzino din Ţ ara Romîneasc ă în cele dou ă sate din jude ţ ul Ialomi ţ a. croitori. De pild ă . b ă l ţ ile. olari. Existau păduri rezervate feudalilor pentru vîn ă toare. curelari. Importan ţa produc ţiei me ş te ş ug ă re ş ti în cadrul domeniului feudal este mai mare în secolul XV. In cadrul exploat ă rii unui domeniu feudal. unelte. Rîurile. p. ustensile casnice.DOMENIUL FEUDAL 265 în ce mai important. ş teze. m ă celari 3 . melni ţ e ş i dîrste — acestea din urm ă produceau firele textile. Aceste ateliere lucrau în special pentru îndestularea nevoilor curţii feudale. în afar ă de aceste diferite ramuri de exploatare legate de folosirea pămîntului în cadrul unui domeniu feudal a existat şi producţia meşteşugărească. I o r g a. care se numeau brani ş ti. piua de b ă tut sumane. fapt care a dus la concluzia c ă în epoca feudal ă .se poate vorbi de un monopol al morilor. ceea ce ne face s ă presupunem c ă au existat ş i mori ţă r ă ne ş ti. în secolele urm ă toare ea va lua o dezN. Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . In cadrul domeniului lucrau torc ă torii de lîn ă . 58. 54. întinsele păduri care ocupau un spaţiu considerabil din suprafe ţ ele ţă rilor romîne ofereau condi ţ ii deosebit de prielnice pentru practicarea vînătorii. Ca materie primă erau folosite de obicei produsele domeniului însu ş i. Ibidem p. aveau opt mori *.

mult mai veche decît cea domenială. Pentru a încheia descrierea domeniului boieresc ne mai r ă rnîne s ă preciz ă m raporturile ce existau Populara între st ă pînul de p ă mînt si popula ţ ia a ş ezat ă domeniului feudal în hotarele domeniului s ă u. transformarea ţă ranului liber în aservit. Deci în primul caz popula ţ ia domeniului se ridica la circa 4 000 de suflete. în noua lor situa ţie de ţă rani dependen ţ i. In afar ă de ţă ranii dependen ţ i ei folose ş te ş i pe robi — ţigani şi tătari — atît la muncile cîmpului cît şi în producţia me ş te ş ug ă reasc ă . Al ă turi de aceast ă industrie domenial ă . a existat ş i. se pare c ă ea a ap ă rut o dat ă cu formarea stă pînirii feudale. COSTACHEL voltare mai mare la ora ş e. în cel de-at doilea la circa 20 000 de suflete. Indiferent de calea pe care erau acaparate satele ţă ranilor liberi — fie pe cea economic ă fie pe cea extraeconomic ă — rezultatul era aceia ş i — aservirea fa ţă de st ă pînul p ă mîntului. Sub acest raport. cea ţă r ă neasc ă . In secolul XVII domeniul boierilor Buze ş ti compus dincea i 36 sate avea popula ţ ie de cea 20 500 suflete (socotind un sat de 30 de case) şi peste 700 de robi. In cadrul unui domeniu boieresc num ă rul ţă ranilor dependen ţi este de obicei mult mai mare decît num ă rul robilor. in secolul XVI situa ţ ia se prezint ă astfel : Neagfoe vistierul st ă pînea în Ţ ara Romîneasc ă 3f>sate. în ceea ce prive ş te renta în munc ă . Robii . S-a v ă zut din expunerea de mai ■ " sus c ă marele domeniu s-a format înghiţ ind treptat p ă mîntul ob ş tii s ă te ş ti. 1 Vezi cap. aveau anumite îndatoriri fa ţă de st ă pînii lor. Ţăranii dependenţi. Pentru st ă pînul de p ă mînt ţă ranii a ş eza ţ i în hotarele domeniului s ă u reprezintă bra ţele de munc ă fă ră de care el nare cum s ă pun ă în valoare satele ş i p ă mîntul pe care-1 stă pîne ş te 1. popula ţ ia acestor sate ridicîndu-se la cea 3 600 suflete (socotind un sat de 20 de case cu 5 membri de familie) ş i 511 robi 2 . Membrii ob ş tii s ă te ş ti. 1 Vezi cap. care a atras dup ă sine aservirea membrilor ob ş tii.266 V.

340.DOMENIUL FEUDAL 267 Ţă ranii dependen ţi în afară de clac ă . 238. p. La această întrebare e greu de ră spuns. 281. iar mai tîrziu ş i în bani. Ibidem I. datorau ş i dijm ă din produse naturale. B. 84. Ridicarea dijmelor. ist. nr. Doc. La 1612—1613 fraţii Buzeşti au fost daţi în judecată pentru că au acaparat cu în ş elă ciune satele jupîniţei M ă ria. Deci cu toate rezervele acestui calcul aproximativ s-ar putea presupune c ă cele 136 sate ale Buze ş tilor aduceau anual în bani peste 800 000 de aspri ş i circa 3 000 de oi. deoarece documentele de stăpînire nu conţin de obicei informaţia necesară. tot venitul acelor ocine" 2. Totuşi unele indicaţii se găsesc într-un document de la începutul secolului XVII. Este lesne de în ţ eles c ă un asemenea domeniu nu era atît de u ş or de administrat. 1 2 3 . Rom. 298. care era constituit Veniturile domeniului feudal din 136 sate cu peste 20 000 de producători nemijlociţi. Ca s ă ne putem da seama ce valoare reprezenta aceast ă sum ă în epoca la care ne referim (începutul secolului XVII) socotim c ă nu este lipsit de interes s ă ar ă t ă m c ă valoarea unui sat varia între 20 000 ş i 50 000 de aspri 3. II. Folosind cifrele din acest document am putea deduce c ă venitul unui sat se ridica anual în bani la 6 000 de aspri ş i 20 de oi. 396. Nu ne vom opri asupra acestei probleme. în care se vorbe ş te despre un proces ce s-a iscat pentru mo ş tenirea Dr ă goie ş tilor. 128. mo ş tenitoarea satelor care au apar ţ inut boierilor Dr ă goie ş ti. XVII. 380 etc. 132. fra ţ ii Buze ş ti neputînd dovedi drepturile lor asupra satelor acaparate. deoarece ea va fi tratat ă pe larg la capitolul respectiv1 Se mai pune problema veniturilor pe care le avea un asemenea domeniu în secolul XVII. 334. mînarea oamenilor la clac ă necesitau un aparat special de administrare a feudaluVezi cap. II.. 366. nr. 301. Veniturile ţă rii ş i ale domniei. ei au luat obliga ţ ia s ă -i pl ă teasc ă jupîni ţ ei M ă ria pentru cele cinci sate acaparate urm ă toarele: „s ă -i dea pe an 30 000 de aspri ş i cîte 100 de oi. Intrucît procesul a fost redeschis de mai multe ori. priv.

BENEFICIUL Alături de stăpînirea feudală de origine gentilică. ceea ce face ca statul feudal s ă vin ă în sprijinul intereselor feudalilor în a ş a fel încît s ă ră peasc ă ţă ranilor dreptul de str ă mutare ş i să -i lege de glie. începe să producă pentru piaţă. Spre a putea efectua aceast ă putere asupra unui num ă r a ş a de mare de ţă rani ş i robi. care s-a desprins din obştea sătească se poate vorbi şi de stăpînire conven ţ ional ă care are ca origine prestarea serviciului fa ţă de domnie.268 V. COSTACHEL lui. Acesta răspunde prin lupt ă manifestat ă prin forme variate — de la fug ă pîn ă la r ă scoal ă . XVII — caracterul marelui domeniu capătă aspecte variate. Imunitatea. marii feudali se bucurau de obicei de privilegiul imunităţii. Privilegiul imunităţii era determinat de necesităţile vieţii economice. deoarece însu ş irea plu ş produsului n-ar fi fost posibilă fă ră această constrîngere exercitată de c ă tre stă pînul pămîntului '. la ridicarea d ă jdiilor. ceea ce necesită intensificarea exploatării producătorului nemijlocit. XVI. ceea ce le dădea dreptul la judecat ă . . Dup ă întemeierea statului feudal domnii romîni au avut nevoie de slujitori pentru oastea lor ş i pentru aparatul lor de stat. iar Moldova. In decursul celor trei secole — XV. Marele domeniu fiind atras şi el în relaţiile marfă -bani. Ceea ce a ş i fost înfă ptuit în secolul XVII. necesitau aplicarea unor m ă suri de represalii în caz de nesupunere a ţă ranilor. Ap ă rarea statului constituia una dintre problemele cele mai de seam ă . Datorită dezvoltării relaţiilor marfă -bani dispare treptat izolarea lui specifică pentru economie naturală. de Polonia ş i de t ă tari. precum ş i la exercitarea func ţiei administrative ş i poliţiene ş ti în hotarele domeniului său. In asemenea condi ţ ii organizarea vie ţ ii militare necesita deosebit ă aten ţ ie ş i grij ă permanent ă din partea conducerii statului 1 Vezi subcap. Astfel perioada de care ne ocup ă m cuprinde în aceea ş i vreme ş i procesul de aservire a ţă r ă nimii romîne. Ţ ara Romîneasc ă fiind amenin ţ at ă de Ungaria ş i Turcia. în afar ă de acestea.

Slujba feudal ă constituie un factor important nu numai în relaţ iile externe ale ţă rilor romîne. domnii romîni recurgeau la acceptarea slujba ş i sluga rela ţ iilor de vasalitate fa ţă de vecinii mai puternici. Termenul de slujb ă este foarte frecvent ş i în izvoarele rornîne ş ti interne. 1 . 263. Un con ţ inut identic cuprinde ş i tratatul lui Neagoe Basarab cu Ludovic al Ungariei : „Prin aceast ă carte. nr. adic ă de slujitor sau vasal. s ă -1 ajut ă m contra oric ă rui du ş man neexceptînd pe nimeni" 1. iar acela care îşi ia asupra sa această obliga ţ ie poart ă denumirea de „slug ă ". cum ca s ă fim în ă l ţ imii sale Laios Craiului credincio ş i ş i drep ţ i ş i cu dreapt ă slujb ă " 4 . op. 608 lbidem.. toat ă greutatea se pune pe termenul slujb ă .. de jur ă mînt pe credin ţă .. op. 1 M. 4 Gr. prin care se stabilesc leg ă turi de vasalitate. B o g d a n . ci ş i în rela ţ iile feudale interne. contra oric ă rui du ş man al s ă u" 2 . p.. Acela ş i con ţ inut se desprinde ş i din actele de închinare ale lui Ş tefan cel Mare. Astfel. El define ş te de obicei raporturile dintre boieri şi domnie . 135. prin care se stabilesc leg ă turile de vasalitate fa ţă de regii Poloniei . f ă g ă duie ş te urm ă toarele: „s ă slujim ş i s ă d ă m ajutor ş i s ă sf ă tuim cu bun sfat pe iubitul nostru domnitor. 167. cit. T o c i l e s c u . Legăturile ca să evite pericolul luptelor cu forţe neegade vasalitate: le. In aceste acte externe..am făgăduit. domnii Moldovei de la începutul sec. Documente moldoveneşti.BENEFICIUL 259 In momentele de mai mare încordare. acelaşi termen de slujbă este folosit şi atunci cînd se precizeaz ă rela ţ iile dintre ţă rani ş i st ă pînul mo ş iei. 3 I.. 622. XV f ă ceau acte de închinare fa ţă de Polonia în urm ătorii termeni : „. 129. cit. în actul s ă u de închinare fa ţă de regele Vladislav. cît va tr ă i. îndreptată împotriva „păgînătăţii" cu termenul de „slujbă" şi „credincioasă slujbă" 3. Din aceste acte de închinare a domnilor romîni fa ţă de suveranii vecini. p. In 1402. în calitate de vasal al Poloniei denume ş te ac ţ iunea lui cu caracter militar. II. să slujim slujba credincioas ă . C o s t ă c h e s c u . domnul Moldovei.... prin slujbă se înţelege obligaţia de a lupta cu arma în mînă împotriva duşmanilor.. p. Alexandru Voievod. II.

jupan Tudor vătaf". ar ă tînd c ă el a f ă cut: „mult ă . 1609 Radul Voievod defineşte şi mai pe larg credinţa boierului . ţărani5. In tot sud-estul Europei termenul de slujb ă ş i slug ă a avut o larg ă răspîndire. Ş i spre sfîr ş itul sec. XVII. voi. XV — la 1482. p. nobili. 1607. p. XVII. In marele cnezat al Litvaniei termenul de slug ă se atribuia persoanelor care f ă ceau parte din cele mai variate p ă turi sociale : cneji. bun ă ş i dreapt ă slujb ă ce a slujito domniei mele ş i ţă rii domniei mele cu sînge v ă rsat prin ţă ri str ă ine. ist. 281. Radu Voievod r ă spl ă te ş te pe Cîr ş tov suljerul pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă pe care a slujit-o mult ă vreme ş i în r ă zboaie. Monstîr-yotcinnik v XVI veke (Domeniul m ă n ă5 stiresc în sec. 1911. T i h o m i r o v . N. . 1940. voi. precum ş i servitutile s ă tenilor în cadrul domeniului boieresc ş i m ă n ă stiresc 4 . la toat ă treaba ş i greutatea domniei mele in vreme de nevoie" 3. L a p p o. 48. Iuriev. La 29 sept. I. In documentele litvane conţinutul slujbei este precizat cu mult ă claritate : vor face slujb ă „cu cal nou ă ş i urma ş ilor no ş tri". XVI cu termenul de slujbă erau desemnate cele mai importante servicii f ă cute cneazului. p. 3 Ibidem. încă din anul 1400 este menţionată credincioasa slujb ă a unor boieri '. Definirea raporturilor între suzeran ş i vasal prin termenul de slujb ă nu este specific ţă rilor romîne în evul mediu. Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă . Luînd seria documentelor celor mai vechi din 1392—1438 se constat ă c ă din 86 de documente în 81 este vorba de slujbă. * M. sau „are s ă ne slujeasc ă dup ă nevoile noastre cu lancea ş i doi arca ş i". în ţă ri stră ine cu multă vărsare de sînge" 2. în Moldova s-ar putea spune c ă actele interne referitoare la proprietatea feudală din care ar lipsi termenul de slujbă sau slugă constituie o. 156. COSTACHEL In Ţara Romînească.. In documentele moldovene ş ti dou ă no ţ iuni sînt legate indisolubil : credin ţă ş i slujb ă . la 1484 — domnii Ţă rii Romîne ş ti î ş i r ă splă tesc slujitorii pentru „dreaptă slujbă". XIV ş i XV. 180.270 V. I. XVI) în „Istoriceskie Zapiski". Rom.. sau „ne va face slujb ă nou ă şi 1 Doc. ". preciz ă rile cu privire la slujba unor boieri sînt relativ pu ţ ine. La 20 sept. Velikoie kniajestvo Litovskoe (Mareie cnezat al Litvaniei). XIII. Astfel în Rusia sec. p. obliga ţ iile esen ţ iale ale unui vasal. I. priv. sau „are s ă ne slujeasc ă cu lancea ş i unde va fi nevoie". B. B.Ibidem. B. I. excepţie. 410. p.

ci s-au folosit termenii uzita ţ i în societatea feudal ă din apusul Europei. am putea spune c ă în ţă rile din sud-estul Europei. feudale s-au închegat mai devreme. In apusul Europei. 1 . pe care ei cu mult ă bun ă voin ţă ş i fidelitate ne-au slujit ş i destul sînge au v ă rsat pentru noi ş i ţ ara noastr ă luptînd cu p ă gînii ş i al ţ i du ş mani ai no ş tri" 2 . Se vorbe ş te de „credincioas ă ş i dreapt ă slujb ă ". Dacă asemenea precizări referitoare la slujbă se pot desprinde din numeroase documente litvane. In Serbia de asemenea raporturile de vasalitate între rege ş i boierii s ă i au fost definite cu termenul de slujb ă . 318—319. slujba lui credincioasă. M.. iujnoi î Zapodnoi Rossii [Documentele Rusiei de sud ş i vest] I.. era Actî. nobililor din ţară . pp. la fel cum ş i ceilal ţ i boieri ai no ş tri. p. p. raporturile între suveran ş i vasal au fost de asemenea definite prin termenul de a servi. ne slujesc" .. C. De asemenea termenul de credincios-fidel este socotit de c ă tre medievi ş ti ca sinonim cu vasal.. 353. unde rela ţ iile. f ă r ă s ă cru ţ e via ţ a pentru noi" 3. con ţ inutul slujbei este definit ş i în actele de privilegii acordate de c ă tre regii Poloniei.BENEFICIUL 27! urma1ş ilor no ş tri. fie c ă era vorba de domnul ţă rii ş i boier. Ocerki po istorii Litovsko-Russkogo Gosudarstva. actul cu confirmarea privilegiilor dat de regele Sigismund în 1529 arat ă c ă privilegiile sînt ob ţ inute de nobili pentru „. Intr-un document din 1395 ţarul Ş tefan Dabiş a men ţionează meritele jupanului Vukmir. care incumba anumite obliga ţ ii. Astfel. 9. De pild ă .credincioasele ş i recunoscutele lor slujbe.. N o v a k o v i c . precum ş i faptul c ă „el a slujit totdeauna cu credin ţă ş i din inim ă ş i cit se poate de bine în luptele împotriva turcilor. pentru desemnarea raporturilor de vasalitate n-au fost creaţi termeni originali. fie c ă era vorba de boier ş i ţă ranul s ă u dependent. 13. Leg ă tura de dependen ţă . de „slujitori credincio ş i ş i dragi". iar vasalul a fost denumit slug ă sau slujitor. Folosirea termenului de slujbă şi slugă în lumea slavă din sudestul Europei nu reprezintă ceva specific pentru societatea feudal ă de acolo. 3 S. f i e c ă era vorba de doi suverani — unul suzeran ş i altul vasalul s ă u. Termenul de slujb ă definea leg ă turile de dependen ţă . L i u b a v s k i.. Zakonski spomenici srpskich driava srednjego veka. 25.

. îns ăş i denumirea arat ă c ă p ă mîntul donat este acordat pentru prestarea unei slujbe făcute cu credinţă şi dreptate.ş i apere „ocina" cu arma în mîn ă. fie c ă era vorba de domeniul feudal al unui boier. In documente adeseori se precizeaz ă ca un boier a fost „miluit cu un sat" 2 . priv. In afară de denumirea de slujbă. B. In Ţ ara Romîneasc ă . 69. Folosirea pă mîntului sub o form ă oarecare crea leg ă tura de dependen ţă. La 13 mai 1573 în Ţ ara Romîneasc ă . Denumirea din Moldova se apropie foarte mult de cea folosit ă în Litvania unde beneficiul purta denumirea de vîsluga. Rom. iar în Ţ ara Romlîneasc ă se folosea expresia „stignul ses slujbu" — adic ă a „dobîndit prin slujb ă ". Alexandru Voievod în documentul de confirmare a satului Seli ş tioara arat ă c ă acest sat a fost cump ă rat de la Vîrhare din Rusine ş ti. tot un derivat de la slujb ă . Fiecare era chemat să . unde documentele reflect ă o perioad ă mai tîrzie. dup ă ce rela ţ iile feudale s-au dezvoltat in 1 2 8 A.de mo ş tenire. ş i în primul rînd de cele militare. La baza acestor leg ă turi de dependen ţă se afla p ă mîntul — fie c ă era vorba de p ă mîntul unei ţă ri vasale. care era grevat ă de îndatoriri.. îns ă aceasta n-a fost satul lui . IV. p. S a v a.272 V. Ibidem. p. 104.In Moldova aceast ă stăpînire convenţională. ci de miluire" ş i ca atare n-a avut dreptul să -1 vîndă 3. In Rusia. ceea ce în lumea feudală din occident purta denumirea de beneficiu. Prestarea slujbei fa ţă de domnie era r ăs Răsplătirea vasalului plătită de obicei cu acordarea pămîntului în stăpînire.. voi. COSTACHEL denumit ă slujb ă .. adic ă un bun ob ţ inut prin slujb ă . Urmărirea procesului de formare a beneficiului nu se face cu u ş urin ţă . de asemenea era derivat ă de la cuvîntul slujb ă . p. 116. denumirea mai arhaică a beneficiului — slujnea. fie c ă era vorba de delni ţ a unui ţă ran dependent de boier. beneficiul a purtat denumirea analog ă cu termenul de origine latin ă — „danie ş i miluire" (^aHiH H MHjioBaHîfl)'. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. ist. Doc. XVI.Ş i în ţă rile romîne boierii ş i slujitorii au c ă p ă tat de la domni sate ş i p ă mînt — ca r ă splat ă pentru slujba lor credincioas ă. Se caut ă a sublinia deosebirea dintre satul mo ş tenit ş i satul primit în danie. acordată pentru prestarea slujbei a căpă tat denumirea de vislujenia.

Termenul „dom" în actele slavo-romîne în „Studii". In perioada care urmeaz ă dup ă domnia lui Alexandru cel Bun. Tn Moldova însă. acordată vreunui slujitor pentru credincioasa lui slujb ă . M. Abia la 1429 întîlnim primul caz de felul acesta. p.BENEFICIUL 273 m ă sur ă mai mare. indicînd fie casa p ă rinteasc ă . Datorită faptului că în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. care arată c ă pe la 1683 boierii din Moldova au avut „case" (moşii) în Ţara Ungurească 2 ca să creeze veniturile necesare slujitorului împreun ă cu familia sa. ifii 18 . A ş ezarea slujitorilor de oaste ş i din sfatul domnesc pe Procesul p ă mîntul donat avea de scop ca s ă li se asigure de formare a beneficiului existen ţa prin propria lor gospodărie. K o g ă l n i c e a n u . I. unde izvoarele oglindesc evoluţia relaţiilor feudale chiar in faza lor iniţială . verbul folosit în formul ă va fi întrebuin ţ at mai mult la timpul trecut.HOM ero sau rae MV ecT .c. C o s t ă c h e l . care a intrat acum în mîinile altora. atunci cînd în documente se specifica o danie iniţială a domnului. 8547 . acest proces este aproape imposibil de urm ă rit. 3 M. sau s ă intre în mîinile noilor stă pîni. era întrebuinţată urm ătoarea formulă : „unde-i este casa" ( r^e .HOM). fie casa fo ş tilor slujitori. 1872. Documente moldovene ş ti. In Moldova. asupra unit ăţ ii economice luat ă în totalitatea ei*. cînd boierul Bena ş i trei fra ţ i ai s ă i mo ş tenesc satul „unde a fost casa tat ă lui s ă u Petru" 3 . reconstituirea lui nu este imposibilă. adic ă atunci cînd se ar ă ta a ş ezarea lui într-un sat din cele donate. sistemul beneficiilor în Moldova era în curs de dezvoltare şi abia atunci i se defineau caracterele proprii. ' V . C o s t ă c h e s c u . Atribuirea acestui sens termenului „dom" corespunde cu acele relatate ş i de Ion Neculce. 218. p. Beneficiile n-au avut înc ă timp s ă treac ă la a doua genera ţie. care în izvoarele moldoveneşti poartă denumirea de casă. p. Cronicele Rominiei. I. Asemenea menţiune apare pentru prima dată la 1409. Noţ iunea aceasta de cas ă ( Ă OM ) se extinde asupra gospod ă riei întregi. 21953.Viaţa feudală . în perioada cuprins ă între anii 1409—1429 indica ţ ia casei slujitorilor este f ă cut ă totdeauna întrebuin ţ înd verbul la prezent: unde-i este casa. 244—248.

Ace ş ti stă pîni de sate care îş i aveau casele lor pe p ă mîntul donat sînt denumi ţ i în documente boieri ş i slujitori. edi ţ ie îngrijit ă de Vl ă descu. Pe 1 A. In unele cazuri chiar nu este pomenită persoana care transmite numele s ă u satului întemeiat. III. unde îi este casa. care la rîndul lor vor fi slujitori fideli preluînd toate obliga ţ iile p ă rin ţ ilor lor. în care se afl ă men ţ iunea . care. 264. In aceast ă prim ă faz ă de formare a beneficiului izvoarele nu semnaleaz ă decît dania de sate acordată pentru credincioasa slujb ă cu specificarea c ă beneficiarii au acolo casele lor. D. XXXVI. 5. In lunga lui domnie. Extras din Analele A. unii dintre ei de ţ inînd ş i unele dreg ă torii. unul dintre marii boieri moldoveni din prima jum ă tate a sec. p. C o s t ă c h e s c u . st ă pînirile trec de la p ă rin ţ i la fii. Alexandru cel Bun s-a folosit de numero ş i slujitori. COSTACHEL In istoriografia romînească a existat convingerea că această formulă este un indiciu în ceea ce priveşte întemeietorul satului'. la 1429 apare pentru prima dat ă termenul de vîslujenia. acesta din urm ă contribuie la modificarea numelui său.ş i au locuin ţ a în vreunul din satele ce se aflau în stăpînirea lor2. cit. R. La ţ ormation du benefice en Moldavie (Forma rea beneficiului în Moldova). ace ş tia au început s-o treacă în mîinile copiilor lor. Numele acestor întemeietori r ă mîne în numele satului de mai tîrziu. 3. p. 150.. * 3 M. Cercetarea documentelor din perioada 1409—1437. sau îm lips ă de mo ş tenitori vor trece în mîini str ă ine. Astfel.. N. tom. „Cea din ţ ii cas ă . C o s t ă eh e l . st ă pîne ş te satul Cupca. p.. ci. ne arată îns ă c ă în majoritatea cazurilor (82%) denumirea satelor nu au nici o leg ă tur ă cu numele st ă pînilor. XV. I. de unde casă şi judecie pot să însemneze acelaşi lucru". mo ş ş i jude in acela ş i timp. 120. dimpotrivă. pentru desemnarea unei st ă pîniri funciare dobîndite prin slujb ă . Astfel Ivan Gupcici. V. spre sfîr ş itul domniei sale. mai toate referitoare la domnia lui Alexandru cel Bun. a c ă ror st ă pînire. a desc ă lec ă torului.. . M.274 V. I. Numele lui de Cupcici îi vine de la satul Cupca 3 . Seria2 II. cînd generaţia lui Alexandru cel Bun cedează locul unei genera ţ ii tinere. I o r g a . S. X e n o p o 1.unde-i este casa". Istoria romlnilor. op. Osta ş ii de la Prut. p. El apare tocmai atunci. nr.

Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Ibidem. 299. XVI. Rom. se arat ă c ă vornicul Stoica a dobîndit satul Mice ş ti de la Basarab cel Tînar cu slujb ă (cTHrHyji ctc cjiy>K6y) „. In documentul lui Vlad C ă lug ă rul din 13 iulie 1482. Caracterul conven ţ ional al daniilor din Ţ ara Romîneasc ă rezult ă din faptul c ă aceste stă pîniri de sate sînt acordate în schimbul serviciului prestat.BENEFICIUL 275 de altă parte. totu ş i ş i aici existen ţ a linei stăpîniri feudale convenţionale nu poate fi negată... 161. ist. Dintr-un alt document din vremea lui Vlad C ă lug ă rul din 1492 afl ă m c ă Dan Ote ş anul a dobîndit prin slujb ă de la Vladislav Voievod o parte din satul B ă le ş ti 3. XVI sînt numeroase relat ă ri de acordare a satelor pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 4 .. iar Vlad C ă lug ă rul — pe baza faptului c ă Stoica a continuat prestarea slujbei — îi confirm ă st ă pînirea. A. Rom. 181. XV. vor trebui să confirme daniile făcute de predecesorul lor. XIV. mare vistier cu satul Iub ă ne ş tii „pentru credincioasa lui slujb ă pe care a slujit mai întîi p ă rintelui domniei mele. B. 209. De aici rezult ă c ă satul Mice ş ti a fost acordat lui Stoica pentru slujb ă de la Basarab cel Tîn ă r. suecedîndu-se la intervale scurte. sistemul de a dona p ă mîntul pentru r ă spl ă tirea serviciilor nu este p ă r ă sit. XV. însuşindu-se deniimirea generică de ocin ă . voi. cînd a mers domnia mea la scaunul domniei mele la La ş i din cetatea Hotinului" 1. 105. cu toate acestea ş i la sfîirş itul sec. P. priv. XIII. se vorbe ş te mai mult de vîslujenia bunicilor ş i p ă rin ţilor . urmaşii săi. cînd beneficiile vor deveni ereditare. la 27 noiembrie 1607. p. 251. XVI. Ş i în 1 2 3 1 Doc. P a n ai te seu. ca dup ă aceea.. s ă dispar ă treptat din uz. I I. In sec. doc. P. 328 . 133.. 244. Doc. I. după moartea lui Alexandru cel Bun. I I . priv. Constantin Moghilă a miluit pe pan Isac Balica. la înt ă rirea st ă pînirilor de sate. p. în a doua jum ă tate a sec. De pild ă . Eremia Voievod ş i ţă rii noastre ş i apoi ş i domniei mele. ist. p. XVI ş i la începutul celui de al XVII-lea. beneficiul — cu termenul de vîslujenia — va ap ă rea des în timpul urma ş ilor lui Alexandru cel Bun. ş i iar ăş i apoi ş i la domnia mea" 2 . cînd beneficiile deveniseră de mult ereditare. In sec. De ş i din cauza s ă r ă ciei izvoarelor nu putem reconstitui acest proces în Ţ ara Romîneasc ă .. Astfel.

cît va dura via ţ a donatorului sau cit va dura via ţ a lui ş i a fiilor s ă i. p.. Nicula. B. Mircea şi Vlad" 2. I.. pentru menţinerea stăpînirii — pentru care trebuie prestat serviciul. de pild ă la 1609 — Radu Voievod dăruieşte satul Draghicenii lui jupan Tudor vătaf „pentru mult ă . Acest proces de transformare a unei st ă pîniri temporare într-una ereditar ă se oglinde ş te foarte clar într-un document al lui Vlad C ă lug ă rul din 1489 prin care se înt ă re ş te mo ş ia Pl ă cicoiu lui Balea. £53. P P a n a i t e s c u . nepoţi şi strănepoţi. COSTACHEL sec. XV menţiunile cu precizarea termenului de stăpînire vor dispărea. . p. speciftcîndu-se că pămîntul va trece la fii. I. beneficiul în Ţ ara Romînească are mai mult un caracter temporar. crnd se vor acorda danii noi. voi. Astfel. De aceea am dat ş i domnia mea ca s ă le fie de ocin ă ş i de ohab ă ş i fiilor ş i nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor" 4." '. Rom..276 V. La baz ă se afl ă desigur o conven ţ ie. în primul rînd este cel cu arma în mîn ă . In document se arat ă c ă la origine mo ş ia reprezint ă un beneficiu care a devenit o st ă pînire ereditar ă : Ple-cicoiu „. De aci înainte. 377. bun ă ş i dreapt ă slujb ă . Ibidem. Sau documentul lui Radu cel Frumos din 12 august 1464. Toate aceste danii nu sînt favoruri gratuite ci r ă spl ă tirea prin p ă mînt a slujitorilor ţă rii. 185. un contract. cînd celor şapte fra ţi-slujitori: „Tudor. ist. In prima jum ătate a sec. ele vor avea de la început caracter ereditar. priv. P. '4 Ibidem..este a lor veche ş i dreaptă mo ş ie din mo ş i stră mo ş i... fiind denumită ocină... XVII continu ă acordarea beneficiilor. I. dobîndit ă de al ţ i domni vechi de mai de mult. n. XVII. Documentele Ţă rii Rominesti.. care. In documentele din a doua jum ă tate a sec. 410. Cu timpul îns ă beneficiul acordat cu termen se transform ă într-o stăpînire ereditară. Acordarea st ă pînirilor este dat ă cu termen . se întă resc p ă rţi de sate" 3. ce a slujit-o domniei mele ş i ţă rii domniei mele. cu sînge v ă rsat prin ţă ri stră ine. XV. Ion ş i unui alt Ion. Vlad Dracul înt ă re ş te boierului Bodin satul Vl ă de ş ti cu men ţ iunea : „cît va tr ă i domnia mea şi cît vor trăi fiii domniei mele. p. 1 2 Doc.

B o g d a n . B o g d a n . Be3 B-bcanon xjrrpocTH) 6 . St.. C o s t ă c h e s c u . 57. Bogdan. op. Vezi cap. Rela ţ iile Ţă rii Romine ş ti cu Bra ş ovul. In 1447 — în tratatul dintre cneazul Moscovei Vasile II şi cneazul din Riazan — Ivan Feodorovici — se spune : „Să fim peste tot împreună fără viclenie Vezi subcap. Ace ş ti termeni sînt folosiţi în Moldova la 1518 tot într-un tratat cu specificarea obligaţiilor de vasal7. 425. p. I. p. Justi ţ ia feudal ă . ceea ce în actele sîrbe ş ti e numit necredin ţ a (HeBf)pa) 3 . In ţările romîne. In cronica lui Eftimie de asemenea este folosit termenul de hitrosti — în sensul de necredin ţă a. Documentele lui Ş tefan cel Mare. 496. în forma romîneasc ă hiclenie sau viclenie 4 . şi fără ofice fel de şiretenie (Be3 Bt>cf)Koro xHTJifiHCTBa. „Vina" însemneaz ă înc ă lcarea jură mîntului de credin ţă . Cronica lui Eftimie. . ! l. In documentele moldovene ş ti este chiar prev ă zut ă o clauz ă cu blestem referitor la anularea daniilor. 1. 4) în cazurile de desheren ţă masculin ă 1. N o v a k o v i c. în calitatea lor de vasali fa ţă de cneji — este folosit acela ş i termen (xHTpor. încălcarea jurămîntului de credinţă poartă denumirea de hetlenstvo. Astfel. In perioada dintre anii 1400—1414 domnul introduce această clauză în documentele de stăpînire. el este retractabil în Dreptul de refract anumite împrejur ă ri: 1) în caz de refuz de suveran a presta slujba.. cit. Documentele moldovene ş ti de ta Ş tef ă ni ţă Voievod. 395. arătind că daniile nu pot fi retrase „fără vina" beneficiarului 2. p. în tratatul lui Ş tefan cel Mare din. 1499 se arat ă c ă domnul Moldovei va respecta condi ţ iile de vasal „fără orice fel de hiclenie". 31 ş i 314. M. p. în special în cea ce priveşte participarea la ac ţ iunile militare ale domniei.BENEFICIUL 277 Chiar dup ă ce beneficiul devine ereditar. 164. Documente moldovene ş ti.. Nu este lipsit de interes s ă semnal ă m faptul c ă în actele de credin ţă ale boierilor ru ş i. M. C o s t ă c h e s c u . p. In unele documente al ă turi de acest termen apare ş i termenul slavon similar — hitrost...Tb). p. Pr ă dalica. I. 2) punerea la cale a r ă sturn ă rii domnului. Acest termen provine din ungurescul—hitlen 5 . II. 3) în caz de vînzare a st ă pînirii beneficiarului — domnul p ă strînd dreptul de preem ţ iune .

în 1429 Alexandru Voievod. Sau la 13 aprilie 1560 — Alexandru Vod ă . I. d ă ruind satul Pope ş ti. sînt precizate în felul urm ă tor : „Oriunde te voi trimite s ă faci slujb ă .care a fugit în Litvania 4 . 47. » . . te vei duce cu toat ă ascultarea împreun ă cu to ţ i oamenii t ă i" 2 . XXI. Ghib ă nescu. Jur ă mîntul de credin ţă este c ă lcat ş i atunci cînd boierii se ridică împotriva domnului lor căruia i-au depus jiurămînt de credin ţă . p. precizeaz ă c ă st ă pînirea lui r ă mîne în vigoare atîta vreme cît beneficiarul şi urmaşii săi. (Testamente ş i tratate cu privire la marii cneji ş i a celor de udei din. Astfel. p. 1. „vor fi în ţara noastră şi vor sluji nouă şi copiilor noştri" 3. Bogdan. acordîndu-i lui Radu gr ă m ă tic dou ă sate.278 ' V. la 23 iulie 6 . 4 I. II. In acela ş i fel sînt definite obliga ţ iile de vasal ş i ale boierilor moldoveni faţă de domnul lor. op. 6 I B o g d a n . G h i b ă n e s c u . XXV. mare cneaz al Moscovei. precizeaz ă c ă acest sat a fost al Lupului paharnic „şi l-au pierdut în vremea vicleniei sale. XIV-XV" vv. p. 52. 3 M. în 1449. Obliga ţ iile de vasal ale cneazului din Suzdal fa ţă de Vasile II. la p ă r ă sirea ţă rii. p. 21. 270. cînd s-au ridicat asupra capului domniei mele ş i cu al ţ i vicleni. Ş i în sec. II. cazul logof ă tului Mihail care fugise în Polonia ş i dup ă întoarcerea în ţ ar ă i-au fost restituite satele confiscate: „ Ş i satele ş i averile tale ţ i le-am ^înapoiat. Surete şi Izvoade. no. sec. 5 G h. Surete ş i Izvoade. Deci la încetarea slujbei înceteaz ă ş i st ă pînirea satelor ce se aflau în mîna slujitorului — vasal. cînd au ş i pierit întru 1 Duhovnîie i dogovornîe gramotî veiikih i udelnih kneazei v. no. La 25 martie 1529 Petru Rare ş înt ă re ş te lui Pavel Scripco Br ă ni ş teanul sate ş i p ă r ţ i de sate care au „fost ale lui Gon ţ ea vornicul ş i a pierdut în viclenie. 1950. * Ibidem.. cînd şi-a pus sie nume de domn" 7. Aceesta este cazul lui Avram vistiarnic pe vremea lui Ş tefan cel Mare . îns ă ai s ă ne ar ăţ i privilegiile cu drepturi" 5 . satele sînt pierdute— cazul relatat de documentul din vremea lui Ş tefan Tom ş a în 1622. XVII. XIV—XVI) Moscova. ' G h . 259. Documente moldovene ş ti. COSTACHEL ( XHTPOCTH ) '. C o s t ă c h e s c u . Documente de la Ş tefan cel Mare. p.— a slujbei — ş i e socotit ă ca necredin ţă — hiclenie. P ă r ă sirea ţă rii este considerat ă ca încetarea obliga ţ iilor de vasal . cit. 248.

op.ş i falsific ă documentele. fie furînd bani. 1658 Mihai Radul Vod ă precizeaz ă care a fost vina boierilor : s-au sculat „asupra domniei mele şi a ţării cu rea ficlenie. G h i b â n e s c u . La 9 dec. Pe vremea lui Petru Rare ş . XVI. p. de ş i a fost o danie domneasc ă a fost luat ou forţa de către Ştefan logofăt plătindu-i-se m-rii 70 taleri : „Iar domnia mea am luat acei bani pentru rudenie ş i am dat iarăşi acel sat"s. cit. ist. p. G h i b ă n e s e u . ■ T. m-rea Berzunţu cap ă t ă înapoi satul Bogdana care.. fie acaparînd bunuri ale domnului. pisarul Ivanco pierde satele sale pentru că şi-a făcut documente false (npHBH^i'H KpHBH). N..cit. G h. B. crt. 151. p. c ă ruia i-au jurat slujb ă dreapt ă ş i credincioas ă . I I .BENEFICIUL 279 vinov ăţ iile sale" '. 47. 1601. 187. p. Gh. Un act de viclenie este ş i atunci cînd cineva se atinge de averea domneasc ă . 182.. VI. Aceea ş i vin ă comite ş i acela care.. Rom. XXIV. priv. B ă l a n . Aceşti călcători de jurămînt sînt denumiţi „necredincioşi" (HeB ţ ipHH). „vinova ţ i" fa ţă de domnul lor ş i fa ţă de ţ ar ă .. pe seama domneasc ă " 4 . I o r g a. p. Z)oc. Acela ş i lucru este semnalat în Moldova la 1581 6 . op. priv.. XIX. 30 000 aspri" 7. XVI. op .. voi. cînd Petre Vod ă ia satul Bricicani de la Simion Pelipovschi pentru că tatăl său a fost „vinovat nouă pentru că s-au fost închinat acelui tîlhariu Cre ţul.. Nerespectarea dreptului de dominium eminens de asemenea constituie un act de necredinţă. Studii ş i documente. cînd au venit cu Cazacii în p ă mîntul domniei mele" 2 . Rom. Sau fapta de viclenie a Iui Vasile Stroici „cînd au venit cu sabie ş i cu foc ş i cu mulţime de Ie ş i ş i cazaci asupra lui Ş tefan Voievod" 3. ist. Doc. . In ceea ce prive ş te înc ă lcarea jur ă mîntului de credin ţă este deosebit de gră itor documentul din 2 mai 1589. I. In 12 ian. p. voi. p. La 1519 Radul N.. VI. Documente bucovinene. i. 56. A. I o r g a .. I I . ajunsu-i-au legea ş i judecata s ă piiar ă dup ă lucrurile ş i vina lor ş i ş i-au luat plata ca ni ş te oameni r ă i ş i c ă lc ă tori de jur ă mînt ş i au r ă mas toate mo ş iile lor. Astfel la 1528 a fost declarat hiclean Oancea vistierul „care a furat din averea r ă posatului Basarab. Ştefan logofăt e vinovat pentru că n-a respectat dreptul suprem al domnului asupra p ă mîntului ţă Yii ş i nu i-a cerut confirmarea de st ă pînire obi ş nuit ă . 602.

Lui Oancea vistierul domnul îi ia numai jum ă tate din Pite ş ti ş i cu jum ă tate din vecini — ce se aflau în st ă pînirea sa. XVI. B.280 v . De obicei dania unor asemenea sate avea un caracter temporar. Rom.. priv. ' T. op. c ă ci a tuns ni ş te oi pe ocina domneasc ă f ă r ă ş tirea domniei mele ş i f ă r ă ş tirea nici unui domn" l .dem. voi. ist. B.. I. Astfel. Prin urmare toate averile ş i satele pierdute în hiclenie treceau în mîinile domnului. p. p.. cîteodată se manifestă oarecare îng ă duin ţă . La 1530 Vlad Voievod acord ă lui Rrtat pîrc ă lab partea fiilor lui Bu ş ag ă : „ ş i ocină . iar Fîrtat pîrcălab a dobîndit cu draptă şi credincioas ă slujb ă c ă tre domnia mea" 3 .. p. adic ă s ă fie desp ă gubit m ă car cu ceva. Radiil care a tuns oile domne ş ti ş i a pierdut partea sa de ocin ă care a trecut lui Manea clucerul a primit de la Manea 300 aspri „pentru c ă s ă nu fie p ă cat". I.. Doc. in sfatul domnesc a avut loc o discu ţ ie referitoare la satele pierdute în hiclenie . Deci ori şi cine ataca drepturile de domnie sau de avere ale suveranului devenea un viclean — adică unul care a călcat jură mîntul de credin ţă . In sfatul domnesc din 1 aug. . voi. agonisita lui ş i averile s ă fie domne ş ti" 2 .. 150. în cazul din urm ă . XVII — în Moldova.COSTACHEL pierde partea sa de ocin ă „pentru c ă a pierdut-o cu hiclenie. Ace ş tia au hotă rît c ă „dac ă piere cineva în hiclenie. XVII. 181. 86. îiind acordate unor noi slujitori dacă pot fi vîndute de către beneficiarii lor. cit. ' Ib'. I I . 47. sau dup ă cum precizeaz ă documentele cutare sat a r ă mas domnesc „ ş i a umblat din mîn ă în mîn ă ş i din boier în boier" 4. La începutul sec. 161.. I I . voi. Cazul lui Oancea reprezint ă un interes mai mare deoarece a fost supus judec ăţii boierilor. Acesta le atribuia altor slujitori care s-au distins prin credin ţ a lor. ei şi-au pierdut ocina ş i averile cu rea hiclenie faţă de domnia mea.acele sate care au fost pierdute în viclenie nu se 1 ' Sbidem. B ă l a n . 1615 a fost luat ă hot ă rîrea dup ă care „.ş i dobitoace ş i scule ş i case ş i toate averile ce se cheam ă ori vii ori moarte c ă ci. In primul caz confiscarea averilor — cu care se pedepseşte fapta — nu suferă nici o indulgenţă ...

Aceste bunuri deveneau domne ş ti — treceau „în seama domnului" — în calitatea lui de st ă pîn suprem al ţă rii. T. 221. Domnul avea dreptul de a retrage st ă pînirea ş i în cazurile cînd beneficiarul nu mai avea mo ş tenitori din linie direct ă . In ce au con1 ynjieHHe). .BENEFICIUL 281 cade să fie puse la vînzare sau cumpărare" l. nerespectarea dreptului de dom inium em inens — atr ă geau dup ă sine pierderea dreptului de st ă pînire asupra bunurilor funciare. I. bunul putea fi înstr ă inat. ' I B o g d a n . Aceast ă institu ţ ie a existat numai în Ţ ara Romîneasc ă 3 . Documentele lui Ştejan cel Mare. De unde rezultă că satele pierdute în urma necredin ţ ei unui boier erau donate unui alt slujitor credincios f ă r ă dreptul de a le vinde. de dimensiunile ş i importan ţ a st ă pînirilor sale. Chiar atunci cînd beneficiile au devenit ereditare şi transmisibile nu puteau fi înstr ă inate f ă r ă confirmarea domniei.. Acordarea daniilor de sate era legat ă ş i de drepturi imunitare. op.nc ă lcarea jur ă mîntului de vasal cu aspectele sale variate ca : p ă ră sirea slujbei ş i a ţă rii. St ă pînirea de p ă mînt trebuia s ă asigure beneficiarului asemenea venituri încît el s ă poat ă presta serviciul militar în bune condiţii ş i s ă aib ă mijloace necesare de între ţ inere pentru el ş i familia lui. 181. la 1479 Ş tefan cel' Mare r ă scump ă r ă satul Podolenii de la stolnicul Bogdan. De aci rezult ă în primul rînd caracterul economic al privilegiului imunit ăţ ii. al c ă rui volum depindea de pozi ţ ia beneficiarului la curtea domneasc ă . l\ 161. A ş adar . " Vezi subcap. Prădalica. De pild ă . refuzul de a lupta împotriva inamicului. uneltirile împotriva domniei. cit. Asemenea moşie devenea „prădalica domnească" şi ca să evite asemenea situa ţ ie st ă pînii satelor c ă utau s ă ob ţ in ă de la domnie renun ţ area la acest drept al s ă u prin introducerea în actul de st ă pînire a clauzei „pr ă dalica s ă nu fie". Feudalii aveau anumite drepturi asupra popula ţ iei a ş ezate în aceste sate. In virtutea dreptului de dominium eminens domnul avea dreptul de răscumpărare (în slavonă BHKoyruieHHe sau npaBoe BHKOŞ i numai dup ă ce domnul renun ţ a la acest drept al s ă u. B ă l a n . care vinde din „a sa dreapt ă ocin ă ş i dedin ă " 2 . p.

ediţia rusă.282 V. Ea devine o arm ă ideologic ă puternic ă . folosind munca ţă ranilor dependen ţi ş i a robilor. V. pream ă rind puterea domneasc ă . pe care o ajută să -ş i consolideze situa ţ ia ş i. voi. COSTACHEL stat drepturile imunitare ş i care au fost formele pe care le-a îmbr ă cat aceast ă institu ţ ie în societatea feudal ă din ţă rile romîne. f ă cîndu-le danii. Acestor a ş ez ă minte biserice ş ti trebuia s ă li se creeze condi ţ iile materiale necesare. domnii romîni încep s ă înzestreze mă n ă stirile cu sate ş i robi. dup ă cum spune Marx. C ă lug ă rii s-au dovedit a fi buni gospodari. biserica cre ş tin ă reprezint ă „cea mai de seam ă generatoare a regimului feudal ■ existent pe care ea îl sanc ţ ioneaz ă " '. Opere. . O dat ă cu organizarea bisericii. considerată de origine divin ă . astfel m ă n ă stirea Tismana va ajunge s ă stă pîneasc ă 56 sate. concedîndu-le venituri de v ă mi ş i acordîndu-le drepturi imunitare. 173. Domeniul m ă n ă stiresc cre ş te necontenit în cursul secolelor XV ş i XVI. Prima mitropolie este cea din Ţ ara Rbmîneasc ă . care au reu ş it s ă exploateze cu mult folos pentru ei domeniile lor. st ă pîni a numeroase sate şi ţă rani dependen ţ i. în ţă rile romîne au fost întemeiate ş i primele m ă n ă stiri. Feudalii biserice ş ti. De asemenea. Clerul îndeamn ă pe cre ş tini s ă se supun ă puterii domne ş ti. înfiin ţ at ă la mijlocul secolului XIV. iar multe m ă n ă stiri din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova vor ajunge s ă aib ă peste 30 de sate. biserica sprijin ă autoritatea feudalilor asupra ţă ranilor dependen ţ i. se va vedea în capitolul special consacrat acestei importante institu ţ ii feudale MARELE DOMENIU M Ă N Ă STIRESC In epoca feudal ă biserica a contribuit la înt ă rirea orînduirii feudale ş i a monarhiei feudale. sînt cei dintîi interesa ţ i ca ţă ranii „s ă asculte" de domnul ţă rii. la ridicarea în scaun domnul fiind uns de slujitorii bisericii. 1 K. In societatea feudal ă îns ă numai p ă mîntul era acela care era în stare s ă asigure mijloacele trebuitoare pentru existen ţă . p. Biserica apare ca un mare feudal care st ă pîne ş te întinse domenii. Astfel. Marx. Biserica devine o arm ă docilă în mîinile clasei stă pînitoare.

pescuitul. m ă n ă stirile au început s ă acumuleze ş i importante sume de bani. De asemenea ei vor practica diferite me ş te ş uguri ş i vor face nego ţ atît cu produsele lor naturale. înzestrat ă la început numai cu patru sate. I. cinci munţi. în secolul XIV. cinci sate în Serbia. 159.ş i sporeasc ă st ă pînirile ş i pe altă cale decît daniile domneşti şi cele particulare. domeniul ei cuprinde 56 sate. D. Grekov.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 283 B. iar apoi ş i celor boiere ş ti. la sfîr ş itul secolului XIV ea are 17 sate ş i p ă r ţ i de sate. cît ş i cu obiectele ie ş ite din mîinile me ş te ş ugarilor m ă n ă stire ş ti. împrumutînd uneori domniei sau boierilor. La sfîr ş itul secolului urm ă tor. începînd să cumpere sate cu ş erbi. opt bălţi. care î ş i puneau ca z ă log satele. Istoria bisericii ruse. M ă n ă stirea Tismana este una din cele mai vechi ş i mai mari ctitorii domne ş ti. bra ţ e de munc ă . 561. M ă n ă stirile ţă rilor romîne vor reu ş i în scurt timp s ă pun ă în valoare satele st ă pînite. p. acumulare de bani. Marele domeniu al m ă n ă stirii se formeaz ă în special datorit ă daniilor domne ş ti. Aceast ă acumulare de bani a permis m ă n ă stirilor s ă . La sfîr ş itul domniei lui Mircea cel B ă trîn m-rea avea 37 sate din care 29 donate de acest domn. E. livezile de la D ăbăceşti şi m-rea Vodiţa. încep să-şi ridice mănăstiri pe domeniile lor. cultivarea viilor. G o 1 u b i n s k i. p. Grekov subliniaz ă faptul c ă mult ă vreme s-a trecut cu vederea c ă „biserica a fost cel mai bun gospodar din toate ţă rile din Europa ş i Bizan ţ " '. Cre ş terea rapid ă a domeniului m-rii Tismana se datore ş te în primul rînd daniilor domne ş ti. albin ă ritul. D. La sfîr ş itul secolului XV Tismana are deja 43 de sate ş i p ă r ţ i de sate în Ţ ara Romîneasc ă . Domeniile m ă n ă stire ş ti vor cuprinde cele mai variate ramuri de exploatare : agricultura. In afar ă de aceasta. In cursul secolelor XIV—XVII biserica a manifestat o tendin ţă din ce în ce mai pronun ţată spre îmbog ăţire sub cele mai variate aspecte : p ă mînt. la care se mai adaug ă trei b ă l ţ i ş i livezi de nuci. cre ş terea vitelor. patru mun ţ i ş i opt b ă l ţ i. în acela ş i timp ş i boierii mai de seam ă . Ţăranii in Rusia. ediţia rusă. Fondul funciar al m-rii a fost sporit ş i prin danii boie1 2 B. . unrnînd tradiţia grecească 2. Cele mai vechi m ă n ă stiri sînt ridicate de c ă tre domniictitori.

pl ă tind în loc de bani cu obiecte de valoare. de la Iuban ş i de la Neagoe cu 250 aspri...prin danii domne ş ti.. de la Dobrul cu 250 aspri. -boiere ş ti ş i prin cump ă rare.... I." 2 . La 1559 sînt cump ă rate urm ă toarele p ă r ţ i de mo ş ie : „ Ş i iar a cump ă rat egumenul Agaton mo ş ie în Gro ş ani de la Manea cu 300 aspri. Mănăstirea Tismana.. In secolul 1 1 * Al. Ş i iar a cump ă rat egumenul Agaton mo ş ie în Gro ş ani de la Dobrul. Ş i iar a cump ă rat egumenul Mardarie mo ş ie în Gro ş ani de la Mihail fiul lui Groza cu 700 aspri ş i de la Dobrul fiul lui Groza cu 10 duca ţ i. care ş i ele probabil erau donate de boieri : „a dat un cal bun ş i dou ă cupe ş i dou ă linguri ş i un brîu de argint.. cit. pe vremea lui Dan II. m-rea cump ă r ă trei sate. Cîteodat ă domeniul cre ş tea ş i în urma unor procese judiciare. Cozia are zece sate.COSTACHEL re ş ti. Ş i iar au cump ă rat egumenul Eustratie mo ş ie în Gro ş ani de la Dobrul ş i de la Manole cu 2 550 aspri. patru mori. adeseori trecute în testamentele boierilor.. carele am fost împreun ă cu voi ş i cu to ţ i pîn ă în vremea de acum." 3. partea popii Stoica toat ă cu 2 c ă r ţ i. în ş tiin ţă s ă v ă fie tuturor celor care r ă mîn. Ş i iar a cump ă rat Mardarie moş ie de la Dobrul cu 50 aspri. satul Turceni al mă n ă stirii Tismana a fost trecut în testament cu urm ă toarea precizare : „Iat ă eu robul lui dumnezeu. 246-^247.. 136.. Pîrvul banul Craiovei. Modul în care cre ş te domeniul m ă n ă stirii Cozia este asem ă n ă tor cu cel al m ă n ă stirii Tismana : . de la Iuban ş i de la Neagoe cu 1 300 aspri. P. Ştefu lescn. Ş t e f u 1 e s c u. satele atribuite m-rii reprezentînd drept de desp ă gubire.. de la Mihail cu 250 aspri. 220... partea lui toat ă cu 18 duca ţ i... dou ă vii. în secolul XV. m-ri arhimandriei Tismana satul Turcenii toţi.. De pildă. op. . zidit ă de Mircea cel B ă trîn în 1388. In secolul XVI m ă n ă stirea face cump ă r ă turi cu bani. La sfîr ş itul secolului XIV..." > Domeniul m ă n ă stiresc spore ş te ş i pe calea cump ă r ă turilor.. eu am rupt ş i am dat sf. p.. M-rea Cozia reprezint ă o a doua mare ctitorie a domnilor romîni.. p. P an ai t e s e u . o balt ă ş i o strad ă în Rîmnic. p. A l .. pre ţ ul acestor c ă r ţ i 17 duca ţ i ş i cu 1 cal bun ş i cu 12 oi. In secolele urm ă toare s-au f ă cut numeroase danii. de ipild ă . Documentele Ţă rii Romîne ş ti.284 V. P. prima fiind f ă cut ă în 1387 de c ă tre Dimitrie D ă b ă cescu.

trei vii ş i cinci mori.-de pild ă . ş apte pris ă ci. 12 mori. lacul de la Stucia cu Sipetele.285 XV num ă rul satelor se ridic ă la 33. un munte ş i cinci vii. la sfîr ş itul secolului XV a avut 10 sate. mai multe locuri ş i cî ţ iva mun ţ i. opt vii. ş apte mori. ajung s ă st ă pîneasc ă numeroase sate ş i s ă se bucure de importante venituri la sfîr ş itul domniei lui Ş tefan cel Mare. priv. fondat ă de Neagoe Basarab. patru lacuri si diferite locuri ş i mun ţ i pe care le-a avut ş i înainte. dou ă vii. p. Formarea marelui domeniu m ă n ă stiresc în Moldova are loc în condi ţ ii similare ou cele din Ţ ara Romînease ă . Pre ţ ul unui terein vîndut variaz ă de la 1 250 aspri pîn ă la 21 aspri'. . Arge ş . In secolul XVI are deja 33 sate. M ă n ă stirea Snagov. a ajuns chiar în cursul secolului XVI s ă st ă pîneasc ă 30 sate ş i p ă r ţ i de sate. M ă n ă stirea Glavacioc. la sfîr ş itul secolului XVI st ă pîne ş te 39 sate ş i p ă r ţ i de sate. p ă r ţ i de ocine ş i ogoare. Cre ş terea domeniului m ă n ă stirii Arge ş are loc în condi ţ iile destr ă m ă rii ob ş tii s ă te ş ti ş i a ruin ă rii ţă ranilor. Astfel. care spre sfîr ş itul secolului XVI sînt rotunjite la 25 sate ş i p ă r ţ i de sate. iar în secolul XVI. patru m ă n ă stiri anexe. dome niul ei se compune din 37 sate. 1 Doc. Se vînd ocine. ist. prin ruinarea ţă ranilor se rotunje ş te patrimoniul bisericii. Moldoviţa ş i Putna. la sfîrş itul secolului XV domeniul m ăn ă stirii Neam ţ se compune ^din 26 sate. dou ă lacuri.. patru mun ţ i. Rom. Jacuri ş i altele. dou ă livezi. trei m ă n ă stiri anexe. un munte. o brani ş te mare. Astfel. ş apte b ă l ţ i. In secolul XVI domeniul ei cre ş te cu ş ase sate. care pare a fi existat pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. Un singur document al m ă n ă stirii Arge ş din 28 octombrie 1528 cuprinde 23 vînz ă ri în valoare de 5 761 aspri.. pornind de la modestele danii ale ctitorilor. ş ase pris ă ci. M ă n ă stirea Govora. M ă n ă stirile mai vechi ca Neam ţul. un lac. se înt ă re ş te baza ei economic ă ş i în felul acesta cre ş te ş i puterea ei politic ă . B. Unele m ă n ă stiri mai noi. I I . XVI. dou ă b ă l ţ i. 56. o strad ă la Rîmnie ş i 10 case la Tîrgovi ş te. în secolul XV a avut 19 sate ş i p ă r ţ i de sate. M ă n ă stirea î ş i extinde st ă pînirea peste delni ţ ele ţă ranilor pe care ace ş tia le vînd „de bun ă voie".

mai multe mori ş i vii. In cursul secolului XVI domeniul acestei mănăstiri rămîne aproape neschimbat. Documentele lui Ş tefan cel Mare. deoarece s-a p ă strat catastihul ei din anul 1588. Astfel la 1490 nepo ţ ii lui Mihul ş i al lui Jurj Starostici . M ă n ă stirea Humorul a fost întemeiat ă de Qan ă vornicul pe la 1415. m ă n ă stirea 'Strugalea era o ctitorie boiereasc ă înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. pris ă ci. XV. M ă n ă stirea Bolintin este ctitoria logof ă tului Pilea. XVI. Pe vremea lui Ş tefan cel Mare adeseori domeniile boiere ş ti se vînd împreună cu m ă n ă stirea de acolo.. brani ş te. 1 I. M ă n ă stirea Putna. ş apte pris ă ci. un sat anume Macicatovţii pe Suceava. p. vii. ctitoria lui Ş tefan cel Mare. sladni ţă .. 426. In cursul sec.. COSTACHEL M ă n ă stirea Bistri ţ a st ă pînea în cursul sec.. 486 stupi. Acest obicei a început s ă se înr ă d ă cineze în Moldova ş i Ţ ara Romînease ă înc ă de la începutul secolului XV. pris ă ci. B o g d a n . In Moldova existau asemenea m ă n ă stiri înc ă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. I6V2 f ă lci de vie. avea un domeniu din 16 sate. iar m ă n ă stirea Nucet a marelui pîrc ă lab Gherghina. care ne furnizeaz ă datele de mai sus.au vîndut a sa dreapt ă moşie. înrudit cu familia domneasc ă. mori.. vii. . mori. Din varietatea bunurilor st ă pînite de m ă n ă stire — sate. cl ă dit ă de Petru Ş chiopul. ş i cu morile ce sînt pe Suceava ş i m ă n ă stirea satului aceluia. cum era. In hotarul boierului moldovean Cernat ple ş carul âu existat dou ă m ă n ă stiri. ceea ce se explică prin faptul că domnii §i-a>u mutat groapni ţ a lor la m ă n ă stirea Pobrata." '. XVI num ă rul satelor cre ş te la 29. In Ţ ara Romînease ă . de pild ă . iezere. 20 mori. brani ş tea ş i o balt ă cu toate iezerele. Pe ling ă ctitoriile domne ş ti au mai existat ş i m ă n ă stiri ridicate de boierii mai boga ţ i în hotarul domeniilor lor. La 1503 m ă n ă stirea avea peste 30 de sate. şi -a acumulat în scurt timp averi însemnate. Se cunoaşte mai detaliat averea domeniului m ă n ă stirii Galata. ridicată de boierul Ivan Damianovici. p ă duri — rezult ă c ă ş i exploatarea acestui domeniu trebuia s ă aduc ă venituri importante ca ş i cel al mă n ă stirii Neam ţ ului.. iezere. m ă n ă stirea Dobrov ăţul. din care 25 provin din dania domneasc ă .. 15 sate. De asemenea aceast ă m ă n ă stire avea ş i alte bunuri : m ă n ă stiri anexe. din uricul lor cel drept. M ă n ă stirea Galata..286 V. 100 ţigani şi 1 473 vite. la sfîr ş itul sec. I.

Nimeni nu putea s ă întemeieze sate „f ă r ă ş ti- . Ca s ă întemeieze sate noi. pe p ă mîntul c ă ruia se afla m ă n ă stirea. nelocuit. ş ase mori ş i 30 s ă la ş e de ţ igani. M ă n ă stirile figureaz ă ş i ca o delimitare de hotar — . Aceste bunuri au fost acordate în urm ă toarele condi ţ ii : . era socotit c ă este al domnului.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 287 Dintre toate ctitoriile boiere ş ti. marele logof ă t a o face".. pris ă cile. ci sînt înzestrate cu delni ţ e de c ă tre st ă pînul domeniului. paharnic.cît va fi viu jupan Gherghina pîrc ă lab. Astfel în Moldova. la începutul sec. cîteodat ă alc ă tuit din numeroase sate.. care dispuneau de pVopriul lor domeniu. cît de modest ă ar fi ea. Astfel m ă n ă stirea Bistri ţ a a reu ş it s ă . Izvoarele romîne ş ti cuprind numeroase relat ă ri cu privire la astfel de m ă n ă stiri. st ă pîne ş te satul Pope ş tii cu moara.ş i st ă pîneasc ă singur satele ş i a ţ iganii" ş i numai dup ă moarte s ă preia st ă pînirea m ănăstirea. trebuia cerut ă aprobarea domnului. poienile ş i cu m ă n ă stirea Tr ă stiana. de obicei ca Bistri ţ a Craiove ş tilor. ş i m ă n ă stirea cu via". XVI în satul pe Cobîile „a fost casa lui Dragomir. Aceste m ă n ă stiri boiere ş ti au început s ă devin ă o parte nelipsit ă a unui mare domeniu boieresc.ş i formeze la sfîr ş itul secolului XVI un domeniu care cuprindea 33 sate. P ă mîntul pustiu. La 1550 boierul Lupul. Ridicat ă cu cheltuiala boierilor ş i înzestrat ă din averea lor. cea mai de seam ă este m ă n ă stirea Bistri ţ a din Ţ ara Romîneasc ă . care în principiu avea st ă pînirea suprem ă asupra p ă mîntului întreg al ţă rii. In afară de ctitoriile boiere ş ti pomenite mai sus. care a contribuit ş i ea la cre ş terea domeniului lor. M ă n ă stirea Nucet a lui jupan Gherghina a fost înzestrat ă de el în 1501 de ş apte sate. a fost apoi ajutat ă mereu ş i de c ă tre domnii romîni din secolul XVI. s ă . sau m ă n ă stirea pe „care a început jupan Harvat.unde este m ă n ă stirea lui Radu postelnic". cunoscut ă . Din toate ctitoriile boiere ş ti din Ţ ara Romîneasc ă . . Existen ţ a unei m ă n ă stiri presupune întotdeauna ş i o st ă pînire asupra p ă mîntuhii. care nu ajung s ă st ă pîneasc ă sate. m ă n ă stirea Bistri ţ a dispunea de cea mai mare avere. dou ă b ă l ţ i ş i trei vii. Ele au jucat un rol însemnat ş i în ceea ce prive ş te colonizarea. a existat ş i o alt ă categorie de m ă n ă stiri mici.

La fiecare schimbare de domnie trebuia s ă ob ţ in ă ş i hrisovul de confirmare.ş i a ş eze un sat în hotarele m ă n ă stirii. p. Asupra st ă pînirii acestor bunuri. c ă lug ă rii p ă strau documente prin care dovedeau drepturile lor. boieri. 203—204.. ceta ş i. Pope ş ti". de pild ă .ş i are ş i s ă semene gr. în goan ă dup ă p ă mînt.. N i c o l a e s c u . formulat astfel: „S ă fie volnici c ă lug ă ri.u ş i s ă coseasc ă fîn" '. mun ţ i. or ăş eni. M ă n ă stirile în Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova întemeiaz ă sate noi. De pildă. 461—462. pris ă ci. lîng ă Suceava. Cîteodat ă m ă n ă stirile c ă p ă tau dreptul s ă . XVI la numeroase conflicte între biseric ă ş i acele persoane al c ă ror p ă mînt a fost înc ă lcat: ţă rani.. unde popula ţ ia era rar ă . ori din Ţ ara noastr ă . li se dădea voie să aducă locuitori de oriunde ar şti. s ă . a c ă p ă tat dreptul „s ă . Astfel la 1495 m ă n ă stirea Snagov cap ă t ă acest drept de la Radu cel Mare. m ă n ă stirea lui Ia ţ cu. A ş a." 2 . cu aprobarea domniei. p. mori. COSTACHEL rea noastr ă domneasc ă ".ş i adune vecinii pe ocina lor..cu ocine" a ş eza ţ i în vecin ă tatea m ă n ă stirii pentru c ă c ă lug ă rii de acolo „le opresc lor fînul pe unde le sînt poienile din p ă dure.. C o s t ă c h e s c u . cele mai numeroase procese le-a avut m ă n ă stirea Tismana. Unul dintre cazurile cele mai caracteristice îl constituie procesul de judecat ă iscat între m ă n ă stirea Tismana ş i Fr ăţ il ă 1 2 M. cu drepturi ş i privilegii precise asupra bunurilor aflate în st ă pînirea c ă lug ă rilor : sate. vecini ş i robi. De obicei. m ă n ă stirea Sucevi ţ a era în conflict cu ţă ranii . . vii. I I . ş i le vîneaz ă pe ş tele de prin b ă lţ ile lor.ş i aduc ă ţă rani în satele lor. Documente moldovene ş ti. cî ţ i vor fi la aceast ă m ă n ă stire s ă fie slobozi s ă . împrejurul m ă n ă stirii unde-i va pl ă cea. In Ţara Romînească. Bunurile neconfirmate de noul domn puteau fi retractate ş i date altcuiva.288 V. dup ă venituri noi ş i dup ă bra ţ e de munc ă înc ă kau deseori p ă mîntul str ă in. ş i pe cine va chema. . to ţ i ace ş ti oameni. ori din ţ ara le ş easc ă . Ca s ă atrag ă pe ţă rani se acordau scutiri pe un timp limitat de patru sau cinci ani. iazuri. fapt care duce în sec. ori din ţ ar ă str ă in ă . M ă n ă stirile. la 1595. ş i le iau lor hotarul cu cositura de fîn. In secolul XVI marele domeniu mănăstiresc este pe deplin format. Documente slavo-romine. St.

destul de dubioase uneori. XIV. De pild ă . în alt ă parte. p. priv. XVI. în continu ă cre ş tere ş i dezvoltare. XVI. B. C ă aceast ă grij ă nu era tocmai u ş oar ă se vede din porunca domnească dată mănăstirii Tismana •: „Toţi oamenii s ă se fereasc ă de acele sate ş i de acele ocine. fiindc ă s-au pîrît înaintea tuturor acestor domni care au fost înainte de domnia noastr ă " 2 . . Detco (ban). p. 184.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 289 cu ceata lui. 1 Ibidem. 235. In goana dup ă acaparare de sate noi. 8547 Doc. In lunga sa istorie. poruncind lui Fr ăţ il ă s ă p ă r ă seasc ă imediat satul. Acesta este cazul slujnicerului Pavai care în 1586 „s-a rugat de domnia mea s ă le dau aiurea alt sat ş i pe acesta s ă -1 dau c ă lug ă rilor. XIII. Cîteodat ă m ă n ă stirile prilejuiau atîtea necazuri st ă pînilor de mo ş ie vecini. domeniul m ă n ă stiresc din ţă rile romîne. sau s ă cumpere sate „f ă r ă ş tirea rudelor" — pe un pre ţ mai mic. ace ş tia ş tiau îns ă s ă . ca s ă nu mai vie a doua oar ă s ă mai jeluiasc ă c ă lug ă rii înaintea domniei mele" 3 . Rom. ca s ă p ă ze ş ti ş i s ă cercetezi acele sate ş i acele ocine s ă nu li se risipeasc ă ş i s ă nu le supere nimeni.. încît ace ş tia preferau s ă renun ţ e la sate învecinate ş i s ă cear ă în schimb. trebuiau s ă vegheze la înc ă lc ă rile dinafar ă . 3 8 Ibidem. demonstrînd drepturile lor asupra satului Varonic. XV. voi I I I . 19 — Viaţa feudală — c..ş i apere drepturile ş i nu renun ţ au la ele atît de u ş or. amenin ţ îndu-1 în felul urm ă tor : „Iar de nu ve ţ i vrea a face precum v-au poruncit domnia mea. Cele mai multe judec ăţ i pe care le-au avut m ă n ă stirile au fost cu boierii . cît are sf. I. s ă cumpere sate care au mai fost vîndute altora. C ă lug ă rii îns ă vin cu hrisoave. st ă prnind numeroase sate. a fost ap ă rat de c ă lug ă ri cu mult ă îndîrjire ş i abilitate. c ă ci am l ă sat pe seama ta. m ă n ă stire Tismana.. p. voiu porunci. şi-şi demonstrează drepturile cu actul în min ă . ist. de v ă va pune într-o tap ă înaintea u ş ilor voastre" l ... c ă lug ă rii nu sc ă pau nici un prilej ş i nu se d ă deau înapoi nici de la afaceri. A. vechi înc ă de pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. Acesta se plînge c ă mo ş ia lui a fost „împresurat ă de egumenul Efrem" al mănăstirii Tismana. Domnul face dreptate în folosul m ă n ă stirii. M ă n ă stirile. pentru c ă nu pot s ă aib ă pace din partea m ă n ă stirii Pobrata. 323.

aceasta reiese din faptul c ă se fac des ţ eleniri de terenuri de c ă tre c ă lug ă ri.. XVI. miere. In secolul XVI rezerva feudal ă în cadrul economiei mă n ă stire ş ti începe s ă se dezvolte. Rom. din cîmpul care este pentru hran ă jum ă tate. COSTACHEL Marele domeniu m ănăstiresc cuprindea oExploatarea goarele. grîu. fîneţele. agricultură. domnul d ă dreptul „. XVI. Cre ş terea vitelor ocup ă un rol foarte important în economia m ă n ă stireasc ă . 1 2 3 Doc. şi din mori jum ă tate" '. fiind exploatat atît de mănăstiresc ţă ranii din satele m ă n ă stire ş ti. I I . p. Ibidem. In sec. La plîngerea c ă lug ă rilor. De pild ă la 1528. 253. pescuit. pădurile. porci. p. XVI. : . Aceast ă îndeletnicire necesit ă p ăş uni ş i fîne ţ e. munţii. 455. fiind denumit ă „cîmpul de hran ă ". cultivarea viilor ş i a livezilor.. voi. Aceste bunuri variate creau condiţii favorabile pentru creşterea vitelor. Z ă ne ş tii..din ve cini jum ă tate. o dat ă cu cre ş terea rezervei feudale.s ă fie volnic p ă rintele egumen s ă . In aceea ş i situa ţ ie era la 1590 m ă n ă stirea Tazlă u.. pe care a cotropit-o un oarecare Cîrstian. vin. nu numai pentru consum intern. a c ă rei poian ă a fost înc ă lcată . iar dup ă o cercetare domnul hotă răş te c ă „. din grija deosebită care se acordă vadurilor ş i instala ţ iilor de mori ş i din faptul c ă griul începe s ă fie vîndut de m ă n ă stirile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă. priv. Pentru păş unat sînt folosite regiunile de deal ş i de munte. cît ş i de călugări. albin ă rit. rezultate din produsele muncii lor : oi... La 1538 m ă n ă stirea Govora a avut n poian ă .. apele.. s ă ia meiul ş i s ă are" 2 .ş i apere o poian ă pe care ei o au în satul lor.. Ibidem. ist. 45. marelui domeniu viile ş i livezile.s ă ţ in ă ş i să . voi.290 V.. m ă n ă stirea Arge ş din Ţ ara Romîneasc ă st ă pîne ş te un sat în urm ă toarele condi ţ ii : . Nimeni s ă nu aib ă a-i turbura sau s ă are sau s ă st ă pîneasc ă . p. ca st ă pîni feudali se mul ţu meau în special cu dijme. B... . din numărul crescînd al morilor. înaintea acestei c ă r ţ i a noastre" 3 . A. se observă ş i o cre ş tere oarecare a culturii grînelor ... Rezerva feudală pare a fi fost fă ră importan ţă — nevoite feudalilor fiind acoperite cu produsele rezultate din plata dijmei..ş i ţ ie ocina. III. ş i pe care ei au arat-o din vechime. In secolul XV m ă n ă stirile.

cai sau iepe" 4 . M ă n ă stirile f ă ceau comer ţ cu vite. In Moldova m ă n ă stirea Neam ţ u st ă pînea muntele Neamţ ul. . P P a n a i t e s c u. P. M ă n ă stirile f ă ceau comer ţ cu vite. unde mun ţ ii erau mai puţini. Ibidem. Oslea. 118. 96. cit. 272. In Moldova Episcopia Romanului a avut în sec. 258. îşi apărau poienile. Sorbele ş i Boul'. brani ş tea cu „locuri de fînea ţă ". XV întinse privilegii comerciale. M ă n ă stirile î ş i ap ă rau cu îndîrjire p ăş unile. dar ş i dincolo de hotarele ţă rii. In actele de stăpînire. op. p. B o g d a n . nu numai în interiorul ţă rii. P a n a i t e s c u. fiind scutit ă de plata v ă mii la cump ă rare sau vînzare de vite : „boi. începînd de la sat în sus.. Porcii se cresc în special la acele sate unde sînt mori. muntele Manii ş i a patra parte din muntele Gîrbova 2 . să pască vitele m ănăstirii" 3. ialovi ţ e. Satul Sivi ţ a a m ă n ă stirii Galata. ci numai călugării să fie liberi. I. iar m ă n ă stirea Snagov st ă pînea mai mul ţ i mun ţ i : Floreiu'l. iar m ă n ă stirea Moldovi ţ a mun ţ ii Suhardul Mare ş i Mic. cai. M ăn ă stirea Glavacioc avea muntde Prislopul. I. P. în sec. pînă la munţi. p. Dacă m ănăstirile din Ţara Romînească îşi apărau st ă pînirea mun ţ ilor. vaci ş i boi. M ă n ă stirea Tismana st ă pînea din vechime mun ţ ii Parîngul. în care se g ă seau ş ase mori.DOMENIUL M Ă N Ă STIRESC 291 Aproape toate m ă n ă stirile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă aveau unul sau mai mul ţ i mun ţ i. avea ş i o cresc ă torie pentru 100 de porci. 68. Ibidetn. poienile sînt men ţ ionate cu meticulozitate: „poieni bune de fînea ţă ". berbeci.. P. I. cele din Moldova. Doar vitele ş i pe ş tele sărat reprezintă primele produse care încep să fie vîndute peste hotarele ţă rii. In sec. La 1406 m ă n ă stirea Tismana ob ţ ine porunca domneasc ă care interzicea oricui „s ă pasc ă orice fel de vit ă . 1. p. XVI se mai adaugă muntele Vîrful lui Tudor. 200 ş i p. porci. îndeletnicirea creşterii vitelor în cadrul ■ economiei m ă n ă stire ş ti este strîns legat ă de via ţ a economic ă a ţă rilor romîne în secolele XIV—XVII. la care. cit. Radosl ă vielul. p. p. Documentele Ţării Romlneşti. op. Se cresc oi.. XV m ă n ă stirile Vodi ţ a ş i Tismana se bucurau de scutire de vam ă pentru comer ţ ul lor de vite cu Transilvania 5. I.

XV avea stăpînire asupra mai multor bălţi : Bistre ţul. unul ca acela s ă ş tie dă -1 va prinde domnia mea de-i vom lega piatra -de gît şi -1 vom arunca în apă" 2. Şă pereag. Iar cine s-ar îndr ă zni s ă pescuiasc ă . M ănăstirea Tismana stăpînind aceste bălţi întinse în afară de exploatarea proprie. M ă n ă stirea Neam ţ u st ă pînea iezerul Luciul pe Prut ş i Ozerul Zagorna la Nistru cu toate gîrlele. nici alţi oameni. Ş i celelalte m ă n ă stiri din Ţ ara Romîneasc ă au st ă pînit b ă l ţ i ş i iezere : Snagov — balta de la Stucia cu Şi potele. b ă l ţ i ş i caut ă s ă fixeze precis hotarele apelor lor şi să împiedice pe oricare să folosească apele m ă n ă stire ş ti fie pescuind. Jieţ ul. avea dreptul s ă perceap ă ş i dijma din pe ş te de la acei care pescuiau acolo : „de la 10 pe ş ti un pe ş te". de la un car. astfel c ă în sec. Rodna. Cotlov ş i Cali ş tea — care au fost donate de către „bătrînii domni" ca „ocina. Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă exploatarea apelor se face în special în regiunea Dun ă rii. lbidem. nici or ăş an. M ă n ă stirile st ă pînesr nuri. de la o maja. iar în sec. I. Dun ă rea la Oreahova. voi. p. doi aspri" '. în Moldova se face pe lîng ă rîurile cele mari — Ş iret ş i Prut. XVI avea mai multe b ă l ţ i: Mamino. XVI. sînt ap ă rate de domnie ş i se prev ă d pedepse grave pentru înc ă lc ă torii lor : „Nimeni s ă nu fie volnic s ă pescuiasc ă sau s ă z ă g ă zuiasc ă pe aceste b ă l ţ i.292 V. Orlea.. B. Vîrtejul de la mijlocul Dun ă rii. m ă n ă stirea Arge ş — balta S ă ltava „cu toate iezerele".. Buceaciul ş i S ă patul. XV î ş i l ă rgea st ă pînirile în regiunea Dun ă rii. M ă n ă stirea Cozia în tot cursul sec. gîrle. M ănăstirea Tismana a menţinut aceste stăpîniri şi în sec XVI.. hele ş teie.. COSTACHEL Alături de creşterea vitelor. ist.. Balta Alb ă . ohaba şi dedina". priv.. C ăţă lul. „Cine va s ă ra cu corabie ş i de la corabie. La sfîrş itul secolului XVI m ă n ă stirea este în proces pentru ni ş te b ă l ţi 1 2 Doc. şi pescuitul reprezintă o îndeletnicire dintre cele mai importante. Rom. de la o povar ă cu cal. iezere. nici boier. patru aspri. 26. nici satul vreunui boier. îns ă cele mai numeroase ape ş i b ă l ţ i st ă ipîneau m ă n ă stirile Tismana ş i Cozia — mai toate în regiunea Dun ă rii. .. XVI mai avea un iezer de pe Bîrlad. Drepturile m ănăstirilor în Ţ ara Romrnească. în ceea ce prive ş te pescuitul. 30 aspri. M ă n ă stirea Tismana la sfîrşitul sec. 15 aspri. Plat ăţ u. fie s ă pînd iazuri.

c ă lug ă rii din Moldova erau liberi s ă ia carul cu boi. I I I . pentru prepararea b ă uturilor. a c ă rei utilizare 1 Doc. II. pe unde au s ă pat ş i spune tuturor oamenilor s ă nu sape nimeni. De la contravenien ţ ii care ar fi înc ă lcat hotarul apelor m ă n ă stire ş ti. Mai toate m ă n ă stirile aveau cîte o brani ş te. Mierea se producea nu numai pentru consumul propriu — pentru a fi folosit ă ca hran ă .ş i Frumoasa. postav 3 . XVI. M ă n ă stirea Cozia în 1451 avea cear ă ca produs de vînzare. M ă n ă stirea Bistri ţ a avea balta Botna „cu toate ozerele ş i gîrlele ş i ezurcanele". Documentele Ţă rii Romîne ş ti. iar ceara pentru fabricarea lumin ă rilor.p. s P. voi. cît ş i pentru exploatarea lemnului. fier. La 1471 m ă n ă stirea Pobrata vindea mierea trimiţ înd-o la Chilia 4 . I . Albin ă ritul constituie o alt ă îndeletnicire practicat ă pe o scar ă întins ă în cadrul economiei m ă n ă stire ş ti.. Acesta a început s ă sape „b ă l ţ ile cu sil ă " ş i chiar a reu ş it s ă ob ţ in ă „cu vicle ş ug ş i în ş el ă ciune" ni ş te hrisoave ca s ă aib ă dreptul s ă sape b ă l ţ ile m ă n ă stirii Neam ţ u. 226. ' Ibidem. In actele de st ă pînire ale m ă n ă stirilor apare o v ă dit ă tendin ţă de a defini cît se poate mai precis apele m ă n ă stire ş ti — gîrlele sînt denumite ş i num ă rate. postav. cit. considerat ă ca „marf ă " al ă turi de pe ş te. domnul ţă rii d ă v ă tafului urm ă toarea porunc ă : „Tu s ă -i iei 6 boi (lui Malic) ş i cartea ş i trimi ţ i-i la noi ş i s ă astupi b ă l ţ ile. p. 168 . sare ş i altele. M ă n ă stirea Bistri ţ a avea din cele mai vechi timpuri o brani ş te. dar ş i pentru vînzare. Bogdan. folosit ă atît pentru albin ă rit.. al ă turi de vite. P a n a i t e s c u . 181 . Prut. Constatîndu-se la proces frauda lui Malic. A. Mitropolia din Roman vinde din satele sale miere proasp ă t ă . In secolul XVI se observ ă o mare dezvoltare a pescuitului. Bac ă u. p. ' I. A. . C ă ci cine va s ă pa. Rom. 159. P.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 293 ş i iezere de la Copanca cu un oarecare Malic. p. bine s ă ş tie c ă vom trimite ş i-i vom lua 50 boi" l . op. Albin ă ritul necesit ă st ă pînirea terenului împ ă durit. voi. M ă n ă stirea Putna avea mai mult de jum ă tatea celor 17 sate ale sale — situate pe malul nurilor Ş iret. priv. securea ş i tot ce aveau asupra lor 2 . Interesul sporit pentru aceast ă îndeletnicire a dat na ş tere ş i la o serie de procese între st ă pînii apelor ş i b ă l ţ ilor. I. fapt care a dus la amenajarea lacurilor de pescuit.. ist.

din care cauz ă fiecare m ă n ă stire se str ă duia s ă aib ă terenul propice pentru aceast ă îndeletnicire. nimeni s ă nu îndr ă zneasc ă s ă taie nici o nuia sau s ă ia vreun copac. XVI. XIII. ist. M ă n ă stirile Bistri ţ a ş i Neamţ ul din Moldova au avut numeroase pris ă ci — cîte 7—8. I I . ' Ibidem.. a ajuns s ă fie 1 Doc. B.. s ă aud ă orice om. care se f ă cea de c ă tre dreg ă torii domne ş ti.. Albină ritul. cum ş tii mai bine s ă te sile ş ti. practicarea albin ă ritului era strîns legat ă de stă pînirea brani ş tii. p. 156. III. A. XVI.. ca" să -mi p ă ze ş ti acea brani ş te ş i să -mi p ă ze ş ti acei stupi. A. voi. XV. Ap ă rarea brani ş tii ş i a pris ă cilor era o preocupare de seam ă ... B. iat ă te-am a ş ezat domnia mea vă taf.. s ă le p ă ze ş ti ş i altfel s ă nu fie. dup ă spusa domniei mele" 4. fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Rom. dup ă cum precizeaz ă hrisovul din 1534 : „oricîte brani ş te sînt acele ocini ale sf. care însemnau „loc de dou ă arunc ă turi de s ăgeat ă din toate p ă r ţ ile" 3 . . 170. M ă n ă stirea Cozia avea mai multe braniş ti. XVI. Importan ţ a pazei unei brani ş ti rezult ă din dispozi ţ iile lui Vlad C ă lug ă rul care în 1495 a d ă ruit brani ş tea domneasc ă de la Slatina m ă n ăstirii Glavacioc. XIV. II. un oarecare Toader face dania m ă n ă stirii Berzun ţ ul : „o prisac ă ou 20 de stupi ş i cu locul cît va putea arunca un om cu piatr ă din mijlocul pris ă cii ş i cu o balt ă ce este lîng ă prisac ă . COSTACHEL variat ă rezult ă dintr-un document din 1576: „Nimeni s ă n-aib ă a pa ş te oi acolo sau s ă prind ă pe ş te sau s ă taie în p ă dure lemne sau nuiele sau s ă culeag ă hamei sau nuci sau altfel de poame f ă r ă ş tirea" ' c ă lug ă rilor. 4 Ibidem. Poienile se cur ăţ au cu mult ă trud ă din locul „care a fost pustiu" sau „p ă durea întreag ă ş i deas ă ". In 1578. 232. c ă am dat domnia mea sfintei m ă n ă stiri. am f ă cut-o singur din p ă durea neatins ă . ou mîinile mele". a c ă rei paz ă era dat ă în sarcina unui v ă taf: „ Ş i tu^ Tatule din Hin ţ e ş ti. 74. 3 Ibidem. Ca s ă aperi o brani ş te trebuia s ă fixezi hotarul ei. c ă ci pe ace] om domnia mea îl va spînzura de acel copac" 2 . p. c ă am l ă sat acea brani ş te ş i acei stupi pe capul t ă u.294 V. Ş i cu aceast ă carte a domniei mele s ă strigi în tîrg. In aceste braniş ti se curăţau poienile ş i se instalau pris ă ci. p. p. Astfel. priv. m ă n ă stiri.

DOMENIUL MĂNĂSTIRESC

295

reglementat de obiceiul p ă mîntului. In Ţ ara Romîneasc ă el a fost denumit obiceiul brani ş tii, iar în Moldova obiceiul pris ă cilor (oâniaio nacHKaM) El con ţ inea anumite reguli în ceea ce prive ş te exploatarea bog ăţ iilor p ă durii în leg ă tur ă cu albin ă ritul : fixarea hotarelor, instalarea pris ă cilor, pedepsirea delictelor în leg ă tur ă cu furtul albinelor, distrugerea stupilor ş i altele. Sistemul pedepselor în Moldova prevedea ridicarea sculelor, carului cu boi ş i a hainelor celui vinovat „numai gol s ă -1 lase" ; cel din Ţ ara Romîneasc ă prevedea mutilarea sau chiar t ă ierea mîinii sau spînzurarea de copac. Albin ă ritul a fost una dintre cele mai de seam ă îndeletniciri în economia m ă n ă stireasc ă . Apare o dat ă cu primele st ă pîniri asupra satelor, se dezvolt ă în tot cursul secolului XV, 'dar ia o deosebit ă dezvoltare în secolul XVI. Exploatarea viilor ş i livezilor, precum ş i a gr ă dinilor de zarzavat, a jucat de asemenea un rol destul de important în economia m ă n ă stireasc ă . Toate m ă n ă stirile aveau în st ă pînire c:'te o vie sau mai multe. Unele sînt donate de domnie şi boieri, altele cump ă rate. Livezile de asemenea sînt cultivate de c ă lug ă ri. M ă n ă stirile î ş i p ă zeau cu îndîrjire livezile cerînd pentru aceasta ş i ajutorul domniei. In 1480 m ă n ă stirea Tismana obţine urm ătoarea poruncă domnească : „oriunde sînt livezile m ă n ă stirii de la hotar, nim eni s ă nu cuteze s ă sape sau usuce fructele, c ă oricine se va încumeta s ă sape sau s ă usuce fructele va p ăţ i r ă u" K Cultivarea viilor, livezilor ş i a gr ă dinilor de zarzavat a a\ut loc de cînd m ă n ă stirile au început s ă organizeze domeniul lor. Produsele erau folosite nu numai pentru consumul intern, dar ş i pentru pia ţă . Unele m ă n ă stiri din Moldova vînd varz ă ş i mere. C ă lug ă rii m ă n ă stirii Cozia încasau „perperitul... de la butoiul cu vin sau orice seva vinde pe ocina sf. m ă n ă stirii sau de vor fi stupi sau vii sau gr ă dini sau pomet" 2. Deci satele m ănăstirii Cozia produceau cantităţi suficiente de vin, fructe ş i legume pe care le vindeau. In secolul XVI, o dat ă cu cre ş terea produc ţ iei în ţă rile romîne, cu sporirea suprafe ţ ei cur ăţ ate de p ă dure — cultivarea viilor, livezilor ş i a gr ă dinilor de zarzavat începe s ă joace un rol mai însemnat în economia m ă n ă stireasc ă .
1

P. P. P a n a i t e s c u , Documentele Ţă rii Romîne ş ti, I, p 317 Doc. priv. ist. Rom,. B., XVI. II, p. 170.

8

296

/

V. COSTACHEL

Exploatarea unui domeniu m ă n ă stiresc, alc ă tuit din cele mai variate ramuri, ca : agricultura, creşterea vitelor, pescuitul, albin ă ritul ş i altele, necesit ă ş i mîn ă de lucru -permanent ă . Pentru punerea în valoare a diferitelor bunuri ale m ă n ă stirii trebuiau f ă cute diverse munci, la care erau folosi ţ i fie ţă ranii satelor m ă n ă stire ş ti, fie robii ce se aflau în st ă pînirea m ă n ă stirii. Care au fost condi ţ iile de via ţă ş i de munc ă ale acestora s-a putut vedea la capitolele respective, despre robi şi ţăranii dependen ţ i. Situa ţ ia robilor ş i a ţă ranilor dependen ţ i era aceea ş i în satele m ă n ă stire ş ti ca ş i în cele boiere ş ti. Deci sub acest raport nu e nimic nou de semnalat decît faptul c ă la începutul secolului XV m ă n ă stirile dispuneau de un num ă r foarte mare de robi ş i de un num ă r mai restrîns de sate. Pe m ă sur ă ce satele au Început s ă sporeasc ă ş i implicit ş i a ţă ranilor dependen ţ i — num ă rul robilor aproape c ă n-a mai crescut. De asemenea, se pare c ă în sec. XV robii erau folosi ţ i mai mult la muncile agricole, iar dup ă ce m ă n ă stirile vor dispune de un num ă r mai mare de sate, rolul robilor în aceast ă ramur ă va sc ă dea, ei fiind folosi ţ i mai mult ca me ş te ş ugari la curtea m ă n ă stirii. Atelierele me ş te ş ug ă re ş ti de pe lîng ă m ă n ă stiri au existat începînd din secolul XV, dar o dezvoltare mai mare vor c ă p ă ta în sec. XVI. Se produce nu numai pentru nevoile proprii ale acelor care locuiau pe- mo ş ia m ă n ă stireasc ă , dar ş i pentru vînzare. Astfel m ă n ă stirile vînd fier, postav, pînz ă , oale, vase de lemn ş i alte produse me ş te ş ug ă re ş ti. In secolul XVI exist ă robi ţ igani care se specializeaz ă în diferite ramuri me ş te ş ug ă re ş ti producînd : arme, lac ă te, c ă ld ă ri, cojoace, ţ oale, c ă ru ţ e ş i altele. Valoarea robilor ca me ş te ş ugari cre ş te din ce în ce mai mult. In secolul XV, în perioada de cristalizare a rela ţ iilor feudale ş i de formare a marelui domeniu, robii au jucat un rol mai important în produc ţ ia agricol ă a marelui domeniu. In secolul XVI îns ă , cînd marele domeniu ş i-a înt ă rit baza material ă prin aservirea numeroaselor sate, rolul robilor scade în produc ţ ia agricol ă ş i cre ş te în sectorul me ş te ş ugarilor. In cursul secolelor XIV—XVII procesul de aservire a ţă r ă nimii a str ă b ă tut cîteva faze, pîn ă cînd, în sec. XVII, ţă ranul a fost

DOMENIUL MĂNĂSTIRESC

297

aservit definitiv, fiind legat de glie ş i pierzînd dreptul de stră mutare. Acest fapt a asigurat stâpînilor de mo ş ie bra ţ ele de munc ă necesare, îns ă în tot timpul "desf ăş ur ă rii acestui proces au fost folosite diferite forme de exploatare ale robilor care mult ă vreme înc ă serveau ca model de organizare a exploată rii feudale. Organizarea ş i administrarea marelui domeniu m ă n ă stiresc o de ţ ineau stare ţ ul cu c ă lug ă rii. Mo ş iile m ă n ă stire ş ti se bucurau în general de privilegiul imunităţii. Intrucît acordarea drepturilor imunitare constituia concesionarea în parte a drepturilor domniei — la fiecare schimbare de domn era necesar ca m ă n ă stirea s ă ob ţ in ă o nou ă confirmare, atît a st ă pînirilor sale, cît ş i a privilegiului imunit ăţ ii. Volumul drepturilor imunitare varia de la caz la caz. Ctitoriile personale ale domnilor erau de obicei întrucîtva mai favorizate de c ă tre ctitorii lor. De pildă, mănăstirea Putna, datorită zelului lui Ştefan cel Mare, într-un r ă stimp de 40 de ani a întrecut în avere ş i situa ţ ie privilegiat ă celelalte funda ţ ii religioase din Moldova. In ansamblul lor, drepturile imunitare de care se bucurau m ă n ă stirile începînd cu secolul XV au acela ş i caracter, fiind vorba de imunit ăţ ile administrative, fiscale ş i judiciare. Acordarea acestor drepturi crea pentru st ă pînii domeniului m ă n ă stiresc o situa ţ ie privilegiat ă din care în primul rînd rezulta o larg ă autonomie administrativ ă în hotarele st ă pînirilor lor, care, alături de autonomia economică a domeniului, legăturile economice între diferite regiuni fiind slabe, înt ă rea în mod deosebit puterea feudalului. Imunitatea asigura st ă pînilor de. p ă mînt posibilitatea exploat ă rii produc ă torului nemijlocit pe baza rentei funciare. Imunitatea administrativ ă d ă dea posibilitatea stare ţ ului ş i c ă lug ă rilor s ă administreze cu ajutorul dreg ă torilor lor locuitorii satelor lor — ţă ranii dependen ţ i ş i robii. Pe baza acestui privilegiu, dregătorii domneşti nu-şi mai puteau exercita func ţ iile lor pe p ă mîntul domeniului m ă n ă stiresc : „oricîte sate ascult ă de aceast ă m ă n ă stire a noastr ă , în aceste sate s ă nu cuteze s ă mearg ă nici unul din dreg ă torii no ş tri" 1. Astfel, întreaga ordine a domeniului m ă n ă stiresc era men ţ inut ă prin "
1

M.

C o s t ă eh e s e u ,

op. cit., I I , p. 392.

298

V. COSTACHEL

organele administrative proprii. Ceea ce sporea în mod 'deosebit puterea st ă pînului domeniului era faptul c ă el avea ş i dreptul de judecat ă asupra locuitorilor din satele m ă n ă stire ş ti : „Pe ace ş ti oameni din aceste sate nimeni s ă nu îndr ă zneasc ă a-i judeca, întru nimic, ş i nici pentru orice fapt ă . Iar cui i se va p ă rea c ă are strîmb ă tate de la ace ş ti oameni din aceste sate acela s ă -i duc ă înaintea egumenului de la Neam ţ ş i înaintea dreg ă torilor m ă n ă stire ş ti ş i pe alt judec ă tor s ă nu aib ă " 1 . A ş adar st ă pînul judeca ş i tot el ridica amenda cuvenit ă pentru delictul s ă vîr ş it. Faptul c ă m ă n ă stirea dispunea ş i de imunitatea fiscal ă f ă cea ca locuitorii satelor s ă depind ă ş i sub acest raport fa ţă de st ă pînul lor. Acest privilegiu, pe de o parte d ă dea dreptul feudalului asupra venitului provenit din strîn-gerea unor v ă mi ş i dijme, pe de alta, ocrotea comerţul m ă n ă stiresc, scutindu-1 de plata taxelor atît la vînz ă ri, c;t ş i la cump ă r ă ri. Privilegiul imunit ăţ ii crea autonomie dornerrhrhrr" m ă n ă stiresc ş i-i l ă sa pe locuitorii satelor la discre ţ ia st ă pînului. IMUNITATEA Una dintre institu ţ iile feudale fundamentale este imunitatea. Imbr ă cînd forme variate, aceast ă institu ţ ie s-a dezvoltat peste tot unde societatea a avut la baz ă rela ţii de produc ţie feudale. Apariţia acestei institu ţii este strîns legată de proprietatea funciar ă privat ă cu caracter feudal. Formarea marelui domeniu, fie pe calea dezagreg ă rii ob ş tii s ă te ş ti, fie pe calea daniilor de sate libere, era legat ă de trecerea în mîinile st ă pînilor de sate a unor drepturi speciale asupra popula ţ iei s ă te ş ti. înainte de apari ţ ia st ă pînului feudal, ob ş tea s ă teasc ă tr ă ia pe baza principiului de autoconducere. Cînd p ă mîntul ob ş tii trece îns ă în st ă pînirea feudalului, ob ş tea s ă teasc ă î ş i pierde independen ţ a ş i imunitatea apare ca o uzurpare a drepturilor fiscale, judiciare şi administrative ale obştii săteşti libere. Marele domeniu reprezint ă o unitate economic ă de sine st ă t ă toare, bazat ă pe exploatarea ţă ranilor aservi ţ i. Tocmai imunitatea, expresie a constrîn1

M. C o s t ă c h e s c u , op. cit., II, p. 252.

IMUNITATEA

299

gerii extraeconomiee, asigură stăpînilor de pămînt posibilitatea exploat ă rii produc ă torului nemijlocit pe baza rentei feudale. Marele domeniu fiind o unitate economică de sine stătătoare se bucur ă ş i de o anumit ă independen ţă politic ă . In procesul de aservire a ţărănimii, folosind forţa, feudalii au acaparat anumite drepturi politice, asigurîndu- ş i autoritatea direct ă asupra ţă ranilor care locuiau pe teritoriul domeniului feudal. In limbaj obi ş nuit, imunitate înseamn ă dreptul feudalului de a face judecat ă , de a ridica d ă rile ş i d ă jdiile, precum ş i de a exercita funcţii administrative şi poliţieneşti în hotarele domeniului său. In afară de aceasta, feudalul, el însuşi slujitorul credincios al suveranului, era ş i conduc ă torul militar al cetei formate din locuitorii satelor sale. Pe m ă sur ă ce statul feudal se înt ă re ş te, clasa st ă pînitoare, format ă din feudali, caut ă s ă - ş i asigure şi pe viitor drepturile imunitare, obţinînd de la domnie documente speciale, în care este trecut privilegiul imunităţii. Deoarece izvoarele referitoare la istoria diferitelor ţă ri oglindesc această instituţie în special în documente care conţin acordarea privilegiului imunităţii, deseori stă ruie p ă rerea c ă imunitatea izvorăş te din bun ă voin ţa suveranului. De fapt îns ă documentul cu privilegiul imunit ăţ ii, emanat din cancelaria unui suveran, nu este decît o recunoa ş tere, o confirmare a drepturilor pe care st ă pînii de p ă mînt le aveau. Imunitatea constituie concesionarea par ţ ial ă a func ţ iilor politice care aparţin puterii suverane; astfel feudalul devine reprezentantul puterii suverane în diferite regiuni ale ţă rii. Concesionarea unor func ţ ii politice se realizeaz ă practic prin interzicerea reprezentan ţ ilor for ţ ei publice de a c ă lca pe p ă mîntul feudalului care se bucură de drepturi imunitare. Imunistul exercită func ţiile ce i-au fost concesionate, folosind slujitorii ş i agen ţ ii s ă i. Concesionarea acestor drepturi punea în mîna feudalului o puternic ă arm ă de constrîngere extraeconomic ă , o arm ă zdrobitoare pentru aservirea maselor ţă r ă ne ş ti. Lenin a ar ă tat c ă „dac ă mo ş ierul n-ar avea o putere direct ă asupra ţă ranului, el n-ar putea obliga s ă munceasc ă pentru el un om înzestrat cu p ă mînt ş i care- ş i duce gospod ă ria lui proprie" 1. In acele perioade din evul mediu cînd puterea suveranului este
1

V. I. L e n i n , Opere, voi. 3, Ed. P.M.R., p. 171.

300

V. COSTACHEL

slab ă — st ă pînii efectivi ai pamîntului sînt feudalii. Proprieta tea feudală se caracterizează tocmai prin îmbinarea proprietăţii asupra pamîntului cu drepturile politice asupra populaţiei depen dente de feudali. Marx subliniază faptul că „în epoca feudală, comanda suprem ă ş i jurisdic ţ ia erau atribute ale propriet ăţ ii funciare" '. Astfel, imunitatea izvor ăş te din st ă pînirea feudal ă asupra pamîntului şi care serveşte ea însăşi drept un mijloc de constrîngere extraeconomic ă . De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea c ă imunitatea ca institu ţ ie juridic ă reprezint ă unul din elementele suprastructurii de drept într-o societate feudal ă ş i care contribuie în mod activ la constituirea ş i înf ă rirea bazei sale. / In studiul institu ţ iei imunit ăţ ii, una din problemele cele mai dificile este aceea referitoare la cauzele care au făcut pe conduc ă torul statului s ă concesioneze privilegiul imunit ăţ ii feudalilor s ă i. Pe de o parte, imunitatea este rezultatul întă ririi economice a feudalilor în calitate de stăpîni de sate cu populaţia aservit ă de ei. In acela ş i timp imunitatea este ş i o expresie a sl ă birii puterii centrale. In Europa feudal ă imunitatea mai era ş i expresia juridic ă a f ă rîmi ţă rii feudale, deoarece teritoriul ce se afla în stăpînirea imunistului era scos de sub conducerea reprezentan ţ ilor for ţ ei publice. A ş a a fost în apusul european, la fel ş i în ră s ă rit, de pild ă în Rusia, unde institu ţia imunităţii se dezvolt ă în special în perioada f ă rîmi ţă rii feudale în secolele XIV—XV. Astfel s-a ajuns la concep ţ ia c ă imunitatea apare negreşit în perioada fărîmiţării feudale în urma slăbirii puterii suverane. Dac ă e adev ă rat c ă din punct de vedere politic imunitatea apare cînd puterea central ă este slab ă , ea poate totu ş i s ă se dezvolte în alte condi ţ ii. Marx spune: „una ş i aceea ş i bază economică, una şi aceeaşi în privinţa condiţiilor principale, poate... datorită diferitelor împrejurări de fapt infinit de variate, datorit ă condi ţ iilor naturale ş i raporturilor de rase, s ă dezv ă luie în manifestarea lor varia ţ ii ş i grada ţ ii infinite, care nu pot fi în ţ elese decît cu ajutorul analizei acestor împrejur ă ri prezentate în mod empiric" 2. Baza economic ă a feudalismului este aceea ş i
1 2

K. Marx, Capitalul, voi. II, Ed. P.M.R., p. 414 K. Marx, Capitalul, voi. I I I , edi ţ ia rus ă , 1950, p. 804.

IMUNITATEA

301

peste tot — proprietatea feudală asupra p ă mîntului, legată de aservirea ţă ră nimii. In apus imunitatea apare ca o consecin ţă a f ă rîmi ţă rii statului, cu putere central ă ne ş tirbit ă ; imunitatea îns ă poate s ă apar ă ş i atunci cînd este precedat ă de un stat primitiv, încă neevohiat, cu o putere centrală neconsolidată ; cînd formele vie ţ ii de stat se suprapun peste via ţ a ob ş tii s ă te ş ti, cînd puterea centrală nu dispune încă de un aparat administrativ necesar ca s ă - ş i exercite puterea, proprietatea feudal ă se formează acaparînd pămîntul obştii şi însuşind drepturile de autoconducere de care se bucura ob ş tea s ă teasc ă liber ă . In asemenea împrejur ă ri apare imunitatea în societatea romîneasc ă . Izvoarele romîne ş ti oglindesc aceast ă institu ţ ie în cele mai vechi documente referitoare la via ţ a statului, în secolele XIV—XV — deci într-o perioad ă cînd puterea de stat abia se consolida, ,abia se forma aparatul de stat necesar pentru administrarea unui teritoriu întins. Deci imunitatea apare în condi ţ iile unei puteri centrale înc ă destul de slabe — cînd domnul depindea de boierime ş i era un suzeran care se mul ţ umea cu puterea ce i-o dădeau credinţa şi omagiul feudalilor. Acest privilegiu va fi retras boierimii treptat — pe m ă sur ă ce se va înt ă ri puterea domneasc ă ş i se vor forma statele centralizate în ţă rile romîne. In istoriografia romîneasc ă problema imunit ăţ ii a fost trecută cu vederea de istoricii burghezi, datorită faptului c ă era contestat ă îns ăş i existen ţ a feudalismului. Aceast ă pozi ţ ie nu î ş i are nici o justificare, deoarece izvoarele noastre con ţ in numeroase relatări cu privire la instituţia imunităţii. O dificultate serioas ă în cercetarea acestei institu ţ ii o constituie faptul c ă terminologia folosită în izvoarele romîneşti este în cea mai mare parte slavon ă , avînd unele influen ţ e bizantine ş i maghiare. Deseori sub un înveliş curios şi chiar impropriu se dezvăluie o serie de forme de via ţă specific societ ăţ ii feudale. Dup ă cum s-a mai spus, institu ţ ia imunit ăţ ii este oglindit ă în izvoarele noastre începînd cu sec. XIV, dar în special în tot cursul sec. XV. In documentele noastre privilegiul imunit ăţ ii este desemnat uneori prin folosirea unor formule scurte, alteori prin formule mai dezvoltate. In Ţ ara Romîneasc ă formula

302

V. COSTACHEL

scurta este aceea de „ocină şi ohabă", iar în Moldova — uric cu tot venitul". In Moldova mai sînt folosiţi termeni speciali _ ca privilia, tarhan şi slobozia. Formula folosită de cancelaria ~ ? \ T f { * ° m î f * U > - < * ™ ş i ohaba", în urma cer cetărilor făcute de către slavişti', este considerată ca un patrimoniu care se bucură de scutire. Termenul slavon ohaba se traduce scutire şi corespunde cu termenul latin immunitas de la care vine imunitate. Astfel formula „ocina şi ohaba" corespunde cu „domeniul cu imunitate". Formula folosită în 2 Moldova — „uric cu tot venitul", în urma cercetărilor făcute se traduce patrimoniu cu tot venitul". Aci toată dificultatea constă în interpretarea termenului uric, care vine de la ungurescul orok căruia i se artibuie înţelesul de patrimoniu ereditar. Astfel ambele aceste formu e au acelaşi sens, diferă numai formulările. Formularea cancelariei Ţării Romîneşti este concepută ra o renunţare din partea domniei la veniturile ei în folosul feudalului , cea din Moldova arată că stăpînirea feudală are dreptul asupra tuturor veniturilor aferente acestei stăpîniri. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că în Moldova mai este folosit termenul pravila (npi™,*) de origine latină, derivînd de la privilegiuni folosit în documentele polone şi litvane, precum cel de tarhan de origine mongolă şi cel slavon, slobozia, ambii avind sensul de scutire. - . formula dezvoltată — ea se compune de doua părţi : 1) conţine enumerarea dărilor — dăidiilor şi a prestaţilor de care este scutit domeniul feudal si 2) cuprinde mşirarea reprezentanţilor forţei Pu>lice care n-au voie să intre pe pamintul feudalului ca să excite funcţiunile lor.
i c h , Lexicon palaeoJlovenico graeco-latinum p 423Istoriografia romîn ă ş i problemele ei actuale' o 25 • V

IMUNITATEA

303

D ă m mai jos extrase din documente care con ţ in formularea tipic ă a privilegiului imunit ăţ ii
Ţara Romînească Moldova Se acordă scutire : „Incepînd „Ca să aibă slobozenie în veci, de <Je Ia vama oilor şi de vama toate, s ă nu dea dare, nici posadă, porcilor, de albinărit, de găletă- nici podvoadă, nici iliş, nici la morile rit, de vinărit, de vinărici, de noastre să nu lucreze, nici la cetate, dijme, de vămeşie, de posade, şi nici la straj ă s ă nu mearg ă , nici de copaci, ş i de talpe ş i de cosi- gorstina de porci să nu dea, nici desetină tul finului şi de cărătură, de din albine, nici vin să nu care aceşti podvoadă şi de toate slujbele şi . oameni ş i nici o alt ă oarecare dare a dajriiile domniei mele mari şi noastr ă ş i slujb ă s ă nu aib ă ace ş ti mici... şi să nu se amestece în oameni în veci.. în acest sat... să aibă a acele sate nici sudeţi, nici birari, merge nici globnici, nici pripăşari, nici nici povodnicari, nici armaşi, nici oslu-hari şi nici pererubţii, nici un fel globnic şi nimeni dintre slugile de dreg ă tor, nici s ă judece pe ace ş ti şi dregătorii domniei mele" (M-rea oameni ş i nici gloab ă s ă nu adune Nucet, 1501, dec. 15) '. de la dîn ş ii ş i nici altceva nimic, pentru nici o faptă, nici mare, nici pentru mică" (M-rea Horodnic, 1453, iulie 8)2.

De acest privilegiu se bucurau st ă pînii satelor — boierii şi m ănăstirile. De asemenea domnul şi familia lui în calitate de feudal se bucurau de acest privilegiu. Ştefan ce! Mare, de pildă, nume ş te satele care ţ in de tîrgul Vasluiului ,,s ă -mi fie uric cu tot venitul" ; Mihai Viteazul defineşte stăpînirile sale de sate, achizi ţ ionate înainte de domnie ca — ohaba 3. Deci s-ar putea spune că acest privilegiu se extindea asupra clasei stăpînitoare reprezentat ă prin familia domneasc ă , boierii ş i m ă n ă stirile. Ace ş ti beneficiari ai privilegiului imunit ăţ ii formau dou ă grupe de feudali: laici ş i biserice ş ti.
Doc. priv. ist. Rom., B. XV, XVI, voi. I, p. 7—8. M. C o s t ă c h e s c u , Documente moldoveneşti, înainte de Ştefan cel Mare, voi. II, p. 491—493. 3 Doc. priv. ist. Rom., B. XVI, voi. VI, p. 341.
1 2

304

v

- COSTACHEL

In Ţ ara Romînească privilegiul imunităţH feudalilor laici este bogat ilustrat în izvoare. In documente este folosit ă atît formula scurtă „ocina şi ohaba" cît şi cea dezvoltată pe care am redat-o mai sus. Privilegiul imunităţii apare în documentele muntene începînd cu anul 1389 — din vremea lui Mircea.cel B ă trîn — folosind termenul de ohab ă „ca s ă le fie (boierilor) acele sate de ohab ă " '. Acest privilegiu va fi acordat de domnii Ţă rii Romîne ş ti în tot cursul secolului XV ş i în prima jum ă tate a celui de al XVI-lea ; în a doua jumătate a aceluiaşi secol se va căuta îngr ă direa lui de c ă tre domnie. Felul în care este formulat acest privilegiu în Ţ ara Romîneasc ă este destul de precis pentru a-i putea stabili con ţ inutul. Prima parte a formulei con ţine precizarea cu privire la scutirea de d ă ri ş i de presta ţ ii, iar partea a doua cuprinde preciz ă ri cu privire la interzicerea încălcării pămîntului boierului cu drepturi imunitare de către dregătorii domneşti. De obicei această interzicere este desemnat ă prin folosirea verbului a bîntui (GaHTOBara),ceea ce însemneaz ă a sup ă ra, a v ă t ă ma 2 . Deseori e folosit ş i termenul a d ăuna (no3a6aBHTHj — „s ă nu cuteze s ă le d ă uneze" vreun dreg ă tor. In documentul din 17 iulie 1475 în locul verbelor mai uzitate a bîniui şi a dăuna este folosit cel de a v ă mui: „s ă nu-i v ă muiasc ă ( OTMHTOB 3 TH ) nici judec ă tor, nici globnic, nici bircei, nici boieri sau dintre slugile domniei mele"3. Sensul acestor exrjresj-f este limpede: feudalul respectiv fiind scutit de sarcinile obişnuite ; nimeni dintre dreg ă torii domne ş ti n-are voie s ă ia vreo dare de la el ş i astfel s ă nesocoteasc ă privilegiul s ă u. In rest formula este mai mult sau mai pu ţin stereotip ă . Cîteodată sînt enumerate mai puţine dări şi prestaţii sau sînt tracuţi mai numeroşi sau mai puţin numero ş i dreg ă tori. Acest fapt nu e de neglijat. C ă ci tocmai dup ă func ţ ia cu care erau îns ă rcina ţ i diferi ţ i dreg ă tori putem preciza volumul privilegiului de care se bucura un feudal. De pild ă , men ţ ionarea faptului c ă judec ă torii nu vor intra pe teritoriul imunistului arat ă c ă acesta, el însu ş i sau slujitorii lui vor judeca pe ţă rani din satele ce-i apar ţ in. Interzicerea imunitatea boierilor
P. P. P a n a i t e s c u, Documentele Ţării Rotnineşti, I, p. 52. I. B o g d a n , Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul, p. 382. P. P . P a n a i t e s c u, op. cit. I, p. 143—144. '

Precizarea imunit ăţ ii pe larg. afar ă de faptul c ă acestea din urm ă . Lipsa formulei dezvoltate în documentele de stă pînire ale feudalilor laici a fă cut pe unii istorici romîni s ă nege faptul c ă feudalii laici. Privilia reprezint ă însu ş i documentul care conţine privilegiul imunităţii înscris acolo. Sînt îns ă o serie de dovezi indirecte. de obicei.IMUNITATEA 305 intr ă rii globnicilor presupune c ă amenzile vor fi încasate de st ă pînul satului. In primul rînd e vorba de prezen ţ a termenului privilia — folosit pe larg în documentele moldovene ş ti. 8547 . lipse ş te în cele moldovene ş ti. s-au bucurat de acest privilegiu. denumite privilia. Documentele feudalilor laici. In afar ă de considerentul acesta. mai cuprind ş i formula dezvoltat ă deosebit de clar ă . pe lîng ă formula scurtă ş i termenul privilia. Credem că explicaţia trebuie c ă utat ă în faptul c ă st ă pînirile bisericii sînt de provenien ţă mai recent ă decît st ă pînirile boierilor. Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă izvoarele dau elemente concrete pe baza c ă rora s-a putut întemeia afirma ţ ia c ă în aceast ă ţ ar ă feudalii laici s-au bucurat de privilegiul imunit ăţ ii. Domnia a trebuit s ă recunoasc ă drepturile str ă vechi ale boierimii gentilice. pe cînd mareJe domeniu boieresc este de origine mult mai veche ş i are la baz ă dezagregarea ob ş tii din sînul c ă reia a ie ş it boierimea gentilic ă . Marele domeniu m ă n ă stiresc 20 ~ Viafa feudală — c.sînt ceva mai complicate. trebuie s ă ţ inem seam ă de faptul c ă ş i în ţă rile vecine feudalii laici s-au bucurat 1 Vezi cap. Intr-un num ă r restrîns de documente apare ş i interzicerea intr ă rii arma ş ului pe teritoriul imunistului. a ş a cum e trecut ă în documentele muntene. Domeniul m ă n ă stiresc are la origine daniile domne ş ti '. pe baza c ă rora de asemenea se poate afirma c ă de privilegiul imunit ăţ ii s-au bucurat ş i feudalii laici în Moldova. în Moldova îns ă lucrurile . ceea ce face s ă credem c ă în asemenea cazuri feudalul avea dreptul ş i asupra justi ţ iei superioare — arma ş ul fiind dreg ă torul care era îns ă rcinat cu executarea pedepselor. al ă turi de cei biserice ş ti din Moldova. pe cînd biserica c ă uta s ă ob ţ in ă acelea ş i drepturi ca ş i boierimea ş i din aceast ă cauz ă urm ă rea ca în documentele sale de stăpînire să fie înscris privilegiul imunităţii cu toate precizările posibile. sînt identice cu cele biserice ş ti. sînt înso ţ ite de privilegiul imunit ăţ ii nu este folosit ă decît formula scurt ă „uric cu tot venitul". Din documentele de danie sau de confirmare a satelor acordate feudalilor laici care.

I. W 6aixiTHHe ^ ţ a facă" 3. folosit curent în cancelaria marilor cneji din Litvania. In legiuirea lui Ş tefan Du ş an art. In ceea ce priveşte con ţ inutul. pa3Bt na nan COKH . Studii de istorie asupra statului lituano-rus. în afar ă de slujba la oaste ş i darea principal ă — birul în Ţ ara Româneasc ă ş i „soc" în Serbia: „Satele libere de orice munci ş i „Ocinele libere de orice munci şi d ă jdii dăjdii ale domniei mele. M.306 V. 2 Ş t . înscrise într-un act general purtînd denumirea de privitei.. COSTACHEL de privilegiul imunităţii care era înscris în actul general de privilegii acordate clasei stăpînitoare. Zakonikul lui Ştefan Du şan. 172. ' P. P. în Litvania clasa stăpînitoare s-a bucurat de mai multe privilegii.. BOKiK) no 3aK0noy.. care erau cuprinse intr-un singur termen. Astfel.. H BOHCKOY na H BOHCKY na TOHHT. N o v a k o v i c. printre care şi de imunitate. P a n a i t e s c u. „privilei". 42 ale legiuirii sîr"beşti şi cele din hrisoavele Ţării Romîneşti. Existen ţ a articolului explic ă de ce în multe documente sîrbe ş ti nu sînt precizate drepturile unui feudal. 42 spune : „ Ş i tocate ba ş tinile s ă fie sloboade de toate muncile şi dăjdiile domniei mele. în Serbia privilegiul imunit ăţ ii a fost trecut de asemenea într-un act care se referea la întreaga clas ă st ă pînitoare. 72 ş i 304—305. Printre aceste privilegii este trecut ă ş i imunitatea. 43 şi 257 . în ambele ţă ri se acord ă scutiri complete. Beograd. şi numai aîe dprtîhiei mele. la 2 mai 1447 feudalii din Litvania au c ă p ă tat un act în care au fost înscrise toate privilegiile ob ţinute de ei '. p. oaste s ă oaste să facă după lege". cu specificarea dreptului de judecat ă a feudalului asupra s ă tenilor a ş eza ţ i pe p ă mîntul domeniului său. Nu este lipsit de interes a semnala o deosebită asem ă nare existent ă între formul ă rile din art. Documentele Ţării Romîneşti. Astfel. 1 art. K. p. Existenţa unui asemenea act general făcea inutilă înşirarea tuturor drepturilor feudalului. coy cBo6oAHe OTI ? H cejia cBofioflua OTJ BCT>KHX pa6oi"b H flaHKOB rocnoflCTBa MH a 6np #a MH . Acest articol formuleaz ă privilegiul imunit ăţ ii de care se bucurau st ă pînii ocinelor. de unde vine ş i privilia în Moldova. L i u b a v s k i. 1898. numai să dea darea „soc" (darea de p ă mînt) ş i s ă fac ă slujba la oaste dup ă lege" 2 . numai s ă dea soc şi birul s ă -1 pl ă teasc ă ş i. 42 din Legiuirea tui Ştefan Duşan Din hrisoavele lui Mircea cel B ătrin p.

într-un document din sec. Faptul că dreptul de judecată al unui feudal apare într-un document atît de tîrziu. a . precum ş i unele preciz ă ri pe lîng ă formula cu uric. Aci stăpînul satului apare ca judec ă tor al vecinilor ş i ca r ă spunz ă tor fa ţă de fisc pentru ţă ranii lui : el ridic ă toate d ă rile achitîndu-se fa ţă de stat. Cine n-ar voi să plătească. „uric cu totul venitul ş i tot dreptul" '. g ă sim ş i precizarea că stăpînul de moşie are drept de judecată. C o s t ă c h es c u. p. trebuie s ă se specifice în mod deosebit ş i chiar s ă se prevad ă ş i pedepse. I. Ispisoace şi zapise. 11 3 M. pentru a men ţ ine un privilegiu dep ăş it de via ţă . Atunci cînd institu ţ ia f ă cea parte din via ţ a societ ăţ ii feudale. XV al boierului Mihul. p. s-a simţit nevoia unei precizări speciale. Gh. institu ţ ia imunit ăţ ii fiind pe cale de djspariţie. din care n-am menţ ionat decît unele — sînt înt ă rite de faptul c ă imunitatea feudalilor laici a existat peste tot în societatea feudal ă ş i nu vedem de ce în aceast ă privin ţă Moldova ar face o excep ţ ie.i judeca (pe vecini) ş i a le pl ă ti ale lor dabile cum sînt scrise în cartea mea din vistiarul domnesc. Folosirea îns ăş i a termenului de privilia. Izvoarele Moldovei nu ne-au păstrat asemenea dispoziţii cu caracter general. p. . Lipsa formulei dezvoltate în Moldova nu poate constitui un argument pentru negarea existenţei privilegiului imunităţii feudalilor laici. arat ă c ă . cit. II. precum şi a numeroaselor dovezi indirecte. constituie dovezi neîndoielnice c ă şi feudalii laici se bucurau în Moldova de privilegiul imunităţii. Prezen ţ a formulei scurte.IMUNITATEA 337 Existen ţ a unor dispozi ţ ii cu caracter general ca legiuirea lui Ş tefan Du ş an sau a actelor de privilegii în marele cnezat gl Litvaniei face inutil ă în ş irarea tuturor drepturilor unui feudal în actele lor de stă pînire. totuşi nimic nu ne împiedică să credem că ele au existat. . G h i b ă n e s c u . să aibă a-i opri bucatele" 3. p. a termenului privilia. 7 ş i II. 95—96. cînd institu ţ ia imunit ăţ ii este în declin. în Moldova formula cu uric ş i privilia erau suficiente. La 13 februarie 1614 Ş tefan Tom ş a spune c ă Onciul ş i v ă tă manii s ă i din satul Ro ş icei au dreptul de . 495. de pild ă . în special în cele de confirmare. XVII. Acum îns ă . I2. 313—314. ca. în care este men ţ ionat dreptul asupra monopolului morii se arat ă c ă el are voie „s ă pedepseasc ă ş i s ă ia amend ă " de la acei care fiind în hotarul său nu va veni la morile lui2. * Ibidem.. op. într-un document din sec.

p. Doc. p. Ibidem. de ridicare a d ă rilor ş i de administrare a domeniilor lor. Documentele Ţării Romînesti. printre dreg ă torii opri ţ i de a c ă lca în satele imunistului. De aceleaşi drepturi se bucura mănăstirea Govora în 15024 şi' m ă n ă stirea Nucet în 1501 5. priv. La 27 martie 1505. în schimb imunitatea feudalilor biserice ş ti permite cercetarea pe baza unui material deosebit de bogat. ist.. I. . se bucura de privilegiul imunit ăţ ii în care era specificat c ă în cazul cînd se vor s ă vîr ş i infrac ţ iuni în satele sale „cînd cuiva i s-ar p ă rea vreo strîmb ă tate din partea acestor oameni din aceste sate să -i cheme dinaintea egumenului de la Neam ţ şi 1 şi 335.308 V. Rom. COSTACHEL Dacă privilegiu! imunităţii feudalilor Imunitatea bisericii laici nu este oglindit în toată amploarea lui. Prin interzicerea ca ace ş ti dreg ă tori cu însărcinări judiciare să -şi exercite funcţiile în satele m ănăstire ş ti. nici globnici. In Moldova. m ă n ă stirea Neam ţ u din Moldova. în privilegiul de imunitate al m ă n ă stirii Tismana era înscris ă dispozi ţ ia care oprea pe arma ş i să . Dreptul de judecat ă a m ă n ă stirilor rezult ă din faptul c ă dreg ă torii domne ş ti. p. precum vornici ' ş i pîrc ă labi. P a n a i t e s c u . 8. I. 364 ş i 371. 29. cîteodat ă apare ş i arma ş ul. De pildă. adic ă dreg ă torii. nici arma ş i" 2 . I. 140 Ibidem. în izvoarele moldovene ş ti. De obicei m ă n ă stirile ş i episcopiile din Moldova se bucurau de acest privilegiu avînd dreptul de judecat ă . îns ă rcina ţ i cu func ţ iile judec ă tore ş ti erau opriţi să -ş i exercite aceste func ţii pe pamîntul imunistului. De pild ă . în privilegiul mănăstirii Cozia. Ibidem. B.ş i exercite func ţ ia în satele m ă n ă stirii 3 . . In Ţ ara Romîneasc ă . la 1454. 17.. din 1487—1488. Printre ace ş ti dreg ă tori sînt trecu ţi de obicei — judec ă tor (cyneuh) globnic — încasator de amenzi judiciare. voi. P. 2 3 4 5 P. pe lîng ă ace ş tia erau trecu ţ i ş i „ureadnicii". exista menţiunea că în satele sale nu se vor amesteca „nici judecători. se ar ă ta c ă stare ţ ul m ă n ă stirii sau dreg ă torii s ă i (ureadnicii în Moldova) vor fi aceia care vor judeca pe ţă ranii din satele lor. XVI. p. ace ş tia din urm ă lega ţ i mai mult de justi ţ ia ora şe lor. p.

. iar cui i se va p ă rea strîmb ă tate de la ace ş ti oameni. II. op. 392. M. ci îns ăş i c ă lug ă rii s ă ia gloab ă " '. I I . 518.... 30. avînd dreptul s ă judece toate delictele. 30. altele aveau anumite restricţii. Unele a ş ez ă minte biserice ş ti mai mult legate de domnie aveau imunit ăţ i judiciare mai largi. din aceste sate. . Aci se învedereaz ă şi concepţia medievală asupra sistemului de pedepsire a infracţ iunilor.. In ceea ce prive ş te volumul jurisdic ţ iei domeniale — el nu era totdeauna acela ş i. Amenzile cu care se sanc ţionau diferite delicte erau încasate de m ă nitftire ş i sporeau veniturile sale. p. Documente de la Ş tefan cel Mare. el însu ş i s ă judece oamenii s ă i ş i s ă -i dovedeasc ă de toate ş i în gloabe ş i în tot felul de vini" 3 . încît se vede cu toat ă claritatea c ă stare ţ ul m ă n ă stirii personal.-1. B o g d a n . p. op. în care sînt trecute drepturile imunitare ale m ă 1 2 *' M. care era considerat ca o important ă surs ă de venit ş i care revenea feudalului. In Moldova delictele erau împărţite în mari şi mici4. 518.. cit. p. lknitîndu-se numai la precizarea dreg ă torilor judiciari opri ţ i s ă intre în satele m ă n ă stire ş ti.. p...decît stare ţ ul de la Bistri ţ a ş i c ă lug ă rii s ă -1 judece" 8 .. In 1459 Ş tefan cel Mare acord ă privilegiu! imunităţii judiciare m ă n ă stirii Bistri ţ a din Moldova pentru satul s ă u Luc ă ce ş ti. ei s ă -i pîrasc ă ş i s ă -i trag ă înaintea igumenului ş i înaintea dreg ă torilor lui. alt judec ă tor s ă nu aib ă . 4 Ibidem.. p. sau ajutat de dreg ă torii s ă i exercita func ţ ia de judec ă tor.. 393. De acela ş i privilegiu se bucura ş i m ă n ă stirea Poiana din Moldova — înscris în actul din 27 iunie 1449 : „Pe ace ş ti oameni d'in aceste sate m ă n ă stire ş ti s ă nu aib ă a-i judeca nimeni din panii ş i dreg ă torii no ş tri. ar ă tînd c ă oamenii din satul Luc ă ce ş ti nu vor fi judeca ţ i de judec ă torii din Bac ă u sau de dreg ă torii lor ci „vor fi judeca ţi de c ă tre c ă lug ă rii no ş tri de la Bistriţa. Aceste preciz ă ri caracteristice pentru actele de privilegii bisericeşti din Moldova nu se întîlnesc în documentele muntene. p.. B o g d a n ...IMUNITATEA 309 dinaintea dreg ă torilor m ă n ă stire ş ti ş i pe alt judec ă tor s ă nu-1 aib ă . Textele acestor documente moldovene ş ti sînt atît de explicite. Documente moldovene ş ti. C o s t ă c h e s c u . C o s t ă c h e s c u . cit. specificarea acestor delicte este dat ă în documentul din 3 februarie 1467. I. I.

COSTACHEL r. nici pentru omor. XVI formularea imunit ăţ ii judiciare cap ă t ă un caracter mai precis. I. In secolul XV însă majoritatea m ă n ă stirilor se bucura de imunit ăţ i judiciare depline. nici alt dreg ă tor sau boier al domniei mele. nici mic ă " '. op. formulat ă cu urm ă toarele preciz ă ri : „orice se va face pe acele sate mai sus scrise. la 1472 pierde jurisdic ţ ia asupra urm ă toarelor delicte: moarte de om ş i r ă pire de fat ă 2 . f ă r ă excepţ ie. la 3 februarie 1507.. p. I. m ă n ă stirea Poiana. formularea acestui privilegiu în documentele muntene este îns ă schematic ă ş i mai pu ţ in precis ă . pentru c ă au fost d ă ruite sf. rare la 1449 avea dreptul de jurisdic ţ ie asupra tuturor delictelor penale. Acordarea imunit ăţ ilor îns ă era revocabil ă ş i necesita confirmare la fiecare schimbare de domnie. în actul cu privilegii se menţiona care sînt delictele care erau rezervate justiţiei domne ş ti. Acestea de obicei erau. nici pentru vreo fapt ă . 1 . fie orice gloab ă . m ă n ă stiri.ă stirii Bistriţa : „s ă nu cuteze. ş i nici pentru altceva. Dup ă cum s-a mai ar ă tat. 25.310 V. s ă judece pe ace ş ti oameni m ă n ă stire ş ti. Cînd îns ă jurisdic ţ ia unei m ă n ă stiri era limitat ă . ocini sau b ă l ţ i ale sf. fie c ă va fi du ş egubin ă . m ă n ă stiri înc ă din zilele sfîntr ă posa ţ ilor str ă buniM. întinderea privilegiului judiciar nu era constant ş i putea s ă varieze de ia caz la caz. Pe lîng ă m ă n ă stirea Bistri ţ a ş i alte a ş ez ă minte biserice ş ti ca : m ă n ă stirea Neam ţ u.. m ănăstirea Cozia se bucură de imunitatea judiciară. nici domnia mea. Episcopia din R ă d ă u ţ i aveau dreptul s ă judece toate delictele.. nici vornicul. In documentele Ţă rii Romîne ş ti din sec.. m ă n ă stirea Poiana. E de presupus c ă aceasta a fost delimitarea jurisdicţiei domeniaie obişnuite. C o s t ă c h e s c u . nimeni s ă nu se amestece cu acele gloabe. 173. dup ă importan ţ a m ă n ă stirilor ş i leg ă turilor ^ domnia din vremea aceea. Iaşi. nici pentru furt.2 p. fie sînge.— moarte de om Ş i r ă pire de fat ă . nici mare.. B o g d a n . în Ţ ara Romînease ă în tot cursul secolului XV imunit ăţ ile judiciare erau acelea ş i ca ş i în Moldova . nici pentru lovituri sîngeroase ş i nici pentru lovituri cu vîn ă t ă i. cit. Astfel. nici pentru r ă zboi. De pild ă . nici pentru urm ă rire. Documente de la Ştefan cel Mare. 1948. nici pentru r ă pire de fat ă .

ş i s ă fie toate gloabele ş i de ş ugubinele ale m ă n ă stirii" 3 . III. Din documentul m ă n ă stirii Neam ţ . iar gloaba ş i acela s ă fie a m ă n ă stirii" 2 . Nucet — în satele c ă rora n-au avut acces dreg ă torii domne ş ti. „ ş ugubina de mueri" era obligat ă c ă atunci cînd „i se va întîmpla vreunui om.. ist.. Iar dac ă cineva va fi vinovat de moarte.iar alte silnicii s ă nu aib ă a face pentru c ă domnia mea m-ara milostivit ş i le-am lă sat s ă fie pentru ciubote rug ă torilor no ş tri c ă lug ă rilor. r ă ni sîngeroase (sînge) arat ă c ă m ă n ă stirea a avut jurisdic ţ ia asupra celor mai importante delicte penale. priv.IMUNITATEA 311 cilor ş i p ă rin ţ ilor domniei mele" '. Documente moldoveneşti. A. Rezult ă c ă la începutul secolului XVI m ă n ă stirea Cozia avea imunit ăţ i judiciare depline. 1 2 3 4 Doc. I. m ă n ă stirea Pobrata din Moldova a pierdut cu totul dreptul de judecat ă . voi.ş i lua ferîiele. inclusiv arma ş ul — se bucurau de asemenea imunit ăţ i judiciare. de care ea s-a bucurat din cele mai vechi timpuri. afl ă m c ă ş i ea nu mai dispunea la aceast ă dat ă de imunitatea judiciar ă . m ă n ă stirea Putna care avea dreptul s ă judece „cazurile de b ă taie". Govora. Rom. priv. p.. p ă strînd numai dreptul asupra amenzilor judiciare : „Pîre ă labii ş i marii v ă tafi ş i globnicii ş i de ş ugubinarii s ă aib ă numai a judeca ş i a. dintre acele sate. Doc. s ă . pre acela s ă -1 prind ă ş i s ă -1 aduc ă la noi. 75.. Ş i alte m ă n ă stiri ca Tismana. . XVI. Ca ş i în cazul m ă n ă stirii Pobrata dreg ă torii domne ş ti trebuiau s ă fac ă judecata în satele m ă n ă stirii. 1517—1527. Studii ş i documente. 385. voi. s ă fac ă vreo moarte de om. 41. XVI. XVI jurisdic ţ ia feudalilor biserice ş ti este din ce în ce mai îngr ă dit ă . N. nici globnici. VI. Dac ă în secolul XV volumul imunit ăţ ii judiciare putea s ă varieze ş i era revocabil. De pild ă la 1588. din 3 iunie 1599. Rom. înaintea egumenului s ă fie" 4 . p. nici prip ăş ari ş i de s-ar întîmpla vreo gîlceav ă ori mare ori mic ă . Menţionarea delictelor: moarte de om (du ş egubina). C o s t ă c b e s c u . I o r g a. Spre sfîr ş itul sec. M.. De pild ă . p.. Iar în 1554 aceast ă m ă n ă stire înc ă deţ inea dreptul asupra imunit ăţ ii judiciare nelimitate: „niine din ispravnici s ă nu umble prin satele m ă n ă stirii.ş i ia lerîia „. în secolul XVI apare tendin ţ a ş i mai precis ă s ă exclud ă dreptul de a judeca moartea de om.. B.. 311. ist. p.

ce nu vor fi vinova ţ i. p. COSTACHEL slugile noastre de ş ugubinari s ă nu aib ă a-i înv ă lui ci pe acel vinovat să -1 prind ă c ă lug ă rii ş i să -1 duc ă la domnia mea" '. vo i. la 3 ian. XVI. Domnia stăruie chiar în recomandări adresate călugărilor. Tendin ţ a domniei de a îngr ă di ş i chiar desfiin ţ a imunitatea judiciar ă a bisericii devine ş i mai evident ă în sec. episcopia din Buz ă u se bucurau de acest privilegiu şi în prima jum ătate a sec. £63. încît amenzile rezultate din judecata infractorilor din satele m ă n ă stire ş ti de c ă tre dreg ă torii domnului constituiau un venit pe care domnia îl d ă ruie ş te m ă n ă stirii. Galata. menţinîndu-se însă veniturile oare rezult ă din amenzile pl ă tite de infractori. nici s ă jefuiasc ă de la al ţ i oameni din sat.. Izvoarele însă conţin diferite men ţ iuni din care rezult ă c ă st ă pînirea a pornit pe calea îngră dirii lui. M ă n ă stirile Neam ţ . Rom. De aici reiese c ă institu ţ ia imunit ăţ ii e în declin în a ş a mă sur ă .. 38 6 . de la om care va r ă mîne de lege . cînd m ănăstirile aveau dreptul la judecată. iar ce va fi judecata satului. priv. Judecata o f ă ceau dreg ă torii domne ş ti. Nucet. el dispune de propriul s ă u aparat ca s ă exercite puterea judec ă toreasc ă .. A . p. s ă nu ia. Puterea domnului s-a consolidat.312 V. X V I.. s ă ţ ie volnic egumenul s ă judece rumînii m ă n ă stirii cum a fost ş i mai denainte vreme pentru c ă de r ă ul boierilor de 1 Ib id em . Feudalilor bisericeşti li se retrage imunitatea judiciară. ci s ă ia ce va avea singur cel care va fi vinovat" 2 . Abuzurile dreg ă torilor îns ă au f ă cut ca domnia s ă revină la vechea rînduială. Doc. în ceea ce priveşte stabilirea amenzilor datorate de infractori: „ Ş i s ă ia m ă n ă stirea gloaba dup ă dreptate. Dreptul la imunitatea judiciar ă este men ţ inut de episcopia din Hu ş i ş i m ă n ă stirea sf. Cîrmuirea manifest ă chiar o neîncredere în ceea ce prive ş te spiritul de loaialitate al c ă lug ă rilor în leg ă tur ă cu încasarea amenzilor. In Ţ ara Romîneasc ă se pare c ă imunitatea judiciar ă a bisericii s-a men ţ inut mai mult ă vreme. mormînt poate ş i alte m ă n ă stiri în mod excepţional. XVII în Moldova. ist. De pildă. Dealul. voi. XVII. I I I . M ă n ă stirile Cozia. A. Pobrata. ' . IV. 1629. Tazl ă u. m ănăstirea Plumbuita obţine dreptul ca „banii de jude ţ în sat s ă nu intre. Pangra ţ i — aveau dreptul numai asupra veniturilor rezultate din gloabe ş i du ş egubine.

Investit cu acest privilegiu. M ă n ă stirea Plumbuita. folosind pentru aceasta for ţ a de care dispune. feudalul exercit ă o constrîngere extraeconomic ă . Pe de alt ă parte. Privilegiul imunităţii punînd în mîinile feudalului dreptul de judecat ă asupra ţă ranilor. XII/£f.IMUNITATEA 313 au risipit satul m ă n ă stirii de au fugit" ! . Privilegiul imunit ăţ ii îns ă se extindea ş i asupra altor sectoare din via ţ a satului. de a percepe d ă rile. de a-i obliga s ă presteze claca — constituie o verig ă foarte important ă în procesul de aservire a ţă r ă nimii. exploatarea necesita bra ţ e de munc ă . Dimpotriv ă . miere. Veniturile ţ ârii ş i ale domniei. Scutirea de la presta ţ iile pomenite mai sus faţă de domnie nu-i dispensa pe locuitorii satelor de munci obligatorii în folosul st ă pînilor. obliga ţ ii mult mai împov ă r ă toare decît obliga ţ iile fa ţă de domnie. mai ales cînd rezerva feudal ă devine mai mare. Stat. însu ş i faptul c ă hrisoavele cu imunitate judiciar ă con ţ in din ce în ce mai multe preciz ă ri ş i chiar amenin ţă ri la adresa dreg ă torilor domne ş ti îns ă rcina ţ i cu func ţ ii judiciare arat ă c ă aceast ă .rînduial ă din trecut nu mai este respectată de organele domne ş ti ş i nu mai reprezint ă starea comun ă de lucruri. în care p ă mîntul constituie bunul cel mai de pre ţ . 2 Vezi cap. ei cap ă t ă obliga ţ iile de clac ă . în calitate de ţă rani dependan ţ i. Dijmele aduceau tot felul de produse naturale •— cereale. Ne-am oprit mai mult asupra imunit ăţ ii judiciare. nu trebuie s ă pierdem din vedere faptul c ă existen ţ a institu ţ iei imunit ăţ ii este determinat ă de necesităţile vieţii economice. Ş i însu ş irea plusprodusului de c ă tre feudali n-ar fi fost 1 Arh. . vin. cear ă si altele. Claca deosebea situa ţ ia unui ţă ran din satul cu st ă pîn de aceea a ţă ranilor din satele libere. Buc. deoarece ea este considerat ă de obicei ca elementul cel mai caracteristic al acestei institu ţ ii. St ă pînii de p ă mînt aveau dreptul s ă ridice renta feudal ă de la produc ă torii nemijloci ţ i din satele lor. Că în cadrul economiei naturale. care nu puteau fi altele decît ale ţă ranilor ş erbi. Privilegiul imunit ăţ ii asigura st ă pînilor de sate renta feudal ă care constituia veniturile unui domeniu feudal.. Copie la Institutul de Istorie. ş i în primul rînd cel fiscal 2 . carne. Aci trebuie c ă utat ă cauza luptei ţă ranilor sub formele ei cele mai variate — de la nesupunerea la lucru ş i pîn ă la ră scoale ţă ră ne ş ti.

P. iar ocinele s ă fie ale celor r ă ma ş i. Ibidem. . p. domnul nu avea dreptul s ă aplice pr ă dalica. domnul avea dreptul s ă intervin ă ş i s ă cear ă mo ş ia pentru dînsul. deoarece stă pînirea ei era numai în linia descenden ţ ei familiei ş i nu se putea înstr ă ina la alt neam. de cele mai multe ori privilegiile domne ş ti în care se prevede renun ţ area la pr ă dalica privesc pe st ă pînii de mo ş ii care nu au fii. adic ă dreptul de a lua pe seama domniei moşia. P. 262. In virtutea privilegiului imunit ăţ ii dispunînd de puterea judiciar ă . fiscal ă ş i administrativ ă . In adev ă r. Ea apare la mijlocul secolului XV ş i dispare la sfîrş itul veacului XVI. I. Formula cu care e introdus ă în actele domne ş ti este urm ă toarea (cu unele variante) : „ Ş i cine dintre dîn ş ii moare. Documentele Ţării Romineşti. Originea feudal ă a acestei institu ţ ii st ă în concep ţ ia c ă mo ş ia este un beneficiu dat de domn. Documentul domnesc spune c ă fiicele s ă fie în loc de fii.1 . PANAITESCU posibil ă f ă r ă aceste rela ţ ii de st ă pînire ş i subordonare. ci aceasta va rămîne celorlalţi membri ai obştii. P a n a i t e s c u. deoarece femeile nu pot împlini îndatoririle militare fa ţă de domn. chiar ş i descenden ţ i pe linie feminin ă . „pr ă dalice domne ş ti". f ă r ă voia domnului. care nu va fi pr ă dalica. p ă r ţ i de mo ş ii. pe seama domnului 2 . Sînt numeroase cazuri în care afl ă m prin sate. este în Ţ ara Romîneasc ă institu ţ ia prâdalica. s ă exercite constrîngerea asupra ţă ranilor. Ş i în caz de vînzare a mo ş iei. s ă mo ş teneasc ă ele mo ş ia. se aplic ă privilegiul domnesc de renun ţ are la dreptul de pr ă dalica : dac ă mo ş ia se înstr ă ineaz ă prin dona ţ ie sau vînzare. PRADALICA In leg ă tur ă cu drepturile feudale ale domnului. Aceast ă formul ă trebuie în ţ eleas ă în sensul ca în cazul stingerii liniei masculine a st ă pînilor mo ş iei. feudalul putea. sub diferite forme. De asemenea. cu dominjum eminens exercitat de el asupra întregului p ă mînt al t ă rii. 240—241. domnul poate retrage beneficiul în cazul stingerii liniei masculine a st ă pînilor. P.314 P. ce decurg din acordarea feudului. p. la ei pr ă dalica s ă nu fie". mo ş ii care au r ă mas pr ă dalice.

cu acest nume apare ş i în Macedonia. B. iar ocineie ş i vin ă riciul s ă nu fie pr ă dalica.aor. ale pribegilor.P. pr ă dalica se aplica tuturor mo ş iilor din ţ ar ă . Hui acelui Ladislau Doboca sau fiica lui. (Antichităţi bulgăreşti din Macedonia). Sofia. p. Documentele Ţării Romineşti. Chiar ş i pentru st ă pînirea ţ iganilor robi se aplic ă acest drept al domniei : „Dac ă se va întîmpla moartea monahiei Magdalina. Ladislau. ci s ă fie ale cinstitului jupan Drăghici şi fiilor şi nepoţilor lui" ' (adică. 1951. Acest drept al domnului care se aplic ă tuturor mo ş iilor ţă rii. priv. E de la sine înţeles că moşiile trădătorilor domnului. ci s ă fie ale sfintei m ă n ă stiri" 2 . sau cî ţ i vor r ă mîne "în via ţă sau altul care s-ar trage dup ă aceea. 583. p. 240. iar mai sus spusele sate. într-un document dat la 1277 de ţ arul bulgar Constantin Assen m ă n ă stirii Vighino. s ă nu fie. dintr-în ş ii ş i din Academia R. devin ş i ele pr ă dalice.R. avem date precise în actul lui Vladislav I din 1372 care soune c ă dup ă moartea beneficiarului actului. p. cînd nu mai r ă mîne st ă pîn. ist. P. * P. cînd se stinge linia masculin ă a stă pînilor. In realitate îns ă . Pr ă daiica. dacă se strică m ă n ă stirea.PRĂDALICA 315 beneficiul fiind acordat unei familii.a ţ igani ş i vie. care sînt anterioare domniei. 1 . I.. Asupra drepturilor femeilor de a mo ş teni mo ş iile înainte de aceast ă dat ă . Rezult ă din aceste texte ş i din multe altele c ă pr ă dalica era acea mo ş ie care trecea în st ă pînirea domniei. 1931. deriv ă din dreptul feudal de dominium eminens asupra întregii ţă ri. pr ă dalica. chiar p ă mîntului ob ş tilor mo ş nene ş ti. Primul document în oare apare institu ţ ia pr ă dalica în Ţ ara Romîneasc ă (în Moldova ea nu apare niciodat ă ) este cel dat de Vlad Ţ epeş la 20 septembrie 1459 4. 3 I o r d a n I v a n o v . precum chiar ş i mo ş iilor m ă n ă stire ş ti : „Dac ă cineva pentru p ă catele noastre stric ă sfînta m ă n ă stire. Rom. deoarece domnul trebuie s ă ş tie ş i s ă aprobe în mîna cui r ă mîn obliga ţ iile militare ce decurg din beneficiu. XVI. 78. „atunci Nicolae. 1 . ' Doc. . cînd se înstră ineaz ă mo ş ia de la neam. nu poate fi înstrăinat prin vînzare. lîngă Skoplje 3. oricare ar fi originea lor. De asemenea se aplic ă pr ă dalica ş i mo ş iilor cump ă rate de la femei.. nu la domnie). P a n a i t e s c u . averile ei vor trece la familia ctitorilor. Bălgarski starini iz Makedonia. Achiziţii noi. 1486.

316

P. P. PANAITESCU

neamul lor s ă st ă pîneasc ă ... satele ş i mo ş iile mai sus numite, cu drept de moştenire pe rînd" 1. Se vede bine că neamul beneficiarului avea drept de mo ş tenire perpetu ă , ş i femeile au drept de moştenire. Nu se face menţiune de renunţare la vreun drept domnesc de retragere, care nu exista. A ş adar, pr ă dalica, dreptul domnului de a relua mo ş iile, nu există de la începutul statului feudal muntean, ci apare în mijlocul veacului XV ca o urmare a cre ş terii puterii domne ş ti (e caracteristic faptul c ă e men ţ ionat întîi sub un domn autoritar ca Vlad Ţ epe ş ). Pîn ă atunci, domnul nu avea dreptul ş i probabil c ă nici n-a sim ţ it nevoia, avînd mo ş ii la dispozi ţ ie, s ă ia mo ş iile cînd se stingea gintea în linie masculin ă . Toate mo ş iile se st ă pîneau dup ă dreptul gentilic, nu dup ă dreptul feudal, care d ă dea putere domnului s ă intervie. Abia dup ă înt ă rirea puterii domne ş ti, domnul izbute ş te s ă impuie extinderea dreptului s ă u asupra tuturor mo ş iilor din ţ ar ă , în cazul trecerii la alt ă familie sau a stingerii liniei masculine a st ă pînilor. Desigur c ă aceast ă institu ţ ie nu era pe placul marii boierimi care vedea în astfel de cazuri pierdute pentru familie mo ş iile st ă pînite de str ă mo ş ii lor. Boierimea a luptat f ă r ă îndoial ă pentru a se desfiin ţ a dreptul de pr ă dalica ş i în cele din urm ă a izbutit. Desfiin ţarea pră dalicei e în leg ă tură ş i cu destr ă marea ob ş tii ş i cu introducerea dreptului de a testa. Se înţ elege u ş or c ă dac ă st ă pfnul mo ş iei avea drept s ă lase prin testament mo ş ia sa, domnul nu mai putea s-o ia. Recunoa ş terea dreptului de a testa c ă tre str ă ini, în privin ţ a mo ş iilor, a avut loc în vremea domniei lui P ă tra ş cu cel Bun. Se pare c ă recunoa ş terea dreptului de a testa, deci desfiin ţ area pr ă dalicei, a fost stabilit ă într-o mare adunare a boierilor cu domnul. La 10 mai 1555 P ă tra ş cu cel Bun spune într-un hrisov : „De asemenea ş i domnia mea, am judecat cu to ţ i dreg ă torii domniei mele, c ă dac ă cineva sau p ă rintele s ă u, vrea s ă lase la moartea lui averile sale oric ă rui om, acel om s ă le st ă pîneasc ă " 2 . E adev ă rat c ă la 1561 mai 31, Petre cel Tîn ă r mai înscrie într-o porunc ă renun ţ area la pr ă dalica 3 , dar de atunci aceast ă formul ă începe s ă dispar ă , sau î ş i schimbă
1 2 3

P. P. P a n a i t e s c u , Documentele Ţă rii Romîne ş ti, I, p. 34. Doc. priv. ist. Rom., B., XVI, voi. III, p. 31 Ibidem, voi. III, p. 149.

PRADALICA

317

sensul. Dreptul de testare este recunoscut de to ţ i domnii : la 1588 Mihnea Turcitul se exprim ă categoric : „nu este lege s ă vînd ă domnii satele boiere ş ti, c ă aceasta nu se cuvine, ci i-am judecat, cui va fi de mo ş tenire, acela s ă le st ă pîneasc ă " '. Boierii fac testamente (uneori verbale fa ţă de martori) ş i în acest caz folosesc termenul de pr ă dalica : Vlaieul logof ă t adoptase pe un nepot al s ă u, .,pentru c ă dup ă moartea lui. averile lui s ă nu fie pr ă dalice" 2 . Aci cel care lua m ă suri ca averile s ă nu mai treac ă la domnie, era însu ş i st ă pînuî mo ş iei, nu mai e vorba de o concesie a domnului. Tot atunci Mihnea Turcitul scrie : „Dumitru ban ş i St ă nil ă postelnic fii din trupurile lor n-au f ă cut... ei au socotit ca dup ă moartea lor s ă nu le r ă mîie satele ş i a ţ iganii lor ş i averea lor pr ă dalice ş i pustii. ei au lă sat verilor lor primari, Neagoe ş i Moisi, toate satele ş i a ţ iganii, ca dup ă moartea lor s ă fie ale lor" 3 . Este limpede c ă în aceast ă epoc ă dreptul de a testa înl ă tur ă pr ă dalica, iar acest drept domnesc r ă mîne numai în cazul stingerii liniei masculine, f ă r ă testament. îns ăş i formula pr ă dalicei, renun ţ area domnului la ea, dispare din documentele Ţă rii Romîne ş ti în ultimul deceniu al secolului XVI. întâmplător o aflăm cu sens schimbat în secolul XVII. Astfel, într-un act din 10 iulie 1614, un hrisov dat m ă n ă stirii Dealului acord ă m ă n ă stirii diferite venituri la b ă l ţ ile ei: „hotar ş ina de la oi ş i porci, du ş egubina, fie hatalm [amend ă "), fie sînge sau pr ă dalica" 4 . Aici institu ţ ia a degenerat, esta un venit al m ă n ă stirii, pe mo ş ia ei, poate la moartea rumînilor pe delini ţ ele ei. Din cele relatate rezult ă c ă pr ă dalica nu este un drept ce decurgea din dona ţ ii de beneficii f ă cute de domn dup ă întemeierea domniei, ci un drept general care face parte din dominium eminens asupra întregii ţă ri. Dreptul domnului de a lua mo ş iile :n care se stingea linia masculin ă sau care se înstr ă inau î ş i are originea în mijlocul veacului XV, apoi în a doua jum ă tate a veacului urm ă tor este compromis Ş i ruinat prin apari ţ ia dreptului de a testa. Aceast ă evolu ţ ie urmeaz ă fazele raportului de for ţ e dintre boierime ş i domnie.
1 2 3 4

Doc. priv. ist.. Rom. B, voi. V. p. 365. Ibidem, voi. V, p. 67—68 (10 august 1582) Ibidem, XVI, voi. V. p. 61—62 (9 iunie 1582). Ibidem, XVII, voi. II, p 298.

318

P. P. PANAITESCU

La început, domnul depindea de boierime ş i era un suzeran care se mulţumea cu puterea ce i-o d ă dea credin ţa ş i omagiul boierilor. In a doua faz ă domnul cî ş tig ă putere ş i impune dreptul de pr ă dalica. în a treia faz ă , la sfîrş îtul veacului XVI se ive ş te o nou ă boierime cu puteri crescute, puterea domneasc ă scade ca urmare a comer ţ ului de grîne cu Imperiul Otoman, formarea noilor latifundii cu ţă ranii lega ţ i de glie, lipsa unei clase or ăş ene ş ti puternice care s ă sprijine pe domn. In aceast ă faz ă cade recunoa ş terea dreptului de a testa ş i desfiin ţ area pr ă dalicei, care sînt o izbînd ă a boierimii împotriva domniei. De observat că prădalica nu se acoperă cu „privilegiul masculinit ăţ ii" care, cu unele excep ţ ii, a continuat s ă func ţioneze în Ţ ara Romîneasc ă în sensul c ă b ă ie ţ ii mo ş tenesc mo ş ia înaintea fetelor, care se mulţumesc cu zestre în avere miş c ă toare. Dar de la desfiin ţarea pră dalicei, principial fetele pot mo ş teni, în caz de testament sau de lips ă de urma ş i masculini. In Moldova, în schimb, prădalica n-a existat, acolo dreptul de mo ş tenire al femeii era bine stabilit ş i s-a men ţ inut întotdeauna.

Capitolul V

DOMNUL ŞI

PUTEREA DOMNEASCĂ

vedere al st ă pînirii mo ş iilor, domnul poseda un dominium eminens asupra întregului p ă mînt, care se manifesta în fapte prin datoria st ă pînilor feudali de a-i sluji în oaste ş i la sfat, deci ace ş tia erau vasalii lui ş i-i datorau credin ţă în schimbul confirm ă rii dominiumului utile, al st ă pînirii de fapt asupra p ă mîntului. Acest drept de st ă pînire al p ă mîntului de c ă tre feudal era ereditar; numai în cazul vinderii sau transmiterii altei familii era necesar ă aprobarea domnului, a st ă pînului suprapus, c ă ruia în acest caz i se pl ă tea o desp ă gubire (în Ţ ara Romîneasc ă , darea calului). Ca st ă pîn suprem, domnul avea drept la o dijm ă de la toate mo ş iile, afar ă de acele care se bucurau de imunit ăţ i. Domnul avea drept de judecat ă , dar împreun ă cu sfatul boierilor ş i pe baza obiceiului p ă mîntului, deci puterea sa nu era nelimitat ă . Tot domnul comanda armata, dar ş i în acest caz puterea lui era limitat ă de existen ţ a cetelor care depindeau direct de boieri. Domnul f ă cea legile, adic ă lua anumite m ă suri, f ă cea anumite reforme administrative, fiscale etc, dar ş i acestea cu sfatul boierilor ş i al adun ă rii mari a privilegia ţ ilor. In sfîr ş it, el avea unele prerogative asupra bisericii, confirmînd pe episcopi ş i mitropoli ţ i.
Via ţa feudal ă — c. 8547

Prerogativele erau st ă pîni feudali, ca atare exercitau o domnului suzeranitate asupra ţă rii. Din punctul de

Domnii Ţării Romîneşti şi ai Moldovei

322

A. CAZACU

Din cronici ş i din documente afl ă m c ă la urcarea domnilor pe Obligaţiile supuşilor tron ţ ara vine să li se închine. Astfel, Vlad fa ţă de domn Ţepeş comunic ă bra ş ovenilor „v ă d ă de ş tire domnia mea... c ă mi s-a închinat toat ă Ţ ara Romîneasc ă cu to ţ i boierii"'. In cronicile Ţă rii Romî-neşti citim : „Au venit Stănilă Vornicul cu toţi boierii şi cu toată curtea de s-au închinat lui Mircea Vod ă " 2. „Au dat împ ă ratul domnia lui Vladislav Vod ă ş i viind în ţ ar ă i-au e ş it înainte boierii ş i alt ă ţ ar ă dup ă obiceiu ş i i s-au închinat" a . Şi în Moldova lucrurile se petreceau la fel. Cînd vine Petru Rare ş în a doua domnie ,,cu to ţ ii au p ă r ă sit pe Alexandru Vod ă ... ş i ei cu to ţ ii s-au dus de s-au închinat la domnul s ă u Petru Vod ă " 4. Despot Vod ă reu ş e ş te: „a ş a umplînd pe to ţi de n ă dejde i s-au închinat ţ ara de sus toat ă" 5 . Despot Vod ă învins : „au e ş it afar ă din cetate mai sus de Suceava la Areni unde ţ ara era adunat ă ş i s ă închina Tom ş ii" 6 . Tot din cronici află m sensul mai precis al cuvîntului închinare. Astfel, într-o variant ă a Letopise ţ ului Cantacuzinesc citim : „Atunci B ă s ă rabe ş tii cu toat ă boierimea ce era mai înainte peste Olt s-au sculat cu to ţ ii ş i au venit la Radul Vod ă de s-au închinat s ă fie sub ascultarea ş i porunca lui ş i numai el s ă fie mai mare peste to ţ i" 7 . Deci prin faptul închin ă rii domnul este mai mare peste to ţ i, ceilal ţ i trebuie să -1 asculte. Ureche ne l ă mure ş te ş i el în dou ă pasaje ce este închinarea, înainte de moartea lui Ş tefan cel Mare dup ă un sfat prealabil „socotind din to ţ i mai puternic pe turc ş i mai în ţă lept au dat înv ăţă tur ă s ă se închine turcilor" 8 ; de unguri tot el ne spune c ă : „...neavînd odihn ă de o ş ti grele, ei s-au sup ă rat ş i s-au
Gr. T o c i 1 e s c u, op. cit., p. 97. D. S i m a c h e şi T. C r i s t e s c u , Letopiseţul Cantacuzinesc,

p. 105 P150

Cronica Iui Radu Popescu, p. 70; Letopise ţ ul Cantacuzinesc, p. 103.

Gr. Ureche, Letopiseţul ţării Moldovei, ediţia P. P. PanaHescu,
lbidem, p. 163. Ibidetn, p. 175. D. S i m a c h e ş i T. C r i s t e s c u , Variante, p. 15. Gr. Ureche, Letopise ţ ul, p. 112.

DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA

323

sf ă tuit cu to ţ ii de s-au închinat turcilor ş i au luat de la dîn ş ii domni ca ş i în ţă rile noastre" '. Ş tim c ă închinarea unei ţă ri este supunerea ei unei alte ţă ri. Inchinîndu-se Moldova turcilor a devenit vasala Imperiului Otoman, acela ş i lucru s-a întîmplat dup ă spusele lui Ureche ş i cu Ungaria. Prin închinare Basarabe ş tii ş i toat ă boierimea de peste Olt intr ă sub ascultarea ş i porunca lui Radu Vod ă , el devenind mai mare peste to ţi. Deci închinarea este formalitatea prest ă rii omagiului de vasalitate. într-adev ă r la închinare se îndeplineau dou ă formalit ăţ i. Prima este un ritual, dup ă cum ne spune Sivori, secretarul lui Petru Cercel, supu ş ii vin ş i s ă rut ă picioarele domnului 2 . Dup ă cele spuse de Gantemir ş i Gheorgache logof ă tul, pe vremea lor se săruta mîna şi poala domnului3. Cam aceleaşi forme se îndeplineau cînd domnii ţă rilor romîne se duceau s ă presteze jur ă mîntul de vasalitate turcilor sau polonilor. Ureche ne spune de Petru Rare ş c ă „s-a 4dus la Ţ arigrad de ş i-au plecat capul sub t ă lpile împ ă ratului" . Dup ă Radu Popescu, pe vremea lui Matei Basarab, ritualul e mai pu ţ in umilitor, domnul se duce „s ă s ă rute mîna împ ă ratului de domnie" 5 . La curtea Poloniei se întrebuin ţ au alte forme. Pszyluski ne poveste ş te c ă Ş tefan cel Mare venea înaintea regelui Poloniei cu un steag, îngenunchia ş i pleca capul „suo more" (dup ă obiceiul s ă u, al ţă rii) apoi închina ş i steagul 6 . Dup ă îndeplinirea acestui ritual, urma a doua parte a închin ă rii : supu ş ii depuneau jur ă mintul de credin ţă In care de obicei se cuprindeau obligaţiile pe care le luau faţă de suzeran. Cunoa ş tem dou ă formule de jur ă mînt, una întrebuin ţ at ă la însc ă unarea lui Constantin Ş erban Voievod ş i alta la însc ă unarea lui Antonie Vod ă din Pope ş ti 7 . Prima formul ă este redat ă sub aceast ă form ă : „jura ţ i pe aceast ă sfînt ă Evanghelie Ş i aceast ă cinstit ă cruce, c ă ve ţ i fi cu chir Constantin Vod ă
Gr. Ureche, Letopiseţul, p. 125. St. P a s c u , , Petre Cercel şi Ţara Rom. in sec. XVI, p. 170. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. Gh. Pascu, p. 71. Ureche, Letopiseţul, ed. cit. p. 149. Cronica lui Radu Popescu, p. 128. B. P. Hasdeu, „Arhiva Istorică", II, p. 23. Ibidem, p. 85, Călătoriile patriarhului Macarie, tr. E. Cioran, p 113.

324

A. CAZACU

fiul lui Ş erban Vod ă , un suflet ş i un sfat ascultîndu-1 ş i ajutîndu-1 f ă r ă viclenie atît pe fa ţă cît ş i în secret, neascunzînd de la dînsul nici un lucru care trebue s ă fie cunoscut în tot timpul vie ţ ei sale ş i nu ve ţ i fi tr ă d ă tori fa ţă de dînsul ş i nu ve ţ i lucra împotriva lui". A doua formul ă se relateaz ă într-o descriere cu urm ă torul con ţ inut: „fiind to ţ i înaintea bisericii după cum este obiceiul... fiştecare punîndu-şi mînele pe sfînta Evanghelie jurînd pre puternicul sfîntul nume al domnului dumnezeului nostru Isus Christos, cum vor sluji domnul s ă u lui Antonie Vod ă cu dreptate ş i cum s ă lipseasc ă pisma ş i moz ă viria ş i hicle ş ugul din mijlocul lor, numai de acum s ă locuiasc ă toţ i într-o dragoste ca ni ş te adev ă ra ţ i cre ş tini, iar carii nu vor ţinea jură mîntul s ă fie lă p ă da ţi de fa ţa domnului dumnezeu" l. De ş i aceste formule sînt dintr-o epoc ă tîrzie, ele seam ă n ă '* cu formulele jurămintelor prestate de domnii Moldovei regilor Poloniei ş i Ungariei ş i ale domnilor Ţă rii Romîne ş ti regilor Ungariei. Ş tefan I al Moldovei, prin jur ă mîntul s ă u prestai regelui Poloniei, se oblig ă : „Vom fi credincio ş i... ş i vom sta lîng ă dîn ş ii cu vie ţ ele noastre ş i cu toat ă puterea noastr ă ş i cu toţi boierii noştri... îl vom ajuta contra tuturor duşmanilor neexceptînd pe nici unul, pe cinste, pe credin ţă , f ă r ă în şă lă ciune, f ă r ă viclenie. Asemenea f ă g ă duim să -i în ş tiin ţă m da toate, să -i sf ă tuim cu sfat bun, nici odat ă s ă nu fim împotriva lor ş i afar ă de dîn ş ii s ă nu c ă ut ă m al ţ i domni" 2 . Obliga ţ iile luate de Alexandru cel Bun sînt acelea ş i, dar ele sînt expuse mai succint: ,,f ă g ă dukn pe onoare f ă r ă în şă l ă ciune ş i f ă r ă viclenie s ă slujim credincios ş i s ă d ă m ajutor ş i s ă sf ă tuim cu sfat bun cît vom tr ă i contra oric ă rui du ş man al s ă u neexceptînd nici odat ă pe nimeni ş i deasemeni nici odat ă s ă nu ne c ă ut ă m alt domn" 3. Obliga ţiile lui Neagoe Basarab fa ţă de regele Ungariei sînt înc ă mai rezumate, el se oblig ă „cum c ă s ă fim domnului nostru... craiului credincio ş i ş i drep ţ i ş i cu dreapt ă slujbă" 4.
1 2 8

Letopiseţul Cantacuzinesc, p. 185. M. C o s t ă c h e se u, op. cit., II, p. 612. M. C o s t ă c h e s c u, op. cit., p. 621. ' G r T o c i 1 e s c u, op. cit., p 263.

DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA

325

Toate aceste formule cuprind implicit sau explicit o serie de obliga ţ ii din care prima este aceea de a servi. In jur ă mîntul lor, vasalii lui Antonie Vod ă din Ţ ara Romîneasc ă se obligă : „cum vor sluji domnu său Antonie Vodă cu dreptate". Alexandru cel Bun, ca vasal al regelui Poloniei, se oblig ă „s ă slujim credincios", iar Neagoe Basarab ca vasal al regelui Ungariei „s ă fiu... craiului... cu dreapt ă slujb ă ". Jur ă mîntul prestat lui Constantin Ş erban se aseam ă n ă cu acela a lui Ş tefan I. Dup ă cum acesta din urm ă se oblig ă s ă ajute pe regele Poloniei contra tuturor du ş manilor, vasalii lui Constantin Ş erban se obligă să-1 ajute şi să-1 asculte fără viclenie. După cum Ş tefan I ş i Alexandru cel Bun se oblig ă s ă dea sfaturi bune, tot astfel vasalii din Ţ ara Romîneasc ă se oblig ă s ă fie un suflet ş i un sfat, lipsind pizma, „mozaviria ş i hicle ş ugul din mijlocul lor". Prin închinare se stabileau raporturile între p ă r ţ i, prin aceea c ă una c ă p ă ta o situa ţ ie de superioritate fa ţă de cealalt ă . Una din p ă r ţ i devenea domn sau senior, cealalt ă — vasal sau slugă : „ne-am închinat ca domnului... şi voim să-1 slujim credincios" raporteaz ă Ş tefan, fiul lui Alexandru cel Bun — supunerea sa fratelui mai mare Ilia ş '. Un pretendent Ş tefan „smomea oamenii s ă i se închine să-1 ducă la domnie" 2 ne spune Ureche. Numai cine avea slugi putea deveni domn : „deci tu f ă r ă slugi ce cinste vei avea ? ce domn te vei chema ?" întreb ă pseudo Neagoe Basarab 3 . Regele Ludovic al Ungariei devine astfel „domnul" lui Neagoe Basarab 4 iar regii Poloniei respectiv „domnii" domnitorilor Moldovei 5 . Uneori ei sînt declara ţ i „st ă pîni"; astfel Ureche ne spune c ă Laiot ă Basarab, înfrînt de Radu cel Frumos „a n ă zuit iar ăş i la Moldova la st ă pînu s ă u la Ş tefan Vod ă " s . Vlad C ă lug ă rul „au f ă cut vicle ş ug asupra st ă pînultri s ă u Ş tefan Vod ă dînd ajutor turcilor" 7 . Ş i invers vasalii sînt
M. Cost ă chesc-u, op. cit., II, p. 679. ' Gr. Ureche, Letopise ţ ul, p. 180. 3 , T. C o d r e s c u, Uricariul, XXIV, învăţăturile lui Neagoe Basa-rab, p. 1£2. (' Gr. T o c i 1 e s c u, op. cit., p. 263. M. C o s t ă c h e s c u , op. cit., II, p. 684. Gr. Ureche, Letopise ţul, ed. citată , p. 91.
' Ibidem. p. 98. ;
1

326

A. CAZACU

slugi; Vlad cel Tîn ă r scriind regelui Ungariei, domnul s ă u se declar ă „slug ă ş i fiul înaltei sale craii" '. Un oarecare Martin îndepline ş te acela ş i ritual de închinare ca ş i Petru Rare ş „şi au dat capul sub picioarele domniei mele ca să fie slugă credincioasă" a lui Vlad Dracul2. De altfel, în majoritatea hrisoavelor noastre vasalii beneficiari sînt denumi ţ i slugi. Oricare ar fi denumirea seniorului, fie domn, fie st ă pîn, prin închinare, vasalul, sluga lui, ia asupra sa diverse obliga ţ ii. Am v ă zut c ă de ş i dintr-o epoc ă tîrzie, jur ă mintele prestate lui Constantin Ş erban Voievod ş i lui Antonie Vod ă din Pope ş ti se aseam ă n ă cu jur ă mintele de vasalitate prestate de domnii Moldovei. Formulele din Ţ ara Romîneasc ă sînt mai rezumate, fiindcă persoanele care le prestau îşi cunoşteau obliga ţ iile intrate oarecum în obicei. Dar folosind formulele mai dezvoltate se pot determina aceste obliga ţii. In formula lui Ş tefan I se vede bine ce este ajutorul. Declarînd c ă „îl vom ajuta împotriva tuturor du ş manilor neexceptînd pe nici unul" este evident c ă domnul se gînde ş te la ajutorul militar. In formula întrebuin ţată la 1395 de domnul ş i reprezentan ţ ii Moldovei acest lucru se vede mai clar : „să -i ajut ă m cu toat ă puterea noastr ă , cu to ţ i prietenii no ş tri, cu toţi fraţii noştri... împotriva craiului Ungariei, 3Voievodului Basarabiei, împotriva turcilor, tătarilor, pruşilor" . In omagiul lui Petru Aron din 1456, ajutorul este precizat înc ă mai bine... „dac ă (regele Cazimir) ar întreprinde o expedi ţ ie r ă zboinic ă contra pru ş ilor sau în alte p ă r ţ i... să -i d ă m în ajutor ş i să -i trimitem patru sute de suliţe sau patru sute de c ă lă re ţi cu suliţe, înarma ţ i cum se cuvine ş i ca de r ă zboi, cu armuri" 4 . Se vede c ă în actele de omagiu, sub cuvîntul de ajutor se în ţ elege ajutorul militar. Am putea s ă conchidem c ă ş i în jurămîntul vasalilor romîni (slugi), termenul este luat în aceeaşi accep ţ ie. Aceast ă concluzie se confirm ă ş i de alte date. Astfel, într-o scrisoare c ă tre bra ş oveni, Vlad Ţ epe ş scrie: „voiesc voinicii s ă vin ă la domnia mea ca să -mi slujeasc ă , iar domnia
1
1

Ib id em , p . 5 2 . • M. C o s t ă c h e s c u , 4 Ibidem. p. 781.

Gr. T o c i l e s c u ,

op. cit., p. 322
op. cit., I I , p. 612.

Intr-un hrisov din 1511 Vlad cel Tîn ă r scrie: „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i cu ale ş ii vlasteli ş i dreg ă tori ai domniei mele" 4 . la 1574. In jur ă mnîtul prestat de Ş tefan I al Moldovei. I. Dup ă cum slugile lui Vlad Ţepeş fac aceleaşi servicii ca şi voinicii joldunari. p. op. C o d r e s cu. In diversele hrisoave care au ajuns pîn ă la noi se vede c ă domnul este totdeauna înconjurat de un num ă r de boieri..ş i pue capetele ş i s ă . cum ar fi sancţiunea vicleniei care este opusul dreptei ş i credincioasei slujbe. p. op.. Neagoe vorbe ş te de atitudinea pe care un domn trebuie s-o aib ă fa ţă de slugi „. 63. In hrisovul 1 2 Gr. Rom. într-o hot ă rîre Petru Ş chiopul scrie : „Intru aceasta noi ş i cu boerii no ş tri am cercetat ş i am aflat cu sufletele noastre" 5 . adic ă de a lupta pentru el. bricariul. Doc.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 327 mea îi voi milui ş i-i voi hr ă ni ca pe slugile mele" '. In actul de omagiu al lui Petru Mu ş at din 1387 se scrie c ă „1-a prestat cu sfatul boerilor" 6 . Vasalii din Ţ ara Romîneasc ă jur ă lui Constantin Ş erban c ă vor fi „un suflet ş i un sfat". slugile lui Neagoe Basarab î ş i vars ă sîngele pentru domnul lor. Uneori ace ş ti boieri particip ă la judecarea proceselor. op. XVI. care evident îndeplinesc aceleaşi servicii ca şi voinicii. A. p. In sprijinul celor sus ţ inute mai sus am putea s ă mai aducem şi alte date. C o s f ă c h e s c u. 114 '4 Gr. . II. B. 100 T. scutirile date ţă ranilor ş i altor categorii sociale de a face serviciul militar. I I I . p. cnejii ş i siromachii buzoieni ş i rîmniceni. cit.c ă ei pentru dragostea ta. îi declara lui Ş tefan cel Mare : „vom sta pe lîng ă domnul nostru Basarab Voevod pîn ă în ruptul capetelor noastre" 3 . priv. Se ş tie c ă voinicii sînt militari. p. fiind slugi pentru c ă au un domn în persoana lui Laiot ă Basarab ş i avînd obliga ţ ia de a-1 ajuta. p..ş i verse sîngele" 2 . le propune s ă serveasc ă în acelea ş i condi ţ ii ca ş i slugile. domnul se oblig ă : „s ă sf ă tuim cu sfatul bun". cit. T o c i 1 e s c u. XXIV. 6 M. 400. 67 1 Ibidem. 599.. Dar vasalii mai au ş i alte obliga ţ ii. cit. pentru mila care vrei s ă -i milue ş ti pentru aceia î ţ i slujesc ş i vor s ă . T o c ii e s e u . Tot astfel boierii. Deci prin jurămîntul depus la închinare vasalul-slug ă îş i lua obliga ţia de a presta serviciul militar. ist. iar domnul neputînd s ă le dea sold ă (jold ă ). In „înv ăţă turile" sale. ceea ce ar dovedi obligativitatea lui etc.

Din cele expuse pîn ă acum putem trage urm ă toarele concluzii privind raporturile dintre domnul ş i supu ş ii ţă rilor noastre în evul mediu : 1. 601. cum ar fi Cantemir. aceea de a asculta : „ve ţ i fi. Miron Costin ş i al ţ ii. ca atare. I. prin care se hot ă r ăş te plata haraciului. un suflet ş i un sfat ascultîndu-1"... p . Sivori. p. sau dintre dreg ă torii domniei mele. în multe din hrisoavele noastre întîlnim clauze de acest fel: „cine se va încumeta dintre boierii domniei mele mari ş i mici.. II. va primi mare r ă u ş i urgie ca neascult ă tor ş i necredincios al acestui hrisov al domniei mele" 3 . s ă d ă uneze orice. s-au închinat s ă fie subt ascultarea ş i porunca lui ş i numai el s ă fie mai mare peste toţi"... Doc Ţă rii Romîne ş ti. In afar ă de aceasta cîteodat ă ei dau garan ţ ii pentru domn cum se vede de pild ă din actul dat de boierii lui Petru al Mu ş atei la 4 mai 1387 2. op. M. p. 97. sau „cine va încerca s ă ia de la ei orice.. Ibidem. Domnul exercit ă un domlnium eminens peste întregul p ă mînt al ţă rii. Petru Aron ia hot ă rîrea cu „panii sfatului nostru moldovenesc" '. P a n a i t e s c u . Din aceasta se vede clar că. C os t ă eh e se u. Ca . In sfîr ş it. op. este potrivnic nou ă ş i c ă r ţ ii noastre" 4 . în varianta Letopise ţ ului Cantacuzinesc de care am mai vorbit „B ă s ă r ă be ş tii. 1 2 3 4 M. supu ş ii sînt obliga ţ i prin închinare s ă presteze serviciul militar. C o s tă eh e s e u . consecin ţă a acestei obliga ţ ii.328 A. P. Lucrul se vede clar din jur ă mîntul lui Ş tefan I în care se declar ă expres obliga ţ ia „să -i în ş tiin ţă m de toate". Prin urmare se vede c ă obliga ţ ia de ascultare luat ă prin jur ă mînt are o form ă precis ă în raporturile dintre supus ş i suveran. 797. I I . P. Men ţ ion ă m c ă vasalii trebuie s ă dea nu numai sfaturi.. cit.. pe lîngă celelalte două obliga ţ ii. Cei care s-au ocupat de st ă rile de la noi. 93. p. care este o suzeranitate ş i o suprapunere de drepturi de st ă pînire. ci ş i informa ţ ii. cit. 2.. în jur ă mîntul lui Constantin Ş erban se stipuleaz ă înc ă o obliga ţ ie. s ă dea sfaturi ş i informa ţ ii domnului ş i s ă asculte de poruncile lui. ne confirm ă faptul c ă domnul lua sfaturi de la boieri ş i c ă sfatul boierilor este o institu ţ ie a ţă rii..407 ş i 516 . CAZACU din 1456. supuş ii trebuiau s ă asculte de porunca domnului.

M. p. sfatul. 1 2 . 513 7 Ibidem. 765.. pe un plan mai înalt. op. cit.. Neagoe Basarab îl l ă mure ş te pe fiul s ă u c ă slugile „pentru dragostea ta ş i pentru mila cu care vrei s ă -i miluie ş ti pentru aceea î ţ i Obligaţiile domnului faţa de supuşi M. op. p. tezaurul. Doc. regele era obligat s ă . copiii ş i ţ ara cu sabia. p. 661. op. p. I I . Co s t ă c h e s c u. Ibidem. In actul de omagiu al lui Ş tefan cel Mare din 1459 scrie : „ ş i domnul rege trebuie s ă ne miluiasc ă ş i s ă ne apere ca un supus al s ă u dup ă vechiul obiceiu" 3 . B o g d a n .. cit. 763. T o c i l e s c u . s ă zicem. astfel Vladislav regele Poloniei promite lui Ş tefan al II-lea : „f ă g ă duim. c ă -1 vom ap ă ra ş i ocroti de orice sup ă rare ş i de toate nedrept ăţ ile ş i de orice lovitur ă ş i de du ş manii lui. 5 I. Dup ă cum scrie Ş tefan cel Mare aceast ă obliga ţ ie era un obicei vechi.DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA 329 In unele acte de omagiu c ă tre regii Ungariei sau Poloniei vedem că domnii no ş tri fac oarecare rezerve. In actul de înc hi na re a lui Alexandrei Voievod c ă tre Ioan Corvin domnul scrie : „Iar d o m n u l m e u ş i p ă rin te Ia n u ş V o ie v o d se n e m ilu ia s c ă ş i s ă n e a p e re d e to ţ i d u ş m a n ii n o ş tri în to a te p ă r ţ ile ş i p e noi ş i ţ ara noastr ă ca ori-ce p ă rinte pe fiul s ă u ş i ca un d o m n b u n ţ a ra s a " '.ş i miluiasc ă vasalul. ş i pe copiii lui. Ş tefan cel Mare sus ţ inînd pe protejatul s ă u Mircea ş i invitînd pe buzoieni ş i rîmniceni s ă se supun ă acestuia le f ă g ă duie ş te „îl vom ttijlui pe acela şi-1 vom păzi şi-1 vom cinsti" 6.. cit. C o s t ă eh eseu. I I . Sînt cazuri în care suzeranii stipuleaz ă în acte obliga ţ iile lor fa ţă de vasali .. La 1485. ' I.ş i apere ş i s ă . De aici ar rezulta c ă în raporturile. lui Ş tefan cel Mare. p. 376. p. urma ş ii ş i ţ ara lui" 4 . regele Poloniei promite lui Ş tefan cel Mare „s ă -1 apere pe el. 100. op. cit. Gr.. p.. B o g d a n . m ă ria sa craiul s ă ne miluiasc ă ş i s ă ne apere de du ş manii no ş tri" 2 . I I . 268.. A c e la ş i d o m n în o m a g iu l s ă u re g elui Poloniei : „Domnul nostru. oamenii ş i cu toat ă puterea sa" 5 . Vlad Ţepeş făgăduieşte : „domnia mea îi voi milui şi-i voi cinsti" 7. Să vedem dacă aceste obligaţii există şi în cazul rela ţ iilor dintre domnii ţă rilor noastre ş i supu ş ii lor.

c ă ci nu voi lă sa s ă piară ei cu ruşine" 6. urmeaz ă aceea ş i amenin ţ are 4. Ilia ş Voievod intervine tot la aceia ş i pentru un b ă iat dat ca ucenic la un b ă rbier (hirurg) din Bra ş ov. Vlad Dracul scrie: „Iar acum v ă d c ă siromachii nu pot s ă se hr ă neasc ă slobod din pricina acelor pârcălabi de cetate (Bran). In arhiva Bra ş ovului ş i a Bistri ţ ei se g ă sesc sute de documente care lumineaz ă acest aspect al activit ăţ ii domniei. i-a ţ i luat averea lui dreapt ă . scrisoarea se termin ă cu aceea ş i amenin ţ are 3 . XXIV. 61. Uricariul. ' Ibidem. heregarul domnului. II.. p 114. dacă voiţi să fie pace. La 1434 Ş tefan Voievod cere de la aceia ş i s ă se pl ă teasc ă pre ţ ul unor boi cump ă ra ţ i din Moldova . cit. Spune ţi -mi pentru ce vin ă siromachii mei pier. 141. Drept aceea v ă gr ă iesc domnia mea ca să -i înapoia ţ i averea. La 1436. c ă ci nu ar fi voin ţ a mea. Ibidem. CAZACU slujesc" '. Iar domnia mea a g ă sit c ă a fost om drept... p.. spune ţ i acelor pârc ă labi. C o d r e s c u . 675. dac ă ei sînt prietenii mei. La 1433 Ilia ş Voievod al Moldovei cere bra ş ovenilor ca doi debitori din Bra ş ov s ă pl ă teasc ă datoriile ce le au fa ţă de Laurenţiu. scrisoarea sa se termină cu ameninţ area : „nu vom îng ă dui nici o pagub ă" 2 . M. op. op. . căci astfel de lucruri pricinuiesc r ă zmeri ţă " (r ă zboi) 5 . căci îi pradă şi-i jupoaie fără leige. Basarab cel Tîn ă r scrie: „omul meu anume R ă dil. ' Ibidem. p.330 A. sau. p. 5 G r. s ă nu m ă despart ă de domnul meu craiul ş i de sfînta coroan ă . Deci prima obliga ţ ie a domnului este de a p ă zi ş i ap ă ra pe supu ş ii s ă i. 696. 645. p. cit. doar nu sînt eu destoinic s ă fac dreptate siromachilor mei ? De aceea v ă rog ca prieteni. ci s ă aib ă siromachii met milă de la dînşii şi să întoarcă fiecăruia ce i s-a luat şi să aibă siromachii mei dreptate de la ei. C o s t ă c h e s c u. S ă vedem dac ă aceast ă ap ă rare ş i ocrotire se execut ă în fapt ş i sub ce form ă. T o c i i e s e u . „a ap ă ra ş i ocroti de orice supă rare ş i de toate nedrept ăţ ile ş i de orice lovitur ă ". p. 1 2 3 T. Domnii Ţăr ii Romîne ş ti intervin cu mai mult ă energie. dup ă formula mai complet ă din privilegiul lui Vladislav Jagello.

. Zamvel. ci voi fi dator s ă v ă bat cu foc curînd". B o g d a n . Cînd nu reu ş esc pe aceast ă cale iau m ă suri de represiune. împrumut. Paguba produs ă de un supus str ă in se lua de la orice alt concet ăţ ean al lui fie în bani. ne arat ă cît este de important ă pentru un ş ef de stat obliga ţ ia de a face dreptate. op. °P. ci voi fi dator s ă v ă bat cu foc curînd" '. fie sechestrînd averea lui aflat ă în ţ ar ă . fie prin trimi ş i speciali.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 331 Tot Vlad Dracul scrie: „am avut un om bun. Dintr-o scrisoare a lui Neagoe Basarab se vede c ă uneori din asemenea cauze se produceau st ă ri de r ă zboi. In tratatele de comer ţ se renun ţ a uneori la aceste practici care constituiau dreptul comun 3.. poate să-i ceară domnului protecţia sa. Metoda întrebuin ţ at ă de obicei pentru a ob ţ ine satisfac ţ ie pentru supu ş i era sechestrarea averilor. 333. p. iar oamenii vo ş tri din cetate l-au ucis ş i au luat averea lui. Dac ă a ş ş ti c ă am s ă mor. p... II. I. ca s ă ob ţ in ă dreptate pentru supu ş i. Este ' G r . Domnii intervin fie prin scrisori. tratatul lui Ş tefan cel Mare cu Matei Corvin. un contract de ucenicie. II. I. Orice supus nedrept ăţ it de străini în orice chestiune. înc ă spre ru ş inea mea nu voi l ă sa pieirea omului meu bun. furt. „mercaiores. tratatul lui Mircea cel B ă trîn cu bra ş ovenii: „nimened pe omul drept s ă nu bîntuiasc ă ". Toc i 1 e s c u. non arestantur". p.. luare de v ă mi nedrepte. 6.. z ă logul ş i ostaticii. de nu-mi ve ţ i da într-o s ă pt ă mîn ă pe vr ă jma ş ş i acea avere. Bogdan. p. înc ă spre ru ş inea mea nu voi l ă sa pieirea omului meu bun.. 51.cit. ceea ce vom face împotriva acelei cet ăţ i ş i împotriva voastr ă acele toate s ă le cear ă dumnezeu de pe sufletele voastre.. cit. Cuvintele lui Vlad Dracul „nu sînt eu destoinic ca s ă fac dreptate siromachilor mei ?" . 308.. fie afaceri comerciale. op. De pild ă . cit. cit. T o c i I e s cu. op. tîlh ă rie etc. Astfel.. îl vedem pe Ş tefan cel Mare ţ inînd ca ostatic pe un oarecare Gheorghe Cutura din Prejmer pîn ă cînd concet ăţ eanul lui Pavel Grasul pl ă te ş te o datorie pe care o are în Moldova 2. Din cele cîteva exemple date mai sus se vede c ă domnii considerau c ă este de datoria lor s ă intervin ă pentru supu ş ii lor în afacerile cele mai variate. In lips ă de bani ş i obiecte se luau ca ostatici oameni care st ă teau închi ş i pîn ă ce se pl ă tea datoria. pentru c ă dac ă a ş ş ti c ă am s ă mor. 2 3 .

ed. G h.. altfel s ă nu cutezi s ă faci.. Atunci se poate cere revocarea ordinului ş i cu aceast ă ocazie p ă r ţ ile aduc proba pentru a stabili cine este „drept". ş i altfel s ă nu fie" 2 .. ca s ă hie tare ş i puternic. De altfel de multe ori domnii au pruden ţ a s ă însereze în porunci clauza : „iar cui are a p ă rea ceva cu strîmbul s ă vie de fa ţă aici înaintea domniei mele" 3 . domnul ordon ă s ă i se repare nedreptatea cam în ace ş ti termeni: „... p. Partea care se crede lezat ă cere protec ţ ia domnului împotriva aceluia care i-a f ă cut nedreptate. Supusul care are dreptul la ocrotirea domneasc ă este satisf ă cut imediat. 77. dar ş i în interior. . Ibidem. p.lui Bratu a lui Sumarin ş i astfel î ţ i porunce ş te domnia mea. s ă le fac ă dreptate nu numai în exterior. Justi ţ ia este destul de prompt ă ş i las ă s ă se vad ă c ă are la baz ă obliga ţia de protec ţie. Citim astfel în cronica lui Radu Popescu : „ ş i fiului s ă u Sultan So>liman înc ă i-am dat Magnizia s ă o aib ă pentru hran ă " ■ *. a. unde to ţ i trebuie să -1 asculte ş i să -1 slujeasc ă .ş i formeze un aparat de lupt ă . Ca să -ş i men ţie prestigiul ş i să -ş i 'p ă streze tronul. Dar am ar ă tat mai sus c ă domnul î ş i ia obliga ţ ia de a hr ă ni ş i de a milui pe credincio ş ii s ă i. In baza dreptului de a cere ascultare poruncilor sale.. Este evident c ă aceast ă ocrotire a supusului implica apă rarea ţă rii împotriva vr ă jma ş ilor dinafar ă ş i a tâlharilor din ă untru. calul lui Lalu. dup ă porunca domniei mele" 1 sau „dat-am cartea domniei mele slugei noastre Vasile Tirul. 172. Basarab Laiota scrie bra ş oveniP. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Ispisoace ş i zapise. Simache. I. Ea se exteriorizeaz ă prin porunci. P a n a i t e s c u . IV. Dar se poate întîmpla ca el s ă nu aib ă dreptate ş i ca p ă rîtul s ă fie ş i el un supus care are drept la ocrotire.ş i ţ ine partea lui de ocin ă . CAZACU evident c ă dac ă nu erau protejate de domn slugile ş i ţ ara l-ar fi p ă r ă sit ş i cum spunea Neagoe Basarab „f ă r ă slugi.. pe care l-ai luat de aici să -1 înapoiezi. 97. p. partea I. domnul trebuie să -i ş i ocroteasc ă . Cronica lui Radu Popescu. f ă r ă s ă fie nevoie ca s ă fac ă vreo dovad ă a drepturilor lui.. G h i b ă n e s c u.332 A. S ă vedem întîi ce se înţ elege prin cuvîntul hran ă . Ea obliga pe domn să . P. o armat ă ş i o organizare poli ţ ieneasc ă pentru a preveni ş i reprima infrac ţ iunile. ce domn te vei chema ?".

B i a n u. Intr-o scrisoare a luî Vlad Dracul g ă sim : „cu cine vre ţ i s ă v ă împ ă ca ţ i. Constantin Mavrocordat acord ă dreptul lui C.. Iar acum v ă d c ă siromahii mei nu pot s ă se hr ă neasc ă slobod" 5 . i'37 I.. Rela ţiile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul. 52. sau cu moldoveni sau cu ro~ mînii (vlahii)" 4 . p. p. 136. T o c i 1 e s c u. Radu cel Frumos scrie acelora ş i : „Mancea este din casa domniei mele ş i ziua ş i noaptea stă ruie s ă ne arate slujb ă credincioas ă ş i i-am dat ş apte sate pentru hran ă " 2 . a comer ţ ului sau agriculturii.ban spune : „Doamna Elina să se hrănească dintraceste mo ş ii" 3 . Sînt îns ă persoane care cap ă t ă hran ă direct de la domn...DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA 333 lor: „v ă d ă m de ş tire despre popa Costea c ă este omul nostru ş i mi-a slujit domniei mele.care se hr ă nesc cu me ş te ş ugurile lor în tîrg la Foc ş ani" 6 . p.. Anciens documents de droit roumain. I. într-un document al lui Constantin Racovi ţă se spune : „( ţ iganii) . în "alt ă scrisoare tot a lui: „m-am alipit de voi ca siromahii mei s ă aib ă mil ă de la voi ş i s ă se hr ă neasc ă slobod ş i ai no ş tri ş i ai vo ş tri ş i aici ş i acolo. T o c i 1 e s c u. In toate aceste pasaje prin cuvîntul hran ă se în ţ elege venitul de la un ora ş . In acest caz se în ţ elege c ă domnul este obligat s ă asigure hrana credincioş ilor s ă i dîndu-le terenuri de cultur ă ce se pot exploata direct sau garantîndu-le posibilitatea de a practica diverse me ş teşuguri. Radu Şer. cit. cu acei s ă face ţ i nego ţ ş i s ă v ă hr ă ni ţ i. In toate aceste cazuri hrana este cî ş tigul dobîndit prin exercitarea unei meserii. Ibidem. N. I o r g a. s ă -1 hr ă nesc ş i s ă -1 miluiesc" '. Dar cuvîntul hran ă are ş i alt sens. astfel vreau s ă -1 pun la o biseric ă pe ling ă domnia mea. 50. Vedem astfel pe Radu cel Mare comandînd la Bra ş ov cazane Gr. Ibidem. ibidem. 191. p.. p. p. 60. I. de la mai multe sate sau mo ş ii sau de la oficiul de preot. Bogdan. p. cit. In testamentul său.. Rus ă t vornic: „s ă aib ă a. Matei Ghica face urm ă toarea precizare : „s ă fie volnici cu cartea domniei mele a se hr ă ni pe acel loc" 7.ş i lua venitul de la to ţ i cît se vor hr ă ni pe acel loc" 8 .. Documentele romîneşti. op. 92. Gr. . op. 255. Beneficiarul unui asemenea venit nu pare s ă aib ă un drept asupra bunului ce-i este afectat. In secolul XVIII. p.

Ş tefan cel Mare î ş i r ă spl ă tea slugile: „multe daruri ş i scule scumpe d ă rui boierilor ş i vitejilor ş i tuturor osta ş ilor s ă i". 348. Mila este o dona ţ ie a uneia sau mai multor mo ş ii ca r ă splat ă pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă slujit ă de slug ă .. cît ş i Miron Costin. Dar ea nu se manifest ă numai prin d ă ruiri de mo ş ii. CAZACU pentru a fierbe trei boi deodat ă '. B o g d a n . ed. I or ga op. 154. P. 82. II. V 7 .. „Cu daruri scumpe îi d ă rui pe fiecare dup ă destoinicia sa" 6. 4 M. Istoria in versuri polone. 45. C o s t i n .. I.. In Ţ ara Romîneasc ă formula difer ă cîteodat ă . să -i fie satele. In documentele Moldovei întîlnim pasaje stereotipe de acest fel: „aceast ă adev ă rat ă slug ă a noastr ă credinciosul Batin a slujit nou ă cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . uric cu tot venitul lui ş i copiilor lui ş i nepoţilor lui şi. lui jupîn Radul vistiarul ş i fiilor lui. Panaitescu p. B o g d a n . Letopise ţ ul de la Bistri ţ a. cit.. el ş i cu familia lui nu-i puteau mînca singuri ş i se vede c ă aceast ă cantitate atît de mare de hrană servea curtenilor lui. De aceea noi v ă zîndu-1 cu dreaptă şi credincioasă slujbă către noi. Descrierea-Moldovei. p. ci ş i prin daruri de scule ş i bani..334 A. la banchetele de dup ă r ă zboaie. C a n t e m i r . 81. 1 2 . 57. p. Din descrierea Ţă rii Romîne ş ti fleut ă pe vremea lui Ş erban Cantacuzino de un c ă lug ă r catolic se vede c ă ş i acolo era acela ş i obicei 3 . descriind boieriile din Moldova. iar domnia mea a miluit pe Radul vistiarul pentru dreapta ş i credincioasa slujb ă ce mi-a slujit" 5 . D. 119. M. I. 3 „Magazin Istoric". ne spun c ă erau slujitori speciali care dau pîine ş i carne curtenilor 2. voi. 55. p. cit.. In aceast ă privin ţă ele I. op. 119. Citim în Letopise ţ ul de la Bistri ţ a c ă . P. s I. Adamescu.. Sensul acestui cuvînt îl în ţ elegem din actele domne ş ti de danie. cit. p... p. Dar afar ă de hran ă domnul trebuia s ă arate mil ă . Atît Cantemir. C o s t ă c h e s c u . Este probabil c ă Într-o epoc ă mai veche slugile de la curte primeau hrana gata preg ă tit ă. 1 N. înv ăţă turile atribuite lui Neagoe Basarab dau o mare importan ţă acestor daruri. op. p. cine va fi mai aproape în veci"4. trad. avînd urm ă toarea form ă : „am dat domnia mea aceast ă porunc ă slugilor domniei mele. l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat în ţ ara noastr ă în Moldova trei sate la Putna. J02 ş i 103. Evident.

C o d r e s e u . P. I. Domnul reprezint ă sub o form ă diferit ă de cea din timpurile moderne puterea legiuitoare. B. cu sfatul feudalilor). cit.ş i miluiasc ă ostile" '. Supu ş ii se obligau s ă presteze dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . p. s ă moar ă în urgia domnească" 4. domnul rezolva pe aceast ă cale toate chestiunile ce îi erau supuse (bineîn ţ eles. astfel Neagoe Basarab dispune printr-o porunc ă : „D ă domnia mea aceast ă poruncă. într-un caz analog Alexandrei domnul Moldovei 1 T. să le fie Părscovul tot"3. 95 .. 65. Dup ă aceste înv ăţă turi modul de a distribui mil ă este una din principalele metode de a p ă stra domnia. cînd se întîmplă domnului de are primejdii şi nevoi. Cîteodat ă ele con ţ in sanc ţ iuni exprese.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 335 dau sfaturi speciale: „dac ă ş ezi la mas ă nu este legea s ă judeci nici s ă d ă ruie ş ti".. s ă asculte ş i uneori s ă garanteze pentru domn sau ceea ce se numea în dreptul feudal concilium et auxilium (sfat ş i ajutor). voi. Mircea cel B ătrîn dispune : „cine s-ar încumeta dintre boieri sau slugile domniei mele m ari ş i mici s ă pretind ă acel loc.... Rom. Uricariu. ' M.. Amenzile în bani date de domn ca sanc ţ iuni contribuie la respectarea ordinii. XXIV. P. P a n a i t e s c u. iar domnul se obliga s ă dea supu ş ilor s ă i protec ţ ie.. 108. ist.. Documentele Ţă rii Romine ş ti. „la be ţ ie nici s ă d ă ruie ş ti nici s ă urgise ş ti. 99. adic ă s ă fac ă slujba militar ă . p. | Doc priv. Prin porunci se confer ă înt ă riri de mo ş ii . Chiar privilegiul de danie în fond este o poruncă de a se respecta stăpînirea beneficiarului. C o s t ă c h e s c u . p. op. Prin actul închin ă rii între domn ş i ţ ar ă se încheia o conven ţ ie sui generis. hran ă ş i mil ă . Astfel dînd un loc m ănăstirii Cozia. I. 116. In aceast ă asociere domnul are rolul de suveran ş i concentreaz ă în mîinile sale puterile suverane... s ă dea sfaturi.. (lui Tatul şi al ţ ii). p. Pe aceast ă cale se condi ţ iona pacea ş i lini ş tea între supu ş ii s ă i. I. XVI.. în mai multe documente moldovene ş ti din secolul XIV întîlnim stipulîndu-se olauza : „am pus z ă veasc ă 50 ruble de argint curat acestora care au ţ inut acest sat ş i copiilor lor ş i întregului neam al lor cine ar începe cu sfada ori cu plîngerea sau cu orice fel de r ă utate în ori ce zile ş i ceasuri s ă pl ă teasc ă z ă veasc ă " 2 . acesta întîi trebuie s ă aib ă avu ţ ie mult ă s ă . Avînd dreptul de a da porunci pe care supu ş ii lui sînt obliga ţ i s ă le asculte.

se acord ă scutiri de d ă ri. P a n a i t e s c u . C o s t ă c h e s c u . op. De aceea mai ales în hrisoavele de danie domnii insereaz ă o invoca ţ ie special ă ş i un blestem pentru ca succesorii s ă le respecte ş i dup ă moartea emiten ţ ilor : „înc ă ş i dup ă moartea domniei mele. la 1502 M. îi vedem dînd hot ă rîri prin care tran ş eaz ă litigiile cele mai variate. se concesioneaz ă dreptul de judecat ă etc. p. toate aceste legi. 101. ca ş i interesul ca slugile ş i beneficiarii privilegiilor vechi s ă nu se revolte. op. îi fac pe domni s ă respecte vechile privilegii . cit. Acela care ar vrea să strice această danie a noastră să fie blestemat de domnul nostru a tot puternic Isus Hristos ş i de preacurata lui maic ă fecioara M ă ria ş i de cei 12 apostoli ş i de cei 318 p ă rin ţ i de la Nichela ş i s ă fie asemenea lui Iuda vînză torul domnului nostru ş i s ă aib ă parte cu de trei ori blestematul Arie" 3. cu timpul respectul lor intr ă în obiceiul ţării şi blestemul iese din uz. Astfel. porunci ş i hrisoave domne ş ti au un caracter particular. Doc. sau: „înc ă dup ă via ţ a noastr ă acela care va fi ades din mila lui dumnezeu ca domn s ă nu schimbe sau s ă strice aceast ă danie şi întăritură a noastră ci la fel s-o întărească. Numai unele din porunci repetate în decursul veacurilor privind acelea ş i spe ţ e ajung s ă formeze obicei. Ţării Romîneşti. II. Acest blestem. cit. C o s t ă c h e s c u . Prin porunci se ap ă r ă st ă pînirea. 105. 491. . ci tran ş eaz ă spe ţ ele ce se supun domnului. pe unul ca acela s ă -1 înt ă reasc ă dumnezeu ş i să -1 confirme în domnia lui. P. adic ă nu au de scop m ă suri generaJe. p.336 A. Domnii judec ă împreun ă cu sfatul. I. p. In general toate aceste dispozi ţ ii sînt valabile numai în timpul domnului care le d ă . I. CAZACU dispune : „cine s-ar încumeta s ă strice dania s ă fie bl ă st ă mat ş i de la noi va vedea asupra sa cazn ă ş i urgie" '. pe unul ca acela să -1 nimiceasc ă dumnezeu ş i s ă aib ă parte cu Iuda ş i cu Arie ş i cu acei iudei care au spus : Sîngele lui asupra lor ş i asupra copiilor lor" 2 . domnii urm ă tori nu sînt obliga ţ i s ă le respecte. Trebuie relevat c ă în marea majoritate a cazurilor. M. Dac? îns ă stric ă ş i violeaz ă ... P. pe cine va alege dumnezeu s ă fie domnul Ţă rii Romîne ş ti sau din rudele domniei mele sau orice domn în scaunul domniei mele s ă înnoiasc ă ş i s ă cinsteasc ă ş i s ă înt ă reasc ă acest hrisov al domniei mele.

3 D. Vedem astfel în documente procese care s-au judecat în patru. Ureche scrie despre Petru Rareş că „.Viata feudală — c. ci cunoa ş tem c ă unde nu-s pravile din voia domnilor multe strîmb ă t ăţ i se fac" 4 . 18. voi. informa ţ ii ş i uneori s ă garanteze pentru domn. priv. p. de Radu Mihnea în prima lui domnie ş i apoi tot de dînsul în a doua domnie 5 . 133.ul. de Radu Ş erban. domnul se obliga s ă dea credincio ş ilor s ă i protec ţ ie.a venit Dan înaintea domniei mele de s-a pîrît cu Capot ă . Exemple de acest fel sînt foarte numeroase ş i dovedesc un singur lucru : c ă hot ă rîrile erau opozabile numai în cursul domniei domnului care a judecat procesul. ist. Ace ş tia puteau s ă judece din nou procesele ş i s ă le hot ă rasc ă cum vroiau. care erau drepturile ş i obliga ţ iile lui ş i care era sursa acestor drepturi. XVI. Rom. Adamescu. II. 4 Gr. 1 Doc. locuitorii ţă rii devin slugile domnului. descriind curtea lui Petru Cercel. citat ă .. Dup ă aceast ă destul de succint ă expunere putem s ă ne d ă m seam ă care era situa ţ ia domnului în ţă rile noastre. ist. p. voi. se judec ă de acesta. 8547.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 337 Radu cel Mare scrie : „. în fine domnul dă hotărîrea. Astfel vedem într-un act din 25 mai 1613 judecîndu-se un proces între satul Pleni ţ a ş i o oarecare C ă t ă lina b ă neas ă . Dar ca ş i celelalte dispoziţii domne ş ti ş i hotă rîrile judec ă tore ş ti date de domn nu formau ceea ce se cheam ă autoritate de lucru judecat.. apoi de Mihnea cel R ă u. nu erau obligatorii pentru domnii urm ă tori. In Descrierea Moldovei Dimitrie Cantemir scrie: „Dup ă ce a ascultat p ă rerea tuturor. p.. Ureche. * Ş t. Letopise ţ ul. C a n t e m i r . Rom. ed... ." 3. cinci ş i chiar mai multe domnii. 190.judecata pe dreptate o face" în opozi ţ ie cu Bogdan fiul lui Ş tefan cel Mare : „Iar ce se va fi lucrat în ă untru sau în ţ ar ă la noi despre partea jude ţ elor nu afl ă m. de Mihai Viteaz. p 181. trad. In schimb. XVI. 6 Doc. Franco Sivori.. Descrierea Moldovei. p. P a s c u. XVII. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă la sfîr ş itul sec. 22 . Procesul începe pe vremea lui Petru Cercel... I. In această calitate ei trebuie s ă -1 asculte. hran ă ş i mil ă . 103.. B. 155. s ă presteze serviciul militar... iar domnia mea am cercetat ş i am judecat astfel" '. Pe calea închin ă rii. ne spune c ă de ş i asistat de un sfat de boieri „principele dispune dup ă voia lui" 2 . s ă -i dea sfaturi. B. priv.

toate stările privilegiate îşi aleg monarhul. C a n t e m i r . 1872. fie tacit.338 P. Cantemir care voia să consolideze puterea domnească împotriva boierilor. In aceast ă calitate domnul este în primul rînd reprezentantul ş i sprijinitorul clasei feudale. PANA1TESCU Domnul ca suzeran are exact toate atribu ţ iile ş i situa ţ ia unui senior feudal. colaterali sau chiar din descenden ţa nelegitim ă) nobilii. D. P. în Ungaria. Toţi domnii Ţării Romîneşti şi ai Moldovei. Aceasta a fost situa ţ ia ş i la noi. 37. A ş a era nu numai în Apusul Europei. pînă la numirea lor direct ă de la' Poart ă . In cele mai multe state consolidarea monarhiei feudale se înf ăţ i ş eaz ă în forma stabilirii unei dinastii. Descriptio MoMaviae. ci ş i în R ă s ă rit. Reiese deci c ă la închinare. Abia mai tîrziu ş i numai în unele state feudale se stabile ş te dreptul de succesiune la tron f ă r ă alegere. o familie domnitoare dintre membrii c ă reia (descenden ţi. auxilium ş i el datore ş te la rîndul s ă u defensio et favor. adică stăpînii de moşii. în secolul XVIII. a f ă cut aceast ă afirma ţ ie pentru a justifica preten ţ iile la st ă pînirea absolut ă . ALEGEREA DOMNULUI Ş I SUCCESIUNEA LA TRON In sistemul feudal monarhul era în genere ales de c ă tre marii feudali. al st ă pînilor de p ă mînt. La baza tuturor monarhiilor feudale stă sistemul electiv. domnii contractau obliga ţ iile de a ocroti. Obliga ţ ia de ocrotire nu este altceva decît ap ă rarea supuş ilor împotriva inamicilor din ă untru ş i dinafar ă ş i prin împ ă r ţ irea justi ţ iei iar mila ş i'hrana sînt modul de asigurare a mijloacelor de existen ţă a supu ş ilor. au fost ale ş i. p. rămînea însă bine stabilit că alegerea singură putea da coroana st ă pînirii. în Imperiul Bizantin. lui i se datore ş te ceea ce se definea în dreptul feudal cu cuvintele concilium. unde erau aleşi st ă pînitori din diferite familii. Bucureşti. Afirma ţ ia lui Dimitrie Cantemir c ă la început domnii se succedau pe temeiul principiului eredit ăţ ii ş i c ă numai mai tîrziu boierii au uzurpat dreptul de a alege pe domn este inexactă şi interesată '. 47-48. . fie expres. Familia domnitoare constituia un obicei. în Bulgaria. de a da hran ă ş i mil ă supu ş ilor lor.

în privilegiile domne ş ti. totu ş i este silit de datin ă s ă procedeze la o alegere. iar alt ă cronic ă adaug ă c ă la Direptate s-au „adunat boierii mari ş i mici ş i alt ă curte Letopise ţ ul de la Putna.' 1909. A ş adar domnul prevede posibilitatea legal ă ca tronul s ă treac ă fie la fii. cînd domnul cere urma ş ilor s ă i s ă respecte hot ă rîrea sa : „Iar dup ă viaţa noastră. dar de cîte ori avem ş tiri despre felul cum se urc ă un domn în scaun. între Vladislav ş i Radu ş i a lui Mircea cu Dan (exist ă monede cu inscrip ţii pomenind pe amîndoi domnii pe avers ş i revers). Principiul alegerii. sau între tat ă ş i fiu. sau între Mihnea cel Rău şi fiul său Mircea în Ţara Romînească. Letopise ţ ul lui Azarie. care r ă mînea apoi în scaun. duce la aceea ş i concluzie. Sec. fie dintre fiii noştri (rodul inimii domniei mele). Ştefan cel Mare. domnul în scaun punea la cale o alegere în timpul vie ţ ii sale.ALEGEREA DOMNULUI 339 Fire ş te. a unui asociat. cine va fi domn. 91. corespund în Moldova cu asocierea între Alexandru cel Bun ş i fratele s ă u Bogdan ş i între Ilie ş i Ş tefan (aceast ă asociere cu caracter special ş i cu împ ă r ţ irea ţă rii pe baza unui tratat). nu posed ă m izvoare care s ă ne arate c ă fiecare domn în parte a fost ales. p. fie pentru p ă catele noastre. şi probabilele asocieri anterioare. cît şi în Ţara Romînească. Existen ţ a unor asocia ţ ii la domnie între fra ţ i. Cunoa ş tem numeroase cazuri de alegere a domnilor atît în Moldova.. Ce alt sens poate avea asocierea la domnie decît o garan ţ ie c ă . La cîmpia Direptate lîng ă Suceava „s-a adunat toat ă ţ ara cu sfin ţ itul mitropolit chir Teoctist ş i 1-a pom ă zuit domn" 1 . după moartea unuia dintre asociaţi. Acad. din alt neam". după 1408. la I Bogdan. la alte rude sau la alte familii. Asocierea dintre Mircea cel Bătrîn şi fiul său Mihai. : . se vorbe ş te de o alegere. la 1457 cucerise Moldova cu sabia împotriva lui Petru Aron. n-ar fi fost necesar s ă se asigure în acest chip dinainte urmarea fiului sau fratelui la domnie. Dac ă ar fi existat principiul eredit ăţ ii. se vede limpede din formula folosită atît în Ţara Romîneasc ă . fie dintre rudele noastre. care prevedea o alegere. va urma în scaun celălalt ? Aceast ă ereditate nefiind garantat ă de legea ţă rii. cît ş i în Moldova. iar mai tîrziu între Vlad C ă lug ă rul ş i fiul s ă u Radu. Ist. ceea ce înseamn ă fire ş te c ă nu exist ă un principiu de ereditate.

ei să aleagă pe cel pe care-1 vor socoti mai vrednic2. IIj.. pentru că era Ştefan cel Mare. 248—249. 5 Ibidem. „s-au adunat împreun ă poporul. unde se ţ inea adunarea boierilor. „după sfatul episcopilor şi al întregului sfat a fost ridicat. Documente. Despot Vod ă lu ă atunci domnia cu armele. a luat domnia „fiind ales ca voevod cu voia tuturor dregătorilor şi boerilor acelei ţări" 3.. p. 41. Documente. s H u r m u z a k i . Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. fiul s ă u Ş tefan. murind Petru Rareş. La 1546. este cu voia tuturor să le fie domn ?. alţii pe Ştefan. de 11 ani. spunînd c ă domnul lor „nu a fost ales cu alegere legiuit ă . .. La 1527. \\ 3 . adunarea electiv ă . 157. Totuşi.340 P. Şi de aci cu toţii l-au ridicat domn cu voia tuturor" '. p. p. U r e c h e . 385—386. zice cronica Moldovei. 166. spunînd c ă el nu sus ţ ine pe nici unul dintre candidaţi. ed. ci adus cu armele polonilor" 8. episcopii ş i cei ce se aflau în dreg ă torii ş i c ă peteniile o ş tirilor ş i tot sfatul domnesc ş i au dat schiptrul lui Ş tefan" 6.. PANAITESCU m ă runt ă . dup ă decapitarea adversarilor a fost ales Bogdan. p. Marele domn este transportat pe un cîmp. p. La 1517. dup ă sfatul ob ş tesc" 4 .. cînd b ă trînul domn î ş i tr ă ia ultimele zile. Iar la 1551. Ştefan cel Mare se scoală de pe patul de suferinţă şi taie capul boierilor care se opuneau voinţei dui de a lăsa domnia lui Bogdan. dar totuşi m ăcar de form ă este silit să recunoasc ă dreptul adun ă rii de a alege pe domn dup ă voie. p. După aceea are loc o scen ă foarte ciudat ă . Ilia ş" 5 . se n ăs cu o ceart ă între boieri pentru alegerea urma ş ului s ă u . la locul ce se cheam ă Direptate ş i i-au întrebat pre to ţ i. 3 Ibidem. edi ţ ia P.2 p. Panaitescu. capetele o ş tilor. fiul lui Ştefan. P. „a fost ales în domnie Petru (Rare ş ). cit. unii voiau pe Bogdan. 83. Letopise ţ ul lui Azarie. I. înainte de moartea lui Ş tefan cel Mare. 7 Ibidem.P. VIII. 171. murind Bogdan Voievod. boierii ş i tot sfatul la palatul domnesc de la Hîrlău" 7. p. 4 Cronica lui Macaris. H u r m u z a k i . 6 Ibidem. dar da1 Gr. Ş tefan f ă cuse un act de autoritate împotriva aleg ă torilor. 166—167. Alegerea lui Alexandru L ă puş neanu : „s-a adunat tot norodul. nepotul domnului. împreun ă cu Theoctist mitropolit ş i cu mul ţ i c ă lug ă ri. Fire ş te. adversarii lui Alexandru cerur ă mai tîrziu pe Despot Vod ă . pe tronul p ă rintelui s ă u. ş i ţ ine o cuvîntare.. 1955. Bogdan.

Pa s e u . ms. El însă se feri să iasă la cîmp. de la ţ ar ă ..ALEGEREA DOMNULUI 341 tina cerea să se facă o alegere. Ş i în Ţ ara Romîneasc ă lucrurile se petreceau la fel. clerul. totu ş i. stăpînii de moşii şi „curtea". la ist.cu tot poporul. Cronica Ţă rii Romlne ş ti. Mold. XI. 169. p. In secolul XVII de ş i trebuia învestitura sultanului pentru ridicarea unui domn. Ei sooot ţ ara ca o republic ă boiereasc ă ş i alegerea domnului trebuia s ă urmeze din diferite familii. p. cum este obiceiul în aceast ă ţ ar ă " '.. Nicolae Vodă"2. 310. In aceast ă epoc ă se sting cele dou ă dinastii ale ţă rilor romîne ş i se aleg domni dintre boieri (începînd cu Movile ş tii în Moldova) . 3 Ibidem. ci „toat ă ţ ara" prin care se în ţ elegeau to ţ i oamenii liberi st ă pîni de p ă mînt. „nu voia să iasă din cetate. Era o adunare mare.. b ă rba ţ i ş i femei. se aleg în scaun în genere dintre boierii f ă r ă copii. iratele s ă u „ca s ă ţ ie domnia Jui Theodosie. ş i cei cu mo ş ii. I I . ed. „atunci toţi boierii şi bătrînii Moldovei poftiră de la Mihai Vod ă s ă le dea domn pe fiul s ă u.. Petru Cercel ş i Tara Rom. 66—67. Ioanid.. p. . p. prefăcîndu-se bolnav. care singur ă era socotit ă legiuit ă s ă dea domnia. adică mo ş nenii în arme. I I . iar boierii n-au vrut să-1 iubească"6. 5 Cronica Ţă rii Romîne ş ti. Documente priv. ş i la ea luau parte nu numai boierii dreg ă tori. si Trans. Cînd Petre Cercel este numit domn. 121. V e r e s s. Cînd Minai Viteazul cucereşte Moldova. c ă peteniile o ş tirii. La 1522 : „S-au adunat boiarii to ţ i ş i mari ş i mici ş i toat ă curtea ş i au ridicat domn pe Radul Voevod de la Afuma ţ i" 3. 1944. arheologie ş i îilologie". De aceea. In 1537: „Boierii se sf ă tuir ă ş i ridicar ă domn pre Io Vintil ă Voevod în ora ş la Slatina" 5 Sînt cazuri cînd adunarea boierilor refuz ă s ă recunoasc ă un domn: Dup ă moartea lui Neagoe Basarab se ridic ă Preda. cu mare s ă rb ă toare" 4 . p. 38. Cronica Anonim ă . pentru această ceremonie din cîmp. se ţ inea în cîmp deschis. La alegerea aceasta participă deci boierii. Ţă rii Rom. ca s ă nu poat ă l ă sa urma ş i cu preten ţ ii la A. care se cerea confirmat ă . I. boierii sînt foarte grijulii în a împiedica crearea unei noi dinastii. Sibiu. e primit la Bucure ş ti : . Din toate aceste documente rezultă că domnul Moldovei era 5 ales de o adunare. (Sivori). într-o cîmpie întins ă . 122 verso. ea se f ă cea de obicei dup ă o alegere. în „Revista pentru istorie. Muzeului romîno-rus. 4 S t . nepotul s ă u.

1 M i r o n C o s t i n . fără de coconi. Este întocmai ca în Polonia : aristocra ţ ia cere ca domnul s ă garanteze înainte de alegere cît ş i ce va lua . In aceast ă vreme îns ă num ă rul celor ce hot ă rau alegerea devenea tot mai restrîns. au st ă tut cu to ţ ii dup ă alesul domnului nou. 1944. p.. * D C a n t e m i r . atunce la acel ales.. alegerea domnilor Moldovei devenea condi ţ ionat ă . „boierii ş i ţ ara. Striga cu to ţ ii s ă fie Lupul vornicul. pentru form ă se face o adunare în divanul cel mare cu mitropolitul. în aceast ă epoc ă . Această adunare de obicei confirma hot ă rîrea celor ş apte boieri mari. boierii fac „tocmeal ă ş i leg ă tur ă " — desigur în scris — cu Alexandru Iliaş 3.PANAITESCU domnie. dup ă modelul celebrelor pacta conventa ale ş leahtei polone.. mai restrînse. ' Ibidem. Letopiseţul Moldovei. iar adunarea mare se f ă cea numai de form ă . Astfel cronicarul dojeneşte pe Vasile Lupu că a încredin ţ at solie în Transilvania lui Gheorghe Ş tefan. ar ă tînd cum va domni ş i garantînd c ă nu va strica privilegiile lor ş i nu va pune d ă ri noi. Buc. p. Descripţia Moldaviae o 48—50 . „ca unul ca acela care neavînd coconi.342 p . pentru a respecta tradi ţ ia vechilor alegeri. înc ă din 1626 boierii Moldovei „v ă zîndu pre Barnovschii hatmanul. Astfel Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei spune c ă alegerea domnului o fac de fapt cei ş apte boieri de divan.. îns ă îi da ş i leg ă turi. Deci motivul alegerii lui Barnovschi a fost faptul c ă nu avea b ă ie ţ i. Ce acele legături văzînd Lupul vornicul. Mai mult decît atîta. Dup ă plecarea din scaun a lui Alexandru Ilia ş . P. nici nu va cere venituri mai mari 3ecît voiau să -i acorde boierii. La 1630. deci nu era primejdie s ă fundeze o dinastie.. Ridicarea marii boierimi. Panaitescu. este cauza acestui fenomen. p 130. Dup ă aceea. alegerea devenea condi ţ ionat ă de directivele date de boierime. p. 73. ediţia P. de atunce-şi luasă gîndu la domnie"1. Domnul trebuia să primească înainte de alegere condiţiile boierilor. n-au primit dentr-acee dată domniia" 4. mai mult s ă nu ia din ţară . 8 Ibidem.. 83. om de ţară. peste boierimea de rînd. au ales cu glasurile tuturora pre Barnovschii hatmanul de domnie" 2 . ce va lua den ţ ar ă ce sari lega pentru d ă ri. 4 Ibidem. to ţi boierii şi curtenii şi toate tagmele oştenilor 5. cele cîteva ifamilii boiereşti mai bogate şi mai puternice hotărau alegerea domnului. 79.p.

. doamna a stăpînit doi ani şi nouă luni. M i r o n C o s t i n. Neatedului. La 1616. îns ă toate divanurile era pre Nistor Ureche" 2. credinţa jupînului Iuga Giurgievici. credinţa jupînuj^i_Ste ţ cu ş i cu fra ţ ii lui. după care i-a rămas lui singura stăpînire (samoderjavstvo) şi a domnit Bogdan singur '.împreun ă cu fiul său. Cronica lui Azarie spune c ă pe vremea minorit ăţ ii lui Bogdan. De pilda. Ne referim în special la Descrierea Moldovei a lui D. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. 343 Istoria noastr ă cunoa ş te ş i institu ţ ia regen ţ ei. * Cam acela ş i cuprins îl au ş i actele moldovene ş ti. Aceasta înseamn ă c ă Nistor Ureche (mare vornic) prezida ş edin ţ ele sfatului boierilor ş i ale judec ăţ ilor. credin ţ a Bra ţ ului. Lucrul care ne rămîne este de a stabili pe cît posibil competinţa lui. cit. în lipsa domnului minor. 34. constatăm că ele cuprind dispozi ţ ia dat ă de domn ş i martorii prezen ţ i în momentul cînd s-a dat dispozi ţ ia sau hrisovul. Letopiseţul lui Azarie. Cercetînd privilegiile domneşti. SFATUL DOMNESC Domnii Ţă rii Romîne ş ti ş i ai Moldovei au pe ling ă ei un sfat. pe care o poate exercita ş i o femeie. jupîn Martin. jupîn Stoica Rusul. I.. De pild ă . Aga han. dispoziţia domnului este ca Beala s ă fie în ocin ă ş i ohab ă lui Vkd ş i cet ă ş ilor lui." etc.. credin ţ a I.P. p. minor. fiul lui Alexandru Lapu ş neanu. cît şi din cronici3. Faptul este bine cunoscut atît din descrierile călătorilor şi diversele monografii. Panaitescu. Martorii dispozi ţ iei ş i ai hrisovului sînt în ş ira ţ i la sfîrş itul actului : „Ace ş tia sînt martorii acestui hrisov : Radu banvornic. venind în scaun Alexandru Movil ă . doamna Roxanda era cîrmuitoare (pravitelni ţ a). Cantemir ş i la memoriile lui Francesco Sivori. p. Mircea cel B ă trîn confirm ă unui boierna ş Vlad ş i altora satul Beala ca să le fie de ocină şi ohabă. 114 . Dispozi ţ ia din act este certificat ă în felul urm ă tor : „ ş i la aceasta credin ţ a mea ş i credin ţ a fiilor mei. în uricul din 30 martie 1392 Roman Voievod dăruieşte lui Ionaş Viteazul mai multe sate pe Ş iret.. iar . p. op. în hrisovul din 10 iunie 1415. P.. un consiliu compus din boieri.SFATUL DOMNESC .B o g d a n . „doamna lui Ieremiei Vod ă era la Ia ş i cu feciorul s ă u. 176—177.

ist. De pild ă . 67 ş i p. Documentele spun că sfatul domnesc asistă pe domn şi la judecat ă . 60.344 A. Faptul că sfatul domnesc particip ă la judecarea pricinii reiese cu prisosin ţă. voi. adică dac ă p ă rerea avea valoarea unui vot ş i hot ă rîrea se da prin majoritatea voturilor. III. Şi aici sfatul domnesc participa la judecat ă. Ibidem. Doc. A. p. In hrisovul dat cu această ocazie se scrie: „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i cu aleşii vlastelini şi dregători ai domniei mele"2. voi. domnul este însuşi martor la act împreun ă cu boierii. p. In actele moldovene ş ti dispozi ţ iile domnului sînt certificate mai energic decît în cele muntene După oe a dat dispoziţia. oriv. Se pune întrebarea întrucît p ă rerile membrilor sfatului în materie de judecată determinau sau nu hotărîrea care se da. 13. XVI. 33.. p. voi. de altfel. Domnul cerceteaz ă ş i afl ă adev ă rul împreun ă cu boierii. I. p.. Actele ne dau r ă spunsul la aceast ă întrebare. putem trage concluzia c ă una din obliga ţ iile acestui sfat este de a asista pe domn la actele pe care le face. Domnul scrie în hrisov : „Intru aceasta noi ş i cu boerii no ş tri am cercetat ş i am aflat cu sufletele noastre c ă sînt ocine ş i dedine drepte ale monahului Teodosie"2. credin ţ a tuturor boierilor moldoveni" '. figurînd ca martori pentru autenticitate.10. Rom. 3 voi. I. C o s t ă c h e s c u . Cea mai mare^arte a actelor solemne emise de cancelariile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă ca. III. cuprind un num ăr de martori ou scopul de a le înt ă ri autenticitatea. etc. 33. 11. ace ş tia nu sînt simpli martori. II. 1 2 . p. ş i actele contemporane emise de cancelariile ţărilor vecine. B. 7. 64. 105. de pild ă . Dat fiind c ă martorii sînt boieri din sfatul domnului. la 27 septembrie 1574 Petru Ş chiopul judec ă pîra dintre Udrea ş i fra ţii ş i verii lui cu m ă n ă stirea Vorone ţ pentru mai multe sate. la 10 ianuarie 1511 c ă lug ă rii de la m ă n ă stirea Tismana se pîr ă sc înaintea lui Vlad cel Tîn ă r (Vl ă du ţ ) cu fiii lui Răsipă. Documente moldovene ş ti. 43. dar hotărăşte şi dispune singur. Situa ţia este asem ă n ă toare ş i în Moldova . ei î ş i dau credin ţ a c ă dispozi ţ ia s-a dat.. Chiar în textul documenteLi" pe care le-am citat mai sus se vede c ă dispozi ţ ia se d ă de c ă tre domn : partea din cuprins care se refer ă la judecat ă este una M. CAZACU lui Stanislav. XVI.

pe lîng ă formulele obi ş nuite în asemenea cazuri domnul scrie c ă a fă cut actul .-h. I. înainte de Ştefan cel e. voi. p. III. A. Rom. Sfatul joacă un rol activ în afacerile politice. C o s t ă c h e s c u . XVI. 797 5 Ibidem. că nimeni nu va avea să se iplîngă împotriva lui dac ă încheie un tratat în care se stipuleaz ă tribut pe baza hot ă rîrii luate de domn împreun ă cu sfatul lui. domnul se sf ă tuie ş te cu tot sfatul lui dac ă e cazul s ă se supun ă ş i s ă pl ă teasc ă tribut. de multe ori. op. 359—361.Pentru aceasta domnia mea am dat ş i am înt ă rit" 1 . chiar ş i pe vremea lui Ş tefan * Doc.. B. Astfel la 6 mai 1387 Giula staroste. p. Dră goi vornic. dau act separat de închinare 5 . Doc. ci se închină cu toată ţara. pe lîng ă prestarea omagiului de către domn seniorului suzeran. prin care recunoa ş te suzeranitatea regelui Poloniei. Acelaşi lucru se spune şi în actul de închinare al lui Mircea cel B ă trîn c ă tre regele Sigismund al Ungariei din 1395 ş i în alte acte de asemenea natur ă 3 . II.SFATUL DOMNESC 345 din premisele dispozi ţ iei : . Logof ă tul Mihu care e trimis s ă trateze cap ă t ă de la domn ş i de la boierii sfatului un hrisov (prin oare se declară. Obliga ţ iile luate prin aceste acte privesc toat ă ţ ara. voi. cit. Faptul s e repet ă în mai multe rînduri. adic ă „cu deplina ş tiin ţă ş i buna învoire a boierilor no ş tri credincioşi. De aceea. Burlă . cuprinzînd şi pe boieri. 601 . în special la încheierea tratatelor. M. In actele de închinare domnul nu face numai un act de supunere personală.. ele urmeaz ă a fi executate ş i de boieri. p. 4 M. 21. In acest caz boierii din sfat au un rol activ pentru c ă hot ă rîrea ce se ia are urm ă ri ş i atinge direct interesele lor.ex certa scientia et ultronea voluntate boyarorum nostrorum fidelium communicatlo consilio". 3 H u r m u z a k i . moldoveneşti. 67 . prin urmare sînt obliga ţ ii pe care direct sau indirect le contracteaz ă ş i ei. 599. Documente. In actul de închinare dat la 6 mai 1387 de petru Mu ş at. C ă aceast ă menţ iune nu este o simpl ă formul ă de cancelarie se vede mai ales din actul lui Petru Aron din 1456 4. p.. boieri ai lui Petru Mu ş at. ist. priv. Stă ncel ş i Stanislav. I I . voi. p.. se mai cere şi un act separat de închinare dat de c ă tre boierii domnului vasal. ţinînd sfat"2. C o s t ă c f i e s c u .Mar p. XVI. Sub amenin ţarea unei n ă v ă liri turce ş ti.

650. el trebuie s ă ţ in ă seam ă de p ă rerile lui. Ibidem. ca ş i la judec ăţ i. la 13 sept. Nu trebuie s ă credem c ă activitatea sfatului se m ă rgine ş te numai la cazurile expuse mai sus. cum ar fi actele cu caracter intern.. boierii lui Ş tefan I sînt cheza ş i pe salv-conductul dat de domnul lor lui Spitco. op . . 617.. C o s t ă c h e s c u . în ianuarie 1395. După cum reiese din documente. putem admite c ă el particip ă ş i la acte de mai mic ă importan ţă . II. cit. Ibidem. 701. chez ăş ia ş i mărturia lor de pe unele salv-conducte. 257. palatinul Podoliei4. patru boieri moldoveni f ă g ă duiesc prin act scris c ă Ş tefan domnul ţării va veni cu boierii săi să facă actul de închinare regelui Poloniei 31 . 689. II. Astfel. boierii din sfat sînt principala surs ă de informa ţ ii a domnului ş i îndeob ş te sînt interesa ţ i în men ţ inerea puterii lui. la tratatele comerciale ş i la salv-conducte boierii din sfat figureaz ă ca martori. 305. In acest caz. p. Tot ca acte externe trebuie s ă consider ă m ş i g-aran ţ iile sau chez ăş iile pe care le dau boierii pentru domn. Pe de alt ă parte. 609. op. De aceea domnul trebuie s ă ţin ă seam ă de p ă rerile exprimate şi să menajeze susceptibilităţile. 269. p. 665.346 A. 616 I. voi. Ş i în chestiuni mai mici. Bogdan. sfatul ia parte activ ă .. 1457 boierii de sfat ai lui Ştefan cel Mare figureaz ă ca martori pe salv-conductul pe care îl d ă fostului logofă t Mihuls. In această privinţă sînt sugestive M. p. La actele de prestare de omagiu cu ş i f ă ră tribut ş i la chez ăş ii.cit. boierii din sfat se angajeaz ă ş i personal ş i ca reprezentan ţ i ai ţă rii . p. p. domnul are nevoie de sfaturi ş i de lă muriri pe care boierii sînt obliga ţ i s ă i le dea. De vreme ce el joac ă un rol atît de important în chestiuni de care depinde existen ţa statului. la 3 februarie 1397. Ibidem. 607. Ş i în tratatele de comerţ încheiate de domnii Moldovei ş i ai Ţă rii Romîne ş ti boierii figureaz ă tot ca martori. CAZACU cel Mare' sînt îns ă ş i cazuri cînd prin acela ş i act presteaz ă omagiu atît domnul cît ş i boierii s ăi 2 . activitatea sfatului în problemele cu caracter extern este de dou ă feluri. 611. p ă rerile sfatului au un caracter consultativ. Dat fiind c ă domnul trebuie s ă caute s ă men ţ ie bunele raporturi cu boierii ş i c ă din necesităţi externe ş i interne este solidar cu sfatul.

80. Vlad. p. Ghidea. Mai întîi. deci li se dă o consideraţie mai mare. Cronicarul Ureche judecă şi apreciază pe domn după faptul dacă ascultă sau nu de părerea sfatului. în cursul aceleiaşi domnii alc ă tuirea sfatului varia . I ş i urm. Stanislav. figureaz ă ca martori jupînii : Iuga Giurgievici. p. nu 1-a împiedicat s ă .ş i piard ă tronul. I. Al doilea. în uricul din 30 martie 1392 dat de Roman Voievod: în favoarea lui Ioana ş Viteazul. Panaitescu. dimpotriv ă . de altfel. . dac ă zice ţ i to ţ i. 204.. ş i cu mici excep ţ ii ace ş ti boieri f ă r ă dreg ă torii sînt pu ş i înaintea boierilor cu dreg ă torii. Ste ţcu. Ibidem. 8 ş i 14. El îl îndeamn ă s ă ceară sfaturi în orice ocazie căci : „amar celui ce se socoteşte el însu ş i îndeosebi. p. A ş a. Gr. s ă fie jnai bine . Dup ă ce am stabilit competin ţ a sfatului. Bra ţul Neatedul. Drăguş Viteazul. op. Petru Ş chiopul. în documentele mai vechi majoritatea boierilor din sfat nu au dreg ă torii. Dră goi. lucru care. Letopiseţul Ţării Moldovei. Giurgiu. Uricariul. Iurie T. p. de la întemeiere încoace constatăm două lucruri. Defectul lui Bogdan L ă pu ş neanu era dup ă Ureche c ă „nu cerca b ă trînii la sfat ci de la cei tineri din cas ă lua sfat ş i înv ăţă tur ă ". „boierilor le era p ă rinte pre carii la cinste mare îi avea şi din sfatul lor nu ieşia" 5. La 18 noiembrie 1393 iau parte la sfat 11 boieri din care doi au dreg ă torii. C o d r e s c u . ediţia P. P. P. 78. c ă acela nu este de nici o treab ă domnului sau ş i se pierde el înse ş i ş i se va chema nebun pentru seme ţ ie" 2 ş i chiar s ă se supun ă p ă rerii majorit ăţ ii evident pentru a menaja susceptibilit ăţ ile partizanilor s ă i.a ş a ş i eu înc ă cu pace poruncesc s ă fie dup ă cuvîntul vostru"3. C o s t ă c h e se u. Cpstea ş i Ori ş / In total la sfat iau parte 14 boieri ş i nici unul din ei nu are menţionată vreo dregătorie6. în actele emise de acela ş i domn nu figureaz ă aceia ş i boieri ca martori. lbidem.182. cit. p. XXIV. Andriaş.SFATUL DOMNESC 347 înv ăţă turile lui pseudo Neagoe Basarab '.. Stravici. M. voi. Ureche. Ureche crede c ă din aceast ă cauz ă ş i-a pierdut ş i tronul 4. Din cercetarea documentelor în ordinea lor cronologică. Grozea. s ă vedem din cine se compunea acest for. Ibidem. iar pre alt pre nimeni nu întreab ă de sfat. „a ş a ş i eu zic vou ă .

patru sînt nume noi. op. 14. altele nu mai apar de loc In documentele ulterioare. chiar cînd acestea sînt emise în aceea ş i zi. . Dimpotriv ă . op. I. p. din care numai doi figureaz ă ş i în primul act ş i opt boieri cu dreg ă torii. ' G r . dat Coziei. In primul figureaz ă 18 boieri. p. C o s t ă c h e s c u . numele boierilor martori variază de la act la act. 17 ' M. 45. din care unul singur are dreg ă torie. op. 13. In actul cu aceeaşi dată de 8 ianuarie 1392. In actul din 8 ianuarie 1392 al aceluia ş i domn. opt boieri cu dreg ă torii. din care unele reapar mai târziu. Ibidem. p. Alexandru cel Bun d ă dou ă acte. cit. 92 ş i 95. . C o s t ă c h e s c u . dat m ănăstirii Călimăneşti figurează 20 persoane : trei clerici. In actul din 13 decembrie 1421 dat de acelaşi domn figurează 51 de boieri2. opt boieri. din care unul n-a figurat în actul precedent 5 . dac ă ţ inem seam ă c ă în actele moldovene ş ti. dup ă ce se d ă numele martorilor. cit. unul lui Petru Ş oldan. iar uneori în cele din Ţ ara Romîneasc ă : „ ş i dinaintea celorlal ţ i boieri ai domniei mele" 7 . 15. Se vede clar din exemplele date mai sus c ă mult ă vreme după întemeierea ţărilor romîne. 13. se stipuleaz ă : „ ş i credin ţ a tuturor boierilor moldoveni mari ş i mici" 6 .348 A. nouă boieri fără •dregătorii.. trebuie s ă ajungem la concluzia c ă to ţ i boierii ţă rii f ă ceau parte din sfat pentru 1 2 3 5 5 M.actul din 4 sept. F l o r e s c u . p. cit. figureaz ă ca martori 19 persoane din care trei clerici.din cei 18 din primul act nu figureaz ă în actul al doilea iar patru din actul al doilea nu figureaz ă In primul '. în al doilea 21 . 30. 66. In Ţ ara Romîneasc ă.. p. Ibidem. altul m ă n ă stirii din Poiana. din care nici unul nu figureaz ă în primul act 4 . unul . p. din care doi n-au fost în actul precedent. al ţ ii decîl cei din actul anterior. 1389 dat de Mircea cel B ă trîn figureaz ă oa martori 12 persoane : trei clerici ş i nou ă boieri. Ibidem. Aceast ă continu ă schimbare a componen ţ ei sfatului ne arat ă c ă el nu are un caracter restrîns ş i fix. Intre cei prezen ţ i numai cinci boieri au figurat în actul din 1393. în. CAZACU e stolnic iar Vlad vornic. 75. Vladislav vornicul 3 . 141 Gr. 31. La 22 septembrie 1411. fă ră dreg ă torie. 8. F l o r e s c u . Divane domne ş ti in Muntenia. p.

vistierul ş i logof ă tul. p. care corespund vlastelinilor-jupînilor. anume c ă .. Ibidem. . ceaşnieul şi postelnicul *. mai însemnat ă decît aceea a dreg ă torilor.. evident sînt şi excepţii. ş ase jupîni boieri f ă ră dreg ă torie iar ultimii trei sînt sp ă tarul. cit. II. de ţin ă torii de ocini. scrie la 1511. vlastelinii. de care acesta putea s ă ţ ie seam ă . 73 Ibidem. # M. op. Ş i în Moldova sînt dou ă categorii de sfetnici : slugile. Dar am mai observat un lucru. priv. cit. Se vede c ă sfatul este alc ă tuit din dou ă elemente. la 18 aprilie 1409 la fel 2. în care e jupîn Albul vornic 5 . cit. de pild ă în actul lui Dan II din 23 octombrie Î422. cu excep ţia vornicilor şi banului. 607. 59. „Astfel părintele domniei mele Vlad Voievod el i-a judecat cu vlastelii şi dregătorii" 7. I. Vlastelii sînt o categorie. o parte. la 15 februarie 1410. care corespund dregătorilor din Ţara Romînească şi panii. dup ă dînsul. ultimii martori sînt stolnicul. scrie la 1505 Radu Voievod : „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i ale ş ii vlastelini ş i dreg ă tori ai domniei mele". voi... jupînii sau vlastelii şi dregătorii . Acela ş i lucru se vede din actul omagial a lui Roman al' Muşatei din 5 ianuarie 1393. boierii cu dregătorii sînt ultimii de pe lista martorilor.. Ibidetn. în uricul lui Alexandru cel Bun din 28 ianuarie 1409. care n-au titlul de jupîni 6 . 64. p. p. par a fi elementul cel mai însemnat a l sfatului. p. M. 69. B. op. care. 67. p. Astfel. C o s t ă c h e s c u . la 18 noiembrie 1409 la fel 3.SFATUL DOMNESC 34* c ă conform jur ă mîntului de vasalitate to ţ i erau obliga ţ i s ă dea sfaturi suzeranului dor. Rom. la f e l 4 . Vlad Voievod 8 . XVI. C o s t ă c h e s c u. evident c ă sînt ş i excep ţ ii dar în majoritatea cazurilor aceasta apare ca o regul ă . In documentele muntene acest lucru este ş i mai accentuat. ist. dar această ordine predomin ă . Doc. p. Ibidem. 60. 75 Gr. p. feudalii.. I. 33 ibidem. p. In acest act domnul scrie că se închin ă „din bun ş i în ţă lept sfat al slugilor noastre ş i al panilor no ş tri credincio ş i ş i cu învoirea întregii ţă ri a Moldovei" 9 . op. F 1 o r e s c u. dup ă ei vin dreg ă torii sau slugile domnului. In ambele ţă ri. jupînii. p.

XVI. jupîni sau Dup ă defini ţ ia lui M. adic ă exact aceia ş i boieri. marele postelnic. Istoria în versuri polone despre Moldova şi Ţara 1 Romîneasc ă. ediţia P. In ambele ţări sfatul domnesc a avut cam aceeaşi evoluţie. marii feudali încep s ă dispar ă din sfat în secolul XVI. 181. CAZACU cu excep ţ ia vornicilor ş i banilor. G. care exist ă numai în aceast ă ţ ar ă ). cu mici excep ţ ii. pe vremea lui Ş tefan cel Mare. vistiernicul. hatmanul. paharnic. vistieri. se compunea numai din dreg ă tori. X I I I. marele vornic. p. care. doi mari vornici. paharnicul. cit. P. în afar ă de mitropolit. G r e k o v . D. vornicul. 1929. p. C o s t i n . Adamescu. voi. Tihomirov. III. formează sfatul domnului Moldovei (cu excepţia hatmanului. 78 şi 102. p. C a n t e m i r . pîrcă labii apar rar în documente (cu excepţia acelora din Poenari). în documentele muntene n-au titlul de jupîni şi se apropie ca poziţie de ministerialii din Apus '. Rom. priv. trad. In Ţ ara Romîneasc ă . ş i anume din marele logof ă t. postelnicul. stolnic ş i postelnic 5. Nefiind multe cet ăţ i. s Doc. structura sfatului începe s ă se schimbe. stolnicul ş i comisul ş i mai mul ţ i jupîni fără dregătorii. ceMal ţ i dreg ă tori nu fac parte din sfat. Descrierea Moldovei. Pe vremea lui Miron Costin ş i a lui Cantemir. ocupînd primul loc în sfat. 160 . N. B. marele spătar. ci din divan 3. sfatul domnesc ar fi format din 12 sfetnici4. ş i în plus marele ban. marele logof ă t ş i marii sp ă tari. dup ă spusele lui Miron Costin şi Dimitrie Cantemir. In Moldova. sp ă tarul. pe vremea lui Petru Cercel. numă rul jupînilor ş i vlastelilor adic ă al marilor feudali din sfat se reduce ş i dispare iar locul lor este ocupat de dreg ă tori.350 A. p... 3 M. Cu pierderea cet ăţ ilor încep s ă dispar ă pîrc ă labii (din 1484). op. comis. marele paharnic ş i marele vistiernic 2 . Mai tîrziu începe să apară sporadic mitropolitul. Mitropolitul ţă rii are îns ă aceea ş i situa ţ ie ca ş i în Moldova. 115 şi urm. Dup ă descrierea lui Sivori. ist. Probabil la început el era format numai din pani. din sfat nu lipsesc pîrc ă labii cet ăţ ilor. Proprietatea feudal ă condi ţ ion a t ă în R u s ia I n s e c . 21 1952. în c h in a t lu i B . Cu timpul. 1 Ş t P a seu. I n v o i. sfatul domnesc. Panaitescu. care nu există în Ţara Romîneasc ă . In documentele anterioare acestei domnii vedem figurînd regulat marele ban. M o s cova. D .

la Scheia pe Ş iret. Pisarul a însemnat : „Mihul a scris la Bulgari (Scheia). legate de anumite evenimente. (cler. f ă r ă a trece îns ă la forma unei diete permanente. devin în unele ţă ri institu ţii permanente. cu adunarea celor trei st ă ri. avînd caracterul adunărilor generale din Apus. boierii. adic ă ale tuturor oamenilor privilegia ţ i. (st ă rile) pentru cazurile de mare nevoie. contractat ă prin jur ă mîntul de credin ţă . la început întîmpl ă toare. pe m ă sur ă ce se ivea nevoia. admi ţ îndu-se în sfat ş i dreg ă torii. alegerile domnilor se făceau de nişte adunări mari în cîmp. în Fran ţa. Aceste adun ă ri. Ele stau astfel la originea regimului parlamentar în Europa. Din studiul cazurilor pe care le cunoa ş tem Pîn ă acum. numai în cazuri extraordinare. Toate aceste adunări derivă dintr-o formă mai simplă şi nepermanentă a adunărilor mari. putem stabili componen ţa ş i atribu ţiile adun ă rilor generale din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. nobilime. iar sfatul este alc ă tuit exclusiv numai din ei. In Ţara Românească şi Moldova. pentru hotărîri grave interesînd răspunderea tuturor. adic ă boieri f ă ră dreg ă torii (trusta. Prima adunare general ă cunoscut ă în Moldova apare într-un document dat de fra ţ ii Ilie ş i Ş tefan Voievozi la 25 iunie 1441. în care se discutau chestiunile grave. ceata sau drujina domnului) care erau convoca ţi sau veneau periodic la curtea domnească să-şi îndeplinească obligaţia feudală de a da sfat. . ele aveau un rost mult mai însemnat şi mai larg. la care participau. In Rusia adun ă riJe erau numite Zemskie Soborî. Aceste adun ă ri nu erau numai elective. clerul. Din secolul XV structura sfatului a început s ă se schimbe. burghezie).MARILE ADUN Ă RI 351 vlasteli. MARILE ADUN Ă RI ALE Ţ ARII în toate ţă rile feudale existau la început adun ă ri generale ale ţă rii. dieta ungar ă etc. A ş a erau în Apus : statele generale. dreg ă torii ajung s ă înl ă ture complet pe feudali. a Camerei Lorzilor şi a Comunelor în Anglia. iar în R ăsărit dieta sau seimul. o ş tenii ş i „ ţ ara" (adic ă micii st ă pîni de p ă mînt ş i eventual or ăş enii). Asemenea adunări generale ale ţării au existat şi în istoria ţă rilor romîne. de care regii trebuiau s ă ţ in ă seam ă . In secolul XVII. polon.

V (1952) nr. 146. forma rusească apusean ă . de care depindea viitorul ţă rii. P. o adunare a ţă rii In gen feudal. de care ne-am mai ocupat. de astă dată numai de boieri trimite soli. o dovede ş te numele dat de diac. la împ ă ratul.2p. D. la Badeu ţ i: „Strînsu-s-au vl ă dicii ş i boierii ţă rii la sat la Badeu ţ i. ca s ă trimit ă sol la împ ă ratul (turcesc) cu mare rug ă minte ş i plîngere. într-un sat lîng ă capital ă . P a n a i t e s c u. O alt ă adunare a ţă rii cunoscut ă în Moldova. se adun ă la Vaslui adunarea ţă rii. cit. A şadar adunarea. în „Studii". dup ă plecarea lui Petru Rare ş din ţ ar ă în fa ţ a n ă v ă lirii turce ş ti ş i a defec ţ iunii boierilor. în afara cet ăţ ii. 3 Gr. a nobilimii mari ş i mici. pe r ă spunderea întregii ţă ri. deci la cîrnp. a numelui dietei polone. Domnul convoac ă asemenea adun ă ri. l ă sînd la o parte adun ă rile elective ale domnilor. Ş i a ş a au ales dintre dîn ş ii pre Trifan Ciolpan. cînd turcii cer pentru întîia oar ă plata tributului de la moldoveni. P. în caz de plecare din ţ ar ă : In 1550 Ilie Rare ş „a adunat ş i a chemat pe to ţ i dregă 1 1938. să -i ierte. P. Mihul. In 1538. de l-au trimis sol în Suceava. seim. . Pe marginea folosirii izvoarelor cu pri vire la supunerea Moldovei la tributul turcesc. ed.352 p p . se strînge adunarea ţă rii într-un sat. Deci o adunarie convocat ă pentru o chestiune grav ă . se citeaz ă numele a 60 de boieri (actele dorrtne ş ti de atunci au ca martori vreo 20 de boieri în genere) ş i se adaug ă „ ş i al ţ ii to ţ i" 2. din toate 1 şi-au ales sfat. Acte moldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare p. Letopiseţul Ţării Moldovei. 34—35. Mai apoi. în care nu înc ă pea atîta lume. Bogdan. Pentru a se lua o hot ă rîre a ş a de grav ă . C ă avem a face cu o „diet ă ". Motivul adun ă rii marelui sfat al ţă rii era desigur raportul de drepturi între cei doi domni ai Moldovei. . adunarea clerului. de s-au sf ă tuit to ţ i ce vor face de acea nevoie ce le venise asupra.- la soimu" 1 . Actul eta dat în timpul unei adun ă ri. de se rugar ă de pace şi cerşură domn" 3. Ureche. şi denumirea adunării este „soimu". ş i de care trebuiau s ă r ă spund ă cît mai mul ţ i. 3. Cf. este cea din 1456. care este acela ş i cu al dietei polone.. ş i face pace. 1955. In actul dat de adunare jirin care se admite plata tributului ş i e trimis la sultan logof ă tul. p. 187—198.

au l ă sat domnia ş i s-au dus pen Ţ ara Le ş easc ă la Veneţia"2. cît şi în Moldova exista institu ţ ia feudal ă a marilor adun ă ri ale ţă rii. 166. f 1 .ş i are curtea la Bucure ş ti. In Ţ ara Romîneasc ă avem de asemenea cazuri în care se impune „adunarea ţă rii". In genere. Bucu- ~ Via(a feudală — c. în care arat ă motivele abdic ă rii sale: „au strlns boierii ş i ţ ara ş i le au dzis c ă nu poate s ă sature pîntecele turcilor f ă ră fundu. 8547 . Bucureşti. Bucureşti. Aceast ă adunare e amintit ă ş i de un francez de pe atunci. de l'union des P Ţ inces de Moldavie et duc de Valachie avec le vaivode pour la deffence «e la chrestiente contre le Turc. ed. dup ă pilda celui din Transilvania. p. a adunat st ă rile (Ies estats) din ţ ara sa" 4 . 1595. deci ei ziser ă numai cu b ă rb ăţ ie s ă . cei ce hot ă rau în aseCronica lui Eftimie.ş i ridice sabia asupra vr ă jma ş ilor" 3 . 23 eşti. Lyon. Astfel. Cronice moldovene ş ti înainte de Ureche. nu este nici o dovad ă ş i nu poate fi nici un exemplu din alte ţă ri feudale. adic ă adunarea celor trei clase sociale libere: clerul. ca s ă fi luat parte la adunare ş i oamenii dependen ţ i. rumîni. ■ 944. J859. Deci un str ă in face identificare între marile adun ă ri ale ţă rii din ţă rile romîne ş i „st ă rile". p. care constituiau st ă rile sau statele generale. vecini sau poslu ş nici. cit. Un alt caz de abdicare este a lui Petru Ş chiopul la 1591. la I. p. actul istoric al scutur ă rii jugului otoman în vremea lui Mihai Vite'azul a fost precedat de hot ă rîrea unei adun ă ri generale (1594) : Domnul „î ş i strînse to ţ i boiarii mari ş i mici ş i toat ă ţ ara ş i se sf ă tuir ă cum vor face s ă izb ă veasc ă Dumnezeu ţ ara cre ş tin ă din mîinile paginilor ş i dac ă v ă zur ă c ă într-alt chip nu se vor putea izb ă vi. cînd cu în ş el ă ciuni ş i laude" 1 . II.MARILE ADUNĂRI 353 torii ş i pe to ţ i cî ţ i erau mai de frunte ş i tot sfatul în gr ă dina de la Hu ş i ş i le-a spus multe cuvinte mincinoase. 76. * Discours de ce qui s'est passe en Transylvanie. cînd convoac ă adunarea ţă rii. p. Letopiseţul Ţării Moldovei. care o descrie astfel : „Domnul Ţă rii Romîne ş ti care. nobilii ş i or ăş enii. ed. Ş i luîndu-ş i dzua bun ă de la to ţ i. 47. Bogdan. 1891. Se ş tie c ă acest domn a plecat la Constantinopol ş i acolo s-a turcit. Ioanid. Din aceste date reiese că atît în Ţara Romînească. La aceste adun ă ri luau parte numai clasele privilegiate. Istoria Ţă rii Romîne ş ti (Cronica anonim ă ). 'Miron Costin. 13.

care angajau ţ ara întreag ă. P. de multe ori sînt pomeni ţ i la adun ă rile „ ţă rii" numai ei. mici st ă pîni de pămînt şi orăşenii. ca în alte ţă ri. alteori împreun ă cu „ ţ ara". erau în special hot ă rîri de pace ş i de r ă zboi. Atribu ţiile acestor adun ă ri. a stă rilor libere ş i privilegiate. PANAITESCU menea adun ă ri erau boierii . ci au r ă mas în forma de la început a unor adun ă ri de ocazii mari.354 P. Marile adunări din Moldova şi Ţara Romîneasc ă nu au evoluat spre o institu ţ ie parlamentar ă permanent ă . nici m ă car spre o diet ă regulat ă a nobilimii mari ş i mici. . pe lîng ă alegerea domnului.

Capitolul VI VENITURILE ŢĂRII ŞI ALE DOMNIEI .

mori. slujb ă la oaste. locuitorii ţării aveau obliga ţia de a presta diverse servicii. darea — prin care în ţ elegem atît birul cît ş i dijmele — la care erau obliga ţ i contribuabilii din ţă rile romîne. In decursul secolelor XIV—XVII obliga ţ iile fiscale ale locuitorilor ţă rii au suferit o serie de modific ă ri.Dup ă cum s-a mai ar ă tat. erau exploatate direct de domnie. domnul exercita asupra întregului p ă mînt al ţă rii un drept de dominium eminens. Astfel. avînd forma de tribut. Pe lîng ă toate aceste ei mai au obliga ţ ii de straj ă ş i paz ă . tributul cap ă t ă un aspect de impozit regulat de stat. atît cu caracter domenial (feudal) cît ş i cu caracter public. descoperirea ş i transportul infractorilor. domnului îi revenea o cotă -parte din produsele în natură ş i în bani. Din cauza insuficienţei izvoarelor e foarte greu de stabilit caracterul îndatoririlor fiscale în perioada întemeierii statului. s ă taie lemne. . din prestarea diverselor slujbe ş i din plata birului. constituie elementul de supunere a popula ţ iei fa ţă de domnie. Se pare c ă la început. Pe m ă sur ă ce statul feudal se înt ă re ş te. Pe lîngă dijmele din produse naturale. s ă coseasc ă fîn etc. deci o suzeranitate suprapus ă tuturor celorlalte st ă pîniri particulare. la frontiere ş i în interior. Numai unele din bog ăţ iile ţă rii. Din exploatarea producătorilor direcţi. cum era sarea din unele ocne. sînt obliga ţ i s ă fac ă diverse transporturi. Toate aceste obliga ţii reprezint ă o valoare economic ă ş i deci un venit domnesc. s ă fac ă iazuri. In general sarcinile datorate de locuitorii ţă rii constau din darea dijmelor din produsele naturale.

. CAZACU Prin acordarea daniilor persoanelor particulare — feudalilor laici ş i biserice ş ti — tributul devine rentă feudală . II. p. P a n a i t e s c u. s . 78. La 1385. Probabil c ă aceast ă separare a început cu mult înainte. I. Astfel. Sistemul de impunere reiese din documente. datorit ă obliga ţ iei de a pl ă ti haraciul Por ţ ii ş i dintr-o serie de alte cauze. Atîta timp cît domnii puteau considera ţara ca moşia lor. 257. astfel la 1525se dau Episcopiei din Buz ă u „g ă le ţ ile de la 170 de case". 248. dar fiind perceput ă cu anumite unit ăţ i de m ă sur ă numite cîble sau g ă le ţ i ea se nume ş te cîbl ă rit 2 sau g ă letârit. Rom. * Doc. darea va c ă p ă ta un nou aspect. la 1539 m ă n ă stirii R ă ncaciov „g ă le ţ ile de la 60 de case" etc. p. P. Ibidem. de la opt sate. p. Darea se ia în natur ă din cereale. la 1482 Basarab cel Tînăr concedă m ănăstirii Snagov : „c ă pe fiecare an s ă se aduc ă la sfînta m ă n ă stire din jude ţ ul Prahova. In Statutul F ă gă ra ş ului din 1508 se arat ă c ă darea se d ă în orz ş i în ov ăz 4 . Dknitrie Cantemir vorbe ş te de un buget personal diferit de visteria ţă rii ş i de haraci. voi. orz sau ovăz.. 100. p. op. la 1530 m ă n ă stirii Cotmeana „g ă le ţ ile de la 200 de case". 208 ele. Este una din d ă rile în natur ă despre care Cîblăritul iii ui aflăm din primele acte din Ţara Romîneasc ă . atribuindu-ş i lor personal ş i curţii anumite venituri.. Dan I d ă ruie ş te m-rii Tismana grîul din jude ţ ul Jale ş ului. 325. cit. opt cable de grîu. I. Ibidem. 39. p. Atunci cînd ţă rile romîne vor c ă dea sub st ă pînire turceasc ă ş i se va impune plata haraciului. De la un timp. domnii au început s ă despart ă bugetul de venituri ş i cheltuieli.. 190.358 A.B. ci să -1 trimit ă " '. XVI.. p 91."" bugetul personal al domniei se confunda cu visteria ţă rii. priv. In Sta1 2 3 4 P. Ş t e f a n M e t e ş . ist. voi. p. p. p. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. opt de orz din satele care vor fi supuse m ă n ă stirii" 3. . acela de tribut fa ţă de cotropitori. Documentele timpului ne arată că darea se percepe din grîu. Cu timpul ţ ara înceteaz ă de a mai fi sub st ă pînirea superioar ă (dominium eminens) a domnului şi toate contribuţiile făcute de locuitorii ţării se transform ă în impozite. „patru sute de cable (g ă le ţ i) în fiecare an ş i cine va fi cîblar s ă nu mai întrebe.

adic ă cei care au 4 vite de plug dau o cabla de grîu ş i 1. 249. în art.525 litri. cei cu dou ă vite dou ă ferdele (adic ă jum ă tate de cabla) de grîu ş i trei ferdele de ov ă z .5 ferdele de ovăz. avînd aceleaşi baze de impunere ca ş i birul. op.849. este o dare de reparti ţ ie. cabla de Golha 30. adică contribuabilul -care are 4—6 vite de jug. 4 al Statutului din 1560 se dispune c ă toamna fiecare iobag de la fiecare cas ă d ă o cabla de grîu ş i o cabla de ov ă z 1.. 19. capul familiei ar fi obligat s ă dea cîte o cabla de grîu ş i una de orz ş i de ov ă z. Ins ă acest lucru pare îndoielnic. Deci acum g ă letă ritul. Studii ş i documente. Faptul c ă atît Statutul din 1560. In general privilegiile ş i statutele din evul mediu sînt destul de lapidare ş i nu dau detaliile de aplicare a unor dispoziţii iprezumîndu-le cunoscute. cei cu o singur ă vit ă o ferdel ă de grîu ş i 1. Cu timpul cîbl ă ritul sau g ă let ă ritul se transform ă în bani. adic ă pentru magazia de grîu a domnului. care este un fel de continuare a Statutului. p. „Caput" unitatea impozabil ă la cîbl ă rit este aceea ş i ca ş i la bir. ca ş i birul. De aici am putea deduce c ă ş i cîbl ă ritul. tutui F ă g ă ra ş ului din 1508 se arat ă c ă aceast ă îndatorire o are unitatea impozabil ă „caput" . r„ . V.. nu indic ă în mod necesar c ă simpla posesiune a unei case justifică un impozit eminamente domenial ş i agrar.VENITURILE ŢARII 359 . Sistemul de impunere al cîbl ă ritului se baza pe vitele de jug. I o r g a . cîbl ă ritul este calculat dup ă acelea ş i criterii ca ş i birul 2 .. Dup ă Bezobrazov în Peninsula Balcanic ă cabla întrebuin ţ at ă era de 34. In Urbariul Făgăraşului din 1680. consider ă m ultima solu ţ ie mai aproape de realitate.56 litri. se •a pentru jicnit ă . N. Pe vremea lui Constantin Brîncoveanu el e caracterizat astfel : „rînduiala g ă le ţ ii s ă fie pentru cheltuiala la j ă cni ţ i. 354. Criteriile de impunere la ambele d ă ri sînt acelea ş i. ' Ş t e f a n Mete ş . un ug po 10 ug s ă dea fiecare sat pe sama lui" 3. cît ş i alte documente pun cîbl ă ritul în leg ă tur ă cu casa. Cubulus saxonicus are 92. Cabla este o unitate de capacitate.. Ar reie ş i c ă darea se ia de la fiecare cas ă . dar " Ş t e f a n M e t e ş.5 ov ă z. Contribu ţ ii nou ă la istoria romînilor din Ţ ara f ă g ă ra ş ului. cit. p. Cum pe atunci existau şi în alte ţări impozite asem ănătoare cu cîblăritul. p.

I o r g a. Astfel. Multă vreme nu s-a putut stabili care era obiectul impunerii acestei d ă ri. . în „Anuarul Institutului de istorie naţională". s D. Se vede însă 1 M. p. domnul ordon ă s ă se încasieze : „5 potronici de ughi pentru sulgiu ş i ili ş " 4 . p. de un ug pe ]0 ug s ă dea fiecare sat pe sama lui" 5 . Studii şi documente. Pro d a n . în orice caz se poate vedea c ă în con ţinutul acestei no ţiuni intră gră un ţele. II. 495. 4 N. 251. II. Ar p ă rea c ă în sfera no ţ iunii de ili ş intr ă nu numai gr ă un ţ ele ci ş i carnea . deci se vede clar ev. V. p. Precizarea se face într-o porunc ă a lui Constantin Mavrocordat din care se vede c ă în no ţiunea iliş carnea nu intra. darea corespunzătoare este ilişul. 461 2 Ibidem. Un argument peremptoriu a fost acela invocat după un document din 1718 care este o „socoteal ă de tot ili ş ul de gr ă un ţ e ş i de carne ş i de banii ce s-au luat pentru treaba ostiilor împă r ă te ş ti anul acesta". Pentru Moldova. XV citim deseori scutiri de acest fel : „nici iliş să nu dea"'1 sau: „nici iliş să nu pl ă teasc ă" 2 . CAZACU nu se mai ia în natur ă ca mai înainte. Despre iliş în Transilvania. darea exclusiv pe cereale este numai iliş ul. p. ci în bani. deci cerealele.a. Documente înaintea lui Ştefan cel Mare voi. In privilegiile de imunitate din Moldova din sec. 361—373. Cluj. atît doar c ă în Ţ ara Romîneasc ă el este mai mare. In urm ă s-a ară tat c ă cuvîntul iliş este de origine maghiară ş i care în latina medievală ard/elean ă se traducea cu annona.. în Moldova la acela ş i total în loc s ă se înmulţ easc ă cu zece ughi se înmul ţ e ş te cu 5 potronici. 354. adic ă darea pe cereale în favoarea regelui 3 . Ş tim c ă darea pe carne era sulgiu. 5 N. Pe de altă parte e interesant s ă observ ă m c ă porunca de mai sus a lui Mavrocordat seam ă n ă cu porunca lui Brîncoveanu pentru cîbl ă rit : „rînduiak g ă le ţ ii s ă fie pentru cheltuiala jicnitei. C o s t ă c h e s c u . calculîndu-se dup ă totalul birului datorit c ă tre stat.360 A. 208. Dup ă cum se vede. I o r g. la totalul în ughi al birului datorit se d ă o sum ă de zece ori mai mare pentru cîbl ă rit. VIII.. în secolele XVII—XVIII darea se ia exclusiv în bani în ambele ţă ri. Anciens documents de droit roumain. Se în ţ elege de la sine c ă e vorba de o dare care putea s ă fie dat ă sub o form ă oarecare în natur ă sau s ă fie transformat ă în bani ş i evident atunci trebuia s ă se pl ă teasc ă. p.

Documentele Ţă rii Romînesti. totu ş i vedem c ă la 1533 ţă ranii sînt obliga ţ i s ă pl ă teasc ă asprii. . cît ş i Cantemir ne spun c ă ace ş tia aveau îns ă rcinarea s ă adunie grîul din ţ ar ă ş i s ă -1 pun ă în magazii 1 . De ş i în actele cu privilegii din secolul XVI. Ei sînt pomeni ţ i în secolul XVI'■■ . Faptul că în sec. aceast ă obliga ţ ie mai este pomenit ă . Ca s ă aib ă dreptul s ă strîng ă griul trebuia s ă existe o dare anumit ă ş i excluzînd pe cele cunoscute. Descrierea Mol dovei. Din aceasta se în ţ elege c ă în general to ţ i ţă ranii aveau obliga ţ ia de a cosi "finul pentru nevoile curţii domneşti. I. este numai o presupunere c ă lucrurile se petreceau la fel ş i pîn ă atunci. ili ş ul din Ardeal. P. Ureche. aceea de a nu cosi fîn 2 . 91. Considerăm că în epoca feudală sistemul şi obiectul acestei d ă ri a fost cam acela ş i în cele trei provincii. XVIII cîblă ritul din Ţ ara Romîneasc ă se fixeaz ă dup ă acelea ş i criterii ca şi ilişul în Moldova.„. p. p. P. se calcula dup ă aciellea ş i norme ca ş i cîbl ă ritul din Ţ ara Romînească nu constituie o dovadă asupra criteriilor folosite în Moldova. Se mai ş tie c ă în Moldova erau dreg ă tori îns ă rcina ţ i special cu perceperea d ă rii în cereale — jitnicierii.132. In privilegiile de imunitate din sec. E greu s ă determin ă m care era cuantumul datorat de contribuabil şi care erau criteriile de impunere. dac ă contribuabilii respectivi erau obliga ţ i s ă coseasc ă anumite întinderi de p ă mînt sau un anumit num ă r de zile.. 81. f ă r ă s ă existe mari diferen ţ e între ele. P a n ai te seu. p. De asemenea. etc. Din privilegii se mai poate vedea în oe mod se executa aceast ă presta ţ ie. D. C a n t e m i r .. Letopise ţ ul. 70.P. p. . atît Ureche. deşi cuantumurile lor diferă. în Ţ ara Romîneasc ă întîlnim deseFînăritul ori o scutire specială acordată ţăranilor de pe domeniile mănăstireşti. r ă mîne stabilit c ă singurul impozit al c ă rui obiect nu se cunoa ş te s ă fie acela pe care îl administrau jitnicierii.VENITURILE TARII 361 că la sfîrşit. XV. m . 160. ' G r . cînd ilişul şi cîblăritul se luau în bani sistemul de impunere era acela ş i. faptul c ă annona.

după aceleaşi criterii ca şi cîblele din cereale. în atribu ţ iile c ă ruia era şi aceea de a strînge grîul de acolo pentru trebuinţele curţii domneşti8. obliga ţ ia de a cosi fîn apare pentru prima oar ă în privilegiile lui Ş tefan cel Mare din 1466. 482. XVI. 376 . In Moldova obliga ţ ia de a cosi ffn r ă mîne ca simpl ă presta ţ ie ş i nu se transform ă în dare. obliga ţ ia de a cosi fînul de pe domeniul domnesc se transform ă cu timpul într-o dare care constă din o cîblă de fîn. voi. 499. fiind ş tiut c ă tîrgurile cu ocoalele lor fac parte din acest domeniu 7. p. Ibidem. Descrierea Moldovei. adic ă pe teritoriul mo ş iei domne ş ti. Doc. p. p. Ilfov) 2 iar m ă n ă stirii R ă ncaciov „8 vecini pentru fîn" 3. p. II. D. ist. I. priv. La 1623 Ş tefan Tom ş a porunce ş te comi ş eilor de la Piatra „care merge ţ i cu slujba domniei mele pentru fîn" s ă lase în pace hotarele m ă n ă stirii Pîng ă ra ţ i iar la 1632 Alexandru Uia ş porunce ş te comi ş eilor de la Hu ş i „care vor face fînul domniei mele acolo la tîrg" s ă lase în pace satele Episcopiei Hu ş ilor 6 . p. De altfel Cantemir scrie c ă o parte a domeniului domnesc care era Brani ş tea (de la Bohotin) era sub obl ă duirea direct ă a marelui comis. O întîlnim repetată ş i oarecum precizată în documente mai tîrzii. 500 Ep. p. 95 . IV. adic ă o dare asem ă n ă toare cîbl ă ritului de cereale. 80. 71.362 A. CAZACU de fîn 1 iar la 1536 vedem c ă se concedeaz ă m ă n ă stirii Snagov fînul de la acele 100 de case (din jud. Bogdan. 257. Deci în Ţ ara Romîneasc ă . M e l h i s e d e c . p. 216. In alte acte de mai tîrziu se vorbeşte de „găleata de fîn"4. B. C a n t e m i r . prin care se scute ş te un sat din Roman de aceast ă obliga ţ ie 5 . V. De aici ar reie ş i c ă este vorba de cositul fînului pe ocina domneasc ă . Rom. JOS Ibidem. voi. Documentele lui Ş tefan cel Mare. I. Ibidem. p. XVII. 129. p.. Se înţelege că de la o vreme obliga ţ ia de a cosi fîn se transform ă în obliga ţ ia de a da o g ă leat ă cu fîn pentru fiecare cas ă . Cronica Hu ş ului. în Moldova. Ibidem.

P a n a i t e s c u . Lucrul cel mai greu este de a stabili cuantumul la care erau impuşi contribuabilii. el cere ca to ţ i cei care pasc oi sau porci pe p ăş unile de la munte sau vîneaza pe ş te în apele de munte s ă pl ă teasc ă gor ş tin ă 2 . în ţ elegem c ă gor ş tin ă este o dare care se percepe după oile şi porcii ce pasc în munţi sau dealuri. XI. Silviu Dragomir. In „Descrierea Moldovei".VENITURILE ŢARII ' 363 Darea asupra oilor era propriu-zis venitul primit de domn dup ă turmele ce p ăş teau pe teritoriul ţării. deci nu sînt dou ă sisteme de impunere diferite. „Anuarul Institutului din Cluj". Cantemir vorbe ş te de decima sau dijma de oi. Dup ă cum se ş tie aceasta Oieritul P. sub annona misalis. . Intr-o scrisoare a lui Neagfoe Basarab c ă tre bra ş oveni. evident c ă ea reprezint ă o cot ă -parte din num ă rul de oi pe care îl are contribuabilul. Valahii în Serbia. deci după turmele transhumante. Astfel se pomene ş te stînitul ş i gor ş tina. 2186 ş i 291. Din moment ce darea este denumită vam ă . Aceasta nu înseamn ă c ă darea n-a existat ş i înainte. 247. Gr. 52. care înseamn ă munte sau deal. Vama oilor era pomenită pentru prima oară în hrisovul lui Mircea cel Bătrîn din 1389 pentru satul Jiblea '. Termenul este incert pentru c ă dijmele nu sînt totdeauna a zecea parte dintr-un num ă r . 3 ' Vezi Du Cange. I. p. 1922. în ţă rile din apus ş i chiar în Serbia e pomenit ă decima minor ă sau dijma mic ă 4. p. P. Este interesant îns ă de observat c ă în Moldova nu se pomene ş te de vam ă . ci se aplic ă un singur sistem de impunere pentru toate felurile de cre ş tere a oilor. ci numai de gor ş tin ă . Hu rm u z a k i . Dar paralel cu aceast ă dare care pare a fi impus ă numai popula ţ iei satelor mai întîlnim pomenite ş l alte d ă ri asupra oilor. 534 documente slavo-romine. p. In Moldova. prima ş tire pe care o avem asupra oieritului este socoteala de toat ă gor ş tin ă de oi f ă cut ă de Petre Ş chiopul la 1591 3 . 221. ş i c ă supu ş ii bra ş ovenilor î ş i p ăş teau oile în mun ţ i. Dat fiind c ă cuvîntul gor ş tin ă vine de la cuvîntul slav gora. T o c i l e s c u . Documentele Ţă rii Romine ş ti. Romînii din Serbia pl ă tesc dijm ă mic ă la fel ca ş i romînii din Transilvania.

E interesant îns ă faptul c ă în secolul XVII. Zeciuiala este pomenit ă vama din porci. II5. Documentele Ţă rii Romlne ş ti. ea este din porci men ţ ionat ă pentru prima oar ă în hrisovul lui Mircea cel B ă trln din 1389 4 . 4 P. XXV/20. D o b o ş i. St. iar desetin ă sau vama se lua probabil din porcii din gospod ă rii. un act din 1633 confirmă acela ş i cuantum pentru oile de pe p ăş uni particulare 3 . In documentele /vechi din Ţ ara Ro mîneasc ă ală turi de zeciuiala din oi. aceea ş i obliga ţ ie e pomenit ă ş i ca gor ş tin ă 5 ş i ca desetin ă adic ă zeciuiala 6 în primele documente de imunitate ap ă rut ă în aceast ă ţ ar ă. op. Gor ş tin ă se percepea probabil din porcii îngr ăş a ţ i cu jir în p ă duri. . I. In Moldova. E posibil s ă fi existat o diferen ţă între cuantumul perceput pentru fiecare din aceste feluri de culturi. consider ă m c ă ş i aici se lua aceea ş i cot ă ca ş i în Moldova. 52 s M. p. în hrisoavele de scutire din Ţ ara Romîneasc ă în locul termenului de vam ă se introduce termenul gor ş tin ă. p.364 A. 517 ' Ibidem. M-rea Strehaia. Conumeratio quinquagessimae nobilium. II. adică una din 50 o i 2 . Pe de alt ă parte oile nu se înmul ţ esc atît de repede ca porcii ş i albinele de la care atît la noi cît ş i în ţă rile învecinate se ia dijm ă mare adică 10%. VIII/1. p. XVII. Intre cei doi termeni se pare c ă exista o deosebire. Bucure ş ti. ' A l . 34. P a n a i t e s c u . Hurmuzaki. CAZACU reprezint ă numai cinci oi dintr-o sut ă sau patru oi ş i doi miei '. 251. 3 Ibidem. P. Govora. 1. " ■ Arh. cit. C o s tă eh eseu.. p. 492. ms. E firesc deci ca şi darea pe oi din Ţ ara Romînească şi Moldova să nu difere de darea plătită în Transilvania care îndeob ş te poart ă numele de quinquagessiraa. în actele din Ţ ara Romîneasc ă termenul de vam ă este înlocuit cu cel de gor ş tin ă ş i avem dou ă documente din care se vede c ă în Ţ ara Romîneasc ă la 1647 s-a luat quinquagessima. 326. Deşi nu cunoaştem documente din Ţara Romînească în care să se menţioneze precis cota de iporci luat ă de domn. f. Datul oilor. p. Men ţ iunea din privilegiile moldovene arat ă destul de limpede care era cuantumul ce se lua din porci. In sec. citate incomplete.

. Situa ţ ia se precizeaz ă printr-o serie de hrisoave din sec. 250. 3 ' Doc. la 1502 m ă n ă stirii Govora i se d ă patru burAlbinăritul ş i 1 P. e probabil c ă între alte d ă ri în natur ă exista ş i o dare asupra brînzei. I. 90. din stupi" de la ni ş te b ă l ţ i. p. asupra acestei d ă ri nu avem date suficiente. Aceasta se confirm ă ş i prin hrisoavele din 1577 prin care Alexandru Mircea dăruieşte mănăstirii Viero ş i dijma din stupii satelor C ă pit ă neni ş i Poenari 3 ş i din 1667. dovedindu-se astfel c ă aceast ă obliga ţ ie a existat. astfel la 1524. B. La începutul sec. 81. p. s * Acad. priv. p. într-un hrisov din 1474 al lui Radu cel Frumos se vede c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă albin ă ritul era o zeciuială. * Ibidem. 35. prin care Radu Leon d ă o scutire de aceea ş i dijm ă m ă n ă stirii Crasna 4. ist. XCIV. care difer ă ş i este men ţ ionat ă aparte de albin ă rit. în Ţ ara Romîneasc ă apare o dare asupra mierii ş i cerii. I. II. P. IV. domnul dăruie ş te Căşerîtul şi dijma între altele m ă n ă stirii 12 bur-dufe de brînz ă din brînză ş i 12 ca ş cavaluri 5. 92. p. P. C o s t ă c h e s c u .. domnul concedează mănăstirii Dealului „să ia zeciuială. m ă n ă stirii Arge ş ului i se d ă c ăşă ritul din jud.. Al. Rom. In hrisovul lui Vlaicu Vod ă din 1374 privind mănăstirea Vodiţa. p. 287. p. 126 etc.. Ş tefulescu. . Schitul Crasna. M. cit. Rom. p. op. op. 39. P a n a i t e s c u. P. Mai tîrziu în hrisovul m ă n ă stirii Snagov (1408—1418) Mircea cel B ă trîn scute ş te satul Ciulni ţ a de obliga ţ ia de a da brînzeturi6. 55. XVI. XVI. Documentele Ţă rii Rominesti.VENITURILE ŢARII 365 Albinăritul are aceeaşi vechime documentar ă ca vama oilor ş i a porcilor 1 . P ă dure ţ . această dare este idenumită dese-tin ă adic ă zeciuial ă 2 . In Moldova. cit. XVII. Pan ai t e s e u . 79. Prima diferen ţă se pare c ă este aceea c ă albin ă ritul sau desetina de albine se încasa dup ă stupi. Desigur cele donate f ă ceau parte dintr-urr venit domnesc. I. pe cînd darea de miere ş i ceară se percepea din aceste produse..

ca ş i vin ă riciul . 2 Ibidem. e posibil ca ş i c ăşă ritul domnesc s ă fi fost dublu celui boieresc. ' Ibidem. XVI. dar ceea ce e important e faptul c ă ni se explic ă ce e c ăş eria.ş i ia c ăş erie de pe muntele Buceci de la stîn ă dou ă ca ş uri". Rom. tot a ş a a existat un căşărit sau stînit domnesc şi altul boieresc. Domnii ţă rilor noastre luau d ă ri speciale de la viile ă Vinăriciul contribuabililor. 37. V. P. Cîteva documente ne arat ă c ă în aceast ă privin ţă existau două criterii de impunere. voi. 167. 191. Documentele Ţă rii Romine ş ti. 47.schimb se cunoa ş te mai tîrziu strunga care poate fi acela ş i lucru ca ş i c ăşă ritul. p. P. voi. CAZACU 3ufuri de brînz ă ş i 16 ca ş cavaluri '. Documente moldoveneşti. 156. p. P a n a i t e s c u. p. priv. 287. op.366 A. I. p. cit. I. 4 P. C o s t ă c h e s c u . Intr-un hrisov din 1578 se d ă volnicie unui jupîn din Capha „să . In Moldova nu se pomene ş te de o dare de acest fel. Br ă ila 3 . Intr-un act din 1577 Alexandru Mircea •d ăruie ş te m ă n ă stirii Viero ş i dijma de brînz ă din satele C ă pit ă neni ş i Poenari 2 . P a n a i t e s c t i . adică se lua a zecea parte din producţia contribuabilului. iar la 1584 Petru Cercel d ă ruie ş te Episcopiei Buz ă ului dijma de ca ş caval de la preo ţ ii de sat din jud. 181. Darea e paralel ă .p. 49. . dup ă cum a existat un vin ă riciu domnesc ş i altul boieresc. voi. E drept că în ambele acte se vorbeşte de drepturi ale unor particulari. Ar urma de aici c ă primul criteriu de impunere era dijma. . B. 285. ist. etc. Dacă vinăriciul domnesc era dublu fa ţă de vin ă riciul boieresc. p. Se vede c ă dania era centralizat ă în jude ţ e. p. p.. " P. 15. p. In acest caz el ar fi de patru ca ş uri. IV. p. ca ş cavale sau burdufuri de stîn ă. Cuantumul care se dădea domnului e uşor de aflat. vol. Este evident c ă vin ă riciul este 1 Doc. I. adic ă o dare ce se ia de la stîni. I. în . 5 M. într-un hrisov din 1487 Vlad C ă lug ă rul d ă ruie ş te m ă n ă stirii Snagov „ca s ă le fie vin ă riciul de la Podgorie cit este zeciuiala domnească de la vinul din satul Cernăteşti oricît este hotarul Cern ă te ş tilor să -1 ia c ă lug ă rii" 6 . Primul act din Ţ ara Romîneasc care men ţ ioneaz ă acest venit este din 1389 4 iar primul privilegiu din Moldova dateaz ă din 1429 5 .

2. Din aceste documente se vede clar c ă perperitul este o tax ă pe produse comercializate. fie.. p. de ş i cu timpul nu se mai da în natur ă . Doc. adic ă zeciuiala din vin '. B.. III. P. cit. Op. I. El este destul de clar definit în actele cu o dată posterioară. p. de la mei. cit. Rom. I. ci numai de pregătirea unui produs In vederea comercializ ă rii. cum ar fi v ă dr ă ritul ş i pogon ă ritul. priv. m ă n ă stiri ele s ă pl ă teasc ă perperii c ă lug ă rilor de bute un perper"3. ist.VENITURILE ŢARII 367 zeciuiala domnească. ci în bani. de car >patru aspri.64. voi. P a n a i t e s c u. 1 M. I. Ş i iarăşi orice vase vor ajunge pe Dunăre ca să treacă pe vama sf. 286. II. intr-un hrisov din 1505. p. Acela ş i lucru se poate spune ş i de vasele care ajung pe Dun ă re s ă treac ă pe la ocina m ă n ă stirii Cozia sau pe orice alt loc de pe teritoriu] domnesc.. de povar ă pe cal doi aspri" 4. 25. el nu trebuie confundat cu alte d ă ri de mai tîrziu. 41 . p. adică a zecea parte din producţia viei. se concede m ă n ă stirii Cozia perperii: „ Ş i perperii ce vor fi de car de pe ş te sau de bute cu vin sau fie ce se vinde pe ocina sau la b ă l ţ ile sfintei m ă n ă stiri. op. Aici nu mai e vorba de vînzare. Vin ă riciul domnesc se percepe de la toate viile . Ibidem. Gr. p. voi. I. C o s t ă c h e s c u . XVI. "' P. voi. Astfel. 185. fie c ă ele se preg ă tesc in vederea comercializ ă rii Un act din 1502 f ă r ă s ă arate c ă darea este perperitul dispune : „ ş i la acele b ă l ţ i cine va c ă ra cu corabia (pe ş tele). că aceste produse se vînd într-un anumit loc. ibidem voi. Aflăm Perperitul pentru prima oară de existen ţa acestei d ă ri din hrisovul din 15 ianuarie 14672 al lui Radu cel Frumos.fot părpărul de la grlu. Documente slavo-romîne dela muntele Athos. N a n d r i ş.. de maja 15 aspri. de corabie 30 aspri. voi.. şi de la orz" 5 prin urmare darea se percepea ş i la vînzarea de grîu ş i de orz. o tax ă de care se pomeneşte în Ţara Romînească. . Intr-un act al lui Matei Basarab dat la 1649 se vorbe ş te de . Este o dare indirect ă . 14. In Moldova acest cuantum se constat ă ş i mai u ş or pentru c ă darea se nume ş te desetin ă .

CAZACU In privilegiile din Moldova nu se pomene ş te de o asemenea dare. adic ă de piatra de cear ă . cit. o dare asem ă n ă toare perperitului pentru c ă se percepe de la vinul comercializat '. op. per cepută în cear ă de albine pus ă in forma Camăna rotund ă de piatr ă . I. A. Cam ă na este o dare în natur ă . la 1451 m ă n ă stirea Moldaviţ a este scutit ă „s ă nu dea din casele sale din Suceava.368 A." „nici cear ă s ă nu dea" 4 . ei au voie de la noi să -i ia toat ă b ă utura ş i s ă ia de la acel om 20 de zlo ţ i" 3 . Foarte tîrziu se citeaz ă leul de bute. XVII. p. m ă cel ă rii. ci ş i de la proprietarii de case din tîrguri. 291. op.P. voi. Baia. ' M. XLVII/£88. cit. de ş i o topesc ş i probabil fac lumin ă ri 6 . de la acei locuitori care aveau la oraşe întreprinderi produc ă toare de venit : crî ş me. de o anumit ă m ă rime ş i avînd o anumit ă greutate. pentru fiecare poloboc de vin adus cu carul la iarmaroc. adică meseria ş i care întrebuin ţ eaz ă ceara. B o g d a n . II. Cam ă na se percepe de la tîrguri. Aceast ă dare se percepea de la populaţia de la oraşe.R. Documentele de la Ş tefan cel Mare. s Academia R. Se vede deci c ă se încasa de la cîrciumi. Dînd m ă n ă stirii Moldaviţei ceara de la cîrciumile din Baia. p. II. Suceava ş i Roman. 3 I. dou ă cîrciumi mari. ist. voi. p. p. 1 .. Astfel. Rom. III. 141 .. Mai explicit apare în documentul lui Ş tefan cel Mare din 1458. C o s t ă c h e s c u . B ă l a n . 17. op. C o s t ă c h e s c u . doi cojocari.. 397. V Doc. s ă adune c ă lug ă ri ceara pentru m ă n ă stire" 2 . cojocarii ş i altele Darea e pomenit ă pentru prima oar ă în Moldova la 1449 cînd domnul de atunci d ă ruie ş te m ă n ă stirii Probota „s ă fie de la noi m ă n ă stirii noastre toat ă ceara din Tîrgul Frumos cîte circiume se vor faoe în Tîrgul Frumos.. Se T. domnul porunce ş te : „ ş i cine vrea s ă fac ă crî ş m ă ş i nu se înscrie în catastiful c ă lug ă rilor. 377. doi mesercei şi doi voşcinari.... pentru casa lui de pe uli ţ a nou ă" 5 . Documentele de mai sus sînt date pentru : Tîrgu Frumos. iar la 1528 popa Luca din Cetatea Sucevei este scutit „s ă nu dea piatr ă de cear ă .. Cu atît mai mult se în ţ elege de ce la 1610 vedem scuti ţ i de cam ă na. a M. II. Dar cam ă na nu se ia numai de la cîrciumi.. cit. priv. p.

voi.. cinci bani de oaie sau capr ă . Studii ş i documente. Bac ă u. 19. Me t h i s e d ec. Tîrgu Ş iret ş i Hu ş i 1 . Documentul de mai sus aminte ş te privilegiile de concesiune a coman ă ritului din Mdldova ş i ne sugereaz ă c ă în Ţ ara Romîneasc ă contribuabilii acestei d ă ri erau aceia ş i ca ş i în Moldova. XVI. 275 şi E p. * N. trei oc ă . I I . horilca care vine de sus sau de jos doi zlo ţ i ş i doi bani de cof ă . p. ca dare se percepea din ora ş e. B. I I . p. 49.Viaja feudal ă .VENITURILE ŢARII 369 mai cunosc documente referitoare la cam ă na pentru Tîrgu Neam ţ . O dovad ă tîrzie în acest sens este porunca dat ă de Brîncoveanu la 1695 s ă se încaseze c ă m ă n ă ritul de la cîrciumi 4 . mesericii care taie vite trei potronici de vac ă . N. V. I. 3 3 3 . voi.. Condica de porunci a Sui Constantin Brincoveanu. de butea de vin ce se vinde. Pe de alt ă parte într-un document din 1644 se pomene ş te de un oarecare Ion paharnic fiu al lui Isar c ă minarul. Condica de porunci a lui Mavrocordat. Ş i în Ţ ara Romîneasc ă pare s ă fi existat o dare identic ă . de bl ă nar ş i de cojocar doi ughi ş i r ă sura ş ase potronici 2 . Vezi I. Rom. Dac ă corobor ă m aceast ă informa ţ ie cu hrisovul lui Mihnea Turcitul din 1588 putem trage concluzia c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă c ă m ă n ă ritul este tot atît de vechi ca ş i în Moldova. I o r g a. din actul dat la 1588 de Mihnea Turcitul m ă n ă stirii „din jos de Bucure ş ti" prin care se concedeaz ă „de la ora ş ul domniei mele din Tîrgovi ş te ş i cîte un cîntar de cear ă " 3 . 8547 . 24 . B o g d a n . doi bani de miel. Studii ş i documente. de c ă ldarf* de horilc ă (rachiu de cereale) doi ughi ş ase potronici r ă sura (supratax ă în favoarea acelora care o încasau). Prin urmare în Ţ ara Romîneasc ă ceara. ' Doc. VI. la 1740 cuantumul datorat e stabilit foarte precis : de la cîrciume mari ş i-mici cîte doi bani de vadr ă de vin si de mied. o prim ă indica ţ ie în acest sens ar fi men ţ iunea. ist. p. ceea ce ar fi o dovadă că darea camenei exista în Ţ ara Romînească la începutul sec. 345. p. V.. XVII de vreme ce exista dregătorul însărcinat cu perceperea lui. Cronica Romanului. I o r g a. 1 a p. p. 219. priv. Documentele de la Ştefan cel Mare. Cu timpul aceast ă dare se transform ă în bani.c. 376.

A. în vaci ş i oi. XVI află m trei men ţiuni asupra d ă rilor luate „oie de vară ".P. iar în cele din Ţ ara Romîneasc ă în sec. Cu toate c ă nu putem aprecia cuantumul luat de la contribuabili din aceast ă dare. XVI 3. op. Cum se constată din privilegiile de imunitate. Doc. Sulgiui I. VI. p. la 1627 Miron Barnovschi a dat poruncă ca satul Toporoiţii „nici sulgiu pentru vaci nici pentru oi s ă n-aib ă a da" 5 . oaia de toamn ă reprezentînd o valoare de 1 000 de aspri. Relaţiile Ţării Romîneşii cu Braşovul. 262. . dar nu se poate ş ti dac ă toate aceste animale erau luate pentru sulgiu 8.. 60. 582. p. Surete ş i Izvoade. Ibidem. 329. Se pare c ă aceast ă dare era perceput ă numai de la ţă rani. p. B.370 A. XVI. p. Darea ca atare este men ţionată în documentul din Moldova în sec. la 1586 în Moldova luîndu-se pentru sulgiu vaca unui neme ş . iar în Ţara Romînească la 14962. G h i b ă n e s c u .. domnul ordon ă s ă i se pl ă teasc ă un taler sau s ă i se lase un om pentru lucru 7. XVI. priv. M. Primul sulger esfe men ţ ionat in Moldova la 1456'. II. XVI. Rom. voi. astfel. III. iar la 1667 Radu Leon. cit. p. p. 189. darea este perceput ă în natur ă . Gh. V. XVII 4 . CAZACU Dac ă judec ă m dup ă datele cînd apar în documente dreg ă torii îns ă rcina ţ i cu administrarea acestei d ă ri. „Descrierea Moldovei" a lui Cantemir ş i alte date privind Ţ ara Romîneasc ă ne dezv ă luie c ă vitele de sulgiu se luau pentru hrana cur ţ ii domne ş ti ş i pentru oastea de la curte. priv. ist. Dimpotriv ă . Doc. 105. constat ă m c ă sulgiul este foarte vechi. astfel. am fi înclina ţi s ă credem c ă mai degrab ă ar putea fi vorba de oierit. ş i în fine „boul de iarn ă "..R. „oie de toamn ă ". C o s t ă c h e s c u . în Ţ ara Romîneasc ă scute ş te poslu ş nicii m ă n ă stirii Crasna de oaie saca de sulgiu 6 . de pild ă . Bogdan. 329. voi III. Nu ş tim care era cuantumul de animale luate de la sate. Dup ă o copie de la Institutul de istorie al Academiei R. într-un fragment de socoteli din Ţ ara Romîneasc ă de la sfîrş itul sec. A. Rom. Ibidem. ist. voi.

320 Zecimala din peşte . 168 ş i vo!. ^„ . p. voi I. ' Doc. XVII. 82. : Din privilegiile moldoveneşti se vede că domnii primesc venituri din pesc ă rii. Ţării Romîneşti. ' Ibidem. Acela ş i lucru reiese ş i din alte acte din 1534 ş i 1587 5. . I... la 1502 Tismanii i se concedeaz ă „s ă ia din zece pe ş ti unul. p Î81 'Ibidem. P a n a i t e s c u . Trebuie s ă men ţ ion ă m c ă . ce va fi partea domneasc ă " 3 . I. Aceasta reiese mai întîi din faptul c ă el concedeaz ă numai drepturi de acest fel ş j apoi dintr-un act din 1608 prin care ordon ă stolnicilor s ă nu aib ă nici un amestec cu balta G ă le ţ uiului „pentru c ă nu este ia Dun ă re ci la cîmp" 6 . p. De altfel aceasta se confirm ă prin acte din secolul urm ă tor. voi. p 36. dup ă toate aparen ţ ele. Doc. j- f Venitul domnesc din pesc ă rii este mentionat în unul din primele hrisoave ' . De aici se vede c ă înc ă de la început în Ţ ara Romîneasc ă domnul se considera ca st ă pîn al apelor mari cum e Dun ă rea ş i în aceast ă calitate avea venituri din exploatarea pesc ă riilor.VENITURILE ŢARII 371 „ . Excep ţ ia ce ar ie ş i din hrisovul dat în favoarea m ă n ă stirii Govora de a lua fiecare al treilea pe ş te este singura întîlnit ă ş i nu face decît s ă confirme regula. In sfîr ş it... XVI. . 14.. fie balta mare fie m'ic ă " 4 . priv. p. începînd de la S ă patul pîn ă la gura Ialomi ţ ei se vede c ă concesiunea este „vama de pe ş te" 2 . II. Se vede c ă venitul domnesc de la pesc ă rii este zeciuiala din pe ş tele prins. II. Rom. . V. prin care se concedeaz ă m ă n ă stirii Nucet b ă l ţ ile de pe Dun ă re. in hrisovul lui Radu cel Frumos prin care confirm ă m ă n ă stirii Dealului b ă l ţ ile Camni ţ a ş i Saltava se arat ă precis c ă acestea sînt date c ă lug ă rilor „s ă ia ziciuiala din pe ş te. dreptu rile domnului asupra apelor ş i asupra venitului din pe ş te se m ă rginesc numai la apele ş i b ă l ţ ile Dun ă rii. 3 fbidetn. Intr-un hrisov al lui Mircea cel B ă trîn. B. voi. p.. ist. deci în aceast ă privin ţă au acelea ş i drepP. privind Ţ ara Romineasca prin care Vladislav Vbevod d ă ruie ş te m ă n ă stirii Vodi ţ a „venitul domnesc de la opt pesc ă rii ş i toat ă viitoarea de" peşte cea de la mijloc cu toate ale ei şi Dunărea de la povîrni ş ul de la Oreahova pîn ă la puntea cea de sus" '. p. Ibidsm. . 282. P. .„ _. I.

la 1442. Afară de aceasta în sec. domnii Moldovei concedeaz ă acelea ş i drepturi asupra iezerelor ş i rîurilor mari. dup ă similitudinea celorlalte d ă ri. C o s t ă c h e s c u. altul din 1464 se ocup ă de s ă raci ş i ultimul din 1482 în care se vorbe ş te de birul datorit de un st ă pîn de mo ş ie 5 . Ca şi domnii din Ţara Romînească. 1 . trebuie c ă lug ă rii s ă ia jum ă tate din venit". II. 102. Astfel vedem pe domnii Moldovei d ă ruind produse în natur ă din venitul pesc ă riilor. p. voi. Din privilegiul din 1445 se vede c ă ş i în Moldova domnii primeau o cot ă parte din pe ş tele prins . 244. P. ' Ibidem. locuitorii de la ora ş e ş i de la ţ ar ă de pe moş iile domne ş ti. II.372 A. Documentele Ţă rii Romtne ş ti. Nu e verosimil ca domnul s ă fi concedat jum ă tate din venitul acelora care prind pe ş te Aceasta ne face s ă credem c ă din exploatarea pesc ă riilor domnii primesc o anumit ă parte. P a n a i t e s c u. 201. în traducerea imperfect ă a acestui hrisov se spune: „Cine a prinde pe ş te aici. ' P. 257 ş i 328. trebuie să admitem ipotetic. In Ţ ara Romîneasc ă birul e pomenit pentru prima oar ă în hrisovul dat de Birul Mihail Voievod. p. I. sau boiere ş ti erau obliga ţi s ă plă teasc ă bir. CAZACU turi ca ş i domnii din Ţ ara Romîneasc ă . Unul din 1441. voi. op. Din lips ă de documente care s ă determine care era cuantumul ce-1 primeau. c ă e vorba ş i în acest caz tot de zeciuial ă.. la 1445 m ă n ă stirea Moldavi ţ a cap ă t ă jum ă tate din iezerul Covur iar la 1456 m ă n ă stirea Neam ţ iezerul Zahornei3. m ă n ă stirea Neam ţ dou ă m ă ji de pe ş te de la Chilia ş i trei cîntare de icre negre 2 . fiul lui Mircea cel Bă trîn. M. Locuitorii acelor case r ă mîn însă obligaţi de a plăti birul4. 5 Ibidem. la 1408/18 m ă n ă stirii Cozia pentru a scuti de diverse dăjdii şi slujbe zece case din Tîrgovi ş te. p. XV mai întîlnim trei hrisoave în care se vorbe ş te de bir. II. 217 ş i p. ' Ibidem. m ă n ă stirea Mdldavi ţ a cap ă t ă dou ă care de pe ş te ' iar la 1446. cit. A ş a. Cu toate acestea putem crede că birul ca dare a existat şi înaintea datei hrisovului lui Mihail ş i c ă la data apari ţ iei lui cel pu ţ in dou ă categorii sociale. p. I. p. 118. 575.

. 1 * > 382. p. putem afirma c ă el a existat ş i înainte de 1482. XV pl ă teau bir numai locuitorii satelor m ă n ă stire ş ti sau boiere ş ti . Documentele moldovene ş ti din sec.VENITURILE ŢARII 373 Probabil c ă între alte d ă jdii în ş irate în1 primul document din Ţ ara Romîneasc ă putea s ă figureze birul . 288. am putea crede c ă în Moldova. s 2 1 . op. * M. XV toate clasele sociale erau obligate s ă pl ă teasc ă bir f ă r ă s ă cunoa ş tem modul de impunere ş i cuantumul datorat. Situa ţ ia se schimb ă in sec. 251. 420. Bogdan. cel pu ţ in înaintea hrisovului de vînzare a mo ş iei. . C o s t ă c h e s c u . ' Ibidem. Documentele Ţării Romîneşti. Dup ă acest privilegiu mai urmeaz ă ş i altele pîn ă la 1500 care con ţ in scutiri de bir pentru locuitorii din satele mai multor m ă n ă stiri din Moldova 4 . Dac ă ne-am limita cercet ă rile numai la aceste acte. Ibidem. de c ă tre aceste dou ă categorii de contribuabili. Din documentele existente nu putem îns ă trage nici o concluzie cu privire la cuantumul datorat. Se vede c ă ea fusese luat ă pentru neplata birului ş i vîndut ă de domnie noului achizitor pentru contravaloarea birului datorat. un uric din 1451 ş i altul din 1490 întrerup aceast ă monotonie. adic ă asupra modului de impunere ş i a sumei datorate ca bir. 517 etc. II. documentele din Ţara Romînească ne dau posibilitatea s ă stabilim c ă cel pu ţ in în sec. p. Birul. ceea ce implic ă existen ţ a birului. In hrisovul cu aceast ă dat ă se dispune asupra mo ş iei unui oarecare Toma care fiind pl ă tit ă de bir la domnie devine st ă pînirea unui oarecare Roman 2 . In ce prive ş te birul datorat de cneji. In concluzie. p 36—37. P. Documente înainte de Ştefan cel Mare. p. în sec. XVI. cînd satul Avere ş ti d ă ruit Mitropoliei Sucevei este scutit de aceast ă contribu ţ ie. Ibidem. 328. cit. adic ă darea este men ţ ionat ă pentru prima oar ă în 1434 3 . I. p. I. ar ă tînd c ă în cursul acelui secol pentru casele din ora ş se pl ă tea o dare domneasc ă mare ş i alta mic ă iar preo ţ ii pl ă teau o dare specială5. I. P a n a i t e s c u . P. XV ne dau ş i mai puţ ine date în aceast ă privin ţă . deci anterior anului 1482. 397. Din primele documente din Ţ ara Romîneasc ă putem s ă acumul ă m suficiente date penfru a putea rezolva par ţ ial problemele ce le-am pus.

p r i v . I I I . 2 1 144. iar pe ni ş te oameni din sat el i-a pus cu s ă raci" 4 . ia 1535 Dragomir sp ă tar scoate pe Gavrea de la 3 biruri 2 . Ibidem. Gorj iar Dră -ghici a dat seama satului ş i au pus Dr ă ghici pe Dan la trei biruri. „Hotin. p. p. XI. In altele se face men ţ iunea aparte de num ă rul lor.374 A. 128.. Aceste simple men ţ iuni ne arat ă c ă sînt dou ă categorii de contribuabili. F ă lciul 1 077 oameni cu s ă raci.. 1 3 5 . Ş t e f u l e s c u . Astfel la 1532 Cîndea ş i Dumitru sînt sco ş i din muite biruri 1 . p. o categorie care are o stare materială mai bun ă ş i al ţ ii considera ţ i ca s ă raci. Ibidem. 1916 ţă rani de istov 232 s ă raci. de exemplu: „.. constat ă m în primul rînd c ă acela ş i contribuabil putea fi obligat s ă pl ă teasc ă mai multe biruri. ' D o c .. II. Ş t e f u l e s c u . voi. XVI. R o m . X V I. p." în sfîr ş it sînt ţ inuturi în care D o c. In al doilea rînd afl ă m c ă existau catastife speciale în care se scriau datoriile c ă tre fisc. Hotinul 1 016 ţă rani de istov 232 s ă raci" 8 . ist. p riv. Documente din Gorj. ci mai multe. Aceste catastife sînt men ţ ionate mai ales spre sfîr ş iful secolului XVI 5 .. adic ă num ă rul de contribuabili care sînt supu şi la bir.. 5 6 7 8 Ibidem. R o m .". H u r m u z a k i . II. Documente din Gorj. Sora e scoas ă de la dou ă biruri 3 . v e z i A l . 11 1 .. 157.. El dateaz ă de la Petre Şchiopul şi priveşte Moldova 7. VI. ţă ranii sînt ar ă ta ţ i pe ţ inuturi „Ia ş ii 2 270 ţă rani istov. B . 180. 219. Ibidem. i s t . Aceast ă împrejurare reiese mai clar dintr-un act din 29 august 1560/7 al lui Petru cel Tîn ă r statuînd asupra unui proces fiscal domnul constat ă : „cînd a umblat Ro ş ea ş i Arsenie rabojari în jud. p.. p . B . deci oamenii trebuiau s ă pl ă teasc ă nu un bir. . * Al. CAZACU Parcurgînd aceste documente. In el se înscriu cislele. v. 1 077 oameni cu s ă raci... Ins ă dintr-un document din 10 iunie 1594 reiese c ă ele existau cu mult înaintea datei cînd sînt men ţ ionate în documente 6 ..F ă lciu. Din analiza acestor documente putem constata urm ătoarele : In catastiful de cisle al lui Petru Ş chiopul se indic ă num ă rul contribuabililor dup ă categoria social ă ş i fiscal ă . f ă r ă a se ar ă ta num ă rul lor. X V I . v o i. De altfel originalul unui astfel de catastif a r ă mas pîn ă în zilele noastre. In unele ţ inuturi s ă racii sînt îngloba ţ i împreun ă cu ceilal ţ i.. p . p 118 ş i 264.

B. I. Cronica atribuit ă lui Enache Kog ă lniceanu vorbind de reforma fiscal ă a lui Constantin Mavrocordat scrie: „f ă cea Pe ţ ar ă s ă se cisluiasc ă f ă cînd zece bucate un cap fie ce bucate ş i capul puindu-1 la fi ş tecare sfert un ort" 4 . de pild ă „Ia ş i 2 270 ţă rani istov. dup ă cum constat ă Sivori în memoriile sale asupra lui Petru Cercel. care nu pl ă te ş te -birurile mari.VENITURILE ŢARII 375 s ă racii nu sînt men ţ iona ţ i» de loc. Pa seu. Acest lucru se confirm ă de Statutul F ă g ă raşului din 1560. Conform acestor statute criteriul de impunere era ş i acolo num ă rul de vite. De asemenea e posibil că acei care aveau mai mult de patru vite de jug.". Un hrisov din Ţ ara Romîneasc ă . p. IV. 198. adică opt sau dou ă sprezece s ă fi fost obliga ţ i s ă pl ă teasc ă dou ă sau trei biruri. Meteş. ţă ranii din Ţ ara Romîneasc ă nu pl ă teau acela ş i impozit. Letopiseţe. cu deosebirea c ă primii plă teau mai pu ţin. i-am a ş ezat pe to ţ i s ă pl ă teasc ă cu s ă racii care sînt la cei f ă r ă nimic" '. Sistemul din * Doc. ţă ranul care avea numai dou ă vite pl ă tea jum ă tate din bir. . Din cercetarea izvoarelor rezult ă c ă acel care era s ă rac. o unitate impozabil ă care pl ă tea birul întreg . confirm ă acest lucru. M. A ş adar. Mihai Viteazul modifică impunerile unor cneji care îşi vînduseră pămînturile „i-am sc ă zut cîte biruri au fost biruri mari. E posibil ca unii din contribuabili s ă pl ă teasc ă mai multe biruri iar al ţ ii s ă pl ă teasc ă frac ţ iuni de bir. din punct de vedere fiscal nu avea vite iar criteriul de impunere erau vitele. Toate acestea dovedesc c ă pl ă teau bir atît ţă ranii s ă raci cît ş i cei mai înstă riţi. priv. evident pentru c ă unii aveau mai multe vite ş i al ţ ii mai pu ţ ine... Rom. unii d ă deau mai mult alţii mai pu ţin 3. formînd o categorie fiscal ă separat ă . 119. VI. K o g ă l n i c e a n u .. ist. din 1594. ed. * Şt. care. dezvoltînd dispoziţiile Statutului din 1588. cine avea o vit ă pl ă tea numai un sfert. Ş t. Vrînd s ă fac ă un avantaj lui Andronic vistier. 176. Ţă ranul care avea patru vite de jug era un „caput". De aici se vede bine de ce în catastiful lui Petru Ş chiopul s ă racii sînt semnala ţ i aparte. Viaţa agrară şi economică a romînilor din Ardeal. p. men ţ ine obiceiul vechi care era în vigoare înainte de desp ă rţ irea lui de Ţ ara Romîneasc ă 2 . voi. Petru Cercel şi Ţara Romînească.

C a n t e m i r . 2 82 . Documentele pe care le avem ne îng ă duie s ă stabilim întregul sistem de impunere. op. XV/l. 177. contribuabilii devin solidari şi nu pot să se mute cu plata impozitelor în alte sate.. V. cit. CAZACU Moldova sec. Rom. 144. acest lucru îl afl ă m nu numai de la Sivori. H u r m u z a k i . care confirm ă acest lucru pentru Moldova '. La 1597 nişte vecini ai m ănăstirii Tismana din Groşani sînt obligaţi să pl ă teasc ă birul la Tismana pentru c ă acolo i-a apucat crestatul pe r ă boj 5. p . p. cit. voi. ist. Astfel. XVI era num ă rul de vite din proprietatea contribuabilului. adic ă se întocme ş te un catastif ca acela al lui Petre Ş chiopul pe sate. v oi. D. priv. pîn ă la întocmirea noului catastif din care se scoate contribuabilul fugit. p. Cu aceast ă confirmare tardivă apare ca sigur c ă criteriul de impunere la bir în sec. 2 3 . p. 5 Ib id em . 252. p. Cantemir.376 A. XVI. M e t e ş. i se pare excesiv numai faptul de a ţ ine seam ă de „fiece bucate" adic ă de a considera ca criteriu de impunere nu numai vitele de jug dar ş i animalele mici cum erau oile. G ă sim date în acela ş i sens din sec. 340. ed. care ne spune c ă birul este pl ă tit de capii de familie dar ş i de D. în Statutul F ă g ă ra ş ului ş i în diverse rela ţ ii privind Ţ ara Romînească 2.. Al. op. Prima opera ţ ie care este determinarea „capetelor" sau unit ăţ ilor impozabile se face la crestarea pe ră boj. XVIII era de a considera ca unitate impozabil ă la un bir „capul" format dintr-un titular om ş i zece vite. p. adic ă . titularul cu dou ă zeci de vite forma dou ă capete ş i pl ă tea dou ă biruri. 189. Contribuabilul trebuia s ă aib ă gospod ă ria lui. porcii etc.. V I. B. O dat ă f ă cut ă crestarea pe ră boj. Documente din Gorj. se d ă seam ă satului adic ă se face constatarea cîţi contribuabili din sat sînt buni ş i citi sînt s ă raci 3 . s ă fie însurat. Dar acest criteriu nu este singurul. Manea e solidar cu contribuabilul fugit pîn ă la noua crestare. Ş t. Acest sistem de impunere îi pare normal cronicarului. ' Ş t . Pa s e u . XVI. apoi se totalizeaz ă pe ţ inuturi. p. fostul secretar al lui Petru Cercel. Ş t e f u l e s c u . cit. la 1587 un oarecare Manea e obligat s ă pl ă teasc ă birul unui oarecare Furnic ă fugit din sat „birul lui au c ă zut asupra lui Manea ce l-au pl ă tit în trei ani pîn ă la crestarea pe r ă boj" 4 . 132-134. 4 Doc.

p. Aceste biruri se ad ă ugau ca . priv. indicîndu-se precis num ă rul de contribuabili ş i categoria lor. p. ist. I. p. domnul poate sta-bili cu u ş urin ţă randamentul unui impozit sau dac ă impozitul pe care urmeaz ă s ă -1 pl ă teasc ă contribuabilul tip este suportabil. 86.VENITURILE ŢARII 377 în Moldova acest oficiu îl îndepline ş te înscriitorul de credin ţă sau perepisnicii . 62. M617. iar în cazul al doilea domnul putea afla cuantumul de bir datorat de fiecare contribuabil în parte ş i s ă aprecieze dac ă acest cuantum putea ifi suportat de acesta. adic ă cum spune Neculce erau biruri ■ care „n-au îmbr ă cat pe fe ţ e" 4. sau cu alte cuvinte. catastiful întocmit de ei are aceea ş i valoare ca ş i catastiful întocmit de autorit ăţ ile din Ţ ara Romîneascâ l Avînd catastiful pe ţ ar ă ş i pe ţ inuturi. ed. la sfîr ş itul secolului XVI în Moldova exista un bir care poart ă numele de „cincizeci aspri" 3 .. Pentru a rezolva aceste probleme el nu avea de f ă cut decît dou ă opera ţ ii : prima era de a înmul ţ i cuantumul birului cu num ă rul contribuabililor.. XVI. XVI. Simpla afirma ţ ie ce se face în ■ sec. 276. In primul caz domnul afla randamentul unui bir. XVI „. . De aceea catastifele domneşti sînt întocmite ca acelea ale lui Petre Ş chiopul. iar birurile reprezint ă o sum ă cert ă ş i precis ă . Procopovici. _ Dar aplicînd acest sistem de impunere se putea ivi şi împrejurarea cînd domnul fie c ă nu împarte deodat ă toat ă suma de bani pe care o cere de la ţ ar ă cu num ă rul de contribuabili sau atunci cînd calcula cuantumul pe cap de contribuabil r ă "mînea un cît important.au pl ă tit pentru aceast ă ocin ă ş ase biruri" sau . LXXX/J38: Domnul constat ă c ă Ş tefan trebuie s g pl ă teasc ă cisla la Bahn ă unde 1-a apucat orînduiala ş i perepisnicii. Rom. dac ă totalul birului acoperea cheltuiala prev ă zut ă . De obicei domnul fixeaz ă cuantumul birului în raport cu nevoile lui bugetare ş i problema cea mai obi ş nuit ă care i se pune este de a stabili ce cuantum de bir îi produce suma necesar ă pentru cheltuiala respectiv ă ş i alternativa invers ă care este cuantumul minim de bir necesar pentru a ob ţ ine suma de care are nevoie. p. Letopiseţul. N e c u l c e . B. 231 ş i 180 ' Ibidem.. Doc. A.P.R. voi.I-au scos Dragomir sp ă tar de la trei biruri" 2 arat ă ş i dovede ş te acest lucru . iar a doua de a împ ă r ţ i suma datorat ă la num ă rul de contribuabili. Academia R. voi. IV. I I .

unitatea tip de impunere cap ă t ă denumirea de dajde 7 . In secolul XVII documentele privind impunerile sînt mai numeroase ş i din aceast ă cauz ă avem mai multe date asupra sistemului de impunere. dup ă interven ţ ia unui boier. Buc. V. Ca de pe vremea lui Matei Basarab ş i Vasile Lupu. CAZACU supliment la contribuabilii din sate ş i purtau numele de nă p ăş ti. XVII ne-au r ă mas mai multe hot ă rîri date' de domni în aceast ă privin ţă. La 1636 Vasile Lupu ordona „ ş i la dajde să -i tocmi ţ i pre putere" 3. iar scoaterea din catastif de la visterie şi scoaterea din cislă se face pe baza unei hot ă rîri domne ş ti.. XLIX/88. p. ş i s ă fie la dajde ş i la zlo ţ i" 4 .. astfel într-un hrisov din 1623. Ş tefan Tom ş a ordona ca un oarecare „Grigor s ă pl ă teasc ă cisl ă cum va avea bucate ş i cum va fi scris de îndrep ţ ieri" 2 . La 1626 In Ţ ara Romlneasc ă Alexandru Iliaş găseşte că birurile trebuie fixate după puterea contribuabilului 5. Dintr-un document din 1667 afl ă m c ă „cum Matei ş i cu Sorit ă le-au fost pus de la domnie în zilele lui Vasile Vod ă un nume de dajde ţă r ă nească 8 . Bacsici care viziteaz ă Ţ ara Romîneasc ă pe vremea lui Matei Basarab constat ă ş i el c ă acesta este sistemul obi ş nuit de impunere 6 . 8 ' N. Buc.P. G h i b ă n e s c u. I o r g a . V 7 Muzeul raional din F ă lticeni. B.. Studii ş i documente. s ă r ă mîie la ni ş te copii. St.378 A. 1 2 3 4 5 . Astfel afl ă m într-un hrisov din 1594 c ă la acea dat ă Mihai Viteazul. Ibidetn. Cisluirea se face pe baza aceloraşi criterii ca şi în secolul trecut. XVII/6 Academia R. ş i a socotit ce a r ă mas bucate ale vecinului ce. VI. St. Surete ş i Izvoade. p. ist. XVI. 118. La 1636 Vasile Lupu comunic ă ţă ranilor din Hotin... CCXCV/210.— Arh. 1894.. 88.. „aruncat-am ş i pe voi să Doc. 11/10. * Arhiva Societ ăţ ii de Ş tiin ţă ş i Literatur ă Ia ş i. Episcopia de Hu ş i.. . Astfel la 1649 un oarecare Lupul Leliul reclam ă c ă a pl ă tit jum ă tate nume de dajde. Filipescu. Din sec.. p. rom.R. V. scoate din catastif un num ă r de n ă p ăş ti impuse unui sat '. voi. priv. De la început trebuie s ă constat ă m c ă ş i în acest secol principiul impunerii se bazeaz ă pe acela ş i sistem de întocmire de catastifuri de cisle. 96. La 1650 murind un vecin din Bra ş ov „ ş i era scrie la dajde ş i la zlo ţ i. voi. 1/26 . Arh.

P. Episcopia de Roman. tot cam atunci sînt adu ş i la Verce ş ti Muronasi ş i Iachimvaie 7.. cînd impunerea se poate schimba ş i mor ţ ii pot fi sco ş i din catastif..R Ibidem.R. pentru c ă pîn ă la aceast ă dat ă nu se poate schimba impunerea. în ţ elegem c ă în catastife „ ţ ara s-a scris pe nume" ş i c ă "în secolul precedent fiindc ă au r ă mas s ă raci se poate întîmpla ca doi s ă fie scri ş i la un singur nume sau unul singur s ă pl ă teasc ă jum ă tate de nume. Arh. la 1620 Gaspar Gra ţ iani. p.. impozitele lor au fost pl ă tite pîn ă la „ultima crestare a lui Sculici ş i cînd a scos numele lor de la bir" s . 206/CXCVI. Dup ă o copie din Arhiva Institutului de Istorie al Academiei R. La 1639 Matei Basarab obliga pe dreg ă torul din neglijen ţ a c ă ruia un contribuabil a r ă mas cu numele în dou ă sate s ă restituie satului p ă gubit prin aceast ă neglijen ţă contravaloarea d ă rii încasate în plus 6 . evident pentru c ă o dat ă f ă cut catastiful are un caracter definitiv pîn ă la noua crestare pe r ă boj.VENITURILE ŢARII. St. Ep. Ibidem. Pe de alt ă parte la 1639 Matei Basarab iart ă satul Gledul s ă dea „birul domniei mele de 40 de nume" 2 în loc de 60 de nume cît d ă dea mai înainte. 90. Rlmnic CVI 1/4.P. IV/58. Din acela ş i motiv. . Numele de dajde se stabilesc la sama r ă bojarilor. 6 Academia R. De multe ori strîng ă torii de dare 3 Arh. el r ă mîne obligatoriu pîn ă la o nou ă crestare pe r ă boj. Intr-un act din 1644 se pomene ş te data „cînd s-a scris ţ ara domniei mele pe nume" 3 . astfel. s ă pl ă teasc ă unde i-a apucat perepi ş nicii". înscrierea f ă cîndu-se „dup ă . St. d ă porunc ă s ă fie adu ş i înapoi în sat Dr ă gu ş oie ş i Sava „c ă i-a apucat întocmirea în satul Girovul. St. Astfel. Govora.putere".. Buc. la 1603 un oarecare Gheorghe Comis cump ă r ă mo ş ie în M ă line ş ti cu obliga ţ ia de a pl ă ti „dou ă biruri pîn ă la crestare pe r ă boj" 4 . LXXVII/43. 379 da ţ i de un nume doi zlo ţ i ce iaste dajdia cinstitutului împ ă rat" 1 . dup ă plîngerea satului Girovul. La 1621 se constat ă c ă în satul Trato ş i ţ a între crestari au murit un tat ă ş i fiul s ă u. Arh. O dat ă stabilit num ă rul de nume sau de biruri cîte trebuie s ă le pl ă teasc ă un sat. XXV/15. I. de pildă. Oamenii care fug din sat între cele dou ă conscrip ţ ii fiscale pot fi readuşi cu forţa la domiciliul lor fiscal iar reclamanţii in asemenea procese sînt de obicei satele.

" Academia R. B ă l a n . II. CAZACU sînt mai gră biţi ş i încaseaz ă darea de la alt contribuabil. 86. Codrescu. într-un document din 1451.P. Doc. op.. In unele documente privitoare la scutirile de sate aceast ă dare nu are nici o calificare în plus . In altele. 397. primul bir în acest sens este birul de 50 aspri care era pl ă tit se pare de toate categoriile sociale ş i care dureaz ă cam pîn ă la sfîr ş itul sec. care este cuantumul lor pe unitate tip impozabil ă ş i întrucît aceasta se poate stabili. XV cunosc un singur impozit numit în documentele slave. Urmeaz ă apoi darea împ ă ră teasc ă care se ia pentru plata "haraciului. II. p. A. III. p. voi. XVI. I. de pild ă . C o s t ă c h e s c u .. Astfel la 1636 într-o porunc ă adresat ă ţă ranilor dintr-un jude ţ . 28. 1 2 3 4 4 . p. 7 T. II. Ar reie ş i astfel c ă exist ă o dare aparte pe sate şi două dări pe casele din oraş fără a putea fixa care este cuantumul. p. M. Documente moldovene ş ti. 429. In Moldova. B o g d a n . Satul irebuie să fie solidar. Uricariul. C o s t ă c h e s c u . adic ă dare. cit. cit. XVII 5 . p. referitoare la ora ş e. p. ist.380 A. cit. T.. O vedem pomenită şi sub altă formă. Spre sfîr ş itul sec. Vasile Lupu scrie „aruncat-am pe voi s ă da ţ i de un nume cîte doi zlo ţ i ce este dajdea cinstitului împ ă rat" 6 . Strîng ă torii de d ă ri nu iau numai bani. I. p. 278. vedem.R. 199. XVII încep s ă apar ă biruri cu caracter fix. Cunoscînd sistemele de impunere. Atunci se nasc procese nesfîrşite ale contribuabililor între ei pentru birurile plă tite unul pentru altul. unde situa ţ ia -pare mai complicat ă deoarece documentele moldovene ş ti din sec. voi. scutindu-se m-rii Moldaviţa nişte case din Suceava de „dare domnească mare şi mică" 3 dispoziţie ce se repetă unui alt beneficiar la 1528 4 . Rom. s ă vedem acum care sînt d ă rile în bani. N/58. Episcopia Romanului. la 1646 aceea ş i dare se define ş te mai pe scurt prin cuvintele „zlotul haraciului" 7 sau pur M. 4aHb. V. op.. T.. B ă l a n . Nu cunoa ş tem nici cauzele înfiinţă rii impozitului nici cauzele abrog ă rii lui. XVIII. iau ş i vite de tot felul. priv. 310. Documentele bucovinene. op. astfel în documentul din 1448 trei sate de lîngă Hîrlău 1 sau în documentul din 1475 satele m ă n ă stirii Horodnic 2 . I.

245. p. 86 . D X CI/26. Iaşi. Neculce. V. Descrierea Moldovei. 2. 1894. Cum această domnie este una dintre cele mai caracteristice pentru tot secolul. Apoi lucrurile se schimbă şi în Ţara Romînească apar astfel de biruri. Nu avem date s ă putem afirma c ă celelalte categorii sociale ar pl ă ti aceast ă dare. VI.P. Vama zis ă fumul (fum ă rit) de la fiece cas ă 5 . Pîn ă la Mihai Viteazul. florin de fiecare casă ceea ce se numeşte fum" 3 era o dare general ă încasat ă de domn pentru nevoile ţă rii. ' Academia R. Dup ă ace ş ti trei ani „ ş i-au scos atunce pe ţ ar ă fum ă rit cîte un leu pe cas ă ". C . copie Ia Institutul^ de Istorie . voi. Studii ş i documente. ne-a l ă sat un buget de venituri ş i cheltuieli al lui Matei Basarab. Procopovici. ş i deci zlo ţi ş i ughii de cas ă nu sînt altceva decît dare împ ă r ă teasc ă ş i domneasc ă exprimate prin alte cuvinte. putem considera sistemul luf ca un prototip al acelor timpuri. Arhiva Societăţii de ştiinţă şi literatură. Din aceste dou ă pasaje ar trebuf să tragem concluzie că ughiul sau leul de casă este darea domneasc ă propriuzis ă . p. 22. II. D. ed. 117—120. în prezent este înc ă greu de l ă murit dac ă lei. O sam ă de cuvinte. an. C o d r e s c u . lucru confirmat dealtfel într-o m ă sur ă ş i de Neculce 4 . Tribut ce ia principele de dou ă ori pe lun ă . anume Bacsici. adică astfel cum se obişnuieşte în sec. Dup ă Cantemir : „80 de aspri adic ă un . V. Unul din c ă l ă torii care au vizitat Ţ ara Romîneasc ă .. Dac ă cercet ă m documentele timpului ş i le corobor ă m cu cele expuse de Bacsici vedenr c ă bugetul poate fi confirmat în a T. T. 108.. C a n t e m i r . £ s a r c u . cit. El spune c ă la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu domnul a cerut o p ă suire pentru bir pe trei ani. Descrierea pe scurt a provinciei Valahiei p. 3. taleri ş i galbeni de cas ă sînt trei d ă ri diferite sau acela ş i impozit în cota ce se ia de la categorii diferite. a 1 a n.VENITURILE ŢARII 38 f ş i simplu zlot'. Vama zis ă a mierii pentru sultan. p. op. Urlcariul.R. N. după monedă. p. * I. în toate hrisoavele din Ţ ara Romîneasc ă nu întîlnîm nici unul din care s ă aib ă nume diferit. 1666. lorga. Bacsici susţine că domnul foloseşte următoarele dări : 1. Sub aceast ă form ă o pl ă tesc in special vecinii. O alt ă dare cu destina ţ ie ş i data de înfiinţ are neclar ă este a ş a-zisul „ughiu ce se ia pentru cas ă ce se cheam ă pentru fum" 2 . XVII.

Cuantumul ■ d ă rilor este foarte greu de stabilit . 497 f 90 Arh. din cauza cerin ţ elor crescînde ale turcilor.m ă n ă stirii Maxineni de birul talerului». ş° i în° total 427000 care*™^ urmeaz ă curte să se acopere dintr-un buget de venituri obiş nuit de 470 000 taleri 6 •Cum acest buget nu este totdeauna realizat domnul trebuie ! dă b i i SÎnt ceru ţi de ^ 3 ^ aUe d ăn ' ma Dup ă cum s-a v ă zut mai sus s ă racii sau siromahii sînt impu şi propor ţ ional cu num ă rul de vite de ar ă tur ă .T 9n?nm ^9 ' este taleri P entru ?i 205000 taleri. Cu timpul. bac ş i ş urile .3. C.R. Astfel. St. CXXV/148 Arh. citat mai sus Ibidem. Matei Basarab scute ş te o slobozie a .Şa ° Um SpUne Cantemir. R. St. Viero ş . XIX/6 Acad. Buc. la început e posibil ca el să <t 77 i £.sau a ş a cum reiese din Statutul F ă g ă ra ş ului. • . Apoi. In alte documente de pe vremea lui ^t?"Sa? m afar ă de birul d lă i ţ )ac ă acestea sînt biruri în care sistemul de impunere este destul de l ă murit vedem îns ă c ă uneori numele birului de lun ă *ste schimbat astfel : la 1638.P. XXII/3 Articolul lui Esarcu. Buc. in mai multe documente din care nu cit ă m declt doua din 1631 ş i 1635. afl ă m c ă unele sate m ă n ă stire ş ti sînt e documente de pe vremea lui ?' m a f a r ă de birul d e lun ă mai apare „galbenul tem apoi cita hrisoave dintre 1603 ş i 1636 si în siir ş it vama mierii sau mierea ş i ceara despre care se vorbe ş te scutite de „bir de lun ă " >. CAZACU întregime dar în afar ă de veniturile enumerate mai sînt ş i alte e. ' . de ş i impunerea birului se face dup ă sistemul Bac ş ici ne arat ă care este cheltuiala bugetar ă a lui Matei 00 sultanului ta!eri cheltuieli Basarab Tributul de 132 000 taleri. dou ă biruri poart ă numele monedei în care smt percepute. cuantumul birurilor variaz ă în a ş a m ă sur ă încît el devine un adev ă rat impozit. M-rea Nucet. St. 1 a 4 Arh. Radu-Vod ă .■382 __________ A. Buc. pe vremea Iui Matei Basarab.

voi. G r e c e a n u . St. cum g ă sim în special cneji impu ş i la mai multe biruri 5 avem motive să presupunem că atunci cînd ei aveau o capacitate economic ă mai mic ă se puteau grupa într-o singur ă unitate pentru a ob ţ ine o unitate impozabil ă . XV ş i XVI se ţinea mai puţin seamă de valoarea economică a moşiilor locuite. ' Ibidem. Data de cînd se poate constata cu certitudine c ă ş i stă pînii de mo ş ii pl ă tesc bir este 1483. p 231. p. voi. Uneori la astfel de tranzac ţ ii se arat ă c ă . p. adic ă un caput. XVII e sigur c ă se ţ ine seama de aceast ă valoare Birul boierilor ' Doc. XIV. 231 ş i p. voi. i se luase mo ş ia mai înainte pentru c ă nu o pl ă tise de bir ş i a fost dat ă lui Roman „pentru c ă au pl ă tit-o de bir la domnia mea" '. XVII. IV. din documentul citat se vede c ă lui Toma. Genealogiile. dup ă cum se ţ inea seama de animalele de jug. B. st ă pînul Dite ş tilor. XVI. Documente cu acest conţ inut g ă sim ş i în secolul urm ă tor. In actele din sec. „mo ş ie pustie f ă r ă bir nescris ă în catastif la Vistieria domneasc ă " 7.. nu ş i bunuri impozabile. 266. Rom. II. Ibidem.. Dac ă în sec. B. 11/26. £118. • " ' Ibidem. priv. 111 . 174. 2 3 . B. desigur c ă trebuia s ă existe ş i un sistem special de impunere pentru ei. XIII. voi. XVI. M-rea Nucet. II. dar nu ne dau nici o dovad ă c ă birul datorat de cneji ş i de neme ş i este un bir pe p ă mînt 2 . 281 pe care le-am c 'iat mai sus în alt scop. Existînd un bir special pentru st ă pînii de p ă mînt. p. lucru confirmat ş i de modul cum este f ă cut catastiful lui Petru Ş chiopul in care sfnt trecute numai persoane impozabile capete. II. p. Ibidem. II. e probabil c ă se ţ inea seama ş i de p ă mînt. adic ă se accentueaz ă c ă birul are un caracter personal ş i nu funciar . din catastif trebuie s ă scoat ă o persoan ă ş i nu un bun..1-a scos de la bir" 3 sau pîn ă ce va putea s ă -1 scoat ă de la bir 4 . Bucure ş ti.. ele dovedesc c ă mo ş iile r ă spund pentru birul st ă pînului lor. XVII citim deseori menţiunea „moşie stearpă fără bir" 6.VENITURILE ŢARII 383 Particularitatea sistemului fiscal din ţă rile noastre este aceea c ă darea în bani se pl ă te ş te ş i de st ă pînii de mo ş ii. p. în sec. 242. La aceste operaţ ii. Această menţiune este exprimat ă mai clar prin expresia. ist. IV. St. ' Arh. p. XV.

Episcopia Arge ş . pentru c ă din alte documente din sec. LXXXIX/8. XVII constat ă m o solidaritate fiscal ă între st ă pîni ş i vecinii lor. Buc. Astfel la 1641 nou ă megie ş i din M ă r ă cineni plă tesc : „ ş i ne-a fost birul în catastif la Vistierie ş ase talere ş i n e -a u p l ă tit d in lu n ă în lu n ă d o u ă b iru ri ş i d e g ă le a ta ş i de miere ş i de biruri haraciului ş i de toate dajdiile fac aceste dajdii pe tot anul 98 ughii" 5 . Episcopia Arge ş . p. vezi C. cînd e vorba de bir denumirea de cneaz este înlocuit ă cu cea de megia ş . I o r g a . La 1642 asist ă m la un proces interesant: rumînii din Curte ş ti a lui Albu au fost sili ţ i s ă pl ă teasc ă bir din solidaritate fiscală pentru rumînii lui Ionaşcu Comis . CAZACU economic ă . Ia 1637 se face menţiune de birul nemăşăsc. 11/26. 1 2 3 . deci s ă restituie to ţ i banii pentru rumînii s ă i. 52. ' N. 294 bir cnezesc. se ţ in în seam ă numai bunurile exploatate de vecini. St. 53. St. domnul o d ă lui Albu care a pl ă tit 3 . Afl ă m dintr-un hrisov din 1635 c ă la acea dat ă atît mo ş tenii. XVII în Ţ ara Romîneasc ă . Ibidem. VI. acesta fiind somat s ă pl ă teasc ă . Cuantumul birului cnezesc ş i neme ş esc este greu de stabilit. Ibidem. La 1645 întîlnim o scutire dat ă m-rii Arge ş în care se men ţ ioneaz ă s ă nu i se ia vite pentru birurile vecinilor s ăi 1. La 1650 se d ă aceea ş i scutire m-rii Radu Vodă 2 . Cnejii ajung ca s ă pl ă teasc ă acelea ş i biruri ca ş i vecinii. Studii ş i documente.384 A. cum ş i faptul c ă mo ş iile sterpe f ă r ă vecini nu se ţ ineau în seam ă la bir ne fac s ă credem c ă la impunerea cnejilor se ţ ineau in seam ă ş i mo ş iile lor. G i u r e s c u. se leap ă d ă de mo ş ie. p. în Studii de istorie social ă. Impozitele lor nu par a se deosebi sensibil ca denumire de acelea cerute de la vecini. cît ş i vecinii satului T ă m ăş ani Arh. 78. Dar ş i aceasta se poate considera numai ca o probabilitate. de mo ş iile sterpe. M-rea Radu Voievod. In sec. Aceast ă solidaritate fiscal ă între st ă pîni ş i vecinii lor. de p ă mîntul gol sau de p ă dure nici acum nu se ţ ine seam ă . Bucure ş ti. îns ăş i calificarea acestor biruri ca fiind deosebite de celelalte se face rar 4 . XXXI/16. Despre boieri. Condica Mitropoliei Ţă rii Romine ş ti. ' Arh. p. mo ş iile sînt trecute în catastiful Vistieriei ş i se ţ ine seam ă de ele la impunere.

Buc. In catastiful de cisle a lui Petru Ş chiopul în afar ă de principalele dou ă categorii fiscale. XIV/12. fiind trecu{i în catastif aparte ş i datorind birul lor: birul nemeş esc... XVI. ed. Astfel vedem c ă st ă pînii de mo ş ie sînt solidari pentru d ă ri cu vecinii lor. IV. Rom. p. nici categoria vecinilor între categoriile impozabile. priv. Simache ş i T. II. Arh. la 1608 un c ă lug ă r reclam ă c ă i s-au luat doi boi pentru birurile acestora 2 la 1628 Barnovsehi ordon ă d ă bilarilor din Roman s ă nu ia vitele m-rii Agapia pentru cisla satului Childe ş ti proprietatea m ă n ă stirii 3. „Letopiseţul Cantacuzinesc" considera un eveniment însemnat ş i vrednic de notat faptul c ă Petru Vod ă Cercel „au pus birul cur ţ ii foarte mare" 5 .VENITURILE ŢARII 385 au fugit peste Dun ă re de biruri ş i în special de mierea îm p ă r ă teasc ă '. XVII lucrurile par a se schimba ajungîndu-se la aceea ş i situa ţ ie ca în Ţ ara Romîneasc ă . I o r g. ţă ranilor ş i neme ş ilor. adic ă st ă pînii de mo ş ie. ce au slujit domniei mele la ceata arma ş ilor ş i au r ă mas a da domniei mele bir de curte unul cîte 250 aspri turce ş ti ce n-au avut de unde s ă dea de la dîn ş ii s ă . In sec. v ă tafii ş i al breslelor popii. St. A. p. nici categoria nemeş ilor. p.. a Birul vătafilor.ş i pl ă teasc ă birul lor. M-rea Agapia. In documentele din Ţ ara Romînească întîînim unele din aceste grup ă ri men ţ ionate ş i considerate categorii fiscale aparte. nemeş ii. Studii ş i documente. Curtenii sînt o categorie social ă care joac ă un rol destul de însemnat din toate punctele de vedere. adică plătesc aceleaşi impozite dup ă acelea ş i metode de impunere.. ist. 27203.. In documentul din 1569 se men ţ ioneaz ă : „îns ă feciorii Dragului ş i a lui Dobrin ce sînt mai sus zi ş i. Doc. Cam acela ş i lucru se poate observa ş i în Moldova . * N. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. In izvodul lui Gheorg'he Ş tefan din 1654 asupra orînduielii birului nu se pomeneşte. se mai trec înc ă trei curtenilor ş i categorii de contribuabili : curtenii. 263.a. ş i acei bani de birurile 1 2 3 Muzeul de Arheologie ş i istorie Buc. amîndouă se confundă în clasa ţăranilor 4. 108 25 — Via(a feudală — c. !50.. Cristescu. 8547 .. sînt o categorie fiscal ă aparte. ş i au vîndut toate sie lor mo ş ii lui Dragomir logof ă t. nr.

' G ... este în mod evident un curtean.386 A. P ă curar este un mic dreg ă tor vistiernicel dup ă cum am v ă zut mai înainte c ă pl ă tesc birul curţii. ist. cit. 101. ed.. 138. In acela ş i sens se pot interpreta urmă toarele pasaje din Ureche : „ Ş tefan Vod ă strîns-au boierii ţă rii mari ş i mici ş i alte curte m ă runt ă " 4 sau „ ş i au pierit atunci 47 de boieri f ă r ă alt ă curte ce nu s-au b ă gat în seam ă " 5 . Genealogiile. Dup ă cum întîlnim în Moldova curteni de c ă mar ă ş i c ă rora probabil li se zice ş i . 4 G r. to ţ i subalternii marilor boieri. adică dregătorii. In ultimul paragraf al acestei lucr ă ri „Dreg ă torii Voievodului Moldovenesc" sînt pomeni ţ i curtenii care sînt ca un fel de dvoreni polonezi (dreg ă tori de curte) ş i au în. se vorbe ş te de curteni ş i în cronica moldo-polonă 2 . Letopise ţ ul. voi. p. Rom. Ibidem. I. p. Curtea m ă runt ă este apropiat ă de dreg ă torii mari dar ocup ă slujbe m ă runte. paharniceii. Ureche. Cronice inedite atingătoare de istoria romînilor. XVIII se scrie de nepotul lui N. 178. CAZACU de curte i-au dat Dragomir logof ă t lui Iva ş co vel stolnic i Tauras logof ă t care au fost birari de curte" '. p. 105. XVII. G h i b ă n e s c u . In Moldova sînt mult mai multe date asupra curtenilor. 1 2 . 31895. adic ă dreg ă torul domnesc aflat în ceata arma ş ilor. 6 Doc. Bogdan. arm ăş elul. VIII. 83. Se în ţ elege c ă birul de curte e pl ă tit de curteni. p. p.fruntea lor alte trei categorii mai mari 3 . Vezi I. A. Un exemplu de curtean ne este dat într-un act din 1612 a lui Ş tefan Tom ş a prin care se ordon ă d ă bilarilor s ă nu tulbure averea slugii noastre „P ă curar vistiernicel. p. Intr-un document moldovean din sec. 141 etc. comi ş eii etc. 212 . cît ş i pentru c ă este un mic dreg ă tor al cur ţ ii domne ş ti. atît pentru c ă pl ă te ş te birul cur ţ ii. s Ibidem.cărăm ăşei7. Surete şi Izvoade. Ciocîrlie vornic despre doamna c ă a fost Ş t. Boierii mari şi mici. De aci ar reie ş i c ă curtenii ar fi niş te mici dreg ă tori de curte. subalternii dreg ă torilor mai mari. p. voi. G r e c e a n u . pentru c ă este curtean vechi" 6 . deci sînt curteni arm ăşei. 134. 65. de aci trebuie să tragem concluzia c ă vistierniceii. în afar ă de catastiful lui Petru Ş chiopul unde sînt pomeni ţ i în rîndul celorlalte categorii fiscale. sînt legaţi de altă curte care este m ă runt ă . 134. V. III. Astfel. 133. 139. sînt curteni. priv.

adic ă atunci cînd Îndepline ş te slujba unui dreg ă tor subaltern. p. LXXV/200. alţi vătafi nu se pomenesc ş i ei nu mai reprezint ă o categorie aparte.VENITURILE ŢARII 387 curtenit. nu se poate afirma acela ş i lucru despre Ţ ara Romîneasc ă . steagului ş i a sfertului întii. Studii ş i documente. Birul vătafilor este pomenit în catastiful lui Petru Şchiopul. Din toate aceste izvoare reiese c ă spre sfîr ş itul sec. b ă nuim c ă nu erau diferen ţ e prea mari între sistemul de impunere a ţă ranilor. R ă mîne deci bine stabilit c ă curtenii sînt mici dreg ă tori subalterni ai marilor boieri.R. 442. Ii mai întîlnim apoi ş i ca element militar. atunci cînd e pus în slujba strînsului poclonului. ei pl ă tesc un bir special al categoriei din care fac parte — birul curtenesc. Ins ă e probabil c ă v ă tafii despre care se vorbe ş te în porunc ă sînt vătafi de plai. Dac ă din acest fapt se poate vedea c ă în Moldova ei au reprezentat o categorie fiscal ă aparte. Ro ş ii apar pentru prima oar ă ca o categorie militară cu bir aparte într-o men ţ iune din „Letopise ţ ul Birul roşilor Cantacuzi-nesc" în care se arat ă c ă Mihnea ş i al altor „au pus pre ro ş ii un bir foarte categorii militare cel r ă u mare" 4. XVII şi în a ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a din 1631 privind pe greci. făcut de un călugăr catolic în sec. cit mai ales fntr-un raport al Tării Romîneşti. 1650 * N. Intr-o porunc ă a lui Constantin Brîncoveanu se vorbe ş te de birul v ă t ăş esc al haraciului care difer ă probabil de birul pl ă tit de ceilal ţ i contribuabili 3 .. fiind complet separa ţ i din punct de vedere fiscal de restul ţă rii prin acest fapt. ed. Nu ştim care era cuantumul birului curtenilor nici cum se făcea impunerea. Birul curtenesc d ă inuie în Moldova pînă da sfîrşitul secolului XVII2. 1 Acad. 90 ş i 91. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. . Iorga. XVI mica boierime din Ţ ara Romîneasc ă avea din punct de vedere militar Ş i fiscal situa ţ ie asem ă n ă toare cu categoria ro ş ilor de ţ ar ă . R. la sfîrşitul secolului XVII. cit. afit in cronici. N. p. VI. 108. II. Raportul din 1679. I o r g a .P. In Ţ ara Romîneasc ă „ro ş ii" sînt curteni pentru c ă se ocup ă de impunere ş i de aceea sînt r ă spunz ă tori cînd d ă bilarii fiscului nu pl ă tesc ş i fug'. p. In Ţara Romînească birul cur ţ ii pare s ă fi disp ă rut înainte. Doc. Anciens documents de droit roumain.

128. p. V. Trebuie s ă observ ă m. Boierii în func ţ iuni pl ă tesc ş i ei bir la sfîr ş itul sec. ro ş ii ale ş i. Din punct de vedere fiscal îns ă situa ţ ia ro ş ilor se schimb ă spre sfir ş itul secolului. Dumitru ş i sf. 8 Vezi de ex. Studii ş i documente IV. Rom. Gheorghe ş i nu d ă deau nici oierit. Dup ă dou ă hrisoave din 1663 ş i 1664 se vede c ă sînt grupa ţ i pe jude ţ e ş i au r ă spundere solidar ă pentru datoriile lor din bir 7 . pl ă teau clte 40 ughi de un cal la sf. CXXVIII/209. în care fiecare categorie speciall ă pl ă tea o dare special ă 8 .P. '„Magazinul Istoric pentru Dacia". XVII. Bucure ş ti. 29. afît din punct de vedere militar cît ş i fiscal ei formeaz ă o categorie special ă . A ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a 1631. F i 1 i 11 i. fiind în aceast ă privin ţă exact în situa ţ ia boierilor în slujbe.R. p. „Magazinul Istoric pentru Dacia". din care cea mai important ă . Buz ă u. mazililor ş i a logofe ţ ilor domne ş ti '. O ultim ă categorie fiscal ă este format ă de preo ţ i. în seama lui Gheorghe Ş tefan vedem c ă ei pl ă tesc dup ă nume un bir diferit de acel al ţă ranilor 4 . XVI. Documentul lui Alexandru Ilia ş dat la 1620 Arhiep. C. Academia R. pl ă tind un bir special 5. lucru obiş nuit pentru ţă rile noastre în epoca feudală . p. c ă la un moment dat cronicile moldoveneşti îi asemuie cu curtenii din Moldova deşi situa ţ ia lor difer ă . nici dijm ă de stupi. V. ei nu au dreg ă torii. 263. p. nici vin ă rici. voi. 5. Academia R. In Ţ ara Romîneasc ă spre sfîr ş itul secolului ei sînt grupa ţ i în cruci ca ş i ro ş ii ş i doroban ţ ii. St. ei sînt grupa ţ i clte doi sau trei la o cruce ş i în afară de birul lor specific mai plă teau ş i împrumutau pentru haraci 2 .388 A. Intr-un hrisov din 1594 se vede c ă marele logof ă t Pîrvul era dator lui Mihnea cel R ău un bir de 40 000 aspri6. de Istorie. nici gor ş tine în porci. In Moldova nu sînt ro ş i. Situa ţ ia lor difer ă . 7 I. In Moldova. ist. 8 Doc. Mazilii adică boierii f ă r ă func ţ iuni pl ă tesc ş i ei o dare aparte . p. 5 ' N.P. Cercet ă ri ş i documente privitoare la istoria Prin cipatelor Romîne. 2 3 . totu ş i fac impunerile ş i de aceea r ă spund deseori pentru d ă rile altora 3 . I o r g a. Arh. 59. de cea a ro ş ilor ş i ca origine ş l ca situa ţ ie material ă . 226/CXLVII. CAZACIJ Dup ă a ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a se pare c ă ini ţ ial ro ş ii erau împ ă r ţ i ţ i în dou ă categorii. 59. Copie la Inst. de altfel ş i în Ţ ara Romîneasc ă sînt c ă lă ra ş i.R. dar categoria militar ă asem ă nă toare sînt c ă l ă ra ş ii. priv.

care erau în domeniul domnesc. Ha ş deu. XVI to ţ i boierii sînt supu ş i d ă rilor. Codex Bandinus. uneori aceast ă vam ă este concedat ă m ă n ă stirilor. nu ne r ă mîne decît s ă admitem c ă exploatarea se f ă cea dup ă cum ne relateaz ă misionarul Bandinî. A. XV ş i în prima jum ă tate a sec. Pe ling ă venitul rezultat din diferen ţ a dintre pre ţ ul de produc ţ ie ş i cel de vînzare. Cum îns ă asupra acestei chestiuni exist ă un dubiu. iar de la o vreme ş i m ă n ă stirile au început s ă pl ă teasc ă ş i ele. p. Această asem ă nare ar reie ş i din actul de scutire dat la 1595 de Eremia Movil ă vecinilor m ă n ă stirii Tazl ă u din ocolul Pietrei în cazul în care aceasta s-ar referi la munca din saline ş i nu la transportul s ă rii 3. Abia la mijlocul sec. XVI. 178. La începutul secolului XVI. 7.c n e. exploaVeniturile realizate tarea salinelor era organizat ă într-o din exploatarea oarecare m ă sur ă iar domnii aveau venituri salinelor şi a ş i din acestea. nici alte d ă ri. în cursul sec. Petru Cercel ş i vremea sa. Salinele din Ţ ara Romîneasca erau administrate ş i exploatate în regie de c ă tre c ă m ă ra ş ul de ocn ă . Ş t. un fel de privilegiu. domnia mai lua ş i o vam ă de care. dar se vede c ă ace ş ti vecini erau totu ş i pl ă ti ţ i. 50. care a stat în Moldova la mijlocul sec. Imunitatea. XVII. „Arhiva istoric ă ". în natur ă sau în bani. bra ţele de munc ă sînt îns ă altfel recrutate ş i pl ă tite ca acolo. '' Cf. La ocn ă lucreaz ă a ş a-zi ş ii ş ang ă i cu care. 1 Vezi cap. p. P. de la carele înc ă rcate la ocne . probabil c ă dijma vecinilor domne ş ti era încasat ă de domnie. care punea pe beneficiarii lui într-o situa ţ ie special ă nepl ă tind bir. 3 B. Cf. I2 . administra ţ ia are un contract special. dispunînd ş i f ă -cînd chiar minelor dona ţ ii m ă n ă stirilor. Metodele de exploatare a salinelor din Moldova erau probabil asem ănătoare cu cele din Ţara Romîneasca. .VENITURILE ŢARII 389 Aceast ă stare de lucruri este caracteristic ă pentru a doua jum ă tate a sec. XVI a existat privilegiul imunităţii '. Faptul c ă salinele erau în st ă pînirea domniei e confirmat de diver ş i c ă l ă tori cum ar fi Sivori sau Bandini 2. Capul administra ţ iei salinelor este ca ş i în Ţ ara Romîneasca un c ă tn ă ra ş . Ure. La Ocnele Mari. V. Pa seu.

De la o vreme. La 1660 Grigore Ghica judec ă un proces între Iorga Dediul chirengiul cu Ghindea vistier pentru sume ce i se datorau primului si pentru arenda ocnelor la sfir ş itul sec. Arh. Cf. cît ş i în Moldova. Pe lîng ă aceste venituri provenite din exploatarea minelor de sare trebuie s ă men ţ ion ă m ş i o dare numit ă în Ţ ara Romîneasc ă s ă r ă rit iar în Moldova sol ă rit. 50 şi N. 37. Memoires historiques et geographiques. De Baur. Ş t Pa seu. ş tim. p. op. Del Chia. Storia delle Moderne revoluzzione Valachia p. Codex Bandinus. Pentru Moldova dispunem de mai pu ţine date dar e probabil că lucrurile s-au întîmplat la fel . serii. Arhiva Societăţii de ştiinţă şi literatură. dup ă spusele lui Sivori.ro ş i generalul De Baur vorbesc de arenda v ă milor ca de obicei3. Iaşi. 119. A. Del C h i a r o.. c ă venitul din saline in sec. CAZACU Fiecare din cele trei sute de case care compun tirgul lucr ă torilor de da Trotu ş trebuie s ă . N. condi ţ iile lor de lucru sînt greu de precizat. Privilegiile şangăilor de la Tîrgul Ocna. 1 . V. evident cu modific ă ri 4 . 86. pe lîng ă cei aminti ţ i. XVII era de 25 pungi ceea ce ar reveni la 7 1 250 ughi (florini ung. cit. în schimb ei primesc ca pre ţ a ' lucrului un ban de argint (sau doi bani poloni — poltoraci) ş i sînt scuti ţ i de toate impozitele'. Pe la 1583. O descriere a Moldovei înainte de Cantemir în „Revista Istorică" XXIII (1937) n-rele 4—6. la saline mai lucrau ş i condamna ţ ii de drept comun . Ureche. 4497. tom. Venitul realizat în bani de către domnii Ţării Romîneşti din produsele minelor de sare se poate urm ări timp de cîteva sute de ani. 372 v. ' V. privilegiul ş ang ă ilor a r ă mas ş i în secolul XVIII. Atît în Ţ ara Romîneasc ă . Condica Mănăstirii Hurez. Acad Rom. p. p. 1915. 177. dup ă memoriul lui De la Croix. voi. 22. Pentru Moldova. Sec{. minele de sare produceau 40000 scuzi în fiecare an s .). St.predea s ă pt ă mînal domniei 40 de pietre de sare (drobi) indiferent cine ar lucra. pe care o pl ă teau Vezi V. Privilegiile şangăilor de la Tirgul Ocna. p. Buc. p. 30 . Pe vremea lui Matei Basarab se realiza 40 000 de taleri 6 . Iorga. XVII 2 . Bacşici. M i h o r d e a.390 A. I o r g a. ocnele din Ţ ara Romîneasc ă au început s ă se arendeze. Ist. 1894.

172. Reprezenta o valoare produc ă toare. 1 T. la 1644. 61.de! la Cîmpina strîngeau din ni ş te pu ţ uri p ă cur ă în Valea Puturosului înainte de domnia lui Constantin Şerban Voievod şi acesta a dăruit puţurile unei m ă n ă stiri s ă race 7 . In secolul XVI. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă p. Moldova şi Ţara Romînească. XXIV 13/13. P. Această exploatare s-a întrerupt probabil în cursul timpului. o cear ă neagr ă care poate arde foarte bine. 254. Primele mine care se exploateaz ă sînt cele de aram ă din Oltenia de la Bratilov lîng ă Baia de Aram ă . Pa seu. Nu avem nici o informa ţ ie asupra modului de exploatare şi venitului realizat. St. St. S. Documentele Ţării Romîneşti. 67/XLIII. în Ţ ara Romîneasc ă p ă cura se exploata de domnie ş i producea un venit. Producţia. Bucure ş ti. '' Arh. P a n a i t e s c u . are de la mine m ă n ă stirii Cozia 3. . I. p. Ş i minele de aram ă constituiau un venit pentru domnie. LIII.P. LXXXVII/1S ' Ş t.R. In secolul XVII la 1627 Barnovschi d ă ruie ş te m ă n ă stirii Tazl ă u „fîntîna de p ă cur ă " ce este în hotarul satului T ă te ş ti s . Arh. Bucureşti. La 1660 Stoian b ă ia ş ul este obligat s ă dea 1 200 oca de aram ă dar nu o d ă 5 . XVII cînd. Prin faptul c ă în act se men ţ ioneaz ă fîntîna de păcură ca o valoare economică se înţelege că ea se exploateaz ă . In Moldova fîntînile de p ă cur ă sînt men ţ ionate în secolul XVI ca stă pînire privată . Savei. Tismana. ' Acad. R. Sivori secretarul lui Petru Cercel scrie că în Ţara Romîneaseă există păcură : „cera negra che pero arde benissimo" 6 . In secolul XVII aflăm dintr-un document al lui Grigore Ghica că schilerii .R. p. venitul pe care îl. Buc. V. 8 După o copie de la Institutul de Istorie al Academiei R. 'Prin urmare spre începutul secolului XVII. St. un venit care se conceda de c ă tre domnie. *' Pentru ocnele de sare vezi şi mai sus cap. Uricariul. o vedem îns ă reluat ă în sec. Mircea cel B ă trîn ş i urmaş ii lui cedeaz ă zeciuiala. Matei Basarab cere Ghiurei C ă pitanul de la Baia de Aram ă s ă dea la haraci 1 000 taleri pentru c ă mina s-a redeschis în acest scop 4. Codrescu. 8 P.P. '' Arh.VENITURILE ŢARII 391 aceia care foloseau sarea ' din micile exploatări aflate în munţii Moldovei sau ai Ţă rii Romîne ş ti 2 .

XIV—XVII. 209 f. op. cit p. In Moldova se pare c ă lucrurile st ă teau la fel. Memoires historiques et geographiques. Din cele expuse putem conchide c ă în ţă rile noastre domnii au c ă utat s ă scoat ă venituri cît mai mari nu numai din produsele agricole ci ş i din bog ăţ iile miniere. In secolul XVIII generalul De Baur studiaz ă mai in detaliu exploatarea aurului. probabil metoda întrebuin ţ at ă este cea veche adic ă din sec. Condica m ă n ă stirii Cozia. 422i ş i ibidetn nr. P a s cu. Venitul după sare reprezenta o foarte important ă parte a vistieriei ţă rii. pe de alt ă parte.392 A. ei sînt obliga ţ i a vinde produc ţ ia lor proprie de aur marelui arma ş pe un pre ţ fix de doi lei drahma. 770—78. de la care domnul are un venit de 20 000 duca ţ i pe an '. Din documente mai tîrzii afl ă m c ă exploatarea aurului se face de ţ iganii rudari înscri ş i într-un catastif special ş i ca atare obliga ţ i s ă lucreze ş i s ă produc ă 2 . Ş t. aurul ş i arama nu prezentau un interes prea mare pentru domni. Sarea pare s ă fi fost exploatat ă direct în regie de c ă tre c ă im ă ra ş i apoi de mai multe ori exploată rile de sare au fost date în arendă la diverşi întreprinzători. p. 3 De Baur. 1 2 . La rîndu] s ă u marele arma ş vinde în comer ţ acest aur iar cî ş tigul realizat este un venit al domniei 3. ' Petrolul. 712 f. Stat. Arh. Pe vremea lui sînt înscri ş i în catastif 171 rudari care sînt obliga ţ i s ă pl ă teasc ă domniei un impozit de ş ase drahme de aur anual. veniturile realizate nefiind prea mari. CAZACU Acela ş i Sivori scrie c ă în Ţ ara Romîneasc ă sînt mine de aur. 178. 86. Bucure ş ti. Se pare c ă primele mine exploatate au fost cele de sare ş i de "aram ă .

Capitolul VII OASTEA FEUDALA .

mari feudali. din care se recruta oastea feudal ă . domnii. a neme ş ilor ş i a micilor st ă pîni de Structura ostii feudale ' G r . cînd boierii se revolt ă împotriva lui Ş tef ă ni ţă . suli ţ e. edi ţ ia P. A ş adar în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova erau dou ă o ş ti : oastea domnului. . s ă fie st ă pînii de sate. P. Era firesc deci ca între st ă pînirea p ă mîntului ş i slujba militar ă s ă fie o strîns ă leg ă tur ă ş i ca elementele principale. Atît calul. Pentru a putea s ă aib ă astfel de trupe înarmate. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. ş i în st ă pîni ai unui singur sat sau de p ă r ţ i de sate. cît ş i armamentul reprezentau pentru acele timpuri valori importante. scrie Ureche'. neme ş ii sînt de partea domnului — „i-au venit ţara în ajutoriu". format ă din recrutarea ţă ranilor liberi.Se ş tie c ă în general în evul mediu ostile nobiliare erau formate din cava^ei"i îmbrăcaţi în zale şi înarmaţi cu spade. arcuri ş i s ă ge ţ i. Aceste două elemente formeaz ă trupe separate ş i uneori au interese contrarii. Panaitescu. deci mici feudali.ş i procure echipamentul necesar. acordau o parte din p ă mîntul lor vasalilor care în schimbul folosin ţ ei erau obliga ţ i s ă presteze slujba militar ă . Numai cei boga ţ i puteau s ă . seniorii feudali. cea care depindea direct de el. de multe ori în indiviziune. In ţă rile romîne st ă pînii de sate se împ ă rţ eau în general în dou ă categorii: în st ă pîni ai mai multor sate. Ureche. 136. p. Astfel. scuturi. de care nu putea dispune oricine.

220. în relatarea contemporan ă a lui Baltazar de Piscia despre lupta de la Valea Alb ă (1476) se arat ă c ă Ş tefan cel Mare avea pe lîngă dînsul douăzeci de mii de oşteni. Boierii aveau la îndemân ă un instrument de 1 C. în Ungaria ş i în apus. Papiu Illarian „Tezaur de mo numente istorice". slujeau al ă turi de st ă pînul lor la r ă zboi. 3 Letopiseţul Cantacuzinesc. oameni de oaste c ă lă ri de pe mo ş iile lor. ed. Bellum Ivoniae.396 A. ed. care depindea de domn în chip indirect. * Gr. tot cu s ă biile goale intra într-în ş ii" 3 . aveau cetele. Letopiseţul Ţării Moldovei. pe temeiul jur ă mîntului de credin ţă feudal. cifr ă prea mare pentru boierime. III. oastea feudal ă propriu-zis ă '. ci de boieri cu ceata lor de poslu ş nici militari. dintre care „rusticii" ( ţă ranii) zece mii ş i „nobiles" boierii. 150. ca ş i în Rusia. p. In Ţ ara Romîneasc ă . ostile lor proprii. tot zece mii. Cînd Ioan Vod ă cel Cumplit se lupt ă cu turcii. Ia A. CAZACU p ă mînt ş i oastea feudal ă a boierimii mari. „dînd înv ăţă tur ă slugilor sale ca to ţ i s ă se înarmeze ş i dîndu-le ş i jur ă mînt ca s ă le fie' cu direptate. care constituiau oastea feudal ă boiereasc ă. Cînd boierii mari ai Moldovei se ridică împotriva lui Ştefan L ă cust ă şi-1 omoar ă (1540) scrie cronicarul Ureche cum Gă ne ş tii ş i Arbure ş tii. scrie cronicarul muntean „mai vîrtos boiarii cei mari ş i al doilea cu coconii lor. tocmai în secolul XVII afl ă m continuarea o ş tii boierilor mari: în lupta de la Finta a muntenilor împotriva moldovenilor ş i cazacilor (1654). iar „c ă l ă re ţ ilor" le-a cerut s ă repete jur ă mîntul de credinţă faţă de domn 2. Ţă ranii se duc s ă se bată cu tă tarii ş i Ş tefan ră rrune cu zece mii de nobili. p. Boierii mari luptau deci cu familia lor (coconii) ş i cu slugile lor înarmate. cu slugile lor. p. N. formate din „slugile boiere ş ti". . 149. Esarcu. Cristescu. Simache şi T. 2 Gorecki. 378. 1876. p. Ace ş ti mari feudali. cit. în „Columna lui Traian". Ureche. Bineîn ţ eles c ă nu erau zece mii de boieri singuri. O relaţiune despre Ştefan cel Mare. el adun ă oastea şi contemporanul Gorecki spune că a făgăduit lefegiilor cre ş terea lefii. VII. s-au pornit cu to ţ ii" 4 . care în schimbul unor scutiri ş i concedare de p ă mînt din domeniul boieresc. Se vede limpede că pe lîngă oastea domnului era o oaste de c ă l ă re ţ i care lupta pentru dinsul numai pe temeiul jur ăm întului feudal de credin ţă.

I. p. Historiae polonicae libri. In oastea feudal ă din ţă rile romîne se iscau adesea conflicte care izvorau din deosebirea de interese din clasa boierilor mari ş i aceea a micilor st ă pîni de p ă mînt. U r e c h e . oastea de curte a domnului pus ă în contrast cu c ă l ă ra ş ii. deci Mihul hatmanul pusese o slug ă a sa. ce era între c ă l ă ra ş i ş i între pedestra ş i" 3 . p. îns ă „iat ă gloatele mergea pre de toate p ă r ţ ile" 2 . la paza cet ăţ ii Sucevei. col. Din acest pasaj se vede clar c ă gloatele ş i curtenii sînt acela ş i lucru. . se ş tie c ă hatmanul în Moldova era în acela ş i timp ş i portar de Suceava. care lupta pe jos se vede ş i mai clar dintr-un pasaj al Cronicii Moldovei privitor la Aron Vod ă (1592). în schimb. ' Ibidem. cea feudal ă c ă lare a boierilor ş i cea domneasc ă format ă din ţă rani ş i mici st ă pîni de p ă mînt. „au înv ăţ at c ă l ă ra ş ii s ă nu scoat ă cuvînt afar ă " (adic ă oastea boierilor care ş tiau de mazilie). Aron Vod ă fusese mazilit de sultan. cit. p. dup ă luptele sale împotriva turcilor „pe mul ţ i ţă rani din num ă rul pedestra ş ilor i-a trecut în rîndul o ş tenilor c ă l ă ri" 4 . D l u g o s z . spune Dlugosz. se temea de ţărani şi le ascunde vestea mazilirii. oastea boierilor. despre care acelaşi cronicar spune că „fusese atuncea portar la cetatea Sucevii. Ş tefan cel Mare. au înc ă lecat ş i au purces spre Ia ş i". Deci acei ţă rani pedestra ş i " G r . Deosebirea între cele dou ă o ş ti.OASTEA FEUDALA 397 lupt ă cu care se puteau împotrivi chiar domnului. ca unul ce jupuise ţ ara ş i asuprise pe cei de jos. In locul lui Ştefan Lăcustă. Letopiseţul Ţării Moldovei. ed.ş i pre la casele lor". un /militar în serviciul s ă u personal. 2 Ibidem. 176. 207. ca portar subaltern.. 150. „A doua zi. încredin ţ înd-o în tain ă numai boierilor : „pre boieri i-au înv ăţ at de au chemat gloatele ş i le-au mul ţă mit de slujba ce i-au f ă cut ş i le-au zis s ă mearg ă eine. ad ă ug ă cronicarul. (Aron Vod ă ) p ă rlndu-i c ă se vor fi dus curtenii. boierii ridică domn pe Alexandru Cornea. Lipsea. Astfel la 1563 domnul muntean Petru cel Tîn ă r atac ă Moldova. Acest o ş tean din oastea feudal ă a unui boier ajunge chiar domn. 526. II. „socotind c ă prea lesne o va dobîndi. iar mai denainte vreme fusese slug ă la Mihul hatmanul" '. care reprezentau p ă turi sociale deosebite. pentru împerecherea [vrajba]. 1712. adic ă între cele dou ă o ş ti.

B o g d a n . acelaşi important rol militar. iar vornicul din Ţ ara de Jos cetele din Ţara de Jos. 11 . " M i r o n Costin. p. împreună cu marii bani.P. care în poemul s ă u ne spune despre vornicul Ţă rii de Jos : „De el ţ in strajele vadurilor ş i ale grani ţ elor în Ţ ara de Jos" '. p. Ş i în Ţara Romînească vornicii joacă. 2 I. Astfel. Astfel.. în Moldova vornicul Ţă rii de Sus comand ă cetele din . CAZACU care se purtaseră viteje ş te în ră zboi au fost trecu ţi în rîndurile boierilor călări. Memoriile Sec ţ . p. Poema Polon ă . N ăd ă baicu mare vornic atac ă pe munteni la 1553 2 . 220 etc. 157. în cete comandate de mari v ă tafi sau stegari. astfel la Miron C o s t i n .R. fie prin scutire de dări. p. în care se arată că . cit. Panaitescu . în sec. Grozav marele vornic conduce expediţia lui Petru Rareş împotriva Bra ş ovului. P. 3 . 3 Letopise ţ ul Cantacuzinesc. fie prin dona ţ ii de mo şi i. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc se aminteşte de „ostile Craiovei. fiul lui P ă tra ş cu ce Bun etc. Pe de alt ă parte în cronici vedem c ă în general trupele trimise sînt comandate de marii vornici. subalternii comandan ţ i de subunit ăţ i sînt tot v ă tafi. Neagoe vornicul ridică oaste împotriva lui Radu de la Afuma ţi.. Astfel. XVI le găsim împărţite pe judeţe şi ţinuturi. cită m Letopise ţul lui Miron Cosin despre Vasile Lupu. Jiului şi Mehedinţilor" 4 sau în cronica lui Radu Popescu despre „oastea den ţara dupeste Olt" 5 ş i în sfîr ş it. Danciul marele vornic ajut ă pe Vlad V în lupta împotriva lui Mihnea. 107 etc. 87. P ă tra ş cu cel Bun trimite pe Socol vornicul cu trupe la Liov s ă aduc ă pe Isabella cră iasa. Uneori satele erau donate cu men ţiuni speciale. Alexandru II trimite pe Dra gomir vornicul s ă goneasc ă pe Vintil ă . R. 75. 219. Letopise ţ ul.au ales 800 oşteni într-ales Orheieni şi L ăpuş neni" 6. ca s ă ne referim la un text privitor la Moldova. Ist. edi ţ ia P. Astfel. p. 105. p. 122. 103. Acest lucru se confirm ă de Miron Costin. cit. deci trecerea lor între privilegia ţ i. ' Cronica lui Radu Popescu. p. după „Letopiseţul Cantacuzinesc". Acad.Ţ ara ^ Sus. Motoc mare vornic lupt ă împotriva lui Joldea. 1 Ibidem. 1929. rolul militar pe care-1 joadi vornicul Ţă rii de Jos în Moldova îl are banul. op. In Ţ ara Romîneasc ă . Trupele de neme ş i ş i curteni au o organizare teritorial ă care se întrevede din relat ă rile cronicarilor.. p. dup ă cronica lui Macarie. 204.. p. Cronica lui Macarie. 126. ed.398 A.

deci sînt 24 de steaguri din care o parte formeaz ă contingentul Ţă rii de Sus ş i altul contingentul Ţării de Jos sau în Ţ ara Romînească contingentele Olteniei ş i ale Munteniei.Bogdan.. 87. . i-au lovit (pe t ă tari) f ă r ă veste" 3. 129. Steagul de jude ţ ca unitate militar ă este atestat în mai multe documente. se indic ă astfel în mod expres unitatea din care urmeaz ă s ă fac ă parte beneficiarul bunului. cit. | M. p. ' . cit. Se vede c ă în spe ţă gioseni este unitatea de lupt ă comandat ă de marele vornic al Ţă rii de Jos din Moldova ş i alc ă tuit ă din to ţ i neme ş ii.. Aceasta justific ă ş i pasajul din cronica lui Ureche în care se scrie: „au trimis Ş tefan Vod ă pe Petre C ă r ă b ăţ vornicul ş i cu to ţ i giosenii s ă treac ă Prutul. ed. cit. ' Gr. p. Aceast ă leg ă tur ă teritorial ă ş i administrativ ă între bun ş i unitatea militar ă se v ă de ş te în Cronica moldo-polon ă : „num ă rul tuturor ţ inuturilor e 24 . în spe ţă unitatea de cavalerie din tlrgul Tutova. N e c u l c e . După datele Cronicii moldo-polone. op. Astfel citim în Miron Costin : „Venia atuncea din ţ inuturi din gios ni ş te steaguri de c ă l ă ra ş i la c ă utare" 5 sau în Neculce : „era ş i lipcani optzeci de oameni la două steaguri" 6. I. p. Ideea că unităţile militare şi comandamentele depind de împ ă r ţ irea teritorial ă în jude ţ e este bine ş i precis exprimat ă ş i se coroboreaz ă perfect cu pasajele din cronici pe care le-am citat mai sus. Acest pasaj este redat astfel în Cronica moldopolonă : „au trimis pe Cărăbăţ vornicul Ţării de Jos ca să treacă Prutul cu toat ă Ţ ara de Jos ş i s ă -i bat ă pe t ă tari" 4 . Din toate aceste ţ inuturi se adun ă osta ş i ş i str ă jeri 8 000. P. op.Bogdan. ( ş i) luni diminea ţ a.Ureche. prin urmare comandan ţ i de steag. iar acum e deşert" 2. Unitatea imediat urm ă toare unit ăţ ii mai mari care este Ţ ara de Jos. ed. sînt tot atî ţ ia pîrc ă -labi ş i v ă tafi adic ă starosti ş i stegari. P a n a i t e s c u . . Cronici inedite atingătoare de Istoria Rotnînilor.. I. I. Mir cea cel B ătrîn. p. este steagul de jude ţ . 134. cit.. iar cînd sînt numai neme ş ii 3 000. 1 2 r' P. 148.. 128. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Cronica. C o s t i n ..OASTEA FEUDALA 399 1432 Drago ş Urlat cap ă t ă st ă pînirea cu condi ţ ia „s ă ţ ie de steagul de la Tutova"£a ^epwHT Kb CTnry TyroBCKOMy". în Moldova sînt 24 ţ inuturi ş i tot atî ţ ia v ă tafi stegari. p.

cînd tot osta ş ul se odihne ş te ş i r ă zboiul înceteaz ă" 2 . T ă tarii sînt b ă tu ţ i pentru c ă moldovenii sînt gata ş i nu sînt surprin ş i de atacul lor. Rom. Nicolai sau ş i risipit care încotro au putut pre la casele lor" 4 . I. Atacurile prin surprindere se încearc ă iarna. 92. Vechile cronici moldoveneşti pină la Ureche. Dar în orice caz nu putem stabili vîrsta la care cei b ă trîni sînt scuti ţ i de slujba militar ă . p. campania turcilor din 1475 are loc tot spre iarn ă. Ureche ne spune c ă el s-a petrecut „iarna cînd era to ţ i o ş tenii la casele lor" 3 . Ş tefan cel Mare atacă Br ă ila iarna (27 februarie). Astfel citim în Cronica lui Macarie c ă n ă v ă lirea lui Trif ă il ă a avut loc: „în vreme de iarn ă . Vara fiind sezon de r ă zboi — to ţ i sînt gata de lupt ă . Gheorghe la sf. XVII. 330. Neculce. Intr-un pasaj al lui Neculce putem afla mai precis în care anotimp se purtau r ă zboaiele ş i anul cînd se presta slujba militar ă dup ă terminarea c ă reia o ş tenii nu mai a ş teptau concediul ş i plecau f ă r ă învoirea ş efilor de unitate : „deci' — scrie el — oastea Duc ă i Vod ă fiind sup ă rat ă de la sf. ed. fost mare vornic. de pild ă pe vremea lui Ş tef ă ni ţă t ă tarii n ă v ă lesc in . Letopiseţul. G r. p. cit. p. . 134. cit. ist.. 133. III. voi. ne putem da seama numai de sfîr ş itul slujbei militare. Ureche. ed. priv. Letopiseţul. astfel Trif ă il ă vine iarna. I. CAZACU C a re e ste d u ra ta s lu jb e i m ilita re ş i în ce anume condi ţ ii se Condiţiile presteaz ă ea ? Dup ă un hrisov de scutire al de prestare ale lui Ga-vriil Moghil ă din 1619 dat Iui slujbei militare Cerni-ca. B. £00. boierul fiind slobod ş i l ă sat în pace de toate d ă rile ţă rii ş i de oaste „pentru c ă e b ă trin ş i neputincios ş i f ă r ă copii" r . Bogdan. Am putea conchide cu u ş urin ţă c ă b ă trîne ţ ea este un motiv de scutire pentru cei obliga ţ i a presta slujba militar ă . Din cronici se vede c ă iarna slujitorii militari stă teau pe la casele lor. Totu ş i durata slujbei militare pare a fi fost limitat ă prin vîrst ă . Dar mai erau ş i alte considerente care restrîngeau activitatea militar ă . Referindu-se la acela ş i eveniment. 1 2 3 4 6 Doc.400 A. Gr. ed.august ş i atunci dup ă cîte ne spune Ureche : „ ş i norocul cel bun al lui Ş tefan Vod ă sau prijejit cu oaste gata în gura Coroviei" 5 . p.. Cronica. p.. cit. Ureche. Matei Corvin îl atac ă pe Ş tefan tot spre iarn ă .

Isaia. ed. el cods ţată c ă polonii nu pot fi chema ţi la oaste. Astfel. Dintr-un pasaj al lui Ureche reiese c ă . în ţările noastre. Cronica moldo-germană. Ibidem. Ureche. Atunci a fost nimerit chiar craiul Mateia ş cu dou ă s ă ge ţ i. Dar. „In ziua de 15 decembrie într-o miercuri se împr ăş tia. Numai atacul t ă t ă resc putea justifica o nou ă chemare sub arme. Chiţimia.. ar fi alergat unde i se poruncise.. 60. trebuie să observăm că celelalte izvoare istorice nu con•irm ă aceast ă parte a relată rii din cronic ă . atunci se n ă pusti Ş tefan Vod ă cu oastea asupra t ă tarilor ş i-i alung ă din ţ ar ă . timpul servit pare limitat.. 113 şi 114.. de ş i victorioas ă . Cu toate acestea o oaste numeroas ă se repezi ş i în urma craiului ş i i-a smuls mul ţ i oameni. Dac ă .. Sînt obliga ţ i s ă mearg ă numai cînd însu ş i craiul încalec ă . p.. Comparînc1 situa ţ ia boierimii moldovene cu cea a nobilimii polone. oastea feudală datora 40 zile de serviciu militar pe an. numai pentru a respinge pe unguri.. 1467 . 26 — Viata feudal ă — c. se întîmplă un nou eveniment : „Chiar atunci intrar ă ş i t ă tarii în ţ ar ă ş i oastea se strînse din nou în jurul lui Vod ă . cit. 4 G r. 61.. a ş a încît craiul nu mai putu lua din ţ ar ă armele. oastea lui Ş tefan Vod ă a ş a încît ş i ungurii omorîr ă pe mul ţ i dintre ei" 2 . Iat ă o victorie transformat ă aproape în derut ă prin faptul c ă oastea se împr ăş tie din proprie ini ţ iativ ă probabil pentru c ă considera misiunea sa ca terminat ă . lupta de la Baia are loc la 14 dec. această obligaţie este mult mai grea.. oastea lui Ş tefan nu mai urm ă re ş te pe inamic să-1 scoată din ţară. a doua zi la 15 decembrie. după datele Cronicii moldo-germane.. ne spune cronicarul. ed. Ibidem. Dup ă cîte se ş tie.. aceasta ajunse pîn ă la urechile lui Mateia ş Craiul. ci se împrăştie : „In ziua de 14 decembrie într-o luni spre mar ţ i noaptea c ă zu Ş tefan cu oastea sa peste unguri şi omorî foarte mulţi dintre ei. atunci n-ar fi sc ă pat teaf ă r nici un picior de ungur" '. încît puse pe picioare o mare armat ă . Putem trage de aci concluzia că în timp de iarnă oastea putea fi chemată sub arme numai în cazul unui atac dinafar ă . potrivit obiceiului.. 8547 . decît pentru lupta dinl ă untru.. Din această descriere s-ar înţelege că." 3. Letopiseţul. domnul nu avea nici un motiv s ă ţ in ă armata sub arme sau s-o cheme din nou. p. nu sînt obliga ţ i s ă ias ă din hotarele ţă rii lor 4 .OASTEA FEUDALA 401 Cînd o ş tenii sînt chema ţ i la oaste în timp de iarn ă . în apus.

Ş t. a unei văduve se vede că trimiterea de înlocuitori era obligatorie.. XVII a r ă mas un zapis pentru „ne ş te bani ce au dzis c ă au dat unui argat a Mihalcei ce l-au mînat la oaste pre locul s ă u.402 A. ei îns ă sînt obliga ţ i s ă r ă spund ă la chem ări atunci cînd se produc atacuri dinafară . Astfel citim în Neculce c ă la 1683 Duca Vod ă „au pus pe un Braha c ă pitan de au fă cut un steag de oameni. Dintr-o reclama ţ ie. I p. 108. I o r g a. Unul din aceste acte este dat lui Mihai din Tîrg ş or de c ă tre Mihai Viteazul (act f ă r ă an) 5 . N. P. Anciens documents de droit roumain I. ed. 87. Acum ei cer 20 de veadre de vin" 3. I. Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul. P. 1 2 3 4 5 . p. Procedeul legal pentru a ob ţ ine scutirea de slujb ă este acela de a se adresa direct domnului. In astfel de cazuri ace ş tia sînt înlocui ţ i de trimi ş ii lor. Cronic ă . 123. Ne-au r ă mas mai multe specimene de acte de scutire de slujb ă militar ă . unitatea cerea omul 2 . Dumitru . slujitorii militari trebuie s ă fie oricînd la dispozi ţ ia domnului. se recurgea ş i la bac ş iş uri. G r e c e a n u . din sec.. Ne referim în special la acest act deoarece el este dat unui st ă pîn de sat care nu e boier la data actului ş i care I. cit. ca s ă nu mearg ă în Ţ ara Ungurească" 4. se fac de obicei vara sau mai bine zis de la sf. 144. Ibidem. Se întîmpla uneori ca stăpînul titular al unei moşii să nu poată răspunde la chemarea la oaste sau ca mo ş ia sa s ă fie în stă pînirea unei femei. CAZACU Deci în ceea ce prive ş te condi ţ iile în care se îndepline ş te slujba militară ş i timpul în care ea se (presteaz ă . In timpul iernii ar trebui s ă stea acas ă . p. in acel interval de timp. Gheorghe pîn ă la sf. cît ş i slujba militar ă implicit. p. serdarului pentru oaste. p. Genealogiile. voi. Pentru ap ă rarea ţă rii e chemat ă oastea cea mare. într-un zapis din 1664 Negoi ţă sp ă tar V ă c ă resou se declar ă dator cu 55 ughi din care 25 „au dat dumnealui cumnatul P ă tra ş cu. ei se întorc acas ă .. Văduvele şi boierii care nu pot merge la oaste î ş i trimit ca înlocuitori pe v ă tafii lor. vedem de asemenea c ă înlocuitorii cereau o desp ă gubire de la aceia care îi trimiteau. voi. am putea constata c ă atît r ă zboiul în general. Astfel. Evident. II. 143. care este amintit ă în documente. tot din v ă tafii boierilor ş i a jupîneselor celor sărace" '. după respingerea atacurilor. 452. N e c u l c e . P a n a i t e s c u.

I. p. încît preiferau s ă moar ă în r ă zboi 3 . din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă 4 . 58. op. Rom. numai la data de 23 mai 1603 de c ă tre Radu Ş erban 1 . 74. ' Doc. B. 567. XVI al episcopiei de Kulm. la 1456.. XVII. p. p. priv. II.. 347. 781. l Doc. N. voi. se spune că. regele Ungariei socote ş te într-un plan de mobilizare 10 000 c ă l ă re ţ i în zale. Situa ţ ia averii lui Minai din Tîrg ş or. I. cit. Astfel la 1570 vedem închinîndu-se m ă n ă stirii Govora. M. . La 1430.OASTEA FEUDALA 403 e înscris în categoria militar ă a ro ş ilor ale ş i. ibidem p. voi. voi. p. priv. I o r g a. Joannes Dantiscus. mai intii trebuie sa constat ă m pe baza a dou ă documente din sec.. care desigur ar fi trebuit s ă se duc ă la oaste în locul p ă rin ţ ilor. Intr-un raport din sec. * Doc. II. în conformitate cu consuetudinele existente în Moldova. coiful Ş i brîul de argint al unui oarecare Radu Ti ş t ă beanu. fără copii6. A. * H u r m u z a k i. I2. suli ţ e. F iin d v o rb a d e u n a s tfe l de ajutor cu un num ă r atît de important de c ă l ă re ţ i înz ă ua ţ i. Armamentul folosit în ţă rile noastre nu Armamentul f deosebea prea _ mult de armamentul din apus . erau sancţionate ca hiclenii. iar pentru Moldova actul din 1606 dat de Simion Movil ă unui curtean Toader din Todereni 2 . Acest motiv e suficient pentru a vedea c ă scutirea nu s-ar fi acordat dac ă beneficiarii ar fi avut copii. domnul Moldovei se obligă să ajute pe poloni cu 400 c ă l ă re ţ i b in e în a rm a ţ i c u z a le 5 . Se în ţ elege c ă neprezentarea la oaste. C o s t ă eh eseu. Un alt act de scutire e acela din 1619 citat mai sus tot pentru Ţ ara Romîneasc ă . este evident c ă trebuie s ă existe acest num ă r de c ă l ă re ţ i echipa ţ i. II. mort. de altfel ca ş i fuga. Acte ş i fragmente. în ce prive ş te ultimele dou ă scutiri trebuie s ă relev ă m c ă unul din motivele trecute în act este faptul c ă beneficiarii nu au copii. XVI. Rom. . B XVII. III. priv. Ş tiri interne ş i mai tîrzii confirm ă aceasta. voi. ist. zaua. p.. XV c ă în ţă rile noastre erau folosite zalele. rom. ist. p. 89. toţi infractorii din această categorie erau condamna ţ i s ă sufere înainte de moarte ni ş te chinuri atît de grele. ist. O serie de scriitori din secolul XVI ca şi din secolul XVII constat ă c ă osta ş ii din ţă rile romîne au scuturi.

a ş a cel pu ţ in ni se spune între altele ş i în ora ţ iunea lui Cîrje 7 . p. l ă nci ş i zale'. Sau citim în Letopise ţ ul Cantacu-zinesc despre Matei Basarab : „îndat ă au strîns toate ostiile ţă rii" 6 . 1' Gr. XVII trupele recrutate din marea sau mica boierime (adic ă oastea de ţ ar ă . A. Bellum Ivoniae. G r a t i a n i.strîns-au ţ ara ş i s l u j i t o r i i s ă i " 4 s a u d e P e t r u Ş c h i o p u l „ a u s t r î n s ţ a r a ş i s-au g ă tit de dîn ş ii" 5 . 88. p. 8 I. Verancius arat ă c ă moldovenii nu prea au zale ş i din aceast ă cauz ă întrebuinţează nişte haine speciale umplute cu bumbac 2 pe cînd în Codex Bandinus ş i în rela ţ ia lui Paul de Alep afl ă m c ă în Moldova erau ş i cuirase 3 . . 181). 109. cit. au preferat folosirea l ă ncii ş i a s ă biei. „ Tezaur de monumente istorice". P a p i u. Codex Bandinus. 3 Codex Bandinus. p. (ibidem. arcuri. In chemare se indic ă locul de adunare. II. cit. In cronici ş i documente se relateaz ă foarte pe scurt cum se face chemarea nriT . De situ Transilv. 136. Bogdan. ed. 194. brunya este o că maşă2de za!e. 111 a r i a n. 172 „Arhiva istorică". Chorographia Moldaviae 1541 în A. ' M. J81. 172. Aceast ă chemare apare poate mai precis în solia lui Ş tefan cel Mare c ă tre marele cneaz al Litvaniei Alexandru. citim astfel în cronica lui Ureche c ă atunci cînd regele Albert al Polo1 G. p. Ureche. Papiu Marian. i • • *1 • ■ * stantin Şerban în „Revista istorică". C o s t ă c h e s c u . Mold. care variaz ă dup ă necesit ăţ i. Documentele lui Ş tefan cel Mare. r a oastei. . De obicei cronicarii descriu in mod extrem de lapidar aceste evenimente. spre deosebire de mercenari) nu par a fi întrebuin ţ at în mare m ă sur ă armele de foc . R e i c h e r s d o r f e r . Letopise ţul. 309. III. 213) . De Iacobo Basilico. p. 22. Mai întîi se trimite ordin de chemare tuturor o ş tenilor ş i apoi ei se adun ă . V e r a n c i u s . p. p. Documentele moldoveneşti de la Şteţăniţă Voievod. p. p. G o r e c k i. Trebuie s ă relev ă m c ă pîn ă în sec. spade.. unde se spune c ă aceast ă chemare se face strigînd prin toate cet ăţ ile ş i tîrgurile 8 . In realitate opera ţ ia chem ă rii la oaste este pu ţ in mai complicat ă . 85.404 A. Un ambasador suedez ta curtea lui Con \JTSaWlZaTca. VI. Ibidem. 6 Letopiseţul Cantacuzinesc. K a r a d j a . s ă ge ţ i. 542. 1 • r^. op. Transalp.. 148. p.. p. p. II. CAZAC U coifuri. 1920. Ureche scrie despre Ş tefan cel Mare : . (Ibidem. p. p.

Uricariul. ' Vita Iacobi Basilici. Dup ă terminarea misiunii. Letopiseţul. XXIV. P. în cazul lui Aron Vodă transmite prin boieri mul ţ umirile sale o ş tenilor ş i îi autoriz ă s ă mearg ă la casele lor 2. p. cu aceea ş i ocazie se face instrucţia. Dar aceste chem ă ri ş i adun ă ri ale o ş tii n-au loc numai în timp de r ă zboi. 7 V. Ibidem. 5 G. 27. p. cit. C o d r e s c u . adic ă un inel mare prins cu o frînghie de un stîlp. Metnoires du Sieur de la Croix. 93. Mai 'tîrziu aflăm că unii str ă ini se intereseaz ă în mod special de aceste tactici 5 . O altă întrecere consta în săgetarea unei căciuli aruncate în sus. pe care un c ă l ă re ţ trebuia s ă -1 ia cu lancea din galopul calului. extras din „Revista istoric ă ". Ureche. După unele informaţii. p. în epoca feudal ă ţă rile noastre aveau o organizare militară asem ănătoare cu a celorlalte ţări europene cu unele caractere specifice în ce prive ş te durata slujbei ş i tactica de lupt ă . p. . prusieni. G r. Steaguri de cavalerie moldoveneasc ă sînt angajate ca unit ăţ i militare de limb ă romîneasc ă distinct ă nu numai de poloni ş i de ru ş i.26. voi. Unii se distingeau la „halka". 93 ş i 94. p. austrieci ş i alte popoare 6 . 1 2 3 102.. 11b. 8 V. Probabil c ă cu aceast ă ocazie se f ă ceau manevrele cu întreaga o ş tire. Cf. B e s v i c o n i. T. Cetele. se pare că moldovenii aveau tactici de atac specifice. O descriere a Moldovei înainte de Cantemir.OASTEA FEUDALA 405 niei vine s ă cuprind ă Moldova. C ă l ă tori ru ş i In Moldova ş i Muntenia. Legrand.. 39. Mi h o r dea. Se pare c ă a doua zi de pa ş ti se organizau astfel de întreceri. op. M i h o r d e a. Atît din cronica lui Ureche. p. p. XXIII. Astfel în înv ăţă turile atribuite lui Neagoe Ba-sarab se vorbe ş te de „c ă ut ă ri" inspec ţ ii anuale ale o ş tilor 3 . în cursul inspec ţ iei este separat de grosul escortei sale de ţă ranii care cer s ă li se reduc ă d ă rile. Despot Vod ă îi cheam ă pe o ş teni ling ă cetatea Hotin. edi ţ ia E. O atare inspec ţ ie e descris ă de Sommer 4 . tot din galopul calului 8 . Astfel. 27. de asemenea. dar ş i de suedezi. 1937. Ş tefan cel Mare fixeaz ă ca punct de adunare a trupelor sale tîrgul Romanului '. 6 Ibidem. 207. instruite fiecare în parte în jude ţ ul ( ţ inutul) respectiv se adun ă cu această ocazie ş i demonstreaz ă cuno ş tin ţ ele ş i abilitatea lor militar ă . cît ş i din descrierile c ă l ă torilor 7 reiese c ă moldovenilor le pl ă ceau jocurile militare.

Documentele Ţării Romineşti. B o g d a n. cum am mai spus. 2 . pe Vlad C ă lug ă rul cump ă rînd arme pentru ei. XVII. In acela ş i timp ei formeaz ă o categorie militar ă aparte. D. 323. din dreg ă torii subalterni. Doc. Ia 1612. p. ace ş tia sînt îmbr ă ca ţ i ş i înarma ţ i. P ă curar visternicel este denumit întrun document. în aceast ă clientel ă intr ă ş i micii ş i marii dreg ă torii domne ş ti îns ă rcina ţi cu colectarea sau perceperea diverselor dajdii de la supu ş i. p. 65.'priv. Genealogiile. Curtea este pomenit ă pentru prima oar ă ca element militar de Ş tefan cel Mare (1478) apoi se confirm ă ca atare de Cronica moldo-polon ă 3. In general ea este alc ă tuit ă . p. P a n a i t e s c u. I. I. P. iar egumenul s ă dea curtenilor ce le este dreptul" 7 . CAZACU Trebuie s ă observ ă m îns ă c ă de la început efectivele militare nu se m ă rgineau numai la marii ş i micii feudali. Vlad Ţ epe ş cere s ă -i lase pe voin ţ ei s ă vie s ă slujeasc ă la dînsul. dar f ă r ă sold ă pentru c ă nu are bani. care. 101. T o c i l e s c u . de exemplu. Spre deosebire de seniorii feudali. feudali — domnii aveau şi ei o clientelă militară .406 A. Studii şi documente VI. egumenul trebuie s ă trimită la marele dvornic „ ş i s ă trimit ă dvornicul o slug ă domneasc ă ş i alta dvorniceasc ă s ă împlineasc ă ei ş i s ă duc ă gloaba la mă n ă stire. 155. III. Astfel îl vedem. In fine. p. N. ist. Grece a nu. 265. ei au fost slugi domniei mele la ceata arma ş ilor" 6. p. La 1569 birul cur ţ ii din Ţ ara Romîneasc ă este pl ă tit de arma ş i: „feciorii De ă gului ş i al lui Dobrin. condica lui Mavrocordat men ţioneaz ă această clientelă prin termenul „curtenit ă " ş i arat ă c ă ea este pus ă în slujba strînsuîui poclonului steagului 4 . Radu cel Mare cump ă r ă cojoace ş i cazane în care s ă fiarb ă un bou întreg etc. I o r g a. A. Ibidem.. Şt. De aici se vede c ă slugile domne ş ti care îndeplinesc diverse func ţ ii cu caracter civil în stat sînt curteni. voi'. In afar ă de aceş tia. 345. . I. hr ă ni ţ i de domn pe socoteala lui. 199. 151. „îl voi millui şi-1 voi hrăni ca pe slugile mele" '. Documentele lui Ştefan cel Mare II. La început. ca şi boierii mari. 534 Documente slavo-romîne. p.. Rom. cine va veni s ă slujeasc ă în astfel de condiţii. „curtean vechiu" 5 .. Intr-o scrisoare adresată bra ş ovenilor. spre deosebire de neme ş i şi Gr. p 100. P. într-un hrisov din 1482 se dispune ca atunci cînd se fac gloabe în satele Snagovului. 413 etc.

. Din con ţ inutul vechilor documente putem afla nu numai cine f ă cea oficiul de paz ă a cet ăţ ilor. 80. 85.. p. C o s t ă c h e s c u . 5. cit. Astfel la 1450. cari au f ă cut mare moarte în Ie ş i t ă ind cu coasele vinele cailor" 2 . de posad ă . 1 Gr. '. 66. p. ce ş i pre aceia pre to ţ i i-a t ă iat" 3 . p. Cînd pedestrimea particip ă la lupte. I. II. atît din documente cît ş i din cronici se vede c ă ţă ranii îndeplinesc ş i alte munci în scopuri militare. este men ţ ionat ă în cronici ş i documente. Celelalte obliga ţ ii ale ţă ranilor din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă ca : „straja. In dosul zidurilor lor. 5 Romîne şti. Dac ă în primele secole ale evului mediu arma principal ă de atac era cavaleria. de viglu. I. op. M. 29 etc. Bogdan. op. 3 Ţării . Astfel. dar ş i cine se ocupa cu clă direa ş i între ţinerea lor. P. cit. posada" într-un sens se reduc la 1 cel Mare. C h i ţ i m i a. „mul ţ i prin ş i de pedestrime au fost. 4. puteau s ă se ad ă posteasc ă un num ă r mai mare de oameni. 19. C o s t ă c h e s c u . Ureche. Letopiseţul. este totdeauna la dispoziţia domnului. nr. Cu ajutorul cet ăţ ilor se poate crea un sistem complex de ap ă rare a unei ţă ri. 505. domnul trebuie s ă mai aib ă ş i infanteri ş ti ş i la un moment dat ş i artileri ş ti. în „Cronica moldo-german ă " se men ţ ioneaz ă c ă cetatea Chilia a fost reconstruit ă de 800 me ş teri zidari ş i 17 000 muncitori4.95 ş i 200. II. op. Documente moldoveneşti înainte de Ş tefan Ibidem. P a n a i t e s c u . de lucru la ce tate etc. într-o m ă sură ei reprezint ă trupa permanent ă . din aceia care conform uricelor trebuiau să lucreze la cetate 5 .. în toate aceste cazuri infanteria ţă r ă neasc ă este men ţ ionat ă ca participînd la îupte.. arma de ap ă rare era infanteria ş i cet ăţ ile. Docu mentele Vezi M. împiedicînd ocuparea ei de c ă tre duşmani. I. 92. nr. de straj ă . Pe lîng ă c ă l ă rime. I.. 24. p. în lupta lui Bogdan împotriva lui Alexandru ş i a polonilor „gloatele de pede ş tri. P.OASTEA FEUDALA 407 cneji. cit. Astfel putem citi c ă popula ţia satelor mai multor m ă n ă stiri din Moldova a fost scutit ă la diverse date de: oaste. La Vaslui (1475). 139 etc. P. 81. care nu se puteau d ă rîma u ş or cu mijloacele anterioare apariţiei prafului de pu ş c ă . viglu.

65. p. p. posada înlocuie ş te în unele hrisoave viglul■ ■ ' şi este peste tot echivalentă cu straja2 şi privegherea.. p. Documente Romîne ş ti în Arhiva Bistri ţ ei. R o s e 11 i. pentru un om care ocolind straja aduce un cal. afar ă de plata trecerii podului. p. La 1638 poli ţ ia intern ă a ora ş ului Suceava este f ă cut ă de str ă jeri care aresteaz ă ni ş te oameni beţi 8. ş i Studii ş i documente. Astfel. Documentele Ţării Romîneşti I. 8 N. Toţi cei ce trec graniţa trebuie controlaţi de străjeri. 120. * Ibidem. In aceast ă privin ţă organizarea militar ă a ţă rilor noastre este asem ă n ă toare cu organizarea ţă rilor vecine sau a ţă rilor 1 P. I o r g a. 8 Ibidem. 466. Dac ă din acestea apar mici nereguli la paza grani ţ ei. 631. 789. în privilegiul liovenilor. P a n a i t e s c u . la 1408. 40. 134 şi 102. II. 5 A. în timp de pace ş i de r ă zboi ş i cum se exercitau aceste obliga ţ ii. P. 462 etc. iar str ă jerul care era de rînd risca să . str ă jerul plă te ş te valoarea calului 6 .. la strajă 12 groşi" 4. Scrisori romîne ş ti în „Arhiva Bistri ţ ei". I I . CAZACU o singur ă obliga ţ ie. p.408 A. aceea de a p ă zi. p. 73. cit. din altele apar sarcinile cele mai importante ale stră jii. C o s t ă c h e s c u. I orga. 4 M. 491.ş i piard ă capul 5 . Oamenii din B ălţă te ş ti Neam ţ erau „de-a pururea p ă zitori la straja Hangului ş i alte potici prin mun ţ i la marginea hotarului spre Ţ ara Ungureasc ă ". Astfel într-un document din 1622 îi vedem pe str ă jerii din Cîmpulung urm ă rind peste hotar la Barg ă u ni ş te tîlhari care pr ă daser ă m ă n ă stirea Putnei 7 . C o s t ă eh e s e u . p. Anciens documents de droit roumain. Acela ş i rol îl au cîmpulungenii ca ş i toate satele de graniţă din Ţ ara Romînească şi din Moldova 3. ' N. . Existenţa străjii o aflăm în foarte multe documente interne ş i externe. p. op. 468. Străjerii sînt răspunz ă tori pentru toate neregulile acestei slujbe. * M. p. op. datele documentare ne dau posibilitatea s ă stabilim care erau obliga ţ iile militare ale ţă ranilor la noi în epoca feudal ă . Alexandru cel Bun îi oblig ă : „iar cine nu merge la Cetatea Alb ă va da la Tighina ca ş i la Cetatea Alb ă . 74. II. ea reprezint ă atît slujba de poli ţ ie intern ă în sensul pe care-1 atribuim azi acestui cuvînt. Nu ne ocup ăm de darea „posada" privind diverse v ă mi. Pentru o femeie care a fugit de b ă rbat trecînd prin straj ă . cit. V. p. se prad ă tot Cîmpulungul.

88—94. cu l ă nci lungi. Evolu ţ ia organiz ă rii militare nu este îns ă întru totul identic ă cu cea din ţă rile vecine. Descripţia Moldaviae. oastea mare exercitam generale sau bellum pro patria etc. In Moldova. fie sine ţ a ş i. cavaleria u ş oar ă format ă din neme ş i ş i cneji se men ţ ine la noi mult mai mult ă vreme decît în apus.OASTEA FEUDALA 409 apusene. Bucureşti 1872. D. Cele dou ă feluri de mercenari apar în ţă rile noastre mai tîrziu . Incepînd din a doua jumătate a secolului XVII urmele oştii feudale din ţă rile romîne încep s ă dispar ă datorit ă faptului c ă turcii împiedic ă pe domnii romîni s ă men ţ in ă armat ă puternic ă ş i organizată . în acela ş i timp apar suli ţ a ş ii. C a n t e m i r . cavalerie de scuteal ă . fiecare din obliga ţ iile de mai sus avînd o denumire specifică în latina medievală . organizarea ei evolueaz ă sub'diferite influen ţ e. Sub Gheorghe Ş tefan toate grupurile militare de c ă l ă re ţ i. Noua tactică face ca în locul pedestrimii ţărăneşti şi a oştii feudale s ă apar ă o infanterie de mercenari special instruit ă în armat ă . Acest lucru este confirmat de îns ăş i lucrarea lui Dimitrie Cantemir \ care nici nu aminte ş te de vechea armată moldovenească. . sînt contopite într-o singur ă unitate cunoscut ă sub denumirea de c ă lăraşi. lucrul la cetate este munitio-castri straja este wacta. Evident c ă armata feudal ă de la noi ca ş i aceea din ţă rile vecine ş i apusene nu r ă mîne neschimbat ă . fie tunari. p. adic ă pu ş ca ş i archebuzieri. dar dup ă cît se pare nu dureaz ă mult ă vreme. excubrae. Prima categorie militar ă este format ă la munteni pîn ă tîrziu de ro ş ii. Apari ţ ia prafului de pu ş c ă ş i a armelor de foc scumpe şi complicate face să apară specialişti mercenari. astfel ca s ă poat ă ţ ine piept cavaleriei inamice.

Capitolul VIII ORAŞELE .

. ş i întemeierea lor se datore ş te unor condi ţ ii economice din acele regiuni. altele. în jurul unui centru întărit. v. sînt mult mai noi. altele apar în secolul XV. p.. a curţii unui şef local. 87. este o inscrip ţ ie latin ă în biserica din Cîmpulung în Ţ ara Romînească.o i s e s c u . 1941. Buz ă u. . Die Deutschen in Karpathenl ă nder ( Germanii în regiunea Carpatilor).. R. l o r g a . care poate fi în acelaşi timp un centru de schimb Ş i de paz ă a m ă rfurilor.Unele oraşe din Ţara Romînească ş i din Moldova sînt anterioare întemeierii statului feudal. la 1345 o list ă de a ş ez ă ri ale misionarilor franciscani pomene ş te ora ş ele din .M . r Ş H. Î59-260. Istoria Rominihr. La 1335 afl ă m un negustor în Polonia. Pentru Moldova avem informa ţ ii mai numeroase. e vorba de un primar al comunit ăţ ii s ă se ş ti de acolo '. . II. Este caracteristic faptul c ă în ţ ara noastr ă ^ sînt o serie de ora ş e care poart ă numele de tîrgul Un ei v ă i de rîu : Arge ş . Chilia. adic ă din tîrgul Moldovei (Baia) 2 . în sfîrşit.p. Catolicismul în Moldova pînă la 1400. care pomeneşte de Laurentius comes de Longo Campo (Cîmpulung).vicariatul Rusiei" : Ş iret. Intre datele ce le avem despre ora ş e pe teritoriul ţă rilor romîne. 3 N. înainte de întemeiere. p. O ra ş ele se ridic ă de obicei în perioada feu dala. 202. Baia Ş i ^altele 3 . iar ceva mai tîrziu. I I I . K a i n d I. p.'. Cetatea Dîmboviţei (BucuApariţia oraşelor în ţă rile romîne . Bucul e . Alexa Moldaowicz.

Roman al Mu ş atei în Moldova a înfiin ţ at la sfîr ş itul secolului XIV tîrgul Roman. Tîrgul Trotu ş ului. In genere.P. or ăş enii î ş i alegeau singuri organele de cîrmuire. (Baia). . PANAITESCU re ş ti). Cîmpulung. Tîrgul Bahluiului (Hîrl ă u) Bîrlad. Pe atunci nu exista Bucure ş tiul care apare documentar la 1459. In aceast ă perioad ă ora ş ul era o comunitate autonom ă . desigur anterioare form ării statului. care poart ă numele (se nume ş te în acte ş i Tîrgul de Jos sau Cetatea Nou ă ). cel pu ţ in în primele veacuri ale vie ţ ii de stat în cele dou ă ţă ri. Tîrgul Frumos. era centrul v ă ii. Vaslui. Aceste centre. Suceava. sau dateaz ă din primele timpuri. XV în Ţ ara Romîneasc ă înfloresc în special tîrgurile sau ora ş ele din p ă r ţ ile muntoase. Boto ş anii. Tîrgul Jiului. Ploe ş tii ş i Caracalul apar abia în vremea lui Mihai Viteazul. imediat urm ă toare întemeierii statului feudal. Mihai Viteazul a înfiinţ at cu privilegiul de tîrg ora ş e pe moş iile domne ş ti. nici Craiova. ş i în Transilvania Tîrgul Mureşului. Tecuci. care apare în a doua jumă tate a secolului. Br ă ila. afar ă de tîrgurile str ă vechi dinainte de întemeiere. Adjud. Turnu (M ă gurele). ş i unele tîrguri dun ă rene: Tîrgul Jiu. privilegiat ă ş i închisă.414 P. A ş adar tîrgurile sau ora ş ele sînt în leg ă tur ă cu domnia. Cum vom vedea mai jos. Tîrgul Gilortului. Severin. care se bucurau de un privilegiu domnesc. la originea multor tîrguri din ţ ara noastr ă stau vechile tîrguri ale v ă ilor. Prin urmare. Huşi. Giurgiu. Foc ş anii. Suceava. Caracal ş i Ploe ş ti. Tîrg ş or. Tîrgul Ş iretului. In Moldova. In baza acestui privilegiu. dependent ă direct de domnie. Rîmnicul Vîlcii. Mo ş iile erau locuite de comunit ăţ i. Vaslui. aveau drept de tîrg ş i un tîrg permanent. Tîrgovi ş te. serie de ora ş e oare formeaz ă capitala cîte unui ţ inut (sau slavone ş te derjava) : Ia ş ii. In prima jum ă tate a sec. pomenite mai sus. Arge ş . Neam ţ ul ş i Piatra. care mai tîrziu a devenit o curte domneasc ă provincial ă . Tîrgurile noi se datoresc ini ţ iativei domne ş ti. Buz ă u. In secolele XVI—XVII se ridic ă Galaţ i. loc ap ă rat de o curte local ă . ora ş ele erau considerate ca moşii ale domniei. în secolul XV apar o. majoritatea tîrgurilor mari din ambele ţă ri sînt anterioare domniei. Pe aceste moşii erau aşezate cîte o curte domneasc ă . reprezentau locul unde se f ă cea tîrgul de schimb pentru m ărfurile v ă ii. Bacău. Tîrgul Moldovei.

334 ş i urm. care erau mai industriale ş i ale c ă ror grani ţ e erau la zidurile ora ş ului. voi. p.„. din tîrg sau ora ş mai face parte ocolul sau mo ş ia ora ş ului. ca ş i tîrgove ţ ii" '. t Ibidem. intrau între marginile ţ inutului F ă lciu ş i altele în ale ţ inutului L ă pu ş na. ci cuprinde în jurul său un teritoriu rural. precum ş i de s ă tenii din satele ocolului.. p. a ş a cum apare în vremea lui Ş tefan cel Mare. Hotarul ora ş ului nu se opre ş te la limita caselor. sau la zidurile ş i palisadele a ş ezate în jurul acestor case. Desp ă r ţ irea agriculturii de me ş te ş uguri ş i nego ţ nu era deplin ă în aceste ora ş e cu moşii. In Ţ ara Romîneasc ă . M. Hotarul Bîrladului.ORAŞELE 415 A ş ezarea comunit ăţ ii or ăş enilor este dublat ă de curtea domneasc ă înt ă rit ă sau chiar de o cetate. p. . . XVI. In acela ş i timp. Rusia sau Italia. II. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan II '■ Bogdan. cel Mare. ş i zice privilegiul domnesc : „ace ş ti mun ţ i ş i plaiuri au fost de ba ş tin ă ai or ă ş enilor Câmpulungului de la mo ş i. „Magazinul istoric pentru Dacia" V. Rom. 476—481 . Ţ arinele din jurul ora ş ului erau cultivate de or ă ş eni. cu ogoare. La 1453 Alexandrei. ' Doc. XVII. s ă semene grîu ş i s ă coseasc ă fîn în ţ arina tîrgului Suceava. 154—155. p . priv. existen ţ a ocoalelor rurale din jurul ora ş elor înseamn ă c ă or ăş enii se ocupau cu agricultura. Doamna M ă ria'v ă duva lui Ilie Vod ă al Mol. Ungaria. II. ist.. p ă duri. C o s f ă c h e s c u . voi. A. B. deci tîrgove ţ ii arau ş i sem ă nau ca adev ă ra ţ ii agricultori. 463. dependent de ora ş . Cîmpulungul din Ţ ara Romîneasc ă avea o mo ş ie întins ă care se întindea asupra mai multor mun ţ i.. de la str ă mo ş i. Hotarul Hu ş ilor cuprindea un num ă r de sate care. In orice caz. de asemenea al Vasluiului cam tot atîta. II. Hu ş ilor" 4 . aveau în jurul lor cîte un teritoriu al ora ş ului. „ascult ă toare de ocolul. I. Gherghi ţ a cuprindea în secolul XVI un hotar întins cu numeroase sate 3 . ş i ora ş ele din Transilvania. cu numeroase sate 2 . Acest ocol nu este caracteristic numai pentru ora ş ele din ţă rile romîne. Documentele lui Ştefan cel Mare. p. spre deosebire îns ă de ora ş ele flamande. (ca la Roman sau la Suceava. ocol care se întindea deci în dou ă ţ inuturi. domnul Moldovei îngăduie unor s ă teni „s ă are. p ăş une ş i de asemenea ş i cu mai multe sate care intr ă în ocolul ora ş ului. de la a ş ezarea ora ş ului" 5 . cuprindea un diametru de 18 km. de pild ă ).

ceea ce înseamn ă c ă ei îl foloseau ca mo ş ia lor. Acest iaz ajunge în st ă pînirea unui oarecare Ia nou Lupan ş i privilegiul domnesc spune c ă „nimeni dintre or ăş eni sau dintre ciocli s ă tiu se amestece". V. p. Estet vorba deci âe o proprietate de ob ş te. cu suburbiile ş i satele care depind de dînsul" l . atît din Moldova. aveau în jurul lor un ocol sau un hotar de mo ş ie. Cioclii f ă ceau parte din breasla cioclilor care se îngrijeau de înmormînt ă ri. Un c ă l ă tor italian în Moldova în secolul XVII. Le voyage de Nicolo Barsi da Luca (C ă lă toria lui Nicolo Barsi da Luca) în Melanges de l'ecole roumaine en France. satele atîrn ă toare de ocolul tîrgului. C ă l ă torul italian amintit adaug ă c ă împ ă r ţ irea anual ă a loturilor se face cu prilejul începerii lucr ă rilor agricole ş i c ă num ă rul ogoarelor acordate fiec ă rei familii este propor ţ ional cu num ă rul membrilor fiec ă rei familii 4 . I. spune. cit. voi. ei st ă pîniser ă acest iaz ca o proprietate a breslei or ăş ene ş ti. Toate ora ş ele. C. De pildă un vad de moară „pe ocina orăşenilor" Gherghiţa a fost a popei Murgoci care-1 vinde la 12 mai 1603 m ă n ă stirii sf. PANAITESCU dovei avea venitul de la „tîrgul Ş iret. 334. B. op. C. pîn ă la începutul secolului XIX. Regimul de drept al acestor ocoale nu este unitar. mo ş ie de ba ş tin ă ş i ohabnic ă 2. existau cazuri cînd s ă tenii din acele sate erau r ă ze ş i. adic ă st ă pîni pe mo ş ia lor : „r ă ze ş ii din Ru ş i. 85—86. 781. c ă în fiecare an ş oltuzul de ora ş ş i pîrgarii împart locuri de arat orăş enilor. vorbind de ora ş ele din aceast ă ţ ar ă . Nicolae 5 . st?pînite în dev ă lm ăş ie nu era ş i proprietate particular ă a unor or ăş eni pe moşia tîrgului. 6 Doc. 6 Muzeul Republicii. în tîrgul Ş tef ă ne ş ti pe Prut se afl ă un iaz care se numea înainte „Iazul cioclilor". Rom.416 P. priv. Dar aceasta nu înseamn ă c ă paralel cu aceste cîmpuri ale ob ş tii. înainte ca ea s ă ajung ă în mîna acelui particular 6. p. p. „Magazinul istoric pentru Dacia". în care munca individual ă sau a familiei folose ş te numai un an acela ş i ogor. din mo ş ia tîrgului 3. 1925. La 9 aprilie 1636. G i u r e s c u. In privilegiul Cîmpulungului din Ţ ara Romîneasc ă se spune c ă ocolul este de ba ş tin ă al orăş enilor. cum se spunea. II. (Documente sub dat ă ). In ce prive ş te. cît ş i din Ţ ara Romîneasc ă .. ist. p 307 4 Ibidem. satele din ocolul tîrgul'ui sau. C o s t ă c h e s c u. P.. XVII. de la ocolul BoM. 1 2 3 .

N. Morile domneşti din oraşe şi din marginea oraşelor sînt amintite în mai toate tîrgurile ş i ora ş ele din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova.ORA Ş ELE 417 to ş ani" '. strîmtorînd locul ima ş ului pentru vitele or ăş enilor. V. Studii si documente.. al ţ ii ceiruri. ci de anumite por ţ iuni rezervate folosin ţ ei directe a domnului pe mo ş ia ora ş ului sau chiar în ora ş . care nu mai au unde s ă . Ibidem VI. Buc. II. unde exista o st ă pînire în dev ă lm ăş ie a or ăş enilor. 289. arat ă c ă pe . ş i domnul avea drept de folosin ţă la mo ş ia tîrgului. Era o tendin ţă progresiv ă ca mo ş ia comun ă . propriet ăţ i ale particularilor din ora ş . 232. înc ă din cele mai vechi timpuri ale vie ţ ii de stat. Mai tîrziu. ora ş ul era al domnului. Cum vom vedea imediat. rezult ă limpede pluralitatea regimului /juridic al ocolului tîrgurilor. 27 _ Viata feudală — c. de ne lua vitele ş i ne b ă tea" 2 . 22 ş i urm. St... st ă pîniri ale r ă ze ş ilor din satele din ocol. un început de patriciat. p. In orice caz. un act privitor la ocolul ora ş ului Ia ş i. care cuprindea în orice caz ş i p ăş unea de vite a or ăş enilor. 64.. Uricariul. cînd nu mai exista de mult p ă mînt agricol în dev ă lm ăş ie. I o r g a. la proprietatea particular ă . cum am v ă zut în capitolul privitor la st ă rile sociale. din aceste cîteva exemple. p. în alte cazuri ace ş ti s ă teni lucrau pentru or ăş eni. rezervat pentru vîn ă toarea domneasc ă . 8547 . p.Codrescu. In schimb. Peceţi. deci ale or ăş enilor mai boga ţ i. Nu e vorba aici de st ă pînirea superioar ă pe care domnul o avea asupra întregului ora ş . s ă fie mereu strîmtat ă de l ă rgirea propriet ăţ ii individuale.. la 1817. Ca atare.. depinzînd de curtea domneasc ă provincial ă . care ie ş iser ă din ob ş te. Ţă ranii din G ă ne ş ti depinzînd de ocolul Tîrgului Frumos se plîng la 1672 : „Am pl ă tit mult ă nevoie de tîrgove ţ i. ' * T.ş i p ăş uneze vitele" 3 . aşezat pe pămîntul domnesc. numai ima ş comun.ima ş ul ce li s-a l ă sat for ăş enilor] dintru în vechime s ă -1 aib ă din jurul împrejurul Ia ş ilor pentru trebuin ţ a p ăş unatului vitelor lor. ca oameni dependen ţ i. In mo ş ia ora ş ului Bucure ş ti era un loc numit „Ia ciut ă rie". pe care mai tîrziu Matei Basarab îl d ă ruie ş te m ă n ă stirii Radu Vodă 4. Arh. Sîntem deci la cap ă tul unui proces de trecere treptată a p ă mântului ora ş ului folosit în dev ă lm ăş ie. ş i-au f ă cut unii vii. 20 august 1648.

I I . la 1711. s ă vînd ă p ă r ţ i dintr-însa pe bani. adic ă s ă fac ă dona ţ ii din ea. Doc. ist. B o g d a n . sau. Acte si documente. de mo ş ia tîrgului. B. In documentele moldovene ş ti se vede foarte lă murit c ă tîrgul depindea cu ocolul s ă u de curtea domneasc ă ce se afla în acel tîrg: „ocolul cur ţ ilor noastre de la Piatra" spune Ş tefan cel Mare 2 . p. mold. cu formele obi ş nuite pentru confirmarea mo ş iilor particulare. ' ■* 2 I. 4 I. ş i C o l e s c u V a r t i c. priv. S t u r d za. Ora ş ul cu mo ş ia lui era socotit deci o mo ş ie a domnului. XVI v. Documentele lui Ş tefan cel Mare. I. La 1475 Ş tefan cel Mare d ă lui Cosma satul Tor1 D. B o g d a n .. p. st ă pînirea domneasc ă . In adev ă r. A. 481. 360. boierul Marco. { I. în total sau în parte ca de mo ş ia lui.P. cînd domnii au început s ă doneze bisericii ş i particularilor unele ora ş e. p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. C o s t ă c h e s c u . PANAITESCU Ora ş ul era deci o mo ş ie privilegiat ă st ă pînit ă de o comunitate cu anumite drepturi speciale. In tratatul încheiat între Petru cel Mare ş i domnul Moldovei Dimitrie Cantemir. 3 Doc. H. deosebite de ale ţă ranilor liberi.155. p. I. Această mo ş ie aparţinea îns ă domnului. d ă ruindu-i între altele „prisaca lui Fer ţ ea în hotarul tîrgului" 5 . domnul poate uza de tîrg. Privilegiul era deci ooncedat or ăş enilor din Gherghi ţ a care aveau folosin ţ a hotarului. Cînd Ş tefan cel Mare a ş az ă hotarele Vasluiului el spune: „am ilipit toate aceste de mai sus numitele sate ş i sile ş ti c ă tre tîrgul nostru Vasluiul ş i s ă fie domniei mele uric cu tot venitul ş i fiilor domniei mele ş i nepoţ ilor şi str ă nepo ţ ilor. Pîn ă la o vreme. nestr ă mutat" 4 . se prevede printre altele ş i acest lucru : „Domnul după vechile obiceiuri.418 P. toate ora ş ele ţă rii erau sub st ă pînirea domnului. . se suprapunea. va stăpîni toate oraşele Moldovei" 1 . înainte de Ş tefan cel Mare. iar în Ţ ara Romîneasc ă Vlad Innecatul pune pe 12 boieri s ă hotă rniceasc ă „ocina domneasc ă din Gherghiţa" 3 ş i această men ţiune se află într-un hrisov în care domnul spune c ă a d ă ruit „acest hrisov al domniei mele oraş ului domniei mele ce se chiam ă Gherghi ţ a". La 1448 Petru Vod ă al Moldovei miluie ş te pe sluga sa credincioas ă . preastr ă nepo ţ ilor ş i la tot neamul domniei mele. 154—. 465. 17. dimpotriv ă . p. Rom. 5 M. s-o m ă reasc ă prin cump ă r ă turi. dar peste st ă pînirea lor.

voi. Alexandru Mircea cumpără 9 ogoare şi vii din „cîmpul ora ş ului Buz ă u" de la numero ş i or ăş eni. A. indicat în cartea domnească şi dă această moşie episcopiei de Buzău 6. pentru o sum ă de bani. op. B o g d a n . voi. voi. ist. 90. XVI. Alexandru Ilia ş vinde lui Scherlet din Zorileni seli ş tea domneasc ă B ă l ă ceni. Dup ă confirmarea din 8 febr. In secolul XVI ş i în cel urm ător se înmulţesc daniile şi vînzările domneşti din moşiile tîrgurilor pe care domnia le donează pentru răsplata slujbelor credincioase. dar în cele mai multe cazuri domnul este obligat s ă dea o desp ă gubire în bani sau cu alte ocine în schimb. La 20 martie 1592. 293—296. p. Rom. Or ăş enii din Arge ş se plîng ca de un abuz c ă Neagoe Basarab le luase o mo ş ie „a ş a au p ă rît or ăş enii din Arge ş . 65. dar le-a luat-o r ă posatul Basarab Voevod I. satul L ăţ cani „ascult ă tor de Cetatea Nou ă a Romanului" 2 . 1 2 3 4 5 . p. Este un fapt recunoscut de stăpînirea Ţării Romîneşti că domnul trebuia să pl ă teasc ă or ăş enilor p ă r ţ ile din mo ş ia ora ş ului pe care el le desprindea din acest hotar ş i le dona particularilor.. ist. ' Ibidem. p 51. un fel de r ă scump ă rare. priv. 1608.ORAŞELE 419 to ş e ş ti „ ş i noi în ş ine l-am luat din hotarul nostru al Pietrii ca acel sat s ă -i fie dat lui de la noi" '. IV. I I . Caliraachi. p. ş i aci domnul are voie ca ş i în Moldova s ă dispun ă de hotarele tîrgurilor. Doc. Doc. „pentru c ă a dat domniei mele un cal sur" 3 . Cazurile de vînz ă ri sînt de asemenea numeroase în aceast ă epoc ă : Petru Ş chiopul d ă ruie ş te unui boier un vad de moar ă în hotarul tîrgului Bac ă u. ar ă ta ţ i cu numele ş i cu pre ţ ul primit de fiecare. In ceea ce prive ş te Ţ ara Romîneasc ă .. vo1 . cit.. XVI. Ibidem. Colecţia Se. sec. Aron Vod ă al Moldovei d ă ruie ş te lui Ureche logof ă t. p. B. IV. ascult ă toare de ocolul Bîrlad. hanul" 4 . XVII. „avînd mare greutate de la Poart ă ş i de la vizir ş i de la domnia sa. Neagoe Basarab d ă duse ocina Fl ă mînze ş ti m ă n ă stirii de la Arge ş ş i în schimb cump ă r ă cu 6 000 de aspri ocina Zigorenilor de la fiul lui Cotescu. IV.I. „de a dat-o domnia lui orăşenilor în locul ocinelor de la Flămînzeşti" 5. priv. c ă au avut ş i acea mo ş ie pe din dou ă . 205. 1632—1633. situa ţ ia este întrucîtva deosebit ă . Rom. ce s-a dat în trebuin ţ a ţă rii...

cu garnizoan ă militar ă ş i înt ă rire. p.. fire ş te din cauza unei puteri economice mai mari a or ăş enilor munteni. p. III. puterea or ăş enilor. mai ales în epoca domnilor fanario ţ i. In a doua jum ă tate a secolului XVIII Hîrl ă ul a fost d ă ruit bisericii Precista din Ro« Ast din 6 iulie 1560. 51. A ş a s-a ajuns la vînzarea ş i la donarea unor tîrguri moldovene ş ti întregi c ă tre particulari sau c ă tre biseric ă . a Poienarilor. Bogdan. A. a Turnului. Cost ă ctiescu. Ş tefan cel Mare pomene ş te un sat „ascult ă tor de cur ţ ile de la Bac ă u" 4 sau de „ocolul cur ţ ilor de la Piatra" 5 . s Ibidem.420 P. 3 M. In Moldova tîrgul şi ocolul tîrgului era atîrnător (dependent) de cetatea sau de curtea domneasc ă din mijlocul tîrgului: ara amintit mai sus de satul L ăţ cani. Ibidem B. cînd ace ş tia. Puterea domneasc ă asupra oraş elor s-a exercitat şi mai tîrziu. PANAITESCU ş i nu le-a pl ă tit pentru aceast ă ocin ă " '. 140. Toate acestea dovedesc c ă în Ţ ara Romîneasc ă . punînd în cump ă n ă drepturile or ăş ene ş ti. unde cet ăţ ile erau în locuri izolate : cetatea teleajenului. cu drepturi mai mari. 129. priv. de ş i ora ş ele se aflau ca ş i în Moldova sub autoritatea domnului. XVI. p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. I. ş i chiar a Giurgiului. * Doc. drepturile lor erau mai mari. Documente de la Bogdan Voevod. trec la desfacerea averii domeniului domnesc. 4 I. 465. XVI. „ascult ă tor de Cetatea Nou ă a Romanului" (20 martie 1592) 2 . Aceast ă stare superioar ă . Fire ş te c ă prezen ţ a autorit ăţ ii domne ş ti în mijlocul tîrgului era o ap ă sare asupra or ăş enilor ş i o stingherire a libert ăţ ilor lor. voi. h ă mesi ţ i dup ă bani. ci ş i în alte domenii ale drepturilor ş i privilegiilor or ăş ene ş ti. li se recuno ş tea st ă pînirea real ă . Bogdan III vorbe ş te de „satele domniei mele ce sînt sub ascultarea scaunului cet ăţ ii Sucevei" 3 . IV. acordate ora ş elor muntene decît celor moldovene ş ti. Se pare c ă dreptul mai mare al domnului din Moldova asupra ora ş elor din ţ ara lui deriv ă din aceea c ă de la începuturile ţă rii tîrgurile moldovene ş ti erau în jurul unei curţi sau a unei cetăţi domne ş ti a ş ezate în tîrg. Horn. chiar şi după dispariţia cetăţilor şi a curţilor înt ă rite. . p. P. care se afla pe o insul ă (excep ţ ie fac Bucureştii). voi. ist. nu numai uzufructul temporar al mo ş iei tîrgului. o vom constata nu numai în privin ţ a drepturilor asupra mo ş iei ora ş ului. fapt care nu se constat ă în Ţara Romîneasc ă .

moş ia lor Craiova devine ora ş . De aceea boierii care se a ş az ă la ora ş e nu se mulT. Documente Callimachi. I. „vatra tîrgului" Episcopiei de Roman. 486. p. N. T. formîndu. u . luînd asupra lor b ă nia. 2 . printr-un privilegiu în care exist ă unele men ţ iuni. . Vasluiul lui Costache Ghica. I o r g a. animate de comer ţ mai viu doar în zilele de iarmaroc. asupra unor sate boiere ş ti ridicate la rangul de ora ş . terenuri.ş i „cur ţ i" "urbane. 144. Este sigur c ă ora ş ul Craiova a fost în a doua jum ă tate a veacului XV o moşie boierească. sînt f ă r ă îndoial ă o excep ţ ie ş i sînt de scurt ă durat ă . Pîn ă în secolul XVI putem spune c ă boierimea nu era legat ă de tîrguri. Doc. Buze ş tii cap ă t ă de la Radu Ş erban st ă pînirea Tîrgu-Jiului. ele devin 'tîrguri permanente unde-ş i pot desface cu pre ţ bun produsele mo ş iilor. Craioveştii. Importan ţa pie ţei economice a ora ş elor începe s ă creasc ă .ş i cumpere case la tîrguri. voi.132—136. p. Romanul. priv. I. B. pivni ţ e etc. dar aici avem un alt aspect al dezvolt ă rii vie ţ ii or ăş ene ş ti. hatman 3 ş i a ş a mai departe. In secolul XVI ş i mai ales în cel urm ă tor boierii încep s ă . ci în primul rînd dintr-o serie de alte cauze economice. face s ă treac ă „dreptul de ora ş " adic ă forma privilegiat ă or ă ş eneasc ă . In Ţ ara Romîneasc ă puterea unor mari familii boiere ş ti care rivalizeaz ă cu domnul. Uricariul. p.ORAŞELE 421 man '. Rom. C o d r e s c u . iar mai tîrziu numai prin mo ş tenire (Neagoe Basarab era descendent din Craiove ş ti) trece pe seama domniei. Este drept c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă avem cazuri de ora ş e apar ţ inînd unor particulari înc ă din secolul XVI. I. în Ţ ara Romîneasc ă via ţ a or ăş eneasc ă a r ă mas autonom ă sub obl ă duirea ş i protec ţ ia domniei. ea î ş i avea cur ţ ile sale pe mo ş ii ş i nu era nevoit ă s ă se foloseasc ă de tîrguri. In general îns ă . c ă ora ş ul fusese al str ă mo ş ilor 'lor 4 . ist. Aceste ora ş e st ă pînite numai de cele mai puternice ş i bogate familii boiere ş ti. adic ă administrarea ereditar ă a Olteniei. 210. desigur false. ora ş ele înceteaz ă de a mai fi ni ş te sate mari. decît doar în mic ă m ă sur ă pentru vînzarea produselor de pe mo ş ii sau pentru cump ă r ă turile de m ă rfuri aduse de peste grani ţă . X. C o d r e s c . XVII. Cauza acestui fenomen este nu numai dorin ţ a boierilor de a sta al ă turi de curtea domneasc ă . Uricariul.ş i cl ă deasc ă sau s ă . a Craioveştilor. p. în ora ş ul în care se afla curtea domneasc ă .

voi. La 1626 se înt ă re ş te lui Radu logof ă t un loc de cas ă în ora ş ul Bucure ş ti „care este din jos de via domneasc ă . voi. ale c ă ror domenii au o via ţă economic ă asem ă n ă toare cu a celor boiere ş ti. se gr ă besc ş i ele s ă devin ă st ă pîne pe numeroase pr ă v ă lii ş i locuri în ora ş e. B. ş i pr ă v ă lii în pia ţă . la Rîmnicul Vîlcii. M ă n ă stirea Plumbuita avea la 18 iunie 1650 o vie în Bucureşti. 294—295. 61. De observat c ă pe cînd în secolul XV. La 6 februarie 1587 un act al municipalit ăţ ii ora ş ului Bucure ş ti arat ă c ă morile din de jos de ora ş fuseser ă date de Alexandru Vod ă Mircea lui Dobromir mare ban. priv. în secolul urm ă tor se cl ă desc 'tot mai mult m ă n ă stiri în mijlocul ora ş elor mari. I. V. toate m ă n ă stirile erau în locuri izolate la munte sau departe de drumurile umblate. Mitrop. Ibidem. Rom. St. în Dealul Moldovenilor ş i o cas ă în ora ş cu gr ă din ă de zarzavat 4 . cît mai aproape de pia ţă : în Bucure ş ti ş i Ia ş i se ridic ă o serie de m ă n ă stiri mari ş i bogate ca Radu Vod ă (sf. p. Morile lui Dobromir banul ajung mai tîrziu în st ă pînirea m ă n ă stirii sf. M-rea Plumbuita. adev ă rate locuri de retragere. Ibidem. cump ă rate de la or ăş eni cu 8 000 de aspri. „ca să se hrănească cu această moară". deci ca s ă cîş tige. Numârul boierilor care aveau pr ă v ă lii în pia ţă în ora ş e este destul de mare: de pild ă Radu Ş erban înt ă re ş te jup ă ni ţ ei Chiajna vorniceasa. Treime). Ţă rii Romîne ş ti. cu ş tirea or ăş enilor. Roierii achizi ţ ioneaz ă chiar locuri în mo ş iile ora ş elor. ci achizi ţ ioneaz ă pivni ţ e în pia ţă pentru depozitarea produselor mo ş iilor lor. PANÂITESCU tumesc cu case de locuit. p.422 P. în special a vinului. X/2. M ă n ă stirile. 1 2 3 4 Doc. pune st ă pînire pe ni ş te mori la Dîmbovi ţ a în ora ş ul Bucure ş ti. 138. „s ă fie în ora ş în Bucure ş ti loc de 7 pr ă v ă lii". Arh. . Astfel jupan Dragomir în vremea lui Neagoe Basarab achizi ţ ioneaz ă . XVI.. IV. „casele lui ş i locul din jurul ora ş ului. al ă turi cu uli ţ a în lung pîn ă la apa Dîmbovi ţ ei". prin p ă duri. P. Iar dinspre Lupe ş ti a cump ă rat. Trei Ierarhi. pe care-1 are împreun ă cu or ăş enii" 1 . B. Golia etc. p. Acest loc a fost cump ă rat cu 1 400 de aspri. XVI. Banul Craiovei. Treime (Radu Vod ă ) 2 . Mihai Vod ă . ist. cu ş tirea vecinilor din mahala 3 . ca s ă „se hră neasc ă ". „Dobromir ban de la Dan fiul lui Ene din ora ş pe 750 de aspri".

Num ă rul boierilor care aveau cur ţ i. iar m ă n ă stirile aveau metoa ş e în toate tîrgurile mari. Este o întrebare dac ă aceast ă a ş ezare a boierimii ş i a m ă n ă stirii la ora ş e n-a influen ţ at asupra autonomiei ora ş elor. 1 Doc. Mirort Costin ş i al ţ i boieri î ş i aveau casele în Ia ş i.. pivni ţ a de la cherv ă s ă ria (hanul). ci ele r ă mîn. In Moldova. XVI/22. autonome sub obl ă duirea domneasc ă . ——~-—. ist. mori. boierimea feudal ă ş i marile m ă n ă stiri se infiltreaz ă în ora ş e ş i st ă pînesc par ţ ial case.ORAŞELE 423 mari ş i mici '. M-rea Barnovschi. p. adic ă locuitor de Ia metohul din ora ş al unei m ă n ă stiri. e vorba de un om venit de la m ă n ă stirea izolat ă în munte sau p ă dure. V/l. ş i cu casa lui Dumitru jude ţ ul. precum ş i tulbur ă rile de la Rom an.. Necula din Ia ş i. pr ă v ă lii. St. 180. I. anume prin cump ă r ă turi ş i danii. care nu ş tie s ă se poarte la ora ş . de la Uli ţ a Mare. Rom.. Ibidetn. pr ă v ă lii ş i locuri în mo ş ia tîrgului este foarte mare în secolul XVII. La Tîrgovi ş te. cum am spus.ş i puie vinul în acea pivni ţă " 3 . A ş adar.. gr ă dini.. la Ia ş i. sau dac ă nu tindeau s ă formeze un fel de stat în stat. voi. totu ş i par ţ ial. „s ă aib ă a vinde tot vinul acestor sfinte m ă n ă stiri în acea pivni ţă .. ş i o gr ă din ă " 2 . Ilie comis achizi ţ ioneaz ă un loc de cas ă . La Pite ş ti. în 23 februarie 1629Miron Barnovsehi înt ă re ş te m ă n ă stirii Bîrnova. In aceast ă pivni ţă este n ă imit un or ăş ean. B XVII. dac ă în general boierii nu iau în st ă pînire ora ş ele. ş i a f ă cut ji pivni ţă . iar altul nimeni s ă nu. priv. provocate de or ăş eni împotriva episcopiei de Roman. Buc. Vlaicul logof ă t avea casele lui ou pivni ţă ş i gr ă dini. Este limpede c ă aceste a ş ez ă ri ale m ă n ă stirilor ş i boierilor la ora ş e erau în leg ă tur ă cu desfacerea comercial ă a m ă rfurilor de pe mo ş iile lor. „unde a fost casa lui Ureche fost mare ' vornic". De aici deriv ă de altfel ş i cuvîntul romînesc „mitocan". Arh. Marii cronicari moldoveni Grigore Ureche.. M-rea Radu Vod ă . dac ă aceste m ă n ă stiri ş i ace ş ti boieri puteau fi supu ş i ascult ă rii administra ţ iei autonome or ăş ene ş ti. 3 .. „al ă turi de locul jupanului Radu mare comis . LungiJe procese ale or ăş enilor de la Curtea de Arge ş cu episcopia de acolo. sînt o dovad ă a luptei pentru autonomie a or ăş enilor împotriva tendin ţ ei de acaparare a marilor feudali..

De aceea ora ş ele aveau o administra ţ ie dubl ă cu dou ă feluri de organe: administra ţ ia aleas ă de or ăş eni reprezentînd comunitatea lor ş i administra ţ ia domneasc ă cu oamenii sau dreg ă torii domnului. Orăş enii formeaz ă o comunitate liberă întemeiată pe interesele economice comune. Aceast ă comunitate este a ş ezat ă pe locul domnesc. Ce erau ace ş ti boieri de la ora ş e. membri ai sfatului domnesc cu indica ţ ia unui ora ş dup ă numele lor : Mihai de la Dorohoi. Ei apar în documente pe acela ş i plan cu al ţ i boieri de sfat al c ă ror nume e urmat de al mo ş iei sau satului lor : Giurgiu de la Fr ă - Organizarea Romînească era organizată dup ă principiile ş i şi administraţia formele de cîrmuire ale ora ş elor libere din oraşelor toat ă Europa. de o „administra ţ ie" local ă domneasc ă . PANAITESCU întemeiaz ă pe principiul c ă or ăş anul este. p. Bineîn ţ eles c ă nu poate fi vorba de la începuturile vie ţ ii de stat. P. c ă ci în acest caz ş i numele lor ar fi fost înso ţ it de un titlu de vornic sau pîrc ă lab. A-ceastă administra ţie se Administra ţ ia ora ş elor din Moldova ş i Ţ ara 1 V e z i c a e x e m p le a c te le lu i A le x a n d r u c e l B u n d in 7 ia n u a rie 1403 ş i 28 iunie 1411. starosti ş i pîrc ă labi). c ă ci un asemenea aparat administrativ lipsea. adic ă de dreg ă tori ai domnului. In primele acte ale domnilor Moldovei apar o serie de boieri martori.424 P. Bîrlea de la Hîrl ă u. d î ş i întemeiaz ă libertatea pe un privilegiu. la M .. op. Al ă turi de ace ş ti boieri apar în sfatul domnesc unii boieri cu titluri de vornici (vornic de Suceava. 46— 48 şi 84—86. C o s t ă c h e s c u . reprezentînd drepturile de st ă pînire ale domniei asupra mo ş iei sale. cur ţ ilor ş i ora ş elor respective ale domniei. ora ş ul. Sandu de la Hotin '. un om liber ş i ca to ţ i oamenii liberi din evul mediu. cit. Negru de la Bîrlad. I. membri de seam ă ai sfatului domnesc ? Desigur c ă nu erau dreg ă tori îns ă rcina ţ i de domn cu administra ţ ia cet ăţ ilor. care dovedesc totu ş i existen ţ a unor începuturi de administra ţ ie local ă . Hotco de la Ţ e ţ ina. . spre deosebire de s ă tean. In epoca feudal ă aparatul administrativ era înlocuit cu concesionarea dat ă credincio ş ilor suveranului ş i cu acordare de beneficii. Astfel e cazul ş i cu ora ş ele din Moldova în primele decenii dup ă întemeierea statului. domnul este st ă pîn suprem al ora ş ului.

erau st ă pînii acestor ora ş e ş i cet ăţ i. înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. (în textul slav este verbul derjati.P. ci cu oasteea ş i dreg ă torii mai mici ai domnului. cit ş i cei ce au obl ă duire teritorial ă . op. în prima jum ă tate a secolului XV este cu totul excep ţ ional ă .. Hotin. mari st ă pîni de domenii feudale în împrejurimi. adic ă la boieri >care nu lucrau pe cont propriu. c ă rora li se concedaser ă temporar anumite tîrguri ş i cet ăţ i domne ş ti. s ă nu se amestece în acele iezere" 2 . iar într-un uric de la 1453 al aceluia ş i voievod : „Cine va st ă pîni Neam ţ ul s ă nu ia pe acei t ă tari de la m ă n ă stirea noastr ă " 3 . P. cedeaz ă unui feudal. devin dreg ă tori ai domnului. I. ' Wickenhauser. p. Documentele Ţă rii Roinine ş ti. Mihail ş i al ţ ii erau feudali în slujba domnului moldovean. Ţ e ţ ina. Woronetz und Putna (Vorone{ul şi Putna) * M. Cu alte cuvinte. s ă concedeze cîrmuirea curţilor orăş ene ş ti unor boieri..ORAŞELE 425 t ă u ţ i. C o s t ă c h e s c u . s-a f ă cut în cadrul unei schimb ă ri mai mari ş i treptate. . care trebuie tradus cu a st ă pîni). dup ă obiceiul timpului. I I . II. Apari ţ ia pîrc ă labilor la toate cet ăţ ile ş i a vornicilor la tîrguri este destul de tîrzie. In privin ţ a ora ş elor ea este mult mai veche. C ă ace ş ti Hotco. rezult ă din mai multe privilegii ale vremii. cit. e s cu. cînd boierii sfatului. p. In actul lui Mihai coregentul lui Mircea (1408—1418) sînt aminti ţ i cu autoritate în ora ş ul Tîrgovi ş te : vornicii. Rezult ă de aici c ă ş i boierii de la Dorohoi. cu titluri ş i obliera ţ ii anumite. P a n a a t . în Ţ ara Romîneasc ă . t Ibidem. Pe atunci domnii obi ş nuiau. Este evident c ă ace ş tia din urm ă erau st ă pînii mo ş iilor respective . dovad ă limpede este cazul lui Giurgiu de la Fr ă t ă u ţ i de vreme ce urma ş ii lui mo ş tenesc domeniul Fr ă t ă u ţ i ş i-1 vînd. în vremea lui Ş tefan cel Mare '. c ă rora li se încredin ţ a paza ş i administra ţ ia pe contul mijloacelor de care dispuneau. ş i s ă strîng ă veniturile domne ş ti. Hotco de la Mamorni ţ a etc. Schimbarea se produce în Moldova cu începuturi de la 1440—1450 ş i se des ă vîr ş e ş te în vremea lui Ş tefan cel Mare. 407. Bîrlad. ci o con-. La 1452 Alexandrei Voievod porunce ş te: „cine va st ă pîni de la noi Tighina. pe via ţă sau pe un timp limitat. p. ca el s ă asigure ap ă rarea cu mijloacele proprii.. pristavul ş i folnogul 4 . domnul nu avea acolo o curte cu o ş tenii ş i dreg ă torii lui. 103. Trecerea de la concedarea feudal ă la dreg ă torii. 466.

Incepînd din secolul XV vornicii de oraş din Moldova sînf treptat înlocuiţi cu ureadnici. vornicul de tîrg. un dreg ă tor civil. „S ă nu se amestece la b ă l ţ ile m ă n ă stirii pirc ă labii din Floci" 2 . Bogdan. I. Primul ureadnic cunoscut este cel de la Vaslui din 1521 5 . ci autoritatea lui se întindea numai asupra ţ inutului. Doc. curte. s ă fie înlocuit cu un dreg ă tor fiscal. P. un sediu fiscal în ora ş e ş i în acela ş i timp ca în tot evul mediu european.426 P.4 din arhiv. Voievozi ai Moldovei. de vreme ce p ă zea o curte întă rită . PANAITESCU Principalul reprezentant al domnului în ora ş e era vornicul. spun într-un uric : „Iar panii 1 P. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Pîrcălabul muntean de ora ş e amintit în numeroase porunci domne ş ti din secolul XV: „Pîrc ă labii de ora ş e. Documente de la Ş tef ă ni ţă Vod ă . cel ce strînge vama ş i d ă rile pentru domn. Documentele Ţării Romînesti. a ş adar. Cum am spus. Pentru luarea v ă mii de tîrg. Se ş tie c ă numele de pîrc ă lab deriv ă prin mijlocirea unui cuvînt unguresc din cuvîntul burg graf (corniţele oraşului). C o s t ă c h e s c u . acolo unde se f ă ceau fîrguri (bllciuri). Bra ş ov în „Convorbiri literare". judeca al ă turi de organele or ăş ene ş ti 3 . 266. Ace ş ti plrc ă labi munteni erau. In Moldova. unde sînt tîrguri. I o r g a . 2161 * Jbidem. s I. I. era deci comandantul cur ţ ii domne ş ti din ora ş . p. P a n a i t e s c u . p. In schimb. Negu ţă torii din Bra ş ov aveau privilegiul de a nu fi judeca ţ i de vornici sau de Loltuzi. pîrcălabul este în Ţara Romînească reprezentantul domnului în ora ş . de aceea aici avem destul de rar vornici de ora ş e. af c ă rui nume se trage de ila dvor. p.In Moldova. ibid. s ă nu ia vam ă " '. XXXIX. Domnul avea deci un comandant militar. Studii ş i documente. spre deosebire de vornic. p. p. 213 ş i VII. P. mold. N. 91 si 373 5 M. Adesea g ă sim men ţ iunea în actele moldovene ş ti c ă un sat „merge cu ocolul (tîrgul-ui) nu cu ţ inutul" ş i deci pîrc ă labul n-are a se amesteca 4 . 838. 323. care era fire ş te un dreg ă tor militar. deci tocmai dincolo de grani ţ ele ora ş ului ş i ale ocolului. La 1440 Ilie ş i Ş tefan. VI. în Ţ ara Romîneasc ă numai excep ţional (ca la Tîrgoviş te) se aflau curţi domne ş ti în ora ş e. pîrc ă labuil de ş i st ă tea la ora ş nu era un dreg ă tor de ora ş . 287. p. ruinarea ş i dispari ţ ia cur ţ ilor înt ă rite din ora ş e au f ă cut pe vornic s ă dispar ă . scaun de judecat ă la ora ş e. p. p. 265. . Ureadnicul este. ei luau dare de la tirg de la baltă . lua dijm ă de la bîlci. Apari ţ ia ureadnioului înseamn ă o mai mare ap ă sare a domniei asupra ora ş elor. Bogdan. II.

P. în care în fiecare an avem alte nume de ş oltuz 4 . I. I o r g a . lui Ştefan cel Mare. Se vede c ă atunci. ş i „de asemenea jude ţ ii de la Bac ă u sau globnicii lor. Doc. Bogdan. D. I o n eseu. care corespundeau la ş as. ş i de „sfetnicii tîrgului" (read ţ i tîrgovskie) 7 . 1818. 30. Tîrgoviştea. 375—376. B o g d a n . Atît în Moldova. dovad ă c ă ei apar cu mai mult ă precizie în privilegiile din vremea lui Ş tefan cel Mare : „S ă nu umble în acele sate jude ţ ii de la Dorohoi" 2 . p. Intr-un act de la Ş tefan cel Mare privitor la tîrgul Romanului este vorba de soltuz şi de pîrgari. 10. VII. judeţul (respectiv ş oltuzul) cu pîrgarii. care judecau. Ace ş ti bojeri din ora ş formau scaunul de judecat ă domneasc ă din ora ş . La aceste r ă spîntii se afla cîte o cruce. I. p. s ă nu judece pe ace ş ti oameni ai m ă n ă stirii" 3.. Acte mold. f Atît în Moldova. în fiecare an era reales de poporul cîmpulungean" 5 . p. Flandra. pe lîng ă sfatul pîrgarilor mai era ş i un alt sfat or ă N. Ibidem. O tradi ţ ie local ă p ă strat ă la Tîrgovi ş te arat ă c ă cei 12 pîrgari ai ora ş ului se alegeau cîte doi. înainte de Ştefan cel Mare. iar în Moldova se întitula soltuz (tot din nem ţescul Schultheiss) sau cîteodată voit (german : Vogi). Documentele lui Ş tefan cel Mare 1. 10—11. I. sub cerul liber în cele ş ase r ă spîntii. Petrescu n. p.e cartiere. p.ORAŞELE 427 de la Hîrl ă u s ă nu aib ă nici o treab ă cu acest sat" '. p. Membrii sfatului se numeau „pîrgari" (de la germanul biirger — or ăş eni). care este traducerea titlului primarului din ora ş ele ardelene : Richter. se alegeau de or ăş eni numai pe un an. num ăr egal cu acela al membrilor consiliilor comunale din Germania. p. Tîrgovişte. In Ţ ara Romîneasc ă un memoriu contemporan spune la 1688 c ă „Andrea jude ţ ul Cîmpu-Lungului. . D. 12. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă sfatul comunal se compunea din 12 membri plus un primar. „Magazinul istoric pentru Dacia". cît şi în Ţara Romînească.. Bogdan. în jurul c ă reia se f ă cea alegerea pîrgarului 6 . Aceasta rezult ă din actele succesive emise de municipialitatea din Bîrlad. Ungaria şi Transilvania.. Este limpede c ă ace ş ti jude ţ i de la ora ş e.. după I. Studii ş i documente. 531. Num ă rul pîrgarilor era întotdeauna de 12. I. In Ţ ara Romineasc ă primarul se numea jude ţ (sude ţ în slavon ă ). VI. B. 37. V. sînt identici cu „panii" din actul mai vechi de la 1440 ş i reprezint ă scaunul de judecat ă al domnului la ora ş e. M. 1928. 28.

înc ă din secolul XVII mai era un „ ş oltuz armenesc de tîrg de la Suceava" 2 . doc. se afla o comunitate armeneasc ă autonom ă : la 29 aprilie 1618 Radu Vod ă Mihnea spune c ă „au venit înaintea noastr ă ş olfuzul cu 12 pîrgari ş i to ţ i sfetnicii ş i tîrgove ţ i vlahi (în textul slav) ş i armeni din tîrgul nostru Ş iret" 3 . Termenul read ţ i de origine polon ă corespunde cu sfatul mai mare al ora ş ului Liov. PANAITESCU ş enesc. In primul rînd este dreptul de judeM. voi. mold.. II. XLI/72. C o s t ă c h e s c . Rom.. 3 Ibidem. între care un oarecare Marcu „xenibasis". dar dup ă aceast ă men ţ iune din 1458 n-o mai întîlnim în ora ş ele moldovene ş ti. Astfel era cazul la Suceava unde se afla o comunitate armenească autonom ă. 2 385—388. Nechil voit. Drepturile ş i atribu ţ iile organelor autonome alese de orăşeni arată limitele autonomiei or ăş ene ş ti în ţ ara noastr ă . Această comunitate avea un consiliu ş i un voit deosebit. Grecii erau o comunitate deosebit ă de a or ăş enilor. u. voi. p. Doc. desigur un sfat mai mare ca acel al pîrgarilor. 431. nici orăşean" 4.. de asemenea. priv. Acad.P. P. ist. c ă ci ş oltuzul ş i pîrgarii nu reprezentau teritoriul ora ş ului. 6 Ibidem. apar ca martori întîi boierii sfatului domnesc. Intr-un act dat de domnul Moldovei la 1449 privitor la ni ş te case de la Suceava. In Ţ ara Romîneasc ă avem dovezi c ă în anumite tîrguri existau comunităţi grece ş ti cu organiza ţie autonom ă. la 28 noiembrie 1580 judeţul şi pîrgarii din Bucure ş ti înt ăr esc o vînzare în ora ş ş i adaug ă „amestec s ă nu aib ă cu această casă. ci comunitatea în genere. ş eful comunităţii negustorilor str ă ini a ş eza ţ i în oraş 5 . Deci într-un ora ş puteau fi mai multe comunităţi distincte. p. comunitate care îns ă principial avea voie s ă aib ă case în tîrg. organizare autonom ă armean ă care s-a men ţ inut mai multe secole în acest ora ş . IV.428 P. în unele ora ş e era cîte un sfat deosebit al unei comunit ăţ i str ă ine. La tîrgul Ş iret. adic ă ba ş a fmai marele] stră inilor. B. 1 * . Astfel. Serchiz voit armenesc '. Intr-un alt act al jude ţ ului ş i pîrgarilor din Ţ ara Romîneasc ă al ă turi de ace ş tîa semneaz ă mai mul ţ i greci din ora ş . Al ă turi de aceste sfaturi (consilii) ale ora ş ului.R. apoi la rînd tîrgoveţii din Suceava. R. înainte de Ştefan cel Mare. 493. nici grec. V p. ' Doc. XVI.

In Ţ ara Romîneasc ă Ş tefan Surdul scrie la 26 ianuarie 1592 : „I-am trimis domnia mea pe ei înaintea prea cinstitului mitropolit. iy. De pildă Ştefan cel Mare spune: „oamenii ce ascult ă de mitropolie..ORAŞELE 429 cată. consiliul ales al or ăş enilor administra ora ş ul. In Moldova. intrau de asemenea în sarcinile lor : Mihnea Turcitul scrie jude ţ ului ş i pîrgarilor din Buz ă u : „S ă l ă sa ţ i în pace ni ş te vieri din ora ş . 33. Doc.. ş i în privin ţ a dreptului de judecat ă . . voi. . VII. Belcea ş oltuz cu 12 pirgari. 10—14. Intr-un act domnesc din 29 august 1. Am ar ă tat c ă ş oltuzul ş i pîrgarii distribuiau în fiecare an ogoarele de cultivat din mo ş ia tîrgului. 1620 a lui Alexandru cad. A ş adar. între ele era o colaborare în aceast ă privin ţă ş i m ă car în vremea vornicilor. care r ă mîneau în casa or ăş eneasc ă . B XVI. voi. poruncile domne ş ti de scutire de d ă ri în tîrguri se adreseaz ă în acela ş i timp ş oltuzului ş i pîrgarilor. VI. t Ibidem. Al ă turi de dreptul de judecat ă . Deci cel pu ţ in în Ţ ara Romîneasc ă jude ţ ul ş i pîrgarii singuri aveau grij ă de d ă rile ş i muncile cuvenite domniei. ei le strîngeau ş i le trimiteau la curte domnului. Pe lîng ă aceste dou ă drepturi principale.. au venit înaintea noastr ă Ş i a scaunului nostru" 5 . cît ş i dreg ă torilor domne ş ti : în primul rînd ureadnicul 4 . dup ă puterile fiec ă rei familii. f ă r ă a mai vorbi. care reiese clar din acte. jude ţ ul ş i pîrgarii aveau ş i dreptul de a da ş i a confirma propriet ăţ ile particulare în ora ş cu cartea lor. I. Studii ş i documente. dat ă ). ci acte definitive de stă pînire a p ă mîntului. p. care nu mai au nevoie de înt ă rirea hrisovului domnesc. s ă nu lucreze" 3 . nici sfetnicii tîrgului" (1458) '.. 90. lui Ş tefan cel Mare. 312 (Mihnea Turcitul 16 aprilie.R. s ă nu-i judece nici ş oltuzii. dar zece. LXXII/23. B o g d a n . ist. Vezi de pildă porunca din 20 noiembr. p. p. judecata ş i fiscul. s ă -i judece cu jude ţul ş i cu pîrgarii ş i preo ţii ş i b ă trînii din Bucure ş ti" 2 . bineîn ţ eles de d ă rile ora ş ului. încasarea d ă rilor. Rom. în Moldova dreptul fiscal era împ ă r ţ it între organele or ăş ene ş ti ş i cele domne ş ti. f. priv.. da toate d ă jdiile ş i muncile domniei mele. I o r g a. Doc. Aceste c ă rţi nu sînt simple m ă rturii. Ele au formular imitat dup ă cel domnesc: „Cîrad am • fost eu. R. nici pîrgarii ş i s ă nu ia gloabe de la ei.P. p. aplicarea angariilor.. Atribu ţ iile fiscale.

Faptul că 1 8 3 ş i privilegiile oraşelor . iar Romanul un sigiliu cu stema cap de mistreţ şi inscripţia : „S/igiliumJ par. dievale din Europa stătea privilegiul | de libertate al ora ş ului. charta. Astfel ş i la noi toate tîrgurile aveau pecetea lor. R. . In Moldova tîrgurile cele mai vechi aveau sigiliul cu legend ă în limba la tin ă . pentru c ă era putred 2 . I o r g a. 14.. Baia avea un sigiliu cu data 1300 3 . semn de libertate ş i de drept de st ă pînire ş i catastiful sau cartea tîrgului. B. XVI. Trebuie s ă mai amintim c ă ş oltuzul supraveghea tîrgul ş i iar maroacele din ora ş . . 26. La baza autonomiei ora ş elor me..P.P. N. p. I o r g a . In toată Europa. organele autonome ale comunelor aveau două semne ale autonomiei lor : pecetea tîrgului. ist. voi. V. IV. acesta nu era o simpl ă condic ă de | copiere a actelor..„. p.P. 1 Cît prive ş te catastiful. .j Toate drepturile ora ş ului..R. . Rela ţ iile Moldovei cu Lembergul. In primul rînd.-ş aveau ş i ora ş ele din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . doc. La 20 octombrie 1602 | Gligorcea ş oltuz ş i 12 pîrgari din Ia ş i confirm ă st ă pînirea -1 prăvăliei „şi s-a scris după străvechiul obicei în catastiful oră . LXI.] 4 gar Romani" . '8 Academia R. Doc.1 senilor" 5 . dovad ă c ă în vremea lui Ş tefan cel Mare avem un oaz cînd acest dreg ă tor or ăş enesc confisc ă din pia ţă postavul adus de negustorii din Licv.. 61—62. ■. ist. 43. XVII.R. erau întemeiate pe un privilegiu .. Rom. N. LXI/20. Asemenea privilegii orăşeneşti . A. . Rom.. Istoria romînilor. ci o instituţie juridică. p. autonomia | lui. de ş i nu se prezentase nici o confirmare domneasc ă '. î Dup ă cum se vede catastihul tîrgului cuprindea ş i socotelile ^ d ă rilor ce aveau de pl ă tit locuitorii ora ş ului. Documente priv. voi. PANAITESCU 1571 Alexandru Mircea d ă cîş tig de cauz ă într-o judecată p ă rţii care prezint ă act de proprietate de la jude ţ ul ş i pîrgarii din Tîrg ş or. III. ca orice privilegiu care are un cuprins teritorial. p. a şa-numita -. v . în care se treceau toate schimb ă rile de proprietate ş i judec ăţ ile.j Autonomia scris.43T) P. priv.. Intr-o porunc ă a lui Ş tefan Tom ş a (5 noiembrie J 1613) el spune c ă poslu ş nicii episcopiei locuind în tîrgul Ro man „s ă aib ă a da dabila lor cît sînt scri ş i în catastih" 6 . privilegiul ora ş ului cuprinde grani ţ ele ora ş ului. p. 8 Acad. 202. . . „ ..

p. Cel imai vechi privilegiu al unui ora ş din Ţ ara Romîneasc ă este al Cîmpulungului. fiul lui Mircea cel B ă trîn (1418—1420). ai parte". le acordă scutire de găleată (deci dijma din grîne. Dup ă adagiul romînesc „ai carte. p. Surete şi Izvoade. Fiecare ora ş . fapt de la sine în ţ eles într-un privilegiu de st ă pînire de mo ş ie. ci se aplica împrejur ă rilor locale. „Magazinul istoric pentru Dacia". erau st ă pîni pe acest hotar. 169—170. vii ş i mo ş ii în ora ş . de slujb ă domneasc ă . ş i 334 ş i urm. care nu era stereotip. Textul original nu s-a p ă strat. . de vama pîrc ă labilor de ora ş . Desigur c ă acest privilegiu nu poate fi socotit ca model unic pentru toate privilegiile orăşeneşti din Ţara Romîneasc ă . „Legea ş i judecata lor [a or ăş enilor] s ă fie st ă t ă toare" (adic ă definitiv ă . cu rezerva st ă pînirii supreme a domnului. dar cunoa ş tem cuprinsul lui din diferitele înt ă riri succesive ale domnilor de mai tîrziu. Intr-un raport al boierilor c ă tre Vasile Lupu privitor la un hotar al Tîrgului Frumos se spune c ă el trebuie stabilit „dup ă uricul tîrgului" ' . datorit ă desigur puterii ş i trecerii de care se bucurau or ăş enii de acolo. Or ăş enii care au delni ţ e. nici vie. f ă r ă ■ apel). Alte privilegii de tîrg cunoscute în Ţ ara Aomîneasc ă sînt ale tîrgovi ş tenilor. s ă pate pe o cruce de piatr ă \ G.ORAŞELE 431 domnia d ă comunit ăţ ii or ăş enilor un privilegiu cuprinzînd delimitarea ş i întinderea grani ţ elor ora ş ului. înseamn ă c ă or ăş enii sînt st ă pîni. El se adresează tuturor moşnenilor din oraş. nici boierii nu au voie s ă cear ă mo ş ie în ora ş . era deci un uric (act de proprietate) al tîrgului. sau aceea ca boierii s ă achizi ţ ioneze case. nu se mai aplica în alte ora ş e. asupra acestui teritoriu. sau vii sau case. nici cas ă . propriet ăţ i particulare pe mo ş ia tîrgului. s ă le st ă pîneasc ă cu drept ■ ereditar. 331 ş i urm. V. I I I . la cump ă r ă turile ş i vînz ă rile lor. Privilegiul cuprinde ş i hotarnica ora ş ului cu mun ţ ii ce ţ m de acest ora ş 2. Cîmpulungul pare deci a fi unul din ora ş ele cu cea mai mare libertate din ţ ar ă . Ş i prin aceasta li se acorda drept <le autonomie. de vreme ce constat ă m c ă opreli ş tea de a se desprinde p ă r ţ i din mo ş ia tîrgului. Pentru datorii s ă nu se vînd ă proprietatea unui or ăş ean altcuiva dinafar ă . dat de Mihai Vod ă . un act prin excelenţă stabilind hotarele şi drepturile fiec ă rui tîrg. G h i b ă n e s c u . în evul mediu avea privilegiul s ă u. or ăş enii fiind agricultori pe mo ş ia tîrgului). Nici domnul. or ăş enii fiind cei ce aveau cartea de hotar.

între ora ş ul Curtea de Argeş şi m ănăstirea Argeş pentru moşia Valea Flămîn„Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". p 88. 148. Privilegiul Gherghi ţ ei din 17 martie 1534 dat de Vlad Vod ă înt ă re ş te or ăş enilor de acolo hotarul mo ş iei tîrgului. confirm ă „legea altor domni b ă trîni" ş i „c ă r ţ ile cele b ă trîne" în privin ţ a v ă mii pentru butiile de vin'. XVI. Vlahob ă lgarskie gramoti (Documente-romîno-bulgare) p. p. I. Aceste privilegii. pentru a ap ă ra proprietatea colectiv ă a ora ş ului. ' I. De pild ă la 7 iulie 1544 Radu Paisie hot ă r ăş te în procesul dintre tîrgove ţ ii de la Curtea de Arge ş ş i m ă n ă stirea Bistri ţ a pentru mo ş ia Stroie ş ti. priv. p. 1 1 3 62—68. Nu toate drepturile ora ş ului sînt trecute în privilegiul oră ş enesc. pîr-. : ] _ g ă rilor ş i tîrgove ţ ilor de acolo. hot ă rnicit de 12 boieri. dup ă obicei. 159—161. 1911. p. mo ş ia sau ocolul.p. Ibidem. Cazurile de procese ale or ăş enilor pentru a se apăra de cotropirile mănăstirilor şi boierilor. care se prezentaser ă cu jalba | în faţa domnului. 476—485 ş i II p. In Moldova. Ş tefan cel Mare d ă privilegii ora ş elor Vaslui ş i Bîrlad. I I . ist. B. cerînd să li se fixeze hotarnica ocolului J tîrgului. . voi. p ă strat. Din punct de vedere al autonomiei orăşeneşti principalul drept este acela al comunit ăţ ii de a se prezenta prin reprezentan ţ ii s ă i în fa ţ a legii. Domnul ia o amend ă de la or ăş eni „pentru c ă au cotropit ocina sfintei m ă n ă stiri" 5 . unele din ele se p ă strau prin tradi ţ ie. tot ca o inscrip ţ ie pe piatr ă pe o cruce din pia ţă . de la Matei Basarab. prive ş te tot vama vinului 2 . 1926. Documentele lui Ştefan cel Mare. Rom. B o g d a n . Or ăş enii „r ă mîn de lege cu r ă u ş i urgie". 314. Hot ă rnicia Bîrladului se f ă cuse la cererea ş oltuzului. Privilegiul Pite ş tilor. Iurii Venelin.432 p . stabilind hotarele mo ş iilor [ocoalelor] acestor dou ă tîrguri şi în acelaşi timp scuteşte de vamă către domnie toate cump ă r ă turile ş i vînz ă rile tîrgove ţ ilor în tîrg: „am miluit pe ş oltuzii ş i pîrgarii ş i pre to ţ i oamenii s ă raci din tîrgul Vasluiului ş i le-am înt ă rit obiceiul cel vechi" 4 . ca s ă le iie or ăş enilor „ocin ă ş i de ohab ă " 3 . ' Doc. sînt destul de numeroase. In 6 iulie 1560 începe procesul continuat sub mai mul ţ i domni.PANAITESCU din acest ora ş .

„a ş a au pîrît or ăş enii înaintea domniei mele c ă au avut ei aceast ă mo ş ie" '. XLI/72. XVI. de ş i st ă pîn al ora ş ului.. St. St. La 14 septembrie 1616 tîrgove ţ ii de la Tîrgu Neam ţ sau pîrît cu m ă n ă stirea Secul pentru o poian ă . Ceva mai tîrziu. dar ace ş tia nu jur ă ş i ora ş ul pierde procesul 3 . mold.R. pîrgari. înainte de 525—526. ca s ă st ă pîneasc ă aceast ă bucat ă de hotar. II. 129. Arh. Deci domnul hot ă r ăş te în favoarea ora ş ului. Arh. Doc. „cu voia ş oltuzilor ş i pîrgarilor din Baia". LIII/I bis.v i Via ţ a feudal ă — c. s ă pl ă teasc ă zaveasc ă o sut ă de ruble de argint 4 . M-rea Neam ţ . p. atunci s ă dea 60 ruble de argint 7 . M-rea Dealul X/l (10 noiemvrie M. 145. nu putea s ă ia m ă suri care ar ş tirbi drepturile de libertate ale ora ş ului. ş oltuzul armenesc ş i to ţ i tîrgove ţ ii cu boierul Iura ş co Dracea. 1655). Buc. Astfel. se judec ă cu m ă n ă stirea M ă rgineni pentru satul Blagode ş ti la 27 ianuar 1613 2 . p. 445—446. Dac ă sa ş ii din Baia vor c ă lca aceast ă tocmeal ă a lor.. „înaintea domniei sale Radul Voievod" 5 . voi. A fost necesar ă învoirea or ăş enilor ş i o tocmeal ă . XVII. ist. spune domnul. Aceasta. „S ă racii no ş tri tîrgove ţ i din tîrgul Ş iret au scos privilegiile pe care le-au avut de la domnii de mai înainte pentru acest loc". C o s t ă c h e s c u . Buc. II. în 29 aprilie 1618 avem un proces în fa ţ a domnului între tîrgul Ş iretului reprezentat prin ş oltuz. s ă se foloseasc ă de ea. 8547 . C o s t ă c h e s c u . taxa pentru împiedicarea reluării judecăţii6.P. Ibidem. op. cit. iar or ăş enii din Tîrgovi ş te se judec ă la 1655 cu m ă n ă stirea Dealului pentru vin ă riciul de pe Dealul Voievozilor. Domnul. Ştefan cel Mare 2 8 . III.ORA Ş ELE 433 ze ş ti. priv. pentru o bucat ă deslipit ă din hota 1 rul tîrgului. R. p. M. Rom. ca s ă poat ă Doc. Domnul d ă or ăş enilor 12 boieri jur ă tori. I I . „Dac ă 'se vor pîrî tîrgove ţ ii de la Neam ţ (aveau deci djept s-o fac ă ). Or ăş enii pun îerîie 12 zlo ţ i în visteria domneasc ă . în Moldova Alexandrei Voievod stabile ş te c ă m ă n ă stirea Probota va lua din morile domne ş ti de la Baia 12 coloade de orz ş i patru coloade de grîu pe an. voi. Ora ş ul de Floci prin jude ţ ul s ă u Cap ă t ă .. Acad. B. în Moldova Alexandrei Voievod dă mănăstirii Neamţ o moşie domnească de lîngă TîrguJ Neam ţ ului „pe care au voit s-o vînd ă tîrgove ţ ii lui Coste Ţ ole".

Dreptul de vam ă . aceast ă carte a noastr ă . 4. Domnul d ă ş ase jur ă tori. Tot în Ţ ara Romîneasc ă ş i tot la sfîr ş itul veacului XVI. priv. PANAITESCU lua m ă n ă stirea orzul ş i grîul de la morile domne ş ti din tîrg. sau de jude ţ ( ş oltuz) ş i pîrgari. la ora ş e. datorit ă autonomiei recunoscute a ora ş ului. Jură mîntul sau m ă rturia jură torilor se f ă cea întotdeauna în faţa domnului. voi. VI. 1 2 3 Doc. Am ar ă tat mai sus c ă exist ă un caz cînd un ora ş din Moldova a b ă tut moned ă . avem un caz de alt ă natur ă care arat ă libert ăţ ile ş i privilegiile de care se bucurau or ăş enii. . care se vede bine c ă erau administrate ş i folosite de tîrgove ţ i. Ibidetn. Ibidetn. împotriva unui act ilegal. 299—300. Faptul c ă m ă n ă stirea a cerut jude ţ ului ş i pîrgarilor s ă dea o carte de înt ă rire dup ă ce aveau ş i cartea domneasc ă . Deci iat ă c ă or ăş enii înt ă resc actele domnului în func ţ ie. p. înseamn ă c ă altfel or ăş enii ar fi putut s ă ridice pîr ă . care fac cartea lor pe care o întă re ş te domnul 3. prin privilegiul ora ş ului. p. la al ţ i domni de mai tîrziu. drept care era rezervat exclusiv suveranilor. XVI. La 3 decembrie 1597 Mihai Viteazul înt ă re ş te m ă nă stirii Golgota o bucat ă din mo ş ia ora ş ului Tîrgovi ş te '. jur ă torii jur ă în fa ţ a jude ţ ului ş i pîrgarilor învesti ţ i astfel cu un drept suzeran. 398. La 1591 se iscase un proces între doi boieri pentru ni ş te mori din Pite ş ti. B. ist. Rom. deplin ă . pentru domnie. ca s ă fie aceast ă ocin ă la sfînta m ă n ă stire Golgota de ocin ă ş i de ohab ă " 2. în ce prive ş te ora ş ul lor. adic ă vama la trecere ş i vama la desfacerea m ă rfurilor în tîrg se percepea ş i în Moldova ş i în Ţ ara Romîneasc ă . jude ţ ul ş i 12 pîrgari.434 P. In Ţ ara Romîneasc ă avem un caz cînd autorit ăţ ile municipale înt ă resc o hot ă rîre domneasc ă privitoare la mo ş ia tîrgului. cînd puterea or ăş enilor e în cre ş tere. ei jur ă în fa ţ a jude ţ ului ş i a 12 pîrgari. In cazul citat. p. era un drept domnesc (cîteodată concedat ş i marelui ban al Craiovei). P. Totu ş i o parte din vam ă era rezervat ă or ăş enilor. In aceea ş i zi jude ţ ul ş i pîrgarii din Tîrgovi ş te dau cartea lor mă n ă stirii Golgota în care se reproduce cartea domneasc ă ş i adaug ă : „Deci am f ă cut noi. Aceast ă vam ă era principial a domnului ş i se încasa de organele lui din ora ş . E o dovad ă de autonomie or ăş eneasc ă .

124. D o n a t o da L e z z e . trebuia s ă dea domnului patru sau cinci bulucba ş i (adic ă ş uta ş i.. Vasile Lupu „au trimis la Hîjdeu carele era pîrc ă lab. Descriptio Moldaviae. atunci „cetatea Hotinului nici într-un chip n-au vrut să o dea tîrgoveţii cu pîrc ă labul lor. c ă ci ap ă rarea local ă . aveau oarecare autonomie în interiorul oastei domne ş ti ş i mai ales în tîrg. In Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă avem . p. t p. Secretarul italian al lui Mahomet II spune c ă în luptele sate cu turcii. care se încumet ă s ă se opun ă domnului ţă rii. m ă n ă stiri erau un principiu al ap ă r ă rii militare medievale. f ă r ă leaf ă . op. Bucure ş ti. Sibiu. M-iron C o s t i n . 145—146. Un caz cunoscut este la 1653. dup ă m ă rimea mo ş iei sale. Ii încongiurase Vasilie Vod ă cu ni ş te nem ţ i ai s ă i. Bistri ţ a. Sînt mai multe cazuri cînd domnul „strig ă tîrgul în dobînd ă ". 89. la tîrguri. deci patru sute — cinci sute de o ş teni). de-j b ă tea ş i tot au ţ inut cetatea toat ă vara închis ă " 4 . dac ă puteau fi folosite de tîrg pentru nevoile sale proprii. Historia Turchesca (Istoria turcilor) ed. 89. iar la ş ul zece (deci o mie de oameni) l . cit.ORAŞELE 435 Problema cetelor tîrgurilor. Miron C o s t i n .. ş i la tîrgove ţ i cu mare giur ă mînturi. cînd Vasile Lupu reluase st ă pînirea în Moldova. a ş a se petrec lucrurile ş i în ora ş ele din Transilvania: Bra ş ov.. adic ă a armatei ora ş elor. I. ceea ce înseamn ă c ă sînt chema ţ i la oaste or ăş enii. dovezi c ă ora ş ele erau obligate s ă furnizeze domnului oaste. ce nice într-un chip n-au vrut s ă dea cetatea ş i au ţ inut-o vreo „dou ă luni. ceea ce înseamn ă c ă în oastea moldoveana erau cete de or ăş eni. . cu Hîjd ă u". 1944. nu este pîn ă acum destul de l ă murit ă . Dimitrie Cantemir spune c ă fiecare ora ş din Moldova. aveau oastea lor deosebit ă . V r ^. adic ă oameni înarma ţ i pe socoteala ora ş ului. care au oaste proprie. Ora ş ele libere din cele mai multe ţă ri din Europa aveau dreptul de a ţ ine o mili ţ ie or ă ş eneasc ă . mo ş ii. p. Tîrgove ţii din Hotin formau garnizoana cetăţii. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Toate Oastea ora ş elor D i m i t r i e Canteinir. Logic este s ă r ă spundem afirmativ. c ă ci numai acolo se puteau afla armeni. întrebarea este dac ă aceste cete furnizate de or ăş eni domniei. o parte din oastea lui Ş tefan cel Mare era alc ă tuit ă din armeni 3. p. ce putea ap ă ra la nevoie ora ş ul. cu desp ă gubire numai din prad ă (dobînd ă ) 2 .

se prevăd în privilegiile tîrgurilor pe care le-am analizat mai sus. Doc.436 P. unde ora ş ele din secolul XVI se bucur ă de mai mare libertate ş i independen ţă fa ţă de domnie. a părţilor individuale de moşie. datorit ă faptului c ă tîrgul era a ş ezat pe moşia domnească. p. înc ă din prima jum ă tate a secolului XV se vede c ă tîrgove ţ ii din Moldova d ă deau cear ă domnului. In aceast ă privin ţă este o deosebire chiar între Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . Fire ş te gradul de libertate politic ă ş i economic ă depinde de puterea economic ă a ora ş elor. Descriptio Moldaviae. administrative ş i militare ne duc la încheierea c ă ora ş ele din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă erau comune libere ca ş i celelalte ora ş e din Europa medievală . 86. 365-377. în favoarea celei din urm ă . Cercetînd obliga ţ iile or ăş enilor fa ţă de domnie. mai pu ţ in populate. „pentru casele lor" 2 . f ă r ă s ă pl ă teasc ă vam ă . orăşenii pl ă teau domnului un fel de chirie. ora ş ele din Italia sau din Flandra. Da1 D. ş i anume în cear ă '. ou excep ţ ia pe ş telui. Dar în afar ă de aceste scutiri. C o s t ă c h e s c u . înainte de Ş tefan cel Mare. era proprietatea domnului. Cazul de scutire de dijm ă s locuitorilor din Cîmpulung. Or ăş enii din Vaslui ş i Bîrlad erau scuti ţ i de vama din vînz ă ri ş i cump ă r ă ri în tîrg. ca de pild ă . C a n t e m i r. este o excep ţ ie. Bezmenul era o dare în natur ă . P. ba chiar obliga ţ i la anumite d ă ri speciale. caselor şi a curţilor lor. II. relaţii economice depărtate şi mai ales producţie proprie de mari propor ţ ii. s-au bucurat de o libertate mai redus ă fa ţă de domnie. cei din Tîrgovi ş te ş i Pite ş ti de vama vinului. cu o produc ţ ie redus ă înconjurate de regiuni agricole ş i animaliere. In virtutea unui privilegiu al lui Dan II negustorii din Tîrgovi ş te puteau face comer ţ în toate tîrgurile ţă rii. Pentru folosirea . or ăş enii erau birnici. * M. ed. p. 397. PANAITESCU aceste drepturi juridice ş i fiscale. mold. cit. Unele scutiri. Ora ş ele din ţă rile romîne. care nu erau totale. se bucurau ş i ş i-au cucerit o complet ă autonomie. de care am vorbit. care în Moldova se numea bezmen. cele ce aveau mari bog ăţ ii. . constat ă m în primul rînd Obligaţiile oraşelor c ă ei nu erau scuti ţ i în genere de d ă rile fa ţă de domnie individuale pe care le pl ă teau ceilal ţ i supu ş i ai domnului.

dup ă care suveranul nu mai avea nici o preten ţ ie b ă neasc ă de la ora ş e. din punctul de vedere al situa ţ iei lor juridice. avem o enumerare a dărilor şi muncilor la care erau obliga ţ i or ăş enii din Tîrgovi ş te. voi. din cauza predomin ă rii economiei naturale. obliga ţ iile fa ţă de domnie cresc din ce în ce mai mult din secolul XVI. Pe lîng ă d ă rile la care erau impuşi contribuabilii întregii ţări. In aceast ă perioad ă birul nu apare înc ă pe întreaga ţ ar ă . cositul fînului. la sfîntul Martin. orînduit ă de ş oltuz ş i pîrgari. 268. Urma apoi obligaţia în bani şi de a găzdui în casele lor boieri. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. apoi slujba pentru ob ş tea tîrgove ţilor. ora ş ele din Transilvania pl ă teau o dat ă pe an. pe cînd în alte ţă ri aceste obliga ţii erau în genere ră scump ă rate sau desfiin ţ ate. o sum ă fix ă regelui Ungariei. podvoade (care arat? c ă or ăş enii se ocupau cu agricultura ş i bre ş terea vitelor) ei mai aveau unele obliga ţii excep ţionale ca : birul ş i munca la rî ş ni ţă '. p. ist. s ă mîn ţă de cînep ă sau de maz ă re" 3 . 101—104. Se poate spune c ă principala deosebire dintre ora ş ele din ţă rile romîne şi cele din centrul şi apusul Europei. darea oilor. care veneau în interesele domniei 2 .R. Rom. g ă le ţ i (de grîne). P. stupilor. . 1 2 P. de tîrg. Este firesc ca el s ă apar ă întîi la ora ş e. dijmele ş i muncile lor ca to ţ i supu ş ii ţă rii. I I I . A ş a la 13 februarie 1585 afl ă m c ă tîrgove ţ ii din Ia ş i trebuiau s ă presteze trei feluri de slujbe (munci) : de cetate. c ă ci în acest act avem prima lui menţiune în istora noastră. în schimb înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. R. priv. slujitori sau soli str ă ini. la începutul secolului XV.ORAŞELE 437 rea cerii de la ora ş e nu se pomene ş te în Ţ ara Romîneasc ă .P. const ă în aceea c ă or ăş enii din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă trebuiau s ă pl ă teasc ă birul.. LXXVII/42. I. deci către curtea domneasc ă . La Piatra Neam ţ clucerii luau de la tîrgoveţi dijmă de la grădinile de zarzavat : „zeciuial ă de varz ă . Doc. Astfel. porcilor. A. măcar şi de cele din Transilvania. doc. t ă iatul copacilor. In ora ş ele din Moldova. P a n a i t e s c u . deoarece la oraşe se f ă ceau tranzac ţ ii în bani. p. ş i a mitropolitului. în special în acele în care se afl ă un scaun al do