V. COSTĂCHEL P. P. PANAITESCU A.

CAZACU

VIATA FEUDALĂ
în

Ţara Romînească şi Moldova
(sec. XIV-XVII)

EDITURA ŞTIINŢIFICĂ
Bucureşti, 1957

PREFAŢA

Datorită activităţii rodnice a Academiei R.P R., cercetă torii din domeniul istoriei dispun în momentul de faţă de numeroase publica ţ ii de izvoare care le permit o bogat ă ş i sistematic ă documentare. Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. a pus la îndemîna cercetă torilor istoriei Ramîniei o uria şă cantitate de documente, pîn ă acum inedite, în colec ţ ia intitulat ă Documente privind istoria Romîniei, colec ţie care pentru Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova, pîn ă la 1625, cuprinde azi 20 de volume cu circa 7000 de documente. Aceste documente constituie arhiva actelor interne ale celor dou ă ţă ri romîme ş ti, f ă r ă de care nu se poate p ăş i la cercetarea problemelor de produc ţ ie, a celor sociale ş i de organizare din istoria noastr ă în epoca feudal ă . Pe lîng ă acest corpus de documente publicat, Institutul de Istorie mai posed ă în copii preg ă tite pentru tipar ş i colec ţ ia aproape complet ă a documentelor moldovene ş ti ş i muntene ş ti pîn ă la sfîrş itul secolului XVII, care cu num ă rul lor dubleaz ă volumul colec ţ iei. Aceast ă impozant ă mas ă de informa ţ ii asupra trecutului nostru a fost cercetată pentru întîia oară, în vederea unei monografii asupra vie ţ ii feudale, de c ă tre autorii prezentului volum. întocmirea unei monografii care urm ă re ş te aspectele vieţii societăţii feudale şi ale instituţiilor sale specifice în ţările romîne n-ar fi fost posibil ă f ă r ă acest pre ţ ios instrument de lucru. Istoricii care au scris înainte de publicarea ş i adunarea acestor documente au fost sili ţ i s ă se m ă rgineasc ă la s ă racele rezultate ale cercet ă rilor lor personale ş i izolate în arhive, la co-

PREFAŢA

Apari ţ ia formelor feudale :m via ţ a ţă rilor romîne era explicat ă ca urmare a influen ţ elor venite din Occident. Astfel în lucr ă rile de sintez ă ale lui A. D. Xenopol ' ş i N. Iorga 2 a fost subliniat caracterul occidental al daniilor domne ş ti din veacun'Je XIV ş i XV. I. Bogdan, pe lîng ă aceast ă institu ţ ie feudal ă , a relevat ş i aceea a imunit ăţ ii 3 , de care -mai tîrziu s-au ocupat în cercet ă rile lor R. Rosetti 4 ş i I. C. Filitti 5 . Dar acest din urm ă istoric, relevînd existen ţ a privilegiului imunit ăţ ii, a negat în acela ş i timp faptul c ă a existat justi ţ ia feudal ă spunînd : „...justi ţ ia n-a devenit niciodat ă la noi patrimonial ă ... Justi ţ ia n-a încetat niciodat ă de a emana de la domn" 6 . In leg ă tur ă cu modul de a st ă pîni p ă mMul a fost ridicat ă ş i problema referitoare la „dominium eminens", de care s-a ocupat în special D. C. Arion 7. Au mai fost f ă cute ş i alte încerc ă ri privind diferite aspecte ale vie ţ ii feudale din ţă rile noastre s . In ultimii zece ani transformîndu-se radical bazele ideologice -ale ş tiin ţ ei noastre istorice, trecutul societ ăţ ii romîne ş ti a început să fie cercetat în lumina învăţăturii marxiste. Aspecte variate ale societ ăţ ii feudaje din ţă rile romîne au fost dezb ă tute în articolele care au ap ă rut în publica ţ ii ca „Studii", „Studii ş i Referate" ale Academiei R.P.R., „Studii ş i Materiale de Istorie Medie" etc. Prezentarea evului mediu din ţă rile romîne ca o perioad ă feudal ă ş i-a g ă sit oglindirea în „Istoria R.P.R." ■ — manual pentru înv ăţă mîntul mediu. Niciodat ă condi ţ iile n-au fost mai prielnice pentru întocmirea unei lucr ă ri de sintez ă asupra feudalismului romînesc, ceea ce a îndemnat pe autorii acestei lucr ă ri s ă umple lacuna existent ă .
' A . D. Xenopol, Istoria Romînilor, ed. Vlădescu, III, p. 393. N. Iorg-a, Istoria Romînilor, Bucureşti, 1937, III, p. 186. I. Bogdan, Istoriografia romînă si problemele ei actuale (Acad. Rom. Disc. XXVII, 1905). 4 R. R o s e t t i , Pămîntul, sătenii şi stăptnii în Moldova, p. 289. 6 I. C. F i 1 i 11 i, Proprietatea solului în Principatele romîne oină la 1864, pp. 192—199 6 I. C. F i 1 i 11 i, Organizarea judecătorească în Romînia în ,,En ciciopedia Romîniei", I, Bucureşti, 1938, p. 328. 7 D C. Arion, încercare asupra dominiului eminent din Prin cipatele Munteniei şi Moldovei în secolele XIV si XV, Cluj 1931, pp. 12—24. 8 A. V. B o I d u r, Contribuţii la studiul istoriei romînilor, 1937
2 3

PREFAŢA

A ş adar, prezenta lucrare înf ăţ i ş eaz ă prima încercare de sintez ă ş tiin ţ ific ă asupra vie ţ ii feudale în istoria Romîniei. Izvoarele constituie fără îndoială factorul fundamental în documentarea cercet ă torului, cunoa ş terea lor ne-a îng ă duit s ă punem probleme de care cercet ă torii oare nu le-au avut la îndemîn ă nu s-au putut apropia. Ins ă cercetarea izvoarelor f ă r ă a fi c ă l ă uzit de cunoa ş terea legilor fundamentale de dezvoltare a societ ăţ ii nu d ă posibilitatea de a studia în mod obiectiv fenomenele cercetate. Ţ inînd seam ă de acest lucru care are o importan ţă covîr ş itoare, ne-am str ă duit s ă ne c ă l ă uzim în aceast ă lucrare de concep ţ ia marxist-leninist ă a istoriei. De nepre ţ uit ajutor ne-a fost experien ţ a istoricilor sovietici, care în decursul anilor au adîncit problemele legate de studiul feudalismului. Experien ţ a lor ne-a u ş urat în ţ elegerea mai justa a diferitelor probleme ale societ ăţ ii romîne ş ti din perioada feudal ă , constatînd totodat ă numeroase similitudini în dezvoltarea poporului romîn ş i a celui rus. In această privin ţă , pilda cea mai gr ă itoare o constituie problema ţă r ă neasc ă . Istoria ţă r ă nimii rornîne cu diferitele sale etape a putut fi în ţ eleas ă mai just datorit ă istoricilor sovietici care s-au ocupat cu istoria ţă ranilor din Rusia şi din alte ţări :B. D. Grekov, I. I. Smirnov, M. M. Smirin. Socotim necesar să dăm unele explicaţii cu privire la faptul că în această cercetare n-am inclus şi Transilvania. N-am f ă cut acest lucru deoarece am considerat c ă Transilvania a avut o evolu ţ ie deosebit ă întruoîtva de cea a Ţă rii Ro-i mîneşti şi a Moldovei, fiind influenţată şi depinzînd mult I timp de st ă pînirea statului maghiar feudal. De ş i în Transîlva-1 nia via ţ a s-a dezvoltat pe baza acelora ş i principii feudale, totu ş i a avut o evolu ţ ie proprie, luînd un ritm mai rapid ş i îmbr ă cînd formele unui feudalism mai evoluat. Limitele cercet ă rii noastre sînt cuprinse intre secolele XIV—XVII, socotind c ă abia din secolul XIV rela ţ iile feudale sînt oglindite mai amplu ş i mai complex în izvoarele vremii. Am început cercetarea noastr ă cu fundarea statului feudal la romîni. Am urmărit aceste relaţii pînă în jurul anului 1700, considerînd c ă în secolul XVIII se poate vorbi de apari ţ ia pri-

PREFAŢA

9

melor începuturi de rela ţ ii noi — capitaliste, în sîmil orîn■duirii feudale. Nu consideră m c ă perioada feudală a istoriei Romîniei se termin ă cu anul 1700, cu care am pus cap ă t cercet ă rii noastre, dar consider ă m c ă studierea vie ţ ii feudale din veacul XVIII ş i prima jum ă tate a veacului XIX, care de asemenea fac parte din perioada feudal ă , epoc ă denumit ă a celei de-a doua iobagii, merit ă un studiu aparte, de egale propor ţ ii cu cel de fa ţă , întîi din cauza abunden ţ ei materialului, apoi din cauza noilor probleme sociale, economice şi de stat, care se ivesc în această vreme. Faptul c ă am circumscris cercet ă rile noastre în aceast ă perioad ă de timp ne-a f ă cut s ă nu ne ocup ă m de originile feudalismului ş i ale diferitelor institu ţ ii specifice acestei orînduiri. Nu ne-am ocupat de problema originilor socotind c ă ea ar fi necesitat prezentarea perioadei dinaintea form ării statelor feudale, perioad ă care în momentul de fa ţă se g ă se ş te într-un stadiu de cercetare încep ă toare. Atacînd aceast ă problem ă ar fi însemnat s ă r ă mînem mai mult în domeniuil ipotezelor, or, am c ă utat s ă ne men ţ inem pe cît posibil pe temeiul faptelor a ş a cum reies din izvoare. Uneori, cînd am considerat c ă documentele romîneşti nu sînt suficiente pentru înţelegerea unui fenomen, am apelat la factorii de comparaţie desprinşi din viaţa popoarelor vecine. Pe de alt ă parte, era necesar ă o selec ţ ie în cantitatea uria şă de izvoare pe care o posed ă m asupra unor probleme ale vie ţ ii feudale la romîni. Anima ţ i de dorin ţ a de a pune la îndemîna cititorilor o lucrare concis ă , într-un singur volum ş i nu o enciclopedie a institu ţ iilor noastre feudale, am fost nevoi ţ i s ă nu prezent ă m unele aspecte ale vie ţ ii feudale pe care le-am socotit de importan ţă secundar ă. Ca metod ă , am adoptat sistemul, de altfel obi ş nuit, de a prezenta pentru justificarea fiec ă rei afirma ţ ii asupra aspectelor vie ţ ii feudale un num ă r de documente alese de noi dintre cele mai caracteristice prin formularea lor. Desigur, aceste cazuri reprezint ă împrejur ă ri individuale de aplicare a legii nescrise sau de func ţ ionare a institu ţ iei respective, din care tragem concluzii generale. Lipsa unor codice romîne ş ti de legi

IO

PREFAŢA

în epoca pe care o studiem, codice care s ă cuprind ă obiceiul ţă rii, nu ne îng ă duie s ă pornim de la defini ţ ii generale ale institu ţ iilor, ci trebuie s ă ie surprindem în aplicarea lor particulară. Această metodă selectivă este justificată, deoarece documentele citind cazuri particulare nu se pot contrazice, cînd este vorba de aplicarea în aceea ş i epoc ă a aceleia ş i institu ţ ii. Nam aplicat metoda „statisticilor", a num ă r ă rii documentelor care prezintă în acela ş i fel anume cazuri, pentru c ă socotim c ă aceast ă metod ă prezint ă primejdia neglij ă rii nuan ţ elor, cît ş i. a rela ţiilor dintre faptele cuprinse în diferite documente. Consider ă m c ă documentele trebuie cînt ă rite, nu num ă rate. N-am l ă sat la o parte rezultatele la care au ajuns în studierea problemelor feudalit ăţ ii la noi istoricii înainta ş i, ca N. Iorga, R. Rosetti, I. Bogdan, C. Giurescu etc, dar trebuie s ă men ţ ion ă m c ă cele mai multe probleme cercetate de noi n-au fost aprofundate pîn ă acum, iar unele n-au fost nici m ă car atinse. Am evitat îns ă polemicile, ţ inînd seama c ă aceast ă lucrare e destinată în primul rînd tineretului universitar, cercetă torilor istoriei noastre în genere, nu numai erudi ţ ilor. Lucr ă rile înainta ş ilor no ş tri, chiar acelea care reprezint ă puncte de vedere opuse celor adoptate de noi, ş i cele dep ăş ite de cercet ă rile mai noi ş i de ale noastre, sînt înf ăţ i ş ate în bibliografia de la sfîr ş itul lucr ă rii de fa ţă , pentru a nu se trece sub t ă cere munca ş tiin ţ ific ă îndeplinit ă în acest domeniu de cercet ă ri înaintea noastr ă . Bibliografia lucr ă rilor vechi va da cititorilor posibilitatea s ă compare rezultatele noastre cu acelea ale predecesorilor no ş tri. Aceast ă bibliografie serve ş te la istoricul chestiunilor ş i nu este o prezentare de izvoare de inspira ţ ie ale autorilor; acestea se vor g ă si în notele de sub pagini. In cursul lucr ă rii, unele probleme sînt privite din mai multe puncte de vedere: astfel problema ora ş elor poate fi cercetat ă din punctul de vedere al claselor sociale ş i din acela al ora ş elor ca institu ţ ie ş i organizare, al rela ţ iilor lor cu domnia. Am socotit c ă pentru în ţ elegerea metodic ă a structurii societ ăţ ii feudale la noi, era necesar ca aceste dou ă aspecte s ă fie tratate în capitole separate. De asemenea am separat, pentru acelea ş i motive, „biserica" ca institu ţ ie, de studiul „dome-

PREFAŢA

11

niului m ă n ă stiresc", care trebuie studiat la un loc cu formarea domeniului feudal în general. In prezentarea societ ăţ ii romîne ş ti din perioada feudal ă am c ă utat s ă înveder ă m faptul c ă societatea se dezvolt ă pe baza unor 'legi obiective, c ă este determinat ă de condi ţ iile locale de via ţă ş i c ă formele pe care le îmbrac ă nu se datoreaz ă în esen ţ a lor influen ţ elor venite dinafar ă , c ă formele de via ţă care au ap ă rut pe teritoriul locuit de romîni au fost create de poporul însu ş i, c ă for ţ a lui creatoare a fost aceea care a produs bunuri materiale ş i a f ă urit valori culturale. Istoria societ ăţ ii romîne ş ti din secolele XIV-XVII reprezint ă o istorie a luptei dintre ţă r ă nime ş i boierime, care treptat ş i-a însu ş it bunurile ţăranilor şi le-a uzurpat drepturile asupra pămîntului, aservindu-i. Formarea st ă pînirii boiere ş ti, a domeniului feudal a avut la baz ă cotropirea ob ş tii s ă te ş ti. Astfel istoria societ ăţ ii romîne ş ti din aceast ă vreme oglinde ş te în primul rînd procesul de aservire a ţă r ă nimii, care a început cu mult înainte de secolul XIV ş i care în cursul celui de-al XVII-lea s-a cristalizat în legarea ţă ranului de glie. Am socotit-, aşadar, că lupta de clasă este motorul evoluţiei istorice, fenomen care apare în fiecare capitol al lucr ă rii (formarea domeniului feudal, ora ş ele, ţă ranii dependen ţ i etc.) ; de aceea în subcapitolul destinat luptei de clas ă n-am mai insistat asupra acelor aspecte care privesc caracterele specifice, legate de fiecare instituţie, limitîndu-ne la problemele cu caracter mai general — r ă scoalele ţă r ă ne ş ti. Bineîn ţ eles, aceste r ă scoale sînt privite ca o form ă a luptei de clas ă , ele servind ca exemple ; o. istorie a r ă scoalelor de-a lungul veacurilor ar putea constitui un subiect aparte. Consider ă m c ă în stadiul actual al cercet ă rilor istorice din R.P.R. o asemenea lucrare a devenit cu totul necesară. In istoriografia burghez ă romîneasc ă în genere nu s-a prea acordat aten ţie problemelor sociale, iar ceea ce s-a scris în această privin ţă era tratat de pe pozi ţ ii idealiste. Monografia de fa ţă este o lucrare ş tiin ţ ific ă ş i nu de popularizare. Menţionează izvoarele care au constituit docu-

12

PREFAŢA

mentarea, pune pentru prima oar ă o serie de probleme dir cele mai obscure ş i prezint ă rezultate noi din domeniul ş tiin-l ţ elor istorice din ţ ara noastr ă . Desigur, tratarea unora dintre aceste probleme, ridicate pentru prima oar ă , poate fi supus ă [ discuţiilor. Totu ş i lucrarea are în vedere nu numai pe cei care sînt introdu ş i în problemele de istorie, adres:ndu-se ş i cercului larg al cititorilor pe oare-i intereseaz ă trecutul patriei noastre — studen ţ i, profesori ş i marele public cititor. Autorii

Capitolul 1

PRODUCŢIA

ŞI VIAŢA ECONOMICA

68. iar cea de la deal ş i munte numai cu 30—100%. fa ţă de raritatea ei la cîmpie. Neufchâiel. iar Carra. arat ă c ă pîn ă fîrziu regiunile de p ăş une hr ă neau mai mul ţ i oameni decît cele agricole. Histoire de la Moldavie et de la Valachie (Istoria Moldovei şi a Ţării Romîneşti). în mai mic ă m ă sur ă pentru agricultur ă . adic ă încep. Abia în a doua jum ă tate a veacului XIX. 2 Carra. . Chiar p ă r ţ ile neacoperite cu p ă duri erau folosite mai mult pentru p ăş unat decît pentru agricultur ă . geographique et poli-tlque de la Moldavie et de la Valachie (Tablou istorir. Paris. p. proiecteaz ă asupra trecutului o stare de lucruri care s-a statornicit abia în a doua jum ă tate a secolului XIX. De altfel ş i densitatea popula ţ iei din regiunea dealurilor ş i de la munte. Astfel la 1820. In schimb. Chiar dac ă aceste aprecieri ar fi exagerate reiese totu ş i c ă cea mai mare parte a acestor provincii era folosit ă pentru p ăş unat ş i. P.16 P. care a studiat via ţ a economic ă a acestor ţă ri. A ş adar istoricii. Chiar şi în 1860 în principate erau 4 089 840 hectare de păşune şi fîneţe ş i numai 2197 000 hectare cultivate. PAXAITESCU Din cercet ă rile f ă cute asupra solurilor. spune c ă abia o ş esime din cîmpiile celor dou ă ţă ri sînt cultivate '. p. iar în Moldova pîn ă peste dealurile Ş iretului. economistul Wilkinson. care afirmau c ă întotdeauna ţ ara noastr ă a fost o ţ ar ă în primul rînd agricol ă . statistica din 1904 arat ă c ă în Romînia (la care se ad ă ugase Dobrogea) raportul se inversase: 5 262900 hectare cultivate şi numai 1 479 540 hectare de p ăş une. economia agricol ă a început s ă întreac ă pe cea animal ă în cele dou ă principate.nd din mijlocul veacului XIX. 161—162. popula ţ ia din ş esul Olteniei a sporit cu 400—600%. care în Ţ ara JRomîneasc ă se întindeau pîn ă aproape de Dun ă re. rezultă că în prima perioad ă a epocii Bogăţia animală feudale o mare parte din ş esul cultivat azi şi păstoritul cu grîu ş l alte cereale era odinioar ă acoperit cu pă duri. tocmai pentru c ă abia în acest secol agricultura a 1 W. spunea la 1781 c ă abia a patruzecea parte din suprafa ţ a Moldovei este arată 2 . pîn ă în veacul XIX. în ultimul veac. 1821. Tableau historique. un secretar domnesc francez. W i l k i n s o n . din datele cartografiei vechi. geografic şi politic al Moldovei şi Ţării Romîneşti). 1781.

Vezi cap. 213. ş i anume caracterul mai mult animalier decît agricol al economiei noastre în veacurile trecute Cre ş terea vitelor avea în secolele XIV-XVII o mai mare importan ţă în Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. Italianul Gratiani.PRODUC Ţ IA Ş I VIATA ECONOMICA 17 luat locul de frunte pe care-1 avusese mai înainte cre ş terea vitelor în economia ţă rii. 3 A. Paris. nu îns ă ş i grînele. întotdeauna „vama (dijma) oilor ş i a porcilor" 4 este în fruntea tuturor dijmelor din produsele ţă rii. dup ă cum susţ ineau istoricii burghezi. importa uneori grîu din Transilvania. în schimb. în fiecare an . La baza acestei realit ăţ i exist ă o cauz ă economic ă . italienii ş i turcii aduc în fiecare an de acolo un num ă r aproape nesfîr ş it de animale" 2 . Polonezul Martin Cromer din secolul XVI spune : „Romînii nu prea cultivă ogoarele. slavii. Odinioar ă str ă mo ş ii no ş tri (polonii) aduceau de acolo oi ş i boi ş i nu numai vecinii. în care se în ş ir ă d ă rile. 1568. 4(Dou ă vie ţ i ale lui Iacob Bazjlicos). p. 310. ru ş ii ş i ungurii. apar vitele ca principal articol de export. Legrand. spune: „în aceast ă ţ ar ă ogoarele sînt foarte roditoare. p. nu seam ă n ă decît pentru nevoile lor. Densitatea popula ţ iei' în regiunile deluroase ş i de munte ş i raritatea ei la ş es nu. silezienii. O m ă rturisesc to ţ i scriitorii vremii care vorbesc despre aceste ţă ri. în ad ă postirea popula ţ iei în locuri ferite. M. De origine et rebus gestis Polonorutn (Originea ş i faptele polonezilor). Craiova. Basel. c ă ci în veacul XV.ş i g ă se ş te explica ţ ia. 1943. M a r t i n Cromer. vaci. 8547 1 2 . în E. începînd din anul 1368. în privilegiile domne ş ti din Ţ ara Romîneasc ă . 2 — Via feudală — c. p. cel pu ţ in Ţ ara Romîneasc ă . colectiv). ci se hrănesc aproape numai cu cirezile. pot înjuga la plug pîn ă la 12 boi" 3 . dar chiar ş i prusienii. cehii. Oltenia (voi. In tratatele de comerţ ale domnilor Moldovei şi Ţării Romîneşti cu Liovul. Deux vies de Jacques Basilicos. 169—170. nem ţ ii. mul ţ imea vitelor este de necrezut. ş i bra ţ ele de munc ă venite de la deal s-au pus în slujba plug ă riei la cîmp '. Veniturile domniei. decît agricultura. din cauza n ă v ă lirilor „barbare". G r a t i a n i . c ă ci ţ ara lor e plin ă de boi. care tr ă ie ş te în aceea ş i epoc ă . foarte bune. Bra ş ovul ş i alte centre comerciale. 1884. dar oamenii nu se ocup ă cu agricultura decît în foarte mic ă m ă sur ă .

ceea ce dovedeşte importan ţ a pentru venitul domnului Ţă rii Romîne ş ti. unde se ocup ă cu cre ş terea vitelor mari. este cuvîntul staul. stă pînii oijor. Transhumanta înseamn ă o mi ş care periodic ă de la munte la ş es ş i de la ş es la munte. ci..18 P. cu vitele ş i oile lor s ă pasc ă în mun ţ ii no ş tri. în privin ţ a transhumantei e de observat c ă nu exist ă o mi ş care a turmelor din Peninsula Balcanic ă spre Carpa ţ i. „dup ă obiceiul str ă vechi.. cei ce se hr ă nesc ş i se îmbrac ă de pe urma lor. Cea mai veche ş tire documentar ă despre transhumanta oilor din Transilvania în Ţ ara Romîneasc ă este privilegiul dat de Mihai Voievod la 5 iunie 1418. Aceast ă economie de p ă storit. dimpotriv ă . cuvînt de origine latin ă . de care se leag ă în chip necesar str ă vechea transhumant ă a turmelor din Transilvania spre Ţ ara Romîneasc ă ş i la b ă l ţ ile Dun ă rii.. a porcilor şi cu agricultura pentru nevoile casei. aici veneau turmele care î ş i aveau st ă pînii în satele din Transilvania. a ş a cum sus ţineau în necuno ş tin ţă de cauz ă partizanii teoriei roesleriene. ca romînii de acolo. în care locuiau st ă pînii oilor. nu a oamenilor. PANAITESCU P ă storitul oilor ş i în cazul transhumantei era 'legat de sate. stabulum. Acest fapt se datore ş te împrejur ă rii c ă pă ş unile de pe versantul de r ă s ă rit ş i de sud al mun ţ ilor Carpa ţ i sînt însorite ş i cu iarb ă bun ă . Afar ă de cî ţ iva ciobani care pasc oile satului. lîng ă Sibiu. în care întăreşte oierilor din Cisn ă die. pe cit ă vreme în Transilvania nu exist ă p ăş uni bune. cu ad ă posturi pentru oi în timpul iernii. porunca mai veche a lui Mircea ca] Bă trîn. în caz de r ă zboi cu Transilvania. precum ş i de p ă dure. spre b ă l ţ ile Dun ă rii ş i în Dobrogea . din Transilvania spre Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. Cisnădia va fi apărată şi exclusă din război. Dovada cea mai bun ă c ă p ă storitul romînesc a fost totdeauna legat de puncte stabile. P. de la nord spre sud. iar p ăş uuatu' vitelor mari era legat de p ăş unile satelor ş i ora ş elor. a oilor. legat ă de a ş ez ă ri stabile ş i împletit ă cu agirictrltura (3n special a meiului) este forma tipic ă a economiei din ţara noastră în perioada feudală. locul acoperit în care stau oile. a dijme- . ci r ă mîn în sat. nu urmeaz ă oile în c ă l ă toriile lor sezoniere. Este deci vorba de o situa ţ ie geografic ă . s ă se foloseasc ă liber de p ăş unele noastre"..

I. pentru judecarea c ă rora se trimiteau de la domn ( ş i de la m ănăstirile stâpîne) globnici pentru încasarea amenzilor şi duşegubinari. ceea ce înseamn ă deci c ă pe an se năşteau acolo 240 000 de miei. Dumitru (26 octombrie) începea coborîrea oilor . 81—82. turmele începeau s ă urce la munte. G ii n d i s c h G. 78—79.. torie în Ţ ara Romînească şi P* ^O~-—2X). Le Jeune. De obicei. P. de sf. trad. o popula ţ ie de p ă stori. 27. mai durabil. p. In privilegiile date de domnii munteni pentru mo ş iile m ă n ă stirilor. p. — zur Geschichte der Deutschen in Siebenla istoria germanilor din Transilvania). p. La sfîrsitul lui octombrie. 18221 '(bidem. Totu ş i pentru vremea de z ă pad ă mare ş i înghe ţ trebuiau rezerve de fîn. numai ocolul de sate p ă storeşti al Câmpulungului moldovenesc dădea domnului dijm ă (zeciuial ă ) 24 000 de miei anual. în special în porturile dun ă rene ş i la bîlciuri. Gheorghe (23 aprilie). 2 s P. la stînele rezervate fiec ă rei turme. Moldova trimitea pe 'Zimmermann Fr. — Mul I e r G. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. o parte din ele se duceau iarna la b ă l ţ ile Dun ă rii. care se f ă ceau în livezile îngr ă dite ale satelor 3 . din regiunea b ă l ţ ilor Dun ă rii. Fire ş te. Num ă rul uria ş al oilor din ţă rile noastre se poate judeca dup ă datele numerice ce le avem pentru Moldova la începutul veacului XVIII. ca ş ul) transformat ă în c ăşă riile de la poalele mun ţ ilor în ca ş caval. P a n a i t e s c u . care luau amenzile pentru omoruri (pe la 1402)2. — Werner C. care se poate trans-' porta ş i vinde la distan ţ e mai mari. unde se afl ă o iarb ă care se p ă streaz ă sub z ă pad ă . In aceast ă vreme. Voyage en Valachie et en Moldavie (C ă l ă Moldova). . la sf. Produc ţia de lîn ă -pentru îmbră c ă minte. Paris. Dup ă R a i c e v i e i . se vede c ă acolo tr ă ia. e vorba de p ă stori care veneau la balt ă pentru hrana oilor (stuful) ş i pentru vînzarea brînzei ş i a lînii negu ţă torilor care veneau cu cor ă biile pe Dun ă re. Urkundenbuch burgen (Documente privitoare IV. înc ă din primii ani ai secolului XV.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 19 lor ş i taxelor percepute de pe urma transhumantei turmelor din Transilvania !. era o activitate economic ă însemnată în vechea organizare a principatelor 4 . produc ţia de brînz ă de oi (brînza moale.

e cumpărat în Ţ ara Romîneasc ă pe 70 de oi. deci în secolele XV—XVI. pîn ă aproape de zilele noastre s-au p ă strat mun ţ ii st ă pîni ţ i în comun de ob ş tile din Vrancea 3 . voi. p. s ă li se ia darea. adic ă a p ă storitului . în special a celor de var ă (vă -' ratec). 107. în 1502 un sat. n Arhivele Olteniei. Rom. XVI. M ă n ă stirea Glavacioc din ş esul muntean (Vla ş ca) avea loc de stîn ă în muntele Prislop (în Prahova) 5 . edi ţ ia Acad. Ob ş tile s ă te ş ti din regiunea dealului ş i de sub munte aveau mun ţ ii lor. origf. PANAITESCU atunci pentru aprovizionarea Constantinopolului 60 000 de oi '. R P. I. se prevede pentru oile ardelene ş ti venite vara în Ţ ara Romîneasc ă .Grai ş i Suflet". 'P.. p. Pentru p ăş unile de munte care nu erau st ă pînife de oieri. cump ă rată de la Toader.. 8. Astfel. p. Head. I. p. VI. ' 5 Documente privind istoria Romîniei. . un cal ş i doi boi 2 . XVI. 3 I. dup ă obicei ş i dup ă lege ş i nici o alt ă strîmtoare s ă nu aib ă" 7 . Documentele Ţă rii Rominesti. B. IV. 257 j ş i urm. voi.R. Oile (ca ş i vitele mari ş i caii) erau pîn ă în secolul XVI mijloc de schimb. se plă tea chirie ş i dare : în în ţelegerea lui Neagoe Rasarab cu ardelenii. 65.. Pentru cre ş terea acestor mari turme de oi era nevoie de asigurarea locurilor de p ăş une. Doc. pe care s ă pasc ă numai vitele m ă n ă stirii 4. unele stîne. num ă rul oilor trebuie s ă fi fost cu mult mai ridicat. 1927. Toate m ă n ă stirile aveau p ăş unile lor rezervate pe mai mul ţ i mun ţ i. 12 mai 1629. p. Alexandru Ilia ş din Ţ ara Romîneasc ă înt ă re ş te cu hrisov stîna Piscul Cump ă tului din jude ţul Prahova lui Patru M ă rcioiul Scheiul (deci din Scheiul Bra ş ovului). Trebuie s ă ţ inem seam ă c ă în Moldova num ă rul turmelor de oi a fost întotdeauna mai redus decît în Ţ ara Romîneasc ă ş i c ă în secolul XVIII agricultura cî ş tigase mult teren în dauna p ăş unilor. 2 Documente privind Istoria Romîniei. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). fie la mun ţ i sau în ce loc vor fi. B. „Unde se vor afla. Panaiteseu. înc ă din 1406 Mircea cel B ă trîn d ă un privilegiu pentru mun ţ ii m ă n ă stirii Tismana. la munte. Mun ţ ii 1 D i m i t r i e C a n t e m i r. dup ă dreptate. Diaconu. VIII/21. p. V. Ş i or ăş enii negu ţă tori de oi aveau în st ă pînire.P. 68—69. la 9 iunie 1520. în . R ădoii. P ă storitul In Vrancea. P. 12. P. cu privilegiu domnesc. nepotul lui Danciul din Stoeneşti6.

' G o r e c k i (Gorecius). p.). La 1627 avem cazul unui p ă stor care pierduse 130 de oi ş i ca desp ă gubire a fost vîndut rumîn ( ş erb) 4 . R.. 'Condica Turcine ş ti (colec ţ ie particular ă — P. priv.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A I-XONOMICA 21 din p ă r ţ ile Lotrului ş i în plaiul Lovi ş tei se închiriau „în prinsoare". B. In secolul XVI (1578—1583 iunie 27)'. Dac ă Moldova era mai s ă rac ă decît Ţ ara Romîneasc ă în privin ţ a oilor. Cre ş terea vitelor mari : vaci. numit c ă ş ă rit sau c ă ş ă rie. ' R a i c e v i c i . a porcilor mai ales cu p ă durea cu ghind ă ş i jir de la dealuri ş i ş es. pasc ş i iarna pe ogoare. M. precum ş i a porcilor este în leg ă tur ă . Domnul avea de la toate stînele din ţ ar ă 6 dare în natur ă . Astfel la 25 iulie 1524. s ă pun. Contractul de p ăş une pe timp de 30—40 de ani prevedea dijm ă în natură pentru stă pînul muntelui : ca ş uri. In veacul XVI polonezul Gorecki scrie c ă boii din Moldova sînt ca m ă rime f ă r ă pereche ş i c ă mul ţ imea lor e a ş a de mare. Ibidem. P ă storii. G r a t i a n i . . erau r ă spunz ă tori fa ţă de st ă pîni pentru oile ce Ii se încredin ţ au. IV. 172. I. ist Rom. 1 Din tradiţia locală. din brînza de oi. cit. cum am spus. pe cînd în Ţ ara Romîneasc ă finul se adun ă mai ales pe terenuri joase ş i umede 5. paznici ai oilor. op. ' A . un italian vorbind de caii moldovene ş ti spune c ă sînt mici. p. voi. Rasele mai alese se afl ă lîng ă Prut. 181. 'Doc. cu satele. XVI. boi ş i cai. Boierii st ă pîni ai mun ţ ilor luau ş i ei c ăşă ritul de pe mun ţ ii lor. încît se export ă în mare num ă r în Rusia ş i în Germania 6. 1 . III. unde g ă sesc p ăş une de iarb ă sub ţ ire pe podi ş uri uscate.. 320. XVI. La sfîr ş îtul veacului XVIII. 35. 213. op. Tezaur de monumente istorice. jupani ţ a Caplea din Co-cor ăş ti avea privilegii pentru c ăşă ritul din mun ţ ii Bucegi 3 . curele de legat opincile etc.P.. era în schimb mai vestit ă pentru num ă rul boilor ş i al cailor. In aceea ş i epoc ă . în Papiu Ilarian. cînd vechea economie feudal ă a Moldovei ş i Ţă rii Romîne ş ti nu fusese înc ă r ă sturnat ă . c ăşă ritul din jude ţ ul P ă dure ţ era d ă ruit de domnul Ţă rii Romîne ş ti pentru între ţ inerea bolni ţ ei (spital) ş i a casei de c ă l ă tori de la m ă n ă stirea Arge ş2. voi. Raicevici observ ă c ă în Moldova caii ş i boii sînt mai mari decît cei din Ţ ara Romîneasc ă . p. p. scurmînd z ă pada cu copitele 7 . p.P. rezisten ţ i la munc ă . cit.

Strîngerea finului pentru iarn ă . „s ă le vînd ă la Tîrgul Jiului la Ha ţ egani ş i la oameni din ţ ar ă " 2. II. aceia ş i care duceau oile la p ă dure ş i p ă zeau turma ce r ă mînea la ş es lîng ă sat (In actul din 1604 aprilie 28 din Moldova se vede cum p ă storii Mîron ş i Bo ţ ul pierd ocina lor din Bo ţ e ş ti. p 142. Rom. XVI. pentru hrana turmelor ş i cirezilor era o ocupa ţ ie de prim ă însemn ă tate în toat ă ţ ara. A. adic ă unul din zece din to ţ i purceii n ă scu ţ i într-un an se cuveneau domnului. VI. dup ă „vama oilor". care fac 100 de oi domne ş ti. dintr-un document din 30 iunie 1546. Ibidem. pentru c ă pierduser ă 12 porci gra ş i ai boierului Isac Balica) 3 . ele sînt pomenite între averile ce compuneau un domeniu feuDoc. Aceste animale alese sînt socotite ca valoare de zece ori cît cele ţă r ă ne ş ti. pentru consumul intern ş i pentru export. p. IV. în trunchiuri de copaci. este trecut ă în ş irul dijmelor domne ş ti. 1920. află m c ă boierul muntean Dumitru banul a dat uneia din slugile sale 600 de sl ă nine. 2 s 1 . înconjurate ş i ap ă rate cu trunchiuri t ă iate. Ibidetn. p. Porcii erau încredin ţ a ţ i p ă storilor satului. Cuvîntul prisacă (slav: nacHKaJ înseamn ă la origine loc înt ă rit cu trunchiuri de copaci ş i bolovani. voi. în prisă ci. ci ş i pe porci. într-o scutire de d ă ri din 1660 pentru satele m ă n ă stirii Golia se precizeaz ă c ă sînt scutite „1 000 de oi ţă r ă ne ş ti. ' „Revista istoric ă ". ei în ş i ş i st ă pîni de mici ocine ş i ceva animale. Al ă turi de cre ş terea animalelor mari. 376. albin ă ritul era o ramur ă important ă a vie ţ ii economice. priv. p. 1 000 de stupi ţă r ă ne ş ti care fac 100 de stupi domne ş ti ş i 500 de mascuri (porci) ţă r ă ne ş ti. Mo ş iile nu se vindeau numai pe vaci ş i oi. A doua în ordine. ist. Unele domenii domne ş ti. era una din principalele ocupa ţ ii ale industriei casnice alimentare.. XVII. Prepararea sl ă ninelor în ţ ar ă . Astfel. „vama porcilor". B. voi. Pris ă cile de stupi erau în p ă duri. 340. bine îngr ăş ate. voi. care fac 50 de mascuri domneşti" 4. V. cu scop de ap ă rare militar ă . 82. Un fapt deosebit de interesant se constat ă în cre ş terea animalelor în Moldova în secolul XVII. boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti ajung la crearea unor rase de animale alese. La 23 aprilie 1579 o ocin ă se vinde pe 40 de porci gra ş i '.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMIC Ă 23 fîn. Albinele se ţ ineau în stupi.

apoi o vindeau în toat ă Ungaria ş i pîn ă la Viena 4 . Dimitrie Cantemir pomeneşte de interzicerea înmulţirii la nesfîr ş it a stupilor în Moldova. se vede c ă or ăş enii din aceste centre topeau ş i cur ăţ au ceara brut ă ş i o turnau în form ă de pietre. „Locuitorii sînt opri ţ i prin lege s ă aib ă mai mul ţ i stupi de cît le îng ă duie 1 p ă imîntul lor. care o „prelucrau" sub form ă de pietre. Ia ş i. Documentele lui Ş tefan cel Mare. 10. cu pecetea ora ş ului respectiv. Sibiului ş i Bra ş ovului. din privilegiile din 1373 ş i 1374 date de regele Ungariei. Intr-o plîngere din 1691 un boier spune c ă i s-au luat 14 boloboace de miere ce le-au fost pus în taină într-o baltă a Iv ă nc ă u ţ ilor ş i. vedem c ă ceara brut ă se aducea din Ţ ara Romîneasc ă în ora ş ele amintite. Mierea se p ă stra în butii închise. Dar dac ă punem în leg ă tur ă aceste privilegii cu cele date acelora ş i ora ş e ardelene pentru libertatea comer ţ ului.24 P. • p. Transformarea cerii brute în pietre de cear ă se f ă cea ş i în ţ ar ă . 33 H u r m u z a k i . Nu trebuie s ă trecem cu vederea c ă importan ţ a albin ă ritului era deosebit de mare pentru epoca respectiv ă întrucît mierea înlocuia zah ă rul. Ba mai mult. C a n t e m i r . PANAITESCU dai. Xenopol. op. la ora ş e. 1948. înc ă din veacul XIV ţă rile noastre furnizau cear ă pentru întreaga Europ ă central ă . Documente. cu stupi de albine. I 9 . P. B o g d a n . 203. 120. In Moldova pietrele de cear ă se f ă ceau la cîrciumii'e din ora ş e ş i din ele aveau venit ş i domnul ş i unele mănăstiri. 1. Este caracteristic faptul c ă legenda întemeierii Moldovei spune c ă Drago ş . p. iar ceara era materialul principal pentru iluminat. C. p. 3 4 D. a aflat în aceste locuri numai un prisăcar Iaţeo. D. cit. ca s ă nu supere pe vecini cu mulţimea albinelor" 3. venind din Maramure ş . care se puteau ascunde în b ă l ţ i. 211 ş i 218. T u r cu. p. Ţara Romîneasc ă zeciuiala de stupi este una din cele mai vechi d ă ri c ă tre domn. In Moldova unele pris ă ci aveau nume caracteristice în secolul XV: astfel „roiul de aur" al m ă n ă stirii Humorului '. Şi în. . pomenit ă de privilegii. în Publica ţ iile Institutului A. In adev ă r. într-acea vreme era bolobocul de miere cîte 30 de lei2.

B o g d a n . P a n a i t e s c u . p. p 105—105. Toate m ă n ă stirile mari. se f ă ceau apoi z ă gazuri pentru captarea apei curg ă toare în iaz. cit p. p. se sc ă dea apa prin deschiderea z ă gazului 3 . fbidem. au deportat popula ţ ia acestui port. „trei zile s ă vîneze moruni pentru domnia mea" spune Mircea cel B ă trîn la 1409 b . aveau în secolele XIV—XV bălţi la Dun ă re. m ă m ă lig ă de mei. de unde aduceau pe ş te cu carele. cînd turcii au luat Chilia. Acte ş i fragmente. Pe ş tele. In ţară s-e vede încă de la începutul secolului XV o dare de peşte. Iazul era legat de obicei de cîte o moar ă . In tratatele de comer ţ ale Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul ş i în ale Moldovei cu Liovul se prevede ca un articol important de export pe ş tele s ă rat. De pe urma pescuitului tr ă ia o numeroas ă popula ţ ie de pescari de la b ă l ţ ile dun ă rene. cu maja sau cu carul". deci e transportabil la mari dep ă rt ă ri cu carul sau cu corabia ş i este în acela ş i timp ş i o marf ă de export. I. P. Rom. * N. la 1484. iarna pe ş tele se c ă ra cu sania. P. l ă sînd îns ă 200 de familii de pescari'. cel pu ţ in unele specii. lapte ş i iarna din pe ş te. sau chiar cu povara de pe un cal 4 . 43 Dac. oo. atît în Moldova cît şi în Ţara Romînească. care se s ă pau ş i se închideau cu pari ş i cu împletituri de nuiele ş i p ă mînt. Pe lîng ă aceasta erau în sate ş i pe domeniile feudale hele ş teie (iazuri) artificiale pentru cre ş terea pe ş telui. Aceste iazuri se f ă ceau acolo unde existau locuri adîncite. I I I . Pa ic ev i c i . p 14. I I I . ce str ă b ă teau astfel toat ă tara. 2 3 4 5 6 . Cînd se lua pe ş te.. Astfel. priv. XVI. I. IV. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. In Moldova avem ş i unele privilegii pentru facerea hele ş teielor 2. pl ă tit ă domnului. cum se vede ş i din plîngerea unui boier muntean c ă alt boier rival i-a furat dou ă s ă nii cu pe ş te cu to ţ i telegarii (1573 mai 29) 5. ca sturionii din b ă l ţ ile Dun ă rii. 110. I. In ţ ar ă . 14--17. ist. se poate spune c ă în general hrana popula ţ iei de la sate nu consta atît din carne ş i pîine.PRODUC Ţ IA Ş t VIA Ţ A ECONOMICA 25 Importan ţ a pe ş telui ca hran ă este net ă g ă duit ă în secolele XIV—XVIII . l o r g a . se poate conserva bine prin s ă rare. Pe ş tele se c ă ra la b ă l ţ i „cu corabia. Documentele lui Ş tefan cel Mare. 285. care trecea grani ţ ele cu carul. p. voi. vo!. B. cît mai ales din brînz ă .

la N. de veveri ţ e ş i de alte fiare.26 P. „în primblare s ă vîneze p ă durile Jiului. Studii si Documente. Vîn ă toarea de iepuri cu ş oimi caracteristic ă nobilimii feudale a existat ş i la noi. Vlad Dracul spunea sultanului la 1438. ca s ă prinz ă cerbi ş i alte vînaturi mai mari. cîinii mei de vîn ă toare" 4. p. De aici numele de Ş oimaru. Ja N. 79. Vîn ă torile domne ş ti erau adev ă rate expediţii cu armate întregi. 1 G h. p. Vlad Vod ă Vintil ă se duce pe Jiu la Bucov ăţ . Surete şi izvoade. Istoriile Ţă rii Romîne ş ti. un exerci ţ iu preg ă titor pentru „arta" r ă zboiului. Iorga. p. Vînatul se f ă cea pentru procurarea bl ă nurilor ş i pentru carnea de vînat. Iorga. în „Revista istoric ă ". care se p ă stra cîtva timp s ă rat ă în gropi. G h i b ă n e s o u. I. care avea titlul de ş oimarul cel mare '.ţ i dau calul meu. J9J5. Vînători te domnilor moldoveni provocau mari tulbur ă ri ţă ranilor din satele pe unde se f ă ceau aceste vîn ă tori. Mi Ies. ca să -i arate supunerea lui: „gata sînt să . la Şt. Siebenburgens Wiirgengel (îngerul sugrumata/ al Transilvaniei) Sibiu. In întreaga Europ ă arta vîn ă torii era o îndeletnicire a feudalilor. Ş oimii romîne ş ti de vîn ă toare erau vesti ţ i ş i peste graniţe. de vreme ce în tributul plătit turcilor de Moldova şi Ţ ara Romîneasc ă în anul 1565 figurau ş i 1 000 de ş oimi de vînă toare 2. Pascu. „Cînd ie ş im la cîmp s ă vîn ă m iepuri. J679. edi ţ ia N. cel ce vîneaz ă cu ş oimi. III. Privilegiul de nego ţ al lioveniior prevede exportul din Moldova a pieilor de jderi. Marile vîn ă tori feudale au existat ş i la noi cu acela ş i fast ca ş î în alte state feudale. Despre o vîn ă toare a lui Petru Cercel se spune c ă s-a f ă cut prin înconjurarea unei p ă duri pe o lungime de 3 mile. P. 1944. In 1669 era în Moldova un boier Savin N ă vr ă p ă scul. Alexandru L ă pu ş neanu vorbea cu dispre ţ despre oastea lui Despot Vod ă care n ă v ă lea împotriva lui. 2 G i o a n a n d r e a G r a n3o . p. 59.. PANAITESCIJ Tn sfîr ş it. M. 4 Cronica furc ă a Jui Ne ş ri. Sibiu . Cronica Ţă rii Romîne ş fî spune c ă la 1536. p. 177—178. p. prinz:ndu-se astfel 270 iepuri. de vreme ce într-acele p ă r ţ i de loc se afl ă vînaturi multe ş i mari" 5 . IV. 6XI. Petru Cercel şi Ţara Romînească. 12 lupi şi 60 vulpi6. ne urmeaz ă mai mulţi o ş teni ş i mai bine înarma ţ i decît toat ă oastea lor" 3 . Iorga. tot în leg ă tur ă cu bog ăţ ia animal ă a ţă rii era vîn ă toarea. ' S i v o r i. C o n s t a n t i n C ă p i t a n u l Fi li p e s e u. 65—69. 168.

Stat. Pe lîng ă acestea era lîng ă Bucure ş ti un loc întins numit „ciutăria" domnească. p. Buc. In secolele XIV—XVII. „Func ţ iunea sa era de a procura prin vînă torii s ă i vînat pentru curte. In cursul secolelor XIV—XV a prevalat produc ţ ia animal ă . erau din clasa curtenilor ş i erau scuti ţ i de dare. P ă durile rezervate boierilor. agricultura c ă pă 1 Ibidem. M.64 (20 aug.2. p. porneau cu to ţ ii la p ă dure 7. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan 283. D i o n i s i e Fotino. Era aici o vîn ă toare popular ă . în ţă rile romîne a existat o economie rural ă dezvoltat ă . 167—168. Istoria Daciei. Ace ş ti vîn ă tori. op. a ap ă ra). Vînătoarea nu era un sport. caracterizat ă prin îmbinarea economiei animale cu cea agrar ă . II. 97—98. ocupîndu-se cu furnizarea vînatului necesar cur ţ ii4. op. iar prisosul îl vindea în folosul s ă u. 90. p. deosebit ă de vîn ă toarea feudal ă ş i domneasc ă . cu satul întreg. C a n l e m i r . m ă n ă stirilor ş i domnului pentru vînat se numeau brani ş te (de la slav : 6paHHrn = a opri. cf. I I I . şi D a n S i m o n e s e u . cit. dreg ă torul numit v ă taful de vîn ă tori este acela ş i care mai tîrziu se numea aga. In Ţ ara Romîneasc ă .. In Valea Lotrului to ţ i b ă rba ţ ii din sat începeau vîn ă toarea cea mare într-o anumit ă zi. 5 4 D. de exemplu satul Vîn ă tori din Neam ţ . cînd. cel Mare. C o s t ă c h e s c u . cit. formînd un tot unitar. C a n t e m i r . în frunte cu v ă taful lor. 1648). apare în acte de la 144b 3 . dup ă ce se f ă cea liturghie la biseric ă . Pecetî.PKODL'CŢÎA ŞI VIAŢA ECONOMICA 2 7 c ă ci eraa lua ţi cu sila s ă bat ă p ă durea ş i s ă mîne înainte vînatul. Regiunile de vînătoare se numeau „lovişte" (slav :JIOBHTH). După tradiţia locală. înc ă din veacul XV existau la munte sate privilegiate de vîn ă tori domne ş ti. 6 Arh.89. D. p . Chiar ţă ranii de la munte întreprindeau vîn ă tori pentru nevoile lor. ci în primul rînd o necesitate economica : produsul vîn ă torilor domne ş ti se împ ă r ţ ea armatei 2 . Astfel se face c ă mai tîrziu autoritatea lui s-a întins asupra pie ţ elor de la ora ş e" h . Literatura 3de ceremonial. unde se creşteau căprioarele pentru vînătoare 6. . Erau patru vîn ă tori solemne domne ş ti pe an ş i pentru fiecare din ele erau ridica ţ i cam o mie de ţă rani l . p.

dar de grîrie (g ă leţ ile erau m ă sura specific ă pentru grîne). 119—274. S 3. II. apoi grîul. din care se f ă cea m ă m ă lig ă . 79. în primul rînd se cultiva meiul.e. totu ş i i se face un.R. Caracteristic pentru epoca veacurilor migra ţ iilor popoarelor este ş tirea solului Prîscus. Caloianul. Tradiţia populară romînească a păstrat anume rituri agricole cu origini anterioare cre ş tinismului: plugu ş orul cu colindele ş i caloianul'. De ş i acea m ă n ă stire avea mai multe sate (Jidov ş ti ţ a. Aceasta înseamn ă că 1 I. de azi. Totu ş i aceast ă agricultur ă str ă veche nu era suficient ă pentru ca hrana poporului să consiste în primul rînd din produsele agriculturii. p. care spune c ă în această regiune locuitorii . Isvoarele istoriei romînilor. din veacul al IV-lea î.n. iar pe columna lui Traian se vede un basorelief reprezentînd pe ostaşii romani secerînd grîu pe un cîmp din Dacia. Studiu comparat.L i se a n u. Ţerov ăţ . Pîn ă în veacul XVI. Incepînd din acest secol agricultura se dezvolt ă treptat. care se ■ cultiva pe o scar ă redus ă ş i numai grîu de prim ă var ă. în Co drul Cosminului".28 P. altă parte slavă 2. Terminologia agrară în limba romînă.. Este foarte caracteristic faptul c ă în cel mai vechi act intern al Ţă rii Romîne ş ti. Bocăn-etu. C a n d r e a.ş i cu atît mai mult ca aceste produse s ă fie ş i exportate. Alexandru Macedon în expediţia sa împotriva geţilor. agricultura ocupa o suprafaţă mult mai redus ă decît a p ăş unilor ş i pă durilor . 2 A. privilegiul lui Vladislav I pentru mă năstirea Vodiţa. PANAITHSCU tind o dezvoltare mai intens ă în secolul XVI. Pop a . trimis de împ ă ratul bizantin la curtea lui Attila prin Banat (secolul V). O parte din terminologia agricolă în limba romîn ă este latin ă . seli ş tea Bahnei). domnul d ă ruie ş te acestei m ă n ă stiri „g ă le ţile de la satul lui Costea". în Noua Re vist ă Romîn ă ".ne-au adus mei în loc de grîu" 3 . 94—95. p. 1901. ca urmare a des ţelenirii p ăş unilor ş i a defri şă rii p ă durilor. în Ţ ara Romîneasc ă ş i pîn ă la mijlocul veacului XV în Moldova. . întemeiată de popa Nicodim. P. A. a întîlnit lanuri de grîu. 1927. VIII. II—III.P. Agricultura a fost o ocupa ţ ie de totdeauna a poporului romîn : ea este pomenit ă în izvoarele istorice cele mai vechi privitoare la teritoriul R. p. mai ales din pîine de grîu .. act din anul 1374.

Documente. pentru că ei«sînt uniţi cu turcii" 5. 1946. s ă aib ă voie să cumpere ce le este de nevoie. H u r m u. aliata turcilor. I. p. Interesant este faptul c ă Ş tefan cel Mare. .. B.. fiind în ră zboi cu turcii. p.. erau deci sate care nu cultivau grîu ş i altele care cultivau . B o g d a n. 1. Faptul c ă în secolele XV—XVI Ţ ara Romîneasc ă importa grîu din Transilvania arat ă c ă în aceast ă ţ ar ă griul nu era cultivat pe scar ă mare ş i pîinea nu era hrana obi ş nuit ă a populaţ iei. I I .. el scrie braşovenilor : „Să lăsaţi toate m ă rfurile s ă vie în ţ ara domniei mele: ş i pîine ş i fier. In aceast ă epoc ă . a încercat s ă înfometeze Ţ ara Romîneasc ă . Doc. 9. p. Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul.B o g-d a n. Avem foarte numeroase plîngeri ale domnilor munteni adresate autorităţilor feudale din Transilvania de cîte ori se oprea importul griului în ţ ara lor.. Vlad Ţ epe ş scria ş i el bra ş ovenilor.. cerînd ardelenilor : „s ă nu îng ă dui ţ i s ă se trimit ă grîu în Ţ ara Romîneasc ă sau alte alimente. aţi oprit exportul griului" 3 . voi.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA în satele m ă n ă stirii nu se cultiva grîu ş i pentru hrana c ă lug ă rilor era nevoie s ă li se dea grîne din acele sate care pl ă teau g ă le ţ i de grîu domnului din produsele lor '. 27. Pînă în veacul XVI avem dovezi despre acest import permanent de grîu din Transilvania : în privilegiul regelui Ungariei Ludovic II pentru măn ă stirea Cozia (5 noiembrie 1517) se arat ă c ă vor fi slobozi c ă lug ă rii de acolo s ă aduc ă -din Transilvania ş i Ungaria „pentru hrana lor. XV. adic ă bucate" 6 .' 207. sau orice" 2. 98. p. op. VI. p. dup ă obiceiul str ă mo ş esc. I. ba chiar o putem socoti destul de rar ă . cit. I. p. Hrisovul. XVI. cultura griului nu era înc ă generalizat ă în toat ă ţ ara. Cînd Radu Vod ă Prasnaglava deschide la 1421 grani ţ a spre Transilvania pentru negoţ. 73—74. Mai caracteristic ă este plîngerea lui Vlad cel Tîn ă r la 1510 pentru oprirea aducerii griului ardelean : „Vă rugăm să îng ă dui ţ i supu ş ilor no ş tri. pe baza textului din acest document. ist: Rom. căci.z a k i. Documentele lui Ş tefan cel Mare. cînd a deschis grani ţ a : „Veni ţ i cu pîine ş i cu marf ă " 4 . Acestea erau deci principalele dou ă articole ale importului Ţă rii Romîne ş ti din Transilvania : pîinea (griul) ş i fierul (adică unelte şi arme lucrate în oraşele ardelene).. priv. 341. B o g d a n .

Bogdan. I. Buc. Mi h ai 1 o v i e i . cnezi (st ă pînii). S. care erau agricultori în Moldova. In Moldova. 1 2 3 4 5 6 Vezi cap. Chronique. porci. dup ă dijmele din produsele animale (oi. Wawrin. raritatea lui se v ă d din aceste tranzac ţ ii : la 1493 se men ţ ioneaz ă în Ţ ara Romîneasc ă vînzarea unui sat întreg. . darea în g ă le ţ i de grîne. la 141! Alexandru cel Bun d ă ruie ş te m ă n ă stirii Bistriţa un obroc (mertic) anual de la curtea lui. iar turcii nu vor putea să -i prade. Iorga. stupi) urmeaz ă neap ă rat în privilegiile din Ţ ara Romîneasc ă ş i darea numit ă g ă leat ă sau g ă let ă rit (cîbl ă rit). 52. în secolul XV m ă sura de grîu (bani ţ a) se numea coload ă . ' Ibidem. PANAITESCL' Totu ş i. 87. cu 9 g ă le ţ i de grîu s . Ist. 12. Aceasta este înc ă o dovad ă c ă pe domeniile feudale din Moldova se cultiva în acest timp foarte pu ţ in grîu. p. Arh. 140. nr.ş e îndestula cu producţia moş iilor lor. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Ei folosesc mai ales grîul nemăcinat. pl ă teau st ă pînilor lor un num ă r de coloade de grîne 4 . Tătarii robi. Cînd flota papal ă ş i burgund ă trimis ă împotriva turcilor în 1445 intr ă pe Dun ă re în sus. s ă nu-i opreasc ă . edi ţ ia N. marinarii ş i solda ţ ii se hr ă neau din griul ş i f ă ina adus ă de domnul Ţă rii ^Romîne ş ti. 110. de vreme ce o mare m ă n ă stire cu multe mo ş ii avea nevoie de un dar de zece bani ţ e de grîu de la domn. Ist. p. vor r ă spl ă ti pentru aceasta pe burgunzi6. S ţ . 9 ianuarie 1498 2 . P. In lista d ă rilor pe care le datorau satele. ci s ă le ia g ă le ţ ile". neputîndu. VIII—IX. „oricî ţ i vecini vor merge în satele m ă n ă stirii. între care zece coloade de grîu 3. c ă ci romînii avînd timp lini ş tit de seceri ş . In Moldova aceast ă dare pe grîne se numea ili ş '. p. în Cercet ă ri istorice. Vlad Dracul ceruse comandantului flotei s ă r ă mîn ă 'la Br ă ila numai pînâ vor recolta griul. Satele se pot cump ă ra cu grîu ş i pre ţ ul mare al grî'ului. Budenii. nr. Veniturile domniei Arh. Buc. înc ă din veacul XIV. prăjindu-1 şi mîncîndu-1 aşa 7. Ş erbul pentru a se putea muta de pe o mo ş ie pe alta.30 P. St. din primele documente reiese c ă în fiecare mo ş ie ş i sat exista cîte o porţiune rezervată agriculturii. S. trebuia s ă pl ă teasc ă o g ă leat ă de grîne . I.

146. 1 2 . XVI.PRODUC Ţ IA Ş I VIATA ECONOMICA 31 Fapt este c ă dintre grîne meiul sau m ă laiul : millium era mai mult cultivat. 3 „Columna lui Traian". S. p. 52—53. Alte cereale cultivate în epoca feudal ă sînt orzul. Din cauza hranei poporului cu m ă m ă lig ă de mei. 195—196. Asemenea ş i D. M a u r i z i o . Maurizio. ist. D. T. cit. 1933. Uricariul. 6 N. p. Rom. în „Revista istorică" VI. p. 1874. Ureche. A. p. Meiul este o plantă a cărei evoluţie coincide cu vremea transhumantei oilor . 1913. Agricultura la romîni. Dr. 394 ş i urm. 7 T. priv. e hrana claselor st ă pînitoare 2 . Mihai Viteazul fusese poreclit de du ş manii lui „M ă lai Vod ă " . era adic ă domnul unui popor care m ă nînc ă m ă lai 6 . I o r g a . 138. p. la 1670 un misionar catolic spune: „întreg acest popor se hr ă ne ş te cu pîine de mei" 3 . p. voi. cuprinzând şi ţara noastră şi care se m ă rgine ş te la r ă s ă rit cu zona culturii secarei (în Ucraina) ş i la nord cu zona ov ă zului. pomenit ca dijm ă între veniturile domne ş ti acordate m ă n ă stirilor: la 1507. p. Griul ■ — arat ă acest înv ăţ at — nu este o plant ă oare s ă fi jucat un rol hot ă rîtor în alimenta ţ ie în evul mediu . cunoscutul istoric al alimenta ţ iei în Europa. Paris. Cantemir în Descrierea Moldovei spune c ă în aceast ă ţ ar ă se cultiv ă în special meiul ş i se m ă nînc ă sub form ă de m ă m ă lig ă 5 . Vechimea culturii porumbului. I. La începutul secolului XVII era în Ţara Romînească un bir al m ă laiului7. 235. 27. iar un „drum al m ă laiului" (meiului) e pomenit în p ă r ţ ile B ă ile ş tilor. P a m f i l e . A. Doc. iunie 20 Radu cel Mare întăreşte m ănăstirii Glavacioc 17 g ă le ţ i de grîu ş i 13 de orz din jude ţ ul Vla ş ca. care cuprindea o zonă a Europei sudice. iulie 28. la 1529. Histoire de l'alimentation vegetale (Isto ria alimenta ţ iei vegetale). Bucureşti. In ce prive ş te cultura meiului la romîni kr secolul XVII. p. B. edi ţ ia V. lîng ă Dunăre 8. într-o epoc ă în care cultura grîului cî ş tigase teren. el este în legătură cu împrejurările sociale. Ş i misionarul Bandini la 1649 vorbind de c ă lug ă rii din m ă n ă stirile din Moldova spune c ă ei m ă nînc ă pl ă cint ă (m ă m ă lig ă ) de mei 4 . V. observ ă c ă în vechime exista o „sub-cuîtur ă a meiului". 1920. cre ş te foarte bine în ţ elin ă (p ă mînt necultivat). C o d r e s c u . se seam ă n ă în aprilie ş i se culege în septembrie'. op.' 4 Codex Bandinus..Cantemir. din el se f ă cea m ă m ă liga ce se mînca numai ■cn lapte. 173.

este spart ă ş i dat ă culturii. I. Cf. In secolele XIV—XV se poate spune c ă agricultura în Ţ ara Romîneasc ă se fă cea pe v ă i ş i pe coaste. din vremea Iui Ş tefan cel Mare 4 . Pe de alt ă parte. PANAITESCU m ă n ă stirea Ostrov cap ă t ă 200 de obroace de grîu ş i 100 de orz din g ă let ă ritul domnesc 1. iar în satul Alexeni era „o crivină de cînepă" 9. In povestirile slave despre Vlad Ţ epe ş . domnul întreab ă : „Nu ai sem ă nat in?" — „Doamne. p. triticum ^pelta) 3 . C. 140. ci în cultivarea altor plante. Rom. Bogdan. priv. ist. Gen. p. trei g ă le ţ i de alac (varietate de grîu cu spic lung ş i rar. trei g ă le ţ i de ov ă z. Vlad Ţ epe ş . la 1588. ist. Baur. Ibidem. XVJ. I. în primul rînd a meiului. VI. p. în Moldova întîlnim o poreclă Secare. august 15. p. 376. planşa 13. şi -i arat ă inul" 6 . II. p ă mîntul cu coaj ă groas ă acoperit cu spini sau chiar cu p ă dure. p. tot în secolul XVI întîlnim la 6 iulie 1572 un ogor cump ă rat în Ţ sra Romîneasc ă cu trei g ă le ţ i de grîu. ţ elina. Doc. Datorit ă extinderii culturii plantelor. mai ales în regiunile deluroase .. martie 20. V. Ni c o 1 ă e s c u-P 1 op ş o r. Histoire de la Moldavie et de la Valachie. In veacul XVIII generalul Baur din armata rus ă spune despre romîni : Ei nu cultiv ă secara dej cît rar. 251—253. voi. voi. 74. Colecţie particulară. principala avere a ţă rii r ă mînea îns ă produc ţ ia animal ă . o hot ă rnicie de mo ş ie din 1502 a unui sat pe Bîrlad pomeneşte un loc „la cînepişte" 7. am mult in. Documentele lui Ştefan cel Mare. B. Secara apare mai rar. totu ş i e men ţionată în unele acte din secolele XVI ş i XVII: un cîmp de „sec ă ri ş ". p.32 P. voi. act. priv. . In ce prive ş te cînapa. P. I. Memoires sur la Valachie. Documente olteneşti. la Corbii de Piatră . în jude ţ ul Muscel. 43 ş i voi. voi. lbidem. XVI. In Ţara Romînească. XVI. atîta cît era. p. Agricultura. Rom. din 1554. IV. în anecdota despre omul cu c ă ma ş a rupt ă . situa ţ ia se schimb ă treptat .s muri vechi.. Bogdan. B. m ă n ă stirea Glavacioc cap ă t ă de la domnie un meri:: de 150 de g ă le ţ i de orz 2 . „două cînepişti" s. Plantele textile. c ă ci m ă nînc ă pîine de grîu ş i de mei 5 . la 1591 un popă cumpără în satul Brătienii de Jos. 2.. II. ogoarele se întind Doc. XVI. 79. inul ş i cînepa sînt pomenite înc ă din vre. nu consta în cultivarea grîului. în anexă la C a r r a.

ca în Apusul Europei. p. V. Petru Ş chiopul (1584 martie 20) înt ă re ş te unei cete de 10 oameni o cur ă tura f ă cut ă de ei ş i în schimb domnului i se d ă un cal bun pentru r ă scump ă rarea dreptului suveran 3 . voi. vîndute şi cump ă rate în sate. sapa. şi a familiei sale. Locurile desţelenite: Jari ş te (loc des ţ elenit prin foc). Această lege dovede ş te îns ă c ă opera de des ţ elenire a ogoarelor se datore ş te ini ţ iativei ţă r ă ne ş ti. In Moldova. Agatoa ş i Ion Bogoslov. Toporul. 3 — Via ţ a feudal ă — c. intr ă ş i ca nume proprii în toponimia romîneasc ă . La 18 iulie 1587 Mihnea Turcitul înt ă re ş te m ă n ă stirilor mai mici : Motn ă u. p. Legea ţă rii. ocina din jurul m ă n ă stirilor. c ă ci aici stră mo ş ii lor. In actele de vînzare ale mo ş iilor se pomenesc adesea. A. Totu ş i sînt unele cazuri de des ţelenire f ă cută de c ă lug ă ri. priv. de lazuri şi curaturi. care prin munca lui. dovad ă c ă o mul ţ ime de locuri ş i de sate se datoresc des ţ elenirii. p. ei au cur ăţ at-o c ă lug ă rii de la m ă n ă stire cu securile ş i cu foc ş i cu mult ă trud ă " '. m ă n ă stirile mari cu mo ş ii ş i ş erbi nu Toloseau în aceast ă munc ă bra ţ ele c ă lug ă rilor. Ş i mai l ă murit în privin ţ a des ţ elenirii este actul muntean din 28 iunie 1619 : ţă ranii cur ăţ iser ă pentru agricultur ă un loc care era al m ă n ă stirii sf. 240 .. III. Ibidem. nescris ă . XVI. „pentru c ă aceast ă ocin ă a fost domneasc ă . va desţeleni uri loc. Lazul. focul fac ca pădurea să cedeze locul pămîntului cultivat cu cereale. spunea c ă s ă teanul.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 3 3 cu încetul în dauna paraginilor ş i a p ă durii. 316. va deveni prin aceasta stă pînul acestui toc. 8547 . Despre opera de des ţelenire. a fost p ă dure întreag ă ş i necur ăţ at ă .n documente. Fire ş te. II. Ibidem. ci ale ş erbilor de pe mo ş iile de pe care „se hr ă neau" c ă lug ă rii. Rom. Este vorba deun fapt capital în istoria ţă rii noastre: cucerirea p ă mîntului sterp prin munc ă . In principate nu se observ ă rolul hot ă rîtor al m ă n ă stirilor î ţ i des ţ elenire. pîn ă la sfîrşitul secolului XVII. Cur ă tura. „înc ă din zilele iui Dan Voievod (1422—1434) au cur ăţ at cu securea ş i cu toporul ş i cu foc în p ă durea deas ă ş i tare" 2 . ist. voi. voi. Ecaterina din Bucure ş ti ş i c ă lug ă rii voiau s ă pun ă mîna pe 1 2 3 Doc. 528—529. Sec ă tura etc. XVI. poate cea mai grea munc ă a vremilor. sînt multe amintiri . B. Arsura. Intr-un act din 6 iunie 1545 domnul înt ă re ş te mai multor fra ţi o mo ş ie la Nego ş ina.

este cre ş terea treptată a pre ţului" p ă mîntului. la 1464. Dar la sfîr ş itul veacului se produce o înzeeire a pre ţ urilor în Ţ ara Romîneasc ă : la 1589 satul Cosainul e vîndut cu 120 000 de aspri. III. la 1490 la 400—500 zlo ţ i. voi. pe la 1508—1519 pre ţ ul se ridic ă pîn ă la 15 000 de aspri. ist. Prima ş i cea imai important ă dovad ă a cre ş terii agriculturii. fie c ă era vorba de defrişă ri de p ă duri. voi. 387. In Ţ ara Romîneasc ă . Rom. în mijlocul secolului XV un sat se poate plăti cu 900—3 000 de aspri. P. în 1520 o cincime de sat — ou 762 zlo ţ i. un sat ajunge la pre ţ ul de 300 zlo ţ i. cre ş terea valorii p ă mîntului.. pe care l-au f ă cut pe acel loc pustiu ş i au s ă dit ş i via lor ş i au scos toat ă p ă durea cu sapa ş i mul ţ i spini cu mult ă muncă ş i nevoie ş i greutate ş i mare trud ă " ş i le las ă lor pă mîntul '. Ea înseamn ă stabilirea la sate a unei popula ţ ii mai numeroase. al mo ş iilor ş i p ă r ţ ilor de mo ş ii. V. priv.34 P.R. priv. La începutul veacului XVI. s ă se risipeasc ă ş i % ă se sparg ă casele lor ş i ogoarele lor. dar domnul este silit s ă recunoasc ă : „ar fi mare blestem ş i p ă cat de dumnezeu pentru trudea ş i munca acestor oameni. XCV/8 3 Doc. In secolul XV preţul pămîntului este foarte ieftin : o moşie făcea cît o familie de robi ţ igani: în 13 septembrie 1494 în Ţ ara Romîneasc ă Radu stolnic cump ă r ă o mo ş ie „partea lui Vbico din Finte ş ti". a fost 0 dezvoltare a domeniilor feudale ş i a ocinelor mai mici. ' Doc. Doc. PANAITESCU rodul muncii ţă ranilor. XVI. B. în 1517 un sat cu mori se vinde cu 1 680 zlo ţ i. p. R. iar la 1629 satul Caraula cu 160 000 de aspri 3 . XVII. fie de transformarea p ăş unilor în ogoare. B.. în ultimii ani ai acestui secol pre ţ ul se ridic ă pîn ă ia 5 000—10 000 de aspri. p. al satelor. Rom. unde pre ţ urile sînt în argint ş i nu în aur ca în Moldova (pre ţ ul argintului scade în decursul secolelor XV— XVI). Urmarea operei de des ţ elenire. tot cu 1 000 de aspri 2.. cu 1 000 aspri ş i un ţ igan cu copiii s ă i. 2 Acad.P. ea se ob-' serv ă mai întîi în Moldova : între anii 1440—1457 pre ţ ul unui sat variaz ă între 50 ş i 100 de zlo ţ i. în decursul secolelor. ist. . Cre ş terea pre ţ ului satelor vîndute este rapid ă . în timpul domniei lui Ş tefan cel Mare. 396—398..

începe s ă se cultive grîul. p. Gratiani. A. Documente. p. „sau cu grîu sau cu miere" ş i s ă aduc ă de acolo pe ş te 5 . care este mai s ă rac în materii nutritive decît cel de toamnă.aceast ă cereal ă de lux care se poate vinde ş i din care se face alimentul cel mai de pre ţ — pîinea.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 35 Cre ş terea valorii satelor înseamn ă cre ş terea gr ă dinilor. deci domnul se putea bizui pe faptul c ă fiecare cas ă are cîmpul s ă u cu grîu. a grajdurilor ş i staulelor. Doc. a livezilor ş i pometurilor. p. în Ţ ara Romîneasc ă la începutul veacului XVI. Legrand. p. portul prin care se f ă cea exportul pe mare al m ă rfu1 2 3 H u r m u z a k i . I. . ci pe case (de pild ă la 1530—1532 Vlad Vod ă d ă ruie ş te m ă n ă stirii Cotmeana g ă le ţ ile de grîu de Ia 200 de case din jude ţ uf Vîlcea) 3 . scutite de vam ă . Grîul începe s ă devin ă o marf ă în Moldova în vremea lui Ş tefan cel Mare. Cea dintîi ş tire despre exportul de grîu moldovenesc este dîn 15 august 1471. ist. 159. * Ibidem. 37. Astfel dajdia pe grîu nu mai este pe un sat întreg.Bogdan. I. priv. a morilor. cînd Ştefan cel Mare dă voie m ă n ă stirii Pobrata s ă trimit ă la Chilia carele sale.. II. M. . Deux vies de Jacques Basilicos. 146. Grîul sem ă nat în secolul XV ş i chiar în cel urm ă tor în Moldova şi Ţara Romînească era aproape exclusiv girîu de prim ă var ă . M. trimis la Suceava pentru îngrijirea lui Ş tefan cel Mare. XVI. VIII. spune într-un raport c ă în Moldova grînele se seam ă n ă în aprilie sau mai ş i se recolteaz ă în august sau septembrie '. Din actele interne din secolul XVI se vede limpede cre ş terea produc ţ iei grîului. voi. voi. Rom. cinci luni mai tîrziu domnul Moldovei acord ă ş i m ă n ă stirii Vorone ţ un privilegiu pentru carele ei care merg la Chilia. Chiar în secolul XVI alt italian. A. La 22 mai 1561 reiese dintr-o plîngere c ă ş -au pr ă dat de pe o mo ş ie 200 de cl ă i de grîu 4 . Documentele lui Ş tefan cel Mare. III. Doctorul veneţian Matei de Murano. spune c ă în Moldova se seam ă n ă numai atîta grîu cît trebuie pentru traiul anual ş i nu se seiam ă n ă înainte de 1 aprilie 2. 78. B. G r a t i a n i în E. Pe atunci nu toate m ă n ă stirile mari aveau grîu de export pe mo ş iile lor . XVI. a iazurilor de pe ş te. dar în primul rînd a ogoarelor cultivate ş i a posibilit ăţ ii de a vinde produsele lor.

166—167. 1. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Rom. 1 2 . ş i le duse crude în cetate. voi. aflînd de apropierea flotei turce ş ti. In Ţ ara Romîneasc ă cea dintîi ş tire despre exportul griului pe drumul de uscat se afl ă în privilegiul lui Radu cel Mare care în 30 aprilie 1502 stabileşte tariful vămii de la Calafat pentnţ exportul la turci.36 P. chiar în jurul porturilor din care se f ă cea exportul. dar este interesant ă mai ales prin ar ă tarea culturilor de grîu.8p. Informa ţ ia aceasta confirm ă de altfel ş tirile c ă griul din Moldova era grîu de prim ă var ă . deci ale cultiv ă rii griului pe ogoare 3n ţă rile romîne. a fost acaparat de îndat ă . PANAITESCU rilor din Moldova . c ă la sfîr ş itul secolului XVII ţă ranii dependen ţ i se hr ă neau tot cu m ă m ă liga de mei. Grîul produs de ei nu era pentru ei. aproape în întregime. Griul era cump ă rat la Chilia de negustorii vene ţ ieni ş i genovezi care f ă ceau comer ţ cu gnu în Marea Mediteran ă . „au ridicat grî-nele care nu erau coapte. Raportul contemporanului Ursinus. Un raport asupra asediului acestor cet ăţ i de c ă tre turci în 1484 spune c ă . P. sau se vindea ca marf ă.. Bogdan. I. care desigur era folosit ş i pentr. de pe cîmpiile care înconjurau cetatea" 2 . Aici grîul apare pentru prima dar ă între m ărfurile exportate: „pentru un sac de grîu (vama) doi aspri" 3 . nu însemna c ă în interiorul ţă rii exista acum prisos de grîu ş i c ă poporul se hr ă nea cu pîine. dup ă cum am v ă zut mai sus. ist. Cet ăţ ile de îîng ă mare ale Moldovei aveau în jurul lor o regiune cultivat ă cu grîu a or ăş enilor. p. Pe m ă sur ă ce cultura griului din ţ ara noastr ă se extindea. lorga. XVI.u export. Chilia ş i Cetatea Alb ă . c ă ci nu era vremea seceri ş ului. exportul griului devenea tot mai însemnat. la N. 279. în iulie. Doc. Urm ă rile comer ţ ului de grîu.. dar. era în genere consumat de*clasele conduc ă toare. Exportul griului. dup ă cum se ş tie. care fixa pre ţ uri reduse pentru produsele „grînarului" s ă u. de Imperiul Otoman. mai ales de cînd devenise silit. priv. 14. B. or ăş enii. Avem multe informa ţ ii. îns ă în lista m ă rfurilor trimise de aceast ă m ă n ă stire nu figureaz ă griul '. au fost adînci : el a contribuit la trans-' formare'a domeniilor feudale în întreprinderi produc ă toare de I. p.

PRODUC Ţ IA Ş l VIA Ţ A ECONOMICA

37

m ă rfuri, la legarea ţă ranilor de glie ş i la alte transform ă ri economice ş i sociale. Domina ţ ia otoman ă face îns ă ca exportul de grîu s ă fie un monopol al turcilor ş i pre ţ ul s ă fie stabilit, destul de redus, de c ă tre oump ă ir ă tor, ceea ce a frînat dezvoltarea larg ă a culturii grîului. Totu ş i cererile de cereale ale turcilor arat ă importan ţ a culturilor în ţă rile romîne ; de pild ă , turcii îi cer lui Alexandru L ă pu ş neanu 80 000 de chile de orz '. La 1605 se constat ă c ă „necultivarea p ă mînturilor în acel an în Ţ ara Romîne ase ă ş i în Moldova cauzeaz ă foamete în Imperiul Otoman" 2 . Atunci au început s ă fie cultivate cu grîne ş i cirapiile de lîng ă Dun ă re, care mai înainte erau foarte rar populate. In secolul XVIII (1769) un raport din ţară relatează urm ătoarele despre judeţul Ialomiţa : „Cea mai mare parte din produse, adic ă zaherele, din care se hr ă ne ş te ţ ara, se face din jude ţ ele aceste, cum ş i cel mai însemnat nego ţ cu grînele" 3 . Trebuie îns ă s ă observ ă m c ă în secolul XVI ş i la începu tul secolului XVII monopolul turcesc nu era exclusiv'în pri vin ţ a grînelor, c ă ci o parte a grîului din cele dou ă ţă ri trecea acum în Transilvania. In 1554 o cronic ă s ă seasc ă spune c ă domnii Moldovei şi Ţării Romîneşti nu au îngăduit să intre în Transilvania nici un fel de grîne, din du ş m ă nie fa ţă de prin cipele acestei ţă ri 4 . Se stabilise deci un export regulat al grî nelor din ţă rile romîne ş i întreruperea lui aducea dureri ş i foamete. La 1603 Gheorghe Basta cerea domnului Moldovei , şă -i vînd ă 3 000 de bani ţ e de grîu „pentru potolirea foametei" ce bîntuia în Ardeal 5 . ' Dac ă în secolul XV ş i la începutul celui urm ă tor ţă rile romîne importau grîu din Transilvania, în a doua jum ă tate a veacului XVI situa ţ ia se inverseaz ă în favoarea lor, ele devenind exportatoare de grîu. De aci se poate constata evolu ţ ia produc ţ iei în Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă în decursul acestor secole.
* Firmane (copii), sub dată la Acad. R.P.R. C. E s a r c u , Documentele din Vene ţ ia, în „Revista pentru istorie, arheologie ş i filologie", III, p. £07. M. C a n t a c u z i n o , Geneal'ogia Cantacuzinilor, edi ţ ia N. Iorga, p. 469. O s t e r m a y e r , Cronica, în Quellen der Stadt Kronstadt (Izvoarele ora ş ului Bra ş ov), IV, p. 516. 5 A. V e r e s s , Documente, VII, p. 105—107.

38

P. P. PANAITESCU

Cu toate c ă ogoarele ş i în primul rînd cele de grîu au crescut ş i ca num ă r ş i ca întindere, ele n-au întrecut pîn ă la începutul epocii capitaliste p ăş unile ş i bog ăţ ia animal ă , care au r ă mas înc ă principala bog ăţ ie a ţă rii. Pîn ă c ă tre sfîr ş itul secolului XVII cele mai multe mo ş ii aveau mult p ă mînt de prisos, necultivat, pe care se schimbau ogoarele, pe m ăsură ce p ă mîntul neîngrăş at s ă ră cea ş i nu mai d ă dea roade bune. Acesl sistem primitiv de cultur ă era de mult abandonat în unele ţă ri mai evoluate din Europa care adoptaser ă înc ă din secolul XV sistemul celor trei cîmpuri, prin rota ţ ie (grîne de toamn ă , grîne de prim ă var ă ş i cîmpul de p ăş une). Sistemul celor trei cîmpuri, folosit ş i în Transilvania din secolul XVII, nu era cunoscut în Moldova ş i Ţ ara Romînease ă , ceea ce este o dovad ă c ă în aceste ţă ri pă mîntul de p ăş une, nelucrat era de prisos. In secolele XVI—XVII în Ţ ara Romîneasc ă îjncepe s ă se vorbeasc ă de ogoare „de dou ă zile de ară tură " -de „o zi de ar ă tur ă' 1 , p ă mîntul care se m ă soar ă dup ă timpul de arat, adic ă o m ă rginire a muncii, pe întinsul [masului. Mai interesant este s ă vedem c ă apar în sate denumirile de „ ţ arina veche" ş i „ ţ arina nou ă ", ogoarele care se lucrau mai de demult ş i cele care s-au deschis muncii agricole mai recent. Ţ arina veche nu fusese p ă r ă sit ă , ci r ă mîne, din lips ă de alt p ă mînt, în folosin ţă . Cea mai veche ş tire în acest sens este din 1443, în Moldova, cînd se vinde în hotarul Lie ş tilor „ ţ arina veche"... „afar ă de ţ arina nou ă pe care au îngr ă dit-o împreun ă Lie ş tii" '. Lie. ş tii, ob ş tea s ă tenilor, f ă cuser ă o ţ arin ă nou ă pentru folosin ţ a lor comun ă ş i, ca lucru scump pe atunci, o îngr ă diser ă. P ă mîntuJ satului, cîtnpul, ca unitate pe care începeau s ă lucreze o dat ă ş i eventual se p ă r ă sea pentru a fi înlocuit cu alt p ă mînt de pe mo ş ie, tot odat ă , se numea racl ă : pe racla de la Corni 2. O alt ă unitate agricol ă asem ă n ă toare, cu munca început ă în acela ş i timp, era funia (slav:,yxe). La 6 septembrie 1623 Alexandru Vod ă Coconul înt ă re ş te boierului Socol mo ş ia din Mîr ş a, „din funia cea nou ă ... anume o delni ţă ..." 3 . Funia nou ă ş i veche aveau fiecare delni ţ ele, p ă r ţ ile cultivate
1 M. C o s tă chescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan, 2 cel Mare, II, p. 132. \ 1577 iulie 17. Doc. priv. ist. Rom.. B. XVI, voi. IV, p.3 2187. Ibidem, XVII, voi. IV, p. 320—321.

PRODUCŢIA Şi VIAŢA ECONOMICA

39

de ţă ranii dependen ţ i. Un act al lui Petru Rare ş din 22 martie 1529. vorbind de hotarul satului Condre ş ti, indic ă ş i un loc „în sus de toloaca satului" '. Toloac ă , în limbaj moldovenesc, înseamn ă p ă mînt cultivabil care e l ă sat s ă se odihneasc ă pentru îngr ăş are. Existen ţ a toloacei înseamn ă sistemul pe dou ă cîmpuri (p ăş une, ogor), nu pe trei cîmpuri;. în orice caz un sistem mai evoluat decît cel al ogoarelor, care se schimb ă mereu pe un ima ş mare. Existen ţ a celor dou ă cîmpuri se vede ş i în Ţ ara Romîneasc ă într-o porunc ă a lui P ă tra ş cu cel Bun din 4 aprilie 1555: Mihnea pârc ă lab dobînde ş te mo ş ie în satul B ă deni „dar în amîndou ă cîmpurile" 2 . Mai precis arat ă un. act din 1552 pentru satul Gole ş ti „dou ă ogoare s ă fie, unde se schimb ă cîmpul ş i unul pe deal... 4 ogoare, unde se schimb ă cîmpul şi unul la deal" 3. Pe deal, unde era pămînt puţin, nu se schimbau cîmpurile, în altă parte se aplica sistemul celor două cîmpuri. La sfîrş itul secolului XVIII raguzanul Raicevici descrie agricultura din ţăr ile romîne (într-o vreme cînd era grîu de toamn ă 3n abunden ţă ), spunînd c ă „se seam ă n ă grîu într-un ân, iar anul urm ă tor se las ă p ă mîntul ce fusese cultivat s ă se odihneasc ă , apoi iar încep s ă semene ,grîu, orz sau porumb. Cînd este vorba de p ă mînturile sem ă nate întîia oar ă , ceea ce aici se întîmpl ă des, c ă ci sînt întotdeauna un num ă r mare în paragin ă , se planteaz ă în prim ă vara primului an varz ă " 4 . A şadar ş i sistemul celor dou ă cîmpuri ş i existen ţ a unui mare num ăr de paragini, care pe încetul erau transformate în ogoare, caracterizeaz ă agricultura din ţă rile romîne pîn ă la sfîr ş itul veacului XVIII, o evolu ţ ie destul de lent ă fa ţă de avîmtuf ce începuse în secolul XVI. In privin ţ a uneltelor agricole este sigur c ă aratrul primitiv de lemn a fost mult folosit în multe p ă r ţ i ale ţă rii. Plugul de fier şi în genere uneltele de fier se importau din Transilvania, bineîn ţ eles pentru st ă pînii de p ă mînt. Raritatea plugului de fier se vede dintr-un act din 8 aprilie 1557, cînd între lucrurile de pre ţ date boierului Cînda, al ă turi de cai ş i de haine de pre ţ,
1 2 3 4

Doc. priv. ist. Rom., A. XVI, voi. I, p. 313. Ibidem, B. XVI, voi. III, p. 30. Ibidem, XVI, voi. I I I , p. 13. R a i c e v i c i , op. cit., p. 15—17.

40

P. P. PANAITESCU

este trecut „un plug- cu fier" ' ; se subliniaz ă deci c ă acest plug avea fier, spre deosebire de cele obi ş nuite. Ariile pentru treieratul griului cu cai se înmul ţ esc în se colul XVI; în acest veac apare în Moldova un dreg ă tor dom nesc, gumelnic (sau clucer de arie) 2 , care supraveghea ariile cu grîu domnesc sau locul de unde se ridica grîul treierat da- '£ torat domnului ca dijm ă. Ş Folosirea hambarelor de grîne era redus ă ş i din pricina C insecurit ăţ ii din tar ă ; se f ă ceau gropi în p ă mîint, arse ş i pie- ||j truite, în care se ascundeau produsele recoltelor. înc ă din «i 445, burgunzii care veniseră pe Dunăre cu flota au fost impresiona ţi de faptul c ă romînii scoteau grîne, „grîu ş i mei, maz ă re", din gropi adînci, unde le ţ ineau ascunse 3 . Acest sistem de depozitare a grînelor este folosit pîn ă în veacul XVIII. La 1718 boierul moldovean Ilie Catargiu se plînge c ă i s-au jefuit dou ă sprezece gropi de pîini ş i jefuitorii „care nu au putut lua totul, l ă sînd gropile destupate, le-au jefuit al ţ ii, cum au putut" 4 . îngr ă dituri la ogoare se întîlnesc înc ă din secolul 'XV,, cum am văzut mai sus. In numeroase acte de vînzare din Ţara Romînească din secolele XVI—XVII se arată pe moşii „nuiele, garduri" (slav: ruiora) oare se .vînd. Este vorba de locuri îngr ă dite, rezervate pentru finul de iarn ă , în care nu p ăş teau vitele vara, nici nu se cultiva, ci se cosea iarba pentru .rezerva de iarn ă . Era înc ă un chip al st ă .pînului mo ş iei de a- ş i rezerva, . de a pune mina pe p ă mînturile ob ş te ş ti, rupînd prin îngr ă dire o por ţ iune din st ă pinirea comun ă a ob ş tii. Pentru uscarea fînului se foloseau a şa-numitele furci mari, pe care se ridica f3nul la uscat. Un istoric contemporan care poveste ş te r ă zboaiele lui Ion Vod ă din Moldova (1574) spune • c ă turcii prin ş i au fost atîrna ţ i de ni ş te furci mari care se foloseau la uscarea fînului 5 .
Doc. priv. ist. Rom., B. XVI, voi. III, p. 55. Ibidem, A. XVI, voi. II, p. 1 (1551 mart. 21). ■ ' Wawrin, Chronique, edi ţ ia N. Iorga, p. 65. 1 N. l o r ga, Studii şi documente, VII, p. 423. " M i c h a e l i s de
1 2

I s s e l t A m o r f o r t i , Sui ş tetnporis Historia ( I s t o r i a t i m p u l u i s ă u ) , Colonia, 1602, p. 400.

PRODUCŢIA Şl VIAŢA ECONOMICA

41

Dar cea mai important ă lucrare de pe mo ş ii ş i de pe p ă mânturile mo ş ner şş ti, în leg ă tur ă cu agricultura, era îns ă ridicarea morilor. Num ă rul morilor de ap ă este relativ mic în ţă rile romîne, chiar pîn ă la începutul veacului XIX. La 1809 Moriolles, c ă l ă tor francez în principate, scria : „Pîinea este rar ă ş i se afl ă mai mult în ora ş e, din cauza num ă rului mic de mari din ţ ar ă . Ele sînt înlocuite la ţ ar ă cu mori slabe, învîrtite cu bra ţ ele, iar în jurul ora ş elor cu mori de vînt" K Aceste mori învîrtite cu mîna sînt a ş a-numitele rî ş ni ţ e, foarte r ă spîndite în evul mediu în Germania, Polonia ş i Rusia. Rî ş ni ţ a se pune de obi■ cei în tinda casei, are o piatr ă fix ă într-o cutie de lemn, piatra de deasupra este mobil ă ş i are într-o ■ parte o gaur ă , în care este înfipt un lemn. Lemnul ajunge pîn ă în grind ă ş i este învîrtit cu mîna ; rezultatul este o f ă in ă mai mare decît cea de la moar ă 2 . In fiecare sat era o rî ş ni ţă sau mai multe. Astfel în traducerea Evangheliei din 1560 editat ă de Coresi la Braş ov, acolo unde se vorbe ş te de „piatra de moar ă ", în textul vechi romînesc avem : „rîşniţa satului" 3. Totuşi în veacul XV num ă rul'morilor pe domeniile feudale începe s ă creasc ă . La 1421, sub Radu Prasnaglava, m ă n ă stirea Cozia avea în ţ ar ă 15 sate, dintre care 12 aveau cîte o moar ă 4, ceea ce este totu ş i destul de pu ţ in. Mori erau mai ales în tîrguri : la 1402 Alexandru cel Bun înt ă re ş te m ă n ă stirii Moldovi ţ a dou ă mori la Baia, una în ă untrul tîrgului, alta la marginea lui 5 . Aceste mori domne ş ti, la care erau obliga ţ i s ă lucreze supu ş ii domnului, ş i în acela ş i timp s ă le p ă zeasc ă ş i s ă le dreag ă , cînd se stric ă , formau un venit domnesc însemnat. Cînd Radu cel Frumos, în 1464, d ă ruie ş te m ă n ă stirii Snagov morile domne ş ti de la Didrih, el porunce ş te : „oricîte sate au p ă zit aceste mori, cît timp au fost domneşti, acelea să le păzească şi să le
M o r i o l l e s , Le voyage en Moldavie (C ă l ă toria în Moldova) Bucureşti, 1909. p. 292—293. Pentru descrierea rî ş ni ţ ei cf. T. P a m f i 1 e, Industria casnic ă la* ■romini. Bucureşti, 1910, p. 176. C o r e s i , Tetravanghelul, ediţia arhiereului Gherasim, Bucureşti, looy. l P. P. P a n a it e s e u , Documentele Ţă rii Romlne ş ti, p. 128—130. M. C o s t ă c h e s c u , Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan tel Mare, I, p. 45.

42

P. P. PANAITESCU

dreag ă cînd se stric ă " '. Didrih era un tîrg, aproape de Ialomi ţ a. Alte tîrguri cu mori domne ş ti în Ţ a ţ a Romîneasc ă în secolul XV sînt pe lîng ă Tîrgovi ş te ş i Rîmnic (Vîlcea), iar în Moldova la Ia ş i, Piatra, Bac ă u, Ş iret. Num ă rul morilor de la sate cre ş te în secolele XVI—XVII odat ă cu cre ş terea agriculturii. Astfel, la începutul veacului XVII, Dimitrie. Gantemir spune c ă „morile de ap ă , care sînt dese pe Ş irei, dau marelui comis un venit anual de 20 000 de galbeni" 2 . Totu ş i ele nu erau suficiente pentru hrana întregului popor ş i alimentau mai ales nevoile de făină ale boierilor, oraşelor şi bineînţeles şi ale exportului. Cultivarea zarzavatului cerea cunoa ş terea unei tehnici speciale în Agricultur ă , anume tehnica r ă sadurilor ş i a ro ţ ii cu ap ă , cu canalele de udat planta ţ iile. Cultura- zarzavatului n-a fost cunoscut ă în ţ ara noastr ă pîn ă în veacurile XVI—XVII decît în mic ă m ă sur ă . Raicevici spune, la sfîr ş itul veacului XVIII, c ă „odinioar ă " romînii nu cuno ş teau alt ă plant ă de gră din ă decît varza 3 . In documentele din secolul XV se pomene ş te numai varza între dijmele de zarzavat, nu ş i alte zarzavaturi : la 1458 Ş tefan cel Mare scute ş te satele Episcopiei de Roman de dijma de varză 4, la 28 septembrie 1615 într-un act moldovenesc se pomene ş te zecimala din varza din mai multe sate „de la cei ce vor fi f ă cut acolo gr ă dini" 5 . In 25 nov. 1606 se aminte ş te, pe lîng ă darea de varz ă , ş i cea de maz ă re 6 . In secolul XVI se înmul ţ esc actele de proprietate în care se arat ă existen ţ a gr ă dinilor de legume pe mo ş ii, folosindu-se în actele slave termenul grecesc: perivoli; (într-un act muntean din 12 mai 1603 este îns ă scris : gr ă dina de legumi de la tîrgul Buz ă ului) 7. E probabil c ă m ă car în parte în Ţ ara Romîneasc ă l ă rgirea îndeletnicirii gr ă din ă ritului se datore ş te gr ă dinarilor veni ţ i din sudul Dun ă rii. In Peninsula Balcanic ă , v ă ile dintre res

P. P. Panaitescu, Documentele Ţă rii Romîne ş ti, p. 258. D. Cantemir, Descripţia Moldaviae, p. 80. R a i c e v i c i , op. cit.. p. 22. 4 J. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I, p 10—II Doc. priv. ist. Rom., A. XVII, voi. III, p. 226 ' Ibidem, vo!. II, p. 74 7 Ibidem, B. XVII, voi I, p. 85—86.

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA

giunile muntoase, în special în jurul ora ş elor, erau cultivate cu legume, încă din vechime. Plutarh vorbeşte de grădinile de zarzavat din jurul ora ş elor grece ş ti. Gr ă din ă ritul s-a dezvoltat mult în vremea Imperiului Bizantin ş i a r ă mas ş i sub st ă pînirea turceasc ă . Este caracteristic faptul c ă multe zarzavaturi au în limba romîn ă numiri bulgare ş i sîrbe ş ti din limba nou ă ,, ca ş i turce ş ti : p ă stîrnac, praz, fasole, castravete, morcov, p ă trunjel, ţ elin ă (slave noi), p ă tl ă gele, bame, zarzavat (turce ş ti) ş i numai varza, ceapa, lintea, napul sînt latine, iar maz ă rea are un nume care pare s ă fie dacic. Pîn ă ast ă zi în unele regiuni din Ţ ara Romîneasc ă gr ă dinarul e numit „sîrb" (de pild ă în p ă r ţ ile Tîrgovi ş tei). In orice caz în ţ ara noastr ă ş i gr ă din ă ritul a urmat o evolu ţ ie progresiv ă , al ă turi de agricultur ă , evolu ţ ie ce se poate urm ă ri în actele vremii. Viile sînt pomenite în cele mai vechi acte ale Ţă rii Rotnîne ş ti ş i ale Moldovei. Urinele viilor dacice se g ă sesc în s ă p ă turile arheologice ş i ele sînt pomenite din vremea lui Burebista, regele dac care le-ar fi stîrpit. Vinul era unul din cele mai vechi m ă rfuri pe pia ţ a intern ă . Astfel se explic ă perceperea unui impozit în bani pe viile din Ţ ara Romîneasc ă , numit perper, cu numele unei monede de origine bizantin ă (hyperpiron) care se folosea efectiv la noi numai în veacul XIV ş i la începutul celui urm ă tor. Toate impozitele erau percepute în natur ă , numai darea asupra vinului era în bani, fapt explicabil prin aceea c ă vinul se vindea la tîrg pe bani. Vinul roniînesc era ş i marf ă de export. Cronicarul polon Matei de Miechow men ţ ioneaz ă c ă : „In Rusia (adic ă provinciile ruse ş ti ale Poloniei, deci Ucraina) se aduce vin din Ungaria, Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă " x. Celebrele vii moldovene ş ti de la Cotnari ş i Hîrl ă u sînt plantate într-o epoc ă apropiat ă de întemeierea ţă rii. Vi ţ a de Cotnari ş i cea de la Hîrl ă u este vi ţă de lokay, ceea ce ne permite s ă presupunem c ă ea a fost s ă dit ă de vieri adu ş i probabil de primii domni sau de unii boieri mari, din Ungaria. Din Moldova, vi ţ a de Cotnari a fost dus ă în Polonia ş i plantat ă , în secolul XV, în Liov, unde s-a men ţ inut
Pistorius, I, p. 141.

Matei

de Miechow, Sarmatia Asiana ataue europae, ediţia

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOiMICA

a doua jum ă tate a secolului XVI în. Ţ ara Romîneasc ă a fost foamete de patru ori. Alte perioade de foamete tot atît de cumplite se pomenesc ş i în veacul urm ă tor atît în Ţ ara Romîneasc ă cît ş i în Moldova. Dup ă cum au ar ă tat clasicii marxismului, ş i în primul rînd Karl Meşteşuguri, Marx, un pas însemnat pe calea dezvolt ă rii producţiei este diviziunea muncii între meşindustrie casnică, teşuguri şi agricultură". In formele înmine cepătoare ale producţiei feudale, agricultorii erau în acela ş i timp ş i me ş te ş ugari, adic ă produceau ei singuri uneltele de munc ă , transport etc, de care aveau nevoie, atît ei, cît ş i st ă pînii domeniilor feudale. Prima diviziune a muncii între meseria ş i ş i agricultori a fost formarea artizanatului, a me ş te ş ugurilor de la ora ş e. Numai marea industrie capitalist ă des ă vîr ş e ş te separarea între agricultur ă ş i industria casnic ă ţă r ă neasc ă , c ă reia îi smulge r ă d ă cinile : torsul ş i ţ esutul '. In primele secole, în ţă rile romîne aceast ă 'separare este foarte pu ţ in evident ă . Industria casnic ă este mult dezvoltat ă ş i chiar primii meseria ş i de la ora ş e erau în acela ş i timp . agricultori pe p ă mîntul ora ş ului, a ş a încît vechile tîrguri erau mai mult ni ş te sate mari. Un fapt care merit ă subliniat este acela c ă pîn ă în secolul XVII meseria ş ii de la ora ş e care se îmbog ăţ eau î ş i plasau banii cump ă rînd p ă mînt; idealul lor era s ă i se transforme în st ă pîni de mo ş ii. In primele secole ale evului mediu, ş i la noi, ca ş i în alte ţă ri ale Europei, se constat ă la sate dou ă feluri d& industrii ţărăneşti: industria domenială şi cea casnică ţărănească, adică me ş te ş ugarii care lucrau la curtea boierilor ş i a m ă n ă stirilor ş i aceia care lucrau pentru dîn ş ii ş i eventual pentru vînzare, în casele lor, la sate. In ţă rile din apusul Europei — ş i vom vedea c ă acela ş i lucru se petrece ş i la noi, — ţă ranii erau da"tori seniorului, pe lîng ă dijma din produse agricole ş i animale, Ş i cu anumite obiecte fabricate (oale, potcoave etc.) 2 . In marea sa lucrare asupra me ş te ş ugurilor în Rusia, istoricul soviel K. Marx, Capitalul, II„ partea a 11-a, p. 662. P. B o i s s o n a d e , Ie travail au Mouen Aee (Munca în evul mediu), Paris, 1925, p. 220. '

46

P. P. PANAITESCU

tic B. A. Rîbakov observ ă c ă în evul mediu se pot distinge trei feluri de me ş te ş uguri : me ş te ş ugul sau industria domenial ă , cea s ă teasc ă , casnic ă ş i cea de la ora ş e, pe care le studiaz ă în capitole separate '. Acelaşi lucru se constată şi în istoria meş te ş ugurilor în ţ ara noastr ă. Meşteşugul domenial, adică meseriile practicate la curţile boierilor ş i m ă n ă stirilor sau pe mo ş ii, pentru îndestularea nevoilor cur ţ ii feudale, au un caracter deosebit în ţă rile romîne : ele sînt în genere practicate de robii ţ igani. într-o epoc ă în oare me ş te ş ugarii robi disp ă ruser ă în cea mai mare parte a ţă rilor din Europa, ei „se men ţin în ţă rile noastre, datorită slă biciunii industriilor feudale or ăş ene ş ti ş i a ora ş elor în genere, ş i aceast ă stare se datore ş te iar ăş i în mare parte stoarcerii economice la care erau supuse ţă rile noastre din partea turcilor. Ţ iganii robi erau ş i me ş te ş ugari, mai ales în lucrarea metalelor : potcoave, arme, unelte. A ş adar, curţile boiere ş ti îş i confecţionau armele şi uneltele ou ajutorul muncii acestor robi. Numaru! lor era foarte mare înc ă de la începutul întemeierii ţă rilor romîne: înc ă din 1392 m ă n ă stirea Cozia avea 300 de s ă la ş e, adic ă de familii, de ţ igani robi 2 . Socotim c ă ţi ganii robi de pe domeniile feudale se mai duceau în tîrguri, la sate, la alte curţi şi lucrau .acolo pentru nevoile altor persoane sau comunit ăţ i, în afar ă de st ă pînii lor, în schimbul unei pl ăţ i în natur ă sau în bani. Dovad ă c ă a ş a stau lucrurile este formula din numeroase acte domne ş ti de confirmare a st ă pînirii unor ţ igani, „cu tot venitul" 3 . A ş adar ţ iganii produceau venituri. Intr-un act din 1453, domnul Moldovei interzice tuturor s ă opreasc ă , s ă re ţ ie sau s ă ascund ă pe ţ iganii m ă n ă stirii Neamţ 4 , de unde rezult ă c ă ei circulau obi ş nuit prin ţ ar ă . Ţ iganii particulari erau chema ţ i la diferite munci domne ş ti, de pild ă la t ă iatul s ă rii la Ocnele Mari 5 . Se constat ă dintr-o sumedenie
"Cf. B. Rîbakov, Remeslo drevnei Ruşi (MeşteşugiMe în vechea 2Rusie), Ed. Academiei de Ştiinţe, Moscova, 1948. P. P. P a n a i t e s c u, Documentele Ţării Romînesti, p. 57. 3 Wickenhauser, Woronetz, p. 179—181 (din 1490 mart. 16)\ 4 M. Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ş tefan cel Mare, II, p. 442. 5 VI, 1946, p. 82.
A Sacerdoţean-u, Din arhiva mănăstirii Cozia, în Hrisovul,

.

PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA

47

de acte din Moldova din secolele XVI—XVII că ţiganii particularilor, ca ş i cei domne ş ti erau dependen ţ i de marele hatman, care putea s ă -i aduc ă la curtea domneasc ă pentru anumite lucr ă ri. Dependen ţ a ţ iganilor robi de ş eful armatei se explic ă numai prin aceea c ă ei erau chema ţ i la fabricarea ş i repararea armelor o ş tirii, a potcoavelor cailor, a c ă ru ţ elor etc. '. Ţ iganii mai circulau din domeniu în domeniu ş i ca s ă înve ţ e me ş teşuguri. Astfel, în 13 martie 1618 un act moldovenesc arată că mitropolitul Anastasie Crimca avea un ţigan, b ă iat mic, anume Andrei Ghetele, ş i -l d ă duse la m ă n ă stirea Bistriţa, „s ă înve ţe iTi ă iestria fier ă rii" ş i a pl ă tit pentru dînsul 2 . Industria casnic ă de la cur ţ ile feudale nu se m ă rginea la lucr ă rile ţ iganilor. Intre cei ce lucrau la aceste cur ţ i erau ş i ţă rani dependen ţ i care lucrau în schimbul folosin ţ ei unor delni ţ e de mo ş ie, sau scutiri de dijm ă . Este posibil ca Ia curtea domneasc ă sau la alte cur ţ i foarte bogate s ă îi fost angaja ţ i ş i me ş teri str ă ini. Nu ş tim ce fel de me ş teri au fost aceia care au ascuns tezaurul lui Vlad Ţ epe ş ş i pe care cruntul domn i-a omorît, ca s ă nu dea la iveal ă taina 3. La 24 aprilie 1606 se d ă porunc ă domneasc ă dreg ă torilor din Hîrl ă u s ă lase în pace omul m ă n ă stirii Neam ţ , „care le este lor ş i morar ş i berar ş i de toat ă treaba" 4. Me ş te ş ugarii dependen ţ i (rumîni sau vecini) care lucrau pentru nevoile cur ţ ii feudale sînt în ş ira ţ i într-un privilegiu de scutire al episcopiei de Huşi, din 1629 ; la această dată domnul Moldovei scute ş te urm ă torii meseria ş i ş erbi (poslu ş nici) ai episcopiei, de unde se poate vedea care erau pe atunci meseriile necesare domeniului ş i curţii episcopale : doi cojocari, un croitor, un butnar, un curelar, un olar, un m ă celar 5 . O form ă caracteristică a industriei casnice domeniale este existen ţ a anumitor ramuri de prelucrare a produselor domeniului. Acestea apar mai ales în Moldova, înc ă din prima juDe exemplu, actul din 11 aprilie (1618—1620). Arh. Stat. Ia ş i, LDXXV/4. PR DH ?- - LXXXIII/167. , Povestirile germane despre Vlad Ţepeş, C. K a r a d j a, Incunabulele^ care vorbesc despre Vlad Ţ epeş, Bucureşti, 1931, p. 11. Acad. R.P.R. LXXII/17, docum'ent moldovenesc. Arh. St. Buc, Ms. 543, f. 26. nrw'

323—325. 187—188. care se aşezau cu privilegiu domnesc. I. Pecefi. 313—314. p. ceea ce înseamn ă c ă acest fel de industrie trece Ia oraşe. dar depinzînd tot de m ă n ă stiri ş i de marii feudali. Este interesant de observat c ă în a doua jum ă tate a secolului XV. cit. Astfel avem pe aceste moşii aşa-numitele jerstvilo. 164. . C o s t ă c h e s c u . bineîn ţeJes cu muncă servilă. anumite ramuri ale industriei alimentare cum sînt morile de mîn ă (rî ş ni ţ e) . Ea se exercita de c ă tre ţă rani. Anumite ramuri ale industriei casnice exist ă în orice sat care tr ă ie ş te în epoca feudal ă ş i nici nu mai au nevoie de documentare : confec ţionarea îmbră c ă mintei. p. I. fire ş te. II. Ep. Rimnic. C o s t ă c h e s c u.ş i valorifice domeniile. melni ţ a. PANAITESCU m ă tate a veacului XIV ş i sînt o dovad ă c ă boierii moldoveni încearc ă chiar de pe acum s ă . 1 Documentele lui Ştefan cel Mare. aceste industrii cu ma ş ini primitive de pe marile domenii feudale încep s ă apar ă mai rar în actele domne ş ti de înt ă rire.R. p... adic ă / ş iua de b ă tut sumane ş i stup ă . de asemenea olarii. 89. apoi valila. cu r ă d ă cini pîn ă în preistorie. ş i mai ales în veacurile urm ă toare. P. adică torcă tor ie de tină . aceasta fcfin urm ă mai ales la tîrguri. M. Industria casnic ă a ţă ranilor era. In afara de acestea avem ş i steze (un fel de piu ă pentru b ă tut pînza). II. a înc ă lţă mintei (opinci) . Acad. "M. R. St. ■ adic ă ma ş ina pentru meliţat cînapa (toate trei se pomenesc pe aceea ş i moş ie moldoveneasc ă fntr-un act din 1448) '. op. Carra. p. 175. alte dou ă pentru ro ş u ş i galben pentru vopsitul pieilor 3. fie c ă e vorba de cei liberi.P.. mult mai dezvoltat ă ş i mai veche decît industria domenial ă . Actele domne ş ti amintesc de obliga ţ ia satelor a ş ezate aproape de curtea domneasc ă de a da seu de vac ă (pentru lumîn ă ri şi M. Documentele lui Ş tef ă ni ţă Vod ă .P. dogarii formeaz ă o meserie s ă teasc ă foarte veche ş i foarte important ă .t Bogdan. Este aici dovada unei treptate diviziuni a muncii. CUI bis/4 (1604 iunie 512). * Ibidem. El pomene ş te trei plante din care/ se scot vopselele albastre pentru pînz ă . p. 17. Arh. fie de cei dependen ţi. cit. sladni ţ a (pentru bere) 2 . La sfîr ş itul veacului XVIII Carra admira industria casnic ă a vopsitului lînii ş i pînzei de in. toate pentru firele textile.. adică desp ă r ţ irea me ş te ş ugurilor de agricultur ă. dîrstele. op.

A. 8) Ibidem.P. CXII/55. 11 mai 1661. A. In industria s ă teasc ă se constat ă o anumit ă evolu ţ ie a producţiei în decursul veacurilor. pe doi boieri ş i patru Act» pentru m ă n ă stirea Hlincea. (1647) . de cele mai multe ori f ă r ă nici o alt ă specificare a specialit ăţ ii lor. care treceau prin ţ ar ă cu c ă ru ţ ele lor înalte. St. p. (1648 iulie 20). 1854. Nu este vorba îns ă numai de oameni liberi . au. dar principala lor ocupa ţ ie era me ş te ş ugul. Maistorii sau me ş terii de sat au oarecare vaz ă . Acad. erau cunoscuţi peste graniţele satului.R. 4 Arh. Dintr-un Lemn. de multe ori în listele de rumîni ale m ă n ă stirilor ş i boierilor din Ţ ara Romîneasc ă apar oamenii cu apelativul : maistor sau me ş ter 6 .).PR. N. 8547 . Arh. CLXXXI/87. Voyage en Crimee. C ă rbunele se fabrica în p ă duri. aveau pămînt de agricultură. R. ' Ibidem. DCXXIII/59 (1645 aug. Un interesant act din vremea lui Mihai Viteazul aruncă lumină asupra situaţiei meşterilor de sate. în care aveau c ă rbuni de lemn 3 .).P. lîng ă ora ş . Acad. de Demidoff. edi ţ ia a II-a . în Transilvania c ă rbunarii de codru aveau privilegii înc ă din 1300.. desigur. se pune întrebarea dac ă moara acelor oameni a „înecat" vadul marii de mai jos al m ă n ă stirii.. ei sînt de obicei ale ş i pentru aceasta înaintea altor ţă rani 4 . E vorba de oameni <*a're. Este de observat c ă în documente ace ş ti me ş teri de sat sînt numi ţ i „maistor". Paris. R. deci chemaţi la lucrări în locuri dep ă rtate.. R. 63. Mr. 6 Acad.. s ă pun) l ş i de asemenea livr ă ri de c ă rbune 2 . Pîn ă la mijlocul secolului XIX se puteau vedea în Moldova convoiuri de căruţe de cărbunari ţărani.. Ei au oarecare stare. — Viata feudal ă — c. ocine în sat. 5 Pece ţ i. Foto XXXIV/32 (1641 ianuarie 8).PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 49 . ceea ce înseamn ă c ă nu aveau o singur ă specialitate ş i separarea muncii în sînul me ş te ş ugurilor de sat nu era prea evoluat ă . In procesul mănăstirii sfînta Troiţa din Bucureşti. In secolul XVI numărul meş te ş ugurilor de la sate este în plin ă cre ş tere. dar sînt cazuri ş i cînd se vlnd vecini 5 . St. Totu ş i trecerea de care se bucurau ca speciali ş ti este destul de mare . Buc. en Valachie et en Moldavie (C ă t ă torie în Crimeea. la Muzeul romîno-rus. 195.. Pentru aceasta domnul nume ş te spre cercetare.R. astfel cînd e vorba de m ă rturii cu oameni buni ş i b ă trîni. în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova). cu mai mulţi oameni dinş V ă c ă re ş ti. Buc. (1629 oct. XLIII/l (1627 sept.

Miron Barnovschi.R. XVI. Doc. nu cu ziua) ş i adaug ă : „iară f ă ră ce am plă tit. anume Patrichie al lui Lupu marele vornic ş i adaug ă domnul în actul de schimb : „l-am pus (pe Patrichie) în cetatea domniei mele.. 225 (1598 mai 15). VI. au lucrat în clac ă . „ca s ă fie tocmelnici pe acele vaduri"' 1 . B. ist. Ibidem. „Radul cureliariul" 4 (acesta din urm ă cu ocin ă în satj. un v ă rd ă rar Ia începutul secolului XVI (de fapt v ă dr ă rar) 5. S a c e r d o ţ e a n u . Ibidem. LXXX/136 (1608—1611) doc. p. voi. A ş adar iazul morii a fost fă out. 20). Ace ş ti me ş teri de sate erau pl ă ti ţ i în bani. unele dep ă rtate. deci o dovad ă de faima de care se bucurau unii meş teri de sat în afara marginilor satului. muncitorii „necalifica ţ i" care nu erau al ţ ii decît rumînii. schimb ă pe Onofrei din Vîlc ă ne ş ti. P. A ş adar m ă rturia ca s ă zicem a ş a a me ş terilor în calitate de tehnicieni era primit ă de judecata domneasc ă . St. XVI. cu me ş teri pl ă ti ţ i în bani. DXCIV/7 (1624 febr 12). CXLI/1 (1627 oct. V. pe de alt ă parte. Aohiz. Interesante sînt meseriile de sat în leg ă tur ă cu fabricarea armelor. Rom. 10 iulie 1517. Intre me ş te ş ugarii de sat cu o anumit ă specialitate întîinim în actele secolului XVf-XVII pe un Stan „piptănarul" 3. DXCIV/12 (1636 aug. PANAITESCU maistori de mori. mai ales cînd lucrau în afara satului lor. gratuit. ca s ă fie exper ţ i în proces. Oprea din Opre ş ti.muncit mult ş i cu oamenii m ă n ă stirii" 2. „ ş i" am pl ă tit tot cu stînjenul" (deci cu bucata. pi. . II. Florea ş i Stoica din Mogo ş oaia. 558 (1620 iunie 15). Rom. voi. domnul Mol. B. un 1 2 3 4 5 8 7 8 Doc. Album paleografie. Intr-un act moldovenesc din 1598 apare un martor: Samson scutar din Suceviţa 8. Suceava.. XVII.P. Acad R. 311. seria romineasc ă . Ibidem. A. La începutul secolului XVII apar rachierii: un Radul rachiariul în Ţ ara Romîneasc ă la 1624 6 ş i înc ă mai înainte o Neag ă rachiereasa 7 . p. Ia ş i. vecin domnesc. priv. III. pe de o parte. Ibidem. ist. ş erbii m ă n ă stirii. p. La 1573 egumenul de la m ă n ă stirea Bistri ţ a (Vîlcea) arat ă c ă a cheltuit cu iazul morii de la B ă beni 3 800 de aspri „ ş i alte bucate multe mînc ă toare". noi 2/1949.dovei. voi. moldovenesc. ' Arh. am .50 P. Ace ş tia sînt: Gutîie din Bîrze ş ti. Acest me ş ter de sat era un ţă ran dependent. pe alt vecin. s ă fie pentru treaba armelor domniei mele" 9 . Ei sînt adu ş i din sate. A. priv. 8).

XVI. în în ţ elesul vremii. II. M. Domnul scute ş te pe ace ş ti me ş teri ■ dependen ţ i. A. 461—462. voi. Astfel. Ş i alte m ă n ă stiri moldovene ş ti. Bu ş tenari. o rentă feudală în bani. Me ş terii de sate nu erau me ş teri în industria casnic ă . priv. în 1453. nu numai cu cojoace. „s ă aduc ă orice fel de me ş ter. Domnii. Aceste documente ne îng ă duie s ă privim ş i alte aspecte ale meseriilor de sat. Domnul adaug ă „acest venit s ă fie al m ă n ă stirii noastre" '. Era un me ş ter de arme. Astfel se explic ă o serie de nume de sate din ţă rile romîne c a : Scuta ş i (înc ă din secolul XV). Documente moldoveneşti înainte de Ştefan 4 . 3 Doc. 1597 pentru m ă n ă stirea lui Ia ţco se arată c ă în satul ei se aflau me ş teri cojocari. ist. Rom. 310—311. Lop ă tari etc. Este limpede deci c ă ace ş ti me ş teri de sat se ocupau ş i cu agricultura. sau rus sau grec sau de orice limb ă sau cojocari sau orice fel de me ş teri". Pîn ă în timpurile noastre locacel Mare. în afara marginilor satului lor. pe care o plă teau ace ş ti me ş teri st ă pînului din venitul produselor lor. chiar la distan ţ e mai mari.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 51 vecin. ci produceau pentru vînzare şi pentru piaţ-a internă. D. Din acela ş i privilegiu se în ţ elege c ă s ă tenii din satul m ă n ă stirii umblau în ţ ar ă cu marf ă ş i vindeau oale ş i alte m ă rfuri. Muntenii Scuta ş i. care produceau venit st ă pînului mo ş iei. avea privilegiu asem ă n ă tor pentru „cojocari ş i oricare me ş teri din satele acestei m ă n ă stiri" (1448 aprilie 5) 2. IV. In sate se puteau deci g ă si armurieri. Fauri. p. Sînt sate care se specializează în anumite produse pe care le furnizeaz ă pe pia ţ a intern ă . adic ă de dijma de grîne 3 . ciubote ş i curele ş i c ă între munca lor de plugari ş i meserie nu exista o desp ă r ţ ire. Ei reprezint ă deci un stadiu mai înaintat decît aceast ă industrie primitiv ă . într-o confirmare din 19 sept. Domnul ţă rii a avut nevoie de dînsul ş i 1-a ob ţ inut prin-* tr-un schimb cu boierul s ă u. ISO. C o s t ă c h e s c u. între altele ş i de ili ş . Venitul de la meseria ş ii dependen ţ i coloniza ţ i în sat era desigur un venit :n bani. 2 Ibidem. care putea fi folosit la cetatea domnului din Suceava. de pild ă Pobrata. ( I . ciubotari. la cererea feudalilor. Alexandru Vod ă al Moldovei d ă un privilegiu satului m ă n ă stirii lui Ia ţ co. p . au protejat a ş ezarea pe mo ş ii a unor asemenea me ş teri.. curelari ş i al ţ ii. cum arat ă documentul citat. pe care le vindeau în tar ă .

Breslele din secolele XVII—XVIII erau organizate. dup ă cum se va vedea în capitolul privitor la ora ş e din prezenta lucrare. nu centre de produc ţ ie me ş te ş ug ă reasc ă . cuie de şindrilă. (Manuscrisele slave şi ruse din bibliotecile romîneşti) Petersburg. A. cizme. I. p. • 3 I. PANAITESCU litatea Pietro ş i ţ a pe Dîmbovi ţ a furniza covoare. cînd creşterea pieţei interne. dup ă moda ruseasc ă apusean ă . hamuri de cai. P. J (1413) şi G r. p. piaţa din Ţara Romînească era într-atîta tributar ă produc ţ iei me ş te ş ug ă re ş ti din Transilvania. Î83. nu există o categorie organizată a meseriaşilor în ora ş ele romîne ş ti. aici ele încep s ă apar ă abia la sfâr ş itul secolului XVI. precum şi exportul for ţ at în Turcia. Ora ş ele. cele din Moldova. ele au în istoria producţiei meşteşugăreşti din ţările romîne un rol important. Ora ş ele din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova au o evolu ţ ie înceat ă ş i nu ajung niciodat ă la înflorirea pe care au avut-o comunele din multe alte ţă ri din Europa. care cu coviltir. p. încît se importau de acolo cuţite. numindu-se ca în Liov sau Chiev. săpun în bucăţi 3 «fi bineînţeles arme de tot felul. Toate celelalte ştiri despre breslele din Moldova şi Ţara Romînească încep abia în secolul XVII. Prîma ş tire documentar ă despre o breasl ă de meseria ş i din Moldova este din anul 1570. 291. Relaţiile Ţării Romîneşti cu Braşovul. pălării. pentru producerea de marfă. fr ăţ ii (bratstvo). I a ( i m i r s k i . drugi de fier pentru ferecarea carelor. Pe cînd în Transilvania breslele or ăş ene ş ti erau în floare în secolul XIV. 1 2 . Meseria ş ii de Ia ora ş e formeaz ă partea cea mai evoluat ă a produc ţ iei me ş te ş ug ă re ş ti. Slavianskia i russkia rukopisi v ruminskik bibliotek. nici m ă car a centrelor din Transilvania ca Bra ş ov. Ora ş ele din ţă rile romîne au fost în primul rînd centre de schimb. despre „frăţia zugravilor" din Suceava 2. In aceste condiţii. de ş i. m ă cgr pentru -pia ţ a intern ă .52 P. Bogdan. aduc o cre ş tere a produc ţ iei me ş te ş ugă reşti de la oraşe. In veacul XV. 1905. Bistriţa. cum vom vedea. 534 documente slavo-romîne. 143. Cluj sau Sibiu. toci le seu. iar un anumit cartier din Curtea de Arge ş furniza oale. A ş adar meseriile să . ca marele comune din evul mediu '.* te ş ti întrec importan ţ a unor aspecte din industria casnic ă . Caracteristic pentru ţă rile romîne este apariţ ia tîrzie a breslelor. de unde deriv ă cuvSnVezi cap. negustorimea era destul de însemnată. 199—202. cojoace.

In fruntea breslei era în Moldova un staroste (b ă trîn).PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 53 tul romînesc breasl ă . au fost uciş i" 2. un mare num ă r de meseria ş i de la ora ş e a/U fost uci ş i. în Ţ ara Romîneasc ă un v ă taf. ace ş tia nu erau îns ă organiza ţ i pe bresle. s ă p ă tori de ş an ţ uri. care î ş i avea însemn ă tatea ei. 1 951 . „cu toată curtea". Iura. Individual se constat ă un num ă r de meseria ş i cu situa ţ ie destul de înfloritoare înc ă din primele secole ale vie ţ ii politice din ţă rile noastre. 174. Legrand. ca dovad ă c ă domnia proteja me ş te ş ug ă rimea or ăş eneasc ă împotriva boierilor feudali. In timpul luptelor care pricinui-ser ă c ă derea lui Despot Vod ă în Moldova. P a v 1 e s c u. In secolul XVIII apare denumirea turceasc ă de isnaf pentru breslele din Ţ ara Romîneasc ă . S o m m e r. In aceste lupte me ş te ş ugarii luaser ă parte domnului împotriva boierilor. Sivori. aveau catastiful ş i pecetea lor. dintre care cei mai mul ţ i erau nem ţi sau italieni. în sensul c ă executau comenzi pentru curte. ca st ă pîn E. la 1495 4 . Astfel. zidari. Aceste informa ţii de ş i sporadice dovedesc existen ţ a unei categorii de meseria ş i în ora ş ele noastre. la Ş t. 1 8 4— 1 8 5 . Economia breslelor In Moldova. I I . Sibiu.. Deci cu trei genera ţ ii înainte un croitor (termenul este scris romîne ş te în uricul slav) achizi ţ ionase un sat întreg. p . vinde un sat. în vremea lui Ş tefan cel Mare. calfe ş i uce. 4 S tu d ii ş i cercet ă ri d e isto rie m ed ie. de data aceasta din Ţ ara ■ Romîneasc ă . Tive ş ti pe Berheci. nepotul lui Costea croitorul. ca ş i în alte ţă ri. atunc'i „s-au mutat ş i to ţ i negustorii ş i meseria ş ii (artigiani) din Bucure ş ti" 3.« nici. Bucureşti 1939. Deux vies de Jacques Basilicos. arhitec ţ i. privilegii acordate de domnie '. Apari ţ ia tîrzie a breslelor de meseria ş i în ţă rile romîne nu înseamn ă c ă nu existau mai de mult me ş te ş ugari la ora ş e. P a s c u. în E. fapt care explic ă plecarea ilor o dată cu curtea domneasc ă . Cînd Petru Cercel ş i-a mutat scaunul de la Bucureşti la Tîrgovişte în februarie 1584. Aceste asocia ţii. p. cîţi erau : fierari. . Ace ş ti meseria ş i depindeau de curtea domneasc ă . Despre rolul acestor meseriaş^ de oraşe avem unele informa ţ ii din secolul XVI. Leg ă tura acestor me ş te ş ugari de la ora ş e cu dom. în 1563. dup ă cum spune un martor ocular : „Toţi meşteşugarii. . Paris. nia se vede ş i din alt ă informa ţ ie. grade de me ş teri. statute. Î944. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă .

nepotul lui Stoica croitor. 285 şi II. Radul croitor. Arvat croitor. cînd apar ş i breslele. pentru lucră rile lor. g ă it ă narilor etc. între martorii cump ă r ă rii apar : Dumitru cojocar. p. * Muzeul istoric al oraşului Bucureşti. PANAITESCU feudal. ca şi ale altor meseriaşi. C o s t ă c h e s c u .' „sau o cas ă sau un pridvor" (prin urmare în arhitectura civil ă ) ş i în schimb le d ă dou ă sate întregi '. Un alt caz este al lui Stanciu aurariu care în vremea lui Ş tefan cel Mare avea un loc de moar ă . situa ţ ia meseriaş ilor din ţările romîne se schimb ă . . St. Buc. devenit stăpîn de moşie. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan cel Mare. 3 Arh. m ă car în primele vremi. State cojocar. 2 I.mînt. Me ş te ş ugarii moldoveni îmbog ăţ i ţ i nu tindeau spre un patriciat or ăş enesc . o st ă pîn ă de mo ş ie. iar so ţ ia sa st ă pînea patru sate. Existen ţ a tuturor acestor case de croitori. Stavropoleos. Pera teslar 4. 10 februarie 1620. într-o m ă rturie pentru grani ţ ele unui Joc din oraşul Bucureşti în 4 ianuarie 1644 se vede că vecin ă t ăţ ile erau : Paraschiva croitor. era desigur un me ş te ş ugar de ora ş . Acest croitor. Num ărul mare de cojocari care m ă rturisesc pentru unul dintre ai lor arat ă c ă între ace ş ti oameni era o leg ă tur ă de solidaritate care se poate explica nu1 M. masate pe acest loc. să . La 10 februarie 1620 M ă rit ă cojocarul din Tîrgovi ş te cump ă r ă o ocin ă la D ă rm ă ne ş ti în jude ţ ul Prahova . I. 1774. să -i zugrăvească două biserici la Roman. tendin ţ a lor este pur feudal ă . Ei formeaz ă în ora ş e comunit ăţ i destul de puternice. 125—126. In Moldova.ş i plaseze banii cî ş tiga ţ i în cump ă r ă ri de pă '. fiecare deosebite după specialitatea lor. Antonie croitor3. Alexandru cel Bun pune pe doi zugravi. Documentele lui Ştefan cel Mare. Vladul cojocar.54 P. deosebite în ora ş unde se aflau atelierele croitorilor. doc. autohtoni dup ă nume : Nichita şi Dobre. nr. ci cu centre. Bogdan. XI/1. îmbog ăţ it. In secolul XVII. clopotarilor. 131—124. Aceste aspecte feudale ale vie ţ ii me ş te ş ugarilor din oraş ele noastre se v ă d ş i din felul cum sînt r ă spl ă ti ţ i de domn. P. I. este o dovad ă c ă de pe atunci erau str ă zi cu specializ ă ri de meseria ş i: strada bl ă narilor. p. Dobre cojocar. deci era o mare boieroaic ă 2 . p. Disericile de la R ă d ă u ţ i. Aceasta înseamnă că nu avem a face cu simple locuinţe ale meseria ş ilor.

priv. pe lîng ă meseriile obi ş nuite: cojocari. croitori. nu ş tim dac ă lucrau cu material propriu. Dumitru tabacul 1 . este în leg ă tur ă cu domnia. spre deosebire de alte ocne de sare care apar ţ in particularilor. din cauza num ă rului mare de lucr ă tori folosi ţ i în acela ş i loc este industria minier ă . 3 2 1 . In secolele XIII—XIV se deschid în Germania. P. Mihail s ă bierul 2 . ş tim c ă pentru t ă iatul s ă rii erau folosi ţ i ţ igani.. de pild ă . m ă n ă stiri ş i mari feudali. 97. P a n a i t e s c u . I. ocna de la Telega ş i Ocna cea Mic ă de lîng ă Tîr-govi ş te. p. voi. lua ţ i de la st ă pînii lor pentru aceast ă munc ă . depinzînd de ace ş tia. In secolul XVII la Telega lucrau ţă rani Acad. să fi avut străvechi începuturi populare. care nu fuseser ă folosite pîn ă atunci. care voiau s ă . 21 iunie 1628. Ibidem. Rom. cizmari. ceea ce arat ă c ă pe atunci nu se deschiseser ă ocnele de sare din Oltenia. In diploma Ioani ţ ilor din 1247 privitoare la Banatul Severinului se vorbeşte de aducerea sării din Transilvania. B. sau de la negustori.R. ' Doc.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 55 mai prin existen ţ a unei bresle a cojocarilor la Tîrgovi ş te. XVI. zugravi. pentru unele din ele. Ungaria. în special în sudul Dun ă rii : în 1523 este vorba într-un privilegiu de „vama de sare de la vadul Vidinukri" 4. necesar ă în chip cu totul imperios cresc ă torilor de vite ş i negustorilor de peşte sărat. Intre ■ me ş te ş ugarii din Bucure ş ti din prima jum ă tate a secolului XVII amintim. In genere în ( aceast ă epoc ă este mai probabil ă prima alternativ ă : meseria ş ii ' erau cei ce procurau ş i materialul brut. Despre ace ş ti meseria ş i ş tim pu ţ ine am ă nunte. 174. Asupra organiz ă rii muncii la ocnele de sare. Sarea era obiect de export. Aceast ă ini ţ iativ ă este protejat ă de regi.P. XLII/42. Documentele Ţă rii Romine ş ti. R. Este posibil ca exploatarea s ă rii. de la Ocnele Mari.." Exploatarea larg ă a ocnelor de sare. p. 20 aprilie 1627. CLVI/15. Serbia un mare num ă r de mine de diferite feluri de minerale.P. ist. Ţă rile romîne. bl ă nuri ş i alte materii neprelucrate. Singura industrie din epoca feudal ă care poate purta acest nume. dup ă constituirea lor în state feudale. nu fac o excep ţ ie în aceast ă privin ţă . fiind în acela ş i timp negustori de stofe. Aceste ocne apar îns ă în vremea lui Mircea cel B ă trîn 3 ş i sînt minele domniei. pe Standul mestegiul (fabricant de pantofi de lux). ca.ş i îmbog ăţ easc ă tezaurele.

Plata în bani a lucr ă torilor de la ocne (plat ă cu bucata) se explic ă prin aceea c ă sarea era marf ă de export. 71. a „funiilor" cu care se cobora în ocn ă . ■ ' F ' . s ă nu li se pl ă teasc ă . iar un bolovan. că l ă torul Bongars spune c ă în Ţ ara Romîneasc ă erau mine de 1 3 3 1 Arh St. pe mo ş ia m ă n ă stirii. cî ţ i vor ş edea ş i se vor hr ă ni pe dedina m ă n ă stirii (M ă rgineni). Panaitescu.. destul de pre ţ uit ă ... In vremea lui Mircea cel B ătrîn se deschid minele de aram ă de la Bratilov. DCXXI11/42. Ung ă Baia de Aram ă . iar cînd se va face bolovanul pe 20 de bani. 9 bolovani s ă li se pl ă teasc ă de schilerii care vor fi. cînd era bolovanul cîte 20 de bani. care este partea m ă n ă stirii. Dac ă un ciac ă na ş va t ă ia într-o zi 10 bolovani de sare. ci se hr ă nesc. Barwinschi. p. 1946. Pa. p. Iar acum s-a f ă cut bolovanul mai mult. P. nici nu lucreaz ă m ă n ă stirii ş i nici nu le ia dijm ă . 5 P. P. In secolul XVI. edi ţ ia P.. M i r o n C o s t i n . Acad. CCCXXVII/1 Hrisovul. 141. adic ă ţă ranii cu obliga ţ ii militare 3 . Documentele Ţă rii Romînesti. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei..naitescu. pe dedina m ă n ă stirii" l . se constat ă în ţă rile romîne ş i' alte mine. Al ă turi de minele de sare. 318. p.. ediţia E. p. Deci lucr ă torii ace ş tia erau ţă rani care aveau delni ţ ele lor agricole ca oameni dependen ţ i. dar ei trebuiau s ă achite dijma m ă n ă stirii.R. Ţării Romineşti. adic ă s ă p ă tori de sare. care erau concesionate de domn unui sas Csap Hanesh 5 . Mitrop.56 P. 1944. 87. Matei Basarab face urm ătoarea socoteală în hrisovul său pentru m ă n ă stirea Sadova : „Am miluit m ă n ă stirea înainte vreme cu 300 de bolovani de sare. Pentru paza ocnelor.t n ă stirii ş i. erau îns ă rcina ţ i pl ă ie ş ii de la Jiblea ş i Spina (la Ocnele Mari). pentru c ă cioc ă na ş ii stau pe dedina mă . latină. R.. La 15 mai 1651.P. adu ş i din vremuri vechi de domnii Moldovei ca speciali ş ti în lucrarea minelor 4 . PANAITESCU dependen ţ i. 54. Pentru munca la ocn ă erau pl ă ti ţ i. VI. s ă ia iar ăş i cîte 300 de bolovani de sare"2. In Moldova ocnele de la Tîrgu Ocna erau lucrate de ciang ă i. termenul „saug ă ii" e tradus consecvent cu „fossores salis". 40 de bani. astfel s ă ia sfînta m ă n ă stire cîte 150 de bolovani de sare. P.. dup ă cum arat ă hrisovul lui Matei Basarab : „S ă se ş tie de rîndul cioc ă na ş ilor. în trad. Iată dar cum privilegiile feudale adoptau fluctua ţ iile pre ţ urilor de pe pia ţă . 74—75.

necesare ' H u r m u z a k i . VIII/20 (23 aprilie 1627). iar în secolul XVII c ă l ă tori ţ i turc Evliva Celebi spune c ă la r ă s ă rit de Rîmnicul Vîlcii se afl ă mina de salpetru (silitr ă ). de ş i meseriile ş i industria casnic ă feudal ă din ţă rile romîne au urmat ş i ele o linie ascendent ă . adic ă nisipul. St. înfiin ţ ate în Ţ ara Romîneasc ă de Matei Basarab. Le muezzin Evliya Tchelevi eh Roumanie (Muezinul y ? Celebi în Romînia) Melanges Iorga. p. 108. pe care o lucraser ă oamenii din C ă lim ă ne ş ti. •!• D e n y. care vorbeşte de petrolul ce ţ î ş ne ş te la suprafa ţă la Moine ş ti 3 . p. me ş te ş ugurile or ăş ene ş ti au cunoscut o dezvoltare de propor ţ ii mult mai reduse. „p ă mîntul". 192. p. Cealalt ă . 107. pentru care s-au judecat c ă lug ă rii cu boierul Dub ă u 4 . Buc. care lucra pe temeiul unui privilegiu 5. care se folosea la ungerea ro ţilor de care.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 57 chihlimbar ş i sulf (1585) l . I I. 27. materia prim ă . In concluzie se poate spune c ă . 1933. s Arh. Y" C a n t e m i r . ' t J--N . despre care se credea pe atunci c ă provine din oseminte omene ş ti 2. Descriptio Moldaviae. Singurele manufacturi din epoca feudal ă în ţă rile romîne. Paris. era „sticl ă ria care iaste de treaba m ă riei sale". X. A r i ce s e u . Satele dimprejur erau datoare s ă furnizeze gratuit. se aducea de la Bra ş ov. Materia prim ă . Documente. Izvoarele de p ă cur ă aveau oarecare valoare ş i în secolul XVII. Era deci tot o manufactur ă domneasc ă 6 .I o r g a . M ă n ă stirea Tazl ă u. Despre exploatarea petrolului. Cea dintîi era lîng ă C ă lim ă ne ş ti în Vîlcea. . „cîrpele'\ Era deci o manufactură domnească. ca o dare domneasc ă . pîn ă la sfîr ş itul secolului XVII sînt „moara de hîrtie" ş i sticl ă ria. ţările romîne stau în leg ă tur ă cu o serie de drumuri de comerţ şi formează centre de producţie de anumite m ă rfuri ce se pot vinde ş i peste grani ţă . c ă ci în 23 aprilie 1627 domnul Moldovei înt ă re ş te m ă n ă stirii Tazl ă u un izvor de p ă cur ă din hotarul satului T ă te ş ti din ţ inutul' Bac ă u. XI. p. * Prin situa ţ ia lor geografic ă ş i prin Comerţul produsele lor. Studii ş i documente. Comer ţ ul "în perioada feudală este condiţionat în general de posibilitatea "transportului pe mare ş i uscat a m ă rfurilor de lux. în compara ţ ie cu economia rural ă . Arhiva Romîniei. totu ş i. 213. avem unele ş tiri în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. p.

în Oltenia (27 decembrie 1583) 2 . B. arme ş i îmbr ă c ă minte. 146. Aceste drumuri erau întrerupte 1 Vezi V.. voi. B. speciale.. p. voi. precum şi de prevederile privilegiilor. 2 Doc. artere ce legau principalele centre de schimb. „drumurile s ă rii". a ş adar. este destul de greu. A. de la locul de produc ţ ie la locul sau locurile de consuma ţ ie. voi. XVI. produc ă toare de obiecte gata f ă cute ş i de schimbul între aceste produse ş i acelea naturale (agricole ş i animale) ale domeniilor feudale rurale. comerţul este ilegat de oraşe. ist. O dovad ă despre importan ţ a acestor schimburi interne sînt drumurile comer ţ ului intern. B. ' Ibidem. (sec. fie de drumuri ale ora şelor. Este vorba. L e n i n. XVI.•> ' Ibidem. or ăş ene ş ti ş i regale: dreptul de etap ă (depozit). din lips ă de izvoare mai bogate. „drumul Bucureştilor". p. cre ş terea pie ţ ei interne formeaz ă principala condi ţ ie a progresului unei ţă ri '. III. voi V. P. „drumul Mehedin ţ ilor" (8 aprilie 1556) s . „drumul porcilor" în Moldova (20 martie1584) 3. adic ă cel permanent din centrele de pră v ă lii ale oraşelor. Acest comer ţ este îns ă împiedicat de restrîngerile reglement ă rii feuda/le. PANAITESCU cur ţ ilor 1 feudale: alimente. care le legau de centrele de produc ţ ie ş i în sfîr ş it de drumurile unor jude ţ e. III. „drumul B ă r ă ganului". „drumul lemnelor". dimpotriv ă . XVI) 4 . Dezvoltarea capitalismului In Rusia. ora ş e dintr-o regiune. III. sau de lipsa dor. voi. I. Avem astfel „drumul m ă laiului" (al meiului) lîngă Dun ă re. v ă mile interne ale nobililor şi m ănăstirilor. s ă avem o imagine complet ă a schimburilor comerciale între Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . XVI. Comer ţ ul de bîlciuri este îmbinat cucei de tîrg. V. drumul obligatoriu. Dezvoltarea comer ţ ului exterior nu este singurul aspect al comer ţ ului medieval. ' Ibidem. 40. Rom. de anumite drumuri de ţ ar ă . In a doua perioadă a feudalismului. bîlciur|. în Opere. pomenite în acte. priv. 10—11 . In ce prive ş te comer ţ ul intern. în foarte multe locuri ale ţă rii. 240. fie în leg ă tur ă cu unele produse. „drumul Dîrstorului". p. . la b ă l ţ iile Dun ă rii.58 P. Toate aceste împrejur ă ri ale comer ţ ului din epoca feudal ă se reg ă sesc ş i în istoria noastr ă. p. XVI. care treceau prin anumite regiuni.

\. fie la vaduri. In 1439 m ă n ă stirea Moldovi ţ a ob ţ ine înt ă rire pentru „o posad ă care este pe Moldova. cu tot venitul ce vine (npnxo. I. acesta nu e venitul de la un vad de moar ă . La trecerea pela micile cet ăţ i boiere ş ti sau m ă n ă stire ş ti înt ă rite se percepea o vam ă . dintre care numai cîteva erau ale domniei (în special la ora ş e). într-un privilegiu al lui Alexandru cel Bun se precizează că : „Cine ar vrea să le ia vam ă sau brudiri ă . Scutirea de „posad ă "..B o g d a n . p. I. cu tot venitul". . erau încasate de particulari care st ă pîneau aceste puncte. Documente moldoveneşti înainte de Ştefani cal Mare. In 1457 Ş tefan cel Mare d ă ruie ş te m ă n ă stirii Bistri ţ a vama de la Tazl ă u ş i porunce ş te ca „nici un boier s ă nu a ş eze alt ă vam ă în fa ţ a 1 acelei v ă mi" '. mici înt ă riri locale. pl ă tea ş i vam ă . Deci aceste centre militare ale feudalilor erau aduc ă toare de venit. nici înorice loc" 3. II.n = vad). p. boieri ş i m ă n ă stiri. care nu putea fi decît de la trecerea produselor. poduri umblă toare.. cit.B o g d a n . C o s t ă c h e s c u . Documentele lui Ş tefan cel Mare. M. I. A ş a se întîmpla în general în evul mediu : unde era un loc înt ă rit se pl ă tea de obicei o tax ă (fie ş i în natur ă ) pentru trecere. op. op." p. M. cet ăţ ui (posade). Centrele de paz ă erau în acela ş i timp ş f puncte vamale. Deci boierii obi ş nuiau s ă creeze v ă mi pe domeniul feudal. 285. s ă nu le ia vam ă nici la vaduri. înseamnă scutire de aceste vămi interne ce se luau la posade. c ă ci Moldova este o ap ă mare. Aceast ă vam ă la vaduri se numea „brudina" (de la 6po. 143—144. 31—32. v ă mi interne. C o s t ă c h e s c u . Existen ţ a v ă milor apar ţ inînd feudalilor. Ibidem. p. fie c ă erau poduri plutitoare (bacuri). scutire principal ă în actele interne din secolul XVI. * I. Acestea din urm ă erau v ă mile particulare din satele boierilor. V ă mile de la trecerea rîurilor. era deci o vam ă de trecere 4 . Desigur că atunci cînd pan Ivul Solea stăpînea cu> rudele lui „a treia parte din vadul de pe Moldova. 45. cine trecea la straje. este incontestabil ă ş i prezint ă un aspect al f ă râmi ţă rii feudale. 1. nici la sate" 2 .-------- PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 59 de v ă mile interne. cit. la vaduri.wn"b) de la acea posadă" 5. In' nem ţe ş te această tax ă se nume ş te Thorgeld (banii porţii). Acela ş i domn al Moldovei porunce ş te s ă nu se ia vam ă c ă ru ţ elor m ă n ă stirii Neam ţ înc ă rcate cu pe ş te „nici la tîrguri. 4. p.

8. 1938. semn al cre ş terii vie ţ ii or ăş ene ş ti comerciale. pe acest hotar. Termenul apare înc ă dintr-un document din 1500 4 . care se aduceau de la ţ ar ă . Acest centru negustoresc se nume ş te de obicei în Ţ ara Romîneasc ă bazar. p. sf. VI. P. comer ţ ul periodic a avut la noi o însemnătate mai mare. Marile bîlciuri sau iarmaroace formeaz ă baza comer ţ ului periodic. 19. ş i nu produsele or ăş ene ş ti. începe totu ş i s ă fie constatat ă înc ă din secolul XVI. Existen ţ a acestei d ă ri An bani pentru vînzarea produselor în interiorul ţă rii este o dovad ă a vechimii acestui nego ţ dus de ţă rani ş i de st ă pînii mo ş iilor pe pia ţ a intern ă 2. îrs u ş i cercet ă ri ale Acad. In hotarnica dintre Transilvania ş i Oltenia în 1520 se indic ă trei mun ţ i cu numele Nedeia. nimeni să nu cuteze a-i turbura. Comerţul intern era condiţionat ca în toate ţinuturile rurale medievale de existen ţa bîlciurilor. nr..P a n a i t e s c u . p. Existenţa unui centru de negoţ permanent în oraşe. Arhivele Olteniei.P. XXXII. corespunz ă tor ringului din ora ş ele medievale. 718. nici de părpăr" — spune un privilegiu domnesc muntean din 1497 ]. St. Condica Tîrg ş or. la noi tîrgurile periodice sînt în primul rînd la ora ş . cu adunarea pr ă v ă liilor. Vezi cap. Documente slavo-romîne din Sibiu.. „Ori ce vor cump ă ra sau ce vor vinde. Ilie la Cîmpulung. Rotnîne. a pe ş telui ş i a mierii.. 771—772. f. Veniturile domne ş ti. La 13 mai 1563 un document din Bucure ş ti vorbe ş te de „biserica dom* Arh. care poart ă numele unei monede bizantine a c ă rei circula ţ ie la noi se poate constata numai în secolul XIV ş i la începutul celui urm ă tor. pe cînd ora ş ele aveau un centru de comer ţ permanent. Buc. unde iarmaroacele erau întotdeauna la sate. P ă rp ă rul se percepea pentru vînzarea vinului. astfel Mo ş ii la Bucure ş ti. 1927. Spre deosebire de ţările cu viaţă orăşenească medieval ă dezvoltat ă . . Forma cea mai primitiv ă a bîlciurilor erau „nedeile" p ă storilor de la munte. semn de sl ă biciune economic ă ş i de caracter semirural al acestora . Dr ă gaica la Buz ă u.---------------- PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 61 neasc ă cea mai veche dare în bani : perperul sau perperitul. Dat fiind faptul c ă produsele cele mai importante ale ţă rii erau vitele ş i pe ş tele. adic ă locuri unde 1 se f ă ceau astfel de tîrguri de munte ale ciobanilor 3 .

.cu bun ă voin ţă ş i mil ă mai cu seam ă fa ţă de negustori" '. In' Moldova un dreg ă tor domnesc. p. Obiectul principal al acestui comerţ devine treptat grîul. Polonia. Genova ş i Vene ţ ia. 2 D. p. Agen ţii exteriori ai comerţului din cea de a doua perioad ă sînt grecii. Pîn ă la sfîr ş itul secolului XVII. care înseamn ă de fapt exploatarea ţă rii de către suzeranii turci. armenii din Polonia. El se poart ă . la scaunul nostru din Ia ş i. Doc. marele c ă m ă ra ş . Totu ş i. 30. ţine pînă în secolul XVI şi este caracterizat ă prin predominarea comer ţ ului cu centrul ş i apusul Europei : Ardealul.ş i aduc ă bucatele aici" 3 . A doua perioad ă se deosebe ş te foarte mult de prima. Descriptio Moldaviae.Bulet. el se poate împ ă r ţ i cronologic în două perioade bine distincte . A n t a 1 f f y.. 98. p. ca s ă . XVII. Abia mai tîrziu. „ca să fie ■ sfin ţ iilor lor pentru hran ă . Rom.. Se exportau vite. de la întemeierea statelor feudale.. care. A. italienii din Levant. Agen ţii acestui comerţ sînt sa ş ii din Transilvania. Comer ţ ul exterior care leag ă ţ ara noastr ă de ţă rile vecine sau mai dep ă rtate este mai bine cunoscut din datele documentare. s ă aib ă morile lui aproape. II. ist. Călătoria lui Evtya Cetebi prin Moldova. c ă ci pîinea nu se g ă sea de vînzare pe pia ţ a intern ă. să-şi facă mori.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 63 vîndute de domnie se vînd ieftine. Comer ţ ul predominant se face acum cu Imperiul Otoman. ca supu ş i orăş eni ai imperiului. în capitalism. voi. în special în privin ţ a pîinii ş i a grînelor. prescrie ş i îngrije ş te de m ă surile ş i greut ăţ ile negustorilor *. priv. ţ ara devine „grînarul imperiului" . Com. deci produse animale. va începe a treia perioad ă a comer1 A. C a n t e m i r. zice un c ă l ă tor . prima perioadă. pia ţ a intern ă nu era înc ă prea activ ă în secolul XVII. pentru c ă satele sfin ţ iilor lor sînt departe. 85. Un loc important în acest comer ţ îl are tranzitul de postavuri ■ apusene or ăş ene ş ti ş i de mirodenii orientale prin Moldova. cînd vor veni La domnia mea. Istorice" XII. pe ş te ş i cear ă .ş i aduc ă pîdne cu el. Importul consta din pîine (grîu) din Transilvania ş i fier (unelte ş i arme). în . cuceresc pia ţ a comercial ă a teritoriilor dependente de sultan. La 25 aprilie 1607 Simion Movilă d ă ruie ş te Mitropoliei Sucevei ş i Episcopiei de Roman un loc de mori lingă Iaşi. lemnele etc. apoi mierea. Cînd un înalt demnitar se deplasa la Ia ş i era obligat s ă .

care. a stimulat activitatea comercial ă a popula ţ iei din acele p ă r ţ i ş i a f ă cut-o s ă participe la comer ţ ul levantin" '. al m ă rfurilor orientale.ş i aveau a ş ez ă rile comerciale la Liov. în „Revista istorică". la Suceava ş i în porturile Moldovei de la Dunăre şi mare. X. De origine et rebus gestis Polonorum. Dar. Cum am mai spus. dup ă cum am mai ar ă tat. 192H. 8547 . IV. m ă car în parte. la Akkerman (Mauro Castron) ş i Chilia (Licostomo). 201—206. p. I o r g a. Basel. Iat ă cum se exprim ă un istoric sovietic asupra importan ţ ei acestui nego ţ: „Gaffa a jucat un rol progresist în dezvoltarea economiei săteşti şi a creşterii terenurilor cultivate. „m ă rfuri de peste mare" cum le numesc privilegiile. M. dispunînd de sume mari pentru acea vreme ş i duceau comer ţ ul în forme precapitaliste. m ă rfuri aduse de caravane din Asia ş i îmbarcate pe cor ă biile genoveze care le transportau apoi pe ap ă spre Moldova ş i de acolo erau duse pe uscat spre Polonia sau Transilvania ş i de aici în Germania. Privilegiul dat de sultan negustorilor moldoveni men ţ ioneaz ă c ă ei veneau cu cor ă biile în porturile asiatice din Marea Neagr ă ale Imperiului Otoman (1456) 3 . — Viata feudală — c. care participau astfel la comer ţ ul maritim genovez. atunci începuse vînzarea grîului din Moldova. a ş a c ă era posibil ca. se constat ă prezen ţ a unui num ă r însemnat de negu ţă tori moldoveni la Caffa. 105. piper. consta nu numai în acest comer ţ de tranzit.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOiMICA Al ă turi de acest comer ţ de schimb era ş i comer ţ ul de tranzit în special pe a ş a-numitul „drum moldovenesc". CoV. C r o m e r. pîn ă la c ă derea Caffei (1475). In Orient. agen ţ ii acestui comer ţ erau în special genovezh. p. aceste cor ă bii moldovene ş ti s ă fi adus grîu. mirodenii. e posibil îns ă ca m ă rfurile de mirodenii ale caravanelor s ă fi fost apoi transportate de ace ş ti negustori moldoveni. dar aveau colonii în frunte cu un consul al neguţă torilor. 1568. centrul lor de opera ţ ii comerciale era colonia Caffa din Crimeia. Obiectul acestui comer ţ nu reiese din privilegiul sultanului . S t o k 1 i ţk a i a-T e re ş k o v i c i în „Vizantiiskii Vremennik" (Buletinul bizantin). Ei depindeau de „banco di San Giorgio" din Geneva. In adev ă r. care fură ucişi în timpul cuceririi oraşului de către turci2. 1951. Rolul important al genovezilor în comer ţ ul ţă rilor noastre în secolul XIV—XV. ci ş i în cump ă rarea de grîu. 3 5 Publicat de N.

. El prevede un tarif am ă nun ţ it ş i plata v ă mii în bani. 4 Hurmuzaki. M. casele distruse ş i devastate>. Privilegiile care au urmat în veacul XV evolueaz ă . Comer ţ ul din prima perioad ă . edi ţ ia N. C o s tă eh e s e u . Relaţiile Ţării •Romîneşti cu Braşovul. Negu ţă torii str ă ini erau atra ş i în ţ ar ă pe 1 L e u n c l a v i u s . In timpul expediţiei lui Mahomed II împotriva Ţă rii Romîne ş ti din 1462. pe cînd al Moldovei venea pe drumul de la cetăţile de la mare spre Liov în Polonia. cit. Primul privilegiu al lioveniîor este dat de Alexandru cel Bun la 1408 6 . s L. 505. Iorga. Bogdan. spune cronicarul bizantin. I I . XV. p. col. E un semn al dezvolt ă rii treptate a comer ţ ului cu Transilvania. 52 (sub anul 1445). a fost ars ă Br ă ila. Acest comer ţ de tranzit lega comer ţ ul M ă rii Negre (genovez) de Europa central ă ş i nordic ă. 271—272 2 Wawrin. op. 5 I. Br ă ila era un port în care veneau neguţă tori din Bizanţ 2 ş i coră bii de acolo. la gurile Dun ă rii se afla un port vestit ca centru al acestui comer ţ : Vicina. C h a l k o k o n d y l . p. Vicina a fost îns ă distrus ă în 1388 de turcii comanda ţ i de marele vizir Aii pa ş a ş i popula ţ ia vîndut ă în robie. P. Frankfurt. 1951. stabile ş te un tarif vamal am ă nun ţ it pentru fiecare marfă 5 . p. Acest privilegiu este foarte simplu.. Cel mai vechi privilegiu de comer ţ dat de un domn al Ţă rii Romîne ş ti a fost privilegiul negustorilor din Bra ş ov dat de Vladislav vod ă la 1368 4 .. A ş adar comer ţ ul de tranzit al Ţă rii Romîne ş ti trecea prin Br ă ila pe drumul Branului. care ţ ineau locul tratatelor de comer ţ de mai tirziu. Dispari ţ ia Vicinei a deschis importan ţ a comercial ă a Br ă ilei. PANAITESCU mer ţ ul grînelor ş i a altor m ă rfuri pe Marea Neagr ă este anterior întemeierii statelor feudale romîne ş ti . Domnii Moldovei dau privilegii pentru Braşov şi mai importante pentru Liov. în primul rînd era bazat pe privilegii de comer ţ . ediţia Bonn. atît cel de schimb. 3—4. 630—633. p. Chronique. dar. în el se prevede num ai vama „tricessimei" (una la treizeci) în natur ă . Documente. ale c ă rei case erau de lemn. Historiae Musulmanae Turcorum (Istoria tur cilor musulmani). p. cît ş i cel de tranzit. „în aceast ă pia ţă se scurg toate bog ăţ iile ţă rii" 3 .66 P. la Bra ş ov. 32—33. era condi ţ ionat de împrejur ă rile obi ş nuite ale comer ţ ului feudal. 1—2. se schimb ă : vama în natur ă se transform ă treptat în bani ş i se.

prin v ă mi. la Braşov şi. este o dovad ă hot ă rîtoare în acest sens. în care domnii intervin pentru neguţătorii nedreptăţiţi. De observat c ă cele dou ă restric ţ ii obi ş nuite ale comer ţ ului medieval : dreptul de depozit (Stappelrecht).. palatinul (domnul) va porni r ă zboiul" 3 . . cu datorii neplătite. p. £27. Negu ţă torii au ajutat domnia. m ă rind venitul în bani al tezaurului domnesc. cît şi în Transilvania. 8 U 1 i a n i c k i. Totu ş i domnii romîni au protestat mereu împotriva acestei situaţii de neegalitate '. 257—258. pe cînd în ţă rile romîne nu existau aceste împrejură ri' economice. 176. în care hot ă r ăş te dreptul de depozit în ţ ara lui. se bucurau de vam ă redus ă . 534 documente slavo-romîne. In leg ă tur ă cu aceast ă controvers ă se pune problema atitudinii domnilor romîni fa ţă de drepturile ş i de ap ă rarea neguţătorilor din ţara lor. primeau dreptul s ă ţ in ă cas ă de nego ţ (la Suceava pentru lioveni) ş i garan ţ ie ■ c ă nu li se va lua marfa pentru datorii. ceea ce justifica dreptul de depozit. Această deosebire de tratament se explic ă prin aceea c ă în Transilvania ş i în Polonia erau centre or ăş ene ş ti mari. anume la Liov şi Cracovia. de scutire de vam ă la v ă mile particulare ş i interne. Materialy. adic ă obliga ţ ia de a depune marfa în pia ţ a unui ora ş . unde negu ţă torii ardeleni vor face comer ţ numai cu ridicata 2 . cu foarte mul ţ i neguţă tori ce veneau de departe s ă tîrguiasc ă în tîrgul permanent al ora ş ului. Vom vedea mai jos c ă m ă car în unele ora ş e din MolGr. In schimb aceste restric ţ ii se aplicau negu ţă torilor autohtoni care plecau în Polonia. | IBogdan. Tîrg ş or ş i Cîmpulung. p.la Sibiu. T o c i 1 e s c u. ş i drumul obligatoriu nu se aplica acestor str ă ini. Marele num ăr de scrisori păstrate în arhivele din Bistri ţ a. sprijinind domnia împotriva marilor feudali anarhici. Bra ş ov ş i Sibiu. Chiar mai mult decît atît. op. avem un caz de amenin ţ are de r ă zboi în leg ă tur ă cu libertatea comer ţ ului.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 67 baza acestor privilegii. Neagoe Basarab face chiar un sfat mare cu boierii. cit. prădaţi sau judeca ţ i pe nedrept. de unde negustorii localnici o cump ă rau cu ridicata ş i o revindeau în ţ ar ă . la Tîrgovi ş te. Bineîn ţ eles acest sprijin dat de domn negu ţă torilor din ţ ar ă nu era dezinteresat. Ş tefan cel Mare la 1502 amenin ţă Polonia cu r ă zboi : „Dac ă nu se va îng ă dui (în Polonia) nego ţ ul negu ţă torilor moldoveni.

371—372 ş i II (VII—1). cererea otoman ă este rezultatul cre ş terii produc ţ iei interne. Monopolul turcesc asupra comer ţ ului de export din ţă rile romîne se stabile ş te treptat. Un singur caz este pomenit : marele negustor „Teodorca din Moldova de Teli ţ a". Prima ş tire despre vînzarea griului muntean în sudul Dun ă rii dateaz ă din anul 1502. voi. la 1508. cel care a ref ă cut zidurile cet ăţ ii A lbe pe socoteala lui la 1440'. în e^are. cu avere deosebită . p ă trunderea lui a necesitat aplicarea silniciei. Dar schimbarea obiectului comerţului. Desigur. B. 14..de binefacere. p. cu privilegiu de la genovezi. 5 Ibidem.8 XLVI. în „An. căci la reînnoirea privilegiului.. dimpotrivă.68 P. Ge nova. S. Ist. p. p. A doua perioad ă a comer ţ ului exterior al ţă rilor romîne începe o dat ă cu schimbarea direc ţ iei comer ţ ului lor spre Imperiul Otoman. p. el nu a fost niciodat ă complet. . Doc. nu este o urmare a cererii otomane. la Famagusta. stăpîn pe 15 terenuri în Caffa. ea reapare apoi într-un privilegiu din 1510 5 şi de atunci permanent. Acest articol nu era dintre cele mai importante pe atunci. Astfel. ist. cu interese comerciale internaţionale 2. P." 1908. după vama pentru animale. cu interese comerciale în Marea Neagr ă şi în Cipru. p. 45—46. 57. 2 V i g na. Mai tîrziu (1456—1470) el apare la Caffa ş i Soldaia. Rom. 4 Ibidem. predominarea exportului de grîne în locul exportului exclusiv de animale. priv. PANAITESCU dova se poate vorbi în veacul XV de un patriciat or ăş enesc provenit fire ş te din negu ţă tori. 316. avem prea puţine ştiri. mare bogătaş al vremii. XVI. 770. rom. cînd Radu cel Mare stabile ş te tariful v ă mii de la Calafat. I. al extinderii terenurilor cultivate ş i al transform ă rii continue a vie ţii economice a ţă rii. ci. Inscripţiile de la Cetatea Albă. se omite taxa pentru sacii de grîu 4 . s-e prevede: un sac de grîu (târna) doi aspri 3 . Acad. Soliman II şi-a justificat expediţia împotriva Moldovei din 1 I. autor de opere. Codice diplomatico delle colonie tauro-ligure (Codicele diplomatic al coloniilor genoveze din Crimeia) în Atti della Societa ligure di storia patria (Documente ale societ ăţ ii Iigurice de istoria patriei). B o g d a n . p. în această prim ă perioad ă a istoriei comerţului. Despre mari negu ţă tori din ţară .

iar la sfîr ş itul veacului XVIII Wilkinson observ ă c ă pre ţ ul cu care cump ă rau turcii ■ grîul era un sfert din pre ţ ul de pe pia ţ a intern ă din ţă rile Tomîne ş i o ş esime din pre ţ ul de pe pia ţ a Constantinopolului 5 . mult inferioare valorii m ă rfurilor. domnul muntean. Makuşev. precum ş i ei sînt. op. p. carne. ^ Colonia. W.P. în care declar ă c ă nu poate opri pe negu ţă torii greci care vin în ţ ar ă . „c ă ci ţ ara noastr ă este a cinstitului împ ă rat. . R. p. La 1595. 71. Dimitrie Cantemir spune c ă pre ţ ul cu care cump ă rau gelepii vitele în Moldova era de dou ă sau de trei ori mai mic decît pre ţ ul de la Constantinopol 4 . 121. C a n t e m i r . T o c i 1 e s c u. ş i s-au înv ăţ at a se hr ă ni a ş a ş i eu nu pot s ă -i opresc" 2. Regni Hungariei Historia (Istoria Regatului Ungar). I I . Alt raport men ţ ioneaz ă c ă la Constantinopol era la aceast ă dat ă mare foamete.PRODUC Ţ IA Ş I VIA Ţ A ECONOMICA 69 1538 ca urmare a uciderii negu ţă torilor din Imperiul Otoman care veniser ă în Moldova. p. op. monopolul turcesc se stabile ş te în Moldova printr-un firman al sultanului din 1568 3. ' H u r m u z a k i . se vede dintr-o scrisoare a lui "Radu Paisie. Firmane turce ş ti. O asemenea exploatare avu drept urmare men ţ inerea ţă rii într-o stare de înapoiere economic ă ş i o frînare a progresului produc ţiei. Comerţul turcesc avea un caracter oficial ş i se f ă cea prin anumi ţ i negu ţă tori numi ţ i gelepi. XII. în timpul r ă zboiului lui Mihai Viteazul cu turcii. încît oprirea lui însemna pur ş i simplu foamete pentru capitala Imperiului Otoman. (sub dat ă ). C ă acest nego ţ s-a stabilit cu for ţ a. pentru c ă nu mai venea hran ă din principate 7 . 137. p. Faptul a fost cauzat de altfel de pr ă d ă ciunile ş i abuzurile exercitate de ace ş ti negu ţă tori'.. Gr. D..R. p 65. cit. Totu ş i la sfîrş itul veacului XVI comerţul grînelor romîne ş ti în Turcia luase a ş a de mari propor ţ ii. ş i acum Bulgaria ş i Grecia nu pot face fa ţă acestor nevoi" 6 . 1 N. p . o serie de rapoarte din Constantinopol arat ă c ă acolo „ora ş ul fusese sus ţ inut cu grîne. Oficial. miere ş i unt din Muntenia ş i Moldova. 1724. I s t v â n f y . 341. 2 50— 2 51 . Pre ţ urile nu erau ale pie ţ ei. cit. copii la Acad. ci cele stabilite de turci. 534 documente slavo-romtne. isto riei slav ilo r m erid io n ali). 1821. W i l k i n s o n . Monutnenta Historiae Slavorum meridionalium (Monum en tele Documente.

P a s c u . la care pe acele vremi curea Moldova. p. în secolele XVI—XVII ţă rile romîne fac comer ţ nu numai cu Imperiul Otoman . domnul Moldovei. pl ă tind vama în bani de 3% din valoare 5 . I. r ă mîn destule m ă rfuri. Al ă turi de ei sînt raguzanii din portul de la Adriatica. cit. Raguza fiind tributar ă sultanului. D. C a n t e m i r . care mijlocesc schimbul între Turcia ş i Italia.Poartă. C o d r e s c u . Şt 180. oi zice de aur. Acest tratat comercial cu Anglia arat ă întinderea 1 comer ţ ului nostru în aceast ă epoc ă . 31. lipsit ă de orice hran ă 4 La 27 august 1588 Petru Şchiopul. Bucureşti. P. William Hareborne. Dimitrie Cantemir spune c ă pe vremea iui Moldova exporta 40 000 de boi în Polonia. Principalii reprezentan ţ i ai comer ţ ului sud-dun ă rean . T. IV. ora ş ul lor ar fi ca o cetate asediat ă . în special vite. Petre Cercel şi Ţara Romîneoscă. . Amintim c ă ş i comerMiron C o s t i n. 20. 395—396. Monopolul turcesc nu este absolut. Comer ţ ul Moldovei cu Polonia cunoa ş te :n mijlocul secolului XVII un moment de mare înflorire. care se pot vinde ş i în alte p ă rţ i. cu miere ş i aducea dintr-aceia ţ ar ă aur ş i argint" 2 . Panaitescu. un privilegiu de comer ţ . p. Letopiseţul Moldovei de la Aron vodă. în E.1175. reprezentan ţ i oficiali ai st ă pînirii turce ş ti. op. In secolul XVI un num ă r însemnat de raguzani se stabilesc la Tîrgovi ş te ş i fac nu numai comer ţ de m ă rfuri. cu cai. 109. Legrand. Uricariul. cit. neguţă torii din aceast ă republic ă au privilegiul s ă fac ă comer ţ în interiorul Imperiului pe căile de uscat. Alexandru L ă puş -neanu scria braşovenilor că dacă Muntenia şi Moldova ar înceta nego ţ ul cu dîn ş ii. p. cu boi de nego ţ .. op. care le reexporta prin Danzig în diferite ţă ri din Europa 3 . „Plin ă Ţ ara Le ş easc ă . Cf. 1944. ci ş i împrumuturi de bani pentru domn ş i particulari '. comer ţ ul cu Transilvania ş i al Moldovei cu Polonia continu ă .n Ţ ara Romîrtease ă ş i Moldova în aceast ă epoc ă sînf grecii. Sibiu. p. 1944 p. ca to ţ i negustorii englezi s ă poat ă cump ă ra ş i vinde liberi în Moldova. ediţia P. Chiar în Imperiul Otoman se afl ă ş i al ţ i negustori decît gelepii. Sommer. acord ă ambasadorului englez ^fe-ia .

vînzare obligatorie cu pre ţ redus. încît unul din ei. CLXXXIV/1. mijloce ş te Pacea între Rusia ş i Imperiul Otoman la 1637. la Moscova. ed. este pomenit în aceast ă epoc ă în Moldova ş i. Concluzia ce se poate trage din aceste împrejur ă ri este c ă o cre ş tere real ă a produc ţ iei în ţă rile romîne îng ă duia în secolul XVI ş i în prima jum ă tate a celui urm ă tor ca ele s ă fac ă fa ţă ş i cererii turce ş ti. Exportul vitelor în ţă rile vecine nu a fost îns ă niciodat ă oprit complet. Neguţătorii împrumut ă cu bani pe boieri ş i iau z ă log mo ş iile acestora. încheiat între acela ş i ţ ar ş i domnul moldovean Gheorghe Ş tefan 2. adică opreliştea de a se vinde aiurea decît otomanilor. Miron Costin îl nume ş te „om aice în ţ ar ă pe acele vremi vestit cu negutitoria ' M i r o n C o s t i n . desigur datorit ă marilor afaceri pe care le f ă ceau. cumpără moşii şi trec chiar în rîndul boierilor. Letopise ţ ul Moldovei de la Aron Vod ă . p. ş i s ă r ă mîn ă marf ă ş i pentru vînzare în alte p ă r ţ i. Bucureşti. s ă vînd ă ş i s ă cumpere. cu comer ţ ul la Moscova.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 71 tul cu Rusia. cum vom vedea. Isar.P. Este sigur că Mihai Viteazul a fost în tinere ţ ea sa negu ţă tor. aducea mari îmbog ăţ iri '.. Unii din ace ş ti negu ţă tori sînt a ş a de influen ţ i. De pild ă la 1636 boierul Andronie din Albeni era dator 12 560 aspri lui Ianiu negustorul „tovar ăş ul lui Isar c ă m ă ra ş ul" (deci cel ce arendase veniturile c ă m ă rii) 3 . Astfel se explic ă faptul c ă un num ă r mare de negu ţă tori din ţă rile romîne ajung în aceast ă epoc ă foarte boga ţ i. 1944. probabil cu bl ă nuri. cit. singurul cunoscut pîn ă azi pentru negustorii moldoveni în Rusia. Catargiu etc. Abia dwp ă aceast ă perioad ă începe monopolul turcesc propriu-zis pentru cereale. arendeaz ă v ă mile ş i veniturile domniei. Acad. Acest privilegiu de comer ţ .R. 99. R. . La 1656 ţ arul Rusiei Alexie Mihailovici acord ă libertate tuturor negu ţă torilor moldoveni s ă vin ă în ţ ara lui. la fel ş i o serie de boieri de origine grecească : Duca. care erau cerute de st ă pînitorii otomani. este o urmare a tratatului de alian ţă dintre Moldova ş i Rusia. Originalul privilegiului de comer ţ dat de tarul Alexie negu ţă torilor moldoveni se afl ă la Muzeul romîno-rus din Bucure ş ti.

LVIII/4.. Cînd Alexandru L ă puş neanu încerc ă s ă introduc ă un monopol domnesc pentru expor tul de vite în Transilvania. Este limpede.72 P. urma ş ul s ă u Despot Vod ă se vede silit de boieri ş i negu ţă tori s ă declare comer ţ ul liber 6 . Aceasta face ca domnii s ă ia m ă suri în favoarea negu ţă torilor.P. ist. origf. care erau s ă raci..R. A. nu se cuvine s ă se fac ă aceasta. V ă zînd c ă „to ţ i negu ţă torii cari erau cu putere ş i avere. Bucure ş ti. „a f ă cut slujb ă la Petru voievod" cel Tîn ă r ş i astfel a primit în dar mo ş iile boie rilor pribegi 2 .' Veress... 211. jupan Badea negustorul din Br ă ila" 3 iar în Moldova Vasile Lupu întăreşte un sat domnesc de la Botoşani negu ţă torului Cîrstea Chiosea Br ă ileanul. \^_ Miron C o s t i n. „numai s ă aib ă a schimba bani buni de argint" 5 . I. Cod re s e u . pentru anumite nevoi urgente. r ă mînînd numai pu ţ ini negu ţă tori. voi. Rom. St. Ei avansau sume tezaurului sec ă tuit de lă comia turceasc ă . Doc priv. Matei Basarab înt ă re ş te un sat „prietenului domniei mele. O serie de negu ţă tori au rela ţ ii strîn'se cu domnii. Domnul î şi d ă seama de necesitatea negu ţă torilor pentru ţ ar ă ş i pentru domnie ş i ia m ă suri în favoarea lor. P. Episcopia Buz ă u.-Mol dovei ş i Ţă rii Romine ş ti. T. p.. Aceste fapte arat ă o anumit ă politic ă a domnilor romîni fa ţă de ne gu ţă tori ş i de nego ţ în aceast ă perioad ă . cit. p. care corespunde cu politica general ă a suveranilor de la sfîr ş itul epocii feudale fa ţă de clasa or ăş eneasc ă. au fugit în alte ţă ri str ă ine. s ă r ă munem f ă ră de negu ţ ă tori. op. ( J l mai 1634). p. R. mai ales din ultimul exemplu citat. pentru c ă a dat 250 de taleri de argint „în treaba ţă rii" 4 . PANAITESCU în Ţ ara Moschiceasc ă " '.. ba chiar erau socoti ţi prietenii lor. în special a celor mari ş i boga ţ i care puteau ajuta pe domnii ţă rii cu bani. 99. 1 2 3 4 5 6 . II. Arh. astfel Manta Grecul. XVI." îi scute ş te de anumite d ă ri. IV. Acad. B.. doc. de ce ace ş ti mari -negu ţă tori dobîndeau privilegii ş i mo ş ii de la domni. Uricariul. 50—51. Moise Movil ă d ă la 1631 un privilegiu tuturor negu ţă torilor din tîrgul Ia ş i. p. Documente privitoare la istoria Transilvaniei. d ă deau sau împrumutau bani înainte de vremea încas ă rii d ă rilor.. 245.

vasale lor. Seria monedelor moldovene ş ti este îns ă mult mai -lung ă . . .80 grame).50 — 0. cucerirea pie ţ ei de c ă tre monedele str ă ine. „ C. Cu mici întreruperi. numele pe care ungurii îl d ă deau ţă rii. In Moldova moneda are în genere inscrip ţ ia latină. . Istoria monedei în Romînia. acestea din urm ă cu stema ungureasc ă ş i inscrip ţ ia Transalpina. care la rîndul s ă u era cuprins în sistemul de greut ăţ i monetare italiene (florentine şi venetiene). unele ca greutate f ă cînd parte din sistemul gro ş ilor (peste 0. aceste ţari monede proprii de argint. iar în Moldova a lui Petru al Muşatei (1377 —1392). care este imitat dup ă greutatea monedei ruse ş ti apusene (grossus ruthenicalis) (0. deoarece turcii nu au impus circula ţia exclusiv ă a monedei lor. Dispari ţ ia monet ă riei proprii în ţă rile noastre pare a avea o cauz ă economic ă ş i nu politic ă . afară de cea a lui Alexandrei (1449—1455) cu inscripţie cirilică. cînd monet ă ria ţă rii înceteaz ă . Ţ ara Romîneasc ă îmbin ă ambele sisteme. ..80—1. care este Moneda si circula ţ ia . mone a In Ţara Romînească cea dintîi moned ă este a lui Vladislav (Vlaicu) vod ă (1364—1374). Aceste monede mici de argint se numeau aspri. dup ă gro ş ii ş i dinarii ungure ş ti. în Cronica numisma- .80 grame). v . altele din sistemul dinarilor (0. baterea lor.65 g). în special cel unguresc.. care nu se g ă sea în ţ ar ă . ele se cînt ă reau.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 73 Curînd după întemeierea Ţării Romînesti ş i a Moldovei apar în amîndou ă K • . o dat ă cu cre ş terea volumului comerţ ului extern. devine tot mai mare în prima jum ă tate a secolului XV în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova. n tară tlci i. Primele monede muntene au c:nd inscrip ţ ie cirilic ă . sc ă derea tezaurului metalic al domniei. Lipsa argintului. In privin ţ a greut ăţ ii ş i în parte ş i a inscrip ţ iilor sistemul monetar de la noi intra în sistemul ţă rilor vecine. I şi II şi catalogul manuscris al lui O. Moldova cunoa ş te numai primul sistem. . . M o i s i 1. E vorba de mici monede de argint. baterea monedelor muntene a continuat pîn ă la Vladislav II (1447—1456).. cînd latin ă .„ . Monedele medievale nu aveau scrise pe ele valoarea. I l i e s c u . ea înceteaz ă abia cu domnia lui Ş tef ă ni ţă Vod ă (1517—1527) ] . . Circula ţ ia. şi de asemenea a lui Bogdan (1504—1517) şi Ştefan cel Tîn ă r (1517—1527) tot cu inscrip ţ ii cirilice.

este îns ă o moned ă de calcul. moned ă ruseasc ă apusean ă (din marele cnezat al Litvaniei). Pentru vînz ă rile de mo ş ii în tot veacul XV ş i XVI în Moldova se folose ş te zlotul (galben de aur) fie galbenul unguresc. Aceast ă moned ă avea o inscrip ţ ie t ă t ă rasc ă . au dus la pierderea independen ţ ei monetare a ţă rilor romine. folosirea monedei genoveze în tranzac ţ iile interne (ca unitate de m ă sur ă ) este o dovad ă maPmult în acest sens. Genovezii au jucat un rol important în comerţul extern al Moldovei din secolul XV . In vechile tratate de comer ţ de la începutul veacului XV în Moldova. reprezentând un anume sistem interna ţ ional. ca semn al suzeranit ăţ ii t ă tarilor asupra coloniilor genoveze din Crimeia. P. la mijlocul veacului XV. chiar dac ă vînzarea se f ă cea în moneda local ă de argint. 1 Monede moldoveneşti bătute la Cetatea . la o dat ă care nu se poate preciza mai de aproape '. Moneda men ţ ionat ă în tranzac ţ iile scrise. Iaşi 1939. Moldova depindea îns ă de alt sistem monetar. ci este o moned ă genovez ă . Cele mai vechi acte muntene dau moneda numit ă perper. Albă. fie mai des zlotul t ă t ă resc. sau mai bine-zis tarifele ş i tranzac ţiile din Ţ ara Romîneasc ă se socoteau în moneda regatului vecin. precum şi oraşele libere. cel mai i bogat ora ş al Moldovei. Folosirea perperului este de scurt ă durat ă . anume moneda b ă tut ă de ora ş ul Cetatea Alb ă . Ele reprezint ă valoarea monedelor de aur. Sfîrşitul secolului XVI înseamnă o schimbare în sistemul monetar folosit în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova ş i în acela şi Paul Ni cor eseu. el este înlocuit complet în secolul XV cu moneda ungureasc ă . Se ş tie c ă în epoca feudal ă monede nu b ă teau numai suveranii ţă rilor. Acestea sînt ducatul ş i florinul (dup ă numele monedelor italiene : ducatul ducelui Vene ţ iei ş i florinul dup ă stema Floren ţ ei). nu o moned ă real ă . danii ş i vînz ă ri. ci i şi marii seniori cu drepturi de imunitate. b ă tut ă la Caffa. care este de origine bizantin ă (hiperpyron) folosit ş i în Bulgaria ş i Serbia. cum s-ar putea crede dup ă nume. Zlotul t ă t ă resc nu este o moned ă b ă tut ă de t ă tari. PANAITESCU nevoit ă s ă fac ă fa ţă unor cheltuieli tot mai mari. recunoscut de negustori ş i de statele feudale. grosul.74 P. I In istoria ţă rilor romine avem un singur caz cunoscut de acest e fel.

In ce prive ş te ţ ara noastr ă . moneda. o cantitate a ş a de mare de argint. a doua care se caracterizeaz ă prin dependen ţa comercial ă de Imperiul Otoman ş i prin exportul grîului romînesc. cînd a fost vorba de comerţ. în aceeaşi epocă. anume talerul de argint olandez. este vorba de scăderea valorii argintului. Acum vechea moned ă de argint ungaro-austriac ă nu se mai prime ş te în ţ ar ă : 'a tranzac ţ ii ş i înlocuit ă cu moneda turceasc ă ş i olandez ă . dup ă care se imit ă ca greutate ş i moneda turcească din secolele XVI—XVII. precum ş i cea politic ă ' din ţă rile romîne depinzînd de Imperiul Otoman. Am ară tat. Si în domeniul circula ţ iei monetare se constat ă aceea ş i schimbare.. piastrul. precum ş i cei ce cump ă rau cu argint. la sfîrş itul secolului XVI corespunde ş i cu o mare criz ă monetar ă . datorit ă * . momentul culminant al crizei corespunde cu epoca domniei lui Mihai Viteazul. care a fost adoptată ş i de Olanda . Comer ţ ul ş i via ţ a economic ă . ca' s ă zicem a ş a. au suferit mai ales micii proprietari de p ă mînt. Noua monedă care apare în tranzacţiileinterne ş i externe ale ţă rilor romîne. de aceea se mai numea ş i leu. Talerul' olandez avea gravat pe el un leu. care nu aveau aur. Polonia şi cu coloniile oenoveze . încît valoarea monedei de argint a sc ă zut foarte rapid ş i sim ţ itor în toat ă Europa. numire care a rămas pînă azi numirea oficială a monedei romîne ş ti. care este egală cu un' taler-leu olandez. c ă se poate vorbi de dou ă perioade ale comer ţ ului exterior: prima care corespunde cu comer ţ ul exportului de vite ş i a legăturii predominante cu Transilvania.. Descoperirea marilor mine de argint din America de Sud st ă pînite de spanioli a aruncat pe pia ţ a Europei. care apare în aceea ş i vreme ş i care prive ş te toat ă Europa. De pe urma acestei crize. începînd de la sfîr ş itul secolului XVI. pe cînd moneda de aur a continuat s ă . La origine aceast ă moned ă era moneda de la Ioachimsthat. talerul olandez cucere ş te pia ţ a Imperiului Otoman. tot acum se produce ş i o sc ă dere a pre ţ ului p ă mîntului.PRODUCŢIA ŞI VIAŢA ECONOMICA 75- timp o criz ă economic ă . Aceast ă schimbare a monedei etalon de schimb. oficial ă a ţă rii devine talerul .ş i p ă streze valoarea. este talerul. c ă ci pre ţ urile au crescut vertiginos. mr numai ţara noastră . în a doua jum ă tate a secolului XVI.

pre acea vreme. XVII. Urm ă rile asupra st ă rii ţă r ă nimii care acum se aproviziona cu unelte. XVI. spre a nu se ds loc la b ă nuial ă c ă vînzarea s-a f ă cut pe un pre ţ de nimic. PANAITESCU . poate pentru c ă aici nu erau acele mari o ş ti de mercenari pl ă tite în bani din vremea lui Mihai Viteazul ş i a lui Radu Ş erban. galbenul cîte 140 (bani)" 1 (1607 ianuarie 4). moneda curent ă . Men ţ iunile ce se fac acum în documente sînt foarte numeroase ş i au o singur ă explica ţ ie : la răstimp foarte scurt. poate ■explica multe din procesele sociale şi economice din această perioad ă a istoriei noastre. dup ă robirea turcilor (adic ă de la 1595)" 2 . O serie de documente de confirmare de cump ă r ă turi ş i ■ vînz ă ri de mo ş ii ş i rumîni în vremea lui Mihai Viteazul ş i :n primii ani ai secolului XVII arată că în aceste cazuri raportul galbenului fa ţă de aspri era altul : „S ă se ş tie cînd am cump ă rat ace ş ti rumîni. voi.s ă r ă ciei ş i r ă zboaielor. 1 Doc. în Moldova se constat ă acela ş i lucru. au fost fire ş te dezastruoase ş i au gră bit destră marea micii propriet ăţ i mo ş nene ş ti. s ă fie trecut în act. devalorizarea începe în vremea domniei lui Mihai Viteazul ş i continu ă ş i în primele dou ă decenii ale secolului XVII. B. în acela ş i timp se face sim ţ it ă o creş tere masiv ă a pre ţ urilor tuturor uneltelor ş i alimentelor. ce Ie am dat banii. p. * Ibidem. Rom.. . 275. pentru c ă într-aceast ă vreme a ş a au umblat talerii. aceea pe care o aveau oamenii din ţ ar ă . P. A ş adar. care pîn ă acum nu este studiat ă decît în linii cu totul generale. vite ş i alte lucruri necesare de pe pia ţ a intern ă . p. La 21 iunie 1597 Mihai Viteazul întăreşte vînzarea unei moşii : „drept taleri 180 fac aspri 12 600 îns ă talerul cîte 70 de aspri m ă run ţi. pe care se întemeiau pre ţ urile. noi am dat la o seam ă de rumîni galbeni gata 93 ş i au umblat atunci. voi. Istoria circula ţ iei monetare în ţă rile noastre. care nu mai corespundea cu cel din momentul alcă tuirii înt ă ririi de la domn. dar într-un ritm mai pu ţ in accentuat. un an-doi (cum este cazul cu al doi'lea exemplu de mai sus) raportul între argint ş i aur se schimbase ş i era necesar ca vechiul raport din momentul încheierii tranzac ţ iei. priv. ist. a suferit o rapid ă devalorizare .76 P. VI. 239—240. B. I.

Capitolul II OBŞTEA SĂTEASCA .

. .Ţă ranii locuiau în sate . Engels spune c ă „. unul sau mai multe sate constituiau o ob ş te s ă teasc ă . Aceast ă form ă de via ţă a d ă inuit în decursul secolelor ş i a str ă b ă tut diferite etape în dezvoltarea sa. edi ţ ia rus ă . voi. Ob ş tea s ă teasc ă reprezint ă una dintre formele principale pe care le îmbrac ă via ţ a ţă ranului romîn în evul mediu. p. E n g e l s . 328..telor. XXVI. Ea apare în perioada de trecere de la societatea primitiv ă la societatea împ ă r ţ it ă în clase (sclavagist ă sau feudal ă ). Ea se ocupa cu în istoriografia agricultura ş i cu cre ş terea vi. Obştea sătească nu reprezintă o formaţiune specială ce se aşază între societatea gentilic ă ş i cea împ ă r ţ it ă în clase.la ţ ia Fr. Ş i întrucît în Moldova şi răsăritul Ţării Romîneşti trecerea de la societatea primitivă la cea feudală se face fără a se fi cunoscut ormduirea sclavagist ă — ob ş tea s ă teasc ă la romîni apare în perioada trecerii de la relaţiile gentilice la cele feudale. 1 Problema obştilor de baz ă a ţă rilor romîne. In evul mediu ţărănimea constituia popu.ăşită a comunei primitive şi ia fiinţă în procesul formării societ ăţ ii împ ă r ţ ite în clase. Clasicii marxism-leninismului consider ă ob ş tea s ă teasc ă ca o etap ă prin care au trecut popoarele lumii în evolu ţ ia lor.ob ş tea s ă tească _ fiind ultima fază în prima formaţiune social-economică reprezintă în aceea ş i vreme o faz ă de tranziţie spre o a doua jorma ţ iune. Ea nu este decît 0 r m ^ . Opere. fiind marxistă principala produc ă toare de bunuri materiale. adic ă trecerea de la societatea bazat ă pe proprietatea colectiv ă spre societatea bazat ă pe proprietatea privat ă " '.

p ă durea ş i apele. Din punct de vedere al organizării sociale. casa de locuit ş i lotul de sub cas ă cu întreaga gospod ă rie trec în proprietatea privat ă . îmbinarea celor dou ă forme. reunite de interese comune. Apari ţ ia propriet ăţ ii private ş i a contradic ţ iilor care se nasc în sînul societ ăţ ii gentilice duc la destr ă marea leg ă turilor de rudenie. In prima faz ă . în special în ceea ce priveşte apariţia propriet ăţ ii private asupra p ă mîntului. Astfel. In ceea ce prive ş te p ăş unea. Fr. p ă mîintul nedes ţ elenit. Proprietatea colectiva îns ă nu dispare.80 V. ci parcelele o dat ă fixate devin proprietatea individual ă a membrilor ob ş tii. Pă mîntul arabil reprezint ă proprietatea colectiv ă . obştea sătească aducea importante avantaje membrilor s ă i: . care au sau nu leg ă turi de rudenie între ele. p ă mîntul arabil trece în proprietatea privat ă ş i se renun ţă la comasare. In lucr ă rile sale. avînd loc comasarea lui periodic ă . St ă pînirea p ă mîntului în colectiv ş i în individual. COSTACHEL Ob ş tea s ă teasc ă se constituie dup ă ce înving rela ţiile bazate pe proprietatea privată. de ş i p ă mîntul arabil este în principiu considerat tot ca o proprietate colectiv ă . Aceasta din urm ă avea îndatoriri administrative şi judiciare. fiind responsabilă pentru toţi membrii săi. In faza a doua. In faza a treia. mai ales în ceea ce prive ş te necesitatea de autoap ă rare. ele reprezint ă o proprietate colectivă şi sînt folosite în comun de toţi membrii obştii. p ă mîntul arabil nu se mai acord ă în folosin ţă temporar ă . Engels a ar ă tat cum principiul propriet ăţ ii iprivate cî ş tig ă din ce în ce mai mult teren în cadrul ob ş tii s ă te ş ti. Factorul de autoconducere joac ă un rol foarte însemnat în ob ş tea s ă teasc ă . legături care cu timpul sînt înlocuite cu principiul vecin ă t ăţ ii ş i al teritoriului comun. Societatea care ia na ş tere pe baza acestui principiu nou se compune din grupuri familiale izolate. totu ş i el se afl ă în folosin ţ a temporar ă a membrilor ob ş tii. formînd ni ş te unit ăţ i economice. reprezint ă tr ă s ă tura cea mai caracteristic ă a ob ş tii s ă te ş ti. Responsabilitatea ob ş tii apare deosebit de clar în faptul c ă ea era obligat ă s ă urm ă reasc ă pe r ă uf ă c ă tori ş i s ă pl ă teasc ă amenzi pentru delictele s ă vîr ş ite pe teritoriul s ă u.

Anglia ş i Scandinavia. p ă durea. satele aservite î ş i mai p ă streaz ă la început organizarea lor. Aceast ă form ă de organizare a fost adus ă în Fran ţ a de s ud ş i în Spania de c ă tre vizigo ţ i. interni ş i externi.referitor la Germania. cît ş i cea aservit ă . Ob ş tea s ă teasc ă devine incapabil ă de via ţă abia atunci cînd. 3. elaborarea principiilor de drept cutumiar izvorîte din practicarea leg ă turilor de vecin ă tate. Ob ş tea s ă teasc ă nu-ş i p ă streaz ă multă vreme formele sale ini ţ iale. ci î ş i mai p ă streaz ă mult ă vreme autonomia economic ă . De asemenea Engels a ar ă tat c ă regimul ob ş tii s ă te ş ti a fost cunoscut nu numai în Germania. 6 . feudalii recurg la violen ţă acaparînd p ă mîntul ob ş tii care era în folosin ţă comun ă . am putea spune c ă ele se rezum ă în urm ă toarele : 1) îmbinarea propriet ăţ ii private cu cea colectiv ă . Engels a folosit în special materialul documentai. asigurarea securit ăţ ii în afara ş i în ă untrul ob ş tii .ş i asigure st ă pînirea asupra p ă mîntului luat cu for ţ a. iar în Italia de c ă tre ostro§°ti Ş i longobarzi. Apar diferi ţ i factori. Definind caracterele ob ş tii s ă te ş ti. Acest proces de jefuire a obş tii se reflect ă deosebit de limpede în istoria ţă r ă nimii engleze. Cînd ob ş tea î ş i pierde libertatea trecînd în mîinile feudalilor — la început. Ins ă atîta vreme cît feudalii nu s-au atins de organizarea interioar ă a ob ş tii. care cu timpul devine din ce în ce mai îngr ă dit ă . Feudalii.----------- OB Ş TEA S Ă TEASCA 81 1. organizarea ei l ă untric ă nu este atins ă . In Europa medieval ă este cunoscut ă atît ob ş tea s ă teasc ă liber ă . oa : p ăş unea.Via ţ a feudal ă .c. din exterior ob ş tea era amenin ţ at ă de apari ţ ia marelui domeniu. stabilirea rela ţ iilor pa ş nice cu vecinii . care duc la destră marea ei. începînd cu secolul XVII. 2. 2) înlocuirea leg ă turilor de sînge cu interesele economice ş i 3) necesitatea de autoapărare. ea a d ă inuit în forma sa str ă veche. ci ş i în Fran ţ a de nord. In sînul ob ş tii are loc procesul de deta ş are a elementelor avute ş i de formare în acela ş i timp a categoriei celor s ă raci . izlazul. Dup ă acapararea p ă mîntului ţă ră nesc de c ă tre feudali. 8547 . Adîncirea procesului de feudalizare a avut oa rezultat aservirea pe o scar ă din ce în ce mai întins ă a ob ş tii s ă te ş ti de c ă tre seniorii biserice ş ti ş i laici. însumînd caracterele care definesc ob ş tea s ă teasc ă . ca s ă . îl împrejmuiesc cu garduri.

La sîrbi. cît şi reminiscenţ ele existente în satul ramînesc. Le caractere commun des institutions du Sud-Est de lEurope. I a ş i . Proprietatea solului în principatele romîne pîn ă la 1864. iar în cele de limb ă slavon ă susedi sau susedi ocolicinîie — vecini de ocol. Ş i la slavii de sud a existat ob ş tea s ă teasc ă . 1 9 1 7 . vecin ă cu Moldova. R. i d e m . 1908. de pild ă . In jurul problemei privind obştea romînească. 1929. C. Bucure ş ti. . Developpement de la question rurale en R o u m a n i e ( D e z v o l t a r e a p r o b l e m e i r u r a l e î n R o m î n i a ) . Âtît materialul documentar. explicarea acestei străvechi instituţii necesită cunoa ş terea condi ţ iilor în care ea a ap ă rut. F i 1 i 11 i. ^< iu r e s e u . Bucureşti. în istoriografia romîneasc ă s-au purtat discuţii aprinse 1. 1943. membrii ob ş tii s ă te ş ti apar cu denumirea de vicini. reminiscen ţ ele acestei organiza ţ ii str ă vechi erau înc ă puternice. ratnlntul. (Caracterul comun al institu ţ iilor din sud-estul Europei). i d e m . şi în special asupra caracterului ei. i d e m .' ea apare cu denumirea de ocolina. 1907. In istoria poporului romîn din evul meConsideraţiuni diu ob ş tea s ă teasc ă a jucat un rol îngenerale asupra semnat. idem. chiar la începutul secolului XX. (Evoluţia problemei rurale în Romînia pînă la reforma agrară). 1 N. In ob ş tea de drept valah c ă petenia se numea cneaz. Al ă turi de ob ş tea s ă teasc ă de drept slav a existat ş i ob ş tea de drept valah. 1939. Bucureşti. Breve histoire du droit coutumier roumain în Ânciens do-cuments du droit roumain (Scurt ă istoria a dreptului cutumiar romînesc in Documente vechi de drept romînesc) I. Bucureşti. constituie o realitate care nu poate fi negată . Sub forma satelor de mo ş neni obştii săteşti ş i r ă ze ş i ea s-a men ţ inut în decursul sela romîni colelor . Paris — Bucure ş ti. In ceea ce priveşte modul de stăpînire a pămîntului — îrabinînd forma colectivă cu cea individuală — asemenea stare de lucruri se poate urm ă ri ş i în cadrul satului romînesc. 1930 . Paris. Romînii din evul mediu de asemenea au trecut prin această etapa. Studii de istorie socială. în documentele •epocii de limb ă latin ă . Bucureşti. sătenii şi stăpînii în Moldova. I. I o r ga . în unele regiuni de la munte. C. R o s e t t i . Constat ă ri istorice cu privire la via ţ a agrar ă a rotnlnilor. Evotution de la question rurale en Roumanie jusqu' ă la reforme agraire. încă din secolul XIV obşiga sătească reprezenta aici un organism viu.OBŞTEA SĂTEASCA 83 In Rusia Haliciului. Ob ş tea s ă teasc ă a slavilor s-a numit kopa iar c ă petenia ei — ataman sau tiun.

lua ţ i din istoria popoarelor Europei medievale. Peste ob ş tea liber ă se va a ş terne sistemul feudal de st ă pînire a p ă mîntului. ob ş tea este înc ă puternic ă . In cursul secolului XV.V. precum ş i folosind ca termeni de compara ţ ie materialul referitor la ob ş tea popoarelor vecine cu romînii. Iorga. Istoricul cu vederi" largi şi cu posibilităţi nelimitate în folosirea termenilor de compara ţ ie. care. pe de o parte. * N.din Moldova. precum ş i în Dragoslavele ş i în Ruc ă rul din Muntenia. J929. cînd sistemul feudal al societăţii' romîne ş ti era pe deplin format. COSTACHEL Dac ă ob ş tea privit ă ca o form ă general ă . a fost în genere recunoscut ă . ci. p. constatarea existen ţei obştii în ţinuturile Vrancea şi Cîmpulung. la origine. Iorga. Desigur c ă în decursul secolelor. cit. C Fiii t ti. ob ş tea a suferit schimb ă ri însemnate. că obştea nu reprezint ă st ă ri excep ţ ionale. va începe procesul de dezagregare al ob ş tii. Bucureşti. va transforma pe ţă ranii liberi în ţă rani aservi ţ i. 200. caracteristic ă vie ţ ii ţă ranului romîn a provocat discu ţ ii. I. fiind anterioar ă apari ţ iei sfatului la romîni. ţă ranul romîn a fost constituit în ob ş te liber ă ş i aceasta este str ă vechea form ă de organizare a Iui. p. Totu ş i s-au g ă sit istorici care au fost de p ă rere c ă forma de organizare a vie ţ ii ţă r ă ne ş ti din ţ inuturile men ţ ionate mai sus constituie „st ă ri excep ţ ionale" ş i reprezint ă o transformare relativ recent ă ' Cu totul alt ă concep ţ ie. 1 . a avut N. In urma stratific ă rii ob ş tii în interior. în cadrul unui stat feudal. 2. dezvoltarea relaţ iilor feudale n-a distrus ob ş tea. Iorga a ar ă tat c ă . va duce spre dispari ţ ia sistemului de st ă pînire în comun a p ă mântului. izvorît ă din cunoa ş terea adînc ă a istoriei ţă ranului romîn din evul mediu ş i a institu ţ iilor medievale din sud-estul european. op. dar a înrobit-o. N. iar pe de alt ă parte. care au afectat structura ş i organismul ei de func ţ ionare. Organizarea obştii ţăranului iromîn se aseam ănă cu obştea germanilor vechi ş i cu oea a slavilor 2 Pe baza materialului documentar existent. precum ş i datorită sistemului de acordare a daniilor domne ş ti de p ă mînt. Evolution de la question rurale en Roumanie jusqu'â la reforme agraire. consider ă m c ă ob ş tea a fost una dintre instituţiile de bază în evul mediu romînesc. este una dintre cele mai arhaice institu ţ ii.. care se datoresc unor transform ă ri recente. dimpotriv ă .

în secolul XVI. In ceea ce priveşte definirea caracterului obştii romîneşti. caracteristice acestui secol. Sistemul de st ă pînire dev ă lma şă a ob ş tii este atestat ş i prin aceea că în perioada destrămării obştii. acel loc îl ţ ine singur. denot ă un adîncit proces de descompunere a ob ş tii în aceast ă perioad ă . c ă el vinde — „partea lui cît se va alege". c ăţ i st ă nj ă ni st ă pânea unul. socotim c ă este vorba de ob ş tea s ă teasc ă . ş i chiar puteau fi mo ş tenite în familie. g ă sim preciz ă ri deosebit de pre ţ ioase. terenurile nedes ţ elenite. De aci rezult ă c ă p ă r ţ ile ţă ranilor din ob ş te nu erau hot ă rnicite. Nu s-au păstrat documente referitoare la epoca de care ne ocup ă m (secolele XIV—XVII). din care ar fi rezultat în mod direct sensul dev ă lm ăş iei. denumit ă ş i ob ş te teritorial ă sau ob ş te de vecini. Elementul determinant în structura ob ş tii romîne ş ti este stă pînirea în dev ă lm ăş ie. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă un document din 9 octombrie 1793. c ă ci st ă pânirea cînd este de-a valma. cît loc poate de coprinde ş i-1 cur ăţă .OBŞTEA SĂTEASCA 85 Al ă turi de ob ş tea aservit ă a continuat s ă existe ş i ob ş tea liber ă . rezervate numai ţă ranilor din ob ş te.. în limbajul de atunci „nu erau alese". Diferite forme de vînz ă ri ş i cotropiri. care arat ă cum a fost în „vechile vremi". proces ce va căpăta proporţii largi în secolul următor. ş i c ă cop ă rta ş ii st ă pîneau p ă mîntul în dev ă lm ăş ie.. în actele de vînzare este men ţ ionat c ă delni ţ a lui n-a fost delimitat ă . adec ă locure ş te. nici cum nu poate fi cunoscut — c ă . va începe înstr ă inarea bunurilor din obşte. Ins ă dintr-o serie de documente din secolul XVIII. b ă lţile. ş i un mo ş nean cur ăţă ş i coprinde locu mai . în urma schimbărilor importante în viaţa economic ă a ţă rilor romîne. apele curg ă toare. urmeaz ă a ş a: fie ş tecare mo ş nean. locure ş te. adic ă stă pînirea în comun a unei mo ş ii de c ă tre locuitorii unui sat. Preciz ă rile referitoare la st ă pînirea dev ă lma şă se bazeaz ă pe m ă rturiile oamenilor b ă trîni. at ă ta ş i altul. P ă mîntul arabil a fost lucrat pe loturi individuale ale familiilor.. în care se spune: „St ă pînirea fiindu-le fost de-a valma. care fără îndoială oglindesc starea de lucruri din trecut. p ă durile. cînd se fac vînzări numeroase ale delni ţ elor ţă r ă ne ş ti. p ă seama lui. folosind în comun p ăş unile.

Unitatea administrativ ă a ob ş tii se v ă de ş te în faptul c ă ea avea r ă spunderea fa ţă de domnie pentru plata birului. adic ă cu asentimentul tuturor cop ă rta ş ilor din ob ş te. VI. Iorga Studii şi documente. In istoria societăţii feudale iramîneşti. Iat ă c ă nu este st ă pînire de o potriv ă pe st ă njă n. O dat ă cu adîncirea procesului de stratificare în sînul ei. Dar ob ş tea s ă teasc ă nu este numai o unitate economic ă .V. acest drept al ob ş tii a fost treptat îngr ă dit atît în func ţ ie de înt ă rirea puterii centrale a. Orice modificare survenită <|n domeniul st ă pînirii p ă mîntului nu putea s ă aib ă loc decît „cu ş tirea tuturor megia ş ilor ş i din sus ş i din jos". . cît ş i în urma cre ş terii ş i consolid ă rii domeniului feudal. In ceea ce prive ş te drepturile juridice ale ob ş tii.domnului. care erau mai cu stare — „oameni buni". c ă t unu] ş i altul" '. drepturile acestea au trecut numai asupra unora dintre ei. Bineîn ţ eles. Numai ei puteau s ă figureze în calitate de jur ă tori ş i martori. Statul ş i boierul în calitate de st ă pîn de p ă mînt n-au desfiin ţ at acest drept al ob ş tii. 1 N. 505 şi UI. COSTACHEL mult. Ob ş tea s ă teasc ă avînd un sistem precis de stă pînire asupra p ă mîntului. ip. ea ş i-a men ţ inut mult ă vreme vechea organizare proprie. Descompunerea propriet ăţ ii ob ş tii a constituit o premis ă a feudaliz ă rii societ ăţ ii romîne ş ti. avea dreptul la judecat ă . în via ţ a ei intern ă . în special asupra pîrilor legate de p ă mînt. a creat condi ţ ii pentru formarea claselor fundamentale în feudalism — a st ă pînilor de p ă mînt ş i ţă ranilor dependen ţ i. Chiar dup ă ce ob ş tea a fost cotropit ă . reprezenta o unitate economic ă . . Aceasta rezult ă din faptul c ă ob ş tea avea sub control toate chestiunile legate de stă pânirea pămîntului în sînul ei. studiul obştii are o importan ţă deosebit ă . deoarece a fost elementul de seam ă care a germinat apariţia primelor forme de stă pînire de tip feudal. iar altul mai pu ţ in. la început to ţ i cop ă rfa ş ii se bucurau de ele. în care se îmbina forma colectiv ă cu cea individual ă . ea constituie ş i o unitate care în perioada anterioar ă apari ţ iei st ă pînirii feudale ş i a statului avea un drept la autoconducere. era grevată cu responsabilitatea juridic ă în ceea ce prive ş te identificarea ş i prinderea infractorilor.

Dac ă în izvoarele secolului XVI p ă r ţ ile componente ale satului apar cu o delimitare din ce în ce mai precis ă . Deseori vînzarea delnitelor se făcea fără nici un fel de precizare. Faţă de aceste părţi componente ale satului. 228. cîmpul de cultur ă . ' . ori numai de o parte din el. adic ă cu tot ce constituie bunurile acestui sat. satul romînesc Hotarul obştii oglinde ş te acel dualism în regimul de st ă pînire a p ă mîntului caracteristic ob ş tii s ă te ş ti. se arat ă c ă el va fi st ă pînit „cu tot hotarul" 3 . 2. la 1481. cînd obştea cu toţi membrii s ă i lupta pentru p ă mînt ş i libertate. In aceast ă vreme satul se compunea din : 1. p ă dure. Documentele Ţării Romînesti. p. „oricît ă s-ar alege toat ă de peste tot" '. De pild ă . care se numeau delniţe în Ţara Romîneasc ă ş i jireabii în Moldova. delimitările bunurilor ce aparţin acestui sat se fac folosind anumite formule. p. vatra satului.OB Ş TEA S Ă TEASCA 87 Ob ş tea a jucat un rol hot ă rîtor în lupta ţă ranilor împotriva st' ă pînilor de p ă mînt. Basarab cel Tîn ă r. Ea a opus o rezisten ţă dîrz ă ş i a constituit un mijloc de coeziune a ţă ranilor. In secolele XIV—XVII.. Ambii termeni sînt de origine slav ă . iar Patru cu fiii lui s ă fie pe a treia delni ţ a" 2 . Ibidem. P. 3. în care erau grupate casele s ă tenilor . p ăş une ş i ape — folosite pe baza dreptului indiviz. 336. P. E suficient s ă ne referim la procesele de cnezire sau judecire. arată c ă „Bra ţul cu fiii lui s ă fie stă pîn pe dou ă delni ţ e. p. iar jireabii de la lotul de p ă mînt. drepturile locuitorilor nu erau acelea ş i ş i în decursul anilor au suferit continue transform ă ri. bunuri afl ă toare în hotarul satului ca : fîne ţ e. compus din loturile sătenilor. P a n a i t e s c u . 319 Ibidem. Iar atunci cînd este vorba de satul întreg. înt ă rind delni ţ ele celor din ^satul M ă nice ş ti. La 30 septembrie 1451 cînd se vinde delni ţ a lui Tudor. în cele din secolul XV nu g ă sim decît formul ă ri dintre cele mai vagi. I. Badea ş i Oancea din Ţ ara Romîneasc ă se precizeaz ă c ă ea ar avea atît.. delni ţ a vine de la del (parte). Ori că este vorba de un sat întreg.

denumit ă „delni ţ a casei" . B. XVI. unde s-au delimitat ogoarele fiec ă rui s ă tean cu cas ă în vatr ă .. La 1632 precizările referitoare la părţile componente ale delni ţ ei îmbrac ă urm ă toarea formulare : „din cîmp ş i din p ă dure ş i din fîna ţ ş i din livezi ş i din vatra satului" 2 . p ă durea. Acest fenomen e oglindit în Sobornicescul Hrisov. 21 (doc. în care se spune: c ă boierii obi ş nuiau „s ă dea mai mult de cum face p ă mîntul. IV. din anul 1634). p. La aceast ă metod ă recurg în special feudalii. începînd cu secolul XVII apare în documente şi menţionarea fînetelor. reprezentînd o proprietate colectiv ă . r ă mîn în dev ă lm ăş ie pentru to ţ i locuitorii satului. aceasta din urm ă fiind compus ă : din „cîmpul de jos cu dou ă ogoare ş i dou ă curaturi si în cîmpul de sus iar ăş i dou ă ogoare ş i dou ă curaturi" '.OBŞTEA SĂTEASCA 89 arie ş i cu gr ă din ă ş i cu delni ţ a casei". II. Iar la 1709 în satul Sole ş ti din Vaslui sînt men ţ ionate „delni ţ ele de fîn" 3. numai s ă poat ă boierul a * Doc. ist. . apele — r ă mîn în proprietate colectiv ă . cit. Principiul proprietăţii private afirmîndu-se din ce în ce mai mult. cit. aceast ă opera ţ ie purtînd denumirea de „stîlpire".. voi. p. priv. N. iar dup ă aceea se proceda la delimitarea precis ă a delni ţ ei. t G h. I. In cursul secolului XVII. I o r g a. 386. adîncindu-se tot mai mult principiul st ă pînirii individuale. G h i b ă n e s c u. vor cotropi treptat tot p ă mîntul e i. ceea ce în limbajul vremii se numea „alegerea p ă r ţ ilor". vezi ?' G h i b ă n e s c u . Destr ă marea ob ş tii se v ă de ş te în faptul c ă este înc ă lcat sistemul st ă pînirii în dev ă lm ăş ie. II. iar apoi s-a extins ş i asupra delni ţ ei cu fînea ţă . op. . Principiul propriet ăţ ii private a cuprins mai întii vatra satului. Sînt numeroase cazurile cînd se face împ ă r ţ irea p ă mîntului ob ş tii. p. ceea ce arat ă c ă principiul propriet ăţ ii private s-a întins ş i asupra terenului cu fîne ţ e. Restul bunurilor din sat — p ăş unea. Rom.Asemenea procedee au fost folosite în tot cursul secolului XVII ş i al celui urm ă tor. partea I-a. p. 127.. apoi cîmpul de cultur ă . la început cu o delni ţ a. care p ă trunzînd în sînul ob ş tii. Aceste bunuri.. Anciens documents de droit roumain. procesul de dezagregare a ob ş tii devine din ce în ce mai vizibil. op. se recurge la delimitarea tot mai precis ă a p ă r ţ ilor afl ă toare în posesiune individual ă . vînzîndu-se delni ţ ele din sat unor str ă ini în afar ă de ob ş te. 55 .

la 1620 are loc hot ă rnicia ocinei m ă n ă stirii Bisericani în satul Orbie. XVII. priv. Doc.C. p.. Studii şi documente. voi. C o d r e s c u . cînd mai mul ţ i ţă rani vînd delni ţ ele lor. deoarece „n-am crezut gura lui. A.90 V. 39. în care Tîmpa paharnic a achizi ţ ionat o ocin ă ş i unde „are loc de iazu în cump ă r ă tura sa". IV. adic ă se f ă cea „mo ş ina ş ". COSTACHEL se face ră z ăş în mo ş iile altora. care şi-a „stîlpit" partea Iui. se men ţ ioneaz ă c ă „a r ă mas nevîndut ă din jum ă tatea 'satului numai a treia parte. In Moldova la 1603. n ă d ă jduind c ă cu vremea s ă se l ăţ easc ă dup ă dorin ţ a lui" '. trecut acum numai în st ă pînirea luî Tîmpa. Ceilalţi nu recunosc această nou ă stare de lucruri ş i încalc ă hotarul lui Tîmpa. cu ocazia unei vînz ă ri din satul Glodeni.). VII. A. Tîmpa se plînge la domnie c ă ş i al ţ i oameni din satul Iugani pescuiesc în hele ş teul lui. p.. II. c ă este stîlpit ş i împ ă r ţ itu" 4 . 75.V.n. Uricariul. „uricul satului" în Moldova ş i hrisovul satului în Ţ ara Romîneasc ă . p.e unde va fi partea lor. p. dup ă o expresie deosebit de sugestivă dintr-un document al secolului XVIII 2 . B. folosit de to ţ i membrii ob ş tii. la 1609 se naşte un conflict între membrii satului Iugani. -Astfel. N. voi. I.. Caracterul st ă pînirii în dev ă lm ăş ie a p ă mîntului rezult ă ş i din faptul c ă ţă ranii din ob ş te de ţ ineau un document de stă pînire în comun. II. ist. lbidem. p. Rom. II. cotropi ţ i în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Tot în Moldova. Alegerea p ă r ţ ilor se f ă cea cu ş tirea domnului care delega pe unul dintre dreg ă torii s ă i ca s ă fac ă hot ă rnicia. T. voi. In Ţ ara Romîneasc ă la 1611 ţă ranii din satul Cruş uvul Lalei. . lor ga. ca s ă demonstreze c ă înainte de aceast ă cotropire au fost oameni liberi st ă pînind delni ţ ele lor. p. E de presupus c ă acest hele ş teu era înainte un bun ob ş tesc. XVII. Dup ă p ă trunderea feudalului în ob ş te el primea acelea ş i drepturi ca ş i membrii ob ş tii. 208. apoi proceda la alegerea p ă r ţ ilor ca s ă ias ă din dev ă lm ăş ie. Domnul trimite dreg ă tori s ă cerceteze cazul. arat ă „cartea lor de dedfn ă " 6 . voi. partea lui Mih ă ii ă ş i la el este ş i uricui satului" 5 . 115. cum este obiceiul" 3 . ş i s ă pune ţ i sfîlpi p. XVII. 79 Ibidetn. 549 Ibidetn. dreg ă torul îns ă rcinat de domn primind porunc ă s ă ia „oameni buni ş i megie ş i din jur ş i s ă despar ţ i cu dreptate partea de ocin ă cît se va afla (a c ă lug ă rilor — n.

I. Un sat îns ă a putut s ă aib ă la origine mai mul ţ i mo ş i. se ră scump ă ră . precizîndu-se c ă doi au venit din • P ă ule ş ti ş i doi din B ă de ş ti 2 . însu ş i faptul existen ţ ei mai multor mo ş i arat ă c ă nu este numai-decît vorba de leg ă tura de rudenie între locuitorii unei ob ş ti s ă te ş ti. p. c ă p ă tînd un hrisov comun. 80. cuprinzînd 47 de mo ş neni. uni ţ i de interesele economice de lupt ă comun ă cu natura pentru a preg ă ti ogoare noi de sem ă n ă tur ă . Documente Putnene. p. precum s-au adeverit din ispî-soacele de la Irimie Vod ă " 3 . Fiecare l Doc. Rom. Locuitorii de mai tîrziu ai acestui sat au fost urma ş i ai celor patru b ă trîni.. De pildă.. al doilea Bu-cmma ş . Astfel. De pild ă satul Neruja dirr Vrancea a avut patru mo ş i. cît ş i libertatea de vecinie. Sa v a. p. p. III. de pild ă . o ceată. în cazurile cînd un sat vecinii se r ă scumg r ă li se întocme ş te un act colectiv de st ă pînire. întemeierea satului poate fi legat ă de numele a doi sau mai mul ţ i mo ş i. Leg ă tura de sînge n-a fost întotdeauna aceea care a stat la baza st ă pînirii devalma ş e în ob ş tea s ă teasc ă Principiile care stau la baza din ţă rile romîne.OBŞTEA SĂTEASCA 91 De asemenea. La defri ş area p ă durii. 309.. la 1619 satul G ă o-enii. 55. \earnurile care au avut bunuri într-un sat au drepturi bine precizate asupra întinderii de p ă mînt ce apar ţ ine satului. N. cit. priv. ist. Gh. I o r g a. unde sînt trecu ţ i nominal cei 47 de ţă rani '. op. La 1709 satul Sole ş tii din Vaslui umbla pe î re *„ m ? Ş '' precizîndu-se c ă cele 411 p ă mînturi ale satului s-au împ ă r ţ it dup ă cei trei b ă trîni : „unul N ă d ă baico. Anciens documents de droit roumain. voi.' care le asigur ă ' dreptul de st ă pînire asupra p ă nrntului. G h i b ă n e s c u . De'seorj s-a afirmat c ă locuitorii unui sat erau cu to ţ ii urma ş ii obştii înteme^ ietorului satului. I I I . Asemenea documente sînt numeroase în perioada urm ătoare domniei lui Mihai Viteazul. s . B. puteau s ă ia parte cîte doi-trei ţă rani* care se întov ă r ăş eau pentru a face împreun ă muncile grele de^ cur ăţ ire a terenului. al „moşului" comun. A. Urmaşii fiecăruia dintre bătrîni constituie un neam. La 1647 satul N ă horeani ş i-a întemeiat împ ă r ţ eala pe cinci b ă trîni" 4 .. XVII. al treilea Popa Gon ţ a. care ducea de obicei la apari ţ ia unui sat nou. care a fost vecinit cu sil ă de c ă tre Mihai Viteazul. 200.

c ă în sat au existat mai multe grupe familiale. cît ş i „ceilal ţ i s ă teni" „s-au lep ă dat" ' de dreptul lor de a avea prec ă dere la vînzarea p ă mîntului. care nu au leg ă tur ă de sînge între ele. La 5 mai 1577 Badea logof ă t cump ă r ă partea lui Stanciul Papuia din satul Lindece ş ti — Ţ ara Romîneasc ă . „ceilal ţ i s ă teni". de a-şi îndeplini îndatoririle judiciare — descoperirea ş i prinderea ră ufă c ă torilor care a u comis delictele pe teritoriul ob ş tii lor. Cu aceastăocazie se constat ă c ă în sat au existat. ceea ce permite să credem că e vorba de şapte grupe familiale în sînul aceluiaşi sat. în care nu este folosit termenul de ceat ă . voi. De asemenea există şi alte documente în care se arat ă precis c ă într-un sat au existat mai multe „neamuri". sînt unite de interesele comune de a-şi păstra pămîntul. Atît „neamul lui Stanciul". IV. B. La judecat ă se constat ă îns ă c ă p ă rnîntul celor trei cete este „veche ş i dreaptă ocin ă de mo ş tenire". îns ă e vorba de mai mul ţ i coproprietari. deci de interese economice. 266 . Folosirea acestei expresii de „ceilalţ i să teni" şi în opoziţie cu neamul lui Stanciul arată de asemenea că populaţia din sate nu era omogen ă sub raportul leg ă turilor de sînge. Rom. priv. XVI. La încheierea actului de cump ă rare s ă tenii din Lindece ş ti au fost întrebaţi dacă renunţă la dreptul lor de protimisis. de a defri ş a ogoare noi. La 1^58 :n satul Obedeni din Ţara Romînească au existat şapte coproprietari. Existen ţ a mai multor grupe familiale rezult ă ş i din con ţ inutul unei alte categorii de documente. pe de o parte. Fiecare grup de coproprietari este alc ă tuit dintr-un num ă r variat de ţă rani — între trei ş i 11. Interesele care le uneau erau de natur ă economic ă : de ap ă stra p ă mîntul ne ş tirbit. iar pe de alt ă parte. ist.OBŞTEA SĂTEASCA sele celorlal ţ i ceta ş i. cete cu ceta ş ii lor. de al ţ ii ş i care încearc ă s ă dovedeasc ă c ă ocina lor C pr ă dalnic ă ş i domneasc ă ". Aceste trei cete.. p. r e e r îvnit 1 Doc. „neamul lui Stanciul". e ne cesar de -precizat cu ce denumire apar membrii obştii în izvoarele vremii. înainte de a trece la organizarea interioar ă a ob ş tii s ă te ş ti. de a se achita de sarcinile fiscale faţă de domnie. fiecare avînd dreptul la a 7-a parte din sat. fiecare fiind trecut cu numele s ă u ş f „cu fiii lor". care le hrăneşte. Aceste trei cete se pîr ă sc pentru p ă mînt.

oglindeşte prezenţa aceleiaşi instituţii medievale. denumi ţ i în documente „megie ş ii de sus ş i de jos" ş i care sint nelipsi ţ i la orice vînzare al ă turi de familia vînz ă torului. folosit în Moldova. care le asigura asupra p ă mîntului existenţa. fiind comun ă mai multor popoare. cît ş i în ţă rile cu popula ţ ie slav ă . care se aflau în hotarul ob ş tii. Orice problem ă legată de proprietatea teritorială . ţă ranului din ob ş te i se spunea vecin (de alături). a circulat ş i în ţă rile cu popula ţ ie slav ă . de la care vine „vecin". Termenul de origine latin ă „vicinus". care. ţă ranii din ob ş te erau denumi ţ i cu un termen de origine greac ă . paroikos. chiar nefiind rude cu vînz ă torul jn calitate de coproprietari. cap ă t ă aspectul unei institu ţii de caracter general. aveau ş i ei dreptul de preem ţ iune. a fost r ă spîndit în ţă rile de tradi ţ ie roman ă . care acordă precădere rudelor. In Bizan ţ ş i în Serbia. se mai °glindesc reminiscen ţ ele leg ă turilor gentilice. Termenul de origine slav ă sused. fn acest străvechi obicei. reconstituiri de acte trebuia aduse la cuno ş tin ţ a membrilor ob ş tii. ca : Polonia. reglementa relaţiile dintre s ă teni ş i sub acest raport al st ă pînirii p ă mîntului. de înstr ă inare. Una dintre problemele vitale pentru toţi s ă tenii din ob ş te era aceea legată de Dreptul de conirol st ă pînirea p ă mîntului. care are acela ş i sens. Rudele vînz ă torului aveau prec ă dere fa ţă de vecinii de proprietate. In ceea ce prive ş te vînzarea delni ţ elor. ace'ast ă lege nescrisă. adic ă a vecinilor de proprietate din ob ş te. cump ă ră torul trebuia s ă aib ă învoirea rudelor vinz ă torului ş i a megie ş ilor. cum sînt cazurile de mo ş tenire. hot ă rnicii.OBŞTEA SĂTEASCA 95 denumi ţ i cu termenul care înainte desemna ţă ranul din ob ş te _vecin. „Obiceiul pămîntului ro-mînesc" (Legea ţ ă rii). Marele Cnezat al Lituaniei şi altele. de vecin. La mijlocul se- . Membrii din ob ş te. referindu-se la acea categorie social ă de ţă rani ' care formau ob ş tea s ă teasc ă. Faptul c ă atît în ţă rile de tradi ţ ie roman ă ş i greac ă . folosit în Ţ ara Romîneasc ă . sau folosind limbajul vremii — trebuia s ă acb ă loc „cu ş tirea meigie ş ilor de ocol".

ele nu puteau să sufere nici o modificare. B. In document este2 menţionat. Fiecare sat era impus Ia o dare globală. Episcopia Rîmnicului. Ei nu puteau să se mute cu plata dărilor în alte sate. ce revenea fiecărui ţă ran în parte. ţăranul Monease plăteşte birul lui Neaga. După stabilirea dării globale pentru un ssX întreg. în virtutea principiului responsabilităţii colective.. La 1621. 1 Responsabilitatea între ei de interese economice în special coleetivă pentru în ceea ce priveşte stăpînL rea pămînfului. ist. „căzutau birul Neagăi după capul i Monease". chiar dacă în acest răstimp numărul contribuabililor scădea — fie prin deces. care cuprindea şi alte socoteli ca : dreptul de stăpînire pe ogoare. prlv. denumită cislă. 3 Arh. plata birului ei mai erau legaţi de responsabilitatea Dacă membrii obştii săteşti erau le-ga ţ i Doc. fie prin părăsirea satului. membrii obştii erau legaţi de responsabilitatea colectiva faţă de domnul ţării. VI. . Astfel. La această repartiţie luau parte bătrînii satului. 340.. Cei fugiţi din sat erau urmăriţi. 462. însăşi obştea era aceea care făcea repartiţia cislei. sfatul satului. Intrucît sumele globale ce reprezentau plata dărilor datorate de către un sat erau fixate o dată la trei ani '. De obicei motivul fugii era tocmai dorinţa de a scăpa de plata birului. călugăreşti. al fiecărui membru cu gospodăria separată a obştii. Toate aceste socoteli comune privind repartiţia dărilor erau crestate pe răboj. p. urma repartizarea în interiorul obştii. COSTACHHL colectivă pentru plata dărilor faţă de domnie. în satul Tratoşiţa în perioada dintre cele două impuneri au murit un fată şi fiul său. Fiecare sat avea răbojul său.98 V. Tot obştea avea responsabilitatea faţă de fisc cînd cineva din contribuabili fugea din sat. XVI. voi. iar impozitele lor au fost plătite de către membri ai3 obştii şi numai după aceea a fost „scos numele lor de la bir" . CVII/4. Studii şi documente. în Ţara Romînească la 1612. vite. ' N. I o r g a. Ţăranii fugiţi erau urmăriţi în satele domneşti. O dată făcută crestarea pe răboj. în lipsa lor obştea plătind pentru ei. p. Buc. la moară. Rom. boiereşti. St. care făcea parte din ceata lui şi care murise. V.

. Ibidem. A. ş i ţă ranii s ă fie adu ş i înapoi „cu ş treangul la gît" 5 . care se acordă de obicei pentru m ă n ă stiri. 491.OB Ş TEA S Ă TEASCA 99 lobozii ş i tîrguri '. IV. Ibidem. 421. „veri unde-i va afla în ţara domniei mele" 2. XVII. cu tot avutul lor. Ibidem. A. care la rîndul lor aveau r ă spunderea pentru neplata birului fa ţă de domnie. p. înc ăr•cînd pe alţi oameni şi alte sate cu birul neplătit. profit ă de faptul c ă a existat responsabilitatea ob ş tii pentru plata birului ş i apuc ă pe cine se nimere ş te ca s ă pl ă teasc ă pentru acei în lips ă . 473. . Satele se plîng la domnie ş i reclam ă c ă acei care au fugit s ă fie constrîn ş i s ă pl ă teasc ă partea lor de bir. Astfel. la 1620 satul Girovul „s-a jeluit asupra lui Dr ă gu ş oaie de acolo ş i a lui Sava tot de acolo ş i a spus astfel înaintea noastr ă . In aceste porunci se spune . priv. Ibidem.s ă nu-i înv ă lui ţ i pentru alte sate ş i pentru al ţ i oameni" 7 . A ş a. XVII. sau „dobitocul lor s ă nu trage ţ i derept al ţ i oameni sau derept alte sate" 8 . Ibidem. p. Fi trebuia s ă pl ă teasc ă acolo unde „fuseser ă apuca ţ i de cisl ă " 3.a apucat întocmirea (birnicilor) în satul Girov ş i ei nu vor s ă pl ă teasc ă cisla ş i au fugit în alte sate". p. în locul unora plă tesc alţii. unde le va fi pus în seam ă " . IV. IV. voi. Pentru c ă birarii nu ţin seam ă de cine plă te ş te. p. ceea ce duce la numeroase procese între contribuabili. voi. în timpul lui Matei Basarab. A. voi. Un oarecare Doc. XVII. p. 489. XVII. ist. p. Asemenea dispozi ţ ii îns ă au aspectul unei favori deosebite. Există poruncile domnilor care interzic birarilor s ă foloseasc ă asemenea procedee. voi. 167. de pild ă . există cazuri cînd mai multe sate sînt silite s ă contribuie la plata birului celor fugi ţ i. 381. IV. c ă i .. B. Domnul d ă porunc ă dreg ă torilor c ă „nimeni s ă nu fie scutelnic". Ibidem. p. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă un caz care a avut loc în 1653. Rom. Domnul d ă porunc ă ca ei s ă fie adu ş i înapoi ş i „s ă pl ă teasc ă unde i-a apucat perepisnicii" 6 . A. In cursul secolului XVII sînt foarte numeroase ■ cazuri de fug ă a ţă ranilor de la bir. Ibidem. voi. p. 478. 4 s a pl ă teasc ă „cisla lor de bir. Birnicii. I I I . 167. XVII.

Surete ş i izvoade. . In acest document este precizat c ă satele m ă n ă stiG h. CCSWCHEL Toader a fugit de bir. Atunci domnul încuviinţează satul să vîndă delniţa lui Sin altcuiva pentru suma datorat ă la fisc de 1 000 aspri 2 . Gorj. fiind prin ş i. p. A. Satul pl ă te ş te 2/3 din birul său — 2 000 aspri — şi-i iartă datoria. iar s ă tenii din Obîrş ia unde s-a întîmplat aceasta „nu vor să -i plă teasc ă . p. e cunoscută cu denumirea de „gonenie sleda". însă Sin nu vrea să plă teasc ă birul r ă mas de plat ă — 1 000 aspri. In Moldova aceast ă institu ţ ie se oglinde ş te cu mult ă claritate în documentele prin care se acordă imunitate moşiilor m ă n ă stire ş ti. Apoi ei n-au vrut să -şj poarte grija să -şi ducă banii. s ă fie lega ţ i ş i du ş i la domnie. care neputînd pl ă ti nici ea. In 1639 ţăranul Sin din satul Bibeşti din Ţ ara Romînească se vinde vecin ş i fuge de plata birului. 489. a fost purtat ă de birari din sat în sat legat ă . VI. Ş t e f u 1 e s c u. Pîn ă la urm ă sa g ă sit unitl Stoica „deci el au luat în chez ăş ie de la birari şi au zis că le vor aduce birul. c/re^a) adică urmărirea răufăcătorilor. In Responsabilitatea izvoarele vremii de limb ă slav ă această instituţie juridică. Ghi b ă n e s c u. Ghi b ă n e s c u. denumit ă du ş egubin ă . Ionaşco vistiernicul se plînge ia domnie c ă i-au pierit ni ş te vite. Gh. iar birarii i-au prins femeia. nici nu vreau s ă afle cine iaste vinovatul" 3 . 21). Ob ş tea s ă teasc ă avea ş i responsabilitatea colectivă pentru delictele penale descoperite în hotarele ei.100 V. La 1613. 224. Ob ş tea pl ă tea amend ă nu pentru c ă pe teritoriul ei se s ă vîr ş eau delicte anonime ci pentru faptul că nu descoperea pe vinovaţi. caracteristică pentru obştea juridică sătească. ei au venit apoi birarii cu oamenii domne ş ti la casa lui de l-au apucat pentru chez ăş ia lor ş i au luat un bou ş i o vac ă " '. p. Răufăcătorii trebuiau urmăriţi din casă în casă. Dac ă ob ş tea nu reu ş ea s ă descopere pe r ă uf ă c ă tor. sau nu vroia să -1 predea în mîinile forţei publice — atunci ea rămânea responsabil ă pentru delictul s ă vîr ş it ş i era obligat ă sa pl ă teasc ă amend ă . XV. care s ă vîr ş eau delicte pe teritoriul obştii. Responsabilitatea juridică a obştii consta în descoperirea. de la delni ţ a la delni ţă ş i. urm ă rirea ş i prinderea r ă uf ă c ă torilor. Surete ş i izvoade.

Dac ă satul nu putea da num ărul stabilit de vite pentru amendă. 5 Al. Documente slavo-romlne. p. p. XVI. Dac ă ob ş tea s ă teasc ă nu îndeplinea aceast ă sarcin ă . M. . Ş t e f u l e s c u . sătenii îşi pierdeau ocina. Documente moldoveneş ti. I I . formulat ă în termeni întrucîtva deosebi ţ i. M ănăstirea Tismana. La 1570 se isc ă un proces între dou ă sate din Ţ ara Romîneasc ă . 175. C o s t ă c h e s c u . p. care se acuzau reciproc de faptul c ă au sc ă pat „un om legat" — un r ă uf ă c ă tor. în baza privilegiului imunităţii. nici urma de r ă uf ă c ă tori v a p l ă t i a c e l s a t î n h o t a r u l s ă u " ' . I n t r . din anul 1458.. voi. Hari ş anii se plînge la domnie c ă satul C ă p ăţ ineni îl . 217. B o g d a n .nu vor urm ă ri pe ră uf ă c ă torii în acel hotar ş i nici nu-i vor primi" 2. Atunci cînd ob ş tea cade în dependen ţă de un st ă pîn feudal. 14 3 I. Dac ă amenda se pl ă tea pentru faptul c ă nu se putea descoperi autorul delictului. In acest sat „domnia mea nu am aflat vite. p. 4 Ibidem.. ea pl ă tea du ş egubin ă . La 1 aprilie 1535 pe ocina din Poieni s-a înîntîmplat o moarte de om. care se d ă dea de obicei în vite. priv. pentru care gre ş eal ă trebuie s ă pl ă teasc ă gloab ă . p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. 88 Doc. nu aveau obliga ţ ia „de a duce caip legat" 4 sau nu trebuiau s ă dea „nici gloab ă nici du ş egubin ă" 5. acordat mă n ă stirii Moldovi ţ a este precizat c ă locuitorii acestui sat „. cu urm ă toarea precizare : în sat nu vor c ă lca dreg ă torii domne ş ti îns ă rcina ţi cu prinderea ră uf ă c ă torilor (slidogon ţ i) „.. ci le-am luat domnia mea ocina în socoteala du ş egubinei" 6 . Al. aceea ş i pedeaps ă era prev ă zut ă ş i pentru cei care nu puteau s ă aduc ă în fa ţ a instan ţ elor judecă toreşti pe cel descoperit.. p. Ş t e f u l e s c u .. ist. responsabilitatea juridic ă cade ş i asupra st ă pînului satului. nici pentru moarte de om. 95. Izvoarele Ţării Romîneşti menţionează deseori faptul c ă un sat „a sc ă pat un om legat". B. 90 ş i mai mult chiar).OB Ş TEA S Ă TEASCA 101 în baza privilegiului imunit ăţ ii". La 1466 satele episcopiei din Roman sînt scutite de aceast ă îndatorire.u n d o c u m e n t de pe vremea lui Ş tefan cel Mare.. Rom.nici pentru furt. I I . Satele m ănăstirii Tismana. In Ţara Romînească obştea sătească a avut aceeaşi îndatorire.. ca să -mi împlineasc ă acea du ş egubin ă . 505. nici pentru rapt" 3. I. num ă rul lor fiind foarte variabil (50.

trebuiau să fie descoperiţi. 101. Atunci li s-a dat a doua oară termen de trei săptămîni. priv. Doc. II. mare vornic de |ara de sus — boierul Oraş „a pus călugărilor zi în trei săptămîni. punere de foc. de unde rezultă şi obligata de a plăti amendă. ist. deoarece criminalul era din acel sat 3.. III. Toţi acei răufăcători. impuneau satului plata amenzii. Pînă la urmă vinovatul a fost găsit în satul Preuteşti. Din analiza acestui caz. în urma judecăţii. 344. ca să afle care om a făcut acea moarte sau să plătească acea moarte. Rom. zece taleri şi li s-au luat doi boi pentru ciobote". Conform cu legea tării. Obligaţia sătenilor din obşte de a identifica pe răufăcători se referă la cele mai variate infracţiuni: moarte de om. Ibidem. ... care au săvîrşit infracţiunea pe pămîntul unui sat. COSTACHEL acuză de evadarea răufăcătorului şi aruncă vina asupra lui. II. ucigaşi. Refuzul de a face cercetările de identificare sau cercetările făcute care n-au dus la descoperirea celui vinovat. se constată că Harisanii erau învinuiţi pe nedrept. furt. prinşi şi duşi în fata instanţelor judecătoreşti — dregători însărcinaţi cu judecată sau domnul tării.. voi. Un document muntean din 1531 precizează aceast ă obligaţie în felul următor: „un om legat să-1 ducă cu carul" 2.102 V. aceasta face ca domnul s ă hot ă rasc ă ca Harisanii „s ă fie în pace şi slobozi şi pentru o duşegubină ce s-a luat satului Căpătjnenilor. p. pentru un om legat ce s-a scăpat de la dînşii" '. p. 326—227. A. XVII. Un document moldovenesc de la începutul secolului XVII dezvăluie cu multă claritate şi cu multe detalii care era procedura în legătură cu identificarea infractorului ucigaş. priv. voi. incendiatori. Rom. dregătorul respectiv. Iar călugării. p.. fiind originar de acolo. Domnul hotărăşte ca toate aceste cheltuieli ale călugărilor să fie suportate de satul Preuteştî. tîlhari. La 10 octombrie 1610. 1 2 8 Doc. în selişfea Băhneni". domnul dă de ştire pârcălabilor de Neamţ „că s-a aflat o moarte de om în hotarul sf. însă călugării „tot n-au putut afla nicidecum pe vinovat".. mănăstiri Neamţ. ist. XVI. n-au putut să găsească pe vinovat pînă în acele trei săptămîni". obligaţia satului de a identifica pe infractor reiese cu toată certitudinea. Călugării mărturisesc fată de domn „că au cheltuit pentru acea năpastă care a căzut asupra lor. B. voi.

B. s ă -1 lege b ă trînii ale ş i ai satului ş i să -1 trimeat ă la curte. XVII. III. la judecat ă ş i la spînzur ă toare" 3 . pe de altă parte. Ob ş tea avea drept la judecat ă asupra memDreptul la judecată brilor s ă i. Documentele din secolul XVII cuprind multe men ţiuni precise în ceea ce prive ş te dreptul la judecat ă . voi. Rom. pe care îi vor alege s ă tenii. Ibidem. a avut loc o pîr ă pentru ocina din B ă ia ş i.Ş 27 ianuarie 1614. f ă cut ă de c ă tre „oameni buni ş i b ă trîni". 405. J.. . In 1562 Nan cump ă ră ogoarele nepotului s ă u. 164. la 3 iulie 1550. voi. Recunoaşterea dreptului de preemţiune al lui Nan s-a făcut de către obşte : „S-au pîrît înaintea megie ş ilor. p. Dreptul la judecat ă al ob ş tii decurge foarte °lar ş i dintr-un alt document al Ţă rii Romîne ş ti din 1614. II. Ş i de fel nu s-au putut întocmi ş i liniş ti" '. Ibidem. în satul Negoe ş ti. dreptul la judecat ă al satului Că line ş ti în jude ţ ul Prahova a fost recunoscut în urm ă torii termeni: „care om va fi vinovat. p. Astfel. priv. voi. B. poartă r ă spunderea fa ţă de domnie. p.OB Ş TEA S Ă TEASCA 103 Prin exercitarea acestei func ţ ii juridice. Atribuţiile juridice ale obştii nu se rezumau numai la func ţ ia semnalat ă mai sus. A ş a megie ş ii i-au judecat. II.al ob ş tii. B. în leg ă tur ă cu satul Vai-de-Ei : „S ă nu intre sîugile domne ş ti Ş 1 banii de jude ţ s ă judece. ca s ă fie volnic Nan s ă ţ in ă (p ă mîntul) ş i s ă cumpere" 2 . care se afla în stapînirea jupanului Mihai. judecata o f ă ceau b ă trînii satului: " ------1 Doc. B. b ă trînii satului avînd calitatea de al obştii săteşti judec ă tori. ci să -i judece b ă trînii satului" 4 . în Ţ ara'Romîneasc ă . la 1 mai 1602. XVI. Ş i care om va fi vinovat de moarte. delictele penale pentru care legea prevedea pedeapsa cu moartea erau rezervate judec ăţ ii domne ş ti. f ă r ă team ă s ă aib ă judecat ă la b ă trînii satului. 43. I. voi. ist. XVII. De aci rezult ă ş i delimitarea competin ţ ei judec ăţ ii f ă cute de ob ş te . p. cu care ocazie au fost aduna ţ i „oameni buni ş i b ă trîni din jurul locului. ob ş teia s ă teasc ă » i apără membrii săi de răufăcători. De pild ă . Ibidem. 264. care fuseser ă vîndute unui ţă ran venit din alt sat „aruncîndu-i" banii plătiţi. Izvoarele vremii relev ă în special diferite pîri pentru p ă mînt care au constituit obiectul judec ăţ ii ob ş tii. XVI.

XVII. II.104 V. ist. XVII. ci s ă vie ei aici la scaunul domniei mele. doi. Ibidem. Dar b ă trînii satului ap ă reau în fa ţ a domniei ca reprezentan ţ ii ob ş tii în problemele de judecat ă ce urmau s ă fie dezb ă tute „în divanul domnesc". aduce ş i alte am ă nunte în leg ă tur ă cu judecata b ă trînilor: „Dac ă s-ar ridica între ei. B. Sarchiz a trebuit s ă pun ă jur ă tori care s ă garanteze pentru el „c ă este om bun ş i n-a avut nici o vin ă ". Rom. p. VI. trei oameni buni ş i b ă trîni din sat s ă vin ă atunci la domnia mea. 243—244. B.. responsabilitatea colectiv ă pentru to ţ i membrii s ă i fac parte dintr-o str ă veche func ţ ie a ob ş tii — cea de autoap ă rare. B. s 3 4 ' Doc. pentru c ă era „un om r ă u". voi. 250.. . p. privind organizarea Satului Nou. dac ă nu vor putea să .. p 116. Dreptul de judecat ă al ob ş tii. prin care Simion Moghilă men ţ ioneaz ă faptul c ă satul C ă line ş ti poate s ă controleze pe cei nou veni ţ i ce se vor a ş eza în sat: „dac ă va fi om bun şi -1 vor pl ă cea pe el satul ş i b ă trînii satului. să -1 izgoneasc ă pe el din sat ş i să -i întoarc ă " 4 de unde au venit. priv. Numai în asemenea condi ţ ii a putut să . „la scaunul domniei mele.. II.ş i p ă streze delni ţa 3 . voi. s ă -i judece pe ei în divanul domniei mele" 2 . voi. XVI. B. I. La 1594 satul Bujorani din Ţ ara Romîneasc ă s-a pîrît cu ţă ranul Sarchiz.. Iar pe acel ora care va fi r ă uf ă c ă tor ş i stric ă tor în sat ş i nu-1 va pl ă cea satul ş i b ă trînii. stabilit în acela ş i sat cu 40 de ani înainte.. COSTACHEL „Iar pentru rîndul judec ăţ ii. înc ă pe vremea lui P ă tra ş cu cel Bun. Un alt document din acelaşi an şi tot din Ţara Romînească. cu care cump ă rase acesta delni ţ a ş i să -1 izgoneasc ă din sat. In strîns ă leg ă tur ă cu aceast ă func ţ ie apare ş i dreptul ob ş tii de a izgoni din ob ş te pe acei membri care tulbur ă ordinea în ob ş te ş i nu respect ă rînduielile ei.. Ibidem. Ibidem. voi. ce se afla pe ocina satului Brînceni. unde se judec ă toat ă ţ ara" '. al ţ i boieri sau pr ă d ă ciune s ă nu intre în satul lor.ş i a ş eze b ă trînii lor din sat. XVII. care s ă le fac ă judecata lor cu dreptate. unde se judec ă toat ă ţ ara". p. Ţă ranii din Bujoreani vroiau „să -i întoarc ă asp/ii". el s ă aib ă pace ş i lini ş te. 43. vreo pîr ă grea ş i de cutropire ş i nu vor putea s ă se împace ei înitre ei. într-un alt document muntean din 1 mai 1602.

putînd astfel s ă denun ţ e pe cel care s ă vîr ş ea un furt. care în perioada anterioară st ă pînirii feudale a stat la baza satului romînesc. Ed.OB Ş TEA S Ă TEASCA 105 Din cele semnalate -mai sus în via ţ a ob ş tii s ă te ş ti în ţă rile iromîne. rezult ă din pomenirea cnejilor în Moldova ş i a juzilor !n Ţara Romînească. p. D. La baza c ă reia nu mai este leg ă tura de sînge. Ţăranii în Rusia. care a consacrat studii speciale legiuirilor popoarelor slave. D. Toate aceste func ţ ii ale ob ş tii. C ă autoconducerea era o realitate vie în trecutul satului romînesc. 1952.. Acad. a relevat îndeosebi informa ţ ia referitoare la organizarea ob ş tii s ăt e ş ti. B. Cnejii sînt menţionaţi fie la prezent. 73. B. se poate conchide c ă ob ş tea constituie ş i o comunitate juridic ă . care sînt menţionaţi în actele de stăpînire a pămîntului. sau s ă pl ă teasc ă pentru el. Grekov st ă ruie asupra faptului c ă aceast ă procedur ă „ar fi fost cu totul inutil ă . D. ş i anume c ă e vorba de o ob ş te teritorial ă . fie la trecut. .R. dup ă ce satul respectiv . în tot cursul secolului XV sînt sate în care există cneji.P. dac ă ar fi fost vorba de familia mare. Referindu-se la procedura de urm ă rire „a r ă uf ă c ă torilor". Grekov. reprezentanţii obştilor în perioada anterioar ă cotropirii lor de c ă tre feudali. Printre altele. controlul asupra reparob ş tii s ă te ş ti tiţiei p ă iinîntului fac parte din autoadmiîn evoluţia ei nistrarea obştii. ob ş te de vecini. ca : dreptul la judecată. „unde este cneazul" cutare. el a accentuat asupra faptului c ă responsabilitatea colectiv ă a ob ş tii pentru delictele înf ă ptuite pe teritoriul ei constituie un indiciu sigur în ceea ce prive ş te definirea caracterului ob ş tii. Unii dintre ei s-au i^^nrti p e mai departe îi* acest rol. responsabilitatea colectivă Etapele pentru plata birului. Cnejii erau căpeteniile. f ă r ă nici o «urm ă rire a r ă uf ă că torilor»" >. XIII) cuprind un material bogat pentru reconstituirea acestei institu ţ ii medievale. XI) ş i „Pravila Polon ă " (sec. „unde a fost cneazul" cutare. în care toate rudele se cuno ş teau între ele. Legiuirile cele mai vechi ale acestor popoare ca „Ruskaia Pravda" (sec. Aceast ă func ţ ie a ob ş tii e caracteristic ă pentru structura ei ş i a existat în ob ş tea slav ă — la ru ş i ş i poloni. R. In Moldova. Grekov.

. 2' Doc. în apropierea satului Vladimiri. 361 Doc. v ie'. împrumutul banilor. Prin aceasta. se poate defini rolul jucat de ei în cursul secolului XV. IV. Ibidem. 98—99. cînd cnejii se mai g ă sesc în fruntea ob ş tilor. Documente slavo-romîne. care trebuie să fie asem ă n ă toare cu cele din Moldova. închinare.OB Ş TEA S Ă TEASCA 107 La 1605 este vorba de Stan judele care vinde p ă mînt ş i La 1617 în regiunea Gorj. La 1573 mo ş nenii din B ă le ş ti „au închinat" p ă r ţ ile lor de ocin ă jupanului Dr ă ghici ban. p. B. Dacă în Moldova. voi. II. înstrăinarea ocinelor înseamnă de fapt cotropirea lor. 3 Al. prin menţionarea repetată şi precisă a c ă peteniilor ob ş tii. iar al ţ ii şi -au vîndut copiii la turci. care are via în deal la Chicioră 2 . ele erau înc ă puternice ş i stă pîne pe folosin ţa p ă mîntuiui. imposibilitatea de a pl ă ti birul. proprietatea colectiv ă a ob ş tii e atins ă tot mai mult. în viaţ a obştii se produc schimbări însemnate. „ei de a lor bun ă voie. Dreptul de str ă mutare al membrilor ob ş tii n-a fost îngr ă dit prin nimic. ist. începe ş i destr ă marea ei. în Ţ ara Romîneasc ă izvoarele nu permit decît unele supoziţii relativ la atribuţiile lor. XVI. funii şi stînjeni. La 1577.. XVII. datorînd feudalului numai dijma ş i anumite munci la curte. p. care se manifest ă prin aceea că vînzarea pămîntuiui obştesc necesită delimitarea delni ţ elor din ce în ce mai riguros. p 265—266. 160—161. unii pe timp de foamete rea. Badea logofăt cumpără ocină la Lindeceştî pentru c ă a pl ă tit „birurile lui Standul în doi ani. iar aty'r au murit de foame pe drumuri" 4 . B. Pe m ă sur ă ce principiul propriet ăţ ii private p ă trunde mai adînc în structura ob ş tii. voi. Ş t e f u l e s c u . P ă mîntul ob ş tii ajunge s ă fie vîndut în ogoare. Rom. deoarece ţă ranii încep să . Vînz ă rile masive care s-au f ă cut în a doua jum ă tate a secolului XVI şi care au căpătat o deosebită amploare în timpul domniei lui Mihai Viteazul au fost determinate de cauze foarte variate: cotropire cu sila. p. distrugerile pricinuite de oşti străine. priv. Rom. In secolul XV.ş i înstr ă ineze p ă r ţ ile de care dispun. în cursul secolului XVI. ist. este pomenit Patru judele. (foamete. priv. . de a dat în manile birarilor Rratei 200 aspri" 3 .

care au fost cotropite de Stan logof ă t din Poeni ţă . „ne-a vecinit cu sila" etc. p. ci au fost cotropite de Stan logof ă t". Dar după aceea. cît de mică. priv. ei s-au pl ă tit de Stan logof ă t cu 5 care de fîn ş i cu 19 cl ă i de meiu ş i 800 de bani. Documentele abund ă fn men ţ iuni ca : „ne-a făcut silnicie". La 5 martie 1668. 208—209. Iar pe urm ă . Contractarea unui împrumut putea s ă duc ă de asemenea la cotropirea ob ş tii.. In aceast ă privin ţă un deosebit interes reprezint ă documentul din 15 aprilie 1618 în care este vorba de ocinele ţă ranilor din Tele ş ti. unitatea ei economică şi administrativă suferind îngr ă diri importante. Stan logofăt. Stan r ă mîne „de lege".' 107. VI. st ă pînul feudal. Domeniul feudal se rotunjea pe seama pămîntului obştii. Cu toate acestea. aduc martori „12 megieşi. voi. Surete ş i Izvoade. ob ş tea şi-a men ţ inut în decursul secolelor organizarea ei internă. Ghib ă nescu.108 V. cu care se împrumutaser ă „să -i fie rumîni noi ş i feciorii no ş tri ş i moşiile noastre" 2. Chiar în situa ţ ie de aservire. el a cotropit ocinele acestor oameni". ist. ' Gh. XVII. B. Stan a înscenat ac ţ iunea de vînzare în felul urm ă tor: „ ş i a ş a a zis c ă le-a cump ă rat. 1 Doc. n-o distrugea. Dup ă cum se poate vedea din documente. In procesele care se isc ă pentru r ă scump ă rarea ţă ranilor este des pomenit c ă „li s-au aruncat banii cu sila". 23 de megie ş i din Crasna „din s ă ră cie ş i de multă lips ă " se vînd lui Ivan c ă pitanul din Glagova pentru 200 galbeni ş i pentru dobînda lor. deoarece „le-a cotropit cu sila" '. COS TA CHEL La începutul secolului XVII obştea este cotropită de nenum ă rate ori prin for ţ a. pentru c ă le-a dat ni ş te bani pe fîn ca s ă coseasc ă . Rom. Am c ă utat s ă reconstituim via ţ a unei ob ş ti libere. ca s ă jure c ă n-au vîndut p ă rţile lor de ocin ă . care totodată a însemnat ş i transformarea ţă ranului liber în ţă ran dependent. Moşnenii ridică pîră în faţa domnului. dar c ă uta s-o foloseasc ă pentru a ob ţ ine venituri cît de mari. aservind ob ş tea. R ă mîne s ă mai urm ă rim procesul de aservire a ei. III.. p. Pentru ca această acaparare de p ă mînt a obş tii s ă capete un caracter legal.. ţăranii trebuiau să primească oarecare sum ă de bani. organizarea ei intern ă şi s ă definim caracterul ei. . ace ş ti oameni. metodele folosite de feudali pentru cotropirea ob ş tii erau variate.

Capitolul III CLASELE ŞI CATEGORIILE SOCIALE .

Prima este deseori atestat ă în izvoarele muntene ş i moldovene ş ti cu denumirea de s ă raci. o clas ă format ă din oameni care lucrau p ă mîntul cu bra ţele ş i cu mijioacele lor. ob ş tea s ă teasc ă . ceea ce subminează vitalitatea ş i rezisten ţ a ei. din liber ă . obştea sătească a străbătut în evoluţ ia sa diferite etape ş i a suferit importante transform ă ri. ţă ranii au fost constituiţi în ob ş tea s ă teasc ă . din cele mai vechi timpuri. chiar înl ă untrul ob ş tii se produc schimb ă ri însemnate. ară tînd o oarecare varia ţ ie în componen ţ a ei. La început principiul proprietăţii individuale se îmbina cu principiul propriet ăţ ii colective. cea de-a doua poart ă diverse denumiri. o clas ă st ă pîn ă de p ă mînturi. cneji ş i slugi. determinînd o puternic ă diferen ţ iere în sinul ob ş tii '. In al doilea rînd. ca : boieri. Ob ş tea s ă teasc ă . în mare m ă sur ă . In primul rînd.ŢĂ RANII DEPENDEN Ţ I In ţă rile romîne distingem în secolele XIV—XVII dou ă clase de baz ă : pe de o iparte. datorit ă procesului de feudalizare. . devine aservit ă . In secolele XIV—XVII.ce mai mult teren. Ca s ă putem urm ă ri procesul de aservire a ţă r ă nimii trebuie s ă reconstituim Vezi cap. iar pe de alt ă parte. prestînd obliga ţ ii în natur ă ş i în munc ă . care determină stratificarea membrilor ei. Dup ă cum s-a v ă zut în capitolul precedent. cu timpul îns ă proprietatea individual ă cîş tig ă din ce în . ducînd spre destr ă mare.

realizau aceast ă autoconducere în toate sectoarele vie ţ ii. Feudalii. 1 B. cesul de feudalizare. au uzurpat dreptul de stăpînire al ei. 363. f ă cînd pe membrii s ă r ă ci ţ i ai ob ş tii s ă caute ad ă post la st ă pînii de p ă mînt boga ţ i. D. Ţă ranii în Rusia. suprapunindu-şi ordinea şi dreptuJ lor. proces care st ă Ja baza societ ăţ ii feudale. drepturile membrilor obştii asupra p ă mîntului fiind ereditare ş i egale. Ea veghear«şi reglementa toate chestiunile în leg ă tură cu stă pînirea ş i exploatarea pămîntului în comun. După întemeierea statului feudal. a avut ca urmare cotropirea cu for ţ a a ob ş tii. ceea ce a dus la aservirea şi ruinarea ţăranului şi la formarea domeniului feudal. Prin cneazul sau vatamanul care se afia în fruntea ob ş tii — împreun ă cu b ă trînii satului. p. 1946. era constituită pe baza principiilor de autoconducere. . domnii romîni distribuind mai multe sate boierilor ş i slujitorilor lor. Ob ş tea s ă teasc ă fiind anterioar ă st ă pînirii feudale. Veghea asupra ordinii din interiorul ob ş tii avînd dreptul s ă izgoneasc ă din sînul s ă u pe acei care nu respectau tradiţia consfin ţ it ă de veacuri. acordate boierilor ş i slujitorilor militari. edita rus ă .112 V. Avea dreptul de judecat ă asupra membrilor ei prin oameni buni ş i b ă trîni. Practicarea sistemului de danie de sate. In Moldova secolului XV existenţa satelor cu cneji. Aceast ă stare de lucruri nu este specific ă numai ţă rilor romîne. Grekov. ş i ob ş tea s ă teasc ă a suferit schimb ă ri vădite. Grekov. Era supus ă unei ră spunderi colective pentru crimele s ă vîrş ite pe teritoriul ob ş tii. D. creşterea marelui domeniu feudal ameninţa independenţa unor ob ş ti întregi" '. semnaleaz ă acela ş i fenomen : „In leg ă tur ă cu pro. B. prin a ş ezarea lor peste ob ş te. oglindit mai bine în Moldova ş i mai pu ţ in în Ţ ara Romînească. Izvoarele vremii nu ne-au p ă strat îns ă decît men ţiuni asupra unor aspecte ale acestui proces. ocupîndu-se de obştea sătească în Rusia Chievean ă . iar pe de alt ă parte. Istoria aservirii ţă r ă nimii romîne este în aceiaşi timp istoria decăderii şi destrăm ării obştii. COSTACHEL procesul de înrobire a ob ş tii s ă te ş ti. Creşterea inegalităţii în ceea ce priveşte averea determina destr ă marea ei în interior. Acest proces const ă în afirmarea treptat ă a propriet ăţ ii individuale ş i în destr ă marea bunurilor comune. acest proces de cotropire a p ă mîntului ob ş tii a luat o amploare mare.

. atac ă ş i cotropesc p ă mîntul ob ştii. „a fost cotropită de Cîrstian vornic. f jnare postelnic — „cum c ă i-ar fi vîndut lui cîteva cne f ă r ă voia lor" ş i i-au f ă cut vecini 3 . locuitorilor acestui sat pentru c ă în zilele lui Ş tefan Vod ă au fost n ă p ă stui ţ i e Lec . Mircea cel B ă trîn. Dac ă în secolul XVI cazurile de cotropire a ob ş tii cu sila nu sînt prea numeroase. la 19 iunie Jo20 Simion Movilă întăreşte satul Mozăceni-Vlaşca.. izvoarele ei reflect ă o faz ă mai înaintat ă a institu ţ iei cnejilor — cînd ei s-au transformat în st ă pîni de mo ş ie.ŢĂRANII DEPENDENŢI 113 •uzi ş i vatamani ne arat ă cum peste ob ş tea s ăteasc ă liber ă . e rvirea ţă ranilor pe cale extraeconomic ă . rezult ă c ă organizarea ob ş tii a continuat s ă existe şi dup ă ce ea a devenit dependentă de feudal. 8547 a n ' 'ata f v feudală . ci au fost apuca ţi cu sila. indus ă de cneaz. Tot atunci apare aceast ă men ţ iune c ă ţă ranii cotropi ţ i „nici n-au luat bani". 220. c ă niciunui cneaz sau boier al domniei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă sau ohab ă ş i ca apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia. XVIj voI jjj p 387 G h i b ă n e s c u . s-a suprapus noua ordine feudal ă . f ă r ă interven ţ ia domniei. De pild ă . p 73. consecin ţ e deose-de grave a avut „leg ă tura lui Mihai". I. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. In secolul XVI îns ă se poate vedea cum feudalii cu mijloace proprii. adic ă nu s-au vîndut pe bani... cu sila" 2 . caut ă s ă arate s ă tenilor c ă situa ţ ia lor r ă mîne aceea ş i ş i". dup ă moartea lui Nicodim. XXI.. Şi să fiţi în supunere despre toate slujbele şi dăjdiile"1. confirmînd satele m rii Tismana în <1407>.. p. Surete ş i Izvoade. întruchinat ă în noul st ă pîn al satului. Această expresie „s ă v ă iau ş i s ă v ă dau" arat ă situa ţ ia ţă ranilor care cu forţa sînt atribuiţi vreunui feudal ca să -i fie „în supunere". Intrucît în unele sate cnejii s-au men ţinut ş i dup ă ce satul a intrat în stă pînirea feudalului. chiar vînz ă rile se fac cu for ţ a. Ţă ranii liberi din punct t priv _ ist RoWi B a i t e s c u.. cînd domnia pe calea daniilor îi sile ş te pe ţă rani s ă fie „în supunere" (nocroyuiaHHe) adic ă în dependen ţă de feudali. deseori. In ceea ce prive ş te . De pild ă la 1570 satul de ţă rani liberi-megie ş i Z ă noaga se plînge la domnie c ă o parte a satului lor. denumită „partea Mîndreştilor". Izvoarele secolului XV reflectă în special această formă de cotropire a p ă mîntului ob ş tii. In ceea ce prive ş te Ţ ara Romîneasc ă . c. în secolul XVI izvoarele abund ă în ş tiri în aceast ă privin ţă .

cînd procesiul de aservire a ţă ranilor era înc ă în faza de început. el însuşi devenind omul mănăstirii (iwgHacTiipcKHH nocjiymHHKJ — supusul ei!. ei erau constrîn ş i de diferite nevoi. . Documentele Ţării Romîneşti. iar persoana cu munc ă. Ţă ranii se vînd ca vecini şi rumîni din cauza birurilor. sînt dăruiţi boierilor fără bani. care distrug for ţ a economic ă a ţă ranului. închinarea atrage după f sine plata dijmei — averea închinat ă de fapt r ă mînînd în folosin ţ a celuia care îl munce ş te ş i care îi avusese ş i înainte. iar el a r ă mas sa P. de natur ă economic ă . P. aşezaţi pe pămîntul feudalului pe baza unej învoieli. Aservirea ob ş tii pe calea extraeconomic ă în decursul celor trei secole a avut aspecte diferite: danie domneasc ă cotropirea cu sila prin mijloace proprii ale feudalului. Panaitescu. iar men ţ iunile cu privire la vînzarea de cneji ş i megie ş i ca vecini sînt foarte rare. Tot în aceast ă perioad ă a avut ' loc ş i aservirea determinat ă de cauze economice. In 18 iunie 1517 — Basarab Voievod confirmă lui jupan Calot ă . care îi sileau s ă devin ă vecinii feudalilor. p. se transform ă în „rumîni". COSTACHEL de vedere juridic. Numai c ă forma sub care se f ă cea aservirea era denumit ă închinare ş i la prima vedere f ă cea impresia unei ac ţiuni benevole. vînză rile de delni ţ e ţă r ă ne ş ti sînt relativ pu ţ ine. foametei. I. în satul Lup ş anul „partea lui Mo?» toat ă . P ă mîntul lui devine înc ă rcat cu dijm ă . Aceasta nu înseamn ă îns ă c ă în acea vreme ţă ranii erau aserviţi numai cu sila . pierd dreptul de strămutare. de ş i-a închinat partea lui toat ă . In secolul XV este cunoscut cazul de închinare al lui Tîmpa de pe vremea lui Miroea cel B ă trîn (documentul fiind datat între anii 1402—1408) care trece sub st ă pînirea m-rii Nucet gîrla Săpatul. In secolul XV. SI.114 V. f ă r ă ' s ă fi ajuns la o m ă sur ă legislativă a domniei privind* dintr-o dat ă aservirea maselor ţă r ă ne ş ti. Prin închinare. care în secolul XVI va lua forme mai precise. fiind apucaţi de legătura lui Mihai. cînd nu era precizat înc ă con ţ inutul categoriei vecinilor — actul acesta de închinare reprezint ă de fapt calea spre starea de vecin. oricît se va alege. pentru c ă a venit Mo ş înaintea dom. mare vornic. In secolul XV ş i în prima jum ă tate a secolului XVI. feudalul cap ă tă dreptul de stă pînire asupra bunului închinat ş i asupra persoanei. invaziilor. niei mele.

G h i b ă n e s c u . vînz ă -rile de megie ş i ş i cneji ca vecini iau amploare mare. p. cit. ist. A. 121." '. Pentru delni ţ ele lor megie ş ii iau 20 de aspri de stînjen — în total 15 600 de aspri 2 . B. XVI. 111. . Rom. Incepînd cu secolul XVII.. t Doc. în 26 martie 1614 Radu Voievod confirm ă lui Badea paharnic satul B ă je ş ti cu vecinii. XVII. „plata birului". l Doc. 1611—1615..ş i vînd ă p ă r ţ ile de ob ş te ş i s ă accepte starea de vecini. Domnul ş i cu tot sfatul domnesc condamn ă pe Constantin s ă fie vecin ai m ă n ă stirii Gol ă i 5 . Deci la începutul secolurui XVI. priv. Neavînd cu ce pl ă ti „m-am dat eu cu f ă meia me vecini ş i cu feciorii mei s ă muncescu la casa dumisali în veci" 4. „greut ăţ i". a Gh. G h i b ă n e s c u . 10 oi ş i 9 lei f ă r ă un ort".ŢARANIi DEPENDENŢI 115 f> v0C in de a lui bun ă voie. La 18 mai 1672 Stan cu femeia ş i copiii „ ş i cu carii va d ă rui dumnezeu de acum înainte" este silit s ă devin ă vecin deoarece „am fostu p ă stor la bucatele dumisale jupînului Ursului.. p. Neplata datoriei duce spre starea de vecin. p. p. Nu cunoa ş tem motivul care 1a f ă cut s ă fac ă aceast ă închinare ş i dac ă a primit ceva bani. II. 60.. V. B. priv. voi. Rom.. ş i s-au închinat a-i fi vecini". cine îş i închin ă delni ţ a devine vecinul boierului. La 2 iulie 1595 Mihai Voievod înt ă re ş te marelui sp ă tar Calot ă p ă r ţ ile unor megie ş i „care au fost s ă rmani ş i n-au putut pl ă ti d ă jdiile... ş i la datul s ă mii mi-au lipsit 7 vaci. De pild ă . dar cu precizările care lipsesc în cazul precedent. Erau ş i alte împrejur ă ri de natur ă economic ă care deschideau calea spre serbie: imposibilitatea de a. Surete ş i Izvoade. 6 3 h. documentele precizînd ş i cauzele : „foametea". Dac ă în cazurile ]ui Tîmpa ş i al lui Mo ş nu cunoa ş tem motivele care i-au f ă cut s ă se închine unui stă pîn — ultimul oaz arată precis c ă mizeria este aceea care i-a f ă cut de fapt s ă . op. „dac ă au v ă zut atît de mari greut ăţ i ş i nevoi ş i mult ă s ă r ă cie" 3 . VI. deci acesta s-a dat lui jupan Ca-lofă vornicul..ş i acoperi datoriile. Tot în secolul XVII. care au fost cneji îns ă sub Radu Ş erban s-au vîndut. p. La sfîrsitul secolului XVI avem un caz similar. „s ă r ă cia".. S a v a. la 1660. I. 172—173. ist. Documente privitoare la tirgul ş i ţ inutul Orheiului. voi. 261. egumenul m-rii Gol ă i din ţ inutul Orheiului se plînge fa ţă de Ş tefan Voievod c ă el a r ă scump ă rat din robie de Ia t ă tari pe tat ă l lui Constantin din T ă rbuj ă ni pl ă tind 100 taleri ş i acesta nu i-a restituit suma pl ă tit ă .

dup ă cum s-a putut vedea.. Cronicarii secolului XVII. . ca : dreptul ereditar asupra delniţei şi dreptul de strămutare. edi ţ ia P. fie în urma constrîngerij economice. vorbind de cazaci. X V II. reprezentînd o etap ă importantă în procesul de aservire prin desfiin ţ area dreptului de str ă mutare ş i prin'creş terea necontenit ă a num ă rului de ţă rani aservi ţ i. Obştea sătească. B . p .. Panai' tescu. în viaţa ţăranului romîn se produc modific ă ri importante care-1 duc spre legarea de glie. cu timpul însă. COSTACHEL în documentele respective rnenţionîndu-se că debitorul insolvabil „să -i fiu rumîn cu feciorii mei ş i cu toat ă mo ş ia mea" l . La origine vecinul era membru al ob ş tii. De pild ă. Chiar ţă ranii c ă zu ţ i în dependen ţă fa ţă de stă -pînii de mo ş ie î ş i men ţ ineau anumite drepturi str ă vechi. mai ales în a doua jum ă tate a secolului. In secolul XVII no ţ iunile de vecinie sau vecin ă tate cap ă t ă un conţinut precis. / In cursul secolului XV ţă ranul î ş i p ă stra Situa ţia ţă ranilor ( în cea mai mare parte drepturile ş i liber-. ascultarea crailor le ş e ş ti slobozi de vecin ă tate. asupra c ă rora au drepturi ereditare. De ş i procesul de aservire pă trunsese în mare m ă sur ă la sate. In secolul XVI apare tendin ţ a de a restrînge drepturile ţă ranului asupra p ă mîntului ş i a dreptului de stră mutare. p. termenii vecin — vecinie arat ă stare d& dependen ţă 3 . In secolul XV ţă ranii sînt atribui ţ i feudalilor împ ţ euna cu delni ţ ele lor. M i r o n C o s t i n .116 V. trăiau supt. totu ş i mul ţ i ţă rani î ş i mai p ăstrau libertatea. Dreptul ereditar al ţă ranului asupra delni ţ ei rezult ă între altele ş i din faptul c ă se mai f ă ceau test ă ri de averi m ă n ă stirilor. 2 1 * Vezi cap. . după cj£ obştea a fost înrobită. cel slobod — f ă r ă st ă pîn. erau multe căi diferite care duceau spre vecinătate — spre dependen ţă de st ă pîn. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Secolul XVII marcheaz ă o nou ă perioad ă în istoria ţă ră nimii. fie în urma celei extraeconomice. p ă strînd ne ş tirbit ă libertatea de str ă mutare. p riv. D o c.. în chipul o ş tenilor cu hrana slobod ă pe Nipru. ist. în secolul XV v t ăţ ile sale. cu pesc ă ria" 2 . definesc în felul urm ător vecinătatea : „Cazacii. Astfel în secolele XIV—XVII. P. I . v o i. Din aceast ă relatare rezult ă c ă vecin este omul cu st ă pîn. 114. Ş i. R o m . ori cu vîn ă torii la cîmpii ori. 45 3 ş i 47 4 .

izvoarele nu men ţ ioneaz ă cazuri de vînzare ale ogoarelor. s ă fie liber de toate d ă jdiile ş i s ă nu îndr ă zneasc ă nimenea a-i opri sau a-i sminti" 3 . pentru c ă cine îi va opri. s ă lucreze la ii^c vjdSLCd tea nicuc . Ibidem. r ă u va p ăţ i" 6 .adune ţă rani în satul lor Potel : „ori cî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie" 4. Acei dintre ţă rani care vroiau s ă plece nu puteau fi re ţ inu ţ i de c ă tre st ă pînii lor.P . p. 2. In secolul XV îndatoririle ţă ranilor erau foarte variate: 1. ca s ă mearg ă în satele m ă n ă stirii. nici fiul s ă u. Documentele Ţă rii Romîne ş ti.. . Popeţi" 5.ş i a ş eze ţă rani în satele sale: „oricî ţ i vecini vor merge în satele sfintei m ă n ă stiri. 114. I. fîne ţ elor sau p ă durilor ră zle ţe.11 P. £V. In tot cursul secolului XV obştea este puternic ă înc ă . vite ^ r mi ele donatorului n-aveau dreptul s ă conteste cele donate : " Ş i nimeni s ă nu cuteze s ă cear ă socoteala dintre rudele acelui om care a d ă ruit m ă n ă stirilor domniei mele. 3. P a n a i t e s c u . a ş a cum se va întîmpla în secolul urm ă tor. De pild ă . dar ş i de la ţă rani. Ibidem. 252.ŢĂRANII DEPENDENŢI 117 iVlircea cel Bătrîn acordă dreptul m-rii Cozia să primească danii nu numai de la boieri ş i cneji. Spre sfîr ş itul secolului XV acest drept al ţă ranilor era în vigoare înc ă .ş i p ă r ă seasc ă st ă pînul ş i s ă se a ş eze în alte sate aparţinînd altor stă pîni. denumi ţ i s ă raci 1. îndatoriri de caracter militar — de a lua parte la lu Ptele domnului „de a face oastea cea mare". p. Averea s ă racilor cuprinde : ogoare. In ceea ce prive ş te dreptul de str ă mutare. p. Mircea cel B ă trîn acord ă dreptul m-rii Cozia s ă primeasc ă oamenii din satele boiere ş ti: „Ca oricarele va pofti ş i va iubi din oamenii carii locuiesc prin satele boiere ş ti mari ş i mici. iar cnejii (în calitate de st ă pîni de mo ş ie) — s ă nu cuteze s ă -i opreasc ă . dijm ă din vin. vii. la 1493 boierii Pîrvul mare dvornic şi Danciul mare comis au avut dreptul s ă . Ooe. 219. albin ă rit. Ibidem. p. ci s ă le ia numai g ă leata. isf. plata birului. dijm ă din miere. p. oa iuv.. XIII. nici fratele său. trebuiau să dea dijmă din produsele animale. 232. 97. La 1495 m ă n ă stirea Snagov a avut dreptul „să-şi adune vecini pe ocina lor. denumită de obicei :i \ Ţ ara Romînease ă vama oilor ş i porcilor. p. 113. nici nepotul lui"2. case. ţă ranii aveau dreptul s ă . B. dijm ă din cereale g ă let ă rit. prti. î ş i men ţ ine bunurile care îi apar ţ in. «om. Ibidem. mori. La 1498 •m-rea Tismana putea s ă . XIV.

S-ar putea crede c ă . 5 Ibidem. 4.butoaie cu vin. care cu fîn. p. 161. P a n a i î e s c u . Obliga ţ ia cositului fînului a existat în tot cursul secahilui XV. rezult ă c ă ele constau în plata dijmei ş i a birului ş i dintr-o serie de munci obligatorii care în cea mai mare m ă sur ă nu au un caracter agricol. 213. 179. COSTACHEL ridicarea ş i înt ă rirea cet ăţ ilor. XIII. 192. p. 102.. Documentele Ţă rii Romînesti. slujbe ş i angarii. p. Din enumerarea îndatoririlor ţă ranilor de mai sus. I. 140. XIII. 192. I p 102'. ' Doc. B. P. XIV. XV. s ă taie lemne ş i altele. XIV. Mai există şi un alt indiciu care ne face să căutăm originps cl ă cii agricole în secolul XV. deoarece unele hrisoave men ţionează ambele îndatoriri : dijma din fîn şi cositul fînului3. p. necesar ca furaje de iarn ă pentru turmele st ă pînului. pe lîng ă obliga ţ ia de a cosi fînul. de a face posada — paza cetă ţ ilor ş i a hotarelor. s ă lucreze la mori. ist. ' . priv. Rom. Acesta este în leg ă tur ă cu defriş area p ă durilor. Pomenirea în acelaşi hrisov a celor dou ă îndatoriri permite a trage linia de demarca ţ ie între dijma dat ă de ţă ran din delni ţ a lui ş i îndatorirea de a pfesta munca la fîne ţele stă pînului. Existen ţ a unor dreg ă tori speciali denumi ţ i fînari (c-fenape) 2 arat ă c ă acest sector în economia ţă rii a jucat un rol important. s ă fac ă poduri ş i poteci. 169. Era o presta ţ ie care P. ist. P a n a i t e s c u . ' Doc. P.. priv. de munc ă obligatorie care are caracter agricol.118 V. Aceast ă îndatorire apare de asemenea înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn 5 ş i se men ţ ine în tot cursul secolului XV 6 . mai existau ş i altele de caracter agricol ş i care constituie primele semne ale clă di. Intre îndatoririle ţă ranilor din acea vreme era ş i aceea de a t ă ia copacii (#pbB). Documentele Ţării Romînesti. Ibidem. 1SÎ. Rom. în sensul de munci agricole obligatorii pentru stă pîn. fiind nelipsită mai în toate documentele de imunitate4. a existat ş i dijma din fîn. 199. înc ă din vremea iui Mircea cel B ă trîn cositul fînului (cfeHHoKocra) apare ca o obliga ţ ie în hrisoavele de atunci ale feudalilor'. B. 200. In primul rînd ţă ranii erau obliga ţ i s ă coseasc ă fînul. p. în izvoarele secolului XV sînt denumite munci (paSoraJ. s P. Toate aceste servituti. In afar ă de servitutile pomenite. diferite servituti ca : transporturi — s ă duc ă . XV.

în care schimbul joac ă un rol redus. Chiar dac ă n-avem dovezi directe de existenţa rezervei feudale în secolul XV. îndatoririle sale cuprindeau ş i anumite munci care aveau caracterul clăcii agricole din care se va dezvolta ulterior munca' cîmpului pe pămîntul stăpînului. ea a existat sub o alt ă formă . deci avem de-a face cu munci de caracter agricol. Aceste munci grele erau f ă cute cu bra ţ ele ţă ranilor dependen ţ i despre care vorbe ş te cu atîta claritate documentul citat mai sus. voi. Se men ţ ioneaz ă locul în satul St ă ne ş ti „pe unde vecinii lui jupan Vlaicul vor fi cur ăţ at cu securea în p ă dure" 1 . compus ă din ogoare sem ă nate cu cereale. p. B. livad ă . Rezerva feudală va cre ş te în special atunci cînd va cre ş te cultura grîului pentru vînzare. Berivoe ş ti ş i Dr ă g ă ne ş ti. ■ — — -— . totuşi are un'caracter precis de muncă obligatorie pentru stăpîn . II. 27 (doc. în care terenul defri ş at putea s ă aib ă o întrebuin ţ are variat ă : fînea ţă .ŢĂRANII DEPENDENŢI 119 buia s ă asigure st ă pînului lemne de foc. stupăriile c ă lug ă rilor sînt îngrijite de oamenii m ă n ăs tirii. In secolul XV ţă ranul dependent nu putea fi izgonit de că tre st ă pînul de mo ş ie de pe delni ţ a lui str ă mo ş easc ă . priv. pentru amenajarea pris ă cilor se fă ceau defri şă ri de p ă duri. prisac ă . livezi. Rom. a pomilor. . înainte de a ap ă rea rezerva feudal ă . nr. Pentru exploatarea acestor ramuri în economia feudal ă sînt folosite bra ţ ele de munc ă ale ţă ranilor dependen ţ i. el îns ă avea dreptul s-o p ă r ă seasc ă ş i s ă se a ş eze în alt ă parte — la a 't st ă pîn. dar ş i în condi ţ iile unei economii. fiind legat ă de alte ramuri ale produc ţiei agricole : cre ş terea vitelor. gră dini de zarzavat ş i pris ă ci. A ş adar aceast ă presta ţ ie de a t ă ia copacii din p ă dure. 23). albină r it. dar în acela ş i timp rvea si pentru defri ş area terenului. deşi nu este pe deplin lămurită în izvoarele vremii. care se află direct în exploatarea st ă pînului de mo ş ie. de rent ă agricol ă în munc ă. în Moldova. care ducea spre defri ş area p ă durii.. nu putem rrede c ă ea nu era legat ă de întregul complex al gospod ă riei feudale. ist. viticultură. rezerva feudal ă apare mai întîi sub form ă de fine ţe. vii. In Ţara Romînească în secolul XV viile mănăstireşti sînt lucrate de ţăranii dependenţi . totuşi se ş tie c ă pentru cultivarea viilor. ogor. La 26 iulie 1526 Radu Voievod" 1 întă re ş te lui Vlaicu clucer ş i fra ţ ilor s ă i cîteva ocine 'n satele St ă n'e ş ti. XVI. Doc.

Cost ă chescu. XVIII. p. iar dup ă aceeTrd ă cu împrumut boierului Voico 30 de mii de 1 N. fie pentru opera ţ ii de speculă : împrumutul de bani ş i z ă logirea mo ş iilor pe bani. p. Rom. iar în Moldova în 1439 4. Iorg-a. în „Voprosî Istorii". VI. înainte de domnie. 227. COSTACHEL Situaţia ţăranilor în secolul XVI înainte de a trece la constatarea un Or ! schimb ă ri importante în via ţ a ţă ranilor fr. op. p. B. cit. Paralel cu dezvoltarea domeniului feudal. în secolele XIV—XV2 şi ia proporţii mai mari. Un indiciu important în ceea ce prive ş te circula ţ ia sporit ă de bani este faptul c ă în mîinile clasei st ă pînitoare se acumuleaz ă importante sume de bani. In aceast ă vreme. II. este necesar s ă amintim f e . 12. 233—235 (Recenzie la cartea Iui N. p. secolul XVI. I. * Ibidem. Pînă pe la mijlocul secolului XV banii au circulaţie foarte restrînsă în ţările romîne. D. p.1. voi. * P. Schimbul se face mai ales în natură. Iorga). priv. ist. Incepînd cu secolul XVI tranzacţiile în bani sînt numeroase ş i cresc mult ca volum. în special la m ă n ă stiri. Exemplul cel mai gr ă itor rii-î d ă Mihai Viteazul care ca boier. 7-13. P o i e a n s k i. apare ş j se dezvolt ă economia bazat ă pe marfă -bani. 1953. 40—60. în cursul secolului XVI '. 4 M. In Ţ ara Romîneasc ă g ă sim numeroase cazuri cînd domnii ţă rii se împrumut ă la feudali. p. 1907.. 336—341. IV. Aceasta reprezint ă o nou ă faz ă în dezvoltarea societ ăţ ii feudale din ţă rile ro-mîne. în „Arhiva". voi. A. De pild ă mitropolitul Anania cump ă r ă Ia 1573 sate ş i ţ igani în valoare de 45 mii de aspri 6 .. Despre producţia de mărfuri în condiţii!* feudale. p. acest fenomen apare mai devreme. In ţă rile din apusul Europei. deoarece şi reia-' ţ iile feudale de acolo sînt mai vechi decît la noi. P. 35 * Doc. portante sume de bani. P a n a i t e s c u. nomenele noi care apar în economia ţă rilor romîne. a cump ă rat numeroase sate pe bani gata în suma de peste un milion de aspri s . Documentele Ţării Romîneşti.120 V. XVI. . Xenopol. m ă n ă stirile acumuleaz ă irn-. Unul dintre indicii este acela că în prima jum ătate a secolului XV aproape nu se fac tranzacţii în bani. Bvolution de la question rurale en Roumanie. pe care le folosesc fie pentru cumpărarea satelor noi. In Ţara Romînească primul schimb în bani este atestat documentar în 1451 3 . 2 F. A.

Ib id em . Ora ş ul devine un important centru comercial şi meşteşugăresc. me ş te ş ugurilor. p. cînd ne-a fost nou ă ş i ţă rii noastre nevoie" . împrumut ă aceluia ş i domn 1 000 de galbeni ungure ş ti. pre ţ ui ţ i la 400 de galbeni ungure ş ti ş i în bani 450 de galbeni ungure ş ti : „Care cai ş i acei bani s-au dat în trebuin ţ a ţă rii. 489. care dintrun domeniu mai mult natural începe să devină unul îngrijit şi prelucrat de mîna omului. In primul rînd se fac defri şă ri de p ă duri. comerţul cu grîne — au determinat importante schimbări şi în sînul societăţii. XVII. priv. plantaţii de vie şi pomi fructiferi. împrumut ă lui Constantin Moghila 8 cai buni. A. ist. > Vezi cap. 210. se produc ameliorări însemnate în organizarea marelui domeniu. Pia ţ a intern ă cre ş te necontenit. greutate ş i nevoi ş i s-a f ă cut pace ţă rii" 3. află m dintr-un document din 1586 c ă m ă n ă stirea Poiata jjflprumutase lui Petru Ş chiopul 40 mii de aspri „în treaba . Ibidem. ţă rile romîne încep ele s ă vînd ă grîu Transilvaniei 5. I I I . Incepînd cu secolul XVI grîul se produce nu numai pentru nevoile interne de consum.r\i i ■f 111 . IV. Rom. II. voi. cînd a avut ţ ara noastră Moldova. mare postelnic. 241. Ibidem. dar ş i pentru export — în special în Imperiul Otoman. A . mare vornic al ţării de sus.. p. La începutul 2 T o i'rt r*/n. De pild ă . Pumitrache Chiri ţă . tarii. s-a sim ţ it nevoia s ă se asigure Doc. care dau terenuri noi pentru agricultur ă . Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . tn. 31 8 . cre ş terea pie ţei interne. Astfel cre ş te cultura cerealelor. grădini de zarzavat. voi. Un alt fenomen foarte important în această perioadă îl constituie cre ş terea valorii mo ş iilor. O dat ă cu aceste schimb ă ri importante are loc dezvoltarea ora ş elor ş i a. **„« J *-• ^ n Fz-MTi'f iiAii'i ci lorii nAicfrn.ŢĂRANII DEPENDENT! 121. Feudalii — boierii şi mănăstirile caut ă s ă se a ş eze la ora ş e. care trebuia s ă aduc ă st ă pînului venituri din ce în ce mai mari.. aspri 1. De unde pînă acum se simţea uneori nevoia importului de grîu din Transilvania. bani care au fost da ţ i „în treaba ţării"4. In Moldova feudalii dispun de asemenea de sume impor- tante de bani împrumutîoid deseori domnia în caz de nevoie. rupînd cu izolarea de pîn ă atunci. Sporind considerabil rezerva feudal ă . Toate aceste schimb ă ri economice — apari ţ ia rela ţ iilor marfă -bani.Q^ri^i/Ci" 2 secolului XVII jupan Petraşoo. p. Popula ţ ia cre ş te.

care devine marf ă de schimb. r ă pindu-i dreptul de str ă mutare. Astfel la stră mutare ţă ranii dependen ţ i erau supu ş i la dare în natur ă . De pildă la 9 ianuarie 149S domnul dispune cu privire la stră mutarea ţăranilor în felul urm ător : „oricîţi vecini vor merge în satele m ă n ă stire ş ti. în grîne. pe de alt ă paste. Intr-un document de pe vremea lui Matei Basarabeste 1 Doc. Dacă în secolul XV exploatarea domeniului feudal ae f ă cea în mare parte prin ridicarea dijmelor care asigurau feudalului cele necesare pentru existenţă. pe de alt ă parte. deoarece cerealele produse acolo constituie marf ă aduc ă toare de bani. atît pentru pia ţ a intern ă . XIII. 252. deposedînd astfel pe moşneni şi răzeşi şi transformîndu-i în ţăr ani cu st ă pîn . XV. ceea ce aduce st ă pînului cantitatea mai mare a cerealelor rezultate din plata dijmei. priv. se tinde la m ă rirea num ă rului ţă ranilor depen denţi. să -1 lege pe ţă ran de glie. înc ă de la sfîr ş itul secolului XV sînt folosite unele m ă suri care restrîng dreptul de str ă mutare a ţă ranului. să -i lege de glie ş i astfel să-şi asigure forţa de muncă necesară pentru exploatarea domeniului.122 V. Aservirea ţă ranului a avut loc ş i în secolul XV — îns ă ţă ranul î ş i p ă stra ne ş tirbit dreptul de str ă mutare. c. lucrat ă cu ţă ranii dependen ţ i. . p. goana dup ă acapararea bra ţ elor de munc ă face ca feudalii s ă caute s ă restrîng ă dreptul de str ă mutare a ţă ranilor dependen ţ i. Creşterea rezervei feudale. Pe de o parte. a creat condi ţ ii de via ţă mult mai grele pentru ţărani. adic ă din punct de vedere juridic el r ă mînea om liber. COSTACHEL bra ţ ele de munc ă . Rom. în vederea produc ţ iei de grîu. bra ţ ele de munc ă devin din ce în ce mai c ă utate. îl intereseaz ă ca rezerva feudal ă s ă creasc ă . toîti ş i ea era condi ţ ionat ă de plata acestei taxe. denumit ă g ă leat ă . Pe de o parte. ţă ranii ei în ş i ş i sporesc suprafa ţ a cultivat ă prin defri şă ri noi. de acum încolo el nu se mulţumeşte cu situaţia de consumator al bunurilor produse de ţă rani. ist. XIV.t ş i pentru pia ţ a extern ă . 0 dat ă cu cre ş terea rezervei feudale. adică a acelei părţi din moşia rezervat ă culturilor st ă pînului. B. De ş i str ă mutarea se f ă cea f ă r ă învoirea st ă pînului. n s ă '° ia numai g ă leată " '.. cnejii s ă nu-i opreasc ă . ci caut ă s ă exploateze pe ţă ranii s ă i în a ş a fel încît venitul lui în bani s ă sporeasc ă necontenit.

o m ă sur ă de grîu. constituia totuşi un mijloc de eliberare.S. 137. I I . p. p.. I. să fie înapoiat. 263-265. patru g ă ini. S. deoarece ţă ranul mai era dator să aducă un alt gospodar în locul lui care trebuia să aibă starea materială corespunzătoare 3. în tot cursul secolului XV se practica acest sistem al r ă scump ă r ă rii dreptului de str ă mutare. a ş a cum era el condi ţ ionat de plata dării în grîne.Istoria R. p. dar cîteodat ă ş i pe vite. pentru folosinţa ogrăzii2. care prevede c ă : „Fugarii din amîndou ă p ă r ţ ile s ă nu fie primi ţ i. La plecare ţă ranul era dator să -i dea st ă pînului o sum ă de bani. se face de °bicei pe bani. O dat ă cu libertatea. In a doua jum ă tate a secolului XVI. ţă ranul î ş i r ă scump ă r ă ş i ocina. Iar dac ă cineva ar g ă si pe omul lui la cineva. Este evident c ă aceast ă m ă sur ă se referea în primul rînd la ţă ranii fugari. denumită „pojiloe". ţă ranii să plătească o taxă în bani. un car de fîn ş i un car de lemne. Sudebnicul din 1497. dar acest drept era îngr ă dit prin achitarea taxei în grîne. ş i au ş ezut JJe atunci unde au putut. Spre sfîr ş itul secolului XV condi ţ iile de plecare devin ş i mai grele. în amîndou ă p ă r ţ ile" 4 . men ţ ionînd deseori că această delniţă a fost a lui din „moşi strămoşi — ■ — ■ — — . Ucrainene. . De pilda în Rusia.. Sudebnicul lui Ivan III din 1497 prevedea c ă la str ă mutare. S t a mm. patru ca ş uri. I. care era fixat ă la o singur ă dat ă pe an. . 4 H u r m u z a k i .In Polonia. Din conţinutul acestor documente rezult ă c ă vecinii în aceast ă vreme aveau dreptul de str ă mutare. ar ă tîndu-se c ă vecinii din sat „au "l ăţ it cîbla la st ă pîn ca s ă ş ad ă unde va fi voia lor.S. . G i u r e s c u. nici nu este un boier volnic să -i 1 vecinească de pe ace vreme" . Dreptul de str ă mutare. 'Astfel de m ă suri erau folosite ş i în statele feudale vecine. Studii de istorie social ă . Aceast ă tranzac ţ ie ce se încheie între stă pînul p ă mîntului ş i ţă ranul dependent. în 1569 între Moldova ş i Polonia s-a încheiat un tratat. dou ă m ă suri de ov ă z. C. p. delni ţ a din ob ş te.. care era adăpostit acolo. In Moldova g ă sim de asemenea unele indicii din care se poate desprinde tendin ţ a de a îngr ă di dreptul de str ă mutare. cî s ă fie du ş i înapoi de la cine au fugit...ŢĂ RANII DEPENDEN ŢI 12 3 entionat acela ş i lucru. 96—97. ţă ranii dependen ţi încep s ă foloseasc ă Ş i un alt mijloc — r ă scump ă rarea. 31.

s ă se judeneasc ă " 5. pentru c ă fiecare dintre vecini a dat „cîte 300 de aspri. cum au fost ş i de mai nainte vreme" 6. I. st ă pînii lor arat ă c ă „i-au ertat de s-au r ă scump ă rat" 8 . Qocumente romlne ş ti. judeci sau megie ş i. folosindu-se termenii de „miluire" ş i de „iertare". ist. 229. I. XVII. 332—333. Astfel. Rom. iar la urmă condiţiile de eliberare de vecina-. 265. XVI. p. De aceea actul de ră scump ă rare pentru care se plă teau sume mari de bani. B. Intr-un document al lui Radu Ş erban din 19 aprilie 1603 ac ţ iunea de eliberare a ţă ranilor este de asemenea desemnată cu termenul de mai sus : „Cînd a fost Alinai Vod ă domn în Ardeal ş i cînd s-a fost ridicat toate satele din ţ ar ă . p. XVII. XVII. In documentele referitoare la r ă scump ă rare. vbl. III. II. La 21 mai 1617 pentru rumînii de mo ş ie din T ă mbure ş ti se face •o carie ca ei să fie „judeci" şi slobozi de rumînie 4. p 78. p. p. Rom. Ibidem. judecire sau megieşire. . era considerat ca o mare favoare. p. Domnul JRadu Ş erban i-a „iertat" de vecinie ş i i-a „slobozit". deoarece ţăranii liberi cu pămînt erau denumiţi cneji. men ţ ionîndu-se c ă „ei au fost to ţ i oameni megia ş i cu ocine.124 V. 2 3 ' Gh. 157.. I. voi.. Ibidem. COSTACHEL de la a ş ezarea statului" ' ş i cîteodat ă chiar „de la facerea lumii" i. 331. p. I. La 9 aprilie 1614 se r ă scump ă r ă satul Hornurile din Vla şca. de s-au cnezit" z. greutatea consta în faptul c ă era nevoie de învoirea st ă pînului de p ă mînt. ist. p. în documentul din 1 august 1608 cînd se r ă scump ă r ă satul Z ă valul pentru suma de 26 000 de aspri. 299. Ibidem. Ibidem. Surete şi Izvoade. Ac ţ iunea de r ă scump ă rare purta denumiri variate de : cnezire. Doc. B i a n u . încă de mai înainte vreme din moşi din strămoşi" 7. priv. apoi împrejur ă rile în care ei au devenit vecini. 35 Doc. La 1613 se r ă scump ă r ă satul Barca pl ă tind domnului 150 000 de aspri „ca s ă fie ei iar ăş i megiki ş i slobozi. la 2 decembrie 1568 se r ă scump ă r ă vecinii Neniu] ş i Mu ş at din satul Blestematele al postelnicului Fr ăţ il ă . priv. Ghib ănesou. B. In această tranzac ţie.de ră scump ă rare. care cu greu renun ţ a la bra ţ ele de\ munc ă de pe mo ş ia lui. se arat ă de obicei c ă ţă ranii în cauz ă au fost înainte „cneji pe ocinele lor". XXII. De pild ă .

Documentele slavo-romîne de la muntele Atos.ş i p ă r ă seasc ă delni ţ a str ă mo ş easc ă ş i s ă plece din sat. răscumpărarea fără pămînt este relevată de mai multe ori : „R ă scump ă rare de rum ă nie numai capetele f ă r ă mo ş ie" 3. " R ă scump ă rarea f ă r ă p ă mînt silea pe ţă ran să .ŢĂRANII DEPENDENŢI 125 R ă scump ă rarea se putea face în diferite condi ţ ii: cu p ă mînt au f ă r ă p ă mînt.. precum şi răscoala ţăranilor din timpul lui Mihai Viteazul.117. Dreptul de str ă mutare ş i eliberarea de vecinie arat ă c ă în cursul secolului XVI. Astfel. la mijlocul secolului. I I I . frjiaBe' MV 6e3 OTqHHt. pe cînd erau vecinii bozi slo-'"4. nemulţumită de măsurile noi. St. Cn~f rhiva Institutului de Istorie. In aceast ă privin ţă ffă sim preciz ă ri pre ţioase în documentul din 18 mai 1619 referitor la „iertarea" de vecinie f ă ră p ă mînt a vecinului de mo ş ie B ă ncel ă : „L-am iertat ş i noi (st ă pînii lui) de acum înainte s ă f lc în pace de c ă tr ă noi. Numeroase cazuri de cnezire de la începutul secolului XVII. Comunicat de A C a z a c u. Palavragii. Noile măsuri ştirbeau străvechile drepturi ale ţărănimii. deşi începînd cu sfîrşitul secolului XV s-a introdus * Doc. s ă se duc ă unde va vrea" 1. ci s ă fie în pace ş i slobod. 123. p. . Rom. voi. cînd s-au ridicat „toate satele din ţ ar ă ca s ă se judecească" relevă o mare frămîntare în sînul ţărănimii.. 369. ] AI. priv. se men ţ iona c ă ţă ranii r ă scump ă ra ţ i „s ă fie iar cneji pe dedinele lor" sau oameni megiia ş i pe ocinele lor". 116. Copie din Arh. 113.) 2. in zilele r ă posatului Mihnea Voievod. Cînd r ă scump ă rarea se f ă cea cu p ă mînt. Ş t e f u l e s c u . al mănăstirii Cotmeana. P. In documentele referitoare la stă pînirile m ă n ă stirii Polovragi. ist. m ă n ă stirea Cotmeana. In aceast ă privin ţă este concludent un document clin 3 mai 1628 referitor la vecinii din satul Prislop. luate de domn. men ţ ionîndu-se c ă el a fost vecin de moştenire şi-şi răscumpără cu fiii săi „numai capul fără ocină". şi în primul rînd — dreptul de str ă mutare. M ă n ă stirea u ia * < L/l. Gr. ceea ce în limbajul vremii se numea „numai capetele". în principiu ţă ranii î ş i mai men ţ in libertatea personal ă .. Buc. p. XVII. care „s-au cnezit de la sf. La 20 aprilie 1620 Gavriil Movil ă aprob ă r ă scump ă rarea din vecinie a lui Nistor de la Neac ş a vorniceasa pe un cal pre ţ uit la 2 400 de aspri ş i suma de 6 600 de aspri gata. N a n d r i ş. mai mult rum ă n s ă nu fie.

Deci sub acest raport al drepturilor' asupra deîniţei stră mo ş e ş ti ş i h'bertăţii de stră mutare în secolul XVI se contureaz ă dou ă categorii de ţă rani: 1. Cf. Ghi b ă nesc u.ş i dreptul de str ă mutare pînâ la domnia lui Minai Viteazul. ' Gh. porci. care şi-au pierdut drepturile asupra p ă mîntului stră moşesc. care urm ărea să împiedice strămutarea ţăranilor. totu ş i în principiu ei erau liberi. există şi vechea categorie a ţăranilor din obşte. ţă rani b ăş tina ş i din ob ş te. în urma acestei ocupa ţii vor trece în rîndurile negu ţă torilor. Cost ă cheî. Ală turi de această categorie de ţă rani — purtînd denumirea de s ă raci. men ţ inîndu. p. care au locuit în satele lor din moşi strămoşi. Ed. atrage schimbări importante în viaţa ţă ranului. este atestat ş i de sporirea categoriei de s ă raci în sînul ei. în studii şi referate privind istoria Romlniei. Surete ş i Izvoade. 753. COSTACHEL „găleată de ieşire". ba mai mult. Ins ă caracterul comerţului practicat de către săraci este definit în izvoarele vremii în felul urm ă tor : „vinde fiecare ce poate" sau „vinde una-alta ca orice" sărac. 1 . păstrînd dreptul ereditar asupra delni ţ ei chiar atunci cînd ea este cotropită . 1954. Ie ş ind din ob ş te. Săracii.126 V. In secolul XVI cei stabiliţi la oraşe deveneau oameni liberi. R. 45.punct de vedere juridic.. îns ă lipsi ţ i de pămînt. Cei care se ocup ă cu nego ţ ul vînd produse foarte variate. începe s ă se destrame. cai. Unii dintre săraci îşi caută mijloacele de existenţă prin practicarea nego ţului ş i a me ş te ş ugurilor : marea majoritate se a ş az ă îns ă din nou pe p ă mîntul feudalului — pe baz ă de învoială1. chiar ies din obşte pierzînd orice ■ drepturi asupra p ă mîntului str ă mo ş esc.P. din . Dezagregarea ob ş tii s ă te ş ti în ţă rile rotnine în evul mediu. Ei sînt urma ş ii vechilor obştii — băştinaşii. „s ă fie vecini cum au fost ş i mai denainte vreame" 2 . Acad. Practicarea me ş te ş ugurilor ş i a nego ţ ului. Faptul c ă mai ales în a doua jum ă tate a secolului XVj ob ş tea. în secolul XVII îns ă acest lucru nu mai este îngăduit şi ţăranii care „s-au ridicat cu meşteşuguri" erau obliga ţ i „s ă mearg ă iar la vecin ă tate în sat" de unde au venit. X. Ace ş tia sînt datori cu dijm ă ş i munc ă . p. în special vite : oi.R. de care era legat şi stabilirea lui la oraşe. V. ei sînt oameni liberi. ale c ă ror drepturi asupra p ă mîntului sînt din ce în ce mai ştirbite. partea I. care în secolul XV era înc ă destul de puternic ă . Unii dintre ei.

feudalii caut ă să -i asimileze ş i pe ţăranii cu învoială. Aceste vînzări loveau în principiul stăpînirii în dev ă lm ăş ie ş i f ă rîmi ţ au ip ă mîntul ob ş tii. Rom. In aceeaşi vreme dreptul local nescris cedează locul dreptului oficial — al domniei. cu cei băştinaşi. B. 3 Dac.. p. 2. să le răpească dreptul de str ă mutare ş i să -i lege de glie. începuturile dreptului scris în limba romînă. erau a ş eza ţ i de c ă tre stă pînii lor în alte sate. ceea ce atrage dup ă sine împ ă rţirea p ă mîntului ob ş tii pentru delimitarea doinitei1 vîndute. In secolul XVI procesul fărîmiţării pămîntului obştii merge atît de departe. dar ş i p ă r ţile respective 'n fjnete. funii. Semnele evidente de destrămare a obştii le constituie vînz ă rile individuale ale mo ş nenilor ca vecini. în urma consolidării autorităţii centrale.. ţărani săraci. păduri şi ape. dar ţ in în supunere ş i pe membrii s ă r ă ci ţ i ai obştii. IV. f ă r ă p ă mînt. Trebuie s ă relev ăm ' Prin delniţa se în ţ elege nu numai ogorul. p. f ă r ă delni ţ e. . după ce grînele devin marf ă . Destr ă marea ob ş tii reiese ş i din înlocuirea treptat ă a dreptului nescris — str ă moşesc — practicat în cadrul obştii de către bătrînii ei. care şi-au pierdut delniţa stră mo ş easc ă fiind siliţi s ă se a ş eze pe p ă mîntul unui feudal pe baza unei învoieli. stînjeni..rup ţ i de ob ş te. priv. rupţi de obşte. „Satul Urî ţ ii era seli ş te. la 7 ^aprilie 1572 Radu clucer cumpără vecini fă ră ocină şi-i aşează intr-un sat nou. devenind el judecător al satului. G r e c u . deseori în sate noi. cu judecata feudalului pe baza privilegiului de imunitate. Diferenţierea socială în sînul obştii nu se învederează numai în faptul c ă din sînul ei se rup acei s ă raci care acum sînt sili ţ i s ă p ă r ă seasc ă p ă mîntul str ă mo ş esc.. care nu numai că -şi r ă scump ă r ă delni ţ a. în „Stu-d " Q • IV. . In a doua jum ătate a secolului XVI. de ţă rani. ' Al. ist. o dată cu apariţia relaţiilor marfă -bani. De pild ă . încît p ă mîntul ei este vîndut cu ogoare. Astfel. Al ă turi de urma ş ii mo şilor în obşte apar şi acei moşneni îmbogăţiţi. Iar de atunci Radul a f ă cut sat mare cu vecini" 3. care este un drept scris 2. In secolul XVI. înfiin ţ at de el.ŢĂRANII DEPENDENŢI 127 o ă strînd dreptul ereditar asupra delni ţ ei ş i cu dreptul de stră mutare . u In secolul XVI încep cump ă r ă ri de vecini. are loc desfiinţarea treptată a privilegiului imunităţilor. 1954. 227. XVI. 64 ş i 89—90.

Introducerea acestei clauze a fost cerut ă de clerici ş i boieri.ş i asigure regularitatea veniturilor. G. însuşi domnul avea tot interesul să fixeze pe ntribuabil pe locul unde se afl ă ş i. Tezaur de monumente istorice. lan ţ .257. 217. I. p. 8547 . Considerăm că termenul de CBH3aHi'e folosit în cancelaria Ţării Romîne ş ti. Aro ş ez ă mîntul ş i leg ă tura lui Mihai Vod ă . s ă . Ş t e f u l e s c u . de unde pot criva expresii ca : „a fi în lan ţ uri" sau „înl ă n ţ uirea". Textul decretului lui Mihai nu s-a păstrat. din care afl ă m despre aceast ă nou ă dispozi ţ ie privind dreptul de str ă mutare a ţă ranului este tratatul încheiat de Mihai Viteazul cu Sigismund Bâthory. A. ţ ara fiind amenin ţ at ă de turci. provine de la un vechi termen juridic. pe care Mihai Viteazul îi trimisese în Transilvania ca să ob ţ in ă sprijinul lui Sigismund Bâthory. Aceast ă m ă sur ă legislativ ă care a r ă pit dreptul de str ă mutare a ţăranilor şi i-a legat de glie este cunoscută cu numele de Leg ă tura lui Mihai" (cBH3aHHe). Longinescu.ŢĂRANII DEPENDENŢI 129 de alta parte. unii sus ţ inînd c ă aceasta a avut loc înainte de expedi ţ ia vizirului Sinan Pa ş a. Sînt mai multe temeiuri s ă credem c ă aceast ă m ă sur ă a fost introdus ă dup ă expedi ţ ia lui Sinan Pa ş a 3. C*Z1: Al. p. înl ă n ţ uire 1 . 87. care era întrebuin ţ at pentru a desemna obliga ţ ia ţă ranilor din ob ş te de a-i prinde pe r ă uf ă c ă tori. S. P a p i u 11 a r i a n. — Via ţ a feudală — c. Istoricii întîmpină dificultăţi atît la reconstituirea con^nutului decretului. De pild ă . Conţinutul lui îl reconstituim după izvoarele interne care cuprind men ţ iuni cu privire la el ş i din unele documente externe. iar al ţ ii ar ă tînd c ă acest lucru n-a fost posibil decît în urma expedi ţ iei. cît ş i la precizarea condi ţ iilor în care el a fost dat2. Termenul slavon same în traducerea romîneasc ă înseamn ă leg ă tura.0BeKb 4TO ec 6HJI yTemib cee3au OT ce. Problema stabilirii datei introducerii acestei m ă suri a fost mult dezb ă tut ă de istoricii romîni. Tismana. Termenul 9lavnn înseamn ă a fi în lan ţ uri. 36—37. Unul dintre documentele de baz ă . j „ Cf. P IRO ''' *'' P Prietate asolului în Principatele romine pînă la 1864. la 1526 în hrisoavele m ă n ă stirii Tismana se spune c ă ţă ranii din satele cu privilegiul imunit ăţ ii printre alte scutiri „nici cap legat s ă nu duc ă "(HH rjiaBa ceeaaua «a He BOAHT ) precum ş i în alte hrisoave ale m ă n ă stirii ca : pa^î ejiHH . „de a-i lega" (CB«3aTii) ş i de a-i preda în mîinile autorit ăţ ilor Acest termen apare în secolul XVI de mai multe ori. în felul acesta.io H 6e3 HH eaHO cywaeHHe.

. creşterea productivităţii muncii. prin risipirea ţă ranilor ş i pustiirea satelor în urma expediţiei turceşti. Cauzele trebuie căutate în complexul condiţiilor social-economice din acel timp : dezvoltarea agriculturii. COSTACHEL O alt ă problem ă greu de l ă murit este aceea a cauzelor care au determinat decretarea acestei m ă suri. O dat ă cu dezvoltarea agriculturii. precizîndu-se caj „Colonii ş i iobagii care ar fugi de pe mo ş iile ş i de sub st ă pînirea celor în drept (adic ă a st ă pînilor de p ă mînt) ş i s-ar adă 1 N. P- . Dac ă extragem din acest tratat p ă rţile privitoare la boieri ş i ţă rani. Prin aceasta se precizau îndatoririle feudalilor în calitate de st ă pîni de pâmînt.130 V. în cadrul domeniului feudal a crescut rezerva feudală.. Partea a doua se refer ă la situa ţ ia ţă ranilor. acordîndu-li-se scutire de dare în bani şi prestaţii de muncă. precum şi stabilirea unor leg ă turi mai strînse între domeniul feudal ş i pia ţă . „LEG Ă TURA LUI MIHAI" Ş I CONSECIN Ţ ELE EI Putem presupune c ă în tratatul încheiat între Mihai ş i Sigismund Bâthory ia 20 mai 1595 leg ă tura lui Mihai este redat ă într-o form ă prescurtat ă . Evolution de la questoin rurale en Roumanie. care trebuiau s ă reglementeze rela ţ iile dintre ţă rani ş i boieri. In condi ţ iile vremii aceast ă problem ă n-a putut s ă aib ă o alt ă rezolvare decît aceeia a leg ă rii ţă ranului de glie. precizîndu-se c ă boierii „nu vor pl ă ti birul ş i nu vor fi datori voievodului sau altcuiva cu prestarea muncilor datorite de ţă rani". putem distinge dou ă p ă rţiPrima se refer ă la privilegiile feudalilor. S-a încercat explicarea ei prin criza financiar ă . prin cheltuielile cerute de r ăzboiul cu turcii. Iorga. exploatarea turcească. ar ă tîmd c ă „n-a existat un alt mijloc pentru a asigura agriculturii mîna de lucru necesari"'.. dezvoltarea relaţiilor marfă -bani. ridicînd cu toată acuitatea problema bra ţ elor de munc ă . cheltuielile de război. O explicaţie bazată pe înţelegerea necesităţii clasei st ă pînitoare a dat-o N. Desigur că asemenea împrejurări ca : criza financiară. Iorga. risipirea populaţiei săteşti au contribuit la gr ă birea decret ă rii unor m ă suri legislative.

93—102'. Feciorii lui Gonciul caută să scape de ■ "uniînie ară tînd c ă ei sînt orăş eni de Arge ş ş i n-au fost apuca ţi . Dreptul de strămutare a ţăranilor in ţările l7." în secolele XV—XVII. ÎHurmuzaki. Prin iobagi trebuie s ă în ţ elegem pe vecini. In Studii ş i materiale de istorie medie. în care. ' . voi. Credem c ă prin coloni trebuie s ă în ţ elegem pe acei ţă rani care au r ă mas f ă r ă delni ţă — fie'c ă ş i-au vîndut-o. urma ş ii ob ş tii str ă moş e ş ti.P a n a i t e s c u. p. Rumînii „de la legătură" reprezintă o categorie de ţărani fără delni ţ a str ă mo ş easc ă . de ş i sînt ţă rani dependen ţ i. Studii de istorie social ă . s ă fie adu ş i înapoi" '. caracterizaţi în documente ca „Rumînii de moşie de strămoşie". III—1. referindu-se la satul Dragoslavele din Muscel. se arat ă „c ă nu au fost rumînii acestor boieri de mo ş tenire din Dragoslavele nici mo ş ii lor nici p ă rin ţ ii lor" 3. Aceast ă categorie de ţă rani b ăş tina ş i au mo ş tenit stare de dependen ţă de la str ă mo ş ii lor.LEGĂTURA LUI MIHAI 131 osti pe mo ş ii str ă ine. ş i tot au '°st rumîni cu bună pace". 92. au r ă mas pe ocinile lor. Bucure ş ti. pierd dreptul de str ă mutare. pierd libertatea lor din punct de vedere juridic Pe care o avuseseră înainte.P. s ă desfiin ţ eze termenul de urm ă rire a ţă ranilor.e P. C. . . 2. 475. pe care dispozi ţ ia lui Mihai i-a g ă sit a ş eza ţi pe p ă mîntul feudalului pe baza unor învoieli. Gonciul a fost ora ş ean din Arge ş „iar cînd a fost den leg ă tura Iui Mihail Voievod l-au fost apucat în satul m-rii Fl ă mînze ş ti. p. Ace ş tia. Giuresc u. ş i care puteau să se aşeze în satele feudalilor pe bază de învoială.P. urmaşii obştii strămoşeşti. Defini ţ ia acestei categorii de ţă rani rezult ă dintr-un document al lui Matei Basarab din 15 octombrie 1641. R.R. fie c ă s-au r ă scump ă rat de vecinie „numai cu capetele". Acad. 1956. care. n. Scopul urm ă rit de aceast ă m ă sur ă legislativ ă era s ă desfiin ţ eze dreptul de str ă mutare al ţă ranilor. prin noua m ă sur ă legislativ ă devin lega ţ i de p ă mînt. f ă cîndu-i astfel lega ţ i definitiv de glie 2Categoriile de ţă rani aservi ţ i definitiv de leg ă tura lui Mihai sînt variate : 1. Cei din naştere. In această privinţă este caracteristic cazul lui Vlăcan cu fraţii lui Dragomir şi Gheorghe — feciorii Gonciului din satul m-rii din Flămînzeşti-Argeş.. în ţ elegerea acestui text este îngreuiat ă prin folosirea celor doi termeni referitori • ţă rani — coloni ş i iobagi — care presupun dou ă categorii diferite.

p. La 16 mai 1632 Leon Voievod confirm ă lui Stoica postelnicul trei fraţi „pentru că s-au vîndut ei vecini cu fiii lor lui Stoica postelnicul cu 3 600 aspri gata. COSTACHEL de leg ă tura lui Mifoai în satele m-rii Fl ă mînze ş ti. 8 G h i b ă n e s c u . Constantin Voievod întă re ş te lui Diic. Aceste categorii de vecini sînt menţionate în izvoarele din secolul XVII. In acest sens au ş i jurat. G i u r e s c u. nici i-au apucat leg ă tura lui Mihai Voievod în V ă leni" 4 . chiar dup ă tre1 2 C. Totodat ă trebuie semnalat faptul c ă — urmare & desfiin ţă rii dreptului de str ă mutare — ţă ranii fugari erau urmă riţi de că tre feudali ca s ă fie adu ş i înapoi. Documente slavo-romlne. ci sînt veni ţ i în satul Arce ş ti dup ă aceea. de pild ă . fiind presa ţ i de greutatea birurilor sau diferitelor calamităţi : foamete.. fie cei a ş eza ţ i cu învoială au fost lega ţi de glie.. A. Astfel.. 86. cump ă ra ţ i de la Vasile ş i jupîni ţ a lui Dumitra. care spun „cum că n-au fost vecini de moştenire lui Ştefan logof ă tul din V ă leni. dreptul de stră mutare fiind desfiin ţ at. op. Termenul de urm ă rire nu este fixat. La judecat ă îns ă este dovedit c ă „i-a apucat leg ă tura lui Mihai voievod în sat în Fl ă mînze ş ti. Surete şi Izvoade. Această categorie este tocmai a acelora care se vînd ca rumîni. distrugerea gospod ă riilor în urma ră zboaielor etc. VI. legaţi de glie şi sînt dăruiţi feudalilor fără să primeasc ă bani — ca în cazurile cînd cineva se vinde rumîn. p. 90—91. Deci s ă fie rumîni cu pace în veac"' La 30 iulie 1656. nici s-au vîndut rumîni nici c ă au luat bani. Diicul n-a vrut „să umble vecinii în voia lor să fie liberi şi cneji f ă r ă mo ş ie" ş i a pus 24 de boieri care au jurat c ă vecinii din Arce ş ti au fost apuca ţ i de leg ă tura lui Mihai vodă 2 .132 V. p. 450 4 C. Studii de istorie social ă . A şadar consecinţa cea mai însemnată a legăturii lui Mihai const ă în aceea c ă to ţ i ţă ranii dependen ţ i de pe mo ş iile domne ş ti. 215—2U9. de bunăvoia lor fără nici o silă numai capetele Iar f ă ră mo ş ie ş i 'cu zapis" 3. . la 5 iunie 1633 Matei Basarab judec ă pîra între boierii din V ă leni ş i doi vecini din acest sat. Ace ş ti oameni cu învoial ă . $ t e f u 1 e s c u. Vecinii pretind c ă nu sînt „nici de mo ş tenire. Gh. nici din leg ă tura lui Mihai Vod ă ". cit. p. boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti — fie b ăş tina ş i. G i u r e s c u . ceea ce permite feudalilor oricînd.ul mare clucer jum ă tate din satul Arce ş ti cu vecini. apuca ţ i de legiuirea lui Mihai devin rumîni.

. acaparatori ai ultimului drept de libertate al ţă ranului.Intr-aceea domnia mea dac ă ara v ă zut însumi a ş a. G i u r e s c u . şi a acelora care caută să scape de serbie luptînd cu desperare.. m ă n ă stiri sf. se în ţ elege cu stare ţ ul m-rii ca „s ă -i sloboaz ă s ă se r ă scumpere de rumînie ş i au pre ţ uit numai capetele lor fă ră mo ş ie". ace ş tia din urm ă c ă utînd s ă demonstreze c ă au plecat din satele unde se aflau înainte de leg ă tura lui Mihai. cit. a c ă utat s ă demonstreze c ă nu „i-au apucat leg ă tura lui Mihai Vod ă în satul m-rii la Critene ş ti".. Troiţă din Bucure ş ti ş i vecinii din Criteneşti — Neacşul cu feciorii săi.88—89.. Dup ă cum se vede nimic n-a putut să-i scape pe aceşti ţărani de stăpînirea feudal ă — acolo unde i . Apoi au r ă mas Neac ş ul ş i a treia oar ă de lege ş i de judecat ă dinaintea domniei mele din divan. Pentru aceasta arr^ dat domnia mea sf.LEGĂTURA LUI MIHAI 133 •erea a cîtorva zeci de ani. Aceste procese din secolul XVII învederează o luptă înverşunată între feudali.. nereu ş ind la prima încercare. In timpul domniei lui Alexandru Ilia ş vecinii încearc ă s ă -i scape de rumînie „unii din ei zicînd cum c ă nu i-au a Pucat leg ă tura lui Mihai Voievod în Ione ş ti. 2. Troi ţ a ca s ă -i fie ace ş ti mai sus scri ş i rumîni de ba ş tin ă ş i ohabnic în veci"'. p . Vecinii din Ione ş ti nu erau ţă rani de ba ş tin ă . iar al ţ ii pîra cum ca nu ^s-au fost vîndut rumîni lui Leca spătarul". Ca s ă legalizeze această ră scump ă rare stare ţul ş i Neacşul vin în faţa lui Matei Basarab — ţăranii stîrnind furia domnului: . cum au umblat rumînii cu vicleşug şi cu înşelăciune. înainte de a ajunge la această judecat ă Neac ş ul a încercat în diferite chipuri s ă scape de rumînie: 1. s ă reclame pe ţă ranii fugi ţ i de pe Ro ş iile lor ş i s ă -i aduc ă înapoi. Vecinii pierd a ceastă judecată ş i sînt supu ş i urm ă toarei pedepse: „ Ş i au C. La 6 mai 1654 în fa ţ a lui Constantin Ş erban are loc procesul ţă ranilor din satul Ione ş tii din Vla ş ca. însumi am b ă tut pe Neac ş ul cu 100 toiege ş i l-am scos din divan cu rea ru ş ine. op. . ş i am luat domnia mea to ţ i banii pe seama domneasc ă la c ă mar ă . ' C ă leg ă tura lui Mihai a avut ca urmare legarea ţă ranilor de fi ie este dovedit prin acele numeroase procese între st ă pîni si ţă rani..a apucat leg ă tura lui Mihai. ci au venit din alt ă parte ş i s-au închinat ca vecini lui Leca sp ă tarul. La 5 decemhrie 1636 are loc un proces în faţa lui Matei Basarab între m-rea sf. Leg ă tura lui Mihai îi apuc ă »n acest sat.

COSTACHEL ie ş it rumînii cu rea ru şine din divan. pentru c ă au vrut s ă fug ă s ă sparg ă satul ş i birul ş i au umblat cu viclenie s ă scape de rumînie"1. ş i i-au dezbr ă cat de i.. Deci Mihail Voievod. Domnul hotărăşte că : „aceşti vecini mai sus spu ş i i-a apucat a ş ez ă mîntul lui Mihai Voievod la ace ş ti boieri mai sus spu ş i. C. Pe vremea lui Alexandru Voievod ei se întorc în ţ ar ă ş i se închin ă ca rumîni boierilor Pîrvu ş i Radu.R. ist. Sec ţ ia de istorie medie. cînd au fost rumînii slobozi a se judeci. de unde ei au fugit ş i au dat ş i g ă leat ă de ie ş ire. St.^ ţ u 108—109 Institutul de istorie al Academiei R. Mai în toate procesele se st ă ruie asupra urm ă torului fapt : cînd au părăsit ţăranii în cauză satul în care îi reclamă stăpînii. sînt confirmate prin documentul lui Radu Voievod din 24 aprilie 1613. M-rea Cozia. XVII. 1 2 . domnia lui a ş a a f ă cut a ş ez ă mînt atunci : care pe unde va fi. Iar ceilal ţ i doi vecini — Toma ş i Dumitru — pleca ţ i dup ă leg ă tura lui Mihai n-au avut dreptul s ă p ă r ă seasc ă stă pînul ş i au r ă mas vecini ai m ă n ă stirii. In discu ţ ie este situa ţ ia a doi vecini — Oprea şi Ion — din satul Babeni fost mai înainte în stă pînirea lui Cîrstian din Ohaba. op. p.134 V. Mai tîrziu îns ă Ghinea — ginerele lui Cîrstian — începe pîra cu actualii stăpîni ai lui Oprea şi Ion. G i u r eş cu.. II. Rom. în zilele celor domni b ă trîni. cit.P. au fost-au eşit de la Mihai Vodă încoace?"2. pe care le reconstituim pe baz ă de documente. In această privinţă est? deosebit de preţios documentul din 2 iulie 1630 cînd patru boieri jur ă tori ai lui Leon Vod ă trebuiau s ă afle ş i s ă l ă mureasc ă domnul : „fost-au e ş it acei rumîni de m ă n ă stire mai înainte vreme. LI/3. acela s ă fie vecin în veci" 3 . B.au purtat pe uli ţ e goi numai cu pielea. voi. deoarece nu s-a pă strat însu ş i textul legii. Vlad a fost l ă sat liber s ă plece oriundâ vrea el. priv. înainte de domnia lui Mihai sau după. Aceşti boieri cercetînd cazul vecinilor în cauz ă au ar ă tat domniei c ă unul dintre vecini „Vlad a plecat mai de mult de la m ă n ă stire ş i a dat g ă leat ă de judecie. 177. cum a fost obiceiul ţă rii ş i au fost slobod despre m ă n ă stire". Constatîndu-se c ă el a plecat înainte de leg ă tura lui Mihai. Buc. Aceste elemente ale legăturii lui Mihai Viteazul. Copie din Arh. 3 Doc.

urma ş ii lui Mihai au fost sili ţ i s ă fac ă ţă ranilor unele concesiuni. Num ă rul satelor. în condi ţ iile ar ă tate mai sus. p. Rom. 212. La 12 februarie 1615 Radu Mihnea arat ă cu ocazia r ă scump ă r ă rii mo ş nenilor din satul Caraula c ă „i-a.m slobozit ca ş i pe alte sate cîte au fost cumpărate de răposatul Mihai Voievod. provocate de desfiin ţ area dreptului de str ă mutare. 171. Liberi înainte de a. 240.LEG Ă TURA LUI MIHAI 135 Aceast ă m ă sur ă a fixat pe to ţ i ţă ranii acolo unde ei s-au flat cînd a fost luat ă aceast ă dispozi ţ ie. acum ei pierd acest drept ş i dac ă fug din sat ş i sînt descoperi ţ i pot fi readu ş i înapoi oricînd. este foarte ridicat.. Numai în perioada dintre anii 1611 —1615 peste 22 de sate de moşneni au cerut răscump ă rarea lor. . 221. Astfel. în documentul din 9 aprilie 1614 afl ă m c ă „Simion Voievod a chemat toate satele din ţ ar ă . care au fost cump ă rate de r ă posatul Mihai Voievod. 368. Din unele documente din această vreme aflăm că numărul mare al satelor r ă scump ă rate nu este întîmpl ă tor. 167. Tabloul ce se dezv ă luie din analiza „c ă r ţ ilor de judeCle " arat ă cît de variate erau metodele folosite pentru cotropirea satelor. 40. Dreptul st ă pînilor de a urm ă ri pe vechii str ă muta ţ i este statornicit de c ă tre leg ă tura lui Mihai. 158.ş i ă r ă si st ă pînii. în primele dou ă decenii ale secolului XVII satele de ţă rani liberi — cneji. ş i cîteodat ă chiar 'n_ vite4. Ţăranii nu reuşeau în toate cazurile să obţină răscump ă rarea. 269. folosind mijlocul r ă scump ă r ă rii. Simion Viovil ă ş i Radu Ş erban au luat o serie de m ă suri. p. pl ă tind sume însemnate în bani 3 . p. 266. 268. care luptă pentru eliberare. 238. din cauza nemulţumirilor şi frămîntărilor din sînul ţărănimii. In perioada care a urmat dup ă domnia lui Mihai Viteazul. ist. a °< 301. ci el oglinde ş te o anume politic ă promovat ă de domni — urma ş ii lui Mihai Viteazul. 126. B. 9Q» l l b 'dem. 41. Ibidem. se r ă scump ă r ă într-un num ă r impresionant de mare. Unele erau cotropite f ă r ă s ă respecte formele Doc. 281. priv. I I . p. Ibidem. sau poate chiar a fost suspendat ă în mod provizoriu. de s-au răscumpărat ei de la domnia mea de vecinie" 2. care ne fac s ă credem c ă leg ă tura lui Mihai n-a fost aplicat ă cu toat ă stricte ţ ea. s ă vie la domnia lui ca să se răscumpere din vfecinie"1.

care era silit ă s ă ia în considerare spiritele agitate ale ţă r ă nimii... Unele dintre satele cotropite au fost donate boierilor pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ". scris ă cu mare blestem. ca să fie iarăşi cneji pe moşia lor... Şi au tot fost oameni megieşi cu ocine. au tot fost acest sat. Rom. 288..m-am milostivit domnia mea de i-am slobozit şi s-au răscumpărat cte vecinie toţi dinspre domnia mea. 126.. R ă scump ă r ă rile se fac de regul ă pe bani. de regul ă ţă ranii pierdeau în ac ţ iunea lor de r ă scump ă rare'. COSTACHEL obi ş nuite — „i-a f ă cut vecini f ă r ă nici un aspru". \ ... vecini la toţi domnii". 167. nr. De data aceasta este vorba de ră scump ă rarea satului Ş opîrliga Ţ iganului din jude ţul Saac.. Ibidem. 158. Ş i s-au r ă scump ă rat ei de vecinie dinaintea întregului divan al domniei mele" 2 . ist. pentru 12 000 de aspri turceşti. cîteodat ă men ţ ionîndu-se c ă aceast ă slujb ă s-a f ă cut „cu mult ă v ă rsare de sînge". de le-au luat toat ă ocin ă ş i i-a veeinit f ă r ă voia lor ş i le-a aruncat numai 12 000 de aspri cu silnicie. altele cump ă rate cu silnicie „aruncîlndu-le" sume mici de bani. deoarece feudalii na vroiau s ă renun ţ e la st ă pînirea satelor. dar sînt şi cazuri cînd ţăranii n-au bani. doc. B. Credem c ă aceste r ă scump ă r ă ri masive în timpul urma ş ilor lui Mihai Viteazul constituie un aspect al concesiunilor f ă cute de domnie. de la facerea lumii.. R ă scump ă rarea acestor sate a fost foarte anevoioas ă . din zilele altor domni bătrîni de demult. nici vite. 332—333. multe n ă p ăş ti de biruri. 353. deoarece este vechea ş i dreapta lor ocină şi de moşie. p. de atunci. priv. A şa se petreceau lucrurile cînd se răscumpărau satele domne ş ti. şi-Ş1' r ă scump ă r ă libertatea cu o parte din p ă mîntul lor. II... 312. de unde rezulta ş i darea unui hrisov în mîna celor r ă scump ă ra ţ i. cum au fost ş i mai înainte vreme. Detaliile legate de ac ţ iunea de r ă scump ă rare sînt redate foarte bine în hrisovul lui Radu Mihnea din 24 octombrie 1614. în care există 17 mo ş neni „cu toată ceata lor ş i cu to ţ i fra ţ ii ş i cu fiii lor. Li s-a f ă cut ş i o carte de r ă scump ă rare.136 V. Acesta este 1 2 Doc. dinainte vreme". La cererea de răscumpărare a moş nenilor domnul arată că „. Satul acesta a fost cotropit de către Mihai Viteazul. care a pus pe „umerii lor. Cînd se r ă scump ă rau satele unor feudali trebuia confirmarea din partea domniei..

apoi au fost cumpăraţi de Matei Vod ă . Ibidem. pre to ţ i s ă -i ia cu toate bucatele lor ş i cu f ă meile lor. oari în sat domnescu. cit. boiere ş ti. p. Doc. .. 18. Nici familia ţă ranului nu mai este respectat ă — copiii fiind r ă zle ţ i ţ i de p ă rin ţ i ş i vîndu ţ i prin alte sate.ş i ia ai lui rumîni care au fugit în Ţ ara Moldovei din satele lui. ist. oari la oraşî. unde-i va g ă si" în sate domne ş ti. G h i b ă n e s c u . Dacă pămîntul obştii este vîndut f ă ră s ă se ţin ă seama de tradiţiile acestei stră vechi institu ţii care p ă stra cu sfin ţenie bunurile colective. voi. 79. In timpul domniei lui Radu Mihnea. de vii duc spre desfacerea obştii. legarea de glie ia forme mai aspre. astfel c ă ţă ranii sînt desp ă r ţ i ţ i for ţ at de satele lor ş i du ş i în alt ă parte. B. Surete ş i Izvoade. Ei se r ă scump ă r ă la 1 iunie 1659 de la nepo ţ ii lui Cazan »n urm ă toarele condi ţ ii : „nepo ţ ii lui Cazan s ă ţ ie ei o funie f ă r ă rumîni ş i noi s ă fim pe alt ă funie judeci" 1 . G h. s ă -i duc ă la mo ş ia lor.ş i caute ş i „s ă . Ţă ranii sînt urm ă ri ţ i ş i atunci cînd trec peste hotare. Astfel vedem c ă ş i în Moldova secolului XVII se creeaz ă o situaţie asemănătoare cu cea din Ţara Romînească. Pe de alt ă parte. Exista 1 G h.—- " LEGĂTURA LUI MIHAI 137 zll j vecinilor din Baia care ini ţ ial au apar ţ inut lui Cazan. c ă lug ă re ş ti. G h i b ă n e s c u . unde le va fi satul" 3 . ob ş tea se destram ă din ce în ce mai mult — numeroase vînz ă ri de ogoare. p. voi. p. 361. Documentele vorbesc din ce în ce mai mult de „ ţă ranii risipi ţ i". Legarea de glie se învedereaz ă ş i în faptul c ă ţă ranii fugari sînt readu ş i înapoi cu orice pre ţ . de pădure. Rom. îndatoririle ţă ranilor nu sînit precizate. 1616—1620. s ă -i ia ş i s ă -i duc ă în Moldova pe la satele lor 4. în slobozii sau în tîrguri. 51.. VI. op.asculte de boier ş i s ă -i lucreze ce-i va trebui lui 2. „numai cu capete". cari boierescu. I.. Obliga ţ iile ţă ranilor devin mai grele ş i muncile obligatorii devin mai împov ă r ă toare. p. au călugărescu. La 8 mai 1619 Gavriil ă Moghil ă d ă dreptul m-rii din Arge ş „s ă strîng ă to ţ i rumîmii sfintei m-ri pre unde vor fi risipi ţ i. In 9 aprilie 1642 Matei Basarab d ă carte boierului Erimia Ciocîrlie din Moldova ca s ă fie volnic s ă .. în ş iş i membrii ob ş tilor sînt vîndu ţ i f ă r ă p ă mînt. apoi au fost vmduţi lui Danciu. XVII. specificîndu-se oa ei s ă . aicea în p ă mîntul domniei mele. priv. 19. XXI. fia unde ar fi.

66 . 123. III. Introducere la Miron Cost in. 1628 (7 ani) H a s d e u . I.. în „Arhiva istorică". 114 ş i idem. XVI. I. A. 1927. p. va fi pedepsit cu moartea" 2 . Arhiva istorica. Fa ţă de plîngerile venite din partea st ă pînilor de p ă mînt c ă „li s-au pustiit satele ş> 1 Vezi : 1622/ (10 ani) Melhisedec. p. p. Istoria poporului rominesc. Termenul de urm ă rire. Pîn ă la aceast ă legiuire termenul de urm ă rire varia între 5 ş i 15 ani. Articolul relev ă ascu ţ irea luptei între feudali ş i ţă rani. 175. G h i b ă n e s c u.138 V. p. Iorga.spiritele de ş i nu este men ţ ionat ă . care în Moldova nu este îngră dită în mod absolut. în Moldova se men ţine în tot decursul secolului XVII. . VI. In Moldova n-a existat o m ă sură legislativ ă asem ă n ă toare aceleia din Ţ ara Romîneasc ă ca leg ă tura lui Mihai. vezi N. p.. 175—176. Men ţinerea termenului de urm ă rire ivnpiedica legarea definitiv ă de glie. Izvoarele care con ţ in ş tiri în aceast ă privin ţă nu sînt prea numeroase. 477—481. I. Bucure ş ti. 1938. Surete ş i Izvoade. O situa ţ ie asem ă n ă toare a existat în Rusia pîn ă la a ş ez ă mîntul lui Alexei Mihailovici din 1649. nu poate fi alta decît aceea de îngrădire a străvechiului drept de stră mutare. III. 22. p. 2 Hurmuzaki. desfiin ţat cu totul în Ţ ara Romîneasc ă . apoi ajunge pîn ă la H ani în 1670 '. I—1. Bucu re ş ti. de a desfiin ţa dreptul de stră mutare. In 1649 termenul de urm ă rire este desfiin ţ at. 1670 ( I I ani) V. ar n ă v ă li cu for ţ a în casele ş i cur ţ ile boierilor. Menţ inerea termenului de urmărire are foarte mare importan ţă deoarece — dup ă trecerea anilor de urm ă rire stabiliţi de cîrmuire — fugarii scăpau de stăpînii lor care pierdeau dreptul de a-i urm ă ri. fapt care înseamn ă desfiin ţ area absolut ă a dreptului de str ă mutare ş i legarea ţă ranului de glie. p. Dintre măsurile luate în Moldova cu scopul desfiinţării dreptului de strămutare. Legarea de glie în Moldova s-a f ă cut prin m ă suri treptate. Istoria Romlnilor. acelea ale lui Miron Barnovski în 1628 constituie un moment deosebit de important ş i pot fi asemuite cu leg ă tura lui Mihai în Ţ ara Romîneasc ă 3. mai p ă stra oarecare posibilitate de stră mutare. Tratatul de vasalitate cu Sigismund Bâthory din 3 iulie 1595 conţ ine un articol referitor la ţă rani ş i care învedereaz ă frica fa ţă de primejdia r ă scoalelor : „Cine împotriva legii ş i drept ăţ ii. cauza care agit ă . p. Opere complete. 243. Urechea. Cronica Romanului. 3 G h. la început 6 ani. COSTACHEL aceea ş i tendin ţă a feudalilor de a lega pe ţă rani de glie.

în cronica lui versificat ă . Izvoarele narative vorbesc de starea jalnic ă a ţă ranilor ca urmare a exploat ă rii crunte a boierilor. ori domnescu. precizîndu-se c ă ei pot s ă se a ş eze unde vor iar dac ă „.. 148-149 . Iorga. C a n t e m i r . Descrierea Moldovei. nime s ă nu aib ă a primi vecinii altora. pentru că întregul sistem de dispoziţii urm ărea acelaşi scop r desfiin ţ area dreptului de str ă mutare. . Moghil ă sînt prezenta ţ i de c ă tre cronicar ca acei care „mînca " pe s ă raci f ă r ă mil ă " 3 . Se prev ă d m ă suri ş i pentru acei ţă rani dependen ţ i. XVI. trad. de la care au fugit: „. După cum s-a mai arătat. 101. De pild ă . edi ţ ia N. Matei al Mirelor. ori în slobozia boierească ori într-alte sate c ă lug ă re ş ti fugi ţ i s ă aib ă a-i lua ş i a-i duce cu toate bucatele lor înapoi la locurile lor" '. Acei vecini îns ă . G.. m ăsura lui Miron Barnovski este similar ă celeia luate de Mihai Viteazul în Ţ ara Romîneaso ă .^-—^~ LEGĂTURA LUI MIHAI 139' aU răşchirat vecinii". Miron Bamovski ia hotărîrea ca ţăranii dependen ţi — vecinii care au fugit înainte de expediţia sultanului Osman în Moldova din 1621 — s ă nu mai poat ă fi adu ş i ♦ napoi l a st ă pînii lor.pre cei ce vor fi vecini dup ă împ ă ratul încoace ca s ă fie tari ş i puternici c ă lugării şi feceoarii de boiar a-şi lua vecinii.. Surete ş i Izvoade. arat ă ca boierii „mîncau pe s ă raci ca ni ş te lupi fl ă mînzi. Dimitrie Cantemir spune : „Am Putea numi pe ţă ranii moldoveni cei mai nenoroci ţ i din cî ţ i sînt P e lume. p. care ar fugi de la st ă pînii lor în viitor : „. t Istoria domnilor Ţă rii Romîne ş ti.^ . ea trebuie judecată împreună cu alte dispoziţii. P a s c u .carii vecini vor fugi de acum înainte printr-alte ţă ri ş i vor veni iar ăş i în ţ ar ă .. care trag — -------.. fie în ce sat vor fi ori boierescu. p.. Aceast ă dispozi ţ ie nu trebuie cercetat ă izolat... G h i b ă n e s c u . boierii lui C. ori în oraşu. care fixau termenul de urmărire. dac ă bog ăţ ia p ă mîntului ş i sem ă n ă turile nu i-ar scoate ™. care au fugit înainte de 1621 nu intră în prevederile acestei dispoziţii. p 66 3 'bidem. mizerie" 4. ' G h .nu vor vrea s ă mearg ă la st ă pînul s ă u s ă fie slobozi s ă mearg ă unde le va fi scris". ci s ă fie volnici a cui vor fi ori în ce sat se vor g ă si a-i lua" 2 . D . Aceast ă m ă sur ă prive ş te pe cei ce ar fugi dup ă 1621 ş i care fiind descoperi ţ i pot fi adu ş i oricînd la st ă pînii lor.

338.140 V. Or. De aici. el î ş i va spori necontenit rezerva feudal ă . Astfel la 3 iunie 1608. p. Nicolae din Ia ş i ca „să . f ă r ă s ă se ţ in ă seama de faptul în ce sat se afl ă : „la oricare boier va fi.. voi II. s ă ob ţ in ă ■cît mai multe cereale pentru piaţă. 2 S. legarea de glie este determinată de cauze economice. Prin faptul că boierul devine negu ţă tor de cereale. nimeni nicaiuri s ă nu-1 primeasc ă . Aceste 24 de * M a t e i al M i r e l i o r . Boierimea caut ă s ă valorifice p ă mîntul.ş i strîng ă vecinii din satele lor. priv. Izvorul cel mai de seam ă cu privire la soarta grea a ţă ranilor este Pravila lui Vasile Lupu. rezerva feudală nu putea fi lucrată decît cu braţele şerbilor. 4 Ibidem. Şi în Moldova. 1915. de unde iaste" 2 . Istoria Ungrovlahiei la A. Bucureşti. să -i trag ă ş i să -i aduc ă înapoi" 4. p. G. Papiu Ilarian. ori unde îi vor afla în ţ ara domniei mele. care con ţ ine un articol referitor la ţă ranii fugari : „Cînd va fugi ţă ranul de la locul ş i de la st ă pînul s ă u. 3 Doc. s ă fie puternici cu aceast ă carte a domniei mele să-i prindă şi să -i ia.ş i asigura zile de munc ă agricole din ce în ce mai numeroase. cu tot avutul lor şi să -i aducă la satele lor <}iurov şi Nicoreşti" 3. Un document aproape identic din 15 iunie 1608 este dat m-rii Pobrata în care se subliniaz ă c ă ţă ranii m-rii s ă fie adu ş i înapoi. p. 158—159. fani.. 5~6. De pild ă la 5 august 1660 m-rea Bîrnova cap ă t ă dreptul „s ă scoat ă satul Ciorbe ş tii. Constantin Moghil ă d ă carte c ă lug ă rilor m-rii sf. care vor fi fugit. L o n g i n e s c u . COSTACHEL pe urma lor sute de ş erbi ş i care despoaie pe cei s ă raci ş i or . ist. de sîrg să -1 întoarc ă înapoi la satul lui. In afar ă de acest articol din pravila lui Vasile Lupu exist ă o serie de porunci domne ş ti referitoare la ţă ranii fugari. tendin ţ a de a-i lega pe ţă rani de glie ş i de a. s ă lucreze cîte dou ă zile pe lun ă la orice lucru va fi voia c ă lug ă rilor". I. prin satele boiere ş ti ş i în slobozii sau în satele c ă lug ă re ş ti sau ori unde îi vor afla. XVII. iar ă de-1 va ş i primi de odat ă . ■p. A. . Str ă mut ă rile ţă ranilor de pe o mo ş ie pe alta aduceau adeseori mari pagube feudalilor. 154-155. din Giurov ş i din Nicore ş ti. Tezaur de monumente istorice. Rom. Legi vechi romlneşti. ca ni ş te tîlhari" '.

Rom. Scutiri nu 1 s e acord ă decît pentru str ă ini ş i „oameni nescri ş i".—~~^ LEGĂTURA LUI MIHAI 141 zile de lucru pe an sînt în afar ă de dijm ă ş i se refer ă la muncile agricole'. Arhivele olteniei (1922).. sau moscovit. I. care au dus la desfiin ţ area dreptului de str ă mutare a ţă ranului. s ă tenii ş i st ă pinii în Moldova. sporirea continuă a pri-vilegiilor feudale n-a putut fi st ă vilit ă .ş i fac ă sat de mil ă ş i slobozie. priv. n-a luat forme atît de definitive ca în Ţ ara Romîneasc ă . Ac ţ iunile întreprinse pentru suprimarea acestui drept str ă vechi al ţă ranului sau izbit de rezisten ţ a lui dîrz ă . voi. p. XVII. care uneori a dus la r ă scoale Qe mari proporţii. 261. In Boemia. Doc. nr. oameni nescri ş i" 2In Ţ ara Romîneasc ă la 2 septembrie 1626 m-rea Tis-mana cap ă t ă dreptul „ca s ă . Astfel. Aici n-a existat o legiuire specială ca în Ţara Romînească. In R ă s ă ritul Europei legarea ţă ranului de glie a avut loc spre sfîr ş itul secolului XV. Din cele expuse mai sus rezult ă c ă ş i în Moldova desfiinţarea dreptului de stră mutare apare la începutul secolului XVII. 2—3.. 43—44. sau muntean sau vlah sau orice limb ă va fi. . Eremia Moghil ă acord ă seli ş tei Dobr ă cina a m rii Pobrata „slobozenia" pe 3 ani pentru „oricî ţ i oameni î ş f vor chema din alte ţă ri. ci s-a mers pe calea unei îngr ă diri treptate a dreptului de str ă mutare — m ă rind num ă rul anilor de urm ă rire. P ă mintul. Polonia ş i Rusia au fost introduse m ă suri legislative. Tendin ţ a aceasta a feudalilor de a acapara munca vecinilor S e manifesta ş i în aceea c ă ş i în Moldova nu se mai d ă voie vecinilor din satele feudalilor s ă se a ş eze în slobozii. R. iar pe de alta. Totuşi prin^ faptul c ă termenul de urm ă rire n-a fost desfiin ţ at cu totul. p. care ajunge la 11 — la sfîr ş itul secolului XVII. ca în Ţ ara Romîneasc ă . De pild ă l a 19 mai 1606. R o s e t t i . II. Cu toată lupta îndîrjită a ţăranilor. ist. 237—238. s ă -ş i strîng ă oameni str ă ini fă r ă dajde" 3. sau ş i din ţ ara noastr ă . A. de a ap ă ra interesele feudalilor ferindule satele de pustiire. la 1487 dreptul de str ă mutare a fost suprimat în Boemia. fie rus. p. în 1496 în Polonia.. Aceste preciz ă ri care arat ă c ă ţă ranii erau opri ţ i s ă plece în satele nou întemeiate dac ă ei erau înscri ş i în catastiful visteriei ca birnici dovede ş te pe de o parte tendinţa domniei de a menţine stabilitatea contri-buabilit ăţ ii ţă r ă ne ş ti. Ungaria.

feudalii caută s ă sporeasc ă rezerva feudală . Acest fenomen este caracteristic jumătăţii r ă s ă ritene a Europei ş i se datore ş te faptului c ă grîul reprezint ă o marfă principală în aceste ţă ri agricole.. Pe cînd în apusul Europei.u.R-S..S-.. se produc schimbări importante.. cre ş terea rezervei feudale. In Un.142 V. o v. în „Buletinul Academiei de Ş tiin ţ e a U. Dar pentru a o exploata cît mai mult. de pild ă hot ă rîrea regelui din 1492. ^ urma ră scoalei conduse de Doja. la răsărit de linia Elbei. .ş i asigure bra ţ ele de munc ă supritnînd dreptul de strămutare. care nu aveau un caracter general dar toate aveau ca scap îngr ă direa dreptului de -str ă mutare. Ungaria ş i Polonia lucrurile s-au fă cut mai devreme decît în Rusia.^ u . Sub acest raport şi ţările romine se încadreaz ă în acel curent general care a cuprins " ţă rile din r ă s ă ritul Europei B. Astfel sporirea num ă rului zilelor de munci agricole. 52—-61. în Europa în secolul . D.' garia ş i Transilvania acest drept a fost desfiin ţ at în 1514. care întregeau m ă surile luate în cursul secolului XV prin care se urm ărea îngrădirea dreptului de strămutare. desfiinţîndu-se cu totul termenul de urm ă rire. In Rusia îngr ă direa dreptului de str ă mutare s-a stab^t în 1497 prin Sudebnicul lui Ivan III.. ceea ce a f ă cut ca serbia s ă capete forme de exploatare tot mai crunte.. Claca agricolă din ce în ce mai împovărătoare este aceea care satisface interesele feudalilor în calitate de produc ă tori de cereale. prin ridicarea produc ţiei manufacturiere.. Aceste fenomene au fost strîns legate de adîncirea procesului de aservire a ţă ranului.„„. în starea ţăranilor. se ajunge la forme capitaliste timpurii.i. De ş i în Boemia. Acestei legiuiri i-a premers însă o serie de dispoziţii.. . XVI. In noile condiţii. care vor duce la legarea ■definitivă de glie '. totu ş i fenomenul este gene-ral în r ă s ă ritul Europei.' Aceast ă îngr ă dire devine tot mai riguroas ă . 1948. ^. I.. care obliga pe ţărani să ceară la strămutare învoirea stă pînuiui.. unele m ă suri îns ă fiind introduse în perioada anterioar ă . p. . Reorganizarea agriculturii ş i destinele ţă r ă nimii Grek< '. 1 . a comerţului ş i a oraşelor.^. ■■ -Seria istorie ş i filologie". care împing spre eliberarea ţăranilor şerbi... pîn ă cînd — în 1649 — legarea de glie este definitivă. zi ţ ii noi. COSTACHEL cînd în statutul de la Piotrkow s-au introdus o serie de disp 0 . ei caut ă să . voi. . legarea ţă ranului de glie ş i desfiin ţ area dreptului de str ă mutare sînt fenomene specifice pentru Europa de răsărit începînd cu secolul XV.

In secolul XVII aceste preciz ă ri vor fi atît de am ă nun ţ ite. cu to ţ i membri s ă i. In cursul secolului XVI aceast ă tendin ţă devine din ce în ce mai pronun ţată . e atestat ă în documente. Deci prima constatare pe care o putem face cu privire Ja termenul celead' este aceea c ă familia robului. robii care reprezintă dania domneasc ă . Sînt men ţ iona ţ i ş i bulgarii în situa ţ ia de robi '. In tot cursul secolului XV. Documente de la Ştefan cel Mare. Se men ţ ioneaz ă dac ă vreunul dintre robi e holtei. Numai în actele boiereşti îndeosebi cele de cump ă r ă tur ă . manifestîndu-se tendin ţ a de a preciza cît mai detaliat situa ţ ia ş i num ă rul robilor cump ă ra ţ i. al ţ ii de cas ă sau curte ş i chiar de comunitate. In afar ă de aceasta. decît nevasta ş i copiii. încît se va men ţ iona robul cu nevasta ş i cu feciorii ce-i vor avea ş i care vor fi însura ţ i ş i neînsura ţ i. . dac ă mai are copii în afar ă de c ă s ă toria lui actual ă . Iaşi. anume cea de rob. robii sînt trecu ţ i cu numele lor. boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti. cu men ţ iunea membrilor din familie. dac ă mai are al ţ i membri în familie. în ţările romîne a existat categoria socială a robilor. p. robii sînt desemna ţ i cu termenul slavon celead' (qejrknb) tradus 'n romîne ş te cu cel de s ă la ş . ace ş tia din urm ă îndeosebi în Moldova. Ş i s a " r putea spune c ă desemneaz ă familia robului.ROBII • H3 ROBII In epoca feudală. 11. unii istorici atribuindu-i sensul de familie. aşezaţi în Ordinea ro e s a t € i e domne ş ti. în special în actele m ă n ă stire ş ti. obiej ) M. C o s t ă c h e s c u. termenul celead' este folosit pentru a desemna ş i o anumit ă stare social ă . In cele mai vechi izvoare romîneşti scrise în limba slavonă. De obicei robii erau ţ igani ş i t ă tari. sînt trecu ţi numai cu numărul sălaşelor. In ceea ce prive ş te con ţ inutul acestui termen nu există o unitate de vederi. fra ţ ii etc. copiii. robii fiind trecu ţi cu numele lor ş i cu toate detaliile referitoare la familia lor: nevasta.

în special cele ruse ş ti. dar ş i în alte izvoare de limb ă slav ă . Grekov. . In produc ţ ia lor locul de frunte apar ţ inea muncii libere a ţă ranului din ob ş te. Istoricii sovietici constat ă c ă termenul celead' este foarte vechi. 184. p. Grekov insistă de asemenea asupra deosebirii fundamentale dintre situa ţ ia unui sclav antic ş i acea a robului medieval. anterior secolului X. iar mai tîrziu ţă ranului deja aservit ş i legat de p ă mînt 3 . care se ocup ă de institu ţ ia robiei în cartea sa „Rusia Chievean ă ". D. COSTACHEL Intrucît termenul celead' este frecvent nu numai în izvoarele române ş ti scrise în limba slavon ă . se crede c ă el a luat na ş tere într-o societate în care a existat sclavia patriarhal ă '. Aceste constat ă ri ale ş tiin ţ ei istorice sovietice referitoare la institu ţ ia robiei în mare m ă sur ă sînt valabile ş i pentru realit ăţ ile medievale romîne ş ti. 1949. Grekov subliniaz ă c ă este un lucru îndeob ş te cunoscut c ă la toate popoarele. fie la cîmp. care îi apropie din ce în ce mai mult de situa ţ ia ş erbilor. Ibidem. p. In afar ă de aceasta trebuie semnalat faptul c ă în unele izvoare ruseşti termenul celead' se referă la prizonierii de ră zboi.144 ■ V. B. In situaţia robilor însă apar schimbări importante. D. deoarece unele dintre ele sînt carac1 2 3 B. B. arat ă c ă la început termenul celead' se referea la familia din care făceau parte şi robii casnici. Ş i întrucît acest termen este anterior perioadei cînd era elaborat codul „Russkaia Pravda". sclavia patriarhal ă a vechilor sclavi a mai continuat să existe. care executau diferite munci pentru st ă pînii s ă i. fie la cur ţ ile lor. p. Ibidem. ediţia rusă. O dată cu dezvoltarea relaţiilor feudale în Rusia Chievean ă . iar sclavia patriarhal ă este pe cale de dispari ţ ie 2 . Iar izvorul cel mai de seam ă în care acest termen este folosit în mod frecvent — este „Russka'a Pravda". anterior societ ăţ ii bazate pe rela ţ ii feudale. prizonierii erau transforma ţ i în roti şi folosiţi ca forţă de lucru. D. 174. 162. D. Rusia Chieveană. Grekov. izvorul ce reflect ă principiile care st ă teau la baza societ ăţ ii ruse ş ti din secolele XI—XIII. studierea con ţ inutului s ă u se impune de la sine. deoarece ei au tr ă it în alte condi ţ iuni istorice. La romani — sclavul este baza produc ţ iei. la slavi ş i germani sclavii n-au jucat niciodat ă un asemenea rol ş i nici n-au putut s ă joace. B.

1 7 3 . 154. pe lîng ă cel arhaic de celead'. I I . Documentele lui Ş te]an cel Mare. priv. cit. ° g a a n. Termenul celead' este de asemenea folosit destul de des. B . ne împinge spre căutarea acelor schimbări în starea robului. p. Documentele moldovene ş ti. cînd de fapt izvoarele folosesc în mod -curent pe cel de oefead' Men ţ ionarea robilor se -face de obicei cu termenul cel vechi. însă acuma este limitat numai la desemnarea familiei robului. îns ă apare no ţ iunea de drept al holopilor \ în opozi ţ ie cu acel al vlahilor. 8547 . D. Rom.ROBII _________ J45 ♦eristice pentru orice ţară feudală. Doc.. Termenul holop jâpare în Moldova la mijlocul secolului XV. care au necesitat introducerea unui termen nou.'Russfcafia Priavda" ş i comune ţă rilor romîne. p. ' . care în momentul constituirii statului feudal se găsea în stare de dezagregare. In afară de aceasta se pot semnala anumite schimb ă ri.. B. 236. A. ~~ Viaţa feudală — c. p . X V I . I . In Ţara Romrnească predomină în tot cursul secolului XVI formula „sate ş i A ţigani" 3. I. iar altele prin aceea că există "institu ţii oglindite în . rela ţ iile feudale fiind anterioare apari ţ iei statului. I. Pentru aceasta pledeaz ă ş i faptul c ă pe lîng ă vechiul termen de celead' apar ş -unul nou cel de holop. chiar în cursul secolului XVI era ş i aceea de capturare de prizonieri în timpul g M. 4 I b i d e t n . Termenul holop are o întrebuinţare foarte largă în izvoarele medievale ruse ş ti. De aceea credem ca originea institu ţ iei robiei medievale trebuie pus ă în leg ă tur ă cu sclavia patriarhal ă . v o i . Una dintre sursele de provenienţă a robilor. 8 5 . menţ ionîndu-se adeseori c ă ţ iganii apar ţ in st ă pînilor în calitate de robi „cu tot venitul" 2. p. C o s t ă c h e s c u . op. Incepînd cu anul 1524 termenul de holopi ţ igani (Mira™ xojiorra) devine curent în actele moldoveneşti.. ist. Grekov. Istoricii sovietici care au acordat deosebit ă atenţie studiului acestui termen şi precizării conţinutului său au ajuns la concluzia c ă termenul holop nu se identific ă în întregime cu cel de celead' \ Apariţia termenului holop în izvoarele medievale romîneşti. 140. în care stă pînirea asupra ţ iganilor este strîns legat ă ş i de acea a satelor. mult posterior celui de celead'. XVII. p 222. care survin în situa ţ ia robilor în decursul secolelor de care ne ocup ă m.

. cronicile vremii relatează chiar un transport masiv de robi din Ţara Romîneasc ă 3 Aceast ă stare de lucruri continu ă ş i în secolul XVI. men ţ ienîndu-se de obicei c ă cei înrobi ţ i sînt întemni ţ a ţ i. precum ş i cu ocazia r ă zboaielor între moldoveni ş i munteni. nr. A. IV. marele logof ă t. Pe vremea lui Ş tefan cel Mare asemenea cazuri sînt numeroase. fiind captura ţ i în r ă zboaiele cu turcii sau t ă tarii. Q h i b ă n e s c u .. Rom. Surete şi Izvoade. Domnul îi cump ă r ă satul Urî ţ ii. ca s ă ob ţ in ă sumele necesare pentru r ă scump ă rare. De pild ă . B.146 V. de a c ă zut în genunchi la p ă mînt ca să -i dea 30 000 aspri turce ş ti ca s ă r ă scumpere pe fiii s ă i din robie" s. polonii. p. priv. unde a stat timp de 6 ani reu ş ind pln ă la urm ă s ă trimit ă un r ă va ş prin care se comunica c ă el face „mare munc ă la catarga împ ă r ă teasc ă ş i nu mai avea n ă dejde s ă se mai întoarc ă acas ă " 6 . iar pentru r ă scump ă rarea lor s-au f ă cut eforturi.a venit înaintea r ă posatului Radu Voievod.din ţ ara Ardealului cu ceata lui cînd a mers Petru Voievod la unguri cu ostile" '. p. XVI. 158. 232. tătarii. priv. Cronica epocii lui Ştefan cel Mare. Derjavin arat ă c ă în limba popuDoc. XIX. Asemenea cazuri sînt numeroase. p. robie la t ăt ari. III.. care a adus ţ igani din Polonia 2. XVI. Rom.. . G h. sau în cazul lui Dr ă gan. G hi b ă ne seu. COSTACHEL războaielor cu popoarele vecine .. Gorka. De pild ă la 1572 jupîraiţa iMargia din Ţiana Romînească „. O. Ei erau numiţi cu termenul slavon de pas (rob). p. 89. la 1583. I. 1937. Se fac împrumuturi sau vînz ă ri de sate. E necesar s ă subliniem c ă pentru aceast ă categorie de oameni înrobi ţ i nu se întrebuin ţ a nici unul din cei doi teraneni celead' ş i holop. Doc. Pentru Moldova secolului XVI se poate da ca pild ă cazul lui Petre Pîrc ă lab. ungurii. Este cazul boierului Stroe. cit.. A. Ibidem. 185. care a adus un ţ igan. Istoricul sovietic N. ist. 146. voi. II... m ă n ă stirea Galata cap ă t ă dou ă s ă la ş e de ţ igani adu ş i din Ţ ara Romîneasc ă 4 . ist.. In unele cazuri îns ă situa ţia celor înrobi ţ i nu mai avea nici o sc ă pare. Trebuie semnalat faptul c ă în ş i ş i romînii puteau s ă devin ă robi în ţă ri str ă ine. J98. dîndu-i suma necesară pentru ră scump ă rare. p. op. care în 1615 a c ă zut în. Moldovenii î ş i aduceau robi din Ţ ara Romîneasc ă . Gh.

. Safta fiind n ă scut ă din aceasta a doua c ă s ă torie. S. dar ş i nepo ţii. C ă lug ă rii î ş i sus ţ ineau drepturile pe motivul c ă mama Saftei fiind femeie liberă — „moldoveanc ă " s-a m ă ritat cu un ţigan — Ion Burghiul. Dup ă aceea mama Saftei s-a m ă ritat a doua oar ă . to ţi urma ş ii ş i chiar tot neamul aceluia care iniţial a fost înregistrat ca rob al unui st ă pîn. p. Faptul c ă cineva s-a n ă scut din p ă rin ţ i robi atr ă gea dup ă sine starea de robie. Copiii ei din aceast ă c ă s ă torie au ş i devenit robi ai m ă n ă stirii.. II. rob al m ă n ă stirii. Istoria Bulgariei. el fiind „moldovean" ş i a fă cut cu ea ş ase copii. s N. au fost oameni liberi ş i deci preten ţ iile c ă lug ă rilor nu sînt întemeiate.ROBII 147 r ă bulgar ă termenul pa6 însemneaz ă „prizonier" sau „prilîiier de r ă zboi"'. Uricariul. încercînd să demonstreze c ă Safta cu copiii ei erau robi ai m ă n ă stirii. ca ş i so ţ ul ei.C o d r e s c u . Izvoarele vremii au p ă strat numeroase date referitoare la procese prin care feudalii căutau să susţină drepturile lor asupra copiilor născuţi de la părinţii robi şi chiar asupra nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor. Nazaria. Ca s ă cî ş tige cauza. Meleghie susţine că are dreptul „să ia parte din feciorii Schi ţ ei". Safta aduce dovad ă c ă tat ă l ei. C ă s ă toria cu un rob ducea de asemenea la robirea persoanei libere pîn ă atunci. Soarta b ă rbatului c ă s ă torit cu o femeie roab ă era aceea ş i. XIX. 15. „s ă dea cei doi feciori cîte cinci ei Ş i cei patru gineri cîte trei lei ş i Constantin tat ă l lor opt lei". pe care a luat-o în c ă s ă torie Constantin. 20. Procesul acesta care s-a judecat la începutul secolului XVIII relateaz ă faptul c ă o femeie liber ă m ă ritat ă cu un rob î ş i pierdea libertatea ş i trecea în categoria robilor al ă turi de soţul său 2. D e r j a v i n . Un asemenea proces a avut m-rea Tazlău cu Safta lui Grigoraş Tîrţoacă. p. Această stare o moşteneau nu numai copiii. T. Domnul ca s ă Pu facă mari tulburări „să-şi lase oamenii femeile" şi să se ducă alt ă parte a socotit cu tot sfatul de boieri s ă o r ă scumpere onstantin pe so ţia sa din robie. Str ă mo ş ul boierului Meleghie a avut o ţigancă Dochiţa iar aceasta o fată. La 2 iulie 1723 Mihai Racoviţă Voievod judecă pricina lui Meleghie cu Constantin. Constantin arat ă îns ă c ă n-a ş tiut c ă mama so ţ iei sa ' e „a fost ţ iganc ă ş i to ţ i ţ in cas ă ş i dau bir".

4) C ă s ă toria ou o per P soana care este în stare de robie 2 . trr U -. iar ţiganul Bogza i-a dat popii arama in Ioc de argint. Izvoarele romîne ş ti nu releva asemenea cazuri cînd romînii pentru delicte penale condamna ţ i la moarte. trei au fost în vigoare ş i în ţă ri romme Difer ă punctul al 3-lea care se refer ă la înrobirea un crimmal de c ă tre persoana p ă guba ş e. Atunci cînd ţ iganului pentru falsuri f ă cute trebuia sa-i aplice pedeapsa capital ă . Popa Grozav i-a dat ţ iganului „ne ş te bani buni" iar ţ igani: î-a restituit ni ş te „bani r ă i f ă cu ţ i de dînsul".?nn 1 de cai comis de robi era pedepsit cu moartea. erau extr ă da ţ i p ă guba ş ului ca să -i devin ă robi. „ ■ .r? inr Cde+pa. deveneau robii persoanei care î . Moscova 1910 p 90 un.a r ă scump ă rat. prevede urm ă toarele condi ţ ii care duc la starea de m bie : 1) ce care se na ş te din p ă rin ţ i robi . Ocerk istorii litousko-russkago gosudarstvO> (Siudn asupra istoriei statului ruso-lituanian). Surete şi Izvoade. . Tot acest popa idai ţi@anul-m să -i scoată arginftu'l dirttr-un guler de fir din ceK batnne ş i alte m ă run ţiş uri". prin care se d ă dea satisfacţie at-ît domnului cît şi păgubaşului. XI. . ^ în total treizeci de lei. elaborat pe vremea \u s mund I. voi. M.Marele Cnezat al Lituaniei _ condi ţ ii e care £ spre robie erau foarte asem ă n ă toare cu cele din ţă rile Statutul lituanian din 1529. persoanei care e în pagub ă . „ Ş i ei s1ă fie oameni slobozi ş i sa piard ă orice drept asupra lor" 9 .S moa°rrrnln ^ ' 3) eX^darea ^^'nalului condamna moarte. . Pe la 1 bOO ş oltuzul ş i pîrgarii din Trotu ş judec ă pe Vasile ţ iganul. u n î b a n e s c u. s-a g ă sit un oarecare Lupt Prajescul care i-a pl ă tit capul de la moarte ca să -i fie drept 3 ţigan Fui de ul mo ş ie" . XX întreguluf nTarafrobut. . • p h ( ? h * b â n c s c u .148 V. Totu ş i au existat cazuri întrucîtva asem ă n ă toare. C ° nditii pe care Ie P revede Statutul din Marele Cnezat al Lituaniei. p 131 — 132 . La 1662 Ş tefan Tomsa Voievod judeca pira lui popa Grozav din Peletinici cu ţ iganul Borna. op. 2) cel care a fost 1. De pild ă robn învinui ţ i în delicte penale ş i condamna ţ i la moarte puteau h r ă scump ă ra ţ i ş i dup ă plata du ş egubinei. cit. COSMCHEL Este interesant de semnalat faptul c ă într-o ţ ar ă vecin ă Moldova. • L l u b Ia v schi.

a r ă scump ă rat capul lui Pascu de la pierzare cu 20 ughi cu zapis ca să fie rob al mănăstirii. danie. ţ iganul Pascu a ucis un vecin — ţă ran — al lui Udrea Doicescu. cînd se precizează cu multă minuţiozitate dacă robii provin din cumpărătură. din cauza delictului. B. cit. voi. Egumenul m ă n ă stirii Vai-de-Ei. plătesc sume importante pentru delictele criminalilor ca să sporească numărul robilor afla ţi de pe domeniile lor.\ piardă". In documentele referitoare la stăpînirea robilor. 3 D o c . XVI. după expresia vremii. op. p „ G r. robii apar ţ ineau domnu1111 ţării sau.. In conformitate cu acest principiu. 3 g necesar de subliniat faptul c ă st ă pînul r ă spundea pentru delictele s ă vîr ş ite de c ă tre robii s ă i. 258. concep ţ ia juridic ă a societăţii feudale în ţă rile romîne se poate defini printr-o formul ă laconic ă . Partenie. La 1650. tot a ş a el acord ă dreptul de a avea r°bi şi de a-i întrebuinţa la exploatarea domeniilor lor . voi. p. schimb. Bejan paharnicul i-a plătit capul dînd 25 ughi şi "întors cheltuiala ş i p ă guba ş ului '. I I . ca ş i dreptul de st ă pînire asupra robilor asupra p ă mîntului. Documente slavo-romine de la Muntele Atos.ROBII 149 re a fost prins c ă a furat doi cai ş i a fost adus legat la ei ca z. 133. p r i v . R o m . După cum în concepţia feudală a vremii p ă mîntul în întregime era al domnului. feu-«alilor laici ş i biserice ş ti. Goana dup ă bra ţe de munc ă era atît de mare în această perioadă încît feudalii. Acest ţigan „a căzut la pierzanie să-1 spînzure sau să-1 ducă la ocnă". XXIV. adeseori apare ş i men ţ iunea c ă robul în cauz ă a fost dobîndit pentru c ă s-a pl ă tit pentru el o du ş egubin ă 3. cuprins ă într-un act din 1539 în Ţ ara Romîneas2 c ă : „moarte pentru mosrte" . In ceea ce prive ş te uciderea de om. Q h i b ă n e s e u . tot a ş a ş j dreptul de a st ă pîni robii a fost rezervat domniei. N a n d r i ş. de unde rezulta c ă el era acela care trebuia să despăgubească pe cel în pierdere. zestre. atît boierii cît şi mănăstirile. i s t . moştenire. p. constituiau „ţigănia domnească l Gh. Dreptul de stăpînire asupra robilor a fost rezervat exclusiv Dreptul de stăpînire domnului ţă rii. Ca ?' in cazul concedării dreptului de stăpînire asupra satelor. .

.. ist.. feudalii c ă utau s ă aib ă actul la mîn ă . ispisoacele ş i privilegiile ce le-au avut bunii lor de la domnii din Ţ ara Romîneasc ă ". Surete ş i Izvoade. De pildă. 309. Ş j dup ă cum un sat f ă r ă st ă pîn revine domniei. p. p. dregătorii domneşti au trecut pe ţiganii m ănăstirii Tismana în categoria celor domneşti.150 V... Stăpînirea robilor dăruiţi trebuia să fie confirmată de către domni ulterior. Domnul face danii din „ ţ ig ă nia domniei mele" m ă n ă stirilor şi boierilor şi astfel apare „ţigănia călugărească" şi „cea boie. 252. priv. domnul îi confirmă mănăstirii ". Ghi b a n eseu.. E renii a Movil ă reînnoie ş te lui Avraam pîrc ă labul mai multe s ă la ş e de ţ igani. Chiar atunci cînd robii erau cump ă ra ţ i din alt ă ţ ar ă . Globnicii domneşti umblînd prin ţ ar ă ş i dînd de robii f ă r ă st ă pîn îi trec în catastj. Robii domne ş ti sînt trecu ţ i într-un catastih special. tot a ş a ş i robjj fără stăpîn au fost socotiţi ca cei domneşti. M ă n ă stirea Tismana. XVI. care a avut ţigani donaţi de domnul ţării.. în 1562. In cazurile în care actele se pierdeau sau se distrugeau stăpînii robilor căutau să le reînnoiască. COSTACHEL c ă ". p. mănăstire de la Valea. După cercetarea cazului. ce el i-a cump ă rat pe ai s ă i drep ţ i bani din Ţ ara Ungureasc ă" 3 . m-r/ii Tismana ş i de moş tenire. reasc ă ". Ş i am v ă zut ş i am citit domnia mea şi cărţile domniilor lor. îns ă i-au fost scris globnicii domniei mele ca sa fie ţ igani domne ş ti" 1. ai s ă i drep ţ i ş i adev ă ra ţ i robi ţ igani. pentru c ă lipsa unui document f ă cea ca dreptul Al. Documente moldoveneşti de la Ştefanii' Voivod. au fost pierdute în timpul unei incursiuni de t ă tari 4 .. Ş t e f u l e s c u . iar r ă posatul Radul Voievod i-a dat şi i-a dăruit la sf.. p. De asemenea ş i r ă posatul Petra ş co Voievod ş i Petru Voievod au dat ş i au d ă ruit pe mai sus ziş ii Aţ igani. In 1569 ţ iganii ei sînt confirma ţ i de c ă tre Alexandru Voievod „. Doc. 138.. 441. Rom. pentru c ă sînt b ă trîni ş i drep ţ i ţ igani ai sf.pentru c ă au fost acei mai sus zi ş i A ţ igani domne ş ti. III. De pildă în 1524 Toader logofăt din Moldova cere confirmarea pentru „. B. întrucît . hui pomenit mai sus. Astfel în 1601. 1 Gh. făcute pentru acei Aţigani"2. XXI. M... Se poate cita cazul mănăstirii Valea din Ţara Romînească. feudalul respectiv căuta să -şi procure actul de confirmare din partea domniei. Ca ş i pentru st ă pînirea p ă mîntului. C o s t ă c i h e s c u. 1 2 3 .

12—13. La 1526 Neagoe vistierul avînd 34 sate ş i P ă r ţ i de sate a st ă pînit 93 s ă la ş e de ţ igani ş i 46 ţ igani r ă zle ţ i M. Neam ţul ş i Moldoviţa au avut robi de pe vremea lui Alexandru cel Bun — ţ igani. Documente moldoveneşti de la Şteţăniţă Voievod. Janie. jupan Radu ş i fratele s ă u Petru. cump ă r ă tur ă . M ă n ă stirile. priv. Ală turi de primele danii de sate sînt trecu ţ i ş i robii m ă n ă stire ş ti. Aceste danii erau f ă cute în schimbul rug ă ciunilor c ă lug ă rilor. Orice schimijare în leg ă tur ă cu st ă pînirea robilor trebuia s ă fie confirmat ă j e c ă tre domnie: mo ş tenire. I. XVI. C o s t ă c h e s c u. boierii mai boga ţ i avînd ş i robi mai numero ş i. . p 443. care st ă pîneau 31 de sate ş i p ă r ţ i de sate ş i 9 mun ţ i au avut ş i 46 s ă la ş e de ţ igani (cea. Num ă rul lor varia de la caz la caz.ROBII 151 lor de stapînire asupra robilor s ă devin ă atacabil. 230 oameni) 2. M ă n ă stirile mai vechi ca Bistriţa. cea folosită şi pentru stăpînirea pă-rrjîntului : „dedin ă ş i ohab ă " ş i „mo ş tenire ş i ohab ă ". Robii domneşti erau cei mai numeroşi şi aduceau domniei importante venituri. în Moldova e aceea ş i situa ţ ie. In Ţ ara Romîneasc ă . erau f ă cute di „ ş tirea tuturor megia ş ilor" sau „a megia ş ilor de jos ş i de sjis" cu alte cuvinte. de asemenea. Domeniile boiere ş ti aveau de asemenea robi : mo ş teni ţ i. dar ş i a robilor. se exercita dreptul de protimisis. care în cea mai mare parte reprezentau dania domneasc ă . de pild ă . Trebuie semnalat faptul c ă deseori aceste schimb ă ri în situa ţ ia robilor. adic ă trecerea lor la noul st ă pîn. a m ă n ă stirilor ş i a boierilor. împ ă r ţ ire. i In documentele vremii st ă pînirea robilor este men ţ ionat ă pfintr-o formulă stereotipă. Deci robii se aflau în st ă pînirea domnului. t ă tari. Astfel. schimb. dispuneau de numero ş i robi. d ă rui ţ i. La d ă ruirea robilor de c ă tre domnul ţă rii se întrebuin ţ eaz ă de asemenea formula referitoare la d ă ruirea p ă mîntului ar ă tîndu-se c ă robii sînt „de danie ş i miluire". ' Doc. M ă n ă stirile Cozia ş i Tismana au fost înzestrate cu robi înc ă de pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. cump ă ra ţ i.. p. ist. la 1523 Ivanco logof ă t din Moldova pierde ţ iganii s ă i „în viclenie" 1. Rom. Actul de necredin ţă comis de un feudal atr ă gea dup ă sine nu numai pierderea satelor. B.

au existat seli ş ti ş i sate t ă t ă r ăş ti. 15. 394—395 Gh. COSTACHEL (cea. ist. 16. B ă l a n . . în special în cele ruseşti 7. ed. 511 oameni) '.. Ibidem. La 1437 printre cele 52 de sate ale lui Mihail de la Dorohoiu a existat un sat la obîr ş ia Rezinei „unde ş ede Ţ igan" 6 (rae iraraH CH ^ HT ) Termenul acesta „de a ş edea" într-un sat este întrebuin ţ at pentru a desemna pe cineva care n-are p ă mîntu! s ă u ş i munce ş te pămînt străin. Ibidem.. 7 2 3 1 M. In cadrul economiei feudale fie a celei boiere ş ti. 541. 5 8 Ibidem. II. p. Documente.152 V. XVI. I. 16. Ghi b a n eseu. Că ţiganii se ocupau cu munca cîmpului rezult ă ş i din unele documente moldovene ş ti ş i munfene. cit. p. p. p. fie a cefei m ă n ă stire ş ti — putem Ocupaţiile distinge dou ă categorii de robi : agricoli robilor ş i de la curte. p. în care apar denumiri atestînd natura muncii ţ iganilor. Intr-un document al mănăstirii Moldoviţa din 1534 se face delimitarea brani ş tii în jurul acelei m ă n ă stiri. Tot în Moldova la începutul secolulti. 337—239. R ă mîne de v ă iut îns ă ce loc au ocupat robii în economia feudal ă a ţă rilor romîne. în prima jum ă tate a secolului XV. Grekov. priv. unul dintre punctele de delimitare fiind Sălaş Hleabu (cbjiaui xjrfe6y) 8. op. Cost ă chescu. Rom. cu zece gospod ă rii 5. Ja 1588 Andrei hatman H pîrc ă lab de Suceava cap ă t ă în danie un sat cu 20 s ă la ş e de ţigani (cea. Temiş e ş ti. XVII Nicoar ă vistiernicul a st ă pînit 62 s ă la ş e de ţ igani. La 1435 M ă n ă stirea Neam ţ ului cap ă t ă un sat tă tă ră sc. 495. B. (ecla 310 oameni) 4 Prin urmare atît feudalii bisericeşti. Cu acest sens a fost folosit în izvoarele medievale slave. 100 oameni) 3. cît şi cei laici au folosit munca robilor în exploatarea domeniilor lor. * T. B. In Moldova. Robii agricoli erau a ş eza ţi în satele feudalilor îmbinînd munca cîmpului cu cre ş terea vitelor. II. Documentele moldovene ş ti. !92. p. la 1582 cneghina Motocoae Ia Irei sate a avut 17 sălaşe de ţigani2. adică ' Doc. în Moldova. XX p. III. rus ă . A. Ţă ranii în Rusia. D.

în Ţ ara Romîneasc ă sînt cazuri cînd se arată c ă ţiganii au fost cump ă ra ţi de la cutare boier ş i din cutare sat. . Rom. 312. voi. Doc. 84. B. P a n a i t e s c u . .P. IB og d a n. cit. 8 Ibidem. In secolul XVI. Rom. 140.. p. ■ -------------------------------------------------------------------- In Dicţionarul limbii slavone al lui Mardarie Cozianul din 1649. iar Secară A ţiganul4 la 1609 _ (ambii în documentele Ţă rii Romîne ş ti) ş i c ă pl ă teau dare din grîne. In Ţ ara Romîneasc ă . p. I.6 este tradus ca pîine. Ş t e f u l e s c u . op. iar ţiganul Chirtop din ţigă nia Ancăi din Crasna 8. p. 313. IV.cîrri'pul ţiganului tot" 2. p. 5 Ibidem. voi. Cre ţ u în 1900xjrfei. ." 9. Intr-un alt document — muntenesc — din 19 • u lie' 1558 este men ţ ionat c ă satul Obedin cuprinde în hotarul său şi . La 1650 m ă n ă stirea Polov jagii cap ă t ă ca danie un sat cu urm ă toarea men ţ iune : „oare cine^ va ara cu plugul pe acest p ă mint din Mile ş ti sau din M ă l ă e ş ti de jos ori boieri. Ţiganii de curte sînt de obicei legaţi de persoana stăpînului. 8.ROBII 153 bala ş ul grînelor 1. 71. Basarab cel Tîn ă r înt ă re ş te lui Ticuci cu fra ţ ii s ă i mai multe sate printre care ş i satul „Gole ş tii to ţ i cu ţ iganii" 6 . Doc. voi. XVI. Al. XVI. Men ţ ionarea satului de unde provin ţ iganii arat ă c ă ei au tr ă it şi au muncit acolo. p. priv. fără pomenirea locului unde ei vor locui. Această denumire" — Cîmpul ţ iganului — permite presupunerea c ă este vorba despre un oo-or pus în valoare de c ă tre vreun ţ igan. P.. Polovragii. . voi. Ţ iganii de curte ai lui Ticuci fiind trecu ţ i nominal la sfîr ş itul documentului. defri ş at ş i cultivat de ef Faptul c ă ţ iganii se ocupau ş i cu munca cîmpului se poate deduce din unele denumiri ale ţ iganilor: Jitian (de la JKHTO — cereale) 3 este pomenit la 1501. 273.. Izvoarele secolului XVII cuprind menţiuni de caracter gene ral în ceea ce prive ş te robii agricoli. XVI. p. De pild ă la 1572 s ă la ş ul ţ iganului Neagoe a fost cump ă rat din ţig ă nia Dumitrei din Vîlc ă ne ş ti. XVII. ori rumîni ori ţ igani oricine va ara cu plugul să aibă a da m-rii din 20 de clăi o claie. este clar c ă pomenirea robilor în satul Gole ş ti se refer ă la acei care erau a ş eza ţ i acolo în sat7 ca__robi agricoli. I. p. Ibidem. I. ist. I I I . ^at de Gr. la 1480. 364. p. p.. priv. ist. I. 87. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. denumită „coloade" 5.

Actul menţioneaz ă c ă „. III. anume Nicola. Faptul c ă robii dispuneau de gospod ă riile lor. vite ş i inven tar agricol. ne arat ă c ă în situa ţ ia ţ iganilor s-au produs unele schimb ă ri. IV. 182. fie sub form ă de delni ţă . ce şi-a cump ă rat el. XVI. 129. Despre aceasta vorbesc actele de vînzare ş cump ă rare întocmite pe numele ţ iganilor. a treia parte din a cincea parte din satul Bolote ş ti ş i vad de moar ă la Putna. Rom. pentru 120 zlo ţ i t ă t ă r ăş ti.. op. p. II. pentru 80 aspri 1. Acest inventar viu ş i mort al robului este atestai de obicei în izvoare cu termenul de „avere" 4 . Faptul c ă în a doua jum ă tate a secolului XVI apar ţ igani care posed ă p ă mînt. COSTACHEL Ins ă din faptul c ă ţ iganii erau a ş eza ţ i prin sate ş i crs p ă mîntul nu decurgea nici un drept asupra st ă pînirii ace ş ti-p ă mînt. III. parat de la un ţ igan dou ă f ă lci de p ă mînt. priv. voi. înc ă în zilele lui Alexandru Voievod. ca să -i fie lui ohabnic" 2 . Stana ş i de la nepotul lor. 72. p. cînd au apărut şi ţ iganii cu actul în mîn ă asupra unui lot de p ă mînt. Oprea ş i Stan.154 V.au vîndut ace ş ti ţ igani. aveau totu ş i gospod ă riile lor. p. sau vîndualtui st ă pîn. cit. slujitorul domnului Petru Voievod. cînd Toma şi-a plătit capul.. cînd ţiganii sînt pomeniţi în actele de stăpînire ale m ănăstirilor numai cu num ărul. Ioan Voievod a dat „acestui Ţ igan. c ă de la sfîr ş itul secolului XIV. voi. Ibidem. ist. pentru 100 aspri de argint ş i o bucat ă de p ă mînt denumit ă Piscul. s-a parcur : un drum important. Ibidem. de la Toma ş i de Ja sora lui Toma. Dac ă robii agricoli n-aveau nici un drept asupra p ă mîntul^ pe care-1 lucrau ei. şi pînă la sfîrşitul secolului XVI. . voi. Dar în a doua jumătate a secolului XVI existau ţigani can posedau p ă mînt.v. La 1572 feciorii ţ iganului Orzea. Tot în anul 1572. 8. Dumitru. Cos t ă chescu. Oprea ş i Stan.. în Moldova. Şi să -i fie lui şi cu tot venitul"3. M. fie sub forma unui loc de cas ă în ora ş . Ei puteau fi muta ţ i oricînd în alt ă parte. care le aduceau anumite venituri rezult ă ş i din aceea c ă pl ă teau da fe 1 2 3 1 Doc.. In Ţ ara Romîneascâ la 1563 Standul.^-. arcariul ş i au cump ă rat cu ş tirea tuturor or ăş enilor. A. a . XVI. au vîndut un loc de casă în oraşul Bucureşti pentru 150 aspri. de a lor bun ă voe la Cuciuc Grecul. B. p.

In Moldova cnejii de ţigani apar pentru prima dată 1%. la 1443 estepomenit vatamanul Tulea într-un sat ce apar ţ inea m ă n ă stirii Poiana. 80. p. S ă aib ă c ă lug ă rii a lucra cu ai lor drep ţ i ţ igani" 4 . la 1424 ţ iganii m ă1n ă stirii Cozia erau obliga ţ i să dea dare şi să slujească m ănăstirii" . Miron iBarnovs'ki. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. ş i anume de ordin administrativ ş i judiciar. La 1434 ţiganii m ăn ă stirii Moldavi ţ a. In afar ă de dare. Panaitescu. Obliga ţ ia ţ iganilor de a pl ă ti dare se men ţ ine ş i în seco'!'ul XVII. dat fiind că între instituţ iile feudale romîne ş ti ş i cele vecine au existat importante sseăăi M. p. Aceast ă lacun ă ne face s ă recurgem la izvoarele popoarelor vecine. ce am slujit domnia mea ş i din buc ăţ ile domniei mele. Mihai Viteazul. d ă rui ţ i de c ă tre Ş tefan Voievod cu „uric cu + ot venitul". I.. De pildă. III. P. I. C o s t ă c h e s c u .. sau folosind expresia vremii „s ă slujeasc ă ".. robii erau obliga ţ i s ă munceasc ă pentru st ă pînul lor. . iar în Ţ ara Romînească la 1458. I.. op. s ă nu ia nici gloabe. nici alte venituri h ă tm ă ne ş ti. nici ciubote. Darea de la ţigani era încasată de „juzii de ţigani". 393. cumpărînd nişte sate în judeţul Rornana ţ i. 140. In izvoarele noastre nu s-au p ă strat men ţiuni în ceea ce prive ş te obliga ţ iile de munc ă ale robilor. 108—110 M e l h i s e d e c . cit. din slujb ă . men ţ ioneaz ă c ă „. Juzilor li se mai atribuia denumirea de cneji şi vatamani. X. din trud ă . p. 1931. p. arat ă c ă a putut face acest lucru deoarece a agonisit banii necesari „. Astfel. care înainte revenea domniei. S-ar p ă rea c ă aceste c ă petenii de robi aveau ş i alte atribu ţ ii decît cele fiscale. an. din dajdea satelor ş i Ţ iganilor" 3 . de acum înainte s ă n-aib ă nicf o treab ă slugile h ă tm ă ne ş ti. Termenul de vataman este folosit în Moldova în satele de tătari. Chronica Huşului. nici juzii domne ş ti. M e l h i s e d e c .. 131. p. cit.ROBII 155 domnului.1414. t Arhivele Olteniei. La 1627. Această dare se plătea de către robi şi în cursul secolului XVI. întărind Episcopiei Huş uîui ţ iganii. op.. P. trebuiau s ă dea ş i dare c ă lug ă rilor 2. într-un document din 1717 este definit ă precis func ţ ia de jude sub raportul ar ă tat mai sus : „judele pentru a strînge dajde pe ţ igani ce-s la ceata lui" 5 .

. XVI.. Studiind această problem ă . 61. 2 V.. p. 106. La 7 mai 1443. In Marele Cnezat al Lituaniei obliga ţ ia de munc ă a robilor era mai mare decît în Serbia : ei trebuiau să lucreze trei zile pe s ă ptă mîn ă la stă pîn. istoricii n-au ţinut seam ă întotdeauna de faptul c ă rolul robilor în economia feudal ă a ţă rilor romîne n-a fost acela ş i. f ă ră nici un fel de precizare „la ce se va porunci"2. Ş i una ş i alta au ră mas nescrise. Această lege referitoare la robi apare în opoziţie cu cea a vlahilor. In documentele de confirmare ale robilor ei sînt trecu ţi cu . în decursul celor patru secole. schimb ă rile survenite în via ţ a economic ă a ţă rilor romîne în perioada pe care o studiem a avut repercusiuni importante în ceea ce prive ş te situa ţ ia robilor.. o zi la fîn. Toată recolta de la suprafaţa arata trebuia s ă fie lucrat ă ş i adus ă în curtea feudalului.vitele lor" ş i cu „averea lor" aceasta din urma constînd în primul rînd din vite. COSTACHEL De pildă în Serbia robii cu lotul primit de la stăpîn erau obliga ţ i s ă munceasc ă dou ă zile pe s ă pt ă mîn ă . B. Zakonski spomenici srpskich drjava. p.. voi. dou ă zile toamna la arat. 3 Doc. C ă obliga ţiile robilor au fost reglementate printr-un vechi obicei rezultă din aceea c ă a existat un drept al holopilor ş i al tătarilor. telor ş i agricultura. fapt care ne împiedic ă s-o cunoaştem în întregime . ţ iganii. Rom. abia o putem reconstitui într-o oarecare m ă sur ă datorit ă relat ă rilor culese din diferite izvoare ale vremii. cum este a ş ez ă mîntul cel vechi" 3 . Probabil că şi obligaţiile robilor din ţările romîne erau asem ă n ă toare cu cele men ţ ionate mai sus. In secolele XIV—XV ş i pîn ă la jumătatea celui de al XVI-lea — robii au fost folosiţi în special în sectoarele de baz ă ale produc ţiei ţă rilor romîne: cre ş terea vi. N o v a k o v i c i . (Monu mente ale dreptului medieval sîrb). . Institu ţ ia holopilor în Marele Cnezat al Lituaniei în „Istorieeskie Zapiski". In Ţ ara Romînească izvoarele pomenesc de legea cea veche. 431. o zi la vie1. de care vorbesc izvoarele moldoveneşti.. La mijlocul secolului XVI domnul ţă rii porunce ş te egumenului m ă n ă stirii Nucet s ă ţ in ă . I. ist.156 V. veac. 20. P i c e t a . p.cu toată ' S t . priv. Ştefan Voievod înt ă re ş te m ă n ă stirii din Poiana 9 s ă la ş e de t ă tari „. III.

I. înc ă pe vremea Im Alexandru cel Bun boierului Jum ă tate se confirm ă „. Irfcepînd cu secolul XVI robii apar în izvoare cu precizarea me ş te ş ugului cu care se ooup ă . Pe m ă sur ă ce domeniile feudalilor se rotunjeau. M. vezi de asemenea p. 130. m ă n ă stirile ş i boierii a-veau sate pu ţ ine. nu înseamnă că ei nu se ocupau şi cu diferite meşte ş uguri. pe ş te etc. Baciu. Exist ă ş i o serie întreag ă de robi. Dar a început s ă creasc ă valoarea lor în calitate de ! Mare. C o s t ă c h e s c u . Explica ţ ia schimb ă rilor ce se produc ÎIT situa ţ ia robilor trebuie Situaţia robilor c ă utat ă în leg ă tur ă cu cre ş terea marelui La începutul secolului XV sub raport juridic domeniu. curţile ş i cu morile ş i cu t ă tarii ce sînt în acele cur ţ i" 2 . fără precizarea ocupaţiilor lor şi deseori chiar fără pomenirea numelui lor. I I . Cioban care arat ă felul ocupa ţiilor lor. ceea ce f ă cea ca veniturile lor de la aceste sate s ă fie foarte reduse. cre ş teau ş i veniturile rezultate din plata dijmelor ş i o dat ă cu aceasta sc ă -^a ş i valoarea robilor ca bra ţe de munc ă . 236. Aceasta a dus la întrebuin ţ area robilor în special ca bra ţ e de munc ă în cadrul sectoarelor produc ă toare de hran ă : vite. Izvoarele vorbesc de prezen ţ a robilor la cur ţ ile boiere ş ti înc ă din secolul XV. Au existat ţ igani care aveau denumiri ca : Berbecea. 299. cit. 445. De pild ă : Radu zl ă tar. Luca C ă ldare. robii se afirm ă la cur ţ ile feudalilor în special în secolul XVI. C o s t ă c h e s c u . Faptul c ă izvoarele din secolul XVI con ţ in numeroase indicii în ceea ce prive ş te ocupa ţ iile robilor. Magdalina cojoc ă ri ţă . Luca l ă c ă tar. grîne..ROBII 157 erea | or ş j cu vitele lor" '.. Ins ă în tot secolul XV robii apar de obicei în documente ca o masă nediferenţiată. De pild ă . la 7 iulie 1430. p. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan: c e l 2 M. In calitate de me ş te ş ugari îns ă . Opri ş „al ă ut ă riu".. este un indiciu c ă robit an început să joace un rol din ce în ce mai însemnat ca me ş te ş ugari la curţile feudalilor. folosite în domeniul agricol. Dacă în secolele XIV—XV—XVI principala ocupaţie a robilor în economia feudal ă era legat ă de cre ş terea vitelor ş i agricultură. op. ale c ă ror porecle indic ă ocupa ţ iile lor : Vasile C ă rbune. 126. . Alexa Ocnianul. p.

l ă utari etc. Ş i pentru uciderea unui rob se aplica principiul justi ţ iei feudale care era în vigoare în ţă rile romîne : „ca s ă fie moarte pentru moarte". jupani ţ a Marica Grecianu „. feudalul era obligat s ă pl ă teasc ă amend ă. tîmplari."' du ş egubina. Doi fra ţ i Coman ş i Bogdan au pl ă tit duş egubina pentru Lep ă dat în mîna logof ă tului Giura ca s ă ia ocina lui Lep ă dat. COSTACHEL me ş te ş ugari: nevoile cur ţ ilor feudale nu puteau fi satisf ă cute decît prin industria casnic ă ş i în special prin me ş te ş ugurile robilor. p.. ţes ă tori. Dreptul st ă pînului feudal asupra avutului robilor este men ţ ionat de obicei în documente printr-o formulă stereotipă : robii „cu tot avutul lor" (HMaHHe).158 V. Deci st ă pînul feudal n-^avea dreptul asupra vie ţ ii robului: f ă cîndu-se vinovat de ucidere. ucise un ţ igan ş i dup ă aceea fugi ş i se ascunse. 1 St. Atunci Radu voevod au adus pe Marica la Divan ş i a stat de peire pentru omorîrea acelor ţ igani ş i a pl ă tit Marica. Dreptul asupra muncii ş i avutului robilor nu însemna îns ă ş i asupra vie ţ ii lor. G r e c e a n u . . ob ţ inînd uneori ş i acte de st ă pînire. cojocari.. o parte din ei a ş eza ţ i în sate încep s ă capete unele drepturi asupra p ă mîntului. Pe vremea lui Radu Voievod la 1634. voi. c ă rbunari. a avut repercusiuni însemnate asupra situa ţ iei robului. a fost omorît doi feciori de ţ igan care au murit de mîna ei. 7. în unele cazuri pedeapsa capital ă fiind înlocuită cu pl-ata duşegubinei. O parte din robi încep s ă se apropie de condi ţia vecinului. dar ş i asupra avutului lor. Un ţă ran cu ocin ă — Lep ă dat. care a avut ca rezultat aservirea pe scară din ce în ce mai întinsă a ţăranului liber.. St ă pînii robilor nu aveau dreptul numai asupra muncii lor. Dac ă o parte din ei încep s ă joace un rol tot mai important în industriile casnice ale feudalilor ca : fierari. Unii dintre ei au fost elibera ţ i de c ă tre st ă pînii lor bucurîndu-se de acelea ş i drepturi ca ţă ranii liberi. Logof ă tul Giura reu ş e ş te să -1 prind ă pe Lep ă dat şi-1 spînzur ă ca uciga ş al ţ iganului. Formarea marelui domeniu. Domnul ţă rii judec ă procesul dup ă spînzurarea lui Lep ă dat ş i hot ă r ăş te c ă •dreptatea s-a f ă cut urmînd principiul „moarte pentru moarte". La 22 februarie 1539.. Genealogiile. în Ţara Romîneasc ă s-a judecat un proces deosebit de interesant din acest punct de vedere. I.

La 1 octombrie 1613 m-rea Secul se judec ă cu m-rea putna pentru omorîrea unui ţ igan al m ă n ă stirii Putna de c ă tre Eremia. boieri şi Megie ş i. nr.lui Stan 1 . I I . priv. care a fost ucis de c ă tre un ţ igan. I. 227. practic problema se rezolv ă prin aceea c ă uciga ş ul trecea „în locul celui ucis". holteiul" *. Documentele lui Ş tefan cel Mare. dînd un alt rob în locul cej u j ucis. XVIII/5. p. cel vinovat era dator s ă -1 desp ă gubeasc ă pe acesta. c înd c ă lug ă rii m ă n ă stirii au ucis un t ă tar. ist.' Doc. 258. A. Doc. B. I. din Foc ş ani. t . care au pl ă tit du ş egubina. Ş 1 nu puteau fi nici martori sau jur ă tori. De asemenea robii nu puteau fi martori ş i jur ă tori. unii stă pîni peste sate iar alţii peste delniţele lor strămoşeşti. pentru infrac ţ iunea s ă vîr ş it ă de rob r ă spunde st ă pînul s ă u. Pe de alt ă parte. Dup ă cum rezult ă din hot ă rîrile domne ş ti. ist. Sava. p.. In schimbul t ă tarului ucis c ă lug ă rii au dat drept desp ă gubire un alt rob — „Neanciul.ROBII 159 fra ţ ii Coman ş i Bogdan. La 21 februarie 1659 se judec ă m ă n ă stirea Tazl ă u pentru ţ iganul ei. M-rea Sf. priv. numit Cosma. In această calitate apar numai oameni liberi. XVI. via ţa robului nu era ap ă rată decît prin desp ă gubirea stă pînului s ă u ş i aceasta reiese din faptul c ă se d ă dea rob pentru rob. ocina lui Lep ă dat fiind atribuit ă fratelui uciga ş ului . Rom. Faptul c ă robii nu pl ă teau personal nici un fel de gloab ă . ţ iganul m ă n ă stirii Secul. al m ă n ă stirii Neam ţ ului. r ă mîn banii pierdu ţ i. Cînd îns ă era ucis robul unui st ă pîn. Prin faptul c ă robul nu pl ă tea gloab ă . St. Domnul hot ă r ăş te : „Deci noi am judecat f ă r ă s ă fie Eremia ţ igan al m ă n ă stirii Secul în locul celui ucis" 3. B o g d a n . robii care comiteau crime nu erau obliga ţ i s ă pl ă teasc ă amend ă .. Buc. Rom. XVIII. rezult ă c ă el nu era considerat ca subiect care a înf ă ptuit o crim ă . Arh. Trebuia îns ă s ă fie desp ă gubit st ă pînul robului ucis . A ş a s-a mtîmplat cazul m ă n ă stirii Bistri ţ a din 1487. anume Gavril ă . Domnul hot ă r ăş te ca uciga ş ul Gavril ă „s ă fie în Jocul celui ucis" 4 . c ă via ţ a lor nu era —— . cu pămînt. Ia ş i. 311. fost h ă tm ă nesc. 1 r • .

Surete ş i Izvoade. 231. priv. p. In act se mai precizează că slugile hătmăneşti. da ţ i pentru plata unei datorii. deci a nu-. COSTACHEL ap ă rat ă decît prin desp ă gubirea ce se cuvenea st ă pînului l Or ne arat ă că ei erau considera ţ i ca obiecte. Gh. 197. care pare a fi f 0S f chiar protejată de stăpinii lor. mo ş teni ţ i. G h i b ă n e s c u . dup ă un ţ igan al miu.. Rom. XX. dona ţ i. anume Voică. iar... s ă fj e s ă la ş ul întreg". trebuia ş i confirmarea din partea domniei în ceea ce prive ş te trecerea ţ iganului din stă pînirea unui feudal la altul. G h i b ă n e s c u .iar pentru ţ iganca lui Savin nefiind a noastr ă i-am dat alt ă ţ iganc ă ca s ă fie în locul ţ ig ă ncii. da ţ i de zestre ş i puteau fi obiectul celor mai variate tranzac ţ ii încheiate de st ă pînii lor. VII. Aceasta amu scris ca s ă s ă cread ă" 2. schimba ţ i. anume Savin cu feciorii lui „. iau\s ă dau o ţ iganc ă a me. In 18 mai 1618 Radu Vod ă întă re ş te lui Dumitru Ş tefan — Bahluianu. La 8 septembrie 1605 paharnicul Stamatie a f ă cut zapisul lui Nicodim.tul acordat de st ă pîn. op. voi. în schimbul nevestei lui Bahluianu — st ă pînul s ă u Dumitru Ş tefan d ă o alt ă ţ iganc ă — Ana „care este dup ă Toader ţ iganul de la vistierul domniei mele" 3. cit. St ă pînii robilor aveau tot interesul ca „salari s ă fie întreg" ca s ă fie asigurată cre ş terea familiei. Robii puteau fi elibera ţ i de c ă tre stă pînii lor. v ă tafii de ţ igani ş i judecii s ă cunoasc ă schimbarea ce a survenit în situa ţ ia ţ iganilor pomeni ţ i mai sus „ ş i s ă nu-i înv ă luiască". ist. La 1 august 1705. Sanda Cujb-j d ă ruie ş te nepotului s ă u Ş tefan Luca un s ă la ş de ţ igani. XVI. egumenul de la Tismana „. p. îns ă izvoarele vremii au p ă strat pu ţ ine relat ă ri de felul acesta. Cel m ai vechi document în care se vorbe ş te de eliberarea robilor este cel din 30 septembrie 1445 din Moldova. m ă rului de robi '. Robii aveau dreptul asupra familiei.. p... C ă s ă toriile se f ă ceau cu voia st ă pînului.160 V. iar să -i \ dau pe Uinca dup ă ţ igan al p ă rintelui. Doc. dup ă un ţ igan al m ă n ă stirei. un ţ igan fost domnesc ş i care ţ ine o ţ iganc ă a lui Dumitru Ş tefan . I. 219. Ş tefan Voievod dă 1 2 1 ' Gh. Dup ă consim ţă mîn. . Ţ iganii erau vîndu ţ i. producîndu-se mari perturb ă ri cînd unul dintre so ţ i f ă cea parte din ţ ig ă nia unui alt feudal..cum m-am tocmit cu Sfinţia lui de mi-(a dat o ţigancă. B.

se ţ inea seam ă de cine a fost el crescut. la noi. Iar ăş i dacă -1 va ierta. i.Viata feudal ă — c. Iar întru aceasta noi nu avem vreun amestec. p. 107. B. II. I. G h i b ă n e s c u . De pild ă . ci s ă ş ea z ă în ţ ara noastr ă . Documentele lui Ş tefan cel Mare. cum ş ed ş i tr ă iesc în ţ ara noastr ă to ţ i moldovenii. nici pe el nici pe copiii lui. iar . e cunoscut cazul t ă tarului domnesc Oan ă eliberat de Ş tefan cel Mare. el unde va. Gh. ■ Doc. dup ă bunul s ă u plac: „Ori că -1 va l ă sa bisericii. Oan ă fugise în Polonia cu familia sa. op." 2 In ceea ce prive ş te dreptul de st ă pînire asupra unui rob. ş i la ţ ara noastr ă . sau mai bine zis cu cheltuiala cui. împreun ă cu copiii lui. iar de robie s ă fie pentru vecii vecilor iertat. Documentele moldovene ş ti înainte de Ş tefan I. Vlad Voievod înt ă re ş te lui Vlaicu clucer un fiu de ţigan. ^.ş i u ş ureze via ţ a prin fug ă . în 1532. XVI. VIII. 8547 . .. acolo s ă tr ă iasc ă slobod dup ă dreptul romînesc. p 141. el ş i copiii lui. din ţ iganii domne ş ti pentru c ă ea „1-a crescut de mic ş i l-au scos peste atîta foamete ş i l-au însurat" 4 . ori c ă îl va da cuiva ori îl va slobozi. p .Bogdan. Mai întîi prin aceast ă me de lupt ă ei puteau să . In 1693 Constantin Duca vod ă d ă ruie ş te Saftei Racovi ţă un ţ igan Gligore. ş i s ă nu-1 aducem din nou în robie.. ş i asupriţii. cit. Rom. el este volnic. Mitropolitul Calist putea s ă dispun ă de acest rob. 325. nimeni s ă îndr ă zneasc ă să -i aminteasc ă ş i s ă nu poat ă să -1 ia" 1. ist.Cost ă eh eseu. II. priv. RxDloata ţii. a fost lep ă dat de c ă tre c ă lug ă ri ca să -1 m ă nînce porcii. trata ţi ca niş te vite — robii c ău-p^să . Budur. după dreptul lor moldovenesc.ROBII 161 mitropolitului Chir Calistu de la Roman un t ă tar — p a şca — cu s ă la ş urile sale ş i cu toat ă averea lui. care aparţinînd m-rii de la Corbi-dePi ă tr ă . După aceea călugării vin cu reclama ţ ia asupra copilului. îns ă domnul ţă rii îl d ă clucerului Vlaicu care 1-a crescut3. Dac ă documentul de mai sus arat ă c ă robii puteau fi elibera ţ i. ip.n 1470 domnul Moldovei îi d ă dreptul „s ă se întoarc ă înd ă r ă t.. Jupînul Vlaicu clucer a luat pe copil împreun ă cu mama lui şi 1-a crescut timp de opt ani.tr ă i în Ţ ara noastr ă .ş i schimbe st ă pînul deoarece feuMare. 236. slobod ş i în bun ă voie ş i f ă r ă nici o simbrie.

COSTACHEL dalii primeau bucuro ş i pe robii fugi ţ i.162 V. ist.ş i ţ ie drep ţ ii lor robi ţ igani" 2 . XVI voi.ş i caute ş i să .. B." 4 Cîteodată împuternicitul unui feudal era el însu ş i ţ igan. m ă n ă stiri oriunde se vor g ă si ş i în a oricui ţ ig ă nie. III. din Moldova în Ţ ara Romîneasc ă ş i invers. 8 Ibidem II. ori pe unde le va afla în ţ ara domniei mele. s-a judecat cazul ţ iganului Orzea care a apar ţ inut m ă n ă stirii Nucet ca ţ igan de ba ş tină .. nr..volnic cu această carte a domniei mele s ă ia trei A ţ ig ă nci : Rusa ş i fiica Badiei ş i Stana. 1 Doc. om de încredere al st ă pînului. ori-unde-î~va afla în ţ ara noastr ă . . " Ibidem. ba chiar cîteodat ă îi acaparau cu for ţ a. 266 ' ■ Doc. ist. 365. p. Robir fugeau ş i peste hotare :n ţă rile vecine: Ungaria. Ş t e f u l e s c u .tari ş i puternici cu aceast ă carte a noastr ă să . ori în A ţ ig ă nia domniei mele. priv. La 19 septembrie 1570. Cancelaria domneasc ă emana chiar acte speciale de împuternicire pe baza c ă rora feudalii au avut dreptul să ..ş i r ă scumpere mai sus zi ş ii ţ igani ai sf. priv. fiica lui Radu globnic.să .. Rom. fie oriunde. La 3 aprilie 1578. XV. p. c ă lug ă rii din m ă n ă stirea Moldovi ţ a au fost „. p. la cazaci.ş i urm ă reasc ă robii fugi ţ i. constatîndu-se c ă el este „de mo ş tenire ş i ohabnic"'. Rom. La 25 iunie 1570 postelnicul Ş erban din Ţ ara Romîneasc ă a trimis pe ţ iganul Radu globnic s ă caute ni ş te ţ ig ă nci.. Ins ă „L-au fost împresurat Gheorghe ş i cu nepo ţ ii lui. 176. A.. B. ori în A ţ ig ă nia boierilor ş i ori în A ţ ig ă nia c ă lug ăr ilor ş i fie în ce A ţ ig ă nie ar fi" 5 . fie în ţ ig ă nia marelui vornic sau în ţ ig ă nia din boierii mai sus zişi. în Turcia. M ă n ă stirea Putna de asemenea pe vremea lui Bogdan Voievod a obţinut o carte în baza c ă reia egumenul m ă n ă stirii avea „voie ş i t ă rie cu aceast ă carte a noastr ă s ă caute ţ igani. Polonia. Tismana.. p. III. 94. fie oriunde ş i să -i aduc ă la m ă n ă stire" 3 In 1579 ş i m ă n ă stirea Tismana din Ţ ara Rornîneasc ă a ob ţ inut dreptul „. feciorii Neculii"... El avea în mîn ă un act în care era men ţ ionat c ă ţ iganul Radu globnic este . 376.. La judecată ţiganul Orzea a fost atribuit m ă n ă stirii. în Serbia. XVI.ş i caute ş i să . 4 Al.

Pentru truda lui Mogo ş ş i pentru treap ă dul lui. ţ ig"anii no ş tri s ă fuff ă in T ara Ardealului. Cîteodat ă domnul organiza o adev ă rat ă expedi ţ ie pentru prinderea celor fugi ţ i peste hotarele ţă rii. logof ă tul lui Ş tefan Voievod. pentru c ă era „rob de mo ş ie". t St.. Robul g ă sit trebuia s ă fie luat „de grumaz" ş i adus înapoi la st ă pînu] s ă u. Gh. p. 37—40. la 1651. s ă nu fii în paguba mea.. V. cit. au început să aibă şi pămînt al lor.. care a dat porunca s ă se înapoieze ţiganii2. 151. op.. Documente slavo-romîne. Robii fugeau. „Iar acei boieri cî ţ i au avut ţ igani peste Dun ă re la turci pe care i-a scos Mogo ş c ă pitanul de la ei. N i c o l a e s c u . Deci aud c ă acum au c ă zut în mîinile domniei tale— pentru aceea te rog pe d-ta. de unde nu i-a putut scoate decît prin osteneala lui Dr ă gan. a fost trimis în Turcia un c ă pitan de ro ş iori — Mogo ş — ca s ă caute ţ igani boiere ş ti. domnul ţă rii îi d ă ruie ş te cî ţ iva ţ igani. De asemenea Mogo ş c ă pitanul trebuia să fie recompensat pentru oboseala lui de către boierii interesa ţ i în ac ţ iunea lui de prindere a celor fugi ţ i. 187. p.. ca s ă mi-i înapoiezi" '. trimis în solie la Craiul Poloniei. care „au fugit de la st ă pînii lor în Ţ ara Turceasc ă ". îi urm ă reau. . agoniseau averi în special in vite. Conducerea statului feudal acorda un sprijin puternic pentru c ă utarea ş i înapoierea robilor fugi ţ i. . .ROBII 163 Iat ă cum se plînge Toma.. p. Mogo ş c ă pitanul este trimis „împreun ă cu un turc la Pa ş a ca s ă scoat ă de acolo vecini ş i A ţ igani boiere ş ti ş i s ă -i aduc ă aici în ţ ar ă la st ă pînii lor". ci s ă te pov ăţ uiasc ă dumnezeu pe d-ta. apoi fugeau din nou încercînd s a scape de exploatarea st ă pînului sau de a g ă si condi ţ ii de via ţă mai u ş oare. ei s ă aib ă a întoarce cheltuielile u nul la altul pentru acei ţ igani" s . erau prin ş i..—. c ă tre biraul Bistri ţ ei : . La 1570 Bogdan Voievod d ă ruie ş te lui Dr ă gan logof ă tul 13 s ă la ş e de ţ igani care au fugit din Moldova în Polonia. Unii dintre ei deveneau liberi. îi amenin ţ au ş i totu ş i nu er au în stare s ă curme fuga robilor. Ibidem.G h i b ă n e s c u . Bună-starea lor le -------. IX.. ori i-am cump ă rat pe to ţ i cu banii mei drep ţ i.„întîmplatu-s-a ca .. St ă pînii feudali luptau din r ă sputeri ca s ă nu -i scape din mîn ă .. Pe vremea lui Matei Basarab.

se administrau singuri. In capitolul de faţă ne limităm la cercetarea stării sociale a or ăş enilor. ţ iganul Slav face danie m ă n ă stirii Galata un covor' fiind trecut ca donator al ă turi de boieri '. Orăşenii. adică meşteş ugarii ş i negu ţă torii din ora ş ele Ţă rii Romîne ş ti ş i Moldovei. III. moartea unui rob se pedepse ş te cu moartea uciga ş ului sau plata du ş egubinei. p. ORĂŞENII In epoca feudală. nu erau dependen ţ i de vreun stă pîn. încep s ă strîng ă ' bsni pe care îi dau cu împrumut. orăşenii erau în general oameni liberi şi socotiţi ca o categorie socială deosebită. De pild ă chiar ş i în. formau o comunitate privilegiată de oameni liberi. ci şi cu drepturi de autonomie pe teritoriul ora ş ului. p. Cantemir. Dacă în secolele XIV—XV robii sînt folosiţi în special in sectorul agricol al domeniului feudal. Libertatea or ăş enilor din ţă rile noastre nu era totu ş i identic ă cu libertatea or ăş enilor din comunele libere din alte ţă ri cu via ţă or ăş eneasc ă mai dezvoltat ă .. pe cînd or ăş enii din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă aveau o serie de obliga ţ ii fiscale individuale c ă tre dom n. . în schimbul unei d ă ri globale anuale c ă tre suveran. devin oameni de încredere la curtea feudalului. PANAITESCU d ă dea posibilitatea s ă fac ă daniile m ă n ă stirilor. or ăş enii erau oameni liberi. D. ei se afirm ă îndeosebi ca me ş te ş ugari la cur ţ ile boiere ş ti. In ora ş tr ă iau oameni 1 2 Doc. A. ogoare în ocolul din jurul ora ş elor. Descriptio Moldaviae. decît domnului.164 P. numai acestuia singur îi plă tesc dare" 2. 120. Dimitrie Cantemir spune c ă : „Or ăş enii nu sînt supu ş i nim ă nui. Dar aceast ă calitate de or ăş eni liberi ş i privilegia ţ i nu cuprindea pe to ţ i locuitorii de pe teritoriul ora ş ului. Transilvania orăşenii nu erau numai liberi. pot s ă se răscumpere de la st ă pîn. Rom. acesta î ş i are dreg ă torii lui în ora ş. erau oameni liberi. apropiindu-1 de condi ţ ia ş erbului : au gospod ă ria ş i averea lor. priv. precum şi cei ce aveau case în tîrguri. P. ist. In Moldova în 1588. XVI. Starea lor de robi începe s ă piard ă din caracterele sale iniţiale. 402. în secolele XVI—XVII. Din punct de vedere social.

Cazul este fire ş te foarte rar. priv. prin averea lor funciar ă individual ă din ora ş ş i prin drepturile de care se bucurau. . edi ţ ia I. p. ale c ă rui afaceri se întindeau pîn ă la Genova. ist. din cauza marilor afaceri ale comer ţ ului pe Marea Neagr ă care înfloreau în acest tîrg. Acel fhedorca din anii 1440—1470. La 26 mai 1613 sînt men ţ iona ţ i Vintil ă logof ă tul ş i Dumitru postelnicul. în general patriciatul or ăş enesc. cu prilejul cuceririi cet ăţ ii de c ă tre turci: „au dus populaţia mai bună la Constantinopol"1. p. ca oamenii s ă raci ş i ş erbii din ora ş . Rom. care zidea pe socoteala lui o cetate. D. . boierii. .ORĂŞENII 165 re ie ş eau din comunitate. se adun ă la curte spre a auzi citirea firmanului de învestitură. fie c ă ajungeau să . 48 (traducerea aparţ ine — P. I I .ş i strîng ă bunuri •ndivMuale. Descriotio Moldaviae. oameni care se bucurau de o stare deosebit ă . Aceşti neguţători bogaţi cump ă rau mo ş ii. E probabil ca la Cetatea Albă să se fi ridicat un patriciat orăşenesc. care-i făceau independenţi de comunitate. C a n t e m i r . Cînd unii orăş eni ajung boieri în sfatul domnesc. fiii lui Radu jude ţ ul de la Ora ş ul de Floci2. comandanţii Cronica lui Ş tefan cel Mare. desigur c ă tat ă l lor era un or ăş ean foarte bogat ş i cu vaz ă . totu ş i nu un str ă in venit cu marf ă de aiurea.P. adic ă acei or ăş eni care formau prin bog ăţ ia lor. Primii sînt cu noscuţi în istoria vieţii orăşeneşti sub numele de patriciat orăşe nesc. din ora ş nu poate fi decît patriciatul or ăşenesc. ' Doc. 196. Pentru ca amîndoi fiii jude ţ ului din ora ş ul de la gura Ialomi ţ ei s ă ajung ă boieri. Populaţia mai bună (das best Volck). acela ş i autor ne d ă o alt ă interesant ă informa ţ ie oarecum în contrazicere cu cea dintîi : La sosirea unui domn nou numit de turci. nu apare decît într-o m ă sur ă foarte redus ă în ora ş ele din Moldova şi Ţara Romînească. p. voi. ci un autohton. Chi ţ imia. dar exist ă totu ş i. B. .. Astfel se explică ştirea din cronica germană a lui Ştefan cel Mare care spune. . la Caffa ş i la Cipru. j.). nu-i putem socoti decît patricieni ai ora ş ului. . era un patrician tipic de ora ş . fie că nu erau liberi. Totu ş i.P. Aceste cazuri erau rare ş i sînt foarte caracteristice cuvintele lui Dimitrie Cantemir : „Rar se găseşte în Moldova un tîrgove ţ bogat" 3 . . ne . în afar ă de ora ş . . 120. un fel de nobilime a ora ş elor. . XVII. sau case ş i locuri în tîrg.

priv.166 P. Cele mai vechi ora ş e din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă erau formata din comunit ăţ i de sa ş i din Transilvania a ş eza ţ i dincoace de mun ţ i.no". 476. M. In istoria ora ş elor din Europa au jucat un rol de seam ă comunit ăţ ile pe cartiere. cu drepturi de or ăş eni se putea a ş eza ş i un str ă in în anumite condi ţ ii. '>• p. membrii consiliului comunal. „din enoria popei Comi. p. VII. ist. B. înainte de epoca numirii directe a domnilor de către turci. la învestirea domnului ţă rii. p. In Ţ ara Romîneasc ă . La 18 noiembrie 1590 or ăş enii din Bucure ş ti. 63. PANAITESCU o ş tirii ş l „cei mai boga ţ i dintre negu ţă torii din Ia ş i" '. -Socotim că şi responsabilitatea colectivă faţă de anumite d ă ri era împ ă r ţ it ă tot pe comunit ăţ i de cartiere.. I o r g a. Ace ş ti or ăş eni erau împ ă r ţ i ţ i în comunit ăţ i de cartiere. scriau autorit ăţ ile ora ş ului. Doc. V. pare a fi o dovad ă c ă ei luau parte odinioar ă la alegerea domnului. a ş a-numitele contrade. ' N. Rom. în Moldova ş i de armeni. . aceştia se bucurau de dreptul de a folosi. Studii ş i documente. a unora dintre dîn ş ii. P. 344. Astfel Petru Aron dînd pe ni ş te t ă tari în st ă pînirea m ă n ă stirii Moldovi ţ a spune : „Sa ş ii din Baia s ă nu aib ă nici o treab ă cu ei" 5 . ş i mo ş ia tîrgului. Oraşele. In 1661 fugiser ă o parte din locuitorii din Tîrgul Neam ţ ş i darea lor r ă m ă sese s-o pl ă teasc ă cei r ă ma ş i: „cisla n-o putem lep ă da" 4 . Participarea negu ţă torilor. la Tîrgoviş te alegerea celor 12 pîrgari. pentru arat ş i pentru p ăş une. pe lîng ă casa ş i pr ă v ă lia lor individual ă . 508—509. Această comunitate nu era principial închis ă . In aceea ş i epoc ă 1 2 ' Doc.. pl ă tesc o du ş egubin ă pentru un om ucis în cartierul lor3. voi. mold. Prin urmare. C o s t ă c h e s c u . anume înt ă rirea elementului romînesc la ora ş e. Am avea aici o indicaţie despre un drept special al patriciatului or ăş enesc în Moldova.5 XVI. Descriptio Moldaviae p. întocmai ca un sat. în ora ş . Vezi cap. înainte de Ş tefan cel Mure. se f ă cea cîte doi pe ş ase cartiere ale ora ş ului i . st ă pînit ă în dev ă lm ăş ie. D. In ceea ce priveşte situaţia orăşenilor obişnuiţi. Permeabilitatea ob ş tii or ăş ene ş ti a avut un rezultat interesant. enoria unei biserici forma o comunitate separată cu responsabilitate juridică colectivă. Canterair. cisla fiind darea global ă pl ă tit ă de o comunitate (ob ş te).

P ă trunderea raguzanilor în secolele XVI—XVII se observ ă în mai multe ora ş e muntene. Documentele Ţării «omtneşti. . (1849). P. la Tîrgul Şiret. Mitropolia Ţării Rom. O mare parte din popula ţ ia ora ş elor -moldoveneşti Cotnari. ln -Studii" II. Cîrstea D ă nic ă . Panaitescu. mold. ai c ă rui supu ş i erau. Explica ţia acestui fenomen nu poate fi alta decît infiltrarea elementelor de la sate în ora ş e: slugi boiere ş ti. 445-446. nr. Arh. înainte de Ştefan cel Mare. Cîmpulungul avea o populaţie săsească destul de numeroasă. chiar de la fundarea lor. în special în Tîrgoviş te 6. Tîrgul Neamţ era alc ă tuită din sa ş i. 715. La 1592 ş oltuzul din Baia era sasul Peter Bender «i coresponden ţ a ora ş ului era în nem ţ e ş te 2 . cf. p. 4. în mare 1 M. Al. Iaşi. Doc. P. II. s145. I. (Cultura "aliană medievală în Polonia). ci Mihalache Vrabie. P. desigur. precum şi a genovezilor de la porturile de la mare. p. Cotnari şi Roman. Kultura wloska wiekow srednych w Polsce. . la 1527 ş oltuzul Sticevii era Iano ş Tisehler 3 . Tîrgul Şiret. La Chilia era un ş ef ales al comunit ăţ ii italiene ş ti.. C o s t ă c h e s c u .t a s n i k. Adjud. 292. In Ţara Romînească. la Tîrgovi ş te ş i Curtea de Arge ş au existat biserici ş i cîte o episcopie catolic ă pentru sa ş i. p. D ' Pentru saşii de la Rîmnic. CCCLII/10. Al ă turi de greci intr ă în ora ş e ş i un num ă r de romîni macedoneni (la 14 mai 1644 un proces în fa ţ a lui Matei Basarab între Dima negustor din Tîrgovi ş te ş i „laniu co ţ o vlah". La ace ş tia se adaug ă populaţia secuiască din Bacău (cu o episcopie catolică). ş oltuzii nu mai sînt Tischler ş i Bender. Grecu. de asemenea Rîmnicul Vîlcii 4 . care purta titlul de „consul Francorum" 5 . p. ' Ibidem. unde era şi episcopia armenească din anul 1401. . a Hurmuzaki. pentru un loc de cas ă la Tîrgoviş te) 7. Cu toată această p ă trundere de oameni de diferite limbi în ora ş ele din ţă rile romîne. iar armenii aveau comunităţi separate la Suceava.. Iaşi. XV. putem observa o lentă romînizare a orăşenilor. ci în romîne ş te. St. In secolul XVII coresponden ţa ora ş elor moldovene ş ti nu mai este în nem ţe ş te. P. Grecii vin ca negu ţă tori ş i se aşază în oraşe o dată cu pătrunderea stăpînirii şi exploatării economice a Imperiului Otoman. Varşovia.ORĂŞENII 167 Alexandrei Voievod vorbe ş te despre tocmeala f ă cut ă cu „sa ş ii din Baia" '.. Belcea ş i Precup etc. Relaţiile Ţării Romineşti şi Moldovei cu Raeuza. 1922. 120. mo ş neni ş i. Buc. Botoşani.

330. Ş tefan Tom ş a Voievod scrie ş oltuzului ş 1 Doc. p. care nu au drepturi egale cu ale or ăş enilor. se aflau sub jurisdic ţ ia organelor or ăş ene ş ti. 1 1 . ci ş i dintre orăş eni. 63 * Ibidem. ei sînt locuitori ai satelor de pe ocolul tîrgului. deosebi ţ i de ceilal ţ i or ăş eni cu pr ă v ă lii ş i nu ne îndoim c ă nu aveau acelea ş i drepturi. Infiltrarea elementelor rurale între orăşeni. Se poate vorbi ş i de or ăş eni f ă r ă drepturi depline. din rîndurile s ă r ă cimii or ăş ene ş ti. p. Documentele lui Ş tefan cel Mare. orăşenii propriu-zişi. Rom. 11. B o g d a n . aceast ă s ă r ă cime or ăş eneasc ă se constat ă înc ă din veacul XV. ficarea social ă nu era atît de accentuat ă ca în ţă rile Europei. I. XVI. totu ş i. In Moldova. Am v ă zut existen ţ a unui patriciat. ist. Este probabil c ă ace ş ti oameni f ă ră avere din ora ş erau dependen ţi de episcopia Romanului. Intr-un privilegiu acordat episcopiei Romanului. se pot distinge ş i aici o serie de diviziuni sociale. p. Ş tefan cel Mare spune : „to ţ i tîrgove ţ ii (me ş ceane) no ş tri din tîrgul Bîrlad ş i iar ăş i to ţ i oamenii s ă raci din toate satele care ascult ă de acest tîrg" 2. Ş tefan cel Mare spune: „to ţ i s ă racii sa asculte de mitropolia noastră şi să nu aibă alt judecător decîtpe mitropolit. VI. priv.. Cu toate c ă în via ţ a or ăş eneasc ă din ţă rile romîne stra l |. In privilegiul ora ş ului Bîrlad. pe cînd cei cu drepturi. I. pe uli ţ a cu ţ igani ptn ă ta mi ş ei. B.PANAITESCU parte vecini fugiţi de serbie. Este limpede aici c ă locuitorii s ă raci. în mizerie.P. Oamenii săraci sînt deosebiţi de tîrgoveţi. nu toţ i locuitorii ora ş elor erau liberi cu drepturi or ăş ene ş ti depline. sau în sate" 3 . Dar cum am spus. pînă la ierb ă rie. II. a ş oltuzului ş i pîrgarilor.168 P. împrospătarea oraşelor cu aceste elemente sînt o dovadă de viaţă economică activă a centrelor orăşeneşti în legătură cu mediul rural. '. cei ce nu aveau drepturi. voi. Dar oamenii s ă raci din ora ş e nu erau numai cei din satele din ocol. Aceşti oameni săraci locuiau la Rîmnicul Vîlcii în secolul XVI într-un cartier m ă rgina ş .. c ă deau sub jurisdic ţ ia episcopului de Roman. al ă turi de ob ş tea liber ă a or ăşenilor. Ce erau mi ş eii ? Mi ş el însemna în limba veche om s ă rac.. Fire ş te. Faptul rezult ă din actele de mai tîrziuLa 1 septembrie 1612. sau pe protopopul lui. s ă tenii veni ţ i la ora ş e erau doritori de libertate. Intr-o hotarnic ă din interiorul ora ş ului Rîmnicul Vîlcii (5 iulie 1598) se vorbe ş te de moar ă . sau în tîrg (adic ă în Roman).

Mircea cel B ă trîn (1408—1418*). c ă ci poslu ş nicii sînt oamenii neliberi care împlinesc alte îndatoriri decît munca agricol ă .. iar vosluşnici sînt foarte mulţi". Luga ş i. sînt scuti ţ i de toate d ă rile ş i presta ţ iile în favoarea m ă n ă stirii. se precizeaz ă c ă cele zece casa ale m ă n ă stirii de la Tîrgovi ş te. ca un sat al episcopiei. precum puteau fi supu ş i unei alte autorităţi. 103 Ibidem. LXI/150. al ţ ii sînt evident localnici : Gheorghe. p. într-o confirmare dată m ăn ă stirii de Dan II.. Ei nu au nici un amestec cu ora ş ul. Numele lor este trecut în act. adic ă le pl ă tesc ş i le lucreaz ă pentru m ă n ă stire ca ni ş te ş erbi. Sîmbotin2. Posluşnicii din tîrg puteau deci fi supu ş i ş i tîrgove ţ ilor.. Oancea. oameni liberi. lri 'o ş i Gavalin etc. adic ă o enclav ă a ora ş ului. unii par a fi str ă ini : Metaxar. R. „să slujească numai celor două M ănăstiri" (Cozia şi Codmeana).. ' . coregent al tatălui său.P.ORĂŞENII 169 nîrc ă labului din Roman : „Ast ă iarn ă voi a ţ i adus un catastih si ne-aţi arătat şi ne-aţi spus că tîrgoveţi nu sînt mai deloc. „ei n u sînt din tîrg. ci au fost tot deosebit" '• Rezult ă de aici c ă pe lîng ă tîrgove ţ i. Gherghe Afumatul ş i Ianache. In acest act numele celor zece Ş erbi or ăş ene ş ti sînt altele. ei erau cu totui asimila ţ i ş erbilor din sate. p. 134. Episcopul de Roman dovede ş te îns ă cu acte c ă „acest loc pîn ă la uli ţ a Bor ş ului" este al episcopiei. oameni dependenţi (nea-gricultorO. tot nume romîne ş ti. Doc.R.. st ă pîna lor. spune episcopul. Domnul hotărîse ca „puţinei" din-trîn ş ii s ă r ă mîin ă episcopiei de acolo „iar pe ceilal ţ i să -i trage ţ i cu tîrgove ţ ii". locuiau în oraş şi posluşnici. P. Ei erau. Oamenii b ăş tina ş i din ora ş puteau fi deci Ş erbi. . ş i sînt ca ş i un sat al sfintei episcopii".. Paramali. Documentele Ţării Romîneşti. „ ş i nu au fost niciodat ă amesteca ţ i cu tîrgul. într-un privilegiu al lui Mihai Voievod. care din punct de vedere juridic era ca un sat de supu ş i ai episcopiei. amestecate cu nume str ă ine: Gherghe Obraz. 3. se vede c ă în ora ş ul Tîrgovişte sînt zece case de oameni care sînt „de ocină şi de ohabă" m ă n ă stirii Cozia. cu drepturi. adic ă obliga ţi * Acad.P.. Pentru ace ş ti poslu ş nici se certau conducătorii tîrgului cu episcopia. In Ţ ara Romîneasc ă înc ă de la începutul secolului XV. la 1424. P a n a i t e s c u ..s ă fie în supunere ş i pentru toată nevoia la orice vreme". a ş eza ţ i din alte p ă r ţ i în tîrg.

s ă asculte de noul stare ţ Agathon. dar pe lîng ă ace ş tia mai apar ş i persoane care n-au astfel de titluri. Cît prive ş te locuitorii din mo ş ia ora ş ului. satele Valea ş i C ă lug ă rul sînt. 151. de ne lua vitele ş i ne b ă tea" 2 . constatăm că beneficiarii lor sînt denumiţi „boieri".170 A. STAPTNII DE PAMINT Cercetînd documentele de danie şi confirmare din Ţara Romînească. 89. VI. P a n a i t e s c u . P. slugi ş i persoane fă ră titluri. Documentele Ţării Romtneşti. Astfel. Din toate acestea rezultă că populaţia oraşelor nu era omogenă din punct de vedere social. pe la 1407. I. că alături de patricieni existau or ăş eni liberi. Din documentele vremii s-ar p ă rea c ă st ă pînii de sate ar putea fi cuprin ş i în trei categorii: boieri. „răzeşii din Ruşi. Ohaba. adică răzeşi . CAZACU la toate muncile c ă tre st ă pîn ş i Ia toate d ă jdiile din produsele lor. alţii erau evident şerbii orăşenilor. voi. La 1672 ţăranii din Găneşti (din ocolul Tîrgului Frumos) se plîng c ă „am pl ă tit mult ă nevoie de tîrgove ţ i.'"*' ' Ibidem. P. înt ă rite „slugilor domniei mele Peteu ş i Bratu ş i Dră goi ş i Manea ş i Neagoie" 4. I o r s a. fr ă mînt ă rile au continuat ş i aici ca ş i la sate. . precum erau şf posluşnicii din Roman. p. p. de la ocolul Botoşani"1. Desigur că aceste pături n-au dus o viaţă idilic ă . ara v ă zut într-un act moldovenesc citat mai sus c ă ei nu erau socoti ţ i la fel cu or ăş enii ci „oameni s ă raci". poslu ş nici ş i s ă r ă cimea ora ş elor. p. O parte dintre ace ş ti s ă teni din satele oraşului erau liberi. în care erau cuprinse de obicei mai multe sate. p. iar la 5 august 1451 satele Mîr ş a. De pildă în 1425. Pesti ş ani ş i G ă v ă ne ş ti sînt înt ă rite „lui Barbul cu fii ş i nepo ţ ii" s . V. 1 N. r ă ze ş i ş i ş erbii de pe moşia oraşului. 5 Ibidem. La 10 septembrie 1428. 222. satul Voinegeşti este dăruit „boierului domniei mele Şerban"3. „slugi". 2321 '3 Ibidem. In unele documente însă denumirea stăpîniior de sate este alta. P. poruncind satelor m ă n ă stirii Tismana ca. Studii şi documente. dup ă moartea lui Nicodim.

PP ' Panaitescu. repetînd această dispoziţie. In pasajele urm ă toare se confirm ă acest lucru. acela ş i domn scrie : „cine se va da cu sufletul s ă u ş i cu averea lui în m ă n ă stire la Cozia.. sau sluga domniei mele S2U boier. fie alt om. Chiar dacă în celelalte două documente este trecut în această categorie termenul slugă.' ci v-am dat.STAPINII DE PAMINT ■ \Jţ Mircea cel B ătrîn scrie : „prin aceasta v-am dat de ştire.. .. I.. sau dore ş te s ă d ă ruiasc ă un sat sau mo ş ie sau vit ă ş i înc ă dintre ceilal ţ i oameni de mîn ă de jos numi ţ i s ă raci. cina vrea s ă .. să fiţi sub stăpînirea Mănăstirii Tismana"1.ş i dea sufletul sau vie sau ogor sau moar ă sau cas ă sau vit ă sau orice. care nu se refer ă la situa ţ ia de st ă pîni.R. de pild ă . slugile ş i cnejii pot s ă d ă ruiasc ă m ă n ă stirilor sate ş i mo ş ii. astfel. fiul lui Mircea. să nu cuteze din neamul lui. | Ibidem. să-i ceară socoteală"2. Documentele Ţării Romîneşti. voi. p. Categoria s ă racilor poate s ă doneze numai vii.. expresia „mîna de jos" este rectificat ă într-o nou ă tie a documentelor ap ă rut ă în Editura Academiei R. ci — cum se va vedea în capitolul referitor la beneficii — la aceea de vasal. aceasta. definite după raporturile lor cu st ă pînirea p ă mîntului. ogoare.. .ş i dea sufletul s ă u în m ă n ă stirile domniei mele. . Numai aceste dou ă categorii au sate Şi moşii. 97. „U1 . olugile nu formeaz ă o clas ă social ă . că nici unui cneaz sau boier al domniei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă ş i ohab ă ş i c ă apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia. socotim că el este o adăugire l ă muritoare. se compune numai din boieri ş i cneji. l ă sînd s ă se vad ă c ă boierii ş i cnejii sînt singurele categorii care ar putea avea sate. In toate aceste pasaje se enum ără categoriile. mori ş i case. fie sluga domniei mele. exceptînd m ă n ă stirile. scrie : „cine dore ş te cu voia lui. pentru c ă s ă racii au bunuri de acest fel care cer s ă fie cultivate cu bra ţ e ş i mijloace proprii. .. Dac ă lu ă m în considerare primul document. în categoria lor pot s ă intre J°t felul de oameni. Mibail. In primul pasaj domnul arat ă c ă a dat satele (m ă n ă stirii Tismana ş i nu are de gînd s ă le dea la boieri ş i la cneji. numit sărac. Ibidem.. la 1452 satul Coste ş ti este 72 J. In sfîrşit. 1 1 4 . p. p. clasa st ă pînilor din Ţ ara Romîneasc ă . Mai tîrziu. în izvoare întîlnim boieri cu titluri ln acela ş i timp ş i slugi. sau cneaz s ă . autorizînd dona ţiile c ă tre M ă n ă stirea Cozia. fie cneaz. reie ş ind c ă boierii. fie boier.P.. toate s ă fie ale lui dumnezeu ş i ale m ă n ă stirii" 3.

care pot deveni ş i slugile domnului. p. care ar putea s ă comit ă o astfel de infrac ţ iune. 91. se în ţ elege c ă oamenii f ă r ă titluri sînt cneji. voi I. interzicînd tulburarea st ă pînirii unor mun ţ i ai m ă n ă stirii Tismana. Din acest izvor al secolului XV rezultă că şi populaţia celor trei judeţe consideră că în Ţara Romîneasc ă de pe atunci nu erau decît trei categorii sociale: boierii.. voi I.. jupîn Radul ş i fratele s ă u jupîn Petru se înfr ăţ esc pe partea cneazului 1 2 3 4 5 8 P. p. p. Documentele Ţării Romîneşti.172 A. Bogdan. Radu cel Frumos ■ se adreseaz ă categoriilor sociale.începMid deja vama oilor. 282. cnejii ş i s ă racii sau vlahii. observ ă m ca to ţ i beneficiarii lor cap ă t ă acelea ş i drepturi. p. Albu. l. Vlad şi al ţ ii 6 .. p. Dacă cercetăm cu atenţ ie documentele de danie din secolul XV. a porcilor. care sînt: „boierii. chiar dac ă în hrisoavele de danie nu se d ă tuturor beneficiarilor o denumire prin care s ă se poat ă constata clasa social ă din care face parte. slugile nu sînt pomenite ca atare. Ibidem. p. De ţin ă torii de sate sînt boierii ş i cnejii.. 221. Ştefan cel Mare. p. 8 Ibidem. albinărit. Exact aceeaşi formulă se întrebuinţează îrr dania făcută slugilor Dragomir. P. Ibidem. Astfel la 1425 boierul Ş erban cap ă t ă Voinege ş tii în ocin ă ş i ohabă „. 232). în hrisovul din 1451 al c ă rui beneficiar e un oarecare Barbul7. şi să nu-i bîntuiasca nici judecător nici globnic nici birceiu" 5. sau în daniile făcute m ănăstirilor8. Z ă trenii „boierilor ş i slugilor domniei mei? Stan ş i lui Vladimir" 2 . 273. In documentele în care nu se evoc ă raporturile de vasalitate ş i se enumera categoriile sociale.. la 1453. Documentele Ţă rii Romîneşti. P. Astfel. Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul. gloabe. to ţ i cnejii ş i to ţ i vlahii" 4. P. De aceea întîlniffl simpli cneji înfrăţiţi cu boieri. acestea îi răspund : „Toţi boierii. 229. CAZACU d ă ruit „slugilor ş i boierilor domniei mele Badea ş i Vlaicul Sj Bratu" 1 . PIbidem. . transport cu câiul şi cu căruţa. Astfel într-un hrisov din 1470. cîblărit. In anul 1481. 159 ' Ibidem. adresîndu-se diverselor categorii sociale din trei jude ţ e ale Ţă rii Romîne ş ti ş i invitîndu-le să se închine pretendentului Mircea.. cnejii ş i s ă racii" 3 . Panaitescu. de pildă la 1502 „vlastelinul. P a n a i t e s c u.

dup ă cum sînt ş i acte în care se arat ă c ă Doc. la 1615 Stan din T ă mbure ş ti se învoie ş te cu „cneazul său Vintilă" 6. Se ştie că echivalentul cuvîntului cneaz este acela de judec . rîmniceni ş i buzoieni Şi îi răspund boierii şi cnejii. ist. Ibidem. jum ă tate din Ungurel" ' ş i este evident c ă eî «înt înfr ăţ i ţ i în acelea ş i drepturi. întrun hrisov din 1617 se scrie despre un oarecare Buiac. VI. într-un document pe care l-am mai citat. ceea ce înseamnă că cneaz este echivalent cu judec. atît fiului său. I I . voi. XVII. XVI.. ibidem.. Partea m ă n ă stirii a fost donat ă j e La ţ co. deci drepturi cneziale. br ă ileni. ca cump ă ră tor el nu poate dobîndi mai multe drepturi decît au avut vînz ă torii ş i :um ace ş tia erau cneji. I. Astfel. XVI. Deşi acest termen pare mai răspîndit în Transilvania ş i Moldova. priv. ră mînînd în indiviziune 3 . 346—347 Ibidem. G i u r e s c u. voi. a lui Vladul ş i a surorii lor. 126. voi. p. 438 Citat dup ă C.. deci au acelea ş i drepturi cneziale. Ş tefan cel Mare seadreseaz ă boierilor. p. p. într-un document din 1639 se arat ă c ă trei P ă r ţ i din mo ş ia Crasna sînt „judece ş ti". boieri ş i cneji. 27. 11. La 1505 mănăstirea Tismana e în indiviziune în satul Tope Ş n ' cu un oarecare Radul. 59. In general st ă pînii de sate sînt denumi ţ i cneji atît în raport Cnejii cu satul. el a dobîndit drepturi cneziale. Astfel de exemple s-ar putea înmulţi şi toate ar duce la concluzia că drepturile conferite celor trei categorii de st ă pîni de sate. B. de pild ă . cneazul l o r " 5 . III. tat ă l lui Radul 2 . el se întîlne ş te ş i în Ţ ara Romîneasc ă ş i se întrebuin ţ eaz ă exact ca ş i echivalentul s ă u cneaz.. p. într-un alt hrisov contemporan se pomenesc „doi vecini. p. cît şi mănăstirii decît drepturile pe care le avea. cît ş i în raport cu vecinii. p. p. judecilor. care au fost z ă logi ţ i de Mogo ş . sînt identice. .. voi. Este evident c ă La ţ co este un cneaz si că el n-a putut transmite. Astfel. 92. m ă n ă stiri. care a fost „mai înainte vreme rumîn lui Buiac care a fost cneazul satului" 4 . Ibidem. La 1510 vlastelinul jupîn Neagoe cumpără în Frînceşti părţile lui Neagoe. în indiviziune cu unboier Fili ş anul 7 . Ibidem.STAPINII DE PAAUNT 173 eagu Berindeiu. Boierii. Rom. XVII.

ci un drept specific care-1 faoe pe st ă pînitor s ă fie denumit cneaz.. fie boierilor. Ş t e f u l e s c u . Aceste drepturi se numesc drepturi cneziale. în care drepturile beneficiarului sînt subordonate drepturilor domnului. Ibidetn. cit. XVII. 84. Nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că domnul se consider ă suzeran. voi. ist. se constată acest lucru . locuitorii trebuie s ă pl ă teasc ă renta. p. dac ă nu au scutire special ă . C o s t ă c h e s c u . adic ă rente provenite din exploatarea p ă mîntului. Formulele întrebuinţate atunci cînd se donează sate fie slugilor. Faptul c ă ele se plă tesc pentru acela ş i p ă mînt ş i de acelea ş i persoane arată existen ţ a unui condominium. 153. II. p. c ă st ă pînii satelor ş i ai vecinilor sînt cneji sau judeci ai satelor sau vecinilor. ş i nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor ş i r ă str ă nepo ţ ilor" ' ar AI. domnul î ş i men ţ ine dreptul asupra rentei . Aceasta să-i fie uric cu tot venitul în vecii vecilor. st ă pîn suprem al p ă mîntului ţă rii ş i prime ş te de la supu ş ii s ă i o rentă . de la care au emanat ini ţ ial sau care' a confirmat drepturile preexistente. ''ar la 1423 trei sate la Putna lui „aceast ă adev ă rat ă slug ă a noastr ă Batin" 4 . de pild ă :n cazul boierului Plotun se scrie „i-am dat un sat. Crasna. fie m ă n ă stirilor. p. 73... op. CAZACU anumi ţ i vecini au fost închina ş i de judecii lor'. în sensul modern al cuvîntului. .. voi. se în ţ elege c ă clasa st ă pînitoare nu are un drept de proprietate asupra satului. Doc. la 1411 Alexandru cel Bun d ă ruie ş te satul Plotune ş ti lui „aceast ă adev ă rat ă slug ă ş i boier al nostru Plotun" 3 . 92. moşiile se dau pentru dreaptă şi credincioasă slujb ă la dou ă categorii de persoane. priv. I. acestuia^ Ş 1 copiilor... boieri ş i slugi. Rom. atunci îns ă cînd se arat ă c ă în situa ţ ia de stă pîn al unui sat. p. Devenind stăpîn al unui sat. Sau în sj ţ într-un act din 1612/13 se pomeneşte un jupîn Pană visternicul' judele acestor rumîni 2 .174 A. care în cea mai mare m ă sură constă din presta ţ ii în natur ă ş i în munc ă . B. sînt absolut identice. m ănăstirea se substituie drepturilor cneziale. 75. M. un boier este cneaz al satului. Din cercetarea documentelor domnilor Moldovei. de pild ă . Veniturile cnejilor ş i ale domnilor sînt de aceea ş i natur ă . Chiar în cazurile daniilor.

C M. p. voi. A. fie boieri. Gheorghe fost logofă t se află în indiviziune cu neboieri în Zv ăş tile ş ti.STAPINII DE PAMINT 175 azul slugii Batin „. Ş i. La 1428 Si'nat cap ă t ă un sat „unde este cnez Ciorsac" 5 . p. ----. în sfîr ş it. fost mare logofăt.trei sate la Putna. satul B ăileşti şi primeşte în schimb V2 din Zv ăş tile ş ti în indiviziune cu alţii 3. Documentele lui Ş tefan cel Mare. cit. voi. pag. 19. Ibidem. * ■ Bogdan. în azul unei m ă n ă stiri: „Acestea (sate) s ă -i fie mai înainte zisei m ă n ă stiri uric cu tot venitul în vecii vecilor" 1 . Ş i în Moldova beneficiarii. 146. II. s ă -i fie uric cu tot <enitul ş i copiilor ş i nepo ţ ilor. Intîlnim boieri achizi ţ ionînd mo ş ii de la oameni f ă r ă titluri. care nu este boier pentru c ă are acelea ş i drepturi asupra satelor.'cit. . la 1414 Toader Pitic cap ă t ă un sat unde au fost cneji Ilie ş i Ţ ig ă ne ş tii. în acela ş i an Laz ă r ş i al ţ ii un sat „unde a fost cneaz Stan" 6 etc. Qornnul. 168. Astfel. Iiidicînd numele cnejilor sau judecilor. care sînt şi au fost. op. p. 233 ' Ibidem. în veci". la 1425 Ştefan Zugravul capătă un sat „unde este jude Pa ş co" 7. p. III. C o s t ă c h e s c u . voi. arată c ă prin d ă ruirea satului se d ă în realitate judecia s au cnezatul satului. 13.. 103. I. Reiese c ă atît în Moldova. La 1580 un oarecare Sima d ă lui Gheorghe. priv. ceea ce dovedeşte în mod indiscutabil că drepturile tuturor categoriilor de st ă pîni sînt principial acelea ş i. slugi sau m ă n ă stiri. ist.. p... etc. îi afl ă m de multe ori în indiviziune cu m ă n ă stirile.. I. deci se bucură de acelea ş i drepturi cu ei ş i schimb ă drepturile sale cu Sima... voi. Doc. I. 191. în documente se scrie echivalentul jude . slugilor şi m ănăstirilor asupra pămîntului sînt identice. evident cump ă r ă torul nu poate achizi ţ iona mai muite drepturi decît au vînz ă torii. de pild ă . M. la 1458 un altul cap ă t ă un sat .. de pild ă . de pildă. C o s t ă eh e s e u . capătă drepturi cneziale sau judeceşti asupra satelor. Rom. p. XVI.. 'bidem. „ ş i altul unde sînt Tama ş ş i Ivan cneji" 4. Astfel constat ă m c ă în unele documente se d ă ruiesc sate unde au fost cneji sau unde sînt cneji.. la 1552. 215 Ibidem. op. Cîteodat ă în loc de cneji. p. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă drepturile boierilor. Ion ş i Todin ş i Grozea ş i al ţ ii vînd o seli ş te lui Mihail ă ş etrar 2 .unde a fost jude Draganici ş i a fost jude D ă mb ă " 8 etc.

1 . amîndou ă judeciile" \ i a 1439. se substituie în drepturi unor cneji. 398. II. slugi sau m ă n ă stiri. La 1434 acelaşi popă Iuga primeşte : „Temeşeştii. • M. C o s tă c h e s c u . p. Din aceste date e clar că. II. în real]. p. I. la 1436 lui Petru Ungureanu i se dă „Bălăceştii amîndouă judeciile" 6. devenind stă pîni de sate. 315. la 1439 prin parte. Astfel. p. 386. I. ' Ibidem. apare o a treia versiune „ ş j la Strîmba. 498 . Ia 1439 aceluia ş i pop ă Iuga i se dau „Jig ă renii. 4i. p.176 A. voi. p. la început obiectul lor e definit prin sat. tate se dau judeciile sau cnezatele satelor. • Ibidem. II. cit. 498. voi. ' Ibidem. cît şi în Ţara Romîneasc ă . amîndouă p ă r ţ ile judecii" 4.. boieri. Uneori. op. trebuin ţ eaz ă o alt ă expresie : „Unde este Miclea de la Bahn ă ş i mai sus la gira Strîmbei. în privilegii se scrie clar ş i de la început c ă se dau judecii. • Ibidem. voi. la 1436 pria judecie. p. p. voi. amîndou ă judeciile" 7 . Pentru domnii ş i diacii de atunci a da cuiva un sat era echivalent cu a-i da judecia satului sau oficiul cnezial. La 1436. unde este B ă lan ş i unde este Barbă Stan ş i Stanciul. beneficiarii dona ţiilor domne ş ti cap ă tă acelea ş i drepturi. cit. popa Iuga a c ă p ă tat de la început acelea ş i drepturi. drepturile cneziale asupra satelor. anume Miclea de la Bahn ă ş i B ă lan din Strîmba sâ-i fie drept uric" '. atît în Moldova. La 1431 un pop ă Iuga cap ă tă cu titlu de danie „dou ă sate. Co s t ă eh es cu. F ă r ă îndoial ă . voi. 41. Ihidem. p. Apari ţ ia noilor st ă pîni care se suprapun ob ş tii să te ş ti înseamn ă totodat ă ş i trecerea drepturilor de care s-au buM. CAZACU Cînd se men ţ ioneaz ă în hrisoave c ă se dau sate. unde a fost Barb ă Stan amîndou ă p ă r ţ ile" 3 . I. la obrî ş ia Strîrnbii.. • Ibidem. de exemplu. confirmîndu-i-se aceleaşi sate. se în.. la confirmarea acelora ş i sate. la 1436 i se confirm ă : „dou ă sate anume unde a fost Dr ă gu ş Teame ş la gura Studeni ţ ei" 5 . op. 362. voi. ceea ce înseamnă stă pînirea feudală . care au fost c ă petenii de ob ş ti s ă te ş ti. La 1434 lui Jurii Atoc i se d ă un sat la obîr ş ia S ă ratei „s ă le fie judecia uric" 8 . p. 467.

î ş i men ţ ineau situa ţ ia dinainte ş i. 160. p. drepturile lor sînt acelea ş i ş i în secolul XVI. p. ca reminiscen ţ ele unui proces mult mai vechi. Sistemul daniilor de p ă mînt. în boieri cu dreg ă torii ş i „boieri de ţ ar ă ". nemi ş 4 . sînt denumi ţ i cneji. fiind determinat de diferen ţ ierea social ă ce s-a produs în sînul ei. XVIII. In Ţ ara Romîneasc ă st ă pînii de sate Nemeşii ^ r ^ titluri de boieri sînt denumi ţ i în general cneji sau judeci. Acest proces s-a desfăş urat în cadrul ob ş tii s ă te ş ti.ş i deschideau astfel calea spre boierie. ie ş it ă din staul ob ş tii săteşti.STAPINII DE PAMINT 177 urat cnejii în calitate de c ă petenii ai ob ş tilor. XVI. care au fost ocîrmuitori de sate. p. dup ă ce satele au început s ă fie atribuite feudalilor. A. In ceea ce prive ş te st ă pînirea p ă mîntului. 8547 . In cursul acestui secol se mai p ă streaz ă deosebirea între boierii de la curte (denumiţi boieri ş i jupani în Ţ ara Romîneasc ă . voi. III.. a avut urm ă ri importante în ceea ce prive ş te formarea boierimii de curte. Unii cneji. proveniţi din rîndurile cnejilor. a existat ş i o altfel de boierime. Ibidem. priv. Doc. boierii de origine gentilic ă . ş i un neami ş anume Mihail" 5 etc. p 136—137 Th. astfel c ă de acum nu se mai face distinc ţ ie între ei. voi. > 12 — Via ţ a feudal ă — c. după constituirea statului romîn. voi. în timp ce boierii proveni ţ i din vîrfurile ob ş tii s ă te ş ti. au ap ă rut boierii de origine gentilic ă . G h i b ă n e s c u . 157 Ibidem. Surete ş i Izvoade. la 1589 pe „Dru ţ ea Neami ş 3 . 159. A ş a din rîndurile cnejilor. după ce îndeplineau actul de închinare ş i depuneau jur ă mîntul de credin ţă . Existen ţ a unor asemenea boieri. La 1587 Vartic 'Gh. F ă r ă îndoial ă îns ă c ă nu to ţ i cnejii — în calitate de ocîrrnuitori de sate — au fost înlocui ţ i. Dar alături de această boierime formată din slujitorii militar" ai domnului. ist. Uricariu. Totu ş i clasa st ă pînitoare nu se mai omogeniza nici în secolele ce vor urma. Rom. boierii diferenţiindu-se în mari ş i mici. XIV. iar în Moldova — boieri ş i pani). C o d r e s c u . atît de larg practicat în Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . în favoarea acestora. 156. iar în Moldova nemeşi. 329. p 273. mai este oglindit ă în izvoarele secolului XV. IV. Astfel în documente la 1528 întîlnim pe un „Neaniul ne-gi Ş " 1 la 1587 „Vartic neami ş " 2 .

în actele de vasalitate ale lui Petru Aron ş i ale boie1 2 3 1 Doc. V. op. Kogilnicea'nu. ceea ce arat ă c ă j „statul de neme ş " este echivalentul ş leahtei polone. Grigore Ureche scrie: „ ş i neme ş ii c ă rei le zicu ş leaht ă " 7 . Cronici. Deci beneficiarii donaţiilor în Moldova poart ă denumirea de neme ş. d e vreme ce-1 vînd. val.178 A. p. Rom. se ajungea la stare de nemeşie. . cit. este echivalentul neme ş ilor din Transilvania ş i este deci clasa micii nobilimi din Moldova.. Letopiseţul Ţării Moldovei. p. Ghib ă nescu. Vorbind despre (nobilimea polonă (şleahta). pe care-1 întîlnim pomenit în unele documente s. ' M. Ei plătesc un bir special. ist. 159. pe lîng ă c ă sînt o categorie social ă distinctă sînt şi o categorie fiscală deosebită. dup ă cum . neme ş ii. Panaitescu. To ţ i ace ş ti neme ş i au p ă mînt. voi. 163. Neculai Costin scrie: „Ridicat-au Ş tefan # ' Vod ă atunci pre mul ţ i din prostime la statul de neme ş pentru -(. p. G h. VI. la 1606 Anghelina fiica lui Ioan Nemeş vinde o bucat ă de p ă mînt 3 . r ă zboaiele ce au avut ş i vitejie la acele r ă zboaie"''. XIV. XVI. p. Dup ă cum reiese ş i din „catastihul de cisle de ţă rani de Ia *oate ţ inuturile ş i curtiani ş i v ă tagi ş i neme ş i ş i popi" al Iui Petru Ş chiopul. CAZAC U Neami ş vinde sili ş tea Andreic ă u ţ i '. „statul neme ş " este deasupra prostimii. II. făcîndu-se ■enumerarea categoriilor sociale din Moldova. De aici # rezult ă clar c ă neme ş imea însemna ridicarea într-o categorie social ă mai înalt ă . Dup ă p ă rerea cronicarului prin dona ţii de hotare.. Uricariul. Letopise ţ ul. de locuri de sate etc. Ocupîndu-se într-un pasaj de legenda lui Lasl ă u Craiul care a colonizat Maramureşul cu romîni. Codrescu. N. ' Gr. 160. III. 63.'164. In cronica sa. La 1589 Dru ţ ea Neamis vinde ocina Bîrnovul2.. Ureche. 112/. locuri de sate ş i tîrguri ş i i-au nemi ş it pe to ţ i" 4 . 238. priv. P. Iorga. p. de ocine. Gr. 339. se vorbeşte deseori de boierime cu sens de nobilime (în textul slavon naHCTBo) Astfel. Simion Dascălul scrie:' „Acolo i-au dus de le-au împ ă r ţ it hotare ş i ocine. Ureche. Studii ş i documente. -In actele de vasalitate ale domnilor moldoveni. Th. ed. p 78. A. P. „birul nemeşesc". p.

H u r m u z a k i . p. Dreptul de st ă pînire a cnezatului sau judeciei nu comport ă îns ă numai drepturi. ist. 38. p. seria II. In actul de închinare din 1543 al lui Radu Voievod c ă tre regele Ungariei Ferdinand. XXVI p. B.STAPINII DE PAM. I. de protec ţ ia acestuia ca s ă i se poat ă men ţ ine drepturile conferite de al ţ ii. 61. C o s t ă c h e s c u . p. avînd aceea ş i situa ţ ie. E normal ca atunci cînd cineva are ca beneficiu veniturile unei func ţii. Nobilimea moldoveana e pomenit ă ş i în Cronica Breviter scripta 4 . constat ă c ă aceasta „a fost dobîndit-o jupan Stoica vornic de la Basarab cel Tîn ă r cu slujba de la domnia sa ş i iar ăş i apoi cu slujba de la domnia mea" 8 . ca ş i în actele de vasalitate 2] e lui Petru Rare ş din 1535 2 ş i ale boierilor Moldovei din 15693 se pomenesc nobilii din Moldova. voi. priv. op. Doc. * Cronica Breviter Scripta.INT f j]or 179 s ă i ' c ă tre regele Poloniei. Intr-un docu-• rnent ardelean din 1366 afl ă m c ă ş i cnejii de aici erau consideraţi nobili7. a H u r m u z a k i .Cînd a fost în zilele Radului Voievod Ş erban. Chitimia. 42—45. 92. în Ţ ara Romîneasc ă exist ă un bir cnezesc 5 . Sec. Intr-un document din 1482 Vlad C ă lug ă rul. p. 1 . Rom. edi ţ ia I. Despre cnejii romîni. s ă îndeplineasc ă cel pu ţ in în parte obliga ţ iile ei. Neme ş ii din Moldova sînt o categorie corespunz ă toare cu cea a cnejilor din Ţ ara Romîneasc ă . XIV ş i XV. II. 47. r ' ■ B o g d a n . II. 174. dispunînd asupra unei p ă r ţ i din satul Mice ş ti. 733. p. La 1615 Radu Mihnea descrie astfel soarta satului Vl ă daia : . Mem. 240. Anal. cit. Iii. p. I. 53. 594. Jstone.. XIII. Rom. Beneficiarul dreptului cnezial trebuia s ă se închine domnului ţă rii pentru a beneficia. ci ş i obliga ţ ii. 737. 93. domnia sa le-au dat ş i au miluit pe boierul domniei mele Cîrstea sulgerul cu tot satul Vl ă daia ş i cu toate hotarele. care mai sus M.. Dup ă cum în Moldova exist ă un bir neme ş esc. Acad.. ' Ibidem. t. se vorbe ş te de clasa nobiliar ă din Ţ ara Romîneasc ă 6 . Cu aceaist ă ocazie el î ş i ia obliga ţ iile unei slugi sau vasal obi ş nuit ca s ă fie miluit cu st ă pînirea propriilor sale moşii.. 3 Ibidem.. p..

m ţ ara noastr ă . Ş t e f u l e s c u . an. care au slujit domniei mele. voi.. Doc. pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . s ă capete mila pentru ca s ă li se confirme. precum este miluit de la Radu voievod Ş erban" '. ca să -i fie lui de ba ş tin ă . 1938» p. l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat ş i i-am înt ă rit ocina lui . Dup ă aceasta. priv.. XVI. mo ş ia Vl ă daia. Jbidem. Rom. care au slujit domniei mele. p. Stoian vornicul ş i Cîrstea sulgerul trebuie s ă slujeasc ă dreapt ă ş i credincioas ă . 82.. De pild ă . p. C o s t ă c h e s c u . B. La 1452 Alexandru Voievod dispune în favoarea lui Oan ă Cîndescul: . la 1448 Petru Voievod dispune în favoarea •lui Ioan Porcul: „De aceea noi v ă zîndu-1 cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă c ă tre noi. Dac ă nu slujesc cu dreapt ă ş i credin1 Doc. c:nd au fost acum în zilele domniei mele. II. slujb ă ca s ă capete din mila domnului înt ă rirea bunurilor. 64. beneficiarii trebuiau s ă continuie s ă slujeasc ă . cit.de aceea noi. s ă slujeasc ă pentru propriile ior sate. II. ist. Istoria Tîrgu-Jiului. cum am ajuns domnia mea cu îngrijirea lui dumnezeu ş i cu a lui dare. propriile lor sate. Dup ă cum se vede din aceste men ţiuni. Acest fenomen se observ ă ş i în Moldova. p. 342. pe care le aveau mai de mult. M.. Din toate aceste documente reiese c ă chiar dup ă dobîrrdirea sau înt ă rirea unor sate pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . p. v ă zîndu-1 cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă c ă tre noi l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat ş i i-am înt ă rit ocinele lui" 4 . în „Arhivele Olteniei". 285. op.180 A. priv. La 1542 Radu Paisie îi d ă lui jupîn Petru pârc ă lab „Bîrca ş i alte sate. 3 4 . CAZACU s-au zis. voi. domn ş i st ă pînitor al Ţă rii Romîne ş ti ş i cu schiptrul de la cinstitul împ ă rat ş i domnia mea înc ă am d ă ruit ş i am miluit pe boierul domniei mele Cîrstea sulgerul cu tot satul Vlă daia pentru dreapta ş i credincioasa slujb ă .. sau cum se exprim ă destul de lapidar Radu Ş erban Voievod despre Buzeşti „au slujit domniei lui (lui Alexandru Voievod) pentru drepte sate ş i ţ igani ş i pentru drepte bucatele lor" 5 . ' A l . XVII. 246. ş i ţ igani ş i averi ocine drepte în cump ă r ă turi ş i le-au dobîndit de la al ţ i • domni cu dreaptă ş i credincioas ă slujb ă asemenea ş i de la domnia mea" 2. în Moldova" 3 .

în cronicile ş i hrisoavele timpului întîlnim deseori pomenirea acestei infracţiuni. Comparînd situa ţ ia ş leahticilor cu aceea a neme ş ilor moldoveni. p. nemeşii moldoveni au obligaţia de a presta serviciul militar. care se pedepse ş te c u t ă ierea capului ş i confiscarea averilor. în care se arat ă c ă „din toate aceste ţ inuturi (ale Moldovei) se adun ă oameni pentru lupt ă ş i paz ă 8 000.. sînt un element al oastei. M. Grigore Ureche ne spune despre primii : „nici în oaste nu-i dator s ă mearg ă . II. Ibidem.STAPINII DE PAMINT 181 cioas ă slujb ă . iar Dragul clucer o cîştigă cu dreaptă şi credincioasă slujbă" 3. p. Astfel într-un document din 1539 se spune c ă ocina Purc ă reni „au pierdut-o fiii lui Pîrlea de la domnia mea cu rea hiclenie. iar cînd sînt numai "eme ş ii 3 000" 5. unde neme ş ii sînt datori s ă mearg ă la oaste ş i în afara hotarelor. 91. Formularea dată în documente este destul de sugestivă. Spre deosebire de situa ţ ia din Moldova. B. 282. la 1542 „Oprea vornic pierde ocina dra Pietrari cu rea hiclenie. XVI. voi. şleahticii din Polonia n-au aceste obligaţii. 113. I I I . p. Rom. Viclenia este inversul dreptei ş i credincioasei slujbe. chiar dac ă domnul nu încalecă. Dup ă cum se vede. 259. în afar ă nu-s datori" 4 . îns ă numai pîn ă la margini s ă . aceasta înseamn ă c ă st ă pînirea nobiliar ă este grevat ă de o obliga ţ ie personal ă de credin ţă ş i slujbă. Cu alte cuvinte. K o g ă l n i c e a n u . ci cînd tribuie ş te. . iar boierii domniei mele sus-numi ţ i au dobîndit-o de la domnia mea cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 1 . ei se fac vinova ţ i de viclenie. iar Barbul ban o cî ş tig ă „cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 2 .. 485. p. în timpuri de restri ş te Doc.oaste ei slobod la seim bir. priv. Letopise ţ ul.. De altfel acest lucru se vede ş i din Cronica Moldo-Polon ă scris ă la 1566. Ibidem. iar cei ce nu fac acest lucru le pierd . Reiese clar c ă cei ce servesc cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă î ş i men ţ in st ă pînirile sau primesc st ă pîniri.ş i apere ţ ara ior.. ist. la 1531 State pierde jum ă tate din B ă beni „cu rea hiclenie" c ă tre Vlad C ă lug ă rul. Gr. Ureche. p. numai atunci cînd vor vedea c ă tribuie ş te ş i însu ş i craiul va merge. Cronici..

In letopise ţ ul lui Ureche oastea se confund ă cu ţ ara. adic ă neme ş ii. 4 lbidem. 3 M.182 A. se spune : „ ş i domnitorul cînd a aflat. letopise ţ ul spune: „au da<t veste ş i ţă rii. „ Ş tefan Vodă strîns-au ţara şi cu mare urgie au intrat în ţara munteneasc ă asupra Radului Vod ă . ceea ce ar fi echivalent cu ş leahtic sau neme ş . care erau descrise m ă surile luate de domn. lor li se porunce ş te s ă se strîng ă la oaste fiind un element component al ei.a chemat la oaste". 5 B. 1 lbidem. în acela ş i ceas au trimis c ă r ţ i la to ţ i „panii ş i ziemlianini" ş i i-a chemat iar ăş i Ja oaste" l . P. Intr-un pasaj din textul pe care-1 ducea solia lui Cîrjă fa Polonia. 134. Peste tot unde ar trebui s ă se repete cuvintele lui Cîrj ă „au trimis c ă r ţ i la boieri ş i neme ş i ş r i . Documentele lui Ş te ţă ni ţă Vod ă . în 1523. mai întîi „panii" care ş tim c ă sînt boierii. Slavische Rechtsgeschichte (Istoria dreptului slav). apoi o alt ă categorie. p. I 2 . I I . p. de sîrgu s ă se strin'g ă " 6 .. ' Gr. III. U r e c h e . Letopise ţ ul. Documentele moldovene ş ti înainte de Ş te\ arl cel Mare. p. Prin urmare oastea moldoveana este alc ă tuit ă din dou ă categorii. 625. 601. p. p. C o s t ă c h e s c u . Ha ş deu. 66.. Macieiovskii. Dar acest termen se întâlne ş te ş i în actele de închinare ale domnilor Moldovei c ă tre coroana polon ă . Macieiovskii. p. C o s t ă c h e s c u . care e numit ă cu termenul de „zemlianin". care corespunde cifrei din catastihul lui Petru Ş chiopul. ne spune că aproximativ în epoca soliei lui Cîrjă acest termen era echivalentul cuvîntului „szlachcic"2. Istoricul polon. 54?'. 23. CAZACU aceast ă categorie d ă dea un efectiv de 3 000 de lupt ă tori. Deci zamlianii sînt acei care au bunuri ereditare. p. ş i î n . ş i au pr ă dat ţ ara pîn ă la Tîrgşor"7. astfel în actul lui Alexandru cel Bun din 1404 se men ţioneaz ă ş i „panii valahi" (3eMjiHHbi MOJiflaBCKHe) l In actul de închinare al boierilor lui Petru Mu ş at din 1387 acest termen e înlocuit cu termenul latin „terringenae terre Valachie" 4 care după relaţia lui Przyluski ar fi : „terrigena bona hereditaria in Moldavia habentes" 5 . „Arhiva istoric ă ". 136—137 1 2 . Acelaşi termen e întrebuinţat şi de Petru Rareş M. voi. în cazul unor comiplica ţii externe.

p. ea are o situa ţ ie special ă . . astfel ea nu-1 vrea pe Alexandru L ă pu ş neanu cînd vine în cea de a doua domnie 4 . Cînd vine Despot „împlînd pre to ţ i de nade ide i s-au închinat ţ ara de sus toat ă " 6. nemeşii. Gr T o c i l e s c u . Dar dac ă ţ ara difer ă de boieri ş i joac ă ş i un rol politic în afar ă de func ţ ia sa militar ă . 534 Documente slavo-romîne. Aceea ş i situa ţ ie este ş i în Ţ ara Romîneasc ă . 98. Documente slavo-romîne. 203. ' Ibidem. scrie tot el. dup ă boieri şi într-o oarecare m ăsură împreună cu aceştia în ordinea social ă venea ţ ara. p. Ţ ara" poate s ă joace un rol politic . Ibidem. Adunat ă în oaste. „Mult ă oaste le ş easc ă au pierit unii de o ş teni al ţ ii de ţă rani" 8. cît ş i în Moldova no ţ iunea de ţ ar ă avea acela ş i conţinut.Ureche scrie c ă atunci cînd boierii se ridic ă împotriva lui Ş tef ă ni ţă „i-au venit ţ ara întru ajutoriu" 2 . Pe Despot „nu l-au putut suferi boierii ş i ţ ara" 3 . Cu ocazia suirii pe tron a lui Vladislav „i-au e şă t boierii înainte. lbidetn. p. p. 82. tara s-au ridicat Orheenii ş i Sorocenii cu un domni ş or ce-i zicea Iona ş co" 5 . 161. Ureche. ceea ce înseamn ă c ă atît în Ţ ara Romîneasc ă . p. ] Ibidem. ea se distinge ş i de ţă rani. 175. Nu încape nici o îndoial ă c ă . Prostimea ş i adun ă tura sînt deosebite de oaste. 177. Letopise ţ ul. De pild ă Ureche ne spune că „oastea lui Ioan Vodă era de 30 000 fără prostime şi adun ă tur ă " 7 . sau în timpul s ă u Vlad Ţ epe ş spunea : „mi s-a închinat toat ă Tara Romîneascâ cu to ţ i boierii" I0 . l Ibidem. u Cronica lui Radu Popescu. p. 190. p. Gr. 136. 104. 163. p. p.STAPINII DE PAMINT 183 într-o scrisoare c ă tre Radu Paisie : „Voi porni ţ ara domniei ^le împotriva domniei tale ş i tare voi bate cu domnia ta" l . boierii ş i alt ă ţ ar ă dup ă obiceiu ş i i s-au închinat" 9 . Sup ă rat ă pe r ă ut ăţ ile lui Aron Tiranul „nemaiputînd suferi. Ţ ara este distinct ă de boieri. Este evident c ă în descrierea lui Ureche sub termenul „ ţ ar ă " se ascunde mica nobilime moldoveneasc ă . p. Ibidem. 2 . S t o i c a N i c o l a e s c u .

Din cercetarea izvoarelor Ţării Romî„ . . iar în Ţ ara Romîneasc ă cu numele de cneji. de pild ă . se formeaz ă o clasă a micii nobilimi obligată să presteze slujba militară. ne ş ti reiese c ă între martorii pu ş i de domn figurează fa început personaje rare poartă denumirea de jupîni S' care nu au nici o dreg ă torie. st ă pînul de sat este obligat s ă îndeplineasc ă slujba militar ă . p. . 50. adic ă a cnezatelor (dup ă ce aceste p ă r ţ i au fost luate de regii unguri. g ă sim acte individuale de scutire date la boieri. CAZACU în cronicele muntene nu găsim pasaje privitoare la obligativitatea particip ă rii la oaste. 8B. cnezatul sau judecia este numit ă peste tot boernat) se arat ă c ă beneficiarii sînt obliga ţ i a sluji „slujb ă boiereasc ă cu cai buni cu arme înarmate" 2 sau „cu cai ş i l ă nci" 3 . care cheam ă lumea la oaste'. dup ă clerici ş i ban se enumera : jupîn Vladislav. VII. Dreptul lui de st ă pînire este condi ţ ionat de dreapta ş i credincioasa slujb ă militar ă. XVI. D e n s u ş i a n u. 176. asem ă n ă toare cu clasa corespunz ă toare din Apus. p. Vezi ş i N. Monumente pentru istoria F ă g ă ra şului. jupîn Manea. p. spre deosebire de Moldova. Apoi în Ţ ara Romîneasc ă exista înc ă din sec. XVI un dreg ă tor special. Rom. In toate documentele de h ă r ă zire ş i de confirmare a boernatelor.184 A. care mult ă vreme dup ă aceast ă scutire este înscris la ro ş ii ale ş i. ist. * Doc. Devenind supus prin închinare şi prin faptul că este cneaz. In Moldova aceast ă categorie este atestat ă documentar cu numele de neme ş i. dar ş i la st ă pîni de sate f ă r ă titluri. I. Dar cele mai caracteristice documente privitoare la obliga ţ ia de-a participa la oaste a cnejilor ş i boierilor sînt din p ă r ţ ile F ă g ă ra ş ului. în schimb. 699. apoi urmeaz ă dreg ă torii. în hrisovul lui Mircea cel B ă trîn din 1392.. Deci în Ţ ara Romîneasc ă . _. Astfel. cum ar fi Mihai din Tîrg ş or. voi. Noii st ă pînitori ai F ă g ă ra ş ului au înscris expres obliga ţia care de fapt era o clauz ă tacită a tuturor documentelor de danie ş i confirmare din Ţ ara Romîneasc ă din care f ă cea parte F ă g ă ra ş ul.. ~* Anuarul Institutului de istorie Cluj. cît ş i în Moldova. priv.

stolnicul Brate ţ i etc. p. vistierul Ş erban. p Doc. vedem c ă aceast ă categorisire a boierilor martori dureaz ă cam pîn ă la Neagoe Basarab. La 1505 „prea cinsti ţ ilor vlasteli ş i dreg ă tori ai domP. Cîteodată. 11.STAPINII DE PAMINT 185 . 28. Radu cel Mare scrie: „p ă rintele domniei mele Vlad Voievod el i-a judecat cu vlastelii ş i dreg ă torii". iar dup ă ace ş tia dreg ă torii : proto^stierl' Pop ş or.. voi. La 1511 Vlad cel Tîn ă r arat ă : „am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i ale ş ii vlastelinii ş i dreg ă torii domniei mele" 4. I. p. ad ă ugîndu-se o nou ă denumire. ist. cît ş i de mai înainte. 56. în ordinea datei emisiunii lor. vornicul si logof ă tul au totdeauna titlul de jupîni. Rom. B. dreg ă torii purtînd titlul de jupîni. l . p 3. cîteodat ă acest titlu S e atribuie unor dreg ă tori de mai mic ă importan ţă cum ar fi comisul sau altcineva 2 . La 1505 „prea cinstitului vlastelin al domniţi mele jupînului Badea din Ş uiei cu fiii s ă i" i se confirm ă oca. Sfatul domnesc. Doc. Aceast ă diferen ţă între boieri se observ ă uneori ş i în hotă rîrile judec ă tore ş ti. Ibidem. cu dreg ă torii purtau denumirea de „npaBHTejib" dreg ă tori. cum. 14 sate ş i ţ i 7 . I.. p. Rom. f ă r ă dreg ă torii purtau denumirea de vlastelini. De altfel aceste denumiri se repet ă în unele documente de danie. Cercetînd hrisoavele. Astfel. într-un hrisov de la 1505. XVI. priv.3 şi 54. atribuindu-li-se ş i titlul de jupîni 3 . 33.. p. dar între ace ş tia se face o diferen ţă : banul. . Dup ă el. Documentele Ţării Rotnîneşti I. domnul men ţ ioneaz ă c ă „am judecat cu vlastelii ş i dreg ă torii domniei mele" *. voi. ist. iar cei de mai mic ă importan ţă . 67 Ibidem. martorii hrisoavelor sînt de obicei dreg ă torii. P a n a i t e s c u . priv. e cazul hrisovului lui Mircea Voievod. Vezi cap. Ibidem. fiul lui Mihnea cel R ă u din 1509. XVI. La 1502 „prea cinstitul vlastelin al domniei mele jupîn Radul Ş i fratelui s ă u jupîn Petru" li se confirm ă circa 30 de sate ş i munţi 6. P.. jupîn Bar ş u etc. men ţ ioneaz ă c ă boierii de vaz ă . Deci în Ţ ara Romîneasc ă erau boieri f ă r ă . care se bucurau de o mai mare considera ţ ie din partea domnului decît dreg ă torii deoarece în documente sînt men ţ iona ţ i ca martori înaintea dreg ă torilor. Atît documentele de la începutul secolului XVI. B.

89. p. el a venit de la Craiova „cu mul ţ i voinici ale şi ş i s-au închinat lui Vladislav Vod ă " dar fiindc ă domnul nu 1-a numit ban el „a fugit înapoi la voinicii lui" 3 . voinicii lor. n e cînd Radul comis ş i Petru sp ă tar sînt ş i vlasteli ş i dreg ă tori evident pentru c ă au dreg ă toriile de comis ş i de sp ă tar. Posibilitatea de a avea aceste contingente se explic ă ş i prin faptul c ă st ă pînind mai multe sate. Documentele vremii ne dovedesc acest lucru. dă ruiesc sate pentru slujba credincioas ă ce le-au slujit diver ş i oameni. voi. Ace ş ti o ş teni — „voinici" formau cetele boierilor. c ă ruia i se d ă denumirea de vlastelin este Barbu Craiovescu ş i fra ţ ii lui. contingentele lor de oaste cu care luptau. fiecare stăpîn trebuia să aibă un contingent de oşteni călări. Badea din Ş uj C j are 15 saie. 55. Ei aveau acelea ş i raporturi cu stăpînii lor boieri ca şi aceştia cu domnul. Neagoe Basarab îi confirm ă lui Stan şj Petru V ă c ă resou mo ş ia Hlevna „ce le-a fost d ă ruit ă de Barbul ban Craiovescu pentru credincioase ş i drepte slujbe ş i cu v ăr1 2 3 Doc. Tot aici citim c ă în lupta de la Finta pe timpul lui Matei Basarab : „d ă r ăz. Barbul ban Craiovescu ş i al ţ i vlasteli. ' Ibidem. Radul ş i Badea din Ş uiei sînt numai vlasteli. Ibidem. cînd îi erau credincioşi. Un prim punct de plecare este starea lor material ă . 30. .. fie alături de domn. p 103.186 A. mai ales boierii cei mari ş i al doilea cu cuconii lor ş i cu slugile lor" 4. Astfel la 1517. c ă la urcarea pe tron a lui Vladislav. XVI. e mai greu de caracterizat pe vlastelini. fie împotriva domnului. priv. ist. CAZACU niei mele Radu comis ş i Patru sp ă tari" li se confirm ă o p de sat'. mul ţ i dintre boieri ca de pild ă . __ Acestea sînt dovezi c ă boierii mari. Rom. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. Am v ă zut mai sus c ă vlastelinii Radu ş i Petru au circa 30 de sate. cînd se revoltau. Un alt personaj.. p. erau slugile lor. p. 150.. I. B. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc citim despre alt reprezen tant al acestei familii Pîrvul Banul.boi. Ca ş i domnul. corespunz ă tor num ă rului de safe. Dac ă e u ş or de v ă zut diferen ţ a dintre vlastelini ş i dreg ă tori. vlastelinii aveau slugile lor. dup ă o socoteal ă f ă cut ă mai tîrziu se poate vedea c ă el ş i cu fra ţ ii lui au avut peste 50 de sate 2 .

c ă ace ş ti doi dreg ă tori sînt trecu ţ i între vlasteli.. de pild ă . XVI numai banul. De pild ă . 328 t Doc. slugile boiere ş ti. Ţă rii Romîne ş ii. dup ă martorii clerici vin vlastelinii dreg ă tori St ă nil ă ban ş i jupîn Vladislav vornic 4 . 56 (din u °cumentul nr. Basarab cel Tîn ă r dispune. începînd de la Mircea cel B ă trîn. B. Cînd patronul ocup ă o dreg ă torie. j P. Radul. vornicul ş i cu logof ă tul se bucur ă de titulatura de jupîn.STAPINII DE PAMINT 187 r e de sînge"'. La 1501 Radul cel Mare dispune c ă „nici slugile vornicului" s ă nu intre pe mo ş iile unei Doc. Aceast ă clientel ă militar ă ş i.La 1482. P. p. slujba de vornic. B. ist. priv. priv. p. boierul respectiv nu se afl ă în capul unei slujbe organizate. 32. I.. vădindu-se că aceste dregătorii sînt din cele mai importante ş i c ă se încredin ţ eaz ă vlastelilor. concedînd venitul din infrac ţ iuni. în hrisovul lui Mircea din 1392.La 1555 P ă tra ş cu cel Bun confirm ă dania f ă cut ă j e Neagoie vistier.P. adic ă în capul listei de martori ai hrisoavelor. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. acesteia din urm ă . La 1482 Vlad C ă lug ă rul h ă r ă ze ş te lui Roman Ş Î fra ţ i!' 01" s ă i Dan. 1 . p.. P a n a i t e s c u . Micul. 323. ist. mo ş ia Pîrvule ş ti. Am mai semnalat faptul c ă în hrisoavele din sec. voi. p. vlastelinilor. adic ă gloabele Şi duşegubinele ce s-ar comite pe teritoriul m ănăstirii Snagov. voi. P. clientela lui. XVI. îl ajut ă la îndeplinirea mandatului primit de la domn. 119. ş i în hrisovul din 16 septembrie 1430 lista de martori începe cu jupînul Albul vornic 5 . P a n a i t e s c u . 9 se vede c ă Vladislav este vornic). Doc. 8 'bidem. sînt încredin ţ ate jupînilor. ^ Avînd. I. evident. Ibidem. p. Rom. Trebuie s ă observ ă m c ă de obicei dreg ă toriile importante. cum sînt acele de mare vornic ş i ban. slugilor sale Dan ă ş î Cucor . XVI. Astfel vedem cam în toate hrisoavele. el lucreaz ă prin slugile iui. 160. Ca ş i slugile domne ş ti ş i slugile boiere ş ti presteaz ă dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ş i primesc în schimb „mil ă ş i hran ă ". c ă atunci cînd se comite o infrac ţ iune s ă se trimit ă „o slug ă domneasc ă ş i alta vorniceasc ă " s ă ia gloaba 6 . politic ă a vlastelinilor joac ă un rol ş i în administra ţ ia ţă rii. p. Mu ş at ş i Stoica patru o ă rti din Mice ş ti ce li se d ă ruie ş te de Stoica vornic „c ă ci i-au fost slugi" 2 .pentru slujba lor dreapt ă în ţă ri str ă ine" 3 . III. Rom. I.

Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan cel Mare. B. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . din 18 aprilie 1409. această ordine se p ă streaz ă stereotip în toate documentele lui Alexandru cel Bun ş i ale urma ş ilor lui pîn ă la Ş tefan cel Mare. ne dăm seama de acest lucru. De pildă. r ă mînînd vornicul. Rom. II. lista martorilor începe cu. Evident c ă atît în Moldova. N. Ş i în Moldova vedem c ă în capul listei de martori sînt boierii f ă r ă dreg ă torii.n administra ţ ia justi ţ iei penale 2 . începînd din 1414 este primul în lista martorilor tuturor documentelor. De altfel. de pild ă . 70. lorga. p. St ă rile din Moldova nu difer ă în aceast ă privin ţă de sta rile din Ţ ara Romîneasc ă . 4 Vezi cap. Domnul este interesat s ă . Dac ă lu ă m cîteva persoane (reprezentative. care figureaz ă în documentele lui Alexandru cel Bun. într-un hrisov al lui Brîncoveanu vedem că vornicilor mari li se dă licenţă să-şi numească pe prepuşii lor . p.. priv. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan <cel Mare. pe lîng ă gj domne ş ti existau slugile vornice ş ti. 540. Sfatul domnesc. XVI. 5—6. I. care Doc. ceaşnicul şi postelnicul3. I. în sfat. din hrisovul din 20 decembrie 1437 se vede c ă el avea circa 52 de sate 5 . ist. aceast ă ordine în listele de martori arat ă pre ţ uirea deosebit ă pe care o manifest ă domnul fa ţă de rolul militar ş i politic al boierilor. 527. slugi directe ale vornicului care iau gloabe ş i deci lucreaz ă pentru el. De la acesta bnierii f ă r ă dreg ă torii încep s ă se reduc ă ca num ă r.ş i asocieze mai ales pe acei boieri care dispuneau de nenum ă rate sate cu supu ş i. p. dup ă care figureaz ă mai mul ţ i pani f ă r ă dreg ă torii ş i doi vornici ş i se sfîrşeşte cu stolnicul. CAZACU m ă n ă stiri '. C o s t ă c h e s c u . 2 1 . Din aceste texte reiese clar c ă . Cupcici. I. C o s t ă c h e s c u . panii Stanislav Rotompan. p. voi. în documentul lui Alexandru cel Bun. pîrc ă labii ş i apoi ceilal ţ i dreg ă tori 4 . Mihail de la Dorohoi. 8 M. 3 M. voi.188 A. Anciens documents de droit roumain (Documente vechi de drept romînesc). voi.

atunci cînd au dreg ă torii. boierii moldoveni î ş i întrebuin ţ eaz ă slugile ca prepu ş i ai lor. primesc sold ă ş i servesc cu mai mul ţ i c ă l ă re ţ i 5 . deci n-au nici o dreg ă torie ş i cu toate acestea instru- M. trebuie s ă presteze serviciul militar cu un num ă r de c ă l ă re ţ i. Boierul Gava se plînge c ă i s-a redus solda. 96. ca ş i vlastelinii din Tara Romîneasc ă . I. I. Documente privitoare la istoria Ardealului. în actele de imunităţi. fiind pl ă tit numai pentru serviciul. p. a lbidem. dreg ă tori de la Bîrlad. Histoire generale de troubles de Hongrie et Transsylvanie de Martir* sieu d G i i l ( I t i lă t l b ă i l di U . veni ţ i mai de curînd.. vezi ş i cap. în închinare lui N. cu doi. voi. 6 lbidem.Bogdan. Documentele lui Ştefan cel Mare. Evident. ş i marii feudatari moldoveni. are 24 de sate '. ez v P . Ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă . adică prepuşii lor pentru constatarea infrac ţ iunilor ş i încasarea amenzilor 6 . In colec ţ iile de documente ardelene g ă sim reclama ţ ii de la doi boieri moldoveni Gava (poate Sava-) ş i Draxin. adic ă a unor persoane care n-au nici un titlu în ierarhia dreg ă torilor. cu doi c ă l ă re ţ i. Peste dou ă sute de ani. 30—282. ei reprezint ă o for ţă militar ă ş i politic ă .STAPINII DE PAMINT 189 u p ă uneori dreg ă toria de vornic. 317. C o s t ă c h e s c u . p r g g y umee sieur de Geniile (Istoria general ă a tulbur ă rilor din Ungaria ş i nia a lui Martin P 2fifi| Fumee de Geniile. p. p. p. în care relev ă abuzurile „feciorilor lor". 269 . vedem un mare vornic dînd poruncă supuşilor săi. I. pe cînd al ţ i boieri reliqui vero nobiles boyar'u. I.■ y ' A.el Ş i Ţă rii Romlne ş ti. 278. Avînd un contingent mai important de slugi. XVI g ă sim nenum ă rate confirm ă ri documentare asupra celor ar ă tate mai s 'us. Primul începuse s ă serveasc ă în Ardeal cu un num ă r de zece c ă l ă re ţ i ş i r ă m ă sese numai. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefanul Mare.. *. acordate mănăstirilor se vede că boierii ou dreg ă toria de vornici sau pîrc ă labii de mun ţi pe alocurea judecători. In izvoarele din sec. cel de-al doilea servea împreun ă cu patru c ă l ă re ţ i 4 . 277 ş i 327. Moldo. Astfel.Veress. au globnicii sau urednicii lor. propor ţ ional cu num ă rul de sate pe care îl a u. Ivan de' ? Tulova (Oan ă vornicul) are 38 de sate etc. p. voi. Marele domeniu boieresc. /orga). într-o descriere francez ă de pe acele timpuri. se arat ă c ă acei dintre moldoveni care presteaz ă serviciul militar a un num ă r de cel pu ţ in 20 de c ă l ă re ţ i poart ă denumirea de boieri 3 .

boierul î ş i îndepline ş te îndatoririle cu ajutorul slugilor sale. adresîndu-se slugilor boiere ş ti care umbl ă cu slugile domne ş ti s ă ia gloabe ş i du ş eg u . Asem ănarea între situaţia marilor feudatari din Ţ ara Romîneasc ă cu cea din Moldova este v ă dit ă . C o s t ă c h e s c u . I. îl vedem la 1501 pe Dum ş a. Dorumentpte lui Ş tefan cel Mare. p. Clauza în care se ma r ' Ep. 99 ş i 1016 M. Documentele moldoveneşti înainte de Şteju cel Mare. In actele slave boierii poart ă titulatura de „pan" iar în cele latine echivalentul . fratele lui Alexandru cel Bun este intitulat „jupîn" Bogdan 5 . CAZACU menteaz ă . nepotul lui Ş tefan cel Mare. lbidem. ei se disting prin aceea c ă sînt men ţiona ţi în fruntea listei de martori purtînd titulatura de jupîni sau vlastelini. M e l h i s e d e c . Aceast ă titulatur ă care se d ă însu ş i domnului arat ă c ă unii boieri moldoveni erau considera ţ i ş i ei ca seniorii din apusul Europei.. l ă sînd slugii sale Pasin ă satul Petricanii pe Ba ş cu 3 sau la 1629 pe Nicoară hatman miluind cu ocine pe" nepo ţii lui pentru c ă l-au slujit de la na ş tere pîn ă la moartea lui 4 . cit. astfel. 141 ş i actul latin de Ia p. 181I. III. adic ă persoane care au slugi — clien ţ i. p.„j 6 Vezi.dominus" 6. 32. I. voi. le poruncesc s ă lase în pace satele Episcopiei Hu ş ului 2 Putem conchide. II. C o s t ă c h e s c u . constat ă infrac ţ iuni ş i iau gloabe '. Documente bîrl ă dene. voi. postelnicul. A n t o n o v i c i . p. XVII. In documentele moldovene boierii se împart în boieri mari ş i mici. Dup ă cum am v ă zut în hrisoavele Ţă rii Romîne ş ti. In Moldova îns ă nu apare termenul de vlastelin. . p. VasiU Lupu ş i la 1667 Alexandru Ilia ş . 1. c ă globnicii judec ă torilor din documentul diti sec. de exemplu M. 67. p. B o g d a n . Cronica Huşului. XV sînt feciorii şi slugile boiereşti din sec. . bine. şi ca în Moldova ca ş i în Ţ ara Roinîneasc ă luînd o dreg ă torie. Ş i unii ş i al ţ ii au sate multe. 1 2 3 4 . voi. 145. actele din 1 4Z p. prin care s ă se denumeasc ă marii feudatari. In documentele moldovene titulatura de jupîn se acordă numai membrilor familiei domne ş ti . şi unii şi alţii au slugi care :i ajută la îndeplinirea îndatoririlor atunci cînd patronii lui au dregătorii sau formează contingentele lor militare.190 A. Ş i j n Moldova boierii dau mo ş ii pentru slujb ă dreapt ă ş i credincioas ă slugilor lor. op. 119 ş i 130. Astfel. La 1649.

STAPINII DE PAMINT i" ' 191 jjeaza aceast ă categorisire este stereotip ă . Documentele Ţă rii Romînesti. C os t ă eh e s e u . Dumitru. I n. în hrisoave. Monumente pentru istoria Făgăraşului. p. p. Astfel.. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. Ţ ara F ă g ă ra ş ului a f ă cut parte integrant ă din Ţ ara Romîneasc ă pîn ă la sfîr ş itul sec. fiind socotită ca obligaţie principală. d ' Vezi Ş t. Mete ş . De altfel. Intr-un hrisov din 1415 Vlad cu nepo ţ ii ş i St ă nil ă cu nepo ţ ii sînt califica ţ i „ Bojif)praimi" adic ă boieri jnici 2. cit. acesta din urm ă nu e numit nici cinstit. P. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc. ca ş i dup ă dispariţia termenului de „vlasteli" în Ţ ara Romîneasc ă boierii sînt împ ă r ţ i ţ i în mari ş i mici. in documentele de confirmare ale boierilor din F ă g ă ra ş . p. c ă ruia i se confirm ă circa 28 de sate împreun ă cu trei fra ţ i ai lui 5 . Dar după P. obliga ţ ia militar ă a boierilor este specificat ă îndeosebi7. Ţ ara F ă g ă ra ş ului trebuie s ă dea dou ă sute de bo!eri 6 . P. diferen ţ a între boierii mari ş i mici se marcheaz ă prin diverse titulaturi. Ea î ş i men ţ ine îns ă organizarea militar ă ş i dup ă ce trece sub st ăpînirea regilor unguri. iar Toader ş i Radu. XV. 103 ş i 178. nici jupîn. P a n a i t e s c u . In statutele din 1508 şi 1569 se vede că elementul militar al ţă rii este format numai din boieri. 101. Documentele Ţă rii Romlne ş ti.. p. El apare sporadic în' diplomatic ă la începutul sec. c ă ruia i se confirm ă la 1451 ş ase sate este Miitulat „cinstit foaier iă\ domniei mele jupîn Mihail" \ Aceea ş i titulatură i se d ă la 1450 boierului Ticuci. Dup ă cum se ş tie. «mise în Ardeal.vlasteli" are o via ţă destul de scurt ă . . 219 \ Ibidem. XVI ş i dispar ă tot în cursul acestui secol. cu privire la ridicarea lui Radu de la Afuma ţ i se spune : „s-au adunat boierii to ţ i ş i mari ş i mici ş i toat ă curtea" 3. c ă rora de asemenea li se confirm ă dou ă sate ş i jum ă tate. I. termenul . dup ă enumerarea Membrilor sfatului se adaug ă „ ş i credin ţ a boierilor no ş tri mari "' <i mici Trebuie s ă men ţ ion ă m îns ă c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă . I. 312. dup ă trecerea acestei ţă ri în st ă pînirea Ungariei feudale. Via ţ a agrar ă ş i economic ă a romînilor din Ar3 * M. op. In caz de_ r ă zboi. Badea ş i Bîrseanu. P. care au numai o jum ă tate de sat sînt intitula ţ i „boieri ai domniei mele". 110. înainte de apariţia. de pild ă . boierul Mihail. P 3fi yezi N - Densuşianu. P a n a i t e s c u .

92. pentru satele pe care le stă pîne ş te. considerîn-duse. I. reiese clar că toţi aceştia intrau în categoria micii boierimi. cînd unul din ei are o dreg ă torie. 8 Ibidem. de pild ă . etc. „boierului şi dregătorului domniei mele"2. sec.. ca ş i în cazul „vlastelilor". pe vremea lui Radu Leon 1 P. c ă dreg ă toria este o no ţ iune diferit ă de no ţ iunea de boierie. pe care o vedem de multe ori opus ă boierilor ş i în special boierilor mari de la curte. In secolul XV cuvîntul „boier" nu are sens de dreg ă tor. boierul este un st ă pîn de mo ş ie. cu excep ţ ia vornicului ş i banului. atît în Moldova cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . 344. c ă sînt calit ăţ i deosebite. obligat s ă presteze slujba militar ă .. Prin urmare. mul ţ i dintre dreg ă tori sînt persoane f ă r ă mare însemn ă tate ş i de aceea sînt cita ţ i dup ă boierii f ă r ă dreg ă torii. cum este Milco stolnicul. . adică a ţării. în document se menţionează ambele calităţi. atît ca martori cît ş i ca beneficiari ai satelor. din cauza dreg ă torilor greci. dar uneori aceste dou ă calit ăţ i se pot cumula de aceea ş i persoan ă cum e cazul lui Milco stolnicul. dup ă m ă rimea domeniului pe care îl st ă pînesc. P a n a i t e s c u . iar dreg ă torul este un slujitor domnesc. vedem mul ţ i boieri f ă r ă dreg ă torie. 3 Ibidem p. Dimpotriv ă . P. Astfel. E2. Reiese clar din situa ţ ia dreg ă torului. adic ă dup ă aportul lor militar. p. nici unul din boierii menţionaţi nu are vreo dreg ă torie'. Din cronici sau din unele documente rezult ă c ă ei puteau fi chiar str ă ini de ţ ar ă ş i uneori chiar vecini sau fo ş ti negu ţă tori. Aceasta las ă s ă se vad ă c ă no ţ iunile de boier ş i dreg ă tor sînt absolut distincte. boierii se împart în dou ă categorii. 70. XV. ş ef sau uneori subaltern într-o slujb ă . 378. Sînt cunoscute conflictele între „ţară" şi domni. CAZACU cum ş i cnejii din Ţ ara Romîneasc ă precum ş i neme ş ii din Moldova au aceea ş i situa ţ ie ca ş i boierii din F ă g ă ra ş . In circa 22 de documente din Ţ ara Romînească. In documentele mai vechi. sau de mai multe mo ş ii. In Moldova. ce se pot cumula. 50. Documentele Ţării Romîneşti. 71. Sau se stipulează numai calitatea de dregători „dregătorului domniei mele jupîn Mihai spătar" sau „prea cinstitului dreg ă tor al domniei mele. 67. nr.192 A. jupîn La ţ cu" 3 .

70. M. Gr.. p. situa ţ ia se schimb ă . vtoricomisul Stan fusese vecin pe mo ş ia domnului ş i pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă a fost eliberat de vecinie. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. oamenii de ţară. de pild ă . Evident grecii nu erau boieri de ţară cu moşii. pe Capi ţ kii pîrc ă lab de Hotin" 6 . care sîht boieri dar nu au dregătorii7. unde la un moment dat aceste slujbe sînt de ţ inute chiar de robi. De la o vreme nu mai întîlniim preciz ă ri în care s ă se fac ă diferenţ ieri între boierie ş i dreg ă torie .STAPINII DE PAMINT 193 în Tara Romîneasc ă ' ş i pe vremea lui Alexandru Ilia ş în Moldova 2 . numai în cîteva locuri.apoi au f ă cut boiari : pe Topa l-au f ă cut vel Postelnic. — Viaţa feudală — c. Niculaie Costin scrie despre Potcoav ă „. C o s t i n . Letopiseţele Moldovei. Aceeaşi schimbare a sensului no ţiunii de boier se observ ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă . logofătul mare. edi ţ ia P. ca rezultat el este făcut vătaf de aprozi5. boierii st ă ruie s ă intre în dieg ă toriile ţă rii pentru a participa la conducere. Letopise ţ ul Cantacuzinesc." 4. op.. Pe vremea lui Matei Basarab. Ureche. 352. p. ca ş i în alte ţă ri. ei imigrau aici cu scopul de a se îmbogăţi. 467 ş i 469. M i r o n C o s t i n . p. Rezult ă deci c ă dreg ă toriile puteau fi ocupate de oricine. dreg ă toria începe s ă fie considerat ă ca boierie. K o g ă l n i c e a n u . 136 ş i 183. ş i dup ă dînsul Nicolaie Costin.. Ibidem. 169. cit. In cronica lui Miron Costin se poveste ş te cazul unei slugi a lui Radu Mihnea. se produc r ă scoale în special împotriva dreg ă torilor m-eci.. To ţ i ace ş ti cronicari scriu într-o perioad ă cînd boieria are sensul de dreg ă torie . în letopise ţ ul Cantacuzinesc se spune despre Constantin Cantacuzino „c ă el au mers la Mihnea Vod ă dîndu-i ş i boierie s ă fie logof ă t mare" 8. Cu timpul îns ă . mai pomenesc de boierii de ţară . cît ş i pentru a beneficia de veniturile aferente fiec ă rei dreg ă torii. fiind comis în func ţ ie 3 . Radu Popescu ne poveste ş te de un complot al unor boieri împotriva Cantacuzine ş W „s ă dep ă rteze pe to ţ i boierii de pe lîng ă curte ş i s ă le ia Letopise3ţ ul Cantacuzinesc. p. Panaitescu P. Astfel. Astfel..70. Mihail C ă lug ă rul crede c ă Alexandru cel Bun „tocmit-au ş i boieri mari în sfat. „Arhivele Olteniei" (1934) p. op: cit. Ureche. vornicul mare. 80—81. M. 549.. 8547 . dimpotriv ă . P. ca-re cere să fie „boierit" . p. p.

P a n a i t e s c u . Mica boierime constituia o pătură importantă a clasei stăpînitoare. p. P. excluzîndu-se cu tirnp u j calitatea ş i nuan ţ a iui militar ă. 32 Cronica lui Radu Popescu.194 A. a doua categorie este alc ă tuit ă din mica boierime care deseori se ascunde sub numele de „ ţ ar ă ".mo ş nenilor". în actele interne ei se pot identifica cu boierii mari. adic ă par ţ ial în vechea lui accep ţ iune. termenul r ă mîne întrebuin ţ at ş i pentru st ă pînii de mo ş i. 12. cu timpul îns ă în acest termen se cuprind şi dregătorii domneşti. Cronica lui Dlugosz ne relateaz ă c ă la turnirul de la Buda din 1412 au participat de pildă şi cavaleri valahi3. fiind sprijinul de seam ă al puterii centrale. cavalerii săi" (rytern) şi că cumnatul domnului Şandru. Cu toate aceste schimb ă ri de sens a no ţ iunii de bo ierie. 163. este firesc ca în întreaga ei structur ă s ă existe acele elemente care alc ă tuiesc această institu ţie în sensul ei apusean. care au în serviciul lor clien ţ i militari. Societatea feudală din ţările romîne Vitejii \avînd la baz ă o organizare tipic feudal ă . la început cnejii erau st ă pîni de p ă mînt în genere. Ş i aici prin boierie se în ţ eleg dreg ă toria. ţă ranilor constitui ţ i în ob ş te. iar i" Cronica Breviter Scripta vedem c ă la 1479 Ş tefan cel Mare j asistat la o ceremonie religioas ă împreun ă cu arhireii. CAZACU boieriile. Veress. ceea ce înseamnă că treptat dreg ă toriile au fost ocupate de boieri. purtînd denumirea de cneji sau neme ş i. A. cetele lor militare proprii. s ă le dea la ai tor" •'. P. Fontes Rerum Transă" Mircea cel B ătrin. Vornicii ş i banul s-au recrutat totdeauna dintre boierii mari.. De pild ă . 134 . Clasa st ă pînitoare din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă sa împarte în două categorii : o categorie distinct ă este format ă de marii feudatari. vlastelii din Ţ ara Romîneasc ă denumi ţ i în unele acte latine barones sau proceres 2 . Mica boierime a suferit ş i unele fluctua ţ ii în decursul secolelor. Acest lucru rezult ă din cercetarea izvoarelor interne ş i externe. dar cu vremea denumirea se aplic ă în Ţ ara Romîneasc ă numai . Vezi Hurmuzaki.>-S. care au un caracter militar. La început termenul de boier este dat numai acestor două categorii. r-. I 2 p. I — IV. H1-01" 1 s nicorum. p. p.

Ureche. este vorba de termenul de viteaz. p. 42/63 şi 47/67. Intr-un alt hrisov din 11 februarie 1400. Ibidem. M. ei sînt pre ţuiţi ş i aceasta reiese din faptul c ă prinderea unor viteji inamici este considerat ă ca un Cronica lui Ştefan cel Mare. p. Ibidem.. . P- 3. Grozea. 37..STAPINII DE PAMINT 195 j a 1481 era „un cavaler destoinic" (eyn retlicher rytter) '. Ibidem. p. op. putem crede c ă el denume ş te o anumit ă demnitate. voi. Costea Viteazul. 95. Faptul c ă termenul de viteaz este atribuit atîtor persoane înseamn ă c ă nu este o porecl ă . 697 şi p. cit. C o s t ă c h es cu. ediţia P. voi. figureaz ă Drago ş viteazul 4. I. R ă mîne s ă g ă sim. p. Aici îns ă întîmpin ă m dificult ăţ i prin faptul c ă nu cunoa ş tem termenul întrebuin ţ at la noi în evul mediu pentru a denumi pe cavaleri.. iar la Valea Alb ă „mul ţ i din boierii cei mari au picat ş i vitejii cei buni au pierit. Dr ă goi viteaz" 3 .. p. p. mai ales c ă ei au participat la jocuri de cavaleri ca cel de la Buda. In cronica lui Ureche se spune c ă în lupta de la Soci. Panaitescn. Letopiseţul Jării Moldovei. pe de alt ă parte. II. la 4 august 1400. 21.. într-un hrisov din 1399 între martorii men ţ iona ţ i figureaz ă : „Costea viteaz. apoi boierii ş i cavalerii depun un jur ă mînt separat 2 . In sfîr ş it. Drago ş Viteazul ş i Ioani ş Viteazul 5 . Din aceste relat ă ri se vede limpede c ă vitejii au o situa ţ ie mai apropiat ă ■ de aceea a marilor boieri . Aceste izvoare atest ă existen ţ a în ţă rile noastre a cavalerilor. voi. numai ce au l ă sat vii doi boieri de cei mari" 7 . Grozea Viteazul. la 1395 jură credinţă regelui Poloniei împreună cu Ştefan Vodă. Dragoş Viteazul. 32. Astfel. 611. dac ă este posibil ş i izvoare interne pentru a confirma existen ţ a lor. s ă fie scîrb ă mare în toat ă ţ ara" 8 . p. P. In izvoarele documentare moldovene afl ă m îns ă un termen a c ă rui defini ţ ia n-a fost înc ă precizat ă . Ibidem. 6. Chiţimia. La 1436 Ilie Voievod jur ă credin ţă cu cavalerii (puTepMH) ş i boierii s ă i. 40. ediţia I. avînd în vedere c ă persoanele cu acest titlu fac parte din sfatul domnesc. 701. Ioaniş Viteazul. Ş tefan cel Mare „pre mul ţ i viteji i-au prins vii ş i pre to ţ i i-au t ă iat. ' Ibidem. II.. Gr.

Pe de altă parte. Letopise ţ ul de la Bistri ţ a ne spune că. ei cad în r ă zboaie. dac ă compar ă m pasajul din Cronica Breviter Scripta. Ş tefan cel Mare îl vede în vis pe sf. 'Gr. Panaitescu. I. p. dup ă cum reiese din pasajele citate mai sus. iar pierderea unor viteji moldoveni produce „mare scîrb ă în ţ ar ă ". după solemnitate. care ne spune c ă cu ocazia prestării omagiului de către domnul Moldovei regelui Poloniei. p. cînd se distribuie daruri.. Cronice ating ă toare la istoria romlnilor. 43 ş i 4 • 3 B. 7 2 I. Astfel. din acelaşi Letopiseţ se vede că această demnitate are un caracter militar. B o g d a n .196 A. mai ales c ă . Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. H a s d e u . este echivalentul cuvîntului viteaz. P. ' . O situa ţ ie asem ă n ă toare ne este relatat ă de un scriitor polon contemporan cu Przylusky. au ceva distinctiv. 24. în Cronica Breviter Scripta se scrie : „ ş i l ă ud ă pre dumnezeu cu vl ă dicii. edi ţ ia P. Prin urmare vitejii sînt f ă cu ţ i de domn în cursul unei solemnit ăţ i. cavaler. privind anul 1473 cu pasajul corespunz ă tor din Letopise ţ ul de la Bistri ţ a. partea a Ii-a. p. „mul ţ i viteji f ă cu atunci" 2 . Relatînd dou ă ospe ţ e pe care Ş tefan cel Mare le-a dat o ş tenilor s ă i în 1481 ş i 1497. Vitejii au o caracteristică specială a armamentului.. P. Dumitru ş i alt ă dat ă pe sf. Pe lîng ă aceasta. Aceasta ne sugereaz ă c ă a ş ezarea vitejilor de la curtea Moldovei este exact acela ş i lucru ca ş i armarea cavalerilor la curtea polon ă . dar avînd un armament. Procopie „c ă lare ş i înarmat ca un viteaz" '. vedem c ă în textul german cuvîntul viteaz este tradus prin cuvîntul rytter. . pe lîngă darurile ce le-a dat atunci domnul Moldovei. CAZACU succes. „Leges seu st ă tuta ac Privilegii Regni Poloniae". evidei't c ă fac parte dintre militari. mititiae symbolis isingirtuit 3 . ceea ee înseamn ă c ă acordarea acestui titlu constituie o r ă splat ă echivalent ă unui dar. Aceast ă sugestie apare ca o certitudine cînd vedem c ă în actul de omagiu din 1436 cei cî ţ iva viteji din actul omagial din 1395 sînt denumiţi cu toţii (pHTepMH) adică toţi cavalerii moldoveni. U r e c h e . ceea ce ar însemna că cuvîntul ritter. acesta a dat însemnele de cavaler boierilor moldoveni veni ţ i cu domnul lor omnes Palatine armigeros. Arhiva istoric ă . 97 şi 104.

88. una dintre cele mai caracteristice pentru societatea feudal ă . ed. voi. 325. 193 D . 534. Gr Toci I e s cu.P o p e s c u . A.. documente stavo-romîne. 71.LUPTA DE CLASA 197 arhidiaconii ş i cavalerii (ryttern) s ă i" iar în Letopise ţ ul de la gistri ţ a : „f ă cu mare osp ăţ mitropoli ţ ilor ş i vitejilor s ă i" '. op. este factorul care duoe la transform ă ri sociale ş i fa trecerea de la o orînduire la alta. Letopiseţul Ţării Moldovei. Gr. In documentele Bra ş ovului se constat ă c ă de dou ă ori 2 u n viteaz Ion ăş a fost trimis de Vlad Dracul la Bra ş oveni .. III. cit. In documentul latinesc din 1460 apare un „Constantin Schtrban milite" adic ă Constantin Ş erban cavaler 4 .. este motorul istoriei. au existat o serie de institu ţ ii feudale printre care ş i institu ţ ia cavalerilor. R. J.Bogdan. Ureche ne vorbe ş te de ni ş te viteji din Ţ ara Romîneasc ă uci ş i de Ş tefan cel Mare 3 . rom. p. p. In aceste societ ăţ i lupta de clas ă joac ă un rol istoric preponderent. 42|. ea determin ă nu nuI. existen ţ a institu ţ iei cavalerilor contureaz ă o dat ă mai mult structura feudal ă a societ ăţ ii romîne ş ti din secolele XIV—XVII. dup ă înv ăţă tura marxist ă . p. Exist ă date din care reiese c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă erau viteji. atît în Moldova. Istoria Ţării Romîneşti. p. LUPTA DE CLASA Lupta de clas ă . Ureche. oc. In cronica lui Radu Popescu se vorbe ş te de viteazul Iac ş ici care îl omoară pe Radu Mihnea 5. toate orînduirile sociale reprezintă societăţi desp ă r ţ ite în clase antagoniste. în secolele XIV—XVII.B o g d a n . Relaţiile Ţării Romîneşti cu Braşovul. priv. p. într-un document al lui Petru Ş chiopul din 1582—1583 se vorbe ş te de boierii ş i „o ş tenii b ă trîni de la curtea domniei mele" 6 (o ş tenii bătrîni — vitejii). In general. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă . Organizarea militar ă a ţă rilor romîne fiind asem ă n ă toare cu a celorlalte ţă ri ale Europei feudale. XVI. In sfîrş it. 42 şi 49. p. ist. cit. In afar ă de orînduirea socialist ă ş i de comuna primitiv ă care nu cunosc împ ă r ţ irea societăţii pe clase.

ce sar acorda luptei de clas ă pentru studiul societ ăţ ii feudale. Lupta de clas ă fiind motorul transform ă rilor istorice. ci pentru a nu repeta unele lucruri spuse ş i în alte capitole. am fost pu ş i în situaţia de a face apel la explicarea fenomenelor istorice. determin ă organizarea acesteia. producătorii de bunuri. în orînduirea feudal ă . fuga. In linii generale. am ar ă tat lupta ţă ranilor pentru a sc ă pa de legarea de glie ş i sfor ţă rile st ă pînilor de a-i aservi. Astfel.urmare este vorba aci de formele pe care le ia Jupta de clas ă ş i nu de consecin ţ ele ş i de organizarea societ ăţ ii . iar exploatatorii sînt capitali ş tii care. In capitolul destinat luptei de clas ă din prezenta lucrare ne vom m ă rgini la studierea luptei ţă ranilor ş i a or ăş enilor împotriva clasei feudalilor.198 P. vorbind de justiţia feudală . clasă stăpînitoare în orînduirea feudal ă . Astfel. cei ce folosesc munca exploata ţ ilor în interesul lor. atît în privin ţ a valorii jur ă mîntului lor.Ţ r ă scoala. In orînduirea capitalistă cei exploataţi. PANAITESCU mai trecerea la orînduirea urm ă toare. sînt muncitorii salariaţi. anume în formele caracteristice ale luptei: nesupunerea. producătorii sînt oamenii dependenţi — şerbi.ş i însu ş esc plusvaloarea rezultat ă din munca acestora. Lupta dintre exploatatori ş i exploata ţ i formeaz ă lupta de clas ă în vremea orînduirilor sociale desp ă r ţ ite pe clase. iar cei ce se folosesc de munca lor sînt feudalii—moşieri. produc ă torii de bunuri sînt sclavii. care se identific ă cu producătorii de bunuri şi exploatatori. lupta de clas ă înseamn ă lupta dintre exploata ţ i. ea trebuie studiat ă în leg ă tur ă cu întreaga structur ă a societ ăţ ii. De asemenea. p rjn m ă surile de ap ă rare. am ară tat cum organizarea ei face diferen ţă între boieri ş i ţă rani. care se ocup ă cu organizarea ş i evolu ţ ia societ ăţ ii feudale în ţă rile romîne. P. iar cei ce se folosesc de aceste bunuri sînt st ă pînii de sclavi. Aceasta face ins ă ca un capitol special despre lupta de clas ă s ă fie în chip necesar destul de scurt. pe care le impune clasei stă pînitoare. dar în acela ş i timp. Aproape în fiecare capitol lupta de clas ă apare ca un element hot ă rîtor. în prezenta lucrare. în orînduirea sclavagist ă . în capitolul închinat domeniului feudal. In consecin ţă . rezisten ţ a pe cale juridic ă ş i forma cea mai acut ă . cît ş i în privin ţ a aplic ă rii pedepselor. nu din pricina importan ţ ei reduse. deoarece aceast ă structur ă este determinat ă de lupta de clas ă . între nobili ş i nenobili. Prin.

dînd exemplele mai caracteristice. S.ln „Izvestia Akad. deposed ă rilor ş i drepturilor privilegiate ale boierilor stă pîni de mo ş ii. creatoare de noi forme sociale. în Germania. nr. Masele de ţă rani înarmate primitiv se împotriveau în disperarea lor nobililor îmbrăcaţi în zale şi slujitorilor lor. L-Upta de clasă a ţărănimii din ţările romîne împotriva asupririi feudale a boierilor ş i m ă n ă stirilor ia forme diferite. Epoca feudal ă este epoca marilor r ă scoale ţă r ă ne ş ti în toat ă Europa. VIII. r ă scoalele ţă r ă ne ş ti au fost desigur un fenomen social de lupt ă de clas ă . 1 Chiar în studierea r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti. Istorie. dînd lupte grele care ţ ineau ani întregi ş i cuprindeau ţă ri întinse. ar cere un volum aparte. ş i anume ţă ră nimea dependentă . n-am socotit necesar s ă facem o istorie a acestor r ă scoale în întreaga perioad ă pe care o cuprinde studiul de fa ţă . Ş i în ţă rile noastre societatea se împ ă r ţ ea în epoca feu. deoarece lucrarea noastr ă nu este o istorie pragmatic ă . ci o expunere asupra structurii societăţii. nr. întemeiat ă pe produc ţ ia ţă r ă neasc ă neliber ă (serbie) a dus la lupte de clas ă înver ş unate. ca şi în Ungaria şi în Rusia. Clasa ţă r ă neasc ă n-a fost în istorie o clasă nouă. f ă r ă 3 fi îns ă factorul hot ă rîtor care a dus la pr ă bu ş irea ş i schimbarea acestei orînduiri. ci în toat ă lumea feudal ă . Ne vom m ă rgini la studierea r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti ca fenomen social. • nr 3-5. probleme studiate în alte capitole.v dal ă în exploata ţ i ş i exploatatori. care î ş i are toat ă însemn ă tatea pentru în ţ elegerea perioadei feudale. deşi moşnenii şi orăşenii erau şi ei supuşi abuzurilor. nu ei i se datoresc progresele sociale. în Anglia. 6. 1950. Nu numai în istoria noastr ă . SSSR". Clasa or ăş eneasc ă a fost aceea care a r ă sturnat feudalismul ş i i-a luat locul . Ţă ră nimea. era clasa exploatată. 2—3 1951. aceast ă structur ă social ă . în ţările rornîne. nu se întemeiaz ă pe adev ă rul istoric. Por ş nev ş i com baterea ei de c ă tre istoricii sovie. . Totu ş i p ă rerea emis ă de curînd c ă r ă scoalele ţă r ă ne ş ti au fost acelea care au r ă sturnat regimul nobililor feudali ş i au dus la trecerea la o nou ă orînduire (cea capitalist ă ). In zilele noastre numai al ă turi de clasa Muncitoare ea poate avea un rol istoric de prim plan '. voi.LUPTA DE CLASA 199 *n leg ă tur ă cu aceste lupte. 1949' voi. voi. * z ' teoria lui F. Nauk. V. O istorie a răscoalelor ţărăneşti în secolele XIV—XVII. în Franţa.

voi vecinii toţi. de care ei erau r ă spunz ă tori. P. Partea privitoare la lucrurile ce s-ar pierde indic ă vitele ş i averile st ă pînului. fuga de pe mo ş ii ş i chiar din ţ ar ă . amenin ţ înd pe ţă ranii dependen ţ i care nu s-ar supune poruncilor boierilor ş i m ă n ă stirilor. B. forma cea aspr ă ş i mai complet ă a luptei de clas ă • r ă scoala. Bogdan. .200 P. ameninţarea domnului c ă tre ţă ranii dependen ţi oare ar refuza s ă munceasc ă este ş i mai drastic ă ş i arat ă în chip v ă dit c ă pe vremea areea se produseser ă numeroase cazuri de nesupunere : . într-un act din 17 aprilie 1475 domnul dă două sate mă n ă stirii Horodnic ca s ă lucreze la aceast ă m ă n ă stire: „dac ă se va pierde ceva din lucrurile acelei m ă n ă stiri sau dac ă (să tenii) nu vor munci ce va fi de trebuin ţă . Actul arat ă l ă murit c ă se întîmpla ca ţă ranii s ă refuze s ă munceasc ă ş i atunci intervenea domnul cu puterea sa în favoarea st ă pînului. voi. 200. PANAITESCU Aceste forme sînt rezisten ţ a ş i refuzul de a presta muncile feudale ş i de a da dijmele din produse. Doc. p ă rintele egumen s ă aib ă voie să -1 certe ş i să -1 pedepseasc ă dup ă fapta sa ş i să -1 aduc ă legat la domnia mea" 2 . nu din izvoare cu povestire directă . I. pă zite de ţă rani. pentru a impune supunerea ţă ranilor. Cunoa ş tem acest fel de lupt ă de clas ă . într-o porunc ă a lui Vladislav III pentru satele m ă n ă stirii Bistriţ a. p. priv. In Ţ ara Romîneasc ă . adic ă judecata ş i r ă scump ă rarea libert ăţ ii pe bani ş i. încercarea de rezistenţ ă în cadnul legilor statului feudal. ci numai din amenin ţă rile pe care sînt obliga ţi domnii să le includă în privilegiile de proprietate feudală. I. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Toate aceste forme de lupt ă se întîlnesc în tot decursul istoriei pe m ă sur ă ce asuprirea cre ş te ş i obliga ţ iile ţă ranilor dependen ţ i se înmul ţ esc. In acest caz ar interveni pe mo ş ii puterea domnească cu organele sale armate. Refuzul ţă ranilor de a presta muncile ce li se cereau do către stăpînii feudali ai moşiilor se vede încă din veacul-XV. Astfel. în sfîr ş it. Iar cine nu va asculta dintre voi. I. 175. XVI.X* ţ aceea. s ă pedepsim pe acei oameni" '. ist. Rom. precum ş i dijmele din produse. să ascultaţi de egumenul şi de posluşnicii sfintei m ă n ă stiri. p. s ă ni se dea nou ă de ş tire. înc ă din vremea lui Ş tefan cel Mare.

dac ă ar fugi vreun ş erb [servus] al domnului la noi. tr ă d ă tori fa ţă de domnie (pentru neplata birului) ş i d ă ruite unor boieri. legaţi. _ Tot în aceast ă epoc ă se înmul ţ esc procesele ţă ranilor vecini. Ibidem. Numai existen ţa acestor dreg ă torii e o dovad ă c ă „neascult ă rile" erau foarte numeroase ş i trebuiau comb ă tute. care intrau în toate satele şi pedepseau neascultarea la porunci. p. în special pentru plata haraciului. Dar prea pu ţ ine au fost cazurile m care domnii au recunoscut dreptatea ţă ranilor. II.. fie porunci domne ş ti. Acest fenomen se accentueaz ă la sfîr ş itul secolului XVI ş i devine foarte r ă spîndit în mijlocul veacului urm ă tor. ocjiyxb neascultare) ş i arma ş ii.n fa ţ a divanului acte doveditoare despre vechea lor libertate şi stăpînire a păraînturilor cotropite de boier. s ă tr ă iasc ă liber dup ă dreptul moldovenesc. In special din domnia lui Matei Basarab ş i a primilor lui urma ş i avem numeroase acte domne ş ti în care sate pustiite de rumîni sau de vecini. noi îl vom trimite la Ş tefan Voievod" '. regele poloniei î ş i ia angajamentul. ş i de asemenea obliga ţ iile c ă tre st ă pînii mo ş iilor. J40. în ţ ara noastr ă ş i în grani ţ ele noastre. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Dup ă oe obliga ţ iile în bani ale ţă ranilor fa ţă de domnie. fuga ţă ranilor din satele Ţă rii Romîne ş ti ş i Moldovei ia propor ţ ii mari. p. dac ă se va întoarce 2. fie boiere ş ti. sînt declarate hicleni. I. avem cazuri înc ă din veacul XV cînd se iau m ă suri împotriva ş erbilor fugari. în alte mo ş ii sau ş i peste grani ţ e. In actul încheiat între Moldova ş i Polonia la Colomeia în 1485. ci în genere actele m ărturisesc despre pedepsirea şi darea ţăranilor. care în Moldova erau în stare de robie. sate întregi se pustiesc ş i trec în special peste Dun ă re la turci (unde sperau s ă intre în armat ă ). sau m ă n ă stiri. fugi ţ i peste grani ţă sau chiar din ţ ar ă . In ce prive ş te fuga ţă ranilor ş erbi de pe mo ş ii. . In aceast ă epoc ă se constat ă ş i fuga t ă tarilor.LUPTA DE CLASA 201 în actele din secolul XV întîlnim dreg ă tori domne ş ti destina ţ i special pentru pedepsirea neascult ă rii : osluharii în Moldova (de la slav. I. cresc. care fugise cu familia lui în Polonia f ă g ă duindu-i s ă -1 ierte de robie. B o g d a n . "oierului împotriva c ă ruia îndr ă zniser ă s ă reclame. ca . Ş tefan cel Mare trimite o scrisoare t ă tarului rob domnesc Oan ă . 376. aducînd . care caut ă s ă scape de serbie.

Acela ş i fenomen de r ă scoal ă ţă r ă neasc ă ce se întinde peste amîndou ă ţă rile vecine. cu acei răufăcători". cre ş terea muncilor ce li se impuneau. cel Mare. Moldova. ş i au f ă cut acolo jale ş i pagub ă ş i apoi s-a întors în ţara noastră. din amîndou ă p ă r ţ ile. a prins pe Lev ş i 1-a dat nobililor poloni. El venise din Moldova ş i ridicase masele ţă r ă ne ş ti ru1 M. cererile de bani. Documentele moldovene ş ti înainte de Ş tefan . 808—811. R ăscoalele ţărăneşti din Moldova veacului XV se caracterizeaz ă prin aceea c ă sînt continuarea sau mai bine zis în leg ă tur ă cu r ă scoalele ţă ranilor ru ş i afla ţ i sub st ă pînirea nobilimii din Polonia. p. reducerea delni ţ elor ţă ranilor dependen ţ i. iar cei drep ţ i s ă se poat ă odihni" (cei drep ţ i sînt aici fire ş te boierii) '.PANAITESCU încerc ă rile ţă ranilor de a se r ă scump ă ra de vecinie p e bani. care. în virtutea dreptului de protimisis. rude cu vînz ă torul. . solidar cu nobilimea exploatatoare de peste grani ţă . Le cere ş i lor ajutor „s ă putem pedepsi pe r ă uf ă c ă tori. brăzdeaz ă ca o dîr ă de sînge toat ă istoria noastr ă . cere ajutor nobililor poloni de la grani ţă în leg ă tur ă cu o mi ş care de r ă scoal ă a ţă ranilor ru ş i din Pocu ţ ia condus ă de un ş ef cu numele Lev „ ş i cu ceata lui. din secolul XV pînă la 11907. tot se mai g ă seau peste cîtva timp diferite mijloace ca divanul domnesc s ă anuleze vînzarea ş i s ă readuc ă pe ţă rani în stare de serbie. Aceste răscoale. Domnul Moldovei. In genere aceste r ă scoale încep în Polonia ş i ţă r ă nimea înfr ăţ it ă în suferin ţă a celor dou ă ţă ri î ş i d ă mîna în aceea ş i mi ş care. care au venit pîn ă la cetatea regelui (Poloniei) Sniatin.lep ă dau banii" ş i luau pe ţă rani ca vecini ai lor. II. se loveau de s ă r ă cia lor ş i chiar cînd reu ş eau s ă se r ă scumpere.202 p . acapararea p ă mînturilor mo ş nenilor.. aduser ă mari răscoale ţărăneşti în Moldova şi Ţ ara Romînească. C o s t ă c h e s c u . nestudiate îndeajuns pînă acum de istoriografie. domnul Moldovei. pe care unii contemporani îl numesc „moldovean". La 1457 Petru Aron. Chiar cînd vînzarea se f ă cuse cu ş tirea rudelor. Abuzurile nesfîr ş ite ale st ă pînilor. se iveau al ţ i boieri. cuprinzînd ş i pe ţă ranii ru ş i ş | pe moldoveni se poate constata la 1490 sub conducerea lui Muha.P. al ţ ii rus.

In Moldova. In jurul s ă u se adun ă pîn ă la 10 000 de ţă rani ru ş i ş i moldoveni. care fiind învin ş i se retraser ă în Moldova. Ţă ranii cU ceresc cetatea Sniatin ş i pustiesc cur ţ ile nobililor: „Acei dintre pani (boieri) care nu au fost uci ş i ş i au r ă mas în via ţă . La Rohatin pe Nistru se d ă du o adev ă rat ă b ă t ă lie între nobili ş i ţă rani.LUPTA DE CLASA 203 je ş ti din Podolia ş i Gali ţ ia împotriva nobilimii. ş iau pierdut toat ă bog ăţ ia ş i au r ă mas s ă raci". lîng ă cetatea Halici. . care sprijinise r ă scoala ţă r ă neasc ă . 0 mare r ă scoal ă a ţă ranilor moldoveni. De aceste lupte în care boierimea se împ ă r ţ ise în dou ă tabere. 84. Iz slavianskih rukopisei. I a ţ i m i r sk i. \c cererea boierilor s ă i. din cauza bog ăţ iei izvoarelor istorice care vor besc despre ea. s-au folosit pe semne ţă ranii ş erbi ca s ă încerce s ă u ş ureze sau s ă scuture jugul serbiei. Totu ş i. ca s ă sl ă beasc ă pe poloni. Sîntem în vremea luptelor lui Radu de la Afuma ţ i împotriva turcilor. în voi. Inscripţii din bisericile Rominiei. 1898. 1905. pe la 1523—1524. un cronicar spune : „In acest an sub binecinstitorul Ion Bogdan Voievod a fost boală şi . ia acum m ă suri împotriva ţă ranilor. cu harta r ă scoalelor. p. Ş i acesta venise din Moldova cu cete de moldoveni '. la 1512. în ş irate pe piatra lui de mormînt. pe care o cunoa ş tem mai bine. (Din manuscrisele slaVe ). în anul urm ă tor r ă scoala ţă r ă neasc ă reîncepe în frunte cu Andrei Borula care abia dup ă doi ani de lupt ă este prins de nobilii poloni. ş i aresteaz ă pe refugia ţ i. între luptele lui Radu de la Afuma ţ i. 1 Pe larg despre aceste r ă scoale ţă r ă ne ş ti ruso-romîne. I. colectiv istoria Moldovei. p.moarte multă şi întru toate* neorinduial ă în ţ ara Moldovei" 2 . Chi ş in ă u. 1951. este ş î „lupta de sub cetatea Poienarilor cu ţă ranii" 3 . Moscova. este aceea din vremea lui Despot vod ă . Despre r ă scoalele ţă r ă ne ş ti din ţă rile rornîne de la începutul veacului XVI avem foarte pu ţ ine date istorice. care voiau s ă impuie ca domn pe Vladislav III. 109—112. Neorînduiala general ă din ţ ara Moldovei pomenit ă de acest scriitor nu poate fi decît rezultatul unei r ă scoale ţă r ă ne ş ti. 3 N. I o r g a. In Ţ ara Romîneasc ă . trebuie mai mult s ă le presupunem din scurtele pasaje ale izvoarelor ce pomenesc în treac ă t despre ele. scrie un contemporan. 2 A. în anii 1563—1564. Bucureşti. Ş tefan cel Mare. I.

204 P. Paris. se vede bine c ă nu numai darea de un galben a fost cauza ră scoalei. Un alt contemporan spune că mulţimea ţăranilor care înconjurase pe Despot Vod ă . 1889. In vremea lui Despot Vod ă s e accentueaz ă tendin ţ a de a cere rent ă în bani de la ţă rani. pe care trebuia s-o pl ă teasc ă în bani ş i avea datorii în special c ă tre împ ă ratul german. o dat ă cu comer ţ ul griului. Pe de alt ă parte. care silea pe ţă rani s ă produc ă nu numai pentru îndestularea boierului ş i a slujitorilor s ă i. în E. în împrejur ă rile generale ale înr ă ut ăţ irii st ă rii ţă ranilor în a doua jum ă tate a veacului XVI-lea. Pe de alt ă parte. Ace ş tia cu strig ă te puternice îi cereau s ă renun ţ e la darea de un galben". Aceasta arat ă amoloarea mi ş c ă rii. p. trecea de 20 000 de oameni. De aceea el pune un impozit extraordinar asupra ţă rii întregi. dar ş i pentru marf ă de vînzare. între care ş i un episcop care prigonise pe ţă rani. Legrand. Atunci domnul „a fost pe nea ş teptate înconjurat de mul ţ imea ţă ranilor. Despot încearc ă să arate ţă ranilor c ă darea este necesar ă pentru ap ă rarea ţă rii împotriva turcilor ş i ţă ranii se declar ă gata s ă fac ă jertfe pentru ţ ar ă . R ă scoala izbucni în timp ce Despot î ş i trecea în revist ă o ş tirea la 1563 sub cetatea Ho-tinului. Este interesant faptul c ă ţă ranii s-au simţ it în stare s ă se m ă soare cu oastea domneasc ă . ci ş i nemul ţ umirea împotriva boierilor ş i clericilor asupritori ai ţă rănimii. acapararea p ă mînturNor ob ş tilor ţă r ă ne ş ti de c ă tre boieri ş i m ă n ă stiri adusese la disperare pe mo ş neni ş i r ă ze ş i. s ă r ă peasc ă pe domn din mijlocul oştenilor. pe de o parte. ceea ce a constituit în toate ţă rile o cauz ă a mi ş c ă rilor ţă ră ne ş ti în perioada feudal ă . PANAITESCU Cauzele acestei r ă scoale ţă r ă ne ş ti trebuie c ă utate. Despot Vod ă venise în scaun cu o armat ă de mercenari. un florin (galben) pe cap de locuitor. Sommer. . încît a fost r ă pit din mijlocul a lor s ă i ş i cu mirare s-a v ă zut singur în mijlocul a multe mii de ţă rani. P. 39—41. cît ş i pe ţă ranii dependen ţ i. scrie biograful contemporan al lui Despot Vod ă '. Deux vies de lacques Basilicos. dar cer s ă fie pedepsiţi boierii exploatatori. sub o cetate puternică. dar ap ă sa deopotriv ă pe ţă ranii mici proprietari în ob ş ti. „asupra plugarilor ş i a plebei". Dup ă r ă scoala boierilor îm■ ' I. Aceast ă contribu ţ ie nu era pl ă tit ă de boieri. care-1 ajutase s ă ia domnia. venit ă c ă lare de la mari dep ăr t ă ri.

Este clar c ă ace ş ti ţă rani care luptau cu uneltele lor agricole nu erau "curteni. credea c ă va învinge cu u ş urin ţă pe moldoveni „pentru împerecherea (vrajba) ce era între c ă l ă ra ş i ş i pedestra ş i" 2 . ed. R ă scoala continua deci pe plan militar. * Ibidem. uc. Cînd turcii aduser ă în ţ ar ă pe Alexandru L ă pu ş neanu. spune un raport al vremii. 201^215. dup ă spusa cronicarului Ureche. ş i prin mulţimile mari de ţărani ce se ridicară şi în acelaşi timp prin colaborarea mai multor straturi sociale asuprite în r ă scoal ă . . dar ţă ranii (curtenii) nu au vrut s ă stea al ă turi de ei : „Oamenii din popor se r ă scular ă ş i se desp ă rţ ir ă în dezordine de masa o ş tirii. decît s ă sufere atîta suferin ţ e ş i pagube. II. Iar alt raport adaug ă „poporul s ă rac din Moldova nu voia atltea oboseli de r ă zboi. Domnul muntean (Petru cel Tîn ă r). care veniser ă în ţ ar ă împreun ă cu t ă tarii. Ureche. G r e c u . cetele ţă r ă ne ş ti continuau s ă str ă bat ă ţ ara atacînd pe boieri ş i pe mercenarii str ă ini „pe multe locuri le f ă cea n ă val ă ţă ranii cu îmbl ă cie (unealt ă cu care se bat grînele) ş i c u coase '. murmurînd c ă mai bine ar asculta un sultan ş i de orice domn le-ar trimite. pe cînd pedestra ş ii erau ţă ranii. Rezultatul r ă scoalei a fost fuga domnului ales de boieri. Răscoala ţăranilor in Moldova în anii 1563—1564 In „Studii". 176. Ş tefan Tom ş a. A ş adar avem al ă turi. Cf. 1955. ci în al boierilor. B " G r . doi ani. Tom ş a cu boierii au încercat s ă se împotriveasc ă . pentru a p ă stra drepturi pe care le cereau boierii 3 . r ă ze ş ii de mai tîrziu. se isc ă un r ă zboi cu Ţ ara Romîneasc ă . Letopise ţ ul ţă rii M oldovei. Al. P. p. atît pe ţă ranii dependen ţ i cît ş i pe micii st ă pîni de p ă mînt (mo ş neni sau r ă ze ş i). C ă l ă ra ş ii erau boierii cu slugile lor. Panaitescu.LUPTA DE CLASA 205 potriva lui Despot Vod ă . ci ţă rani ş erbi. dar r ă scoala ţă ranilor a fost în ă bu ş it ă de turci. Dup ă obosirea sau chiar înfrîngerea ş erbilor se ridicar ă curtenii. 1953. Aceast ă mare r ă scoal ă este remarcabil ă ş i prin durata ei. care nu se f ă ceau în folosul lor. Dup ă c ă derea lui Despot ş i ridicarea în scaun de c ă tre boieri a lui Ş tefan Tom ş a. p. care fu asediat în cetatea domneasc ă a Sucevii. ca în r ă scoalele ţă r ă ne ş ti din Germania ş i Ungaria din secolul XVI. adic ă în special curtenii ( ţă rani proprietari în ob ş ti). P. care aveau de fapt arme. plecînd la casele lor. nici proprietari. capii ţă rii".

A. to ţ i oamenii de frunte. atac ă pe dreg ă tori (boieri). începînd de la voievod. . p. După cucerirea Transilvaniei. . O scrisoare a unui bistri ţ ean din Ardeal care se afla în Moldova arat ă c ă „ ţ ara este turburat ă ş i s-ar împotrivi stă ■pînirii"2. Dac ă nu fug. îi ş i omoar ă . nu avem prea multe ş tiri.cu ta tul supus intereselor boiere ş ti. Iancu Sasul. Documente privitoare la istoria Ţării Romlneşti. Vremea domniei lui Mihai Viteazul. 3 Ibidem. la 1581 avem o r ă scoal ă a L ă pu ş nenilor împotriva domnului de atunci. cînd domnul a pus dare pe boi. 708. unu la zece Se d ă o lupt ă cu ţă ranii la Bolota ş i ace ş tia sînt înfrîn ţ i de ■oastea domnească '.206 • P. p/ 17. p. de c ă tre Mihai Viteazul. Avem aici un caz foarte rar. domn. R ăscoala a izbucnit. lunta lor pentru dreptate a continuat în tot veacul XVI . nu îndr ă znesc s ă umble înaintea ochilor (lor). cînd se ajunge să se ceară ajutor chiar turcilor. Mo1' Aovei şi Transilvaniei... Mihai trimite atunci împotriva lor 300 de cazaci s ă ia darea cu sila. leg ă tura lui Mihai — toate acestea duser ă la r ă scoale ţă ră ne ş ti atît în Ţ ara Romîneasc ă . acolo stau foarte r ă u lucrurile (adic ă în Moldova) ţă r ă nimea se ţ ine tare. cu greut ăţ ile r ăzboaielor cu turcii. Pu ţ ini cî ţ i au r ă mas acas ă . 709—710 4 ed. a politicii domnului de înc ă rcare a mo ş nenilor cu d ă ri grele în bani. Mai puternic ă a fost r ă scoala ţă ranilor moldoveni în 1591 cu prilejul plec ă rii din ţ ar ă a lui Petru Ş chiopul. PANAITESCU ~- Agita ţia ţă ranilor moldoveni. mitropoli ţ i. p. dar cazacii îi prinser ă pe to ţ i şi -i aduser ă lega ţ i la domnie 4 . ţă ranii s ă raci din Dolj •d ă dur ă de ş tire domnului c ă nu pot împlini birurile. cît ş i în Transilvania ş i Moldova. Letopiseţul. Ţă ranii trecur ă la Vidin ş i cerur ă ajutor de la turci. XV.P. Aceast ă r ăs11 G r. au fugit : vl ă dici.. 199. s-a produs în Ţ ara Rorrrîneasc ă o mi ş care general ă a ţă r ă nimii supuse. trimisă din Moldova în Transilvania spune cu am ă nunte mai precise: „Din poporul cel nebun (r ă sculat) bun ă parte a fugit. citată.. Veress. pentru a le lua apoi p ă raîntul. hatmani" 3. Ureche. asemănătoare celei din 1563. de disperare a ţă r ă nimii. Despre aceast ă r ă scoal ă cu caracter general. In Ţ ara Romîneasc ă la 1596. V. 2 H u r m u z a k i . Altă scrisoare tot de atunci.

In acela ş i timp. s-au ridicat to ţ i ţă ranii. în Transilvania. de luptele lui cu polonii ş i cu turcii. Ş t. cînd a fost craiu" 3 . se produce ş i în aceast ă ţ ar ă o r ă scoal ă a ţă ranilor împotriva boierilor moldoveni. 222. p. „Atunci. A se judeci înseamn ă a se face om liber. se datore ş te celor ce erau interesa ţ i în ş tergerea acestor instrumente de robire. sau dac ă n-o pot ob ţ ine. jude. cu care reu ş e ş te s ă apere interesele boierimii 1 a 3 4 Revista istoric ă I. un act din 1609 al lui Constantin Movil ă înt ă re ş te lui Iura ş co logof ă t mo ş ia sa. actul pierise „cînd au jefuit pe boieri în zilele lui Mihai Voievod" 4 . în vremea cuceririi Moldovei de c ă tre Mihai Viteazul. priv. Ţă ranii folosirtdu-se de venirea domnului muntean în ţ ar ă . In veacul XVII au existat mai pu ţ ine r ă scoale ţă r ă ne ş ti cu caracter mai larg. de ş i mai asupri ţ i. Aceasta se datore ş te faptului c ă domnul are acum o oaste permanent ă de mercenari. st ă pîn pe p ă mînt. ş i aici. . Ibidem. s ă cear ă dreptate la Alba Iulia lui Mihai Viteazul. ca ş i în celelalte acte care pomenesc de jefuirea boierilor la 1600. B. 309. cred prilejul nimerit s ă se r ă scoale ş i s ă atace cur ţ ile boiere ş ti. p. la fug ă . ţă ranii ş erbi. Deci toate satele boiere ş ti ş i m ă n ă stire ş ti din ţ ar ă „s-au ridicat". N i c o l a e s c u .LUPTA DE CLASA 207 coal ă de mari propor ţ ii este amintit ă în vremurile ce urmeaz ă în documentele domnilor Ţă rii Romîne ş ti : „cînd s-au fost ridicat toate satele din ţ ar ă s ă se judeceasc ă "'. Numeroase documente arat ă c ă în aceast ă vreme ţă ranii au atacat ş i au ucis pe boieri. cerînd îndîrji ţ i dreptate 2 . în zilele r ă posatului Mihai Voievod. recurg la r ă scump ă rare. Desigur. c ă l ă ri ş i cu c ă ru ţ ele. voi. O mulţime de documente arată că ţăranii rumîni din Ţ ara Romîneasc ă trecur ă în mase. O parte dintre ţă rani v ă zînd c ă domnul nu le face dreptate trec apoi dup ă dînsul în Moldova ş i se înf ăţ i ş eaz ă la judecat ă la Ia ş i. avem de-a face cu o r ă scoal ă ţă r ă neasc ă . I. XVII. p. adic ă s-au r ă sculat pentru a scutura rumînia ş i a se libera. Doc. 1915. Jefuirea boierilor ş i în special distrugerea actelor lor. Documente de la Mihai Viteazul. ist. la Belgrad. p. pentru care pierduse actul de privilegiu de la Ieremia Movil ă . Astfel. 263. 26—27. Rom. s-au dus la pîr ă înaintea lui Mihai Vod ă . privilegii domne ş ti de st ă pînire asupra p ă mîntului.

Letopiseţul Ţării Moldovei dela Aron Vodă. PANA1TESCU ş i s ă impun ă cu for ţ a supunerea ţă ranilor. Domnul amenin ţă pe tîrgove ţ i c ă vor fi aspru pedepsi ţ i de dînsul pen' M i r o n C o s t i n . „Boierii. P. Vezi pentru Istoria r ă scoalelor ţă r ă ne ş ti P. cit. al Acad.luat o amploare în ţă rile romîne. ed. mi ş c ă rile or ăş enilor nu se ridic ă la amploarea celor din ţă rile cu ora ş e mari. care cotropea privilegiile de autonomie ale oraş ului. în special grecii au fost m ă cel ă ri ţ i. spune cronica. Totu ş i în prima jum ă tate a secolului XVII. care înc ă nu sînt studiate în deajuns. se constat ă o mi ş care ţă r ă neasc ă în Moldova la 1633. de Ist. Al ă turi de multele ş i desele r ă scoale ţă r ă ne ş ti.208 P. au dat' d e ş tire ţă rii care fierbînd în greut ăţ i ş i în netocmele pre lesne s-au pornit ş i nu numai curtea ci ş i ţă r ă nimea (adic ă ţă ranii curteni. la 1671 în Moldova2. R ăs coalele ţărăneşti In Ţ ara Rominească şi Moldova în manuscris la Inst. a lui Hîncti. Din aceast ă cauz ă nici lupta de clas ă din ora ş e nu a . Ea se limiteaz ă în mare m ă sur ă la o serie de procese ale ora ş elor împotriva episcopiilor. exclam ă cronicarul boier Miron Costin '. ele nu ajung nici m ă car la nivelul r ă scoalelor din Transilvania. p. 81. Pe lîng ă domnie au mers boierii. La aceast ă dat ă boierii se ridicar ă împotriva domnului Alexandru Ilia ş . O parte din boieri. r ă scoalele ţă r ă ne ş ti se înmul ţ esc în ambele ţă ri ş i se une ş te cu mi ş carea mercenarilor din (1655). P. tea folosi în interesul lor. O parte dintre ţă ranii moldoveni fugari îngro ş ar ă num ă rul cazacilor Zaporojeni de la Nipru. Buc. Panaitescu. cu mari strig ă te".P. care duceau o via ţă liber ă . O mi ş care mai însemnat ă a avut loc la Roman împotriva episcopiei de acolo. oprind ş i domolind ţă r ă nimea". liberi ş i vecinii împreun ă . In a doua jum ă tate a veacului.21944. Tîrgove ţ ii s-au urcat în clopotniţă spunînd că „aceasta nu este episcopie ci cherv ă s ă rie (adic ă o cas ă de comer ţ ). Pe la 1612—1615 domnul Moldovei Ş tefan Tom ş a este silit s ă ia m ă suri împotriva or ăş enilor din Roman care manifestaser ă zgomotos împotriva episcopului. ca la 1563)". „Nespus ă vr ă jm ăş ie a prostimei". R. cu r ă scoala micilor boieri. R ă scoala boiereasc ă se transform ă în mi ş care ţăr ă neasc ă ş i boierii nu mai putur ă ţ ine în frîu puterile pe care ei le dezl ă n ţ uiser ă crezînd c ă le vor pu-.R .

răscoala). în epoca orînduirii feudale apare şi în ţările romîne sub toate formele ei caracteristice din toată perioada medievală . lupta ţă ră nimii exploatate împotriva stăpînilor de domenii (fuga. rezistenţa. în Europa . 1874. Cronica Romanului ş i a Episcopiei de Roman.LUPTA DE CLASA 209 tru aceast ă fapt ă '. lupta de clas ă . în special dintre meseria ş i. lupta or ăş enilor pentru autonomie ş i libertate. Tîrgove ţ ii s-au ridicat contra preten ţ iei ca ei să fie trecuţi între posluşnicii episcopiei care erau oameni dependen ţ i. A ş adar. I. Aceast ă mi ş care arat ă c ă ş i în ora ş e ca ş i în sate existau mi ş c ă ri sociale ş i lupte de clas ă ş i urm ă reau acela ş i scop : sc ă parea de exploatare. 1 Episcopul Melhisedec. Bucure ş ti. împotriva acelora ş i asupritori. 243—244. lupta ţă ranilor liberi (mo ş neni ş i r ă ze ş i) împotriva încerc ă rilor de cotropire împotriva boierilor lacomi de p ă mînt ş i de supu ş i. p. .

Capitolul IV DOMENIUL FEUDAL .

feudalul îş i însu ş e ş te plusprodusul. stă pînii de p ă mînt n-ar fi putut ob ţ ine plusprodusul sub forma rentei feudale de la micii producători. Prin exercitarea constrîngerii extraeconomice. Astfel. Aceste relaţii de stăpînire şi subordonare au la baz ă constrîngerea ş i duc la starea de dependen ţă a ţă ranului. Feudalul. Al ă turi de aceast ă mare proprietate feudal ă . Contradicţiile se manifestă în relaţiile de stăpînire şi subordonare. care formeaz ă o unitate economic ă — domeniul s ă u feudal. Ele devin inevitabile deoarece. acapârînd p ă mîntul ţă ranului. dînd plusprodusul stă pînului de p ă mînt.In societatea feudal ă baza rela ţ iilor feudale de producţie o constituie proprietatea feudalului asupra p ă mîntului. însă îi lipsea mijlocul cel mai important — p ă mîntul. acapararea p ă mîntului ţă ră nesc de c ă tre feudali este aceea care determin ă apari ţ ia celor dou ă clase antagonice : clasa st ă pînilor de p ă mînt Ş i clasa ţă ranilor dependen ţ i. gospod ă rie ţă r ă nească. Ţă ranul avea unele mijloace de produc ţ ie pe care le folosea în mica lui gospodărie proprie. Lipsa de p ă mînt. ajunge s ă st ă pîneasc ă numeroase sate. Unul dintre factorii de baz ă ai societ ăţ ii feudale îl constituie tocmai aceast ă leg ă tur ă dintre mica gospodărie ţărănească şi marele domeniu feudal. acaparat de feudal. Marea proprietate feudal ă nu poate s ă existe f ă r ă mica gospod ă rie ţă r ă neasc ă . Clasa st ă pînilor de p ă mînt este» . p ă mîntul ob ş tii s ă te ş ti. exista ş i mica gospod ă rie ţă r ă neasc ă . Aceast ă stare de lucruri d ă na ş tere la contradic ţ ii adînci între marele domeniu feudal ş i mica. îl sileşte pe ţăran să muncească pe pămîntul acestuia. altfel.

Procesul de formare a stapînilor de pămînt este un proces complicat ş i de lung ă durat ă .ş i astfel o situa ţ ie privilegiat ă ş i în cadrul noii orînduiri 1 . pămîntul fiind principala bog ăţ ie. Al ă turi de aceast ă str ă veche proprietate individual ă . cît ş i pentru st ă pînirile de origine gentilic ă . 1 Vezi cap. cînd domeniul feudal era deja constituit. St ă plnii de p ă mînt. ceea ce reprezintă proprietatea convenţională denumită în izvoarele moldoveneşti vislujenia2. Boierimea gentilic ă a început s ă fac ă acte de închinare fa ţă de domnie. Ca să . asigurîndu. izvoarele secolelor anterioare XIV—XV lipsesc aproape cu desăvîrşire . de asemenea sînt acordate de către domnul ţării. COSTACHEL alcătuită din domn şi familia domnească. Actele de confirmare pentru stăpînirea daniilor.ş i consolideze puterea — domnia avea nevoie de slujitori militari ş i dregă tori care ar fi putut s-o ajute ş i s-o urmeze. din boieri şi mănăstiri. Daniile de p ă mînt acordate de domnul ţă rii sînt înscrise în documente speciale. Izvoarele referitoare la perioada de formare a marelui domeniu. Ace ş ti slujitori puteau fi folosi ţ i cînd cu spada lor.214 V. cît ş i în conducerea statului. pe cînd izvoarele Ţă rii Romîne ş ti oglindesc o etap ă mai tîrzie. 1 . slujba acestor slujitori ai domnului nu putea fi r ă spl ă tit ă altfel decît prin acordarea de p ă mînt. Cercetarea problemei form ă rii marelui domeniu este îngreuiat ă de faptul c ă începuturile acestui proces sînt insuficient oglindite în izvoarele vremii. Vezi cap. apare o nou ă form ă de proprietate feudal ă . In condiţiile vremii. Beneficiul. Pentru r ă splata slujbei prestate de ace ş ti boieri — slujitori — se dau sate locuite. El are la baz ă procesul diferen ţ ierii sociale care începe în sînul obştii gentilice şi creează premisele pentru apari ţ ia rela ţ iilor feudale. ie ş it ă din sînul ob ş tii s ă te ş ti. fac totuşi posibilă cercetarea diferitelor etape în dezvoltarea domeniului feudal. Izvoarele referitoare la Moldova conţin mai multe elemente pentru reconstituirea acestui proces. cînd cu sfatul. care are la baz ă dona ţ ia domneasc ă. El este acela care dispune de p ă mîntul ţă rii. atît în r ă zboaie.

O delimitare precis ă între bunurile statului ş i bunurile private ale domniei se lovea de concepţia medievală referitoare la drepturile domnului asupra teritoriului ţă rii ş i a veniturilor ţă rii. Nu se ţ inea seam ă de modul de achizi ţ ionare a p ă mîntului. In calitatea aceasta de st ă pîn suprem asupra întregului p ă mînt al ţă rii. donative sau cump ă rate.DOMENIUL FEUDAL 215 Dac ă reconstituirea procesului de formare a marelui domeniu boieresc întîmpin ă serioase dificultăţi. precum ş i teritoriul statului cu domeniul privat al ocîrmuitorului statului. veniturile statului se confundau cu veniturile personale ale domniei. Domnul este suzeranul suprem al p ă mîntului ţă rii. denumit de izvoarele vremii ca „ocina" sau mo ş ia sa. In perioada de început a ţă rilor romîne domnii exercitau un drept de dominium Dominium eminens eminens asupra întregului pămînt al ţă rii deci o st ă pînire feudal ă suprapus ă tuturor celorlalte stăpîniri particulare. exercitînd dreptul de dominium eminens. domnul acorda danii de p ă mînt ş i sate unor boieri ş i slujitori . Dificultatea const ă nu numai în faptul c ă izvoarele sînt foarte reduse. cercetarea domeniului domnesc este ş i mai anevoioas ă . Aceasta se exprim ă prin faptul c ă în concep ţ ia medieval ă p ă mîntul întreg al ţă rii apar ţ ine (ca un drept superior) domniei. cînd nu s-a tras linia de demarca ţ ie între proprietatea statului ş i proprietatea privat ă a domnului. tot el dispune ca din cancelaria lui s ă se emit ă acte de confirmare pentru acele st ă pîniri care se aflau deja în st ă pînirea unor particulari. La început. de pild ă . indiferent de faptul dac ă aceste st ă pîniri au fost la origine mo ş ii gentilice. Dreptul acesta suprem de stăpînire al domnului asupra pămîntului ţării constituie dominium eminens. La orice muta ţ iune de st ă pînire domnul intervenea. Abia spre sfîr ş itul secolului XVI se pare c ă domnii încep s ă fac ă delimitare între bunurile lor private ş i cele ale statului. dar în special în acea confuzie specific ă începuturilor vie ţ ii de stat. dup ă formarea statului feudal. spre a confirma dreptul de st ă pînire în mîinile aceluia care se înf ăţ i ş a cu achizi ţ iile . Totu ş i ş i izvoarele mai vechi — la sfîr ş itul secolului XV. con ţ in unele men ţ iuni din care se poate deduce c ă aceast ă delimitare nu s-a produs dintr-o dat ă ş i c ă ea este rezultatul unui proces mai îndelungat.

în orice muta ţ iune de st ă pînire asupra p ă mîntului este legat ă de un obicei medieval. C. Documente privitoare la ţ inutul Orneiului. 122.. Surete ş i Izvoade. ş i la dania ini ţ ial ă . COSTACHEL funciare noi. La orice muta ţ iune de st ă pînire feudal ă . în cazul stingerii descenden ţ ilor de linie masculin ă a st ă pînilor mo ş iei. în calitate de st ă pîn suprem al ţă rii. La 1602 Ieremia Movil ă înt ă re ş te st ă pînirea lui Dancu asupra unui loc cu mori ş i fîna ţ pentru care a dat domnului un cal 3 . P a n a i t e s c u . p. Gh. I. încercare asupra dominiului eminent. 110. p. de larg ă r ă spîndire — darea calului. A r i o n. ş i mi-au dat un cal. La 1579 Petru Voievod dăruieşte lui Hilip. ' ■ ' ■ 2 3 P .. Darea calului era practicată în cazuri foarte variate : ş i la trecerea p ă mîntului str ă mo ş esc în mîinile mo ş tenitorilor.ca s ă le fie de ocin ă ş i de ohab ă .. Toader. confirmarea pentru schimb de st ă pîniri ş i alte cazuri. 23. pentru mo ş iile împ ă r ţ ite între rude. O altă manifestare a dreptului suprem al domniei asupra pămîntului constituie reluarea moşiilor de către domn. noul st ă pîn este obligat s ă dea domniei unul sau mai mul ţ i cai. XIX. 30. pentru c ă le-au fost vechi moşii"1. Astfel se cere confirmarea domnului pentru satele vîndute. 5 D. p. obiceiul de darea calului simbolizeaz ă dreptul superior al domnului asupra întregului pămînt al ţării4. p. Cîteodată domnul ţă rii renun ţă la darea calului. Astfel. Documentele Ţă rii Roniîne ş ti. Ibidem.. 298. Cr ă ciun ş i Ilie satul M ă n ă ile ş ti în ţ inutul Bac ă ului pentru 4 cai ce-au dat domniei2. Darea calului simbolizeaz ă r ă scump ă rarea p ă mîntului de la st ă pînul suprem al ţă rii — domnul. Acelaşi lucru este practicat şi îtn cazurile de confirmare a st ă pînirilor. * A. avînd aceea ş i semnificaţie". p. ş i la împ ă r ţ iri.216 V. pentru cele mo ş tenite. G h i b ă n e s c u. Mihailă. La 30 iunie 1477 Basarab cel B ă trîn înt ă re ş te lui Badea ş i lui Ivan cîteva sate „. Acest obicei a existat ş i în Moldova.. In 1415 Mircea Voievod în Ţara Romînească dăruieşte boierna ş ilor Vlad cu nepo ţ ii s ă i satele Biela ş i Prislop. Interven ţ ia domnului. ş i la vînz ă ri. iar oi dau domnului un cal ş i o cup ă . în documente specificîndu-se c ă „domnia mea am iertat calul" 5 . S a v a. r P.

St ă pînii de p ă mînt avînd obliga ţ ia s ă presteze serviciul militar. 3 A. Domnul avea o putere exclusiv ă asupra întemeierii aşezărilor noi. Spre sfîr ş itul secolului XVI. Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare. dar şi la cele care aparţineau ob ş tilor s ă te ş ti. care se aflau în mîinile boierilor şi slujitorilor. Acest drept al domniei se exercit ă în decursul secolelor XIV—XVII." 3. el putea s ă acorde ş i scutirea de predare a mo ş iei. 18. Exercitarea în fapt a dominiului eminent n-a fost aceea ş i în cursul vremurilor.ă nu fie". Nimeni nu avea voie să facă vreo nouă aşezare fără să aibă o aprobare prealabilă din partea domniei.DOMENIUL FEUDAL 217 In Ţ ara Romîneasc ă aceast ă institu ţ ie poart ă denumirea da „pr ă dalica" '. la 1574. nelocuit apar ţ ine domnului. p. se men ţ ioneaz ă c ă el .. In Moldova.. Dominiul eminent se extindea ş i asupra dreptului de întemeiere a satelor noi. la 1435 Ş tefan Voievod aprob ă înfiin ţ area a trei sate lui Petru Hudici — men ţionînd în documentul respectiv c ă aceste sate vor (fi a ş ezate într-un loc pustiu. 403. p. M. în Moldova logof ă tul Ion Golia cap ă t ă dou ă locuri în pustiu. Evolu ţ ia lui oglinde ş te raportul de for ţ e între domni şi boierime — dreptul de retragere a moşiilor apărînd la mijlocul secolului XV — ca un indiciu de întărire a puterii domneşti. nu numai la cele donative. Dup ă cum domnul acorda scutirea de darea calului.ş i a ş eze acolo dou ă sate . de aceea în astfel de cazuri stăpînii moşiilor — boierii şi m ănăstirile — erau obliga ţ i s ă cear ă aprobarea st ă pînului suprem al p ă mîntului ţă rii. op. ca să . iar hotarul acestui pustiu este delimitat în felul urm ător : „c!it vor putea să cuprind ă 3 sate pîn ă la îndestulare" 2.—le-a cump ărat de la domnia mea ş i ne-a dat cai buni ş i 400 zloţi tătăreşti. cit. I.. Sa v a. atunci cînd printre mo ş tenitori nu r ă mîneau ciecît femei. 1 2 . domnul dispunea de mo ş ia r ă mas ă f ă r ă b ă rba ţ i.. Vezi. Dreptul domnului de a retrage mo ş ia era general ş i se aplica la toate mo ş iile ţă rii. Prădalica. ceea ce în documentele vremii era definit prin formula „pr ă dalica . C o s t ă c h e s c u . P ă mîntul pustiu.

p.. voi. 101. Acesta este cazul satului Z ă vadini din Moldova. II. Tismana. Dup ă cum p ă mîntu! f ă r ă st ă pîn revenea domniei. In asemenea situaţie s-a pomenit m ă n ă stirea Tismana în 1562. I I . în 1569 în Moldova nişte oameni au întemeiat un sat f ă r ă s ă aib ă aprobarea cuvenit ă a domnului. COSTACHEL In ceea ce prive ş te a ş ezarea satelor noi domnul ţă rii exercita acela ş i drept ş i în Ţ ara Romîneasc ă . XVI. III. care a fost risipit de către Alexandru Voievod ca să facă o scutărie (cetate) domneasc ă . A. 210. Astfel. p. Tot domnului îi revine ş i dreptul de st ă pînire asupra robilor. 1 2 3 Doc.. Pentru aceasta l-am luat de la ei. denumi ţ i în document . Ca pedeaps ă satul acesta a fost dat în st ă pînirea unor boieri.. robii din nou au fost trecu ţ i în st ă pînirea m ă n ă stirii Tismana 4. p. ist. Globnicii domnului.." 2 In baza acestui drept. Rom. p. A. voi. Ibidem.218 V. 393. Domnul motiveaz ă ac ţ iunea lui în felul urm ă tor : „Acest sat a fost din zilele de demult ocina şi dedina noastră dreaptă domneasc ă ş i au întemeiat acolo acest sat ni ş te oameni f ă r ă ş tirea noastr ă domneasc ă . In afar ă de acest sat ş i toate celelalte au fost risipite cîte se aflau pe R ă ut. Că domnul avea dreptul suprem de stăpînire asupra robilor rezult ă ş i din faptul c ă la schimbarea de domni se acordau confirm ări pentru stăpînire de robi. tot a ş a ş i robii f ă r ă st ă pîn erau socoti ţ i ca robi domne ş ti. B. Ş t e f u l e s c u . îi treceau în categoria celor domneşti. voi. cînd globnicii s-au apucat s ă treac ă în catastihul domnesc pe robii m ă n ă stire ş ti. XVI. Dup ă ce s-a constatat gre ş eala globnicilor. . Acei care nu respectau acest drept suprem de stă pînire al domniei erau pedepsiţi.ş i întemeieze sate 3 . umblînd prin ţ ar ă ş i dînd de robi f ă r ă st ă pîn... Ibidem. In schimb locuitorilor li s-a dat loc în alt ă parte ca să . XVI. A. La 1531 m ă n ă stirea Tismana ob ţ ine dreptul „s ă fac ă sat la vadul Bistre ţ ului" '. care satisfac în mare m ă sur ă nevoia bra ţ elor de munc ă de pe mo ş ii. dînd în schimb locuitorilor din aceste sate locuri în altă parte.. domnul putea să risipească unele sate. 252. prii). după cum se acordau confirm ă ri pentru st ă pîniri de sate.b ă trîni ş i drep ţi ţigani de mo ş tenire [ai m ă n ă stirii] ca ţ igani domne ş ti".

întemeierea satelor noi. D. Cam acela ş i lucru rezult ă din r ă spunsurile date de c ă tre divanul Moldovei generalului Entzinberg în 1782. iar domnul ţă rii avea dreptul suprem de st ă pînire asupra acestor bunuri care asigurau existen ţ a boierilor ş i slujitorilor s ă i. ceea ce reprezentau veniturile domniei. care îi revin în virtutea dreptului de dominium eminens. reluarea mo ş iilor pră dalice. G. In virtutea dreptului s ă u de dominium eminens. Veniturile ţă rii ş i ale domniei Vezi cap. Astfel acest drept al domniei apare sub diferite aspecte : repartiţia bunurilor funciare. dintr-un început loc domnesc au fost. situa ţ ie pe care o oglindesc îndeajuns documentele interne. a fost patrimoniul unui singur domn ş i letopiseţele şi actele vechilor domni arată destul şi prea destul" 3. însăşi acordarea privilegiului imunităţii are loc m virtutea dreptului suprem al domnului în calitate de st ă pîn asupra întregului p ă mînt al ţă rii2. Dimitrie Cantemir spune: „Toat ă Moldova de odinioar ă . De aceea orice muta ţiune de stă pînire asupra p ă mîntului sau a robilor necesita o confirmare din partea domniei. trad.. S-a putut vedea ş i din partea referitoare la dominium eminens c ă domnul socotea întregul p ă mînt al ţă rii ca „ocina" sa. Imunitatea. p.DOMENIUL FEUDAL 219 Pamîntul şi robii produceau venit clasei stăpînitoare — feudalilor. Imunitatea este un atribut al propriet ăţ ii feudale pe care domnul este silit s-o recunoasc ă . Pascu. încasarea dăjdiilor. Prin recunoa ş terea acestui privilegiu clasei stă pînitoare. la începutul secolului XVIII. C a n t e m i r . De pildă. ca s ă fie tîrguri. domnul concesioneaz ă o parte din veniturile sale. Problema domeniului domnesc este foarte Domeniul domnesc Puţin studiată. Aceste venituri constituiau una din formele de exploatare a statului feudal1. acordarea privilegiului imunit ăţ ii ş i altele. 231 . Acela ş i lucru se poate constata şi pe baza altor izvoare. ş i la locurile unde s-au socotit. stăpînirea robilor. Descrierea Moldovei. fapt care se explică prin insuficien ţ a izvoarelor. le-au Vezi cap. în care se spune: „Tot locul ţă rii Moldovei. domnul primea de la populaţia ţării birul şi tot felul de dăjdii..

. Domnul era nu numai suzeranul suprem al ţă rii. Printre aceste sate erau unete care reprezentau st ă pînirile str ă mo ş e ş ti ale boierilor.220 V. Uricariul. II. G h i b ă n e s c u . prestînd unele slujbe de folos ob ş tesc. COSTACHEL numit ş i le-au f ă cut tîrguri. satele cu popula ţ ie aservit ă feudalilor formînd domeniul lor. domeniul s ă u fiind alc ă tuit din numeroase sate. XI.. au dat danie cui au vrut. spre îndestularea orăşenilor. lorlalte forme de st ă pîniri a p ă mîntului : satele libere — constituite în ob ş ti . Uricariul. legate de acestea s-ar putea da r ă spuns ş i întreb ă rilor: 1) dac ă s-a defalcat do1 T. Se pare c ă venitul acestor sate era folosit pentru nevoile ţă rii — între ţ inerea oastei. ca : drepturile domniei asupra stă pînirilor funciare ş i drepturile asupra veniturilor rezultate de la aceste st ă pîniri. St ă plnirea suprem ă a domnului era suprapus ă tuturor ce-. el însu ş i era un feudal. XI. 262. iar domnului îi plăteau birul. altele proveneau din dona ţ ii domne ş ti. cu locul împrejur îndestul. ca pre ni ş te mo ş ii domne ş ti. p. Surete ş i Izvoade. In primele secole este foarte greu s ă se fac ă o delimitare precis ă între patrimoniul statului ş i domeniul privat al domnului.. ceea ce rezult ă din faptul c ă . 252.. 3 C o d r . domnia mea. Satele libere pl ă teau birul ş i dijma. e s cu. am luat toate mo ş iile lui ş i li-am dat ş i am miluit pe cine ne-a slujit nou ă " 2. Locuitorii tîrgurilor d ă deau dijm ă ş i vam ă — acest venit fiind considerat al domniei. e necesar ă l ă murirea altor probleme. Satele aservite dădeau dijma stăpînilor. dup ă slujba ş i cinstea fie ş tec ă ruia" '.. T C o d r e s e u. plata haraciului. . Dintrrun document al lui Moise Movil ă din 15 ianuarie 1638 reiese care era rostul satelor domne ş ti : „Drept aceasta. p.a ş ez ă rile noi se puteau întemeia numai cu aprobarea domnului. ora ş ele c ă rora le aparţineau mo ş ii întinse: p ă mîntul nedes ţ elinit ş i în cea mai mare parte nelocuit. Alexandru cel Bun d ă ruie ş te la 1400 lui Dan Vame ş ul un loc de ş ase sate men ţ ionînd c ă dania sa se face din „ocina şi moşia noastră strămoşească" (OT Hainnx npaBoio OTHHHV H b) 3 Dup ă ce am v ă zut variatele aspecte ale st ă pînirilor precum ş i diferite venituri. p. 1 Gh. mai pe urma stăpînitorii domni. 321—322. acordate slujitorilor pentru credincioasa slujb ă . P ă mîntul nedefriş at era rezervat în întregime domnului.

10 p2ă turi. Termenul de casă (dom) este folosit în izvoarele slavone cu sensul de moşie. 244—248. ctitoria unor boieri. I. Din men ţ iunile referitoare la „casa" domniei se poate deduce c ă din secolul XV a existat domeniul domnesc. 1953. Bogdan. brînz ă . In Moldova. C o s t ă c h e l . Documentele lui Ş tefan cel Mare. La 1479 domnul Moldovei doneaz ă Mitropoliei Suceava dou ă sate. 106. se pare c ă înc ă din secolul XV domnii aveau propriul lor domeniu. Termenul „dom" in actele slavo-romine. Astfel. p. 233 . Mircea r. în „Studii". La 1488 acela ş i domn doneaz ă m ă n ă stirii Putna satul ' V . 10 ca ş cavale. vin. 4 I. Domeniul privat al domnului îns ă este denumit ca orice domeniu feudal — „uric" în Moldova ş i „ohaba" în Ţ ara Romîneasc ă sau cu termenul de ocin ă în ambele ţă ri. de care domnul dispunea în virtutea dreptului de dominium eminens. existenţa domeniului privat al domnului în secolul XV este atestat ă de un material documentar destul de bogat. In documentele Ţă rii Romîne ş ti sînt numeroase men ţ iuni din care rezult ă c ă domnii acord ă m ă n ă stirilor diferite produse naturale: grîu.DOMLNIUL FEUDAL 221 meniul privat al domniei din teritoriul întreg al ţă rii ş i 2) dac ă s-a produs separa ţ ia între bugetul ţ ârii ş i bugetul privat al domnului. p. postav — specificînd c ă ele provin din „casa domniei mele". p. Rămîne de văzut din ce seţ c o m p u n e a e l ş i d a c ă a ş a-z is e le „ sa te d o m n e ş ti" f ă c e a u parte din el. P a n a i t e s c u . Cercetarea izvoarelor arat ă c ă satele domne ş ti f ă ceau parte din patrimoniul ţă rii. I. capătă din „casa" domnului 15 g ă le ţ i grîu ş i dou ă butoaie de vin 3 . împreun ă cu „dresul (uricul) cel mare ce am avut domnia mea de la mo ş ul nostru. In ceea ce prive ş te prima problem ă . 2 P. I. p. La 1409 m ă năstirea de la Strugalea. mai ales din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. 3 Ibidem. Documentele Ţă rii Romîne ş ti.el Bătrîn contribuie în fiecare an la întreţinerea mănăstirii Tismana cu urm ă toarele produse: „din casa domniei mele pe fiecare an 10 burdufe de brînz ă . de domeniu feudal. de la b ă trînul Alexandru Vod ă pe acele dou ă sate" 4 . 10 postavuri de manta ş i 10 postavuri de înc ă lţă minte" . ca o unitate economic ă care cuprinde toate ramurile gospod ă riei '. 77. P.

1 70 . Cerna. pe care le-am cump ă rat domnia mea.. la 1519 se vorbe ş te de ocina domneasc ă . 172. din documentul din 19 martie 1570. cump ă rînd 16 sate cu 1490 zlo ţ i de la diferi ţ i boieri „a lipit toate acestea de mai sus numitele sate ş i sili ş ti c ă tr ă tîrgul nostru Vasluiul ş i s ă ţ ie domniei mele uric cu tot venitul ş i fiilor domniei mele ş i nepo ţ ilor" 4 . p . o parte din One ş ti. 336-341. COSTACHEL s ă u de ba ş tin ă (miTOMoe) Cosminul în ţinutul Cern ă u ţilor precum ş i morile de ba ş tin ă din Tîrgul Ş iretului '. R o s e t t i . pe care le-am cump ă rat cînd am fost domnia mea boier. Ibidem. . Ştefan Voievod Bătrînul" 2. B.. izvoarele folosesc ş i termenul ocin ă . asupra c ă ruia domnul exercita dreptul de dominium eminens. p. află m c ă Ş tefan cel Mare a pus amanet satul s ă u Ne-goieştii la un oarecare. Dar cel mai de seam ă document este acela în care Ş tefan cel Mare denume ş te satele de curînd cumpărate ca „uric al domniei mele". priv. neclintit. Coste ş ti ş i Negoie ş ti 3 . Relativ la domeniul privat al lui Ştefan cel Mare găsim unele indicaţii şi în documentele din secolul XVI.. cit. Un oarecare Petru. toate satele. Documentele lui Ş tefan cel Mare.. deosebit de teritoriul ţă rii. In documentul de mai sus este menţ ionat c ă satul Negoie ş tii la Trotu ş ş i o jum ă tate din satul Cos-te ş ti „a avut-o z ă logitur ă moa ş a lor Cerna de la mo ş ul domnului. Bogdan... care avea pe Valea Trotu-ş ului o serie de sate — Borze ş ti. de. Astfel. op. De aceea.. pild ă . VI. p. 481. în vecii vecilor" 5 . din jude ţul Romanaţilor. I.. La sfîr ş itul secolului XVI — la 6 septembrie 1598 — Mihai Viteazul trece într-un hrisov 23 sate ale sale din jude ţ ul Romana ţ i. Pentru desemnarea domeniului privat al domnului. la fel cu ceilalţi feudali. de ohab ă . unde au existat turme de oi. XVI. rezultă c ă domnul a avut domeniul s ă u privat.. La 1491 Ştefan. I. I. care s-a atins de aceast ă avere dom1 3 3 1 5 R. Prin faptul c ă satele cump ă rate constituie uric cu tot venitul al domniei. In Ţ ara Romîneasc ă . ist. p. o p. Rom. cit. Patr ăş -cani. I.222 V. 333. Doc. care constituie pentru el ş i fiii s ă i „ohaba" : „s ă fie ale domniei mele ş i fiilor. s ă fie domniei mele ş i fiilor domniei mele ş i nepo ţilor şi strănepoţilor domniei mele mai sus zisele sate. p. Aceste sate făceau parte din domeniul privat al lui Ş tefan cel Mare.. B o g d a n . voi. R ă dean ă .

s ă fie ei de ohab ă aceste sate mai sus scrise" 4. In afară de domnul ţă rii. . prea iubita mam ă a domniei mele. voi. Domeniul privat al domnului era alc ă tuit în special din tîrgurile ş i satele care ţineau de ele. B. doamna Tudora. op. Rom. treptat. voi. G h i b ă n e s c u . în Moldova. IV. ră posatul Mihnea Voievod" 5. In secolul XVII. La 1638. Cin. Doc. VI p. A. p. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. Satele de felul acestora sînt denumite în izvoarele vremii „sat drept Doc. Troiţa de lîngă Bucure ş ti satul M ă ne ş tii. 150. Mihai Viteazul de asemenea are grij ă ca s ă constituie domeniul mamei sale. s ă fie satele mai sus zise ale (Floric ă i). 473. se f ă cea o distinc ţ ie din ce în ce mai precis ă . voi. la moartea domniei sale. Existen ţ a unor sate care sînt mo ş tenite de către domnie de asemenea presupune existenţa unui domeniu privat al domnului... Ibidem. priv. R XVI. O copie dup ă un document inedit în posesia Valeriei Cost ă chel. Din toate aceste men ţ iuni risipite în diferite documente se poate trage concluzia c ă . de la bunicul domniei mele. La 1590 Mihnea Voievod cump ă r ă dou ă sate : Pope ţii — sat boieresc de mo ş tenire — ş i satul B ă nciule ş ti — „dedina megie ş ilor" — f ă r ă capete. ist. ist. Rom. 102.DOMENIUL FEUDAL 223 nească — „a tuns nişte oi pe ocina domnească" fără ştirea domnului — a pierdut dreptul asupra satelor st ă pînite '.. cu privire la bunurile funciare ale domniei — separate de bunurile ţă rii..apcKa )2.. XVI. S a v a. cit. care „a fost de mo ş tenire al domniei mele. 321. Moise Movilă moşteneşte satele unchiului s ă u Miron Barnovschi 6 . priv... numai p ă mîntul ca s ă fie ocina ş i ohaba fiicelor sale Elena ş i Ecaterina 3. p. II. I. p. fiica domniei mele. La 14 mai 1580 Mihnea Turcitul întăreşte m-rii sf. în Moldova izvoarele învedereaz ă tendin ţ a domnilor de a ară ta existen ţa satelor care reprezintă „ocina noastră dreaptă domnească" (npaBaîa oTHHHa Hauia rocrtoo.p. 290. ca s ă ţ ie ş i s ă le st ă pîneasc ă domnia ei în via ţ a ei. mai aveau domeniile lor private ş i membrii familiei domne ş ti. La 26 septembrie 1597 trece într-un hrisov special cinci sate „pentru c ă am dat ş i am d ă ruit domnia mea cu aceste sate mai sus scrise. Izvoarele vorbesc ş i de satele de mo ş tenire ale domniei.

dat domnii" 6. p. p. In secolul XVI este v ă dit ă 1 s 3 A..' Ibidem. CT>TBOpeH H ocbflJiaH 3a OTUH H po/iHre/iH r-Ba MU ) 5 . II. p. ş i to ţ i acei au fost cui au. Sa v a. p. După cum s-a menţionat mai sus. 180 ' A. s-au fost dintr-a noastr ă dreapte sate de prinprejur ce ascult ă din cur ţ ile noastre de la H ă rm ă ne ş ti" 2 . la 1551 punîndu-se în discu ţ ie originea unui sat. domnul distribuia satele domneşti acelora care îşi făceau cu credinţă slujba faţă de ţară. cit. COSTÂCHEL domnesc" ( e^Ho cejio npaBa rocnojapcKo ) ' . are ca baz ă curţile domneşti cu satele respective. 235. priu. In Moldova. p.. care pîn ă la urm ă a ajuns în st ă pînirea m-rii Sucevi ţ a. Documente bucovinene. 8 T. In secolul XVI se pare c ă se precizeaz ă din ce în ce mai mult deosebirea între satele domneşti şi satele drepte domneşti. oare apare în secolul XVI.. se specific ă : „acel sat n-au fost pentru hiclenie. 69. No ţ iunea aceasta de sat drept domnesc. 69 Doc. I I I . op. Documente bucovinene. XVI. „satul Holoveţul a fost drept domnesc ascultător de ocolul Badeuţi". socotind c ă are drepturi asupra lui fă ră s ă reu ş easc ă deoarece „şi alţi boieri au avut priviliile asupra acelui sat" care „demult a ie ş it din mîinile lor ş i a umblat din mîn ă în min ă . voi. Este vorba de satul Mîndre ş ti de pe vremea lui Ş tefan cel Mare. Satele domne ş ti cap ă t ă astfel forma unei remunera ţ ii pentru slujitorii domnului ş i de aceea trec deseori din mîn ă în mîn ă . I. Izvoarele vorbesc de satele „domneşti" de la întemeierea ţării4. p.224 V. voi. voi. precum şi tîrgurile cu ocoalele lor. ' T. Rom. . 7. Documente privitoare la tirgul ş i ţ inutul Orheiului. Un oarecare Crîstea are pîr ă pentru acest sat. B ă l a n . De obicei izvoarele con ţin preciz ă ri de felul acestora : „Satul a fost drept domnesc ascultător de ocolul laşilor" . precum ş i de sate drepte domne ş ti care au fost f ă cute ş i întemeiate de către domnie (e/mo cejio npaBa rocno/iapcKo. I I .. ist. B ă l a n . A. S a v a .. ci este drept domnesc ş i l-am cump ă rat domnia mea acest loc pentru ş apte mii de aspri" 3 . 70. Istoria unui asemenea sat este oglindit ă într-un document moldovenesc din 1586. 34. La 4 august 1583 Petru Voievod face dania m-rii Sava de lîng ă Ierusalim un loc la Ia ş i pentru ridicarea unei biserici ar ă tînd c ă „acest loc nu este luat cu vreo sil ă sau pr ă d ă ciune de la cineva..

Cu timpul îns ă . Ca ş i :n cazul domeniului. p. XVI. el începe s ă se contureze abia spre sfîr ş itul sea> 1 2 Doc. Studii de istorie social ă . La 3 aprilie 1588 Petru Ş chiopul scoate la vînzare satul Seviţa în ţinutul Covurluiului.. c ă ci banii nu i-am pus în vistiriia domniei mele.. Vistieria domnului apare în izvoare ş i cu denumirea de c ă mar ă . o delimitare precis ă nu se poate face. 383. III. priv. din cauza necesităţii de a plă ti haraciul Porţii otomane ş i alte cheltuieli. la început. ci i-arn dat în trebili ţă r ă i" 1. Din acest document aflăm că vistieria domnului era distinctă de acel buget din care se f ă ceau cheltuielile pentru nevoile ţă rii. A. Rom. Satul e cump ă rat de m-rea Galata iar în document se precizeaz ă c ă „domnia mea pentru acei bani li-aim dat acest sat. dici domnia me am scos aceast ă mo ş ii la vînzare. socotind c ă .. fie c ă face parte din satele ce ţ in de ocoalele tîrgurilor ş i c ă a fost de mo ş tenire. 89. C. 15 — Viafa feudală — c. 8547 . în urma unui proces de r ă scump ă rare din serbie a ţă ranului Neac ş u cu feciorii s ă i.au umblat rumînii cu vicle ş ug ş i în ş el ă ciune".DOMENIUL FEUDAL 225 tendin ţa domnilor de a face deosebirea între satele drepte domne ş ti ş i satele domne ş ti în preciz ă rile men ţ ionate mai sus ca : satul n-a fost luat „cu vreo sil ă sau pr ă d ă ciune" sau „pentru hiclenie" — adică n-a rezultat din exercitatea dreptului de dominium eminens al domnului. la 5 decembrie 1636 Matei Basarab. venitul personal al domnului-se confunda cu vistieria ţă rii. Se în ţ elege c ă aceast ă problem ă e înc ă neclar ă . de ş i s-ar p ă rea c ă domeniul domnesc a existat ş i în secolul XV. începînd din veacul XVI. fie c ă a fost cump ă rat pe bani. ist. G i u r e s c u.. voi. deoarece „Ştefan cămărarul şi mergînd cu o desetină la Soroca şi au păgubit 6 000 de aspri ş i tîmplîndu-se di au m ă rsu la Ţ arigrad i s-au întîmplat acolo moarte ş i acei bani nu i-au mai plă tit domniei mele. De pild ă . dar este evident că se merge sore separarea domeniului privat al domnului de cel al întregii ţă ri. atribuind curţii anumite venituri.". confiscă banii ţăranilor plătiţi m-rii Troiţa de lîngă Bucureşti. ci face parte din domeniul s ă u privat. A ş adar. p. Aceea ş i neclaritate o întîlnim ş i în ceea ce prive ş te separaţia venitului domnului de vistieria ţă rii. a ap ă rut tendin ţa de separare a bugetului de venituri ş i cheltuieli al ţării şi de a crea un buget personal. exprimîndu-se în felul urm ă tor : „ara luat domnia mea to ţ i banii pe seam ă domneasc ă la c ă mar ă " 2 .

. Pascu. din motive de utilitate ob ş teasc ă . perioada de declin al acestei institu ţ ii. Dar ş i în stadiul actual al cercetă rilor este evident c ă stă pînirea boiereasc ă asupra p ă mîntului la noi apare în perioada prefeudală . izvoarele noastre oglindind. în special. v de formare a marelui domeniu. de ş i ea a manifestat mult ă vreme o deosebit ă viabilitate.226 V. Separa ţ ia veniturilor domnului de cele ale ţă rii de asemenea începe s ă se profileze spre sfîr ş itul secolului XVI ş i nu este îndeajuns precizată nici în cursul secolului XVII. . la uneltele agricole şi tehnica agricolă în perioada de trecere de la societatea gentilică la cea feudal ă .i u duirii feudale. reconstituirea procesului Domeniul boieresc YIV vv in sec. COSTACHEL lului XVI. .. 1 D. Or. reprezintă una dintre cele mai importante probleme pentru în ţelegerea structurii societăţii feudale. > . „ .■ • . domnij. Unul dintre aspectele fundamentale în cercetarea acestor probleme e acela al originii st ă pînirii boiere ş ti. . ş i dona ţiile lor p ă reau c ă vor absorbi tot venitul ţă rii. dup ă cum rezult ă din Descrierea Moldovei: „Fiindc ă îns ă cu vremea num ă rul boierilor se prea sporea. C a n t e m i r . XIV—XV . !32. trad G. Descrierea Moldovei. deci anterior întemeierii statului feudal. . . St ă pînirea p ă mîntului fiind baza orîn„ . desp ă r ţ ir ă veniturile care mai înainte se strîngeau la un loc ş i pentru nevoile domnului ş i. p. Domnul ş i membrii familiei domne ş ti apar în calitate de mari feudali cu forme de exploatare caracteristice ş i pentru ceilal ţ i st ă pîni de p ă mînt. Abia despre Dimitrie Cantemir se poate spune c ă are un buget propriu. u. totu ş i mai sînt multe lucruri care n-au fost l ă murite pîn ă la capăt. Nu dispunem decît de crîmpeie de informa ţ ie cu privire la obştea sătească în epoca ei de înflorire. . a caraci terului sau ş i a dezvoltam sale. Formarea marelui domeniu boieresc în ţă rile romîne reprezint ă una dintre problemele asupra c ă reia de ş i s-a scris mult. Nu dispunem încă de date arheologice concludente referitor la dezvoltarea forţelor de producţie. Ca punct de plecare pentru apari ţ ia st ă pînirii feudale asupra p ă mîntului este proprietatea privat ă asupra p ă mîntului. pentru trebuin ţ ele statului" l . Insuficien ţ a izvoarelor constituie cel mai mare neajuns în aceast ă direc ţ ie.. separat de cel al ţă rii.

Dac ă la început în sînul ob ş tii s ă te ş ti a existat o egalitate de drepturi în ceea ce prive ş te proprietatea pă mîntului. B.. Acest proces de diferenţiere social ă este rezultatul acumul ă rii p ă mîntului ob ş tesc în mîinile unor membri ai ob ş tii în dauna altora. XIII. Această form ă de stă pînire a p ă mîntului cap ă tă o largă răspîndire în primele secole de existenţă a ţărilor romîne. pl ă tindu-le renta feudală . Prima etapă în constituirea stăpînirii boiereşti o formează acapararea p ă mîntului ob ş tii de c ă tre unii cop ă rta ş i — ceea ce a dus la formarea boierimii gentilice . Ace ş tia din urm ă vor forma categoria celor s ă raci. boierul Nan Udob ă 3 care face danie m ă n ă stirii Cozia satul s ă u C ă limă 1 2 3 Vezi cap. alături de ei se consolidează categoria celor boga ţ i. p. In Ţ ara Romîneasc ă . . de la începutul domniei lui Mircea cel B ă trîn. aceast ă etap ă se situeaz ă în perioada prefeudal ă . precum ş i jum ă tate de ocină — Arpaşul de Jos2. Ibidem. prin adîncirea principiului de proprietate individuală. 33. 42. ist Rom. cu timpul însă. priv. boierul s ă u Costea st ă pînea satele Vi ş tea de Jos ş i Vi ş tea de Sus. De pild ă . sînul societ ăţ ii prefeudale cap ă t ă un mare impuls de dezvoltare.DOMENIUL FEUDAL 227 proprietatea privat ă asupra p ă mîntu'ui apare în sînul ob ş tii s ă te ş ti. Doc. în perioada de trecere de la societatea gentilic ă la cea feudal ă . ş i apoi de numeroase sate c ă rora li se va spune boieri. st ă pîni de mai multe delni ţ e.ş i asigura for ţ ele militare ş i organele de conducere în aparatul de stat feudal. Acum. izvorînd din necesitatea domnului de a. Al ă turi de aceast ă form ă de st ă pînire boiereasc ă . O nou ă etap ă începe dup ă apari ţ ia statului feudal. In ob ş tea s ă teasc ă proprietatea privat ă exist ă al ă turi de cea colectivă 1. st ă pînirea feudal ă existent ă în. de danie domneasc ă — beneficiul. Astfel unii dintre cop ărta ş i au fost deposeda ţ i de mijlocul cel mai de seam ă de produc ţ ie al vremii — p ă mîntul — ş i redu ş i la situa ţ ia unor oameni dependen ţ i. care s-a desprins de ob ş te. apare stratificarea socială. p.r mîntului ş i apoi sili ţ i s ă munceasc ă pe p ă mîntul altora. XIV. Ob ş tea s ă teasc ă. Izvoarele romîne ş ti încep s ă oglindeasc ă existen ţ a st ă pînirilor boiere ş ti din secolul XIV. ini ţ ial ataca ţ i în dreptul lor de proprietate asupra p ă . La 1388 boierii apar în calitate de st ă pîni de sate pe care le doneaz ă bisericii. va ap ă rea ş i st ă pînirea de „miluire".

254. p 270—271. . care a f ă cut slujb ă ş i predecesorului domnului din acea vreme ş i care cap ă tă actul de întă rire pentru satul s ă u Plotune ş ti 4. Un singur lucru poate fi precizat. Secolul XV constituie o etap ă important ă în consolidarea ş i dezvoltarea domeniului feudal. s . XV. boierul Vlad Adi ş 14 sate 7 . p. La 1411 izvoarele vorbesc de boierul Plotun.ocinele" sale. Insuficienţa izvoarelor şi num ărul restrîns de documente referitoare la secolul XIV ne dau prea pu ţ ine date pentru precizarea caracterului domeniului boieresc ş i formelor de exploatare. Documentele moldoveneşti. la 1429 fiii lui Ivan vornic st ă pîneau 14 sate 8 . Intr-unul din aceste sate denumit Ungurenii se afl ă „casa lui"... înt ă rite la aceast ă dat ă de c ă tre Alexandru cel Bun 3 . şi anume că domeniul era alc ă tuit atît din satele de mo ş tenire. Ibidem. La 1389 în actul de danie al m ă n ă stirii Cozia boierii Standul. COSTACHHL ne ş ti. Documentele citate mai sus arat ă . ■ Ibidem. iar pe de alt ă parte. 1 Doc. vornicul Vena st ă pînea 10 sate 6 . 64. p. La 1409 boierul Giurgiu Ungureanul si ă pînea cinci sate . Rom. Despre acest fapt vorbesc ş i denumirile satelor. De pild ă . 135. pe de o parte. In primul p ă trar al secolului XV domeniul era compus din cîte 10—14 sate în Moldova. B. u. Vîlcul. 112. Belcescul a slujit de asemenea domnilor anteriori. c ă boierii au st ă pînit satele ş i în secolul XIV. Costea. p. XIII. fiind vorba de înt ă rire de sate. locală . Belcescul — Belce ş ti. p. 20. I. ' C o s t ă c h e s c u. p. La 1414 un alt boier al lui Alexandru cel Bun — Cr ă ciun Belcescul — st ă pîne ş te satul Belce ş tii „unde-i este casa în veac" 5. cît ş i din cele de danie. care a ie ş it din sînul ob ş tii. ' Ibidem. fac posibil ă presupunerea c ă ace ş ti boieri s-au ridicat din boierimea gentilic ă . p. cit. p. 84.22 i V. se poate presupune existenta anterioar ă a acestor st ă pîniri. ' ! Ibidem. op. 44. In cursul anului 1399 apar dou ă înt ă riri de sate ale unor boieri 2 .. C o s t ă c h e s c . * Ihidem. I. ° M. Albul ş i Radomir sînt men ţ iona ţ i ca stăpîni de ocină în hotarul satului Jiblea '. XIV. care sînt identice cu cele ale stăpînilor lor : Ungureanul — Ungurenii. Plotun — Plotuneşti. ist. priv. In istoria stăpînirii pămîntului în Moldova se pot face aceleaşi constatări.

p. XV. 165—166. înfrăţire. XIII. Deşi documentul este emis la 1502 — formarea şi creşterea acestui domeniu a avut loc în a doua jum ă tate a secolului XV. I. Budoi. din 9 martie 1502. XIV. Acesta este cazul lui Mihail de la Dorohoi. In a doua jum ă tate a secolului XV num ă rul satelor în st ă pînirea boierilor cre ş te necontenit. Ibidem. Strîmb ă ta ţ i ş i C ă te ţ i — care reprezintă „vechi ş i drepte ocine. deci caracteristică pentru această perioadă. la 1480 boierii Ticuri st ă pînesc 25 de sate ş i p ă r ţ i de sate 4 . pîn ă la sfîr ş itul 1 2 3 4 s Doc.. de a nu sc ă pa nici o ocazie pentru a ad ă uga vreo st ă pînire nou ă la cele existente. pîn ă la mijlocul secolului XV domeniul este alc ă tuit din cîteva sate.DOMENIUL FEUDAL 229 In Ţ ara Romîneasc ă . Scurta. La aceast ă dat ă ei st ă pînesc 30 sate ş i p ă r ţ i de sate. XVI. care la 1480 st ă pînea 25 sate ş i p ă r ţ i de sate. Ibidem. B.. De pild ă la 1430 boierul Stoica are cinci sate '. p. Partea a doua a documentului arat ă cre ş terea domeniului pe alte c ă i decît mo ş tenirea : danie domnească. In Moldova cre ş terea marelui domeniu boieresc se face mult mai accelerat. de pe vremea iui Ş tefan Mu ş at era în divan ş i ocupa un loc de frunte în timpul domniei lui Alexandru cel Bun ş i apoi în perioada urma ş ilor s ă i. p. 143—144. B. Vîls ă ne ş ti. boierii Badea. înc ă din 1395. 91. Boierii Radu ş i Petru sînt fra ţ ii boierului Ticuci. cumpărătură. ' M. Ibidem. cit. I. C ă ne ş ti. p. priv. fiind unul dintre cei mai vechi ş i mai mari boieri în prima jum ă tate a secolului XV. C o s t ă c h e s c u. op. Cre ş terea continu ă a domeniului feudal 'în Ţ ara Romîneasc ă î ş i g ă se ş te oglindirea în actele de st ă pfnire ale boierilor Radu ş i Petru. înc ă la 1437 există domenii cuprinzînd cîte 50 de sate. dedine". p. 124. . care la această dată stăpînea 52 sate 6. precum ş i 12 mun ţ i 5 . Rom.. danie particulară. voi.■ loacele. ist. p. 11 — 12. Ş tef ă ne ş ti. Din analiza elementelor componente ale acestui domeniu feudal se v ă de ş te o tendin ţă foarte pronun ţ at ă a st ă pînilor de p ă mînt de a folosi toate mij. La 1502 în domeniul fra ţilor s ă i au intrat o serie de sate din stă pînirile anterioare: Polovragi. 542—543. Curtea lui Vîlcan. Vlaicul ş i Radul — ş ase sate ş i jum ă t ăţ i de sate 2 . La 1469 boierul Mihail din Ru ş i are 13 sate ş i seli ş ti 3 . Ibidem.

lui Petre Aron fa ţă de Turcia. Ibidem. Se bucur ă de mult ă trecere pe timpul lui Ş tefan Voievod ş i a lui Petru Aron. Ibidem. ceea ce reprezint ă un caz destul de rar în istoria ţă rilor romîne. boierul Mihail era gr ă m ă tic. iar la 1443 are demnitatea de logof ă t. mai tîrziu a crescut în special pe seama cumpărăturilor. Mai sînt ş i al ţ i boieri care au domenii asemănătoare ca proporţii. seli ş ti. ele nefiind a ş ezate unele lîng ă altele. case st ă pîne ş te peste 50 de sate ş i seli ş ti.1 lui popa Iuga. I. denumite „vislujenia" lui 3 . Soroca ş i Orhei. De pildă. cunoscut ş i ca Mihail logof ă t. cînd tat ă l s ă u. 497—506. semnalate mai sus. Un alt mare ş i bogat feudal este Mihul gr ă m ă ticul. Ia parte activ ă la politica . ceea ce a determinat ş i rolul politic pe care l-au jucat ei. Hotin. la 1448 boierul Cernat Ploscarul st ă pîne ş te vreo 40 de sate.230 V. Satele sale numeroase erau răspîndite în mai multe ţinuturi: Dorohoi. Izvoarele oglindesc modul în care s-a format baza economic ă a acestor boieri. C o s t ă c h e s c u . fiind unul dintre boierii credincioşi ai lui Petre Aron îşi găseşte ad ă post în Polonia. Formarea marelui domeniu al logof ă tului Mihail se poate urm ă ri mai bine pe baza izvoarelor. . nu fac o excep ţ ie.. ci ele sînt r ă spîndite în diferite regiuni : pe Ş iret. Faoe parte din divanul domnesc. 383—384 op. pornind de la un singur sat. cit. Aceste dou ă domenii feudale deosebit de mari. popa Iuga. Acest domeniu se compune din danii domne ş ti ş i din bunuri cump ă rate. p. COSTACHEL anului 1434. La începutul carierei sale. pris ă cile ş i ţiganii'. p. la Tutova. fiu. 163. p. mori ş i iezere. între ţ ine leg ă turile cu ţă rile vecine — cu Polonia ş i Turcia. Formarea acestui domeniu este oglindit ă în izvoare începînd cu anul 1424 2 . la care se mai adaug ă morile. 1 2 3 M. st ă pîne ş te satul Buciumeani. In urma acestei tră d ă ri satele sale sînt confiscate. Aceste sate nu formeaz ă un domeniu compact. scriitor de urice (la 1422). locuri pentru întemeierea satelor noi. La venirea lui Ş tefan cel Mare. pe Ş omuz ş i unele a ş ezate peste Prut. popa Iuga în 1434 stă pîne ş te cinci sate. Domeniul cre ş te ş i se consolideaz ă pe vremea lui Ş tefan cel Ma"e avînd la baz ă daniile domne ş ti.

în situa ţ ia ţă ranilor nu se producea nimic nou. cînd ele încăpeau pe mîna moştenitorilor. 211.. de ş i în această vreme ţăranii mai păstrează dreptul asupra delniţei strămoşeşti.. 92—93. prin aceast ă porunc ă v a m d a t d e " ş t i r e c a n i c i u n u i c n e a z s a u b o i e r a l d o m niei mele s ă nu fi ţ i de ocin ă ş i ohab ă ş i ca apoi iar ăş i de azi pe mîine s ă v ă iau ş i s ă v ă dau altuia" '. XIII. poruncindu-li-se supunerea : „s ă fi ţ i în supunere despre toate slujbele ş i d ă jdiile.DOMENIUL FEUDAL 231 S-ar p ă rea c ă în Moldova la mijlocul ş i în a doua jum ă tate a secolului XV marele domeniu feudal întrece ca întindere ş i bog ăţ ie pe cel din Ţ ara Romîneasc ă din aceea ş i vreme. ist. XV. Ibidem. Alexandru Aldea trimite urm ă toarea porunc ă s ă tenilor din Boru ş i: „s ă fi ţ i ascult ă tori. de ş i. XIV. 1 2 3 Doc. Rom. Chiar ş i în cazul achizi ţiilor prin cumpărarea satelor.. s ă -1 asculta ţ i ş i s ă -1 cinsti ţ i" 3.. In secolul urm ă tor acest proces se va accentua ş i mai mult. pentruc ă -i sînte ţ i veche ocin ă dreapt ă . poate. 52. cît şi în Ţara Romînească. boierul Vlaicu a cerut ajutorul domniei oa s ă ţ in ă în supunere pe ţă ranii din satul Boru ş i. Nici în cazuri de mo ş tenire a satelor. In Ţ ara Romîneasc ă înc ă de la mijlocul secolului XV apar vînz ă ri de delni ţ e. atît în Moldova. In cazul daniilor domne ş ti ţă ranii erau atribui ţ i cu for ţ a boierilor.. Ibidem. un loc important îl joac ă ş i colonizarea. iar în Ţ ara Romîneasc ă — înfr ăţ irea ş i a ş ezarea pe mo ş ie. jupînului Voicu. p. danie domneasc ă ş i cump ă rare. .. In Moldova. ţăranii constrînşi de nevoile economice î ş i vînd p ă mîntul lor str ă mo ş esc. precum ş i dreptul de str ă mutare. p. De pild ă . B. Cre ş terea marelui domeniu boieresc din secolul XV era indisolubil legată de aservirea ţă ranilor. Oricare ar fi fost modul de achizi ţ ie a p ă mîntului care rotunjea st ă pînirile unui feudal — la baz ă st ă tea tot acapararea p ă mîntului ob ş tii. priv. Procesul de vînzare a p ă mîntului ţă r ă nesc se vede foarte clar din-tr-un document de la sfîr ş itul secolului (datat între 1492—93) cînd din satul Gro ş eni se vînd opt delni ţ e 2. p.. Formarea marelui domeniu. are la bază stăpînirea saitelor provenite din moştenire. legat ă de aservirea ţă ranilor. ţă ranii sperau c ă vor reu ş i s ă scape de lan ţ urile serbiei.

Astfel. în Moldova de asemenea a existat st ă pînire boiereasc ă devălmaşă. M C o s t ă c h e s c u . la 1437 Vlad Dracu întăreşte boierilor Ruta ş . Costea. Acelaşi domn. La 1428 acelaşi domn întăreşte fiilor lui Stan Lucove ţ . Manea ş i Neagoe satele Valea ş i C ă lug ă rul 3 . P. Astfel. La 1400 Alexan-. Dieni ş . La 1428 Dan II confirm ă slujitorilor s ă i — Peteu. Ace ş tia st ă pîneau hotarul satului f ă r ă s ă se stabileasc ă partea fiec ă ruia. Ibidem. La 1495 Ş tefan cel Mare înt ă re ş te unui grup de rude „lui P ă tiul ş i fratelui s ă u Petru ş i surorii lor Dră g ă linei. ş i verilor lor. Ibidem. acesta apar ţ inînd mai multor fra ţ i ş i chiar unui grup de rude. între anii 1400—1408 înt ă re ş te fiilor lui B ă tea ş i nepo ţ ilor lui Coman satele lor 2 . Tendinţa de a ieşi din stăpînirea devălmaşă se vădeşte de la începutul secolului XV. Ibidem. . ş i unchiului lor. p ă r ă sindu-se modul de 1 2 3 4 5 8 7 P. ş i Ş andru dou ă sate — Lucove ţ ş i Pancou ţ i *. P a n a i t e s c u . la 1389 Mircea cel B ă trîn doneaz ă m ă n ă stirii Cozia o parte din satul Jiblea. p. Simeon. p. p. Bratu. 203. 78. care se afla în st ă pînirea boierilor — Stanciu.232 V. Ibidem. p. Coica. I. Albu şi Radomir '. 193. Dr ă goi. Novac ş i Stra ţ imir ş ase sate. Cos-tea. Documentele moldovene ş ti. proprietatea dev ă lma şă este oglindit ă în izvoarele vremii înc ă de Ia sfîr ş itul secolului XIV. I. Vîlcu. Dragomir ş i Stan — vor avea parte de st ă pînire numai peste trei sate din cele ş ase 4 . p. Iurie ş i Cozma ş i sora lor.. dru cel Bun d ă ruie ş te boierului Nicula ş i fra ţilor s ă i Mihail ş i Toader satul lui Berea5. In Ţ ara Ramîneasc ă . în Moldova ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă se v ă de ş te o puternic ă tendin ţă spre st ă pînirea individual ă . 151. Primele menţiuni cu privire la stăpînirea devălmaşă boiereasc ă se refer ă la începutul secolului XV. Negrilă Medeleanu" satul Dode ş ti 7 . Documentele Ţă rii Romîne ş ti. 40 Ibidem. documentele Stăpînirea în devălmăşie atest ă ş i st ă pînirea în dev ă lm ăş ie. COSTACHEL In ceea ce prive ş te modul de st ă pînire a pămîntului de către feudali. Toader ş i Necoară . p. Motruna ş i fiilor lui Ş erbco. men ţ ionîndu-se c ă fiii acestor boieri — Cornea. 177. 5.

p. Cu toate c ă tendin ţ a de împ ă r ţ ire a p ă mîntului cî ş tig ă un teren din ce în ce mai mare.. voi. 247. Doc. B o g d a n. la care iau parte vreo zece persoane 2. statornicindu-se o formul ă precis ă de st ă pînire individual ă : „boierul" sau „sluga" „domniei mele" va st ă pîni satele lui „cu fiii lui. priv. 27. 160. 59. 298—269.DOMENIUL FEUDAL 233 stăpînire devălmaşă. B. cîţi îi va da dumnezeu"6. ist. p. cîţi dumnezeu i-a dăruit" sau „cu fiii săi. p. Ibidem. st ă pînirea dev ă lma şă va continua s ă existe ş i în cursul secolelor XVI—XVII. La 20 aprilie 1617 Radu Mihnea întăreşte în Moldova boierului Lupul Bal ş ş i fra ţ ilor s ă i. XVII. p. La 3 decembrie 1616 este confirmată stăpînirea slugilor — Stoica vatahul. cu un num ă r mare de coproprietari s.. La 22 ianuarie 1495 Ş tefan cel Mare confirm ă urma ş ilor lui Lasl ă u globnicul împ ă r ţ irea în trei p ă r ţ i a satelor mo ş tenite 3. Rom. . p. La 1619 fra ţ ii Cîrstian logo? ă t ş i Dumitru logof ă t din C ă ld ă ru ş ani st ă pînesc 1 2 3 4 5 8 M. XVII. 156 7 Ibidem. Documente moldovene ş ti de la Ş tefan cel Mare. Documentele moldoveneşti. 62. p. Pentru aceasta. C o s t ă c h e s c u . cu numeroasele lor rude. IV. 147. Ş teful ş i Mîndrul ' La 1495 domnul ţării confirmă împărţeala ce şi-o fac între dînşii urma ş ii lui Canan ă u ş i Negril ă în satele lor. se recurge la împărţirea domeniului. I I I . ai lui Mustea ţă . I ş van ş i Preda ş i cu to ţ i fra ţ ii lor ş i cu fiii lor — seli ş tea Cotr ă ceanilor din jude ţ ul Ilfov 7 . I I . voi. p. 25. Astfel. C ă st ă pînirea în dev ă lm ăş ie mai d ă inuia ş i ÎP secolul XVII rezult ă ş i din acele documente în care este vorba de vînzarea satelor de c ă tre cete de boieri.Petru Voievod ş i de la Aron Voievod ş i de la Eremia Voievod" 4. Ibidem. 55. op. cit. to ţ i nepo ţ i ş i str ă nepo ţ i ai lui Ioan ăş C ă potici. Ibidem. A. la 1430 are loc împărţirea domeniului boierului Jum ă tate între fra ţii acestuia — Giurgiu. Se pare că în Ţ ara Romînească tendinţa de desfacere din stăpînirea devălmaşă era mai pronunţată decît în Moldova. 142. veac. 189 I. ai lui Bulhac şi ai lui Moga sate şi părţi de sate „dreptele lor ocine ş i dedine pe care le-au avut din diresele lor mai sus scrise. din privilegiile pe care le-au avut de la Alexandru Voievod ş i de la.

de grupuri existau începînd din secolul XV sub diferite forme ca —■ înfrăţirile. Rom. In secolul XVII st ă pînirea dev ă lma şă este atestat ă ş i de existen ţ a mo ş iilor st ă pînite în comun de mai -mul ţ i fra ţ i 2 . E de presupus că atunci cînd din obşte s-au desfă cut stă pîniri de caracter individual ale unor membri îmbog ăţ i ţ i ai ei. chiar dac ă aveau la . Bogdan. p 313 Ibidem. frăţiile de sînge. acolo unde ele nu mai existau. 5° Ibidem. veac. unde la sfîrşitul secolului XV şi în cursul secolului XVI apar urm ă toarele men ţ iuni: „urma ş ii lui Lasl ă u globnicul" 3. Acest fenomen se oglindeşte deosebit de bine în izvoarele moldoveneşti. O asemenea stă pînire desprins ă de ob ş te. 312. ca rezultat al stratificării acesteia. In procesul de formare a propriet ăţ ii feudale. p. Originea stăpînirilor devălmaşe ale cetelor boiereşti trebuie cercetat ă în strîns ă leg ă tur ă cu problema originii propriet ăţ ii feudale. 222. p. dup ă cum s-a mai spus. în perioada anterioară apariţiei statului. III. proprietatea feudal ă s-a desp ă r ţ it din ob ş tea s ă teasc ă . în structura economic ă ş i juridic ă a acestui nou tip de proprietate s-au mai p ă strat puternice reminiscen ţ e ale relaţiilor gentilice. de cruce şi de moşie. constituia o dev ă lm ăş ie familial ă . menite să substituie leg ă turile de rudenie. Dup ă apari ţ ia statului. cit. era îns ă în st ă pînirea unui grup de rude. 70. „nepo ţii lui Negrilă . „stră nepo ţii lui pan Negrea" 4. priv. paralel cu acest mod de constituire a stă pînirii feudale. care. cu timpul au devenit stăpîniri devălmaşe. deoarece num ărul urmaşilor a crescut necontenit. 257. voi. I. Acest fel de st ă pîniri.. op. XVII. Astfel.234 V.început un caracter de stăpînire individuală. este practicat ş i acel al daniei domne ş ti pentru prestarea slujbei faţă de domnie. . De obicei daniile se acordă individual. A. £155. Printr-o asemenea procedură se urm ărea într-o form ă deghizată men ţ inerea st ă pînirii cetelor boiere ş ti pe baz ă de spi ţă de neam. p. de ş i forma o singur ă gospod ă rie. 248.. COSTACHEL ocina lor la Geam ă n ă . 1 2 8 4 Doc. ocin ă de mo ş tenire a mamei lor jupîniţa Stana. pentru care „Stana ş i cu ceata ei" s-a judecat de mai multe ori '. I I . ist. dar cîteodat ă ş i unui grup de rude — în special la fra ţ ii beneficiarului.

p. 57 . In ţă rile romîne dreptul de protimis se exercita asupra stă pînirii feudale. 121. In asemenea condiţii dreptul de protimis constituie ş i un mijloc de ap ă rare a st ă pînirii p ă mîntului de c ă tre clasa st ă pînitoare. deseori men ţ ionîtndu-se c ă st ă pînirea lor a fost ini ţ ial „vislujenia" stră bunului lor 3. cit. dreptul de preem ţ iune s-a extins ş i asupra ei. st ă pînirea asupra pămîntului capătă un caracter de stăpînire perpetuă. familia se bucur ă de prioritate fa ţă de orice str ă in în ceea ce prive ş te dreptul de succesiune asupra pămîntului. Smtem de p ă rere c ă institu ţ ia preem ţ iunii a luat fiin ţă în perioada anterioară apariţiei statului feudal. cine se va alege mai de aproape". apărînd interesul colectiv al coproprietarilor.-DOMENIUL FEUDAL 235 fost paharnic" '. Astfel dreptul de preem ţ iune se exercit ă asupra întregii propriet ăţ i. p. B o g d a n . „nepo ţ ii lui Cre ţ ul de la Ialan" 2 . op. Cele două forme de stăpînire s-au confundat încă din veacul XV. II. Nimeni altul decît descendenţii de sînge ai primului st ă pîn de mo ş ie nu putea s ă aib ă prioritate asupra dreptului de a se folosi de bunurile funciare. copiilor lor. Ace ş ti urma ş i ai unui str ă mo ş comun st ă pîneau acela ş i hotar în dev ă lm ăş ie. nepoţilor şi strănepoţilor şî r ă str ă nepo ţ ilor lor ş i întregului neam al lor. atît asupra aceleia care s-a desprins de ob ş tea sătească cît şi asupra aceleia care s-a constituit pe cale de danie domnească. Ca o consecin ţă a st ă pînirii dev ă lrria ş e. în perioada în care transmiterea p ă mîntului din mîn ă în mîn ă ia o amploare mai mare. fapt atestat în actele de proprietate funciar ă cu formula : „s ă -i fie uric cu tot venitul lor. 1 2 3 I. Ibidem. In izvoare acest drept este oglindit abia de la mijlocul secolului XVI. Ibidetn.. Pe m ă sur ă ce se înt ă rea proprietatea de tip feudal. ca un mijloc de ap ă rare de preemţiune a mo ş tenirii str ă mo ş e ş ti s-a creat dreptul de preem ţ iune : semin ţ ia. ceata. Cînd ş i beneficiile au devenit ereditare.. ce i-au apar ţ inut. ca o restrîngere a dreptului de înstrăinare. în virtutea respect ă rii principiului leg ă Dreptul turii de sînge.

COSTACHEL In cursul secolului XVI dreptul de preem ţ iune era aplicat în cazuri legate de mo ş tenirea p ă mîntului. B. La înstr ă inarea p ă -. ist. 269. * Ibidem. Ş i a vîndut Marga de bun ă voia ei..ş i ţ ie ocina". fiica lui B ă rbu ş c ă . st ă pîni pe delni ţ ele lor „împrejura ş ii". Ace ş tia aduc ş ase megia ş i ca „s ă m ă rturiseasc ă cu ei c ă nu i-a întrebat Patru. care printre altele „a cump ă rat ocina din Sîrbi de la jupani ţ a Marga. IV p 4£8. de a cump ă rat cu voia ş i cu ş tirea tuturor megia. Ş i cînd a cump ă rat. mîntului de mo ş tenire trebuia respectat ă o anumit ă procedur ă care asigura legalitatea transmisiunii st ă pînirii asupra p ă mîntului. XVI. ca s ă -i înapoieze banii ş i s ă . • Ibidem. Rom. p. Mînjea îns ă n-a pl ă tit costul satului ş i tranzac ţ ia a r ă mas în vigoare 3 Doc. dup ă cum este legea ţă rii. A. voi. Anania aceasta mai sus zisa ocin ă . Despre această procedură vorbe ş te foarte limpede documentul din 22 septembrie 1580 referitor la cump ă r ă rile mitropolitului Anania. fiica lui Turcul sp ă tar. partea Marg ă i toat ă " '. a vîndut ocin ă ş i dedin ă ei — jum ă tate din satul Voine ş ti lui Nastea.236 V.ş ilor aceast ă ocin ă . Astfel la 1577 fra ţ ii Tudor logof ă t ş i popa P ă dure se judec ă cu Patru din Bîldoroge ş ti pentru ocina din Plîseni. interesele c ă rora erau legate de acea ob ş te în care avea loc introducerea unui str ă in. XVI. p. priv. iar apoi megia ş ii. Deci rezult ă limpede c ă rudele se bucurau de dreptul de preem ţ iune. La ■ 30 aprilie 1583 Ana. Domnul ş i cu tot sfatul „i-am judecat cu judecat ă dreapt ă ş i le-am dat zi ş i de dou ă ori. care face parte din „legea ţă rii". oricît se va alege. a întrebat pe toate surorile jupa-ni ţ ei Marga ş i pe toate rudele ei ş i pe to ţ i megia ş ii ş i din sus ş i din jos. toat ă partea ei. 215. Dup ă un timp Mînjea a atacat aceast ă tranzac ţ ie „zicînd c ă le este dreapt ă ocin ă ş i dedin ă ". Megia ş ii m ă rturisind în folosul rudelor ş i Patru r ă mîne „de lege"... Nerespectarea acestui drept f ă cea ca tranzac ţ ia efectuat ă s ă fie atacabil ă . 1 . Izvoarele moldovene ş ti rie permit s ă adîncim unele aspecte ale acestei orînduieli. pentru 10 000 aspri de argint. fiica lui Chirca vistier. nepoata lui Ş tefan Mînjea. voi. III. cînd a vrut s ă cumpere aceast ă ocin ă " 2 . Patru a cump ă rat ocina din Plîseni f ă r ă s ă aib ă asentimentul rudelor — Tudor ş i popa P ă dure.

XVI. Sînt folosite diferite metode pentru ocolirea acestui vechi a ş ez ă mînt. Gheorghie ş i fratele lui. fiul lui V ă scan Moghil ă pîrc ă lab de Hotin. A . acestui mai sus. 217. c ă ruia apar ţ inuse satul Pope ş tii.. In cursul secolului XVII aplicarea dreptului de protimis se face pe o scară mai întinsă. Acesta este cazul lui Dumitru aprod. Vînzarea s-a f ă cut f ă r ă ş tirea rudelor. . Rom. Judecăţile pentru răscumpărarea părrrîntului. I I I . ist. scris. drept ce au vîndut Dumitru acel sat f ă r ă ş tire lor.. 1 ! 3 Doc. Boldescul. voi Ibidem. ace ş ti bani mai sus scri ş i. priv.. 228. în mîinile lui Cîrstea Hîrjul" '. 193. pentru c ă fra ţ ii Gheorghe ş i Boldescu. în special practicîndu-se vînz ă rile f ă cute pe ascuns . 1 025 de zlo ţ i.Care sat le-a fost mo ş tenire neîmp ă r ţ it ă tuturor". La 10 mai 1583 se reziliaz ă tranzac ţ ia f ă cut ă deCîrstea Hîrjul pentru satul Pope ş tii pe Ş iret. Rudele mai apropiate aveau drepturi mai mari. de asemenea rudele lui îs ac. vistiernic. „Ei au fost veri mai deoaproape ai lui Isac ş i am dat ca s ă întoarc ă aceste mai sus scrise slugi ale noastre. De asemenea trebuie relevat c ă aceste dispozi ţ ii erau aplicate atunci cînd era vorba de mo ş ia neîmp ă r ţ it ă . Cîrstea hîrjul.f ă r ă ş tirea" rudelor. au dovedit c ă sînt mai în drept ca s ă -1 cumpere. deoarece această perioadă se caracterizeaz ă prin formarea unor noi domenii feudale cu transmisiunea intens ă a bunurilor funciare din mîn ă în mîn ă . Ş i de data aceasta în document se arat ă c ă hot ă rîrea domnului a fost luat ă respectînd „legea ţă rii" 2. care a vîndut in pribegie satul Verbia c ă lug ă rului Avramie de la m ă n ă stirea Vorone ţ ului. t ă t ă re ş ti.DOMENIUL FEUDAL 237 Documentele moldovene ş ti con ţ in ş i unele men ţ iuni referitoare la faptul c ă la transmisiunea p ă mîntului se ţ inea seam ă ş i de gradul de rudenie. lb'dan. sînt foarte frecvente atît în Moldova. A. adic ă ş i lui Dumitru ş i acelor rude ale sale — Gheorghe episcop de R ă d ă u ţ i ş i fra ţ ilor s ă i. cit ş i in Ţ ara Romîneasc ă .p. de vreme ce n-au fost mo ş iia împ ă r ţ it ă " 3 . p. vîndut fără respectarea dreptului de preem ţ iune. ceea ce a f ă cut ca domnul s ă aprobe restituirea banilor c ă lug ă rului Avramie ar ă tîndu-se „pentru aceea episcopul Gheorghii ş i cu ai s ă i fra ţ i au cerut giudeeat ă .. .

logof ă t din P ă ule ş ti — Ţ ara Romîneasc ă . Rom. jupîneasa Neaga dvorniceasa. Urma ş ul lui Mitrea. II. Dup ă opt. „f ă r ă de lege ş i f ă r ă dreapt ă judecat ă . Contestarea dovedinduse neîntemeiat ă . cump ă rat ă de Mogo ş . lui Mogo ş logof ă t s ă ■ cumpere c ă ei nu trebuie s ă cumpere nici o mo ş ie. La judecat ă Mogo ş dovede ş te c ă el înainte de a face tranzac ţ ie a fost cu vînz ă torii la Neaga ş i au întrebat-o : „vor s ă -1 lase s ă cumpere.ş i ţ ie mai sus spusa ocin ă din satul mai sus spus. nepotul lui Mitrea vornicul. ia a ş a au fost zis. deoarece vînzarea s-a f ă cut cu asentimentul dvornicesei „cinstita doamna Neaga. Un caz similar este acela al fra ţ ilor Leca ş i Vasilie. cu sil ă ". pentru c ă el este mai volnic s ă se rescumpere ş i s ă . li se aplic ă urm ă toarele sanc ţiuni : „domnia mea i-am scos pe Luca ş i Vasilie cu mare ru ş ine din divanul 1 2 Doc. priv. B. adic ă pentru a ie r ă scump ă ra. sau nu ? Iar întru aceea. Ibldem. ocolindu-se astfel dreptul de protimis. Judecind acest caz domnul hot ă răşte că Mihail postelnicul are dreptul să-şi răscumpers ocina. Este vorba de o ocin ă în B ă lţa ţi cump ă rată de Radu v ă taf. Dac ă în cazul de iat ă înstr ă inarea s-a f ă cut pe ascuns. 122. COSTACHEL Astfel. p. argumentînd în felul urm ă tor: „ca s ă -i fie dedin ă iar ăş i la dedin ă . pentru c ă sînt to ţ i de un sînge ş i de un neam unii cu al ţ ii" '. se judec ă pentru satul G ă vojdibrodul. pentru c ă acest sat a fost de mo ş tenire" de la p ă rin ţ ii lui. metoda cea mai r ă spîndită pentru ocolirea acestui drept era m ă rturie fals ă în ceea ce prive ş te renun ţ area rudelor la dreptul lor. din mo ş i str ă mo ş i ş i al unchiului s ă u Mitrea vornicul. nepotul s ă u Dr ă gu ş in. cu ş tirea fra ţ ilor Leca ş i Vasilie. a vîndut satul f ă r ă ş tirea lui Mihail postelnicul. pentru c ă ia nu are fecior sau fete s ă înzestreze". cu scopul de a lua înapoi dedinele. 190—191. B.. de a ei bun ă voie. I. la 1605 jupanul Mihail postelnic din Ţ ara Romîneasc ă . La 1612 doamna Neaga dvorniceasa împreun ă cu str ă nepotul s ă u Preda contest ă vînzarea unei ocine din satul T ă tarul. ia a r ă mas de lege ş i de judecat ă " 2 . XVII. judecat la 19 noiembrie 1612 în Ţ ara Romînească. voi. Dovedindu-se c ă contestarea s-a f ă cut pe baza unei m ă rturii false. .ani de la s ă vîr ş irea tranzac ţ iei fra ţ ii în cauz ă vor s ă „întoarc ă banii" ş i m ă rturisesc strîmb.238 V. ist. p.

ş i în nevoie ş i bolnav ă ş i n-a avut cine s ă se îngrijeasc ă de ea. de nevoia ş i de neputin ţ a ei.. de lege ş i de judecată " 2. p. Boierii Buze ş ti. Ibidem. a fost dator . Toate acestea sînt bine oglindite în izvoarele moldovene ş ti.DOMENIUL FEUDAL 239 domniei rneie ş i i-am b ă tut foarte mult domnia mea ca pe ni ş te mincino ş i ş i oameni r ă i ş i pentru c ă alt ă dat ă s ă nu se mai ridice cu pîr ă . priv. p. La 1608 Grozea din Lucov ăţ s-a judecat cu Andrei medelnieer. so ţ ia lui Radul postelnic Bidiviul. dar ş i în alte cazuri variate. au invocat motivul c ă sînt rude cu so ţul ei.. au n ă p ă stuit o v ă duv ă ş i pe fata ei — jupani ţ a M ă ria.. care mai tîrziu s-a rem ă ritat cu jupan Cîrstea mare sp ă tar.. neplata vreunei du ş egubine. nici li se cuvine s ă ţ ie ei aceste dedine... . Radul Bidiviul ş i fratele lui. jupan Radul postelnic ş i jupan Socol comis. Socol comis.. Dreptul de preem ţ iune se putea exercita nu numai la vînzare. Ibidem. ei s-au ridicat în silnicia ş i în puterea lor de s-au f ă cut rude cu acei boieri mai sus spu ş i. XVII. 127. Astfel de cazuri s-au întîmpl'at ş i în Moldova. L ă comia de p ă mînt f ă cea pe boieri s ă foloseasc ă ş i alte metode nelegale în scopul acapar ă rii satelor. fost pîrc ă lab. Deci au luat ei acele dedine. B. II. ş i au r ă mas Buze ş tii. La judecat ă s-a constatat c ă Buze ş tii „cînd au v ă zut c ă a r ă mas aceast ă jup ă ni ţă v ă duv ă . De pild ă . Rom. Fra ţ ii Buze ş ti. a r ă mas cu 70 1 1 3 Doc. Ş i au r ă mas de lege ş i de judecat ă " '. A. aceast ă avere fiind în întregime mo ş tenirea Dr ă goe ş tilor.. mai sus spusedin mîna jupani ţ ei M ă ria ş i a fiicei ei Neac ş a de le-au st ă pînit ei în silnicie. cei trei fra ţ i. ist. Neac ş a ş i jupani ţ a M ă ria ele au r ă mas f ă r ă nici o dedin ă ". p. pentru a acapara averea jup ă niţei M ă ria.o r ă m ăş i ţă care a r ă mas de la o slujb ă ce a umblat el dup ă bani de sulgiu din ţ inutul Tutovei. c ă utînd s ă demonstreze c ă este rud ă cu el ş i deci are dreptul s ă se introducă la stăpînirea satului Geameni. vesti ţ i pentru bog ăţ iile ş i puterea lor politic ă . datoria la vistieria domneasc ă . ori în cazul unui z ă log.. pierde judecata 3 . neplata d ă rilor.. amîndoi mor ţ i. La judecat ă se constat ă „c ă nu au fost Buzeş tii nimic nici o rud ă cu acei boieri. La 1606 Dr ă gan Cioplan. 184. sate ş i ţ igani. Intrucît n-a putut să demonstreze leg ă tura de rudenie cu Andrei. 1!9.

A. 119 . pl ă te ş te datoria lui ş i cap ă t ă dreptul de st ă pînire asupra ocinei '. Vezi cap. 37. In cursul secolului XV. Sînt întreba ţ i toate rudele lui — fra ţ i. N. priv. p. COSTACHEL galbeni ungure ş ti". La 1435 Petre Hudici întemeiaz ă trei sate — . opera de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt este foarte clar oglindit ă în istoria Moldovei. p. satele nu puteau fi întemeiate f ă r ă aprobarea domnului " ţă rii. nepotul lui Cioplan. a r ă mas dator cu 200 lei de la goş tina de mascuri din ţ inutul Tecuciului.cît vor putea s ă cuprind ă trei sate pînâ 1 8 1 1 Boc. M. unde se aduc s ă teni noi — poart ă denumirea de slobozie. După cum s-a mai ar ă tat. Orice apari ţ ie de a ş ez ă ri noi era sub controlul domniei ş i de aceea întemeierea ş i refacerea satelor pustiile se f ă cea numai cu asentimentul prealabil al ei. înc ă din vremea lui Alexandru cel Bun au existat asemenea slobozii. i se scoate în vînzare ocina lui satul Bujoreanii. atunci cînd are de la domn privilegiu de scutire pentru adunare de oameni. I. Neavînd cu ce pl ă ti suma datorat ă . p. VI. o seli ş te. De pild ă la 1415 într-un act de danie al m ă n ă stirii Moldovi ţ a se vorbe ş te de o slobozie în urm ă torii termeni : „ ş i unde Zîrn ă ş i-a f ă cut seli ş te lîng ă p ă dure" 4 . Studii ş i documente. op. care în virtutea dreptului de dominium eminens era considerat ca st ă pîn suprem al p ă mîntului ţă rii. nepotul lui Cîrstea.. I o r g a. ist. Atunci P ă tra ş co Ba ş ot ă . Rom. Au existat sate întemeiate de domni. fiii lui Dr ă gan Cioplan renun ţă la ocina din satul Bode ş ti. nepo ţ i ş i abia dup ă aceea ocina este cump ă rat ă de P ă tra ş co. La 1661 Constantin Bujoranu.240 V. vornic mare. Un sat întemeiat pe loc pustiu sau ref ă cut. cînd acest drept era înc ă lcat 3 . In cursul secolelor XIV—XVII domnii ţă rilor romîne controlau cu mult ă vigilen ţă acest drept al lor. C o s t ă c h e s c u .. aplicînd sanc ţ iuni. care urma s ă acopere datoria. logof ă tul al treilea 2 In strîns ă leg ă tur ă cu cre ş terea domeSloboziiie niului feudal e ş i activitatea de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt. Neputînd s ă pl ă teasc ă datoria c ă tre vistierie. XVII. boieri şi măn ăstiri. Dominium eminens.. feciorul Anghelinei. cit.

Pentru secolul XVII avem mai pu ţ ine ş tiri în ceea ce prive ş te întemeierea satelor noi. la 1574. p. ş i cu morile ce sîntu acolo" 2 . care singur el din pustiu ş i din p ă dure s-au f ă cut lui ş i. Documentele Ţă rii Romlne ş tî. 18. Iar de atunci jupan Radul a f ă cut un sat mare cu vecini" 5 .. B . ci el singur 1-a întemeiat" 7. p . 8547 A. La 1572 boie rul Radu din Ţ ara Romîneasc ă face un sat în urm ă toarele con di ţ ii : „satul Urî ţ ii era seli ş te. I. Ibidem. 433.. domnul îi acord ă dreptul s ă aduc ă al ţ i ţă rani în locul celor ridica ţ i. IV. 412. 403 D o c. adic ă satul. la 1621. Ibidem. Rom. logof ă tul Ion Golia capătă două locuri în pustiu ca să-şi aşeze acolo două sate 6 . Doc. Fa ţă deaceast ă situa ţ ie. cit. P. ist. C o s t ă c h e s c u . 113. In Moldova. 90. care a tost „loc din pustie". I I . .. In Moldova. 1 01 . 16 — Viata feudală — c. Danciul Diacul din D ă iceni se plînge la domnie c ă satele lui au fost pr ă date de poloni ş i cazaci. în special aveau deosebit ă grij ă ca satele lor s ă creasc ă ş i s ă nu r ă mîie f ă r ă s ă teni. P. p. X V I. Ş i acolo n-a fost „niciodat ă sat. In Ţara Romînească nu avem relatări directe cu privire la întemeierea satelor noi. . men ţ ionînd c ă ar putea s ă aduc ă ş i din M. p. Se mai adaug ă o pre ţ ioas ă precizare referitor la con ţ inutul termenului seli ş te: „au muncit de au cur ăţ it din p ă dure ş i au f ă cut seli ş te..ş i fac ă sat la vadul Bistre ţ ului 4 . seli ş tea pe deamîndoao p ă r ţ ile hotarului". R o m . p riv. v o i. op. S a v a. înc ă din timpul domniei lui Mircea cel B ă trîn m ă n ă stirea Cozia a avut dreptul s ă a ş eze în satul C ă r ă reni ţă rani veni ţ i din satele boiere ş ti 3 . au luat toat ă averea lor ş i „au ars cu foc satele". voi. I I I . In cursul secolului XVI activitatea de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt continu ă .p. I. priv. La 1531 m ă n ă stirea Tismana ca p ă t ă dreptul s ă . ist. La 1439 Ivan Stîngaciu cap ă t ă confirmarea pentru satul lui de pe Racova „unde-i iaste casa lui. 50. P a n a i t e s c u. A\ veac. voi. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. p. In schimb sînt mult mai numeroase ş tirile privitoare la aducerea coloni ş tilor în satele r ă mase f ă r ă popula ţ ie sau cu popula ţ ie pu ţ in ă . La 1583 boierul Ş eptilici vinde satul Ş eptiliceanii. îns ă sînt numeroase men ţ iuni din care rezult ă c ă m ă n ă stirile. XVI. p. I I .. care au ridicat pe vecinii lui..DOMENIUL FEUDAL 241 la îndestulare" '..

XV. Rom. La 1658 m ă n ă stirea Golia a ob ţ inut dreptul s ă întemeieze slobozia la seli ş tea din Trebujeni. B. cit. ace ş tia puteau s ă plece ş i din satele feudalilor.. XVII. p. precizîndu-se „s ă nu fie om din ţ ara domniei mele" 7 . U r e c h e . 252. p. Rom. 264. în Ţara Romîneascâ st ă pînii de p ă mînt puteau s ă a ş eze în satele lor oamenii „oricarele va pofti ş i va iubi. B. mare postelnic. A. In Ţ ara Romîneasc ă .ori din ţara străină. Sava. aflătoare pe teritoriul ţării. A. priv. I. t ă t ă re ş ti etc. voi.. B veac. p. ori din ţ ara noastr ă " 6 . avînd dreptul s ă .. 107. Risipirea satelor se datora unor calamit ăţ i ca : foamete. a avut dreptul s ă a ş eze pe seli ş tea lui Vaidea din jude ţ ul Ialomi ţ a ţă rani veni ţ i din ţă rile vecine 4 . Ş i în Moldova secolului XV se folosea acest sistem de a popula satele r ă mase pustii. Refacerea acestor sate. XVII I I I . puneau în primul rînd problema aducerii unor noi locuitori în satele rămase fără populaţie. ist. cînd nu existau restricţii prea grele pentru str ă mutarea ţă ranilor. II. ori din Ţ ara le ş easc ă . a primit aprobarea să cheme oamenii .242 V. la Pe ş ter ă 2 . incursiuni turce ş ti.. ist. cit.. Putem presupune că acest sistem a fost folosit şi în cursul secolului XVI.ş i a ş eze sat în hotarele m ă n ă stirii. M. II. priv. Ibidem. In urma acestei dispozi ţ ii în satele cu popula ţ ie pu ţ in ă nu se mai pot aduce decît ţă rani din ţă ri str ă ine. p. la 1610 existau în satele Episcopiei Buz ă u ţă ranii de peste Dun ă re ş i Ţ ara Ungureasc ă 3. 219. op. Ibidem. ca s ă mearg ă " în aceste sate. sau „oricî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie" sau „oricî ţ i vecini vor merge în satele" lor 5 . în Analele Ac.. voi. la 1453 m ă n ă stirea lui Ia ş cu. Astfel. In cursul secolului XV. care se aflau pe p ă mîntul unui st ă pîn de p ă mînt. p. Cîteodat ă se îng ă duie ca s ă fie chema ţ i V. 4. XIII. C o s t ă c h e s c u . Doc. p. p. op.. In secolul urm ă tor îns ă se produce o schimbare important ă în aceast ă privin ţă : domnul nu mai îng ă duie ca în satele feudalilor s ă fie str ă muta ţ i ţă ranii dependen ţ i din alte sate ce se aflau în dependen ţă feudal ă . XIV. Astfel. Noti ţ e despre slobozii. COSTACHEL vecinii lui care ar mai fi tr ă ind l . 365 . La 1614 boierul Ianachi. Rom. 53. 452. Doc. 462. de lîng ă Suceava.

fie moldoveni. II. f ă r ă dajdie" care apare dup ă leg ă tura lui Mihai Viteazul este explicat ă într-un document din 1614 al m ă n ă stirii Dealul pentru slobozia ei din ocina Brînceni. La 1656 Gheorghe Ş tefan d ă voie lui Nicolae Buhu ş i s ă aduc ă Doc. Slobozia era populat ă de sîrbi. fjl IU. înc ă din zilele r ă posatului Mihail Voievod.. 5 Ibidem. iar c ă lug ă rii s ă aduc ă ţă rani care s ă fie „oameni f ă ră dajdie ş i oameni de peste Dun ă re ş i sîrbi" 4 . A ş adar „oameni liberi f ă r ă bir" sînt acei care nu au datorie rezultat ă din neplata birului c ă tre domnie. I\Uin. voi.. p II o. m ă n ă stire. ' Ibidem. La 1615 domnul Ţă rii Romîne ş ti îi d ă voie s ă a ş eze în satul lor pe „oameni liberi. 8 Ibidem. ist. . care s-a pustiit ş i s-a risipit din cauza ungurilor. p.DOMENIUL FEUDAL 243 ş i oameni din ţ ar ă . îns ă se prevede eventualitatea stabilirii în sat ş i a altor elemente: „orice om va veni dintr-alt ă parte ş i nu va avea în urma lui bir sau nu va fi vecin al cuiva din ţ ara domniei mele sau fie ş i din alt ă ţ ar ă .. nu sînt ţă rani dependen ţ i. Cîn-d. XVII.fie sîrb. f ă r ă dajdie" '. Aceast ă formul ă referitoare la „oameni liberi f ă r ă bir. 264. ' Ibidem. despre care a mai fost vorba mai sus.. B... Satul Vaidaia al boierului Ianachi. I I . s ă fie volnici ş i neopri ţ i s ă se a ş eze acolo" 5. M ă n ă stirea Dealul a mai avut satul Pop ş a. el precizeaz ă c ă „domnia mea am f ă cut sat". 20 de ani. f ă r ă bir. sau din ţara noastră. 249. cine va fi om f ă r ă dajdie ş i f ă r ă bir" 3. la 10 iulie 1614. Radul Voievod d ă ruie ş te m ă n ă stirii Dealul a ş ezarea Satul Nou. 360. îns ă ace ş tia trebuie s ă fie „oameni liberi f ă r ă bir.. el s ă aîb ă voie a tr ă i ş i a se a ş eza împreun ă cu mai sus numi ţ i oameni sîrbi" 2 . 249. f ă r ă dajdie ş i dac ă va voi s ă asculte ş i s ă lucreze la sf. p. 294. p 360. f ă r ă oameni. ISC. denumit ă Satul Nou.. ... Care om vrea s ă vin ă ş i s ă tr ă iasc ă în acea seli ş te . priv. fie grec. venit aici în ţ ara domniei mele ş i va sta în acest sat mai sus zis. In Moldova. în secolul XVII aceast ă dispozi ţ ie era mai riguroas ă : în sat nu se vor putea aduce decît oameni str ă ini. LJ. iar cei „f ă r ă dajdie" sînt ţă rani care nu sînt vecini ai vreunui feudal. „a fost pustie. Rom. i^t/L. fie ungur. a fost la 1614 o seli ş te domneasc ă . II p.

219. Doc. XV. B o g d a n ... Ţă ranii dependen ţ i. La 1495 de acela ş i privilegiu se bucura m ă n ă stirea Snagov. p. ei fiind „slobozi timp de patru ani de toate slujbele ş i d ă jdiile mari ş i mici" 6 . oglindit ă de izvoarele referitoare la secolul XVII. • Ibidem. 156.. Ibidem.244 V. In Ţ ara Romîneasc ă . p. p. stabilirea ţă ranilor în sate noi sau în sate pustiite era posibil ă în urma unor privilegii de scutire de d ă ri ş i munci.. Rom. 72. care varia între 1 ş i 10 ani. neputînd p ă r ă si locurile lor 3 ... Aceste scutiri aveau un caracter provizoriu şi se acordau pentru un număr de ani. cit. g ă se ş te explica ţia în faptul c ă dreptul de stră mutare al ţă ranilor a fost desfiin ţ at. Aceast ă nou ă dispozi ţ ie. XIII. 97. S a v a. denumite slobozenii. . B. p. In Moldova. care putea s ă aduc ă pe ocina ei Pope ţ i vecini. cit. 1 2 s 4 5 A. I. op. De obicei. 101. A ş ijderea ş i al ţ i ce vor e ş i de-acum din Ţ ara Turceasc ă ş i din Ţ ara Le ş easc ă ş i dintr-alt ă ţ ar ă . I. Astfel ţă ranii au fost lega ţ i de satele în care erau a ş eza ţ i. fiece Mmb ă vor fi ş i de vor vini s ă se a ş eaz ă acolea la acea sili ş te" '. 7 Ibidem. La 1699 Antioh Constantin Voievod d ă voie m ă n ă stirii Golae „a chema ş i a strînge oameni din Ţ ara C ă z ă ceasc ă ş i din Ţ ara Turceasc ă ş i din pintralte ţă ri ş i s ă -i a ş azi la acea sili ş te" 2 . p.. In cursul secolului XVI num ă rul anilor de scutire variaz ă între doi ş i ş apte ani. B. I.. Vezi cap. la 1511 satul Rogoze ş ti al boierului Nichiifor avea scutire pentru ş apte ani 7 . care este a boiariului nostru. la 1466 satul Negoie ş ti al Episcopiei de Roman se bucura de o asemenea scutire pentru „oamenii ce se vor a ş eza în acel sat s ă aib ă de la noi mare scutire ş i mare slobozenie pentru cinci ani" 4 . La 1493 jupanul Pîrvul mare vornic a ob ţ inut privilegiul pentru satul s ă u Potel „ca oricî ţ i rumîni va vrea s ă adune pe a lor mo ş ie. COSTACHEL pe seli ş tea lui Trebujeni oameni „ce au ie ş it cu ne ş te car ă din Ţ ara Turceasc ă ş i s-au a ş ezat la o seli ş te. drept patru ani" 5 . XIV.... voi. ist. în cursul secolului XV scutirile se acordau de obicei pentru 4—5 ani. XVI. priv. ei s ă fie slobozi ş i de toate slujbele ş i d ă jdiile. 232. p. op. de unde au primit ş i satele denumirea de slobozii.

B. nici la mori. p. Ibidem. op. 8 V. A. XV. în care ţă ranii veni ţ i din ţă ri str ă ine „hie ce lîmb ă ar hi" aveau scutire pentru zece ani 6 . U r e c h e a . domnul menţ ioneaz ă m ă rinimia faptei ar ă tînd c ă „i-am iertat domnia mea ş i de bir" 8 . Rom. XIV. I. I I . nici podvoad ă . I. la 1606 m ă n ă stirea Pobrata are o scutire tot de trei ani pentru seli ş tea ei Dobr ă cina 3. In Moldova. B. priv. voi. ist. Situa ţ ie similar ă avea ş i seli ş tea Ş endrenii a m ă n ă stirii de la Cet ăţ uia. Cuantumul scutirilor acordate variau de la caz la caz. Acesta este cazul satului C ă line ş ti în jude ţ ul Prahova. La începutul secolului num ă rul anilor de scutire este de obicei de trei ani. afar ă de plata birului ş i prestarea slujbei militare 7 . nici bu ţ i s ă nu care. Ibidem. p. nici vreo alt ă dare sau 1 2 3 1 s Doc. nici fîn s ă nu coseasc ă . p. Ibidem. ist. I I . spre sfîr ş itul secolului — e de un an. voi.. 264. In cursul secolului XVII se v ă de ş te tendin ţ a de a reduce anii de scutire pentru satele unde se reface popula ţ ia care a sc ă zut La num ă r. 43. XVI. p. p. excep ţ iile fiind foarte rare. De pild ă . In Ţ ara Romîneasc ă acesta este volumul obi ş nuit al scutirilor. In unele cazuri speciale scutirea se acord ă pentru un termen de 10 ani. voi. în secolul XV în Ţ ara Romîneasc ă scutirile se acordau pentru toate slujbele ş i d ă jdiile. 43. In Moldova scutirile erau acordate pentru toate slujbele ş i d ă jdiile : „s ă nu ne dea nici iliş . 232. 101 ş i 129. la 1614 boierul Ianachi pentru seli ş tea lui Vaidaia a ob ţ inut scutire pentru trei ani 4 . I I . " Ibidem.DOMENIUL FEUDAL 245 m ă n ă stirea Tismana avea acest privilegiu pentru satul ei Vadul Bistre ţ ului. p. B. I. 44. acordat în 1531 pentru doi ani ş i prelungit în 1533 pentru trei ani '. Rom. XVII.. voi.. p. Ibidem. cit. priv. 31. XVII. nici la cetate s ă nu lucreze. un sat populat de ţă rani str ă muta ţ i din Turcia ş i care era un sat liber f ă r ă st ă pîn feudal 5 . voi. nici posad ă . . nici jold. 164 7 Doc. Cînd slobozia C ă line ş ti a fost scutit ă ş i de plata birului. A. m ă n ă stirea Neam ţ la 1602 are scutire pentru trei ani pentru satul ei Horodi ş te 2. XVII. p. XIII. 219.. In Ţ ara Romîneasc ă .

de toate rnînc ă turîle care se cuvin domne ş ti.ş i înjghebeze gospod ă ria şi să-şi ridice casa şi atenansele necesare. cit. 43. voi. pentru un num ă r limitat de ani..946 V. Reducerea volumului acestor obliga ţ ii d ă dea posibilitate ţă ranilor s ă .. nici vin ă rici" 2 . p 97. COSTACHEL slujbă a noastră să nu aibă a îndeplini" '. -■ J ______ 3 . Privilegiile acordate pentru slobozii reprezint ă o form ă a privilegiului imunit ăţ ii. acordarea acestui privilegiu pentru sloboziile ce se aflau pe domeniul feudal al unui boier sau m ă n ă stiri însemna o favoare pentru ace ş tia. acesta avînd un caracter provizoriu. R ă irpne de v ă zut care erau avantajele ce se ofereau celor nou ■ veni ţ i ca ei s ă fie ispiti ţ i s ă p ă r ă seasc ă gospod ă riile lor. Acordarea acestui privilegiu pentru slobozii avea de SCOR s ă atrag ă . p. domnii arat ă adeseori motivul determinant : c ă ace ş tia „sînt oameni pribegi din alt ă ţ ar ă ". / t. iar mai tîrziu pe ţă ranii din ţă ri str ă ine. Dar în acelaşi timp. în satele nou întemeiate sau cu popula ţ ie risipit ă . în virtutea privilegiului acordat. I. priv. B. îndatoririle unui ţă ran dependent erau duble ş i fa ţă de domnie ş i fa ţă de st ă pînul de mo ş ie. Ţă ranii a ş eza ţ i în slobozii erau u ş u1 I. erau scutite de orice îndatoriri fa ţă de domnie. Bogdan. pe vecinii din alte sate. In secolul XVII sînt enumerate toate îndatoririle fa ţă de domnie: „s ă fie în pace ş i slobozi de boi ş i de g ă le ţ i ş i de fîn ş i de dijm ă de albine ş i de gor ş tina de oi ş i de porci. Ib:'dem. In această privin ţă izvoarele nu permit o cunoa ş tere mai aprofundat ă a problemei. pe ţă rani. iar domnia mea ne-am milostivit pentru aceast ă str ă mutare a lor" 3 . Prin acordarea acestui privilegiu i se creau condi ţ ii mai favorabile pentru exploatarea domeniului s ă u — prin întemeierea satelor noi ş i refacerea celor pustiite. 2 Doc. In Ţ ara Romîneasc ă de obicei nu se acordau scutiri pentru plata birului ş i slujba militar ă . XVII. op. ist. Acordînd aceste scutiri. la început. cînd ţă ranii mai aveau dreptul de str ă mutare. c ă „ei au l ă sat ocinele ş i dedinele lor ş i casele ş i mo ş tenirile din patria lor. Am v ă zut c ă erau cazuri cînd sloboziile. Rom. In orice caz este clar c ă scutirile pentru slobozii aduceau anumite înlesniri în ceea ce prive ş te obliga ţ iile ţă ranilor fa ţă de domnie. zeciuial ă din cas ă ş i din averile lor ş i pentru cai de olac s ă nu li se ia.

Dup ă cum se vede. 1955. ş i în special comer ţ ul cu grîne. . Actele de stăpînire din secolul XV nu învederează tendinţa stăpînilor de p ă mînt de a defini cu precizie bunurile componente ale satului. care ş i acolo se populau cu ţă rani proveni ţ i din satele marelui cnezat al Moscovei. fîne ţ e. . c:teodat ă specificîndu-se ş i existen ţ a viilor. iar st ă pînul de mo ş ie î ş i înt ă rea astfel situa ţ ia economic ă . ace ş tia se transformau în ţă rani birnici.DOMENIUL FEUDAL 247 ra ţ i în ceea ce prive ş te plata d ă rilor c ă tre stat. este importan ţ a pe care o atribuie st ă pînii de p ă mînt ogoarelor. I I I . In cursul secolului XVI domeniul boieDomeniul boieresc resc creşte necontenit Creşterea lui este . In secolul XVI în ş irarea bunurilor unui sat devine 1 Pamiatniki russkogo prava (Monumentele dreptului rus) Moskova. privilegiile clasei stăpînitoare. 0 stare similar ă de lucruri se constat ă ş i în Rusia seco lului XV. precum ş i cu ţă ranii str ă muta ţ i din alte cnezate ru se ş ti. Tr ă s ă tura nou ă . deoarece dup ă expirarea termenului de scutire. XV[ legata ş i de acele schimb ă ri economice care se produc în via ţ a ţă rilor romîne : dezvoltarea rela ţ iilor marf ă -bani. Prima categorie de ţă rani se bucura de scutire pentru cinci ani. Cnejii ru ş i aveau interes s ă atrag ă pe ţă ranii din alte cnezate. cre ş terea pie ţ ei interne ş i celei externe. de cea mai mare însemn ă tate în organizarea marelui domeniu. ţă ranii nou veni ţ i erau avantaja ţ i ca s ă aib ă posibilitatea s ă . ape — era definit vag. printr-o formul ă stereotip ă — „cu tot hotarul". Ea reflect ă opera de colonizare a st ă pînilor de p ă mînt. 126.ş i înjghebeze gospod ă riile. Scutirile se acordau satelor r ă mase pustii. Problema sloboziilor relev ă aspecte variate. Izvoarele din secolul XV nu semnaleaz ă în mod special curaturile ş i ogoarele. p. situa ţ ia ţă ranilor sub raportul dreptului de strămutare. Avantajul principal ce rezulta pentru ace ş ti ţă rani era scutirea de dare c ă tre stat. cea de-a doua pentru 10—15 ani. politica fiscală a domnilor romîni ş i multe alte aspecte. ei fiind sursa principal ă de venit'. p ă dure. condi ţ iile de întemeiere ale satelor noi. P ă mîntul unui sat cu toate bunurile sale variate — ogoare. p ăş uni.

p. Doc. XVI. Ibidem. Ibidem. III. £143. B. sluga domneasc ă . au primit mo ş tenirea în baza unui testament. fra ţ ii Vlaioul ş i Bodea. . dou ă curaturi. IV. care sînt m ă surate în stîn-jeni 5. insistîradu-se îndeosebi asupra ogoarelor. p. La mijlocul secolului XVI vînzarea ogoarelor ia o amploare mare 2 . fiii lui Mic ş an din Nege ş ti. Rom. Ceea ce constituie elementul cu totul nou este vînzarea îns ăş i a ogoarelor (HHBa) precum si semnalarea lor în cadrul unui domeniu. Cump ă r ă turile f ă cute sînt 1 2 3 4 5 6 Al. p. boierii de ţ ar ă . p. unii dintre mo ş tenitori cap ă t ă partea lor numai în ogoare. priv. 215. Prin aceste cump ă r ă ri masive de ogoare în mîinile st ă pî-nului satului se concentreaz ă o parte însemnat ă din p ă mîntul arabil al satului. 210. In secolul XV nu întîlnirn dec:t vînzarea de delni ţ e f ă r ă s ă fie ■ men ţ ionat din ce se compune o delni ţă (nex sau ^ACTbj. vornic achiziţionează numeroase ogoare în satul Scurte ş ti. Ibidem. St ă pînii de sate î ş i l ă rgesc cîmpul de ar ă tur ă prin cump ă rarea ogoarelor. voi. 366—368. 255. Nefiind mul ţ umit cu cele primite el mai cap ă t ă de la fratele s ă u ş apte ogoare 3 . cit. La 1579 Dumitru clucer a reu ş it s ă acapareze prin cump ă rare numeroase ogoare ş i vii în satul Cepturile: 78 ogoare. dup ă care Bodea a fost înzestrat cu „ ş ase ogoare la cîmpul de sus ş i alte ş ase ogoare la cîmpul de jos". op. Datele referitoare la domeniul boierului Dumitru clucer din satul Cepturile ilustreaz ă acest proces de acaparare a p ă mîntului arabil.. La 1564. 41 pogoane de vie ş i alte terenuri 6 . ist. la 1521 Semion cu fra ţ ii. voi. Ş t e f u 1 e s c u. ogoarele fiind m ă surate în paşi4. Aceste bunuri au fost achizi ţ ionate de la nou ă persoane din satul Cepturile. Ibidem. COSTACHEL un lucru curent.. La 1571 Cîrstea. dou ă funii. De pild ă . La 1572 boierul Micul. nr. In secolul următor. la vînzarea unei delniţe apar toate precizările referitoare la părţile componente ale ei. st ă pînesc numeroase ogoare 1 . cump ă r ă numeroase ogoare în satul Devesel. 205. 38. 92. Faptul c ă ogorul constituie partea cea mai pre ţ ioas ă a domeniului rezult ă ş i din aceea c ă sînt cazuri cînd. care nu poate s ă aib ă alt rost decît drept cîmp de cultur ă al st ă pînului aflat în exploatare direct ă folosind munca ş erbilor. 79.248 V. p. la împ ă r ţ irea mo ş tenirii.

brani ş ti. • Ibidem. fiind dobîndite prin slujb ă . In afar ă de acest aspect nou în structura domeniului feudal din secolul XVI. Intre 1533 ş i 1544 st ă pînirile lui Detco au crescut cu 22 safe ş i sili ş te precum ş i cu ş apte b ă l ţ i 3. 5 Ibidem. I. cre ş terea lui are Joc pe c ă i obi ş nuite : moştenire. ist. pe lîng ă care erau cump ă r ă turi. pro. 255.. . p. voi. 249—250. Un deosebit interes reprezint ă domeniul boierului Detco mare arma ş . Satul Recica era cump ă rat prin achitarea unei du ş egubine ş i a dat na ş tere la o pîră . £88. 275. cu poieni. cîmpul de ar ă tur ă al st ă pînului jucînd un rol din ce în ce mai important. pe de o parte. 140. domeniul boieresc cre ş te. La 1533 Detco st ă pînea 24 sate ş i dou ă b ă il ţ i. deoarece partea advers ă sus ţ inea c ă satul a fost cotropit . 180. " Ibidem. dobîndit ă prin dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă 4 . De-acum încolo achizi ţ ionarea de sate pe cale de cump ă rare va juca un rol din ce în ce mai important în cre ş terea domeniului feudal. voi. aşezate în regiunile cele mai m ă noase ş i bogate ale Ţă rii Romîne ş ti '. Majoritatea satelor erau cele de mo ş tenire. iar pe de alt ă parte. 309. 318. Rom. p. In Moldova un loc important îl joac ă colonizarea care contribuie în mod simţitor la creşterea domeniului boieresc. In afar ă de ţă ranii aservi ţ i din satele st ă pînite de jupanul Neagoie. prin defri ş are. B. XVI. La 1538 jupan Dr ă ghici sp ă tar ş i fratele s ă u Udri ş te din M ă rgineni au avut 30 de sate cu mun ţ ii Buceaci ş i Floreiul. * Ibidem p.cu sil ă " f ă r ă judecat ă ş i dreptate s . IV. prin cump ă rare. au existat ş i 511 robi. ca ş i în Ţ ara Romîneasc ă . 14—15. La 1502 Ş tefan cel Mare acord ă lui Dobrot ă ş i Lupul un loc cu 1 Doc. Astfel rezerva feudală cre ş te. cumpărare şi înfrăţire. compus din 36 sate. II. De pild ă satul Nedeia Mare cu b ă l ţ ile reprezint ă o danie domneasc ă .DOMENIUL FEUDAL 249 descrise cu de-am ă nuntul. Slujba boierilor credincioşi este răsplătită deseori prin dania unui loc din pustiu pentru întemeierea unor sate noi. In Moldova. Aceste sate au fost achizi ţ ionate prin mo ş tenire. cump ă rare ş i danie domneasc ă . p. înfr ăţ iri ş i dania domneasc ă . nr.. danie. 286. vii ş i mori 2 . La 1526 jupanul Neagoie mare vistier cu so ţ ia sa Caplea st ă pîneau un domeniu însemnat. iar ogoarele peste tot sînt trecute pe planul întîi.

priv. Ibidem. A XVI. voi. pe de o parte. In afar ă de colonizare domeniul boieresc cre ş te ca ş i în Ţ ara Romaneasc ă prin cump ă r ă ri. p 6 208. 4 . Ibidem. I. Doc. XVI. Rom. ist. la 1592 boierul Andreico biv pîrc ă lab de Roman face cump ă r ă ri masive de p ă mînt de la r ă z ăş ii din hotarul Vîrtopului întocmind 11 zapise ş i pl ă tind pre ţ uri variate pentru o delni ţă : între 16 pîn ă la 120 zlo ţi 3 . Ispisoace ţ i zapise. XVI. 27.. domeniul lui Nistor Ureche. IV. A. ist. Rom. Aceasta denot ă c ă valoarea p ă mîntului a crescut ş i domnia caut ă s ă stabileasc ă drepturile aceluia care va întemeia un sat nou. B. De pild ă . prin cump ă rarea ogoarelor. voi. voi. este înlocuit ă cu o formul ă de mai mare precizie. 5. 36 ş i 50 ' Gh. îşi are originile încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare achiziţionate de bunicul său Danciul Ureche. E necesar de relevat c ă vastele domenii ale unor boieri din secolul XVII au început s ă se formeze în secolul anterior ş i chiar mai înainte. Astfel vechea formul ă folosit ă la întemeierea satelor — „cît poate s ă tr ă iasc ă un sat îndestul" — uzitat ă de obicei în tot cursul secolului XV. p 286—288. Rezerva cre ş te. De pild ă . In afar ă de aceasta. Domeniul feudal începe să -şi piardă caracterul de izolare. care în secolul XVII st ă pînea cea 100 de sate. Unii dintre boieri c ă p ă tau dreptul s ă întemeieze dintr-o dat ă mai multe sate. p. în structura domeniului boieresc trebuie semnalat faptul c ă dezvoltarea rela ţ iilor marfă bani a atras ş i economia boiereasc ă în circuitul său. G h i b ă n e s c u . II.250 V. Acesta este cazul boierului Ion Gol ă i mare logof ă t care a dobîndit de la domnie trei locuri din pustie ca să v întemeieze sate noi 2. priv. Boierii î ş i fac 1 2 Doc.. III. p.oe unde vecinii lui iupan Vlaicul vor fi cur ăţ at cu securea în p ă dure" 5 . Ultimul aspect al cre ş terii rezervei feudale este relevat de un document muntean în mod deosebit de precis : la 1526. iar pe de altă parte. COSTACHEL dreptul ca „să ..ş i fac ă un sat de 20 de case" '. p. printre st ă pîmirile clucerului Vlaicu este men ţ ionat satul St ă ne ş ti cu locul de acolo . prin defriş area p ă durilor. Apoi vînzarea separată a ogoarelor s-a practicat şi în Moldova secolului XVI 4Partea cea mai caracteristic ă în organizarea domeniului feudal din secolul XVI este creşterea rezervei feudale. f ă cută cu munca ş erbilor. leg ă tura între sat ş i ora ş devine mai strîns ă . I—1.

2. au fugit din satul lor. B. necesare pentru depozitarea vinurilor ş i î ş i ridic ă pr ă v ă lii. cu pivni ţ e mari. nemaiputînd face fa ţă . Rom. Pîn ă la urm ă i . 448 ş i 458.a adunat. lovi ţ i de tot felul de calamit ăţ i. secolul XVII au 1 Doc. care-şi avea delniţa sa str ă mo ş easc ă . Paralel cu aceasta. cit. . pivni ţ e ş i mai multe pr ă v ă lii la Bucure ş ti '. p. i-a înc ă rcat pe ţă ranii din Craiovi ţ a cu asemenea biruri. mare sp ă tar. Deseori boierii recurg la tot felul de mijloace ca s ă -i sileasc ă pe ţă rani s ă le vînd ă delni ţ a str ă mo ş easc ă . priv. Secolul XVII marcheaz ă o nou ă pe. S-ar p ă rea c ă în secolul XVII se vînd toate satele din ţ ar ă . deoarece ţă ranii ap ă sa ţ i de biruri împov ă r ă toare. 15. In acela ş i timp. i-a b ă gat la pu ş c ă ria din Craiova ş i i-a silit s ă se vînz ă rumîni 2 . ca foamete. Stat.ş i vînd ă p ă mîntul.DOMENIUL FEUDAL 251 case la ora ş e. Izvoarele Ţă rii Romîne ş ti relateaz ă un fapt de uluitoare silnicie petrecut la 1654. feudalii din. p. Pe m ă sur ă ce în secolul XVII st ă pînii de p ă mînt sînt atra ş i din ce în ce mai mult în relaţiile marfă-bani. are loc ruinarea în masă a ţărănimii libere. sînt sili ţ i s ă . începe o nou ă etap ă în procesul de aservire a ţă r ă nimii — aceea a leg ă rii de glie. Acesta fiind „un boier mare ş i silnic" ş i care ţ inea de bir jude ţ ul Jiul de Jos. pe m ă sur ă ce se înl ă tur ă treptat caracterul de izolare a domeniului feudal — boierii vor c ă uta s ă ş i m ă reasc ă rentabilitatea domeniilor lor cît mai mult posibil. " Arh. invaziile turce ş ti ş i t ă t ă re ş ti.ş i sporeasc ă num ă rul satelor cît mai mult. Citat dup ă I. op... voi. folosind violen ţ a ş i puterea lor politic ă . pachet 15.rioadă Domeniul boieresc în istoria economiei feudale. plata haraciului. ist. Domeniul feudal va aduce venituri importante atît prin ridicarea dijmelor. Filitti. Hurez. încît ei. jupanul Dragomir din Ţ ara Romîneasc ă la 1580 pe l:ng ă sate ş i vii. Pe vremea lui Matei Basarab mo ş nenii din' satul Craiovi ţ a din judeţ ul Dolj au fost cotropi ţ i de boierul Diicu Buicescu. IV. cît ş i prin exploatarea direct ă a rezervei feudale folosind munca ş erbilor. mai avea case. supunîndu-le unei crunte exploată ri. Ei vor c ă uta s ă . doc.. De pild ă . C. Dup ă aceea sp ă tarul a trimis pe doroban ţ i ca s ă caute pe ţă ranii fugi ţ i. XVI. Profitînd de greut ăţ ile economice ale ţă ranilor.

Acesta este sensul dispozi ţ iilor legislative ale lui Minai Viteazul ş i celor corespunz ă toare din Moldova. 168—171. Nistor Ureche are 97 sate ş i p ă rţi de sate 4. G h i b ă n e s c u . p. Gh. R. Or. Iordache Cantacuzino a cump ă rat vreo 300 de st ă pîniri r ă z ăş e ş ti. cit. 248—249. iar Miron Gostin 89 sate 5. op. p. Ghib ă nescu. III. In Moldova Iordache Ruset are 167 sate ş i p ă rţi de sate 2. G h. p. Cele mai 1 Vezi cap. 168—171. cînd i-a fost întocmit actul de st ă pînire. op. La 1617. G h i b ă n e s c u . p. Ţă ranii dependen ţ i. vistiernicul Gheorghe Ursache are 104 sate. III. Ibidem. Gh. vine statul feudal a c ă rui func ţ iune principal ă este aceea de a ţ ine în Mu masele exploatate.. dup ă cum s-a mai ar ă tat mai sus '. 29. In Ţ ara Romîneasc ă boierii nu r ă mîn în urma acelor din Moldova în ceea ce prive ş te acapararea p ă mîntului. risipirea ţă ranilor de pe domeniu însemna de fapt ruin ă pentru feudali. vînz ă rile masive ale cnejilor în Ţ ara Romîneasc ă ş i ale r ă ze ş ilor în Moldova au stat la baza cre ş terii excesive a domeniului boieresc din acea vreme. £(49—251. Cu privire la domeniul lui Nistor Ureche se mai poate ad ă uga c ă ele au fost situate în 19 ţ inuturi ş i c ă pe lîng ă aceste sate mai cuprindea 17 mori. sătenii şi stăpinii în Moldova. P ămîntul. ş ase hele ş teie ş i 45 f ă lci de vie (dintre care 11 erau la Cotnari).. Una dintre formele cele mai r ă spîndite de lupt ă ale ţă ranilor era fuga. cump ă r ă turile fiind trecute în 119 zapise ş i documente 8 . Ţă ranii nu r ă mîneau pasivi fa ţă de aceste opresiuni. II. cit. . 169. 246—248. seli ş ti ş i p ă r ţ i de sate 3 . R. In actul de cump ă rare al stolnicului Toma din Moldova este men ţ ionat c ă 36 ocine au fost cump ă rate de la peste 100 de persoane 7.. A ş adar. COSTACHEL reu ş it s ă st ă pîneasc ă domenii din zeci de sate. II. ţă ranii au fost lega ţ i de glie ş i au pierdut dreptul lor str ă vechi de str ă mutare. In urma acestor m ă suri legislative. p. cit. p. R o s e 11 i. cit. R o s e t t i . op. Ins ă st ă pînirea unui întins domeniu cu şerbi numeroşi ridica în faţa feudalilor importanta problem ă a bra ţ elor de munc ă . In ajutorul lor îns ă . Unul din-» tre mijloacele folosite în acest scop sînt m ă surile legislative. Ibidem. p. se men ţ ioneaz ă c ă cump ă r ă turile au fost f ă cute de el la 98 persoane 6 ..252 V. op.

Elementul nou care apare în structura acestui domeniu este apari ţ ia unui teren special m ă surat în stînjeni pe lîng ă satul respectiv iar în al doilea rînd deosebita atenţie îndreptată asupra rumînilor men ţ ionîndu-se ş i cei fugari. r ă spîndite în numeroase jude ţ e : Prahova. precum ş i cei care au fugit. Dîmbovi ţ a.DOMENIUL FEUDAL 253 importante domenii se aflau în mîinile familiei Cantacuzino ş i ale boierilor Buze ş ti. Vla ş ca. seli ş ti ş i p ă r ţ i de sate. Romana ţ i. 136 de sate. cu g ă le ţ ile. Dolj. r ă spîndite în mai multe jude ţ e : Mehedin ţ i. st ă pînite din vremea vechilor domni de la întemeierea ţă rii ş i dobîndite „cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă ş i cu v ă rsare de sînge". este men ţ ionat satul cutare „cu vecini". cînd este vorba de sate mo ş tenite. fra ţ ilor Cantacuzino le-au revenit 43 sate ş i p ă r ţ i de sate. Teleorman. stîne. Din cercetarea hrisovului Buze ş tilor se desprinde deosebita grij ă a st ă - . poiene cu fîne ţ e. Vla ş ca. Satele cump ă rate sînt în special acelea care au fost ale „cnejilor cu ocine". Teleorman. pe lîng ă care sînt men ţ ionate „mo ş ii" m ă surate în stînjeni. fiecare avînd conacul s ă u separat. ceea ce trebuia s ă fie rezerva feudal ă . Vîlcea. Aceste sate ş i bunuri sînt st ă pînite „cu to ţ i rumînii. Rumînii sînt trecu ţi nominal acei care se află în aceste sate. pe cînd în alte cazuri. cump ă r ă tur ă . cu vinariciu ruim ă nescu ş i tot venitul". cu viile boiere ş ti. mori ş i b ă l ţ i. Aceste sate au fost st ă pînite pe baz ă de mo ş tenire. Buz ă u. La aceast ă dat ă domeniul Buze ş tilor se afla în st ă pînirea jupîni ţ ei Elena b ă neasa ş i a fiului ei Mateia ş postelnic. De pild ă . înfr ăţ ire. Din actul de împ ă r ţ ire al Elenei Cantacuzino. cu daturile. numeroase vii. Gorj. Ilfov. La împ ă r ţ ire. moştenirea lăsată de banul Radu Buzescu. d ă foarte puţ ine detalii. deoarece hrisovul cel mare din 10 iunie 1656 de ş i cuprinde toate satele st ă pînite. Domeniul lor se compunea din cea. Ialomi ţ a. întocmit la 1668 se poate cunoa ş te structura unui domeniu din secolul XVII. Domeniul boierilor Buze ş ti este mai greu de reconstituit din punct de vedere al structurii. Acest domeniu era stă pînit în comun de c ă tre fra ţ ii Cantacuzino. iar în ceea ce prive ş te rezerva feudal ă — sem ă n ă turile ş i fîne ţ ele erau divizate: în funii între coproprietari. Domeniul se compune din satele de mo ş tenire ş i cele de cump ă r ă tur ă . danie. satele din Vîlcea sînt definite ca str ă mo ş e ş ti. cu morile boiere ş ti. în asemenea cazuri to ţ i rumînii sînt trecu ţ i nominal în document.

Aceast ă mo ş tenire este obiectul unor numeroase pîri. Numai în leg ă tur ă cu st ă pînirea satului Ciuperceni este pomenit vadul la Dun ă re. Cel mai vechi era din 1461 — din vremea lui Vlad Ţ epe ş . care presupune existen ţ a unor pesc ă rii ş i poate chiar a unor leg ă turi comerciale. care caut ă s ă demonstreze c ă ş i ei au avut leg ă tur ă de rudenie cu . primele 59 sate au fost mo ş tenite din mo ş i str ă mo ş i. iar ultimul din 1655. fiind disputat ă de c ă tre boierii Bîrzescu. Este clar c ă un domeniu de asemenea propor ţ ii necesita un complicat aparat administrativ cu numeroase slugi ş i vechili afla ţ i în slujba st ă pînului. la 1656. în parte deteriorate. Majoritatea covîr ş itoare a satelor a ajuns în st ă pînirea boierilor Buze ş ti pe cale de mo ş tenire. De aceea nu afl ă m mai nimic în ceea ce • prive ş te organizarea acestui domeniu. La întocmirea acestui hrisov boierii Buze ş ti s-au îngrijit îndeosebi ca toate satele lor s ă intre în acest document. boierii Buze ş ti au cerut domniei întocmirea unui nou hrisov. Erau preocupa ţ i s ă dovedeasc ă drepturile lor asupra satelor respective cu ţă . Procesul de formare a acestui domeniu a avut loc în decurs de mai bine de 200 de ani — de la mijlocul secolului XV pînă la mijlocul secolului XVII."254 V. Dac ă hrisovul Bu-ze ş tilor ofer ă pu ţ ine date pe baza c ă rora s-ar fi putut reconstitui organizarea unui domeniu din secolul XVII. COSTACHEL pînilor de a men ţ iona existen ţ a ţă ranilor dependen ţ i. el con ţ ine totu ş i suficiente elemente pentru a ne putea da seama de procesul de formare a acestui uria ş domeniu. Un alt lot important de sate reprezint ă mo ş tenirea Dragoe ş tilor. Pe lîng ă ace ş ti ţă rani exist ă ş i un num ă r mare de ţ igani ş i chiar o a ş ezare de a lor denumit ă „ Ţ ig ă nia Dragoe ş tilor". deteriorate de vreme şi în parte pierdute. Deosebit de pre ţ ios este faptul relevat de acest document din care rezult ă c ă acest domeniu nu s-a format numai în cursul secolului XVII. ei s-au prezentat în fa ţ a domniei cu 55 hrisoave vechi. invocînd hrisoavele vechi. în parte disp ă rute. cu privire ia care se spune c ă este : „mo ş tenire Buze ş tilor de la mo ş i str ă mo ş i de la jup ă ni ţ a Neaga fiica lui Durduc ş i de la fiul ei Manea Ghizdav ăţ din vremea lui Vlad Voievod din 1461". înc ă de la întemeierea ţă rii.* r ă nii de acolo f ă r ă s ă se mai opreasc ă asupra bunurilor componente ale satului. Astfel. care s ă cuprind ă toate st ă pînirile lor. Cînd.

priv. Dup ă cum s-a men ţ ionat mai sus domeniul Buze ş tilor a crescut ş i pe calea cump ă r ă turilor.to ţ i s ă tenii au s ă r ă cit ş i au c ă zut în mare greutate ş i mare nevoie pentru d ă jdii ş i pentru biruri ş i pentru multe greut ăţ i ş i to ţ i s ă tenii ş i-au f ă cut ocinele lor vînz ă toare" 3 . p. In actele de cump ă rare s ă tenii sînt trecu ţ i nominal. indic:'ndu-se suma primit ă de c ă tre fiecare ş i toate greut ăţ ile fiscale — birul. Este caracteristic modul folosit de c ă tre boierii Buze ş ti pentru acapararea p ă mîntului ţă r ă nesc pe cale de cump ă rare. în care la 1596 boierii Buze ş ti au cump ă rat diferite p ă r ţ i de ocin ă de la mai mul ţ i cop ă rta ş i. Este vorba de satele libere de cneji care se vînd datorită greutăţilor fiscale excesive.DOMENIUL FEUDAL 255 Ghizdav ăţ . XIII. Dup ă doi ani.. la 1598. Unul dintre documentele mai vechi care oglinde ş te modul în care s-au f ă cut aceste cump ă r ă turi este cel din 5 iulie 1595. Familia boierilor Ghizdav ăţ ' apare ş i la 1486. B. 184. în persoana banului Dimitrie Ghizdav ăţ . cump ă rînd restul delni ţ elor. * Ibidem. p. 4 Ibidem B XVI. Acesta este cazul satelor Grop ş ani ş i Corbeni. voi. ei cump ă r ă mai întîi cîteva delni ţ e dintr-un oarecare sat.. O dat ă cu cump ă rarea delni ţ elor r ă mase nevîndute din satele Grop ş ani ş i Corbeni — boierii Buze ş ti mai cump ă r ă 17 sate. 303—307. care pare a fi unul dintre boierii de seam ă ai lui Vlad C ă lug ă rul. ei reu ş esc s ă acapareze ş i restul delni ţ elor din satele men ţ ionate mai sus 4 . s ă -1 înghit ă în întregime. Rom. 3 Ibidem. ist. d ă jdiile ş i altele. cînd se vînd dou ă sate : Cur ă ţ e ş tii lui Bra ţ ul ş i Cur ăţ e ş tii lui Voicil ă 2. 184. ca apoi cu timpul. Cump ă r ă turile masive de sate au fost f ă cute la sfîr ş itul secolului XVI ş i începutul secolului XVII. achizi ţ ionînd în total 19 sate pentru care pl ă tesc circa 250 000 de aspri5. Unele dintre satele cump ă rate în aceast ă vreme vor figura ş i în hrisovul cel mare din 1656 — 1 Doc. VI.ş i creeze condi ţ iile prielnice de cump ă rare ş i chiar de constrîngere. boierul din secolul XV. p. XIV. voi. Aceste sate se vînd pentru c ă . Ca s ă se introduc ă într-un sat ş i s ă . 5 Ibidem . Leg ă turile acestea de rudenie socotite ş i urm ă rite în decursul secolelor reprezint ă unul dintre mijloacele de baz ă care au servit la cre ş terea domeniului boieresc. XV. VI.

Cre ş terea evident ă a rezervei feudale în secolul XVI este un indiciu de seam ă în aceast ă privin ţă . ceea ce se manifest ă ş i în dezvoltarea comer ţ ului interior ş i exterior. dar ş i una administrativ ă . dup ă aceea cînd a fost în zilele ră posatului Mihai* Voievod la anuj 1595. st ă pînii de sate se mul ţ umeau în special cu perceperea dijmei de la locuitorii satelor st ă pînite de ei.v trîni domni. boierii devin negustori nu numai 1 Hrisovul Buze ş tilor. dar ş i pentru pia ţă . .256 ■ v . cît ş i rezerva feudal ă în forma în care ea a existat în acea vreme erau folosite în primul rînd pentru satisfacerea nevoitor feudalului ş i a cur ţ ii sale.COSTACHEL dup ă cum este cazul satului Cur ăţ e ş tii Bra ţ ului. Din hrisov reiese c ă au fost folosite la formarea şi creşterea acestui domeniu toate mijloacele posibile de achiziţionare a pămîntului : moştenire. dîn ş ii au fost to ţ i cneji cu ocinele lor înc ă de mai înainte vreme de prin zilele altor b ă .P. cump ă rare ş i înfr ăţ ire. el produce nu numai pentru nevoile proprii.. In secolul XVI.. Domeniul feudal este legat din ce în ce mai mult de pia ţă . pe vechile hotare ş i semne pentru c ă s ă tenii acestui sat de mai sus zis. In secolul XV avem de-a face cu un domeniu cu imunitate. care este trecut în actul de st ă pînire cu urm ă toarea men ţ iune: „tot satul ş i cu tot hotarul ş i cu to ţ i vecinii din cîrnp ş i din p ă dure ş i din balta F ă ureilor ş i de peste tot hotarul oricît se va alege din hotar pîn ă în hotar. datorit ă schimb ă rilor care se produc în viaţa economică. s-au vîndut a fi vecini dîn ş ii ş i cu to ţ i fiii lor ş i cu toate p ă r ţ ile lor de ocin ă " '. iar ace ş ti mai sus zi ş i oameni. Atît dijma. ceea ce face ca un asemenea domeniu s ă reprezinte nu numai o unitate economic ă . dat ă fiind slaba dezvoltare a rela ţ iilor marf ă -bani. dup ă copia slavona de la Arhiva Institutului de Istorie al Academiei R. In secolul XV. Secolul XVII marcheaz ă o perioad ă de dezvoltare economic ă mai intens ă . danie domnească.. cînd şi domeniul feudal este atras în relaţiile marf ă -bani.. în decursul celor trei secole XV—XVI—XVII caracterul domeniului feudal n-a r ă mas acela ş i.R.

. 17. înc ă la începutul domniei lui Mircea cel B ă trîn m ă n ă stirea Cozia st ă pînea curtea de la Hin ă te ş ti d ă ruit ă de Tatul K Uneori. Ş teful ş i Mîndrul. a M.DOMENIUL FEUDAL 257 de vite. dar ş i de grîne. I. op. cit. Un domeniu feudal formeaz ă o unitate Organizarea economic ă în care există diferite ramarelui domeniu muri de produc ţ ie. iar Mîndrul la Balin ţ i pe Ş iret 3 . iar în Ţ ara Romîneasc ă nu se întîlne ş te decît termenul de „curte". Produsele domeniului sînt ob ţ inute.ş i fac ă curte ş i i Doc. Giurgiu are cur ţ ile de pe Jijia la Jum ă t ăţ eanii.Domeniul feudal era alc ă tuit din mai multe sate. ne putem forma o imagine destul de exactă asupra domeniului în secolul XV. exploatarea direct ă a domeniului prin munca ş erbilor aducea ş i ea produse agricole care puteau fi transformate în marf ă . Rom. Pe baza izvoarelor din secolul XV este greu de reconstituit structura unui domeniu boieresc din această vreme. într-unui din ele era re ş edin ţ a st ă pînului. atunci cînd era vorba de doi sau mai mul ţ i fra ţ i. p. XV. secolele XVI—XVII. 104. aprobarea domniei ca în satul Cium ă te ş ti „s ă . 8547 . C o s t ă c h e s c u . la 1445 Mihail logofătul capătă. pe de alt ă parte. XIII. şi pe baza ş tirilor din secolele urm ă toare. curtea apare abia la 1430. în hotarele unui domeniu existau ş i dou ă „case". XIV. ridicarea unei cur ţ i era f ă cut ă cu aprobarea domniei. p. num ă rul uria ş de sate aducea ş i o cantitate important ă de produse agricole . priv. Aici curtea a existat de la sfîr ş itul secolului XIV. în actul de împ ă r ţ ire a averii boierului Ion Jum ă tate între fiii acestuia : Giurgiu. ş i în general ultimele dou ă . 42. la început. denumit ă „casa" sau „curtea" lui. I. care la 1414 avea cu fratele s ă u dou ă „case" : „una în satul de la Cobîle ş i alta în satul de la Bîrlad" 2. pe de o parte. In Moldova. I. p. 3 Ibidem. Totuşi.Via ţ a feudal ă — c. voi. A ş a este cazul boierului Toader Pitic. ist.. Se pare c ă . Aceste trei secole. Ambii termeni sînt folosi ţ i în Moldova în aceea ş i m ă sur ă . tot prin vechiul sistem al dijmei. au însemnat o schimbare important ă în situa ţ ia ţă r ă nimii : ţă ranii în cea mai mare parte r ă mîn f ă r ă ocine ş i lega ţ i de glie. B. 299. De pildă.

o pivni ţă de piatr ă ş i case deasupra pivniţei. stă pînea satul Solea — p ă mîntul ei str ă mo ş esc. stîne.ş i coseasc ă s ă împart ă cu funia" 5 . fapt care deja a fost semnalat mai sus. un deosebit interes îl prezint ă actul de împ ă r ţ ire a familiei Cantacuzinilor din 1668. Documente bucovinene. p. 121.. I. dar cele din secolul XVI sînt mult mai bogate. în afar ă de domeniul s ă u. p. P ă r ă sea. op. II. op. portar de Suceava.. Satul unde este curtea feudalului ocup ă locul central în hotarele unui domeniu.. 343. piue de sumane. livezi. 3 ■ Vezi cap. sau să . la Valea Neagr ă " 2 . l or ga. Pentru Ţ ara Romîneasc ă nu g ă sim prea multe preciz ă ri cu privire la curtea unui boier în secolul XVI. torc ă torii de lîn ă . Pentru cunoa ş terea organiz ă rii unui do-Rezerva feudală meniu feudal în secolul XVII.. care servea ca loc de închinare ş i de îngropare a feudalului ş i a familiei sale. In schimb se poate urm ă ri leg ă tura ce se stabileş te între domeniul feudal ş i ora ş . 4 T. în Moldova. vii. B ă l a n .ş i are.. Ocina lui se compunea din peste 20 de sate. mori de sf ă rîmat pietre 3 .. La cîmp. de vor vrea s ă . a avut la Bucure ş ti nou ă pr ă v ă lii. cit. Pe fiecare domeniu exista ş i o m ă n ă stire. COSTACMEL mori la Ş iret" '. Cos t ă eh e s e u . ' lbidem. pris ă ci. so ţ ia lui Grigori Udre. în primul se afla curtea. cit. Mo ş tenitorii Elenei Cantacuzino trebuiau să■ st ă pîneasc ă mo ş ia în comun în urmă toarele condi ţ ii: „moş ia s ă le fie de ob ş te. la 1448 curtea este trecut ă în capul satelor : „i-am dat ş i i-a-m înt ă rit ocina lui. 213. In actul de st ă pînire a boierului Ivan Porcu. cit. satele anume unde este curtea lui. 43. II. op. nepoata lui Luca Arbore.258 V. să . . De obicei domeniul cuprindea urm ă toarele bunuri ş i insta-^ la ţii: mori. descris în felul urm ă tor : „satul Solea pe rîul Solea ş i cu morile ş i cu biserica de piatr ă ş i cu cur ţ ile de piatr ă ş i cu livezi ş i cu slatine ş i cu iezere cu pe ş te" 4 . Se vede c ă vechea tradi ţ ie din 1 M. 5 N. p. p.ş i fac ă fie ş tecarele case unde-i va pl ă cea. Este cazul jupanului Dragomir care. La 1598. Izvoarele secolului XV sînt mai s ă race în ceea ce prive ş te datele din care s-ar putea reconstitui p ă r ţ ile componente ale unui domeniu. Producţia.

deoarece la cump ă rarea satului R ă deni n-au fost întrebate rudele vechiului st ă pîn. Domnul d ă porunca ca noul st ă pîn al satului — Boul vistier. Aceasta urma s ă fie împ ă r ţ it ă în funii. „mo ş ia" sau „cîmpul" nu era împ ă r ţ it ă între fra ţ i. cu unele stipula ţ ii în ceea ce prive ş te rezerva feudal ă . în actul de st ă pînire al popii Ghinea din Rîmnic. cuprinzînd sem ă n ă turi ş i fîne ţ e între to ţ i cei patru coproprietari. era st ă pînit ă în comun. De pild ă . ele sînt exploatate în comun. Datele referitoare la domeniul fra ţ ilor Cantacuzino sînt deosebit de interesante în ceea ce priveşte organizarea rezervei feudale în cursul secolului XVII. XVII. în conformitate cu obiceiul ţă rii. N. . g ă sim men ţ iunea privind „partea boiereasc ă " : „s ă ţ ie singur popa Ghine din ocina de la Bujorani din partea boiereasc ă a treia parte" '. rezerva feudal ă apare sub denumirea de „partea boiereasc ă ".. referitor la ocina lui din satul Bujorani.. Ea constituie „partea boiereasc ă " ş i n-are nici un amestec cu ară tura vecinului. ist. In izvoarele acestui secol. îns ă la cultivare se proceda la divizarea ei în funii. I o r g a. In hrisovul Cantacuzinilor ea este denumit ă „cîmp" ş i „mo ş ia" ş i este m ă surat ă în stînjeni. p. priv. p. Delimitarea ar ă turii boierului de cea a vecinului este bine oglindit ă într-un document din 1606.B. înc ă de la începutul secolului — la 1615. Dup ă cum s-a men ţ ionat mai sus. „s ă nu are 1 2 Doc. 387. In ceea ce prive ş te bunurile mo ş iei. Documentele Cantacuzinilor. fiecare s ă aib ă curtea lui. 57. c ă în cazul cînd sînt mai mul ţ i fra ţ i. sat Ruşatul moşia la Căldăreşti J000 stînjeni la Largul 425 stînjeni la Openifiţi 168 stînjeni la Tutufi 115 stînjeni la Ciorăşti 200 stînjeni 2 la Stoieneşti 710 stînjeni . la capitolul referitor la „Satele ş i mo ş iile în jude ţ ul Buzău" : Satul întreg Căpreştii satul întreg Dudeştii jumăt. Eremia Moghil ă opre ş te pe st ă piinul satului R ă deni precum ş i pe vecinii s ă i s ă are. II.DOMENIUL FEUDAL 259 secolul XV s-a p ă strat pîn ă în secolul XVII. Rom.

anume Corostova" 4 . Intr-un document moldovenesc din 1456 există o menţiune care explică legătura ce exist ă între poian ă ş i persoan ă : poiana lui Ş tefan Ro ş u „ce a f ă cut Ş tefan de a lui bun ă voie" 2 . ist. unde a desc ă lecat (oca^Hji) Miclea ş i poian ă care ascult ă de acest sat. Chiar în cursul secolului XV opera de defri ş are a p ă durilor a fost una dintre preocup ă rile cele mai însemnate. M ă n ă stirea Tazl ă u st ă pîne ş te o poian ă în satul Z ă ne ş ti. p. cit. nici vecinii lui s ă nu are. priv. II. legate de numele unei persoane. ' M. II. ist..260 V. 537 . COSTACHEL acea parte de ocin ă din R ă deni. Un document moldovenesc din 1590 arat ă explicit c ă poienile erau folosite pentru ar ă tur ă . op. C o s t ă c h e s o u . La 1503 se arat ă c ă în satul Costăchenii „unde a fost Andrieş" a existat şi „poiana lui Andrieş" 3 . poiana lui Ştefan Roşul. XVII rezerva feudal ă este bine oglindit ă în izvoarele vremii. La 1546 este vorba de „satul Micle ş ti care este la obîr ş ia Podrag ă i. De pild ă : • poiana lui Cauteş. voi. Munca de defri ş are este atestat ă de obicei cu termenul de cur ă tur ă (în slavone ş te Jia3 sau omiiiieHHe) care apare rar în izvoarele secolului XV. II. priv. ci au cump ă rat f ă r ă ş tire. XVII. Documentele din secolul XVI conţin o serie de menţ iuni care deslu ş esc rostul acestor poieni. voi. In schimb. p.. la poian ă . pe care c ă lug ă rii „au arat-o din vechi1 Doc. Dac ă în sec. p. 21.. în secolele anterioare existen ţ a ei este rar atestat ă . el va fi dator cu 50 de boi" '.. Iar cine va ara cu sila. op. In ambele cazuri rezult ă c ă Andrie ş ş i Miclea au st ă pînit sate de care ţ ineau ş i poienile lor. Cercetarea mai aprofundată a izvoarelor duce totuşi la constatarea c ă rezerva feudal ă a constituit ş i în secolul XV o parte integrantă a domeniului boieresc. p. 570. cit. poiana lui Lehaci.. XVI. Rom.. A. numai' c ă relată rile izvoarelor nu sînt atît de directe ca cele din secolul XVII. Ş i satul ş i poienele au existat pe vremea lui Ş tefan cel Mare. Bogdan. A. Acest fapt a f ă cut ca unii istorici s ă considere c ă în secolul XV rezerva feudal ă nici n-a existat la cele mai multe moşii. Rom. pentru c ă au cump ă rat f ă ră ş tirea acelora ş i nu a întrebat nici o rud ă . 240 4 Doc. 3 I. izvoarele vorbesc destul de des de poieni. I. pîn ă ce nu va sta de fa ţă înaintea domniei mele.

priv. M.DOMENIUL FEUDAL 261 me" '. 59i. cît şi pentru fineţe. III. p. . priv. unde. prin desţelenirea p ă mîntului. p. Folosirea poienilor pentru fîn presupune exploatarea direct ă a st ă pînului folosind munca ţă ranilor aservi ţ i. ist. Acela ş i în ţeles rezultă ş i din documentul din 1441 al lui Cozma Pivniceariul care st ă pîne ş te satul Dil ţ egani pe Bogdana „ ş i poiana de la Hovr ă leata. XVI. XV. In secolul XVT existenţa rezervei feudale se conturează şi cu mai multă precizie.vor putea s ă -ş i fac ă la Tazl ă u ş i al ţ ii poian ă la obîr ş ia Strîmbei. XIV. p. vorbindu-se deseori despre „poiană de fîn". cit. p. In cursul secolului XVI poienile sînt pomenite de regulă cu morile lor. anume Runcul cu toate poienile" 4. XIII. B. pe Bîc ş i cu pîraiele ei de moară de prinprejur" 3. In tot cursul secolului XV domeniul boieresc cuprinde numeroase poieni ş i num ă rul lor cre ş te necontenit. prin cump ă rarea ogoarelor ţă r ă ne ş ti. trebuie s ă amintim că ele erau folosite atît pentru arătură. Presta ţ ia 1 2 Doc. care va creşte necontenit. poiana Hovrăleata este pomenită împreună cu moara. Rom. Rom. In ceea ce prive ş te folosirea poienilor.. C o s t ă c h e s c u . Defri ş area p ă durii se face folosind munca ţă ranilor aservi ţ i. De pildă. 455. Rezerva feudală deci va creşte. în afar ă de dijma de fîn 5 .. A. instalate alături sau chiar în poiană. voi. ist. pe de o parte. unde au fost lui ţ arina ş i moara" 2 . ' Doc. Aceasta ne face ca s ă credem c ă aceste poieni reprezentau de fapt rezerva feudală. I. 1!2. 4 Ibidem. poiana lui Ştefan RtiBul cu un loc de moară. A. 239. voi. II. p. In economia rural ă din secolul XV poienile pe ling ă care existau de obicei şi instalaţii de mori au jucat un rol important. op. Un alt document moldovenesc din 1546 descrie cu de-am ă nuntul terenul bun de poian ă ş i instala ţ ia de moară : „o poian ă în fa ţa Bere ş tilor. De pildă. III. voi. la gura Strîmbei ş i cu b ă lţi ş i loc de moară . Trebuie de asemenea relevat faptul c ă deseori poienile sînt men ţ ionate împreun ă cu morile. 5 Ibidem. peste Tazlă u. iar pe de alt ă parte.. la 1584 este vorba de „o poian ă ce se nume ş te Pojarna. XVI. De altfel aceasta rezult ă ş i din faptul c ă în actele de imunitate din secqlul XV este men ţionată regulat presta ţ ia cositului finului. des ţ elenite de c ă tre ţă rani pentru nevoile lor ş i pe care ei nu vor fi in stare s ă le p ă streze. 479.

XIII. XV. Ibidem. „poiana cu peri". ' Ibidem. Surete ş i Izvoade. voi. p. 448. In Ţ ara Romîneasc ă de la sfîr ş itul secolului XIV erau cunoscute livezile de nuci ale boierului D ăbăcescti4. In cadrul unui mare domeniu. p. Viile exist ă din cele mai vechi timpuri. XVI. Gr ă dinile cu pomi fructiferi de asemenea nu lipsesc din cadrul domeniului feudal. In secolul XVII. De altfel ş i casele boierilor de la ora ş e aveau pivni ţ e pentru p ă strarea vinului. Unele domenii aveau cantit ăţ i atît de mari de fructe încît f ă ceau nego ţ cu ele 5 . Acest teren a fost des ţ elenit de c ă tre Nab ă daico în felul urm ă tor : . B.. Domeniul feudal pe lîng ă cîmpul de cultur ă ş i fine ţ e mai Exploatarea cuprindea viile. p. G h i b ă n e s c u . XXII. cu slugile ş i cu ai s ă i vecini ş i cu aii s ă i ţ igani ş i cu ai s ă i arga ţi cum au putut" 1. XVI. 136. cum este acela al familiei boierilor Cantacuzino. III. destinate pentru cîmpul âe. voi. B. p. ' G h . Radu Mihnea înt ă re ş te lui Nab ă daico biv vornic satul Sucmez ă u ş i 599 de curaturi din p ă dure ş i aoa ş e „de curaturi de fîn". Rom.le-au cur ăţ at din codru întregii cu ai s ă i oameni ş i cu cl ă ci. A. priv. cultur ă al st ă pînului. II.. IV. p. COSTACHEL la cositul finului e o form ă a rentei în munc ă cum este ş i aceea de a ara ş i sem ă na. ea mai este denumită „moşia" şi „cîmpul" şi este m ă surată în stînjeni. rezerva feudal ă a c ă p ă tat ş i denumirea special ă de „partea boiereasc ă ". Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . Trebuie de men ţionat c ă toate aceste curaturi erau a ş ezate în jurul satului Sucmez ă u. teascuri ş i pivni ţ e de piatr ă 3 . ist. Unde existau vii existau ş i crame. 168—171. Sînt destule cazuri cînd viile boiere ş ti se ridic ă la peste 40 pogoane de vie 2 . în Moldova secolului XV izvoarele vorbesc de „poian ă cu meri". livezile ş i gr ă dinile de marelui domeniu zarzavat. Cum se cucerea acest teren pentru agricultur ă rezult ă deosebit de limpede dintr-un hrisov muntenesc din 5 iunie 1617. Ibidem. Existau livezi de lîngă casă şi livezi din cîmp. 41. XIV. dup ă Cum s-a mai ar ă tat. atît în ceea ce prive ş te cele de pe delni ţ ele ţă ranilor cît ş i cele care reprezint ă rezerva feudal ă ş i care apar în izvoare sub denumirea de „viile boiere ş ti".262 V. 239. 2 3 . * Vezi cap. Doc.

Marele domeniu m ă n ă stiresc. C o s t ă c h e I. la 1451. Patru Durnea a avut: „un loc de prisacă în pustie pe Şacovăţ şi loc de moară în matca Ş acov ăţ ului. pe vremea înainta ş ilor no ş tri. 171—J83). tot a ş a ş i acuma. Exploatarea morilor fiind legată de cultivarea cerealelor. ş i hlabnicul care este în sus de Grue ţ .. op. de ţ ineau monopolul morii ş i locuitorii din hotarul st ă pînirilor lor M. unde num ă rul pris ă cilor este deosebit de mare. De pild ă în Moldova. adică îndatorirea ţă ranilor din satele boiere ş ti de a folosi pentru nevoile lor morile stăpînului. din tîrgul nostru din Baia. p. C o s t ă c h e s c u. Ş i morile au jucat un rol important în economia unui do-. 1 2 3 . cătră aceste mori. C o s t ă c h e s c u . Le monopole du moulin en Moldavie aux XV-c et XVI-e siecle (Monopolul morii în Moldova în sec. Dup ă cum se vede. XV ş i XVI). 315. cit. XXII. Toate acestea s ă asculte c ă tr ă aceste mori sus scrise. în toate p ă r ţ ile ş i în sus ş i în jos ş i s ă fie venitul c ă tr ă aceste mori.. La 1448 în Moldova. s ă -i fie pentru fîna ţ ş i s ă asculte acest hlabnic c ă tre această prisac ă . V. (extras din „Revue historique du Sud-Est Europeen". Iar hotarul acestui loc de prisac ă s ă -i fie dup ă obiceiul pris ă cilor. de la Baia. II. s ă . de la noi. Ş i s ă fie volnic pan Mihail logof ă t s ă pedepseasc ă ş i s ă ia de la acela care este în hotarul lui ş i nu va umbla la aceste mori" 4 . ' M.ş i fac ă mori ş i orice va fi voia lui. II. Vezi Cap. Iar hotarul acestor mori ş i acestui loc s ă fie cît îi va fi destul de întins. cît a fost venitul. Exploatarea morilor s-a f ă cut pe c ă i diferite. unde au fost vechile mori domne ş ti. din locul nostru. importan ţ a lor a crescut paralel cu dezvoltarea rela ţ iilor marf ă bani şi creşterea rezervei feudale şi în genere cu dezvoltarea agriculturii. Mihail logofăt exploata morile sale în felul urm ă tor : „i-am dat. cit. atit în Moldova.. cit ş i Ţ ara Romîneasc ă . st ă pînii de p ă mînt. în toate părţile"1. fie c ă era domn..DOMENIUL FEUDAL 263 Albin ă ritul de asemenea a jucat un rol important în econoriiia boiereasc ă .. In secolul XV exista aşa-numitul monopol al morii3.. p. Instalarea unei pris ă ci era de obicei legat ă de o poian ă sau un hlabnic. locul morilor noastre. p. fie c ă era boier. o/i. meniu. Se pare totu ş i c ă aceast ă ramur ă de produc ţ ie a luat o dezvoltare mai mare în Moldova. 403—404. Şi aci fără îndoială au fost folosite aceleaşi procedee la fixarea hotarelor ca în cazul domeniului mănăstiresc asupra c ă rora ne-am oprit ceva mai larg la capitolul respectiv 2 ..

„ce este pe Ş iret. p. satul Mih ă ile ş ti „ ş i cu mori la Bahlui" 5. La cei ş ase mo ş tenitori a revenit cîte trei sate. COSTACHEL erau obliga ţi s ă foloseasc ă morile domeniului. XVI. 253—25 \. De pild ă : satul Hudin ţă i pe Ba şă u „ ş i cu mori" 2 . Aceasta era una dintre sursele aduc ă toare de venit ale feudalului'. 281. în secolul XVI. Ibidem. cu tot hotarul şi cu rumînii şi cu morile şi din cîmp ş i de pretutindeni oricît se va alege" 8 . satul M ă teu ţ ii „cu mori pe Ciorna" 3 satul Potropopenii. în Ţ ara Romînească morile reprezintă de asemenea" o parte a domeniului căreia i se acordă o mare importan ţă . mor ă ritul va juca ş i el un rol din ce 1 V. p. p. în cel de-al doilea caz feudalul folosea moara pentru produsele rezultate din cultivarea rezervei feudale. XVI. Ibidem. 458. o dată cu dezvoltarea agriculturii.. Ibidem. p. Doc. priv.264 V. IV.. In cursul secolului XVII agricultura ş i vînzarea grînelor luînd propor ţ ii mai mari. Dac ă în primul caz ţăranii din satele boierului aduceau pentru morărit grînele culese de pe delniţele lor.. Le monopole du ntoulin en Moldavie aux XV-e et XV 1-a sie ele. printre care la patru dintre ele exist ă mori6. Rom. Documentele de st ă pînire men ţ ioneaz ă morile în felul urm ător : „satul. creşte şi num ă rul morilor de pe domeniile feudale. dou ă cu mori ş i unul f ă ră mori. C o s t ă c h e l . p. I I I . 200. Num ă rul mare de mori instalate în mijlocul poienilor sau în imediata apropiere a lor duce la presupunerea c ă aceste mori erau destinate în special pentru nevoile st ă pînului. . 203. în special a acelora care' sînt a ş ezate pe lîng ă ape. Ibidem. Grija care se vădeşte din actul de împărţeală a satelor cu mori releva importan ţ a lor în economia unui domeniu din aceast ă vreme. B. A. ist. Ibidem. 189. p. Ibidem. In actul de împ ă r ţ ire a jupînesii Solomia Veveri ţă prin care ea „a împ ăr ţ it a sale drepte ocini ş i mo şă i feciorilor s ă i" sînt trecute cinci sate. In secolul XVI. în ţinutul Sucevei ş i cu mori pe Ş iret" 4. Dar mai exista ş i o altă form ă de exploatare a morilor. La 2 mai 1585 în actul de împ ă r ţ ire a mo ş tenitorilor lui Luca Arbore sînt înscrise 19 sate din care 14 au avut mori 7 . In Moldova moara devine o parte component ă a satului.

heleşteiele şi gîrlele sînt nelipsite şi ele din documentele referitoare la st ă pînirea domeniilor boiere ş ti. ustensile casnice. Aceste ateliere lucrau în special pentru îndestularea nevoilor curţii feudale. ceea ce ne face s ă presupunem c ă au existat ş i mori ţă r ă ne ş ti. curelari. aveau opt mori *. olari. în secolele urm ă toare ea va lua o dezN. în afar ă de aceste diferite ramuri de exploatare legate de folosirea pămîntului în cadrul unui domeniu feudal a existat şi producţia meşteşugărească. fapt care a dus la concluzia c ă în epoca feudal ă . Existau me ş te ş ugarii domeniali care lucrau la prelucrarea metalelor ş i f ă ceau arme. Mai erau ş i sladni ţ e unde se f ă cea bere. Formele de exploatare ale morilor nu sînt îns ă îndeajuns oglindite în izvoarele vremii. piua de b ă tut sumane. Instalarea unei mori ş i exploatarea ei reprezenta un privilegiu al st ă pînului de p ă mînt. p. In cadrul exploat ă rii unui domeniu feudal. Pe lîngă reşedinţa unui feudal erau instalate ateliere domeniale. în satele lor de pe Valea Buz ă ului aveau 12 mori 2 . Vezi cap. In cadrul domeniului lucrau torc ă torii de lîn ă . De pild ă . I o r g a. melni ţ e ş i dîrste — acestea din urm ă produceau firele textile. potcoave. întinsele păduri care ocupau un spaţiu considerabil din suprafe ţ ele ţă rilor romîne ofereau condi ţ ii deosebit de prielnice pentru practicarea vînătorii. In secolul XVII izvoarele pomenesc de „mori boiere ş ti". Ibidem p.se poate vorbi de un monopol al morilor. Ca materie primă erau folosite de obicei produsele domeniului însu ş i. m ă celari 3 . Documentele Cantacuzinilor. Importan ţa produc ţiei me ş te ş ug ă re ş ti în cadrul domeniului feudal este mai mare în secolul XV. Rîurile. b ă l ţ ile. 54.DOMENIUL FEUDAL 265 în ce mai important. croitori. care erau prelucrate aci pe loc. Produc ţ ia ş i via ţ a economic ă . 58. unelte. iezerele. butnari. boierii Cantacuzino din Ţ ara Romîneasc ă în cele dou ă sate din jude ţ ul Ialomi ţ a. Acum în unele sate vor fi instalate mai multe mori. pescuitul era practicat ş i el pe o scar ă destul de întins ă . . Existau păduri rezervate feudalilor pentru vîn ă toare. ş teze. care se numeau brani ş ti. Astfel erau me ş teri cojocari. în care lucrau robii ş i ţă ranii aserviţi.

Indiferent de calea pe care erau acaparate satele ţă ranilor liberi — fie pe cea economic ă fie pe cea extraeconomic ă — rezultatul era aceia ş i — aservirea fa ţă de st ă pînul p ă mîntului. în ceea ce prive ş te renta în munc ă . în noua lor situa ţie de ţă rani dependen ţ i. Pentru a încheia descrierea domeniului boieresc ne mai r ă rnîne s ă preciz ă m raporturile ce existau Populara între st ă pînul de p ă mînt si popula ţ ia a ş ezat ă domeniului feudal în hotarele domeniului s ă u. Sub acest raport. Membrii ob ş tii s ă te ş ti.266 V. in secolul XVI situa ţ ia se prezint ă astfel : Neagfoe vistierul st ă pînea în Ţ ara Romîneasc ă 3f>sate. care a atras dup ă sine aservirea membrilor ob ş tii. Pentru st ă pînul de p ă mînt ţă ranii a ş eza ţ i în hotarele domeniului s ă u reprezintă bra ţele de munc ă fă ră de care el nare cum s ă pun ă în valoare satele ş i p ă mîntul pe care-1 stă pîne ş te 1. transformarea ţă ranului liber în aservit. aveau anumite îndatoriri fa ţă de st ă pînii lor. mult mai veche decît cea domenială. 1 Vezi cap. Robii . In afar ă de ţă ranii dependen ţ i ei folose ş te ş i pe robi — ţigani şi tătari — atît la muncile cîmpului cît şi în producţia me ş te ş ug ă reasc ă . Al ă turi de aceast ă industrie domenial ă . popula ţ ia acestor sate ridicîndu-se la cea 3 600 suflete (socotind un sat de 20 de case cu 5 membri de familie) ş i 511 robi 2 . se pare c ă ea a ap ă rut o dat ă cu formarea stă pînirii feudale. Deci în primul caz popula ţ ia domeniului se ridica la circa 4 000 de suflete. Ţăranii dependenţi. cea ţă r ă neasc ă . COSTACHEL voltare mai mare la ora ş e. 1 Vezi cap. In cadrul unui domeniu boieresc num ă rul ţă ranilor dependen ţi este de obicei mult mai mare decît num ă rul robilor. S-a v ă zut din expunerea de mai ■ " sus c ă marele domeniu s-a format înghiţ ind treptat p ă mîntul ob ş tii s ă te ş ti. în cel de-at doilea la circa 20 000 de suflete. In secolul XVII domeniul boierilor Buze ş ti compus dincea i 36 sate avea popula ţ ie de cea 20 500 suflete (socotind un sat de 30 de case) şi peste 700 de robi. a existat ş i.

iar mai tîrziu ş i în bani. Ca s ă ne putem da seama ce valoare reprezenta aceast ă sum ă în epoca la care ne referim (începutul secolului XVII) socotim c ă nu este lipsit de interes s ă ar ă t ă m c ă valoarea unui sat varia între 20 000 ş i 50 000 de aspri 3. 366. XVII. La 1612—1613 fraţii Buzeşti au fost daţi în judecată pentru că au acaparat cu în ş elă ciune satele jupîniţei M ă ria. Folosind cifrele din acest document am putea deduce c ă venitul unui sat se ridica anual în bani la 6 000 de aspri ş i 20 de oi. 334. 380 etc. 84. mînarea oamenilor la clac ă necesitau un aparat special de administrare a feudaluVezi cap. în care se vorbe ş te despre un proces ce s-a iscat pentru mo ş tenirea Dr ă goie ş tilor. nr. 298. deoarece ea va fi tratat ă pe larg la capitolul respectiv1 Se mai pune problema veniturilor pe care le avea un asemenea domeniu în secolul XVII. deoarece documentele de stăpînire nu conţin de obicei informaţia necesară. care era constituit Veniturile domeniului feudal din 136 sate cu peste 20 000 de producători nemijlociţi. Este lesne de în ţ eles c ă un asemenea domeniu nu era atît de u ş or de administrat. II. ist. 301. Ibidem I. 1 2 3 . nr. priv.DOMENIUL FEUDAL 267 Ţă ranii dependen ţi în afară de clac ă . 340. B. Veniturile ţă rii ş i ale domniei. Doc. 396. tot venitul acelor ocine" 2. Deci cu toate rezervele acestui calcul aproximativ s-ar putea presupune c ă cele 136 sate ale Buze ş tilor aduceau anual în bani peste 800 000 de aspri ş i circa 3 000 de oi. fra ţ ii Buze ş ti neputînd dovedi drepturile lor asupra satelor acaparate. datorau ş i dijm ă din produse naturale. La această întrebare e greu de ră spuns. Rom. 132.. p. Intrucît procesul a fost redeschis de mai multe ori. mo ş tenitoarea satelor care au apar ţ inut boierilor Dr ă goie ş ti. 238. 281. ei au luat obliga ţ ia s ă -i pl ă teasc ă jupîni ţ ei M ă ria pentru cele cinci sate acaparate urm ă toarele: „s ă -i dea pe an 30 000 de aspri ş i cîte 100 de oi. II. Ridicarea dijmelor. Totuşi unele indicaţii se găsesc într-un document de la începutul secolului XVII. 128. Nu ne vom opri asupra acestei probleme.

Marele domeniu fiind atras şi el în relaţiile marfă -bani. In decursul celor trei secole — XV. COSTACHEL lui. Ţ ara Romîneasc ă fiind amenin ţ at ă de Ungaria ş i Turcia. ceea ce necesită intensificarea exploatării producătorului nemijlocit. iar Moldova. ceea ce face ca statul feudal s ă vin ă în sprijinul intereselor feudalilor în a ş a fel încît s ă ră peasc ă ţă ranilor dreptul de str ă mutare ş i să -i lege de glie. deoarece însu ş irea plu ş produsului n-ar fi fost posibilă fă ră această constrîngere exercitată de c ă tre stă pînul pămîntului '. Dup ă întemeierea statului feudal domnii romîni au avut nevoie de slujitori pentru oastea lor ş i pentru aparatul lor de stat. Datorită dezvoltării relaţiilor marfă -bani dispare treptat izolarea lui specifică pentru economie naturală. de Polonia ş i de t ă tari. începe să producă pentru piaţă. ceea ce le dădea dreptul la judecat ă . Imunitatea. la ridicarea d ă jdiilor. precum ş i la exercitarea func ţiei administrative ş i poliţiene ş ti în hotarele domeniului său. Acesta răspunde prin lupt ă manifestat ă prin forme variate — de la fug ă pîn ă la r ă scoal ă .268 V. Ceea ce a ş i fost înfă ptuit în secolul XVII. . marii feudali se bucurau de obicei de privilegiul imunităţii. XVII — caracterul marelui domeniu capătă aspecte variate. necesitau aplicarea unor m ă suri de represalii în caz de nesupunere a ţă ranilor. Spre a putea efectua aceast ă putere asupra unui num ă r a ş a de mare de ţă rani ş i robi. XVI. Astfel perioada de care ne ocup ă m cuprinde în aceea ş i vreme ş i procesul de aservire a ţă r ă nimii romîne. Ap ă rarea statului constituia una dintre problemele cele mai de seam ă . BENEFICIUL Alături de stăpînirea feudală de origine gentilică. care s-a desprins din obştea sătească se poate vorbi şi de stăpînire conven ţ ional ă care are ca origine prestarea serviciului fa ţă de domnie. Privilegiul imunităţii era determinat de necesităţile vieţii economice. în afar ă de acestea. In asemenea condi ţ ii organizarea vie ţ ii militare necesita deosebit ă aten ţ ie ş i grij ă permanent ă din partea conducerii statului 1 Vezi subcap.

.. cît va tr ă i. iar acela care îşi ia asupra sa această obliga ţ ie poart ă denumirea de „slug ă ". II. în calitate de vasal al Poloniei denume ş te ac ţ iunea lui cu caracter militar. Acela ş i con ţ inut se desprinde ş i din actele de închinare ale lui Ş tefan cel Mare. în actul s ă u de închinare fa ţă de regele Vladislav.am făgăduit. Slujba feudal ă constituie un factor important nu numai în relaţ iile externe ale ţă rilor romîne.. prin care se stabilesc leg ă turi de vasalitate. cum ca s ă fim în ă l ţ imii sale Laios Craiului credincio ş i ş i drep ţ i ş i cu dreapt ă slujb ă " 4 .. s ă -1 ajut ă m contra oric ă rui du ş man neexceptînd pe nimeni" 1. Documente moldoveneşti. C o s t ă c h e s c u . acelaşi termen de slujbă este folosit şi atunci cînd se precizeaz ă rela ţ iile dintre ţă rani ş i st ă pînul mo ş iei. 622. să slujim slujba credincioas ă .. XV f ă ceau acte de închinare fa ţă de Polonia în urm ătorii termeni : „. domnii romîni recurgeau la acceptarea slujba ş i sluga rela ţ iilor de vasalitate fa ţă de vecinii mai puternici. p. Un con ţ inut identic cuprinde ş i tratatul lui Neagoe Basarab cu Ludovic al Ungariei : „Prin aceast ă carte. cit. Termenul de slujb ă este foarte frecvent ş i în izvoarele rornîne ş ti interne.. p. T o c i l e s c u . domnul Moldovei. op. 4 Gr. 129. 1 M. 135. îndreptată împotriva „păgînătăţii" cu termenul de „slujbă" şi „credincioasă slujbă" 3. op. p.. prin slujbă se înţelege obligaţia de a lupta cu arma în mînă împotriva duşmanilor. In aceste acte externe. 167. El define ş te de obicei raporturile dintre boieri şi domnie . ci ş i în rela ţ iile feudale interne.. toat ă greutatea se pune pe termenul slujb ă . B o g d a n . f ă g ă duie ş te urm ă toarele: „s ă slujim ş i s ă d ă m ajutor ş i s ă sf ă tuim cu bun sfat pe iubitul nostru domnitor. 608 lbidem.. domnii Moldovei de la începutul sec. 1 . II. cit. adic ă de slujitor sau vasal. nr. Astfel. Legăturile ca să evite pericolul luptelor cu forţe neegade vasalitate: le. 3 I. contra oric ă rui du ş man al s ă u" 2 . Alexandru Voievod.BENEFICIUL 259 In momentele de mai mare încordare.. In 1402. 263. de jur ă mînt pe credin ţă . Din aceste acte de închinare a domnilor romîni fa ţă de suveranii vecini. prin care se stabilesc leg ă turile de vasalitate fa ţă de regii Poloniei .

voi. p. sau „are s ă ne slujeasc ă dup ă nevoile noastre cu lancea ş i doi arca ş i". în Moldova s-ar putea spune c ă actele interne referitoare la proprietatea feudală din care ar lipsi termenul de slujbă sau slugă constituie o. ist. 156. XVII. I.. XVI cu termenul de slujbă erau desemnate cele mai importante servicii f ă cute cneazului. ". sau „ne va face slujb ă nou ă şi 1 Doc. I. 1940. Astfel în Rusia sec. XVI) în „Istoriceskie Zapiski". Iuriev. I. Radu Voievod r ă spl ă te ş te pe Cîr ş tov suljerul pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă pe care a slujit-o mult ă vreme ş i în r ă zboaie. L a p p o.Ibidem. In marele cnezat al Litvaniei termenul de slug ă se atribuia persoanelor care f ă ceau parte din cele mai variate p ă turi sociale : cneji. excepţie. voi. Ş i spre sfîr ş itul sec. 3 Ibidem. 1911. B. XIV ş i XV. obliga ţ iile esen ţ iale ale unui vasal. I. XV — la 1482. XVII. Velikoie kniajestvo Litovskoe (Mareie cnezat al Litvaniei). preciz ă rile cu privire la slujba unor boieri sînt relativ pu ţ ine. 410. In documentele moldovene ş ti dou ă no ţ iuni sînt legate indisolubil : credin ţă ş i slujb ă . la toat ă treaba ş i greutatea domniei mele in vreme de nevoie" 3. Luînd seria documentelor celor mai vechi din 1392—1438 se constat ă c ă din 86 de documente în 81 este vorba de slujbă. încă din anul 1400 este menţionată credincioasa slujb ă a unor boieri '. La 20 sept. nobili. 281.. XIII. priv. ar ă tînd c ă el a f ă cut: „mult ă . In documentele litvane conţinutul slujbei este precizat cu mult ă claritate : vor face slujb ă „cu cal nou ă ş i urma ş ilor no ş tri".270 V. ţărani5. B. . Definirea raporturilor între suzeran ş i vasal prin termenul de slujb ă nu este specific ţă rilor romîne în evul mediu. bun ă ş i dreapt ă slujb ă ce a slujito domniei mele ş i ţă rii domniei mele cu sînge v ă rsat prin ţă ri str ă ine. T i h o m i r o v . COSTACHEL In Ţara Romînească. 180. p. Rom. în ţă ri stră ine cu multă vărsare de sînge" 2. p. Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă . p. la 1484 — domnii Ţă rii Romîne ş ti î ş i r ă splă tesc slujitorii pentru „dreaptă slujbă". precum ş i servitutile s ă tenilor în cadrul domeniului boieresc ş i m ă n ă stiresc 4 . 48. 1607. N. B.jupan Tudor vătaf". sau „are s ă ne slujeasc ă cu lancea ş i unde va fi nevoie". * M. Monstîr-yotcinnik v XVI veke (Domeniul m ă n ă5 stiresc în sec. 1609 Radul Voievod defineşte şi mai pe larg credinţa boierului . La 29 sept. In tot sud-estul Europei termenul de slujb ă ş i slug ă a avut o larg ă răspîndire. p.

Intr-un document din 1395 ţarul Ş tefan Dabiş a men ţionează meritele jupanului Vukmir. Leg ă tura de dependen ţă . L i u b a v s k i. Dacă asemenea precizări referitoare la slujbă se pot desprinde din numeroase documente litvane. In Serbia de asemenea raporturile de vasalitate între rege ş i boierii s ă i au fost definite cu termenul de slujb ă . nobililor din ţară . 25. la fel cum ş i ceilal ţ i boieri ai no ş tri. 1 . In apusul Europei. Zakonski spomenici srpskich driava srednjego veka. Se vorbe ş te de „credincioas ă ş i dreapt ă slujb ă ". p... N o v a k o v i c .BENEFICIUL 27! urma1ş ilor no ş tri.. fie c ă era vorba de domnul ţă rii ş i boier. de „slujitori credincio ş i ş i dragi". raporturile între suveran ş i vasal au fost de asemenea definite prin termenul de a servi. 353.. ci s-au folosit termenii uzita ţ i în societatea feudal ă din apusul Europei. f i e c ă era vorba de doi suverani — unul suzeran ş i altul vasalul s ă u. unde rela ţ iile. Astfel. 3 S. p. ne slujesc" .. iar vasalul a fost denumit slug ă sau slujitor. Ocerki po istorii Litovsko-Russkogo Gosudarstva. feudale s-au închegat mai devreme.. era Actî. con ţ inutul slujbei este definit ş i în actele de privilegii acordate de c ă tre regii Poloniei. care incumba anumite obliga ţ ii. 318—319. am putea spune c ă în ţă rile din sud-estul Europei. iujnoi î Zapodnoi Rossii [Documentele Rusiei de sud ş i vest] I. actul cu confirmarea privilegiilor dat de regele Sigismund în 1529 arat ă c ă privilegiile sînt ob ţ inute de nobili pentru „.credincioasele ş i recunoscutele lor slujbe. De asemenea termenul de credincios-fidel este socotit de c ă tre medievi ş ti ca sinonim cu vasal. 9. precum ş i faptul c ă „el a slujit totdeauna cu credin ţă ş i din inim ă ş i cit se poate de bine în luptele împotriva turcilor. pe care ei cu mult ă bun ă voin ţă ş i fidelitate ne-au slujit ş i destul sînge au v ă rsat pentru noi ş i ţ ara noastr ă luptînd cu p ă gînii ş i al ţ i du ş mani ai no ş tri" 2 . Folosirea termenului de slujbă şi slugă în lumea slavă din sudestul Europei nu reprezintă ceva specific pentru societatea feudal ă de acolo. C. pentru desemnarea raporturilor de vasalitate n-au fost creaţi termeni originali. f ă r ă s ă cru ţ e via ţ a pentru noi" 3. fie c ă era vorba de boier ş i ţă ranul s ă u dependent. slujba lui credincioasă. De pild ă . 13. pp. Termenul de slujb ă definea leg ă turile de dependen ţă . M.

In Ţ ara Romîneasc ă . îns ăş i denumirea arat ă c ă p ă mîntul donat este acordat pentru prestarea unei slujbe făcute cu credinţă şi dreptate. Doc. fie c ă era vorba de delni ţ a unui ţă ran dependent de boier.Ş i în ţă rile romîne boierii ş i slujitorii au c ă p ă tat de la domni sate ş i p ă mînt — ca r ă splat ă pentru slujba lor credincioas ă. Prestarea slujbei fa ţă de domnie era r ăs Răsplătirea vasalului plătită de obicei cu acordarea pămîntului în stăpînire. Urmărirea procesului de formare a beneficiului nu se face cu u ş urin ţă . fie c ă era vorba de domeniul feudal al unui boier. beneficiul a purtat denumirea analog ă cu termenul de origine latin ă — „danie ş i miluire" (^aHiH H MHjioBaHîfl)'. acordată pentru prestarea slujbei a căpă tat denumirea de vislujenia. La 13 mai 1573 în Ţ ara Romîneasc ă . In documente adeseori se precizeaz ă ca un boier a fost „miluit cu un sat" 2 . p.272 V. ş i în primul rînd de cele militare. Alexandru Voievod în documentul de confirmare a satului Seli ş tioara arat ă c ă acest sat a fost cump ă rat de la Vîrhare din Rusine ş ti. ist. In Rusia. B. IV. p. iar în Ţ ara Romlîneasc ă se folosea expresia „stignul ses slujbu" — adic ă a „dobîndit prin slujb ă ". La baza acestor leg ă turi de dependen ţă se afla p ă mîntul — fie c ă era vorba de p ă mîntul unei ţă ri vasale.In Moldova aceast ă stăpînire convenţională. Documente privitoare la tîrgul ş i ţ inutul Orheiului. Ibidem. Fiecare era chemat să . ceea ce în lumea feudală din occident purta denumirea de beneficiu. 104. ci de miluire" ş i ca atare n-a avut dreptul să -1 vîndă 3. care era grevat ă de îndatoriri. unde documentele reflect ă o perioad ă mai tîrzie. Se caut ă a sublinia deosebirea dintre satul mo ş tenit ş i satul primit în danie. denumirea mai arhaică a beneficiului — slujnea. Denumirea din Moldova se apropie foarte mult de cea folosit ă în Litvania unde beneficiul purta denumirea de vîsluga. de asemenea era derivat ă de la cuvîntul slujb ă . îns ă aceasta n-a fost satul lui .de mo ş tenire. XVI. Rom.ş i apere „ocina" cu arma în mîn ă. S a v a. 69. dup ă ce rela ţ iile feudale s-au dezvoltat in 1 2 8 A. Folosirea pă mîntului sub o form ă oarecare crea leg ă tura de dependen ţă. voi... priv.. In afară de denumirea de slujbă. tot un derivat de la slujb ă . adic ă un bun ob ţ inut prin slujb ă . . 116. COSTACHEL denumit ă slujb ă . p.

Atribuirea acestui sens termenului „dom" corespunde cu acele relatate ş i de Ion Neculce. verbul folosit în formul ă va fi întrebuin ţ at mai mult la timpul trecut. In Moldova. 218. adic ă atunci cînd se ar ă ta a ş ezarea lui într-un sat din cele donate. Asemenea menţiune apare pentru prima dată la 1409. Datorită faptului că în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. unde izvoarele oglindesc evoluţia relaţiilor feudale chiar in faza lor iniţială . sistemul beneficiilor în Moldova era în curs de dezvoltare şi abia atunci i se defineau caracterele proprii. Termenul „dom" în actele slavo-romîne în „Studii". ' V . indicînd fie casa p ă rinteasc ă . 21953. p. p. era întrebuinţată urm ătoarea formulă : „unde-i este casa" ( r^e . C o s t ă c h e l . I. A ş ezarea slujitorilor de oaste ş i din sfatul domnesc pe Procesul p ă mîntul donat avea de scop ca s ă li se asigure de formare a beneficiului existen ţa prin propria lor gospodărie.HOM). M. Documente moldovene ş ti. 1872. In perioada care urmeaz ă dup ă domnia lui Alexandru cel Bun. asupra unit ăţ ii economice luat ă în totalitatea ei*. care în izvoarele moldoveneşti poartă denumirea de casă. p.HOM ero sau rae MV ecT . Beneficiile n-au avut înc ă timp s ă treac ă la a doua genera ţie. Tn Moldova însă. Abia la 1429 întîlnim primul caz de felul acesta. atunci cînd în documente se specifica o danie iniţială a domnului. acest proces este aproape imposibil de urm ă rit. în perioada cuprins ă între anii 1409—1429 indica ţ ia casei slujitorilor este f ă cut ă totdeauna întrebuin ţ înd verbul la prezent: unde-i este casa. 244—248. Cronicele Rominiei. C o s t ă c h e s c u . care a intrat acum în mîinile altora. acordată vreunui slujitor pentru credincioasa lui slujb ă .c.BENEFICIUL 273 m ă sur ă mai mare. I. care arată c ă pe la 1683 boierii din Moldova au avut „case" (moşii) în Ţara Ungurească 2 ca să creeze veniturile necesare slujitorului împreun ă cu familia sa. sau s ă intre în mîinile noilor stă pîni. Noţ iunea aceasta de cas ă ( Ă OM ) se extinde asupra gospod ă riei întregi. ifii 18 .Viaţa feudală . cînd boierul Bena ş i trei fra ţ i ai s ă i mo ş tenesc satul „unde a fost casa tat ă lui s ă u Petru" 3 . fie casa fo ş tilor slujitori. 3 M. 8547 . reconstituirea lui nu este imposibilă. K o g ă l n i c e a n u .

La ţ ormation du benefice en Moldavie (Forma rea beneficiului în Moldova). a desc ă lec ă torului. I. mo ş ş i jude in acela ş i timp. 3. 120. R. 150. unii dintre ei de ţ inînd ş i unele dreg ă torii. dimpotrivă. N. In aceast ă prim ă faz ă de formare a beneficiului izvoarele nu semnaleaz ă decît dania de sate acordată pentru credincioasa slujb ă cu specificarea c ă beneficiarii au acolo casele lor. cit. 5. sau îm lips ă de mo ş tenitori vor trece în mîini str ă ine. acesta din urm ă contribuie la modificarea numelui său. p. unul dintre marii boieri moldoveni din prima jum ă tate a sec. „Cea din ţ ii cas ă . M. Istoria romlnilor. unde îi este casa. de unde casă şi judecie pot să însemneze acelaşi lucru". Cercetarea documentelor din perioada 1409—1437. 264. I o r g a . p. XV. V. care. tom. Astfel Ivan Gupcici. Ace ş ti stă pîni de sate care îş i aveau casele lor pe p ă mîntul donat sînt denumi ţ i în documente boieri ş i slujitori. p. op. S. In unele cazuri chiar nu este pomenită persoana care transmite numele s ă u satului întemeiat. In lunga lui domnie. Alexandru cel Bun s-a folosit de numero ş i slujitori. p. X e n o p o 1..unde-i este casa". la 1429 apare pentru prima dat ă termenul de vîslujenia. Pe 1 A. a c ă ror st ă pînire. I.. în care se afl ă men ţ iunea . III. ne arată îns ă c ă în majoritatea cazurilor (82%) denumirea satelor nu au nici o leg ă tur ă cu numele st ă pînilor. Extras din Analele A. D. spre sfîr ş itul domniei sale. ci. COSTACHEL In istoriografia romînească a existat convingerea că această formulă este un indiciu în ceea ce priveşte întemeietorul satului'. * 3 M. XXXVI..ş i au locuin ţ a în vreunul din satele ce se aflau în stăpînirea lor2.. Osta ş ii de la Prut. care la rîndul lor vor fi slujitori fideli preluînd toate obliga ţ iile p ă rin ţ ilor lor. edi ţ ie îngrijit ă de Vl ă descu. st ă pînirile trec de la p ă rin ţ i la fii. pentru desemnarea unei st ă pîniri funciare dobîndite prin slujb ă . C o s t ă eh e l . st ă pîne ş te satul Cupca. mai toate referitoare la domnia lui Alexandru cel Bun. ace ş tia au început s-o treacă în mîinile copiilor lor. nr. Numele acestor întemeietori r ă mîne în numele satului de mai tîrziu. cînd generaţia lui Alexandru cel Bun cedează locul unei genera ţ ii tinere. Numele lui de Cupcici îi vine de la satul Cupca 3 . El apare tocmai atunci. Astfel. . Seria2 II. C o s t ă c h e s c u .274 V.

. Eremia Voievod ş i ţă rii noastre ş i apoi ş i domniei mele. I I . ist. XVI. cu toate acestea ş i la sfîirş itul sec. 209. sistemul de a dona p ă mîntul pentru r ă spl ă tirea serviciilor nu este p ă r ă sit. 181. In sec. doc. De aici rezult ă c ă satul Mice ş ti a fost acordat lui Stoica pentru slujb ă de la Basarab cel Tîn ă r. ş i iar ăş i apoi ş i la domnia mea" 2 . 251. 105.. se arat ă c ă vornicul Stoica a dobîndit satul Mice ş ti de la Basarab cel Tînar cu slujb ă (cTHrHyji ctc cjiy>K6y) „. vor trebui să confirme daniile făcute de predecesorul lor. Dintr-un alt document din vremea lui Vlad C ă lug ă rul din 1492 afl ă m c ă Dan Ote ş anul a dobîndit prin slujb ă de la Vladislav Voievod o parte din satul B ă le ş ti 3. urmaşii săi. I I. XVI. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Ş i în 1 2 3 1 Doc. I. XIII. 133. priv.. P.BENEFICIUL 275 de altă parte.. Ibidem. cînd beneficiile deveniseră de mult ereditare. De ş i din cauza s ă r ă ciei izvoarelor nu putem reconstitui acest proces în Ţ ara Romîneasc ă . la înt ă rirea st ă pînirilor de sate. beneficiul — cu termenul de vîslujenia — va ap ă rea des în timpul urma ş ilor lui Alexandru cel Bun. Caracterul conven ţ ional al daniilor din Ţ ara Romîneasc ă rezult ă din faptul c ă aceste stă pîniri de sate sînt acordate în schimbul serviciului prestat. 328 . In sec. în a doua jum ă tate a sec. însuşindu-se deniimirea generică de ocin ă . In documentul lui Vlad C ă lug ă rul din 13 iulie 1482. se vorbe ş te mai mult de vîslujenia bunicilor ş i p ă rin ţilor . De pild ă . p. s ă dispar ă treptat din uz. 161. XV. Astfel. 244. p.. Constantin Moghilă a miluit pe pan Isac Balica. cînd beneficiile vor deveni ereditare. XV. Rom. ca dup ă aceea. Rom. totu ş i ş i aici existen ţ a linei stăpîniri feudale convenţionale nu poate fi negată.. P a n ai te seu. XIV. XVI ş i la începutul celui de al XVII-lea. ist. voi. mare vistier cu satul Iub ă ne ş tii „pentru credincioasa lui slujb ă pe care a slujit mai întîi p ă rintelui domniei mele. cînd a mers domnia mea la scaunul domniei mele la La ş i din cetatea Hotinului" 1. A. p. suecedîndu-se la intervale scurte. 299. iar Vlad C ă lug ă rul — pe baza faptului c ă Stoica a continuat prestarea slujbei — îi confirm ă st ă pînirea. priv. P. Doc. XVI sînt numeroase relat ă ri de acordare a satelor pentru „dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă " 4 . la 27 noiembrie 1607. după moartea lui Alexandru cel Bun. B.

XVII continu ă acordarea beneficiilor. Acordarea st ă pînirilor este dat ă cu termen . bun ă ş i dreapt ă slujb ă . fiind denumită ocină.. Rom. £53. cît va dura via ţ a donatorului sau cit va dura via ţ a lui ş i a fiilor s ă i. B. Acest proces de transformare a unei st ă pîniri temporare într-una ereditar ă se oglinde ş te foarte clar într-un document al lui Vlad C ă lug ă rul din 1489 prin care se înt ă re ş te mo ş ia Pl ă cicoiu lui Balea. 1 2 Doc.. priv. Ion ş i unui alt Ion. I. ce a slujit-o domniei mele ş i ţă rii domniei mele. pentru menţinerea stăpînirii — pentru care trebuie prestat serviciul. In document se arat ă c ă la origine mo ş ia reprezint ă un beneficiu care a devenit o st ă pînire ereditar ă : Ple-cicoiu „. un contract. La baz ă se afl ă desigur o conven ţ ie. speciftcîndu-se că pămîntul va trece la fii. 185. Ibidem. XV. I.. p. cu sînge v ă rsat prin ţă ri stră ine.. crnd se vor acorda danii noi. n." '. Sau documentul lui Radu cel Frumos din 12 august 1464. P. In prima jum ătate a sec. dobîndit ă de al ţ i domni vechi de mai de mult. Cu timpul îns ă beneficiul acordat cu termen se transform ă într-o stăpînire ereditară. XVII. p.. 410. beneficiul în Ţ ara Romînească are mai mult un caracter temporar. Toate aceste danii nu sînt favoruri gratuite ci r ă spl ă tirea prin p ă mînt a slujitorilor ţă rii. Astfel... în primul rînd este cel cu arma în mîn ă . care. I. XV menţiunile cu precizarea termenului de stăpînire vor dispărea. Nicula. p.este a lor veche ş i dreaptă mo ş ie din mo ş i stră mo ş i. 377. cînd celor şapte fra ţi-slujitori: „Tudor. ist. In documentele din a doua jum ă tate a sec. se întă resc p ă rţi de sate" 3.. nepoţi şi strănepoţi. De aci înainte.276 V. . Documentele Ţă rii Rominesti.. P P a n a i t e s c u . Vlad Dracul înt ă re ş te boierului Bodin satul Vl ă de ş ti cu men ţ iunea : „cît va tr ă i domnia mea şi cît vor trăi fiii domniei mele. De aceea am dat ş i domnia mea ca s ă le fie de ocin ă ş i de ohab ă ş i fiilor ş i nepo ţ ilor ş i str ă nepo ţ ilor" 4. '4 Ibidem. de pild ă la 1609 — Radu Voievod dăruieşte satul Draghicenii lui jupan Tudor vătaf „pentru mult ă . ele vor avea de la început caracter ereditar. voi. COSTACHEL sec. Mircea şi Vlad" 2.

. 31 ş i 314. 425. Vezi cap.BENEFICIUL 277 Chiar dup ă ce beneficiul devine ereditar. op. p. M.. .. cit. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Be3 B-bcanon xjrrpocTH) 6 . In 1447 — în tratatul dintre cneazul Moscovei Vasile II şi cneazul din Riazan — Ivan Feodorovici — se spune : „Să fim peste tot împreună fără viclenie Vezi subcap. el este retractabil în Dreptul de refract anumite împrejur ă ri: 1) în caz de refuz de suveran a presta slujba. 164. „Vina" însemneaz ă înc ă lcarea jură mîntului de credin ţă . I. încălcarea jurămîntului de credinţă poartă denumirea de hetlenstvo. Documentele moldovene ş ti de ta Ş tef ă ni ţă Voievod. 1499 se arat ă c ă domnul Moldovei va respecta condi ţ iile de vasal „fără orice fel de hiclenie". 395. In ţările romîne. arătind că daniile nu pot fi retrase „fără vina" beneficiarului 2. şi fără ofice fel de şiretenie (Be3 Bt>cf)Koro xHTJifiHCTBa. In perioada dintre anii 1400—1414 domnul introduce această clauză în documentele de stăpînire. 2) punerea la cale a r ă sturn ă rii domnului. p. 3) în caz de vînzare a st ă pînirii beneficiarului — domnul p ă strînd dreptul de preem ţ iune . I.. în calitatea lor de vasali fa ţă de cneji — este folosit acela ş i termen (xHTpor. ceea ce în actele sîrbe ş ti e numit necredin ţ a (HeBf)pa) 3 . p.Tb). Documente moldovene ş ti. 4) în cazurile de desheren ţă masculin ă 1. In documentele moldovene ş ti este chiar prev ă zut ă o clauz ă cu blestem referitor la anularea daniilor. 1. N o v a k o v i c. Justi ţ ia feudal ă . B o g d a n . In unele documente al ă turi de acest termen apare ş i termenul slavon similar — hitrost.. Pr ă dalica. Nu este lipsit de interes s ă semnal ă m faptul c ă în actele de credin ţă ale boierilor ru ş i. în special în cea ce priveşte participarea la ac ţ iunile militare ale domniei. 496. p. M. Cronica lui Eftimie. St. 57. în tratatul lui Ş tefan cel Mare din. In cronica lui Eftimie de asemenea este folosit termenul de hitrosti — în sensul de necredin ţă a. ! l. B o g d a n . Astfel. Acest termen provine din ungurescul—hitlen 5 . II. p. p. în forma romîneasc ă hiclenie sau viclenie 4 . Bogdan. C o s t ă c h e s c u . C o s t ă c h e s c u . Rela ţ iile Ţă rii Romine ş ti cu Bra ş ovul. Ace ş ti termeni sînt folosiţi în Moldova la 1518 tot într-un tratat cu specificarea obligaţiilor de vasal7.

op. 1950. La 25 martie 1529 Petru Rare ş înt ă re ş te lui Pavel Scripco Br ă ni ş teanul sate ş i p ă r ţ i de sate care au „fost ale lui Gon ţ ea vornicul ş i a pierdut în viclenie. 270. no. COSTACHEL ( XHTPOCTH ) '. p. d ă ruind satul Pope ş ti. p. XXI. 259. * Ibidem. In acela ş i fel sînt definite obliga ţ iile de vasal ş i ale boierilor moldoveni faţă de domnul lor. Surete şi Izvoade. acordîndu-i lui Radu gr ă m ă tic dou ă sate. 5 G h. II. » . Jur ă mîntul de credin ţă este c ă lcat ş i atunci cînd boierii se ridică împotriva domnului lor căruia i-au depus jiurămînt de credin ţă . 6 I B o g d a n . cit. 47. XIV-XV" vv. 3 M. cazul logof ă tului Mihail care fugise în Polonia ş i dup ă întoarcerea în ţ ar ă i-au fost restituite satele confiscate: „ Ş i satele ş i averile tale ţ i le-am ^înapoiat. Ghib ă nescu. Deci la încetarea slujbei înceteaz ă ş i st ă pînirea satelor ce se aflau în mîna slujitorului — vasal. la p ă r ă sirea ţă rii. satele sînt pierdute— cazul relatat de documentul din vremea lui Ş tefan Tom ş a în 1622. 4 I. XVII. p. XXV. la 23 iulie 6 . cînd şi-a pus sie nume de domn" 7. . Aceesta este cazul lui Avram vistiarnic pe vremea lui Ş tefan cel Mare . Documente moldovene ş ti. precizeaz ă c ă st ă pînirea lui r ă mîne în vigoare atîta vreme cît beneficiarul şi urmaşii săi. 248. sînt precizate în felul urm ă tor : „Oriunde te voi trimite s ă faci slujb ă . te vei duce cu toat ă ascultarea împreun ă cu to ţ i oamenii t ă i" 2 . II. îns ă ai s ă ne ar ăţ i privilegiile cu drepturi" 5 .. Ş i în sec. sec. Bogdan. cînd s-au ridicat asupra capului domniei mele ş i cu al ţ i vicleni. „vor fi în ţara noastră şi vor sluji nouă şi copiilor noştri" 3. XIV—XVI) Moscova. Documente de la Ş tefan cel Mare. precizeaz ă c ă acest sat a fost al Lupului paharnic „şi l-au pierdut în vremea vicleniei sale. mare cneaz al Moscovei. Surete ş i Izvoade. 52. cînd au ş i pierit întru 1 Duhovnîie i dogovornîe gramotî veiikih i udelnih kneazei v. G h i b ă n e s c u . în 1429 Alexandru Voievod. P ă r ă sirea ţă rii este considerat ă ca încetarea obliga ţ iilor de vasal . Astfel. p. Sau la 13 aprilie 1560 — Alexandru Vod ă . p. Obliga ţ iile de vasal ale cneazului din Suzdal fa ţă de Vasile II. 21. (Testamente ş i tratate cu privire la marii cneji ş i a celor de udei din.care a fugit în Litvania 4 . no. I. ' G h .278 ' V. în 1449. 1.— a slujbei — ş i e socotit ă ca necredin ţă — hiclenie. C o s t ă c h e s c u .

Doc. G h. cînd au venit cu Cazacii în p ă mîntul domniei mele" 2 .ş i falsific ă documentele. p. N.. In ceea ce prive ş te înc ă lcarea jur ă mîntului de credin ţă este deosebit de gră itor documentul din 2 mai 1589. Studii ş i documente. VI. XXIV. 1658 Mihai Radul Vod ă precizeaz ă care a fost vina boierilor : s-au sculat „asupra domniei mele şi a ţării cu rea ficlenie. op. op . fie furînd bani. B.. Gh. priv. voi. Documente bucovinene. c ă ruia i-au jurat slujb ă dreapt ă ş i credincioas ă . 602. Sau fapta de viclenie a Iui Vasile Stroici „cînd au venit cu sabie ş i cu foc ş i cu mulţime de Ie ş i ş i cazaci asupra lui Ş tefan Voievod" 3. i. ist. Aceea ş i vin ă comite ş i acela care. .. Acela ş i lucru este semnalat în Moldova la 1581 6 . 1601. G h i b ă n e s e u . p. I I .cit. I I . cînd Petre Vod ă ia satul Bricicani de la Simion Pelipovschi pentru că tatăl său a fost „vinovat nouă pentru că s-au fost închinat acelui tîlhariu Cre ţul. p. Un act de viclenie este ş i atunci cînd cineva se atinge de averea domneasc ă . Rom. fie acaparînd bunuri ale domnului.BENEFICIUL 279 vinov ăţ iile sale" '. 56. cit. p. 182. Rom. Pe vremea lui Petru Rare ş . In 12 ian. Astfel la 1528 a fost declarat hiclean Oancea vistierul „care a furat din averea r ă posatului Basarab. ajunsu-i-au legea ş i judecata s ă piiar ă dup ă lucrurile ş i vina lor ş i ş i-au luat plata ca ni ş te oameni r ă i ş i c ă lc ă tori de jur ă mînt ş i au r ă mas toate mo ş iile lor. I o r g a. G h i b â n e s c u . p.. priv. p. ■ T. B ă l a n . La 1519 Radul N. de ş i a fost o danie domneasc ă a fost luat ou forţa de către Ştefan logofăt plătindu-i-se m-rii 70 taleri : „Iar domnia mea am luat acei bani pentru rudenie ş i am dat iarăşi acel sat"s. Nerespectarea dreptului de dominium eminens de asemenea constituie un act de necredinţă. Z)oc. „vinova ţ i" fa ţă de domnul lor ş i fa ţă de ţ ar ă . I. pisarul Ivanco pierde satele sale pentru că şi-a făcut documente false (npHBH^i'H KpHBH). p. 187. voi. op. crt. ist. m-rea Berzunţu cap ă t ă înapoi satul Bogdana care. 47. La 9 dec. I o r g a .. XVI. 151... pe seama domneasc ă " 4 . 30 000 aspri" 7. Aceşti călcători de jurămînt sînt denumiţi „necredincioşi" (HeB ţ ipHH). A.. XIX. Ştefan logofăt e vinovat pentru că n-a respectat dreptul suprem al domnului asupra p ă mîntului ţă Yii ş i nu i-a cerut confirmarea de st ă pînire obi ş nuit ă . VI... XVI.

.. iar Fîrtat pîrcălab a dobîndit cu draptă şi credincioas ă slujb ă c ă tre domnia mea" 3 . cit. în cazul din urm ă . Cazul lui Oancea reprezint ă un interes mai mare deoarece a fost supus judec ăţii boierilor.280 v . in sfatul domnesc a avut loc o discu ţ ie referitoare la satele pierdute în hiclenie . voi. adic ă s ă fie desp ă gubit m ă car cu ceva. La începutul sec. sau dup ă cum precizeaz ă documentele cutare sat a r ă mas domnesc „ ş i a umblat din mîn ă în mîn ă ş i din boier în boier" 4. XVI. Deci ori şi cine ataca drepturile de domnie sau de avere ale suveranului devenea un viclean — adică unul care a călcat jură mîntul de credin ţă . 86. Astfel. Prin urmare toate averile ş i satele pierdute în hiclenie treceau în mîinile domnului. . 181. cîteodată se manifestă oarecare îng ă duin ţă . voi. La 1530 Vlad Voievod acord ă lui Rrtat pîrc ă lab partea fiilor lui Bu ş ag ă : „ ş i ocină .dem. op..ş i dobitoace ş i scule ş i case ş i toate averile ce se cheam ă ori vii ori moarte c ă ci. voi. p. priv. agonisita lui ş i averile s ă fie domne ş ti" 2 . I.acele sate care au fost pierdute în viclenie nu se 1 ' Sbidem. B ă l a n . ist.. XVII. B. B.COSTACHEL pierde partea sa de ocin ă „pentru c ă a pierdut-o cu hiclenie. Doc. I I . îiind acordate unor noi slujitori dacă pot fi vîndute de către beneficiarii lor. Rom.. Ace ş tia au hotă rît c ă „dac ă piere cineva în hiclenie. I. ' Ib'. 47.. In sfatul domnesc din 1 aug. I I .. p. c ă ci a tuns ni ş te oi pe ocina domneasc ă f ă r ă ş tirea domniei mele ş i f ă r ă ş tirea nici unui domn" l . ei şi-au pierdut ocina ş i averile cu rea hiclenie faţă de domnia mea. 1615 a fost luat ă hot ă rîrea dup ă care „.. 150. Lui Oancea vistierul domnul îi ia numai jum ă tate din Pite ş ti ş i cu jum ă tate din vecini — ce se aflau în st ă pînirea sa.. Radiil care a tuns oile domne ş ti ş i a pierdut partea sa de ocin ă care a trecut lui Manea clucerul a primit de la Manea 300 aspri „pentru c ă s ă nu fie p ă cat". 161. In primul caz confiscarea averilor — cu care se pedepseşte fapta — nu suferă nici o indulgenţă . ' T. XVII — în Moldova. p. De obicei dania unor asemenea sate avea un caracter temporar. Acesta le atribuia altor slujitori care s-au distins prin credin ţ a lor.

l\ 161. Documentele lui Ştejan cel Mare. In ce au con1 ynjieHHe). Feudalii aveau anumite drepturi asupra popula ţ iei a ş ezate în aceste sate. De pild ă . p. Domnul avea dreptul de a retrage st ă pînirea ş i în cazurile cînd beneficiarul nu mai avea mo ş tenitori din linie direct ă . op. al c ă rui volum depindea de pozi ţ ia beneficiarului la curtea domneasc ă . Chiar atunci cînd beneficiile au devenit ereditare şi transmisibile nu puteau fi înstr ă inate f ă r ă confirmarea domniei.nc ă lcarea jur ă mîntului de vasal cu aspectele sale variate ca : p ă ră sirea slujbei ş i a ţă rii. Acordarea daniilor de sate era legat ă ş i de drepturi imunitare. B ă l a n . de dimensiunile ş i importan ţ a st ă pînirilor sale. A ş adar . De unde rezultă că satele pierdute în urma necredin ţ ei unui boier erau donate unui alt slujitor credincios f ă r ă dreptul de a le vinde. .. uneltirile împotriva domniei. ' I B o g d a n . nerespectarea dreptului de dom inium em inens — atr ă geau dup ă sine pierderea dreptului de st ă pînire asupra bunurilor funciare. 221. Prădalica. In virtutea dreptului de dominium eminens domnul avea dreptul de răscumpărare (în slavonă BHKoyruieHHe sau npaBoe BHKOŞ i numai dup ă ce domnul renun ţ a la acest drept al s ă u.BENEFICIUL 281 cade să fie puse la vînzare sau cumpărare" l. refuzul de a lupta împotriva inamicului. Asemenea moşie devenea „prădalica domnească" şi ca să evite asemenea situa ţ ie st ă pînii satelor c ă utau s ă ob ţ in ă de la domnie renun ţ area la acest drept al s ă u prin introducerea în actul de st ă pînire a clauzei „pr ă dalica s ă nu fie". Aceste bunuri deveneau domne ş ti — treceau „în seama domnului" — în calitatea lui de st ă pîn suprem al ţă rii. Aceast ă institu ţ ie a existat numai în Ţ ara Romîneasc ă 3 . la 1479 Ş tefan cel' Mare r ă scump ă r ă satul Podolenii de la stolnicul Bogdan. care vinde din „a sa dreapt ă ocin ă ş i dedin ă " 2 . bunul putea fi înstr ă inat. cit. De aci rezult ă în primul rînd caracterul economic al privilegiului imunit ăţ ii. " Vezi subcap. T. St ă pînirea de p ă mînt trebuia s ă asigure beneficiarului asemenea venituri încît el s ă poat ă presta serviciul militar în bune condiţii ş i s ă aib ă mijloace necesare de între ţ inere pentru el ş i familia lui. I. 181.

Biserica apare ca un mare feudal care st ă pîne ş te întinse domenii. dup ă cum spune Marx. voi. . la ridicarea în scaun domnul fiind uns de slujitorii bisericii. COSTACHEL stat drepturile imunitare ş i care au fost formele pe care le-a îmbr ă cat aceast ă institu ţ ie în societatea feudal ă din ţă rile romîne. Acestor a ş ez ă minte biserice ş ti trebuia s ă li se creeze condi ţ iile materiale necesare. p. folosind munca ţă ranilor dependen ţi ş i a robilor. domnii romîni încep s ă înzestreze mă n ă stirile cu sate ş i robi. O dat ă cu organizarea bisericii. ediţia rusă. biserica sprijin ă autoritatea feudalilor asupra ţă ranilor dependen ţ i. se va vedea în capitolul special consacrat acestei importante institu ţ ii feudale MARELE DOMENIU M Ă N Ă STIRESC In epoca feudal ă biserica a contribuit la înt ă rirea orînduirii feudale ş i a monarhiei feudale. Opere. f ă cîndu-le danii. Ea devine o arm ă ideologic ă puternic ă . concedîndu-le venituri de v ă mi ş i acordîndu-le drepturi imunitare. C ă lug ă rii s-au dovedit a fi buni gospodari. De asemenea. Feudalii biserice ş ti. Marx. 1 K. iar multe m ă n ă stiri din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova vor ajunge s ă aib ă peste 30 de sate. înfiin ţ at ă la mijlocul secolului XIV. considerată de origine divin ă . Clerul îndeamn ă pe cre ş tini s ă se supun ă puterii domne ş ti. Biserica devine o arm ă docilă în mîinile clasei stă pînitoare. Astfel. biserica cre ş tin ă reprezint ă „cea mai de seam ă generatoare a regimului feudal ■ existent pe care ea îl sanc ţ ioneaz ă " '.282 V. astfel m ă n ă stirea Tismana va ajunge s ă stă pîneasc ă 56 sate. In societatea feudal ă îns ă numai p ă mîntul era acela care era în stare s ă asigure mijloacele trebuitoare pentru existen ţă . Domeniul m ă n ă stiresc cre ş te necontenit în cursul secolelor XV ş i XVI. pream ă rind puterea domneasc ă . pe care o ajută să -ş i consolideze situa ţ ia ş i. V. Prima mitropolie este cea din Ţ ara Rbmîneasc ă . st ă pîni a numeroase sate şi ţă rani dependen ţ i. care au reu ş it s ă exploateze cu mult folos pentru ei domeniile lor. 173. în ţă rile romîne au fost întemeiate ş i primele m ă n ă stiri. sînt cei dintîi interesa ţ i ca ţă ranii „s ă asculte" de domnul ţă rii.

la sfîr ş itul secolului XIV ea are 17 sate ş i p ă r ţ i de sate. în secolul XIV. Ţăranii in Rusia. M ă n ă stirea Tismana este una din cele mai vechi ş i mai mari ctitorii domne ş ti. Marele domeniu al m ă n ă stirii se formeaz ă în special datorit ă daniilor domne ş ti. Domeniile m ă n ă stire ş ti vor cuprinde cele mai variate ramuri de exploatare : agricultura. cinci sate în Serbia. opt bălţi. In cursul secolelor XIV—XVII biserica a manifestat o tendin ţă din ce în ce mai pronun ţată spre îmbog ăţire sub cele mai variate aspecte : p ă mînt. D. patru mun ţ i ş i opt b ă l ţ i. încep să-şi ridice mănăstiri pe domeniile lor.ş i sporeasc ă st ă pînirile ş i pe altă cale decît daniile domneşti şi cele particulare. Grekov.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 283 B. împrumutînd uneori domniei sau boierilor. 159. livezile de la D ăbăceşti şi m-rea Vodiţa. cît ş i cu obiectele ie ş ite din mîinile me ş te ş ugarilor m ă n ă stire ş ti. Cre ş terea rapid ă a domeniului m-rii Tismana se datore ş te în primul rînd daniilor domne ş ti. La sfîr ş itul secolului urm ă tor. M ă n ă stirile ţă rilor romîne vor reu ş i în scurt timp s ă pun ă în valoare satele st ă pînite. acumulare de bani. la care se mai adaug ă trei b ă l ţ i ş i livezi de nuci. Grekov subliniaz ă faptul c ă mult ă vreme s-a trecut cu vederea c ă „biserica a fost cel mai bun gospodar din toate ţă rile din Europa ş i Bizan ţ " '. D. 561. La sfîr ş itul secolului XV Tismana are deja 43 de sate ş i p ă r ţ i de sate în Ţ ara Romîneasc ă . G o 1 u b i n s k i. cinci munţi. In afar ă de aceasta. bra ţ e de munc ă . ediţia rusă. Aceast ă acumulare de bani a permis m ă n ă stirilor s ă . Fondul funciar al m-rii a fost sporit ş i prin danii boie1 2 B. pescuitul. p. cre ş terea vitelor. în acela ş i timp ş i boierii mai de seam ă . iar apoi ş i celor boiere ş ti. unrnînd tradiţia grecească 2. începînd să cumpere sate cu ş erbi. cultivarea viilor. p. E. care î ş i puneau ca z ă log satele. I. albin ă ritul. domeniul ei cuprinde 56 sate. . înzestrat ă la început numai cu patru sate. De asemenea ei vor practica diferite me ş te ş uguri ş i vor face nego ţ atît cu produsele lor naturale. La sfîr ş itul domniei lui Mircea cel B ă trîn m-rea avea 37 sate din care 29 donate de acest domn. m ă n ă stirile au început s ă acumuleze ş i importante sume de bani. Cele mai vechi m ă n ă stiri sînt ridicate de c ă tre domniictitori. Istoria bisericii ruse.

. La sfîr ş itul secolului XIV.....prin danii domne ş ti. Ş i iar a cump ă rat egumenul Agaton mo ş ie în Gro ş ani de la Dobrul. prima fiind f ă cut ă în 1387 de c ă tre Dimitrie D ă b ă cescu. Ş i iar au cump ă rat egumenul Eustratie mo ş ie în Gro ş ani de la Dobrul ş i de la Manole cu 2 550 aspri. partea lui toat ă cu 18 duca ţ i. pe vremea lui Dan II. In secolele urm ă toare s-au f ă cut numeroase danii." > Domeniul m ă n ă stiresc spore ş te ş i pe calea cump ă r ă turilor. în ş tiin ţă s ă v ă fie tuturor celor care r ă mîn. Ştefu lescn.... de la Mihail cu 250 aspri..284 V. m-ri arhimandriei Tismana satul Turcenii toţi.. care ş i ele probabil erau donate de boieri : „a dat un cal bun ş i dou ă cupe ş i dou ă linguri ş i un brîu de argint. Cîteodat ă domeniul cre ş tea ş i în urma unor procese judiciare... satul Turceni al mă n ă stirii Tismana a fost trecut în testament cu urm ă toarea precizare : „Iat ă eu robul lui dumnezeu. op. Mănăstirea Tismana.. I." 3. pre ţ ul acestor c ă r ţ i 17 duca ţ i ş i cu 1 cal bun ş i cu 12 oi. cit. dou ă vii. partea popii Stoica toat ă cu 2 c ă r ţ i. o balt ă ş i o strad ă în Rîmnic. de ipild ă . Pîrvul banul Craiovei. P. adeseori trecute în testamentele boierilor. P. în secolul XV... m-rea cump ă r ă trei sate. p. Cozia are zece sate. Ş i iar a cump ă rat egumenul Mardarie mo ş ie în Gro ş ani de la Mihail fiul lui Groza cu 700 aspri ş i de la Dobrul fiul lui Groza cu 10 duca ţ i.. satele atribuite m-rii reprezentînd drept de desp ă gubire. La 1559 sînt cump ă rate urm ă toarele p ă r ţ i de mo ş ie : „ Ş i iar a cump ă rat egumenul Agaton mo ş ie în Gro ş ani de la Manea cu 300 aspri. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. zidit ă de Mircea cel B ă trîn în 1388. M-rea Cozia reprezint ă o a doua mare ctitorie a domnilor romîni... A l . p. 136. P an ai t e s e u . 220. Modul în care cre ş te domeniul m ă n ă stirii Cozia este asem ă n ă tor cu cel al m ă n ă stirii Tismana : . patru mori. Ş t e f u 1 e s c u. Ş i iar a cump ă rat Mardarie moş ie de la Dobrul cu 50 aspri. 246-^247. In secolul 1 1 * Al. carele am fost împreun ă cu voi ş i cu to ţ i pîn ă în vremea de acum.." 2 . -boiere ş ti ş i prin cump ă rare.. eu am rupt ş i am dat sf.. de la Iuban ş i de la Neagoe cu 250 aspri. pl ă tind în loc de bani cu obiecte de valoare. p. . De pildă. de la Dobrul cu 250 aspri.COSTACHEL re ş ti. de la Iuban ş i de la Neagoe cu 1 300 aspri.. In secolul XVI m ă n ă stirea face cump ă r ă turi cu bani..

la sfîr ş itul secolului XV a avut 10 sate. dou ă lacuri. trei m ă n ă stiri anexe. patru m ă n ă stiri anexe. Astfel. ş apte b ă l ţ i. dome niul ei se compune din 37 sate. se înt ă re ş te baza ei economic ă ş i în felul acesta cre ş te ş i puterea ei politic ă . a ajuns chiar în cursul secolului XVI s ă st ă pîneasc ă 30 sate ş i p ă r ţ i de sate. M ă n ă stirea Snagov. care pare a fi existat pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. . Arge ş . ajung s ă st ă pîneasc ă numeroase sate ş i s ă se bucure de importante venituri la sfîr ş itul domniei lui Ş tefan cel Mare. trei vii ş i cinci mori.. mai multe locuri ş i cî ţ iva mun ţ i. M ă n ă stirile mai vechi ca Neam ţul. în secolul XV a avut 19 sate ş i p ă r ţ i de sate. lacul de la Stucia cu Sipetele. prin ruinarea ţă ranilor se rotunje ş te patrimoniul bisericii. iar în secolul XVI. XVI. ş apte mori. ist. Unele m ă n ă stiri mai noi. patru mun ţ i. B. In secolul XVI are deja 33 sate.-de pild ă . la sfîr ş itul secolului XVI st ă pîne ş te 39 sate ş i p ă r ţ i de sate. I I . pornind de la modestele danii ale ctitorilor. Formarea marelui domeniu m ă n ă stiresc în Moldova are loc în condi ţ ii similare ou cele din Ţ ara Romînease ă . priv.285 XV num ă rul satelor se ridic ă la 33.. dou ă b ă l ţ i. fondat ă de Neagoe Basarab. o strad ă la Rîmnie ş i 10 case la Tîrgovi ş te. Jacuri ş i altele. 56. Pre ţ ul unui terein vîndut variaz ă de la 1 250 aspri pîn ă la 21 aspri'. M ă n ă stirea Glavacioc. Astfel. un munte. dou ă vii. 1 Doc. In secolul XVI domeniul ei cre ş te cu ş ase sate. M ă n ă stirea Govora. Un singur document al m ă n ă stirii Arge ş din 28 octombrie 1528 cuprinde 23 vînz ă ri în valoare de 5 761 aspri. un munte ş i cinci vii. care spre sfîr ş itul secolului XVI sînt rotunjite la 25 sate ş i p ă r ţ i de sate. la sfîrş itul secolului XV domeniul m ăn ă stirii Neam ţ se compune ^din 26 sate. un lac. patru lacuri si diferite locuri ş i mun ţ i pe care le-a avut ş i înainte. p. ş ase pris ă ci. 12 mori. Moldoviţa ş i Putna. dou ă livezi. M ă n ă stirea î ş i extinde st ă pînirea peste delni ţ ele ţă ranilor pe care ace ş tia le vînd „de bun ă voie". Rom. Se vînd ocine. opt vii. o brani ş te mare. ş apte pris ă ci. p ă r ţ i de ocine ş i ogoare. Cre ş terea domeniului m ă n ă stirii Arge ş are loc în condi ţ iile destr ă m ă rii ob ş tii s ă te ş ti ş i a ruin ă rii ţă ranilor.

ridicată de boierul Ivan Damianovici. brani ş te. 1 I. M ă n ă stirea Bolintin este ctitoria logof ă tului Pilea. cum era. cl ă dit ă de Petru Ş chiopul. brani ş tea ş i o balt ă cu toate iezerele. . mori.. care ne furnizeaz ă datele de mai sus. M ă n ă stirea Humorul a fost întemeiat ă de Qan ă vornicul pe la 1415. In cursul sec. din uricul lor cel drept. 486 stupi. Din varietatea bunurilor st ă pînite de m ă n ă stire — sate.. avea un domeniu din 16 sate. p. XVI num ă rul satelor cre ş te la 29. pris ă ci. p ă duri — rezult ă c ă ş i exploatarea acestui domeniu trebuia s ă aduc ă venituri importante ca ş i cel al mă n ă stirii Neam ţ ului.286 V. ceea ce se explică prin faptul că domnii §i-a>u mutat groapni ţ a lor la m ă n ă stirea Pobrata.. 20 mori.au vîndut a sa dreapt ă moşie. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Astfel la 1490 nepo ţ ii lui Mihul ş i al lui Jurj Starostici . 15 sate... iezere." '. XVI. In hotarul boierului moldovean Cernat ple ş carul âu existat dou ă m ă n ă stiri. M ă n ă stirea Putna. m ă n ă stirea Dobrov ăţul. 100 ţigani şi 1 473 vite. In Moldova existau asemenea m ă n ă stiri înc ă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Se cunoaşte mai detaliat averea domeniului m ă n ă stirii Galata. B o g d a n . m ă n ă stirea 'Strugalea era o ctitorie boiereasc ă înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. sladni ţă . pris ă ci. 426. ş apte pris ă ci. şi -a acumulat în scurt timp averi însemnate. La 1503 m ă n ă stirea avea peste 30 de sate. vii. Acest obicei a început s ă se înr ă d ă cineze în Moldova ş i Ţ ara Romînease ă înc ă de la începutul secolului XV. din care 25 provin din dania domneasc ă . In cursul secolului XVI domeniul acestei mănăstiri rămîne aproape neschimbat. Pe vremea lui Ş tefan cel Mare adeseori domeniile boiere ş ti se vînd împreună cu m ă n ă stirea de acolo. la sfîr ş itul sec. mai multe mori ş i vii. XV. De asemenea aceast ă m ă n ă stire avea ş i alte bunuri : m ă n ă stiri anexe. M ă n ă stirea Galata. Pe ling ă ctitoriile domne ş ti au mai existat ş i m ă n ă stiri ridicate de boierii mai boga ţ i în hotarul domeniilor lor. I. I6V2 f ă lci de vie. In Ţ ara Romînease ă . iezere. un sat anume Macicatovţii pe Suceava.. ş i cu morile ce sînt pe Suceava ş i m ă n ă stirea satului aceluia. deoarece s-a p ă strat catastihul ei din anul 1588. COSTACHEL M ă n ă stirea Bistri ţ a st ă pînea în cursul sec.. mori. de pild ă . înrudit cu familia domneasc ă. vii. ctitoria lui Ş tefan cel Mare. iar m ă n ă stirea Nucet a marelui pîrc ă lab Gherghina..

cunoscut ă . m ă n ă stirea Bistri ţ a dispunea de cea mai mare avere. Aceste bunuri au fost acordate în urm ă toarele condi ţ ii : . Astfel în Moldova.. XVI în satul pe Cobîile „a fost casa lui Dragomir. era socotit c ă este al domnului.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 287 Dintre toate ctitoriile boiere ş ti. care în principiu avea st ă pînirea suprem ă asupra p ă mîntului întreg al ţă rii. P ă mîntul pustiu. M ă n ă stirea Nucet a lui jupan Gherghina a fost înzestrat ă de el în 1501 de ş apte sate. care nu ajung s ă st ă pîneasc ă sate. poienile ş i cu m ă n ă stirea Tr ă stiana.ş i st ă pîneasc ă singur satele ş i a ţ iganii" ş i numai dup ă moarte s ă preia st ă pînirea m ănăstirea. In afară de ctitoriile boiere ş ti pomenite mai sus.. st ă pîne ş te satul Pope ş tii cu moara. cea mai de seam ă este m ă n ă stirea Bistri ţ a din Ţ ara Romîneasc ă . Aceste m ă n ă stiri boiere ş ti au început s ă devin ă o parte nelipsit ă a unui mare domeniu boieresc. La 1550 boierul Lupul. ş i m ă n ă stirea cu via". Din toate ctitoriile boiere ş ti din Ţ ara Romîneasc ă . paharnic. nelocuit.unde este m ă n ă stirea lui Radu postelnic". ş ase mori ş i 30 s ă la ş e de ţ igani. ci sînt înzestrate cu delni ţ e de c ă tre st ă pînul domeniului. Izvoarele romîne ş ti cuprind numeroase relat ă ri cu privire la astfel de m ă n ă stiri. Ridicat ă cu cheltuiala boierilor ş i înzestrat ă din averea lor. Astfel m ă n ă stirea Bistri ţ a a reu ş it s ă . de obicei ca Bistri ţ a Craiove ş tilor. Existen ţ a unei m ă n ă stiri presupune întotdeauna ş i o st ă pînire asupra p ă mîntuhii. a existat ş i o alt ă categorie de m ă n ă stiri mici. care dispuneau de pVopriul lor domeniu.ş i formeze la sfîr ş itul secolului XVI un domeniu care cuprindea 33 sate. trebuia cerut ă aprobarea domnului. cît de modest ă ar fi ea. a fost apoi ajutat ă mereu ş i de c ă tre domnii romîni din secolul XVI. pe p ă mîntul c ă ruia se afla m ă n ă stirea. Ca s ă întemeieze sate noi. marele logof ă t a o face". Ele au jucat un rol însemnat ş i în ceea ce prive ş te colonizarea. dou ă b ă l ţ i ş i trei vii. care a contribuit ş i ea la cre ş terea domeniului lor.cît va fi viu jupan Gherghina pîrc ă lab. M ă n ă stirile figureaz ă ş i ca o delimitare de hotar — . sau m ă n ă stirea pe „care a început jupan Harvat. pris ă cile. Nimeni nu putea s ă întemeieze sate „f ă r ă ş ti- . cîteodat ă alc ă tuit din numeroase sate. s ă . . la începutul sec.

ori din ţ ar ă str ă in ă . M ă n ă stirile în Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova întemeiaz ă sate noi. N i c o l a e s c u . Cîteodat ă m ă n ă stirile c ă p ă tau dreptul s ă . ş i le vîneaz ă pe ş tele de prin b ă lţ ile lor. Unul dintre cazurile cele mai caracteristice îl constituie procesul de judecat ă iscat între m ă n ă stirea Tismana ş i Fr ăţ il ă 1 2 M. în goan ă dup ă p ă mînt. cî ţ i vor fi la aceast ă m ă n ă stire s ă fie slobozi s ă . Documente moldovene ş ti. lîng ă Suceava.. de pild ă .u ş i s ă coseasc ă fîn" '. p.ş i a ş eze un sat în hotarele m ă n ă stirii. mori. Astfel la 1495 m ă n ă stirea Snagov cap ă t ă acest drept de la Radu cel Mare. Pope ş ti". pris ă ci. De obicei. m ă n ă stirea lui Ia ţ cu." 2 . s ă . c ă lug ă rii p ă strau documente prin care dovedeau drepturile lor.ş i are ş i s ă semene gr. A ş a.cu ocine" a ş eza ţ i în vecin ă tatea m ă n ă stirii pentru c ă c ă lug ă rii de acolo „le opresc lor fînul pe unde le sînt poienile din p ă dure. La fiecare schimbare de domnie trebuia s ă ob ţ in ă ş i hrisovul de confirmare. .. ori din ţ ara le ş easc ă . 203—204. vecini ş i robi. împrejurul m ă n ă stirii unde-i va pl ă cea. vii.288 V.ş i adune vecinii pe ocina lor. unde popula ţ ia era rar ă . Documente slavo-romine. COSTACHEL rea noastr ă domneasc ă ". St. . m ă n ă stirea Sucevi ţ a era în conflict cu ţă ranii . p. Asupra st ă pînirii acestor bunuri. ş i pe cine va chema. In Ţara Romînească. Ca s ă atrag ă pe ţă rani se acordau scutiri pe un timp limitat de patru sau cinci ani. or ăş eni. cu aprobarea domniei. XVI la numeroase conflicte între biseric ă ş i acele persoane al c ă ror p ă mînt a fost înc ă lcat: ţă rani. M ă n ă stirile. cu drepturi ş i privilegii precise asupra bunurilor aflate în st ă pînirea c ă lug ă rilor : sate. a c ă p ă tat dreptul „s ă . la 1595.ş i aduc ă ţă rani în satele lor. to ţ i ace ş ti oameni. C o s t ă c h e s c u . li se dădea voie să aducă locuitori de oriunde ar şti. Bunurile neconfirmate de noul domn puteau fi retractate ş i date altcuiva.. 461—462. dup ă venituri noi ş i dup ă bra ţ e de munc ă înc ă kau deseori p ă mîntul str ă in. ş i le iau lor hotarul cu cositura de fîn. ori din Ţ ara noastr ă . mun ţ i. formulat astfel: „S ă fie volnici c ă lug ă ri. fapt care duce în sec.. iazuri. boieri. ceta ş i. I I .. In secolul XVI marele domeniu mănăstiresc este pe deplin format. De pildă. cele mai numeroase procese le-a avut m ă n ă stirea Tismana.

235. s ă cumpere sate care au mai fost vîndute altora. cît are sf. c ă lug ă rii nu sc ă pau nici un prilej ş i nu se d ă deau înapoi nici de la afaceri. XV. priv. Acesta este cazul slujnicerului Pavai care în 1586 „s-a rugat de domnia mea s ă le dau aiurea alt sat ş i pe acesta s ă -1 dau c ă lug ă rilor. A. trebuiau s ă vegheze la înc ă lc ă rile dinafar ă . şi-şi demonstrează drepturile cu actul în min ă . I. m ă n ă stire Tismana. sau s ă cumpere sate „f ă r ă ş tirea rudelor" — pe un pre ţ mai mic. Domnul face dreptate în folosul m ă n ă stirii. Detco (ban). B. XIII. In goana dup ă acaparare de sate noi. p. ist.DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 289 cu ceata lui. 19 — Viaţa feudală — c. în continu ă cre ş tere ş i dezvoltare. ca s ă p ă ze ş ti ş i s ă cercetezi acele sate ş i acele ocine s ă nu li se risipeasc ă ş i s ă nu le supere nimeni. Rom. 184. p.. M ă n ă stirile..ş i apere drepturile ş i nu renun ţ au la ele atît de u ş or. De pild ă . ca s ă nu mai vie a doua oar ă s ă mai jeluiasc ă c ă lug ă rii înaintea domniei mele" 3 . amenin ţ îndu-1 în felul urm ă tor : „Iar de nu ve ţ i vrea a face precum v-au poruncit domnia mea. Acesta se plînge c ă mo ş ia lui a fost „împresurat ă de egumenul Efrem" al mănăstirii Tismana. 8547 Doc. Cîteodat ă m ă n ă stirile prilejuiau atîtea necazuri st ă pînilor de mo ş ie vecini. Cele mai multe judec ăţ i pe care le-au avut m ă n ă stirile au fost cu boierii . a fost ap ă rat de c ă lug ă ri cu mult ă îndîrjire ş i abilitate.. pentru c ă nu pot s ă aib ă pace din partea m ă n ă stirii Pobrata. domeniul m ă n ă stiresc din ţă rile romîne.. XIV. fiindc ă s-au pîrît înaintea tuturor acestor domni care au fost înainte de domnia noastr ă " 2 . poruncind lui Fr ăţ il ă s ă p ă r ă seasc ă imediat satul. 3 8 Ibidem. XVI. . demonstrînd drepturile lor asupra satului Varonic. st ă prnind numeroase sate. c ă ci am l ă sat pe seama ta. de v ă va pune într-o tap ă înaintea u ş ilor voastre" l . voiu porunci. C ă aceast ă grij ă nu era tocmai u ş oar ă se vede din porunca domnească dată mănăstirii Tismana •: „Toţi oamenii s ă se fereasc ă de acele sate ş i de acele ocine.. ace ş tia ş tiau îns ă s ă . destul de dubioase uneori. 1 Ibidem. 323. C ă lug ă rii îns ă vin cu hrisoave. In lunga sa istorie. p. în alt ă parte. vechi înc ă de pe vremea lui Mircea cel B ă trîn. voi I I I . încît ace ş tia preferau s ă renun ţ e la sate învecinate ş i s ă cear ă în schimb. XVI.

.. pădurile. fîneţele.. COSTACHEL Marele domeniu m ănăstiresc cuprindea oExploatarea goarele.. domnul d ă dreptul „. Aceast ă îndeletnicire necesit ă p ăş uni ş i fîne ţ e. XVI. din numărul crescînd al morilor. ist. Rezerva feudală pare a fi fost fă ră importan ţă — nevoite feudalilor fiind acoperite cu produsele rezultate din plata dijmei. miere. şi din mori jum ă tate" '. 45. La 1538 m ă n ă stirea Govora a avut n poian ă . 253. apele. voi. din cîmpul care este pentru hran ă jum ă tate. înaintea acestei c ă r ţ i a noastre" 3 . ş i pe care ei au arat-o din vechime. In secolul XVI rezerva feudal ă în cadrul economiei mă n ă stire ş ti începe s ă se dezvolte. Rom. albin ă rit..s ă ţ in ă ş i să . fiind denumit ă „cîmpul de hran ă ". Nimeni s ă nu aib ă a-i turbura sau s ă are sau s ă st ă pîneasc ă . Z ă ne ş tii. cultivarea viilor ş i a livezilor. din grija deosebită care se acordă vadurilor ş i instala ţ iilor de mori ş i din faptul c ă griul începe s ă fie vîndut de m ă n ă stirile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă.. De pild ă la 1528. m ă n ă stirea Arge ş din Ţ ara Romîneasc ă st ă pîne ş te un sat în urm ă toarele condi ţ ii : .. a c ă rei poian ă a fost înc ă lcată . pescuit.. In secolul XV m ă n ă stirile..ş i ţ ie ocina. pe care a cotropit-o un oarecare Cîrstian. La plîngerea c ă lug ă rilor. nu numai pentru consum intern. o dat ă cu cre ş terea rezervei feudale. se observă ş i o cre ş tere oarecare a culturii grînelor . Pentru păş unat sînt folosite regiunile de deal ş i de munte. p.s ă fie volnic p ă rintele egumen s ă .din ve cini jum ă tate. 1 2 3 Doc.. XVI. p.290 V.. : .ş i apere o poian ă pe care ei o au în satul lor. B. cît ş i de călugări. 455. iar dup ă o cercetare domnul hotă răş te c ă „. fiind exploatat atît de mănăstiresc ţă ranii din satele m ă n ă stire ş ti. agricultură. A. . Aceste bunuri variate creau condiţii favorabile pentru creşterea vitelor. munţii... Ibidem. priv. porci. Ibidem. p. In aceea ş i situa ţ ie era la 1590 m ă n ă stirea Tazlă u. I I . III. ca st ă pîni feudali se mul ţu meau în special cu dijme. XVI. In sec.. s ă ia meiul ş i s ă are" 2 . grîu.. vin. marelui domeniu viile ş i livezile. aceasta reiese din faptul c ă se fac des ţ eleniri de terenuri de c ă tre c ă lug ă ri. rezultate din produsele muncii lor : oi. Cre ş terea vitelor ocup ă un rol foarte important în economia m ă n ă stireasc ă . voi.

In actele de stăpînire. I. . ialovi ţ e. Ibidem. 258. p. fiind scutit ă de plata v ă mii la cump ă rare sau vînzare de vite : „boi. cai sau iepe" 4 . Radosl ă vielul. îndeletnicirea creşterii vitelor în cadrul ■ economiei m ă n ă stire ş ti este strîns legat ă de via ţ a economic ă a ţă rilor romîne în secolele XIV—XVII. vaci ş i boi.DOMENIUL M Ă N Ă STIRESC 291 Aproape toate m ă n ă stirile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă aveau unul sau mai mul ţ i mun ţ i. La 1406 m ă n ă stirea Tismana ob ţ ine porunca domneasc ă care interzicea oricui „s ă pasc ă orice fel de vit ă . XV întinse privilegii comerciale. P a n a i t e s c u. op. M ă n ă stirile î ş i ap ă rau cu îndîrjire p ăş unile. I. îşi apărau poienile. cit. P P a n a i t e s c u. XVI se mai adaugă muntele Vîrful lui Tudor... cai. avea ş i o cresc ă torie pentru 100 de porci. dar ş i dincolo de hotarele ţă rii. I. M ă n ă stirile f ă ceau comer ţ cu vite. la care. unde mun ţ ii erau mai puţini. cele din Moldova. să pască vitele m ănăstirii" 3. Ibidetn. nu numai în interiorul ţă rii. In Moldova Episcopia Romanului a avut în sec. Porcii se cresc în special la acele sate unde sînt mori. 118. In Moldova m ă n ă stirea Neam ţ u st ă pînea muntele Neamţ ul. pînă la munţi. Satul Sivi ţ a a m ă n ă stirii Galata. I. 68. brani ş tea cu „locuri de fînea ţă ". P. Se cresc oi. Doar vitele ş i pe ş tele sărat reprezintă primele produse care încep să fie vîndute peste hotarele ţă rii. ci numai călugării să fie liberi. berbeci. 200 ş i p. P. iar m ă n ă stirea Moldovi ţ a mun ţ ii Suhardul Mare ş i Mic. începînd de la sat în sus. muntele Manii ş i a patra parte din muntele Gîrbova 2 . 96. M ă n ă stirile f ă ceau comer ţ cu vite. P. p. XV m ă n ă stirile Vodi ţ a ş i Tismana se bucurau de scutire de vam ă pentru comer ţ ul lor de vite cu Transilvania 5. In sec. 1. Oslea. porci. în care se g ă seau ş ase mori. p. Dacă m ănăstirile din Ţara Romînească îşi apărau st ă pînirea mun ţ ilor. 272. p. cit. op. poienile sînt men ţ ionate cu meticulozitate: „poieni bune de fînea ţă ". Documentele Ţării Romlneşti. p. în sec. B o g d a n . Sorbele ş i Boul'.. iar m ă n ă stirea Snagov st ă pînea mai mul ţ i mun ţ i : Floreiu'l. M ăn ă stirea Glavacioc avea muntde Prislopul. M ă n ă stirea Tismana st ă pînea din vechime mun ţ ii Parîngul.

gîrle. XV î ş i l ă rgea st ă pînirile în regiunea Dun ă rii. unul ca acela s ă ş tie dă -1 va prinde domnia mea de-i vom lega piatra -de gît şi -1 vom arunca în apă" 2.. nici boier.. lbidem. nici satul vreunui boier. 15 aspri. M ă n ă stirile st ă pînesr nuri.. Balta Alb ă . Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă exploatarea apelor se face în special în regiunea Dun ă rii. M ă n ă stirea Cozia în tot cursul sec. nici or ăş an. în ceea ce prive ş te pescuitul. doi aspri" '. m ă n ă stirea Arge ş — balta S ă ltava „cu toate iezerele". şi pescuitul reprezintă o îndeletnicire dintre cele mai importante. Cotlov ş i Cali ş tea — care au fost donate de către „bătrînii domni" ca „ocina. astfel c ă în sec. Drepturile m ănăstirilor în Ţ ara Romrnească. B. iezere. priv. Plat ăţ u. M ă n ă stirea Neam ţ u st ă pînea iezerul Luciul pe Prut ş i Ozerul Zagorna la Nistru cu toate gîrlele. M ănăstirea Tismana a menţinut aceste stăpîniri şi în sec XVI. îns ă cele mai numeroase ape ş i b ă l ţ i st ă ipîneau m ă n ă stirile Tismana ş i Cozia — mai toate în regiunea Dun ă rii. iar în sec. XVI avea mai multe b ă l ţ i: Mamino.292 V. Orlea. sînt ap ă rate de domnie ş i se prev ă d pedepse grave pentru înc ă lc ă torii lor : „Nimeni s ă nu fie volnic s ă pescuiasc ă sau s ă z ă g ă zuiasc ă pe aceste b ă l ţ i.. Ş i celelalte m ă n ă stiri din Ţ ara Romîneasc ă au st ă pînit b ă l ţ i ş i iezere : Snagov — balta de la Stucia cu Şi potele. Iar cine s-ar îndr ă zni s ă pescuiasc ă . hele ş teie.. Rodna. ist. 26. de la o povar ă cu cal. COSTACHEL Alături de creşterea vitelor. Dun ă rea la Oreahova. nici alţi oameni. XVI. C ăţă lul. de la o maja. Buceaciul ş i S ă patul. La sfîrş itul secolului XVI m ă n ă stirea este în proces pentru ni ş te b ă l ţi 1 2 Doc. M ănăstirea Tismana stăpînind aceste bălţi întinse în afară de exploatarea proprie. XV avea stăpînire asupra mai multor bălţi : Bistre ţul. 30 aspri. Jieţ ul. p. b ă l ţ i ş i caut ă s ă fixeze precis hotarele apelor lor şi să împiedice pe oricare să folosească apele m ă n ă stire ş ti fie pescuind. M ă n ă stirea Tismana la sfîrşitul sec. „Cine va s ă ra cu corabie ş i de la corabie. ohaba şi dedina". voi. în Moldova se face pe lîng ă rîurile cele mari — Ş iret ş i Prut. XVI mai avea un iezer de pe Bîrlad. de la un car. patru aspri.. . fie s ă pînd iazuri.. I. Şă pereag. Vîrtejul de la mijlocul Dun ă rii. Rom. avea dreptul s ă perceap ă ş i dijma din pe ş te de la acei care pescuiau acolo : „de la 10 pe ş ti un pe ş te".

I . XVI. cit.ş i Frumoasa. postav 3 . securea ş i tot ce aveau asupra lor 2 . 226. cît ş i pentru exploatarea lemnului. op. p. Interesul sporit pentru aceast ă îndeletnicire a dat na ş tere ş i la o serie de procese între st ă pînii apelor ş i b ă l ţ ilor. Bac ă u. sare ş i altele. s P. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. P a n a i t e s c u . II.p. M ă n ă stirea Putna avea mai mult de jum ă tatea celor 17 sate ale sale — situate pe malul nurilor Ş iret.. 181 . De la contravenien ţ ii care ar fi înc ă lcat hotarul apelor m ă n ă stire ş ti. 168 . ist. Mai toate m ă n ă stirile aveau cîte o brani ş te. M ă n ă stirea Cozia în 1451 avea cear ă ca produs de vînzare.. a c ă rei utilizare 1 Doc.. dar ş i pentru vînzare. M ă n ă stirea Bistri ţ a avea balta Botna „cu toate ozerele ş i gîrlele ş i ezurcanele". priv. voi. Mierea se producea nu numai pentru consumul propriu — pentru a fi folosit ă ca hran ă .DOMENIUL MĂNĂSTIRESC 293 ş i iezere de la Copanca cu un oarecare Malic. Albin ă ritul constituie o alt ă îndeletnicire practicat ă pe o scar ă întins ă în cadrul economiei m ă n ă stire ş ti. In secolul XVI se observ ă o mare dezvoltare a pescuitului. Albin ă ritul necesit ă st ă pînirea terenului împ ă durit. c ă lug ă rii din Moldova erau liberi s ă ia carul cu boi. . fier. considerat ă ca „marf ă " al ă turi de pe ş te. Acesta a început s ă sape „b ă l ţ ile cu sil ă " ş i chiar a reu ş it s ă ob ţ in ă „cu vicle ş ug ş i în ş el ă ciune" ni ş te hrisoave ca s ă aib ă dreptul s ă sape b ă l ţ ile m ă n ă stirii Neam ţ u. folosit ă atît pentru albin ă rit. Bogdan. A. domnul ţă rii d ă v ă tafului urm ă toarea porunc ă : „Tu s ă -i iei 6 boi (lui Malic) ş i cartea ş i trimi ţ i-i la noi ş i s ă astupi b ă l ţ ile. pentru prepararea b ă uturilor. al ă turi de vite. ' Ibidem. A. In actele de st ă pînire ale m ă n ă stirilor apare o v ă dit ă tendin ţă de a defini cît se poate mai precis apele m ă n ă stire ş ti — gîrlele sînt denumite ş i num ă rate. I. C ă ci cine va s ă pa. iar ceara pentru fabricarea lumin ă rilor. pe unde au s ă pat ş i spune tuturor oamenilor s ă nu sape nimeni. p. Constatîndu-se la proces frauda lui Malic. postav. voi. p. Rom. Mitropolia din Roman vinde din satele sale miere proasp ă t ă . La 1471 m ă n ă stirea Pobrata vindea mierea trimiţ înd-o la Chilia 4 . bine s ă ş tie c ă vom trimite ş i-i vom lua 50 boi" l . M ă n ă stirea Bistri ţ a avea din cele mai vechi timpuri o brani ş te. 159. P. Prut. fapt care a dus la amenajarea lacurilor de pescuit. ' I. I I I .

s ă le p ă ze ş ti ş i altfel s ă nu fie. 74. XIII. XV. din care cauz ă fiecare m ă n ă stire se str ă duia s ă aib ă terenul propice pentru aceast ă îndeletnicire.. M ă n ă stirile Bistri ţ a ş i Neamţ ul din Moldova au avut numeroase pris ă ci — cîte 7—8. s ă aud ă orice om. Poienile se cur ăţ au cu mult ă trud ă din locul „care a fost pustiu" sau „p ă durea întreag ă ş i deas ă ". 4 Ibidem. iat ă te-am a ş ezat domnia mea vă taf. voi. ca" să -mi p ă ze ş ti acea brani ş te ş i să -mi p ă ze ş ti acei stupi. cum ş tii mai bine s ă te sile ş ti. 170. III. M ă n ă stirea Cozia avea mai multe braniş ti. p. Astfel. nimeni s ă nu îndr ă zneasc ă s ă taie nici o nuia sau s ă ia vreun copac. dup ă cum precizeaz ă hrisovul din 1534 : „oricîte brani ş te sînt acele ocini ale sf. fiind practicat din cele mai vechi timpuri. dup ă spusa domniei mele" 4. care însemnau „loc de dou ă arunc ă turi de s ăgeat ă din toate p ă r ţ ile" 3 . Ş i cu aceast ă carte a domniei mele s ă strigi în tîrg. m ă n ă stiri.. Ap ă rarea brani ş tii ş i a pris ă cilor era o preocupare de seam ă . In 1578. p. care se f ă cea de c ă tre dreg ă torii domne ş ti. p. practicarea albin ă ritului era strîns legat ă de stă pînirea brani ş tii. priv. am f ă cut-o singur din p ă durea neatins ă .. XVI. In aceste braniş ti se curăţau poienile ş i se instalau pris ă ci. XVI. c ă am dat domnia mea sfintei m ă n ă stiri. .. c ă am l ă sat acea brani ş te ş i acei stupi pe capul t ă u.. COSTACHEL variat ă rezult ă dintr-un document din 1576: „Nimeni s ă n-aib ă a pa ş te oi acolo sau s ă prind ă pe ş te sau s ă taie în p ă dure lemne sau nuiele sau s ă culeag ă hamei sau nuci sau altfel de poame f ă r ă ş tirea" ' c ă lug ă rilor. 3 Ibidem. ' Ibidem. Albină ritul. 232. A. ist. un oarecare Toader face dania m ă n ă stirii Berzun ţ ul : „o prisac ă ou 20 de stupi ş i cu locul cît va putea arunca un om cu piatr ă din mijlocul pris ă cii ş i cu o balt ă ce este lîng ă prisac ă . a c ă rei paz ă era dat ă în sarcina unui v ă taf: „ Ş i tu^ Tatule din Hin ţ e ş ti. 156. XVI. Importan ţ a pazei unei brani ş ti rezult ă din dispozi ţ iile lui Vlad C ă lug ă rul care în 1495 a d ă ruit brani ş tea domneasc ă de la Slatina m ă n ăstirii Glavacioc. A. Rom... I I . B. Ca s ă aperi o brani ş te trebuia s ă fixezi hotarul ei. c ă ci pe ace] om domnia mea îl va spînzura de acel copac" 2 .294 V. B. p. a ajuns s ă fie 1 Doc. XIV. II. ou mîinile mele".

DOMENIUL MĂNĂSTIRESC

295

reglementat de obiceiul p ă mîntului. In Ţ ara Romîneasc ă el a fost denumit obiceiul brani ş tii, iar în Moldova obiceiul pris ă cilor (oâniaio nacHKaM) El con ţ inea anumite reguli în ceea ce prive ş te exploatarea bog ăţ iilor p ă durii în leg ă tur ă cu albin ă ritul : fixarea hotarelor, instalarea pris ă cilor, pedepsirea delictelor în leg ă tur ă cu furtul albinelor, distrugerea stupilor ş i altele. Sistemul pedepselor în Moldova prevedea ridicarea sculelor, carului cu boi ş i a hainelor celui vinovat „numai gol s ă -1 lase" ; cel din Ţ ara Romîneasc ă prevedea mutilarea sau chiar t ă ierea mîinii sau spînzurarea de copac. Albin ă ritul a fost una dintre cele mai de seam ă îndeletniciri în economia m ă n ă stireasc ă . Apare o dat ă cu primele st ă pîniri asupra satelor, se dezvolt ă în tot cursul secolului XV, 'dar ia o deosebit ă dezvoltare în secolul XVI. Exploatarea viilor ş i livezilor, precum ş i a gr ă dinilor de zarzavat, a jucat de asemenea un rol destul de important în economia m ă n ă stireasc ă . Toate m ă n ă stirile aveau în st ă pînire c:'te o vie sau mai multe. Unele sînt donate de domnie şi boieri, altele cump ă rate. Livezile de asemenea sînt cultivate de c ă lug ă ri. M ă n ă stirile î ş i p ă zeau cu îndîrjire livezile cerînd pentru aceasta ş i ajutorul domniei. In 1480 m ă n ă stirea Tismana obţine urm ătoarea poruncă domnească : „oriunde sînt livezile m ă n ă stirii de la hotar, nim eni s ă nu cuteze s ă sape sau usuce fructele, c ă oricine se va încumeta s ă sape sau s ă usuce fructele va p ăţ i r ă u" K Cultivarea viilor, livezilor ş i a gr ă dinilor de zarzavat a a\ut loc de cînd m ă n ă stirile au început s ă organizeze domeniul lor. Produsele erau folosite nu numai pentru consumul intern, dar ş i pentru pia ţă . Unele m ă n ă stiri din Moldova vînd varz ă ş i mere. C ă lug ă rii m ă n ă stirii Cozia încasau „perperitul... de la butoiul cu vin sau orice seva vinde pe ocina sf. m ă n ă stirii sau de vor fi stupi sau vii sau gr ă dini sau pomet" 2. Deci satele m ănăstirii Cozia produceau cantităţi suficiente de vin, fructe ş i legume pe care le vindeau. In secolul XVI, o dat ă cu cre ş terea produc ţ iei în ţă rile romîne, cu sporirea suprafe ţ ei cur ăţ ate de p ă dure — cultivarea viilor, livezilor ş i a gr ă dinilor de zarzavat începe s ă joace un rol mai însemnat în economia m ă n ă stireasc ă .
1

P. P. P a n a i t e s c u , Documentele Ţă rii Romîne ş ti, I, p 317 Doc. priv. ist. Rom,. B., XVI. II, p. 170.

8

296

/

V. COSTACHEL

Exploatarea unui domeniu m ă n ă stiresc, alc ă tuit din cele mai variate ramuri, ca : agricultura, creşterea vitelor, pescuitul, albin ă ritul ş i altele, necesit ă ş i mîn ă de lucru -permanent ă . Pentru punerea în valoare a diferitelor bunuri ale m ă n ă stirii trebuiau f ă cute diverse munci, la care erau folosi ţ i fie ţă ranii satelor m ă n ă stire ş ti, fie robii ce se aflau în st ă pînirea m ă n ă stirii. Care au fost condi ţ iile de via ţă ş i de munc ă ale acestora s-a putut vedea la capitolele respective, despre robi şi ţăranii dependen ţ i. Situa ţ ia robilor ş i a ţă ranilor dependen ţ i era aceea ş i în satele m ă n ă stire ş ti ca ş i în cele boiere ş ti. Deci sub acest raport nu e nimic nou de semnalat decît faptul c ă la începutul secolului XV m ă n ă stirile dispuneau de un num ă r foarte mare de robi ş i de un num ă r mai restrîns de sate. Pe m ă sur ă ce satele au Început s ă sporeasc ă ş i implicit ş i a ţă ranilor dependen ţ i — num ă rul robilor aproape c ă n-a mai crescut. De asemenea, se pare c ă în sec. XV robii erau folosi ţ i mai mult la muncile agricole, iar dup ă ce m ă n ă stirile vor dispune de un num ă r mai mare de sate, rolul robilor în aceast ă ramur ă va sc ă dea, ei fiind folosi ţ i mai mult ca me ş te ş ugari la curtea m ă n ă stirii. Atelierele me ş te ş ug ă re ş ti de pe lîng ă m ă n ă stiri au existat începînd din secolul XV, dar o dezvoltare mai mare vor c ă p ă ta în sec. XVI. Se produce nu numai pentru nevoile proprii ale acelor care locuiau pe- mo ş ia m ă n ă stireasc ă , dar ş i pentru vînzare. Astfel m ă n ă stirile vînd fier, postav, pînz ă , oale, vase de lemn ş i alte produse me ş te ş ug ă re ş ti. In secolul XVI exist ă robi ţ igani care se specializeaz ă în diferite ramuri me ş te ş ug ă re ş ti producînd : arme, lac ă te, c ă ld ă ri, cojoace, ţ oale, c ă ru ţ e ş i altele. Valoarea robilor ca me ş te ş ugari cre ş te din ce în ce mai mult. In secolul XV, în perioada de cristalizare a rela ţ iilor feudale ş i de formare a marelui domeniu, robii au jucat un rol mai important în produc ţ ia agricol ă a marelui domeniu. In secolul XVI îns ă , cînd marele domeniu ş i-a înt ă rit baza material ă prin aservirea numeroaselor sate, rolul robilor scade în produc ţ ia agricol ă ş i cre ş te în sectorul me ş te ş ugarilor. In cursul secolelor XIV—XVII procesul de aservire a ţă r ă nimii a str ă b ă tut cîteva faze, pîn ă cînd, în sec. XVII, ţă ranul a fost

DOMENIUL MĂNĂSTIRESC

297

aservit definitiv, fiind legat de glie ş i pierzînd dreptul de stră mutare. Acest fapt a asigurat stâpînilor de mo ş ie bra ţ ele de munc ă necesare, îns ă în tot timpul "desf ăş ur ă rii acestui proces au fost folosite diferite forme de exploatare ale robilor care mult ă vreme înc ă serveau ca model de organizare a exploată rii feudale. Organizarea ş i administrarea marelui domeniu m ă n ă stiresc o de ţ ineau stare ţ ul cu c ă lug ă rii. Mo ş iile m ă n ă stire ş ti se bucurau în general de privilegiul imunităţii. Intrucît acordarea drepturilor imunitare constituia concesionarea în parte a drepturilor domniei — la fiecare schimbare de domn era necesar ca m ă n ă stirea s ă ob ţ in ă o nou ă confirmare, atît a st ă pînirilor sale, cît ş i a privilegiului imunit ăţ ii. Volumul drepturilor imunitare varia de la caz la caz. Ctitoriile personale ale domnilor erau de obicei întrucîtva mai favorizate de c ă tre ctitorii lor. De pildă, mănăstirea Putna, datorită zelului lui Ştefan cel Mare, într-un r ă stimp de 40 de ani a întrecut în avere ş i situa ţ ie privilegiat ă celelalte funda ţ ii religioase din Moldova. In ansamblul lor, drepturile imunitare de care se bucurau m ă n ă stirile începînd cu secolul XV au acela ş i caracter, fiind vorba de imunit ăţ ile administrative, fiscale ş i judiciare. Acordarea acestor drepturi crea pentru st ă pînii domeniului m ă n ă stiresc o situa ţ ie privilegiat ă din care în primul rînd rezulta o larg ă autonomie administrativ ă în hotarele st ă pînirilor lor, care, alături de autonomia economică a domeniului, legăturile economice între diferite regiuni fiind slabe, înt ă rea în mod deosebit puterea feudalului. Imunitatea asigura st ă pînilor de. p ă mînt posibilitatea exploat ă rii produc ă torului nemijlocit pe baza rentei funciare. Imunitatea administrativ ă d ă dea posibilitatea stare ţ ului ş i c ă lug ă rilor s ă administreze cu ajutorul dreg ă torilor lor locuitorii satelor lor — ţă ranii dependen ţ i ş i robii. Pe baza acestui privilegiu, dregătorii domneşti nu-şi mai puteau exercita func ţ iile lor pe p ă mîntul domeniului m ă n ă stiresc : „oricîte sate ascult ă de aceast ă m ă n ă stire a noastr ă , în aceste sate s ă nu cuteze s ă mearg ă nici unul din dreg ă torii no ş tri" 1. Astfel, întreaga ordine a domeniului m ă n ă stiresc era men ţ inut ă prin "
1

M.

C o s t ă eh e s e u ,

op. cit., I I , p. 392.

298

V. COSTACHEL

organele administrative proprii. Ceea ce sporea în mod 'deosebit puterea st ă pînului domeniului era faptul c ă el avea ş i dreptul de judecat ă asupra locuitorilor din satele m ă n ă stire ş ti : „Pe ace ş ti oameni din aceste sate nimeni s ă nu îndr ă zneasc ă a-i judeca, întru nimic, ş i nici pentru orice fapt ă . Iar cui i se va p ă rea c ă are strîmb ă tate de la ace ş ti oameni din aceste sate acela s ă -i duc ă înaintea egumenului de la Neam ţ ş i înaintea dreg ă torilor m ă n ă stire ş ti ş i pe alt judec ă tor s ă nu aib ă " 1 . A ş adar st ă pînul judeca ş i tot el ridica amenda cuvenit ă pentru delictul s ă vîr ş it. Faptul c ă m ă n ă stirea dispunea ş i de imunitatea fiscal ă f ă cea ca locuitorii satelor s ă depind ă ş i sub acest raport fa ţă de st ă pînul lor. Acest privilegiu, pe de o parte d ă dea dreptul feudalului asupra venitului provenit din strîn-gerea unor v ă mi ş i dijme, pe de alta, ocrotea comerţul m ă n ă stiresc, scutindu-1 de plata taxelor atît la vînz ă ri, c;t ş i la cump ă r ă ri. Privilegiul imunit ăţ ii crea autonomie dornerrhrhrr" m ă n ă stiresc ş i-i l ă sa pe locuitorii satelor la discre ţ ia st ă pînului. IMUNITATEA Una dintre institu ţ iile feudale fundamentale este imunitatea. Imbr ă cînd forme variate, aceast ă institu ţ ie s-a dezvoltat peste tot unde societatea a avut la baz ă rela ţii de produc ţie feudale. Apariţia acestei institu ţii este strîns legată de proprietatea funciar ă privat ă cu caracter feudal. Formarea marelui domeniu, fie pe calea dezagreg ă rii ob ş tii s ă te ş ti, fie pe calea daniilor de sate libere, era legat ă de trecerea în mîinile st ă pînilor de sate a unor drepturi speciale asupra popula ţ iei s ă te ş ti. înainte de apari ţ ia st ă pînului feudal, ob ş tea s ă teasc ă tr ă ia pe baza principiului de autoconducere. Cînd p ă mîntul ob ş tii trece îns ă în st ă pînirea feudalului, ob ş tea s ă teasc ă î ş i pierde independen ţ a ş i imunitatea apare ca o uzurpare a drepturilor fiscale, judiciare şi administrative ale obştii săteşti libere. Marele domeniu reprezint ă o unitate economic ă de sine st ă t ă toare, bazat ă pe exploatarea ţă ranilor aservi ţ i. Tocmai imunitatea, expresie a constrîn1

M. C o s t ă c h e s c u , op. cit., II, p. 252.

IMUNITATEA

299

gerii extraeconomiee, asigură stăpînilor de pămînt posibilitatea exploat ă rii produc ă torului nemijlocit pe baza rentei feudale. Marele domeniu fiind o unitate economică de sine stătătoare se bucur ă ş i de o anumit ă independen ţă politic ă . In procesul de aservire a ţărănimii, folosind forţa, feudalii au acaparat anumite drepturi politice, asigurîndu- ş i autoritatea direct ă asupra ţă ranilor care locuiau pe teritoriul domeniului feudal. In limbaj obi ş nuit, imunitate înseamn ă dreptul feudalului de a face judecat ă , de a ridica d ă rile ş i d ă jdiile, precum ş i de a exercita funcţii administrative şi poliţieneşti în hotarele domeniului său. In afară de aceasta, feudalul, el însuşi slujitorul credincios al suveranului, era ş i conduc ă torul militar al cetei formate din locuitorii satelor sale. Pe m ă sur ă ce statul feudal se înt ă re ş te, clasa st ă pînitoare, format ă din feudali, caut ă s ă - ş i asigure şi pe viitor drepturile imunitare, obţinînd de la domnie documente speciale, în care este trecut privilegiul imunităţii. Deoarece izvoarele referitoare la istoria diferitelor ţă ri oglindesc această instituţie în special în documente care conţin acordarea privilegiului imunităţii, deseori stă ruie p ă rerea c ă imunitatea izvorăş te din bun ă voin ţa suveranului. De fapt îns ă documentul cu privilegiul imunit ăţ ii, emanat din cancelaria unui suveran, nu este decît o recunoa ş tere, o confirmare a drepturilor pe care st ă pînii de p ă mînt le aveau. Imunitatea constituie concesionarea par ţ ial ă a func ţ iilor politice care aparţin puterii suverane; astfel feudalul devine reprezentantul puterii suverane în diferite regiuni ale ţă rii. Concesionarea unor func ţ ii politice se realizeaz ă practic prin interzicerea reprezentan ţ ilor for ţ ei publice de a c ă lca pe p ă mîntul feudalului care se bucură de drepturi imunitare. Imunistul exercită func ţiile ce i-au fost concesionate, folosind slujitorii ş i agen ţ ii s ă i. Concesionarea acestor drepturi punea în mîna feudalului o puternic ă arm ă de constrîngere extraeconomic ă , o arm ă zdrobitoare pentru aservirea maselor ţă r ă ne ş ti. Lenin a ar ă tat c ă „dac ă mo ş ierul n-ar avea o putere direct ă asupra ţă ranului, el n-ar putea obliga s ă munceasc ă pentru el un om înzestrat cu p ă mînt ş i care- ş i duce gospod ă ria lui proprie" 1. In acele perioade din evul mediu cînd puterea suveranului este
1

V. I. L e n i n , Opere, voi. 3, Ed. P.M.R., p. 171.

300

V. COSTACHEL

slab ă — st ă pînii efectivi ai pamîntului sînt feudalii. Proprieta tea feudală se caracterizează tocmai prin îmbinarea proprietăţii asupra pamîntului cu drepturile politice asupra populaţiei depen dente de feudali. Marx subliniază faptul că „în epoca feudală, comanda suprem ă ş i jurisdic ţ ia erau atribute ale propriet ăţ ii funciare" '. Astfel, imunitatea izvor ăş te din st ă pînirea feudal ă asupra pamîntului şi care serveşte ea însăşi drept un mijloc de constrîngere extraeconomic ă . De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea c ă imunitatea ca institu ţ ie juridic ă reprezint ă unul din elementele suprastructurii de drept într-o societate feudal ă ş i care contribuie în mod activ la constituirea ş i înf ă rirea bazei sale. / In studiul institu ţ iei imunit ăţ ii, una din problemele cele mai dificile este aceea referitoare la cauzele care au făcut pe conduc ă torul statului s ă concesioneze privilegiul imunit ăţ ii feudalilor s ă i. Pe de o parte, imunitatea este rezultatul întă ririi economice a feudalilor în calitate de stăpîni de sate cu populaţia aservit ă de ei. In acela ş i timp imunitatea este ş i o expresie a sl ă birii puterii centrale. In Europa feudal ă imunitatea mai era ş i expresia juridic ă a f ă rîmi ţă rii feudale, deoarece teritoriul ce se afla în stăpînirea imunistului era scos de sub conducerea reprezentan ţ ilor for ţ ei publice. A ş a a fost în apusul european, la fel ş i în ră s ă rit, de pild ă în Rusia, unde institu ţia imunităţii se dezvolt ă în special în perioada f ă rîmi ţă rii feudale în secolele XIV—XV. Astfel s-a ajuns la concep ţ ia c ă imunitatea apare negreşit în perioada fărîmiţării feudale în urma slăbirii puterii suverane. Dac ă e adev ă rat c ă din punct de vedere politic imunitatea apare cînd puterea central ă este slab ă , ea poate totu ş i s ă se dezvolte în alte condi ţ ii. Marx spune: „una ş i aceea ş i bază economică, una şi aceeaşi în privinţa condiţiilor principale, poate... datorită diferitelor împrejurări de fapt infinit de variate, datorit ă condi ţ iilor naturale ş i raporturilor de rase, s ă dezv ă luie în manifestarea lor varia ţ ii ş i grada ţ ii infinite, care nu pot fi în ţ elese decît cu ajutorul analizei acestor împrejur ă ri prezentate în mod empiric" 2. Baza economic ă a feudalismului este aceea ş i
1 2

K. Marx, Capitalul, voi. II, Ed. P.M.R., p. 414 K. Marx, Capitalul, voi. I I I , edi ţ ia rus ă , 1950, p. 804.

IMUNITATEA

301

peste tot — proprietatea feudală asupra p ă mîntului, legată de aservirea ţă ră nimii. In apus imunitatea apare ca o consecin ţă a f ă rîmi ţă rii statului, cu putere central ă ne ş tirbit ă ; imunitatea îns ă poate s ă apar ă ş i atunci cînd este precedat ă de un stat primitiv, încă neevohiat, cu o putere centrală neconsolidată ; cînd formele vie ţ ii de stat se suprapun peste via ţ a ob ş tii s ă te ş ti, cînd puterea centrală nu dispune încă de un aparat administrativ necesar ca s ă - ş i exercite puterea, proprietatea feudal ă se formează acaparînd pămîntul obştii şi însuşind drepturile de autoconducere de care se bucura ob ş tea s ă teasc ă liber ă . In asemenea împrejur ă ri apare imunitatea în societatea romîneasc ă . Izvoarele romîne ş ti oglindesc aceast ă institu ţ ie în cele mai vechi documente referitoare la via ţ a statului, în secolele XIV—XV — deci într-o perioad ă cînd puterea de stat abia se consolida, ,abia se forma aparatul de stat necesar pentru administrarea unui teritoriu întins. Deci imunitatea apare în condi ţ iile unei puteri centrale înc ă destul de slabe — cînd domnul depindea de boierime ş i era un suzeran care se mul ţ umea cu puterea ce i-o dădeau credinţa şi omagiul feudalilor. Acest privilegiu va fi retras boierimii treptat — pe m ă sur ă ce se va înt ă ri puterea domneasc ă ş i se vor forma statele centralizate în ţă rile romîne. In istoriografia romîneasc ă problema imunit ăţ ii a fost trecută cu vederea de istoricii burghezi, datorită faptului c ă era contestat ă îns ăş i existen ţ a feudalismului. Aceast ă pozi ţ ie nu î ş i are nici o justificare, deoarece izvoarele noastre con ţ in numeroase relatări cu privire la instituţia imunităţii. O dificultate serioas ă în cercetarea acestei institu ţ ii o constituie faptul c ă terminologia folosită în izvoarele romîneşti este în cea mai mare parte slavon ă , avînd unele influen ţ e bizantine ş i maghiare. Deseori sub un înveliş curios şi chiar impropriu se dezvăluie o serie de forme de via ţă specific societ ăţ ii feudale. Dup ă cum s-a mai spus, institu ţ ia imunit ăţ ii este oglindit ă în izvoarele noastre începînd cu sec. XIV, dar în special în tot cursul sec. XV. In documentele noastre privilegiul imunit ăţ ii este desemnat uneori prin folosirea unor formule scurte, alteori prin formule mai dezvoltate. In Ţ ara Romîneasc ă formula

302

V. COSTACHEL

scurta este aceea de „ocină şi ohabă", iar în Moldova — uric cu tot venitul". In Moldova mai sînt folosiţi termeni speciali _ ca privilia, tarhan şi slobozia. Formula folosită de cancelaria ~ ? \ T f { * ° m î f * U > - < * ™ ş i ohaba", în urma cer cetărilor făcute de către slavişti', este considerată ca un patrimoniu care se bucură de scutire. Termenul slavon ohaba se traduce scutire şi corespunde cu termenul latin immunitas de la care vine imunitate. Astfel formula „ocina şi ohaba" corespunde cu „domeniul cu imunitate". Formula folosită în 2 Moldova — „uric cu tot venitul", în urma cercetărilor făcute se traduce patrimoniu cu tot venitul". Aci toată dificultatea constă în interpretarea termenului uric, care vine de la ungurescul orok căruia i se artibuie înţelesul de patrimoniu ereditar. Astfel ambele aceste formu e au acelaşi sens, diferă numai formulările. Formularea cancelariei Ţării Romîneşti este concepută ra o renunţare din partea domniei la veniturile ei în folosul feudalului , cea din Moldova arată că stăpînirea feudală are dreptul asupra tuturor veniturilor aferente acestei stăpîniri. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că în Moldova mai este folosit termenul pravila (npi™,*) de origine latină, derivînd de la privilegiuni folosit în documentele polone şi litvane, precum cel de tarhan de origine mongolă şi cel slavon, slobozia, ambii avind sensul de scutire. - . formula dezvoltată — ea se compune de doua părţi : 1) conţine enumerarea dărilor — dăidiilor şi a prestaţilor de care este scutit domeniul feudal si 2) cuprinde mşirarea reprezentanţilor forţei Pu>lice care n-au voie să intre pe pamintul feudalului ca să excite funcţiunile lor.
i c h , Lexicon palaeoJlovenico graeco-latinum p 423Istoriografia romîn ă ş i problemele ei actuale' o 25 • V

IMUNITATEA

303

D ă m mai jos extrase din documente care con ţ in formularea tipic ă a privilegiului imunit ăţ ii
Ţara Romînească Moldova Se acordă scutire : „Incepînd „Ca să aibă slobozenie în veci, de <Je Ia vama oilor şi de vama toate, s ă nu dea dare, nici posadă, porcilor, de albinărit, de găletă- nici podvoadă, nici iliş, nici la morile rit, de vinărit, de vinărici, de noastre să nu lucreze, nici la cetate, dijme, de vămeşie, de posade, şi nici la straj ă s ă nu mearg ă , nici de copaci, ş i de talpe ş i de cosi- gorstina de porci să nu dea, nici desetină tul finului şi de cărătură, de din albine, nici vin să nu care aceşti podvoadă şi de toate slujbele şi . oameni ş i nici o alt ă oarecare dare a dajriiile domniei mele mari şi noastr ă ş i slujb ă s ă nu aib ă ace ş ti mici... şi să nu se amestece în oameni în veci.. în acest sat... să aibă a acele sate nici sudeţi, nici birari, merge nici globnici, nici pripăşari, nici nici povodnicari, nici armaşi, nici oslu-hari şi nici pererubţii, nici un fel globnic şi nimeni dintre slugile de dreg ă tor, nici s ă judece pe ace ş ti şi dregătorii domniei mele" (M-rea oameni ş i nici gloab ă s ă nu adune Nucet, 1501, dec. 15) '. de la dîn ş ii ş i nici altceva nimic, pentru nici o faptă, nici mare, nici pentru mică" (M-rea Horodnic, 1453, iulie 8)2.

De acest privilegiu se bucurau st ă pînii satelor — boierii şi m ănăstirile. De asemenea domnul şi familia lui în calitate de feudal se bucurau de acest privilegiu. Ştefan ce! Mare, de pildă, nume ş te satele care ţ in de tîrgul Vasluiului ,,s ă -mi fie uric cu tot venitul" ; Mihai Viteazul defineşte stăpînirile sale de sate, achizi ţ ionate înainte de domnie ca — ohaba 3. Deci s-ar putea spune că acest privilegiu se extindea asupra clasei stăpînitoare reprezentat ă prin familia domneasc ă , boierii ş i m ă n ă stirile. Ace ş ti beneficiari ai privilegiului imunit ăţ ii formau dou ă grupe de feudali: laici ş i biserice ş ti.
Doc. priv. ist. Rom., B. XV, XVI, voi. I, p. 7—8. M. C o s t ă c h e s c u , Documente moldoveneşti, înainte de Ştefan cel Mare, voi. II, p. 491—493. 3 Doc. priv. ist. Rom., B. XVI, voi. VI, p. 341.
1 2

304

v

- COSTACHEL

In Ţ ara Romînească privilegiul imunităţH feudalilor laici este bogat ilustrat în izvoare. In documente este folosit ă atît formula scurtă „ocina şi ohaba" cît şi cea dezvoltată pe care am redat-o mai sus. Privilegiul imunităţii apare în documentele muntene începînd cu anul 1389 — din vremea lui Mircea.cel B ă trîn — folosind termenul de ohab ă „ca s ă le fie (boierilor) acele sate de ohab ă " '. Acest privilegiu va fi acordat de domnii Ţă rii Romîne ş ti în tot cursul secolului XV ş i în prima jum ă tate a celui de al XVI-lea ; în a doua jumătate a aceluiaşi secol se va căuta îngr ă direa lui de c ă tre domnie. Felul în care este formulat acest privilegiu în Ţ ara Romîneasc ă este destul de precis pentru a-i putea stabili con ţ inutul. Prima parte a formulei con ţine precizarea cu privire la scutirea de d ă ri ş i de presta ţ ii, iar partea a doua cuprinde preciz ă ri cu privire la interzicerea încălcării pămîntului boierului cu drepturi imunitare de către dregătorii domneşti. De obicei această interzicere este desemnat ă prin folosirea verbului a bîntui (GaHTOBara),ceea ce însemneaz ă a sup ă ra, a v ă t ă ma 2 . Deseori e folosit ş i termenul a d ăuna (no3a6aBHTHj — „s ă nu cuteze s ă le d ă uneze" vreun dreg ă tor. In documentul din 17 iulie 1475 în locul verbelor mai uzitate a bîniui şi a dăuna este folosit cel de a v ă mui: „s ă nu-i v ă muiasc ă ( OTMHTOB 3 TH ) nici judec ă tor, nici globnic, nici bircei, nici boieri sau dintre slugile domniei mele"3. Sensul acestor exrjresj-f este limpede: feudalul respectiv fiind scutit de sarcinile obişnuite ; nimeni dintre dreg ă torii domne ş ti n-are voie s ă ia vreo dare de la el ş i astfel s ă nesocoteasc ă privilegiul s ă u. In rest formula este mai mult sau mai pu ţin stereotip ă . Cîteodată sînt enumerate mai puţine dări şi prestaţii sau sînt tracuţi mai numeroşi sau mai puţin numero ş i dreg ă tori. Acest fapt nu e de neglijat. C ă ci tocmai dup ă func ţ ia cu care erau îns ă rcina ţ i diferi ţ i dreg ă tori putem preciza volumul privilegiului de care se bucura un feudal. De pild ă , men ţ ionarea faptului c ă judec ă torii nu vor intra pe teritoriul imunistului arat ă c ă acesta, el însu ş i sau slujitorii lui vor judeca pe ţă rani din satele ce-i apar ţ in. Interzicerea imunitatea boierilor
P. P. P a n a i t e s c u, Documentele Ţării Rotnineşti, I, p. 52. I. B o g d a n , Rela ţ iile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul, p. 382. P. P . P a n a i t e s c u, op. cit. I, p. 143—144. '

ceea ce face s ă credem c ă în asemenea cazuri feudalul avea dreptul ş i asupra justi ţ iei superioare — arma ş ul fiind dreg ă torul care era îns ă rcinat cu executarea pedepselor. In primul rînd e vorba de prezen ţ a termenului privilia — folosit pe larg în documentele moldovene ş ti. al ă turi de cei biserice ş ti din Moldova.IMUNITATEA 305 intr ă rii globnicilor presupune c ă amenzile vor fi încasate de st ă pînul satului. în Moldova îns ă lucrurile . Marele domeniu m ă n ă stiresc 20 ~ Viafa feudală — c. Credem că explicaţia trebuie c ă utat ă în faptul c ă st ă pînirile bisericii sînt de provenien ţă mai recent ă decît st ă pînirile boierilor. afar ă de faptul c ă acestea din urm ă .sînt ceva mai complicate. 8547 . de obicei. Dac ă în Ţ ara Romîneasc ă izvoarele dau elemente concrete pe baza c ă rora s-a putut întemeia afirma ţ ia c ă în aceast ă ţ ar ă feudalii laici s-au bucurat de privilegiul imunit ăţ ii. Domnia a trebuit s ă recunoasc ă drepturile str ă vechi ale boierimii gentilice. mai cuprind ş i formula dezvoltat ă deosebit de clar ă . Din documentele de danie sau de confirmare a satelor acordate feudalilor laici care. trebuie s ă ţ inem seam ă de faptul c ă ş i în ţă rile vecine feudalii laici s-au bucurat 1 Vezi cap. Privilia reprezint ă însu ş i documentul care conţine privilegiul imunităţii înscris acolo. a ş a cum e trecut ă în documentele muntene. pe cînd biserica c ă uta s ă ob ţ in ă acelea ş i drepturi ca ş i boierimea ş i din aceast ă cauz ă urm ă rea ca în documentele sale de stăpînire să fie înscris privilegiul imunităţii cu toate precizările posibile. Precizarea imunit ăţ ii pe larg. pe cînd mareJe domeniu boieresc este de origine mult mai veche ş i are la baz ă dezagregarea ob ş tii din sînul c ă reia a ie ş it boierimea gentilic ă . Sînt îns ă o serie de dovezi indirecte. Domeniul m ă n ă stiresc are la origine daniile domne ş ti '. Intr-un num ă r restrîns de documente apare ş i interzicerea intr ă rii arma ş ului pe teritoriul imunistului. Lipsa formulei dezvoltate în documentele de stă pînire ale feudalilor laici a fă cut pe unii istorici romîni s ă nege faptul c ă feudalii laici. In afar ă de considerentul acesta. pe baza c ă rora de asemenea se poate afirma c ă de privilegiul imunit ăţ ii s-au bucurat ş i feudalii laici în Moldova. s-au bucurat de acest privilegiu. denumite privilia. lipse ş te în cele moldovene ş ti. sînt înso ţ ite de privilegiul imunit ăţ ii nu este folosit ă decît formula scurt ă „uric cu tot venitul". Documentele feudalilor laici. pe lîng ă formula scurtă ş i termenul privilia. sînt identice cu cele biserice ş ti.

Nu este lipsit de interes a semnala o deosebită asem ă nare existent ă între formul ă rile din art.. p. 72 ş i 304—305.306 V. în Serbia privilegiul imunit ăţ ii a fost trecut de asemenea într-un act care se referea la întreaga clas ă st ă pînitoare. şi numai aîe dprtîhiei mele. In ceea ce priveşte con ţ inutul. p. Existenţa unui asemenea act general făcea inutilă înşirarea tuturor drepturilor feudalului. numai s ă dea soc şi birul s ă -1 pl ă teasc ă ş i. M. 1 art. la 2 mai 1447 feudalii din Litvania au c ă p ă tat un act în care au fost înscrise toate privilegiile ob ţinute de ei '. K. L i u b a v s k i. numai să dea darea „soc" (darea de p ă mînt) ş i s ă fac ă slujba la oaste dup ă lege" 2 . Studii de istorie asupra statului lituano-rus. 42 din Legiuirea tui Ştefan Duşan Din hrisoavele lui Mircea cel B ătrin p. 2 Ş t . P a n a i t e s c u. Printre aceste privilegii este trecut ă ş i imunitatea. Zakonikul lui Ştefan Du şan. COSTACHEL de privilegiul imunităţii care era înscris în actul general de privilegii acordate clasei stăpînitoare. In legiuirea lui Ş tefan Du ş an art. H BOHCKOY na H BOHCKY na TOHHT. în ambele ţă ri se acord ă scutiri complete. Acest articol formuleaz ă privilegiul imunit ăţ ii de care se bucurau st ă pînii ocinelor. printre care şi de imunitate. N o v a k o v i c. folosit curent în cancelaria marilor cneji din Litvania. Astfel. Existen ţ a articolului explic ă de ce în multe documente sîrbe ş ti nu sînt precizate drepturile unui feudal. 42 spune : „ Ş i tocate ba ş tinile s ă fie sloboade de toate muncile şi dăjdiile domniei mele.. I. coy cBo6oAHe OTI ? H cejia cBofioflua OTJ BCT>KHX pa6oi"b H flaHKOB rocnoflCTBa MH a 6np #a MH . „privilei". Beograd. pa3Bt na nan COKH . care erau cuprinse intr-un singur termen.. P. înscrise într-un act general purtînd denumirea de privitei. 43 şi 257 . 1898. în Litvania clasa stăpînitoare s-a bucurat de mai multe privilegii. în afar ă de slujba la oaste ş i darea principal ă — birul în Ţ ara Româneasc ă ş i „soc" în Serbia: „Satele libere de orice munci ş i „Ocinele libere de orice munci şi d ă jdii dăjdii ale domniei mele. oaste s ă oaste să facă după lege". ' P. 42 ale legiuirii sîr"beşti şi cele din hrisoavele Ţării Romîneşti. BOKiK) no 3aK0noy. W 6aixiTHHe ^ ţ a facă" 3. Astfel. 172. Documentele Ţării Romîneşti.. de unde vine ş i privilia în Moldova. cu specificarea dreptului de judecat ă a feudalului asupra s ă tenilor a ş eza ţ i pe p ă mîntul domeniului său.

II. cit. arat ă c ă . Gh. op. 7 ş i II. XVII. institu ţ ia imunit ăţ ii fiind pe cale de djspariţie. p. Faptul că dreptul de judecată al unui feudal apare într-un document atît de tîrziu. în Moldova formula cu uric ş i privilia erau suficiente. într-un document din sec. precum şi a numeroaselor dovezi indirecte. p. totuşi nimic nu ne împiedică să credem că ele au existat.i judeca (pe vecini) ş i a le pl ă ti ale lor dabile cum sînt scrise în cartea mea din vistiarul domnesc. într-un document din sec. Folosirea îns ăş i a termenului de privilia. Lipsa formulei dezvoltate în Moldova nu poate constitui un argument pentru negarea existenţei privilegiului imunităţii feudalilor laici. * Ibidem. Prezen ţ a formulei scurte. p. Izvoarele Moldovei nu ne-au păstrat asemenea dispoziţii cu caracter general. G h i b ă n e s c u . . 11 3 M. de pild ă . cînd institu ţ ia imunit ăţ ii este în declin. trebuie s ă se specifice în mod deosebit ş i chiar s ă se prevad ă ş i pedepse. g ă sim ş i precizarea că stăpînul de moşie are drept de judecată. să aibă a-i opri bucatele" 3. precum ş i unele preciz ă ri pe lîng ă formula cu uric. p. din care n-am menţ ionat decît unele — sînt înt ă rite de faptul c ă imunitatea feudalilor laici a existat peste tot în societatea feudal ă ş i nu vedem de ce în aceast ă privin ţă Moldova ar face o excep ţ ie. în special în cele de confirmare. a termenului privilia. Acum îns ă . „uric cu totul venitul ş i tot dreptul" '. XV al boierului Mihul. 495. . în care este men ţ ionat dreptul asupra monopolului morii se arat ă c ă el are voie „s ă pedepseasc ă ş i s ă ia amend ă " de la acei care fiind în hotarul său nu va veni la morile lui2. 313—314. La 13 februarie 1614 Ş tefan Tom ş a spune c ă Onciul ş i v ă tă manii s ă i din satul Ro ş icei au dreptul de . pentru a men ţ ine un privilegiu dep ăş it de via ţă . C o s t ă c h es c u. 95—96. I. Cine n-ar voi să plătească. a . Aci stăpînul satului apare ca judec ă tor al vecinilor ş i ca r ă spunz ă tor fa ţă de fisc pentru ţă ranii lui : el ridic ă toate d ă rile achitîndu-se fa ţă de stat. I2. Atunci cînd institu ţ ia f ă cea parte din via ţ a societ ăţ ii feudale. s-a simţit nevoia unei precizări speciale.IMUNITATEA 337 Existen ţ a unor dispozi ţ ii cu caracter general ca legiuirea lui Ş tefan Du ş an sau a actelor de privilegii în marele cnezat gl Litvaniei face inutil ă în ş irarea tuturor drepturilor unui feudal în actele lor de stă pînire. constituie dovezi neîndoielnice c ă şi feudalii laici se bucurau în Moldova de privilegiul imunităţii. Ispisoace şi zapise.. ca.

adic ă dreg ă torii. De aceleaşi drepturi se bucura mănăstirea Govora în 15024 şi' m ă n ă stirea Nucet în 1501 5. P. în schimb imunitatea feudalilor biserice ş ti permite cercetarea pe baza unui material deosebit de bogat. 364 ş i 371. I. ist. printre dreg ă torii opri ţ i de a c ă lca în satele imunistului. De pild ă . . Ibidem. precum vornici ' ş i pîrc ă labi.308 V. p. 17. 29. pe lîng ă ace ş tia erau trecu ţ i ş i „ureadnicii". în privilegiul de imunitate al m ă n ă stirii Tismana era înscris ă dispozi ţ ia care oprea pe arma ş i să . Prin interzicerea ca ace ş ti dreg ă tori cu însărcinări judiciare să -şi exercite funcţiile în satele m ănăstire ş ti. I. Ibidem.. nici globnici. la 1454. Dreptul de judecat ă a m ă n ă stirilor rezult ă din faptul c ă dreg ă torii domne ş ti. p. In Ţ ara Romîneasc ă . p. de ridicare a d ă rilor ş i de administrare a domeniilor lor. voi. De obicei m ă n ă stirile ş i episcopiile din Moldova se bucurau de acest privilegiu avînd dreptul de judecat ă . 2 3 4 5 P. Documentele Ţării Romînesti. La 27 martie 1505. din 1487—1488. ace ş tia din urm ă lega ţ i mai mult de justi ţ ia ora şe lor. m ă n ă stirea Neam ţ u din Moldova. De pildă. P a n a i t e s c u . p. Doc. COSTACHEL Dacă privilegiu! imunităţii feudalilor Imunitatea bisericii laici nu este oglindit în toată amploarea lui. B. . în privilegiul mănăstirii Cozia. In Moldova. cîteodat ă apare ş i arma ş ul. p. Printre ace ş ti dreg ă tori sînt trecu ţi de obicei — judec ă tor (cyneuh) globnic — încasator de amenzi judiciare. I. 140 Ibidem. îns ă rcina ţ i cu func ţ iile judec ă tore ş ti erau opriţi să -ş i exercite aceste func ţii pe pamîntul imunistului. se bucura de privilegiul imunit ăţ ii în care era specificat c ă în cazul cînd se vor s ă vîr ş i infrac ţ iuni în satele sale „cînd cuiva i s-ar p ă rea vreo strîmb ă tate din partea acestor oameni din aceste sate să -i cheme dinaintea egumenului de la Neam ţ şi 1 şi 335. Rom. exista menţiunea că în satele sale nu se vor amesteca „nici judecători. se ar ă ta c ă stare ţ ul m ă n ă stirii sau dreg ă torii s ă i (ureadnicii în Moldova) vor fi aceia care vor judeca pe ţă ranii din satele lor. 8. XVI.ş i exercite func ţ ia în satele m ă n ă stirii 3 . priv. în izvoarele moldovene ş ti. nici arma ş i" 2 ..

în care sînt trecute drepturile imunitare ale m ă 1 2 *' M. 393. lknitîndu-se numai la precizarea dreg ă torilor judiciari opri ţ i s ă intre în satele m ă n ă stire ş ti.-1. p. ci îns ăş i c ă lug ă rii s ă ia gloab ă " '... alt judec ă tor s ă nu aib ă . Unele a ş ez ă minte biserice ş ti mai mult legate de domnie aveau imunit ăţ i judiciare mai largi.IMUNITATEA 309 dinaintea dreg ă torilor m ă n ă stire ş ti ş i pe alt judec ă tor s ă nu-1 aib ă . B o g d a n . II... . sau ajutat de dreg ă torii s ă i exercita func ţ ia de judec ă tor. Aceste preciz ă ri caracteristice pentru actele de privilegii bisericeşti din Moldova nu se întîlnesc în documentele muntene. 30. cit. op. Documente de la Ş tefan cel Mare. altele aveau anumite restricţii. C o s t ă c h e s c u . 392. B o g d a n . In Moldova delictele erau împărţite în mari şi mici4.. ei s ă -i pîrasc ă ş i s ă -i trag ă înaintea igumenului ş i înaintea dreg ă torilor lui. De acela ş i privilegiu se bucura ş i m ă n ă stirea Poiana din Moldova — înscris în actul din 27 iunie 1449 : „Pe ace ş ti oameni d'in aceste sate m ă n ă stire ş ti s ă nu aib ă a-i judeca nimeni din panii ş i dreg ă torii no ş tri. p. care era considerat ca o important ă surs ă de venit ş i care revenea feudalului..decît stare ţ ul de la Bistri ţ a ş i c ă lug ă rii s ă -1 judece" 8 . Amenzile cu care se sanc ţionau diferite delicte erau încasate de m ă nitftire ş i sporeau veniturile sale. cit. din aceste sate. specificarea acestor delicte este dat ă în documentul din 3 februarie 1467. op.. In ceea ce prive ş te volumul jurisdic ţ iei domeniale — el nu era totdeauna acela ş i. el însu ş i s ă judece oamenii s ă i ş i s ă -i dovedeasc ă de toate ş i în gloabe ş i în tot felul de vini" 3 . Aci se învedereaz ă şi concepţia medievală asupra sistemului de pedepsire a infracţ iunilor. Textele acestor documente moldovene ş ti sînt atît de explicite.. C o s t ă c h e s c u . 518. 30. M.. p. încît se vede cu toat ă claritatea c ă stare ţ ul m ă n ă stirii personal. In 1459 Ş tefan cel Mare acord ă privilegiu! imunităţii judiciare m ă n ă stirii Bistri ţ a din Moldova pentru satul s ă u Luc ă ce ş ti.. I. I I . avînd dreptul s ă judece toate delictele.. Documente moldovene ş ti. 4 Ibidem. p. 518... p. ar ă tînd c ă oamenii din satul Luc ă ce ş ti nu vor fi judeca ţ i de judec ă torii din Bac ă u sau de dreg ă torii lor ci „vor fi judeca ţi de c ă tre c ă lug ă rii no ş tri de la Bistriţa. p... I. iar cui i se va p ă rea strîmb ă tate de la ace ş ti oameni.

op. p. în actul cu privilegii se menţiona care sînt delictele care erau rezervate justiţiei domne ş ti. nici pentru lovituri sîngeroase ş i nici pentru lovituri cu vîn ă t ă i. COSTACHEL r. E de presupus c ă aceasta a fost delimitarea jurisdicţiei domeniaie obişnuite. f ă r ă excepţ ie. m ănăstirea Cozia se bucură de imunitatea judiciară. nici domnia mea. nici vornicul. nici mare. In documentele Ţă rii Romîne ş ti din sec.. la 3 februarie 1507. ocini sau b ă l ţ i ale sf. la 1472 pierde jurisdic ţ ia asupra urm ă toarelor delicte: moarte de om ş i r ă pire de fat ă 2 . întinderea privilegiului judiciar nu era constant ş i putea s ă varieze de ia caz la caz. B o g d a n . nici pentru omor. De pild ă . Acordarea imunit ăţ ilor îns ă era revocabil ă ş i necesita confirmare la fiecare schimbare de domnie. formulat ă cu urm ă toarele preciz ă ri : „orice se va face pe acele sate mai sus scrise. fie c ă va fi du ş egubin ă .. nici alt dreg ă tor sau boier al domniei mele. nimeni s ă nu se amestece cu acele gloabe. m ă n ă stiri înc ă din zilele sfîntr ă posa ţ ilor str ă buniM. C o s t ă c h e s c u . m ă n ă stirea Poiana. rare la 1449 avea dreptul de jurisdic ţ ie asupra tuturor delictelor penale. Astfel. XVI formularea imunit ăţ ii judiciare cap ă t ă un caracter mai precis. cit. în Ţ ara Romînease ă în tot cursul secolului XV imunit ăţ ile judiciare erau acelea ş i ca ş i în Moldova . Pe lîng ă m ă n ă stirea Bistri ţ a ş i alte a ş ez ă minte biserice ş ti ca : m ă n ă stirea Neam ţ u. 1 .ă stirii Bistriţa : „s ă nu cuteze.. 25. Episcopia din R ă d ă u ţ i aveau dreptul s ă judece toate delictele. nici pentru r ă pire de fat ă .. fie sînge. I. In secolul XV însă majoritatea m ă n ă stirilor se bucura de imunit ăţ i judiciare depline. Cînd îns ă jurisdic ţ ia unei m ă n ă stiri era limitat ă . I. nici pentru vreo fapt ă . Acestea de obicei erau. dup ă importan ţ a m ă n ă stirilor ş i leg ă turilor ^ domnia din vremea aceea..2 p. fie orice gloab ă . nici pentru urm ă rire. Iaşi. m ă n ă stiri. nici pentru furt. nici mic ă " '. s ă judece pe ace ş ti oameni m ă n ă stire ş ti.— moarte de om Ş i r ă pire de fat ă . nici pentru r ă zboi. ş i nici pentru altceva. m ă n ă stirea Poiana. formularea acestui privilegiu în documentele muntene este îns ă schematic ă ş i mai pu ţ in precis ă . pentru c ă au fost d ă ruite sf.310 V. Dup ă cum s-a mai ar ă tat. 1948. 173. Documente de la Ştefan cel Mare.

.. I. voi. III. 75. m ă n ă stirea Pobrata din Moldova a pierdut cu totul dreptul de judecat ă . XVI jurisdic ţ ia feudalilor biserice ş ti este din ce în ce mai îngr ă dit ă . 41. XVI. p.. N.ş i lua ferîiele.IMUNITATEA 311 cilor ş i p ă rin ţ ilor domniei mele" '. Dac ă în secolul XV volumul imunit ăţ ii judiciare putea s ă varieze ş i era revocabil.. B... Govora. priv. p. Ca ş i în cazul m ă n ă stirii Pobrata dreg ă torii domne ş ti trebuiau s ă fac ă judecata în satele m ă n ă stirii. p ă strînd numai dreptul asupra amenzilor judiciare : „Pîre ă labii ş i marii v ă tafi ş i globnicii ş i de ş ugubinarii s ă aib ă numai a judeca ş i a. m ă n ă stirea Putna care avea dreptul s ă judece „cazurile de b ă taie". priv. p. ist. iar gloaba ş i acela s ă fie a m ă n ă stirii" 2 . de care ea s-a bucurat din cele mai vechi timpuri. din 3 iunie 1599. ist. Doc. Rom. M.. în secolul XVI apare tendin ţ a ş i mai precis ă s ă exclud ă dreptul de a judeca moartea de om. dintre acele sate. VI. XVI. De pild ă . r ă ni sîngeroase (sînge) arat ă c ă m ă n ă stirea a avut jurisdic ţ ia asupra celor mai importante delicte penale. De pild ă la 1588. 385. pre acela s ă -1 prind ă ş i s ă -1 aduc ă la noi. p. Rezult ă c ă la începutul secolului XVI m ă n ă stirea Cozia avea imunit ăţ i judiciare depline. s ă fac ă vreo moarte de om.iar alte silnicii s ă nu aib ă a face pentru c ă domnia mea m-ara milostivit ş i le-am lă sat s ă fie pentru ciubote rug ă torilor no ş tri c ă lug ă rilor. Spre sfîr ş itul sec. nici prip ăş ari ş i de s-ar întîmpla vreo gîlceav ă ori mare ori mic ă . ş i s ă fie toate gloabele ş i de ş ugubinele ale m ă n ă stirii" 3 . nici globnici. Din documentul m ă n ă stirii Neam ţ . A. 1 2 3 4 Doc. Iar dac ă cineva va fi vinovat de moarte. s ă . Nucet — în satele c ă rora n-au avut acces dreg ă torii domne ş ti. voi. C o s t ă c b e s c u .ş i ia lerîia „. Studii ş i documente. Documente moldoveneşti. Rom. Menţionarea delictelor: moarte de om (du ş egubina). afl ă m c ă ş i ea nu mai dispunea la aceast ă dat ă de imunitatea judiciar ă . 1517—1527. „ ş ugubina de mueri" era obligat ă c ă atunci cînd „i se va întîmpla vreunui om. Iar în 1554 aceast ă m ă n ă stire înc ă deţ inea dreptul asupra imunit ăţ ii judiciare nelimitate: „niine din ispravnici s ă nu umble prin satele m ă n ă stirii. 311. înaintea egumenului s ă fie" 4 .. . inclusiv arma ş ul — se bucurau de asemenea imunit ăţ i judiciare. Ş i alte m ă n ă stiri ca Tismana. I o r g a.

iar ce va fi judecata satului. Puterea domnului s-a consolidat. în ceea ce priveşte stabilirea amenzilor datorate de infractori: „ Ş i s ă ia m ă n ă stirea gloaba dup ă dreptate. ist. el dispune de propriul s ă u aparat ca s ă exercite puterea judec ă toreasc ă . M ă n ă stirile Cozia.312 V. Abuzurile dreg ă torilor îns ă au f ă cut ca domnia s ă revină la vechea rînduială. vo i. ce nu vor fi vinova ţ i.. 1629. nici s ă jefuiasc ă de la al ţ i oameni din sat. De pildă. Dreptul la imunitatea judiciar ă este men ţ inut de episcopia din Hu ş i ş i m ă n ă stirea sf. Pobrata. Domnia stăruie chiar în recomandări adresate călugărilor. Feudalilor bisericeşti li se retrage imunitatea judiciară. mormînt poate ş i alte m ă n ă stiri în mod excepţional. Tazl ă u. ' . De aici reiese c ă institu ţ ia imunit ăţ ii e în declin în a ş a mă sur ă . ci s ă ia ce va avea singur cel care va fi vinovat" 2 . Judecata o f ă ceau dreg ă torii domne ş ti. p. m ănăstirea Plumbuita obţine dreptul ca „banii de jude ţ în sat s ă nu intre. Cîrmuirea manifest ă chiar o neîncredere în ceea ce prive ş te spiritul de loaialitate al c ă lug ă rilor în leg ă tur ă cu încasarea amenzilor. încît amenzile rezultate din judecata infractorilor din satele m ă n ă stire ş ti de c ă tre dreg ă torii domnului constituiau un venit pe care domnia îl d ă ruie ş te m ă n ă stirii.. Tendin ţ a domniei de a îngr ă di ş i chiar desfiin ţ a imunitatea judiciar ă a bisericii devine ş i mai evident ă în sec. I I I . XVII în Moldova. Doc.. menţinîndu-se însă veniturile oare rezult ă din amenzile pl ă tite de infractori. episcopia din Buz ă u se bucurau de acest privilegiu şi în prima jum ătate a sec. la 3 ian. Dealul. Pangra ţ i — aveau dreptul numai asupra veniturilor rezultate din gloabe ş i du ş egubine. COSTACHEL slugile noastre de ş ugubinari s ă nu aib ă a-i înv ă lui ci pe acel vinovat să -1 prind ă c ă lug ă rii ş i să -1 duc ă la domnia mea" '. p. priv. IV. s ă ţ ie volnic egumenul s ă judece rumînii m ă n ă stirii cum a fost ş i mai denainte vreme pentru c ă de r ă ul boierilor de 1 Ib id em . cînd m ănăstirile aveau dreptul la judecată. Galata. de la om care va r ă mîne de lege . XVII. voi. XVI. M ă n ă stirile Neam ţ . Nucet. Rom. A. £63.. s ă nu ia. A . X V I. In Ţ ara Romîneasc ă se pare c ă imunitatea judiciar ă a bisericii s-a men ţ inut mai mult ă vreme. 38 6 . Izvoarele însă conţin diferite men ţ iuni din care rezult ă c ă st ă pînirea a pornit pe calea îngră dirii lui.

rînduial ă din trecut nu mai este respectată de organele domne ş ti ş i nu mai reprezint ă starea comun ă de lucruri.IMUNITATEA 313 au risipit satul m ă n ă stirii de au fugit" ! . exploatarea necesita bra ţ e de munc ă . carne. Pe de alt ă parte. Privilegiul imunit ăţ ii îns ă se extindea ş i asupra altor sectoare din via ţ a satului. vin. XII/£f. Veniturile ţ ârii ş i ale domniei. cear ă si altele. mai ales cînd rezerva feudal ă devine mai mare. care nu puteau fi altele decît ale ţă ranilor ş erbi. Că în cadrul economiei naturale. . în calitate de ţă rani dependan ţ i. Investit cu acest privilegiu. ş i în primul rînd cel fiscal 2 . în care p ă mîntul constituie bunul cel mai de pre ţ . St ă pînii de p ă mînt aveau dreptul s ă ridice renta feudal ă de la produc ă torii nemijloci ţ i din satele lor. Dimpotriv ă . obliga ţ ii mult mai împov ă r ă toare decît obliga ţ iile fa ţă de domnie. Buc. folosind pentru aceasta for ţ a de care dispune.. miere. 2 Vezi cap. Stat. feudalul exercit ă o constrîngere extraeconomic ă . deoarece ea este considerat ă de obicei ca elementul cel mai caracteristic al acestei institu ţ ii. Dijmele aduceau tot felul de produse naturale •— cereale. nu trebuie s ă pierdem din vedere faptul c ă existen ţ a institu ţ iei imunit ăţ ii este determinat ă de necesităţile vieţii economice. Privilegiul imunit ăţ ii asigura st ă pînilor de sate renta feudal ă care constituia veniturile unui domeniu feudal. de a-i obliga s ă presteze claca — constituie o verig ă foarte important ă în procesul de aservire a ţă r ă nimii. ei cap ă t ă obliga ţ iile de clac ă . Privilegiul imunităţii punînd în mîinile feudalului dreptul de judecat ă asupra ţă ranilor. Ş i însu ş irea plusprodusului de c ă tre feudali n-ar fi fost 1 Arh. Aci trebuie c ă utat ă cauza luptei ţă ranilor sub formele ei cele mai variate — de la nesupunerea la lucru ş i pîn ă la ră scoale ţă ră ne ş ti. Ne-am oprit mai mult asupra imunit ăţ ii judiciare. Claca deosebea situa ţ ia unui ţă ran din satul cu st ă pîn de aceea a ţă ranilor din satele libere. Copie la Institutul de Istorie. Scutirea de la presta ţ iile pomenite mai sus faţă de domnie nu-i dispensa pe locuitorii satelor de munci obligatorii în folosul st ă pînilor. de a percepe d ă rile. M ă n ă stirea Plumbuita. însu ş i faptul c ă hrisoavele cu imunitate judiciar ă con ţ in din ce în ce mai multe preciz ă ri ş i chiar amenin ţă ri la adresa dreg ă torilor domne ş ti îns ă rcina ţ i cu func ţ ii judiciare arat ă c ă aceast ă .

adic ă dreptul de a lua pe seama domniei moşia. 262. ce decurg din acordarea feudului. . fiscal ă ş i administrativ ă . s ă mo ş teneasc ă ele mo ş ia. P. s ă exercite constrîngerea asupra ţă ranilor. Ibidem. Aceast ă formul ă trebuie în ţ eleas ă în sensul ca în cazul stingerii liniei masculine a st ă pînilor mo ş iei. P. p. P a n a i t e s c u. Documentele Ţării Romineşti. In virtutea privilegiului imunit ăţ ii dispunînd de puterea judiciar ă . cu dominjum eminens exercitat de el asupra întregului p ă mînt al t ă rii. la ei pr ă dalica s ă nu fie". domnul avea dreptul s ă intervin ă ş i s ă cear ă mo ş ia pentru dînsul. este în Ţ ara Romîneasc ă institu ţ ia prâdalica. I. deoarece femeile nu pot împlini îndatoririle militare fa ţă de domn. domnul poate retrage beneficiul în cazul stingerii liniei masculine a st ă pînilor. ci aceasta va rămîne celorlalţi membri ai obştii. In adev ă r. feudalul putea.314 P. Ş i în caz de vînzare a mo ş iei. sub diferite forme. Documentul domnesc spune c ă fiicele s ă fie în loc de fii.1 . De asemenea. Formula cu care e introdus ă în actele domne ş ti este urm ă toarea (cu unele variante) : „ Ş i cine dintre dîn ş ii moare. Ea apare la mijlocul secolului XV ş i dispare la sfîrş itul veacului XVI. Sînt numeroase cazuri în care afl ă m prin sate. deoarece stă pînirea ei era numai în linia descenden ţ ei familiei ş i nu se putea înstr ă ina la alt neam. pe seama domnului 2 . de cele mai multe ori privilegiile domne ş ti în care se prevede renun ţ area la pr ă dalica privesc pe st ă pînii de mo ş ii care nu au fii. p ă r ţ i de mo ş ii. Originea feudal ă a acestei institu ţ ii st ă în concep ţ ia c ă mo ş ia este un beneficiu dat de domn. p. chiar ş i descenden ţ i pe linie feminin ă . f ă r ă voia domnului. domnul nu avea dreptul s ă aplice pr ă dalica. PANAITESCU posibil ă f ă r ă aceste rela ţ ii de st ă pînire ş i subordonare. care nu va fi pr ă dalica. se aplic ă privilegiul domnesc de renun ţ are la dreptul de pr ă dalica : dac ă mo ş ia se înstr ă ineaz ă prin dona ţ ie sau vînzare. „pr ă dalice domne ş ti". PRADALICA In leg ă tur ă cu drepturile feudale ale domnului. 240—241. P. mo ş ii care au r ă mas pr ă dalice. iar ocinele s ă fie ale celor r ă ma ş i.

priv. 240. ist. devin ş i ele pr ă dalice. p. Acest drept al domnului care se aplic ă tuturor mo ş iilor ţă rii. * P.. Hui acelui Ladislau Doboca sau fiica lui.. 3 I o r d a n I v a n o v .PRĂDALICA 315 beneficiul fiind acordat unei familii. XVI. Sofia. pr ă dalica se aplica tuturor mo ş iilor din ţ ar ă . cînd se înstră ineaz ă mo ş ia de la neam. iar ocineie ş i vin ă riciul s ă nu fie pr ă dalica. ' Doc. Asupra drepturilor femeilor de a mo ş teni mo ş iile înainte de aceast ă dat ă . 78. pr ă dalica. B. chiar p ă mîntului ob ş tilor mo ş nene ş ti. P. In realitate îns ă . Primul document în oare apare institu ţ ia pr ă dalica în Ţ ara Romîneasc ă (în Moldova ea nu apare niciodat ă ) este cel dat de Vlad Ţ epeş la 20 septembrie 1459 4. 1951.R. . Achiziţii noi. Chiar ş i pentru st ă pînirea ţ iganilor robi se aplic ă acest drept al domniei : „Dac ă se va întîmpla moartea monahiei Magdalina. nu poate fi înstrăinat prin vînzare.aor. Ladislau. dintr-în ş ii ş i din Academia R. E de la sine înţeles că moşiile trădătorilor domnului. p. I. cînd se stinge linia masculin ă a stă pînilor. care sînt anterioare domniei. într-un document dat la 1277 de ţ arul bulgar Constantin Assen m ă n ă stirii Vighino. „atunci Nicolae. precum chiar ş i mo ş iilor m ă n ă stire ş ti : „Dac ă cineva pentru p ă catele noastre stric ă sfînta m ă n ă stire. De asemenea se aplic ă pr ă dalica ş i mo ş iilor cump ă rate de la femei. Pr ă daiica. oricare ar fi originea lor. Rezult ă din aceste texte ş i din multe altele c ă pr ă dalica era acea mo ş ie care trecea în st ă pînirea domniei. s ă nu fie. p. 1931. cînd nu mai r ă mîne st ă pîn. Rom. cu acest nume apare ş i în Macedonia. 1 . lîngă Skoplje 3. P a n a i t e s c u .P. ci s ă fie ale sfintei m ă n ă stiri" 2 . (Antichităţi bulgăreşti din Macedonia). sau cî ţ i vor r ă mîne "în via ţă sau altul care s-ar trage dup ă aceea.a ţ igani ş i vie. 1 . deriv ă din dreptul feudal de dominium eminens asupra întregii ţă ri. averile ei vor trece la familia ctitorilor. Documentele Ţării Romineşti. nu la domnie). deoarece domnul trebuie s ă ş tie ş i s ă aprobe în mîna cui r ă mîn obliga ţ iile militare ce decurg din beneficiu. dacă se strică m ă n ă stirea. 583. Bălgarski starini iz Makedonia. iar mai sus spusele sate. ci s ă fie ale cinstitului jupan Drăghici şi fiilor şi nepoţilor lui" ' (adică. 1486. avem date precise în actul lui Vladislav I din 1372 care soune c ă dup ă moartea beneficiarului actului. ale pribegilor.

316

P. P. PANAITESCU

neamul lor s ă st ă pîneasc ă ... satele ş i mo ş iile mai sus numite, cu drept de moştenire pe rînd" 1. Se vede bine că neamul beneficiarului avea drept de mo ş tenire perpetu ă , ş i femeile au drept de moştenire. Nu se face menţiune de renunţare la vreun drept domnesc de retragere, care nu exista. A ş adar, pr ă dalica, dreptul domnului de a relua mo ş iile, nu există de la începutul statului feudal muntean, ci apare în mijlocul veacului XV ca o urmare a cre ş terii puterii domne ş ti (e caracteristic faptul c ă e men ţ ionat întîi sub un domn autoritar ca Vlad Ţ epe ş ). Pîn ă atunci, domnul nu avea dreptul ş i probabil c ă nici n-a sim ţ it nevoia, avînd mo ş ii la dispozi ţ ie, s ă ia mo ş iile cînd se stingea gintea în linie masculin ă . Toate mo ş iile se st ă pîneau dup ă dreptul gentilic, nu dup ă dreptul feudal, care d ă dea putere domnului s ă intervie. Abia dup ă înt ă rirea puterii domne ş ti, domnul izbute ş te s ă impuie extinderea dreptului s ă u asupra tuturor mo ş iilor din ţ ar ă , în cazul trecerii la alt ă familie sau a stingerii liniei masculine a st ă pînilor. Desigur c ă aceast ă institu ţ ie nu era pe placul marii boierimi care vedea în astfel de cazuri pierdute pentru familie mo ş iile st ă pînite de str ă mo ş ii lor. Boierimea a luptat f ă r ă îndoial ă pentru a se desfiin ţ a dreptul de pr ă dalica ş i în cele din urm ă a izbutit. Desfiin ţarea pră dalicei e în leg ă tură ş i cu destr ă marea ob ş tii ş i cu introducerea dreptului de a testa. Se înţ elege u ş or c ă dac ă st ă pfnul mo ş iei avea drept s ă lase prin testament mo ş ia sa, domnul nu mai putea s-o ia. Recunoa ş terea dreptului de a testa c ă tre str ă ini, în privin ţ a mo ş iilor, a avut loc în vremea domniei lui P ă tra ş cu cel Bun. Se pare c ă recunoa ş terea dreptului de a testa, deci desfiin ţ area pr ă dalicei, a fost stabilit ă într-o mare adunare a boierilor cu domnul. La 10 mai 1555 P ă tra ş cu cel Bun spune într-un hrisov : „De asemenea ş i domnia mea, am judecat cu to ţ i dreg ă torii domniei mele, c ă dac ă cineva sau p ă rintele s ă u, vrea s ă lase la moartea lui averile sale oric ă rui om, acel om s ă le st ă pîneasc ă " 2 . E adev ă rat c ă la 1561 mai 31, Petre cel Tîn ă r mai înscrie într-o porunc ă renun ţ area la pr ă dalica 3 , dar de atunci aceast ă formul ă începe s ă dispar ă , sau î ş i schimbă
1 2 3

P. P. P a n a i t e s c u , Documentele Ţă rii Romîne ş ti, I, p. 34. Doc. priv. ist. Rom., B., XVI, voi. III, p. 31 Ibidem, voi. III, p. 149.

PRADALICA

317

sensul. Dreptul de testare este recunoscut de to ţ i domnii : la 1588 Mihnea Turcitul se exprim ă categoric : „nu este lege s ă vînd ă domnii satele boiere ş ti, c ă aceasta nu se cuvine, ci i-am judecat, cui va fi de mo ş tenire, acela s ă le st ă pîneasc ă " '. Boierii fac testamente (uneori verbale fa ţă de martori) ş i în acest caz folosesc termenul de pr ă dalica : Vlaieul logof ă t adoptase pe un nepot al s ă u, .,pentru c ă dup ă moartea lui. averile lui s ă nu fie pr ă dalice" 2 . Aci cel care lua m ă suri ca averile s ă nu mai treac ă la domnie, era însu ş i st ă pînuî mo ş iei, nu mai e vorba de o concesie a domnului. Tot atunci Mihnea Turcitul scrie : „Dumitru ban ş i St ă nil ă postelnic fii din trupurile lor n-au f ă cut... ei au socotit ca dup ă moartea lor s ă nu le r ă mîie satele ş i a ţ iganii lor ş i averea lor pr ă dalice ş i pustii. ei au lă sat verilor lor primari, Neagoe ş i Moisi, toate satele ş i a ţ iganii, ca dup ă moartea lor s ă fie ale lor" 3 . Este limpede c ă în aceast ă epoc ă dreptul de a testa înl ă tur ă pr ă dalica, iar acest drept domnesc r ă mîne numai în cazul stingerii liniei masculine, f ă r ă testament. îns ăş i formula pr ă dalicei, renun ţ area domnului la ea, dispare din documentele Ţă rii Romîne ş ti în ultimul deceniu al secolului XVI. întâmplător o aflăm cu sens schimbat în secolul XVII. Astfel, într-un act din 10 iulie 1614, un hrisov dat m ă n ă stirii Dealului acord ă m ă n ă stirii diferite venituri la b ă l ţ ile ei: „hotar ş ina de la oi ş i porci, du ş egubina, fie hatalm [amend ă "), fie sînge sau pr ă dalica" 4 . Aici institu ţ ia a degenerat, esta un venit al m ă n ă stirii, pe mo ş ia ei, poate la moartea rumînilor pe delini ţ ele ei. Din cele relatate rezult ă c ă pr ă dalica nu este un drept ce decurgea din dona ţ ii de beneficii f ă cute de domn dup ă întemeierea domniei, ci un drept general care face parte din dominium eminens asupra întregii ţă ri. Dreptul domnului de a lua mo ş iile :n care se stingea linia masculin ă sau care se înstr ă inau î ş i are originea în mijlocul veacului XV, apoi în a doua jum ă tate a veacului urm ă tor este compromis Ş i ruinat prin apari ţ ia dreptului de a testa. Aceast ă evolu ţ ie urmeaz ă fazele raportului de for ţ e dintre boierime ş i domnie.
1 2 3 4

Doc. priv. ist.. Rom. B, voi. V. p. 365. Ibidem, voi. V, p. 67—68 (10 august 1582) Ibidem, XVI, voi. V. p. 61—62 (9 iunie 1582). Ibidem, XVII, voi. II, p 298.

318

P. P. PANAITESCU

La început, domnul depindea de boierime ş i era un suzeran care se mulţumea cu puterea ce i-o d ă dea credin ţa ş i omagiul boierilor. In a doua faz ă domnul cî ş tig ă putere ş i impune dreptul de pr ă dalica. în a treia faz ă , la sfîrş îtul veacului XVI se ive ş te o nou ă boierime cu puteri crescute, puterea domneasc ă scade ca urmare a comer ţ ului de grîne cu Imperiul Otoman, formarea noilor latifundii cu ţă ranii lega ţ i de glie, lipsa unei clase or ăş ene ş ti puternice care s ă sprijine pe domn. In aceast ă faz ă cade recunoa ş terea dreptului de a testa ş i desfiin ţ area pr ă dalicei, care sînt o izbînd ă a boierimii împotriva domniei. De observat că prădalica nu se acoperă cu „privilegiul masculinit ăţ ii" care, cu unele excep ţ ii, a continuat s ă func ţioneze în Ţ ara Romîneasc ă în sensul c ă b ă ie ţ ii mo ş tenesc mo ş ia înaintea fetelor, care se mulţumesc cu zestre în avere miş c ă toare. Dar de la desfiin ţarea pră dalicei, principial fetele pot mo ş teni, în caz de testament sau de lips ă de urma ş i masculini. In Moldova, în schimb, prădalica n-a existat, acolo dreptul de mo ş tenire al femeii era bine stabilit ş i s-a men ţ inut întotdeauna.

Capitolul V

DOMNUL ŞI

PUTEREA DOMNEASCĂ

vedere al st ă pînirii mo ş iilor, domnul poseda un dominium eminens asupra întregului p ă mînt, care se manifesta în fapte prin datoria st ă pînilor feudali de a-i sluji în oaste ş i la sfat, deci ace ş tia erau vasalii lui ş i-i datorau credin ţă în schimbul confirm ă rii dominiumului utile, al st ă pînirii de fapt asupra p ă mîntului. Acest drept de st ă pînire al p ă mîntului de c ă tre feudal era ereditar; numai în cazul vinderii sau transmiterii altei familii era necesar ă aprobarea domnului, a st ă pînului suprapus, c ă ruia în acest caz i se pl ă tea o desp ă gubire (în Ţ ara Romîneasc ă , darea calului). Ca st ă pîn suprem, domnul avea drept la o dijm ă de la toate mo ş iile, afar ă de acele care se bucurau de imunit ăţ i. Domnul avea drept de judecat ă , dar împreun ă cu sfatul boierilor ş i pe baza obiceiului p ă mîntului, deci puterea sa nu era nelimitat ă . Tot domnul comanda armata, dar ş i în acest caz puterea lui era limitat ă de existen ţ a cetelor care depindeau direct de boieri. Domnul f ă cea legile, adic ă lua anumite m ă suri, f ă cea anumite reforme administrative, fiscale etc, dar ş i acestea cu sfatul boierilor ş i al adun ă rii mari a privilegia ţ ilor. In sfîr ş it, el avea unele prerogative asupra bisericii, confirmînd pe episcopi ş i mitropoli ţ i.
Via ţa feudal ă — c. 8547

Prerogativele erau st ă pîni feudali, ca atare exercitau o domnului suzeranitate asupra ţă rii. Din punctul de

Domnii Ţării Romîneşti şi ai Moldovei

322

A. CAZACU

Din cronici ş i din documente afl ă m c ă la urcarea domnilor pe Obligaţiile supuşilor tron ţ ara vine să li se închine. Astfel, Vlad fa ţă de domn Ţepeş comunic ă bra ş ovenilor „v ă d ă de ş tire domnia mea... c ă mi s-a închinat toat ă Ţ ara Romîneasc ă cu to ţ i boierii"'. In cronicile Ţă rii Romî-neşti citim : „Au venit Stănilă Vornicul cu toţi boierii şi cu toată curtea de s-au închinat lui Mircea Vod ă " 2. „Au dat împ ă ratul domnia lui Vladislav Vod ă ş i viind în ţ ar ă i-au e ş it înainte boierii ş i alt ă ţ ar ă dup ă obiceiu ş i i s-au închinat" a . Şi în Moldova lucrurile se petreceau la fel. Cînd vine Petru Rare ş în a doua domnie ,,cu to ţ ii au p ă r ă sit pe Alexandru Vod ă ... ş i ei cu to ţ ii s-au dus de s-au închinat la domnul s ă u Petru Vod ă " 4. Despot Vod ă reu ş e ş te: „a ş a umplînd pe to ţi de n ă dejde i s-au închinat ţ ara de sus toat ă" 5 . Despot Vod ă învins : „au e ş it afar ă din cetate mai sus de Suceava la Areni unde ţ ara era adunat ă ş i s ă închina Tom ş ii" 6 . Tot din cronici află m sensul mai precis al cuvîntului închinare. Astfel, într-o variant ă a Letopise ţ ului Cantacuzinesc citim : „Atunci B ă s ă rabe ş tii cu toat ă boierimea ce era mai înainte peste Olt s-au sculat cu to ţ ii ş i au venit la Radul Vod ă de s-au închinat s ă fie sub ascultarea ş i porunca lui ş i numai el s ă fie mai mare peste to ţ i" 7 . Deci prin faptul închin ă rii domnul este mai mare peste to ţ i, ceilal ţ i trebuie să -1 asculte. Ureche ne l ă mure ş te ş i el în dou ă pasaje ce este închinarea, înainte de moartea lui Ş tefan cel Mare dup ă un sfat prealabil „socotind din to ţ i mai puternic pe turc ş i mai în ţă lept au dat înv ăţă tur ă s ă se închine turcilor" 8 ; de unguri tot el ne spune c ă : „...neavînd odihn ă de o ş ti grele, ei s-au sup ă rat ş i s-au
Gr. T o c i 1 e s c u, op. cit., p. 97. D. S i m a c h e şi T. C r i s t e s c u , Letopiseţul Cantacuzinesc,

p. 105 P150

Cronica Iui Radu Popescu, p. 70; Letopise ţ ul Cantacuzinesc, p. 103.

Gr. Ureche, Letopiseţul ţării Moldovei, ediţia P. P. PanaHescu,
lbidem, p. 163. Ibidetn, p. 175. D. S i m a c h e ş i T. C r i s t e s c u , Variante, p. 15. Gr. Ureche, Letopise ţ ul, p. 112.

DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA

323

sf ă tuit cu to ţ ii de s-au închinat turcilor ş i au luat de la dîn ş ii domni ca ş i în ţă rile noastre" '. Ş tim c ă închinarea unei ţă ri este supunerea ei unei alte ţă ri. Inchinîndu-se Moldova turcilor a devenit vasala Imperiului Otoman, acela ş i lucru s-a întîmplat dup ă spusele lui Ureche ş i cu Ungaria. Prin închinare Basarabe ş tii ş i toat ă boierimea de peste Olt intr ă sub ascultarea ş i porunca lui Radu Vod ă , el devenind mai mare peste to ţi. Deci închinarea este formalitatea prest ă rii omagiului de vasalitate. într-adev ă r la închinare se îndeplineau dou ă formalit ăţ i. Prima este un ritual, dup ă cum ne spune Sivori, secretarul lui Petru Cercel, supu ş ii vin ş i s ă rut ă picioarele domnului 2 . Dup ă cele spuse de Gantemir ş i Gheorgache logof ă tul, pe vremea lor se săruta mîna şi poala domnului3. Cam aceleaşi forme se îndeplineau cînd domnii ţă rilor romîne se duceau s ă presteze jur ă mîntul de vasalitate turcilor sau polonilor. Ureche ne spune de Petru Rare ş c ă „s-a 4dus la Ţ arigrad de ş i-au plecat capul sub t ă lpile împ ă ratului" . Dup ă Radu Popescu, pe vremea lui Matei Basarab, ritualul e mai pu ţ in umilitor, domnul se duce „s ă s ă rute mîna împ ă ratului de domnie" 5 . La curtea Poloniei se întrebuin ţ au alte forme. Pszyluski ne poveste ş te c ă Ş tefan cel Mare venea înaintea regelui Poloniei cu un steag, îngenunchia ş i pleca capul „suo more" (dup ă obiceiul s ă u, al ţă rii) apoi închina ş i steagul 6 . Dup ă îndeplinirea acestui ritual, urma a doua parte a închin ă rii : supu ş ii depuneau jur ă mintul de credin ţă In care de obicei se cuprindeau obligaţiile pe care le luau faţă de suzeran. Cunoa ş tem dou ă formule de jur ă mînt, una întrebuin ţ at ă la însc ă unarea lui Constantin Ş erban Voievod ş i alta la însc ă unarea lui Antonie Vod ă din Pope ş ti 7 . Prima formul ă este redat ă sub aceast ă form ă : „jura ţ i pe aceast ă sfînt ă Evanghelie Ş i aceast ă cinstit ă cruce, c ă ve ţ i fi cu chir Constantin Vod ă
Gr. Ureche, Letopiseţul, p. 125. St. P a s c u , , Petre Cercel şi Ţara Rom. in sec. XVI, p. 170. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. Gh. Pascu, p. 71. Ureche, Letopiseţul, ed. cit. p. 149. Cronica lui Radu Popescu, p. 128. B. P. Hasdeu, „Arhiva Istorică", II, p. 23. Ibidem, p. 85, Călătoriile patriarhului Macarie, tr. E. Cioran, p 113.

324

A. CAZACU

fiul lui Ş erban Vod ă , un suflet ş i un sfat ascultîndu-1 ş i ajutîndu-1 f ă r ă viclenie atît pe fa ţă cît ş i în secret, neascunzînd de la dînsul nici un lucru care trebue s ă fie cunoscut în tot timpul vie ţ ei sale ş i nu ve ţ i fi tr ă d ă tori fa ţă de dînsul ş i nu ve ţ i lucra împotriva lui". A doua formul ă se relateaz ă într-o descriere cu urm ă torul con ţ inut: „fiind to ţ i înaintea bisericii după cum este obiceiul... fiştecare punîndu-şi mînele pe sfînta Evanghelie jurînd pre puternicul sfîntul nume al domnului dumnezeului nostru Isus Christos, cum vor sluji domnul s ă u lui Antonie Vod ă cu dreptate ş i cum s ă lipseasc ă pisma ş i moz ă viria ş i hicle ş ugul din mijlocul lor, numai de acum s ă locuiasc ă toţ i într-o dragoste ca ni ş te adev ă ra ţ i cre ş tini, iar carii nu vor ţinea jură mîntul s ă fie lă p ă da ţi de fa ţa domnului dumnezeu" l. De ş i aceste formule sînt dintr-o epoc ă tîrzie, ele seam ă n ă '* cu formulele jurămintelor prestate de domnii Moldovei regilor Poloniei ş i Ungariei ş i ale domnilor Ţă rii Romîne ş ti regilor Ungariei. Ş tefan I al Moldovei, prin jur ă mîntul s ă u prestai regelui Poloniei, se oblig ă : „Vom fi credincio ş i... ş i vom sta lîng ă dîn ş ii cu vie ţ ele noastre ş i cu toat ă puterea noastr ă ş i cu toţi boierii noştri... îl vom ajuta contra tuturor duşmanilor neexceptînd pe nici unul, pe cinste, pe credin ţă , f ă r ă în şă lă ciune, f ă r ă viclenie. Asemenea f ă g ă duim să -i în ş tiin ţă m da toate, să -i sf ă tuim cu sfat bun, nici odat ă s ă nu fim împotriva lor ş i afar ă de dîn ş ii s ă nu c ă ut ă m al ţ i domni" 2 . Obliga ţ iile luate de Alexandru cel Bun sînt acelea ş i, dar ele sînt expuse mai succint: ,,f ă g ă dukn pe onoare f ă r ă în şă l ă ciune ş i f ă r ă viclenie s ă slujim credincios ş i s ă d ă m ajutor ş i s ă sf ă tuim cu sfat bun cît vom tr ă i contra oric ă rui du ş man al s ă u neexceptînd nici odat ă pe nimeni ş i deasemeni nici odat ă s ă nu ne c ă ut ă m alt domn" 3. Obliga ţiile lui Neagoe Basarab fa ţă de regele Ungariei sînt înc ă mai rezumate, el se oblig ă „cum c ă s ă fim domnului nostru... craiului credincio ş i ş i drep ţ i ş i cu dreapt ă slujbă" 4.
1 2 8

Letopiseţul Cantacuzinesc, p. 185. M. C o s t ă c h e se u, op. cit., II, p. 612. M. C o s t ă c h e s c u, op. cit., p. 621. ' G r T o c i 1 e s c u, op. cit., p 263.

DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA

325

Toate aceste formule cuprind implicit sau explicit o serie de obliga ţ ii din care prima este aceea de a servi. In jur ă mîntul lor, vasalii lui Antonie Vod ă din Ţ ara Romîneasc ă se obligă : „cum vor sluji domnu său Antonie Vodă cu dreptate". Alexandru cel Bun, ca vasal al regelui Poloniei, se oblig ă „s ă slujim credincios", iar Neagoe Basarab ca vasal al regelui Ungariei „s ă fiu... craiului... cu dreapt ă slujb ă ". Jur ă mîntul prestat lui Constantin Ş erban se aseam ă n ă cu acela a lui Ş tefan I. Dup ă cum acesta din urm ă se oblig ă s ă ajute pe regele Poloniei contra tuturor du ş manilor, vasalii lui Constantin Ş erban se obligă să-1 ajute şi să-1 asculte fără viclenie. După cum Ş tefan I ş i Alexandru cel Bun se oblig ă s ă dea sfaturi bune, tot astfel vasalii din Ţ ara Romîneasc ă se oblig ă s ă fie un suflet ş i un sfat, lipsind pizma, „mozaviria ş i hicle ş ugul din mijlocul lor". Prin închinare se stabileau raporturile între p ă r ţ i, prin aceea c ă una c ă p ă ta o situa ţ ie de superioritate fa ţă de cealalt ă . Una din p ă r ţ i devenea domn sau senior, cealalt ă — vasal sau slugă : „ne-am închinat ca domnului... şi voim să-1 slujim credincios" raporteaz ă Ş tefan, fiul lui Alexandru cel Bun — supunerea sa fratelui mai mare Ilia ş '. Un pretendent Ş tefan „smomea oamenii s ă i se închine să-1 ducă la domnie" 2 ne spune Ureche. Numai cine avea slugi putea deveni domn : „deci tu f ă r ă slugi ce cinste vei avea ? ce domn te vei chema ?" întreb ă pseudo Neagoe Basarab 3 . Regele Ludovic al Ungariei devine astfel „domnul" lui Neagoe Basarab 4 iar regii Poloniei respectiv „domnii" domnitorilor Moldovei 5 . Uneori ei sînt declara ţ i „st ă pîni"; astfel Ureche ne spune c ă Laiot ă Basarab, înfrînt de Radu cel Frumos „a n ă zuit iar ăş i la Moldova la st ă pînu s ă u la Ş tefan Vod ă " s . Vlad C ă lug ă rul „au f ă cut vicle ş ug asupra st ă pînultri s ă u Ş tefan Vod ă dînd ajutor turcilor" 7 . Ş i invers vasalii sînt
M. Cost ă chesc-u, op. cit., II, p. 679. ' Gr. Ureche, Letopise ţ ul, p. 180. 3 , T. C o d r e s c u, Uricariul, XXIV, învăţăturile lui Neagoe Basa-rab, p. 1£2. (' Gr. T o c i 1 e s c u, op. cit., p. 263. M. C o s t ă c h e s c u , op. cit., II, p. 684. Gr. Ureche, Letopise ţul, ed. citată , p. 91.
' Ibidem. p. 98. ;
1

326

A. CAZACU

slugi; Vlad cel Tîn ă r scriind regelui Ungariei, domnul s ă u se declar ă „slug ă ş i fiul înaltei sale craii" '. Un oarecare Martin îndepline ş te acela ş i ritual de închinare ca ş i Petru Rare ş „şi au dat capul sub picioarele domniei mele ca să fie slugă credincioasă" a lui Vlad Dracul2. De altfel, în majoritatea hrisoavelor noastre vasalii beneficiari sînt denumi ţ i slugi. Oricare ar fi denumirea seniorului, fie domn, fie st ă pîn, prin închinare, vasalul, sluga lui, ia asupra sa diverse obliga ţ ii. Am v ă zut c ă de ş i dintr-o epoc ă tîrzie, jur ă mintele prestate lui Constantin Ş erban Voievod ş i lui Antonie Vod ă din Pope ş ti se aseam ă n ă cu jur ă mintele de vasalitate prestate de domnii Moldovei. Formulele din Ţ ara Romîneasc ă sînt mai rezumate, fiindcă persoanele care le prestau îşi cunoşteau obliga ţ iile intrate oarecum în obicei. Dar folosind formulele mai dezvoltate se pot determina aceste obliga ţii. In formula lui Ş tefan I se vede bine ce este ajutorul. Declarînd c ă „îl vom ajuta împotriva tuturor du ş manilor neexceptînd pe nici unul" este evident c ă domnul se gînde ş te la ajutorul militar. In formula întrebuin ţată la 1395 de domnul ş i reprezentan ţ ii Moldovei acest lucru se vede mai clar : „să -i ajut ă m cu toat ă puterea noastr ă , cu to ţ i prietenii no ş tri, cu toţi fraţii noştri... împotriva craiului Ungariei, 3Voievodului Basarabiei, împotriva turcilor, tătarilor, pruşilor" . In omagiul lui Petru Aron din 1456, ajutorul este precizat înc ă mai bine... „dac ă (regele Cazimir) ar întreprinde o expedi ţ ie r ă zboinic ă contra pru ş ilor sau în alte p ă r ţ i... să -i d ă m în ajutor ş i să -i trimitem patru sute de suliţe sau patru sute de c ă lă re ţi cu suliţe, înarma ţ i cum se cuvine ş i ca de r ă zboi, cu armuri" 4 . Se vede c ă în actele de omagiu, sub cuvîntul de ajutor se în ţ elege ajutorul militar. Am putea s ă conchidem c ă ş i în jurămîntul vasalilor romîni (slugi), termenul este luat în aceeaşi accep ţ ie. Aceast ă concluzie se confirm ă ş i de alte date. Astfel, într-o scrisoare c ă tre bra ş oveni, Vlad Ţ epe ş scrie: „voiesc voinicii s ă vin ă la domnia mea ca să -mi slujeasc ă , iar domnia
1
1

Ib id em , p . 5 2 . • M. C o s t ă c h e s c u , 4 Ibidem. p. 781.

Gr. T o c i l e s c u ,

op. cit., p. 322
op. cit., I I , p. 612.

op. Tot astfel boierii. cnejii ş i siromachii buzoieni ş i rîmniceni.ş i pue capetele ş i s ă . care evident îndeplinesc aceleaşi servicii ca şi voinicii. ceea ce ar dovedi obligativitatea lui etc. In jur ă mnîtul prestat de Ş tefan I al Moldovei. C o d r e s cu. Intr-un hrisov din 1511 Vlad cel Tîn ă r scrie: „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i cu ale ş ii vlasteli ş i dreg ă tori ai domniei mele" 4 . Deci prin jurămîntul depus la închinare vasalul-slug ă îş i lua obliga ţia de a presta serviciul militar.c ă ei pentru dragostea ta. I I I .ş i verse sîngele" 2 . In sprijinul celor sus ţ inute mai sus am putea s ă mai aducem şi alte date. 114 '4 Gr. scutirile date ţă ranilor ş i altor categorii sociale de a face serviciul militar. p. pentru mila care vrei s ă -i milue ş ti pentru aceia î ţ i slujesc ş i vor s ă . îi declara lui Ş tefan cel Mare : „vom sta pe lîng ă domnul nostru Basarab Voevod pîn ă în ruptul capetelor noastre" 3 . op. Doc. 400. 6 M. Uneori ace ş ti boieri particip ă la judecarea proceselor. cum ar fi sancţiunea vicleniei care este opusul dreptei ş i credincioasei slujbe. p.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 327 mea îi voi milui ş i-i voi hr ă ni ca pe slugile mele" '. In diversele hrisoave care au ajuns pîn ă la noi se vede c ă domnul este totdeauna înconjurat de un num ă r de boieri. slugile lui Neagoe Basarab î ş i vars ă sîngele pentru domnul lor. Rom. le propune s ă serveasc ă în acelea ş i condi ţ ii ca ş i slugile. Se ş tie c ă voinicii sînt militari. In „înv ăţă turile" sale. XXIV. cit. B. 599. C o s f ă c h e s c u. Dup ă cum slugile lui Vlad Ţepeş fac aceleaşi servicii ca şi voinicii joldunari. Vasalii din Ţ ara Romîneasc ă jur ă lui Constantin Ş erban c ă vor fi „un suflet ş i un sfat".. Neagoe vorbe ş te de atitudinea pe care un domn trebuie s-o aib ă fa ţă de slugi „. p. p. op. la 1574. într-o hot ă rîre Petru Ş chiopul scrie : „Intru aceasta noi ş i cu boerii no ş tri am cercetat ş i am aflat cu sufletele noastre" 5 . ist.. XVI. In hrisovul 1 2 Gr. I. cit. A. iar domnul neputînd s ă le dea sold ă (jold ă ). T o c ii e s e u . 100 T. T o c i 1 e s c u. p.. fiind slugi pentru c ă au un domn în persoana lui Laiot ă Basarab ş i avînd obliga ţ ia de a-1 ajuta. 67 1 Ibidem. Dar vasalii mai au ş i alte obliga ţ ii. adic ă de a lupta pentru el. bricariul. . In actul de omagiu al lui Petru Mu ş at din 1387 se scrie c ă „1-a prestat cu sfatul boerilor" 6 . cit.. p. II. 63. priv. domnul se oblig ă : „s ă sf ă tuim cu sfatul bun".

1 2 3 4 M. cit. Din cele expuse pîn ă acum putem trage urm ă toarele concluzii privind raporturile dintre domnul ş i supu ş ii ţă rilor noastre în evul mediu : 1. pe lîngă celelalte două obliga ţ ii. P. Lucrul se vede clar din jur ă mîntul lui Ş tefan I în care se declar ă expres obliga ţ ia „să -i în ş tiin ţă m de toate". este potrivnic nou ă ş i c ă r ţ ii noastre" 4 . 2.407 ş i 516 . Prin urmare se vede c ă obliga ţ ia de ascultare luat ă prin jur ă mînt are o form ă precis ă în raporturile dintre supus ş i suveran. M... op. Ca . în varianta Letopise ţ ului Cantacuzinesc de care am mai vorbit „B ă s ă r ă be ş tii. C o s tă eh e s e u . ne confirm ă faptul c ă domnul lua sfaturi de la boieri ş i c ă sfatul boierilor este o institu ţ ie a ţă rii. Miron Costin ş i al ţ ii. P. cum ar fi Cantemir. sau dintre dreg ă torii domniei mele. prin care se hot ă r ăş te plata haraciului. supu ş ii sînt obliga ţ i prin închinare s ă presteze serviciul militar. un suflet ş i un sfat ascultîndu-1". consecin ţă a acestei obliga ţ ii. ci ş i informa ţ ii. p. Ibidem. s-au închinat s ă fie subt ascultarea ş i porunca lui ş i numai el s ă fie mai mare peste toţi". Domnul exercit ă un domlnium eminens peste întregul p ă mînt al ţă rii. cit.. C os t ă eh e se u. s ă d ă uneze orice. 97. Sivori. aceea de a asculta : „ve ţ i fi. Doc Ţă rii Romîne ş ti. ca atare. s ă dea sfaturi ş i informa ţ ii domnului ş i s ă asculte de poruncile lui. p. I I . în multe din hrisoavele noastre întîlnim clauze de acest fel: „cine se va încumeta dintre boierii domniei mele mari ş i mici. CAZACU din 1456. p. Petru Aron ia hot ă rîrea cu „panii sfatului nostru moldovenesc" '. Din aceasta se vede clar că.. va primi mare r ă u ş i urgie ca neascult ă tor ş i necredincios al acestui hrisov al domniei mele" 3 . care este o suzeranitate ş i o suprapunere de drepturi de st ă pînire. 797.. In afar ă de aceasta cîteodat ă ei dau garan ţ ii pentru domn cum se vede de pild ă din actul dat de boierii lui Petru al Mu ş atei la 4 mai 1387 2. In sfîr ş it. Cei care s-au ocupat de st ă rile de la noi.. I... P a n a i t e s c u .. II. 601. supuş ii trebuiau s ă asculte de porunca domnului. în jur ă mîntul lui Constantin Ş erban se stipuleaz ă înc ă o obliga ţ ie. p .328 A.. sau „cine va încerca s ă ia de la ei orice. Men ţ ion ă m c ă vasalii trebuie s ă dea nu numai sfaturi. op. 93.

I I . cit.ş i miluiasc ă vasalul. Doc. Gr.ş i apere ş i s ă . regele Poloniei promite lui Ş tefan cel Mare „s ă -1 apere pe el. cit. cit. 661. oamenii ş i cu toat ă puterea sa" 5 . B o g d a n . p. p. c ă -1 vom ap ă ra ş i ocroti de orice sup ă rare ş i de toate nedrept ăţ ile ş i de orice lovitur ă ş i de du ş manii lui. Ş tefan cel Mare sus ţ inînd pe protejatul s ă u Mircea ş i invitînd pe buzoieni ş i rîmniceni s ă se supun ă acestuia le f ă g ă duie ş te „îl vom ttijlui pe acela şi-1 vom păzi şi-1 vom cinsti" 6. Co s t ă c h e s c u. La 1485. In actul de omagiu al lui Ş tefan cel Mare din 1459 scrie : „ ş i domnul rege trebuie s ă ne miluiasc ă ş i s ă ne apere ca un supus al s ă u dup ă vechiul obiceiu" 3 . op. M. B o g d a n .. pe un plan mai înalt. op.. 5 I. copiii ş i ţ ara cu sabia. regele era obligat s ă . sfatul. In actul de înc hi na re a lui Alexandrei Voievod c ă tre Ioan Corvin domnul scrie : „Iar d o m n u l m e u ş i p ă rin te Ia n u ş V o ie v o d se n e m ilu ia s c ă ş i s ă n e a p e re d e to ţ i d u ş m a n ii n o ş tri în to a te p ă r ţ ile ş i p e noi ş i ţ ara noastr ă ca ori-ce p ă rinte pe fiul s ă u ş i ca un d o m n b u n ţ a ra s a " '. 1 2 . p. Să vedem dacă aceste obligaţii există şi în cazul rela ţ iilor dintre domnii ţă rilor noastre ş i supu ş ii lor. 765. m ă ria sa craiul s ă ne miluiasc ă ş i s ă ne apere de du ş manii no ş tri" 2 . p. Neagoe Basarab îl l ă mure ş te pe fiul s ă u c ă slugile „pentru dragostea ta ş i pentru mila cu care vrei s ă -i miluie ş ti pentru aceea î ţ i Obligaţiile domnului faţa de supuşi M. I I . Ibidem. cit. op. Dup ă cum scrie Ş tefan cel Mare aceast ă obliga ţ ie era un obicei vechi. I I . ' I. 763. De aici ar rezulta c ă în raporturile.. s ă zicem. urma ş ii ş i ţ ara lui" 4 .DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA 329 In unele acte de omagiu c ă tre regii Ungariei sau Poloniei vedem că domnii no ş tri fac oarecare rezerve. tezaurul. astfel Vladislav regele Poloniei promite lui Ş tefan al II-lea : „f ă g ă duim. p. 376.. p. 268.. p. op. 100. A c e la ş i d o m n în o m a g iu l s ă u re g elui Poloniei : „Domnul nostru. T o c i l e s c u . ş i pe copiii lui. Sînt cazuri în care suzeranii stipuleaz ă în acte obliga ţ iile lor fa ţă de vasali .... 513 7 Ibidem. Vlad Ţepeş făgăduieşte : „domnia mea îi voi milui şi-i voi cinsti" 7. C o s t ă eh eseu. lui Ş tefan cel Mare.

c ă ci nu voi lă sa s ă piară ei cu ruşine" 6. p. In arhiva Bra ş ovului ş i a Bistri ţ ei se g ă sesc sute de documente care lumineaz ă acest aspect al activit ăţ ii domniei. CAZACU slujesc" '. ' Ibidem. dac ă ei sînt prietenii mei. ' Ibidem. p. II. scrisoarea sa se termină cu ameninţ area : „nu vom îng ă dui nici o pagub ă" 2 .. 645. p. Deci prima obliga ţ ie a domnului este de a p ă zi ş i ap ă ra pe supu ş ii s ă i. Ibidem. Spune ţi -mi pentru ce vin ă siromachii mei pier. scrisoarea se termin ă cu aceea ş i amenin ţ are 3 . 5 G r. „a ap ă ra ş i ocroti de orice supă rare ş i de toate nedrept ăţ ile ş i de orice lovitur ă ". doar nu sînt eu destoinic s ă fac dreptate siromachilor mei ? De aceea v ă rog ca prieteni. op. Uricariul. Ilia ş Voievod intervine tot la aceia ş i pentru un b ă iat dat ca ucenic la un b ă rbier (hirurg) din Bra ş ov. c ă ci nu ar fi voin ţ a mea. urmeaz ă aceea ş i amenin ţ are 4. dacă voiţi să fie pace. T o c i i e s e u . i-a ţ i luat averea lui dreapt ă . cit. La 1436. cit. 675. C o d r e s c u . XXIV. La 1434 Ş tefan Voievod cere de la aceia ş i s ă se pl ă teasc ă pre ţ ul unor boi cump ă ra ţ i din Moldova . 141... p.330 A. ci s ă aib ă siromachii met milă de la dînşii şi să întoarcă fiecăruia ce i s-a luat şi să aibă siromachii mei dreptate de la ei. . Drept aceea v ă gr ă iesc domnia mea ca să -i înapoia ţ i averea. căci astfel de lucruri pricinuiesc r ă zmeri ţă " (r ă zboi) 5 . Domnii Ţăr ii Romîne ş ti intervin cu mai mult ă energie. p. 61. p 114. spune ţ i acelor pârc ă labi. Basarab cel Tîn ă r scrie: „omul meu anume R ă dil. s ă nu m ă despart ă de domnul meu craiul ş i de sfînta coroan ă . S ă vedem dac ă aceast ă ap ă rare ş i ocrotire se execut ă în fapt ş i sub ce form ă. căci îi pradă şi-i jupoaie fără leige. Iar domnia mea a g ă sit c ă a fost om drept.. heregarul domnului. 1 2 3 T. Vlad Dracul scrie: „Iar acum v ă d c ă siromachii nu pot s ă se hr ă neasc ă slobod din pricina acelor pârcălabi de cetate (Bran). M. sau. op. La 1433 Ilia ş Voievod al Moldovei cere bra ş ovenilor ca doi debitori din Bra ş ov s ă pl ă teasc ă datoriile ce le au fa ţă de Laurenţiu. C o s t ă c h e s c u. 696. dup ă formula mai complet ă din privilegiul lui Vladislav Jagello.

cit. Cînd nu reu ş esc pe aceast ă cale iau m ă suri de represiune. In lips ă de bani ş i obiecte se luau ca ostatici oameni care st ă teau închi ş i pîn ă ce se pl ă tea datoria. non arestantur". p. II. împrumut. T o c i I e s cu. Cuvintele lui Vlad Dracul „nu sînt eu destoinic ca s ă fac dreptate siromachilor mei ?" .. ci voi fi dator s ă v ă bat cu foc curînd" '. iar oamenii vo ş tri din cetate l-au ucis ş i au luat averea lui. Dintr-o scrisoare a lui Neagoe Basarab se vede c ă uneori din asemenea cauze se produceau st ă ri de r ă zboi. ceea ce vom face împotriva acelei cet ăţ i ş i împotriva voastr ă acele toate s ă le cear ă dumnezeu de pe sufletele voastre. Domnii intervin fie prin scrisori.. ne arat ă cît este de important ă pentru un ş ef de stat obliga ţ ia de a face dreptate. cit. Astfel.... Paguba produs ă de un supus str ă in se lua de la orice alt concet ăţ ean al lui fie în bani. fie afaceri comerciale. Orice supus nedrept ăţ it de străini în orice chestiune. Zamvel. II.cit. p. ci voi fi dator s ă v ă bat cu foc curînd". 6. I. pentru c ă dac ă a ş ş ti c ă am s ă mor. p. p. I. tîlh ă rie etc. op.. cit. Toc i 1 e s c u.. „mercaiores. In tratatele de comer ţ se renun ţ a uneori la aceste practici care constituiau dreptul comun 3. Dac ă a ş ş ti c ă am s ă mor. luare de v ă mi nedrepte. op. fie sechestrînd averea lui aflat ă în ţ ar ă . tratatul lui Mircea cel B ă trîn cu bra ş ovenii: „nimened pe omul drept s ă nu bîntuiasc ă ". un contract de ucenicie. furt. Din cele cîteva exemple date mai sus se vede c ă domnii considerau c ă este de datoria lor s ă intervin ă pentru supu ş ii lor în afacerile cele mai variate. înc ă spre ru ş inea mea nu voi l ă sa pieirea omului meu bun. 333. 51. °P. 308. ca s ă ob ţ in ă dreptate pentru supu ş i.. de nu-mi ve ţ i da într-o s ă pt ă mîn ă pe vr ă jma ş ş i acea avere. B o g d a n ..DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 331 Tot Vlad Dracul scrie: „am avut un om bun. fie prin trimi ş i speciali. z ă logul ş i ostaticii.. Este ' G r . 2 3 . Bogdan. poate să-i ceară domnului protecţia sa. tratatul lui Ş tefan cel Mare cu Matei Corvin. op. Metoda întrebuin ţ at ă de obicei pentru a ob ţ ine satisfac ţ ie pentru supu ş i era sechestrarea averilor. înc ă spre ru ş inea mea nu voi l ă sa pieirea omului meu bun. îl vedem pe Ş tefan cel Mare ţ inînd ca ostatic pe un oarecare Gheorghe Cutura din Prejmer pîn ă cînd concet ăţ eanul lui Pavel Grasul pl ă te ş te o datorie pe care o are în Moldova 2. De pild ă .

partea I. unde to ţ i trebuie să -1 asculte ş i să -1 slujeasc ă . P. ş i altfel s ă nu fie" 2 .. Ibidem. S ă vedem întîi ce se înţ elege prin cuvîntul hran ă . altfel s ă nu cutezi s ă faci. dar ş i în interior. IV.. dup ă porunca domniei mele" 1 sau „dat-am cartea domniei mele slugei noastre Vasile Tirul. Supusul care are dreptul la ocrotirea domneasc ă este satisf ă cut imediat. Simache. Ea obliga pe domn să . Dar se poate întîmpla ca el s ă nu aib ă dreptate ş i ca p ă rîtul s ă fie ş i el un supus care are drept la ocrotire. Justi ţ ia este destul de prompt ă ş i las ă s ă se vad ă c ă are la baz ă obliga ţia de protec ţie. Atunci se poate cere revocarea ordinului ş i cu aceast ă ocazie p ă r ţ ile aduc proba pentru a stabili cine este „drept". G h i b ă n e s c u. s ă le fac ă dreptate nu numai în exterior. 97. Ispisoace ş i zapise.332 A. 77. I. p.ş i formeze un aparat de lupt ă .. Partea care se crede lezat ă cere protec ţ ia domnului împotriva aceluia care i-a f ă cut nedreptate. De altfel de multe ori domnii au pruden ţ a s ă însereze în porunci clauza : „iar cui are a p ă rea ceva cu strîmbul s ă vie de fa ţă aici înaintea domniei mele" 3 . CAZACU evident c ă dac ă nu erau protejate de domn slugile ş i ţ ara l-ar fi p ă r ă sit ş i cum spunea Neagoe Basarab „f ă r ă slugi. o armat ă ş i o organizare poli ţ ieneasc ă pentru a preveni ş i reprima infrac ţ iunile. Citim astfel în cronica lui Radu Popescu : „ ş i fiului s ă u Sultan So>liman înc ă i-am dat Magnizia s ă o aib ă pentru hran ă " ■ *.. Dar am ar ă tat mai sus c ă domnul î ş i ia obliga ţ ia de a hr ă ni ş i de a milui pe credincio ş ii s ă i. Ea se exteriorizeaz ă prin porunci. p. ca s ă hie tare ş i puternic. 172.lui Bratu a lui Sumarin ş i astfel î ţ i porunce ş te domnia mea.. domnul ordon ă s ă i se repare nedreptatea cam în ace ş ti termeni: „. pe care l-ai luat de aici să -1 înapoiezi. ed. G h. . f ă r ă s ă fie nevoie ca s ă fac ă vreo dovad ă a drepturilor lui. p. P a n a i t e s c u . In baza dreptului de a cere ascultare poruncilor sale. Documentele Ţă rii Romîne ş ti.ş i ţ ine partea lui de ocin ă .. Este evident c ă aceast ă ocrotire a supusului implica apă rarea ţă rii împotriva vr ă jma ş ilor dinafar ă ş i a tâlharilor din ă untru. Basarab Laiota scrie bra ş oveniP. ce domn te vei chema ?". Ca să -ş i men ţie prestigiul ş i să -ş i 'p ă streze tronul.. domnul trebuie să -i ş i ocroteasc ă . calul lui Lalu. Cronica lui Radu Popescu. a..

p. Radu cel Frumos scrie acelora ş i : „Mancea este din casa domniei mele ş i ziua ş i noaptea stă ruie s ă ne arate slujb ă credincioas ă ş i i-am dat ş apte sate pentru hran ă " 2 . op. i'37 I. In acest caz se în ţ elege c ă domnul este obligat s ă asigure hrana credincioş ilor s ă i dîndu-le terenuri de cultur ă ce se pot exploata direct sau garantîndu-le posibilitatea de a practica diverse me ş teşuguri. p. 50.ban spune : „Doamna Elina să se hrănească dintraceste mo ş ii" 3 . B i a n u. p. In secolul XVIII.. în "alt ă scrisoare tot a lui: „m-am alipit de voi ca siromahii mei s ă aib ă mil ă de la voi ş i s ă se hr ă neasc ă slobod ş i ai no ş tri ş i ai vo ş tri ş i aici ş i acolo. Sînt îns ă persoane care cap ă t ă hran ă direct de la domn. Anciens documents de droit roumain. s ă -1 hr ă nesc ş i s ă -1 miluiesc" '.. 255. sau cu moldoveni sau cu ro~ mînii (vlahii)" 4 .. p. Iar acum v ă d c ă siromahii mei nu pot s ă se hr ă neasc ă slobod" 5 . Rus ă t vornic: „s ă aib ă a. N. op. p. I. Beneficiarul unui asemenea venit nu pare s ă aib ă un drept asupra bunului ce-i este afectat. Constantin Mavrocordat acord ă dreptul lui C.. p. T o c i 1 e s c u.DOMNUL Ş I PUTEREA DOMNEASCA 333 lor: „v ă d ă m de ş tire despre popa Costea c ă este omul nostru ş i mi-a slujit domniei mele. I. Intr-o scrisoare a luî Vlad Dracul g ă sim : „cu cine vre ţ i s ă v ă împ ă ca ţ i. p. Vedem astfel pe Radu cel Mare comandînd la Bra ş ov cazane Gr. In testamentul său. Dar cuvîntul hran ă are ş i alt sens. a comer ţ ului sau agriculturii. Documentele romîneşti. Bogdan.. cu acei s ă face ţ i nego ţ ş i s ă v ă hr ă ni ţ i. ibidem. de la mai multe sate sau mo ş ii sau de la oficiul de preot.ş i lua venitul de la to ţ i cît se vor hr ă ni pe acel loc" 8 . I o r g a. p. 136. Gr.care se hr ă nesc cu me ş te ş ugurile lor în tîrg la Foc ş ani" 6 . 92. Ibidem. Matei Ghica face urm ă toarea precizare : „s ă fie volnici cu cartea domniei mele a se hr ă ni pe acel loc" 7. cit. 60. astfel vreau s ă -1 pun la o biseric ă pe ling ă domnia mea.. 191. T o c i 1 e s c u. Rela ţiile Ţă rii Romîne ş ti cu Bra ş ovul. într-un document al lui Constantin Racovi ţă se spune : „( ţ iganii) . .. Ibidem. In toate aceste pasaje prin cuvîntul hran ă se în ţ elege venitul de la un ora ş . In toate aceste cazuri hrana este cî ş tigul dobîndit prin exercitarea unei meserii. 52. Radu Şer.. cit.

P. 4 M. ne spun c ă erau slujitori speciali care dau pîine ş i carne curtenilor 2.. In documentele Moldovei întîlnim pasaje stereotipe de acest fel: „aceast ă adev ă rat ă slug ă a noastr ă credinciosul Batin a slujit nou ă cu dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . cit. cine va fi mai aproape în veci"4. Letopise ţ ul de la Bistri ţ a. Istoria in versuri polone. descriind boieriile din Moldova. De aceea noi v ă zîndu-1 cu dreaptă şi credincioasă slujbă către noi. 55. CAZACU pentru a fierbe trei boi deodat ă '.. iar domnia mea a miluit pe Radul vistiarul pentru dreapta ş i credincioasa slujb ă ce mi-a slujit" 5 . înv ăţă turile atribuite lui Neagoe Basarab dau o mare importan ţă acestor daruri. 119. p. I.. Sensul acestui cuvînt îl în ţ elegem din actele domne ş ti de danie. C o s t ă c h e s c u . Evident. P. 348.. p. Dar afar ă de hran ă domnul trebuia s ă arate mil ă . Panaitescu p. cit. Descrierea-Moldovei. In aceast ă privin ţă ele I. uric cu tot venitul lui ş i copiilor lui ş i nepoţilor lui şi.. lui jupîn Radul vistiarul ş i fiilor lui. C a n t e m i r . s I.. voi. Dar ea nu se manifest ă numai prin d ă ruiri de mo ş ii. V 7 . 154. In Ţ ara Romîneasc ă formula difer ă cîteodat ă .. „Cu daruri scumpe îi d ă rui pe fiecare dup ă destoinicia sa" 6. 3 „Magazin Istoric". B o g d a n . p.. avînd urm ă toarea form ă : „am dat domnia mea aceast ă porunc ă slugilor domniei mele. C o s t i n . Din descrierea Ţă rii Romîne ş ti fleut ă pe vremea lui Ş erban Cantacuzino de un c ă lug ă r catolic se vede c ă ş i acolo era acela ş i obicei 3 . D. trad. cît ş i Miron Costin. op. Citim în Letopise ţ ul de la Bistri ţ a c ă . 82. op. p..334 A. 57. cit. să -i fie satele. J02 ş i 103. la banchetele de dup ă r ă zboaie. l-am miluit cu osebita noastr ă mil ă ş i i-am dat în ţ ara noastr ă în Moldova trei sate la Putna. p. II. ed. ci ş i prin daruri de scule ş i bani. 119. I. 1 2 . Ş tefan cel Mare î ş i r ă spl ă tea slugile: „multe daruri ş i scule scumpe d ă rui boierilor ş i vitejilor ş i tuturor osta ş ilor s ă i". Mila este o dona ţ ie a uneia sau mai multor mo ş ii ca r ă splat ă pentru dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă slujit ă de slug ă . B o g d a n .. 81. M. Atît Cantemir. el ş i cu familia lui nu-i puteau mînca singuri ş i se vede c ă aceast ă cantitate atît de mare de hrană servea curtenilor lui. Adamescu. 1 N. 45. Este probabil c ă Într-o epoc ă mai veche slugile de la curte primeau hrana gata preg ă tit ă. I or ga op. p.

Astfel dînd un loc m ănăstirii Cozia. P a n a i t e s c u... p. 65. cu sfatul feudalilor). Avînd dreptul de a da porunci pe care supu ş ii lui sînt obliga ţ i s ă le asculte. Chiar privilegiul de danie în fond este o poruncă de a se respecta stăpînirea beneficiarului. 99.. XVI.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 335 dau sfaturi speciale: „dac ă ş ezi la mas ă nu este legea s ă judeci nici s ă d ă ruie ş ti". 116. C o d r e s e u .. Prin actul închin ă rii între domn ş i ţ ar ă se încheia o conven ţ ie sui generis. I. Supu ş ii se obligau s ă presteze dreapt ă ş i credincioas ă slujb ă . acesta întîi trebuie s ă aib ă avu ţ ie mult ă s ă . Pe aceast ă cale se condi ţ iona pacea ş i lini ş tea între supu ş ii s ă i. hran ă ş i mil ă . Rom.. | Doc priv. s ă moar ă în urgia domnească" 4. P. ' M. astfel Neagoe Basarab dispune printr-o porunc ă : „D ă domnia mea aceast ă poruncă. Documentele Ţă rii Romine ş ti. voi. cînd se întîmplă domnului de are primejdii şi nevoi.. Uricariu. p. op. Mircea cel B ătrîn dispune : „cine s-ar încumeta dintre boieri sau slugile domniei mele m ari ş i mici s ă pretind ă acel loc.. iar domnul se obliga s ă dea supu ş ilor s ă i protec ţ ie. P. Cîteodat ă ele con ţ in sanc ţ iuni exprese. p. Amenzile în bani date de domn ca sanc ţ iuni contribuie la respectarea ordinii. adic ă s ă fac ă slujba militar ă .. să le fie Părscovul tot"3.. C o s t ă c h e s c u . s ă asculte ş i uneori s ă garanteze pentru domn sau ceea ce se numea în dreptul feudal concilium et auxilium (sfat ş i ajutor). în mai multe documente moldovene ş ti din secolul XIV întîlnim stipulîndu-se olauza : „am pus z ă veasc ă 50 ruble de argint curat acestora care au ţ inut acest sat ş i copiilor lor ş i întregului neam al lor cine ar începe cu sfada ori cu plîngerea sau cu orice fel de r ă utate în ori ce zile ş i ceasuri s ă pl ă teasc ă z ă veasc ă " 2 . ist. „la be ţ ie nici s ă d ă ruie ş ti nici s ă urgise ş ti. (lui Tatul şi al ţ ii).. Dup ă aceste înv ăţă turi modul de a distribui mil ă este una din principalele metode de a p ă stra domnia.. In aceast ă asociere domnul are rolul de suveran ş i concentreaz ă în mîinile sale puterile suverane. Prin porunci se confer ă înt ă riri de mo ş ii . Domnul reprezint ă sub o form ă diferit ă de cea din timpurile moderne puterea legiuitoare.ş i miluiasc ă ostile" '. B.. p. I. s ă dea sfaturi. cit. XXIV. I. 108. 95 . domnul rezolva pe aceast ă cale toate chestiunile ce îi erau supuse (bineîn ţ eles. într-un caz analog Alexandrei domnul Moldovei 1 T.

II. domnii urm ă tori nu sînt obliga ţ i s ă le respecte. toate aceste legi. Domnii judec ă împreun ă cu sfatul. cu timpul respectul lor intr ă în obiceiul ţării şi blestemul iese din uz. Dac? îns ă stric ă ş i violeaz ă . 491. se concesioneaz ă dreptul de judecat ă etc. se acord ă scutiri de d ă ri. P a n a i t e s c u . Prin porunci se ap ă r ă st ă pînirea. M. P. Acest blestem. îi vedem dînd hot ă rîri prin care tran ş eaz ă litigiile cele mai variate. ca ş i interesul ca slugile ş i beneficiarii privilegiilor vechi s ă nu se revolte. I. Doc. CAZACU dispune : „cine s-ar încumeta s ă strice dania s ă fie bl ă st ă mat ş i de la noi va vedea asupra sa cazn ă ş i urgie" '. C o s t ă c h e s c u . pe cine va alege dumnezeu s ă fie domnul Ţă rii Romîne ş ti sau din rudele domniei mele sau orice domn în scaunul domniei mele s ă înnoiasc ă ş i s ă cinsteasc ă ş i s ă înt ă reasc ă acest hrisov al domniei mele.336 A. Trebuie relevat c ă în marea majoritate a cazurilor. Acela care ar vrea să strice această danie a noastră să fie blestemat de domnul nostru a tot puternic Isus Hristos ş i de preacurata lui maic ă fecioara M ă ria ş i de cei 12 apostoli ş i de cei 318 p ă rin ţ i de la Nichela ş i s ă fie asemenea lui Iuda vînză torul domnului nostru ş i s ă aib ă parte cu de trei ori blestematul Arie" 3. îi fac pe domni s ă respecte vechile privilegii . la 1502 M. I. pe unul ca acela s ă -1 înt ă reasc ă dumnezeu ş i să -1 confirme în domnia lui. p. porunci ş i hrisoave domne ş ti au un caracter particular. De aceea mai ales în hrisoavele de danie domnii insereaz ă o invoca ţ ie special ă ş i un blestem pentru ca succesorii s ă le respecte ş i dup ă moartea emiten ţ ilor : „înc ă ş i dup ă moartea domniei mele. Astfel. Numai unele din porunci repetate în decursul veacurilor privind acelea ş i spe ţ e ajung s ă formeze obicei. cit. op. adic ă nu au de scop m ă suri generaJe. Ţării Romîneşti. In general toate aceste dispozi ţ ii sînt valabile numai în timpul domnului care le d ă . ci tran ş eaz ă spe ţ ele ce se supun domnului. . 101... 105. op. cit. pe unul ca acela să -1 nimiceasc ă dumnezeu ş i s ă aib ă parte cu Iuda ş i cu Arie ş i cu acei iudei care au spus : Sîngele lui asupra lor ş i asupra copiilor lor" 2 . C o s t ă c h e s c u . p. p. P. sau: „înc ă dup ă via ţ a noastr ă acela care va fi ades din mila lui dumnezeu ca domn s ă nu schimbe sau s ă strice aceast ă danie şi întăritură a noastră ci la fel s-o întărească.

Ace ş tia puteau s ă judece din nou procesele ş i s ă le hot ă rasc ă cum vroiau. B. Ureche scrie despre Petru Rareş că „. ist.. Dar ca ş i celelalte dispoziţii domne ş ti ş i hotă rîrile judec ă tore ş ti date de domn nu formau ceea ce se cheam ă autoritate de lucru judecat. Pe calea închin ă rii. s ă presteze serviciul militar.. C a n t e m i r . In schimb. Vedem astfel în documente procese care s-au judecat în patru.judecata pe dreptate o face" în opozi ţ ie cu Bogdan fiul lui Ş tefan cel Mare : „Iar ce se va fi lucrat în ă untru sau în ţ ar ă la noi despre partea jude ţ elor nu afl ă m. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă la sfîr ş itul sec. domnul se obliga s ă dea credincio ş ilor s ă i protec ţ ie. Ureche. în fine domnul dă hotărîrea. XVI. p. cinci ş i chiar mai multe domnii. 6 Doc. Rom. trad. 8547.. . Adamescu. 190. de Radu Mihnea în prima lui domnie ş i apoi tot de dînsul în a doua domnie 5 . care erau drepturile ş i obliga ţ iile lui ş i care era sursa acestor drepturi. Astfel vedem într-un act din 25 mai 1613 judecîndu-se un proces între satul Pleni ţ a ş i o oarecare C ă t ă lina b ă neas ă . P a s c u.Viata feudală — c. Rom. 4 Gr. de Radu Ş erban... p 181. locuitorii ţă rii devin slugile domnului.ul. In această calitate ei trebuie s ă -1 asculte. 103.. II. descriind curtea lui Petru Cercel." 3. ne spune c ă de ş i asistat de un sfat de boieri „principele dispune dup ă voia lui" 2 .. 155. priv. Exemple de acest fel sînt foarte numeroase ş i dovedesc un singur lucru : c ă hot ă rîrile erau opozabile numai în cursul domniei domnului care a judecat procesul. de Mihai Viteaz. se judec ă de acesta. Dup ă aceast ă destul de succint ă expunere putem s ă ne d ă m seam ă care era situa ţ ia domnului în ţă rile noastre.. Franco Sivori.a venit Dan înaintea domniei mele de s-a pîrît cu Capot ă . 3 D. p. apoi de Mihnea cel R ă u. XVII. ci cunoa ş tem c ă unde nu-s pravile din voia domnilor multe strîmb ă t ăţ i se fac" 4 .. p. ed. informa ţ ii ş i uneori s ă garanteze pentru domn. In Descrierea Moldovei Dimitrie Cantemir scrie: „Dup ă ce a ascultat p ă rerea tuturor. voi. I. nu erau obligatorii pentru domnii urm ă tori. XVI. s ă -i dea sfaturi. Descrierea Moldovei. Procesul începe pe vremea lui Petru Cercel. p. iar domnia mea am cercetat ş i am judecat astfel" '. ist. 22 . priv.DOMNUL ŞI PUTEREA DOMNEASCA 337 Radu cel Mare scrie : „. citat ă . 18. * Ş t. Letopise ţ ul. hran ă ş i mil ă . voi. B. 133... 1 Doc.

ci ş i în R ă s ă rit. ALEGEREA DOMNULUI Ş I SUCCESIUNEA LA TRON In sistemul feudal monarhul era în genere ales de c ă tre marii feudali. a f ă cut aceast ă afirma ţ ie pentru a justifica preten ţ iile la st ă pînirea absolut ă . colaterali sau chiar din descenden ţa nelegitim ă) nobilii. D. Afirma ţ ia lui Dimitrie Cantemir c ă la început domnii se succedau pe temeiul principiului eredit ăţ ii ş i c ă numai mai tîrziu boierii au uzurpat dreptul de a alege pe domn este inexactă şi interesată '. Familia domnitoare constituia un obicei. p. La baza tuturor monarhiilor feudale stă sistemul electiv. rămînea însă bine stabilit că alegerea singură putea da coroana st ă pînirii. Descriptio MoMaviae. de a da hran ă ş i mil ă supu ş ilor lor. auxilium ş i el datore ş te la rîndul s ă u defensio et favor. în secolul XVIII. în Bulgaria. o familie domnitoare dintre membrii c ă reia (descenden ţi. Obliga ţ ia de ocrotire nu este altceva decît ap ă rarea supuş ilor împotriva inamicilor din ă untru ş i dinafar ă ş i prin împ ă r ţ irea justi ţ iei iar mila ş i'hrana sînt modul de asigurare a mijloacelor de existen ţă a supu ş ilor. . Bucureşti. în Ungaria. P. Toţi domnii Ţării Romîneşti şi ai Moldovei. PANA1TESCU Domnul ca suzeran are exact toate atribu ţ iile ş i situa ţ ia unui senior feudal. A ş a era nu numai în Apusul Europei. 37. Reiese deci c ă la închinare. fie tacit. al st ă pînilor de p ă mînt. în Imperiul Bizantin. pînă la numirea lor direct ă de la' Poart ă . Aceasta a fost situa ţ ia ş i la noi.338 P. In aceast ă calitate domnul este în primul rînd reprezentantul ş i sprijinitorul clasei feudale. 1872. 47-48. lui i se datore ş te ceea ce se definea în dreptul feudal cu cuvintele concilium. au fost ale ş i. unde erau aleşi st ă pînitori din diferite familii. C a n t e m i r . Cantemir care voia să consolideze puterea domnească împotriva boierilor. domnii contractau obliga ţ iile de a ocroti. toate stările privilegiate îşi aleg monarhul. adică stăpînii de moşii. fie expres. In cele mai multe state consolidarea monarhiei feudale se înf ăţ i ş eaz ă în forma stabilirii unei dinastii. Abia mai tîrziu ş i numai în unele state feudale se stabile ş te dreptul de succesiune la tron f ă r ă alegere.

Acad. : . Principiul alegerii. dar de cîte ori avem ş tiri despre felul cum se urc ă un domn în scaun. şi probabilele asocieri anterioare. ceea ce înseamn ă fire ş te c ă nu exist ă un principiu de ereditate. cît şi în Ţara Romînească. A ş adar domnul prevede posibilitatea legal ă ca tronul s ă treac ă fie la fii. cît ş i în Moldova. se vorbe ş te de o alegere. la I Bogdan. iar alt ă cronic ă adaug ă c ă la Direptate s-au „adunat boierii mari ş i mici ş i alt ă curte Letopise ţ ul de la Putna. cine va fi domn. fie dintre rudele noastre. Dac ă ar fi existat principiul eredit ăţ ii. cînd domnul cere urma ş ilor s ă i s ă respecte hot ă rîrea sa : „Iar dup ă viaţa noastră. 91. din alt neam". Ce alt sens poate avea asocierea la domnie decît o garan ţ ie c ă . sau între tat ă ş i fiu. iar mai tîrziu între Vlad C ă lug ă rul ş i fiul s ă u Radu. fie pentru p ă catele noastre. între Vladislav ş i Radu ş i a lui Mircea cu Dan (exist ă monede cu inscrip ţii pomenind pe amîndoi domnii pe avers ş i revers). La cîmpia Direptate lîng ă Suceava „s-a adunat toat ă ţ ara cu sfin ţ itul mitropolit chir Teoctist ş i 1-a pom ă zuit domn" 1 . va urma în scaun celălalt ? Aceast ă ereditate nefiind garantat ă de legea ţă rii. nu posed ă m izvoare care s ă ne arate c ă fiecare domn în parte a fost ales. domnul în scaun punea la cale o alegere în timpul vie ţ ii sale. a unui asociat. după moartea unuia dintre asociaţi. p.. Ist. Letopise ţ ul lui Azarie. după 1408. în privilegiile domne ş ti. la alte rude sau la alte familii. care prevedea o alegere. totu ş i este silit de datin ă s ă procedeze la o alegere. Asocierea dintre Mircea cel Bătrîn şi fiul său Mihai.' 1909. care r ă mînea apoi în scaun. sau între Mihnea cel Rău şi fiul său Mircea în Ţara Romînească. fie dintre fiii noştri (rodul inimii domniei mele). se vede limpede din formula folosită atît în Ţara Romîneasc ă . duce la aceea ş i concluzie.ALEGEREA DOMNULUI 339 Fire ş te. n-ar fi fost necesar s ă se asigure în acest chip dinainte urmarea fiului sau fratelui la domnie. Existen ţ a unor asocia ţ ii la domnie între fra ţ i. Ştefan cel Mare. la 1457 cucerise Moldova cu sabia împotriva lui Petru Aron. Sec. Cunoa ş tem numeroase cazuri de alegere a domnilor atît în Moldova. corespund în Moldova cu asocierea între Alexandru cel Bun ş i fratele s ă u Bogdan ş i între Ilie ş i Ş tefan (aceast ă asociere cu caracter special ş i cu împ ă r ţ irea ţă rii pe baza unui tratat).

de 11 ani. 171. IIj. ş i ţ ine o cuvîntare. Alegerea lui Alexandru L ă puş neanu : „s-a adunat tot norodul. p. La 1546. ed. Documente. 385—386. se n ăs cu o ceart ă între boieri pentru alegerea urma ş ului s ă u . pentru că era Ştefan cel Mare.. 157. ci adus cu armele polonilor" 8. 4 Cronica lui Macaris. dup ă decapitarea adversarilor a fost ales Bogdan. 6 Ibidem. spunînd c ă domnul lor „nu a fost ales cu alegere legiuit ă . înainte de moartea lui Ş tefan cel Mare. Marele domn este transportat pe un cîmp. capetele o ş tilor. cînd b ă trînul domn î ş i tr ă ia ultimele zile. „a fost ales în domnie Petru (Rare ş ). I. dar da1 Gr. 166—167. H u r m u z a k i .. la locul ce se cheam ă Direptate ş i i-au întrebat pre to ţ i. Ştefan cel Mare se scoală de pe patul de suferinţă şi taie capul boierilor care se opuneau voinţei dui de a lăsa domnia lui Bogdan.. ei să aleagă pe cel pe care-1 vor socoti mai vrednic2. este cu voia tuturor să le fie domn ?. Şi de aci cu toţii l-au ridicat domn cu voia tuturor" '. \\ 3 . 5 Ibidem. 41. p. U r e c h e . Fire ş te. dup ă sfatul ob ş tesc" 4 .. unde se ţ inea adunarea boierilor. spunînd c ă el nu sus ţ ine pe nici unul dintre candidaţi. Ilia ş" 5 .P. nepotul domnului. cit. boierii ş i tot sfatul la palatul domnesc de la Hîrlău" 7. fiul lui Ştefan. alţii pe Ştefan. p. murind Bogdan Voievod. „după sfatul episcopilor şi al întregului sfat a fost ridicat. 3 Ibidem. p. 83. Bogdan. 248—249. edi ţ ia P. Letopise ţ ul lui Azarie. fiul s ă u Ş tefan. La 1527. p.2 p. s H u r m u z a k i .. . p. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. p. a luat domnia „fiind ales ca voevod cu voia tuturor dregătorilor şi boerilor acelei ţări" 3. VIII. adversarii lui Alexandru cerur ă mai tîrziu pe Despot Vod ă . adunarea electiv ă . murind Petru Rareş. Despot Vod ă lu ă atunci domnia cu armele. La 1517. Ş tefan f ă cuse un act de autoritate împotriva aleg ă torilor. Documente. „s-au adunat împreun ă poporul. zice cronica Moldovei. 7 Ibidem. Iar la 1551.. P. Totuşi. PANAITESCU m ă runt ă . unii voiau pe Bogdan. 1955. 166. împreun ă cu Theoctist mitropolit ş i cu mul ţ i c ă lug ă ri. După aceea are loc o scen ă foarte ciudat ă .340 P. pe tronul p ă rintelui s ă u. dar totuşi m ăcar de form ă este silit să recunoasc ă dreptul adun ă rii de a alege pe domn dup ă voie. episcopii ş i cei ce se aflau în dreg ă torii ş i c ă peteniile o ş tirilor ş i tot sfatul domnesc ş i au dat schiptrul lui Ş tefan" 6. Panaitescu.

5 Cronica Ţă rii Romîne ş ti. 121. clerul. e primit la Bucure ş ti : . 3 Ibidem. ş i la ea luau parte nu numai boierii dreg ă tori. la ist. La 1522 : „S-au adunat boiarii to ţ i ş i mari ş i mici ş i toat ă curtea ş i au ridicat domn pe Radul Voevod de la Afuma ţ i" 3. prefăcîndu-se bolnav. se ţ inea în cîmp deschis. ms. 38. In aceast ă epoc ă se sting cele dou ă dinastii ale ţă rilor romîne ş i se aleg domni dintre boieri (începînd cu Movile ş tii în Moldova) . Ei sooot ţ ara ca o republic ă boiereasc ă ş i alegerea domnului trebuia s ă urmeze din diferite familii. 169. I. 310. In 1537: „Boierii se sf ă tuir ă ş i ridicar ă domn pre Io Vintil ă Voevod în ora ş la Slatina" 5 Sînt cazuri cînd adunarea boierilor refuz ă s ă recunoasc ă un domn: Dup ă moartea lui Neagoe Basarab se ridic ă Preda.cu tot poporul. p. „atunci toţi boierii şi bătrînii Moldovei poftiră de la Mihai Vod ă s ă le dea domn pe fiul s ă u. Mold. Muzeului romîno-rus. iratele s ă u „ca s ă ţ ie domnia Jui Theodosie.ALEGEREA DOMNULUI 341 tina cerea să se facă o alegere. Ş i în Ţ ara Romîneasc ă lucrurile se petreceau la fel. stăpînii de moşii şi „curtea". ea se f ă cea de obicei dup ă o alegere. Din toate aceste documente rezultă că domnul Moldovei era 5 ales de o adunare. Nicolae Vodă"2. Cînd Minai Viteazul cucereşte Moldova. boierii sînt foarte grijulii în a împiedica crearea unei noi dinastii. In secolul XVII de ş i trebuia învestitura sultanului pentru ridicarea unui domn. (Sivori). care singur ă era socotit ă legiuit ă s ă dea domnia. Cronica Anonim ă . de la ţ ar ă . Pa s e u . El însă se feri să iasă la cîmp. 122 verso. iar boierii n-au vrut să-1 iubească"6. Sibiu. Petru Cercel ş i Tara Rom. care se cerea confirmat ă . nepotul s ă u. arheologie ş i îilologie". I I . p. adică mo ş nenii în arme. pentru această ceremonie din cîmp. ş i cei cu mo ş ii. totu ş i. cu mare s ă rb ă toare" 4 . La alegerea aceasta participă deci boierii. I I . 1944. Documente priv. p. în „Revista pentru istorie. si Trans. XI. De aceea. într-o cîmpie întins ă . Cînd Petre Cercel este numit domn. p. Ţă rii Rom. Ioanid. b ă rba ţ i ş i femei. „nu voia să iasă din cetate. . c ă peteniile o ş tirii. Era o adunare mare.. 66—67. p.. 4 S t .. Cronica Ţă rii Romlne ş ti. se aleg în scaun în genere dintre boierii f ă r ă copii.. ed. cum este obiceiul în aceast ă ţ ar ă " '. ca s ă nu poat ă l ă sa urma ş i cu preten ţ ii la A. V e r e s s.. ci „toat ă ţ ara" prin care se în ţ elegeau to ţ i oamenii liberi st ă pîni de p ă mînt.

' Ibidem.. Ridicarea marii boierimi. ediţia P. * D C a n t e m i r . Striga cu to ţ ii s ă fie Lupul vornicul. Domnul trebuia să primească înainte de alegere condiţiile boierilor. 73. Astfel Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei spune c ă alegerea domnului o fac de fapt cei ş apte boieri de divan.. pentru a respecta tradi ţ ia vechilor alegeri. mai restrînse. peste boierimea de rînd. iar adunarea mare se f ă cea numai de form ă . boierii fac „tocmeal ă ş i leg ă tur ă " — desigur în scris — cu Alexandru Iliaş 3. înc ă din 1626 boierii Moldovei „v ă zîndu pre Barnovschii hatmanul. mai mult s ă nu ia din ţară . este cauza acestui fenomen. nici nu va cere venituri mai mari 3ecît voiau să -i acorde boierii. alegerea domnilor Moldovei devenea condi ţ ionat ă . Letopiseţul Moldovei. p. om de ţară. Ce acele legături văzînd Lupul vornicul. atunce la acel ales. Descripţia Moldaviae o 48—50 . în aceast ă epoc ă . Această adunare de obicei confirma hot ă rîrea celor ş apte boieri mari. ce va lua den ţ ar ă ce sari lega pentru d ă ri. de atunce-şi luasă gîndu la domnie"1. 79. to ţi boierii şi curtenii şi toate tagmele oştenilor 5. Dup ă plecarea din scaun a lui Alexandru Ilia ş .342 p .. Buc. ar ă tînd cum va domni ş i garantînd c ă nu va strica privilegiile lor ş i nu va pune d ă ri noi. alegerea devenea condi ţ ionat ă de directivele date de boierime.. Mai mult decît atîta. In aceast ă vreme îns ă num ă rul celor ce hot ă rau alegerea devenea tot mai restrîns. „ca unul ca acela care neavînd coconi. Este întocmai ca în Polonia : aristocra ţ ia cere ca domnul s ă garanteze înainte de alegere cît ş i ce va lua . Deci motivul alegerii lui Barnovschi a fost faptul c ă nu avea b ă ie ţ i.p. dup ă modelul celebrelor pacta conventa ale ş leahtei polone. au st ă tut cu to ţ ii dup ă alesul domnului nou.. cele cîteva ifamilii boiereşti mai bogate şi mai puternice hotărau alegerea domnului. 83. îns ă îi da ş i leg ă turi. p. p. 4 Ibidem. p 130. Panaitescu. deci nu era primejdie s ă fundeze o dinastie.PANAITESCU domnie. Dup ă aceea. n-au primit dentr-acee dată domniia" 4. 1944. pentru form ă se face o adunare în divanul cel mare cu mitropolitul. fără de coconi. „boierii ş i ţ ara.. 8 Ibidem. Astfel cronicarul dojeneşte pe Vasile Lupu că a încredin ţ at solie în Transilvania lui Gheorghe Ş tefan. 1 M i r o n C o s t i n . au ales cu glasurile tuturora pre Barnovschii hatmanul de domnie" 2 . P. La 1630.

doamna Roxanda era cîrmuitoare (pravitelni ţ a)..SFATUL DOMNESC . pe care o poate exercita ş i o femeie. cît şi din cronici3. venind în scaun Alexandru Movil ă ." etc. în lipsa domnului minor. Letopiseţul lui Azarie. după care i-a rămas lui singura stăpînire (samoderjavstvo) şi a domnit Bogdan singur '. credin ţ a I. în hrisovul din 10 iunie 1415. La 1616. * Cam acela ş i cuprins îl au ş i actele moldovene ş ti. op. iar . De pilda. cit. îns ă toate divanurile era pre Nistor Ureche" 2. p. Cercetînd privilegiile domneşti. Ne referim în special la Descrierea Moldovei a lui D. Cronica lui Azarie spune c ă pe vremea minorit ăţ ii lui Bogdan. Aga han. „doamna lui Ieremiei Vod ă era la Ia ş i cu feciorul s ă u. 114 . credinţa jupînuj^i_Ste ţ cu ş i cu fra ţ ii lui. constatăm că ele cuprind dispozi ţ ia dat ă de domn ş i martorii prezen ţ i în momentul cînd s-a dat dispozi ţ ia sau hrisovul.. credin ţ a Bra ţ ului. 176—177. I. p.. De pild ă . 34. fiul lui Alexandru Lapu ş neanu.. Dispozi ţ ia din act este certificat ă în felul urm ă tor : „ ş i la aceasta credin ţ a mea ş i credin ţ a fiilor mei.împreun ă cu fiul său. Martorii dispozi ţ iei ş i ai hrisovului sînt în ş ira ţ i la sfîrş itul actului : „Ace ş tia sînt martorii acestui hrisov : Radu banvornic. SFATUL DOMNESC Domnii Ţă rii Romîne ş ti ş i ai Moldovei au pe ling ă ei un sfat. 343 Istoria noastr ă cunoa ş te ş i institu ţ ia regen ţ ei.P. dispoziţia domnului este ca Beala s ă fie în ocin ă ş i ohab ă lui Vkd ş i cet ă ş ilor lui. doamna a stăpînit doi ani şi nouă luni. Neatedului. p. Cantemir ş i la memoriile lui Francesco Sivori. credinţa jupînului Iuga Giurgievici. Faptul este bine cunoscut atît din descrierile călătorilor şi diversele monografii. un consiliu compus din boieri. minor. Lucrul care ne rămîne este de a stabili pe cît posibil competinţa lui. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. Mircea cel B ă trîn confirm ă unui boierna ş Vlad ş i altora satul Beala ca să le fie de ocină şi ohabă. în uricul din 30 martie 1392 Roman Voievod dăruieşte lui Ionaş Viteazul mai multe sate pe Ş iret. P.B o g d a n . Panaitescu. M i r o n C o s t i n. jupîn Stoica Rusul.. Aceasta înseamn ă c ă Nistor Ureche (mare vornic) prezida ş edin ţ ele sfatului boierilor ş i ale judec ăţ ilor. jupîn Martin.

Domnul scrie în hrisov : „Intru aceasta noi ş i cu boerii no ş tri am cercetat ş i am aflat cu sufletele noastre c ă sînt ocine ş i dedine drepte ale monahului Teodosie"2.10. CAZACU lui Stanislav. 105. voi. Situa ţia este asem ă n ă toare ş i în Moldova . p.. Şi aici sfatul domnesc participa la judecat ă. cuprind un num ăr de martori ou scopul de a le înt ă ri autenticitatea. III. figurînd ca martori pentru autenticitate. p. ist. Domnul cerceteaz ă ş i afl ă adev ă rul împreun ă cu boierii. voi. Chiar în textul documenteLi" pe care le-am citat mai sus se vede c ă dispozi ţ ia se d ă de c ă tre domn : partea din cuprins care se refer ă la judecat ă este una M. credin ţ a tuturor boierilor moldoveni" '. Documentele spun că sfatul domnesc asistă pe domn şi la judecat ă . ş i actele contemporane emise de cancelariile ţărilor vecine. Documente moldovene ş ti. 7. I. I. Se pune întrebarea întrucît p ă rerile membrilor sfatului în materie de judecată determinau sau nu hotărîrea care se da. In actele moldovene ş ti dispozi ţ iile domnului sînt certificate mai energic decît în cele muntene După oe a dat dispoziţia. de pild ă . oriv. 13. la 27 septembrie 1574 Petru Ş chiopul judec ă pîra dintre Udrea ş i fra ţii ş i verii lui cu m ă n ă stirea Vorone ţ pentru mai multe sate. putem trage concluzia c ă una din obliga ţ iile acestui sfat este de a asista pe domn la actele pe care le face. domnul este însuşi martor la act împreun ă cu boierii. p. In hrisovul dat cu această ocazie se scrie: „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i cu aleşii vlastelini şi dregători ai domniei mele"2. adică dac ă p ă rerea avea valoarea unui vot ş i hot ă rîrea se da prin majoritatea voturilor. 1 2 . 60. III. XVI. de altfel. C o s t ă c h e s c u . Rom. Faptul că sfatul domnesc particip ă la judecarea pricinii reiese cu prisosin ţă. II. A. p. Doc. Actele ne dau r ă spunsul la aceast ă întrebare.344 A. 11... dar hotărăşte şi dispune singur. ace ş tia nu sînt simpli martori. De pild ă . XVI. p. Cea mai mare^arte a actelor solemne emise de cancelariile din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă ca. Ibidem. 43. etc. 3 voi. la 10 ianuarie 1511 c ă lug ă rii de la m ă n ă stirea Tismana se pîr ă sc înaintea lui Vlad cel Tîn ă r (Vl ă du ţ ) cu fiii lui Răsipă. voi. ei î ş i dau credin ţ a c ă dispozi ţ ia s-a dat. B. 67 ş i p. 33. 64. Dat fiind c ă martorii sînt boieri din sfatul domnului. 33.

ţinînd sfat"2. moldoveneşti.. Rom. Sfatul joacă un rol activ în afacerile politice. prin urmare sînt obliga ţ ii pe care direct sau indirect le contracteaz ă ş i ei. Doc. XVI. că nimeni nu va avea să se iplîngă împotriva lui dac ă încheie un tratat în care se stipuleaz ă tribut pe baza hot ă rîrii luate de domn împreun ă cu sfatul lui.-h. 359—361. C o s t ă c h e s c u . Documente. p. prin care recunoa ş te suzeranitatea regelui Poloniei. cit. 4 M. Faptul s e repet ă în mai multe rînduri. Dră goi vornic. C o s t ă c f i e s c u . ist. 599.Pentru aceasta domnia mea am dat ş i am înt ă rit" 1 . p. I I . adic ă „cu deplina ş tiin ţă ş i buna învoire a boierilor no ş tri credincioşi. Logof ă tul Mihu care e trimis s ă trateze cap ă t ă de la domn ş i de la boierii sfatului un hrisov (prin oare se declară. p. XVI. 797 5 Ibidem. op. pe lîng ă formulele obi ş nuite în asemenea cazuri domnul scrie c ă a fă cut actul . Acelaşi lucru se spune şi în actul de închinare al lui Mircea cel B ă trîn c ă tre regele Sigismund al Ungariei din 1395 ş i în alte acte de asemenea natur ă 3 . 3 H u r m u z a k i . priv.. C ă aceast ă menţ iune nu este o simpl ă formul ă de cancelarie se vede mai ales din actul lui Petru Aron din 1456 4. se mai cere şi un act separat de închinare dat de c ă tre boierii domnului vasal. M. boieri ai lui Petru Mu ş at. p. B. A.. înainte de Ştefan cel e. 601 . I. Astfel la 6 mai 1387 Giula staroste. în special la încheierea tratatelor. p. Obliga ţ iile luate prin aceste acte privesc toat ă ţ ara. Burlă .Mar p. In acest caz boierii din sfat au un rol activ pentru c ă hot ă rîrea ce se ia are urm ă ri ş i atinge direct interesele lor. dau act separat de închinare 5 . In actele de închinare domnul nu face numai un act de supunere personală. 21.. pe lîng ă prestarea omagiului de către domn seniorului suzeran. Sub amenin ţarea unei n ă v ă liri turce ş ti. ci se închină cu toată ţara. ele urmeaz ă a fi executate ş i de boieri. chiar ş i pe vremea lui Ş tefan * Doc. II. voi. domnul se sf ă tuie ş te cu tot sfatul lui dac ă e cazul s ă se supun ă ş i s ă pl ă teasc ă tribut. III. voi.ex certa scientia et ultronea voluntate boyarorum nostrorum fidelium communicatlo consilio". Stă ncel ş i Stanislav. In actul de închinare dat la 6 mai 1387 de petru Mu ş at. De aceea.SFATUL DOMNESC 345 din premisele dispozi ţ iei : . voi. de multe ori. 67 . cuprinzînd şi pe boieri.

boierii din sfat sînt principala surs ă de informa ţ ii a domnului ş i îndeob ş te sînt interesa ţ i în men ţ inerea puterii lui. la tratatele comerciale ş i la salv-conducte boierii din sfat figureaz ă ca martori. sfatul ia parte activ ă . Astfel. voi.346 A. Ibidem. CAZACU cel Mare' sînt îns ă ş i cazuri cînd prin acela ş i act presteaz ă omagiu atît domnul cît ş i boierii s ăi 2 . p. 609. După cum reiese din documente. 665. 1457 boierii de sfat ai lui Ştefan cel Mare figureaz ă ca martori pe salv-conductul pe care îl d ă fostului logofă t Mihuls. p ă rerile sfatului au un caracter consultativ. 611. în ianuarie 1395. 305. 617. Ibidem.cit. De aceea domnul trebuie s ă ţin ă seam ă de p ă rerile exprimate şi să menajeze susceptibilităţile. boierii lui Ş tefan I sînt cheza ş i pe salv-conductul dat de domnul lor lui Spitco. Ş i în chestiuni mai mici. C o s t ă c h e s c u . el trebuie s ă ţ in ă seam ă de p ă rerile lui. cit. p. In acest caz. 269. II. In această privinţă sînt sugestive M. Ibidem... Tot ca acte externe trebuie s ă consider ă m ş i g-aran ţ iile sau chez ăş iile pe care le dau boierii pentru domn. 701. chez ăş ia ş i mărturia lor de pe unele salv-conducte. op.. II. domnul are nevoie de sfaturi ş i de lă muriri pe care boierii sînt obliga ţ i s ă i le dea. De vreme ce el joac ă un rol atît de important în chestiuni de care depinde existen ţa statului. p. 689. patru boieri moldoveni f ă g ă duiesc prin act scris c ă Ş tefan domnul ţării va veni cu boierii săi să facă actul de închinare regelui Poloniei 31 . . ca ş i la judec ăţ i. palatinul Podoliei4. la 13 sept. 616 I. 650. Dat fiind c ă domnul trebuie s ă caute s ă men ţ ie bunele raporturi cu boierii ş i c ă din necesităţi externe ş i interne este solidar cu sfatul. boierii din sfat se angajeaz ă ş i personal ş i ca reprezentan ţ i ai ţă rii . Ş i în tratatele de comerţ încheiate de domnii Moldovei ş i ai Ţă rii Romîne ş ti boierii figureaz ă tot ca martori. Nu trebuie s ă credem c ă activitatea sfatului se m ă rgine ş te numai la cazurile expuse mai sus. 257. cum ar fi actele cu caracter intern. op . putem admite c ă el particip ă ş i la acte de mai mic ă importan ţă . Bogdan. activitatea sfatului în problemele cu caracter extern este de dou ă feluri. 607. La actele de prestare de omagiu cu ş i f ă ră tribut ş i la chez ăş ii. Pe de alt ă parte. p. p. la 3 februarie 1397.

SFATUL DOMNESC 347 înv ăţă turile lui pseudo Neagoe Basarab '. lbidem. Ureche crede c ă din aceast ă cauz ă ş i-a pierdut ş i tronul 4. p. Bra ţul Neatedul. în documentele mai vechi majoritatea boierilor din sfat nu au dreg ă torii. Stanislav. voi.ş i piard ă tronul. XXIV. Panaitescu. Ibidem. C o s t ă c h e se u. Vlad.. figureaz ă ca martori jupînii : Iuga Giurgievici. Iurie T. nu 1-a împiedicat s ă . M. Cronicarul Ureche judecă şi apreciază pe domn după faptul dacă ascultă sau nu de părerea sfatului. p. La 18 noiembrie 1393 iau parte la sfat 11 boieri din care doi au dreg ă torii. Drăguş Viteazul. Dup ă ce am stabilit competin ţ a sfatului. de la întemeiere încoace constatăm două lucruri. „a ş a ş i eu zic vou ă . Uricariul. 80.182. dac ă zice ţ i to ţ i. iar pre alt pre nimeni nu întreab ă de sfat. Letopiseţul Ţării Moldovei. Defectul lui Bogdan L ă pu ş neanu era dup ă Ureche c ă „nu cerca b ă trînii la sfat ci de la cei tineri din cas ă lua sfat ş i înv ăţă tur ă ". în actele emise de acela ş i domn nu figureaz ă aceia ş i boieri ca martori. 78. de altfel. Ghidea. Giurgiu. s ă fie jnai bine . Petru Ş chiopul.. . Ibidem. p. în uricul din 30 martie 1392 dat de Roman Voievod: în favoarea lui Ioana ş Viteazul. dimpotriv ă . 8 ş i 14. 204. Grozea. op. s ă vedem din cine se compunea acest for.a ş a ş i eu înc ă cu pace poruncesc s ă fie dup ă cuvîntul vostru"3. I ş i urm. Mai întîi. A ş a. I. El îl îndeamn ă s ă ceară sfaturi în orice ocazie căci : „amar celui ce se socoteşte el însu ş i îndeosebi. lucru care. deci li se dă o consideraţie mai mare. ediţia P. c ă acela nu este de nici o treab ă domnului sau ş i se pierde el înse ş i ş i se va chema nebun pentru seme ţ ie" 2 ş i chiar s ă se supun ă p ă rerii majorit ăţ ii evident pentru a menaja susceptibilit ăţ ile partizanilor s ă i. Stravici. Al doilea. Ste ţcu. P. P. ş i cu mici excep ţ ii ace ş ti boieri f ă r ă dreg ă torii sînt pu ş i înaintea boierilor cu dreg ă torii. Cpstea ş i Ori ş / In total la sfat iau parte 14 boieri ş i nici unul din ei nu are menţionată vreo dregătorie6. „boierilor le era p ă rinte pre carii la cinste mare îi avea şi din sfatul lor nu ieşia" 5. p. Gr. p. Andriaş. Dră goi. în cursul aceleiaşi domnii alc ă tuirea sfatului varia . C o d r e s c u . Din cercetarea documentelor în ordinea lor cronologică. Ureche. cit.

13. CAZACU e stolnic iar Vlad vornic. C o s t ă c h e s c u . dup ă ce se d ă numele martorilor. p. Se vede clar din exemplele date mai sus c ă mult ă vreme după întemeierea ţărilor romîne. 31. Dimpotriv ă . 8. iar uneori în cele din Ţ ara Romîneasc ă : „ ş i dinaintea celorlal ţ i boieri ai domniei mele" 7 . I. din care numai doi figureaz ă ş i în primul act ş i opt boieri cu dreg ă torii. Ibidem. unul lui Petru Ş oldan. unul . fă ră dreg ă torie. Intre cei prezen ţ i numai cinci boieri au figurat în actul din 1393. al ţ ii decîl cei din actul anterior. Vladislav vornicul 3 . 13. op. In actul din 13 decembrie 1421 dat de acelaşi domn figurează 51 de boieri2. 141 Gr. op. In Ţ ara Romîneasc ă. ' G r . 17 ' M. Ibidem. F l o r e s c u . cit. se stipuleaz ă : „ ş i credin ţ a tuturor boierilor moldoveni mari ş i mici" 6 . In actul cu aceeaşi dată de 8 ianuarie 1392. p. C o s t ă c h e s c u .. cit. cit.. op. figureaz ă ca martori 19 persoane din care trei clerici. dac ă ţ inem seam ă c ă în actele moldovene ş ti. în. numele boierilor martori variază de la act la act. In primul figureaz ă 18 boieri.actul din 4 sept. Aceast ă continu ă schimbare a componen ţ ei sfatului ne arat ă c ă el nu are un caracter restrîns ş i fix. dat Coziei. p.348 A. 45. 14. din care unul singur are dreg ă torie. patru sînt nume noi. p. p. altele nu mai apar de loc In documentele ulterioare. Alexandru cel Bun d ă dou ă acte. Ibidem. opt boieri cu dreg ă torii. Divane domne ş ti in Muntenia. dat m ănăstirii Călimăneşti figurează 20 persoane : trei clerici. din care unul n-a figurat în actul precedent 5 .din cei 18 din primul act nu figureaz ă în actul al doilea iar patru din actul al doilea nu figureaz ă In primul '. 75. p. 1389 dat de Mircea cel B ă trîn figureaz ă oa martori 12 persoane : trei clerici ş i nou ă boieri. La 22 septembrie 1411. F l o r e s c u . din care doi n-au fost în actul precedent. în al doilea 21 . altul m ă n ă stirii din Poiana. In actul din 8 ianuarie 1392 al aceluia ş i domn. p. 30. opt boieri. din care unele reapar mai târziu. chiar cînd acestea sînt emise în aceea ş i zi. . din care nici unul nu figureaz ă în primul act 4 . 15. trebuie s ă ajungem la concluzia c ă to ţ i boierii ţă rii f ă ceau parte din sfat pentru 1 2 3 5 5 M. . nouă boieri fără •dregătorii. 66. 92 ş i 95.

„Astfel părintele domniei mele Vlad Voievod el i-a judecat cu vlastelii şi dregătorii" 7. ş ase jupîni boieri f ă ră dreg ă torie iar ultimii trei sînt sp ă tarul. C o s t ă c h e s c u. cit. In ambele ţă ri. Vlastelii sînt o categorie. p. care. II. Se vede c ă sfatul este alc ă tuit din dou ă elemente.. 607. p. dar această ordine predomin ă . vistierul ş i logof ă tul. p.. C o s t ă c h e s c u . . dup ă dînsul.. o parte. p. boierii cu dregătorii sînt ultimii de pe lista martorilor. ultimii martori sînt stolnicul. 73 Ibidem. de ţin ă torii de ocini. Dar am mai observat un lucru. p. cit.. în uricul lui Alexandru cel Bun din 28 ianuarie 1409. Vlad Voievod 8 . p. la 18 aprilie 1409 la fel 2. op. F 1 o r e s c u. In documentele muntene acest lucru este ş i mai accentuat. Ibidem. priv. Ş i în Moldova sînt dou ă categorii de sfetnici : slugile. Ibidem. 69. In acest act domnul scrie că se închin ă „din bun ş i în ţă lept sfat al slugilor noastre ş i al panilor no ş tri credincio ş i ş i cu învoirea întregii ţă ri a Moldovei" 9 . 33 ibidem. I. cit. scrie la 1505 Radu Voievod : „Astfel domnia mea am judecat cu cinsti ţ ii ş i drept credincio ş ii ş i ale ş ii vlastelini ş i dreg ă tori ai domniei mele". cu excep ţia vornicilor şi banului. mai însemnat ă decît aceea a dreg ă torilor. feudalii.. 60. la 18 noiembrie 1409 la fel 3. 67.SFATUL DOMNESC 34* c ă conform jur ă mîntului de vasalitate to ţ i erau obliga ţ i s ă dea sfaturi suzeranului dor. Ibidetn. 75 Gr. jupînii. ist. jupînii sau vlastelii şi dregătorii . scrie la 1511. # M.. la 15 februarie 1410. care n-au titlul de jupîni 6 . de care acesta putea s ă ţ ie seam ă . dup ă ei vin dreg ă torii sau slugile domnului. p. p. la f e l 4 . 64. p. evident sînt şi excepţii. Astfel. Doc. 59. în care e jupîn Albul vornic 5 . par a fi elementul cel mai însemnat a l sfatului. XVI. care corespund dregătorilor din Ţara Romînească şi panii. op. voi. vlastelinii. op. anume c ă . de pild ă în actul lui Dan II din 23 octombrie Î422. M. I. B. evident c ă sînt ş i excep ţ ii dar în majoritatea cazurilor aceasta apare ca o regul ă . Acela ş i lucru se vede din actul omagial a lui Roman al' Muşatei din 5 ianuarie 1393. ceaşnieul şi postelnicul *. care corespund vlastelinilor-jupînilor. Rom.

ediţia P. III.. ocupînd primul loc în sfat. 160 . 78 şi 102. 115 şi urm. care. sfatul domnesc. paharnic. care exist ă numai în aceast ă ţ ar ă ). s Doc. 21 1952. priv. In Moldova. marele vornic. In ambele ţări sfatul domnesc a avut cam aceeaşi evoluţie. cit. dup ă spusele lui Miron Costin şi Dimitrie Cantemir. vornicul. marele paharnic ş i marele vistiernic 2 . D. Tihomirov. ist. care nu există în Ţara Romîneasc ă . P. sp ă tarul. G. marele spătar. 1929. hatmanul. 3 M. Rom. se compunea numai din dreg ă tori. 1 Ş t P a seu. ş i anume din marele logof ă t. p. comis. G r e k o v . cu mici excep ţ ii. Pe vremea lui Miron Costin ş i a lui Cantemir. jupîni sau Dup ă defini ţ ia lui M. Proprietatea feudal ă condi ţ ion a t ă în R u s ia I n s e c . Mitropolitul ţă rii are îns ă aceea ş i situa ţ ie ca ş i în Moldova. p. adic ă exact aceia ş i boieri. Istoria în versuri polone despre Moldova şi Ţara 1 Romîneasc ă. D . ceMal ţ i dreg ă tori nu fac parte din sfat. Descrierea Moldovei. N. Dup ă descrierea lui Sivori. marii feudali încep s ă dispar ă din sfat în secolul XVI. XVI. Cu pierderea cet ăţ ilor încep s ă dispar ă pîrc ă labii (din 1484). Mai tîrziu începe să apară sporadic mitropolitul. ci din divan 3. numă rul jupînilor ş i vlastelilor adic ă al marilor feudali din sfat se reduce ş i dispare iar locul lor este ocupat de dreg ă tori. doi mari vornici. Panaitescu. p. vistieri. Nefiind multe cet ăţ i. marele logof ă t ş i marii sp ă tari. p.. trad. marele postelnic. B. In documentele anterioare acestei domnii vedem figurînd regulat marele ban. din sfat nu lipsesc pîrc ă labii cet ăţ ilor. 181. structura sfatului începe s ă se schimbe. formează sfatul domnului Moldovei (cu excepţia hatmanului. stolnic ş i postelnic 5. C a n t e m i r . ş i în plus marele ban. CAZACU cu excep ţ ia vornicilor ş i banilor. X I I I. vistiernicul. Probabil la început el era format numai din pani. Adamescu. stolnicul ş i comisul ş i mai mul ţ i jupîni fără dregătorii. sfatul domnesc ar fi format din 12 sfetnici4. pe vremea lui Ş tefan cel Mare. Cu timpul. C o s t i n .350 A. M o s cova. în documentele muntene n-au titlul de jupîni şi se apropie ca poziţie de ministerialii din Apus '. voi. în c h in a t lu i B . I n v o i. în afar ă de mitropolit. op. postelnicul. paharnicul. pe vremea lui Petru Cercel. In Ţ ara Romîneasc ă . pîrcă labii apar rar în documente (cu excepţia acelora din Poenari).

A ş a erau în Apus : statele generale. iar sfatul este alc ă tuit exclusiv numai din ei. clerul. de care regii trebuiau s ă ţ in ă seam ă . Asemenea adunări generale ale ţării au existat şi în istoria ţă rilor romîne. devin în unele ţă ri institu ţii permanente. MARILE ADUN Ă RI ALE Ţ ARII în toate ţă rile feudale existau la început adun ă ri generale ale ţă rii. adic ă ale tuturor oamenilor privilegia ţ i. Toate aceste adunări derivă dintr-o formă mai simplă şi nepermanentă a adunărilor mari. dieta ungar ă etc. . cu adunarea celor trei st ă ri. Aceste adun ă ri nu erau numai elective. legate de anumite evenimente.MARILE ADUN Ă RI 351 vlasteli. la Scheia pe Ş iret. numai în cazuri extraordinare. (cler. pe m ă sur ă ce se ivea nevoia. In Ţara Românească şi Moldova. alegerile domnilor se făceau de nişte adunări mari în cîmp. (st ă rile) pentru cazurile de mare nevoie. iar în R ăsărit dieta sau seimul. nobilime. la început întîmpl ă toare. ceata sau drujina domnului) care erau convoca ţi sau veneau periodic la curtea domnească să-şi îndeplinească obligaţia feudală de a da sfat. polon. In Rusia adun ă riJe erau numite Zemskie Soborî. adic ă boieri f ă ră dreg ă torii (trusta. Din secolul XV structura sfatului a început s ă se schimbe. In secolul XVII. a Camerei Lorzilor şi a Comunelor în Anglia. la care participau. Ele stau astfel la originea regimului parlamentar în Europa. f ă r ă a trece îns ă la forma unei diete permanente. admi ţ îndu-se în sfat ş i dreg ă torii. dreg ă torii ajung s ă înl ă ture complet pe feudali. contractat ă prin jur ă mîntul de credin ţă . Pisarul a însemnat : „Mihul a scris la Bulgari (Scheia). burghezie). putem stabili componen ţa ş i atribu ţiile adun ă rilor generale din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. în care se discutau chestiunile grave. o ş tenii ş i „ ţ ara" (adic ă micii st ă pîni de p ă mînt ş i eventual or ăş enii). avînd caracterul adunărilor generale din Apus. Aceste adun ă ri. boierii. Prima adunare general ă cunoscut ă în Moldova apare într-un document dat de fra ţ ii Ilie ş i Ş tefan Voievozi la 25 iunie 1441. ele aveau un rost mult mai însemnat şi mai larg. în Fran ţa. pentru hotărîri grave interesînd răspunderea tuturor. Din studiul cazurilor pe care le cunoa ş tem Pîn ă acum.

în caz de plecare din ţ ar ă : In 1550 Ilie Rare ş „a adunat ş i a chemat pe to ţ i dregă 1 1938. la Badeu ţ i: „Strînsu-s-au vl ă dicii ş i boierii ţă rii la sat la Badeu ţ i. ca s ă trimit ă sol la împ ă ratul (turcesc) cu mare rug ă minte ş i plîngere.- la soimu" 1 . . forma rusească apusean ă . 1955. . într-un sat lîng ă capital ă . l ă sînd la o parte adun ă rile elective ale domnilor. cit. de s-au sf ă tuit to ţ i ce vor face de acea nevoie ce le venise asupra. Ş i a ş a au ales dintre dîn ş ii pre Trifan Ciolpan. Bogdan. ş i de care trebuiau s ă r ă spund ă cît mai mul ţ i. a nobilimii mari ş i mici. 34—35. se citeaz ă numele a 60 de boieri (actele dorrtne ş ti de atunci au ca martori vreo 20 de boieri în genere) ş i se adaug ă „ ş i al ţ ii to ţ i" 2. ş i face pace. p. de l-au trimis sol în Suceava. pe r ă spunderea întregii ţă ri. deci la cîrnp. care este acela ş i cu al dietei polone. P a n a i t e s c u. O alt ă adunare a ţă rii cunoscut ă în Moldova. 3.352 p p . în „Studii". ed. o dovede ş te numele dat de diac. Domnul convoac ă asemenea adun ă ri. de astă dată numai de boieri trimite soli. Cf. Acte moldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare p. este cea din 1456. de se rugar ă de pace şi cerşură domn" 3. Pentru a se lua o hot ă rîre a ş a de grav ă . se strînge adunarea ţă rii într-un sat. în afara cet ăţ ii. şi denumirea adunării este „soimu". de care depindea viitorul ţă rii. A şadar adunarea. să -i ierte. V (1952) nr.. 187—198. Mai apoi. In 1538. 3 Gr. Pe marginea folosirii izvoarelor cu pri vire la supunerea Moldovei la tributul turcesc. Mihul. D. Ureche. P. adunarea clerului. C ă avem a face cu o „diet ă ". seim. Deci o adunarie convocat ă pentru o chestiune grav ă . la împ ă ratul. de care ne-am mai ocupat. Motivul adun ă rii marelui sfat al ţă rii era desigur raportul de drepturi între cei doi domni ai Moldovei. se adun ă la Vaslui adunarea ţă rii. Letopiseţul Ţării Moldovei. 146. In actul dat de adunare jirin care se admite plata tributului ş i e trimis la sultan logof ă tul. o adunare a ţă rii In gen feudal. din toate 1 şi-au ales sfat. Actul eta dat în timpul unei adun ă ri.2p. cînd turcii cer pentru întîia oar ă plata tributului de la moldoveni. P. a numelui dietei polone. dup ă plecarea lui Petru Rare ş din ţ ar ă în fa ţ a n ă v ă lirii turce ş ti ş i a defec ţ iunii boierilor. în care nu înc ă pea atîta lume. P.

au l ă sat domnia ş i s-au dus pen Ţ ara Le ş easc ă la Veneţia"2. 1891. 76. La aceste adun ă ri luau parte numai clasele privilegiate. de l'union des P Ţ inces de Moldavie et duc de Valachie avec le vaivode pour la deffence «e la chrestiente contre le Turc. * Discours de ce qui s'est passe en Transylvanie. f 1 . II. Un alt caz de abdicare este a lui Petru Ş chiopul la 1591. Ş i luîndu-ş i dzua bun ă de la to ţ i. Bucureşti.ş i are curtea la Bucure ş ti. In Ţ ara Romîneasc ă avem de asemenea cazuri în care se impune „adunarea ţă rii". rumîni. care o descrie astfel : „Domnul Ţă rii Romîne ş ti care. ed. J859. în care arat ă motivele abdic ă rii sale: „au strlns boierii ş i ţ ara ş i le au dzis c ă nu poate s ă sature pîntecele turcilor f ă ră fundu. a adunat st ă rile (Ies estats) din ţ ara sa" 4 . p. cînd convoac ă adunarea ţă rii. ed. Astfel. In genere. Aceast ă adunare e amintit ă ş i de un francez de pe atunci. 47. cit. nu este nici o dovad ă ş i nu poate fi nici un exemplu din alte ţă ri feudale. nobilii ş i or ăş enii. cei ce hot ă rau în aseCronica lui Eftimie. 8547 . Istoria Ţă rii Romîne ş ti (Cronica anonim ă ). ■ 944. actul istoric al scutur ă rii jugului otoman în vremea lui Mihai Vite'azul a fost precedat de hot ă rîrea unei adun ă ri generale (1594) : Domnul „î ş i strînse to ţ i boiarii mari ş i mici ş i toat ă ţ ara ş i se sf ă tuir ă cum vor face s ă izb ă veasc ă Dumnezeu ţ ara cre ş tin ă din mîinile paginilor ş i dac ă v ă zur ă c ă într-alt chip nu se vor putea izb ă vi. la I. care constituiau st ă rile sau statele generale. 13. Se ş tie c ă acest domn a plecat la Constantinopol ş i acolo s-a turcit. Ioanid. adic ă adunarea celor trei clase sociale libere: clerul. Bogdan. p. 23 eşti. ca s ă fi luat parte la adunare ş i oamenii dependen ţ i.MARILE ADUNĂRI 353 torii ş i pe to ţ i cî ţ i erau mai de frunte ş i tot sfatul în gr ă dina de la Hu ş i ş i le-a spus multe cuvinte mincinoase. 1595. Din aceste date reiese că atît în Ţara Romînească. Cronice moldovene ş ti înainte de Ureche. Bucu- ~ Via(a feudală — c. Lyon. p. cît şi în Moldova exista institu ţ ia feudal ă a marilor adun ă ri ale ţă rii. p. 'Miron Costin.ş i ridice sabia asupra vr ă jma ş ilor" 3 . cînd cu în ş el ă ciuni ş i laude" 1 . dup ă pilda celui din Transilvania. Letopiseţul Ţării Moldovei. Bucureşti. deci ei ziser ă numai cu b ă rb ăţ ie s ă . vecini sau poslu ş nici. 166. Deci un str ă in face identificare între marile adun ă ri ale ţă rii din ţă rile romîne ş i „st ă rile".

care angajau ţ ara întreag ă. erau în special hot ă rîri de pace ş i de r ă zboi. ci au r ă mas în forma de la început a unor adun ă ri de ocazii mari. a stă rilor libere ş i privilegiate. . nici m ă car spre o diet ă regulat ă a nobilimii mari ş i mici. ca în alte ţă ri. mici st ă pîni de pămînt şi orăşenii. de multe ori sînt pomeni ţ i la adun ă rile „ ţă rii" numai ei. alteori împreun ă cu „ ţ ara". PANAITESCU menea adun ă ri erau boierii . Marile adunări din Moldova şi Ţara Romîneasc ă nu au evoluat spre o institu ţ ie parlamentar ă permanent ă . Atribu ţiile acestor adun ă ri.354 P. pe lîng ă alegerea domnului. P.

Capitolul VI VENITURILE ŢĂRII ŞI ALE DOMNIEI .

Din exploatarea producătorilor direcţi. deci o suzeranitate suprapus ă tuturor celorlalte st ă pîniri particulare. sînt obliga ţ i s ă fac ă diverse transporturi. locuitorii ţării aveau obliga ţia de a presta diverse servicii. din prestarea diverselor slujbe ş i din plata birului. Numai unele din bog ăţ iile ţă rii. Pe m ă sur ă ce statul feudal se înt ă re ş te. Din cauza insuficienţei izvoarelor e foarte greu de stabilit caracterul îndatoririlor fiscale în perioada întemeierii statului. domnului îi revenea o cotă -parte din produsele în natură ş i în bani. Se pare c ă la început. Pe lîngă dijmele din produse naturale. erau exploatate direct de domnie. s ă taie lemne. avînd forma de tribut. domnul exercita asupra întregului p ă mînt al ţă rii un drept de dominium eminens. mori. s ă coseasc ă fîn etc. la frontiere ş i în interior. descoperirea ş i transportul infractorilor. atît cu caracter domenial (feudal) cît ş i cu caracter public. . darea — prin care în ţ elegem atît birul cît ş i dijmele — la care erau obliga ţ i contribuabilii din ţă rile romîne. slujb ă la oaste. s ă fac ă iazuri. cum era sarea din unele ocne. Toate aceste obliga ţii reprezint ă o valoare economic ă ş i deci un venit domnesc. constituie elementul de supunere a popula ţ iei fa ţă de domnie. tributul cap ă t ă un aspect de impozit regulat de stat. Astfel. In general sarcinile datorate de locuitorii ţă rii constau din darea dijmelor din produsele naturale. In decursul secolelor XIV—XVII obliga ţ iile fiscale ale locuitorilor ţă rii au suferit o serie de modific ă ri.Dup ă cum s-a mai ar ă tat. Pe lîng ă toate aceste ei mai au obliga ţ ii de straj ă ş i paz ă .

Este una din d ă rile în natur ă despre care Cîblăritul iii ui aflăm din primele acte din Ţara Romîneasc ă . p. Sistemul de impunere reiese din documente. 257. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. opt cable de grîu. P a n a i t e s c u. Atunci cînd ţă rile romîne vor c ă dea sub st ă pînire turceasc ă ş i se va impune plata haraciului.358 A. p. voi. Dknitrie Cantemir vorbe ş te de un buget personal diferit de visteria ţă rii ş i de haraci. In Statutul F ă gă ra ş ului din 1508 se arat ă c ă darea se d ă în orz ş i în ov ăz 4 ."" bugetul personal al domniei se confunda cu visteria ţă rii. Ibidem. op.. domnii au început s ă despart ă bugetul de venituri ş i cheltuieli. CAZACU Prin acordarea daniilor persoanelor particulare — feudalilor laici ş i biserice ş ti — tributul devine rentă feudală . orz sau ovăz. p. la 1539 m ă n ă stirii R ă ncaciov „g ă le ţ ile de la 60 de case" etc. ist. Astfel. p. Ibidem. opt de orz din satele care vor fi supuse m ă n ă stirii" 3. I. Documentele timpului ne arată că darea se percepe din grîu. atribuindu-ş i lor personal ş i curţii anumite venituri. 78. p 91. Rom. dar fiind perceput ă cu anumite unit ăţ i de m ă sur ă numite cîble sau g ă le ţ i ea se nume ş te cîbl ă rit 2 sau g ă letârit. priv. voi.B. la 1530 m ă n ă stirii Cotmeana „g ă le ţ ile de la 200 de case". darea va c ă p ă ta un nou aspect. acela de tribut fa ţă de cotropitori. „patru sute de cable (g ă le ţ i) în fiecare an ş i cine va fi cîblar s ă nu mai întrebe. Atîta timp cît domnii puteau considera ţara ca moşia lor. La 1385.. ci să -1 trimit ă " '. 208 ele. Dan I d ă ruie ş te m-rii Tismana grîul din jude ţ ul Jale ş ului. . cit. II. la 1482 Basarab cel Tînăr concedă m ănăstirii Snagov : „c ă pe fiecare an s ă se aduc ă la sfînta m ă n ă stire din jude ţ ul Prahova. datorit ă obliga ţ iei de a pl ă ti haraciul Por ţ ii ş i dintr-o serie de alte cauze. Probabil c ă aceast ă separare a început cu mult înainte. XVI.. Ş t e f a n M e t e ş .. de la opt sate. s . p. 190. Darea se ia în natur ă din cereale. p. p. astfel la 1525se dau Episcopiei din Buz ă u „g ă le ţ ile de la 170 de case". 39. P.. 325. * Doc. 100. 248. Cu timpul ţ ara înceteaz ă de a mai fi sub st ă pînirea superioar ă (dominium eminens) a domnului şi toate contribuţiile făcute de locuitorii ţării se transform ă în impozite. I. De la un timp. p. In Sta1 2 3 4 P.

p.. cit. Studii ş i documente. în art. V. I o r g a . r„ . 249. un ug po 10 ug s ă dea fiecare sat pe sama lui" 3. cabla de Golha 30. capul familiei ar fi obligat s ă dea cîte o cabla de grîu ş i una de orz ş i de ov ă z. avînd aceleaşi baze de impunere ca ş i birul. Cabla este o unitate de capacitate. nu indic ă în mod necesar c ă simpla posesiune a unei case justifică un impozit eminamente domenial ş i agrar.. In Urbariul Făgăraşului din 1680. Pe vremea lui Constantin Brîncoveanu el e caracterizat astfel : „rînduiala g ă le ţ ii s ă fie pentru cheltuiala la j ă cni ţ i.525 litri. p. adică contribuabilul -care are 4—6 vite de jug. este o dare de reparti ţ ie. Cubulus saxonicus are 92. dar " Ş t e f a n M e t e ş. ' Ş t e f a n Mete ş . se •a pentru jicnit ă . Sistemul de impunere al cîbl ă ritului se baza pe vitele de jug..VENITURILE ŢARII 359 . consider ă m ultima solu ţ ie mai aproape de realitate. care este un fel de continuare a Statutului. Ins ă acest lucru pare îndoielnic.56 litri.5 ov ă z. cei cu o singur ă vit ă o ferdel ă de grîu ş i 1. Contribu ţ ii nou ă la istoria romînilor din Ţ ara f ă g ă ra ş ului. adic ă pentru magazia de grîu a domnului. 354. 19. Ar reie ş i c ă darea se ia de la fiecare cas ă . Faptul c ă atît Statutul din 1560. In general privilegiile ş i statutele din evul mediu sînt destul de lapidare ş i nu dau detaliile de aplicare a unor dispoziţii iprezumîndu-le cunoscute.5 ferdele de ovăz. Criteriile de impunere la ambele d ă ri sînt acelea ş i. cît ş i alte documente pun cîbl ă ritul în leg ă tur ă cu casa. tutui F ă g ă ra ş ului din 1508 se arat ă c ă aceast ă îndatorire o are unitatea impozabil ă „caput" . N. Dup ă Bezobrazov în Peninsula Balcanic ă cabla întrebuin ţ at ă era de 34. Cum pe atunci existau şi în alte ţări impozite asem ănătoare cu cîblăritul. p. De aici am putea deduce c ă ş i cîbl ă ritul. 4 al Statutului din 1560 se dispune c ă toamna fiecare iobag de la fiecare cas ă d ă o cabla de grîu ş i o cabla de ov ă z 1. op. Cu timpul cîbl ă ritul sau g ă let ă ritul se transform ă în bani. adic ă cei care au 4 vite de plug dau o cabla de grîu ş i 1.. cei cu dou ă vite dou ă ferdele (adic ă jum ă tate de cabla) de grîu ş i trei ferdele de ov ă z . ca ş i birul. cîbl ă ritul este calculat dup ă acelea ş i criterii ca ş i birul 2 .849. Deci acum g ă letă ritul. „Caput" unitatea impozabil ă la cîbl ă rit este aceea ş i ca ş i la bir.

. Astfel. p. Precizarea se face într-o porunc ă a lui Constantin Mavrocordat din care se vede c ă în no ţiunea iliş carnea nu intra. I o r g. XV citim deseori scutiri de acest fel : „nici iliş să nu dea"'1 sau: „nici iliş să nu pl ă teasc ă" 2 . domnul ordon ă s ă se încasieze : „5 potronici de ughi pentru sulgiu ş i ili ş " 4 . darea corespunzătoare este ilişul. s D. p. C o s t ă c h e s c u . Pe de altă parte e interesant s ă observ ă m c ă porunca de mai sus a lui Mavrocordat seam ă n ă cu porunca lui Brîncoveanu pentru cîbl ă rit : „rînduiak g ă le ţ ii s ă fie pentru cheltuiala jicnitei. I o r g a.a. la totalul în ughi al birului datorit se d ă o sum ă de zece ori mai mare pentru cîbl ă rit. Pro d a n . deci se vede clar ev. 354. 5 N. 461 2 Ibidem. adic ă darea pe cereale în favoarea regelui 3 . în secolele XVII—XVIII darea se ia exclusiv în bani în ambele ţă ri. p. VIII. II. II. Ar p ă rea c ă în sfera no ţ iunii de ili ş intr ă nu numai gr ă un ţ ele ci ş i carnea . p. 208. In urm ă s-a ară tat c ă cuvîntul iliş este de origine maghiară ş i care în latina medievală ard/elean ă se traducea cu annona. deci cerealele. Anciens documents de droit roumain. Se vede însă 1 M.. In privilegiile de imunitate din Moldova din sec. p. Pentru Moldova. . Multă vreme nu s-a putut stabili care era obiectul impunerii acestei d ă ri. calculîndu-se dup ă totalul birului datorit c ă tre stat.360 A. în orice caz se poate vedea c ă în con ţinutul acestei no ţiuni intră gră un ţele. CAZACU nu se mai ia în natur ă ca mai înainte. Ş tim c ă darea pe carne era sulgiu. Cluj. 361—373. 4 N. Studii şi documente. Dup ă cum se vede. de un ug pe ]0 ug s ă dea fiecare sat pe sama lui" 5 . Un argument peremptoriu a fost acela invocat după un document din 1718 care este o „socoteal ă de tot ili ş ul de gr ă un ţ e ş i de carne ş i de banii ce s-au luat pentru treaba ostiilor împă r ă te ş ti anul acesta". 251. în „Anuarul Institutului de istorie naţională". ci în bani. V. Se în ţ elege de la sine c ă e vorba de o dare care putea s ă fie dat ă sub o form ă oarecare în natur ă sau s ă fie transformat ă în bani ş i evident atunci trebuia s ă se pl ă teasc ă. în Moldova la acela ş i total în loc s ă se înmulţ easc ă cu zece ughi se înmul ţ e ş te cu 5 potronici. 495. atît doar c ă în Ţ ara Romîneasc ă el este mai mare. darea exclusiv pe cereale este numai iliş ul. Documente înaintea lui Ştefan cel Mare voi. Despre iliş în Transilvania.

se calcula dup ă aciellea ş i norme ca ş i cîbl ă ritul din Ţ ara Romînească nu constituie o dovadă asupra criteriilor folosite în Moldova. Faptul că în sec. In privilegiile de imunitate din sec. . C a n t e m i r . deşi cuantumurile lor diferă. D. cînd ilişul şi cîblăritul se luau în bani sistemul de impunere era acela ş i.VENITURILE TARII 361 că la sfîrşit. r ă mîne stabilit c ă singurul impozit al c ă rui obiect nu se cunoa ş te s ă fie acela pe care îl administrau jitnicierii. XVIII cîblă ritul din Ţ ara Romîneasc ă se fixeaz ă dup ă acelea ş i criterii ca şi ilişul în Moldova. De ş i în actele cu privilegii din secolul XVI. în Ţ ara Romîneasc ă întîlnim deseFînăritul ori o scutire specială acordată ţăranilor de pe domeniile mănăstireşti. Descrierea Mol dovei. faptul c ă annona. Ei sînt pomeni ţ i în secolul XVI'■■ . 70.P. totu ş i vedem c ă la 1533 ţă ranii sînt obliga ţ i s ă pl ă teasc ă asprii. este numai o presupunere c ă lucrurile se petreceau la fel ş i pîn ă atunci. Documentele Ţă rii Romînesti. atît Ureche. p. P. De asemenea. E greu s ă determin ă m care era cuantumul datorat de contribuabil şi care erau criteriile de impunere. etc. Considerăm că în epoca feudală sistemul şi obiectul acestei d ă ri a fost cam acela ş i în cele trei provincii. P. cît ş i Cantemir ne spun c ă ace ş tia aveau îns ă rcinarea s ă adunie grîul din ţ ar ă ş i s ă -1 pun ă în magazii 1 . 160.132. Ca s ă aib ă dreptul s ă strîng ă griul trebuia s ă existe o dare anumit ă ş i excluzînd pe cele cunoscute. . 81. Se mai ş tie c ă în Moldova erau dreg ă tori îns ă rcina ţ i special cu perceperea d ă rii în cereale — jitnicierii... p. P a n ai te seu. Din aceasta se în ţ elege c ă în general to ţ i ţă ranii aveau obliga ţ ia de a cosi "finul pentru nevoile curţii domneşti. I.„. m . Ureche. p. aceast ă obliga ţ ie mai este pomenit ă . XV. Letopise ţ ul. ' G r . dac ă contribuabilii respectivi erau obliga ţ i s ă coseasc ă anumite întinderi de p ă mînt sau un anumit num ă r de zile. ili ş ul din Ardeal. p. Din privilegii se mai poate vedea în oe mod se executa aceast ă presta ţ ie. aceea de a nu cosi fîn 2 . 91. f ă r ă s ă existe mari diferen ţ e între ele.

voi. Se înţelege că de la o vreme obliga ţ ia de a cosi fîn se transform ă în obliga ţ ia de a da o g ă leat ă cu fîn pentru fiecare cas ă . Doc. 376 . IV. XVII. XVI. priv. Descrierea Moldovei. 257. adic ă pe teritoriul mo ş iei domne ş ti. JOS Ibidem. p. după aceleaşi criterii ca şi cîblele din cereale. D. p. Ibidem. C a n t e m i r . 500 Ep. 71.. în atribu ţ iile c ă ruia era şi aceea de a strînge grîul de acolo pentru trebuinţele curţii domneşti8. Bogdan. 80. Deci în Ţ ara Romîneasc ă . O întîlnim repetată ş i oarecum precizată în documente mai tîrzii. p. De aici ar reie ş i c ă este vorba de cositul fînului pe ocina domneasc ă . p. In alte acte de mai tîrziu se vorbeşte de „găleata de fîn"4. Rom. Cronica Hu ş ului. 95 . p. obliga ţ ia de a cosi fînul de pe domeniul domnesc se transform ă cu timpul într-o dare care constă din o cîblă de fîn. Ilfov) 2 iar m ă n ă stirii R ă ncaciov „8 vecini pentru fîn" 3. II. B. fiind ş tiut c ă tîrgurile cu ocoalele lor fac parte din acest domeniu 7. V. La 1623 Ş tefan Tom ş a porunce ş te comi ş eilor de la Piatra „care merge ţ i cu slujba domniei mele pentru fîn" s ă lase în pace hotarele m ă n ă stirii Pîng ă ra ţ i iar la 1632 Alexandru Uia ş porunce ş te comi ş eilor de la Hu ş i „care vor face fînul domniei mele acolo la tîrg" s ă lase în pace satele Episcopiei Hu ş ilor 6 . 216. In Moldova obliga ţ ia de a cosi ffn r ă mîne ca simpl ă presta ţ ie ş i nu se transform ă în dare. 482. CAZACU de fîn 1 iar la 1536 vedem c ă se concedeaz ă m ă n ă stirii Snagov fînul de la acele 100 de case (din jud. Ibidem. M e l h i s e d e c . p. I. p. I. obliga ţ ia de a cosi fîn apare pentru prima oar ă în privilegiile lui Ş tefan cel Mare din 1466. p. De altfel Cantemir scrie c ă o parte a domeniului domnesc care era Brani ş tea (de la Bohotin) era sub obl ă duirea direct ă a marelui comis. p. adic ă o dare asem ă n ă toare cîbl ă ritului de cereale. Documentele lui Ş tefan cel Mare. în Moldova. voi. 129. prin care se scute ş te un sat din Roman de aceast ă obliga ţ ie 5 . 499. Ibidem. ist.362 A.

1922. în ţă rile din apus ş i chiar în Serbia e pomenit ă decima minor ă sau dijma mic ă 4. p. Gr. XI. 2186 ş i 291. „Anuarul Institutului din Cluj". In Moldova. 534 documente slavo-romine. în ţ elegem c ă gor ş tin ă este o dare care se percepe după oile şi porcii ce pasc în munţi sau dealuri. Aceasta nu înseamn ă c ă darea n-a existat ş i înainte. Termenul este incert pentru c ă dijmele nu sînt totdeauna a zecea parte dintr-un num ă r . evident c ă ea reprezint ă o cot ă -parte din num ă rul de oi pe care îl are contribuabilul. In „Descrierea Moldovei".VENITURILE ŢARII ' 363 Darea asupra oilor era propriu-zis venitul primit de domn dup ă turmele ce p ăş teau pe teritoriul ţării. Silviu Dragomir. p. ci numai de gor ş tin ă . Astfel se pomene ş te stînitul ş i gor ş tina. sub annona misalis. Romînii din Serbia pl ă tesc dijm ă mic ă la fel ca ş i romînii din Transilvania. p. Cantemir vorbe ş te de decima sau dijma de oi. ci se aplic ă un singur sistem de impunere pentru toate felurile de cre ş tere a oilor. T o c i l e s c u . Dar paralel cu aceast ă dare care pare a fi impus ă numai popula ţ iei satelor mai întîlnim pomenite ş l alte d ă ri asupra oilor. Dup ă cum se ş tie aceasta Oieritul P. I. Vama oilor era pomenită pentru prima oară în hrisovul lui Mircea cel Bătrîn din 1389 pentru satul Jiblea '. Este interesant îns ă de observat c ă în Moldova nu se pomene ş te de vam ă . deci după turmele transhumante. Dat fiind c ă cuvîntul gor ş tin ă vine de la cuvîntul slav gora. Intr-o scrisoare a lui Neagfoe Basarab c ă tre bra ş oveni. Lucrul cel mai greu este de a stabili cuantumul la care erau impuşi contribuabilii. Valahii în Serbia. ş i c ă supu ş ii bra ş ovenilor î ş i p ăş teau oile în mun ţ i. Din moment ce darea este denumită vam ă . Documentele Ţă rii Romine ş ti. prima ş tire pe care o avem asupra oieritului este socoteala de toat ă gor ş tin ă de oi f ă cut ă de Petre Ş chiopul la 1591 3 . . P. 221. 52. 3 ' Vezi Du Cange. Hu rm u z a k i . el cere ca to ţ i cei care pasc oi sau porci pe p ăş unile de la munte sau vîneaza pe ş te în apele de munte s ă pl ă teasc ă gor ş tin ă 2 . 247. care înseamn ă munte sau deal. deci nu sînt dou ă sisteme de impunere diferite. P a n a i t e s c u .

Deşi nu cunoaştem documente din Ţara Romînească în care să se menţioneze precis cota de iporci luat ă de domn. aceea ş i obliga ţ ie e pomenit ă ş i ca gor ş tin ă 5 ş i ca desetin ă adic ă zeciuiala 6 în primele documente de imunitate ap ă rut ă în aceast ă ţ ar ă. 4 P. P. Govora.. I. Datul oilor. cit. p. CAZACU reprezint ă numai cinci oi dintr-o sut ă sau patru oi ş i doi miei '. 492. In Moldova. în hrisoavele de scutire din Ţ ara Romîneasc ă în locul termenului de vam ă se introduce termenul gor ş tin ă. St. citate incomplete. Documentele Ţă rii Romlne ş ti. p. un act din 1633 confirmă acela ş i cuantum pentru oile de pe p ăş uni particulare 3 . p. în actele din Ţ ara Romîneasc ă termenul de vam ă este înlocuit cu cel de gor ş tin ă ş i avem dou ă documente din care se vede c ă în Ţ ara Romîneasc ă la 1647 s-a luat quinquagessima. XXV/20. 1. E posibil s ă fi existat o diferen ţă între cuantumul perceput pentru fiecare din aceste feluri de culturi. E firesc deci ca şi darea pe oi din Ţ ara Romînească şi Moldova să nu difere de darea plătită în Transilvania care îndeob ş te poart ă numele de quinquagessiraa. P a n a i t e s c u . ea este din porci men ţ ionat ă pentru prima oar ă în hrisovul lui Mircea cel B ă trln din 1389 4 . D o b o ş i. 251. ms. f. Hurmuzaki. C o s tă eh eseu. VIII/1. " ■ Arh. adică una din 50 o i 2 . M-rea Strehaia. In sec. XVII. II5. 326. E interesant îns ă faptul c ă în secolul XVII. 52 s M. Intre cei doi termeni se pare c ă exista o deosebire. ' A l . Pe de alt ă parte oile nu se înmul ţ esc atît de repede ca porcii ş i albinele de la care atît la noi cît ş i în ţă rile învecinate se ia dijm ă mare adică 10%. p. Conumeratio quinquagessimae nobilium. 517 ' Ibidem. Men ţ iunea din privilegiile moldovene arat ă destul de limpede care era cuantumul ce se lua din porci. In documentele /vechi din Ţ ara Ro mîneasc ă ală turi de zeciuiala din oi. 3 Ibidem. consider ă m c ă ş i aici se lua aceea ş i cot ă ca ş i în Moldova. iar desetin ă sau vama se lua probabil din porcii din gospod ă rii. 34. II. Gor ş tin ă se percepea probabil din porcii îngr ăş a ţ i cu jir în p ă duri. Zeciuiala este pomenit ă vama din porci. . p. Bucure ş ti. op.364 A.

p. această dare este idenumită dese-tin ă adic ă zeciuial ă 2 . 39. p. p. P a n a i t e s c u. din stupi" de la ni ş te b ă l ţ i. XCIV. priv. domnul concedează mănăstirii Dealului „să ia zeciuială. dovedindu-se astfel c ă aceast ă obliga ţ ie a existat.. pe cînd darea de miere ş i ceară se percepea din aceste produse. e probabil c ă între alte d ă ri în natur ă exista ş i o dare asupra brînzei.. m ă n ă stirii Arge ş ului i se d ă c ăşă ritul din jud. Situa ţ ia se precizeaz ă printr-o serie de hrisoave din sec. I. p. Rom. II. XVI. op. 79. 92. care difer ă ş i este men ţ ionat ă aparte de albin ă rit. Rom. Mai tîrziu în hrisovul m ă n ă stirii Snagov (1408—1418) Mircea cel B ă trîn scute ş te satul Ciulni ţ a de obliga ţ ia de a da brînzeturi6. 81. p. B. M. Ş tefulescu. 3 ' Doc. Desigur cele donate f ă ceau parte dintr-urr venit domnesc. P ă dure ţ . Pan ai t e s e u . într-un hrisov din 1474 al lui Radu cel Frumos se vede c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă albin ă ritul era o zeciuială.. Al. la 1502 m ă n ă stirii Govora i se d ă patru burAlbinăritul ş i 1 P. In hrisovul lui Vlaicu Vod ă din 1374 privind mănăstirea Vodiţa. P. P. s * Acad. I. ist. 35. cit. Documentele Ţă rii Rominesti. In Moldova. Schitul Crasna. .. 126 etc. 55. cit. * Ibidem. Prima diferen ţă se pare c ă este aceea c ă albin ă ritul sau desetina de albine se încasa dup ă stupi. 287.. C o s t ă c h e s c u . IV. în Ţ ara Romîneasc ă apare o dare asupra mierii ş i cerii. La începutul sec. Aceasta se confirm ă ş i prin hrisoavele din 1577 prin care Alexandru Mircea dăruieşte mănăstirii Viero ş i dijma din stupii satelor C ă pit ă neni ş i Poenari 3 ş i din 1667. XVI. p. 250. asupra acestei d ă ri nu avem date suficiente.VENITURILE ŢARII 365 Albinăritul are aceeaşi vechime documentar ă ca vama oilor ş i a porcilor 1 . op. p. astfel la 1524. 90. prin care Radu Leon d ă o scutire de aceea ş i dijm ă m ă n ă stirii Crasna 4. XVII. I. domnul dăruie ş te Căşerîtul şi dijma între altele m ă n ă stirii 12 bur-dufe de brînz ă din brînză ş i 12 ca ş cavaluri 5. P.

P. dar ceea ce e important e faptul c ă ni se explic ă ce e c ăş eria. p. Documente moldoveneşti. 5 M. ist. IV. dup ă cum a existat un vin ă riciu domnesc ş i altul boieresc. adic ă o dare ce se ia de la stîni. 15. p. P. Domnii ţă rilor noastre luau d ă ri speciale de la viile ă Vinăriciul contribuabililor. Este evident c ă vin ă riciul este 1 Doc. " P. voi. iar la 1584 Petru Cercel d ă ruie ş te Episcopiei Buz ă ului dijma de ca ş caval de la preo ţ ii de sat din jud. voi. tot a ş a a existat un căşărit sau stînit domnesc şi altul boieresc. ca ş cavale sau burdufuri de stîn ă. voi. . într-un hrisov din 1487 Vlad C ă lug ă rul d ă ruie ş te m ă n ă stirii Snagov „ca s ă le fie vin ă riciul de la Podgorie cit este zeciuiala domnească de la vinul din satul Cernăteşti oricît este hotarul Cern ă te ş tilor să -1 ia c ă lug ă rii" 6 . 49. p.366 A. vol. . e posibil ca ş i c ăşă ritul domnesc s ă fi fost dublu celui boieresc. Rom. 287. p. 37. Intr-un act din 1577 Alexandru Mircea •d ăruie ş te m ă n ă stirii Viero ş i dijma de brînz ă din satele C ă pit ă neni ş i Poenari 2 . In acest caz el ar fi de patru ca ş uri. adică se lua a zecea parte din producţia contribuabilului. I. p. Documentele Ţă rii Romine ş ti. p. Cîteva documente ne arat ă c ă în aceast ă privin ţă existau două criterii de impunere. op. Dacă vinăriciul domnesc era dublu fa ţă de vin ă riciul boieresc. Se vede c ă dania era centralizat ă în jude ţ e. p. C o s t ă c h e s c u . în . 4 P. Ar urma de aici c ă primul criteriu de impunere era dijma. p. Cuantumul care se dădea domnului e uşor de aflat. E drept că în ambele acte se vorbeşte de drepturi ale unor particulari. ' Ibidem.schimb se cunoa ş te mai tîrziu strunga care poate fi acela ş i lucru ca ş i c ăşă ritul. Br ă ila 3 . In Moldova nu se pomene ş te de o dare de acest fel. etc. 47. priv. P a n a i t e s c t i . Intr-un hrisov din 1578 se d ă volnicie unui jupîn din Capha „să . I. 191. 2 Ibidem. ca ş i vin ă riciul . cit. P a n a i t e s c u. Darea e paralel ă . p. 285.p. 156. CAZACU 3ufuri de brînz ă ş i 16 ca ş cavaluri '. V. B. XVI.. I. 181. I.ş i ia c ăş erie de pe muntele Buceci de la stîn ă dou ă ca ş uri". 167. Primul act din Ţ ara Romîneasc care men ţ ioneaz ă acest venit este din 1389 4 iar primul privilegiu din Moldova dateaz ă din 1429 5 .

I. cit. Vin ă riciul domnesc se percepe de la toate viile . ibidem voi. p. de maja 15 aspri. p. de car >patru aspri. se concede m ă n ă stirii Cozia perperii: „ Ş i perperii ce vor fi de car de pe ş te sau de bute cu vin sau fie ce se vinde pe ocina sau la b ă l ţ ile sfintei m ă n ă stiri.. fie c ă ele se preg ă tesc in vederea comercializ ă rii Un act din 1502 f ă r ă s ă arate c ă darea este perperitul dispune : „ ş i la acele b ă l ţ i cine va c ă ra cu corabia (pe ş tele). Aici nu mai e vorba de vînzare. 2. fie. XVI. II. Gr. B. Aflăm Perperitul pentru prima oară de existen ţa acestei d ă ri din hrisovul din 15 ianuarie 14672 al lui Radu cel Frumos. Din aceste documente se vede clar c ă perperitul este o tax ă pe produse comercializate. "' P. priv. o tax ă de care se pomeneşte în Ţara Romînească. Documente slavo-romîne dela muntele Athos.. el nu trebuie confundat cu alte d ă ri de mai tîrziu. de ş i cu timpul nu se mai da în natur ă .. adică a zecea parte din producţia viei. 286. adic ă zeciuiala din vin '.. de corabie 30 aspri.fot părpărul de la grlu. m ă n ă stiri ele s ă pl ă teasc ă perperii c ă lug ă rilor de bute un perper"3. I.64. . Op. op. C o s t ă c h e s c u . N a n d r i ş. p. voi. 185. 25. Doc. cum ar fi v ă dr ă ritul ş i pogon ă ritul. 41 . Acela ş i lucru se poate spune ş i de vasele care ajung pe Dun ă re s ă treac ă pe la ocina m ă n ă stirii Cozia sau pe orice alt loc de pe teritoriu] domnesc. 14. ci în bani. El este destul de clar definit în actele cu o dată posterioară. voi. de povar ă pe cal doi aspri" 4. P. 1 M. Este o dare indirect ă . ist. ci numai de pregătirea unui produs In vederea comercializ ă rii. intr-un hrisov din 1505.. In Moldova acest cuantum se constat ă ş i mai u ş or pentru c ă darea se nume ş te desetin ă .VENITURILE ŢARII 367 zeciuiala domnească. Rom. şi de la orz" 5 prin urmare darea se percepea ş i la vînzarea de grîu ş i de orz. Ş i iarăşi orice vase vor ajunge pe Dunăre ca să treacă pe vama sf. I. voi. P a n a i t e s c u. cit. de la mei. Astfel. III. I. Intr-un act al lui Matei Basarab dat la 1649 se vorbe ş te de . p. p. că aceste produse se vînd într-un anumit loc. Ibidem. voi.

ist. op. iar la 1528 popa Luca din Cetatea Sucevei este scutit „s ă nu dea piatr ă de cear ă . Se T. ci ş i de la proprietarii de case din tîrguri. Baia. 1 . doi mesercei şi doi voşcinari. 3 I. Foarte tîrziu se citeaz ă leul de bute. ei au voie de la noi să -i ia toat ă b ă utura ş i s ă ia de la acel om 20 de zlo ţ i" 3 . a M. priv. op.368 A. Rom. dou ă cîrciumi mari. Cam ă na se percepe de la tîrguri. Astfel. pentru casa lui de pe uli ţ a nou ă" 5 . 141 . s Academia R.. XLVII/£88. adică meseria ş i care întrebuin ţ eaz ă ceara." „nici cear ă s ă nu dea" 4 . op. II. A. adic ă de piatra de cear ă . Cu atît mai mult se în ţ elege de ce la 1610 vedem scuti ţ i de cam ă na. Dînd m ă n ă stirii Moldaviţei ceara de la cîrciumile din Baia. XVII. 17. de ş i o topesc ş i probabil fac lumin ă ri 6 .P. II. pentru fiecare poloboc de vin adus cu carul la iarmaroc.. C o s t ă c h e s c u . ' M. V Doc. p.. cit. 291. voi. Documentele de mai sus sînt date pentru : Tîrgu Frumos. cojocarii ş i altele Darea e pomenit ă pentru prima oar ă în Moldova la 1449 cînd domnul de atunci d ă ruie ş te m ă n ă stirii Probota „s ă fie de la noi m ă n ă stirii noastre toat ă ceara din Tîrgul Frumos cîte circiume se vor faoe în Tîrgul Frumos. B ă l a n . p. II. Cam ă na este o dare în natur ă . B o g d a n .. o dare asem ă n ă toare perperitului pentru c ă se percepe de la vinul comercializat '. de la acei locuitori care aveau la oraşe întreprinderi produc ă toare de venit : crî ş me.. I. Dar cam ă na nu se ia numai de la cîrciumi..R. Mai explicit apare în documentul lui Ş tefan cel Mare din 1458. s ă adune c ă lug ă ri ceara pentru m ă n ă stire" 2 .. de o anumit ă m ă rime ş i avînd o anumit ă greutate. cit. C o s t ă c h e s c u . Documentele de la Ş tefan cel Mare.. p. Se vede deci c ă se încasa de la cîrciumi. per cepută în cear ă de albine pus ă in forma Camăna rotund ă de piatr ă .. 397. 377. Suceava ş i Roman. la 1451 m ă n ă stirea Moldaviţ a este scutit ă „s ă nu dea din casele sale din Suceava. doi cojocari. CAZACU In privilegiile din Moldova nu se pomene ş te de o asemenea dare. voi. III. m ă cel ă rii. cit. p. p. Aceast ă dare se percepea de la populaţia de la oraşe. domnul porunce ş te : „ ş i cine vrea s ă fac ă crî ş m ă ş i nu se înscrie în catastiful c ă lug ă rilor.

p.VENITURILE ŢARII 369 mai cunosc documente referitoare la cam ă na pentru Tîrgu Neam ţ . trei oc ă . I I . ceea ce ar fi o dovadă că darea camenei exista în Ţ ara Romînească la începutul sec. Studii ş i documente. I I . Me t h i s e d ec. doi bani de miel. 8547 . p.c. Bac ă u. p.Viaja feudal ă . I o r g a. Documentul de mai sus aminte ş te privilegiile de concesiune a coman ă ritului din Mdldova ş i ne sugereaz ă c ă în Ţ ara Romîneasc ă contribuabilii acestei d ă ri erau aceia ş i ca ş i în Moldova. Condica de porunci a Sui Constantin Brincoveanu. XVII de vreme ce exista dregătorul însărcinat cu perceperea lui. B. V.. Dac ă corobor ă m aceast ă informa ţ ie cu hrisovul lui Mihnea Turcitul din 1588 putem trage concluzia c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă c ă m ă n ă ritul este tot atît de vechi ca ş i în Moldova. XVI.. 19. N. 376.. de c ă ldarf* de horilc ă (rachiu de cereale) doi ughi ş ase potronici r ă sura (supratax ă în favoarea acelora care o încasau). O dovad ă tîrzie în acest sens este porunca dat ă de Brîncoveanu la 1695 s ă se încaseze c ă m ă n ă ritul de la cîrciumi 4 . p. V. mesericii care taie vite trei potronici de vac ă . din actul dat la 1588 de Mihnea Turcitul m ă n ă stirii „din jos de Bucure ş ti" prin care se concedeaz ă „de la ora ş ul domniei mele din Tîrgovi ş te ş i cîte un cîntar de cear ă " 3 . ca dare se percepea din ora ş e. Condica de porunci a lui Mavrocordat. 49. o prim ă indica ţ ie în acest sens ar fi men ţ iunea. Studii ş i documente. I. 275 şi E p. I o r g a. de butea de vin ce se vinde. Ş i în Ţ ara Romîneasc ă pare s ă fi existat o dare identic ă . de bl ă nar ş i de cojocar doi ughi ş i r ă sura ş ase potronici 2 . ist. cinci bani de oaie sau capr ă . 1 a p. ' Doc. Vezi I. 24 . Pe de alt ă parte într-un document din 1644 se pomene ş te de un oarecare Ion paharnic fiu al lui Isar c ă minarul. Cu timpul aceast ă dare se transform ă în bani. Tîrgu Ş iret ş i Hu ş i 1 . Prin urmare în Ţ ara Romîneasc ă ceara. VI. Documentele de la Ştefan cel Mare. horilca care vine de sus sau de jos doi zlo ţ i ş i doi bani de cof ă . Rom. * N. priv. B o g d a n . p. la 1740 cuantumul datorat e stabilit foarte precis : de la cîrciume mari ş i-mici cîte doi bani de vadr ă de vin si de mied. voi. Cronica Romanului. voi. 219. 345. 3 3 3 .

p. priv. Ibidem.370 A. iar la 1667 Radu Leon. III. Cu toate c ă nu putem aprecia cuantumul luat de la contribuabili din aceast ă dare. C o s t ă c h e s c u . A. Rom. A. „Descrierea Moldovei" a lui Cantemir ş i alte date privind Ţ ara Romîneasc ă ne dezv ă luie c ă vitele de sulgiu se luau pentru hrana cur ţ ii domne ş ti ş i pentru oastea de la curte. XVI 3. „oie de toamn ă ". 582. astfel. p. Nu ş tim care era cuantumul de animale luate de la sate. darea este perceput ă în natur ă . II. iar în cele din Ţ ara Romîneasc ă în sec. ist. 329. p. domnul ordon ă s ă i se pl ă teasc ă un taler sau s ă i se lase un om pentru lucru 7. XVI. XVI. voi. 262. Surete ş i Izvoade. Doc. 105. M. ş i în fine „boul de iarn ă ". Rom.R. Primul sulger esfe men ţ ionat in Moldova la 1456'.. astfel. voi. într-un fragment de socoteli din Ţ ara Romîneasc ă de la sfîrş itul sec. în vaci ş i oi. . Relaţiile Ţării Romîneşii cu Braşovul. priv. Bogdan.P. Dup ă o copie de la Institutul de istorie al Academiei R. Darea ca atare este men ţionată în documentul din Moldova în sec. 60. am fi înclina ţi s ă credem c ă mai degrab ă ar putea fi vorba de oierit. ist. oaia de toamn ă reprezentînd o valoare de 1 000 de aspri. constat ă m c ă sulgiul este foarte vechi. 329.. B. de pild ă . la 1627 Miron Barnovschi a dat poruncă ca satul Toporoiţii „nici sulgiu pentru vaci nici pentru oi s ă n-aib ă a da" 5 . Gh. cit. p. 189. Sulgiui I. V. XVII 4 . XVI. op.. p. Ibidem. G h i b ă n e s c u . CAZACU Dac ă judec ă m dup ă datele cînd apar în documente dreg ă torii îns ă rcina ţ i cu administrarea acestei d ă ri. VI. Se pare c ă aceast ă dare era perceput ă numai de la ţă rani. dar nu se poate ş ti dac ă toate aceste animale erau luate pentru sulgiu 8. Cum se constată din privilegiile de imunitate. XVI află m trei men ţiuni asupra d ă rilor luate „oie de vară ". iar în Ţara Romînească la 14962. la 1586 în Moldova luîndu-se pentru sulgiu vaca unui neme ş . Dimpotriv ă . p. Doc. în Ţ ara Romîneasc ă scute ş te poslu ş nicii m ă n ă stirii Crasna de oaie saca de sulgiu 6 . voi III.

. XVII. . 168 ş i vo!. privind Ţ ara Romineasca prin care Vladislav Vbevod d ă ruie ş te m ă n ă stirii Vodi ţ a „venitul domnesc de la opt pesc ă rii ş i toat ă viitoarea de" peşte cea de la mijloc cu toate ale ei şi Dunărea de la povîrni ş ul de la Oreahova pîn ă la puntea cea de sus" '. . prin care se concedeaz ă m ă n ă stirii Nucet b ă l ţ ile de pe Dun ă re. XVI. V. I. p. 14. deci în aceast ă privin ţă au acelea ş i drepP. 82. 320 Zecimala din peşte . P. in hrisovul lui Radu cel Frumos prin care confirm ă m ă n ă stirii Dealului b ă l ţ ile Camni ţ a ş i Saltava se arat ă precis c ă acestea sînt date c ă lug ă rilor „s ă ia ziciuiala din pe ş te. începînd de la S ă patul pîn ă la gura Ialomi ţ ei se vede c ă concesiunea este „vama de pe ş te" 2 . P a n a i t e s c u . fie balta mare fie m'ic ă " 4 . la 1502 Tismanii i se concedeaz ă „s ă ia din zece pe ş ti unul. De altfel aceasta se confirm ă prin acte din secolul urm ă tor. Ibidsm. 3 fbidetn. ce va fi partea domneasc ă " 3 . Ţării Romîneşti. voi.. ' Ibidem. Intr-un hrisov al lui Mircea cel B ă trîn. voi. Se vede c ă venitul domnesc de la pesc ă rii este zeciuiala din pe ş tele prins.VENITURILE ŢARII 371 „ . Aceasta reiese mai întîi din faptul c ă el concedeaz ă numai drepturi de acest fel ş j apoi dintr-un act din 1608 prin care ordon ă stolnicilor s ă nu aib ă nici un amestec cu balta G ă le ţ uiului „pentru c ă nu este ia Dun ă re ci la cîmp" 6 . p.. B. II.. p 36. p. dup ă toate aparen ţ ele. voi I. Trebuie s ă men ţ ion ă m c ă .. . De aici se vede c ă înc ă de la început în Ţ ara Romîneasc ă domnul se considera ca st ă pîn al apelor mari cum e Dun ă rea ş i în aceast ă calitate avea venituri din exploatarea pesc ă riilor. ^„ . ist. I. I. p. 282. Acela ş i lucru reiese ş i din alte acte din 1534 ş i 1587 5. Doc. In sfîr ş it. ' Doc. .. dreptu rile domnului asupra apelor ş i asupra venitului din pe ş te se m ă rginesc numai la apele ş i b ă l ţ ile Dun ă rii. p Î81 'Ibidem. Excep ţ ia ce ar ie ş i din hrisovul dat în favoarea m ă n ă stirii Govora de a lua fiecare al treilea pe ş te este singura întîlnit ă ş i nu face decît s ă confirme regula. II. : Din privilegiile moldoveneşti se vede că domnii primesc venituri din pesc ă rii. .„ _. Rom. j- f Venitul domnesc din pesc ă rii este mentionat în unul din primele hrisoave ' . priv. p.

244. 201. Din lips ă de documente care s ă determine care era cuantumul ce-1 primeau. II. Unul din 1441. 575. In Ţ ara Romîneasc ă birul e pomenit pentru prima oar ă în hrisovul dat de Birul Mihail Voievod.372 A. Cu toate acestea putem crede că birul ca dare a existat şi înaintea datei hrisovului lui Mihail ş i c ă la data apari ţ iei lui cel pu ţ in dou ă categorii sociale. ' Ibidem. C o s t ă c h e s c u. 217 ş i p. la 1445 m ă n ă stirea Moldavi ţ a cap ă t ă jum ă tate din iezerul Covur iar la 1456 m ă n ă stirea Neam ţ iezerul Zahornei3. m ă n ă stirea Mdldavi ţ a cap ă t ă dou ă care de pe ş te ' iar la 1446. p. Ca şi domnii din Ţara Romînească. Afară de aceasta în sec. Locuitorii acelor case r ă mîn însă obligaţi de a plăti birul4. A ş a. Documentele Ţă rii Romtne ş ti. p. la 1408/18 m ă n ă stirii Cozia pentru a scuti de diverse dăjdii şi slujbe zece case din Tîrgovi ş te. I. I. 102. ' Ibidem. la 1442. trebuie să admitem ipotetic. în traducerea imperfect ă a acestui hrisov se spune: „Cine a prinde pe ş te aici. Astfel vedem pe domnii Moldovei d ă ruind produse în natur ă din venitul pesc ă riilor. p. 257 ş i 328. 1 . fiul lui Mircea cel Bă trîn. dup ă similitudinea celorlalte d ă ri. P. op. c ă e vorba ş i în acest caz tot de zeciuial ă. 5 Ibidem. voi. sau boiere ş ti erau obliga ţi s ă plă teasc ă bir. locuitorii de la ora ş e ş i de la ţ ar ă de pe moş iile domne ş ti. Din privilegiul din 1445 se vede c ă ş i în Moldova domnii primeau o cot ă parte din pe ş tele prins . voi. Nu e verosimil ca domnul s ă fi concedat jum ă tate din venitul acelora care prind pe ş te Aceasta ne face s ă credem c ă din exploatarea pesc ă riilor domnii primesc o anumit ă parte. m ă n ă stirea Neam ţ dou ă m ă ji de pe ş te de la Chilia ş i trei cîntare de icre negre 2 . ' P. 118. II. altul din 1464 se ocup ă de s ă raci ş i ultimul din 1482 în care se vorbe ş te de birul datorit de un st ă pîn de mo ş ie 5 . XV mai întîlnim trei hrisoave în care se vorbe ş te de bir. trebuie c ă lug ă rii s ă ia jum ă tate din venit". cit. p. p. M. P a n a i t e s c u. II. domnii Moldovei concedeaz ă acelea ş i drepturi asupra iezerelor ş i rîurilor mari.. CAZACU turi ca ş i domnii din Ţ ara Romîneasc ă .

P. p. Documente înainte de Ştefan cel Mare. ar ă tînd c ă în cursul acelui secol pentru casele din ora ş se pl ă tea o dare domneasc ă mare ş i alta mic ă iar preo ţ ii pl ă teau o dare specială5. p. I. In hrisovul cu aceast ă dat ă se dispune asupra mo ş iei unui oarecare Toma care fiind pl ă tit ă de bir la domnie devine st ă pînirea unui oarecare Roman 2 . C o s t ă c h e s c u . * M. ceea ce implic ă existen ţ a birului. Din primele documente din Ţ ara Romîneasc ă putem s ă acumul ă m suficiente date penfru a putea rezolva par ţ ial problemele ce le-am pus. Ibidem. Ibidem. Dac ă ne-am limita cercet ă rile numai la aceste acte. ' Ibidem. adic ă darea este men ţ ionat ă pentru prima oar ă în 1434 3 . P. Din documentele existente nu putem îns ă trage nici o concluzie cu privire la cuantumul datorat. p. cit. deci anterior anului 1482. adic ă asupra modului de impunere ş i a sumei datorate ca bir. Se vede c ă ea fusese luat ă pentru neplata birului ş i vîndut ă de domnie noului achizitor pentru contravaloarea birului datorat. 420. Birul. un uric din 1451 ş i altul din 1490 întrerup aceast ă monotonie. cel pu ţ in înaintea hrisovului de vînzare a mo ş iei. Bogdan. am putea crede c ă în Moldova. XV ne dau ş i mai puţ ine date în aceast ă privin ţă .VENITURILE ŢARII 373 Probabil c ă între alte d ă jdii în ş irate în1 primul document din Ţ ara Romîneasc ă putea s ă figureze birul . Situa ţ ia se schimb ă in sec. XVI. cînd satul Avere ş ti d ă ruit Mitropoliei Sucevei este scutit de aceast ă contribu ţ ie. XV pl ă teau bir numai locuitorii satelor m ă n ă stire ş ti sau boiere ş ti . 517 etc. 397. II. documentele din Ţara Romînească ne dau posibilitatea s ă stabilim c ă cel pu ţ in în sec. de c ă tre aceste dou ă categorii de contribuabili. XV toate clasele sociale erau obligate s ă pl ă teasc ă bir f ă r ă s ă cunoa ş tem modul de impunere ş i cuantumul datorat. op. putem afirma c ă el a existat ş i înainte de 1482. Dup ă acest privilegiu mai urmeaz ă ş i altele pîn ă la 1500 care con ţ in scutiri de bir pentru locuitorii din satele mai multor m ă n ă stiri din Moldova 4 . p 36—37. p. Documentele Ţării Romîneşti. I. I. 1 * > 382. P a n a i t e s c u . 288. 328. In ce prive ş te birul datorat de cneji. In concluzie. . Documentele moldovene ş ti din sec.. 251. s 2 1 . în sec.

f ă r ă a se ar ă ta num ă rul lor. B . B .. Sora e scoas ă de la dou ă biruri 3 . 5 6 7 8 Ibidem. F ă lciul 1 077 oameni cu s ă raci. Ibidem. El dateaz ă de la Petre Şchiopul şi priveşte Moldova 7.. Documente din Gorj.. p. XVI. v. p. Din analiza acestor documente putem constata urm ătoarele : In catastiful de cisle al lui Petru Ş chiopul se indic ă num ă rul contribuabililor dup ă categoria social ă ş i fiscal ă . R o m . Ibidem. Aceast ă împrejurare reiese mai clar dintr-un act din 29 august 1560/7 al lui Petru cel Tîn ă r statuînd asupra unui proces fiscal domnul constat ă : „cînd a umblat Ro ş ea ş i Arsenie rabojari în jud. ci mai multe. Ins ă dintr-un document din 10 iunie 1594 reiese c ă ele existau cu mult înaintea datei cînd sînt men ţ ionate în documente 6 .. iar pe ni ş te oameni din sat el i-a pus cu s ă raci" 4 . Documente din Gorj. p riv.374 A. ist. Aceste catastife sînt men ţ ionate mai ales spre sfîr ş iful secolului XVI 5 . voi. 11 1 . II. p. Ş t e f u l e s c u .". In al doilea rînd afl ă m c ă existau catastife speciale în care se scriau datoriile c ă tre fisc. o categorie care are o stare materială mai bun ă ş i al ţ ii considera ţ i ca s ă raci. Aceste simple men ţ iuni ne arat ă c ă sînt dou ă categorii de contribuabili. De altfel originalul unui astfel de catastif a r ă mas pîn ă în zilele noastre. . X V I. Gorj iar Dră -ghici a dat seama satului ş i au pus Dr ă ghici pe Dan la trei biruri. p. 1 3 5 . 157. p . 219. CAZACU Parcurgînd aceste documente. 128. In unele ţ inuturi s ă racii sînt îngloba ţ i împreun ă cu ceilal ţ i... p . 2 1 144. „Hotin. v o i. X V I ." în sfîr ş it sînt ţ inuturi în care D o c. Hotinul 1 016 ţă rani de istov 232 s ă raci" 8 . XI. H u r m u z a k i . I I I . ţă ranii sînt ar ă ta ţ i pe ţ inuturi „Ia ş ii 2 270 ţă rani istov. VI. Ş t e f u l e s c u . de exemplu: „.. constat ă m în primul rînd c ă acela ş i contribuabil putea fi obligat s ă pl ă teasc ă mai multe biruri. * Al. Ibidem. 180. 1916 ţă rani de istov 232 s ă raci.. In el se înscriu cislele. ia 1535 Dragomir sp ă tar scoate pe Gavrea de la 3 biruri 2 .. 1 077 oameni cu s ă raci. Astfel la 1532 Cîndea ş i Dumitru sînt sco ş i din muite biruri 1 .F ă lciu. R o m .. II. adic ă num ă rul de contribuabili care sînt supu şi la bir. ' D o c . p. p r i v . v e z i A l . deci oamenii trebuiau s ă pl ă teasc ă nu un bir. In altele se face men ţ iunea aparte de num ă rul lor.... i s t . p 118 ş i 264.

dezvoltînd dispoziţiile Statutului din 1588. 119. Rom. VI. care. M. din 1594. Vrînd s ă fac ă un avantaj lui Andronic vistier. ţă ranii din Ţ ara Romîneasc ă nu pl ă teau acela ş i impozit. din punct de vedere fiscal nu avea vite iar criteriul de impunere erau vitele. Ş t. evident pentru c ă unii aveau mai multe vite ş i al ţ ii mai pu ţ ine.". cu deosebirea c ă primii plă teau mai pu ţin. A ş adar.VENITURILE ŢARII 375 s ă racii nu sînt men ţ iona ţ i» de loc. dup ă cum constat ă Sivori în memoriile sale asupra lui Petru Cercel. confirm ă acest lucru. men ţ ine obiceiul vechi care era în vigoare înainte de desp ă rţ irea lui de Ţ ara Romîneasc ă 2 . Ţă ranul care avea patru vite de jug era un „caput". . Letopiseţe. Cronica atribuit ă lui Enache Kog ă lniceanu vorbind de reforma fiscal ă a lui Constantin Mavrocordat scrie: „f ă cea Pe ţ ar ă s ă se cisluiasc ă f ă cînd zece bucate un cap fie ce bucate ş i capul puindu-1 la fi ş tecare sfert un ort" 4 . 198. i-am a ş ezat pe to ţ i s ă pl ă teasc ă cu s ă racii care sînt la cei f ă r ă nimic" '. Acest lucru se confirm ă de Statutul F ă g ă raşului din 1560. B. o unitate impozabil ă care pl ă tea birul întreg . De asemenea e posibil că acei care aveau mai mult de patru vite de jug. K o g ă l n i c e a n u . cine avea o vit ă pl ă tea numai un sfert. I. p. formînd o categorie fiscal ă separat ă .. p. voi. Un hrisov din Ţ ara Romîneasc ă .. unii d ă deau mai mult alţii mai pu ţin 3. Viaţa agrară şi economică a romînilor din Ardeal. ed.. Sistemul din * Doc. E posibil ca unii din contribuabili s ă pl ă teasc ă mai multe biruri iar al ţ ii s ă pl ă teasc ă frac ţ iuni de bir. ist. Mihai Viteazul modifică impunerile unor cneji care îşi vînduseră pămînturile „i-am sc ă zut cîte biruri au fost biruri mari. de pild ă „Ia ş i 2 270 ţă rani istov. ţă ranul care avea numai dou ă vite pl ă tea jum ă tate din bir. care nu pl ă te ş te -birurile mari. priv. * Şt. Din cercetarea izvoarelor rezult ă c ă acel care era s ă rac. Meteş. Toate acestea dovedesc c ă pl ă teau bir atît ţă ranii s ă raci cît ş i cei mai înstă riţi. IV. 176. Pa seu. De aici se vede bine de ce în catastiful lui Petru Ş chiopul s ă racii sînt semnala ţ i aparte. Petru Cercel şi Ţara Romînească. Conform acestor statute criteriul de impunere era ş i acolo num ă rul de vite. adică opt sau dou ă sprezece s ă fi fost obliga ţ i s ă pl ă teasc ă dou ă sau trei biruri.

XVI era num ă rul de vite din proprietatea contribuabilului. 4 Doc. care confirm ă acest lucru pentru Moldova '. Acest sistem de impunere îi pare normal cronicarului. voi. fostul secretar al lui Petru Cercel. p. Dar acest criteriu nu este singurul. V I. 340. adic ă . i se pare excesiv numai faptul de a ţ ine seam ă de „fiece bucate" adic ă de a considera ca criteriu de impunere nu numai vitele de jug dar ş i animalele mici cum erau oile. cit. Documente din Gorj. Al. M e t e ş. 189. apoi se totalizeaz ă pe ţ inuturi. porcii etc. La 1597 nişte vecini ai m ănăstirii Tismana din Groşani sînt obligaţi să pl ă teasc ă birul la Tismana pentru c ă acolo i-a apucat crestatul pe r ă boj 5. pîn ă la întocmirea noului catastif din care se scoate contribuabilul fugit. XVIII era de a considera ca unitate impozabil ă la un bir „capul" format dintr-un titular om ş i zece vite. Manea e solidar cu contribuabilul fugit pîn ă la noua crestare. D. 252. Prima opera ţ ie care este determinarea „capetelor" sau unit ăţ ilor impozabile se face la crestarea pe ră boj. s ă fie însurat. ed. 5 Ib id em . p. Ş t e f u l e s c u . Ş t. priv.376 A. Pa s e u . adic ă se întocme ş te un catastif ca acela al lui Petre Ş chiopul pe sate. care ne spune c ă birul este pl ă tit de capii de familie dar ş i de D.. se d ă seam ă satului adic ă se face constatarea cîţi contribuabili din sat sînt buni ş i citi sînt s ă raci 3 . p. ' Ş t . ist. H u r m u z a k i . op. contribuabilii devin solidari şi nu pot să se mute cu plata impozitelor în alte sate. p. B. Contribuabilul trebuia s ă aib ă gospod ă ria lui.. cit. titularul cu dou ă zeci de vite forma dou ă capete ş i pl ă tea dou ă biruri. 2 82 . XVI. Astfel. O dat ă f ă cut ă crestarea pe ră boj. Cu aceast ă confirmare tardivă apare ca sigur c ă criteriul de impunere la bir în sec. V. cit. Documentele pe care le avem ne îng ă duie s ă stabilim întregul sistem de impunere. 144. v oi. Rom. op. XVI. acest lucru îl afl ă m nu numai de la Sivori. Cantemir. în Statutul F ă g ă ra ş ului ş i în diverse rela ţ ii privind Ţ ara Romînească 2. G ă sim date în acela ş i sens din sec. la 1587 un oarecare Manea e obligat s ă pl ă teasc ă birul unui oarecare Furnic ă fugit din sat „birul lui au c ă zut asupra lui Manea ce l-au pl ă tit în trei ani pîn ă la crestarea pe r ă boj" 4 . XV/l. p .. 177. 132-134. p. 2 3 . CAZACU Moldova sec. p. C a n t e m i r .

A. 276. N e c u l c e .. p. indicîndu-se precis num ă rul de contribuabili ş i categoria lor.VENITURILE ŢARII 377 în Moldova acest oficiu îl îndepline ş te înscriitorul de credin ţă sau perepisnicii . domnul poate sta-bili cu u ş urin ţă randamentul unui impozit sau dac ă impozitul pe care urmeaz ă s ă -1 pl ă teasc ă contribuabilul tip este suportabil. ed. ist. iar în cazul al doilea domnul putea afla cuantumul de bir datorat de fiecare contribuabil în parte ş i s ă aprecieze dac ă acest cuantum putea ifi suportat de acesta. p. voi. p. De aceea catastifele domneşti sînt întocmite ca acelea ale lui Petre Ş chiopul. .I-au scos Dragomir sp ă tar de la trei biruri" 2 arat ă ş i dovede ş te acest lucru . In primul caz domnul afla randamentul unui bir. Procopovici. Letopiseţul. Academia R. XVI „. Pentru a rezolva aceste probleme el nu avea de f ă cut decît dou ă opera ţ ii : prima era de a înmul ţ i cuantumul birului cu num ă rul contribuabililor.R. I. 231 ş i 180 ' Ibidem. catastiful întocmit de ei are aceea ş i valoare ca ş i catastiful întocmit de autorit ăţ ile din Ţ ara Romîneascâ l Avînd catastiful pe ţ ar ă ş i pe ţ inuturi. _ Dar aplicînd acest sistem de impunere se putea ivi şi împrejurarea cînd domnul fie c ă nu împarte deodat ă toat ă suma de bani pe care o cere de la ţ ar ă cu num ă rul de contribuabili sau atunci cînd calcula cuantumul pe cap de contribuabil r ă "mînea un cît important.au pl ă tit pentru aceast ă ocin ă ş ase biruri" sau . adic ă cum spune Neculce erau biruri ■ care „n-au îmbr ă cat pe fe ţ e" 4. 62. sau cu alte cuvinte. XVI.. Simpla afirma ţ ie ce se face în ■ sec. M617. Doc.. iar birurile reprezint ă o sum ă cert ă ş i precis ă . XVI. De obicei domnul fixeaz ă cuantumul birului în raport cu nevoile lui bugetare ş i problema cea mai obi ş nuit ă care i se pune este de a stabili ce cuantum de bir îi produce suma necesar ă pentru cheltuiala respectiv ă ş i alternativa invers ă care este cuantumul minim de bir necesar pentru a ob ţ ine suma de care are nevoie. IV. voi. LXXX/J38: Domnul constat ă c ă Ş tefan trebuie s g pl ă teasc ă cisla la Bahn ă unde 1-a apucat orînduiala ş i perepisnicii. Rom. Aceste biruri se ad ă ugau ca . dac ă totalul birului acoperea cheltuiala prev ă zut ă . B. priv. la sfîr ş itul secolului XVI în Moldova exista un bir care poart ă numele de „cincizeci aspri" 3 . I I . 86.P. iar a doua de a împ ă r ţ i suma datorat ă la num ă rul de contribuabili. p.

. * Arhiva Societ ăţ ii de Ş tiin ţă ş i Literatur ă Ia ş i. CAZACU supliment la contribuabilii din sate ş i purtau numele de nă p ăş ti.. Filipescu. G h i b ă n e s c u.— Arh. ş i a socotit ce a r ă mas bucate ale vecinului ce. De la început trebuie s ă constat ă m c ă ş i în acest secol principiul impunerii se bazeaz ă pe acela ş i sistem de întocmire de catastifuri de cisle.. XLIX/88. scoate din catastif un num ă r de n ă p ăş ti impuse unui sat '. 1 2 3 4 5 . V 7 Muzeul raional din F ă lticeni. dup ă interven ţ ia unui boier. p. iar scoaterea din catastif de la visterie şi scoaterea din cislă se face pe baza unei hot ă rîri domne ş ti.P.378 A. ist. B. Astfel la 1649 un oarecare Lupul Leliul reclam ă c ă a pl ă tit jum ă tate nume de dajde. astfel într-un hrisov din 1623. 88. 1894. ş i s ă fie la dajde ş i la zlo ţ i" 4 . La 1636 Vasile Lupu comunic ă ţă ranilor din Hotin. XVI. V. Ş tefan Tom ş a ordona ca un oarecare „Grigor s ă pl ă teasc ă cisl ă cum va avea bucate ş i cum va fi scris de îndrep ţ ieri" 2 . Cisluirea se face pe baza aceloraşi criterii ca şi în secolul trecut. In secolul XVII documentele privind impunerile sînt mai numeroase ş i din aceast ă cauz ă avem mai multe date asupra sistemului de impunere. La 1626 In Ţ ara Romlneasc ă Alexandru Iliaş găseşte că birurile trebuie fixate după puterea contribuabilului 5. Studii ş i documente. La 1650 murind un vecin din Bra ş ov „ ş i era scrie la dajde ş i la zlo ţ i.. 96. priv. Buc. p. Episcopia de Hu ş i. voi. „aruncat-am ş i pe voi să Doc. Ibidetn. 118. . Din sec. 8 ' N. VI. Astfel afl ă m într-un hrisov din 1594 c ă la acea dat ă Mihai Viteazul. Surete ş i Izvoade. La 1636 Vasile Lupu ordona „ ş i la dajde să -i tocmi ţ i pre putere" 3.. 11/10. Bacsici care viziteaz ă Ţ ara Romîneasc ă pe vremea lui Matei Basarab constat ă ş i el c ă acesta este sistemul obi ş nuit de impunere 6 . Arh.. voi. s ă r ă mîie la ni ş te copii. p. Buc. unitatea tip de impunere cap ă t ă denumirea de dajde 7 . St. St.R. XVII ne-au r ă mas mai multe hot ă rîri date' de domni în aceast ă privin ţă. CCXCV/210. 1/26 .. rom. Ca de pe vremea lui Matei Basarab ş i Vasile Lupu. V. Dintr-un document din 1667 afl ă m c ă „cum Matei ş i cu Sorit ă le-au fost pus de la domnie în zilele lui Vasile Vod ă un nume de dajde ţă r ă nească 8 .. XVII/6 Academia R.. I o r g a .

. La 1621 se constat ă c ă în satul Trato ş i ţ a între crestari au murit un tat ă ş i fiul s ă u. De multe ori strîng ă torii de dare 3 Arh. Pe de alt ă parte la 1639 Matei Basarab iart ă satul Gledul s ă dea „birul domniei mele de 40 de nume" 2 în loc de 60 de nume cît d ă dea mai înainte.. Numele de dajde se stabilesc la sama r ă bojarilor.R. 6 Academia R.P. d ă porunc ă s ă fie adu ş i înapoi în sat Dr ă gu ş oie ş i Sava „c ă i-a apucat întocmirea în satul Girovul.VENITURILE ŢARII. St. Buc. de pildă. impozitele lor au fost pl ă tite pîn ă la „ultima crestare a lui Sculici ş i cînd a scos numele lor de la bir" s . s ă pl ă teasc ă unde i-a apucat perepi ş nicii"... IV/58. evident pentru c ă o dat ă f ă cut catastiful are un caracter definitiv pîn ă la noua crestare pe r ă boj. LXXVII/43. Dup ă o copie din Arhiva Institutului de Istorie al Academiei R. el r ă mîne obligatoriu pîn ă la o nou ă crestare pe r ă boj. la 1603 un oarecare Gheorghe Comis cump ă r ă mo ş ie în M ă line ş ti cu obliga ţ ia de a pl ă ti „dou ă biruri pîn ă la crestare pe r ă boj" 4 . Arh. Episcopia de Roman. La 1639 Matei Basarab obliga pe dreg ă torul din neglijen ţ a c ă ruia un contribuabil a r ă mas cu numele în dou ă sate s ă restituie satului p ă gubit prin aceast ă neglijen ţă contravaloarea d ă rii încasate în plus 6 . Oamenii care fug din sat între cele dou ă conscrip ţ ii fiscale pot fi readuşi cu forţa la domiciliul lor fiscal iar reclamanţii in asemenea procese sînt de obicei satele. Astfel. tot cam atunci sînt adu ş i la Verce ş ti Muronasi ş i Iachimvaie 7. 206/CXCVI. Arh. XXV/15. înscrierea f ă cîndu-se „dup ă . pentru c ă pîn ă la aceast ă dat ă nu se poate schimba impunerea. dup ă plîngerea satului Girovul.putere". 379 da ţ i de un nume doi zlo ţ i ce iaste dajdia cinstitutului împ ă rat" 1 . la 1620 Gaspar Gra ţ iani. în ţ elegem c ă în catastife „ ţ ara s-a scris pe nume" ş i c ă "în secolul precedent fiindc ă au r ă mas s ă raci se poate întîmpla ca doi s ă fie scri ş i la un singur nume sau unul singur s ă pl ă teasc ă jum ă tate de nume. astfel. cînd impunerea se poate schimba ş i mor ţ ii pot fi sco ş i din catastif. Din acela ş i motiv.R Ibidem. Intr-un act din 1644 se pomene ş te data „cînd s-a scris ţ ara domniei mele pe nume" 3 . I. p. Ibidem.. Ep. St. 90. Rlmnic CVI 1/4. St.P. Govora. O dat ă stabilit num ă rul de nume sau de biruri cîte trebuie s ă le pl ă teasc ă un sat.

p. T. voi. M. unde situa ţ ia -pare mai complicat ă deoarece documentele moldovene ş ti din sec. Episcopia Romanului. într-un document din 1451. XV cunosc un singur impozit numit în documentele slave. 278. T. 4aHb. 429. cit.. scutindu-se m-rii Moldaviţa nişte case din Suceava de „dare domnească mare şi mică" 3 dispoziţie ce se repetă unui alt beneficiar la 1528 4 . Vasile Lupu scrie „aruncat-am pe voi s ă da ţ i de un nume cîte doi zlo ţ i ce este dajdea cinstitului împ ă rat" 6 . Astfel la 1636 într-o porunc ă adresat ă ţă ranilor dintr-un jude ţ . Strîng ă torii de d ă ri nu iau numai bani. Documente moldovene ş ti. Satul irebuie să fie solidar. C o s t ă c h e s c u . 397. In Moldova. op. Cunoscînd sistemele de impunere. XVII 5 . Codrescu. I. p. N/58. In altele.. 310. 199. p.. C o s t ă c h e s c u .P. II. Uricariul.R. cit. " Academia R. III. 86. adic ă dare. V. O vedem pomenită şi sub altă formă. Urmeaz ă apoi darea împ ă ră teasc ă care se ia pentru plata "haraciului. Nu cunoa ş tem nici cauzele înfiinţă rii impozitului nici cauzele abrog ă rii lui. p. I. cit. XVI. s ă vedem acum care sînt d ă rile în bani.. op. ist. Spre sfîr ş itul sec.. B o g d a n . Atunci se nasc procese nesfîrşite ale contribuabililor între ei pentru birurile plă tite unul pentru altul. B ă l a n . Rom. Documentele bucovinene. I. B ă l a n . In unele documente privitoare la scutirile de sate aceast ă dare nu are nici o calificare în plus . Doc. XVIII. vedem. 28. voi. astfel în documentul din 1448 trei sate de lîngă Hîrlău 1 sau în documentul din 1475 satele m ă n ă stirii Horodnic 2 . 1 2 3 4 4 . CAZACU sînt mai gră biţi ş i încaseaz ă darea de la alt contribuabil. primul bir în acest sens este birul de 50 aspri care era pl ă tit se pare de toate categoriile sociale ş i care dureaz ă cam pîn ă la sfîr ş itul sec. la 1646 aceea ş i dare se define ş te mai pe scurt prin cuvintele „zlotul haraciului" 7 sau pur M.380 A. II. p. p. care este cuantumul lor pe unitate tip impozabil ă ş i întrucît aceasta se poate stabili. iau ş i vite de tot felul. II. XVII încep s ă apar ă biruri cu caracter fix. 7 T. A. priv. referitoare la ora ş e. de pild ă . p. Ar reie ş i astfel c ă exist ă o dare aparte pe sate şi două dări pe casele din oraş fără a putea fixa care este cuantumul. op.

Dup ă Cantemir : „80 de aspri adic ă un . Sub aceast ă form ă o pl ă tesc in special vecinii. D X CI/26. ş i deci zlo ţi ş i ughii de cas ă nu sînt altceva decît dare împ ă r ă teasc ă ş i domneasc ă exprimate prin alte cuvinte. Urlcariul. Vama zis ă a mierii pentru sultan.VENITURILE ŢARII 38 f ş i simplu zlot'. Neculce. an. V. Procopovici. Dup ă ace ş ti trei ani „ ş i-au scos atunce pe ţ ar ă fum ă rit cîte un leu pe cas ă ".. Nu avem date s ă putem afirma c ă celelalte categorii sociale ar pl ă ti aceast ă dare. XVII. Descrierea pe scurt a provinciei Valahiei p. cit. D. Descrierea Moldovei. El spune c ă la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu domnul a cerut o p ă suire pentru bir pe trei ani. în prezent este înc ă greu de l ă murit dac ă lei. p. C a n t e m i r . a 1 a n.. putem considera sistemul luf ca un prototip al acelor timpuri. 245. anume Bacsici.R. taleri ş i galbeni de cas ă sînt trei d ă ri diferite sau acela ş i impozit în cota ce se ia de la categorii diferite. T. ' Academia R. 117—120. O sam ă de cuvinte. O alt ă dare cu destina ţ ie ş i data de înfiinţ are neclar ă este a ş a-zisul „ughiu ce se ia pentru cas ă ce se cheam ă pentru fum" 2 . N. copie Ia Institutul^ de Istorie . p. după monedă. Cum această domnie este una dintre cele mai caracteristice pentru tot secolul. V. Apoi lucrurile se schimbă şi în Ţara Romînească apar astfel de biruri. lucru confirmat dealtfel într-o m ă sur ă ş i de Neculce 4 . ne-a l ă sat un buget de venituri ş i cheltuieli al lui Matei Basarab. Dac ă cercet ă m documentele timpului ş i le corobor ă m cu cele expuse de Bacsici vedenr c ă bugetul poate fi confirmat în a T. Studii ş i documente. VI. Unul din c ă l ă torii care au vizitat Ţ ara Romîneasc ă . Tribut ce ia principele de dou ă ori pe lun ă . Arhiva Societăţii de ştiinţă şi literatură. C o d r e s c u . în toate hrisoavele din Ţ ara Romîneasc ă nu întîlnîm nici unul din care s ă aib ă nume diferit.P. op. Vama zis ă fumul (fum ă rit) de la fiece cas ă 5 . p. 108. Iaşi. 1666. 3. ed. adică astfel cum se obişnuieşte în sec. Pîn ă la Mihai Viteazul. * I. 86 . 1894. II. lorga. voi. p. 22. £ s a r c u . 2. florin de fiecare casă ceea ce se numeşte fum" 3 era o dare general ă încasat ă de domn pentru nevoile ţă rii. Bacsici susţine că domnul foloseşte următoarele dări : 1. Din aceste dou ă pasaje ar trebuf să tragem concluzie că ughiul sau leul de casă este darea domneasc ă propriuzis ă . C .

citat mai sus Ibidem. ' . Buc. afl ă m c ă unele sate m ă n ă stire ş ti sînt e documente de pe vremea lui ?' m a f a r ă de birul d e lun ă mai apare „galbenul tem apoi cita hrisoave dintre 1603 ş i 1636 si în siir ş it vama mierii sau mierea ş i ceara despre care se vorbe ş te scutite de „bir de lun ă " >. din cauza cerin ţ elor crescînde ale turcilor. CXXV/148 Arh. C. St. XXII/3 Articolul lui Esarcu.m ă n ă stirii Maxineni de birul talerului». Matei Basarab scute ş te o slobozie a .Şa ° Um SpUne Cantemir. Apoi. In alte documente de pe vremea lui ^t?"Sa? m afar ă de birul d lă i ţ )ac ă acestea sînt biruri în care sistemul de impunere este destul de l ă murit vedem îns ă c ă uneori numele birului de lun ă *ste schimbat astfel : la 1638. pe vremea Iui Matei Basarab. la început e posibil ca el să <t 77 i £. Buc. dou ă biruri poart ă numele monedei în care smt percepute. St. XIX/6 Acad. 497 f 90 Arh. Radu-Vod ă .R.■382 __________ A. CAZACU întregime dar în afar ă de veniturile enumerate mai sînt ş i alte e. • . M-rea Nucet. bac ş i ş urile . cuantumul birurilor variaz ă în a ş a m ă sur ă încît el devine un adev ă rat impozit.P. de ş i impunerea birului se face dup ă sistemul Bac ş ici ne arat ă care este cheltuiala bugetar ă a lui Matei 00 sultanului ta!eri cheltuieli Basarab Tributul de 132 000 taleri. Cuantumul ■ d ă rilor este foarte greu de stabilit . R.T 9n?nm ^9 ' este taleri P entru ?i 205000 taleri. Buc. in mai multe documente din care nu cit ă m declt doua din 1631 ş i 1635. ş° i în° total 427000 care*™^ urmeaz ă curte să se acopere dintr-un buget de venituri obiş nuit de 470 000 taleri 6 •Cum acest buget nu este totdeauna realizat domnul trebuie ! dă b i i SÎnt ceru ţi de ^ 3 ^ aUe d ăn ' ma Dup ă cum s-a v ă zut mai sus s ă racii sau siromahii sînt impu şi propor ţ ional cu num ă rul de vite de ar ă tur ă . 1 a 4 Arh. St.sau a ş a cum reiese din Statutul F ă g ă ra ş ului. Viero ş .3. Astfel. Cu timpul.

' Arh. Existînd un bir special pentru st ă pînii de p ă mînt. p 231. 266. „mo ş ie pustie f ă r ă bir nescris ă în catastif la Vistieria domneasc ă " 7. p. B. adic ă un caput. II. ist.. 174. voi. M-rea Nucet. XV ş i XVI se ţinea mai puţin seamă de valoarea economică a moşiilor locuite. II. 242. 11/26. Ibidem. p. adic ă se accentueaz ă c ă birul are un caracter personal ş i nu funciar .1-a scos de la bir" 3 sau pîn ă ce va putea s ă -1 scoat ă de la bir 4 . XVI. Uneori la astfel de tranzac ţ ii se arat ă c ă . La aceste operaţ ii. desigur c ă trebuia s ă existe ş i un sistem special de impunere pentru ei. cum g ă sim în special cneji impu ş i la mai multe biruri 5 avem motive să presupunem că atunci cînd ei aveau o capacitate economic ă mai mic ă se puteau grupa într-o singur ă unitate pentru a ob ţ ine o unitate impozabil ă . voi. din catastif trebuie s ă scoat ă o persoan ă ş i nu un bun. 281 pe care le-am c 'iat mai sus în alt scop. 2 3 . IV. St. în sec. B. i se luase mo ş ia mai înainte pentru c ă nu o pl ă tise de bir ş i a fost dat ă lui Roman „pentru c ă au pl ă tit-o de bir la domnia mea" '. priv. Documente cu acest conţ inut g ă sim ş i în secolul urm ă tor. lucru confirmat ş i de modul cum este f ă cut catastiful lui Petru Ş chiopul in care sfnt trecute numai persoane impozabile capete. nu ş i bunuri impozabile. ' Ibidem. Bucure ş ti. XVII citim deseori menţiunea „moşie stearpă fără bir" 6. In actele din sec. II. IV. voi.. G r e c e a n u .. din documentul citat se vede c ă lui Toma. 111 . voi. Dac ă în sec. dup ă cum se ţ inea seama de animalele de jug. e probabil c ă se ţ inea seama ş i de p ă mînt.. St. ele dovedesc c ă mo ş iile r ă spund pentru birul st ă pînului lor. XIII. XVII e sigur c ă se ţ ine seama de aceast ă valoare Birul boierilor ' Doc. Ibidem. st ă pînul Dite ş tilor. 231 ş i p. Această menţiune este exprimat ă mai clar prin expresia. XVII. p. p.VENITURILE ŢARII 383 Particularitatea sistemului fiscal din ţă rile noastre este aceea c ă darea în bani se pl ă te ş te ş i de st ă pînii de mo ş ii. XVI. • " ' Ibidem. Rom. XIV. XV. II. dar nu ne dau nici o dovad ă c ă birul datorat de cneji ş i de neme ş i este un bir pe p ă mînt 2 . B. £118. Genealogiile. p. Data de cînd se poate constata cu certitudine c ă ş i stă pînii de mo ş ii pl ă tesc bir este 1483. p.

Episcopia Arge ş . cît ş i vecinii satului T ă m ăş ani Arh. XVII în Ţ ara Romîneasc ă . XXXI/16. Bucure ş ti. Dar ş i aceasta se poate considera numai ca o probabilitate. Episcopia Arge ş . pentru c ă din alte documente din sec. Studii ş i documente. VI. Buc. LXXXIX/8. Cnejii ajung ca s ă pl ă teasc ă acelea ş i biruri ca ş i vecinii. Despre boieri. St. 52. XVII constat ă m o solidaritate fiscal ă între st ă pîni ş i vecinii lor. Afl ă m dintr-un hrisov din 1635 c ă la acea dat ă atît mo ş tenii. cînd e vorba de bir denumirea de cneaz este înlocuit ă cu cea de megia ş . 11/26. în Studii de istorie social ă. 53. se ţ in în seam ă numai bunurile exploatate de vecini. Aceast ă solidaritate fiscal ă între st ă pîni ş i vecinii lor. cum ş i faptul c ă mo ş iile sterpe f ă r ă vecini nu se ţ ineau în seam ă la bir ne fac s ă credem c ă la impunerea cnejilor se ţ ineau in seam ă ş i mo ş iile lor. Cuantumul birului cnezesc ş i neme ş esc este greu de stabilit. p. ' N. 294 bir cnezesc. ' Arh. Impozitele lor nu par a se deosebi sensibil ca denumire de acelea cerute de la vecini. Condica Mitropoliei Ţă rii Romine ş ti. Ia 1637 se face menţiune de birul nemăşăsc. acesta fiind somat s ă pl ă teasc ă .384 A. p. 1 2 3 . de mo ş iile sterpe. 78. La 1650 se d ă aceea ş i scutire m-rii Radu Vodă 2 . îns ăş i calificarea acestor biruri ca fiind deosebite de celelalte se face rar 4 . M-rea Radu Voievod. Ibidem. La 1645 întîlnim o scutire dat ă m-rii Arge ş în care se men ţ ioneaz ă s ă nu i se ia vite pentru birurile vecinilor s ăi 1. In sec. deci s ă restituie to ţ i banii pentru rumînii s ă i. Ibidem. I o r g a . p. se leap ă d ă de mo ş ie. de p ă mîntul gol sau de p ă dure nici acum nu se ţ ine seam ă . La 1642 asist ă m la un proces interesant: rumînii din Curte ş ti a lui Albu au fost sili ţ i s ă pl ă teasc ă bir din solidaritate fiscală pentru rumînii lui Ionaşcu Comis . G i u r e s c u. Astfel la 1641 nou ă megie ş i din M ă r ă cineni plă tesc : „ ş i ne-a fost birul în catastif la Vistierie ş ase talere ş i n e -a u p l ă tit d in lu n ă în lu n ă d o u ă b iru ri ş i d e g ă le a ta ş i de miere ş i de biruri haraciului ş i de toate dajdiile fac aceste dajdii pe tot anul 98 ughii" 5 . domnul o d ă lui Albu care a pl ă tit 3 . St. CAZACU economic ă . mo ş iile sînt trecute în catastiful Vistieriei ş i se ţ ine seam ă de ele la impunere. vezi C.

a. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. Rom.. a Birul vătafilor. amîndouă se confundă în clasa ţăranilor 4. II.. 27203. Arh. nr. IV. nici categoria nemeş ilor.. p. In catastiful de cisle a lui Petru Ş chiopul în afar ă de principalele dou ă categorii fiscale. „Letopiseţul Cantacuzinesc" considera un eveniment însemnat ş i vrednic de notat faptul c ă Petru Vod ă Cercel „au pus birul cur ţ ii foarte mare" 5 . Buc. Doc. Cristescu. A. M-rea Agapia. XVII lucrurile par a se schimba ajungîndu-se la aceea ş i situa ţ ie ca în Ţ ara Romîneasc ă . Curtenii sînt o categorie social ă care joac ă un rol destul de însemnat din toate punctele de vedere. In documentele din Ţ ara Romînească întîînim unele din aceste grup ă ri men ţ ionate ş i considerate categorii fiscale aparte. adică plătesc aceleaşi impozite dup ă acelea ş i metode de impunere. adic ă st ă pînii de mo ş ie. ş i acei bani de birurile 1 2 3 Muzeul de Arheologie ş i istorie Buc. Studii ş i documente. se mai trec înc ă trei curtenilor ş i categorii de contribuabili : curtenii. 8547 . sînt o categorie fiscal ă aparte. ş i au vîndut toate sie lor mo ş ii lui Dragomir logof ă t. p. priv. Astfel vedem c ă st ă pînii de mo ş ie sînt solidari pentru d ă ri cu vecinii lor. In izvodul lui Gheorg'he Ş tefan din 1654 asupra orînduielii birului nu se pomeneşte. * N. ţă ranilor ş i neme ş ilor. ce au slujit domniei mele la ceata arma ş ilor ş i au r ă mas a da domniei mele bir de curte unul cîte 250 aspri turce ş ti ce n-au avut de unde s ă dea de la dîn ş ii s ă . Simache ş i T. 263. fiind trecu{i în catastif aparte ş i datorind birul lor: birul nemeş esc.VENITURILE ŢARII 385 au fugit peste Dun ă re de biruri ş i în special de mierea îm p ă r ă teasc ă '. Cam acela ş i lucru se poate observa ş i în Moldova . nici categoria vecinilor între categoriile impozabile.ş i pl ă teasc ă birul lor. XVI. la 1608 un c ă lug ă r reclam ă c ă i s-au luat doi boi pentru birurile acestora 2 la 1628 Barnovsehi ordon ă d ă bilarilor din Roman s ă nu ia vitele m-rii Agapia pentru cisla satului Childe ş ti proprietatea m ă n ă stirii 3. St. XIV/12... nemeş ii. ist.. 108 25 — Via(a feudală — c. In documentul din 1569 se men ţ ioneaz ă : „îns ă feciorii Dragului ş i a lui Dobrin ce sînt mai sus zi ş i. I o r g. !50. v ă tafii ş i al breslelor popii. p. In sec.. ed.

. sînt curteni. voi. G h i b ă n e s c u .. Letopise ţ ul. ist. VIII. P ă curar este un mic dreg ă tor vistiernicel dup ă cum am v ă zut mai înainte c ă pl ă tesc birul curţii. comi ş eii etc. voi. Bogdan. A.386 A. Intr-un document moldovean din sec. 1 2 .. V. Ibidem. In ultimul paragraf al acestei lucr ă ri „Dreg ă torii Voievodului Moldovenesc" sînt pomeni ţ i curtenii care sînt ca un fel de dvoreni polonezi (dreg ă tori de curte) ş i au în. De aci ar reie ş i c ă curtenii ar fi niş te mici dreg ă tori de curte. In acela ş i sens se pot interpreta urmă toarele pasaje din Ureche : „ Ş tefan Vod ă strîns-au boierii ţă rii mari ş i mici ş i alte curte m ă runt ă " 4 sau „ ş i au pierit atunci 47 de boieri f ă r ă alt ă curte ce nu s-au b ă gat în seam ă " 5 . 139. 101. cit. Un exemplu de curtean ne este dat într-un act din 1612 a lui Ş tefan Tom ş a prin care se ordon ă d ă bilarilor s ă nu tulbure averea slugii noastre „P ă curar vistiernicel. ed. cît ş i pentru c ă este un mic dreg ă tor al cur ţ ii domne ş ti. Astfel. Surete şi Izvoade. p. deci sînt curteni arm ăşei. 6 Doc. 31895. arm ăş elul. Curtea m ă runt ă este apropiat ă de dreg ă torii mari dar ocup ă slujbe m ă runte. este în mod evident un curtean. 133. adică dregătorii. 141 etc. XVII. 178. Vezi I. 134. p. p. In Moldova sînt mult mai multe date asupra curtenilor. Ciocîrlie vornic despre doamna c ă a fost Ş t. subalternii dreg ă torilor mai mari. atît pentru c ă pl ă te ş te birul cur ţ ii. 134. 105. ' G . 212 . Boierii mari şi mici. Ureche. Cronice inedite atingătoare de istoria romînilor. sînt legaţi de altă curte care este m ă runt ă . 65. I.cărăm ăşei7. 138.fruntea lor alte trei categorii mai mari 3 . Dup ă cum întîlnim în Moldova curteni de c ă mar ă ş i c ă rora probabil li se zice ş i . adic ă dreg ă torul domnesc aflat în ceata arma ş ilor. 83. 4 G r. paharniceii. Rom. XVIII se scrie de nepotul lui N. p. III. p. priv. în afar ă de catastiful lui Petru Ş chiopul unde sînt pomeni ţ i în rîndul celorlalte categorii fiscale. Genealogiile. to ţ i subalternii marilor boieri. de aci trebuie să tragem concluzia c ă vistierniceii. p. s Ibidem. Se în ţ elege c ă birul de curte e pl ă tit de curteni. pentru c ă este curtean vechi" 6 . CAZACU de curte i-au dat Dragomir logof ă t lui Iva ş co vel stolnic i Tauras logof ă t care au fost birari de curte" '. G r e c e a n u . se vorbe ş te de curteni ş i în cronica moldo-polonă 2 . p.

Raportul din 1679. p. alţi vătafi nu se pomenesc ş i ei nu mai reprezint ă o categorie aparte. Birul vătafilor este pomenit în catastiful lui Petru Şchiopul. p. 442. cit. 1650 * N. XVII şi în a ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a din 1631 privind pe greci. Ii mai întîlnim apoi ş i ca element militar. steagului ş i a sfertului întii. R ă mîne deci bine stabilit c ă curtenii sînt mici dreg ă tori subalterni ai marilor boieri. I o r g a .VENITURILE ŢARII 387 curtenit. adic ă atunci cînd Îndepline ş te slujba unui dreg ă tor subaltern. XVI mica boierime din Ţ ara Romîneasc ă avea din punct de vedere militar Ş i fiscal situa ţ ie asem ă n ă toare cu categoria ro ş ilor de ţ ar ă . N. b ă nuim c ă nu erau diferen ţ e prea mari între sistemul de impunere a ţă ranilor. Birul curtenesc d ă inuie în Moldova pînă da sfîrşitul secolului XVII2. fiind complet separa ţ i din punct de vedere fiscal de restul ţă rii prin acest fapt. afit in cronici. Nu ştim care era cuantumul birului curtenilor nici cum se făcea impunerea.. ei pl ă tesc un bir special al categoriei din care fac parte — birul curtenesc. Doc. 108.P. Studii ş i documente. nu se poate afirma acela ş i lucru despre Ţ ara Romîneasc ă . la sfîrşitul secolului XVII. LXXV/200. Din toate aceste izvoare reiese c ă spre sfîr ş itul sec. făcut de un călugăr catolic în sec.R. p. Ro ş ii apar pentru prima oar ă ca o categorie militară cu bir aparte într-o men ţ iune din „Letopise ţ ul Birul roşilor Cantacuzi-nesc" în care se arat ă c ă Mihnea ş i al altor „au pus pre ro ş ii un bir foarte categorii militare cel r ă u mare" 4. Iorga. atunci cînd e pus în slujba strînsului poclonului. II. VI. cit mai ales fntr-un raport al Tării Romîneşti. Intr-o porunc ă a lui Constantin Brîncoveanu se vorbe ş te de birul v ă t ăş esc al haraciului care difer ă probabil de birul pl ă tit de ceilal ţ i contribuabili 3 . . In Ţ ara Romîneasc ă „ro ş ii" sînt curteni pentru c ă se ocup ă de impunere ş i de aceea sînt r ă spunz ă tori cînd d ă bilarii fiscului nu pl ă tesc ş i fug'. Letopise ţ ul Cantacuzinesc. 1 Acad. R. Dac ă din acest fapt se poate vedea c ă în Moldova ei au reprezentat o categorie fiscal ă aparte. ed. Anciens documents de droit roumain. In Ţara Romînească birul cur ţ ii pare s ă fi disp ă rut înainte. Ins ă e probabil c ă v ă tafii despre care se vorbe ş te în porunc ă sînt vătafi de plai. 90 ş i 91.

Din punct de vedere fiscal îns ă situa ţ ia ro ş ilor se schimb ă spre sfir ş itul secolului.R. 59. Academia R. nici dijm ă de stupi. lucru obiş nuit pentru ţă rile noastre în epoca feudală . priv. 8 Doc.388 A. In Moldova.P. Situa ţ ia lor difer ă . în care fiecare categorie speciall ă pl ă tea o dare special ă 8 . Arh. 2 3 . CXXVIII/209. In Ţ ara Romîneasc ă spre sfîr ş itul secolului ei sînt grupa ţ i în cruci ca ş i ro ş ii ş i doroban ţ ii. p. 5. Rom. Dumitru ş i sf.R. F i 1 i 11 i. O ultim ă categorie fiscal ă este format ă de preo ţ i. afît din punct de vedere militar cît ş i fiscal ei formeaz ă o categorie special ă . c ă la un moment dat cronicile moldoveneşti îi asemuie cu curtenii din Moldova deşi situa ţ ia lor difer ă . de altfel ş i în Ţ ara Romîneasc ă sînt c ă lă ra ş i. ro ş ii ale ş i. ei nu au dreg ă torii. Bucure ş ti. XVI. 128. p. de Istorie. pl ă tind un bir special 5. I o r g a. de cea a ro ş ilor ş i ca origine ş l ca situa ţ ie material ă . 8 Vezi de ex.P. 59. 7 I. CAZACIJ Dup ă a ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a se pare c ă ini ţ ial ro ş ii erau împ ă r ţ i ţ i în dou ă categorii. ist. în seama lui Gheorghe Ş tefan vedem c ă ei pl ă tesc dup ă nume un bir diferit de acel al ţă ranilor 4 . din care cea mai important ă . XVII. Studii ş i documente IV. Academia R. A ş ez ă mîntul lui Leon Tom ş a 1631. pl ă teau clte 40 ughi de un cal la sf. p. Gheorghe ş i nu d ă deau nici oierit. Documentul lui Alexandru Ilia ş dat la 1620 Arhiep. Cercet ă ri ş i documente privitoare la istoria Prin cipatelor Romîne. '„Magazinul Istoric pentru Dacia". Copie la Inst. fiind în aceast ă privin ţă exact în situa ţ ia boierilor în slujbe. In Moldova nu sînt ro ş i. V. 29. „Magazinul Istoric pentru Dacia". ei sînt grupa ţ i clte doi sau trei la o cruce ş i în afară de birul lor specific mai plă teau ş i împrumutau pentru haraci 2 . V. Trebuie s ă observ ă m. Mazilii adică boierii f ă r ă func ţ iuni pl ă tesc ş i ei o dare aparte . St. 226/CXLVII. nici vin ă rici. Intr-un hrisov din 1594 se vede c ă marele logof ă t Pîrvul era dator lui Mihnea cel R ău un bir de 40 000 aspri6. 5 ' N. dar categoria militar ă asem ă nă toare sînt c ă l ă ra ş ii. p. totu ş i fac impunerile ş i de aceea r ă spund deseori pentru d ă rile altora 3 . voi. 263. mazililor ş i a logofe ţ ilor domne ş ti '. Boierii în func ţ iuni pl ă tesc ş i ei bir la sfîr ş itul sec. Buz ă u. p. Dup ă dou ă hrisoave din 1663 ş i 1664 se vede c ă sînt grupa ţ i pe jude ţ e ş i au r ă spundere solidar ă pentru datoriile lor din bir 7 . C. nici gor ş tine în porci.

A. Această asem ă nare ar reie ş i din actul de scutire dat la 1595 de Eremia Movil ă vecinilor m ă n ă stirii Tazl ă u din ocolul Pietrei în cazul în care aceasta s-ar referi la munca din saline ş i nu la transportul s ă rii 3. „Arhiva istoric ă ". nu ne r ă mîne decît s ă admitem c ă exploatarea se f ă cea dup ă cum ne relateaz ă misionarul Bandinî. Metodele de exploatare a salinelor din Moldova erau probabil asem ănătoare cu cele din Ţara Romîneasca. dar se vede c ă ace ş ti vecini erau totu ş i pl ă ti ţ i. Ha ş deu. 1 Vezi cap. care a stat în Moldova la mijlocul sec. XVI to ţ i boierii sînt supu ş i d ă rilor. nici alte d ă ri. Codex Bandinus. Imunitatea. administra ţ ia are un contract special. 3 B. Abia la mijlocul sec. Capul administra ţ iei salinelor este ca ş i în Ţ ara Romîneasca un c ă tn ă ra ş . Petru Cercel ş i vremea sa. care punea pe beneficiarii lui într-o situa ţ ie special ă nepl ă tind bir. Ure. Cf. . iar de la o vreme ş i m ă n ă stirile au început s ă pl ă teasc ă ş i ele. XV ş i în prima jum ă tate a sec. în cursul sec. Ş t. uneori aceast ă vam ă este concedat ă m ă n ă stirilor. La Ocnele Mari. bra ţele de munc ă sînt îns ă altfel recrutate ş i pl ă tite ca acolo. în natur ă sau în bani. 50. un fel de privilegiu. La ocn ă lucreaz ă a ş a-zi ş ii ş ang ă i cu care. domnia mai lua ş i o vam ă de care.VENITURILE ŢARII 389 Aceast ă stare de lucruri este caracteristic ă pentru a doua jum ă tate a sec. care erau în domeniul domnesc. p. de la carele înc ă rcate la ocne . dispunînd ş i f ă -cînd chiar minelor dona ţ ii m ă n ă stirilor. Cum îns ă asupra acestei chestiuni exist ă un dubiu. Faptul c ă salinele erau în st ă pînirea domniei e confirmat de diver ş i c ă l ă tori cum ar fi Sivori sau Bandini 2. exploaVeniturile realizate tarea salinelor era organizat ă într-o din exploatarea oarecare m ă sur ă iar domnii aveau venituri salinelor şi a ş i din acestea. Salinele din Ţ ara Romîneasca erau administrate ş i exploatate în regie de c ă tre c ă m ă ra ş ul de ocn ă . La începutul secolului XVI. Pa seu. 178. p. XVI a existat privilegiul imunităţii '.c n e. XVII. 7. probabil c ă dijma vecinilor domne ş ti era încasat ă de domnie. '' Cf. P. I2 . Pe ling ă venitul rezultat din diferen ţ a dintre pre ţ ul de produc ţ ie ş i cel de vînzare. V. XVI.

A.predea s ă pt ă mînal domniei 40 de pietre de sare (drobi) indiferent cine ar lucra. XVII era de 25 pungi ceea ce ar reveni la 7 1 250 ughi (florini ung. Sec{. privilegiul ş ang ă ilor a r ă mas ş i în secolul XVIII. Buc. ocnele din Ţ ara Romîneasc ă au început s ă se arendeze. Pe la 1583. c ă venitul din saline in sec. în schimb ei primesc ca pre ţ a ' lucrului un ban de argint (sau doi bani poloni — poltoraci) ş i sînt scuti ţ i de toate impozitele'. Privilegiile şangăilor de la Tirgul Ocna. Acad Rom. 37. la saline mai lucrau ş i condamna ţ ii de drept comun . serii. M i h o r d e a. I o r g a. voi. op. p. Cf. De Baur. Pentru Moldova dispunem de mai pu ţine date dar e probabil că lucrurile s-au întîmplat la fel . 30 . 1915. ş tim. Atît în Ţ ara Romîneasc ă . pe care o pl ă teau Vezi V. 177. Memoires historiques et geographiques. dup ă spusele lui Sivori. condi ţ iile lor de lucru sînt greu de precizat. 22. V. Privilegiile şangăilor de la Tîrgul Ocna. Ş t Pa seu. De la o vreme. p. Iaşi. 86. minele de sare produceau 40000 scuzi în fiecare an s . ' V. Codex Bandinus. Ureche. St. Venitul realizat în bani de către domnii Ţării Romîneşti din produsele minelor de sare se poate urm ări timp de cîteva sute de ani. XVII 2 . La 1660 Grigore Ghica judec ă un proces între Iorga Dediul chirengiul cu Ghindea vistier pentru sume ce i se datorau primului si pentru arenda ocnelor la sfir ş itul sec. pe lîng ă cei aminti ţ i. Bacşici. Iorga. 4497. Arhiva Societăţii de ştiinţă şi literatură. Pe vremea lui Matei Basarab se realiza 40 000 de taleri 6 . Condica Mănăstirii Hurez.). dup ă memoriul lui De la Croix. evident cu modific ă ri 4 . N. Ist. p. Arh. Pe lîng ă aceste venituri provenite din exploatarea minelor de sare trebuie s ă men ţ ion ă m ş i o dare numit ă în Ţ ara Romîneasc ă s ă r ă rit iar în Moldova sol ă rit. Pentru Moldova. 50 şi N. 372 v. O descriere a Moldovei înainte de Cantemir în „Revista Istorică" XXIII (1937) n-rele 4—6. Del C h i a r o.. 1 . 119. CAZACU Fiecare din cele trei sute de case care compun tirgul lucr ă torilor de da Trotu ş trebuie s ă . tom. Storia delle Moderne revoluzzione Valachia p. cit.390 A. p. p. Del Chia. cît ş i în Moldova.ro ş i generalul De Baur vorbesc de arenda v ă milor ca de obicei3. 1894.

R. . Buc.P. Tismana. In secolul XVII aflăm dintr-un document al lui Grigore Ghica că schilerii . *' Pentru ocnele de sare vezi şi mai sus cap. LXXXVII/1S ' Ş t. In secolul XVII la 1627 Barnovschi d ă ruie ş te m ă n ă stirii Tazl ă u „fîntîna de p ă cur ă " ce este în hotarul satului T ă te ş ti s . La 1660 Stoian b ă ia ş ul este obligat s ă dea 1 200 oca de aram ă dar nu o d ă 5 . Documentele Ţării Romîneşti. XXIV 13/13. P. Codrescu. XVII cînd. St. 254. 61. Uricariul. Această exploatare s-a întrerupt probabil în cursul timpului.R. Primele mine care se exploateaz ă sînt cele de aram ă din Oltenia de la Bratilov lîng ă Baia de Aram ă . o cear ă neagr ă care poate arde foarte bine. V.VENITURILE ŢARII 391 aceia care foloseau sarea ' din micile exploatări aflate în munţii Moldovei sau ai Ţă rii Romîne ş ti 2 . Mircea cel B ă trîn ş i urmaş ii lui cedeaz ă zeciuiala. la 1644. ' Acad. 8 P. Bucure ş ti.de! la Cîmpina strîngeau din ni ş te pu ţ uri p ă cur ă în Valea Puturosului înainte de domnia lui Constantin Şerban Voievod şi acesta a dăruit puţurile unei m ă n ă stiri s ă race 7 . Pa seu. '' Arh. un venit care se conceda de c ă tre domnie. p. Moldova şi Ţara Romînească. Prin faptul c ă în act se men ţ ioneaz ă fîntîna de păcură ca o valoare economică se înţelege că ea se exploateaz ă . Bucureşti. p. Savei. are de la mine m ă n ă stirii Cozia 3. '' Arh. 1 T. Petru Cercel ş i Ţ ara Romîneasc ă p. S. în Ţ ara Romîneasc ă p ă cura se exploata de domnie ş i producea un venit. In Moldova fîntînile de p ă cur ă sînt men ţ ionate în secolul XVI ca stă pînire privată . 172. Producţia. Matei Basarab cere Ghiurei C ă pitanul de la Baia de Aram ă s ă dea la haraci 1 000 taleri pentru c ă mina s-a redeschis în acest scop 4.P. LIII. 8 După o copie de la Institutul de Istorie al Academiei R. P a n a i t e s c u . 67/XLIII. R. Nu avem nici o informa ţ ie asupra modului de exploatare şi venitului realizat. In secolul XVI. I. o vedem îns ă reluat ă în sec. Reprezenta o valoare produc ă toare. St. Ş i minele de aram ă constituiau un venit pentru domnie. 'Prin urmare spre începutul secolului XVII. Arh. Sivori secretarul lui Petru Cercel scrie că în Ţara Romîneaseă există păcură : „cera negra che pero arde benissimo" 6 . venitul pe care îl. St.

La rîndu] s ă u marele arma ş vinde în comer ţ acest aur iar cî ş tigul realizat este un venit al domniei 3. Memoires historiques et geographiques. Din documente mai tîrzii afl ă m c ă exploatarea aurului se face de ţ iganii rudari înscri ş i într-un catastif special ş i ca atare obliga ţ i s ă lucreze ş i s ă produc ă 2 . de la care domnul are un venit de 20 000 duca ţ i pe an '. ei sînt obliga ţ i a vinde produc ţ ia lor proprie de aur marelui arma ş pe un pre ţ fix de doi lei drahma. veniturile realizate nefiind prea mari. Din cele expuse putem conchide c ă în ţă rile noastre domnii au c ă utat s ă scoat ă venituri cît mai mari nu numai din produsele agricole ci ş i din bog ăţ iile miniere. CAZACU Acela ş i Sivori scrie c ă în Ţ ara Romîneasc ă sînt mine de aur. pe de alt ă parte. probabil metoda întrebuin ţ at ă este cea veche adic ă din sec.392 A. 209 f. XIV—XVII. 178. 712 f. In Moldova se pare c ă lucrurile st ă teau la fel. 422i ş i ibidetn nr. Bucure ş ti. Stat. aurul ş i arama nu prezentau un interes prea mare pentru domni. Arh. 3 De Baur. ' Petrolul. p. Pe vremea lui sînt înscri ş i în catastif 171 rudari care sînt obliga ţ i s ă pl ă teasc ă domniei un impozit de ş ase drahme de aur anual. Sarea pare s ă fi fost exploatat ă direct în regie de c ă tre c ă im ă ra ş i apoi de mai multe ori exploată rile de sare au fost date în arendă la diverşi întreprinzători. Venitul după sare reprezenta o foarte important ă parte a vistieriei ţă rii. Ş t. cit p. Condica m ă n ă stirii Cozia. In secolul XVIII generalul De Baur studiaz ă mai in detaliu exploatarea aurului. P a s cu. Se pare c ă primele mine exploatate au fost cele de sare ş i de "aram ă . 86. 1 2 . op. 770—78.

Capitolul VII OASTEA FEUDALA .

domnii.ş i procure echipamentul necesar. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei.Se ş tie c ă în general în evul mediu ostile nobiliare erau formate din cava^ei"i îmbrăcaţi în zale şi înarmaţi cu spade. Ureche. acordau o parte din p ă mîntul lor vasalilor care în schimbul folosin ţ ei erau obliga ţ i s ă presteze slujba militar ă . Atît calul. scuturi. s ă fie st ă pînii de sate. mari feudali. p. de care nu putea dispune oricine. de multe ori în indiviziune. Pentru a putea s ă aib ă astfel de trupe înarmate. 136. Era firesc deci ca între st ă pînirea p ă mîntului ş i slujba militar ă s ă fie o strîns ă leg ă tur ă ş i ca elementele principale. arcuri ş i s ă ge ţ i. scrie Ureche'. Numai cei boga ţ i puteau s ă . seniorii feudali. Aceste două elemente formeaz ă trupe separate ş i uneori au interese contrarii. ş i în st ă pîni ai unui singur sat sau de p ă r ţ i de sate. cît ş i armamentul reprezentau pentru acele timpuri valori importante. cea care depindea direct de el. Panaitescu. . Astfel. format ă din recrutarea ţă ranilor liberi. deci mici feudali. cînd boierii se revolt ă împotriva lui Ş tef ă ni ţă . In ţă rile romîne st ă pînii de sate se împ ă rţ eau în general în dou ă categorii: în st ă pîni ai mai multor sate. P. edi ţ ia P. a neme ş ilor ş i a micilor st ă pîni de Structura ostii feudale ' G r . A ş adar în Ţ ara Romîneasc ă ş i în Moldova erau dou ă o ş ti : oastea domnului. suli ţ e. din care se recruta oastea feudal ă . neme ş ii sînt de partea domnului — „i-au venit ţara în ajutoriu".

p. oameni de oaste c ă lă ri de pe mo ş iile lor. el adun ă oastea şi contemporanul Gorecki spune că a făgăduit lefegiilor cre ş terea lefii. în relatarea contemporan ă a lui Baltazar de Piscia despre lupta de la Valea Alb ă (1476) se arat ă c ă Ş tefan cel Mare avea pe lîngă dînsul douăzeci de mii de oşteni. In Ţ ara Romîneasc ă . . ed. p. Ţă ranii se duc s ă se bată cu tă tarii ş i Ş tefan ră rrune cu zece mii de nobili. tocmai în secolul XVII afl ă m continuarea o ş tii boierilor mari: în lupta de la Finta a muntenilor împotriva moldovenilor ş i cazacilor (1654). 3 Letopiseţul Cantacuzinesc. Bellum Ivoniae. III. cifr ă prea mare pentru boierime. „dînd înv ăţă tur ă slugilor sale ca to ţ i s ă se înarmeze ş i dîndu-le ş i jur ă mînt ca s ă le fie' cu direptate. aveau cetele. ostile lor proprii. Boierii mari luptau deci cu familia lor (coconii) ş i cu slugile lor înarmate. cu slugile lor. N. care în schimbul unor scutiri ş i concedare de p ă mînt din domeniul boieresc. oastea feudal ă propriu-zis ă '. Ia A. Ace ş ti mari feudali. ed. ca ş i în Rusia. 220.396 A. dintre care „rusticii" ( ţă ranii) zece mii ş i „nobiles" boierii. formate din „slugile boiere ş ti". CAZACU p ă mînt ş i oastea feudal ă a boierimii mari. O relaţiune despre Ştefan cel Mare. pe temeiul jur ă mîntului de credin ţă feudal. slujeau al ă turi de st ă pînul lor la r ă zboi. Se vede limpede că pe lîngă oastea domnului era o oaste de c ă l ă re ţ i care lupta pentru dinsul numai pe temeiul jur ăm întului feudal de credin ţă. 150. în „Columna lui Traian". 149. în Ungaria ş i în apus. care depindea de domn în chip indirect. Papiu Illarian „Tezaur de mo numente istorice". tot zece mii. 1876. * Gr. Letopiseţul Ţării Moldovei. 378. ci de boieri cu ceata lor de poslu ş nici militari. s-au pornit cu to ţ ii" 4 . Cînd boierii mari ai Moldovei se ridică împotriva lui Ştefan L ă cust ă şi-1 omoar ă (1540) scrie cronicarul Ureche cum Gă ne ş tii ş i Arbure ş tii. Simache şi T. iar „c ă l ă re ţ ilor" le-a cerut s ă repete jur ă mîntul de credinţă faţă de domn 2. scrie cronicarul muntean „mai vîrtos boiarii cei mari ş i al doilea cu coconii lor. Esarcu. Bineîn ţ eles c ă nu erau zece mii de boieri singuri. VII. cit. tot cu s ă biile goale intra într-în ş ii" 3 . Cristescu. p. Cînd Ioan Vod ă cel Cumplit se lupt ă cu turcii. Ureche. Boierii aveau la îndemân ă un instrument de 1 C. 2 Gorecki. care constituiau oastea feudal ă boiereasc ă. p.

D l u g o s z . „au înv ăţ at c ă l ă ra ş ii s ă nu scoat ă cuvînt afar ă " (adic ă oastea boierilor care ş tiau de mazilie).OASTEA FEUDALA 397 lupt ă cu care se puteau împotrivi chiar domnului. Historiae polonicae libri. dup ă luptele sale împotriva turcilor „pe mul ţ i ţă rani din num ă rul pedestra ş ilor i-a trecut în rîndul o ş tenilor c ă l ă ri" 4 . Deosebirea între cele dou ă o ş ti. I. Acest o ş tean din oastea feudal ă a unui boier ajunge chiar domn. care lupta pe jos se vede ş i mai clar dintr-un pasaj al Cronicii Moldovei privitor la Aron Vod ă (1592). cea feudal ă c ă lare a boierilor ş i cea domneasc ă format ă din ţă rani ş i mici st ă pîni de p ă mînt. „A doua zi. în schimb. un /militar în serviciul s ă u personal. 2 Ibidem. ca portar subaltern. oastea boierilor. . se ş tie c ă hatmanul în Moldova era în acela ş i timp ş i portar de Suceava. ' Ibidem. 150. la paza cet ăţ ii Sucevei. Aron Vod ă fusese mazilit de sultan. Din acest pasaj se vede clar c ă gloatele ş i curtenii sînt acela ş i lucru. deci Mihul hatmanul pusese o slug ă a sa. ca unul ce jupuise ţ ara ş i asuprise pe cei de jos. despre care acelaşi cronicar spune că „fusese atuncea portar la cetatea Sucevii. se temea de ţărani şi le ascunde vestea mazilirii. au înc ă lecat ş i au purces spre Ia ş i". 1712. cit. iar mai denainte vreme fusese slug ă la Mihul hatmanul" '. Ş tefan cel Mare. ad ă ug ă cronicarul. oastea de curte a domnului pus ă în contrast cu c ă l ă ra ş ii. Letopiseţul Ţării Moldovei. îns ă „iat ă gloatele mergea pre de toate p ă r ţ ile" 2 . col. încredin ţ înd-o în tain ă numai boierilor : „pre boieri i-au înv ăţ at de au chemat gloatele ş i le-au mul ţă mit de slujba ce i-au f ă cut ş i le-au zis s ă mearg ă eine..ş i pre la casele lor". care reprezentau p ă turi sociale deosebite. spune Dlugosz. pentru împerecherea [vrajba]. boierii ridică domn pe Alexandru Cornea. p. p. ce era între c ă l ă ra ş i ş i între pedestra ş i" 3 . 176. adic ă între cele dou ă o ş ti. 526. Lipsea. ed. 207. II. „socotind c ă prea lesne o va dobîndi. p. U r e c h e . In locul lui Ştefan Lăcustă. Astfel la 1563 domnul muntean Petru cel Tîn ă r atac ă Moldova. Deci acei ţă rani pedestra ş i " G r . In oastea feudal ă din ţă rile romîne se iscau adesea conflicte care izvorau din deosebirea de interese din clasa boierilor mari ş i aceea a micilor st ă pîni de p ă mînt. (Aron Vod ă ) p ă rlndu-i c ă se vor fi dus curtenii.

126. XVI le găsim împărţite pe judeţe şi ţinuturi. în cete comandate de mari v ă tafi sau stegari. p. Astfel. 2 I. " M i r o n Costin. dup ă cronica lui Macarie..P.Ţ ara ^ Sus. Acest lucru se confirm ă de Miron Costin. p. P. N ăd ă baicu mare vornic atac ă pe munteni la 1553 2 . p. fie prin dona ţ ii de mo şi i. fie prin scutire de dări. ' Cronica lui Radu Popescu. astfel la Miron C o s t i n . Alexandru II trimite pe Dra gomir vornicul s ă goneasc ă pe Vintil ă . Neagoe vornicul ridică oaste împotriva lui Radu de la Afuma ţi. p. 1929. p. 3 . Cronica lui Macarie.398 A. Letopise ţ ul. 87. care în poemul s ă u ne spune despre vornicul Ţă rii de Jos : „De el ţ in strajele vadurilor ş i ale grani ţ elor în Ţ ara de Jos" '. ca s ă ne referim la un text privitor la Moldova. Panaitescu . 1 Ibidem. în care se arată că . 75. subalternii comandan ţ i de subunit ăţ i sînt tot v ă tafi. Astfel. op. 105. R. Memoriile Sec ţ . fiul lui P ă tra ş cu ce Bun etc. p. B o g d a n . ed.R. 3 Letopise ţ ul Cantacuzinesc. In Letopise ţ ul Cantacuzinesc se aminteşte de „ostile Craiovei. după „Letopiseţul Cantacuzinesc". Trupele de neme ş i ş i curteni au o organizare teritorial ă care se întrevede din relat ă rile cronicarilor. P ă tra ş cu cel Bun trimite pe Socol vornicul cu trupe la Liov s ă aduc ă pe Isabella cră iasa. Danciul marele vornic ajut ă pe Vlad V în lupta împotriva lui Mihnea. Motoc mare vornic lupt ă împotriva lui Joldea. 11 . Ist.au ales 800 oşteni într-ales Orheieni şi L ăpuş neni" 6. Ş i în Ţara Romînească vornicii joacă. acelaşi important rol militar. cit.. 204. 219. 220 etc. iar vornicul din Ţ ara de Jos cetele din Ţara de Jos. rolul militar pe care-1 joadi vornicul Ţă rii de Jos în Moldova îl are banul. Astfel. 122. 103. edi ţ ia P. Poema Polon ă . în Moldova vornicul Ţă rii de Sus comand ă cetele din . Acad.. 107 etc. CAZACU care se purtaseră viteje ş te în ră zboi au fost trecu ţi în rîndurile boierilor călări. în sec. împreună cu marii bani. deci trecerea lor între privilegia ţ i. p. p. Pe de alt ă parte în cronici vedem c ă în general trupele trimise sînt comandate de marii vornici. cită m Letopise ţul lui Miron Cosin despre Vasile Lupu. cit. In Ţ ara Romîneasc ă .. Astfel. p. Uneori satele erau donate cu men ţiuni speciale. 157. Grozav marele vornic conduce expediţia lui Petru Rareş împotriva Bra ş ovului. Jiului şi Mehedinţilor" 4 sau în cronica lui Radu Popescu despre „oastea den ţara dupeste Olt" 5 ş i în sfîr ş it.

p. iar acum e deşert" 2. p. . Cronici inedite atingătoare de Istoria Rotnînilor. 128. 129. ' Gr.OASTEA FEUDALA 399 1432 Drago ş Urlat cap ă t ă st ă pînirea cu condi ţ ia „s ă ţ ie de steagul de la Tutova"£a ^epwHT Kb CTnry TyroBCKOMy". se indic ă astfel în mod expres unitatea din care urmeaz ă s ă fac ă parte beneficiarul bunului. . Aceasta justific ă ş i pasajul din cronica lui Ureche în care se scrie: „au trimis Ş tefan Vod ă pe Petre C ă r ă b ăţ vornicul ş i cu to ţ i giosenii s ă treac ă Prutul. I. iar cînd sînt numai neme ş ii 3 000. P a n a i t e s c u . cit. p.. I. op. Acest pasaj este redat astfel în Cronica moldopolonă : „au trimis pe Cărăbăţ vornicul Ţării de Jos ca să treacă Prutul cu toat ă Ţ ara de Jos ş i s ă -i bat ă pe t ă tari" 4 . deci sînt 24 de steaguri din care o parte formeaz ă contingentul Ţă rii de Sus ş i altul contingentul Ţării de Jos sau în Ţ ara Romînească contingentele Olteniei ş i ale Munteniei. op. 148.. Steagul de jude ţ ca unitate militar ă este atestat în mai multe documente. sînt tot atî ţ ia pîrc ă -labi ş i v ă tafi adic ă starosti ş i stegari. cit.. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei.. Unitatea imediat urm ă toare unit ăţ ii mai mari care este Ţ ara de Jos. Mir cea cel B ătrîn.Bogdan. 87. P. Cronica. ( ş i) luni diminea ţ a. p. Aceast ă leg ă tur ă teritorial ă ş i administrativ ă între bun ş i unitatea militar ă se v ă de ş te în Cronica moldo-polon ă : „num ă rul tuturor ţ inuturilor e 24 . ' . Astfel citim în Miron Costin : „Venia atuncea din ţ inuturi din gios ni ş te steaguri de c ă l ă ra ş i la c ă utare" 5 sau în Neculce : „era ş i lipcani optzeci de oameni la două steaguri" 6. C o s t i n . cit.. prin urmare comandan ţ i de steag. cit. N e c u l c e . 134.Bogdan.. ed. ed. Din toate aceste ţ inuturi se adun ă osta ş i ş i str ă jeri 8 000. Ideea că unităţile militare şi comandamentele depind de împ ă r ţ irea teritorial ă în jude ţ e este bine ş i precis exprimat ă ş i se coroboreaz ă perfect cu pasajele din cronici pe care le-am citat mai sus. 1 2 r' P. | M. p. în spe ţă unitatea de cavalerie din tlrgul Tutova. I. este steagul de jude ţ . Se vede c ă în spe ţă gioseni este unitatea de lupt ă comandat ă de marele vornic al Ţă rii de Jos din Moldova ş i alc ă tuit ă din to ţ i neme ş ii.Ureche. i-au lovit (pe t ă tari) f ă r ă veste" 3. După datele Cronicii moldo-polone. în Moldova sînt 24 ţ inuturi ş i tot atî ţ ia v ă tafi stegari.

133. Am putea conchide cu u ş urin ţă c ă b ă trîne ţ ea este un motiv de scutire pentru cei obliga ţ i a presta slujba militar ă . T ă tarii sînt b ă tu ţ i pentru c ă moldovenii sînt gata ş i nu sînt surprin ş i de atacul lor. Din cronici se vede c ă iarna slujitorii militari stă teau pe la casele lor. campania turcilor din 1475 are loc tot spre iarn ă. Intr-un pasaj al lui Neculce putem afla mai precis în care anotimp se purtau r ă zboaiele ş i anul cînd se presta slujba militar ă dup ă terminarea c ă reia o ş tenii nu mai a ş teptau concediul ş i plecau f ă r ă învoirea ş efilor de unitate : „deci' — scrie el — oastea Duc ă i Vod ă fiind sup ă rat ă de la sf. Atacurile prin surprindere se încearc ă iarna. ne putem da seama numai de sfîr ş itul slujbei militare. Gheorghe la sf. III. Bogdan. p. Letopiseţul. £00. priv. Ureche. Rom. G r. B. ist.400 A. 330. Ureche. Astfel citim în Cronica lui Macarie c ă n ă v ă lirea lui Trif ă il ă a avut loc: „în vreme de iarn ă . Dar mai erau ş i alte considerente care restrîngeau activitatea militar ă ..august ş i atunci dup ă cîte ne spune Ureche : „ ş i norocul cel bun al lui Ş tefan Vod ă sau prijejit cu oaste gata în gura Coroviei" 5 . ed. Letopiseţul. Cronica. XVII. Referindu-se la acela ş i eveniment.. astfel Trif ă il ă vine iarna. Matei Corvin îl atac ă pe Ş tefan tot spre iarn ă . 92. Nicolai sau ş i risipit care încotro au putut pre la casele lor" 4 . ed. I. cit. boierul fiind slobod ş i l ă sat în pace de toate d ă rile ţă rii ş i de oaste „pentru c ă e b ă trin ş i neputincios ş i f ă r ă copii" r . I. cînd tot osta ş ul se odihne ş te ş i r ă zboiul înceteaz ă" 2 . p. Totu ş i durata slujbei militare pare a fi fost limitat ă prin vîrst ă . de pild ă pe vremea lui Ş tef ă ni ţă t ă tarii n ă v ă lesc in . p. Neculce. p. ed.. p. Ureche ne spune c ă el s-a petrecut „iarna cînd era to ţ i o ş tenii la casele lor" 3 . cit. . Vara fiind sezon de r ă zboi — to ţ i sînt gata de lupt ă . fost mare vornic. voi. 1 2 3 4 6 Doc. Gr. cit. 134. CAZACU C a re e ste d u ra ta s lu jb e i m ilita re ş i în ce anume condi ţ ii se Condiţiile presteaz ă ea ? Dup ă un hrisov de scutire al de prestare ale lui Ga-vriil Moghil ă din 1619 dat Iui slujbei militare Cerni-ca. Vechile cronici moldoveneşti pină la Ureche. Dar în orice caz nu putem stabili vîrsta la care cei b ă trîni sînt scuti ţ i de slujba militar ă . Ş tefan cel Mare atacă Br ă ila iarna (27 februarie).

atunci n-ar fi sc ă pat teaf ă r nici un picior de ungur" '. Astfel.. trebuie să observăm că celelalte izvoare istorice nu con•irm ă aceast ă parte a relată rii din cronic ă . ed.. Cu toate acestea o oaste numeroas ă se repezi ş i în urma craiului ş i i-a smuls mul ţ i oameni. Sînt obliga ţ i s ă mearg ă numai cînd însu ş i craiul încalec ă . p. Comparînc1 situa ţ ia boierimii moldovene cu cea a nobilimii polone. timpul servit pare limitat. potrivit obiceiului. p.OASTEA FEUDALA 401 Cînd o ş tenii sînt chema ţ i la oaste în timp de iarn ă . după datele Cronicii moldo-germane. atunci se n ă pusti Ş tefan Vod ă cu oastea asupra t ă tarilor ş i-i alung ă din ţ ar ă . oastea lui Ş tefan nu mai urm ă re ş te pe inamic să-1 scoată din ţară. Ibidem. Dar. ci se împrăştie : „In ziua de 14 decembrie într-o luni spre mar ţ i noaptea c ă zu Ş tefan cu oastea sa peste unguri şi omorî foarte mulţi dintre ei. Cronica moldo-germană. Isaia... 113 şi 114. această obligaţie este mult mai grea. „In ziua de 15 decembrie într-o miercuri se împr ăş tia. 4 G r. se întîmplă un nou eveniment : „Chiar atunci intrar ă ş i t ă tarii în ţ ar ă ş i oastea se strînse din nou în jurul lui Vod ă . încît puse pe picioare o mare armat ă . 60. nu sînt obliga ţ i s ă ias ă din hotarele ţă rii lor 4 . Dac ă . Letopiseţul.. 1467 . Ibidem. ed.. a doua zi la 15 decembrie. el cods ţată c ă polonii nu pot fi chema ţi la oaste.. 8547 . 61. ar fi alergat unde i se poruncise. Numai atacul t ă t ă resc putea justifica o nou ă chemare sub arme. aceasta ajunse pîn ă la urechile lui Mateia ş Craiul. Atunci a fost nimerit chiar craiul Mateia ş cu dou ă s ă ge ţ i. oastea feudală datora 40 zile de serviciu militar pe an. ne spune cronicarul.... Din această descriere s-ar înţelege că. 26 — Viata feudal ă — c. în apus. Dintr-un pasaj al lui Ureche reiese c ă . Putem trage de aci concluzia că în timp de iarnă oastea putea fi chemată sub arme numai în cazul unui atac dinafar ă .. cit. Dup ă cîte se ş tie. decît pentru lupta dinl ă untru. oastea lui Ş tefan Vod ă a ş a încît ş i ungurii omorîr ă pe mul ţ i dintre ei" 2 . în ţările noastre.. lupta de la Baia are loc la 14 dec.. a ş a încît craiul nu mai putu lua din ţ ar ă armele. Ureche. domnul nu avea nici un motiv s ă ţ in ă armata sub arme sau s-o cheme din nou. de ş i victorioas ă ." 3. Iat ă o victorie transformat ă aproape în derut ă prin faptul c ă oastea se împr ăş tie din proprie ini ţ iativ ă probabil pentru c ă considera misiunea sa ca terminat ă . Chiţimia. numai pentru a respinge pe unguri.

Cronic ă . cît ş i slujba militar ă implicit. Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul. 144. P a n a i t e s c u. p. 87. se recurgea ş i la bac ş iş uri. G r e c e a n u . Astfel citim în Neculce c ă la 1683 Duca Vod ă „au pus pe un Braha c ă pitan de au fă cut un steag de oameni. Ibidem. P. Astfel. care este amintit ă în documente. in acel interval de timp. CAZACU Deci în ceea ce prive ş te condi ţ iile în care se îndepline ş te slujba militară ş i timpul în care ea se (presteaz ă . am putea constata c ă atît r ă zboiul în general. Acum ei cer 20 de veadre de vin" 3. Anciens documents de droit roumain I. voi. I. slujitorii militari trebuie s ă fie oricînd la dispozi ţ ia domnului. II. ed. Ş t. Gheorghe pîn ă la sf. 1 2 3 4 5 . ei îns ă sînt obliga ţ i s ă r ă spund ă la chem ări atunci cînd se produc atacuri dinafară . p. p. 123. Genealogiile. XVII a r ă mas un zapis pentru „ne ş te bani ce au dzis c ă au dat unui argat a Mihalcei ce l-au mînat la oaste pre locul s ă u. 452. cit. a unei văduve se vede că trimiterea de înlocuitori era obligatorie. ei se întorc acas ă . serdarului pentru oaste. In timpul iernii ar trebui s ă stea acas ă . tot din v ă tafii boierilor ş i a jupîneselor celor sărace" '. N e c u l c e . Văduvele şi boierii care nu pot merge la oaste î ş i trimit ca înlocuitori pe v ă tafii lor. din sec. P. N. I o r g a.402 A. Unul din aceste acte este dat lui Mihai din Tîrg ş or de c ă tre Mihai Viteazul (act f ă r ă an) 5 . Se întîmpla uneori ca stăpînul titular al unei moşii să nu poată răspunde la chemarea la oaste sau ca mo ş ia sa s ă fie în stă pînirea unei femei. Evident. Ne referim în special la acest act deoarece el este dat unui st ă pîn de sat care nu e boier la data actului ş i care I. într-un zapis din 1664 Negoi ţă sp ă tar V ă c ă resou se declar ă dator cu 55 ughi din care 25 „au dat dumnealui cumnatul P ă tra ş cu. voi. p. In astfel de cazuri ace ş tia sînt înlocui ţ i de trimi ş ii lor. Ne-au r ă mas mai multe specimene de acte de scutire de slujb ă militar ă .. Dintr-o reclama ţ ie. vedem de asemenea c ă înlocuitorii cereau o desp ă gubire de la aceia care îi trimiteau. Pentru ap ă rarea ţă rii e chemat ă oastea cea mare. 108. ca s ă nu mearg ă în Ţ ara Ungurească" 4. se fac de obicei vara sau mai bine zis de la sf.. Dumitru . după respingerea atacurilor. Procedeul legal pentru a ob ţ ine scutirea de slujb ă este acela de a se adresa direct domnului. I p. 143. unitatea cerea omul 2 ..

* H u r m u z a k i. Acte ş i fragmente. în ce prive ş te ultimele dou ă scutiri trebuie s ă relev ă m c ă unul din motivele trecute în act este faptul c ă beneficiarii nu au copii. ist. de altfel ca ş i fuga. op. voi. în conformitate cu consuetudinele existente în Moldova. Rom. cit. M. fără copii6. voi. p. 347. 58. Astfel la 1570 vedem închinîndu-se m ă n ă stirii Govora. B. XVII. I o r g a. II. N. . XV c ă în ţă rile noastre erau folosite zalele. domnul Moldovei se obligă să ajute pe poloni cu 400 c ă l ă re ţ i b in e în a rm a ţ i c u z a le 5 . încît preiferau s ă moar ă în r ă zboi 3 . numai la data de 23 mai 1603 de c ă tre Radu Ş erban 1 . iar pentru Moldova actul din 1606 dat de Simion Movil ă unui curtean Toader din Todereni 2 . suli ţ e. XVI. 567. * Doc. A. Acest motiv e suficient pentru a vedea c ă scutirea nu s-ar fi acordat dac ă beneficiarii ar fi avut copii. priv. voi. Rom. ist. erau sancţionate ca hiclenii.OASTEA FEUDALA 403 e înscris în categoria militar ă a ro ş ilor ale ş i. I2. B XVII. regele Ungariei socote ş te într-un plan de mobilizare 10 000 c ă l ă re ţ i în zale. Joannes Dantiscus. XVI al episcopiei de Kulm. La 1430. zaua. I. 89. C o s t ă eh eseu.. mort. priv. l Doc. ' Doc. este evident c ă trebuie s ă existe acest num ă r de c ă l ă re ţ i echipa ţ i. p. ibidem p. se spune că. III. priv.. Se în ţ elege c ă neprezentarea la oaste. la 1456. p. Ş tiri interne ş i mai tîrzii confirm ă aceasta. p. O serie de scriitori din secolul XVI ca şi din secolul XVII constat ă c ă osta ş ii din ţă rile romîne au scuturi. Intr-un raport din sec. II. care desigur ar fi trebuit s ă se duc ă la oaste în locul p ă rin ţ ilor. p.. voi. rom. ist. p. I. din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă 4 . Armamentul folosit în ţă rile noastre nu Armamentul f deosebea prea _ mult de armamentul din apus . toţi infractorii din această categorie erau condamna ţ i s ă sufere înainte de moarte ni ş te chinuri atît de grele.. Un alt act de scutire e acela din 1619 citat mai sus tot pentru Ţ ara Romîneasc ă . 781. coiful Ş i brîul de argint al unui oarecare Radu Ti ş t ă beanu. . mai intii trebuie sa constat ă m pe baza a dou ă documente din sec. II. F iin d v o rb a d e u n a s tfe l de ajutor cu un num ă r atît de important de c ă l ă re ţ i înz ă ua ţ i. 74. Situa ţ ia averii lui Minai din Tîrg ş or.

Aceast ă chemare apare poate mai precis în solia lui Ş tefan cel Mare c ă tre marele cneaz al Litvaniei Alexandru. (ibidem. 6 Letopiseţul Cantacuzinesc. 542. ed. Sau citim în Letopise ţ ul Cantacu-zinesc despre Matei Basarab : „îndat ă au strîns toate ostiile ţă rii" 6 .. G r a t i a n i. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Bogdan. p. cit. A. C o s t ă c h e s c u . arcuri. Transalp. Papiu Marian. „ Tezaur de monumente istorice". p. In cronici ş i documente se relateaz ă foarte pe scurt cum se face chemarea nriT . p. 172 „Arhiva istorică". 3 Codex Bandinus. p. De Iacobo Basilico. Ureche. 85. p. 1920. III. 172.strîns-au ţ ara ş i s l u j i t o r i i s ă i " 4 s a u d e P e t r u Ş c h i o p u l „ a u s t r î n s ţ a r a ş i s-au g ă tit de dîn ş ii" 5 . 194. l ă nci ş i zale'. a ş a cel pu ţ in ni se spune între altele ş i în ora ţ iunea lui Cîrje 7 . care variaz ă dup ă necesit ăţ i. Bellum Ivoniae. Documentele moldoveneşti de la Şteţăniţă Voievod. p. p. XVII trupele recrutate din marea sau mica boierime (adic ă oastea de ţ ar ă . r a oastei. 111 a r i a n. De obicei cronicarii descriu in mod extrem de lapidar aceste evenimente. brunya este o că maşă2de za!e. 136. P a p i u. K a r a d j a . 8 I. p. 213) . s ă ge ţ i. 181). unde se spune c ă aceast ă chemare se face strigînd prin toate cet ăţ ile ş i tîrgurile 8 . spre deosebire de mercenari) nu par a fi întrebuin ţ at în mare m ă sur ă armele de foc . Ibidem.404 A. De situ Transilv. (Ibidem. Codex Bandinus. p. Verancius arat ă c ă moldovenii nu prea au zale ş i din aceast ă cauz ă întrebuinţează nişte haine speciale umplute cu bumbac 2 pe cînd în Codex Bandinus ş i în rela ţ ia lui Paul de Alep afl ă m c ă în Moldova erau ş i cuirase 3 . p. . J81. 88. ' M. op. p. Ureche scrie despre Ş tefan cel Mare : .. 148. p. . cit. Trebuie s ă relev ă m c ă pîn ă în sec. 1' Gr. II. p. R e i c h e r s d o r f e r . G o r e c k i. 309. VI.. Chorographia Moldaviae 1541 în A. citim astfel în cronica lui Ureche c ă atunci cînd regele Albert al Polo1 G. CAZAC U coifuri. In realitate opera ţ ia chem ă rii la oaste este pu ţ in mai complicat ă . 1 • r^. Letopise ţul. Mold. V e r a n c i u s . spade. Mai întîi se trimite ordin de chemare tuturor o ş tenilor ş i apoi ei se adun ă . In chemare se indic ă locul de adunare. 22. au preferat folosirea l ă ncii ş i a s ă biei. p. i • • *1 • ■ * stantin Şerban în „Revista istorică". II. Un ambasador suedez ta curtea lui Con \JTSaWlZaTca. 109.

T. M i h o r d e a.26. XXIII. Astfel în înv ăţă turile atribuite lui Neagoe Ba-sarab se vorbe ş te de „c ă ut ă ri" inspec ţ ii anuale ale o ş tilor 3 . 8 V. p. Ş tefan cel Mare fixeaz ă ca punct de adunare a trupelor sale tîrgul Romanului '. în cursul inspec ţ iei este separat de grosul escortei sale de ţă ranii care cer s ă li se reduc ă d ă rile. 93. p. 93 ş i 94. C ă l ă tori ru ş i In Moldova ş i Muntenia. p. O atare inspec ţ ie e descris ă de Sommer 4 . voi. instruite fiecare în parte în jude ţ ul ( ţ inutul) respectiv se adun ă cu această ocazie ş i demonstreaz ă cuno ş tin ţ ele ş i abilitatea lor militar ă . de asemenea. 207. pe care un c ă l ă re ţ trebuia s ă -1 ia cu lancea din galopul calului.. edi ţ ia E. Cetele. Mai 'tîrziu aflăm că unii str ă ini se intereseaz ă în mod special de aceste tactici 5 . . op. cît ş i din descrierile c ă l ă torilor 7 reiese c ă moldovenilor le pl ă ceau jocurile militare. P. cit. Ibidem. B e s v i c o n i.. Steaguri de cavalerie moldoveneasc ă sînt angajate ca unit ăţ i militare de limb ă romîneasc ă distinct ă nu numai de poloni ş i de ru ş i. 39. 11b. adic ă un inel mare prins cu o frînghie de un stîlp. Uricariul. Unii se distingeau la „halka". p. extras din „Revista istoric ă ". 1 2 3 102. Metnoires du Sieur de la Croix. O descriere a Moldovei înainte de Cantemir. prusieni. p. C o d r e s c u . Probabil c ă cu aceast ă ocazie se f ă ceau manevrele cu întreaga o ş tire. Dar aceste chem ă ri ş i adun ă ri ale o ş tii n-au loc numai în timp de r ă zboi.OASTEA FEUDALA 405 niei vine s ă cuprind ă Moldova. tot din galopul calului 8 . ' Vita Iacobi Basilici. XXIV. 27. Letopiseţul. se pare că moldovenii aveau tactici de atac specifice. dar ş i de suedezi. cu aceea ş i ocazie se face instrucţia. austrieci ş i alte popoare 6 . p. O altă întrecere consta în săgetarea unei căciuli aruncate în sus. în cazul lui Aron Vodă transmite prin boieri mul ţ umirile sale o ş tenilor ş i îi autoriz ă s ă mearg ă la casele lor 2. Despot Vod ă îi cheam ă pe o ş teni ling ă cetatea Hotin. p. Mi h o r dea. 27. 7 V. G r. Astfel. 5 G. Se pare c ă a doua zi de pa ş ti se organizau astfel de întreceri. 6 Ibidem. Legrand. Ureche. După unele informaţii. Atît din cronica lui Ureche. Dup ă terminarea misiunii. Cf. 1937. în epoca feudal ă ţă rile noastre aveau o organizare militară asem ănătoare cu a celorlalte ţări europene cu unele caractere specifice în ce prive ş te durata slujbei ş i tactica de lupt ă .

In general ea este alc ă tuit ă . Vlad Ţ epe ş cere s ă -i lase pe voin ţ ei s ă vie s ă slujeasc ă la dînsul. Astfel îl vedem. „curtean vechiu" 5 . I o r g a. D. 155. Documentele Ţării Romineşti. 199. 151. p. 101. Doc. feudali — domnii aveau şi ei o clientelă militară . Studii şi documente VI. P. voi'. egumenul trebuie s ă trimită la marele dvornic „ ş i s ă trimit ă dvornicul o slug ă domneasc ă ş i alta dvorniceasc ă s ă împlineasc ă ei ş i s ă duc ă gloaba la mă n ă stire. iar egumenul s ă dea curtenilor ce le este dreptul" 7 . In afar ă de aceş tia. ist.. pe Vlad C ă lug ă rul cump ă rînd arme pentru ei. 2 . Spre deosebire de seniorii feudali. ace ş tia sînt îmbr ă ca ţ i ş i înarma ţ i. CAZACU Trebuie s ă observ ă m îns ă c ă de la început efectivele militare nu se m ă rgineau numai la marii ş i micii feudali. 413 etc. p. P ă curar visternicel este denumit întrun document. condica lui Mavrocordat men ţioneaz ă această clientelă prin termenul „curtenit ă " ş i arat ă c ă ea este pus ă în slujba strînsuîui poclonului steagului 4 . Ibidem. p. spre deosebire de neme ş i şi Gr. B o g d a n. Rom. p. Grece a nu. în aceast ă clientel ă intr ă ş i micii ş i marii dreg ă torii domne ş ti îns ă rcina ţi cu colectarea sau perceperea diverselor dajdii de la supu ş i. Curtea este pomenit ă pentru prima oar ă ca element militar de Ş tefan cel Mare (1478) apoi se confirm ă ca atare de Cronica moldo-polon ă 3. . T o c i l e s c u . 534 Documente slavo-romîne. P a n a i t e s c u. Genealogiile. P.. I. Radu cel Mare cump ă r ă cojoace ş i cazane în care s ă fiarb ă un bou întreg etc. p. In fine. ei au fost slugi domniei mele la ceata arma ş ilor" 6. A. p. La început. cum am mai spus.. 345. 323. De aici se vede c ă slugile domne ş ti care îndeplinesc diverse func ţ ii cu caracter civil în stat sînt curteni.'priv. N. ca şi boierii mari. p 100. XVII. Ia 1612. care. In acela ş i timp ei formeaz ă o categorie militar ă aparte. într-un hrisov din 1482 se dispune ca atunci cînd se fac gloabe în satele Snagovului. hr ă ni ţ i de domn pe socoteala lui.406 A. din dreg ă torii subalterni. „îl voi millui şi-1 voi hrăni ca pe slugile mele" '. III. 65. dar f ă r ă sold ă pentru c ă nu are bani. Şt. I. Intr-o scrisoare adresată bra ş ovenilor. I. 265. cine va veni s ă slujeasc ă în astfel de condiţii. de exemplu. Documentele lui Ştefan cel Mare II. La 1569 birul cur ţ ii din Ţ ara Romîneasc ă este pl ă tit de arma ş i: „feciorii De ă gului ş i al lui Dobrin.

„mul ţ i prin ş i de pedestrime au fost. La Vaslui (1475). în toate aceste cazuri infanteria ţă r ă neasc ă este men ţ ionat ă ca participînd la îupte. Docu mentele Vezi M. arma de ap ă rare era infanteria ş i cet ăţ ile. Astfel putem citi c ă popula ţia satelor mai multor m ă n ă stiri din Moldova a fost scutit ă la diverse date de: oaste. Astfel la 1450. nr. în „Cronica moldo-german ă " se men ţ ioneaz ă c ă cetatea Chilia a fost reconstruit ă de 800 me ş teri zidari ş i 17 000 muncitori4.. I. II. p.OASTEA FEUDALA 407 cneji.95 ş i 200. 3 Ţării . este men ţ ionat ă în cronici ş i documente. 5. op. I. Pe lîng ă c ă l ă rime. cit. nr. Ureche. de lucru la ce tate etc. cari au f ă cut mare moarte în Ie ş i t ă ind cu coasele vinele cailor" 2 . 505. p. C o s t ă c h e s c u . Astfel. P. 4.. 66. p. domnul trebuie s ă mai aib ă ş i infanteri ş ti ş i la un moment dat ş i artileri ş ti. 29 etc. P. C o s t ă c h e s c u .. 24. Bogdan. cit. 80. este totdeauna la dispoziţia domnului. Celelalte obliga ţ ii ale ţă ranilor din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă ca : „straja. care nu se puteau d ă rîma u ş or cu mijloacele anterioare apariţiei prafului de pu ş c ă . împiedicînd ocuparea ei de c ă tre duşmani. op. 1 Gr. II. 5 Romîne şti. P a n a i t e s c u . I. Din con ţ inutul vechilor documente putem afla nu numai cine f ă cea oficiul de paz ă a cet ăţ ilor. P. Documente moldoveneşti înainte de Ş tefan Ibidem. 19. Letopiseţul. Cînd pedestrimea particip ă la lupte. 139 etc. într-o m ă sură ei reprezint ă trupa permanent ă . puteau s ă se ad ă posteasc ă un num ă r mai mare de oameni. posada" într-un sens se reduc la 1 cel Mare. 81. '. I. 92. de posad ă . op.. M. In dosul zidurilor lor. Dac ă în primele secole ale evului mediu arma principal ă de atac era cavaleria. din aceia care conform uricelor trebuiau să lucreze la cetate 5 . C h i ţ i m i a. de straj ă . atît din documente cît ş i din cronici se vede c ă ţă ranii îndeplinesc ş i alte munci în scopuri militare. de viglu. Cu ajutorul cet ăţ ilor se poate crea un sistem complex de ap ă rare a unei ţă ri.. 85. p. în lupta lui Bogdan împotriva lui Alexandru ş i a polonilor „gloatele de pede ş tri. ce ş i pre aceia pre to ţ i i-a t ă iat" 3 . viglu. dar ş i cine se ocupa cu clă direa ş i între ţinerea lor. cit.

Toţi cei ce trec graniţa trebuie controlaţi de străjeri. 120. în timp de pace ş i de r ă zboi ş i cum se exercitau aceste obliga ţ ii. din altele apar sarcinile cele mai importante ale stră jii. Scrisori romîne ş ti în „Arhiva Bistri ţ ei". Nu ne ocup ăm de darea „posada" privind diverse v ă mi. II. Existenţa străjii o aflăm în foarte multe documente interne ş i externe. I orga. datele documentare ne dau posibilitatea s ă stabilim care erau obliga ţ iile militare ale ţă ranilor la noi în epoca feudal ă . ş i Studii ş i documente. 134 şi 102. ' N. Dac ă din acestea apar mici nereguli la paza grani ţ ei. 466. La 1638 poli ţ ia intern ă a ora ş ului Suceava este f ă cut ă de str ă jeri care aresteaz ă ni ş te oameni beţi 8. * Ibidem.. p. în privilegiul liovenilor. op. p. C o s t ă eh e s e u . se prad ă tot Cîmpulungul. pentru un om care ocolind straja aduce un cal. op. ea reprezint ă atît slujba de poli ţ ie intern ă în sensul pe care-1 atribuim azi acestui cuvînt. 468. la strajă 12 groşi" 4. 491. 73. p. 8 Ibidem. Oamenii din B ălţă te ş ti Neam ţ erau „de-a pururea p ă zitori la straja Hangului ş i alte potici prin mun ţ i la marginea hotarului spre Ţ ara Ungureasc ă ". 789. p. posada înlocuie ş te în unele hrisoave viglul■ ■ ' şi este peste tot echivalentă cu straja2 şi privegherea. Astfel într-un document din 1622 îi vedem pe str ă jerii din Cîmpulung urm ă rind peste hotar la Barg ă u ni ş te tîlhari care pr ă daser ă m ă n ă stirea Putnei 7 . 5 A. afar ă de plata trecerii podului. * M. p. I o r g a. la 1408. p. Pentru o femeie care a fugit de b ă rbat trecînd prin straj ă .. I I .ş i piard ă capul 5 . 40. aceea de a p ă zi.408 A. C o s t ă c h e s c u. II. . 4 M. Anciens documents de droit roumain. cit. 631. 74. Astfel. P a n a i t e s c u . 65. p. cit. 8 N. V. p. p. R o s e 11 i. Documentele Ţării Romîneşti I. In aceast ă privin ţă organizarea militar ă a ţă rilor noastre este asem ă n ă toare cu organizarea ţă rilor vecine sau a ţă rilor 1 P. Străjerii sînt răspunz ă tori pentru toate neregulile acestei slujbe. P. Alexandru cel Bun îi oblig ă : „iar cine nu merge la Cetatea Alb ă va da la Tighina ca ş i la Cetatea Alb ă . p. 462 etc. CAZACU o singur ă obliga ţ ie. str ă jerul plă te ş te valoarea calului 6 . Documente Romîne ş ti în Arhiva Bistri ţ ei. iar str ă jerul care era de rînd risca să . Acela ş i rol îl au cîmpulungenii ca ş i toate satele de graniţă din Ţ ara Romînească şi din Moldova 3.

p. lucrul la cetate este munitio-castri straja este wacta. adic ă pu ş ca ş i archebuzieri. în acela ş i timp apar suli ţ a ş ii. organizarea ei evolueaz ă sub'diferite influen ţ e. fie sine ţ a ş i. excubrae. cavaleria u ş oar ă format ă din neme ş i ş i cneji se men ţ ine la noi mult mai mult ă vreme decît în apus. Sub Gheorghe Ş tefan toate grupurile militare de c ă l ă re ţ i. D. Descripţia Moldaviae. Bucureşti 1872. Noua tactică face ca în locul pedestrimii ţărăneşti şi a oştii feudale s ă apar ă o infanterie de mercenari special instruit ă în armat ă . fiecare din obliga ţ iile de mai sus avînd o denumire specifică în latina medievală . cavalerie de scuteal ă . Evident c ă armata feudal ă de la noi ca ş i aceea din ţă rile vecine ş i apusene nu r ă mîne neschimbat ă . oastea mare exercitam generale sau bellum pro patria etc. astfel ca s ă poat ă ţ ine piept cavaleriei inamice. Prima categorie militar ă este format ă la munteni pîn ă tîrziu de ro ş ii. Incepînd din a doua jumătate a secolului XVII urmele oştii feudale din ţă rile romîne încep s ă dispar ă datorit ă faptului c ă turcii împiedic ă pe domnii romîni s ă men ţ in ă armat ă puternic ă ş i organizată . Acest lucru este confirmat de îns ăş i lucrarea lui Dimitrie Cantemir \ care nici nu aminte ş te de vechea armată moldovenească. . Evolu ţ ia organiz ă rii militare nu este îns ă întru totul identic ă cu cea din ţă rile vecine.OASTEA FEUDALA 409 apusene. sînt contopite într-o singur ă unitate cunoscut ă sub denumirea de c ă lăraşi. C a n t e m i r . Cele dou ă feluri de mercenari apar în ţă rile noastre mai tîrziu . fie tunari. cu l ă nci lungi. In Moldova. 88—94. dar dup ă cît se pare nu dureaz ă mult ă vreme. Apari ţ ia prafului de pu ş c ă ş i a armelor de foc scumpe şi complicate face să apară specialişti mercenari.

Capitolul VIII ORAŞELE .

. Chilia. a curţii unui şef local. Este caracteristic faptul c ă în ţ ara noastr ă ^ sînt o serie de ora ş e care poart ă numele de tîrgul Un ei v ă i de rîu : Arge ş . v. II. în jurul unui centru întărit. la 1345 o list ă de a ş ez ă ri ale misionarilor franciscani pomene ş te ora ş ele din . Catolicismul în Moldova pînă la 1400. Î59-260. Baia Ş i ^altele 3 . r Ş H. p.M . Die Deutschen in Karpathenl ă nder ( Germanii în regiunea Carpatilor). Alexa Moldaowicz. este o inscrip ţ ie latin ă în biserica din Cîmpulung în Ţ ara Romînească. 3 N. p. Bucul e .p. K a i n d I. Intre datele ce le avem despre ora ş e pe teritoriul ţă rilor romîne. Pentru Moldova avem informa ţ ii mai numeroase. .o i s e s c u . 202. R. în sfîrşit. l o r g a . 87.Unele oraşe din Ţara Romînească ş i din Moldova sînt anterioare întemeierii statului feudal. 1941. înainte de întemeiere. Buz ă u. sînt mult mai noi. p. adic ă din tîrgul Moldovei (Baia) 2 .. I I I . e vorba de un primar al comunit ăţ ii s ă se ş ti de acolo '. ş i întemeierea lor se datore ş te unor condi ţ ii economice din acele regiuni.vicariatul Rusiei" : Ş iret. . iar ceva mai tîrziu. altele apar în secolul XV. . Cetatea Dîmboviţei (BucuApariţia oraşelor în ţă rile romîne . O ra ş ele se ridic ă de obicei în perioada feu dala. care poate fi în acelaşi timp un centru de schimb Ş i de paz ă a m ă rfurilor. La 1335 afl ă m un negustor în Polonia. care pomeneşte de Laurentius comes de Longo Campo (Cîmpulung). Istoria Rominihr. altele.'.

care apare în a doua jumă tate a secolului. Turnu (M ă gurele). Tîrgul Gilortului. Tîrgurile noi se datoresc ini ţ iativei domne ş ti. In prima jum ă tate a sec. Cîmpulung. Pe atunci nu exista Bucure ş tiul care apare documentar la 1459. Rîmnicul Vîlcii. care se bucurau de un privilegiu domnesc. Mo ş iile erau locuite de comunit ăţ i. In aceast ă perioad ă ora ş ul era o comunitate autonom ă . dependent ă direct de domnie. în secolul XV apar o. In baza acestui privilegiu. Tecuci. Prin urmare. afar ă de tîrgurile str ă vechi dinainte de întemeiere. XV în Ţ ara Romîneasc ă înfloresc în special tîrgurile sau ora ş ele din p ă r ţ ile muntoase. Buz ă u.414 P. Neam ţ ul ş i Piatra. Tîrgul Frumos. reprezentau locul unde se f ă cea tîrgul de schimb pentru m ărfurile v ă ii. Tîrg ş or. In secolele XVI—XVII se ridic ă Galaţ i. Tîrgul Bahluiului (Hîrl ă u) Bîrlad. Adjud. Ploe ş tii ş i Caracalul apar abia în vremea lui Mihai Viteazul. desigur anterioare form ării statului. care poart ă numele (se nume ş te în acte ş i Tîrgul de Jos sau Cetatea Nou ă ). Huşi. imediat urm ă toare întemeierii statului feudal. pomenite mai sus. A ş adar tîrgurile sau ora ş ele sînt în leg ă tur ă cu domnia. era centrul v ă ii. In Moldova. la originea multor tîrguri din ţ ara noastr ă stau vechile tîrguri ale v ă ilor. care mai tîrziu a devenit o curte domneasc ă provincial ă . Bacău. Tîrgovi ş te. Tîrgul Moldovei. privilegiat ă ş i închisă. .P. Tîrgul Ş iretului. Giurgiu. ş i unele tîrguri dun ă rene: Tîrgul Jiu. cel pu ţ in în primele veacuri ale vie ţ ii de stat în cele dou ă ţă ri. Aceste centre. sau dateaz ă din primele timpuri. PANAITESCU re ş ti). Severin. Foc ş anii. ora ş ele erau considerate ca moşii ale domniei. Roman al Mu ş atei în Moldova a înfiin ţ at la sfîr ş itul secolului XIV tîrgul Roman. nici Craiova. Br ă ila. serie de ora ş e oare formeaz ă capitala cîte unui ţ inut (sau slavone ş te derjava) : Ia ş ii. majoritatea tîrgurilor mari din ambele ţă ri sînt anterioare domniei. Arge ş . Boto ş anii. Tîrgul Jiului. Suceava. aveau drept de tîrg ş i un tîrg permanent. Tîrgul Trotu ş ului. loc ap ă rat de o curte local ă . or ăş enii î ş i alegeau singuri organele de cîrmuire. Cum vom vedea mai jos. Pe aceste moşii erau aşezate cîte o curte domneasc ă . Suceava. Vaslui. (Baia). ş i în Transilvania Tîrgul Mureşului. Vaslui. Mihai Viteazul a înfiinţ at cu privilegiul de tîrg ora ş e pe moş iile domne ş ti. Caracal ş i Ploe ş ti. In genere.

Ungaria. ci cuprinde în jurul său un teritoriu rural. domnul Moldovei îngăduie unor s ă teni „s ă are. ş i zice privilegiul domnesc : „ace ş ti mun ţ i ş i plaiuri au fost de ba ş tin ă ai or ă ş enilor Câmpulungului de la mo ş i. ş i ora ş ele din Transilvania. In Ţ ara Romîneasc ă . existen ţ a ocoalelor rurale din jurul ora ş elor înseamn ă c ă or ăş enii se ocupau cu agricultura. 463. Acest ocol nu este caracteristic numai pentru ora ş ele din ţă rile romîne. de la a ş ezarea ora ş ului" 5 . C o s f ă c h e s c u . sau la zidurile ş i palisadele a ş ezate în jurul acestor case. Hotarul ora ş ului nu se opre ş te la limita caselor. voi. „Magazinul istoric pentru Dacia" V. p. (ca la Roman sau la Suceava. II. de asemenea al Vasluiului cam tot atîta. cu numeroase sate 2 . M. intrau între marginile ţ inutului F ă lciu ş i altele în ale ţ inutului L ă pu ş na. aveau în jurul lor cîte un teritoriu al ora ş ului. de la str ă mo ş i. p. 154—155. de pild ă ). a ş a cum apare în vremea lui Ş tefan cel Mare.. care erau mai industriale ş i ale c ă ror grani ţ e erau la zidurile ora ş ului. p ăş une ş i de asemenea ş i cu mai multe sate care intr ă în ocolul ora ş ului. XVI.ORAŞELE 415 A ş ezarea comunit ăţ ii or ăş enilor este dublat ă de curtea domneasc ă înt ă rit ă sau chiar de o cetate. A. Hotarul Hu ş ilor cuprindea un num ă r de sate care. dependent de ora ş . 476—481 . p. Ţ arinele din jurul ora ş ului erau cultivate de or ă ş eni.. „ascult ă toare de ocolul. precum ş i de s ă tenii din satele ocolului. B. . p.. ' Doc. Desp ă r ţ irea agriculturii de me ş te ş uguri ş i nego ţ nu era deplin ă în aceste ora ş e cu moşii. ist. II. din tîrg sau ora ş mai face parte ocolul sau mo ş ia ora ş ului. p ă duri. Gherghi ţ a cuprindea în secolul XVI un hotar întins cu numeroase sate 3 . La 1453 Alexandrei. ocol care se întindea deci în dou ă ţ inuturi. p . In acela ş i timp. deci tîrgove ţ ii arau ş i sem ă nau ca adev ă ra ţ ii agricultori. priv. cel Mare. Cîmpulungul din Ţ ara Romîneasc ă avea o mo ş ie întins ă care se întindea asupra mai multor mun ţ i. Rom. Documente moldovene ş ti înainte de Ş tefan II '■ Bogdan. . cu ogoare. 334 ş i urm. ca ş i tîrgove ţ ii" '. Documentele lui Ştefan cel Mare. t Ibidem. XVII. Hu ş ilor" 4 . spre deosebire îns ă de ora ş ele flamande. s ă semene grîu ş i s ă coseasc ă fîn în ţ arina tîrgului Suceava. cuprindea un diametru de 18 km. II. In orice caz. I.„. Doamna M ă ria'v ă duva lui Ilie Vod ă al Mol. voi. Hotarul Bîrladului. Rusia sau Italia.

spune. pîn ă la începutul secolului XIX. ist. PANAITESCU dovei avea venitul de la „tîrgul Ş iret. 6 Doc. de la ocolul BoM. In privilegiul Cîmpulungului din Ţ ara Romîneasc ă se spune c ă ocolul este de ba ş tin ă al orăş enilor. G i u r e s c u. din mo ş ia tîrgului 3. P. existau cazuri cînd s ă tenii din acele sate erau r ă ze ş i. La 9 aprilie 1636. 781. cu suburbiile ş i satele care depind de dînsul" l . De pildă un vad de moară „pe ocina orăşenilor" Gherghiţa a fost a popei Murgoci care-1 vinde la 12 mai 1603 m ă n ă stirii sf. aveau în jurul lor un ocol sau un hotar de mo ş ie. Acest iaz ajunge în st ă pînirea unui oarecare Ia nou Lupan ş i privilegiul domnesc spune c ă „nimeni dintre or ăş eni sau dintre ciocli s ă tiu se amestece". cît ş i din Ţ ara Romîneasc ă . 334. C. C ă l ă torul italian amintit adaug ă c ă împ ă r ţ irea anual ă a loturilor se face cu prilejul începerii lucr ă rilor agricole ş i c ă num ă rul ogoarelor acordate fiec ă rei familii este propor ţ ional cu num ă rul membrilor fiec ă rei familii 4 . st?pînite în dev ă lm ăş ie nu era ş i proprietate particular ă a unor or ăş eni pe moşia tîrgului. II. Toate ora ş ele. 85—86. satele atîrn ă toare de ocolul tîrgului. In ce prive ş te. priv. 1 2 3 . XVII. cum se spunea. în tîrgul Ş tef ă ne ş ti pe Prut se afl ă un iaz care se numea înainte „Iazul cioclilor". adic ă st ă pîni pe mo ş ia lor : „r ă ze ş ii din Ru ş i. 6 Muzeul Republicii. mo ş ie de ba ş tin ă ş i ohabnic ă 2. voi. cit. I. Estet vorba deci âe o proprietate de ob ş te. Dar aceasta nu înseamn ă c ă paralel cu aceste cîmpuri ale ob ş tii. Rom. ceea ce înseamn ă c ă ei îl foloseau ca mo ş ia lor. atît din Moldova. înainte ca ea s ă ajung ă în mîna acelui particular 6. vorbind de ora ş ele din aceast ă ţ ar ă .. Cioclii f ă ceau parte din breasla cioclilor care se îngrijeau de înmormînt ă ri. op. Le voyage de Nicolo Barsi da Luca (C ă lă toria lui Nicolo Barsi da Luca) în Melanges de l'ecole roumaine en France. Un c ă l ă tor italian în Moldova în secolul XVII. C o s t ă c h e s c u. B. 1925. satele din ocolul tîrgul'ui sau. în care munca individual ă sau a familiei folose ş te numai un an acela ş i ogor. Nicolae 5 . Regimul de drept al acestor ocoale nu este unitar.. ei st ă pîniser ă acest iaz ca o proprietate a breslei or ăş ene ş ti. p. C. (Documente sub dat ă ). p. p. c ă în fiecare an ş oltuzul de ora ş ş i pîrgarii împart locuri de arat orăş enilor.416 P. „Magazinul istoric pentru Dacia". p 307 4 Ibidem. V.

care ie ş iser ă din ob ş te. II. p. arat ă c ă pe . 8547 . care cuprindea în orice caz ş i p ăş unea de vite a or ăş enilor. 27 _ Viata feudală — c.Codrescu.ima ş ul ce li s-a l ă sat for ăş enilor] dintru în vechime s ă -1 aib ă din jurul împrejurul Ia ş ilor pentru trebuin ţ a p ăş unatului vitelor lor. un început de patriciat. Studii si documente.. pe care mai tîrziu Matei Basarab îl d ă ruie ş te m ă n ă stirii Radu Vodă 4. Ca atare. p. în alte cazuri ace ş ti s ă teni lucrau pentru or ăş eni. rezult ă limpede pluralitatea regimului /juridic al ocolului tîrgurilor.. 22 ş i urm. Cum vom vedea imediat. cînd nu mai exista de mult p ă mînt agricol în dev ă lm ăş ie. deci ale or ăş enilor mai boga ţ i. de ne lua vitele ş i ne b ă tea" 2 . St.. ca oameni dependen ţ i. 289. Uricariul. 232. 64. p. 20 august 1648. la proprietatea particular ă . depinzînd de curtea domneasc ă provincial ă . numai ima ş comun. st ă pîniri ale r ă ze ş ilor din satele din ocol. Morile domneşti din oraşe şi din marginea oraşelor sînt amintite în mai toate tîrgurile ş i ora ş ele din Ţ ara Romîneasc ă ş i Moldova. care nu mai au unde s ă . s ă fie mereu strîmtat ă de l ă rgirea propriet ăţ ii individuale. Buc. In mo ş ia ora ş ului Bucure ş ti era un loc numit „Ia ciut ă rie". ' * T. Sîntem deci la cap ă tul unui proces de trecere treptată a p ă mântului ora ş ului folosit în dev ă lm ăş ie. Ibidem VI. strîmtorînd locul ima ş ului pentru vitele or ăş enilor. Arh. Era o tendin ţă progresiv ă ca mo ş ia comun ă .. din aceste cîteva exemple. N. la 1817. unde exista o st ă pînire în dev ă lm ăş ie a or ăş enilor. I o r g a. înc ă din cele mai vechi timpuri ale vie ţ ii de stat. In orice caz. propriet ăţ i ale particularilor din ora ş . ş i-au f ă cut unii vii. rezervat pentru vîn ă toarea domneasc ă . In schimb.ş i p ăş uneze vitele" 3 . ci de anumite por ţ iuni rezervate folosin ţ ei directe a domnului pe mo ş ia ora ş ului sau chiar în ora ş . aşezat pe pămîntul domnesc. V. al ţ ii ceiruri. Mai tîrziu. un act privitor la ocolul ora ş ului Ia ş i... Ţă ranii din G ă ne ş ti depinzînd de ocolul Tîrgului Frumos se plîng la 1672 : „Am pl ă tit mult ă nevoie de tîrgove ţ i. ora ş ul era al domnului. Peceţi.ORA Ş ELE 417 to ş ani" '. ş i domnul avea drept de folosin ţă la mo ş ia tîrgului. cum am v ă zut în capitolul privitor la st ă rile sociale. Nu e vorba aici de st ă pînirea superioar ă pe care domnul o avea asupra întregului ora ş .

H. In documentele moldovene ş ti se vede foarte lă murit c ă tîrgul depindea cu ocolul s ă u de curtea domneasc ă ce se afla în acel tîrg: „ocolul cur ţ ilor noastre de la Piatra" spune Ş tefan cel Mare 2 . 465. p. ' ■* 2 I. B. I. Pîn ă la o vreme. preastr ă nepo ţ ilor ş i la tot neamul domniei mele. st ă pînirea domneasc ă . boierul Marco. B o g d a n . p. adic ă s ă fac ă dona ţ ii din ea. dar peste st ă pînirea lor. I. domnul poate uza de tîrg. de mo ş ia tîrgului. B o g d a n . p. ist. mold. 154—. Ora ş ul cu mo ş ia lui era socotit deci o mo ş ie a domnului.418 P. s-o m ă reasc ă prin cump ă r ă turi. deosebite de ale ţă ranilor liberi. p. 5 M. se prevede printre altele ş i acest lucru : „Domnul după vechile obiceiuri. PANAITESCU Ora ş ul era deci o mo ş ie privilegiat ă st ă pînit ă de o comunitate cu anumite drepturi speciale. In adev ă r. sau. 4 I.P. S t u r d za. In tratatul încheiat între Petru cel Mare ş i domnul Moldovei Dimitrie Cantemir.155. C o s t ă c h e s c u . 481. 17. înainte de Ş tefan cel Mare. ş i C o l e s c u V a r t i c. 3 Doc. La 1475 Ş tefan cel Mare d ă lui Cosma satul Tor1 D. va stăpîni toate oraşele Moldovei" 1 . în total sau în parte ca de mo ş ia lui. priv. A. 360. toate ora ş ele ţă rii erau sub st ă pînirea domnului. Documentele lui Ş tefan cel Mare. . nestr ă mutat" 4 . Privilegiul era deci ooncedat or ăş enilor din Gherghi ţ a care aveau folosin ţ a hotarului. La 1448 Petru Vod ă al Moldovei miluie ş te pe sluga sa credincioas ă . iar în Ţ ara Romîneasc ă Vlad Innecatul pune pe 12 boieri s ă hotă rniceasc ă „ocina domneasc ă din Gherghiţa" 3 ş i această men ţiune se află într-un hrisov în care domnul spune c ă a d ă ruit „acest hrisov al domniei mele oraş ului domniei mele ce se chiam ă Gherghi ţ a". { I. dimpotriv ă . Acte si documente. Doc. s ă vînd ă p ă r ţ i dintr-însa pe bani. XVI v. cu formele obi ş nuite pentru confirmarea mo ş iilor particulare. la 1711. cînd domnii au început s ă doneze bisericii ş i particularilor unele ora ş e. Documentele lui Ş tefan cel Mare. Cînd Ş tefan cel Mare a ş az ă hotarele Vasluiului el spune: „am ilipit toate aceste de mai sus numitele sate ş i sile ş ti c ă tre tîrgul nostru Vasluiul ş i s ă fie domniei mele uric cu tot venitul ş i fiilor domniei mele ş i nepoţ ilor şi str ă nepo ţ ilor. se suprapunea. d ă ruindu-i între altele „prisaca lui Fer ţ ea în hotarul tîrgului" 5 . I I . p. Această mo ş ie aparţinea îns ă domnului. Rom..

satul L ăţ cani „ascult ă tor de Cetatea Nou ă a Romanului" 2 . indicat în cartea domnească şi dă această moşie episcopiei de Buzău 6. Ibidem. I I . Aron Vod ă al Moldovei d ă ruie ş te lui Ureche logof ă t... vo1 . cit.ORAŞELE 419 to ş e ş ti „ ş i noi în ş ine l-am luat din hotarul nostru al Pietrii ca acel sat s ă -i fie dat lui de la noi" '. situa ţ ia este întrucîtva deosebit ă . „de a dat-o domnia lui orăşenilor în locul ocinelor de la Flămînzeşti" 5. p. IV.. dar în cele mai multe cazuri domnul este obligat s ă dea o desp ă gubire în bani sau cu alte ocine în schimb. Doc. XVI. p. IV. Caliraachi. In secolul XVI ş i în cel urm ător se înmulţesc daniile şi vînzările domneşti din moşiile tîrgurilor pe care domnia le donează pentru răsplata slujbelor credincioase. ar ă ta ţ i cu numele ş i cu pre ţ ul primit de fiecare. p 51. 1608. Doc. 1632—1633. Rom. Neagoe Basarab d ă duse ocina Fl ă mînze ş ti m ă n ă stirii de la Arge ş ş i în schimb cump ă r ă cu 6 000 de aspri ocina Zigorenilor de la fiul lui Cotescu. c ă au avut ş i acea mo ş ie pe din dou ă .. sec. Alexandru Mircea cumpără 9 ogoare şi vii din „cîmpul ora ş ului Buz ă u" de la numero ş i or ăş eni. p. A. B o g d a n .I. In ceea ce prive ş te Ţ ara Romîneasc ă . 90. voi. ist. ' Ibidem. p. 65. ş i aci domnul are voie ca ş i în Moldova s ă dispun ă de hotarele tîrgurilor. IV. pentru o sum ă de bani. priv. 293—296. „avînd mare greutate de la Poart ă ş i de la vizir ş i de la domnia sa. Dup ă confirmarea din 8 febr. Cazurile de vînz ă ri sînt de asemenea numeroase în aceast ă epoc ă : Petru Ş chiopul d ă ruie ş te unui boier un vad de moar ă în hotarul tîrgului Bac ă u. op. un fel de r ă scump ă rare. priv.. ascult ă toare de ocolul Bîrlad. Alexandru Ilia ş vinde lui Scherlet din Zorileni seli ş tea domneasc ă B ă l ă ceni. dar le-a luat-o r ă posatul Basarab Voevod I. XVII. Rom. ist. 205. B. hanul" 4 . „pentru c ă a dat domniei mele un cal sur" 3 . 1 2 3 4 5 . voi. La 20 martie 1592. Colecţia Se. voi. XVI. Or ăş enii din Arge ş se plîng ca de un abuz c ă Neagoe Basarab le luase o mo ş ie „a ş a au p ă rît or ăş enii din Arge ş . ce s-a dat în trebuin ţ a ţă rii. Este un fapt recunoscut de stăpînirea Ţării Romîneşti că domnul trebuia să pl ă teasc ă or ăş enilor p ă r ţ ile din mo ş ia ora ş ului pe care el le desprindea din acest hotar ş i le dona particularilor.

p. priv. ş i chiar a Giurgiului. 4 I. 3 M. de ş i ora ş ele se aflau ca ş i în Moldova sub autoritatea domnului. Documente de la Bogdan Voevod. p. * Doc. PANAITESCU ş i nu le-a pl ă tit pentru aceast ă ocin ă " '. cu garnizoan ă militar ă ş i înt ă rire. XVI. ci ş i în alte domenii ale drepturilor ş i privilegiilor or ăş ene ş ti. 465. A ş a s-a ajuns la vînzarea ş i la donarea unor tîrguri moldovene ş ti întregi c ă tre particulari sau c ă tre biseric ă . a Turnului. care se afla pe o insul ă (excep ţ ie fac Bucureştii). Documentele lui Ş tefan cel Mare. s Ibidem. In Moldova tîrgul şi ocolul tîrgului era atîrnător (dependent) de cetatea sau de curtea domneasc ă din mijlocul tîrgului: ara amintit mai sus de satul L ăţ cani. III.. a Poienarilor. In a doua jum ă tate a secolului XVIII Hîrl ă ul a fost d ă ruit bisericii Precista din Ro« Ast din 6 iulie 1560. Horn. voi. p. voi. IV. „ascult ă tor de Cetatea Nou ă a Romanului" (20 martie 1592) 2 . cînd ace ş tia. A. Ş tefan cel Mare pomene ş te un sat „ascult ă tor de cur ţ ile de la Bac ă u" 4 sau de „ocolul cur ţ ilor de la Piatra" 5 . fapt care nu se constat ă în Ţara Romîneasc ă . punînd în cump ă n ă drepturile or ăş ene ş ti. trec la desfacerea averii domeniului domnesc. 51. fire ş te din cauza unei puteri economice mai mari a or ăş enilor munteni. h ă mesi ţ i dup ă bani. Cost ă ctiescu. drepturile lor erau mai mari. chiar şi după dispariţia cetăţilor şi a curţilor înt ă rite. Toate acestea dovedesc c ă în Ţ ara Romîneasc ă . Bogdan III vorbe ş te de „satele domniei mele ce sînt sub ascultarea scaunului cet ăţ ii Sucevei" 3 . . Aceast ă stare superioar ă . 129. mai ales în epoca domnilor fanario ţ i. Bogdan. p. P. puterea or ăş enilor.420 P. Puterea domneasc ă asupra oraş elor s-a exercitat şi mai tîrziu. Ibidem B. acordate ora ş elor muntene decît celor moldovene ş ti. nu numai uzufructul temporar al mo ş iei tîrgului. li se recuno ş tea st ă pînirea real ă . 140. unde cet ăţ ile erau în locuri izolate : cetatea teleajenului. cu drepturi mai mari. o vom constata nu numai în privin ţ a drepturilor asupra mo ş iei ora ş ului. Fire ş te c ă prezen ţ a autorit ăţ ii domne ş ti în mijlocul tîrgului era o ap ă sare asupra or ăş enilor ş i o stingherire a libert ăţ ilor lor. ist. Se pare c ă dreptul mai mare al domnului din Moldova asupra ora ş elor din ţ ara lui deriv ă din aceea c ă de la începuturile ţă rii tîrgurile moldovene ş ti erau în jurul unei curţi sau a unei cetăţi domne ş ti a ş ezate în tîrg. I. XVI.

X. . în Ţ ara Romîneasc ă via ţ a or ăş eneasc ă a r ă mas autonom ă sub obl ă duirea ş i protec ţ ia domniei. „vatra tîrgului" Episcopiei de Roman. Vasluiul lui Costache Ghica. T. 144. Cauza acestui fenomen este nu numai dorin ţ a boierilor de a sta al ă turi de curtea domneasc ă . In secolul XVI ş i mai ales în cel urm ă tor boierii încep s ă . 210. ea î ş i avea cur ţ ile sale pe mo ş ii ş i nu era nevoit ă s ă se foloseasc ă de tîrguri. C o d r e s c . N. c ă ora ş ul fusese al str ă mo ş ilor 'lor 4 . adic ă administrarea ereditar ă a Olteniei. C o d r e s c u . I. Rom. p. Este sigur c ă ora ş ul Craiova a fost în a doua jum ă tate a veacului XV o moşie boierească. Aceste ora ş e st ă pînite numai de cele mai puternice ş i bogate familii boiere ş ti. pivni ţ e etc. Pîn ă în secolul XVI putem spune c ă boierimea nu era legat ă de tîrguri. ci în primul rînd dintr-o serie de alte cauze economice. desigur false. iar mai tîrziu numai prin mo ş tenire (Neagoe Basarab era descendent din Craiove ş ti) trece pe seama domniei. Este drept c ă ş i în Ţ ara Romîneasc ă avem cazuri de ora ş e apar ţ inînd unor particulari înc ă din secolul XVI. ora ş ele înceteaz ă de a mai fi ni ş te sate mari.ORAŞELE 421 man '. hatman 3 ş i a ş a mai departe. animate de comer ţ mai viu doar în zilele de iarmaroc. Importan ţa pie ţei economice a ora ş elor începe s ă creasc ă . Buze ş tii cap ă t ă de la Radu Ş erban st ă pînirea Tîrgu-Jiului. Craioveştii. printr-un privilegiu în care exist ă unele men ţ iuni. p. asupra unor sate boiere ş ti ridicate la rangul de ora ş . XVII. priv. terenuri. In Ţ ara Romîneasc ă puterea unor mari familii boiere ş ti care rivalizeaz ă cu domnul. voi.132—136. sînt f ă r ă îndoial ă o excep ţ ie ş i sînt de scurt ă durat ă . B. u .ş i cumpere case la tîrguri. luînd asupra lor b ă nia. 2 . Romanul. De aceea boierii care se a ş az ă la ora ş e nu se mulT. în ora ş ul în care se afla curtea domneasc ă . Uricariul. Uricariul. ele devin 'tîrguri permanente unde-ş i pot desface cu pre ţ bun produsele mo ş iilor. p. Doc. ist. I. a Craioveştilor.ş i „cur ţ i" "urbane. I o r g a. 486. p. dar aici avem un alt aspect al dezvolt ă rii vie ţ ii or ăş ene ş ti. Documente Callimachi. face s ă treac ă „dreptul de ora ş " adic ă forma privilegiat ă or ă ş eneasc ă . decît doar în mic ă m ă sur ă pentru vînzarea produselor de pe mo ş ii sau pentru cump ă r ă turile de m ă rfuri aduse de peste grani ţă . I. In general îns ă .ş i cl ă deasc ă sau s ă . formîndu. moş ia lor Craiova devine ora ş .

1 2 3 4 Doc. I. P. ci achizi ţ ioneaz ă pivni ţ e în pia ţă pentru depozitarea produselor mo ş iilor lor. ist. la Rîmnicul Vîlcii. Ibidem. IV. St. se gr ă besc ş i ele s ă devin ă st ă pîne pe numeroase pr ă v ă lii ş i locuri în ora ş e. priv. 138. p. „s ă fie în ora ş în Bucure ş ti loc de 7 pr ă v ă lii". Treime). Mitrop. deci ca s ă cîş tige. prin p ă duri. Banul Craiovei. Trei Ierarhi. „ca să se hrănească cu această moară". M ă n ă stirea Plumbuita avea la 18 iunie 1650 o vie în Bucureşti. voi. cu ş tirea or ăş enilor. Ibidem. Arh. „casele lui ş i locul din jurul ora ş ului. Rom. p. Numârul boierilor care aveau pr ă v ă lii în pia ţă în ora ş e este destul de mare: de pild ă Radu Ş erban înt ă re ş te jup ă ni ţ ei Chiajna vorniceasa. V. M-rea Plumbuita. La 6 februarie 1587 un act al municipalit ăţ ii ora ş ului Bucure ş ti arat ă c ă morile din de jos de ora ş fuseser ă date de Alexandru Vod ă Mircea lui Dobromir mare ban. pe care-1 are împreun ă cu or ăş enii" 1 .. XVI. cît mai aproape de pia ţă : în Bucure ş ti ş i Ia ş i se ridic ă o serie de m ă n ă stiri mari ş i bogate ca Radu Vod ă (sf. Mihai Vod ă . ale c ă ror domenii au o via ţă economic ă asem ă n ă toare cu a celor boiere ş ti. în special a vinului. al ă turi cu uli ţ a în lung pîn ă la apa Dîmbovi ţ ei". B. pune st ă pînire pe ni ş te mori la Dîmbovi ţ a în ora ş ul Bucure ş ti. cu ş tirea vecinilor din mahala 3 . . Acest loc a fost cump ă rat cu 1 400 de aspri. „Dobromir ban de la Dan fiul lui Ene din ora ş pe 750 de aspri". Iar dinspre Lupe ş ti a cump ă rat. 294—295. B. Morile lui Dobromir banul ajung mai tîrziu în st ă pînirea m ă n ă stirii sf. în secolul urm ă tor se cl ă desc 'tot mai mult m ă n ă stiri în mijlocul ora ş elor mari. Roierii achizi ţ ioneaz ă chiar locuri în mo ş iile ora ş elor. De observat c ă pe cînd în secolul XV. XVI. cump ă rate de la or ăş eni cu 8 000 de aspri. M ă n ă stirile. Ţă rii Romîne ş ti. PANÂITESCU tumesc cu case de locuit. 61. toate m ă n ă stirile erau în locuri izolate la munte sau departe de drumurile umblate. ş i pr ă v ă lii în pia ţă . p. în Dealul Moldovenilor ş i o cas ă în ora ş cu gr ă din ă de zarzavat 4 . Astfel jupan Dragomir în vremea lui Neagoe Basarab achizi ţ ioneaz ă . adev ă rate locuri de retragere. voi. Treime (Radu Vod ă ) 2 . La 1626 se înt ă re ş te lui Radu logof ă t un loc de cas ă în ora ş ul Bucure ş ti „care este din jos de via domneasc ă . ca s ă „se hră neasc ă ". Golia etc.422 P. X/2.

. In Moldova.. Marii cronicari moldoveni Grigore Ureche. ci ele r ă mîn. sau dac ă nu tindeau s ă formeze un fel de stat în stat. „s ă aib ă a vinde tot vinul acestor sfinte m ă n ă stiri în acea pivni ţă . 180. dac ă aceste m ă n ă stiri ş i ace ş ti boieri puteau fi supu ş i ascult ă rii administra ţ iei autonome or ăş ene ş ti. ş i o gr ă din ă " 2 . de la Uli ţ a Mare. XVI/22. anume prin cump ă r ă turi ş i danii. la Ia ş i. ——~-—. ist. adic ă locuitor de Ia metohul din ora ş al unei m ă n ă stiri. p.. e vorba de un om venit de la m ă n ă stirea izolat ă în munte sau p ă dure. V/l. St. I. autonome sub obl ă duirea domneasc ă . M-rea Radu Vod ă . dac ă în general boierii nu iau în st ă pînire ora ş ele. precum ş i tulbur ă rile de la Rom an.. Necula din Ia ş i.. voi. boierimea feudal ă ş i marile m ă n ă stiri se infiltreaz ă în ora ş e ş i st ă pînesc par ţ ial case. B XVII. care nu ş tie s ă se poarte la ora ş . pr ă v ă lii ş i locuri în mo ş ia tîrgului este foarte mare în secolul XVII. M-rea Barnovschi. totu ş i par ţ ial. ş i cu casa lui Dumitru jude ţ ul. Arh. pivni ţ a de la cherv ă s ă ria (hanul).ORAŞELE 423 mari ş i mici '. pr ă v ă lii. La Tîrgovi ş te. LungiJe procese ale or ăş enilor de la Curtea de Arge ş cu episcopia de acolo. Mirort Costin ş i al ţ i boieri î ş i aveau casele în Ia ş i. gr ă dini.ş i puie vinul în acea pivni ţă " 3 . Num ă rul boierilor care aveau cur ţ i. mori. priv. iar altul nimeni s ă nu. In aceast ă pivni ţă este n ă imit un or ăş ean. De aici deriv ă de altfel ş i cuvîntul romînesc „mitocan". în 23 februarie 1629Miron Barnovsehi înt ă re ş te m ă n ă stirii Bîrnova. ş i a f ă cut ji pivni ţă . iar m ă n ă stirile aveau metoa ş e în toate tîrgurile mari. provocate de or ăş eni împotriva episcopiei de Roman. 1 Doc. Buc. cum am spus.. Este limpede c ă aceste a ş ez ă ri ale m ă n ă stirilor ş i boierilor la ora ş e erau în leg ă tur ă cu desfacerea comercial ă a m ă rfurilor de pe mo ş iile lor.. Ibidetn. sînt o dovad ă a luptei pentru autonomie a or ăş enilor împotriva tendin ţ ei de acaparare a marilor feudali. A ş adar. „unde a fost casa lui Ureche fost mare ' vornic". „al ă turi de locul jupanului Radu mare comis . Vlaicul logof ă t avea casele lui ou pivni ţă ş i gr ă dini. Este o întrebare dac ă aceast ă a ş ezare a boierimii ş i a m ă n ă stirii la ora ş e n-a influen ţ at asupra autonomiei ora ş elor. Rom. 3 ... La Pite ş ti. Ilie comis achizi ţ ioneaz ă un loc de cas ă .

d î ş i întemeiaz ă libertatea pe un privilegiu. Hotco de la Ţ e ţ ina. Al ă turi de ace ş ti boieri apar în sfatul domnesc unii boieri cu titluri de vornici (vornic de Suceava.424 P. domnul este st ă pîn suprem al ora ş ului. I. cur ţ ilor ş i ora ş elor respective ale domniei. un om liber ş i ca to ţ i oamenii liberi din evul mediu. adic ă de dreg ă tori ai domnului. A-ceastă administra ţie se Administra ţ ia ora ş elor din Moldova ş i Ţ ara 1 V e z i c a e x e m p le a c te le lu i A le x a n d r u c e l B u n d in 7 ia n u a rie 1403 ş i 28 iunie 1411. Orăş enii formeaz ă o comunitate liberă întemeiată pe interesele economice comune. P. de o „administra ţ ie" local ă domneasc ă .. reprezentînd drepturile de st ă pînire ale domniei asupra mo ş iei sale. c ă ci în acest caz ş i numele lor ar fi fost înso ţ it de un titlu de vornic sau pîrc ă lab. 46— 48 şi 84—86. Aceast ă comunitate este a ş ezat ă pe locul domnesc. p. . c ă ci un asemenea aparat administrativ lipsea. PANAITESCU întemeiaz ă pe principiul c ă or ăş anul este. Bineîn ţ eles c ă nu poate fi vorba de la începuturile vie ţ ii de stat. In epoca feudal ă aparatul administrativ era înlocuit cu concesionarea dat ă credincio ş ilor suveranului ş i cu acordare de beneficii. spre deosebire de s ă tean. In primele acte ale domnilor Moldovei apar o serie de boieri martori. starosti ş i pîrc ă labi). cit. membri de seam ă ai sfatului domnesc ? Desigur c ă nu erau dreg ă tori îns ă rcina ţ i de domn cu administra ţ ia cet ăţ ilor. Ei apar în documente pe acela ş i plan cu al ţ i boieri de sfat al c ă ror nume e urmat de al mo ş iei sau satului lor : Giurgiu de la Fr ă - Organizarea Romînească era organizată dup ă principiile ş i şi administraţia formele de cîrmuire ale ora ş elor libere din oraşelor toat ă Europa. C o s t ă c h e s c u . Negru de la Bîrlad. Sandu de la Hotin '. ora ş ul. De aceea ora ş ele aveau o administra ţ ie dubl ă cu dou ă feluri de organe: administra ţ ia aleas ă de or ăş eni reprezentînd comunitatea lor ş i administra ţ ia domneasc ă cu oamenii sau dreg ă torii domnului. la M . Bîrlea de la Hîrl ă u. op. Astfel e cazul ş i cu ora ş ele din Moldova în primele decenii dup ă întemeierea statului. care dovedesc totu ş i existen ţ a unor începuturi de administra ţ ie local ă . membri ai sfatului domnesc cu indica ţ ia unui ora ş dup ă numele lor : Mihai de la Dorohoi. Ce erau ace ş ti boieri de la ora ş e.

Schimbarea se produce în Moldova cu începuturi de la 1440—1450 ş i se des ă vîr ş e ş te în vremea lui Ş tefan cel Mare. s ă concedeze cîrmuirea curţilor orăş ene ş ti unor boieri. C ă ace ş ti Hotco. pristavul ş i folnogul 4 . I. înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. II. s ă nu se amestece în acele iezere" 2 . Cu alte cuvinte. ş i s ă strîng ă veniturile domne ş ti.. ci o con-. Este evident c ă ace ş tia din urm ă erau st ă pînii mo ş iilor respective . . P a n a a t . 466. ' Wickenhauser. op. (în textul slav este verbul derjati. s-a f ă cut în cadrul unei schimb ă ri mai mari ş i treptate. rezult ă din mai multe privilegii ale vremii. 407. ci cu oasteea ş i dreg ă torii mai mici ai domnului. Apari ţ ia pîrc ă labilor la toate cet ăţ ile ş i a vornicilor la tîrguri este destul de tîrzie. In privin ţ a ora ş elor ea este mult mai veche. Mihail ş i al ţ ii erau feudali în slujba domnului moldovean. în prima jum ă tate a secolului XV este cu totul excep ţ ional ă . La 1452 Alexandrei Voievod porunce ş te: „cine va st ă pîni de la noi Tighina. Trecerea de la concedarea feudal ă la dreg ă torii..ORAŞELE 425 t ă u ţ i. domnul nu avea acolo o curte cu o ş tenii ş i dreg ă torii lui. Bîrlad. mari st ă pîni de domenii feudale în împrejurimi. devin dreg ă tori ai domnului. p.. p. 103. Pe atunci domnii obi ş nuiau. dovad ă limpede este cazul lui Giurgiu de la Fr ă t ă u ţ i de vreme ce urma ş ii lui mo ş tenesc domeniul Fr ă t ă u ţ i ş i-1 vînd. adic ă la boieri >care nu lucrau pe cont propriu.P. cit ş i cei ce au obl ă duire teritorial ă . In actul lui Mihai coregentul lui Mircea (1408—1418) sînt aminti ţ i cu autoritate în ora ş ul Tîrgovi ş te : vornicii. Hotin. c ă rora li se încredin ţ a paza ş i administra ţ ia pe contul mijloacelor de care dispuneau. cu titluri ş i obliera ţ ii anumite. C o s t ă c h e s c u . pe via ţă sau pe un timp limitat. Woronetz und Putna (Vorone{ul şi Putna) * M. P. în Ţ ara Romîneasc ă . e s cu. erau st ă pînii acestor ora ş e ş i cet ăţ i. care trebuie tradus cu a st ă pîni). t Ibidem. c ă rora li se concedaser ă temporar anumite tîrguri ş i cet ăţ i domne ş ti. în vremea lui Ş tefan cel Mare '. ca el s ă asigure ap ă rarea cu mijloacele proprii. Ţ e ţ ina. I I . Hotco de la Mamorni ţ a etc. Rezult ă de aici c ă ş i boierii de la Dorohoi. cînd boierii sfatului. iar într-un uric de la 1453 al aceluia ş i voievod : „Cine va st ă pîni Neam ţ ul s ă nu ia pe acei t ă tari de la m ă n ă stirea noastr ă " 3 . p. dup ă obiceiul timpului. cit. cedeaz ă unui feudal. Documentele Ţă rii Roinine ş ti.

XXXIX. Ureadnicul este. p. P. a ş adar. Ace ş ti plrc ă labi munteni erau. P a n a i t e s c u .426 P. curte. era deci comandantul cur ţ ii domne ş ti din ora ş . La 1440 Ilie ş i Ş tefan. In schimb. un sediu fiscal în ora ş e ş i în acela ş i timp ca în tot evul mediu european. Incepînd din secolul XV vornicii de oraş din Moldova sînf treptat înlocuiţi cu ureadnici. 838. s ă nu ia vam ă " '. pîrcălabul este în Ţara Romînească reprezentantul domnului în ora ş . Primul ureadnic cunoscut este cel de la Vaslui din 1521 5 . în Ţ ara Romîneasc ă numai excep ţional (ca la Tîrgoviş te) se aflau curţi domne ş ti în ora ş e. p. P. judeca al ă turi de organele or ăş ene ş ti 3 . 287. acolo unde se f ă ceau fîrguri (bllciuri). care era fire ş te un dreg ă tor militar. 91 si 373 5 M. p. Voievozi ai Moldovei. Negu ţă torii din Bra ş ov aveau privilegiul de a nu fi judeca ţ i de vornici sau de Loltuzi. II. Bogdan. 323. de vreme ce p ă zea o curte întă rită . In Moldova. I. „S ă nu se amestece la b ă l ţ ile m ă n ă stirii pirc ă labii din Floci" 2 . 2161 * Jbidem. ci autoritatea lui se întindea numai asupra ţ inutului. ei luau dare de la tirg de la baltă . Doc. Pîrcălabul muntean de ora ş e amintit în numeroase porunci domne ş ti din secolul XV: „Pîrc ă labii de ora ş e. PANAITESCU Principalul reprezentant al domnului în ora ş e era vornicul. Bra ş ov în „Convorbiri literare". Adesea g ă sim men ţ iunea în actele moldovene ş ti c ă un sat „merge cu ocolul (tîrgul-ui) nu cu ţ inutul" ş i deci pîrc ă labul n-are a se amesteca 4 . pîrc ă labuil de ş i st ă tea la ora ş nu era un dreg ă tor de ora ş . p. Apari ţ ia ureadnioului înseamn ă o mai mare ap ă sare a domniei asupra ora ş elor. I o r g a . vornicul de tîrg. Bogdan. Documentele Ţării Romînesti. un dreg ă tor civil. scaun de judecat ă la ora ş e. p. VI. af c ă rui nume se trage de ila dvor. Pentru luarea v ă mii de tîrg. cel ce strînge vama ş i d ă rile pentru domn. 213 ş i VII. s I. 266. mold. Se ş tie c ă numele de pîrc ă lab deriv ă prin mijlocirea unui cuvînt unguresc din cuvîntul burg graf (corniţele oraşului). 265. . N.In Moldova. ibid.4 din arhiv. Documente de la Ş tef ă ni ţă Vod ă . p. Studii ş i documente. spun într-un uric : „Iar panii 1 P. spre deosebire de vornic. ruinarea ş i dispari ţ ia cur ţ ilor înt ă rite din ora ş e au f ă cut pe vornic s ă dispar ă . p. deci tocmai dincolo de grani ţ ele ora ş ului ş i ale ocolului. de aceea aici avem destul de rar vornici de ora ş e. unde sînt tîrguri. s ă fie înlocuit cu un dreg ă tor fiscal. Domnul avea deci un comandant militar. Cum am spus. C o s t ă c h e s c u . p. I. lua dijm ă de la bîlci. Documentele lui Ş tefan cel Mare.

dovad ă c ă ei apar cu mai mult ă precizie în privilegiile din vremea lui Ş tefan cel Mare : „S ă nu umble în acele sate jude ţ ii de la Dorohoi" 2 . în care în fiecare an avem alte nume de ş oltuz 4 .. O tradi ţ ie local ă p ă strat ă la Tîrgovi ş te arat ă c ă cei 12 pîrgari ai ora ş ului se alegeau cîte doi. VII. Ibidem.. lui Ştefan cel Mare. Num ă rul pîrgarilor era întotdeauna de 12. Tîrgovişte. ş i „de asemenea jude ţ ii de la Bac ă u sau globnicii lor. M. 10—11. pe lîng ă sfatul pîrgarilor mai era ş i un alt sfat or ă N. p. p. în fiecare an era reales de poporul cîmpulungean" 5 . 1928. In Ţ ara Romineasc ă primarul se numea jude ţ (sude ţ în slavon ă ). Ungaria şi Transilvania. Atît în Moldova. V. p. num ăr egal cu acela al membrilor consiliilor comunale din Germania. Aceasta rezult ă din actele succesive emise de municipialitatea din Bîrlad. în jurul c ă reia se f ă cea alegerea pîrgarului 6 . p. VI. 375—376.ORAŞELE 427 de la Hîrl ă u s ă nu aib ă nici o treab ă cu acest sat" '. 28. Este limpede c ă ace ş ti jude ţ i de la ora ş e.. Petrescu n. Membrii sfatului se numeau „pîrgari" (de la germanul biirger — or ăş eni). judeţul (respectiv ş oltuzul) cu pîrgarii. I. In Ţ ara Romîneasc ă un memoriu contemporan spune la 1688 c ă „Andrea jude ţ ul Cîmpu-Lungului. Bogdan. La aceste r ă spîntii se afla cîte o cruce. care corespundeau la ş as. Tîrgoviştea. f Atît în Moldova. 1818. Flandra. P. Intr-un act de la Ş tefan cel Mare privitor la tîrgul Romanului este vorba de soltuz şi de pîrgari. se alegeau de or ăş eni numai pe un an. 10. iar în Moldova se întitula soltuz (tot din nem ţescul Schultheiss) sau cîteodată voit (german : Vogi).e cartiere. . Ace ş ti bojeri din ora ş formau scaunul de judecat ă domneasc ă din ora ş . s ă nu judece pe ace ş ti oameni ai m ă n ă stirii" 3. cît ş i în Ţ ara Romîneasc ă sfatul comunal se compunea din 12 membri plus un primar. sub cerul liber în cele ş ase r ă spîntii. 30. B. „Magazinul istoric pentru Dacia". Acte mold. Documentele lui Ş tefan cel Mare 1. care judecau. p. care este traducerea titlului primarului din ora ş ele ardelene : Richter. înainte de Ştefan cel Mare. Se vede c ă atunci. ş i de „sfetnicii tîrgului" (read ţ i tîrgovskie) 7 . Studii ş i documente.. 37. cît şi în Ţara Romînească. Doc. D. I o n eseu. B o g d a n . 531. Bogdan. după I. I. I o r g a . I. p. sînt identici cu „panii" din actul mai vechi de la 1440 ş i reprezint ă scaunul de judecat ă al domnului la ora ş e. D. p. 12. I.

II. nici orăşean" 4. Astfel. ist.R. V p. Acad. organizare autonom ă armean ă care s-a men ţ inut mai multe secole în acest ora ş . ci comunitatea în genere. în unele ora ş e era cîte un sfat deosebit al unei comunit ăţ i str ă ine. Termenul read ţ i de origine polon ă corespunde cu sfatul mai mare al ora ş ului Liov. 6 Ibidem. 1 * . Doc. Intr-un act dat de domnul Moldovei la 1449 privitor la ni ş te case de la Suceava. p. voi. ' Doc. Rom. XLI/72. la 28 noiembrie 1580 judeţul şi pîrgarii din Bucure ş ti înt ăr esc o vînzare în ora ş ş i adaug ă „amestec s ă nu aib ă cu această casă. Al ă turi de aceste sfaturi (consilii) ale ora ş ului. In primul rînd este dreptul de judeM. c ă ci ş oltuzul ş i pîrgarii nu reprezentau teritoriul ora ş ului. priv. voi. apar ca martori întîi boierii sfatului domnesc. Drepturile ş i atribu ţ iile organelor autonome alese de orăşeni arată limitele autonomiei or ăş ene ş ti în ţ ara noastr ă . înc ă din secolul XVII mai era un „ ş oltuz armenesc de tîrg de la Suceava" 2 . nici grec. Deci într-un ora ş puteau fi mai multe comunităţi distincte. ş eful comunităţii negustorilor str ă ini a ş eza ţ i în oraş 5 . In Ţ ara Romîneasc ă avem dovezi c ă în anumite tîrguri existau comunităţi grece ş ti cu organiza ţie autonom ă. 2 385—388. XVI. de asemenea. Grecii erau o comunitate deosebit ă de a or ăş enilor. se afla o comunitate armeneasc ă autonom ă : la 29 aprilie 1618 Radu Vod ă Mihnea spune c ă „au venit înaintea noastr ă ş olfuzul cu 12 pîrgari ş i to ţ i sfetnicii ş i tîrgove ţ i vlahi (în textul slav) ş i armeni din tîrgul nostru Ş iret" 3 . mold. comunitate care îns ă principial avea voie s ă aib ă case în tîrg.428 P. PANAITESCU ş enesc. La tîrgul Ş iret.. Intr-un alt act al jude ţ ului ş i pîrgarilor din Ţ ara Romîneasc ă al ă turi de ace ş tîa semneaz ă mai mul ţ i greci din ora ş . desigur un sfat mai mare ca acel al pîrgarilor. 431. apoi la rînd tîrgoveţii din Suceava. p. Astfel era cazul la Suceava unde se afla o comunitate armenească autonom ă. P. adic ă ba ş a fmai marele] stră inilor. 493. Nechil voit. B. între care un oarecare Marcu „xenibasis".. înainte de Ştefan cel Mare.. 3 Ibidem. R. doc. C o s t ă c h e s c .P. dar dup ă aceast ă men ţ iune din 1458 n-o mai întîlnim în ora ş ele moldovene ş ti. IV. Această comunitate avea un consiliu ş i un voit deosebit. u. Serchiz voit armenesc '.

nici sfetnicii tîrgului" (1458) '. dar zece. Atribu ţ iile fiscale. . p. Al ă turi de dreptul de judecat ă . consiliul ales al or ăş enilor administra ora ş ul. p. voi. A ş adar.R. f.P.. I o r g a. R. 1620 a lui Alexandru cad. Vezi de pildă porunca din 20 noiembr. Deci cel pu ţ in în Ţ ara Romîneasc ă jude ţ ul ş i pîrgarii singuri aveau grij ă de d ă rile ş i muncile cuvenite domniei. ist. încasarea d ă rilor. intrau de asemenea în sarcinile lor : Mihnea Turcitul scrie jude ţ ului ş i pîrgarilor din Buz ă u : „S ă l ă sa ţ i în pace ni ş te vieri din ora ş . s ă -i judece cu jude ţul ş i cu pîrgarii ş i preo ţii ş i b ă trînii din Bucure ş ti" 2 . priv. s ă nu-i judece nici ş oltuzii. care reiese clar din acte. 90. t Ibidem. Pe lîng ă aceste dou ă drepturi principale. da toate d ă jdiile ş i muncile domniei mele.. dat ă ).. iy. VI. In Moldova. au venit înaintea noastr ă Ş i a scaunului nostru" 5 . B o g d a n . în Moldova dreptul fiscal era împ ă r ţ it între organele or ăş ene ş ti ş i cele domne ş ti.. care r ă mîneau în casa or ăş eneasc ă . Ele au formular imitat dup ă cel domnesc: „Cîrad am • fost eu. 10—14. dup ă puterile fiec ă rei familii. judecata ş i fiscul. ei le strîngeau ş i le trimiteau la curte domnului. I. poruncile domne ş ti de scutire de d ă ri în tîrguri se adreseaz ă în acela ş i timp ş oltuzului ş i pîrgarilor. B XVI. 33. . voi. cît ş i dreg ă torilor domne ş ti : în primul rînd ureadnicul 4 . nici pîrgarii ş i s ă nu ia gloabe de la ei. Aceste c ă rţi nu sînt simple m ă rturii. între ele era o colaborare în aceast ă privin ţă ş i m ă car în vremea vornicilor. Doc. bineîn ţ eles de d ă rile ora ş ului. jude ţ ul ş i pîrgarii aveau ş i dreptul de a da ş i a confirma propriet ăţ ile particulare în ora ş cu cartea lor. aplicarea angariilor. ci acte definitive de stă pînire a p ă mîntului. LXXII/23. p. In Ţ ara Romîneasc ă Ş tefan Surdul scrie la 26 ianuarie 1592 : „I-am trimis domnia mea pe ei înaintea prea cinstitului mitropolit. p.. lui Ş tefan cel Mare. ş i în privin ţ a dreptului de judecat ă .. Am ar ă tat c ă ş oltuzul ş i pîrgarii distribuiau în fiecare an ogoarele de cultivat din mo ş ia tîrgului. Intr-un act domnesc din 29 august 1. Studii ş i documente. f ă r ă a mai vorbi. De pildă Ştefan cel Mare spune: „oamenii ce ascult ă de mitropolie. Belcea ş oltuz cu 12 pirgari.ORAŞELE 429 cată. VII. care nu mai au nevoie de înt ă rirea hrisovului domnesc. 312 (Mihnea Turcitul 16 aprilie. Rom. s ă nu lucreze" 3 . Doc.

8 Acad.-ş aveau ş i ora ş ele din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă .P. N. I o r g a. v . dovad ă c ă în vremea lui Ş tefan cel Mare avem un oaz cînd acest dreg ă tor or ăş enesc confisc ă din pia ţă postavul adus de negustorii din Licv. de ş i nu se prezentase nici o confirmare domneasc ă '. Baia avea un sigiliu cu data 1300 3 . In primul rînd.. 1 Cît prive ş te catastiful. p. R. .. pentru c ă era putred 2 . p. 26. semn de libertate ş i de drept de st ă pînire ş i catastiful sau cartea tîrgului..1 senilor" 5 . doc.] 4 gar Romani" . acesta nu era o simpl ă condic ă de | copiere a actelor. A.. 202. . Asemenea privilegii orăşeneşti . LXI/20. ist. XVI. î Dup ă cum se vede catastihul tîrgului cuprindea ş i socotelile ^ d ă rilor ce aveau de pl ă tit locuitorii ora ş ului. B. La 20 octombrie 1602 | Gligorcea ş oltuz ş i 12 pîrgari din Ia ş i confirm ă st ă pînirea -1 prăvăliei „şi s-a scris după străvechiul obicei în catastiful oră .P. . iar Romanul un sigiliu cu stema cap de mistreţ şi inscripţia : „S/igiliumJ par.. autonomia | lui. In Moldova tîrgurile cele mai vechi aveau sigiliul cu legend ă în limba la tin ă . IV. dievale din Europa stătea privilegiul | de libertate al ora ş ului. La baza autonomiei ora ş elor me. Rom. Intr-o porunc ă a lui Ş tefan Tom ş a (5 noiembrie J 1613) el spune c ă poslu ş nicii episcopiei locuind în tîrgul Ro man „s ă aib ă a da dabila lor cît sînt scri ş i în catastih" 6 .43T) P.. Faptul că 1 8 3 ş i privilegiile oraşelor .„. . organele autonome ale comunelor aveau două semne ale autonomiei lor : pecetea tîrgului. III. PANAITESCU 1571 Alexandru Mircea d ă cîş tig de cauz ă într-o judecată p ă rţii care prezint ă act de proprietate de la jude ţ ul ş i pîrgarii din Tîrg ş or. N. ci o instituţie juridică. voi. .j Toate drepturile ora ş ului. V. 61—62. în care se treceau toate schimb ă rile de proprietate ş i judec ăţ ile. privilegiul ora ş ului cuprinde grani ţ ele ora ş ului. 14. ■. XVII.j Autonomia scris. '8 Academia R.. ist. erau întemeiate pe un privilegiu . Rela ţ iile Moldovei cu Lembergul. Rom.R.P. priv.R. Astfel ş i la noi toate tîrgurile aveau pecetea lor. a şa-numita -. p. „ . p. I o r g a . In toată Europa. LXI. ca orice privilegiu care are un cuprins teritorial... Trebuie s ă mai amintim c ă ş oltuzul supraveghea tîrgul ş i iar maroacele din ora ş . p. Doc. 43. . voi. charta. Documente priv. Istoria romînilor. .

asupra acestui teritoriu. sau aceea ca boierii s ă achizi ţ ioneze case. fiul lui Mircea cel B ă trîn (1418—1420). f ă r ă ■ apel). Ş i prin aceasta li se acorda drept <le autonomie. sau vii sau case. cu rezerva st ă pînirii supreme a domnului. în evul mediu avea privilegiul s ă u. Desigur c ă acest privilegiu nu poate fi socotit ca model unic pentru toate privilegiile orăşeneşti din Ţara Romîneasc ă . I I I . un act prin excelenţă stabilind hotarele şi drepturile fiec ă rui tîrg. Nici domnul. Or ăş enii care au delni ţ e. nici cas ă . le acordă scutire de găleată (deci dijma din grîne. vii ş i mo ş ii în ora ş . de vama pîrc ă labilor de ora ş . ci se aplica împrejur ă rilor locale. Intr-un raport al boierilor c ă tre Vasile Lupu privitor la un hotar al Tîrgului Frumos se spune c ă el trebuie stabilit „dup ă uricul tîrgului" ' . Privilegiul cuprinde ş i hotarnica ora ş ului cu mun ţ ii ce ţ m de acest ora ş 2. p. Cel imai vechi privilegiu al unui ora ş din Ţ ara Romîneasc ă este al Cîmpulungului. 169—170. Cîmpulungul pare deci a fi unul din ora ş ele cu cea mai mare libertate din ţ ar ă . or ăş enii fiind agricultori pe mo ş ia tîrgului). El se adresează tuturor moşnenilor din oraş. nici vie. era deci un uric (act de proprietate) al tîrgului. V. p. or ăş enii fiind cei ce aveau cartea de hotar. dat de Mihai Vod ă . ai parte". Alte privilegii de tîrg cunoscute în Ţ ara Aomîneasc ă sînt ale tîrgovi ş tenilor. Textul original nu s-a p ă strat. Fiecare ora ş . s ă pate pe o cruce de piatr ă \ G. ş i 334 ş i urm. . G h i b ă n e s c u . înseamn ă c ă or ăş enii sînt st ă pîni. erau st ă pîni pe acest hotar.ORAŞELE 431 domnia d ă comunit ăţ ii or ăş enilor un privilegiu cuprinzînd delimitarea ş i întinderea grani ţ elor ora ş ului. dar cunoa ş tem cuprinsul lui din diferitele înt ă riri succesive ale domnilor de mai tîrziu. „Legea ş i judecata lor [a or ăş enilor] s ă fie st ă t ă toare" (adic ă definitiv ă . care nu era stereotip. nu se mai aplica în alte ora ş e. Dup ă adagiul romînesc „ai carte. Pentru datorii s ă nu se vînd ă proprietatea unui or ăş ean altcuiva dinafar ă . de vreme ce constat ă m c ă opreli ş tea de a se desprinde p ă r ţ i din mo ş ia tîrgului. de slujb ă domneasc ă . datorit ă desigur puterii ş i trecerii de care se bucurau or ăş enii de acolo. nici boierii nu au voie s ă cear ă mo ş ie în ora ş . propriet ăţ i particulare pe mo ş ia tîrgului. „Magazinul istoric pentru Dacia". Surete şi Izvoade. 331 ş i urm. s ă le st ă pîneasc ă cu drept ■ ereditar. la cump ă r ă turile ş i vînz ă rile lor. fapt de la sine în ţ eles într-un privilegiu de st ă pînire de mo ş ie.

Cazurile de procese ale or ăş enilor pentru a se apăra de cotropirile mănăstirilor şi boierilor. p ă strat. 1 1 3 62—68.p. Rom. priv. B o g d a n . Ibidem. stabilind hotarele mo ş iilor [ocoalelor] acestor dou ă tîrguri şi în acelaşi timp scuteşte de vamă către domnie toate cump ă r ă turile ş i vînz ă rile tîrgove ţ ilor în tîrg: „am miluit pe ş oltuzii ş i pîrgarii ş i pre to ţ i oamenii s ă raci din tîrgul Vasluiului ş i le-am înt ă rit obiceiul cel vechi" 4 . sînt destul de numeroase. Din punct de vedere al autonomiei orăşeneşti principalul drept este acela al comunit ăţ ii de a se prezenta prin reprezentan ţ ii s ă i în fa ţ a legii. p. Domnul ia o amend ă de la or ăş eni „pentru c ă au cotropit ocina sfintei m ă n ă stiri" 5 . . 476—485 ş i II p. voi. p. ' I.PANAITESCU din acest ora ş . între ora ş ul Curtea de Argeş şi m ănăstirea Argeş pentru moşia Valea Flămîn„Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". pîr-. 314. Nu toate drepturile ora ş ului sînt trecute în privilegiul oră ş enesc. 148. 159—161. p 88. p. ca s ă le iie or ăş enilor „ocin ă ş i de ohab ă " 3 . hot ă rnicit de 12 boieri.432 p . cerînd să li se fixeze hotarnica ocolului J tîrgului. dup ă obicei. confirm ă „legea altor domni b ă trîni" ş i „c ă r ţ ile cele b ă trîne" în privin ţ a v ă mii pentru butiile de vin'. Vlahob ă lgarskie gramoti (Documente-romîno-bulgare) p. 1926. In 6 iulie 1560 începe procesul continuat sub mai mul ţ i domni. ist. Documentele lui Ştefan cel Mare. De pild ă la 7 iulie 1544 Radu Paisie hot ă r ăş te în procesul dintre tîrgove ţ ii de la Curtea de Arge ş ş i m ă n ă stirea Bistri ţ a pentru mo ş ia Stroie ş ti. 1911. unele din ele se p ă strau prin tradi ţ ie. : ] _ g ă rilor ş i tîrgove ţ ilor de acolo. B. I. pentru a ap ă ra proprietatea colectiv ă a ora ş ului. Privilegiul Pite ş tilor. XVI. Aceste privilegii. I I . Ş tefan cel Mare d ă privilegii ora ş elor Vaslui ş i Bîrlad. tot ca o inscrip ţ ie pe piatr ă pe o cruce din pia ţă . Hot ă rnicia Bîrladului se f ă cuse la cererea ş oltuzului. ' Doc. In Moldova. care se prezentaser ă cu jalba | în faţa domnului. Iurii Venelin. Or ăş enii „r ă mîn de lege cu r ă u ş i urgie". Privilegiul Gherghi ţ ei din 17 martie 1534 dat de Vlad Vod ă înt ă re ş te or ăş enilor de acolo hotarul mo ş iei tîrgului. prive ş te tot vama vinului 2 . mo ş ia sau ocolul. de la Matei Basarab.

Aceasta. înainte de 525—526. XVI. Acad. St. 129. 8547 . ş oltuzul armenesc ş i to ţ i tîrgove ţ ii cu boierul Iura ş co Dracea. priv. dar ace ş tia nu jur ă ş i ora ş ul pierde procesul 3 . LIII/I bis. C o s t ă c h e s c u . 145. Rom.. iar or ăş enii din Tîrgovi ş te se judec ă la 1655 cu m ă n ă stirea Dealului pentru vin ă riciul de pe Dealul Voievozilor. Arh. St.P. 445—446. p. „înaintea domniei sale Radul Voievod" 5 . cit. Buc. „Dac ă 'se vor pîrî tîrgove ţ ii de la Neam ţ (aveau deci djept s-o fac ă ). M-rea Neam ţ . II. C o s t ă c h e s c u . ca s ă st ă pîneasc ă aceast ă bucat ă de hotar. B.v i Via ţ a feudal ă — c. s ă pl ă teasc ă zaveasc ă o sut ă de ruble de argint 4 . III. XVII. mold. se judec ă cu m ă n ă stirea M ă rgineni pentru satul Blagode ş ti la 27 ianuar 1613 2 . „cu voia ş oltuzilor ş i pîrgarilor din Baia". Arh. Ceva mai tîrziu. taxa pentru împiedicarea reluării judecăţii6. Domnul d ă or ăş enilor 12 boieri jur ă tori. Or ăş enii pun îerîie 12 zlo ţ i în visteria domneasc ă . în Moldova Alexandrei Voievod dă mănăstirii Neamţ o moşie domnească de lîngă TîrguJ Neam ţ ului „pe care au voit s-o vînd ă tîrgove ţ ii lui Coste Ţ ole". M. nu putea s ă ia m ă suri care ar ş tirbi drepturile de libertate ale ora ş ului. p. Doc. ist. Ora ş ul de Floci prin jude ţ ul s ă u Cap ă t ă . M-rea Dealul X/l (10 noiemvrie M. 1655). Ibidem. pentru o bucat ă deslipit ă din hota 1 rul tîrgului. în Moldova Alexandrei Voievod stabile ş te c ă m ă n ă stirea Probota va lua din morile domne ş ti de la Baia 12 coloade de orz ş i patru coloade de grîu pe an. Dac ă sa ş ii din Baia vor c ă lca aceast ă tocmeal ă a lor.. Astfel.ORA Ş ELE 433 ze ş ti. de ş i st ă pîn al ora ş ului. A fost necesar ă învoirea or ăş enilor ş i o tocmeal ă . s ă se foloseasc ă de ea.R. „a ş a au pîrît or ăş enii înaintea domniei mele c ă au avut ei aceast ă mo ş ie" '. voi. „S ă racii no ş tri tîrgove ţ i din tîrgul Ş iret au scos privilegiile pe care le-au avut de la domnii de mai înainte pentru acest loc".. Buc. pîrgari. Domnul. ca s ă poat ă Doc. XLI/72. spune domnul. op. Ştefan cel Mare 2 8 . I I . p. La 14 septembrie 1616 tîrgove ţ ii de la Tîrgu Neam ţ sau pîrît cu m ă n ă stirea Secul pentru o poian ă . atunci s ă dea 60 ruble de argint 7 . voi. Deci domnul hot ă r ăş te în favoarea ora ş ului. II. în 29 aprilie 1618 avem un proces în fa ţ a domnului între tîrgul Ş iretului reprezentat prin ş oltuz. R.

prin privilegiul ora ş ului. Aceast ă vam ă era principial a domnului ş i se încasa de organele lui din ora ş . Domnul d ă ş ase jur ă tori. Totu ş i o parte din vam ă era rezervat ă or ăş enilor. Jură mîntul sau m ă rturia jură torilor se f ă cea întotdeauna în faţa domnului. în ce prive ş te ora ş ul lor. adic ă vama la trecere ş i vama la desfacerea m ă rfurilor în tîrg se percepea ş i în Moldova ş i în Ţ ara Romîneasc ă . In cazul citat. Deci iat ă c ă or ăş enii înt ă resc actele domnului în func ţ ie. ei jur ă în fa ţ a jude ţ ului ş i a 12 pîrgari. Dreptul de vam ă . 299—300. 398. pentru domnie. B. XVI. avem un caz de alt ă natur ă care arat ă libert ăţ ile ş i privilegiile de care se bucurau or ăş enii. Ibidetn. In aceea ş i zi jude ţ ul ş i pîrgarii din Tîrgovi ş te dau cartea lor mă n ă stirii Golgota în care se reproduce cartea domneasc ă ş i adaug ă : „Deci am f ă cut noi. VI. p. voi. Faptul c ă m ă n ă stirea a cerut jude ţ ului ş i pîrgarilor s ă dea o carte de înt ă rire dup ă ce aveau ş i cartea domneasc ă . Ibidetn. care se vede bine c ă erau administrate ş i folosite de tîrgove ţ i. Tot în Ţ ara Romîneasc ă ş i tot la sfîr ş itul veacului XVI. . ist. Am ar ă tat mai sus c ă exist ă un caz cînd un ora ş din Moldova a b ă tut moned ă . 1 2 3 Doc. la al ţ i domni de mai tîrziu. 4. era un drept domnesc (cîteodată concedat ş i marelui ban al Craiovei). PANAITESCU lua m ă n ă stirea orzul ş i grîul de la morile domne ş ti din tîrg. E o dovad ă de autonomie or ăş eneasc ă . cînd puterea or ăş enilor e în cre ş tere. sau de jude ţ ( ş oltuz) ş i pîrgari. înseamn ă c ă altfel or ăş enii ar fi putut s ă ridice pîr ă . La 3 decembrie 1597 Mihai Viteazul înt ă re ş te m ă nă stirii Golgota o bucat ă din mo ş ia ora ş ului Tîrgovi ş te '. In Ţ ara Romîneasc ă avem un caz cînd autorit ăţ ile municipale înt ă resc o hot ă rîre domneasc ă privitoare la mo ş ia tîrgului. drept care era rezervat exclusiv suveranilor. care fac cartea lor pe care o întă re ş te domnul 3. p. deplin ă . datorit ă autonomiei recunoscute a ora ş ului. jur ă torii jur ă în fa ţ a jude ţ ului ş i pîrgarilor învesti ţ i astfel cu un drept suzeran. P. la ora ş e. La 1591 se iscase un proces între doi boieri pentru ni ş te mori din Pite ş ti. Rom. împotriva unui act ilegal. p. jude ţ ul ş i 12 pîrgari. aceast ă carte a noastr ă . priv.434 P. ca s ă fie aceast ă ocin ă la sfînta m ă n ă stire Golgota de ocin ă ş i de ohab ă " 2.

. Miron C o s t i n . Sînt mai multe cazuri cînd domnul „strig ă tîrgul în dobînd ă ". aveau oastea lor deosebit ă . Dimitrie Cantemir spune c ă fiecare ora ş din Moldova. care se încumet ă s ă se opun ă domnului ţă rii. mo ş ii. ce putea ap ă ra la nevoie ora ş ul. op. cînd Vasile Lupu reluase st ă pînirea în Moldova. V r ^. . t p. ceea ce înseamn ă c ă sînt chema ţ i la oaste or ăş enii. 1944. ce nice într-un chip n-au vrut s ă dea cetatea ş i au ţ inut-o vreo „dou ă luni. a ş a se petrec lucrurile ş i în ora ş ele din Transilvania: Bra ş ov.. dac ă puteau fi folosite de tîrg pentru nevoile sale proprii. Toate Oastea ora ş elor D i m i t r i e Canteinir. nu este pîn ă acum destul de l ă murit ă . c ă ci numai acolo se puteau afla armeni. Secretarul italian al lui Mahomet II spune c ă în luptele sate cu turcii. I. Letopise ţ ul Ţă rii Moldovei. Ora ş ele libere din cele mai multe ţă ri din Europa aveau dreptul de a ţ ine o mili ţ ie or ă ş eneasc ă . de-j b ă tea ş i tot au ţ inut cetatea toat ă vara închis ă " 4 . ceea ce înseamn ă c ă în oastea moldoveana erau cete de or ăş eni. In Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă avem . care au oaste proprie. D o n a t o da L e z z e . Descriptio Moldaviae. Vasile Lupu „au trimis la Hîjdeu carele era pîrc ă lab. dup ă m ă rimea mo ş iei sale. 145—146. p. Historia Turchesca (Istoria turcilor) ed. ş i la tîrgove ţ i cu mare giur ă mînturi. M-iron C o s t i n . dovezi c ă ora ş ele erau obligate s ă furnizeze domnului oaste. f ă r ă leaf ă . întrebarea este dac ă aceste cete furnizate de or ăş eni domniei. la tîrguri. iar la ş ul zece (deci o mie de oameni) l . c ă ci ap ă rarea local ă . 89. cu desp ă gubire numai din prad ă (dobînd ă ) 2 . aveau oarecare autonomie în interiorul oastei domne ş ti ş i mai ales în tîrg. adic ă oameni înarma ţ i pe socoteala ora ş ului. Logic este s ă r ă spundem afirmativ. trebuia s ă dea domnului patru sau cinci bulucba ş i (adic ă ş uta ş i. Bucure ş ti. adic ă a armatei ora ş elor. cit. Sibiu. m ă n ă stiri erau un principiu al ap ă r ă rii militare medievale. Un caz cunoscut este la 1653. deci patru sute — cinci sute de o ş teni).ORAŞELE 435 Problema cetelor tîrgurilor. p. Tîrgove ţii din Hotin formau garnizoana cetăţii. Bistri ţ a.. 124. cu Hîjd ă u". o parte din oastea lui Ş tefan cel Mare era alc ă tuit ă din armeni 3. Ii încongiurase Vasilie Vod ă cu ni ş te nem ţ i ai s ă i. 89. p. atunci „cetatea Hotinului nici într-un chip n-au vrut să o dea tîrgoveţii cu pîrc ă labul lor.

Ora ş ele din ţă rile romîne. mai pu ţ in populate. f ă r ă s ă pl ă teasc ă vam ă . care în Moldova se numea bezmen. cei din Tîrgovi ş te ş i Pite ş ti de vama vinului. 365-377. . P. Bezmenul era o dare în natur ă . relaţii economice depărtate şi mai ales producţie proprie de mari propor ţ ii. p. cit. Dar în afar ă de aceste scutiri. Da1 D. constat ă m în primul rînd Obligaţiile oraşelor c ă ei nu erau scuti ţ i în genere de d ă rile fa ţă de domnie individuale pe care le pl ă teau ceilal ţ i supu ş i ai domnului. înainte de Ş tefan cel Mare. ed. ora ş ele din Italia sau din Flandra. unde ora ş ele din secolul XVI se bucur ă de mai mare libertate ş i independen ţă fa ţă de domnie. Unele scutiri. Cercetînd obliga ţ iile or ăş enilor fa ţă de domnie. „pentru casele lor" 2 . ş i anume în cear ă '. orăşenii pl ă teau domnului un fel de chirie. * M. or ăş enii erau birnici. 86. Doc. ca de pild ă . II. înc ă din prima jum ă tate a secolului XV se vede c ă tîrgove ţ ii din Moldova d ă deau cear ă domnului. s-au bucurat de o libertate mai redus ă fa ţă de domnie. ou excep ţ ia pe ş telui. ba chiar obliga ţ i la anumite d ă ri speciale. de care am vorbit. p. Descriptio Moldaviae. In virtutea unui privilegiu al lui Dan II negustorii din Tîrgovi ş te puteau face comer ţ în toate tîrgurile ţă rii. care nu erau totale. Cazul de scutire de dijm ă s locuitorilor din Cîmpulung. PANAITESCU aceste drepturi juridice ş i fiscale. C a n t e m i r. mold.436 P. datorit ă faptului c ă tîrgul era a ş ezat pe moşia domnească. administrative ş i militare ne duc la încheierea c ă ora ş ele din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă erau comune libere ca ş i celelalte ora ş e din Europa medievală . cu o produc ţ ie redus ă înconjurate de regiuni agricole ş i animaliere. In aceast ă privin ţă este o deosebire chiar între Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă . caselor şi a curţilor lor. Pentru folosirea . C o s t ă c h e s c u . Fire ş te gradul de libertate politic ă ş i economic ă depinde de puterea economic ă a ora ş elor. 397. se prevăd în privilegiile tîrgurilor pe care le-am analizat mai sus. este o excep ţ ie. a părţilor individuale de moşie. era proprietatea domnului. cele ce aveau mari bog ăţ ii. se bucurau ş i ş i-au cucerit o complet ă autonomie. Or ăş enii din Vaslui ş i Bîrlad erau scuti ţ i de vama din vînz ă ri ş i cump ă r ă ri în tîrg. în favoarea celei din urm ă .

doc. orînduit ă de ş oltuz ş i pîrgari. const ă în aceea c ă or ăş enii din Moldova ş i Ţ ara Romîneasc ă trebuiau s ă pl ă teasc ă birul.. g ă le ţ i (de grîne). slujitori sau soli str ă ini. c ă ci în acest act avem prima lui menţiune în istora noastră. dijmele ş i muncile lor ca to ţ i supu ş ii ţă rii. porcilor. pe cînd în alte ţă ri aceste obliga ţii erau în genere ră scump ă rate sau desfiin ţ ate. I. la începutul secolului XV. avem o enumerare a dărilor şi muncilor la care erau obliga ţ i or ăş enii din Tîrgovi ş te. deoarece la oraşe se f ă ceau tranzac ţ ii în bani.R. 268. La Piatra Neam ţ clucerii luau de la tîrgoveţi dijmă de la grădinile de zarzavat : „zeciuial ă de varz ă . la sfîntul Martin. 101—104. ora ş ele din Transilvania pl ă teau o dat ă pe an. ş i a mitropolitului. darea oilor.ORAŞELE 437 rea cerii de la ora ş e nu se pomene ş te în Ţ ara Romîneasc ă . " Acad. o sum ă fix ă regelui Ungariei. P a n a i t e s c u . A ş a la 13 februarie 1585 afl ă m c ă tîrgove ţ ii din Ia ş i trebuiau s ă presteze trei feluri de slujbe (munci) : de cetate. voi. t ă iatul copacilor. cositul fînului. care veneau în interesele domniei 2 . măcar şi de cele din Transilvania.P. stupilor. priv. dup ă care suveranul nu mai avea nici o preten ţ ie b ă neasc ă de la ora ş e. (20 aprilie 1619). Doc. Se poate spune c ă principala deosebire dintre ora ş ele din ţă rile romîne şi cele din centrul şi apusul Europei. In ora ş ele din Moldova. ist. In aceast ă perioad ă birul nu apare înc ă pe întreaga ţ ar ă . Urma apoi obligaţia în bani şi de a găzdui în casele lor boieri. XVI. de tîrg. Rom. podvoade (care arat? c ă or ăş enii se ocupau cu agricultura ş i bre ş terea vitelor) ei mai aveau unele obliga ţii excep ţionale ca : birul ş i munca la rî ş ni ţă '. R. vin ă riciul. Este firesc ca el s ă apar ă întîi la ora ş e. din punctul de vedere al situa ţ iei lor juridice. obliga ţ iile fa ţă de domnie cresc din ce în ce mai mult din secolul XVI. . LXXVII/42. s ă mîn ţă de cînep ă sau de maz ă re" 3 . P. Astfel. apoi slujba pentru ob ş tea tîrgove ţilor. 1 2 P. în schimb înc ă din vremea lui Mircea cel B ă trîn. Documentele Ţă rii Romîne ş ti. deci către curtea domneasc ă . I I I . Pe lîng ă d ă rile la care erau impuşi contribuabilii întregii ţări. p. în special în acele în care se afl ă un scaun al domniei. p. din cauza predomin ă rii economiei naturale. A.

Produsele meseriilor chiar cele mai simple se importau. în Moldova. 45. Breslele apar abia in a doua jum ă tate a secolului XVl. la 1392 2 . sem ă nau ş i cultivau ş i pe care fiecare t